P. 1
NE012-1 Producerea Betonului - Final

NE012-1 Producerea Betonului - Final

|Views: 19|Likes:
Published by Aurelian Musat

More info:

Published by: Aurelian Musat on Jul 23, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/02/2013

pdf

text

original

Anexa la Ordinul MDLPL nr………………………..

COD DE PRACTICĂ PE TRU EXECUTAREA LUCRĂRILOR DI BETO , BETO ARMAT ŞI BETO PRECOMPRIMAT PARTEA 1: PRODUCEREA BETO ULUI Indicativ E 012-1: 2008 Articol unic. La producerea betonului destinat structurilor turnate in situ şi structurilor prefabricate pentru clădiri şi construc ii inginereşti se aplică prevederile standardului SR EN 206-1:2002 „Beton. Partea 1: Specifica ie, performan ă, produc ie şi conformitate” cu amendamentele SR EN 206-1:2005/A1 şi SR EN 206-1:2006/A2 şi ERATA, cu următoarele precizări şi completări: 1. Prezenta reglementare tehnică nu se aplică produselor de construc ie prefabricate executate în conformitate cu specifica iile tehnice armonizate conforme cu prevederile HG nr.622/2004 privind stabilirea condi iilor de introducere pe pia ă a produselor pentru construc ii, republicată cu modificările şi completările ulterioare. 2. Referin ele normative care fac trimitere la standarde europene, indicativ EN, şi interna ionale, indicativ ISO, se citesc ca standarde române, indicativ SR EN, respectiv SR ISO. 3. Referin ele normative, care fac trimitere la standardele prEN 12620, prEN 13791, prEN12504-3 şi prEN12504-4 se citesc SR EN 12620:2003, SR EN 13791, SR EN 12504-3, respectiv SR EN 12504-4. 4. Referin ele normative, care fac trimitere la standardele CR 901, CR 13901 şi CR 13902, se citesc SR CR 901:2002, SR CR 13901:2002, respectiv SR CR 13902:2002. 5. În anexa Anexa F (normativă) „Recomandări pentru limitele compozi iilor betonului”, sintagma „tabelul F1” se citeşte „tabelele F.1.1 şi F.1.2”. 6 Capitolul 1 „Domeniu de aplicare” se completează cu următoarele alineate: „Prezenta reglementare tehnică „Partea 1 - Producerea betonului, indicativ NE 012-1:2008” reprezintă prima parte a „Codului de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat”, indicativ NE 012, revizuit. Aceasta edi ie a primei păr i a Codului de practică completează regulile şi informa iile tehnice cuprinse în standardele SR EN 206-1: 2002, SR EN 206-1: 2005/A1 şi SR EN 206-1: 2006/A2. Completările prezentate în acest document la textul acestor standarde se aplică numai pe teritoriul României. Aceste completări cuprind exigen ele normative complementare standardului SR EN 206-1 cu amendamentele ulterioare, care trebuie implementate la nivel na ional, precum şi exigen ele stabilite în func ie de experien a românească în ceea ce priveşte aspectele ce nu sunt tratate în SR EN 206-1. Prezenta reglementare tehnică se aplică şi betoanelor autocompactante şi betoanelor cu agregate din beton reciclat, cu condi ia ca aptitudinea de utilizare a acestor agregate să fie verificată şi controlată având în vedere criteriile aplicate agregatelor naturale.” 7 Capitolul 2 „Referin e normative” se completează cu următoarele alineate: „SR EN 196-3:2006 Metode de încercări ale cimenturilor. Partea 3: Determinarea timpului de priză şi a stabilită ii

NE 012-1: 2008

SR EN 196-6: 1994 SR EN 450-1: 2006 SR EN 1097-1: 1998 SR EN 1097-2: 1998 SR EN 1097-6: 2002

SR EN 1992: 2006 SR EN 12504-1:2002 SR EN 12504-2:2002 SR EN 12504-3:2006 SR EN 13242: 2003 SR EN 13263-2:2005 SR ENV 13670-1:2002 SR EN 13791: 2007 SR ISO 2859-0: 1999 SR ISO 2859-2: 1998

SR ISO 2859-3: 1998 SR ISO 3310-1: 2000 SR ISO 3310-2: 2000 SR ISO 3310-3: 1998 SR 3011: 1996 SR 7055:1996 STAS 10092-78 ISO 4316: 1977

Metode de încercări ale cimenturilor. Partea 6: Determinarea fine ii Cenuşă zburătoare pentru beton. Partea 1: Defini ii, condi ii şi criterii de conformitate Încercări pentru determinarea caracteristicilor mecanice şi fizice ale agregatelor. Partea 1: Determinarea rezisten ei la uzură (micro-Deval) Încercări pentru determinarea caracteristicilor mecanice şi fizice ale agregatelor. Partea 2: Metode pentru determinarea rezisten ei la sfărâmare Încercări pentru determinarea caracteristicilor mecanice şi fizice ale agregatelor. Partea 6: Determinarea masei reale şi a coeficientului de absorb ie a apei Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Standard pe păr i Încercări pe beton în structuri. Partea 1: Carote. Prelevare, examinare şi încercări la compresiune Încercări pe beton în structuri. Partea 2: Încercări nedistructive. Determinarea indicelui de recul Încercări pe beton în structuri. Partea 3: Determinarea for ei de smulgere Agregate din materiale nelegate sau legate hidraulic pentru utilizare în ingineria civilă şi în construc ii de drumuri Silice ultrafină pentru beton – Partea 2: Evaluarea conformită ii Execu ia structurilor de beton. Partea 1: Condi ii comune Evaluarea in-situ a rezisten ei la compresiune betonului din structuri şi din elemente prefabricate Proceduri de eşantionare pentru inspec ia prin atribute. Partea 0: Introducere in sistemul de eşantionare prin atribute al ISO 2859 Proceduri de eşantionare pentru inspec ia prin atribute. Partea 2: Planuri de eşantionare indexate după calitatea limită (LQ) pentru inspectarea loturilor izolate Proceduri de eşantionare pentru inspec ia prin atribute. Partea 3: Proceduri de eşantionare skip Site pentru cernere. Condi ii tehnice şi verificări. Partea 1: Site pentru cernere de esături metalice Site pentru cernere. Condi ii tehnice şi verificări. Partea 2: Site pentru cernere de table metalice perforate Site pentru cernere. Condi ii tehnice şi verificări. Partea 3: Site pentru cernere de folii electroperforate Cimenturi cu căldură de hidratare limitată şi cu rezisten ă la agresivitatea apelor cu con inut de sulfa i Ciment Portland alb Ciment pentru drumuri şi piste de aeroporturi Agen i activi de suprafa ă. Determinarea pH-ului solu iilor apoase. Metoda poten iometrică”

8 Punctul 3.1.31 „raport apă/ciment” de la capitolul 3 „Defini ii, simboluri şi prescurtări” se citeşte: „raport dintre cantitatea totală de apă şi con inutul de ciment din betonul proaspăt.” 9 Punctul 3.1. se completează cu următoarele patru subpuncte: „3.1.47 beton autocompactant beton a cărei consisten a a fost modificată prin utilizarea de aditivi speciali, la valori mari ale fluidită ii fără a prezenta segregare şi care poate fi pus în operă fără a fi vibrat
2

NE 012-1:2008

3.1.48 con inut de păr i fine cantitate totală de păr i fine exprimată în kg/m3, calculată ca sumă a cantită ii totale de ciment şi cantită ii de particule cu dimensiuni mai mici de 0,125 mm provenind de la agregate şi adaosuri 3.1.49 clasă de expunere clasificare a condi iilor de mediu, fizice, chimice şi mecanice la care poate fi expus betonul şi care pot influen a în timp suprafa a betonului, structura sa sau/şi armăturile. Aceste tipuri de ac iuni nu constituie ipoteze de încărcare în proiectarea structurală 3.1.50 apă reziduală/reciclată apă rezultată în urma producerii betonului şi care poate fi refolosită la prepararea acestuia.” 10. Punctul 3.2 „Simboluri şi prescurtări” se completează după cum urmează: „XM… Clasa de expunere pentru “atac mecanic” (abraziune)”

11. Punctul 4.1 de la capitolul 4 „Clasificare” se completează, după alinetul 1, cu următoarele alineate: „Clasele de expunere indicate în tabelul 1 sunt definite în func ie de mecanismele de degradare ale betonului. Nota ia utilizată pentru identificarea acestor clase este formată din două litere şi o cifră. Prima literă este X (de la eXposure în limba engleză) urmată de o alta care se referă la mecanismul de degradare considerat, astfel : C de la Carbonation (Carbonatare) D de la Deicing Salt (Sare pentru dezghe ) S de la Seawater (Apă de mare) F de la Frost (Înghe ) A de la Aggressive Environment (Mediu agresiv chimic) M de la Mechanical Abrasion (Atac mecanic prin abraziune) A doua literă este urmată de o cifră care se referă la „nivelul de umiditate (XC, XD, XS, XF) sau nivelul de agresivitate (XA, XM).” 12. Coloana 3 a Tabelului 1 „Clase de expunere” de la punctul 4.1 se completează cu următoarele exemple: - „la clasa de expunere 1: Beton de umplutură / egalizare - la clasa de expunere 2, XC1: (inclusiv bucătăriile, băile şi spălătoriile clădirilor de locuit) - la clasa de expunere 2, XC2: (de exemplu elemente ale rezervoarelor de apă) - la clasa de expunere 2, XC3: Beton în interiorul clădirilor (bucătării, băi, spălătorii profesionale altele decât cele ale clădirilor de locuit) şi Beton la exterior (elemente la care aerul din exterior are acces constant sau des, de exemplu: hale deschise) - la clasa de expunere 2, XC4: elemente exterioare expuse intemperiilor - la clasa de expunere 3, XD1: (de exemplu suprafe ele expuse agen ilor de dezghe are de pe suprafa a carosabilă, pulveriza i şi transporta i de curen ii de aer, la garaje, etc.) - la clasa de expunere 3, XD2: rezervoare - la clasa de expunere 3, XD3: ziduri de sprijin - la clasa de expunere 4, XS1: (agresivitatea atmosferică marină ac ionează asupra construc iilor din beton, beton armat pe o distan ă de circa 5 km de ărm)

3

clasificarea se face după cum se indică în anexa I.Combina ii de clase de expunere Combina ii de clase de Expunere expunere Exemple BNA (1) BA (2) / BP (3) Interiorul clădirilor cu destina ie de X0 XC1 locuit sau birouri XC2 XC3 + XF1 XC4+ XF1 XM2+ XD3+ XF4+(XC4) XF4+ XD3+ XC4 La exterior Fără înghe Funda ii sub nivelul de înghe X0 Cu înghe dar fără Garaje deschise acoperite. cerin ele privind materialele componente şi betonul sunt prevăzute în „Instruc iuni tehnice pentru protec ia elementelor din beton armat şi beton precomprimat supraterane în medii agresive naturale şi industriale.după clase de expunere 6 se introduce o nouă clasă de expunere. În acest caz. Descriere La interior Tabelul 1a .Pentru caracterizarea expunerii betonului.Când betonul este expus la atac chimic care provine din atmosfera cu agen i agresivi în stare gazoasă şi solidă. NOTA 2 . în Tabelul 1a se prezintă exemple de combina ii de clase de expunere. indicativ C170-1987”. Zonele structurilor marine expuse la înghe şi supuse stropirii cu agen i de dezghe are . Clasa de expunere 7 Solicitarea mecanică a betonului prin uzură: 7 Solicitarea mecanică a betonului prin uzură XM1 Solicitare moderată de uzură Elemente din incinte industriale supuse la circula ia vehiculelor echipate cu anvelope Elemente din incinte industriale supuse la circula ia stivuitoarelor echipate cu anvelope sau bandaje de cauciuc Elemente din incinte industriale supuse la circula ia stivuitoarelor echipate cu bandaje de elastomeri / metalice sau maşini cu şenile” XM2 Solicitare intensă de uzură XM3 Solicitare foarte intensă de uzură 13. cu următoarele: „NOTA 1 .1 se completează. XF4: Suprafe ele verticale ale betonului expuse la înghe şi supuse direct stropirii cu agen i de dezghe are. Punctul 4.NE 012-1: 2008 - la clasa de expunere 5. după Tabelul 1 „Clase de expunere”. pasaje. etc XF1 contact cu ploaia Înghe şi contact cu Elemente exterioare expuse la ploaie XF1 ploaia Elemente ale infrastructurii rutiere Înghe -dezghe cu XM2+XF4 orizontale agen i de dezghe are Verticale (în zona de stropire) XF4 Mediu marin Fără contact cu apa de mare (aerul marin până la 5 km de coastă) Elemente exterioare ale construc iilor Cu înghe XF2 expuse ploii în zonele litorale În contact cu apa de mare XA1 Imersate Elemente structurale sub apă (XA2) Elemente supuse stropirii Pere ii cheiurilor 4 XC4+ XS1+ XF2 XC1+ XS2+ XA1 (XA2) XC4+ XS3+ XF4+ XA2 (XA1) XF4+XA2 (XA1) .

” 15.1.2. cu următoarea notă: „NOTĂ . Punctul 5.2 (anexa F). Pentru toate cimenturile pentru care nu există experien ă de utilizare în betoane în ară.Valorile limită pentru clasele de expunere corespunzătoare atacului chimic a pământurilor naturale şi apelor subterane indicate în tabelul 2 se aplică şi apelor supraterane în contact cu suprafa a betonului. L.2.2.dozajul minim de ciment. L..1.NE 012-1:2008 Expunere 1) 2) Combina ii de clase de expunere Beton nearmat Beton armat 3) Beton precomprimat” 14. Punctul 5. se completează. „(de exemplu durabilitatea). . OTA 1 se completează cu următorul exemplu: NOTA 1 . OTĂ.2 de la capitolul 5 „Cerin e pentru beton şi metode de verificare” se completează cu următoarea notă: „NOTĂ .2.” 20.” 21. după Tabelul 2 „Valorile limită pentru clasele de expunere corespunzătoare la atacul chimic al solurilor naturale şi apelor subterane”.5. Punctul 4.3.1.” 17. STAS 10092. La punctul 5.. a standardelor na ionale SR 3011.1 se completează. Punctul 5.Anexa M (informativă) prezintă recomandări generale pentru alegerea unui anumit tip de ciment. în conformitate cu tabelele F.1 se completează cu următorul alineat: „Curbele granulometrice recomandate pentru prepararea betonului sunt prezentate în figurile L.1.2. Punctul 5. Alineatul 3 de la punctul 5.1.Utilizarea agregatelor din beton reciclat se face în conformitate cu SR EN 13242.2 se completează după primul alineat cu următoarea notă: „NOTĂ .tipul cimentului. elaborate având in vedere principii şi proceduri recunoscute care sunt în conformitate cu standardul SR EN 206-1. 0/22.1 şi F. F.1.3. folosirea acestora se va face numai pe baza unor rezultate ale cercetărilor experimentale prin care să se demonstreze comportarea betoanelor la diferite tipuri de solicitări fizicomecanice si de mediu. se citeşte: „NOTĂ .1.5 se completează cu următoarea notă: „NOTĂ . 0/16.2. 0/32 şi 0/64 mm.2. Punctul 5. SR 7055.2.5 din anexa L pentru diferite dimensiuni nominale maxime ale agregatelor 0/8.1. L.Compatibilitatea aditivilor cu cimenturile utilizate trebuie verificată prin încercări preliminare.3 şi F..4 (anexa F).” 16.5.” 22.” 18.1.2.2. în conformitate cu tabelele F.4.” 19. cu următorul alineat: „Utilizarea cenuşilor ca adaosuri în betoane trebuie să se facă pe baza avizelor sanitare eliberate de organismele abilitate ale autorită ii de reglementare din domeniul sănătă ii şi numai pe baza rezultatelor unor cercetări experimentale prin care să se demonstreze comportarea betonului expus în anumite medii 5 . după OTA 2.Pentru alte cimenturi care nu sunt cuprinse în SR EN 197-1 aptitudinea generală de utilizare trebuie să se facă pe baza prevederilor altor standarde europene de cimenturi în vigoare. Punctul 5.2. L. F.3.1 se completează cu următoarele liniu e: „.

maximum 0. Tabelul 2a – Condi ii de utilizare a aditivilor Nr. tehnologie si condi ii de turnare Betoane de rezisten ă având clasa cuprinsă intre C 8 / 10 şi C 30 / 37 inclusiv Betoane supuse la înghe – dezghe repetat Betoane cu permeabilitate redusă Aditiv recomandat Plastifiant Antrenor de aer Reducător de apă / plastifiant După caz : . De asemenea.” 25. înaintea primului alineat.intens reducător de apă/superplastifiant . betonul care con ine cenuşă trebuie să fie evaluat continuu datorită varia iilor adaosurilor.” 23. cu următorul alineat: „Pentru con inutul maxim de cloruri al agregatelor se consideră următoarele limite: . crt.impermeabilizator După caz : .2.02 % pentru beton precomprimat.15 % pentru beton fără armătură sau alte piese metalice înglobate . Pentru cimentul CEM III con inutul de clor trebuie să fie de maximum 0.maximum 0. Punctul 5. pe centre de colectare (CET-uri) de adaosuri.2.04 % pentru beton armat şi cu piese metalice înglobate .NE 012-1: 2008 specifice în ceea ce priveşte caracteristicile de rezisten ă şi durabilitate în conformitate cu cerin ele SR EN 206-1. 1 2 Tip beton.inhibitor de coroziune Observa ii După caz : Superplastifiant 3 4 Betoane expuse în condi ii de agresivitate intensă şi foarte intensă Betoane executate monolit având clasa ≥ C 35 / 45 Betoane fluide Betoane masive Betoane turnate prin tehnologii speciale (autocompactante) Betoane turnate pe timp călduros Betoane turnate pe timp friguros Betoane cu rezisten e mari la termene scurte Reducător de apă / plastifiant Superplastifiant / intens reducător de apă superplastifiant (Plastifiant) superplastifiant + întârzietor de priză Intârzietor de priză + superplastifiant (Plastifiant) Anti-înghe + accelerator de priză Acceleratori de întărire fără cloruri” 5 6 7 8 9 10 24.7 se completează.10 % pentru toate tipurile de betoane.2. Condi iile de utilizare a aditivilor sunt prezentate în tabelul 2a. Punctul 5.maximum 0.intens reducător de apă/superplastifiant . Punctul 5.8 se completează cu următoarele alineate: 6 . în condi iile formulate în anexa E.6 se completează cu următoarele: „Betoanele trebuie sa fie preparate cu aditivi.

3 se completează cu următorul subpunct: „5.2.4.1.5 ≥ 4.3.5 32 ≥ 4. F. Trebuie luate măsuri corespunzătoare de turnare pe timp friguros care constau în protejarea betonului împotriva înghe ului.2.Valori minime ale aerului antrenat func ie de dimensiunea maximă a agregatelor Dimensiunea maximă a Aer antrenat (% volum) Aer antrenat (% volum) agregatelor (mm) valori medii valori individuale 8 ≥ 6. F. F. raportul A/C nu trebuie să depăşească 0.1 se completează. F.2. cu următorul alineat: „Metodele de încercare recomandabile pentru măsurarea consisten ei sunt metoda răspândirii (conform SR EN 12350-5) pentru betoanele fluide şi metoda tasării (conform SR EN 12350-2) pentru betoanele vârtoase.1.0 63 ≥ 4.2.3. tabelele F.2.2 din anexa F. de exemplu de tip XA.3 se completează cu următoarele: „Valorile minime ale aerului antrenat1) sunt prezentate în tabelul 3a în func ie de dimensiunea maximă a agregatelor.60.2. În cazul în care dozajul de ciment este mai mic de 240 kg/m3 sau dacă se foloseşte ciment cu căldură de hidratare redusă (de exemplu de clasă 32.5 ≥ 5.3.” 28.4 Cerin e pentru betonul turnat sub apă În cazul betonului turnat sub apă pentru execu ia unor elemente portante.2.1.1. temperatura betonului trebuie să fie mai mare de + 10 0C.3. F. Nu se recomandă punerea în operă a betonului la temperaturi ale aerului situate sub – 10 0C. Tabelul 3a . Punctul 5.5 N) temperatura betonului trebuie să fie mai mare de + 10 0C la locul de punere în operă. Este recomandată utilizarea cimenturilor cu degajare mare de căldură şi /sau aditivi acceleratori de întărire şi anti-înghe .0 ≥ 4. Punctul 5. Con inutul maxim de păr i fine din beton este prezentat în tabelele F. temperatura betonului nu trebuie să fie mai mica de + 5 0C.1.0 22 ≥ 5.” 26. înaintea notei de la alineatul 1.0 ≥ 5. ultima propozi ie de la OTA 2 se citeşte după cum urmează: „Tabelele F.4. dozajul minim de ciment trebuie să fie de cel pu in 350 kg/m3 la o dimensiune maximă a granulei de 32 mm. La temperaturi ale aerului mai mici de – 3 0C.0 ≥ 3.NE 012-1:2008 „În general temperatura betonului proaspăt nu trebuie să depăşească 30 0C în cazul în care nu au fost luate măsuri speciale pentru a se asigura că depăşirea temperaturii peste 30 0C nu va avea consecin e negative asupra calită ii betonului întărit (de exemplu încercări prealabile prin utilizarea unui aditiv întârzietor). În cazul în care temperatura aerului este situată între + 5 0C şi – 3 0C.1 şi F. proprietă ile betonului şi utilizarea cimenturilor. În cazul unor expuneri suplimentare agresive.5 16 ≥ 5.1.4 (anexa F) prezintă condi iile compozi ionale.1 şi F. ” 7 . La punctul 5.3.5” 1) În conformitate cu anexa F. Punctul 5.” 29.2.” 27.

NE 012-1:2007 30. fără ca rezultatele să fie utilizate pentru determinarea clasei betonului. Punctul 7.” 35. cu următorul alineat: „În cazul determinării rezisten ei betonului pe probe prelevate la locul de punere în operă din care se confec ionează epruvete care sunt conservate în alte condi ii de temperatură şi umiditate decât cele descrise în SR EN 12390-2.5. verificările fiind efectuate conform SR EN 1097-1 şi SR EN 1097-2. XM2 şi XM3 în conformitate cu punctul 5.” 33. dup alineatul 2. după alineatul 4.clasele de expunere X0 şi XC1.” 34.2 se completează cu următoarea liniu ă: „e) clasa de cloruri con inute func ie de tipul utilizării betonului (beton nearmat. Alineatul 1 de la punctul 6. Rezisten a la uzură În cazul în care betonul trebuie să prezinte rezisten ă la uzură.2. beton de înaltă rezisten ă la uzură.” 36.1. Liniu ele 2 şi 3 de la punctul 7. cu următorul alineat: „Se pot utiliza şi epruvete de alte dimensiuni.” 37.4 se citesc după cum urmează: „.1 de la capitolul 6 „Specifica ia betonului” se completează.1. dozajul de ciment. cerin ele referitoare la clasa de rezisten ă minimă.” 32. raportul A/C maxim trebuie să fie cele corespunzătoare claselor XM1.2 se completează. precomprimat) conform tabelului 10. Punctul 5. . transporturilor speciale pe şantier. următorul alineat: OTA 2. Punctul 6.5.3.1 se completează cu următoarele liniu e: 8 .) producătorul. Trebuie să se utilizeze agregate rezistente la uzură. litera a) de la punctul 6.clase de rezisten ă la compresiune pentru calcul ≤ C16/20. Punctul 5.1 se completează.5. accesului. Liniu ele 2 şi 3 de la alineatul 2 de la punctul 6.2.1 de la capitolul „Livrarea betonului proaspăt” se citesc după cum urmeză: „.5.” 38.2. rezisten ele la compresiune pot fi echivalate cu rezisten a ob inută pe cuburi de 150 mm pe baza unor rela ii de echivalen ă adecvate. în sensul atribuirii unei clase de beton. Alineatul 1. utilizatorul şi beneficiarul trebuie să se pună de acord cu cerin ele particulare privind compozi ia betonului şi specifica iile de aplicare a materialelor în beton. Punctul 5.gabaritului. armat. . cu „În cazuri particulare (de exemplu betonul aparent. după alineatul 1. rezultatele pot servi numai la determinarea controlului întăririi betonului şi nu la controlul calită ii.2 se completează cu următoarele: a)…”/NE 012-1:2008. beton turnat sub apă etc.metodelor speciale (utilizate) de punere în operă (inclusiv prin pompare).” 31.5 se completează cu următorul subpunct: „5.

” 39. Punctul 8.NE 012-1:2007 „. trebuie ca şarja de beton să fie înregistrată ca "neconformă".Dacă cantitatea de aditiv adăugată pe şantier în camionul malaxor conduce la depăşirea cantită ii admise prin specifica ie.3 se completează cu următorul alineat: „În cazul în care se adaugă aditiv pe şantier. după alineatul 1. Partea care solicită acest adaos este responsabilă de consecin e şi este de acord ca să fie înregistrată pe bonul de livrare. În cazuri speciale.3 se completează cu următoarele: „(clasele de expunere sau categoriile de beton în conformitate cu tabelul 1 şi anexa F cu indicarea combina iilor de clase de expunere).” 43. în toate cazurile.distan elor de transport.” 40. lit. Alineatul 1 de la punctul 7. Toată cantitatea suplimentară de aditivi din camionul malaxor trebuie înregistrată în bonul de livrare. Liniu a 5 de la alineatul 3 de la Punctul 7.” 41. Punctul 7.1. Prelevările de probe înainte de adăugarea aditivilor plastifian i sau superplastifian i.5 se citesc după cum urmează: „Adaosul de apă este interzis la livrare. Liniu a 2 de la alineatul 3 de la punctul 7. ora exactă la care s-a adăugat.” 42. această ac iune fiind în responsabilitatea producătorului. g).” 47. a se vedea 9.2 se completează cu o nouă literă. volumul de beton din malaxor şi timpul de amestecare trebuie specificate în copiile bonului de livrare.8.1 se aplică eşantionării.2 se completează.3 se completează cu următoarele: „(inclusiv con inutul de apă al agregatelor). Punctul 7.2 se completează. probele trebuie prelevate sub responsabilitatea producătorului după toate adăugirile de aditivi în beton.” 46. Litera e) de la punctul 7. pe bonul de livrare. cantitatea care s-a adăugat. pentru ajustarea consisten ei (a se vedea 7. cu următorul con inut: „g) pentru betonul în care se adaugă aditiv pe şantier: clasa de consisten ă sau consisten a prevăzută înainte şi după adăugarea aditivului. cu următorul alineat: „Pentru betoane având caracteristici speciale. . în vederea aducerii consisten ei la valoarea specificată.5) sunt permise sub rezerva că prin încercările ini iale s-a demonstrat că aditivul plastifiant sau superplastifiant în doza utilizată nu are efecte negative asupra rezisten ei betonului. Alineatul 1 şi nota de la punctul 7.2 se citeşte: „e) evolu ia rezisten ei. sub rezerva că valorile limită permise prin specifica ie nu sunt depăşite şi că această adăugare de aditiv este prevăzută prin proiectarea compozi iei betonului.” 45.1.2.2 de la capitolul 8 „Controlul conformită ii şi criteriile de conformitate” se citeşte după cum urmează: „Deşi exigen ele prevăzute în 8. aditivii pot fi adăuga i.2. Alineatul 2 de la punctul 8. cu următorul alineat: „Date informative sunt prezentate în anexa N.volumului betonierelor pentru a se putea respecta programul de punere in opera a betonului. Pentru reamestecare. după alineatul 3. frecven a prelevării probelor şi încercărilor de conformitate se vor stabili de comun acord între producătorul de beton şi organismul de control.” 9 .” 44. NOTĂ .

8 se citeşte după cum urmează: „NOTĂ: Într-un malaxor.” 49. Punctul 9. Această persoană trebuie să aibă cunoştin e suficiente în domeniul betonului şi al reglementărilor specifice şi să poată proba acest lucru. Pentru produsele prefabricate din beton.1 Generalită i Inspec ia controlului produc iei. pentru un domeniu de utilizare restrâns şi o clasă de rezisten ă redusă (a se vedea pct. Personalul angajat în controlul produc iei trebuie să fie angrenat într-un program de formare continuă în domeniile fabricării. a aparaturilor de încercare se asigură de către producător şi sunt confirmate de câtre organismele de inspec ie a controlului produc iei (prin rapoarte de inspec ie) pe baza documentelor/ înregistrărilor elaborate de producător în cadrul controlului echipamentelor (tabelul 23).NE 012-1:2007 48.9. Punctul 8.1 de la capitolul 9 „Controlul produc iei” se completează cu următoarea notă: „NOTĂ . Inspec ia şi certificarea controlului de produc ie nu sunt considerate ca necesare pentru betonul având compozi ia prescrisă într-un standard cu o foarte mare marjă de siguran ă în compozi ie (a se vedea capitolul 5). 6. producătorul trebuie să efectueze opera iile următoare: a) încercări ini iale.” 52.4 se completează cu următoarea notă: „NOTA 2 .6. Controlul produc iei şi certificarea sa de conformitate depind de nivelul de cerin e de performan ă.Se vor avea în vedere şi prevederile reglementărilor romaneşti privind încercările nedistructive şi seminedistructive în conformitate cu standardele europene. Producătorul este responsabil de evaluarea conformită ii cu proprietă ile specificate ale betonului. republicată cu modificări şi completări. Pentru aceasta. inclusiv controlul de conformitate (a se vedea capitolul 8). b) controlul produc iei (a se vedea capitolul 9). inclusiv în ceea ce priveşte întocmirea şi aducerea la îndeplinire a programelor de între inere.Organismele de inspec ie şi de certificare sunt organisme implicate în atestarea conformită ii în acord cu prevederile HG 622/2004 privind stabilirea condi iilor de introducere pe pia ă a produselor pentru construc ii. NOTĂ .1 se completează.4). experien a profesională şi atestarea responsabilului pentru controlul produc iei sunt prezentate în Anexa O. 10 . 622/2004 privind stabilirea condi iilor de introducere pe pia ă a produselor pentru construc ii. ota de la punctul 9. controalele conformită ii betonului cu prezenta reglementare şi ceritificarea controlului produc iei trebuie efectuate de către organisme de inspec ie şi certificare desemnate în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. producătorul de beton trebuie să numească un responsabil calificat pentru controlul produc iei. modul de produc ie şi marja de siguran ă rezultată din compozi ie. controlului şi încercării betonului (instruirea trebuie să se facă cel mult la trei ani sau ori de câte ori se consideră că este necesar).” 50. cu următoarea notă: „NOTĂ – Starea de func ionare şi verificare a echipamentelor şi instala iilor de produc ie. În locul prevederilor de la capitolul 10 „Evaluare a conformită ii” se aplică următoarele prevederi: „10.Pentru fiecare sta ie de betoane. verificare si etalonare. durata de reamestecare după adăugarea aditivilor trebuie să se stabilească în func ie de tipul utilajului de amestecare. când sunt cerute (a se vedea pct.9. Punctul 9. Cerin ele privind calificarea. după Tabelul 23. cerin ele şi prevederile referitoare la evaluarea conformită ii sunt date în specifica ii tehnice adecvate (standarde de produs şi agremente tehnice). republicată cu modificări şi completări. dar nu trebuie să fie mai mică de 1 min/m3 sau de 5 min pentru o cantitate mai mică de 5 m3.5 şi anexa A).” 51. apte pentru a certifica conformitatea cu prezentul document.

reluarea activită ii. ”. 59.” 57. în func ie de clasa de expunere: clasa simbolizată conform tabelului 1.Recertificarea controlului produc iei se va putea face numai după corectarea neconformitătilor.NE 012-1:2007 10.” 58.” 54.În acest caz producătorul este obligat sa anun e Inspectoratul de Stat în Construc ii pentru a decide dacă se va proceda la oprirea func ionării sta iei.” 11 . A treia liniu ă de la capitolul 11 se citeşte după cum urmează: „. supraveghere şi certificare prezentate în anexa C.2.”/NE 012-1:2008. supravegherea şi certificarea controlului produc iei de către organisme desemnate (a se vedea capitolul 9).” 56.sau ca urmare a sesizărilor intervenite în cadrul controalelor efectuate de Inspectoratul de Stat în Construc ii.1 de la Anexa C (normativă) „Dispozi ii pentru evaluarea. cu următoarele două note: „NOTA 1.pentru valorile limită. supraveghere şi certificare a controlului de produc ie Controlul de produc ie al producătorului va fi evaluat şi supravegheat printr-un organism de inspec ie desemnat şi apoi certificat de către un organism de certificare desemnat.2. compozi ia betonului şi caracteristicile sale sau seturi de condi ii. Liniu a 4 de la alineatului 1 de la punctul C. 55.2 se citeşte după cum urmează: „. supravegherea şi certificarea controlului produc iei” se citeşte după cum urmează: „În această anexă sunt prezentate prevederile pentru evaluarea. se citeşte „ ota 2”. producătorul va anun a Inspectoratul de Stat în Construc ii pentru a decide. constatată cu ocazia efectuării inspec iei de reevaluare a sta iei de câtre organismul de inspec ie. înainte şi după nota de la alineatul 2. ota de la alineatul 2.3. Punctul C. Punctul C. Valorile limită ale compozi iei betonului se dau inând seama de încadrarea într-un anumit mediu de expunere (combinare de clase de expunere) conform tabelului 2 din acest normativ.3 se completează. pe baza raportului de evaluare. NOTA 3.2 Evaluare. la cererea producătorului. Organismul de inspec ie va întocmi un raport de evaluare pe care-l va transmite producătorului şi organismului de certificare care va putea decide asupra recertificării controlului produc iei. Prima liniu ă de la Capitolul 11 „Proiectarea betonului cu proprietă i specificate” se completează cu următoarele: .2. în conformitate cu prevederile pentru evaluare. de exemplu XD2 (RO) când se aplică prevederile valabile in România.dacă este cerută de organismul de certificare sau a fost sesizată de Inspectoratul de Stat în Construc ii şi este justificată cu documente. din cadrul punctului C. urmată de prescurtarea RO de la numele ării care a dat prevederile pentru valorile limită. ” 53.2. Liniu a 1 de la alineatul 1 de la punctul C.2 se completează după cum urmează: „. În cazul în care func ionarea sta iei a fost oprită.

50 0. În anexa Anexa F (normativă) „Recomandări pentru limitele compozi iilor betonului”.65 0. „Tabelul F. 12 . în locul tabelului F1 se citesc tabelele F.1.NE 012-1:2007 60.60 0. XC.55 0.55 0.45 apă/ciment Clasa minimă C8/10 C16/20 C16/20 C20/25 C25/30 C30/37 C35/45 C35/45 C30/37 C35/45 C35/45 de rezisten ă Dozaj minim de ciment 260 260 280 300 300 320b 320b 300 320b 320b (kg/m3) Con inut minim de aer antrenat (%) Alte condi ii a) Pentru beton fără armătură sau piese metalice înglobate. b) La turnarea elementelor masive se recomandă cimenturile cu căldură redusă de hidratare.2.50 0.1 şi F.60 0.50 0. Pentru elemente masive (grosimea elementelor mai mare de 80 cm) trebuie să se adopte un dozaj de ciment de 300 kg/m3. XD si XS Clasele de expunere Nici un risc de coroziune sau atac chimic X0a) Coroziune datorata clorurilor Coroziune indusă prin carbonatare Cloruri din alte surse decât apa demare Cloruri din apa de mare XC1 XC2 XC3 XC4 XD1 XD2 XD3 XS1 XS2 XS3 Raport maxim 0.45 0.1.1.1 – Valorile limită recomandate pentru compozi ia şi proprietă ile betonului pentru clasele de expunere X0.

conduce la o clasă de expunere XA2 şi XA3 este esen ial să fie utilizat un ciment rezistent la sulfa i. d) In cazul expunerii in zonele marine se vor utiliza cimenturi rezistente la ac iunea apei de mare.1.45 0.4. în compara ie cu un beton pentru care a fost stabilită rezisten a la înghe -dezghe pentru clasa de expunere corespunzătoare. trebuie utilizate cimenturi cu o rezisten ă moderata sau ridicată la sulfa i pentru clasa de expunere XA2 (şi clasa de expunere XA1 este aplicabilă) şi trebuie utilizat un ciment având o rezisten ă ridicată la sulfa i pentru clasa de expunere XA3.50 XF3 0.50 0. c) Când prezen a de SO42.NE 012-1:2007 Tabelul F.55a XF2 0.55 0.55 XM2 0.Valorile limită recomandate pentru compozi ia şi proprietă ile betonului pentru clasele de expunere XF.3. Dacă betonul nu con ine aer antrenat cu inten ie.55 Atac chimic XA2 c Atac mecanic XA3 c XM1 0. b) De exemplu tratare prin vacuumare.” Agregate rezistente la înghe -dezghe conform SR EN 12620 Ciment rezistent la sulfa i 13 . Dacă cimentul este clasificat după rezisten a la sulfa i.45 XM3 0.50 XF4 0. atunci performan a betonului trebuie să fie măsurată conform unei metode de încercări adecvate.50a XA1 0.2 . XA si XM Clasele de expunere Atac înghe -dezghe XF1 Raport maxim apă/ciment 0.55a 0.50 0.45 Clasa minimă C25/30 de rezisten ă Dozaj minim de ciment (kg/m3) Con inut minim de aer antrenat (%) 300 C25/30 C35/45 C25/30 C35/45 C30/37 C25/30 C35/45 C35/45 C30/37 C30/37 C35/45 C35/45 300 320 300 320 340 300 320 360 300 300 320 320 - a - a - a - - - - - - - Tratarea Alte condi ii d suprafe ei betonului b a) Con inutul de aer antrenat se stabileşte în func ie de dimensiunea maximă a granulei în conformitate cu 5.

Domenii de utilizare pentru cimenturi conform standardelor SR E 197-1. SR 3011.2.4 se prezintă domenii şi exemple de utilizare a unor tipuri de cimenturi fabricate conform SR EN 197-1 şi standardelor na ionale pentru diferite clase (combina ii de clase) de expunere.2.4 X X X X X X X X X X X 14 .1 . F.2.2.3 şi F.2.4 Se utilizează în conformitate cu prevederile tabelelor F.2 şi F.2.NE 012-1:2007 61.5c A /B H II A A /B A CEM II B A B A B CEM III A S S V LL X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X O X O X X X X X X X X O X O X X X X X X X X O X O X X X X X X X X O X O X X X X X X X X O X O X X X X X X X X O X O X X X X X X X X O X O X X X X X X X X O X O L M Se utilizează în conformitate cu prevederile tabelelor F.2. SR 7055 şi SR E 206-1 Clasele de expunere Tip ciment Nici un risc de coroziune sau atac chimic XO Coroziune indusă prin carbonatare XC1 XC2 XC3 XC4 Coroziune datorată clorurilor Cloruri din alte surse decât Cloruri din apa de apa de mare mare XD1 XD2 XD3 XS1 XS2 XS3 CEM I SR I CD 40 I A 52. Anexa F se completează cu următoarele: „În tabelele F. F. STAS 10092.2.2. Tabelul F.1.2.2 şi F.

2.2.5c* A /B H II A A B A CEM II B A B A B CEM A III S S V LL L M X X X X X X X X X O O O X X X X X X O O X O O O X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X O X X X X O O X X X X X X X X X X O O O O O O O O X X X X O O O O O O Se utilizează în conformitate cu prevederile tabelelor F. in cazul demonstrării comportării corespunzătoare la ac iunile de înghe -dezghe şi agen i de dezghe are sau apa de mare. 0 Nu se aplică. c) Când prezen a de SO42. b) Se utilizează CEM III având clasa de rezistenta ≥ 42.NE 012-1:2007 Tabelul F.2 şi F.5 cu zgură în cantitate ≤ 50 % din masă.2. Condi iile de utilizare a cimenturilor sunt formulate la 5.1.4 X Xb X X X X X X X X X X X X X O X O X X X X X X X X X O X O X X X X X Se poate aplica. 15 .2 şi F.2. Dacă cimentul este clasificat după rezisten a la sulfa i.2. *) Ciment alb a) Prezentul tabel prezintă domeniile de utilizare a unor cimenturi fabricate în conformitate cu SR EN 197-1 şi standardele na ionale. trebuie utilizate cimenturi cu o rezisten ă moderată sau ridicată la sulfa i pentru clasa de expunere XA2 (şi clasa de expunere XA1 este aplicabilă) şi trebuie utilizat un ciment având o rezisten ă ridicată la sulfa i pentru clasa de expunere XA3.conduce la o clasă de expunere XA2 şi XA3 este esen ial să fie utilizat un ciment rezistent la sulfa i.4 Se utilizează în conformitate cu prevederile tabelelor F.2.1 (continuare) Clasele de expunere Atac chimic XA1 XA2c Tip ciment XF1 Atac înghe -dezghe XF2 XF3 XF4 XA3c XM1 Atac mecanic XM2 XM3 CEM I SR I CD 40 I A 52.5 sau ≥ 32.

V-T. a) Când prezen a de SO42. P-LL. S-T .Domenii de utilizare pentru cimentul de tip II M conform standardelor cu SR E 197 – 1 şi SR E 206-1 Clasele de expunere Tip ciment Nici un risc de coroziune sau atac chimic XO X Coroziune indusă prin carbonatare XC1 X XC2 X XC3 X XC4 X Coroziune datorată clorurilor Cloruri din alte surse Cloruri din apa de decât apa de mare mare XD1 XD2 XD3 XS1 XS2 XS3 X X X X X X A CEM II M B S-D . V-T S-LL. S-V . P-LL . P-V . P-T S-V. V-LL. 0 Nu se aplică. S-T S-LL: D-T D-LL.D-P .D-P.2 . D-T S-P. D-P . S-T. D-LL.conduce la o clasă de expunere XA2 şi XA3 este esen ial să fie utilizat un ciment rezistent la sulfa i. Dacă cimentul este clasificat după rezisten a la sulfa i.2. P-T S-V.NE 012-1:2007 Tabelul F.2 (continuare) Tip ciment S-D .2.P-T . D-V . 16 . T-LL S-P .P-T. V-T. P-V . V-LL S-D . D-P. D-V. P-LL. P-LL . T-LL XF1 X Atac înghe -dezghe XF2 XF3 X X XF4 X Clasele de expunere Atac chimic XA1 XA2a X X XA3a X XM1 X Atac mecanic XM2 X XM3 X A X X X X O O X O O O X X X O O O X O O O X X X X O X X X X O X X X X O X X X X O X X X X O X X X X O CEM II M B X Se poate aplica. V-LL. S-V . D-V. T-LL X X X X X X X X X X X X X X X X X X X O X X X X O X X X X O X X X X O X X X X O X X X X O X X X X O X X X X O Tabelul F. P-V . V-T S-LL. S-T S-LL : D-T D-LL . P-V. trebuie utilizate cimenturi cu o rezisten ă moderată sau ridicată la sulfa i pentru clasa de expunere XA2 (şi clasa de expunere XA1 este aplicabilă) şi trebuie utilizat un ciment având o rezisten ă ridicată la sulfa i pentru clasa de expunere XA3. T-LL S-P. D-V. V-LL S-D. D-LL. D-T S-P .

XF4 X X X X X O O X1 dezghe are Structuri marine XC.4 Beton simplu (nearmat) Elemente protejate împotriva înghe ului (în interior sau în apă) Elemente exterioare Construc ii hidrotehnice X0 X X X X X X X X X Elemente exterioare supuse la înghe -dezghe şi agen i de XC. XC3. XF3 X X X X X X X X X X X X X5 O O Se utilizează în conformitate cu prevederile tabelului F. XF1 XC. XM X X X X X O O X1 Abraziune fără înghe -dezghe XM X X X X X X O X 1) Pentru expunere în clasa XF4: se va utiliza.Exemple de utilizare a unor tipuri de cimenturi pentru diferite combina ii de clase de expunere CEM II Component / Construc ie Clase de expunere relevante pentru proiectare S T D A-LL H II A S X X X X V2 A-L3 P/Q X X X X CEM III CEM I SR I CD 40 I A 52. numai CEM III/ A cu clasa de rezisten ă ≥ 42.NE 012-1:2007 Tabelul F. XF2. XC2. 5) Nu se utilizează pentru clasele de expunere XC3 si XC4.2.5 R cu zgură în cantitate ≤ 50 % din masă. XD. 17 .5c B-LL B-L A-M B-M A XC1. in cazul demonstrării comportării corespunzătoare a betonului aflat supus ac iunilor de înghe -dezghe si agen i de dezghe are sau apa de mare. 4) În caz de atac chimic sulfatic peste clasa de expunere XA1 este obligatorie utilizarea cimenturilor rezistente la sulfa i. XF2. 2) CEM II/B-V nu se va utiliza pentru clasa de expunere XF3. XC4 XC.2.5 sau ≥ 32. XS. 3) Nu se utilizează pentru clasele de expunere XF1 şi XF3. XF4 X X X X X O O X1 4 Atac chimic XA X X X X X X O X Zone cu trafic XF4.3 .

XM XM X X X X X X S-D S-T D-T B X X X 0 0 0 X X3) 0 0 0 0 0 0 0 Atac chimic1) X X X 2) Zone cu trafic X 0 0 Abraziune fără înghe X X X X Se poate aplica. 3) Nu se utilizează pentru clasele de expunere XC3 si XC4. 2) Nu este permisă utilizarea pentru beton de drumuri. 1) În caz de atac chimic sulfatic. XC4 XC. peste clasa de expunere XA1 se va utilizează ciment rezistent la sulfa i. XD. XF2.2. XF2. XS. 0 Nu se aplică. XF3 XC. 18 .NE 012-1:2007 Tabelul F. XF4 XC. XF4 XA XF4. XC3.4 .Exemple privind utilizarea cimenturilor de tip CEM II-M (func ie de componen a principalilor constituen i). fabricate în conformitate cu standardul SR E 197-1 CEM II-M S-P S-V D-P D-V P-V P-T P-LL V-T V-LL S-P D-P P-T X X X X 0 X Component / Construc ie Clase de expunere relevante pentru proiectare A S-D S-T S-LL D-T D-LL T-LL A B S-V D-V P-V V-T B S-LL D-LL P-LL V-LL T-LL B Beton simplu (nearmat) Elemente protejate împotriva înghe ului (în interior sau în apă) Elemente exterioare Construc ii hidrotehnice Elemente exterioare supuse la înghe dezghe şi agen i de dezghe are Structuri marine X0 XC1. XF1 XC. XC2.

125 mm 500 Dozaj de ciment + 100 550 600” 62. Tabelul H1„Controlul materialelor componente”. 23 şi 24” 64. Anexa H (informativă) se completează.125 mm 400 Dozaj de ciment + 100 500 Tabelul F.Con inutul maxim admis de par i fine în betonul preparat cu agregate având dimensiunea granulelor cuprinsă de la 16 mm pana la 63 mm pentru betoane de clasă >C50/60 şi LC>50/55 Dozaj ciment (kg/m3) ≤400 400 450 450 500 ≥ 500 Con inut maxim în păr i fine (kg/m3) < 0. În acest plan trebuie să se stabilească în detaliu toate determinările necesare asigurării şi controlului calită ii betonului.3. cu următorul alineat: „Pentru betonul întărit trebuie întocmit împreună cu beneficiarul un plan pentru asigurarea calită ii.1.1 si F. cu linia numărul 1 având următorul con inut: Apa de consisten ă normală SR EN 196-3 Fine e de măcinare SR EN 196-6 Con inutul de sulfa i SR EN 196-2 Probe martor Respectarea cerin elor stabilite La fiecare livrare” Păstrare până la termenele de încercare „1 Ciment 63. după Tabelul H. Anexa H se completează. H. după Tabelul H1.≥ 400 Con inut maxim în păr i fine (kg/m3) < 0.1 . înaintea liniei cu numărul 4.3.3. Totodată trebuie să se stabilească măsurile ce se întreprind în cazul sesizării unor abateri de la valorile prescrise precum şi persoanele responsabile de aducerea la îndeplinire a acestor măsuri. din cadrul anexei H (informativă) „Prevederi suplimentare referitoare la betoanele de înaltă rezisten ă”.1. Tabelul F. se completează. cu următoarea notă: „NOTĂ: numerele atribuite liniilor din tabelele H.2 şi H3 corespund respectiv liniilor din tabelele 22.Con inutul maxim admis de păr i fine în betonul preparat cu agregate având dimensiunea granulelor cuprinsă de la 16 mm pana la 63 mm pentru betoane de clasă ≤C50/60 şi LC ≤50/55 Dozaj ciment (kg/m3) ≤ 300 300 400 .2 furnizează con inutul maxim admis de păr i fine în betonul preparat cu diferite dimensiuni ale granulelor agregatelor.2 .” 19 .NE 012-1:2007 Tabelele F.3.

granulometrie Dozatoarele de aditivi Inspec ie /Încercare Scop Asigurarea conformită ii cu cerin ele Asigurarea exactită ii conform 9. etc.2.2. de asemenea cu valorile înregistrate Controlul func ionării Verificarea exactită ii 9 Sistemul de dozare Verificarea toleran elor de dozaj conform tabelului 21 10 Aparatura de încercare de laborator Dispozitivele de amestecare Autobetoniere Verificarea conformită ii 11a 11 b Verificare vizuală Fără apă de spălare în interior 20 . buncăre.6.6.2 Ob inerea cantită ilor exacte de aditivi Frecven a minimă Zilnic În fiecare zi înainte de prepararea betonului În fiecare zi înainte de prepararea betonului În fiecare zi înainte de prepararea betonului În momentul instalării Săptămânal după instalare În caz de dubiu În momentul primei instalări În caz de dubiu la instalările următoare În fiecare lună după instalare În fiecare zi înainte de prepararea betonului În fiecare zi înainte de prepararea betonului Înaintea fiecărei încărcări” 1 Examen vizual 3a Verificarea exactită ii de cântărire 5 Verificarea exactită ii 6a Contor de apă Compararea între cantitatea Asigurarea reală cu valorile afişate de exactită ii contor conform 9. Tabelul H.NE 012-1:2007 65.2 „Controlul echipamentului” se citeşte după cum urmează: „Tabelul H. Echipament de cântărire pentru ciment.2 – Controlul echipamentului Echipament Depozite la sol.2 7 Echipamentul de măsurare continuă a con inutului de apă din agregate Compararea con inutului real cu valoarea afişată Compararea printr-o metodă adecvată a conformită ii sistemului de dozare utilizat cu valorilor măsurate ale componentelor din amestec sau cu valorile specificate şi în cazul dozării automate.

3 – Controlul procedurilor de produc ie şi al proprietă ilor betonului Tip de încercare Con inutul de apă al nisipului Inspec ia/Încercarea Verificarea continuă a umidită ii nisipului Scop Stabilirea masei agregatelor şi a cantită ii de apă adăugate Frecven a minimă Zilnic înaintea preparării betonului 2 Zilnic Încercări mai Pentru determinarea mult sau mai Con inutul de apă Încercări de uscare masei agregatelor şi pu in frecvente 3 al pietrişului sau echivalente a cantită ii de apă pot fi cerute în adăugate func ie de condi iile locale şi atmosferice La fiecare confec ionare a corpurilor de Con inutul de apă Respectarea Verificarea cantită ii probă pentru 4a al betonului valorilor maxime de apăa adăugate verificarea proaspăt stabilite rezisten ei dar cel mult de 3 ori pe zi. 16 rezisten ă la rezisten ei SR EN 12390-3 dar cel pu in 3 compresiune specificate probe la 50 m3 Caracteristicile de Respectarea Înaintea fiecărei 18 Verificare vizuală malaxare parametrilor amestecări a Pentru betonul de înaltă rezisten ă este recomandată o înregistrare automată a cântăririlor.NE 012-1:2007 66.” 21 . Tabelul H.3 „Controlul procedurilor de produc ie şi al proprietă ilor betonului” se citeşte după cum urmează: „Tabelul H. Evaluarea ob inerii valorilor consisten ei Consisten a Verificare conform specificate şi 7 La fiecare şarjă betonului proaspăt SR EN 12350-5 detectarea eventualelor varia ii ale con inutului apei Verificarea dozajului de ciment Dozajul de ciment Înregistrarea şi pentru ob inerea 9 al betonului cantită ii de cimenta datelor necesare Fiecare amestec proaspăt adăugate calculului raportului apă/ciment Con inutul de Înregistrarea Verificarea 10 adaosuri al cantită ii de adaosuri con inutului de Fiecare amestec betonului proaspăt adăugate adaosuri Din diferite Încercarea de Evaluarea ob inerii Verificare conform autobetoniere.

) Clasa de agresivitate a mediilor cu agen i agresivi în stare gazoasă se stabileşte în func ie de umiditatea relativă a aerului.medii cu agresivitate puternică Clasa de agresivitate se stabileşte în func ie de starea fizică şi natura factorilor agresivi.50 max.50 max. b) În cazul în care pe suprafa a elementelor de construc ii este posibilă formarea condensului.medii cu agresivitate slabă. dacă mediul con ine gaze agresive.solidă (săruri. c) În cazul în care concentra iile de gaze agresive sunt mai mari decât la gazele din grupa C şi umiditatea relativă a aerului este mai mică decât 60%. XA 3b .gazoasă (gaze agresive de diferite feluri.1. 0 C max.medii cu agresivitate medie. XA 2b .medii cu agresivitate foarte slabă. . Stabilirea clasei de agresivitate în func ie de starea fizică şi natura agen ilor agresivi.50 max.50 max.50 Caracteristica gazelor agresive (tabelul I.NE 012-1:2007 67. conform tabelului I. de temperatura mediului şi de caracteristica gazelor agresive. de temperatura mediului şi de caracteristica gazelor agresive Clasa de agresivitate a mediului XA 1b XA 2b Umiditatea relativă a aerului. cea ă provenită din condensul vaporilor ce apar în urma varia iei umidită ii sau datorită caracteristicilor de exploatare a instala iilor tehnologice).50 max. XA 4b .50 max.2) fără gaze agresive gaze agresive din grupa A fără gaze agresive gaze agresive din grupa A gaze agresive din grupa B gaze agresive din grupa A gaze agresive din grupa B gaze agresive din grupa C gaze agresive din grupa B gaze agresive din grupa C XA 3b XA 4b La stabilirea clasei de agresivitate a mediului în stare gazoasă se vor avea în vedere următoarele: a) La temperaturi ale mediului cuprinse între 500C şi 800C. pământ etc. 22 . agresivitatea se măreşte cu o clasă.50 max. cenuşi. praf. Tabelul I.50 max.50 max. cu următorul cuprins: Anexa I (normativă) Clasificarea mediilor agresive asupra elementelor din beton armat şi beton precomprimat supraterane Mediile agresive atmosferice luate în considerare în prezentul normativ se clasifică în patru clase de agresivitate asupra elementelor din beton armat şi beton precomprimat: XA 1b . clasa de agresivitate din tabelul I. Agen ii agresivi pot fi sub stare: . După Anexa H se introduce Anexa I (normativă) „Clasificarea mediilor agresive asupra elementelor din beton armat şi beton precomprimat supraterane”. % a) 61 …75 b) ≤ 60 a) > 75 b) 61 … 75 c) ≤ 60 a) > 75 b) 61 … 75 c) ≤ 60 a) > 75 b) 61 … 75 Temperatura mediului.1 se măreşte cu o clasă. mediile respective se consideră în clasa XA 4b.1 – Determinarea clasei de agresivitate a mediilor cu agen i agresivi în stare gazoasă func ie de umiditatea relativă a aerului.

precum şi în cazul în care concentra iile de gaze agresive sunt mai mari decât la gazele din grupa C şi umiditatea relativă a aerului este mai mare de 60%. conform STAS 10814.1 se face conform tabelului I. conform STAS 10329.05 NO.2 . conform STAS 10946.0 H2 S 0. amoniac.51 … 5. oxizi de azot. NO2 0.10 SO2 0.51 … 5.0 H2 S 0. NO2 1. b) şi c) rezultă o clasă de agresivitate mai mare de XA 4b. conform tabelului I. mg/m3 aer SO2 < 0.3.1 … 10. mediile respective se consideră cazuri speciale şi se analizează fiecare în parte. Tabelul I. 23 .1 … 50.05 … 0.0 HF 0.05 NH3 < 0.5 HF 0. acid clorhidric.0 NO. hidrogen sulfurat.0 Grupa A Grupa B Grupa C Observa ie : Determinarea concentra iei se face pentru : dioxid de sulf.01 … 0. acid fluorhidric.0 Cl2 0. conform reglementărilor tehnice specifice.5 HCl 0. conform STAS 10943.0 NH3 5.NE 012-1:2007 d) În cazul în care gazele agresive sunt din grupa C şi umiditatea relativă a aerului este mai mare de 75%. conform STAS 10812 Clasa de agresivitate a mediilor cu agen i agresivi în stare solidă se stabileşte în func ie de umiditatea relativă a aerului şi caracteristica solidului.0 NH3 0.0 HCl 1.1 … 50.1 … 10. B şi C specificate în tabelul I.5. clor gazos.51 … 2.05 … 1. NO2 < 0. conform SR ISO 4221.05 … 1.0 SO2 5. clasa de agresivitate se stabileşte pentru gazul cel mai agresiv. în interiorul construc iilor şi tabelul I. e) În cazul prezen ei mai multor gaze agresive din grupe diferite. în cazurile în care după aplicarea corec iilor precizate la punctele a).Încadrarea gazelor agresive Grupa de concentra ie a gazelor agresive Denumirea gazului agresiv Dioxid de sulf Hidrogen sulfurat Acid fluorhidric Clor Acid clorhidric Oxizi de azot Amoniac Dioxid de sulf Hidrogen sulfurat Acid fluorhidric Clor Acid clorhidric Oxizi de azot Amoniac Dioxid de sulf Hidrogen sulfurat Acid fluorhidric Clor Acid clorhidric Oxizi de azot Amoniac Formula chimică Concentra ia gazelor agresive. Încadrarea gazelor agresive în grupele A.4 în aer liber.2.1 … 5.1 … 5. Caracteristica solidului se ia conform tabelului I.02 Cl2 < 0.0 NO.01 HF < 0.05 HCl < 0.10 H2 S < 0.02 … 0.5 Cl2 0.

pu in higroscopic > 75 slab solubil XA 3b 61 … 75 uşor solubil .Determinarea clasei de agresivitate a mediilor cu agen i agresivi în stare solidă func ie de umiditatea relativă a aerului şi de caracteristica solidului. notate cu asterisc în tabelul I.pu in higroscopic ≤ 60 uşor solubil .4 .NE 012-1:2007 Tabelul I. conferă mediului clasa de agresivitate XA 4b. indiferent de caracteristica solidului respectiv şi de umiditatea relativă a aerului.higroscopic (1) Mediile cu solide cu agresivitate ridicată.higroscopic > 75 uşor solubil . % ≤ 60 slab solubil 61 … 75 slab solubil XA 2b ≤ 60 uşor solubil .pu in higroscopic > 75 slab solubil XA 2b 61 … 75 uşor solubil .pu in higroscopic XA 3b 61 … 75 uşor solubil . indiferent de caracteristica solidului respectiv şi de umiditatea relativă a aerului.3 – Determinarea clasei de agresivitate a mediilor cu agen i agresivi în stare de solidă func ie de umiditatea relativă a aerului şi de caracteristica solidului.higroscopic XA 4b 61 … 75 uşor solubil .higroscopic (1) Mediile cu solide cu agresivitate ridicată.5. Clasa de agresivitate a mediului XA 1b Clasa de agresivitate a mediului 24 .higroscopic > 75 uşor solubil . Tabelul I.higroscopic XA 4b > 75 uşor solubil . în aer liber Umiditatea relativă Caracteristica solidului (1) a aerului. % 61 … 75 slab solubil XA 1b ≤ 60 uşor solubil .5. notate cu asterisc în tabelul I.pu in higroscopic ≤ 60 uşor solubil . în interiorul construc iilor Umiditatea relativă Caracteristica solidului (1) a aerului. conferă mediului clasa de agresivitate XA 4b.

higroscopic Sulfat de zinc Sulfat de fier*) Azotat de amoniu*) Fosfa i primari Fosfat secundar de sodiu Hidroxid de sodiu*) Hidroxid de potasiu*) (1) Solidele notate cu asterisc sunt cu agresivitate ridicată fa ă de beton.5 – Caracteristica solidului Denumirea agentului agresiv în stare solidă (1) Caracteristica solidului Praf de siliciu Carbonat de calciu Carbonat de bariu Carbonat de plumb slab solubil Oxid de fier Hidroxid de fier Oxid de aluminiu Hidroxid de aluminiu Clorură de sodiu Clorură de potasiu Clorură de amoniu*) Sulfat de sodiu*) Sulfat de potasiu*) Sulfat de amoniu*) Sulfat de calciu*) Azotat de sodiu*) Azotat de potasiu*) Azotat de bariu uşor solubil . 25 .NE 012-1:2007 Tabelul I.pu in higroscopic Azotat de plumb Azotat de magneziu Cromat/bicromat de sodiu*) Cromat/bicromat de potasiu*) Cromat/bicromat de amoniu*) Carbonat de sodiu Carbonat de potasiu Hidroxid de calciu Hidroxid de magneziu Hidroxid de bariu Fluorură de calciu Clorură de calciu Fluorură de magneziu Fluorură de aluminiu Fluorură de zinc Fluorură de fier Sulfat de magneziu*) Sulfat de mangan uşor solubil .

Treceri (vol %) Site cu ochiuri pătrate (mm) Legendă defavorabilă utilizabilă favorabilă favorabilă pentru compozi ie granulometrică discontinuă defavorabilă Figura L. 4 mm.NE 012-1:2007 68. Anexa O (normativă) „Cerin e minime privind calificarea.125 mm.1 până la L. Compozi iile granulometrice ale agregatelor individuale sau compuse sunt determinate având în vedere SR EN 933-1 pe site conform SR ISO 3310. 1 mm. 2 mm. După Anexa K se introduc următoarele anexe: Anexa L (informativă) „Compozi ia granulometrică a agregatelor utilizate la prepararea betonului”.5 mm. 0. 22 mm respectiv 32 mm şi 64 mm. Anexa L (informativă) Compozi ia granulometrică a agregatelor utilizate la prepararea betonului Compozi ia granulometrică a agregatelor care se utilizează la prepararea betoanelor este descrisă prin procentul de volum al agregatului trecut prin sitele cu ochiuri pătrate cu dimensiuni de 0. experien a profesională şi atestarea responsabilului pentru controlul produc iei”. 16 mm.5 prezintă zonele de granulozitate func ie de dimensiunea maximă a agregatelor. Figurile de la L. Anexa M (informativă) „Recomandări generale pentru alegerea cimentului”. 8 mm. Anexa (informativă) „Tratarea betonului func ie de evolu ia rezisten ei betonului”.1 – Zone de granulozitate pentru dimensiunea maximă a agregatelor de 8 mm 26 .25 mm. 0.

NE 012-1:2007 Treceri (vol %) Site cu ochiuri pătrate (mm) Legendă defavorabilă utilizabilă favorabilă favorabilă pentru compozi ie granulometrică discontinuă defavorabilă Figura L.2 – Zone de granulozitate pentru dimensiunea maximă a agregatelor de 16 mm 27 .

NE 012-1:2007 Treceri (vol %) Site cu ochiuri pătrate (mm) Legendă defavorabilă utilizabilă favorabilă favorabilă pentru compozi ie granulometrică discontinuă defavorabilă Figura L.3 – Zone de granulozitate pentru dimensiunea maximă a agregatelor de 22 mm 28 .

NE 012-1:2007 Treceri (vol %) Site cu ochiuri pătrate (mm) Legendă : defavorabilă utilizabilă favorabilă favorabilă pentru compozi ie granulometrică discontinuă defavorabilă Figura L.4 – Zone de granulozitate pentru dimensiunea maximă a agregatelor de 32 mm 29 .

5 – Zone de granulozitate pentru dimensiunea maximă a agregatelor de 64 mm 30 .NE 012-1:2007 Treceri (vol %) Site cu ochiuri pătrate (mm) Legendă defavorabilă utilizabilă favorabilă favorabilă pentru compozi ie granulometrică discontinuă defavorabilă Figura L.

beton armat Pu in sensibil Redusă Betoane masive Beton. mortare. F.5 N sau R CEM II B 42. şape Observa ii particulare Destinat în special structurilor prefabricate.2 al acestui normativ în ceea ce priveşte alegerea tipului de ciment luând în considera ie execu ia lucrării şi dimensiunile elementelor. F.2. CEM I 52.1 prezintă anumite caracteristici ale unor cimenturi.1.NE 012-1:2007 Anexa M (informativă) Recomandări generale pentru alegerea cimentului Această anexă prezintă recomandări privind alegerea tipurilor de cimenturi func ie de temperatura la punerea în operă a betonului. F.2.4.1. Cimentul se alege având în vedere condi iile de execu ie (lucrări executate în condi ii normale.5 N sau R Insensibil Insensibil Pu in sensibil Pu in sensibil Redusă Redusă Redusă Medie Beton.2. F. Tabelul M. F. Această anexă completează articolul 5. mortare.1 – Caracteristici ale unor tipuri de cimenturi Tip ciment Sensibilitatea la frig Degajare de căldură Utilizare* Preferen ială Structuri monolite si prefabricate Betonare pe timp friguros Structuri monolite si prefabricate Betonare pe timp friguros Elemente prefabricate Betoane rezistente la sulfa i Betoane de drumuri Beton. Pe timp călduros trebuie luate masuri speciale Destinat în special structurilor prefabricate. Tabelul M.1. beton Necesită o Sensibil Redusă armat tratare prelungită Beton.2.2. şape I A 52. beton armat Contraindica ii Betoane masive**. lucrări executate pe timp friguros.3.1. cu indicarea unor aptitudini de utilizare şi a unor domenii în care utilizarea este contraindicată. beton CEM III A armat Betonare pe Necesită o Foarte sensibil Redusă 32.2. în conformitate cu SR EN 197-1 şi standardele na ionale. * În conformitate cu tabelele F. călduros. turnări în elemente masive). 31 .5R Insensibil Ridicată CEM I 42.5 R Insensibil Ridicată Betoane masive**. ** La turnarea elementelor masive (având grosimea egală sau mai mare cu 80 cm) se recomandă utilizarea cimenturilor cu degajare redusă de căldură. beton Necesită o Sensibil Redusă armat tratare prelungită Beton.5 N sau R CEM II A–S 42.5R Betonare pe timp friguros tratare prelungită timp călduros. Alegerea cimenturilor func ie de o anumită aplica ie şi mediu de expunere se face având în vedere recomandările prezentate în anexa F (normativă).2.5c Insensibil Ridicată Betoane masive** SR I CD 40 CEM II A–S 32.5 N sau R H II A S CEM II B 32.

1 Condi ii normale Când temperatura la punerea în operă. M.2.2.Recomandări de utilizare a cimenturilor pentru turnarea betonului pe timp friguros Clasa de rezisten ă 32.5 N sau R CEM I CEM II A Recomandabil CEM II B Pu in recomandabil CEM III A Pu in recomandabil Foarte Recomandabil Recomandabil recomandabil 1) Foarte 52.1 Turnare pe timp friguros (< + 5 0C) Tabelul M.1 şi M.1.Partea I: Generalită i”. cimenturile se pot utiliza conform tabelului M.2.) şi elementele din beton au dimensiuni normale. betonul nu este destinat să fie în contact cu agen i agresivi (sulfa i.1. în func ie de atingerea rezisten ei la 28 zile.5 “Tratare şi protec ie” şi anexa E 8.5 N sau R 42. înainte de decofrare şi/sau la punerea în serviciu se încadrează în intervalul de la 5 0C până la 25 0C.5 N sau R recomandabil 1) 1) A se vedea art.2 Condi ii speciale M.1 .NE 012-1:2007 Tabelele M.2.5 a SR ENV 13670-1 „Execu ia structurilor de beton .5 N sau R 52.5 N sau R Viteză mare de atingere a rezisten ei la 28 zile (beton de clasă de peste C25/30) Viteză foarte mare de atingere a rezisten ei la 28 zile M.Indicarea tipului de ciment func ie de atingerea rezisten ei la 28 zile Clasa de rezisten ă CEM I CEM II A Viteza medie de atingere a rezisten ei la 28 zile (beton de clasă până la C25/30) Viteză mare de atingere a rezisten ei la 28 zile (beton de clasă de peste C 25/30) CEM II B Viteza medie de atingere a rezisten ei la 28 zile (beton de clasă până la C25/30) Viteză mare de atingere a rezisten ei la 28 zile (beton de clasă de peste C 25/30) CEM III A Viteza medie de atingere a rezisten ei la 28 zile (beton de clasă până la C25/30) 32. 32 .1.1. 8.2 prezintă în completare recomandări generale privind alegerea tipului de ciment func ie de condi iile climatice la punerea în operă. M.1. Tabelul M.1 .5 N sau R 42. săruri de dezghe are etc.

5 N sau R CEM I CEM II A Recomandabil CEM II B Foarte recomandabil 1) CEM III A Foarte recomandabil 1) Pu in Recomandabil Recomandabil recomandabil Pu in 52.NE 012-1:2007 M. 8.Recomandări de utilizare a cimenturilor pentru turnarea betonului pe timp călduros Clasa de rezisten ă 32.2 .2.5 “Tratare şi protec ie” şi anexa E 8.2 Turnare pe timp călduros (>+ 25 0C) Tabelul M.2.5 N sau R recomandabil 1) A se vedea art.Partea I: Generalită i”. 33 .5 a SR ENV 13670-1 „Execu ia structurilor de beton .5 N sau R 42.

Durata minimă de tratare a betonului pentru toate clasele de expunere cu excep ia claselor X0 şi XC1 Evolu ia rezisten ei betonului r = fcm2/fcm28 (1) Rapidă r ≥ 0. 2) Se va extinde cu o durată echivalentă în cazul în care lucrabilitatea este men inută mai mult de 5 h. Durata tratării betonului func ie de tipul de ciment utilizat la prepararea acestuia este specificată în reglementări specifice de execu ie.30 ≤ r < 0.1 . Această anexă nu se referă la tratamente speciale care se aplică elementelor prefabricate. 34 . Tabelul . 3) În cazul în care temperatura este sub 5 0C tratarea trebuie prelungită cu durata în care temperatura indică mai pu in de 5oC.30 Foarte lentă r < 0.15 Temperatura suprafe ei betonului t în oC t ≥ 25 25 > t ≥ 15 15 > t ≥ 10 (3) 1) Durata minimă de tratare în zile (2) 1 1 2 2 2 4 2 4 7 3 5 10 3 6 10 15 10 > t ≥ 5 Este permisă interpolarea liniară a valorilor lui r.50 Medie 0.50 Lentă 0.15 ≤ r < 0.NE 012-1:2007 Anexa (informativă) Tratarea betonului func ie de evolu ia rezisten ei betonului Evolu ia rezisten ei descrie raportul între valoarea rezisten ei medii la 2 zile şi respectiv 28 zile (determinată în conformitate cu încercările ini iale sau cu betoane de compozi ie comparabilă).

aditivi. 1 Pot fi accepta i specialişti de alte profile ale studiilor superioare tehnice care permit îndeplinirea cerin elor postului în conformitate cu prezenta reglementare tehnică 35 . b) proiectarea şi producerea betonului. după caz. depozitarea şi gospodărirea materialelor componente: agregate. încălzirea sau răcirea componen ilor betonului. inclusiv selectarea acestora. recep ionarea. pentru betonul proaspăt şi întărit şi pentru echipamente.NE 012-1:2007 Anexa O (normativă) Cerin e minime privind calificarea. efectuarea. a transportului betonului. încercările şi utilizarea rezultatelor acestora pentru materialele componente. Responsabilul pentru controlul produc iei trebuie să aibă o pregătire profesională de inginer/ inginer colegiu (subinginer) constructor1. în condi ii corespunzătoare. aplicarea. Experien a profesională în producerea betonului va fi de minimum 3 ani pentru maistru/ tehnician şi de minimum 2 ani pentru inginer/ inginer colegiu (subinginer) . experien a profesională şi atestarea responsabilului pentru controlul produc iei Responsabilul pentru controlul produc iei va avea cunoştin ele necesare în domeniul producerii betonului şi al standardelor specifice materialelor componente şi betonului pentru a putea asigura controlul produc iei în ceea ce priveşte: a) materialele componente. c) inspec iile. respectarea caracteristicilor sortimentului de beton comandat. În cazul sta iilor de betoane de capacitate sub 35 mc/oră se poate accepta şi o pregătire profesională de maistru/ tehnician constructor. apă (când nu se utilizează o sursă de apă potabilă). ciment. spălare. e) procedurile privind evaluarea conformită ii. a măsurilor ce se impun pentru pregătirea agregatelor: sortare. în vederea asigurării caracteristicilor calitative impuse . d) inspec ia echipamentului de transport a betonului proaspăt.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->