BUCOVINA

sub

llominatinnoa Romanoasca
La 20 de ani dela Llnire
de

ION I. NISTOR
prefesee la Ifnlversltatea Regele Carel II din Ce:rnauti
iluslrajiuni

Cu 2 harli si 45

vlcnumeatul

Unirii din Ccm.1ufi

Cernauli,

t 938

Unirea Tarilor Remane Cuviin! ciitre
Bucovinei
eu

cefifori
Aniversarea
c1ipe istork:e,

In cursu! anului aces/via se implinesc doua decenii de/a uniree fara=mama Romania.
all

aeeas/a treieste in
nmintiri scumpe $1

sufJeJcle celor cori

ir,'1i1 ecele

duioese. Suni clipe unice in viala oamenilor ~i a popoarelor, care nu Sf mai repets, dar care Tiiman vesnic vii $i care se repercu» teaza lara iniretupere vesnicie. in via/a neamului pana cese confopesc
ClI

l-.(omania modema s'n rnchegat din 11l1in;{J Driudpatelor Ro~ mane Muuten!a .'illivloldova intr'un staf national uuitar. Aces! memcrnbil act lsloric s'a ssvarsi! la 1859 priu voful Adunarilcr Nafio..nate dela Iasi ~i Bucuresn. Unirea Pnocipatelcr sub Domnltorul Ion Alexandru CUZd a fast recuncscufa de Puierile Garanre. semnafare ale tratatului de pace dela Paris din 1856, in frunfe cu sora noastra mai mare Franta generoasf a imparatului Napoleon al Ill-lea. DM L1 actul Hntru din 1859 na parficipa! Moldova inlreaga, asa CUIll ea fusese descelecata de marii ei voevozi Alexandru-celBun $i Stefan-eel-Mare. La vofarea Unirii dele Iasi au fast Jipsa reprezenfanfii. T.3"rii.=-de.=-Sus Mcldovei din tinufurile Cernau!i .;;i Sua ceava. Absente aceasfa se explica prin fapful Cd Iinuturile acesrea nu
mai faceau parte din Moldova, stravechllcr Maria [mperiului Acesfe sub granite regiuni din Tara-de-Sus fuse:

111 smintitee ecelor cJipe am astemut pe birtie inlfimplJri/e eele . rna; insemnate din via/a Bucovinei sub dominethmee roms ..
neascli, renlizst pentru

serd. anexare la Impadfia
Inguslarea cand imparaleasa o tncorporase

Austriei Tereza

numcle de Bucovins.

a aratt? $i

progresele

pe care iJceaslil

ptcvincie
de
\,rja//I

Ie-e poli=

ccupase

ale Moldovei se facuse la t i'75, Tara-de-Sus a Mcldovei .;;i

din c!ipa in care a reinlral
elllJufa/c)

in ritmul

comull

tic;I, economics

romaneasca.

Fazele principale ale acestei evolviii au 10sJ expuse $i in limba irenceze peniru Expozilia generalc,? din Paris din anul irecut.

ION I. NISTOR
Cemsuti,
BUlla' Veslife,

1938.

harta a Moldovei, fipihiJa in Olanda la 1737 ~i descoperita de curand in Biblioteca Naficuala din Paris, infati~eazli Moldova in> freJga, in hcrarele et isforice, asa cum ele fusesera stalomlcife denlungul Nistrului de vechli descalecdtori ai tarii. Aulorul hihjii 'cste in= susi Principele Dimltrie Cantemir, dela care, pe langa 0 ampla lstorie a Impenuhn Otcman, 1Ii s'a pastrat si CCd mai larga ~i documenfafa deseriere a Vcevcdatului Moldovei din vremea sa. Traind sub slapaniri straine, Romanii din Buccv.na nu s'au
putut imparla$i de bucuria Unirii dela 1859 ~i nici n'au pufut

o

Habsburgic.

contribui, ell puterile lor intelectuale ~i materiale, la consolidarea Romamei Moderne. Ei au fost sorfiti sa indure apasarea sfapanirii slrli ... ine ~i sa astepte inca mai bine de jumftate de veac, palla sa sune si penfru ei ceasul eel mare al Iibertafii.

5

In invalm~i.~eala razbclulul mondtal, eel mai crancen din dife a cunoscut cmenirea, a frlumfat prlnciplul de Iibertate sl autodeterminate a nafiunilor subjugate din Europa. In unire ClI marii ~i CLL pu .. temlcli sal allaji, Romania a ad us si ea suprema j'.!rtfa de sange pen ... Iru eliberarea ccnafionaulor soli de sub jug~ll stapanirii austro-ungare. Numai in urme marei izbdnde a alialilor, Romanii din Buco .... vine ~i Basarabia, deopotrlva cu fratii lor din Transtlvanta, Banat si Maramures, au pujut sculura jugul dominajiunii straine si prcclama, irur'uu elan indescripfibll, unirea provinciilor lor ell ReRalui ROl11aniei, liberc ~i independente. Proclamarea unirii Besorobiei, Bacovine, ~i Tmnsilvsniei a urrnaf III scur!e intervale una dupa alta. La 27 M.H1ie 1918. Adunarea Nalionala dela Chi:;inEm pT0~ clamji unirea Bssembiei diufre Pnd §i Nisfru ell JiJ.ra.,Mil.ma. La 28 Octombrle 1918, Romanii din BucovjniJ, intrunlfi in Con=' gres National 1a Cemsuii, proclamars Llmrea Bucevmei eu RegaJul

libel .J Ieomsniei. Iar la 1 Decembne 1918, Romallii dill Transilvsnie, Banal §i Maramure$, consfitui]i in Marea Adunare Nationala dela Alba=--llJlia, proclamara unirea feritoriilor lor najionaie ell 'Regalu/ Romaniei. Astfel s'a putuf intfimpla ca adele Unirii dela Ia$ii}i BllCUrf?!jti
din 1859 sa p-imeasca, dupa un interval fericita lntregire. prin adele de unire dela de 60 de ani,
0

Hera in pia!a Unirii din Cernauli. la 28 Ncembne 1918

amplii

si

Chi$inau, Cernfwli ~i Alba" Julia din 1918. $i cum reate acesfe mari $i mernorabile acte rstoelce au iavcrit din voinja, liber ~i unanim exprimata, a Romanilor din Ve ... cbiul Regal, din Berersbie, BucoviniI si Trsneilvanie, de consfitue temelia cea mal sigura -$i mal puternidi pe care ee ndice, mandru ~i impunalor, edfflciul politic at Romaniei Mati, intregita in sJravechile el hctare etruce {Ii istorice, sub fencita ~i inteleapta ccarmulre aRe .. gelui .Ferdinand I ~j a M. S. Reginei Maria. Prin inccrpcrarea Bucovine! in organlsmul politic al statului national roman, aceasta provincie rcmaneasca, dela Unire Inccace, a reinfrar in riJmul comun al viefii natlonale de slat. bucurandu=se
deplin ' de . tcare foloasele
$i

avantajele

unei

ocarmuiri

nafionale

si

contribuind au, puterile- ei proaspere 1riei comune,

Ia ina1larea ,~i consolidarea

pa=

6

• 'MitropoliJul Vladimir,

Ministtul

Nlsrcr ~i Generalul Zadik la 10 Mai 1919

S.Regel. Regina Maria 8 9 .: Ferdinand I M.

c" Sterna Nloldovd a acestei provincii pe ljmp\-ll:sfapanhii austnace.ara=-Mama. leaganul Moldavei eli T.ca se impune sa insisfar» nile! asupra co_ndiliu. asupra imprejuriirilor in care s'a realizer Unirea ei ell Regarul Roman. nilor de viJta 10 Milropchtul Vladimir Repfa . precum ~i asuprn prosperiji'\jir ei sub pannteasca obladuire nationaUi.II Iar penlru merit roadele a putea sccate mai bine ill relief $i a aprecla de doua decenii dopa Llnifa Qc5rmuirij rOlnane~fi in provincia BucQvina. credem _.

ca patron ccrotltor scaun episcopal dela l<.1ta!ea si-a dobandif laurii il. care slIfer. III lupiele sale ell pa. Iii La Verene]. cu Voevcdului Bcgdai I. It1 ~i Simien.nf=l!ie la Strete. presarat la rot pasul. La puhur. nurnite slavoneste IIbucovine". cand. cu urme nepierie aduse la Suceava de Alexandra-eel-Bun al Tarii Moldcvei. 12 13 . Pe se gaseste <leola panii lang. ea ceru Porjii Ofomane penfru curand a . lil SJ.. si la SF. In Campuluogul Bucovinei rszesimi ddinueste inca spiritul muntene de de liber!al€: 91 indepeudenls a vechei Ceterea Suceve! care ne aminfeste principele Dlmlme Caniemir. In manasfirea dele Sl1-= cevifa. Pe teri- loriul ei se gasea vechea capltala a Mcldovel . cfitorii diuasliei la Arbcre. curand dupa tmpsrfirea fa. vechea cc1pilala a lui Lafcu. care.. Bucovina il Iost tnsusi leagtinu] St..afa dela 0 0 Moldcvel. ell cdcarele ei. Buccvina de manastiri.is€ marfiriul la Cetatea-Albx in l324.adesc dcmnie Cernautii capitala Bucovinei.biindei nemurttoare pcntru crc~linatalea rasi'iri!cdlld lilfn::agii. la Dragomlrna. adica ~silvae faginalea".Vcde. Descalecaiorul Moldovci. dupa padurile de fag. alta. La Suceava TSi avea re5edinfa Mitropolilul Mcldovei. dar $i a apusului cresfi». care nuruai in unna a fest sfrailluiata la lesi. faces parte integranHI din Tara Moldovei. cate 0 consfifue care putemtca J uri adevarar una si glorioasa. Tot la Suceava se paslreaza pan a asf5zi relicviile muccnicului orlodox IOIP cel=Nou.!?i care fura TIl Anexarea Bucovinei la Austria Asupra tcare de acestui pamanf. venind un sober flecare din se ingram. i~i indrepta Austria cchii sai lacomi de cucerire. in foiul raz.. i deschtde s iu.$ie din pamantul nicafie Infre Galitia. 'O~lOfrei sau 'paSlrat admirabile monumente de' pichn'a st arhitecturf moldoveneasca.gall. cste lccul de vecinlcf cdihna al rna: relui crou (11 cre~lillalalii Stefan-eel-Mare. Pafrliuti. 0 dovada a spiritului de jerlfa si a dregostei de arIa a vechilor domni sl boeri ruoldoveni.Din nmpurile vccht ~i lmemoriale Ietitoriul numif de Austriaci Buccvina. Poioniei (1772).adauli osemlnfele pa!ll~nfen~ ale aria ~i creafie romjueasca.iurc din 1768~ 1774. In Codrul Cosmlnului de lallga Cernauli se deslusesre pana astaai Irearnftul stralucltel izbfinde a lui Sfefan-cel-Mare asupra craiulu: polcu 1011 Albert (1497).. Mcvitestllor.bojlLlui ruse. de cele de cornu . se pcmenesfe dele 1408 tnccace in tratatele comerciale ale Moldovei eli Polenta. anexat de mai Inainfe.Scceava cu resedinta dcmneascb. muzeu hlnga ill aer liber.] Js!hi vechlul cavcul (1401).alului Moldovesc. ~i Ardeal~l Poloni. dupa sfingerea vcevcolcr indigeni (1691). Mai mull chiar. impodobiff ell frescuri ruinunafesc pastreazii odoarele $i osenuntc!c HOlHOI" principilor 1(1 ei Jeremia MoldovilJ...

fiinddi diplornajia ausfriaca varsa am din bel~u~ penfru ZI ccrupe pe Turci $i a. Numai la 1 rS6 Buccvina primi 0 adminlstratie civila.. In zadar protestara boierii 9i clerul Ghica impofriva Porfii.. Dar prctestul Moldovenilor rasut1. Cernautilor eel rnai scumpe gore fa$ie ingusla sl bogal Portii fu cumparat eu bani gre' ~t cu dar uri Cand veni 1nSa la delimitate. Suceava.« admanstratle militara conduaa de generali comandanf at m~ie ingusHl. in virtuiea vechilor capi... Sirete si Cer . Austria anexf Buccvina CU 0 suprafafa de peste 10.. asezati in 3 erase. Inzadar tncercara in lee dii de comunlcafie..j face -sa conslmfeasca la ra$!lIirea Tarii"dc . cu teak n'avea T~hii Moldovei. Austria. ell principele demonetreze d ullb ta'ril. ci j cuprinse din frecuf inlreg $i ill [inutul aminfirl Gnsa de 0 eea mai mare parte din [inuful Sucevei.. manful a voevodului de cesiune drepiul s'a Grigore incheiaf Ghtca. fu mal apci res.. ca Mcldovenilor..1 ill pustlu. ll .. istorlce e \ ill ftunte deci tentorlul IV pentru Intreg neamul romanesc. nici 0 palma de IDe din pa . penfru a masca prada teriloriala in cchu diplcmafiei curcpeoe.. tria 9i Turcia in 179'1.. smulsa din teritoriul Polcetel.Consimjimanlu! prejioase... stors Buccvinenilor de diire noua sH'i'panire coincidea cu asasi . prin tlldldrii harti pentru hctarclor ~\ memotli. pi': care Austria usurplitoare o boteazf eu »umele Impropriu de Bucovina.000 locuitori. deschiderea Bucovina sub adrninlstratia austriaca Moldova n. ~din foate precum ill ceruse. narea la Iasi Actul tulaliuni.. semnat la Balamutovca pe Nistru in 1 incorporat insfrumentului de pace. comisa chiar in ziua de 1 Oetombrie lUI. In baza aceafui act dlplcmatlc. cand fu tncorporata Galiliei ca o circumscriptie administrativa a acestei prcvincli. moase si mat bogare In nminfiri isiorice nepqritoare. prtml. urm .. R~limJe Ce:t. se ndica un energie Contra incorporjini la Galilia protest din.Sus a Moldovel.aliidele Suceava teritonului. cele mal fro. semnat la Sistov de . fara consimflmanful de catre Poerfa suzcrana.3:usfriaca caci asa se numia acest feriforiu in adele oficiale austrlace pana Ia denumlrea definiliva de Bucovina. Austria Jill se multumi ell 0 de pamant.npla coil1cider1la di jurdrnfinful de eredinta.Aus. Este mal mull dedit 0 si.. 14 15 . »ecesarf a cuprins douf tinutun infrl:'gi din pamanlu! jMoldovei. nauli §i in circa 200 de sate. de a lnsfraina ea...000 km' si ell 0 populaf!e de aproape 100. Actul de delimitare.

flindd. mana ofkiala: in adminisfrafie. de desconsiderare din sl nafionale. Buccvinei §i s'a inaugural administrajie pufea credintei bucovincne. in vreme ce jarallul roman era u[m. Dupa proclamarea COl1s.i boierul Vasile Bals. care cereau pentru »Moldova Austriaca" 0 autoncrna. ramasera zadarnice pana la 1848. in Frunte cu episcopul Dose. Din sc infreline rasputeri ~j buccvineana venilurile fond s'a ccnsfruit stil mauro=bizanfin ncua Re$€dinl6 MilropoJilaniJ cu [rumoasa sala de: moldovenesn din Bucovina al acestei frumoase prcvlncli.. limba ger... care pujea sa de:vina un nafionale in Ardral rarlun]. civilizafii romanesc se straduia lntarirea $i prcsperiadevfrat Piemont romanesc Buccvina. Romanii din Bucovina [nSa nu s'au pulul multumi cu soluliunea aceasta. de tcete ce simtea limbei slslemafic dreplurile naponale sl a stanjeni voila rea culturala rcmaneasca.ftei partea clerului §i poporului buccvinean. episcopia Bucovine! fu uni f. din Iaet si a inglobat episcopia de fosf mereu csma aspirallunilor nafionale ~i cu mitropclia Radauti. austriaca a rupt (egaiuriJe canonice ale' bisericii din Bu .i prirnird dela Viena o aufonomie adminletratlvs cu tendlnte centraliste ~i cu. cand Bucovina fu desparfita de Galitia $i ccnstituihi ca proviucle aulonoma ell flflul de ducat. mufala la Cernauli. Austria ell revendican de nu vedea eu cchi bum ~i al F'irii.. in Bucovina prigonit ~i urgisit. Bunurile manaslirilor "foTld bucovinene din in Regaiui tiber mcastele sr. s'au vazuf siliti sa emigreae putea frai si simti romaneste. schlmbe 16 17 . iar earnent! eel mal de seama au fest eruditul George Popoviei si marele istcnc penim Dia mittie Onciul. ~i astiizi. in care flindca din erau aceasta cauza difente provincie limbe! de limba rcmaneasca romdnesf nu se sl a Incadra Dar marmora.1rii $i asupzit ~i silit Sd emlgreae iii Regatul libel' sau chiar In America. protesiele sl credinta Gelipendcr anume germane si ucrainiene. jusli. Din aceste considesubjugati a fest mereu 0 politic a a. Aceea~i Administrafia covina nemultumlre se ll1anifesfa $i pe J~ramul bisericesc .ii cu episccpafele ortodcxe care din Dalmatia s'a desftintat mijloacele rcmaneste in fahncasa numai pentru dupa a desdesRacla ell "Milropolle a Bucovinei ~i Dalmatlei". Penlru marufesteree unei vielj nationale rcmflnesf nu era loc tn hotarele Bucovinei. biin fuife Jmr'un serica bisericesc". ei cerura 0 autonomic nationaL3 . pasfdind ca marca a farii capul de zimbru alNloldovei. Austria a luflintaf colon!l sfraine $i Galifia natlcnale ortodoxe. adica ale Rornanilor din Bucovina. cum faleoOlRolllaniei lib ere.ie ~i in insfructiunea publica. in [urisdicfia bisericeasca a mifropolici sarbesn dela Karlovitz.. iusfelor lor ~fearga drepturi urmele caracrerul polifice vechei €Ink sa sa au fest secularlzate mijloacele carula acesnn sl consf . universitafea Pe ln care s'a proclamat roruaneasca mosule bisericii Unirea din C("rnauti. Jon dele Suceava culrurnle roruanesti. polltlca el fafa de Romanii persecutie Ea si. Polijjca austriadi J ~i revendicarile Mcldovenilcr.iluliei dualiste din 1867. s'a fclosit Tot relnfoarcerea Guvemul consldera era Bucovmet austriac la Pa1ria Mama.

llilor b. Loviturile De aceea lnUUurarea mcderne. dainU.<1 injghebarea unci Ueraini pe socotcala l<uslei. Pentru a ccntrabalansa acliunea tof mal mull aspiraliunile villa. Izonzc la tccmeal..I rusluos ill schimbul cantiiatl de grau! repezi de ccmplecta la Rhin alcatulre ei descompunere. in schlmbul de care Austria caufinevoe de un milieu populattei Thugut de ani. sale Infcmetafe.aceasfa de frirnisese 100 1. E~ 3. politica.11 Ia9i ell ocazia aniversdrii del a asasinarea Austria sprijinea voevodulul marlir Gngore Ghica. ce Sl'apane~le aCI ~1I1 mO~. Dar apropia mtdablle aceasta faca accsta rusincs LlfJ1lJ sa se faea. pe seama mondial LlcrainulcAusfri.targ pe care at vremurilor eu pas! hibridf Ie primi 91 anacrcnica ei. Austria sprijinea dill rasputeri asplratiunilc nee .l.. elementul Irai ale elernentelcr Be bucura de ausfriaca. prin vznzerea Hindea sguduira facand=o Kaumta pentru caucelaru! Bucovine! Austria se for= Mllnl5tirea Pnina romdneascd.i~ in vqnica vrajma$ie ell spiritul romanesc.Istramosi. facandu=[e mereu cesiuni pc:: socoteala PoliJicd aceesta Roma. acestei stapaniri devenlse un irnperanv acesf.:l merse se obiigase uuei avea de concesiunc de deparfe. alogene navaiind erau cu din Bucccare mal Mari pohconalat sa in rnassa mull ucralnian ocupatia condijiunile si mill anevoioase ca in Bucovina rOmdlleasca. eu Ucraina nu s'e pulut $i la pentru face.In aeemenea sa se acceniueze cazul cu faimosul verslratea aderenta condifiunl proces politic era deci firesc ca opozijia slraine. Targui faji de grau pentru hrana Cu ca dupa Czemtn. de puJernic sa se des- in componentele o sufa cincizeci ani de slapanire austrlaca n'a !asal In Bu . pchnce deosebita dupa uode romaneasca. 0 romsneesca cum telegrama a fast Unide covina ctealluni durabile.lina~i.iwillielc ei de a conlribui 1. categoric I tabachere 145 ~i infemunfiul curnpxrese areeasl Sa Austne Habsburgica.. 18 19 .. de vechile el traditii culturale §oi ~rti~fice. De a lmigrat dill Glilili(l grele c considerafie in Bucevine tnveciuafa. stea unei de aur de puduri. In n. illcat in fimpul raz.§i uajlonale ale Ucrainli\or din Bucoyina. Tot ce s'a pastrat in Bucovina "ca ~onu-" tot mai ImLII contra lnrentat penfruca 5tapal'lirii studentimii men! de arta rcmsne deja ani a iavcrlt din spiriJul populaliei ba!. .itin_~~: romalJe9h~ ~ SfapanirE:a habsburgidi a dimas pururea elrama de aceasta tara din Cernauti. $1 cu pungi de galbeni in 1775 Buccvma cancelarul dela Turci.ooillllii cedeze Bucovina Ucreinulcr.

1sca ~i sa 0 l~li tefan S eel :Ylarr< dele Puma de soarta conajioe pufernica trczirea nu putea ccnsfllntei sa se desinfereseae naficnalc ci politic nalilor de sub sfapiinirea sJraina.. De aceea Austrlacii la populajiunca caufac sa za" romfineascf jina pe loc In avfintul :. Fa1a de accaste 20 21 . Irezi un subjugati. in suflefele Romanilor Trtplicul Iancu Flcndcr Rorn. prin Ia cucerirea Plevn~i!?i prln prcclamarea Roman.i national.V Propaganda mare cnfuziasm !i>i mulfii lncredere Nationala cocperarea Regarulu! armatel rcmane 0 Dobanduea Indepcndentei.'illie darnicc.

cultural care cu fralii liberi dela tmeretul produselor istoric din Regaf Intari mereu pollfics. randunlc refug. nestl. cazma format ptlmele cerore ill prinsoarca de 8 Iunie undc se Odafa cu infrarea Romaniei in r. Steegul tricolor. poicnezi s'au $i sl se retugiara in Regafulliber pentru a lupta de ccnajionalii lor. altil servind ca organe de infcrrnalie ~1 de legiUura. nu era 110U juramanlul steag biruira pentru ei. sarbalori lnfratirea de arme intre RomaJ\ij de prefufindeni. 1917.. la sfaratllJrea vinei eu Tara-Mama. nJunimii si cultural. nouei spcrira in mod ccnsiderebil.. prin Romani! a. at.a. tn grupul Cern3uli.} camatazilcr din Reg..1 lecture ~coli ljterare din Romania Icrga marele al neamului prln revistele ccnduse de el. culturale politice acesiui raciiicini pclifice a Romfinilor de pretutindeni. din trunchlul carei" fusese deslipita. difll~elorseculare sl la unirea ~i italieni. aHituri de fralii lor liberi. se adresau direct sufletelor dinta izbavini ce Irebuia sa vina. de erou. lor eu eel ruseasca.eel-Mare de rineri romfiui buccvineni refuzata sa se lnroleze armata austriaca acclo. sarbi. s. ~i . deca:f aceea de lor polifice $i nafionale.. Astfel asuprltoare Sf: expllcf faptul ca la izbucnirea rjizboiului in mcndlal mii Mandslirea Pulna cu rnormai'ltul lui ~lcfdl'l . gasit .Ianturilcr seculare.1j3. Purlalorii fare: di Bucovina iiirziu de cuvdnf este ai noului pamanf curenl iredent susfineau sus S~U ~i rornftnesc ~i di ea mai curflnd mal va trebui sa fie relncorpcreta Mcldovel. sa premearga ~j a futurcr adanci curent. idees Noul edu~i cu1t4rala nebula sa fie urmata de eta Jntelectual.atul tiber penltu frium(ul 'marei cauze rcm~ . vedere Exponentii realiziiri imediate $i nici soluhuni firul lntrerupf pentru de prcblerne a le inlari mice de acfualitate.oi aflrma § glasul sa adopte 0 alta afifudlne.. Rcmflnllcr in hotarele lor etnice national aveau istorlce.. la care voluntarii buccvlneni presrerj de credil.ugust 1916).politica.&'~ifaeuse Nicolae care Literare" IlU catla sufleteasca 1. reluand at potilicei fraditionale de protest. lndurand ell resemnare. Sub cutele aceluias 22 23 .. cl ei. In b. conlnbuind prin jerffa 'vieiLi lor la zdrobirea .. sub din Viena. refllgiattl bucovineni frecurx ~i el la daforie. Contadul de unifafe curen! libera. Din cehi. prizcnierii 0 acesna unWiji de vcluu- tari rom ani din Transilvania s! Bucovina. jertlele ~i suferinfele .. iar altii ca scriltori si propa= gandj~ji. grupuri compacte de $oldati ~i care gemea Bucovina In prlmilvara anului lor muli iubiia.iWilil1e e se dadusers pe frontul de c Est tntre Rusl ~l Ausrro-Gerrnani. unii combarand pe front. pe front Unii moanea din ei ca Ion Gramada..anlcr bucovineni pelitic-cultural reprezeufatj Ideia unifiitii unirii prinse porni prin ce.3zboi (A. au riizboiului. alafuri Bucoofueri romani.at prin press dil ~t repreeentannlor lor din dleta Bucovinel $i din parlamentul nu puleau drepturile a. ill ziua 1917 li se faco grandicasa entuziasta prim ire la Iasi. amestecand Lascar sangele Luna. trebuia dele in econoin ere .

lata de milicane de inimi ill tcete colturile unde slilla dulcele gr. Vcluntaru bucovincni erau manati de C(i$liinta lor nationaia: sa imhogatiasca stralucirea tri.e ocupa de soarta RomSnilor din Ardeal ~i Bucovina. nil pot decat Sa rna bucur. urnplfind vaile ~i sf}irfim~nd muntii".In Illomentde: cceste marete. pe Care infreg ncamul romdnesc 0 astepta cu deplina tncreder' dela ei ~i dela camarazii lor. cdnd foafa suflarea romeneasca Sf indreaptii cu ru$li Iierbinf $i eu voinla nestdln1l1tdta spre aproplnta infapiuire a viscrllor de veacuri ale neamului rcmdxesc. Ae:eashi en:" dint.. ca Jnfreg teritoriul loculi de Romani ell Regalul ROlllan a§(1 cum ei..il prevazuf In Iratatul de alianla . Re.Ei cereau l-tlbSburgici'i. La adresa onlagiala a refl1giCl!ilor$( vclcntarilor bucoviucnl. fa!{§ic pe meleagurile Bucovinet. sa fie eliberaf ~i sa se uneascs Vl Actul Unirii de Acfiunea refugiatilor $i vclunfarilor romani a fost sprijinWi efectlv elemeruele naiicnale ramase 111 Buccvina. colorului prin mar'a izbanda:. a carer cOl1$!iinta era siluilii $i ferodzafil ~i dec! in unposibilifafea de a se prcnunja liber.. sa fie libera]i de sub iugul Monllrhiei Austio-Lngare ~i ca elemenrul romanesc ill iniregmea lui 5.1i foman<:sc~ va birui.1 fle consfiruif irur'un singur stal national sub dornnia dinaslf:i romfnestt.= gare drepful de a . ell toare suferinjele si CU toale durerile prin care am frecuf Eram sigur di.11 Romaniei cu Puterile Inle!egerii.: gele Ferdinand I caspunse. Dar el aproape lin veac $1 luma .Slramo~ii lor in Odrll! Cosminului.a m'a dniiuzit c:iind am luat arrnele §i ee nu m'a parasit. Ei contestau Monarhiei Aus'lro"'Un. aicand : . Lor soarta le rezerva rnarea cinste de a implanfa din'nou sJeagul tricolor la Suceava ~i Ia Cernaufi. La 6 Octo~rie 19I3 "ComilefuJ National al Romanilor Ar-= deleni Si Buccvine1i }i al Corpului Ofiferesc de Voluntan" cereau til numele lor :. deoarece pus1ro . oleliti in Iuptete glorioase deja Ohuz. Din aceasra armonidi 24 Iccana dela Mana51irca Pufna 25 . cfind "ad dt de tare este intre voi credinta in ideal) credinta in dreptafe si crcdinla in vlrtufile sld1mo.andul iea [inuf ill cea U Iafe nu mai rnai l'U$inOilSa din Monarhla rebid. pLjr. unde la J 775 fusese iJlocuif eu steagul negruegalbeu al Habsburgilor. aceastd credil1!a.:e91i.. n_gati(l veaccn de-a r.. did ea netezeste once vale.. Marali ~i ~1ara~e~ti..1a Iratilor subjtlgali de acasa..

ill frumoesa 'ooJsira [ara". in pjina *i debandadd sigu . adusi sprijinul lor penfru Iibera impart ire il dcrhuelcr al popoarelor de a dlspune de soarta lor". armata orlcarei mutilfri botarelcr ei istorice nafionale l. ama. Bucovina de care panditi pe toate carnpnle de lupfa austro-ungera. la valra... pentru a ocrotl viata. swstinerea-revendicnilor ramana in Bucovlna populafiunii rcmfinesf 19t8 UI1 intra. armata romana a fest primiUi prdu. armatei . veni Romania in 27 Octcmbne Cernautt Censtdinmte in favoarea Bucovinei. S.§i bandele Armata austriacii din Bucovina ucraineui se gasea lumea de haidamaci retorizau farla: mifli ei.. cand najicnala. care ccrea Unlrea Bucovinei ell Tara. Era in ziua de 1 l Ncembne 1918. dill inalt crdiu <11M. J918 s'a infrunif a la proclamat pnn glasui ameninja rants zilei de maine. lrimitandu=i armata liberatoare. toarc." dragcsre si tl~suflelin: de populate dcrnlca de pace si de avee nevcle de un reazim pufernic ~i de dansa nu disponee in acele vremuri..panire $i asupra Bucovtuei. . cand dorobantul reman. la 11 Noembrie sfanlor anar> de a se exprima plutind romane dea . candu-va dragcstea din dreptul infre not de 0 soarta vifrega.. . infra.. pctriva bandelor de crlminali. la 9 Noembrie roman. amenintau tncercat in lupfele cranCEIl€ dela Oituz $i M5rii~e$ti.:munpi pcpulaflunii supra Ceraaunlor. mfinici a pa~il pe pamantul Marelui Voevod $lefall.cclabcrare a izvorlt unanim al Romsmlcr La ell acrul Onirii dela Cernaufi. libera- pcntru a pune capiil hice si a asigura posibllifatea aercplan soslrcn libcr asupra Viner! viilorului ei. prin unnatoarea proclamajie : "Raspul1zand la chernarea consiliului national at Bucovinei. kgilim La findeni liberfate lifara ell intra rea in Bucovina. cand anarhia cea mal cumpliHi· 'sa puna sU.. Regelui Ferdinand I al Ro . au tnceput lor de distrugere "Trednd de ani niiscufe ~j hotarulpus rna! bine. ras . nu se lulorseserf inca 0 Iccana din friplic ajuforul ei.. triumfator 26 2"( . avuful ~l libertatea lccuitorilor cad de crice »eam opera ~i credlnta 1m. {If" mala ramana. Bucovineni.. protesfand M hofiirlre contra Pentru 1918. In clipele acelea..Icrainpior. acum 100 trupele romane scsesc in mijlocul vostru.

zi de rara sarbatoare penfru fele unci oearmuiri care prin striimbatali sfraine. considerfind ca dela fondarea Principatelor Romdne. eu clragosJe $i linistea pcpulatiei. vctarii avea urmfforul cuprins : ell mare enfuziasrn mciiunea de unlre ce IICongreslil General al Buccvinei. aducand populafiei pacea mull dorilE. ascultand expune- Ccngresul rile presediutelui. [nfrarea capirala Pretutinden! flindcf armafei De armata rcm~na ea venia aeolo sa asigure a fast pacea 0 a fest 'primm. Ea pstrunse chiar addnc in Poculia polonezj penfru a scufi zistenta Bucovmet..In Buccvlna. pana la Ceremus ~i Nisrru. din Cemauf s'a cazuf CtJ Prinfr'o actiune luntarilor" din Iasi si de acord la prcclarnarea RomBnid_ Pentm armouics tntre :ttComiktu! a .Consiliuiui National" Unirii necondjlionafe a Bucovinei Regatul ziua de 28 Ncembrie 1918 s'a convocat la Cern~uti General al Bucovhtel pentru "s'(lbilirea raportului politic al Bucovinei f£lta de Regaful Rcmsn". suferin- Ccnsiderand ca nisfe mucenici ca in scurgerea ea 144 ani poporul a lndurar pe reate campiile de bahili€ ill Europa 28 29 . care ii nesocctea drepfurile ~i persecutii cauta sa:i tnstralncze najionale fired $i si sa-l in Ceroauji impotrivire $i re . Buccvlna CM~ cuprinde vechile finuturi ale Sucevei ~i Cerna uti lor. a factlf pururea parte dill Moldova. umjir la umar cu fratfi lor din Moldova ~i sub conduceraa acelorusi domnitcri au apfraf de-a lungul veacurilcr flinla nearnului lor lmpcfriva tuturor indilcarilcr din af. Rdugiajilor !?i Vo. cil III 1774 Bucovina sila prln vlclesug a fost smulsa invrajbeascd ell celelalte sl cu de-a Considerand Ccnsiderand E"i!~f dela Poroa neanurrl CLl care el voeste sa I[~ias~~ ca frate . sl tncredere. care in jurul ei s'a inchegaf ca Slat.a fli acestei fari.. intrutiit Joi 28 Noembrie 1918 in Sele SinodalJ din Cemsut). RE:prezcnfan!ii lega!l din judetele Bucovinel.<lra ~i cctropini din Jrupul straine Moldovei . Considerand ca in cuprinsul hciarelor acestet tari se gaSi!~fe vechiul scumpe sceun de dcmnie !}i del a Suceav.3} gropnilele aile dornnesf dela Radaup~ PUlna Sucevqa. armata patrunse populatia de acolo de iafurl!e 9i turburarile anarhice. de 144 ani Bucovlnenii au lupfaf sub steag alipifa Coroanel buccvinean Habsburgilor. precurn dill trecutul Mcldovei i $i mulfe urme de aminfiri Consider and c.

Bisenca defn R3. Totodata s'a irimis ell mare insuflefire de Ccngres..strain drept penfru mentinerea.Liberater ~i PUIfi'ilor de griia al Bucovinei" ~i=L ruga sa prj". se va rein!'regi prin realipirea Buccvinei la Moldova lui Stefan si dl ei au nutri! vesutc crcdinta df marele vis a! »eamuiui se va infdpfui cdnd biserica .i suferinfa. intrupand putere a lalii ~i Rind tnvesfif singuri cu puterl legiuitoare. aveau sa indure micscrarea drepfurilor mostenite pre .hile fOman€ dhure Nistru ~i Tisa se vor uui illlr'un' stat na... hctartm : "Unirea necondjJionaM $i penlru vecie a Bucovinei.'iiaia prin granite nekgiuite. Regelut Ferdinand in I la last numele pentru Congrc= s'a prezentaf 0 relegrema omaglela rcete f. ill numele SuveranW1lii Nationalc. cum sl izgol1ire-a limbei lor din viala publics..Ungara s'a sguduit din feme" liile ei si s'a prabusif .. ctnd dup. va scsi si d mosteutrea lor s/rlbulld. cu RegafuIN.. dill scoala ~i chiar din Considerand ca III acelas Iimp poporul bastinas a fost impie" decal slsfemafic de a se folosi de bogaJiile ~i iavoarele de producne ale acestei tari $i a fest despclat ill bunn parte de vechea mcstenire . Congresul General al Bucovinei. s'au lntronaf 111 lume princie piile de drept :.ta. ~i caud in urrna lovitunlor zdrcbitoarc Monarhia AUSlro:. tiona I unirar : COllsta!. 30 31 . astepfaf ell atata dor:.dejdea di ceasul manluirii. VII Regele Ferdinand si Unirea Motiunea a fast vofata legalie eli 15 membri a prezenla motlunea. ca}lig. slava $i manrea asupriforilor IQr si ca ei. f. rneasca sub sceptrul ocrotitor al Maiestatii Sale Bucovina ebberata. eel dil1. 0 de.:iiluli ell morillanful lui Bcgdno Dcscliltc3!orul suprema sului catre Regele Ferdinand I....1l1iltllc pcruru Icafe neamurile.al drcprul de libera hctartre de sine.... au Bucovinei desrcblte sc Indreapfa ciitre l<egatul Romalliei de care ea fctdeauna a legat nadeidea desrcblni sale.] c5 ccesul accsta mare a sunat I Asl~r. rasplata. Drepr aceea noi.i 1I111.i cand reate neamurlle i!ldlu§-ale in cuprinsul ei ~i .'i srortdri si jertfe uriase dill panea Romaniei sl a purcrnlcllcr $i ucbllilcr ei Aliaji.i gand al .i. Consideraod di ell Ioate acesfe Bucovinenii n'au pierdut nii. In vechile ei hotsre pana ls Cerenw-$J Co/acin si Nistm. prin care Congft~sul it proclamd "Rege $i Dcmn .omaniei".

fraJi de sange ai Franpeniru acelas ideal aceleasi sacrificii. Patrlll1~i J Am n'am sirnfaminle de calda simpafie a raspuns la relegrama si d. . CongreslIl prin lipirea care poatelcr it vestee ce fusese rupl cu siluicle lnainte de un In aceleasi Congresului Bucovinei.i. a mai Irimis 0 telegrdma ca pcpulajia de a hofarl singure Bucovinai in vechile de soarta ei hotare omagiala guvernului Imnce z ill virtufea drepturilor po . au facut a Romanilor. infaptuindu. a votaf. $i autoritate dH ~i au Dcmnieiajutat asa Voastre personal aceea a propriilor sai fii si eu priveste la Romania care sub adandi mu1lumda $l e~~tlon~l~ ea scepfrul Regelui sau~ prm VL~llel1ta sau infaptue~k umfal.e. cnoarea sa va anum primirea telegramel Dvs. veac $i jumafafe.:vita ram as credincioasa Yom ulta niciodata ca Rorn.omiiD. cafre Re:" ln rnomentul eu Romania.a.i. reala Regaful R. guvernului in lnme. Fr~lnlei "Surd ad fine in numele Iocmai miscat de simjiminfele nobile Jancu Flondor.esc misiunei exprirnafi -9i gfilldl!1 Dvs. ~alru ~azboa. Eu I11J simf Indemnat a publicei. II rlhnanem unili ~i sustlnut de poporul~ itali~n tntr'o 5u. relegrarna Dvs.=1 Auriti. de care Franta a fest calltuziJa ill aces! riiz. :ubi. lor. simliminlele La leJegrama aceasfa presedintele Congresului. ~ugandu""l sa apere justa cauza "Franta "Noi nu cezllor. sate marl Manaslirea clamar de uu barbat Astazi Italia ~e bue~ra de siat italian Suct". a domnului Saint= ce le ClI c. "Principiul naticnalitalilor ca baza a Iundarli statelor de adanca admtrehe pentru marerele principii de libertate si dreptaie.ii ~lri aflat de bine tara mea.retncdsnd astfel flrul lstcric. la cunesttnla gu"" ac~iul)e~ exemplu de ufil realizarea idcalului roman armatei sale ~j prin credinta popcrului "Eu nu vci lipsi de: a duce 32 33 . primit ill aceeasi zi unuarcrul raspuns din parfea Aulaire..i recuncsnnrj.ugale romfine. tnsarcinatul de afaceri al I~aHe. a dirui nouei provincii If. Iolal $i credincios ~i Bucovinel..ill..tinta peutru iertfele desinteresafe aduse de noblla natiune francez5 pemru Iriumful accstor principii. martiri care poruncesfe Sd "E voinja acestor penfru Iordeauna. popoare..o'se de €liberarea reallzarea celorlalte acesnn pnncpnr In ioafaEufoP.boi si de sincere recuIlo:..e. Mlnisterul Franfei la Bucuresu hi rugat s..ca ~~ de ln numele guvemului francez.ta de ani de lupte $i de armatele it~lie~e . Congresului General al Bucovlnel sa=i exprhnaf in deoseoi dragostea cand proclamaf lfnirea aceasta sa imp. J.a r~$el sale. III undnill1itafe.ii nonfice guvemului Franrcz votul unanim al Congresului de vesnica Ge=mule neral al Buccvlnei ~j sa~i fJlmi'iccascJ: jUl1lire.anii. cat 9i ill numele meu educ feJicifari Genereaset Dvs. Nanunl. rninislru! Frantei la Bucuresti.irt. la care a fest pro-t putuf raspunde decal acum primiud-c cu tntaraiere. Rege:lui Dvs..

Astfel s'a reparat dupa 144 ani 0 nedreptate islorica prin retruregtrea Mcldovei.i 121 toate drepfunle sale asupra Bucovlnei. de Unire dela Chi~inall $i Alba=httia.Mari. vreme cand de sulcrimele era dornica Mai de pace $i Alba-Iulia r.auti dill Noembrie 1918 a primil recunoastetea in.. Diferendele ce s'au iscaf pe chesflunea frasarii frontierei infre Romania $i Pclonia s'au puluf aplana in.ai uni.vernului si.i Ascciaje. Intregirea aceasm . mane de-a pururi unifa eu Regalu[ Romfiniei".'! Hicuf Intr'o razboiu.illlasese ca hotarlrile Adunanlcr sa pnmeascf recunoasferea ce se intrunise la Paris. in sedinfa Camerii dill 29 De= cembrle s'a rafificat decretul-Iege privitor la Llnirea Bucovmei. rarnanand ca Irorulera sa SI?: flxeze defirufiv de Principa" Ide Put€ri Aliafe :.care StatuI Roman lsi tntregise fe"" rltotiul in vcchile stile hotare dinfre Nisfru ~i Tisa. mv'tumindu-va pentru al11ahile'te: Dvs: expresiuni. VIII Bucovina Llnirca lumea..mi cele mai sincere fellcitari penfru Iericirea ~i prosperarea Romaniei. Epltaful lui Ieremla Movili deja Sucevita 34 35 .=-Mari 4'. prin .=temationalf. 95 a trafafului de pace dele Saini Germain. Bucovinei lncercars sub administratia cu Pafria=Mama cclul s'a mal crdncen national. Rezoluhunea Congresului General a fest supusa consflnflrli regale ~i astlel prjn decretul-lege din 30 Decembrle 1918 s'a de: creta! di: Bucovma "in cuprinsul granitelcr sale istorice este 9i ra".. Iar la 31 Decembrie 1919 s'a pronmlgat leges prln care Lnirea Bucovlnet ~i lnccrpcrarea teritoriului ei in Regalul Romaniei deveni un fapt istcric investi! ell putere de lege. iar Buccvina se rerntcarse cu hotarele ei nestirbite la sanul Patrid=Marne. prin care Austria renunta 111 ceeace 0 privesfe in favcarea Rorminie.. dela tnkrnJFolJala Chi}il1au. Indafa ce ee inlruni primul "parlament al Roma. . Cern.niei . din care faceau parte ~t solii Bucovinei. mod favcrabil prin Con . venti a de Ircntiera romanc-potona dill Ianuarie 1928 $i astfel actul Unirii deia Cern. Tot a/unci parlamentul roman a ratificat ~i adele..'iuti la Congresul Actul Unirii dele Cernauli fu recunoscul de Austria prin art.i penlru vecie cu fralii lor ill Romania libers.. aduc din parte .a'a facut pe baza dreptului de aulcdetermluare a Romanilor subjugati prin vctul lor tiber sl prin expresia hofdrlla a vcinjei lor de a tr.

Roman a tnteles sa 0 desaRomanilor dill fata de Sfaurl varseasca ill asa de scurta vreme in Buccvina.$i tndeoseb! Roman..:. vina eu tat spiritut ridicat lor de jertfa $i patriofica abnegatie.ell aceeasi I nu s'a manifesfat mcaen cetatentl traesc III pace ~i bUlla ~i corunbulnd pr!n munca sl har . au recunoscut in faplul re . fafa de tot ce era romanesc . fiindd1 ~spitalilalea in nici 0 noscuf dela ca fara deosebire de r. scurf la sllintele de imbun~fatire a stdrii Bu'cevinei si economice la Stetul Rc . Din Bucc . alta combiuatiune polilidi irueresele ei culturale sl eccnomlce nu puteau fi aparate l}i satisfacute mai bme ca in hctarele Stefului Roman. lnlrullil in C011f~ril1ta de paceIa Paris care a considerat ca juste "*i intemeialc drepfunle nationele ale Rcmaoilcr asupra Buca . nici un glas de protest contra nouilor slari de lucruri. drepte ~iinlemeiale. Toate criticele ncsencase au Jmu:iI $i astaz]. Infoarcerii Buccvinei la Patriae-Mam. ~i cu drepi cuva~ll. adera din dregoste si couvingere la Statul Rom.lll si aprcciaz.~ de _a5:~1e simti .... prin MiinZistirca Vcrcnet ~i toleranra religioasa a Rcmanulc! Bucovina. ci dimpotriva ~LI tolii fara deosebire. 36 37 . asezate de vrednicia de-alungul fluviilor Nlsrru $i Ceremus.. Legtuinle cari s'au promulgal dupf Llnire imbrati. nu s'a Unirea asezarea conshtue un act ei de recunoastere generala eli Buccvina. Toata lumee i~i dadea seama de impcrfanta rna= relui ad politic prin care se pHimadia nearnul rcnuinesc intregit un mare l}i stralucil vllfcr. administrative.a 0 reparare a unei nedrepta~i IS= torice ~i 0 lrnplinire a unor revendicari nafionale. uncle I ba$fina$ Ioti geografica.irile ~i sirltdulnjele acestula de a paslra crdinea si Huistee lntema $i de a crea ccudifiuni prielnice de desvouare a cullurala l?i economics pentru toti cclafenii deopotriva. pnn Iraditiunile ei pclitice ~i culturale sl pr in unltatea de rasa a populajiunii ei ba$1ina. 31 lumil..asa 9i credinpi.I dupf rucnl sforf. Samantd netncrederll. disparuse ca prin farmec din sufletele bucovlnene. Populatia Buccvinei. putcm ccnstata cu 0 muljumire sufleteasca di teli cetiiteuii acestei provincii. la sfaruintele obstesf de Intarire ~i ccnsclidare a palriel unite s'au grabi! sa ccntribue Joti oamenu de bin€. Iubindu-st tara decpotriva mcia Ior la inflcrlrea $i propasirea 1:':1.... din Buccvina cu toata dragostca. Faplu\ acesta a fest de alffel recuncscut ~i de areopagul politic mai larg ca in intele~ere.se face parie iniegranfa din terttortul Statuhn Roman $i din patrimonlul isloric 'al natiunll romflne.d~il_~O~ld}. pe care oficialitatea habsburgidi limp de un veac si jumatafe 0 sadise in sufletele chinuite ale vlnel inlreg~~ in vlZc!Jik ei hctare.a.('a7. La opera aceasta de alipire organka man.. inceput moldov-eneasc~ a recu- Bucovlna.de llniste ~i pace. de asesaminjele sale si de chemarea sa politiea si culfurala 13 gurHe Dunarei. farl deosebire de rasa 9i credinta.. Toall lumea iI)teiege astazi sa rccunoasca si sa aprecieze marea opera de civilizajie de care Statui. dupf 20 ani de IJIU!ldi s!aruitoare. p1illte ~f-sli continue aplicarea lor dt III aI larg~. Sfap~nirea romal1c~sd a venit sii ~.

austriacd din 1867. care liberla!i ca En pune munca frarnanfarilor zadamlceau rod nidi a cetatentlor pasnici $i periclitau rnersul normal ~i ccnsclidfrii nationale.n~u avant vietii cconcmice :. legea cole.rcstrlcrlune. tctdcauna lor.ilel1i din Bosancee. ~i cu acelasi simj de dreptafe. din Februarie fosl repreeeotate $i imporjarqa COllsfilufie gruparile pclifice 1938 acordz Romann Hidi ce. al illchegiirii Biseri<:a dele Arbon'- bUllal?riri practice penfru "binele populalici. pobflce nici un rest. datortilcr agrl .. in raport nouilor Unirea Inscmndfatc Iar in Corpurile Viata economica Bucevinei CU Regatul isforid'i ~i nationaili. nevoile populaflunii Legislative au Noua -dreplurile numarul lor poliiice tnfregi.. scolilor tufuror asezamlnlelor s'au tctdeauna facut admlnistrafiva rile fcare CU ca recladire: biscri.tat~I1ime<l prin reforma £1grara $i conver siunea datoriilor <lgricole ~1 daqd ~LIl. iateni rom ani vechea n\ege capat ell mull mai rnari drepturi ~i mal mulfe fendamenfalf de sfall. Inainte de Unire viata economica din Bucovil1. a ioti ceiajenii toate Remaniei.oi 0 pe sene ianga mil rea sa inireaga de illl= fara nicl o. judo Suceeva ~i bcgatul domeniu economic al Romiillici MJri. ell decpcrrlva dragoste ~i La alegenle penfru Corpusl fji=au aflrrnat Legful .. ca neue impiirjirc IX [odecatcreascf.:l era nproape 38 39 . mari agrar.dragoste mele cilor... socia le.a.. au parficipaf grija pentru. converaiunii publice. ca refacerile regiunilor disrruse de razboiu. sprijinind ..:i indusrriale pr!n inglobJ[c') BUCOVIflE:1 JI1 marele S. ca legea ~i a !}i pe loji bunli Romani. adus !. Refor.

depa~t-i!te.cetfteuii pro .ar..Q1lf.. Stapanirea ausfriaca a stanjenit mereu desvolfarea indusmei ill ~uc_ovitla. a regasit viefii lor economtce de iarmaroc de la Do . pastra aceasta pro.ptJe.si cenusa 40 41 . Cracwia. Pcpulalia ce se Intorcea exrenuafa ~i sl~bifa de capflvifafea ruseasca sau de pe frontul auslriac nu gasea ada post decal. :n. astfel c. de q. la Cernauff. din cauza tngus1imii hctarelcr ei !.. lemncs ~i se infalnesc. negusfori chiar lor 9i in acfivitate Induetrlald care Caufa debuseuri penlru produsele ei in leak orasele din tara. ca in vremurile I-IoHn ~i pot tncjrca Botosanl. s'ae largil si debu~ell~ile eccnomice ale Bucovinei. Astazi aprovlzionarea se .o. Baia alele ~j. cari nu se gase:sc indeejuns in Bllcovil"la. Berllnul $i Osten de. u. Barierile vamale spre Basarabia Moldova au disparut ca prin farrnec.'i din cauza depariarii prea mar! nurnai prin Dupa de Marea Tries' Unire. in bdrdee subterane. strabune.ani Era nespus §i de mult de: pe unde $i dupa reperate ocupafiunl Satele orasele :.d€:~fr. Bucovinei Regat Inainte de Llnirc pcpulajiunea mii de vag~ane: de porumb din se aproviziona cu invingerea eu mul- Vechiul tor diflcultafi de transport sl vamuire.te ell ele p1ina ill cele mai departete ditUll€ ale judelelor 'meldcvene . $i siiteni $i dela Soroca de material 'sfrab. piei si alte prcduse. vinclilcr unite.. vedem inchegandu=se inainfea ochilcr nostri relafiuni comerciale prin schimb direct de m~rfuri ~i de produck en si ill vremurile L vechi. pe Nisfru. Viena. fiindca Ita avea Ull interes vadit de a. caei vechea capitaUi a Bucoa luat un marc Salt Femel in (ilia bisericii din Arbcre se aseaaee mezile' de fronful ausirc-rus erau prefacute locul unde in ruina tnatnte sl ~umai gra!" se ri= avant economic din cauza largirii esenttale a $i din cauza asezarii sale la drumul de legatura ~i mare circulajia a Romiiniei cu Varscvia. Prin Unire Buccvtna 9i=-a redus in mod simjitor distanta ce 0 desparte de mare: Galatul si Constanta vinei sun! cu mull mal aprcape ea Triestul..si·ill regiunile mai .a asUzi Basarabia Nord ceutrul rohol.ttli..i basarabene. Bucovma adevarata pusfietafe.. Bucovinem Balli. Graz odafa cu si Lcbliana. dupj a ajuus a stapanirii un raaboi 0 romdnesti. In deosebi a pro> fHat-orasul Cernauti pe urma Unirii... Sub 0 daratl1aiuri mai indican de razbci sfapa# frumcasa a lnceput sa se des vclte in Bucovina dicau' gospodarii sale~ti." debuseulu! v:nCle ca un debuseu rurea romaneascg pernru prcdusele sale indusfriale.' Pe l5nga aproplerea ~i Infralire-a sufleteascs infre . pentru a se Intoarce de acolo cu cereale lana. Adrlafica cu care Bucovina putea comunica dupa un cccl peste Lwew. d~ ccupafie ruse sau austro-ungare luasera la plecare cu sine pana . Saknii decpotrivd eu iudetele Dorohol.. Indala dupa Llnire tncepu in Buccvloa rnarea opera de cousolidare facui $i de afunci asezare cfind.~. hctarele pclitice... umede si intuneccase ca in vremurile' primitive. peale face in condlfluni ell mull mal usoare.' ba prcdusele Bolo$ani unde.i de rusesti.sufccafa.

ridica din pricepere ~i Rl':geJc Ferdinand ~i Princlpesa Eliaabeta la PtllrM 1920 Mitoiislin:a Dragort"liTriti 42 43 .i. de a 0 reface.. Functionarii x Adminisfratia romaneasca 9i Reforma Agrara Prin decretal-lege brte 1918 s'au ad us ramasesed( fadi plata.=ser- irnpracticabil-. starea de mizerie in care se ga. susfinut3 si sfaJuita de oarneni priceputi !.l $i de a 0 todrurna. pu= de a funqione. Vaduvele si orfanii ramas~ra fafa flduciadi redusa minim.din vatra. Nu era dec lucru user peruru ndmlulstrnfla rol11l:1nesdi de a .j descopunere. pc calea propli~irii..1 rulscarl vtclente st anarhice.11ia Bucovinei. male. viciile litate ajutcr.5i. a ell 0 publ. s'a dovedit c~apabila de a reorganizn 0 tara in plin.!~E:i mo~lel!iri attH de grele. Tclusi admlnlstratla romaneasca.ce. publice gaseau $i in inposibi« ineristenfa. 0 stale de nelinisfe si de nesiguranta [cmnea pretuliudeni. cnergie. jar in uncle par!i ale Bucovtne! neajunsurile si nevoile mfinau populalia 1.. administratia pU91ica se \'azu sl- lila sa faea imprumuturi pe la bfncl particulate penfru acoperirea cheltuelilcr mai urgenfe.Ii gatil lrl crice jerff. laid care era sifU.et Prin din Decemaces! decret .. asffel d pentru ordine in admlnistratia treburile Bucovo.intra in shlpilnirea '. S~ $1 biserlcile erau in cea mai mare drum uri le ~i podurile complecta erau in descrgamzare pcpulafiei la parte darB. Cjrcutatta Aprovizionarea era era aproape Darile publice nu se puteau tncasa. care se lntcrcea la Paula Mama desorgimizM~ sl complect cpuizafa. blici diile Scoalele ferate.

. Buccvlna s' a bucuraf legea de convcrsiune Refacerea lnalnta incet din causa lipsei de iar nevoile . la reconstruirea bisericilor ~i a caselor parchlale. era fcrminaUi.. ca ~i'in celelalte parti ale Statulu! Roman. Aceasta s'a ~i facui ~i in Noenw brie 1919 a'a lnfrunit la Bucuresti primut parlament al Romaniei in'" tregite. ciului..i neajunsurile pricinuile de raaboi ereu de satisfacut. fericilul Vladimir Repi{1. Operattuuea aceasta s·a facui prin ordonanle ~i deciau rninistetiale ell respectarea vechilor legiuiri locale bucovinene. Ccnccrnitent CU aceasn mare opera de dreptate sccialf s'au sa. sa prealdeze primul Senaf al Romaniei Mari ca. la recHi.911 siiteni buccvineni. prin 0 lege pentru ccnversiunea datoriilcr taranimea era supralncarcata dela" 1934.r var~it acte lnsemnare prlvitoare Ja refacerea satelor ~i oraselor distrusc treadi atribuflunl!e admnustrativx corespureatoare opera din Bururesti. Sfanll a trebuir agtlcole.ii cu 0 suprafats de 75.. 51! promulge 0 nouf lege electorala pentru [zna injr"aga. stenIa socials. era flresc ca guvernul roman sa se gandeasca 1(1con . de unjficare desavar~if cu muWi chibzulnta $i crutare. . a spitalelor sl asezamintelor de asi .<98.ania:.. III Aprllie 1920 minisfrul delegat fu inlocuii prinfr'un preseduuc al ccmisiel serviciile ministeriale La regtonele regtonale 1922 de unificare.. De aceea era necesar sa. iar Bucovina a avul cinstea ca Mifropoli!ul ei. de un regirn special prln faptul datcriile 700/0. ladinimea obiiduita ~i neindrepla. -Si aici. b refacerea caller de comunicatie. In fimpul acesta guvernul reman era preocupat de problema agrara Care se impuuea ~i in Bucovlna. Si cu aial rnai pufin aceasta lege putca fi l'ntinsa asupra ncuilor provincii.52 ha de pamant culfivabl! care a fest distribuif in lOlu'ri pana la 5 hectare la 76. P~in sa' intervina de dafcrii.iuti de raaboi. Tinand seama de aceasfa le~itima cerere s'a akatuif un decret-lege de refcrma agrara prin care s'eu expropiat 561 me. rea' 44 45 . Cum tnsa in Buccvina Noua clfdire a Univclsiliilii din Celr1. care exercita puferea administrativa prin secretarbeef la ramurile de adminisfralie cele mai imporfante. presedinte de varsta. Hira jignirea intereaelor 10= cale. Cum Insa acesle legiuiri nu mai corespundeau in reate cerintelor noul.. Vechea lege clectcrala din Vechud Regat nu mai ccrespundea nouei situahuni.. Cu reate acestea guvernul roman n'a nici chelmiala peniru ill veni in ajuforul populajiunii mijloace matenale foarte mar! sl grcu crural nici munca bucovinene. create priu Llrnrea cu Rom. vocarea Corpurilor Legtuitoare pcntru Romania infregiUi. lar plata restului de 300/0 unnand limp ca agricole au fest red use cu a se face in rate mid in ~i sa care avea insdrcinarea lor asupra sa lichideze resorfurilcr Ea s'a de 17 ani. direa localurilor de $coala ce fusesera dilramaJe in fimpul ra ..lege admlnistralia Bucevinel fu tncredintata unui ministru delegat al guvemului roman.ila de veacuri cerea pamanf pentru imbuniltalirea existentei sale.

finiiiva .a ~~ de... lizdnd nidi XI Viata culturala biserlcesll Prin legea cultelor s'a dat 0 solutie bun.ad'i sub regimul larg ~i liberal al Statului Roman unltar.it si opera de Iegiferare uniiara penlru Romania infregila. In Februatie 1938 aproape unanimitafea cetatenllor roman! s'a roslit prin plebiscit penfru noua refcrma coustuuttcnalx. Aceasta opera a fest tncununatf cu vorarea Constlfutiei :..oi prcmulgarea ei la 20 Marrle 1923.antullli de toate gradele. legea admlnistrativa.islin!. Nistor patriarhiei s~rbe~ti dela 46 47 . leges organizatiel [udecatcresf !9i legea tnvaj-am. In epoca aceea s'a jnceput ~i a'a dus la bun sfar. reclamarf de nevoile vremurilcr de asfaai. Biserica bucovineane Fxcea parte din Mirropolia Moldo:ei: avand uu vecbi sediu episcopal la Radauti. problellle! din Bucovina $i problemei fondului bisericesc din aceasta M5n. La aneaarea B~co~m(~ de difre Ausfriacl biserica lsuccvlneana Iusese smulsa din legalunlc ~l canonice eu murcpolia Meldovel $1 supusa Ion I. vred .oi recunestiuts. Pnn noua Constitutie atal Bucovina cat $i celelalre provincii surori infr.1 Homorului provincic. III temeiul neue! Consfitutii s' au intocmit !91 celelalte legtuin speciale cum este legea cultelor.0 opera de refacere 9i de imbUliataJire pe toale taramurile. de cea mai deplinf laud a :.

anirea roman ease a nu sl-ar fi implinif indeaiuns rnenirea el civilizaloare.agana ncu inflinlald episccpie a Hotinului $1 Baltilor..ilismului mirropolil romana auslrc. capitala Galillei. I lua fiinfa la 1.Carlovtta.Ie. din Cernautij care din germana ce era. copie sufr. ce s'a alcaluit din dome~~iile: ll1al1asiire~fi ~i eplsccpesf in din Bucovina.i gimnazijle a justifiabililor curte prcprie.873 Murcpoha Bucovinei sl Dalrnatiei eu un sincd mifropolitan ortodox la Viena. din guvernul Cererea Dar Vicna aceasta dupa ccnsim]] ins.. despsrftrea Decenii biserlcii inlregi Iruntasii vietii polifice din Bucovina ceruta bucoviniZlj€ de pafriarhla sarbe. di!cS nu ar fi luat in noua provincie toafe masuriie pentru tmpcrtanre Deasemenea s'a recrganizaf ~i Universitaiea Regele Carol II. bucovinenl. Bucovina a primil 0 curte de apel ~j trel fribunale !lOU] poe langJ cele dcua existenle din vre"" mea Austriactlor. In situana aceasta a ramas blserica bucovineana palla la prcclamarea Unirii cand mifropclitul Vladimir Iusese reintegrat in scaunul mifrcpohtan din Cerna uti.. Blserica bucovineana a primlt.. cando-se asttel dorintele legitime ale credinciosllor orfodocsl din Bucovina. altele ncui . sJ~a Sf administrau de guvernul din Vierra. Bucovina fu imparlifa in 5 judele personalitere i!-lridica ~i cu 0 L:Hga adminisfrahe locals. auslriac. consi .Cerna uti noua ~coala ncrmala de fete pe hinga cea de baefi exlsfenfa inca promovarea "?i adancirca s'a org. In acest seep lIlvaf. Sinod al bisericii autocefale rcurane. primind lin 110ll avant in activifatea ei $tiintifidi ~i :~liuraU Deasemeuea au 111at fiinla la Cemauti un Teanu-Naponal ~ un Conservator de muzrcfi ~j aria dramatics. Stap. De asemenea s'a Incredlnrat admhustratia fondului bisericesc. din care fusese sub pretext Dupa de ilclalitate In invatamantul secundar s'au fata ridicat de cafre Austriaci de statuI ausfriac.3.. s'au COlt sfruif localurl noui sl s'au lnflinjaf scoale prcfesicnale ~i de meserii PenJru pregJlirea corpului didactic primar s·a inflintat 1.arii iudecatorestl. exlstente in cenfrele 48 .ungar in seama crtodoxe de guvernul ~i asffel la crearea invafaJurii si adancirea cuifurii.!1l1iz(l. Prin legei:1 organi'l. a devenif 0 universirate ro maneascf.asca si unirea el a Transilvauiei. iar mitropolia Bucovlnei primi ca epis . Ca corp reprezeruarlv al lnlregei constltuit adunarea eparhlale a Buccvlnei.. care curtii pe de vremea Austriacilor nu avea ei era supusa ape! din Lwcw. prin noua lege a cultelor. Sub Austriaci bunurtle ace . Crearea curtii de apel la Cemauti a satlsfacut una din cele mal ardenle dcrinf 0 PaJalul Muropclitan progrese sirutitoare din Cem. saiisfa .] n'a fest unei Indafa proclamarea cu mlfropolia bagalJ du.alllanlul de: 'Date: gradere.epoca austrlaca. ell biserici bucovlnene s'a l Prin ncua lege adnunistraliva.J ~i s'a ccmpletat vremea sWpanirii Austnei. autonomia ei cu dreptul de a-sl adminisfra evenle ~i a alege crganele de li~lLLi eparhial conducere. frunte eu miiropolltul.luli creindu-se cele pe langa mai liceel fata de . in fimpul razboiului UntIe mitropoliful Bucovinei i!lid ce mernbru In Sf.

Pe vremea slapanirii auslrlace limbe de predate ln scoalele de toale gradele era limba cea oflclala germana..lee. Prlu actul Unlrii lupta lor J fest tncununatf de cea rna stdi!uciUi izbandii. In felul acesta guvemul ausfriac tnjelegea sa i""!puna Roma~ nilcr modul lor de gandire: $i simtire ~i sa=i tnsfrsineae de culture 101 Imprcprlet'lrlrea din Berhomd 11923). vorbeste tiitaoilol improprkt. 51 .ina nu Era admisa dedi! in cafeva scoli rurale $i ca obiecf Iaculrativ in. adicf ltmba rom. uuele din gimnaziile ~i Beede publlce.!riji fdtil fiind ~i gener<1lul Berthelot."~i pasfreze $i sub sHipanirea sid ina COIl~ -?tiinta nafionalf sl spiri!ul de sclidantafe si . de asptranunl nafionale coruune cu fr. Limbe majoriHitii po~ nulatiei basnuase.ljii lor din Regafui liber ~i dinfoate celelalre pro vinci rornfinesti. Romanii nafiohal~1. 'Conlele Gh. Vas. Impcrtfva acestor nazuinte dusmanoase au luptat rnerer $i au reu$if sa.

s'a sinnimantul s'a Invreduicit sa treeeascs Siapiinicea romf . neasca. "buna ~i cinslita . cultlve 'iLlcl'uri sprc deosebirc de de cea slraina. de corner! muncil.Astlel vedem ca limp de 20 ani.rnauti. prin respectarea legli st vietii publice. Tealrul National din CE'rniillli Sa dee Dumnezeu ca ~i 111 deceniile ce vor urma. lncurajarea mice. acesr bilant ._iegalilatii. Bucovina loaf~· grija ~i sclicltudlnea unei ocarmuiri parinle~. stapantrea rcmaneascs iu BUGovi113.11izEi un rea! progreso De nceea ptdCI11 constat a CLLadallca multumire suflereasca di. Chilia.. acfiv sa sporeasca Si mai mull pentru binele cetaterulcr si pentru consclidarea si propfslrea patriei romfine. priu preocupari pennanente de ordin national prin grija nelnfrerupta pentru Indrumarea $. a fost ciU se poa!e de rcdnica ~i a realizat progrese vadite in reate ramurtle de acfivitale publica ~i particulara. prin crearea prin sporlreo de camere prin $i sl cultural sl viefii eccncprofeslcnale..]l~ din Cerniiuti .di. ~i sa ~i sa realizeze Prin 0 dragcste si Incredere fala de ncua stare de progrese Isi hnbunatafid pe reate faramurile administratie. : meseriilor ~i iudustrie si de muncs. . Incuraj. ccmerciale si industrtale.trea incurajarea . de: agricuHuril. lui Danlil Slhastrul dele Putna Noul P('lLlt al Aslgllrjrilor·Soci.. cati sfraduii s'au strecurat dele de proclamarea actului de Unire del a Ce. in timp de 20 ani. creditului -~i prctecila i cooperafiei s'a pulul re.

ll~'. Regele la imrarea in Universuatc pn'" urn Qi iutelectualii. a Inteles jertfa de sange cu care fiecarc l~cl1l.~ ncului din Ccrnautl P<lIM CC'.11ccc 1. a f. l~egelui Carol al Il-lea S. S. l~\'U~'k I"'hlln.1\-'.xn Inflorirea Bucovinei sub domnia M.1 pl' h~~llIlIl d!ll¢rki. in mare parte vcluntari. exponenji ai credinlelor nafionale dill provin> Cnminul de Ucenlc! ]011 I.'.uld tllfrcgitorul. acolo uude glesu! nearrrului il chema. Prin uulrea tuturor provinciilor romane eu [ara mama ill 1918 S'" implillil visul de veacuri 81 poporului rorndn.'iiat drum .hl I ~11111Ihuili<' pcnfru infaptuirca ldealului comun sl in rna'" elite sllbill~.. Nisto[ din Ccrniiuli 1'1. sura Najestatea Sa Regel\': Carol ill II .illlnllll nostru in islorie.'ilfimea marelut act erL1Ude si~ur Iruntasli.'"'' rr. plecati sii mOM.li.a pe sabie. <II Unj-versiliilii 55 .kl.lea It! illaugl1riHe.il~' " I'~spl. eel care eu Illal.I mjll l.!jil »earnul acesta prin manle reforme SOci. La In.

.

S.M. Marcie Voevcd Mihal de Albe Iulla . S. R. Rcgele Carol 0'11l-lea I A.

penfru sJJl5tateJ publica. Tot. dcvcnind ill doilea cfifor ill nceslui sfjl~t ViG1$. InaHa SI1 lrriji'i penlru toate cafegotiile sociaie. a rn.. se face resimtila in modul eel mai binefadHor. Regele Carel mele AUgllstU!ui Siiu cousclidarea Opera stafului aceasta in' rapcrturile de mari S. undc deanne somuul de veci marele vocvod Stefall.]t tere covina. Regelc a partlcipat l~ acrbarea rcsfaurhrii mallas-lirii PUIIl. pentru bunul tra! al munciforimii. ell bC<l. A doua vi7.II.1. S. S. Institutla cea mal illaWi din BuLluiversitatea Cernauteana! caramai pasira <eva din annesfern vechei stap~iniri ausfriace.ij. intr'un cadru impresionant. Rege:le 0 poarfa slr. atunci M. S. • Dar penlru a se ideruifica la fatd locului cu ucvoile larii. S.1vcchc-i Tari=de=SlIs 11 Moldcvci. nastirea Pujlla. S. creste propcrfii 0.irturisit atasamenful viu :.l. sub oc'hii ncsm. preocupaf de unificarea sufleteasca a poporului Satl $i de S. .t1Ui de a purfa numele "Universitatea Regele Carol al If-lea". s'a ari'ilat. Regelui [n Bucovina a avul be ill Octomb ric 1935. M. care au in . Rcgele J fost promovat doctor honoris causn Iii foate faculfa!il€ Universilatii Caroline.11e cu s!riiinafaleiL Si care necesita limp. tip. Institutll de se desvolta. Marile prcbleme Reg-elc a infreprins acele vizite III toatc provinciilc unite.j a M. Aceasta vizita a 'insemna! pentru poporul buccvinean 0 renas- trezire la vista rcmaneasca.arif pc vee! icoana .H~rea monumentelcr Jstcrlce din Bucovinn in special la m.aia oadi pe All~ gustul Rege in M"i 1933.Suvcranului In sufletul pcporului. sensfactie Poporul a avut dccsebiff sa"'~i VJd5 SuSosirea M. S. culture.1stli noului ocazie a avut lee. a prlruit CU cea rnai adallc.:..lrarea i!U:. Vj7. Buccvina a avul fericuea sa-L veda pentru int..1.1dragostec ce M. din prlmele inceputuri ale domniei. aseasminte scclale.1 sansfactie ngadllinta reg. Atullci 1.ia manevrclor regale ce sau deslasurat pe mclcagurile bucovinene. Regelui. inau- local ttl UlliversilJtii bucovincan -dill Cerniiuti. Ccr-sclidatorul. iau fiilllii ~i ale neamului afla 0 atcrulc ccnfinuf Si se bucura de sprijinul eel mai larg din parted M Sale Regelui. ell gl.J.. pastnd glorlos pe Ur: Parinfe.. a Marelui VOI?VQd 60 ~i a membrllor guvemului la Bucscaia .

va ramane ca 0 amiufire de neuifai. Rege[et lnsofit de Marde Voevod siler ~i sa ingadue invcsfirea lvlarciui Voevcd lvlihai ell br iul de capitan al Jrca$imei bucovinenc.r dulcea noastrf Bucovina.ibucovinene. pe la stanele cu sfalo§i.aliJ~t.ila! 62 63 . ~1 car or sJraduinfe pe teren.i. 'I a vizifat Bucovina ill Iulie 193" cand la tntoarceree din Po" Ionia. unde pastil Sau a biHut marunl in rifmul jocului sau s'a tlvantat furtunos cuprins barblHe~le de fl5di chipesi.. sufletul Dar M. peste orice leaga Eucovma conventlun! de gandunle 9i scclate.~1I aiba' sfjr$iiJ ia. unde a hrat parte Iii FestivWlfile incadrjirii areas-lor bucovlnenl in oficlul de educatie ~ iinerefului romfin. cercetdnd p. Sufletul rcmanesc din Buccvina 111 crcdlntele si idealurile sale strabune. care-l Popasul ciobani sa 1936 in Bucovinc trimitand pe Marele: Voevod Mihai in sa cunoasca sfarile din ace-aSia ~i frumosul costum bu .'i frontul Arca~ilor la Bucscata f. a descins la Bucscaia din judetcl Campulung. una din acele cari cheeseuesc legal. La aplauze!e frencrice ale tarallimci bucoviuene s'a cuttcrnuret v3zduhul de maretiJ momen'elor tTaite la Bucscaia. satele §i lufind contact cu Mihai Soli ai sclicitudinei Sale pentru amelicrarca starii rnaferiale ~i flaice a lari. CO\/111eal1..l[lafoare sa sporeasca $l ~a . au Iasaf imbul1iitaliri sinuitoare ~I urme nesterse pe unde au trecut. Penrru a Ireta oara M. s.aturile Idrgi ale populafiei rurale. Cu acea ecaale M. prirufivara din parte a larii. echipele regale stu ..vera nul ill tinufa de campanle.ud de adanca remelnlcle. ne-au vizifar satele din Bucovlna. S. Fie ca rcdnicia acelor cJipe il1.5cut CSJ!lif. de')Je~ti. Sau prin sarele de munfe $i ses... este darul M. pe la horele dill sarbatori.. S. obieeiurile prinde afa:i de bine. Rl'gdc ~i Merele Vcevcd Mihai tree in revisl. Tribuna regalj la Bucscata iubeasca datinile. Regele a binevolf sa prtmeascs prodamar-a Majestalii Sale de Mare Vornic al Area- mfrturla Sale cea mai vie care RegeJui. sa lnflcreasca mereu sub obladutrea romaneascs 111 hotarele Romiiniei MaTi) una 9i ned€Spar.

.8Am.Poporul roman dill Bucovina vede In M.--. iar pe -Suveranul in Marele infelepf sl pe Regele Mihai J iubi! :.. . S.-'.lea pe'Stapalllll de gosle veacuri. 64 .i asteptat LA BUCOVIN€ . Regele Carol at I1..-.' Voevod garanfia Ca aceasra dra . va dail1ui In veci..~ •. adanca drepr.