SCHEMA TEHNOLOGICĂ DE FABRICARE A ULEIULUI RAFINAT DE FLOAREA-SOARELUI

Pământ decolorant Benzina de extracţie Apă/ abur Seminţe de floarea-soarelui Recepţia cantitativă şi calitativă Precurăţirea Uscarea Depozitarea Postcurăţirea Descojirea Măcinarea Prăjirea Presarea Brochen Măcinarea Prăjirea Aplatizarea Extracţia Miscela Distilarea Benzina Ulei brut Delecitinizare Şrot Lecitină Ulei brut de extracţie Desmucilaginare Soapstock Neutralizare Spălare Uscarea Decolorarea Apă de spălare Decantare 1 Ulei de batal Ulei brut de presă Coajă Agent de desmucilaginare Soluţie de NaOH Kiselgur

Pământ decolorant cu ulei Extracţia uleiului

Filtrare Vinterizare Filtrare Kiselgur cu ulei Filtrare Extracţia uleiului

Pământ decolorant

Ulei recuperat

Dezodorizare Răcire Polizare Ulei recuperat Ulei rafinat Ambalare Depozitare Livrare

Kiselgur recuperat

2

Materii prime oleaginoase: fructe: măsline. embrionul – din care se dezvoltă viitoarea plantă 3. subţire. etc. şofrănel. 3 .dacă funcţionează instalaţia este interzisă intrarea în buncăre. bogată în celuloză. cu bandă. migdale. Recepţia cantitativă şi calitativă • • recepţia cantitativă – constă în cântărirea vagoanelor sau camioanelor sigilate. . etc tuberculi: arahide germeni: grâu. nuci. coaja – are rolul de a apăra sămânţa/fructul. tomate. şi are loc în 2 etape: luarea probelor şi analiza probelor (senzorială şi fizico-chimică) umiditate: max. porumb. rapiţă.vagoanele să fie imobilizate prin frână şi saboţi-piedică. zbârcit.FIŞĂ DE DOCUMENTARE 1 1. cocos. . .deschiderea şi închiderea uşilor să se facă cu atenţie prin lateral pentru a nu fi lovit sau să-şi strivească mâinile. Descărcarea materiilor prime oleaginoase Se realizează cu ajutorul transportoarelor pneumatice.11% corpuri străine: 4% seminţe cu defecte: 10% 4. struguri. castane. alune. şi poate fi de diferite culori cu aspect neted. etc seminţe: floarea-soarelui. elicoidal. lopata mecanică. elevatorul. b. miezul ce constituie rezerva de substanţe nutritive c. Norme de protecţie a muncii la descărcare: . cu raclete. şi compararea valorii cu ce este prevăzut în fişa de facturare recepţia calitativă – constă în asigurarea aprovizionării cu materii prime de calitate. orez 2. 5. mac. soia. palmier. susan. muştar. Structura morfologică a.buncărele de recepţie vor fi prevăzute cu grătare şi curăţate periodic de praf.

1-coajă 2-pieliţă 3-miez Elevatorul 1.Transportor cu raclete 1 . se deplasează în interiorul tuburilor de metal. între 2 roţi (de antrenare şi de ghidare) cu o viteză de 30m/min. 4 .gura de evacuare 9-capul elevatorului 6+4+mecanism de întindere= piciorul elevatorului 8+tambur superior= capul elevatorului Chinga din fibre de material plastic sau textil cauciucat. Materiile prime sunt oleaginoase sunt preluate de cupe la partea inferioară până la cea superioară unde sunt descărcate prin gura de evacuare.lanţ 2.chingă 2-cupe metalice 3-tambur superior 4-tambur inferior 5-tuburi 6-gura de alimentare 7-piciorul elevatorului 8.jgheab Lanţul cu raclete se deplasează într-un jgheab cu înălţimea egală cu lăţimea lanţului.

cu ajutorul apei sub formă de picături mici. conductă pe unde intră aerul tangenţial. a cojilor.instalaţiile de curăţire se menţin curate pentru a preveni autoaprinderea. 5.precurăţirea (înainte de depozitare): constă în îndepărtarea a 50 % din impurităţile organice (favorizează dezvoltarea paraziţilor. Cicloanele au corp tronconic.4% 3. pe baza diferenţei de mărime şi greutate dintre impurităţi şi seminţe: combinat cu ajutorul tararului aspirator. pe baza proprietăţilor magnetice ale impurităţilor feroase: cu ajutorul separatorului electromagnetic. pe baza diferenţei de greutate dintre impurităţi şi seminţe: cu ajutorul aerului are loc separarea impurităţilor uşoare şi grele folosind ciclonul şi filtrul cu saci. pleavă. . Scopul curăţirii Curăţirea constă în separarea impurităţilor de seminţele oleaginoase. fiind absorbite de praf care se depune.curăţirea sitelor şi controlul ventilatorului se face după oprirea maşinii. 5 . Metode de curăţire • • • • pe baza diferenţei de mărime dintre impurităţi şi seminţe: cu ajutorul a două site cu ochiuri de mărimi diferite (impurităţile rămân pe prima sită. autoîncălzirea şi alterarea seminţelor) şi a cele minerale (favorizează degajarea prafului) . Instalaţii de captare a prafului Praful şi impurităţile uşoare absorbite de ventilatoare sunt dirijate spre cicloane şi filtre cu saci. carbonizate. şi burlan pe unde iese aerul axial. . atacate de insecte.FIŞĂ DE DOCUMENTARE 2 1. terminat cu o gură de descărcare. pământ. corpuri străine organice : paie. etc .este interzisă pornirea utilajelor dacă elementele de mişcare nu sunt prevăzute cu apărătoare. Cicloanele uscate asigură separarea particulelor de praf. . corpuri străine oleaginoase şi neoleaginoase : seminţe putrede. . Cicloanele pot fi umede sau uscate. şi are loc în 2 etape: precurăţirea şi postcurăţirea. Clasificarea corpurilor străine: corpuri străine minerale : pietre. Norme de protecţie a muncii la curăţire: .cicloanele de praf se verifică periodic şi se curăţă după oprirea instalaţiei. 2. şi seminţe din alte soiuri decât cel recepţionat. seci. Cicloanele umede sunt montate după cele uscate şi reţin ce nu s-a reţinut la cele uscate. nisip.postcurăţirea (înainte de prelucrare): presupune îndepărtarea restului de impurităţi (care pot provoca uzura maşinilor. seminţele pe a doua sită şi praful trece). degajarea prafului şi înrăutăţi calitatea uleiului şi şrotului) până la 0.3-0. etc. .intervenţia la curăţitoare se face după scoaterea siguranţelor. sparte. bucăţi metalice. seminţelor şi şrotului datorită forţei centrifuge imprimată de către aer. bucăţi de plantă.

3conductă. 5-ecluză. 11-conductă. 2-con deflector.Tarar aspirator 1-batiu 2-conducta de alimentare 3-sita 4-sită 5-ventilator 6-contragreutăţi 7-canale de aspiraţie Separator electromagnetic 1-tambur 2-bandă de cauciuc 3-pâlnie de alimentare 4-şuber 5-pereţi limitatori 6-tambur electromagnetic 7-racord aspiraţie 8-cap de evacuare 9-clapetă de dirijare 10-pâlnie de evauare Filtre Separator aspirator 1-corp cilindric. 7-canal circular. 13-ecluză 1. 4-gură de evacuare. 6-orificii. 9-tub. 8-cameră de decantare.cilindru metallic conic 2-saci 3-camera evacuare aer curat 4-tuburi de injecţie 5-supape 6-conducta 7-ecluza 6 . 12-ciclon de decantare. 10-ecluză.

respectiv ecluză. împreună cu impurităţile de mărime egală şi mai mici. Praful se adună în camera inferioară de unde este încărcat de nişte greble într-un transportor elicoidal care îl evacuează din filtru. Orificiile ciururilor sunt desfundate cu ajutorul unor bile de cauciuc. Aerul care a transportat seminţele împreună cu aerul din exterior primit prin orificii formează curenţi datorită ventilatorului la partea superioară a aparatului. scăzând presiunea aerului stratul de seminţe se subţiază. 7 . De aici seminţele. şi trec impurităţile mai mici. Repetarea acestei operaţii se face automat la intervale de 40-120s. unde se separă impurităţile mari. Se introduce un curent de aer de joasă presiune prin tub în sacii din dreapta. ca urmare a mişcării imprimate de un mecanism cu excentric. unde are loc îndepărtarea prafului depus. praful este reţinut pe partea exterioară a sacilor. Aceste filtre se folosesc în secţiile de decojire pentru reţinerea prafului uleios antrenat de aer. unde după ce depăşeşte conul deflector. Spre deosebire de filtrele cu saci deschise. Seminţele ajung în drumul lor în zona de atracţie magnetică. ajung pe a doua sită cu ochiuri de 3 mm unde sunt reţinute seminţele şi impurităţile de aceeaşi mărime. din interiorul sacilor. unde se separă impurităţile mari ca bulgări de pământ. Separatorul pneumatic Funcţionare: fluxul de seminţe intră prin conductă. Seminţele cad pe o bandă de cauciuc pusă în mişcare de un motor. iar praful dezvoltat este îndepărtat datorită gurii de aspiraţie. Separator electromagnetic Funcţionare: aparatul se alimentează cu grâu prin pâlnia de alimentare. iar seminţele se scurg pe pereţii decantorului spre gura de evacuare şi ecluză.Tarar aspirator Funcţionare: seminţele intră în batiul maşinii prin conducta de aliemntare. unde debitul de material este reglat uniform pe toată lăţimea cu ajutorul unor clapete cu contragreutăţi. şi de aici în camerele de sedimentare unde aerul pierzând viteză şi trecând prin nişte şicane se depune praful şi impurităţile mai uşoare. Funcţionare filtru cu saci închis: aerul încărcat cu praf intră în filtru prin conductă şi se filtrează prin filre prin rândul de saci din stânga. iar aerul purificat. Productivitatea variază între 5-9 m3 aer/m2 suprafaţă de filtrare timp de 1 minut. Seminţele cu impurităţi de mărime egală ajung pe sub 2 canale de aspiraţie unde circulă un curent de aer ascendent. iese în cameră. pietre. Prin cădere seminţele ajung pe sita preliminară cu ochiuri de 15-20 mm. Seminţele trecute prin sita preliminară ajung pe sita principală cu ochiuri de 10-15 mm. Aceşti curenţi întâlnesc pânza de seminţe şi antrenează praful şi ce este mai uşor decât seminţele printr-un canal spre camera de sedimentare. Corpurile străine se depun şi se evacuează prin ecluză. coceni. Corpurile feroase cad într-o pâlnie. iar praful este antrenat mai departe de curentul de aer prin conductă şi trecut la ciclonul de decantare. debitul fiind reglat cu ajutorul unui şuber. unde corpurile feroase sunt reţinute şi menţinute până ce ies din zona de atracţie a tamburului electromagnetic. care cad de pe sită în lada maşinii. Filtre Funcţionare filtru deschis: praful se scutură de pe suprafaţa sacilor cu ajutorul unei rame cu grătar acţionată de o transmisie cu lanţ cu o mişcare în lungul sacilor.

temperatura seminţelor uscate nu trebuie să depăşească 80oC.conţinutul iniţial (10-15%) şi final de umiditate (6-9%): cu cât conţinutul iniţial de umiditate este mai mare şi cel final mai mic. 2.temperatura în instalaţia de uscare: cu cât temperatura este mai ridicată. evaporarea apei de pe suprafaţa seminţelor 2. umiditatea finală mai apropiată de gradul de saturaţie a aerului. . umiditatea seminţelor este egală cu cea de echilibru (viteza de uscare scade până la zero) Viteza de uscare depinde de o serie de factori: .trebuie scos periodic praful care se depune pe coşul de evacuare şi în separatorul de praf.este interzis accesul la dispozitive în timpul funcţionării. . . aerul cald sau aburul de joasă presiune. . Scopul uscării: Se impune uscarea materiilor prime oleaginoase deoarece o umiditate prea mare poate duce la degradarea lor în timpul depozitării. .acţiune directă: cu privire la creşterea acidităţii libere datorată creşterii temperaturii seminţelor. 3.umiditatea iniţială şi finală a agentului termic a aerului: cu cât umiditatea iniţială este mai mică. Uscarea seminţelor oleaginoase: Procesul de uscare decurge în trei faze: 1.este interzisă scoaterea de probe prin clapetele de control în timpul funcţionării uscătorului. 8 .uscătorul cu fascicul tubular 5. . viteza de uscare va fi mai mare. apa se evaporă din interiorul seminţelor (viteza de uscare scade) 3. pentru aerisire. cu atât procesul decurge mai repede.în coloana de uscare trebuie reglată periodic temperatura aerului cald (60-70oC).accesul în tambur este permis după scoaterea siguranţelor. Umiditatea poate avea asupra seminţelor: .viteza de mişcare a agentului termic: cu cât viteza este mai mare. în cazul lopătării. . . . Pentru uscarea seminţelor se foloseşte uscarea termică prin evaporare naturală folosind ca agent termic gazele de ardere. . cu atât viteza de uscare este mai mică.FIŞĂ DE DOCUMENTARE 3 1. .uscător rotativ .nu trebuie scoase grătarele de control în timpul funcţionării. Utilaje pentru uscare .la curăţirea focarului şi a canalelor de gaze trebuie să se blocheze conducta de alimentare cu gaze cu flanşă oarbă. iar la prelucrare provoacă dificultăţi. cu atât procesul de uscare decurge mai repede. Norme de protecţie a muncii la uscare: .acţiune indirectă: cu declanşarea unor procese ce duc la degradarea seminţeor depozitate Uscarea seminţelor se poate face pe cale mecanică sau termică. sau artificială în instalaţia de uscare.coloana de uscare .

astfel că la ieţire vor avea t= 6070oC. de unde se deplasează cu ajutorul unor palete în jurul fascicului de ţevi. Coloana de uscare Coloana de uscare se compune din: dispozitiv de alimentare cu preîncălzitor. De la uscător seminţele sunt transportate deasupra coloanei de răcire. după care sunt evacuate de un şnecdozator pe la partea inferioată. ventilatoare pentru aspiraţia aerului cald şi rece. Din cutiile de alimentare ale coloanei. sunt amestecate. seminţele trec prin coloane de răcire. Se poate folosi şi aer artificial realizat de un ventilator care aspiră printr-o conductă montată în locul coşului de tiraj. a dispozitivului de antrenare şi a curentului de gaze. Aici cad pe elementele de răcire. Mai departe seminţele sunt evacuate cu ajutorul unui dispozitiv. Aerul încărcat cu vapori de apă rezultat în timpul uscării este evacuat printr-un coş în atmosferă. unde sunt încălzite şi uscate cu aer cald. sminţele cad pe elementele de răcire prin care circulă aer din mediul ambiant. Uscător cu fascicul tubular Seminţele trec din pâlnia de alimentare în carcasă. Apoi seminţele se scurg pe elementele din zona de uscare. 9 . şi repartizate în cutiile de alimentare. Admisia şi evacuarea agentului termic se face prin axe tubulare. unde se răcesc cu ajutorul aerului. unde datorită mişcării de rotaţie a tamburului. Din dozator. tambur şi ventilator. Seminţele trec în compartimentul de răcire. Temperatura seminţelor ajunge la 60oC. Pentru a nu exista riscul degradării la depozitare. cicloane pentru separarea prafului şi aparate de măsură şi control. uscate şi curăţate şi transportate spre evacuare (gazele antrenează impurităţile uşoare). Debitul curentului de aer este reglat manual cu o clapetă. a dispozitivului de acţionare şi a lagărelor se porneşte tamburul în gol.Uscător rotativ Se compune din trei părţi: focar. Seminţele uscate sunt trecute la instalaţia de răcire. aeroterme pentru încălzirea aerului. debitul fiind reglat cu un grătar mobil. secţiune de uscare. Amestecul de gaze-apă este aspirat de ventilator şi refulat printr-o conductă într-un ciclon umed unde se elimină impurităţile. Seminţele intră prin pâlnia de alimentare în compartimentul de preîncălzire unde are loc uscarea până la 35-40oC. Seminţele răcite se evacuează pe la partea inferioară cu un şnec-dozator. Repartizarea aburului în fascicul se realizează din spaţiul liber între axul tubul şi placă. secţiune de răcire. seminţele ajung în tambur. dispozitiv de evacuare. După verificarea motoarelor electrice. Urmărirea modului de funcţionare se realizează prin vizoare montate în capac pe carcasă. Debitul de aer se poate regla manual cu ajutorul unei clapete de reglare acţionată printr-o roată cu cremalieră. Debitul de seminţe se reglează în funcţie de umiditatea seminţelor.

conductă. 10pâlnie de alimentare. 7. 3.ax. 5. 3.bandaje din oţel.palete. 6.cutie de alimentare.elemente de răcire. 4.coş.ecluză superioară. 7.paliere.carcasă metalică. 12placă frontală.conducta de aducţie a gazelor Uscător cu fascicul tubular 1. 6canale de aer. 2. 13.cameră de evacuare. 5. 3colector de aer.ax.profiluri. 11.gura de evacuare.clapetă Coloana de uscare 1.tambur.clapetă de reglare orificii de ventilaţie 10 .şnec dozator. 2. 9. 2-role. 4. 6fascicul tubular.Dispozitiv de evacuare din coloana de uscare Uscător rotativ 1. 5. 8.

Modificările biochimice şi chimice suferite de seminţe sunt datorate: . Tipuri de depozite: . Scopul depozitării este de a asigura calitatea corespunzătoare a produselor şi subproduselor.asigurarea mecanizării lucrărilor de descărcare. pentru uscare şi răcire.gurile de descărcare din planşee trebuie prevăzute cu apărătoare piramidale . . umidităţii.se interzice staţionarea sub orificiile de scurgere a seminţelor . respiraţia seminţelor.posibilitatea depozitării seminţelor pe sorturi. 6. precum şi verificarea temperaturii la 3 zile şi a umidităţii relative a aerului. micşorarea pierderilor de fabricaţie şi îmbunătăţirea randamentelor de fabricaţie. oxigenul din aer.asigurarea calităţii seminţelor şi îmbunătăţirea lor în timpul depozitării.celulele trebuie prevăzute cu capace şi grătare .FIŞĂ DE DOCUMENTARE 4 1. acidităţii libere a uleiului din seminţe.curăţirea celulelor de materiale aderente se face pe la partea superioară .silozuri celulare 5. şi pentru omogenizarea umidităţii. 2.prefirarea constă în recircularea seminţelor în interiorul magaziilor/silozurilor pentru a accelera procesele de postmaturizare. . 3. dăunătorii. . Controlul materiilor prime oleaginoase în timpul depozitării: . germinarea seminţelor. depozitare şi condiţionare.spaţiul ocupat de depozit să fie cât mai mic faţă de capacitatea de depozitare. conţinutului de ulei. . Condiţii de depozitare ale materiilor prime oleaginoase: . varietăţi şi calitate. 4. .accesul în buncăre se face după aerisire şi doare după legarea cu centură de siguranţă şi frânghii . microorganismele.controlul materiilor prime din depozite cu determinarea procentului de seminţe alterate. .factorilor interni: enzime. temperatura mediului ambiant.asigurarea securităţii seminţelor depozitate împotriva incendiilor.este interzisă depozitarea cerealelor pe capacul celulelor 11 .factori externi: umiditatea seminţelor şi aerului. Norme de protecţie a muncii în depozite: .magazii etajate . manipulare.

Particulele de praf şi alte impurităţi antrenate de curentul de aer. 12 . mecanizarea completă. Celulă STELUŢĂ Aspiratorul-cascadă: seminţele se introduc prin gura de alimentare.Magazii celulare: sunt neeconomice. . debitul fiind reglat cu un cilindru rifluit şi o clapetă de dozare cu contragreutăţi. înlăturarea acţiunii dăunătorilor. Silozurile pot fi . şi trecute prin aspiratorul cascadă. sunt reţinute de pereţii şicană şi evacuate cu ajutorul a două clapete. Seminţele ajung apoi în canalul de aspiraţie. şi depozitarea seminţelor pe sorturi. suprafaţa ocupată este mare. Golirea celulelor se face pe la partea inferioară cu ajutorul unui transportor mecanic. după care cu ajutorul unor transportoare cu raclete şi al unei dispozitiv automat declanşează clapeta care alimentează celulele. varietăţi sau după alte criterii. Silozurile celulare: folosirea raţională a spaţiului.de tip vechi (formă paralelipipedică cu terminaţie în formă de trunchi de piramidă). fiind supuse unui curent de aer. mecanizarea nu este completă.de tip nou (celule de formă cilindrică sau prismă hexagonală): cerealele transportate cu ajutorul elevatoarelor. după care sunt transportate în sala de fabricaţie. care depozitează seminţele în celule fiind transportate cu elevatorul şi curăţate. micşorarea pericolului de incendiu.

8-pereţi de scurgere 9-şuruburi 10.Siloz de tip vechi 1-buncăr de descărcare 2-elevator 3-curăţitor 4-ciclon 5-transportor 6-celule Aspiratorul cascadă 1-carcasă metalică 2-cot de absorbţie 3-gura de alimentare 4-clapeta de dozare 5-clapete de reglare 6-şicane 7.11-pereţi de şicane a aerului 12-cilindru rifluit 13 .

. Metode de descojire: . .spargerea şi detaşarea cojii prin frecare: se obţine cu ajutorul valţurilor prevăzute cu cilindrii rifluiţi sau acoperiţi cu pastă de şmirghel. pentru a asigura buna desfăşurare a procesului de presare şi de extracţie cu solvenţi.miez industrial 80-85%. 14 .spargerea şi detaşarea cojii de pe miez prin lovire: se aplică numai pentru detaşarea cojii de pe miez şi la degerminarea pe cale uscată a porumbului.curăţirea sitelor în timpul funcţionării de face cu perii lungi. .FIŞA DE DOCUMENTARE 5 1. . Utilaje folosite: .coajă industrială 15-20%.este interzisă agăţarea obiectelor de grătarul de scuturare. .se interzice deschiderea uşii de control în timpul funcţionării tobei. formată din coajă botanică şi o cantitate mică de miez. . .desfundarea filtrelor şi reglarea tobei se face după oprirea maşinii.spargerea şi detaşarea cojii prin strivire: se realizează cu valţuri prevăzute cu cilindri acoperiţi cu un strat de cauciuc. Descojirea este operaţia prin care se îndepărtează parţial coaja (mai rămâne 6-8% coajă). 2.separator de coji 4. . . care se rotesc în sens contrar şi a căror distanţă este reglabilă.este interzisă curăţirea burlanelor de transport în timpul funcţionării.înainte de punerea în funcţiune a utilajelor se controlează dacă n-au pe ele alte obiecte. .se interzice apropierea de filtre în timpul funcţionării. Norme de protecţie a muncii la descojire: .toba de spargere . Din procesul de separare rezultă două fracţiuni: . 3.spargerea cojii prin tăiere: se realizează prin trecerea seminţelor printre două discuri rifluite. .părţile mobile ale maşinii trebuie protejate cu apărători. format din miez botanic şi o cantitate de coajă.

Prin izbire puternică de suprafaţa ecranului de spargere. miezul.5-site. materialul rămas pe prima sită ajunge la primul canal de aspiraţie. unde rămân seminţele. Materialul rămas ajunge la capătul celei de a treia site. în spaţiul dintre palete şi ecran coaja este despicată de-a lungul fibrelor şi se sparge (se sfărâmă o parte din coajă şi din miez). intră în camera de aspiraţie unde coaja uşoară este evacuată de un ventilator prin suflare.2-toba de spargere. materialul se separă în coji mari şi seminţe întregi ce rămân pe sită care cad într-un transportor de unde cu un elevator ajunge iar în toba de spargere. Materialul trecut prin sita 3 (tocătura) cade pe sita oarbă. Separator de coji: amestecul de miez.6-grăunţar. Intensitatea curentului de aer se reglează cu nişte clapete. cojile mici şi sparte. 2-ax. Aici cojile sunt antrenate. Pe sita retur. Restul materialului descojit.3-cadre cu site. Prin mişcarea de du-te-vino a sitelor.7mecanism Toba de spargere: seminţele intrate în tobă sunt proiectate cu ajutorul rotorului spre ecranul de spargere. tocătură şi seminţe întregi.5-ecran de spargere. şi datorită strivirii seminţelor. 3-rozete. iar materialul descojit trece prin sită şi este colectat pe sita oarbă apoi dirijat la valţuri. unde se uneşte cu refuzul de pe această sită (miez şi coajă mici). trece pe sub canalul de aspiraţie şi apoi pe sita retur unde intensitatea aerului este şi mai redusă deoarece materialul conţine o cantitate mare de spărturi de miez. apoi pe capătul celei de a doua site unde se întâlneşte cu refuzul de pe sita 2 (miez şi coji sparte şi miez şi coji întregi mai mici) şi trece pe sub al doilea canal de aspiraţie unde viteza este mai redusă ( se evită pierderi mari de miez şi coajă).Separator de coji tip Vulcan Toba de spargere 1-cadru de susţinere. 4aspiraţie. realizată de un mecanism cu excentric. şi cade materialul prin primul canal de aspiraţie. 15 .6-ventilator. rezultat din tobă cade pe prima sită. de pe capătul siteti 3. Ambele cadre cu site sunt suspendate de batiul maşinii cu arcuri de susţinere şi acţionate de un ax cu excentric. coji. Coaja antrenată prin canalele de aspiraţie. de unde este dirijat la un transportor evitând trecerea sub canalul de aspiraţie. miezurile şi cojile întregi.8-canale de aspiraţie palete.7-camera de 1-suprafaţă cilindrică. iar coaja grea cade la partea inferioară şi este evacuată cu un transportor elicoidal. dar trec tocătura. 4-ax cu excentric. Acţionarea se face printr-o roată de transmisie.

După patru treceri printre cei cinci cilindri măcinătura se evacuează prin pâlnia de evacuare. Curăţirea cilindrilor se face cu nişte cuţite. Se obţine o măcinătură uniformă indiferent de umiditatea brochenului. Valţ de aplatizare cu cilindri în paralel: brochenul intră prin gura de alimentare de unde cu ajutorul distribuitorului se repartizează către cilindrii netezi acţionaţi de un motor electric şi curăţiţi cu un cuţit. După trecerea printre cilindrii materialul se evacuează prin gura de evacuare.în ceea ce priveşte compoziţia. de unde măcinătura cade într-un transportor mecanic care o duce la prăjitoare. din care să se poată face separarea uleiului în bune condiţii. Măcinarea este operaţia prin care materia primă oleaginoasă este mărunţită sub acţiunea forţelor mecanice. 2. Influenţa structurii şi a compoziţiei seminţelor asupra măcinării: . .concasor Valţ cu două perechi de cilindri: materialul intră prin coşul de alimentare. Valţ de aplatizare cu cilindri suprapuşi: materialul intră prin pâlnia de alimentare cu ajutorul grăunţarului.la punerea în funcţiune dispozitivul de alimentare se închide şi apoi se deschide. . şi se repartizează uniform pe suprafaţa cilindrului rifluit.se opreşte maşina când apare zgomote anormale. 3. de unde cu ajutorul grăunţarului trece pe prima pereche de cilindri rifluiţi.valţ de aplatizare cu cilindrii în paralel/serie . seminţele se turtesc.deoarece structura seminţelor diferă în părţile componente.valţ dublu . alimentarea realizîndu-se treptat. Procesul de măcinare se definitivează la trecerea materialului printre cilindrii netezi. . 16 . . conţinutul de umiditate (mare duce la o măcinătură cleioasă. . Norme de protecţie a muncii la măcinare: . Scopul măcinării este de a favoriza transferul de substanţă din materialul oleaginos în soluţia solventului.FIŞA DE DOCUMENTARE 6 1.curăţirea utilajelor se face după oprirea funcţionării. în particule de dimensiuni mai mici. brochenul supus măcinării cade între cilindri cu dinţi unde este sfărâmat în bucăţi de 15-20 mm. Utilaje pentru măcinare folosite: . măcinarea decurge neuniform.se interzice urcarea pe utilaj sau sprijinirea în timpul funcţionării. Concasor cu cilindri cu dinţi şi rifluiţi: din buncărul de alimentare: din buncărul de alimentare.luarea probelor se face cu lopeţi de lemn prin locuri speciale. unde are loc măcinarea prin tăiere. 5. 4. şi sunt pierderi mari în şrot) şi ulei (conţinutul mare de ulei în seminţe şi umiditatea ridicată duce la măcinătură cleioasă şi pierderi în ulei) influenţează măcinarea. Apoi este trecut prin a doua pereche de cilindri de unde se obţine o măcinătură de 3-5 mm. coaja fiind tare şi miezul moale.

perechi de cilindri 17 . 6-grăunţar. 3-paliere. 6-motor electric. 2-grăunţar.Valţ cu două perechi de cilindri 1-coş de alimentare. 2-distribuitor. 4cilindrii netezi. 7-gura de evacuare b 1-suprafaţa cilindrului. 3-table de ghidaj. 5-pâlnia de alimentare. 7-pâlnie de evacuare. 8-cuţite Concasor cu cilindri cu dinţi şi rifluiţi 1-coloane 2-placa de fundaţie 3. 5-cuţite. 4arcuri. 4-cilindrii netezi a b Valţ de aplatizare cu cilindri în paralel şi suprapuşi a 1-gură de alimentare. 3-cilindrii rifluiţi. 2-lagăre mobile.

umectarea ce constă în îmbibarea cu apă a măcinăturii pentru separarea peliculară a uleiului. La descărcarea compartimentului. 18 . de unde trece prin cădere liberă dintr-un compartiment în altul cu ajutorul unor fante de evacuare şi controlat cu nişte supape rabatabile. 5. . creşterea activităţii enzimelor-creşterea acidităţii libere a uleiului. Prăjirea este operaţia de tratament hidrotermic efectuată sub amestecare continuă.FIŞA DE DOCUMENTARE 7 PRAJIREA MATERIALULUI OLEAGINOS 1. .prăjitoare cu şase compartimente cu fund şi manta dublă. 2.încălzirea şi uscarea măcinăturii se realizează în vederea scăderii vâscozităţii uleiului şi evaporării apei din măcinătură (denaturare substaţelor proteice. . Fazele procesului de prăjire sunt: . 3. Scopul măcinării este de a modifica proprietăţile fizico-chimice ale componentelor măcinăturii şi favorizează separarea uleiului. flotorul se lasă în jos. Agregatul de prăjire: transportorul elicoidal alimentează prăjitoarele cu material oleaginos măcinat prin intermediul şnecului inactivator (are loc umectarea măcinăturii până la 8-9% cu ajutorul aburului şi încălzirea până la 80-85oC). . . Controlul prăjitoarei se face prin guri de vizitare. Malaxorul este acţionat de un motor electric Prăjitoarea cu şase compartimente: materialul oleaginos este introdus prin gura de alimentare în primul compartiment. Evacuarea vaporilor de apă se face cu ajutorul tuburilor de aspiraţie prevăzute cu clapete pentru reglarea aspiraţiei.şnec pentru inactivarea enzimelor.se efectuează revizia periodică a prăjitoarelor. supapa deschide gura de evacuare şi măcinătura trece din compartimentul superior în cel inferior. separarea uleiului pe suprafaţa măcinăturii. Utilaje pentru măcinare folosite: . iar luarea probelor se face prin fante.se efectuează ungerea periodică a subansamblurilor. Acţionarea malaxorului se face de la un motor electric.este interzis accesul la utilaje în timpul funcţionării. modificarea plasticităţii măcinăturii). reglată cu registrul. . Măcinătura din ultimul compartiment. Măcinătura trece dintr-un compartiment în altul sub continuă amestecare. Norme de protecţie a muncii la măcinare: .agregat de prăjire cu 6 compartimente. 4. Aburul necesar încălzirii prăjitoarei intră pe la partea inferioară a fiecărui compartiment. ridicându-se treptat temperatura. trece prin tubul de curgere în pâlnia de alimentare a presei.reparaţiile utilajelor se realizează după deconectare de la sursă. Evacuarea vaporilor de apă se face cu ajutorul tuburilor de aspiraţie prevăzute cu clapete pentru reglarea apiraţiei. iar umectarea măcinăturii se face cu dispozitiv de pulverizare.

5-racord de vizitare.10burlan de evacuare vapori.28-ac.17-pârghie.4-prese mecanice.24cuzineţi de bronz.21-buloane.14-tijă.3mantaua.11-tub de curgere.20reazem.12-registru de reglare a alimentării Prăjitoare cu şase compartimente 1-compartimentele prăjitoarei.26-reductor.37tijă.12-pâlnie de alimentare.25-mufe de fontă.15-supapă rabatabilă.7-tub de scurgere a măcinăturii prăjite.8-cuplaj.13-racord.6-burlan de alimentare.36-fluture.9-caneluri circulare.Utilaj de prăjire-presare 1-şnec de alimentare.35-ax.27-manşon elastic.29-fante.39-conducte perforate 19 .38-uşă de control.4-racord.8-evacuare brochen.7-ax principal. 3-prăjitoare.11scurgere condensat.31-gură de descărcare.34-orificii.6-locaş termometru.10-cadru.32-pârghie.22-motor electric.18-palete.9-tuburi de aspiraţie.5-reductor.33-registru.19-colţar.23-indicator de nivel.30-guri de ventilaţie. 2-şnec inactivare.2-fundul compartimentului.16-flotor.

Norme de protecţie a muncii la presare: .se efectuează curăţirea presei după oprirea din funcţionare. datorită măririi diametrelor melcilor şi a presiunii exercitate asupra măcinăturii. 20 . . .structura măcinăturii prăjite (temperatura şi umiditate). .presiunea.vâscozitatea uleiului (se micşorează prin încălzirea măcinăturii în timpul prăjirii). .FIŞA DE DOCUMENTARE 8 PRESAREA MATERIALULUI OLEAGINOS 1.lungimea capilarelor (ce poate fi micşorată prin distrugerea structurii celulare în timpul măcinării şi prăjirii).se interzice pornirea preselor când în camera de presare se află material întărit. scurgerea uleiului devine abundentă şi este colectat într-un rezervor.durata presării: 60 secunde la 20-25 rot/min şi peste 60 secunde la sub 20 rot/min. 4.desfundarea alimentatorului presei se face cu lopată de 30 cm. Pe măsură ce materialul înaintează. . Regimul normal presupune respectarea următorilor parametrii: . 2.forţa de presare: optimă . 5. fără urme de ulei. . Utilaje pentru presare folosite: . puţin elastic. . ochelari.muncitorul va purta mănuşi.aspectul brochenului: compact.presa mecanică cu melc Presa mecanică cu melc: măcinătura introdusă în camera de presare primeşte o mişcare de de-a lungul şi una în jurul axului cu melc. suprafaţa netedă şi cu fisuri fine spre exterior. brichetat. Presarea este operaţia de separare a componentului lichid (ulei) dintr-un amestec lichidsolid (măcinătura). Factorii care influenţează presarea sunt: . . 3.durata. .scurgerea maximă a uleiului. Scopul presării este de a exercita o presiune asupra măcinăturii şi favorizarea separării uleiului.

14-dispozitiv de reglare. 16-jgheab colector 21 . 10-lagăr de presiune. 13-camera de presare.7. 5-roata de acţionare.Presă mecanică cu melc 1-suporturi din fontă. 12-ax cu şurub elicoidal. 11-cuplaje. 4-reductor.3 – suporturi verticale.roţi dinţate. 15-placă de tablă înclinată. 6. 2.9-ax. 8.

măcinarea materiei în granule.prepararea materiei pentru extracţie: mărunţirea brochenului.benzina pentru extracţie discontinuă. dintr-un amestec de substanţe. 2.benzină pentru extracţie continuă. în continuare prin percolare cu miscela. în care amestecul ulei solvent formează miscela. cu interval de fierbere 65-80oC. Utilaje pentru extracţie folosite: . -metoda stropirii repetate (percolare) cu dizolvant a materialului care se deplasează pe un transportor oarecare. . iar cele de solvent între moleculele de ulei. Schema prelucrării prin extracţie: . condiţionare termohidrică în prăjitoare.recuperarea solventului din şrot: prin evaporare.extracţia propriu-zisă: solventul proaspăt se introduce peste materialul degresat. Extracţia este operaţia operaţia tehnologică prin care. 5. Materialul degresat rămas după extracţie se numeşte şrot.condensarea şi recuperarea solventului. .difuzie moleculară: moleculele de ulei trec în moleculele solventuli. dizolvă uleiul şi formează o soluţie. cu interval de fierbere 70-95oC. Solvenţii ce pot fi utilizaţi sunt: . se separă unul din componenţi prin solubilizarea într-un solvent.moara de brochen . apoi cu dizolvant proaspăt. aplatizarea granulelor . La extracţia uleiului intrevin mai multe forme de difuzie: .FIŞA DE DOCUMENTARE 9 EXTRACŢIA ULEIULUI DIN BROCHEN 1. .extractoare 22 . . 3. iar miscela concentrată peste materialul cu conţinut ridicat de ulei. Procesul prin care uleiul din măcinătură trece în solvent se numeşte difuzie. 4.difuzie prin membrane celulare: solventul difuzează în interiorul celulelor.recuperarea solventului din miscelă: prin distilare. Metode de extracţie: -metoda scufundării (imersării) materialului oleaginos în dizolvantul care circulă în contracurent. Este un proces solid-lichid.valţ de aplatizare . -metoda mixtă în care materialul proaspăt se umectează bine cu miscela concentrată şi apoi se degresează pe transportorul extractorului. .difuzie prin convecţie: prin deplasarea moleculelor datorită amestecării fazei care conţine uleiul cu faza ce conţine solventul. .

înainte de pornirea secţiei de extracţie se verifică dacă dispozitivele de siguranţă şi semnalizare sunt în funcţiune. 5. alimentarea cu apă a condensatorului. este interzis accesul în secţie al persoanelor străine neînsoţite.Instalaţia de extracţie tip “ De Smet” Brochenul rezultat de la presare este transportat cu ajutorul melcului tăietor până la elevatorul care alimentează concasorul. alimentarea cu agent frigorific a instalaţie de deflegmare. intervenţiile la motoare electrice se fac după deconectare de la tablou. Acestea sunt transportate până în buncărul de alimentare a extractorului. după care este trecut în valţul de aplatizare cu cilindrii netezi şi transformat în paiete. accesul cu încălţăminte cu blancheuri. după care se cântăresc. Brochenul trece în prăjitoare. Benzina este introdusă în extractor cu pompa în ultima fază de spălare a materialului degresat după o eventuală preîncălzire. după luarea măsurilor de prevenire a percolelor. - - 23 . autovehiculelor cu motoare. conductele de abur se menţin în perfectă stare de curîţenie . verificarea ventilaţiei. curăţarea rezervoarelor care lucrează cu benzină se face de către muncitori în prezenţa şefului de secţie. trec printr-un electromagnet şi se macină în valţul de brochen. Norme de protecţie a muncii la extracţie: se interzice fumatul în sala de extracţie şi depozite. la pornirea uscătorului multitubular se verifică înainte intrarea aburului în mantale .

Condensarea se face într-un condensator care este un schimbător de căldură cu ţevi de alamă sau oţel. Recuperarea solventului din şrot . separatorul de control (unde trece apa pentru a 2-a separare) şi colectorul de solvent (benzina). filtrare. 2. Separarea solventului de apă se face în separatoare Florentine şi în separatoare combinate cu 3 componente: preseparatorul (unde se separă 3 straturi: solventul. Distilarea se practică în peliculă sau prin pulverizare. Emulsia se trece apoi în fierbătorul de siguranţă. vacuum şi de cantitatea de abur folosită la distilarea finală. Distilarea miscelei.FIŞA DE DOCUMENTARE 10 PURIFICAREA ŞI DEPOZITAREA ULEIULUI BRUT 1. Îndepărtarea dizolvantului din şrot este asemănător operaţiei de uscare. urmată de o etapă de evaporare cu viteză descrescândă. urme de apă care trebuiesc îndepărtate pentru evitarea degradării rapide a uleiului şi a pierderilor. ciclonare) şi apoi la distilare iniţială şi finală. Impurităţile mecanice sunt reţinute pe sita de alamă. şrotul conţine 25-50% solvent la suprafaţă şi în capilarele particulelor. şi datorită mişcării ei vibratorii. Depozitarea uleiului brut .Fundul rezervoarelor trebuie să fie uşor înclinat spre golire. Reziduul conţine 35-45% ulei. Fracţiunile uşoare de solvent se separă prin încălzire iar cele grele cu abur viu supraîncălzit. cu răcire indirectă.uleiurile brute de presă şi extracţie se depozitează înainte de rafinare în rezervoare de oţel cu capacitate mare (mii m3). . Uleiul brut de presă este supus în continuare unei operaţii de purificare. Prelucrarea finală şi depozitarea şrotului .Temperatura de depozitare a uleiului brut este de 38 o C (rezervoarele sunt amplasate în contact cu atmosfera). Purificarea uleiului înainte de depozitare comportă următoarele operaţii: . .Conducta de alimentare cu ulei a rezervoarelor trebuie să coboare până la partea inferioară a rezervorului. Utilaje folosite pentru purificare: . 3. filtrare sau centrifugare. Şrotul de ricin şi rapiţă necesită unele tratamente speciale. centrifugare.eliminarea umidităţii în exces prin uscare. pentru a se realiza golirea completă şi pentru evitarea depunerii sedimentelor.sita vibratoare: uleiul intră în partea stângă a sitei şi se filtrează prin ea. pentru a se evita contactul uleiului cu aerul. emulsia. adică cu o etapă de evaporare cu viteză constantă. ieşind prin conducta montată în partea inferioară a sitei. Procesul de distilare va fi influenţat de temperatură.prelucrarea finală implică măcinarea în mori cu ciocane şi separarea pe fracţiuni. Depozitara şroturilor se poate face în magazii sau în silozuri prevăzute cu dispozitive mecanice de spargere a bolţilor şi de evacuare. Condensarea vaporilor de solvent şi separarea şrotului . se deplasează spre celălalt capăt al sitei.separarea resturilor grosiere de măcinătură oleaginoasă prin sedimentare. apa). deoarece conţine impurităţi mecanice şi organice în suspensie.după extragerea uleiului.sedimentarea impurităţilor cu dimensiuni mici prin filtrare.vaporii de solvent şi de apă proveniţi de la distilarea miscelei sau de la desolventizarea-toastarea şrotului sunt trimişi la condensare şi la separarea de faze pe baza greutăţii specifice. unde sunt evacuate. 24 .miscela obţinută la extracţie (ulei + solvent) este trecută la operaţiile de purificare (îndepărtarea impurităţilor prin decantare.

robinetele se închid. Resturile aderente la materialul filtrant se curăţă prin răzuire cu şpaclu din lemn. se colectează şi se trimite la recuperarea uleiului. . filtrul se scoate din circuit. se înlocuieşte.filtru. Acolo unde se observă curgerea tulbure. După curăţiredacă pânza filtrantă este îmbâcsită.presă cu rame şi plăci: din rezervorul de ulei.pânzele de pe filtru. şi se deschide pentru curăţire. Pe măsură ce pe pânzele de filtru se formează stratul filtrant suplimentar.se interzice deschiderea filtrului-presă cât timp există presiune şi ventilul de aer/abur este deschis. se suflă cu aer comprimat. 25 . Când presiunea uleiului introdus de pompă în filtru creşte. uleiul curge tulbure şi trebuie dirijat înapoi în rezervor.curăţirea sitei se face din exterior cu lopăţele metalice. cu ajutorul unei pompe.. La începutul filtrării. uleiul începe să curgă limpede şi poate fi dirijat spre colectorul de ulei filtrat. iat viteza de filtrare scade. fitrul se strânge pentru a fi repus în funcţiune. uleiul trece prin filtru-presă. . Norme de igienă şi protecţia muncii specifice purificării uleiului brut . 4. . În timpul filtrării trebuie urmărit dacă uleiul curge limpede prin toate robinetele.se interzice pornirea siteti vibratoare fără apărătoare la elementele în mişcare. trebuie bine curăţite şi trimise la spălătorie.

26 . 9-robinet aer. 3-ax cu excentric. 4-secţiune prin filtru-presă cu rame. 7-canal intrare ulei. 9-robinet evacuare filtrat. 4-arcuri vibratoare. 5-şasiu. 5-jgheab. 2-placa unui filtru-presă cu rame. 3-rama. 8. 7-robinet evacuare filtrat. 3-traverse orizontale. 4-închidere hidraulică. 5marginea îngroşată a plăcii şi ramei. 10-scoabe pentru atârnare plăci şi rame.SITĂ VIBRATOARE 1-pereţi laterali.şuruburi de întindere a sitelor FILTRU PRESĂ a .vedere generală 1-picioare. 10b . 6-suprafaţa rifluită a plăcii.elementele unui filtru-presă 1-placă cu camere. 2-cadru site. 2-placă frontală. 6-canal alimentare lichid de filtrat. 6-articulaţie. 8-robinet scurgere lichid. 7-cremaliere de reglare a înclinării sitei. 8-deschidere în ramă pentru ulei.

sub formă de săpun alcalin prin tratament cu hidroxizi sau carbonaţi alcalini. acizi graşi liberi.FIŞA DE DOCUMENTARE 11 Rafinarea uleiurilor vegetale Prin rafinare uleiurilor brute sunt transformate în uleiuri comercializabile atât sub aspectul calităţii senzoriale cât şi sub aspectul stabilităţii la păstrare ulterioară. metale (Fe. d)metoda de desmucilaginare enzimatică-se aplică în prezent pentru uleiul de rapiţă şi uleiul de soia. dezodorizarea şi polisarea.Ca. a fosfatidelor rămase . Principalele metode de eliminare a mucilagiilor. Se folosesc instalaţii Sharples. c)metoda acidă urmată de hidratare-se aplică pentru uleiurile cu peste 1000 părţi per milion fosfor în cadrul rafinării fizice. ceruri. 1.Cu. precum şi de metoda de rafinare aplicată. neutralizarea. glicolipide. Prin rafinare se elimină componentele nedorite: fosfatide.Mg). Astfel uleiul este încălzit la 70 o C.Neutralizarea acidităţii libere a uleiurilor vegetale (rafinare alcalina) Neutralizarea alcalină constă în eliminarea acizilor graşi. carbohidraţi.Desmucilaginarea Uleiul brut eliberat de impurităţi grosiere prin operaţia de purificare preliminară conţine substanţe mucilaginoase (fosfatide. în suspensie sau dizolvate.uleiul separat fiind trecut direct la albire. lipide oxidate. Neutralizarea prin esterificare constă în combinarea acizilor graşi liberi cu glicerina şi reconstituirea gliceridelor. Neutralizarea prin distilare constă în antrenarea acizilor graşi liberi cu abur direct sub vid avansat. D. metale.albumine. 27 . apoi amestecul se răceşte la 25 o C. vinterizare. decolorarea. albuminoidele şi complexele acestora-mucilagiile-îşi pierd solubilitatea în ulei şi precipită în flacoane care pot fi separate prin sedimentare sau centrifugare. Rafinarea uleiurilor poate fi alcalină clasica şi fizică. substanţe de miros şi gust (aldehide. zaharuri libere. 2. şi a altor componente (şrot proteic. E.metoda este folosită pentru uleiul de rapiţă destinat hidrogenării sau utilizării ca ulei lampant. pigmenţi. uscarea. În final se realizează centrifugarea la 25 o C. K dar se pierde şi o cantitate de ulei în funcţie de caracteristicile uleiului brut. răşini. spălarea.tratat cu acid fosforic sau citric cu amestecare 30 minute. respectiv a fosfatidelor: a)metoda prin hidratare-se bazează pe faptul că în prezenţa apei. glicerina. Se folosesc instalaţii Sharples. cetone) şi pesticide. Operaţiile principale la rafinare sunt: desmucilaginarea. la cald fosfatidele. pigmenţi). respectiv de instalaţia folosită. b)metoda acidă-aplicată independent (fără hidratare prealabilă). În timpul rafinării o dată cu impurităţile menţionate se îndepărtează însă şi substanţele valoroase ca vitaminele: A. Se adaugă apă în proporţie de 1-3% şi se amestecă încă 2 ore pentru hidratarea fosfatidelor.hidraţi de carbon) sub formă coloidală.

5% apă. poate rămâne 0.Dezodorizarea uleiurilor Dezodorizarea este operaţia prin care se elimină din ulei substanţele de gust şi miros nedorit. 6.Vinterizarea uleiurilor Vinterizarea uleiurilor denumită şi deceruire. iar ca proces dezodorizarea reprezintă o distilare prin antrenare cu vapori la presiuni reduse şi la temperaturi înalte când se antrenează substanţe volatile de gust şi miros. 4. Prin chemosorbţie sunt adsorbiţi acizii graşi. Decolorarea uleiurilor Substanţele colorate/colorante din ulei sunt: pigmenţi naturali (clorofila. săpunurile. gliceridele acizilor graşi oxidaţi. reactoare de decolorare. şi se impune eliminarea ei deoarece permite hidroliza trigliceridelor cu creşterea acidităţii libere şi inactivează materialele adsorbante folosite în decolorare. Procesul implică atât adsorbţia fizică (bazată pe forţe Van der Waals) cât şi chemosorbţie (bazată pe legături chimice puternic covalente şi ionice). decolorare). 28 . Chemosorbţia este ireversibilă.2-0. este operaţia prin care se elimină din ulei cea mai mare cantitate din ceruri şi gliceridele acizilor graşi saturaţi care solidifică la temperaturi sub 15-20 oC. 5. Pentru decolorare sunt necesare: dozator de pământ decolorant. conţine multe ceruri). Dezodorizarea implică acţiunea tenperaturii. Conţinutul de ceruri în uleiul de floarea-soarelui depinde de: -tipul de hibrizi de la care provin seminţele (aceştia dau seminţe cu coajă subţire care. Dezodorizarea se practică pentru uleiurile comestibile.Uscarea uleiurilor în uleiurile neutralizate cu alcalii. carotina. malaxor pentru prepararea suspensiei de pământ. filtru vertical sau orizontal pentru separarea pământului. xantofila). fosfatidele. formaţi în “broken” şi uleiul obţinut din miscelele distilate la temperaturi ridicate. Decolorarea conduce şi la eliminarea produselor de oxidare a metalelor fosfatidelor. -efectul decojirii şi separarea de miez a pieliţelor care şi ele conţin ceruri.3. inclusiv pentru cele dehidrogenate şi conduce la depersonalizarea acestora. pigmenţi secundari (complexe melano-fosfatidice. însă. schimbătoare de căldură. urmelor de săpun. producând tulburarea uleiurilor. Dezodorizarea secundară are loc şi la alte operatţi de rafinare (neutralizare alcalină. Se folosşte instalaţie tip De Smet. a presiunii şi a antrenării cu vapori. Reacţia poate fi de oxidare sau de reducere. Se foloseşte uscător continuu. Decolorarea se realizează în două procedee: *decolorare fizică-ce se realizează prin adsorbţia pigmenţilor pe pământ sau cărbune decolorant. *decolorare chimică-care se realizează printr-o reacţie chimică în scopul de a modifica grupările cromogene ale pigmenţilor.

închiderea-deschiderea filtrelor de la vinterizare se va face cu grijă. butelii PET de 1 litru şi ½ litru. -pământul decolorant nu trebuie să depăşească 4%. acesta prezintă o bună stabilitate în timp.care presupune realizarea simultană a distilării acizilor graşi şi a substanţelor responsabile de gust şi miros.8 kg ulei/kg acizi grasi). . un ulei bine rafinat poate. -desmucilaginarea. care este un proces poluant. Rafinarea fizică a uleiurilor Rafinarea antrenează următoarele neajunsuri: -pierderi de ulei neutru la neutralizarea alcalină (1. Ambele incoveniente sunt reduse prin rafinare fizică. . În funcţie de durata şi de condiţiile de depozitare.4-1. Dacă procesul tehnologic a fost bine condus şi uleiul rafinat îndeplineşte condiţiile de calitate impuse. este prezentă lumina şi radiaţiile UV şi temperatura de depozitare este ridicată ( >30 o C). după oprire de la tablou. . pretratamentele aplicate anterior sunt foarte importante şi anume: -trebuie să se folosească extractorul.în timpul funcţionării centrifugelor se vor purta ochelari şi mănuşi de protecţie. uleiului şi deschiderea ventilelor de golire. bidoane PET sau metalice de 5-10 litri.Imbutelierea uleiurilor comestibile Uleiurile comestibile se îmbuteliază în ambalaje de sticlă de 1 litru şi ½ litru.reparaţiile executate la utilaje se fac numai după primirea aprobării şi aisgurării cu privire la nefuncţionarea utilajului şi a echipamentului de protecţie. oprirea circulaţiei leşiei. să se oxideze dacă: este prezent oxigenul atmosferic. -scindarea “soapstock-ului” cu acid sulfuric.verificarea periodică a sistemului de frânare al centrifugelor.6. La acest gen de rafinare.nu vor fi primite uleiuri la rafinare cu punctul de inflamabilitate mai mic decât cel prevăzut în STAS.malaxoarele de la desmucilaginare şi neutralizare vor fi curăţate periodic. Norme de protecţie a muncii la rafinarea uleiurilor: . superdegomarea şi albirea trebuie să se facă cu atenţie. . . 7. 29 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful