Vecini Plante

Inainte de insamantare ia in gura una sau mai multe micute seminte si tine-le in gura, sub limba, nu mai putin

de noua minute. Apoi aseaza-le intre palme si tine-le asa pret de treizeci de secunde. In timp c e le tii intre palme, neaparat sa stai descult pe bucata de pamant pe care vei f ace apoi insamantarea. Deschide palmele si samanta apropie-o cu grija de gura. Si sufla peste ea aerul din plamani. Tu incalzeste-o pe micuta samanta cu respiratia ta si ea va afla ce este in tine. Pe urma, inca treizeci de secunde tine-o intre palmele deschise, astrilor cerest i prezentand-o. Si samanta va determina momentul incoltirii. Toate plantele o vo r ajuta. Si pentru tine ii vor darui lumina potrivita. Abia dupa aceea poti pune samanta in pamant. In niciun caz sa nu o uzi imediat, pentru a nu spala de pe ea saliva imbibata si informatiile pe care le-a asimilat . Dupa trei zile de la insamantare o poti uda. Insamantarea trebuie facuta in ziua prielnica fiecarei culturi (deja cunoscuta d e om dupa calendarul lunar). O insamantare precoce, in lipsa apei nu va fi la fe l de compromisa ca una tardiva. In timpul cresterii va trebui neaparat sa comunici cu planta; macar odata in tim pul cresterii, de preferat in timpul lunii pline sa mergi si sa o atingi.Astfel, fructele crescute in acest mod si consumate de insusi omul care le-a cultivat, sunt in masura sa lecuiasca orice boala a organismului, sa incetineasca simtitor imbatranirea, sa-l dezbare pe om de obiceiurile daunatoare, sa-i mareasca nemas urat de mult capacitatile intelectuale si sa-i dea liniste sufleteasca. Cand se sadesc puietii, pamantul din groapa trebuie framantat musai cu degetele si cu pi cioarele desculte, iar la urma se scuipa in groapa. Astfel, prin sudoarea de pe picioare ies din organism substante care contin informatii despre bolile din cor p. Aceste informatii le primesc puietii. Ei le transmit apoi fructelor care vor fi in masura sa combata infirmitatile. Ca obligatorii, fara de care greu se poate crea microclima energetica in gradina , sunt plantele de floarea-soarelui (cel putin una). Pe o suprafata de cel putin unu-doi metri patrati - culturi cerealiere (ovaz, grau, etc). Neaparat sa fie l asata o insula de minim doi metri patrati pentru buruieni de tot soiul. Aceasta insula sa nu fie cultivata artificial, trebuie sa fie naturala si daca in gradin a s-a omis sa fie lasate sa creasca buruieni, atunci musai sa fie aduse din padu re, in acest scop, cateva brazde. -musca morcovului poate fi combatuta prin stropire de 2-3 ori, la intervale de 8 -10 zile cu Plamadeli de urzica sau tataneasa Daca in timpul zborului albilitei verzei se stropesc plantele de cateva ori cu i nfuzie de pelin, fluturele va fi indepartat. Resturile de la prepararea infuziei pot fi aruncate intre randuri. "Ca substrat universal pentru legume putem folosi urmatoarea reteta: pamant de g radina+turba+nisip in raportul 1:2:1 si adaugam 2 pahare de cenusa la o galeata de amestec. Pentru rasadurile de tomate, varza, ardei, vinete, ceapa, salata, telina se cons idera mai bun amestecul de pamant din 1 parte pamant de gradina, 2 parti compost /mranita si 1 parte nisip, adaugandu-se 2 pahare de cenusa la galeata de amestec 1 pahar de var nestins (fiind higroscopic, f , iar pentru varza in loc de cenusa ereste plantele de umezeala in exces si astfel de caderea plantutelor) Pentru rasadurile de castravete, patisson, dovlecei, dovleac, amestecul consider at cel mai potrivit este din: pamant de gradina si compost/mranita in proportie de 1:1 Unii gradinari au un mic secret: adauga in amestecul de pamant cetina de conifer e, pastrate de la pomul de iarna. Ei bine, se pare ca acest lucru ajuta la obtin erea unui rasad sanatos si mai zdravan." ASPARAGUS-busuioc,caise,arpagic,rosii,majoran,leustean,patrunjel ARDEI IUTI-morcov,ceapa,rosii BUSUIOCUL-rosii BOSTAN-fasole,varza,vinete,mazare,ridichi CAISE-busuioc,asparagus

floarea soarelui.morcov.varza.salvie SALATA-fasole.conopida.porumb.morcov.salata.dude.coriandru.pastarnac.salata.praz.leustean.bostan.ceapa.gulii.pastarnac.gulii.rozmarin.capsuni TELINA-varza.pastarnac.leustean.majoran.majoran.rosii MELISSA-rosii MORCOV-fasole.limba mielului.rosii USTUROI-caise.majoran.ceapa.leustean.leustean.menta.conopida.morcov.conopida.ma joran.mazare.majoran.porumb.morcov.agrise.telina.sfecla.morcov.ridichi.hyssop.leustean.spanac CARTOFI-fasole.porumb FASOLE-brocoli.castraveti.morcov.morcov.patrunjel FLOAREA SOARELUI-caise.tapinambur.castraveti.coriandru.vinete.dovleac MENTA--varza.porumb ROSII-asparagus.leustean.patrunjel.leustean.cartofi.busuioc.trandafir VARZA CREATA-fasole.leustean.craite.rosii.rosii.mazare.majoran.mazare.craite.leustean.varza.brocoli.salata.harbuz CASTRAVETI-busuioc. coada soricelului SFECLA-fasole.castraveti.coltunasi CEAPA-sfecla.pastarnac.rosii.dovleac.mazare.sfecla.margarete.salata.pat runjel.ceapa.ceapa.salata.ceapa.leus tean.cepusoara(chives).mazare.varza.salvi e.morcov.conopida.CAPSUNI-fasole.brocoli.conopida.menta.rosii PORUMBUL-fasole.spanac .salata.majoran.dovlecei HARBUZ-cartofi MARUL-arpagic.teli na.brocoli.castraveti.varza.musetel.leustan.salvie.marar.salvie.condurasi.cepusoara.ma joran.ridichi albe RIDICHI-fasole.spanac SPANACUL-telina.sfecla. rozmarin.majoran.craite.struguri.brocoli.salata.vinete.arpagic.pastarnac.majoran.cimbru CEAPA SUBTIRE(CHIVES)-mar.castraveti.castraveti.ridichi.crait e.craite.praz.rozmarin.mazare DOVLECEI-majoran.coltunasi MAZARE-fasole.limba mielului.salvie.spanac ROZMARINUL-fasole.varza.morcov.pepene galben.varza.brocoli.spanac.majoran.marar.leustean.varza.carcium areasa VINETE-fasole.varza.salata.conduras i. cartofi.ridichi PEPENE GALBEN-ridichi.marar.salata.conopida.condurasi.condurasi.patrunjel.zmeura.mazare.piersici.varza.hrean.cartofi.carto fi.castraveti.salvie PATRUNJELUL-asparagus.musetel.pastarnac.capsuni.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful