Democratie si totalitarism.

Ideologii si practici politice
Secolul al XX-lea s-a caracterizat prin confruntarea dintre democratie si totalitarism. In timpul primului razboi mondial principiile democratiei liberale au avut de suferit datorita interventiei puternice a statului pentru obtinerea victoriei. Mai mult, dupa incheierea acestuia statul cauta să mentina controlul pentru solutionarea marilor probleme cu caracter economic sau social. Ideile totalitarismului se bazeaza pe un partid si o ideologie unica, controlul statului , ingradirea drepturilor si a libertatilor(cenzura), teroarea si politia secreta, inregimentarea maselor. Pe de alta parte se afla democratia ale carei principii sunt opusul totalitarismului. Acestea sunt suveranitatea natiunii, a reprezentativitatii si separarea puterilor in stat. Se caracterizeaza prin pluripartidism, diversitate ideologica, neinterventia statului, drepturi si libertati politice, civile, sociale si constitutionalismul. Ideologiile si practicile totalitare s-au afirmat in prima jumatate a sec. al XX-lea pe fondul consecintelor Primului Razboi Mondial. Scăderea nivelului de trai, instabilitatea din primii ani ai perioadei interbelice, reacţiile faţă de modul cum s-au pus bazele păcii au condus la apariţia unor mişcări extremiste si la instaurarea, în multe state euopene a unor regimuri dictatoriale. In context îşi fac apariţia ideologiile extremiste: fascistă, nazistă şi comunistă. Fascismul a aparut în Italia fiind instaurat de catre Benito Mussolini. A îmbrăcat forma corporatistă si acesta preconiza o societate organizată în grupuri profesionale, numite corporaţii. Prin „Marşul asupra Romei”, Mussolini ajunge prim-ministru iar în urma alegerilor din 6 aprilie 1924, Camera Deputatilor devine majoritar fascistă, asigurându-i lui Mussolini toate pârghiile puterii. Mussolini a organizat statul după principiile corporatismului: desfiintarea sindicatelor, suprimarea libertatii presei, interzicerea activitatii partidelor, inregimentarea maselor, politia secreta (OVRA), organizatii paramilitare(Camasile negre).

rolul statului. a sec XX. pe baza rezultatelor alegerilor din 1932. NKVD. controlul statului. Bulgaria. proprietate colectiva.Nazismul ca ideologie a fost fundamentat de catre Adolf Hitler in lucrarea “Mein Kampf”. a preluat si atribuţiile acestuia proclamându-se "Fuhrer ". La baza acestei ideologii au stat naţionalismul exacerbat. cenzura. A fost impus prin forta si a fost aplicat modelul stalinist. . In a doua jum. A dus la divizarea Europei in doua sisteme. provocand dependenta de Moscova. îşi are originea în operele lui Marx care a fundamentat teoria "luptei de clasă". Comunismul. comunist si capitalist(1949-blocada Berlinului). societatea socialista ca treapta spre cea comunista. sub conducerea lui Lenin. Marea Britanie. politia secreta (GESTAPO). KGB) si cultul personalitatii. antiliberalism si antisemitism iar in unele tari precum Romania. miscarile contestatare se inmultesc si dupa 1985 are loc un declin accentuat al sistemului. Ideile care au stat la baza acestui regim au fost: dictatura proletariatului. după moartea preşedintelui Hindenburg. comunismul se practica in mai multe tari din Europa. caracterizat prin: partid unic. comunismul se practica intr-o singura tara: URSS. Preluarea puterii de catre nazişti are loc in ianuarie 1933 când. In 1989. Ungaria. In prima jum. au ajuns la conducere. In anul 1934. in octombrie 1917. Nazismul a fost caracterizat prin: desfiintarea sindicatelor. Asia. America. propaganda si mai ales prin declansarea politicii antisemite (impotriva evreilor). falimentul economic. Primul regim comunist s-a instalat in Rusia.Au fost bazate pe nationalism. Acest fapt semnifica sfârşitul republicii de la Weimar si instaurarea dictaturii naziste in Germania. Spania. presedintele Hindenburg 1-a numit cancelar al Germaniei pe Adolf Hitler. Dupa anul 1970. conducătorul Partidului National Socialist al Muncitorilor din Germania. politic si ideologic duce la prabusirea sistemului comunist. Ungaria. extrema stanga. politia secreta(CEKA. Partide si extremiste de dreapta erau practicate in Romania. controlul asupra bisericii. a sec XX. inregimentarea maselor. preluarea puterii prin revolutie. Cehoslovacia. rasismul si antisemitismul. In anul 1968 are loc miscarea de reformare a comunismului in Cehoslovacia. Portugalia. Belgia. Romania fiind singura tara care nu a participat.

democratia victorioasa. afirmarea si dezvoltarea partidelor social-democrate si socialiste. dupa 1945. si cunosc 3 etape. Razboiul din Vietnam (1961-1975). a existat o revigorare. . Prima este dupa Primul Razboi Mondial. chiar si comuniste. manifestarea ideologiilor populare si democrat-crestine. afirmarea tot mai puternica a organizatiilor din societatea civila. perioada postbelica. Aceasta reconstructie s-a dus pe principiul pluripartidismului si liberalismului democratic. aparitia miscarilor si partidelor ecologiste. aparitia de noi state si consolidarea regimurilor democratice in vechile state democratice. In perioada interbelica. a insemnat reconstructia democratiei. si a fost o expresie a politicii de “containment” (stavilire). la un declin. problema drepturilor fiind abordata in primele acorduri de legi. Odata cu cresterea economica de dupa 1920. pusa pentru prima data in aplicare de Truman. Reconstructia a insemnat initierea si manifestarea unor actiuni anticomuniste: Planul Marshall.Ideologiile si practicile democratice se trag din antichitate. democratia a ajuns la o criza. constituirea NATO. Razboiul din Coreea (1950-1953). si astfel. dupa prabusirea imperiilor multinationale. deoarece s-au instaurat regimurile totalitare.

Trasaturile specifice acestei perioade au fost dinamismul sistemului partidelor politice si complexitatea vietii acesteia. apar din ce in ce mai multe periodice. . S-au intamplat mutatii in mentalitatea oamenilor. multumita desigur si diversificarii mijloacelor de informare. dupa model occidental iar afirmarea democratiei se plaseaza in perioada interbelica. astfel abuzurile din timpul alegerilor au fost numeroase. disting 2 etape. In Romania. Miscari care au ajutat la afirmarea ei au fost adoptarea votului universal din 1918. al XIX-lea s-a construit democratia in tara. In sec. dupa incheierea acestuia statul cauta să mentina controlul pentru solutionarea marilor probleme cu caracter economic sau social. cea de-a doua parte a secolului al XIX-lea si secolul al XX-lea. Cu eliminarea rotativei guvernamentale era nevoie de organizarea periodica a alegerilor parlamentare. In timpul primului razboi mondial principiile democratiei liberale au avut de suferit datorita interventiei puternice a statului pentru obtinerea victoriei. Mai mult. cea care pune bazele democratiei romanesti interbelice. Neajunsurile erau insa numeroase.Democratie si totalitarism in Romania Secolul al XX-lea s-a caracterizat prin confruntarea dintre democratie si totalitarism. politicienii au fost mult prea subiectivi. Reforma agrara sin 1921 si adoptarea Constitutiei in 1923. Electoratul a dat dovada de lipsa de experienta. totalitarismul si democratia.

cand s-a revenit la democratie. Ţărănismul a fost cea de-a doua conceptie cu un impact deosebit in societatea românească. solutii radicale pentru probleme de criza. folosirea revolutiei. practica industrializarii precum si protectionismul. Liberalismul punea in centru societatii individul. Aceasta conceptie a fost promovata de Constantin Stere. din 1940 s-a impus un regim dictatorial. taranismul si extremismul. antagonismul si lupa de clasa. înfiinţat in 1921 care a aderat la Internaţionala a III-a comunistă. putem sa spunem ca din 1919 Romania a devenit stat democratic la fel ca 28 de alte state. Conceptia comunista se baza pe: dictatura proletariatului. apreciind interesul general in detrimentul celui individual. Virgil Madgearu. Dupa razboi apare neoliberalismul care pune accentul pe interventia statului. Susţinea primatul ţărănimii in plan social. Ion Mihalache si Gheorghe Zane. Erau caracterizate prin: nationalism extrem. In concluzie. Principiul neoliberalismului a fost crearea unui stat capitalisto-industrial. misticism. mica proprietate taraneasca. anitisemitism. antidemicratism. Aceasta conceptie a fost dezvoltata de personalitati de marca. dezvoltarea agriculturii. Vintilă Brătianu si Victor Slăvescu. politica “portilor deschise” fata de capitalul strain. Mihail Manoilescu. pana la dictatura comunista care a durat pana in anul 1989. proprietatea colectiva. Extremismul: De dreapta: Cea mai importanta grupare extremistă de dreapta a fost cea a lui Corneliu Zelea Codreanu care. iar in 1930 îşi constituie o secţie politică numită Garda de Fier. De stanga: Extrema stângă din România este reprezentată de Partidul Comunist. interventia statului in anumite sectoare economice. . anticomunism.Curente ideologice Curentele ideologice prezente in tara au fost liberalismul. Principiul taranismului a fost crearea unui stat agro-industrial. S-a format in anul 1921 iar in 1924 a fost scos in afara legii. recurgerea la violenta. rolului statului. se desprinde din Liga Apărării Naţionale Creştine şi întemeiază Legiunea Arhanghelul Mihail. teorie care a fost sustinuta pana la primul razboi mondial. Sustinea dezvoltarea capitalismului privat. precum: Ştefan Zeletin. in 1927.

Gh. Vintila Bratianu. *Monarhia: Carol I (1866-1914) Ferdinand I (1914-1927) Carol al II-lea (1930-1940) Mihai I (1940-1947) . I. *Partidul National Taranesc: format in 1926.Duca. A abandonat ideea luptei de clasa si a “portilor deschise”.I. din Partidul Taranesc si Partidul National Roman.C Bratianu.*Partidul National Liberal: Ion.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful