PROIECT – 2010

Proiect R.E.T.T.I

Student: Olteanu Iuliana Facultatea I.M.I.M Specializarea E.I IV

- Universitatea ‘Ovidius’ -

1

PROIECT – 2010

INTRODUCERE
Proiectul cuprinde analiza alimentării cu energie electrică a unui cartier care urmează să se construiască. Schema electrică s-a ales ţinând seama de cerinţele impuse de consumatori, de dezvoltarea acestora în viitor, de sursele de energie existente şi va trebui să îndeplinească următoarele condiţii: • continuitatea în alimentarea cu energie electrică a consumatorilor, ştiind că o întrerupere ar crea probleme de ordin social şi pagube materiale; • simplitate din punct de vedere al exploatării, fiind în acelaşi timp şi elastice, elasticitatea conferind siguranţă în exploatare, şi repunerea rapidă în funcţiune în caz de avarie; • posibilitatea de extindere în viitor a schemei de alimentare cu energie electrică, în funcţie de apariţia unor noi consumatori de energie, precum şi de dinamica puterii solicitate de consumatori; • trebuie să permită limitarea curenţilor de scurtcircuit la valori admisibile, nepericuloase pentru instalaţie din punct de vedere al echipamentului de comutaţie disponibil; • fiabilitatea instalaţiei, determinată de utilizarea unor materiale şi echipamente performante; • eficienţa economică a variantei alese, care se asigură prin: cheltuieli minime de investiţii, costuri scăzute de exploatare-întreţinere, cheltuieli minime pentru transport şi distribuţia energiei electrice; • reducerea numărului şi timpului întreruperilor în alimentarea cu energie electica a consumatorilor; • asigurarea calităţii energiei electrice furnizate consumatorilor, precum şi limitarea în cadrul valorilor admisibile a perturbaţiilor provocate de consumatori, în funcţionarea reţelelor electrice de MT şi JT. Pentru fiecare sistem de repartiţie şi distribuţie publică, alegerea shemelor reţelelor electrice de MT şi JT a posturilor de transformare, a arhitecturii reţelelor şi a soluţiilor constructive, se face numai pe baza unui studiu de dezvoltare în perspectivă, pe o durată de minim 15 ani a reţelei electrice, studiu fundamentat tehnico-economic. Soluţia aleasă trebuie să permită dezvoltarea instalaţiilor şi după această perioadă fără modificări esenţiale, cu integrarea elementelor principale ale reţelelor existente. Experienţa acumulată în ultimii ani privind comportarea în exploatare a unor reţele de distribuţie publică va fi hotărâtoare la fundamentarea şi reactualizarea studiilor de perspectivă.

2

PROIECT – 2010

CAPITOLUL 1 STABILIREA CONFIGURAŢIEI DE BAZĂ PENTRU REŢELELE DE JOASĂ ŞI MEDIE TENSIUNE
1.1. Stabilirea puterilor de calcul ale consumatorilor

Stabilirea puterilor ce intră în calculul elementelor din reţeaua de distribuţie se face în funcţie de tipul şi numărul consumatorilor. În cazul consumatorilor casnici, puterea instalată se stabileşte în funcţie de mărimea apartamentului, de sistemul de încălzire şi de dotarea cu aparate electrocasnice de actualitate şi de perspectivă. După 1990 s-a constatat o creştere a consumului de energie electrică în favoarea gospodăriilor individuale, datorită folosirii pe scară mai largă a diverselor aparate electrice. Estimarea consumului de energie electrică şi a sarcinii maxime de durată ale unui nou consumator, pentru dimensionarea surselor de alimentare cu energie a consumatorilor, are în vedere următoarele aspecte: • indicatorii specifici înregistraţi anterior la consumatorii cu configuraţie asemănătoare; • reducerea consumului de energie electrică, prin utilizarea unor aparate electronice cu perfomanţe ridicate; • dinamica dezvoltării configuraţiei reţelei prin apariţia unor noi consumatori. Vilele din zona studiată au între 2 şi 12 apartamente, având sistemul de încălzire şi apă caldă menajeră conectat la reţeaua de termoficare. Hrana se pregăteşte cu ajutorul gazelor naturale, iar iluminatul şi acţionarea diferitelor aparate electrocasnice se face cu energie electrică. Puterea activă instalată Pi a unui consumator i este suma puterilor nominale ale tuturor receptoarelor, fixe sau mobile ale consumatorului respectiv.

1.

Stabilirea puterii active de calcul pentru fiecare consumator
Puterea activă de calcul Pc este puterea activă pentru care se dimensionează un element de reţea, la care se va racorda un grup de n consumatori. Puterea activă de calcul pentru un element de reţea (linie de joasă tensiune, post de transformare, linie de medie tensiune, staţie de transformare), reprezintă suma puterilor active maxime absorbite simultan de consumatorii alimentaţi din acelaşi element de reţea. Pcr = K S ⋅ ∑ Pcj
j =1 n

Pcr – puterea activă de calcul pentru un element de reţea; Ks – coeficient de simultaneitate care arată contrbuţia unui cosumator la încărcarea elementului de reţea care se dimensionează; Pcj – puterea activă maximă absorbită de consumatorii de tip j, racordaţi la acelaşi element de reţea; n – numărul de consumatori racordaţi la elementul de reţea. Coeficientul de simultaneitate se alege din PE 132/95, în funcţie de numărul consumatorilor, conform tabelului 1. Tabelul 1
Elementul de reţea Numărul de consumatori Coeficient de

3

PROIECT – 2010

simultaneitate Ks Linie electrică subterană care alimentează un număr de apartamente sau locuinţe individuale 2–3 4–9 0,65 0,60

Puterea de calcul pe fiecare consumator este o mărime convenţională de calcul egală cu produsul dintre puterea instalată şi coeficientul de cerere. PC = C C ⋅ Pi Pc – puterea de calcul a consumatorului; Cc – coeficient de cerere; Pi – puterea activă instalată a consumatorului. Coeficientul de cerere se alege din PE 155, în funcţie de numărul de apartamente ale vilei, conform tabelului 2. Tabelul 2
Nr. apartamente 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Coeficientul de cerere CC 0,74 0,72 0,71 0,7 0,64 0,64 0,6 0,56 0,51 0,48 0,45

Exemplu de calcul: Pentru vila A care are două apartamente se cunosc:  puterea instalată pe vilă: Pi = 20kW;  coeficientul de cerere corespunzător: Cc=0,74. Puterea activă de calcul e dată de relaţia: PC = C C ⋅ Pi PC = 20 ⋅ 0,74 ⋅ 2vile = 29,6kW Valorile rezultate în urma calculului pentru puterea activă de calcul a fiecărei vile vor fi centralizate în tabelul 3. Tabelul 3
Consumatorul Ax2 B C D E Fx2 G H Nr. de apartamente 2ap 3ap 4ap 2gars 2ap 2ap 2gars 2ap 4ap 8ap 4ap 2ap Puterea instalată pe apartament Pi/ap[kW/ap] 10 7,5 8,2 6 10 12 6 10 10 10 10 11 Putera instalată pe vilă Pi/vilă[kW/vilă] 20 22,5 32,8 56 32 40 80 112 Coeficientul de cerere Cc 0,74 0,72 0,71 0,66 0,71 0,71 0,6 0,51 Puterea activă de calcul pe vilă Pc/vilă[kW/vilă] 29,6 16,2 23,29 36,96 22,72 56,8 48 57,12

4

4 54 43. banca.4 11. puterea de calcul se stabileşte de către electricanul de serviciu. centrala telefonică. ca fiind (0.65) din puterea instalată la consumator.2 34.45 0.4 54 43.2 9.2 18 80 112 92 120 96 60 0.96 24.4 59.5.99 12. benzinăria şi iluminatul public. de unde pleacă coloane spre magazinele existente în cadrul acestuia.2 9.PROIECT – 2010 2ap 2ap 8gars 2ap 2ap 12ap 8ap 4ap 6ap 3gars 2ap 2ap 3ap 3ap 2ap 2ap 3gars 8ap 4ap 2ap 2ap 2ap 8gars 2ap 2ap 12ap 8ap 4ap 6ap 12 13 6 10 12 10 7 10 10 6 8.66 0.45 0.12 41.45 0.66 41.2 39. Tabelul 5 Magazine Alimentară şi măcelărie Casă de modă Coafor Chimicale Internet caffe Electrice Puterea activă de calcul Pc[kW] 35 15 10 8 4 8 5 .72 0.2 34.84 Complexul comercial are o singură nişă. conform tabelului 5. Puterile active de calcul pentru consumatorii mai sus menţionaţi vor fi date în tabelul 4.4 11.72 0.71 0.45 0. fiecare corespunzându-i o putere activă de calcul.71 0.99 24.72 0.4 6 10 10 11 12 13 6 10 12 10 7 10 10 I J K L M N O P Q R G’ H’ 92 120 96 60 18 35.51 0.62 24.4 8.96 96 57.2 35.0.2 37 103.2 I’ J’ K’ L’ În cazul celorlalţi consumatori: complexul comercial.45 0.6 48.72 0.45 0. Tabelul 4 Consumator Banca Centrală telefonică Benzinărie Complex comercial Iluminat public Puterea instalată Pi [kW] 160 80 50 140 66 Puterea activă de calcul Pc[kW] 118.62 24.6 12.6 0.2 79.

57 146.43 114.PROIECT – 2010 Coeficientul de simultaneitate se aplică puterii totale de calcul al tuturor consumatorilor alimentaţi pe aceeaşi buclă de reţea.24 88.2. R. L’.6 ⋅ 185. L.  grupa 6 – vilele: J’.65 Puterea de cacul pe elementul de reţea Pc/elem.1. Vilele se vor grupa provizoriu.29 + 36. puterile active de calcul corespunzătoare consumatorilor ce-I aparţin. Exemplu de calcul: Pentru grupa 1 de vile. Tabelul 6 Grupa vilelor 1 2 3 4 5 6 Puterea activă de calcul pe grupa de vile Pc/gr.  grupa 3 – vilele: J. Q.4 Coeficientul de simultaneitate ks 0. H.52 176.  grupa 5 – vilele: G’.2 + 23. C. F. I. Rezultatele se vor centraliza în tabelul 6. O. astfel încât să poată fi alimentate convenabil.2.8 = 185.34 95. Puterea de calcul pe elementul de reţea.65 0. se urmăreşte obţinerea factorului de putere neutral cosϕ = 0. K.57 kW Coeficientul de simultaneitate corespunzător celor şase consumatori se găseşte în tabelul 1.1. I’.6 0.72 + 56. Compensarea puterii reactive prin îmbunătăţirea factorului de putere cosϕ Prin compensarea unei cantităţi de putere reactivă.  grupa 4 – vilele: M.66 1. Determinarea puterilor reactive şi aparente de calcul pentru fiecare consummator 1.6 + 16.  grupa 2 – vilele: G.8 125. K’.6 Pcr = 0. Astfel vor fi urmatoarele grupe de vile:  grupa 1 – vilele: A. ∑P i =1 6 cj = 29.6 0.vile[kW] 185.52 136. 6 . H’.65 0.57 = 111.92. P. B.342 kW În mod asemănător se va face calculul şi pentru celelalte grupe de vile. se găsesc în tabelul 3. D. reţea[kW] 111. după aplicarea coeficientului de simultaneitate este dată prin relaţia: Pcr = K s ⋅ ∑ Pcj i =1 n n = 6 – numărul de consumatori ai elementului de reţea.65 0. E. k s = 0.14 194.96 + 22.1. N.92 75 126.

transport şi distribuţie a energiei electrice şi implicit creşterea valorilor de investiţii. Această îmbunătăţire a factorului de putere se realizează prin: • mijloace naturale. ceea ce conduce la o majorare a dimensiunilor elementelor instalaţiei. Odată cu creşterea valorii puterii reactive Q. în cazul de faţă montarea se face la fiecare consumator care are cosϕ <0. Pentru o putere aparentă S constantă. În urma acestei măsuri de compensare va rezulta un factor de putere cosϕ =0. bancă.PROIECT – 2010 Factorul de putere neutral este valoarea minimă a factorului de putere pe care trebuie să o realizeze consumatorul pentru a fi scutit de plata energiei reactive. corespunzător.92. (Q creşte cu scăderea factorului de putere cosϕ ) scade valoarea puterii active P. • scăderea capacităţii de încărcare a instalaţiilor cu putere activă.92. fiind una din metodele principale de reducere a pierderilor de tensiune şi de energie electrică. P I= 3U n cos ϕ • creşterea pierderilor de putere activă ∆P în conductoarelor electrice trifazate. În funcţie de aceşti parametri se calculează pentru fiecare consumator:  puterea activă de calcul Pc = Pi ⋅ C c  puterea reactivă de calcul 7 . Un factor de putere scăzut produce o serie de efecte negative asupra funcţionării sistemului energetic naţional. Bateriile de condensatoare se vor monta la complexul comercial. centrală telefonică şi benzinărie. care sunt date de relaţia: RP 2 ∆P = 3RI 2 = 2 U cos 2 ϕ Se constată că pierderile de putere activă variază invers proporţional cu factorul de putere. folosind o baterie de condensatoare. ceea ce duce la o supradimensionare a instalaţiei. ce presupun montarea de baterii de condensatoare. • mijloace artificiale. P = S 2 − Q2 • creşterea pierderilor de tensiune în instalaţii. Pentru fiecare receptor existent în bancă se stabileşte puterea instalată Pi. odată cu creşterea puterii reactive Q. creşte valoarea pierderii de tensiune ∆U. RP + XQ ∆U = unde: R – rezistenţa. Principalele consecinţe sunt expuse mai jos: • supradimensionarea instalaţiilor de producere. în acest caz se încearcă o îmbunătăţire a acestuia. Pentu aceeaşi putere activă P. Compensarea puterii reactive a băncii. ce constau în măsuri tehnico-organizatorice. prin îmbunătăţirea factorului de putere la cosϕ =0. şi factorul de putere cosϕ . Nu toţi consumatorii vor avea un factor de putere ce se înscrie în limitele admise. coeficientul de cerere Cc. U X – reactanţa.92. pe grupuri de receptoare. odată cu scăderea factorului de putere cosϕ creşte curentul I.

17 10.7 = 2.7 0.882 0.462 0.8 0.8 ⋅ 0.75 Puterea reactivă de calcul Qc[kVAr] 6.8 Sc = = 4.875 Qc = Pc ⋅ tgϕ 8 .423 3. pentru care se cunosc următoarele date:  puterea instalată: Pi = 3.7 0.75 5.77 0.7 0.6 0.  coeficientul de cerere: Cc = 0.358 0. În funcţie de aceşti parametrii se pot calcula:  puterea activă de calcul Pc = Pi ⋅ C c Pc = 3.6 2.7 0.2 1.66 1.66kW  puterea reactivă Qc = Pc ⋅ tgϕ Qc = 3.PROIECT – 2010 tgϕ = tg ( arccos ϕ )  puterea aparentă de calcul P Sc = c cos ϕ Exemplu de calcul: Un receptor existent în bancă este liftul.9 0.578 0.7 0.8 Puterea activă de calcul Pc[kW] 12.347 0.75 0.8 0.75 0.8kW.7 0.82 0.563 4.484 0.1 1 Coeficientul de cerere Cc 0.68 0.77 0.698 0.7 tgϕ 0.7 0.593 = 2.373 0.86.72 0.035 5.5 0.8 ⋅ 0.155 16.2 22.75 0.964 0.2 0.9 0.856 0.38 7.74 13.289 58.8 0.244 2.1 0.54 0.82 Calculul se va repeta după acelaşi algoritm pentru fiecare receptor existent în instituţie.231 42 0.2 1.7 0. iar rezultatele vor fi centralizate în tabelul 7.1 9.484 0.82 0.634 kVA 0.8 2.857 1.2534 kVAr  puterea aparentă de calcul P Sc = c cos ϕ 3.7 Factorul de putere cosϕ 0.7 0.3 11.5 8 3.938 7 3.66 0.7.8 0.488 0.  factorul de putere: cosϕ = 0. Tabelul 7 Nr Crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 Denumirea receptorului Aparataj calculator Consumatori la priză Ventilatoare Uscător mâini Pompă incendiu Lift Hidrofor2buc Arzător Pompă boyler Pompă radiatoare Compresor 2x30kW Ventilatoare condensatori Pompă apă răcită Puterea instalată Pi [KW] 18.333 0.77 4.8 0.8 0.525 Puterea aparentă de calcul Sc[kVA] 14.725 9.33 60 1.75 0.476 5.75 0.173 40.9 0.75 0.75 0.7 0.578 0.

3 1.02 2.588 0.11 9.9 0.523 6.8 0.7 0.83 1.PROIECT – 2010 14 15 16 17 18 19 20 Ventilatoare introducere Ventilatoare evacuare Antiefracţie Avertizoare incendiu Centrală telefonică Iluminat Diverşi consumatori Total 3.3 1.595 13.32 16. Cunoscând puterea activă de calcul totală şi puterea reactivă de calcul totală a băncii.2 12.26 1.784 1.9 0.7 0.489 3.787 0.452 kVA Se calculează factorul de putere mediu pe întreaga instalaţie.6 0. se foloseşte relaţia: Qct = Pct ⋅ tgϕ 1 ϕ 1 .75 0.992 95.75 0.484 0.2 11.452 Se face un bilanţ energetic şi se vor calcula:  puterea activă instalată totală Pit = ∑ Pij j =1 20 Pit = 176.489 kVAr  puterea aparentă de calcul totală S ct = ∑ S cj j =1 20 S ct = 154.08 9.85 0.609 0.7 2.8 0.4 1.327 176. conform calculelor este: 9 .62 1.994 154. care corespunde puterii reactive de calcul totale a acesteia.9 0.98 1.856 9.8 0.787 kW  puterea activă de calcul totală Pct = ∑ Pcj j =1 20 Pit = 120 kW  puterea reactivă de calcul totală Qct = ∑ Qcj j =1 20 Qct = 95.9 0.17 1.681 0.796 120 0.9 0.484 0.unghiul dintre puterea de calcul aparentă totală şi puterea activă de calcul totală.566 0.351 0.12 1.9 0.4 1. Factorul de putere înainte de a se realiza conpensarea puterii reactive.484 0.011 0.

Puterea reactivă obţinută la conectarea în stea a condensatoarelor este dată de relaţia: 2 U ff U  U fp = Q = 3  ⋅ C s ⋅ ω = U 2 ⋅ Cs ⋅ ω   3  3 U – tensiunea de linie. deoarece se foloseşte un număr de trei ori mai mic de condensatoare decât la conectarea în stea.329 kVAr Compensarea se face cu ajutorul bateriilor de condensatoare care se vor monta în paralel cu consumatorul. Puterea reactivă obţinută la conectarea condensatoarelor în triunghi este dată de relaţia: Q = 3U 2 ⋅ C t ⋅ ω U – tensiunea de linie.16kVAr tgϕ = tg (arccos ϕ ) = 0. căruia îi corespunde o putere reactivă: Qc = Pct ⋅ tgϕ Qc = 120 ⋅ 0.593 = 71.82 Se constată că valoarea factorului de putere al băncii este cu mult sub limita admisă. Ct – capacitatea pe o fază în conexiunea triunghi. Cs – capacitatea pe o fază în conexiunea stea. Se impune ca valoarea acestuia să fie cea a factorului de putere neutral: cos ϕ = 0.489 − 71.pulsaţia. ω .Qc ∆Q = 95. În figura 1. Pentru a obţine cos ϕ = 0.1 se reprezintă schema de conectare a condensatoarelor în stea: U fp 3 10 .92 . pot fi conectate în stea sau triunghi.pulsaţia.16 = 24. ω . În privinţa schemei de montare a bateriilor. Se preferă conectarea în triunghi.593 ϕ . în camera de joasă tensiune a acesteia pe barele tabloului respectiv. pentru că se obţine cu aceeaşi capacitate C o putere reactivă mult mai mare.92 se va compensa diferenţa de putere reactivă: ∆Q = Qct .unghiul dintre puterea activă de calcul totală şi puterea aparentă corespunzătoare factorului de putere neutral. acestea utilizându-se în reţele trifazate.PROIECT – 2010 cos ϕ1 = 0. Montarea în paralel este mult mai avantajoasă decât cea în serie.

pot fi folosite ca semnalizare pentru a indica funcţionarea bateriei. cu care acesta rămâne încărcat la deconectarea sa. În acelaşi mod se va face compensarea puterii reactive.2 se reprezintă schema de conectare a condensatoarelor în triunghi: ff ff Figura 1. Din tabelele existente în “Agenda electricianului” – se alege în funcţie de capacitatea condensatorului.2 Schema de conectare a condensatoarelor în triunghi Capacitatea condensatoarelor care se vor conecta în triunghi este dată de relaţia: ∆Q Ct = 3U 2 ⋅ ω 44.4 2 ⋅ 10 6 ⋅ 2 ⋅ π ⋅ 50 ω = 2πf .4 – 15 – 3. 11 . aflate tot timpul sub tensiune. aceasta să se descarce direct pe lămpi.1 Schema de conectare a condensatoarelor în stea În figura 1.PROIECT – 2010 U fp 3 U fp 3 Figura 1.92. În consecinţă. astfel încât la deconectarea bateriei.37 ⋅ 10 3 Ct = = 326.4kV. Această descărcare e necesară pentru a evita apariţia unor accidente ale personalului de exploatare. care se racordează după întreruptorul automat şi siguranţe SF. f – frecvenţa.  capacitatea nominală: Cn=330µF. O problemă esenţială a montării bateriilor de condensator este asigurarea posibilităţii descărcării cantităţii de electricitate.025 µF 3 ⋅ 0. Aceste lămpi.  puterea nominală: Qn=15kVAr. prin îmbunătăţirea factorului de putere la cosϕ = 0. Descărcarea condensatoarelor trebuie să se realizeze într-un interval scurt de timp. toţi consumatorii care se alimentează din posturile de transformare PT1 şi PT2 vor avea un factor de putere cosϕ = 0. Acest tip de condensator are următoarele caracteristice:  tensiunea nominală: Un=0. alegându-se convenabil bateriile de condensatoare.  numărul de faze: n=3. de regulă un minut.92 şi la ceilalţi consumatori de putere reactivă. tipul acestuia: CS – 0. Pentru descărcarea bateriilor de condensatoare se folosesc rezistoare sau lămpi cu incandescenţă L.

Pentru consumatorii de tipul: complexului comercial. În funcţie de aceşti parametrii se pot calcula:  puterea reactivă de calcul Qc = Pc ⋅ tgϕ Qc = 29. centrala telefonică. Pentru iluminatul public. Puterea reactivă de calcul este dată de relaţia: Qc = S c ⋅ sin ϕ = Pc ⋅ tgϕ tgϕ = tg ( arccos ϕ ) Exemplu de calcul: Pentru vila A se cunosc:  puterea activă de calcul: Pc=29.factorul de putere.2. 1. ştiind că factorul de putere este cosϕ =0.593 = 17.  factorul de putere: cosϕ = 0. benzinăria.6kW. cosϕ .92.3 Schema de montare a condensatoarelor 1. se vor calcula puterile reactive şi aparente corespunzătoare. astfel obţinându-se factorul de putere neutral (aceasta fiind o măsură obligatorie). Puterea aparentă de calcul este dată de relaţia: P Sc = c cos ϕ Pc – putere activă de calcul. Calculul puterilor reactive şi aparente pentru factor de putere neutral În funcţie de puterile active de calcul ale fiecărui consumator. banca.6 ⋅ 0. sa realizat o compensare a puterii reactive. factorul de putere încadrându-se în limitele admise.552 kVAr  puterea aparentă de calcul 12 .1. În cazul vilelor nu este necesară o compensare a puterii reactive.2. compensarea puterii reactive se face cu ajutorul bateriilor de condensatoare montate pe fiecare stâlp.PROIECT – 2010 Fig.92.

004 18. Rezultatele vor fi trecute în tabelul 8.087 104.043 14.488 10.636 23.646 5.901 9.2 23.696 46.521 56.4kV.95 54.738 52.9 36.646 10.745 9.8 48 57.65 39.609 25.4 54 43. faţă de linia electrică aeriană.PROIECT – 2010 Pc cos ϕ 29.6 12.761 27.12 41. se alimentează cu energie electrică la tensiunea de 0.163 14.957 43.869 5.163 26.403 16.99 12.02 47.348 62.448 24. realizată în cablu subteran.91 152.62 24.679 33.488 10.68 20.13 aparentă Sc[kVA] 32.6 Sc = = 32. benzinăria şi iluminatul public.72 1.6 16.44 29. Tabelul 8 Sc = Consumator A B C D E F G H I J K L M N O P Q R G’ H’ I’ J’ K’ L’ Banca Complex comercial Centrală telefonică Benzinărie Iluminat public activă Pc[kW] 29.2 160 140 80 50 66 Puterea de calcul reactivă Qc[kVAr] 17.004 18.086 173.92 24.88 83. centrala telefonică. iar riscul avariilor este mult diminuat.315 40. banca.34 60.2 79.552 6.333 17.403 46.921 15.761 26.174 17.96 96 57.087 27.087 45 58.96 94. Alimentarea noilor consumatori se va face prin intermediul unei reţele de joasă tensiune.17 kVA 0.087 45 58.333 17.2. acest tip de cablu fiind mai economic din punct de vedere al pierderilor de tensiune. cât şi ceilalţi consumatori: complexul comercial.957 86.2 39.521 10.17 86.96 24.696 61.4 54 43.174 62.1 Stabilirea configuraţiei reţelei de joasă tensiune Consumatorii casnici.92 Conform modelului se vor efectua şi celelalte calcule pentru fiecare consumator în parte.99 24. Stabilirea configuraţiei reţelelor de joasă şi medie tensiune 1.12 41.696 46.174 24.72 56. 13 .62 24.2.obţinută prin intermediu posturilor de transformare racordate la reţeaua de medie tensiune de 10kV.636 23.96 22.

14 .2. pentru alimentarea consumatorilor casnici. Stabilirea configuraţiei retelei de medie tensiune Reţelele de distribuţie de medie tensiune servesc pentru alimentarea posturilor de transformare din reţea. etc. centrala telefonică. deoarece aceştia necesită o siguranţă sporită în alimentarea cu energie electrică. banca. luîndu-se în considerare şi schemele de 110kV. iar cea existentă în planşa 2. urmărind reţeaua de drumuri şi alei şi respectându-se distanţele faţă de alte instalaţii subterane conform prescripţiilor. 1. exploatarea simplă. realizată printr-o separaţie. asigurându-se rezervare 100%.prin intermediul liniilor de medie tensiune. Reprezentarea fizică din teren a reţelei de medie tensiune proiectată e reprezentată în planşa 1. Este o reţea buclată cu funcţionare radială. deoarece se pregăteşte o trecere de la 10kV la 20kV pe medie tensiune. Pentru consumatorii: complexul comercial. Pentru reţeaua de medie tensiune analizată s-a ales modul de distribuţie directă. s-a prevăzut o alimentare de rezervă 100%.PROIECT – 2010 Opţiunea de funcţionare a reţelei este acea a unei reţele buclate cu funcţionare radială. continuitatea în alimentarea cu energie electrică. Folosirea schemei buclate are drept avantaje: preţul redus. Benzinăria fiind un consumator mai puţin important şi de putere mai mică. precum şi configuraţia reţelei de joasă tensiune. alimentarea din postul de transformare a vilelor se face pe două căi de curent. plasată pe bucla convenabil din punct de vedere economic şi energetic. nu necesită rezervare. dar situate pe bucle diferite. Pozarea liniilor electrice se face în funcţie de arhitectura străzii.2. Funcţionarea radială se realizează cu ajutorul unei separaţi. Reţeaua este subterană şi se folosesc cabluri de 20kV. astfel obţinându-se o rezervare 100% a posturilor de transformare alimentate din aceeaşi staţie. Alegerea schemei optime pentru o zonă de consum se face pe baza unui studiu de fezabilitate. Realizarea fizică în teren a traseelor de cabluri de joasă tensiune este prezentată în planşa 1. Astfel. cele două posturi de transformare fiind alimentate direct de pe barele de 10kV ale aceleaşi staţii de transformare de 110/10kV.

după aplicarea coeficientului de simultaneitate. cu puterile active de calcul ale celorlalţi consumatori alimentaţi direct din postul de transformare. cos ϕ .92 Calculul sarcinilor maxime pe postul de transformare PT2 Din postul PT2 se alimentează: vilele de tip 5 şi 6. banca şi iluminatul public.6 + 16.2 + 23.1. centrala telefonică şi benzinăria.4.66 SM1 = = 513.66 ⋅ 0. Stabilirea sarcinilor maxime pe posturile de transformare În zona analizată se proiectează şi se echipează două posturi de transformare: PT1 şi PT2.593 = 280.8 + 80 + 50 = 209. Cunoscând puterile fiecărui consumator.52kW 15 . Puterea ractivă maximă pe post e dată de relaţia: QM = PM ⋅ tgϕ PM – puterea activă maximă pe postul de transformare.9 + 36.3.PROIECT – 2010 CAPITOLUL 2 STABILIREA TIPURILOR ŞI DOTĂRILOR DIN POSTURILOR DE TRANSFORMARE 2. Puterea aparentă maximă pe post e dată de relaţia: P SM = M cos ϕ Calculul sarcinilor maxime pe postul de transformare PT1 Din postul PT1 se alimentează: vilele de tip: 1.72 + 56. complexul comercial. Cunoscând puterile de calcul ale fiecărui consumator se pot calcula:  puterea activă maximă pe postul PT2: PM 2 = 22. Puterea activă maximă pe post se calculează prin însumarea puterilor de calcul ale grupurilor de vile.2. se vor calcula:  puterea activă maximă pe postul PT1: PM 1 = 29.factorul de putere.76kVA 0.66kW  puterea reactivă maximă pe postul PT1: QM 1 = PM 1 ⋅ tgϕ QM 1 = 472.96 + 140 + 160 + 66 = 472.287 kVAr  puterea aparentă maximă pe postul PT1: P SM1 = M cos ϕ 472.

încărcarea maximă anuală ajunge să coboare la valoarea KINF. 16 .73kVA 0.coeficienţi de încărcare la limita inferioară şi superioară în restulanilor de exploatare a transformatorului. se determină puterea teoretică maximă în primul an de funcţionare.52 ⋅ 0. conform relaţiei: S S nMAX = M k1inf Din scoaterea valorilor standardizate se adoptă puterea nominală imediat inferioară valorii teoretice Sn MAX. se recomandă ca în cel mult un an transformatorul respectiv să fie inlocuit cu o unitate având o putere nominală mai mică.24kVAr  puterea aparentă maximă pe postul PT2: P SM 2 = M 2 cos ϕ 209. KINF şi KSUP .PROIECT – 2010  puterea reactivă maximă pe postul PT2: QM 2 = PM 2 ⋅ tgϕ QM 2 = 209. care se găseşte în PE 145/85.2. indicaţi în 145/85. se recomandă ca în cel mult un an transformatorul respectiv să fie înlocuit cu o unitate de putere mai mare. care se dau pentru primul an de exploatare al transformatorului în funcţie de durata de utilizare TSM. conform relaţiei: S S n min = M k1sup Se adoptă din scoaterea valorilor standardizate transformatorul cu puterea nominală imediat superioare valorii teoretice sn min . care e de aşteptat să revină în primul an de exploatare fiecăruia dintre transformatoarele instalate în post.593 = 124. Alegerea transformatoarelor din posturile de transformare Alegerea tipurilor de transformare din postul de transformare se face în funcţie de :  sarcina maximă anuală SM1. Dacă în exploatare încărcarea maximă anuală creşte până la KSUP.  se determină puterea nominală economică Snec. la limita sa superioară k1sup.2. folosind una din următoarele două variante de calcul. Dacă în exploatare. se determină puterea teoretică minimă în primul an de funcţionare.  durata de utilizare anuală la sarcină maximă TSM din PE 145/85 se vor lua coeficienţi de încărcare la limita sa inferioară k1inf şi respectiv.1. astfel încât încărcarea maximă în primul an după înlocuire să se încadreze în frontierele: k1inf – k1sup.92 2. care se aleg în funcţie de TSM . Un transformator în decursul exploatării poate fi menţinut într-un acelaşi post atât timp cât încărcările sale maxime anuale se menţin în domeniul delimitat de coeficienţii de încărcare KINF şi KSUP.52 SM 2 = = 227. 1. Alegerea transformatoarelor şi a tipului posturilor de transformare 2. Alegerea puterilor nominale economice se poate face din diagrama corespunzătoare transformatoarelor cuprinse între 100…1600 kVA. ambele conduc la o aceeaşi treaptă de putere nominală. 2.

înfăşurarea de j. nu e o soluţie foarte bună.PROIECT – 2010 Alegerea transformatoarelor pentru postul PT1 Sarcina maximă anuală a postului de transformare PT1 a fost calculată la subpunctul anterior şi ea este: SM1 = 513. de a avea în postul PT1 un singur transformator de 1000kVA. puterea teoretică maximă în primul an de exploatare a transformatoarelor: SM1 513. în primul an de exploatare a transformatorului: k1inf = 0.t.72 Se alege transformatorul de putere nominală: S1nec = 1000kVA Această soluţie.72 Se alege puterea nominală pentru cele două transformatoare cu care va fi echipat postul PT1: S1nec = 400 kVA Din catalogul “Transformatoare de putere trifazate în ulei – Filiaşi”.76kVA Durata de utilizare a sarcinii maxime anuale este: TSM = 5000h/an Din PE 145/85 se iau valorile coeficienţilor de încărcare la limita inferioară şi superioară. din bandă de aluminiu (înfăşurarea de m.. deoarece în caz de avarie la transformator. se alege tipul de transformator: TTU – 400kVA.72. Cunoscând aceste date. se pot calcula: 3. e din conductor de aluminiu izolat cu hârtie. astfel asigurându-se continuitate în alimentarea consumatorilor cu energie electrică. se pot calcula: 5. k1sup = 0.t.76 S n1 min = = = 356.t. consumatorii nu mai pot fi alimentaţi cu energie electrică.95)m3. puterea teoretică maximă în primul an de exploatare: S 513.77 kVA 2 ⋅ k1sup 2 ⋅ 0.45 Din scara valorilor standardizate se adoptă transformatorul cu puterea nominală: S1nec = 1000kVA 4. Folosindu-se aceleaşi valori pentru puterea maximă pe post. cu bobinaj de j. e din bandă de aluminiu cu izolaţie de hârtie). Calculul se reia pentru cazul când postul PT1 e echipat cu două transformatoare de putere mai mică de 1000 kVA.55kVA k1sup 0. acestea putându-se rezerva reciproc.8 x 1 x 1. Se preferă folosirea a două transformatoare de putere mai mică.76 S n1MAX = = = 570. în caz de avarie toţi consumatorii putând fi preluaţi de un singur transformator. Posibilitatea de defectare a ambelor transformatoare e foarte mică. puterea teoretică minimă în primul an de exploatare a transformatoarelor: SM1 513.68kVA k i inf 0.76 S n1MAX = M 1 = = 1141.45 Se aleg din scara valorilor standartizate transformatoarele de putere nominală: S1nec = 630 kVA 6.45. durata de utilizare la sarcină maximă şi coeficienţii de încărcare.84kVA 2 ⋅ k1inf 2 ⋅ 0. 17 . puterea teoretică minimă în primul an de exploatare: S 513.76 S n1 min = M 1 = = 713. (L x l x H = 1.

8 În primul an de exploatare se aşteaptă o încărcare maximă: SM1 k1 = ⋅ 100 2 ⋅ S1nec 513.64 k1inf = 0. Durata de utilizare a sarcinii maxime anuale este: TSM = 6000 h / an Din PE 145/85 se iau valorile coeficienţilor de încărcare la limita superioară şi inferioară.73 = 569.4 Cunoscând aceste date.64 Se alege transformatorul de putere nominală: S 2 nec = 400 kVA Se preferă folosirea a două transformatoare de putere mai mică. astfel asigurându-se o continuitate în alimentarea cu energie electrică a consumatorilor. ceea ce înseamnă că transformatoarele alese pot asigura puterea cerută de consumatorii alimentaţi din postul PT1. Calculul se reia pentru cazul când postul PT2 este echipat cu două transformatoare. Înlocuirea cu o unitate de 1000kVA a celei de 400kVA ar fi indicată dacă în decursul exploatării.4 K SUP = 0.22% 2 ⋅ 400 k1 se încadrează în intervalul (KINF. Se calculează: S n2 min = 18 . k1 = Alegerea transformatoarelor pentru postul PT2 Sarcina maximă anuală a postului de transformare PT2 a fost calculată la subcapitolul anterior şi ea este: S M 1 = 227.8.4 Se alege transformatorul de putere nominală: S 2 nec = 1000 kVA 8. KSUP). în primul an de exploatare: k1sup = 0.82kVA 0.76 ⋅ 100 = 64.PROIECT – 2010 Coeficienţi de încărcare la limita superioară şi inferioară în următorii ani de funcţionare a transformatoarelor sunt: K INF = 0. se pot calcula: 7.73 = 355. puterea teoretică maximă în primul an de exploatare: SM2 S n2 MAX = k1inf 227.73kVA. puterea teoretică minimă în primul an de exploatare: SM2 S n2 min = k1 sup S n2 MAX = 227. iar parametrii sunt aceeaşi ca mai sus. încărcarea la sarcină maximă anuală ar ajunge la valori de ordinul kSUP = 0.32kVA 0.

pierderi în înfăşurări: : ∆PSC = 6500W = 6. U1 – tensiune primară. 18. greutatea totală: 2440kg.66kVA 2 ⋅ 0. 20. pierderi în gol: ∆P0 = 1380W = 1. 14.5kW .2. curentul la mers în gol: i0 = 1. greutatea uleiului: 690kg.4 kV 17. reglajul tensiunii primare: ± 5%.4 Se aleg transformatoarele de putere nominală: S 2 nec = 400 kVA 10. puterea teoretică maximă în primul an de exploatare: SM2 S n2 MAX = 2 ⋅ k1 inf 227.46% 2 ⋅ 400 Coeficienţii de încărcare la limita superioară şi inferioară în următorii ani de exploatare a transformatoarelor sunt: k INF = 0.PROIECT – 2010 9.73 = 117. U 2 0. 21. Cele două posturi de transformare vor avea fiecare câte două transformatoare cu puterea nominală: S n = 400 kVA . U2 – tensiune secundară 19.73 = 284. puterea teoretică minimă pentru primul an de exploatare: SM2 S n2 min = 2 ⋅ k1sup S n2 MAX = 227. Caracteristicile transformatorului: 11.35 Se constată că şi k1 se încadrează în domeniul limită ( k INF . cu bobinaj de joasă tensiune din bandă de aluminiu şi puterea nominală de 630kVA). tensiunea de scurtcircuit: u SC = 6% . 15. k SUP ) .38kW .64 Se alege putere nominală pentru cele două transformatoare cu care se echipează postul PT2: S 2 nec = 400 kVA În primul an de exploatare se aşteaptă o încărcare maximă: SM2 k1 = ⋅ 100 2 ⋅ S 2 nec S n2 min = k1 = 227.91kVA 2 ⋅ 0. Determinarea pierderilor de putere în transformator 19 . raportul de transformare: . U 1 10 kV = 16. tip: TTU – AI – 400kVA (transformator trifazat în ulei.7 2. 13. 12.6% . ceea ce înseamnă că transformatoarele pot asigura puterea cerută de consumatorii alimentaţi din postul PT2. k SUP = 0.2.73 ⋅ 100 = 28.

uSC – tensiunea de scurtcircuit a transformatorului. ∆QSC – pierderile de putere reactivă în regim de scurtcircuit.81 630 i ∆Q01 = 0 ⋅ S n 100 1. ∆P0 – pierderile de putere activă la mersul în gol în miezul transformatorului (piederile în fier ∆PFe ). Pierderile de putere din posturile de transformare au două componente: pierderi de putere activă.76 = 0.8kVAr 100 Pierderile de putere reactivă sunt date de relaţia: 20 . 100 Calculul pierderilor pe postul de transformare PT1 α 1 max = α 1 max = S M1 Sn 513. Gradul de încărcare al transformatorului este: S α max = C Sn SC – puterea apartentă reală a transformatorului. care se calculează cu relaţia: α2 ∆PPT = n ⋅ ∆P0 + max ⋅ ∆PSC n n – numărul de transformatoare din post.PROIECT – 2010 Pierderile de putere sunt cauzate în exclusivitate de încălzirea transformatorului la trecerea curentului electric. Sn – puterea nominală a transformatorului.6 ∆Q01 = ⋅ 630 = 10.08kVAr 100 u ∆QSC1 = SC ⋅ S n 100 6 ∆QSC1 = ⋅ 630 = 37. Pierderile de putere reactivă la funcţionarea în gol a transformatorului sunt date de relaţia: i ∆Q0 = 0 ⋅ S n 100 i0 – curentul de mers în gol al transformatorului. Pierderile de putere reactivă în regim de scurtcircuit sunt date de relaţia: u ∆QSC = SC ⋅ S n . la sarcină nominală a transformatorului (pierderile în cupru ∆PCu ). ∆PSC –piederile de putere activă în regim de scurtcircuit.  pierderile de putere reactivă calculate cu relaţia: α2 ∆QPT = n ⋅ ∆Q0 + max ⋅ ∆QSC n ∆Q0 – pierderile de putere reactivă la funcţionarea în gol a transformatorului. α .gradul de încărcare al transformatorului dat de raportul dintre sarcina reală şi cea nominală.

214 kW 2 2. schema în “Γ” care este mai uşor de folosit în cazul transformatorului.433kVAr 2 Pierderile de putere activă sunt date de relaţia: 2 α 2 max ∆PPT2 = n ⋅ ∆P02 + ⋅ ∆PSC2 n 0.9912 ∆QPT1 = 2 ⋅ 10. cu S nT = 630 kVA .PROIECT – 2010 α 12max ⋅ ∆QSC1 n 0.952 kW 2 ∆QPT1 = n ⋅ ∆Q01 + Calculul pierderilor de putere pe postul de transformare PT2 α 2 max = α 2 max = SM2 Sn 227.869 2 ∆QPT2 = 2 ⋅ 10.9912 ∆PPT1 = 2 ⋅ 1.56 400 i ∆Q02 = 0 ⋅ S n 100 1.08 + ⋅ 37.8 = 34.38 + ⋅ 6. Cei patru parametri ai transformatorului 21 .3.6 ⋅ 630 ∆Q02 = = 10. Calculul parametrilor transformatorului Se adoptă ca schemă echivalentă pentru transformatorul trifazat.5 = 5.869 2 ∆PPT2 = 2 ⋅ 1.5 = 5.08kVAr 100 u ∆QSC2 = SC ⋅ S n 100 6 ∆QSC2 = ⋅ 400 = 24kVAr 100 Pierderile de putere reactivă sunt date de relaţia: 2 α 2 max ∆QPT2 = n ⋅ ∆Q02 + ⋅ ∆QSC2 n 0.2.38 + ⋅ 6.73 = 0.08 + ⋅ 37.734 kVAr 2 Pierderile de putere activă sunt date de relaţia: α2 ∆PPT1 = n∆P01 + 1 max ⋅ ∆PSC1 n 0.

6 630 ⋅ 10 3 ⋅ 2 = 10.637 2 + 9.524 2 = 9.664Ω  admitanţa echivalentă a transformatorului: 22 .38 ⋅ 10 −5 s 2 6 10 ⋅ 10 În funcţie de aceste valori ale parametrilor transformatorului. Figura 2.5 ⋅ 10 2 ⋅ 10 3 = 1.1. cadrul unei scheme de cuadripoli echivalenţi Γ. se pot calcula:  impedanţa echivalentă a transformatorului: Z T = RT + jX T GT = Z T = RT2 + X T2 Z T = 1.637 Ω 630 2  reactanţa transformatorului: 2 u [ %] U n U2 X T = SC ⋅ = ∆Qsc ⋅ n 2 100 Sn Sn 6 10 2 10 6 XT = ⋅ ⋅ = 9.38 ⋅ 10 3 = 1. care va fi reprezentată în figura 2.PROIECT – 2010 se pot conecta sub forma unor impedanţe Z şi admitanţe Y localizate.524Ω 100 630 10 3  susceptanţa capacitivă a transformatorului: i [ %] S n ∆Q BT = 0 ⋅ 2 = 20 100 U n Sn 1.08 ⋅ 10 −5 s 6 100 10 ⋅ 10  conductanţa transformatorului: ∆P GT = 20 Un BT = 1.1 Schema de cuadripoli echivalenţi Γ Elementele electrice ale transformatorului trifazat sunt:  rezistenţa transformatorului: 2 Un RT = ∆PSC ⋅ 2 Sn RT = 6.

atât de peretele de lângă transformator. cu plaja de la 60oC la 120oC reglat la 85oC pentru închiderea contactelor (declanşare).  patru celule de linie echipate cu separator de sarcină. Ieşirea cablurilor din post se face prin intermediul unor tuburi din PVC. cu izolaţie în SF6 sau vid şi anume:  două celule de transformator echipate cu un separator de sarcină şi siguranţe fuzibile de 63A. cu grătar deasupra.4kV (tip TTU – AI – Dyn – 5). Acesta funcţionează cu un grup de celule noi. amplasate în fundaţia postului. în cabină de zid. Transformatoarele sunt separate prin zid de celelalte instalaţii. Sub fiecare transformator se găseşte o cuvă din beton clivisit. în cazul unui defect. Transformatoarele sunt amplasate pe o cale de rulare.2. se vor scoate din funcţiune numai instalaţia la care s-a produs avaria. acoperit cu dale de beton sau cu tablă striată. Postul se va echipa cu două transformatoare de putere trifazate. Instalaţia de distribuţie de j. Prin utilizarea patroanelor fuzibile. Construcţia postului va cuprinde:  camera de medie tensiune.4. dar care pot fi puse accidental.38 ⋅ 10 ) + (10.c. necesară la înlocuirea acestora. pentru a asigura o protecţie ridicată în momentul producerii unei avarii. Protecţia la supratemperatură a transformatorului se realizează. Separatoarele de sarcină vor avea posibilitatea de a fi acţionate de protecţia la supratemperatură. Alegerea tipului posturilor de transformare Varianta de post de transformare aleasă este cea supraterană. în care se vor monta celulele de 24kV şi transformatoarele. La instalaţia de punere la pământ se vor lega toate părţile metalice. În faţa celulelor se găseşte canalul de cabluri. Postul e prevăzut cu instalaţie de punere la pământ.  camera de joasă tensiune abonat.PROIECT – 2010 Y T = GT + jBT YT = BT2 + GT2 YT = (1. 23 . pe derivaţiile din aceste linii şi pe racordurile consumatorilor. cu două unităţi.08 ⋅ 10 ) −5 2 −5 2 = 10. la fiecare capăt al clădirii. cu termostatul IT2 . Sunt imobilizate prin instalarea unor opritori. Pentru asigurarea unei ventilaţii naturale. printr-un motoraş de acţionare de 48V. de 24kV. cât şi uşile metalice de la intrare sunt prevăzute cu jaluzele. care sunt racordate la bornele transformatoarelor prin bare de aluminiu. celulele fiind aşezate pe un singur rând. cu rezistenţa de dispersie R<1Ω. utilizate în cazul cutremurilor de pământ. cu puterea nominală de 630kVA şi raportul de transformare 10(20)/0. Instalaţia de medie tensiune este amplasată într-o încăpere separată. Separatoarele de sarcină vor fi acţionate prin telecomandă.c.17 ⋅ 10 −5 s 2. de gabarit redus. care în mod normal nu ar fi sub tensiune. cu răcire în ulei.  o celulă de cuplă echipată cu separator de sarcină. acoperirea canalului ducând la formarea cordonului de acces pentru manevre şi supraveghere. Siguranţele fuzibile sunt montate pe liniile principale.t abonat şi separatorul de sarcină din celula de transformator) şi semnalizare la scurtcircuit monofazat şi polifazat (se va realiza pe fiecare distribuitor. în care se va monta tabloul general abonat şi grupul de măsură. în celula de linie).t e formată la ambele posturi de transformare din două tablouri de j. În post se va prevedea protecţie la supratemperatură pentru transformator (va declanşa întreruptorul de pe tabloul de j.t.

Cei doi contori îşi trimit impulsurile la o unitate centrală.5kV. aceştia având o fiabilitate mai ridicată. ea nu necesită rezervare pentru că nu e un consumator important. 24 . care ocupă multe plecări ale tablourilor postului.t abonat. Vilele din grupele 5 şi 6 vor fi alimentate din post printr-o reţea buclată cu funcţionare radială. Acestea din urmă sunt prevăzute cu un contor electronic de energie activă şi reactivă care va înregistra consumul abonatului. acest tablou având 5 plecări. 500/5A montate în boxa transformatorului direct pe bare. legarea nulului său la bara de nul şi termostatul IT2 pentru protecţia la supratemperatură. Fiecare dintre tablouri va avea 10 plecări către posibili consumatori. Fiecare dintre tablouri vor avea câte 5 plecări. numită sumator. prin scoaterea siguranţei fuzibile din nişă şi curentul va alimenta consumatorul pe cealaltă cale. deci şi în acest caz rezervarea este 100%. fiind prevăzute cu cuple longitudinale. Este echipat şi cu un transformator de curent CIRS – 0.1250A. în vederea unei extinderi posibile în viitor. astfel asigurându-se rezervarea 100%. au fost preferaţi în defavoarea siguranţelor fuzibile pentru echiparea cuplei dintre cele două tablouri ale postului. Ca echipament de protecţie pe barele de derivaţie către centrala telefonică se montează: câte un separator STIm – 3kV. două siguranţe fuzibile SIST 601/630A.3 şi 4 vor fi alimentate cu dublă cale din postul de transformare. Pentru protecţia transformatoarelor de 630kVA (900A) se foloseşte: un întrerupător de tip OROMAX 1000A. Bareţii fiind bare de cupru.5kV. din care se va alimenta numai luminatul public. Instalaţia de joasă tensiune a postului PT2 Este compusă din două tablouri de j. deci au o rezervare 100%. Sa ales această soluţie pentru că este un consumator important.PROIECT – 2010 Instalaţia de joasă tensiune a postului PT1 Este formată din două tablouri de joasă tensiune racordate la bornele celor două transformatoare. astfel are posibilitatea de a-şi crea propria cameră j. 60/5A care e prevăzut cu contori de putere activă CA43 şi reactivă CR43.t racordate la bornele celor două transformatoare.t echipate în funcţie de necesităţile personale. Transformatoarele din PT1 vor avea rezervarea necesară pentru a putea prelua integral liniile de j. ceea ce înseamnă că se asigură o rezervare 100%.2. Unele dintre plecări vor rămâne libere pentru că posturile de transformare se proiectează ţinând cont de viitoare apariţie a noilor consumatori. prin derivaţie din barele principale ce pleacă din cele două transformatoare. Pentru aprinderea şi stingerea centralizată a iluminatului public se foloseşte un contactor CTA100. Bareţii se montează manual. Tablourile sunt prevăzute cu cuplă longitudinală cu bareţi de cupru pe fiecare fază. Centrala telefonică se alimentează direct din barele postului de transformare. transformatoarele de curent CIRT – 0. Tot din postul PT1 se va alimenta un post de aprindere care are un tablou separat. asigurându-se o rezervare 100% a acestora.t care au rămas nealimentate în caz de avarie. complexul comercial şi vilele din grupele 1. Se apelează la această soluţie în caz de avarie când unul dintre tablouri nu-şi mai poate alimenta consumatorii. În caz de defect se va realiza o separaţie. realizată cu bareţi de cupru pe fiecare fază. unele din ele rămânând libere. cu dulapurile lui de j. astfel toţi consumatorii vor fi alimentaţi prin transformatorul care funcţionează. Transformatoarele de putere vor avea şi ele rezervare totală şi vor fi dotate cu acelaşi tip de echipamente de protecţie ca în cazul postului PT1. deci neavând fuzibil. Benzinăria este alimentată direct din post pe o singură cale de curent. de putere mai mare. Toţi consumatorii: banca.

CAPITOLUL 3 DIMENSIONAREA REŢELELOR ELECTRICE DE JOASĂ ŞI MEDIE TENSIUNE Cablurile electrice de joasă şi medie tensiune se vor poza în pământ. 3. cu excepţia siguranţelor fuzibile. Cablurile pozate în partea carosabilă. 25 . În acest capitol se va analiza doar secţiunea economică. Dimensionarea reţelei electrice de joasă tensiune Dimensionarea se realizează ţinând seama de natura receptoarelor. sub trotuare sau în anumite condiţii în zonele verzi. Schemele monofilare ale posturilor PT1 şi PT2 sunt reprezentate în planşele 3 şi 4. de regimul normal de funcţionare a acestora. iar echipamentele existente trebuie să reziste la noua tensiune. iar pe de altă parte în verificarea condiţiilor economice de funcţionare a reţelelor. care sunt de 10kV. de regulă în partea necarosabilă a străzilor. de încărcarea reţelelor de distribuţie şi constă pe de-o parte în determinarea secţiunii conductoarelor pe baza unor criterii tehnice.1. care sunt date în PE 107/95. Se face o astfel de dotare a posturilor pentru că se pregăteşte trecerea la 20kV pe medie tensiune. În orice situaţie se impune să se păstreze distanţele faţă de instalaţiile editate în plan vertical sau orizontal.PROIECT – 2010 Posturile de transformare PT1 şi PT2 sunt posturi de reţea şi toate echipamentele acestora sunt de 20kV. trebuie să aibă protecţie mecanică corespunzătoare. urmând ca cea tehnică să se ia în discuţie în capitolele următoare.

care trebuie să fie cât mai apropiată de valoarea S ec calculată anterior. Secţiunea economică totală pe fază va fi realizată cu N conductoare de secţiune S. Pentru calculul secţiunii economice trebuie să se cunoască curentul maxim pe linie. întro perioadă de funcţionare dată. pentru linia respectivă.sarcina maximă de calcul. corespunzător unor cheltuieli totale minime. În acest caz. dacă 1. folosind relaţia: S ec NC = K j ⋅ S max Se alege: N = 1 . iar secţiunea cablului este constantă pe toată lungimea sa. Pentru fiecare consumator se calculează curentul corespunzător puterii sale. j ec . secţiunea economică se va alege prin rotunjire la cea mai apropiată valoare de pe scara standardizată a conductoarelor. Pentru stabilirea secţiunii economice a conductoarelor de aluminiu ale unui cablu de joasă tensiune. iar secţiunea maximă pentru acest tip de cablu este: S max = 150mm 2 . curentul maxim pe linie se determină folosind formula: L L – lungimea totală a liniei. cu izolaţie sintetică de PVC.valoarea normată a densităţii economice de curent pentru linia respectivă. N = 2 . 26 IM = ∑I 2 ⋅l . în condiţiile în care sarcina maximă nu variază în decursul perioadei de analiză faţă de sarcina maximă din primul an. N se alege prin rotunjirea lui N C la cel mai apropiat număr întreg.1.PROIECT – 2010 3.5 . se calculează numărul de cabluri necesare. este un curent maxim de durată corespunzător regimului normal de funcţionare.5 .41 .41 < N C ≤ 2.coeficient de corecţie: K c = 1 . Stabilirea secţiunii economice a conductoarelor Secţiunea economică a unui conductor este secţiunea pentru care se realizează un regim de funcţionare optim economic.1. I M . I – curentul de tronson. Folosind metoda densităţii economice de curent. valorile pentru densitatea economică de curent se găsesc în PE 135/91 în funcţie de durata de utilizare a sarcinii maxime anuale. Dacă N C > 2. rezultă urmatoarea relaţie de calcul pentru secţiunea economică: I S ec = K c ⋅ M j ec K c . Dacă S ec ≤ S max . după aplicarea coeficientului de simultaneitate în funcţie de numărul de consumatori de pe buclă P ⋅ Ks I= 3 ⋅ U n ⋅ cos ϕ P – puterea activă de calcul. l – lungimea tronsonului. Dacă S ec > S max . adică S ec = S ⋅ N . dacă N C ≤ 1.

653A 35m 22. E.525 61.72 28.6 0.65 0.65 0. coeficientul de simultaneitate şi curentul corespunzător.315 44.6 0.315 44.2 39.8 16.087 X1-2 X3-4 X5-6 X7-8 Y1-2 Y3-4 X9 X10 Y5 Calculul secţiunii economice pentru conductoarele liniei X1-2 Pe linia X1-2 se alimentează vilele: D.29 36.395 24.2 23.373 42.4 kV.086A 104.052 23.6 0.65 0.6 0.116 198.4 54 43.6 0.5m 73.65 0.6 0.6 0.96 22.762 12.395 24.65 0.65 0.966 46.65 0.175 99. Tabelul 9 Bucla /Linia Consumator A B C D E F G H I J K L M N O P Q R G’ H’ I’ J’ K’ L’ Complex comercial Banca Benzinărie Puterea activă de calcul Pc [kW] 14.6 0.PROIECT – 2010 Ks – coeficient de simultaneitate.62 24.6 12. B.6 0.65 Curentul I[A] 14.842 51. C.746A 45m 50.463A 30m 89.966 46. F.6 0. Un – tensiunea nominală: Un = 0.99 24.842 24.62 24.373 42.12 41.12 41.4 48 57.509 132.6 80 120 60 Coeficientul de simultaneitate Ks 0.factor de putere: cosϕ = 0. În tabelul 9 se trec pentru fiecare consumator: puterea activă de calcul.509 12.512A 50m 189m X1 160m X2 27 .6 0. A.441 57.623 22.99 12.96 48 57.4 54 43.65 0.6 0.141 51.525 61.96 24.65 0.762 24.441 57.512 22. cosϕ .65 0.2 39.92. 141.65 16.65 0.093 36.746A 42.

798 2 ⋅ 42. Y – izolaţie cu manta de PVC.587 S ec = = 155.79 Deoarece S ec > S max .79 A / mm 2 Secţiunea economică de calcul a conductorului este: 107. 157.5 I M = 107.623A 14.315A 44.653 2 ⋅ 35 + 22.828 S ec = = 136.4412 ⋅ 84 299 I M = 122. în cazul consumatorilor casnici. deci tipul cablului va fi: ACYABY (3x150+70)mm2.512A Curentul maxim pe linie este: IM = 141.141A 22.79 Deoarece S ec < S max .726 2 ⋅ 73 + 44.173mm 2 0.PROIECT – 2010 D A B C F E 36.587 A Densitatea economică de curent este aceeaşi ca mai sus: j ec = 0.441A Curentul maxim pe linie este: 157.525A 61. Durata de utilizare la sarcină maximă este: TSM = 1400 h / an Densitatea economică de curent corespunzătoare lui TSM .052A 23.665A 16.828 A Sarcina maximă se atinge timp de aproximativ 4h/zi seara.251A 105. Calculul secţiunii economice pentru conductoarele liniei X3-4 Pe linia X3-4 se alimentează vilele: G.5 + 73. A – conductor de aluminiu. se calculează numărul de conductoare ale unei faze.093A 28.746 2 ⋅ 45 + 50.086 2 ⋅ 160 + 104.441A 84m H 198m I X3 142m X4 151.463 2 ⋅ 30 + 89.2512 ⋅ 142 + 105. IM = 28 .726A 73m G 44.512 2 ⋅ 50 362.491mm 2 0. din scara standardizată a conductoarelor se alege secţiunea economică: S ec = 150mm 2 . I. conform tabelelor (Îndrumare de calcul şi proiectare – Linii electrice subterane 1-220 kV) este: j ec = 0.79 A / mm 2 Secţiunea economică de calcul a conductorului este: 122. H.

331 S ec = = 153.509 2 ⋅ 69 IM = 333 I M = 121. Calculul secţiunii economice pentru conductoarele liniei X7-8 Pe linia X7-8 se alimentează vilele: M.509A Curentul maxim pe linie este: 146.842A 24.762A Curentul maxim pe linie este: 29 .882 2 ⋅ 67 + 42.882A 67m 42.395A 12. se calculează numărul de conductoare ale unei faze: 153.034 150 Pentru că este îndeplinită condiţia: N c ≤ 1.762A 61.966A K 46.395A 37. X7 124. Tipul cablului este ACYABY (3x150+70)mm2.024 150 Pentru că este îndeplinită condiţia: N c ≤ 1.173 = 1.761A 32m M 30m N 24.848 2 ⋅ 197 + 88.583 Nc = = 1.79 A / mm 2 Secţiunea economică de calcul a conductorului este: 121. O. deci Nc = Nc = 1.41 .604A 31m P 34. X5 146.373A L 42. K. Secţiunea economică a conductorului se alege din scara secţiunilor standardizate ca fiind: Sec= 150mm . Q.79 Deoarece Sec > Smax. R.PROIECT – 2010 155. N.365A 132m 111. deci Nc = 1. Tipul cablului este: ACYABY(3x150+70)mm2.999A 27m O 24. L. P.509A 69m 242m X6 J 57.848A 197m 88. se va folosi un singur conductor pe fază. Sec=150mm2.41 .824A 37m Q R 12.331 A Densitatea economică de curent este: j ec = 0. se va folosi un singur conductor pe fază.842A 69m X8 12. 2 Calculul secţiunii economice pentru conductoarele liniei X5-6 Pe linia X5-6 se alimentează vilele: J.583mm 2 0.523A 86.

deci Secţiunea economică a conductorului se alege din scara secţiunilor standardizate ca fiind: Sec=150mm2. Y1 157. Curentul maxim pe linie este: 157.231mm 2 0.41. K’. L’. se va folosi un singur conductor pe fază.365 2 ⋅ 132 + 111.107 150 Pentru că este îndeplinită condiţia: Nc ≤ 1.251A 105.315A I’ 44.203 S ec = = 138.081mm 2 0.2512 ⋅ 304 + 105.523 2 ⋅ 32 + 86.204 A Densitatea economică de curent este: j ec = 0. se calculează numărul de conductoare ale unei faze.848A 313m 88.5m 42.081 Nc = = 1.842 2 ⋅ 37 IM = 289 I M = 109.726A 44.7612 ⋅ 30 + 61. Calculul secţiunii economice pentru conductoarele liniei Y1-2 Pe linia Y1-2 se alimentează vilele: G’.204 S ec = = 166.203 A Densitatea economică de curent este: j ec = 0.79 A / mm 2 Secţiunea economică de calcul a conductorului este: 131. deci tipul cablului este: ACYABY (3x150+70)mm2. I’.882A 41. 166.525A H’ 61.79 Deoarece Sec>Smax.726 2 ⋅ 48 + 44.604 2 ⋅ 31 + 12.441A Nc=1.414A Y2 198m 304m 48m 39m G’ 51. Y3 146. Calculul secţiunii economice pentru conductoarele liniei Y3-4 Pe linia Y3-4 se alimentează vilele: J’.79 Deoarece Sec < Smax.509A 47m 398m Y4 30 . Tipul cablului este: ACYABY (3x150+70)mm2.79 A / mm 2 Secţiunea economică de calcul a conductorului este: 109. se alege din scara secţiunilor standardizate Sec=150mm2.999 2 ⋅ 27 + 37.414 2 ⋅ 39 IM = 391 I M = 131. H’.PROIECT – 2010 124.

75 Deoarece S EC > S MAX .5 + 42. deoarece sarcuna maximă se atinge aproximativ 6h/zi în cazul acestui abonat anuală: j ec = 0. 2 Calculul secţiunii economice pentru conductoarele liniei X9 Pe linia X9 se alimentează complexul comercial. care are o rezervare 100%.235mm 2 . Tipul cablului este:ACYABY(3x150+70)mm2.79 Deoarece S ec > S MAX . deci puterea sa este furnizată pe două căi plecând de pe cele două tablouri ale postului de transformare PT1. se va folosi un singur conductor pe fază.41 .5 I M = 132.79 A / mm Secţiunea economică de calcul a conductorului este: 132.509A Curentul maxim pe linie este : 146.563 S ec = = 167.067 Nc = = 1.116 S EC = = 167. 0. se calculează numărul de conductoare ale unei faze. 167.92 Densitatea economică de curent este aleasă în funcţie de durata de utilizare la sarcină maximă T SM = 2000 h / an.067 mm 2 0.373A L’ 42.882 2 ⋅ 41.116 A 3 ⋅ 0. Secţiunea economică a conductorului se alege din scara secţiunilor standardizate ca fiind: S ec = 1.4 ⋅ 0. Dimensionarea cablului se face pentru toată puterea cerută de consumator deoarece în caz de avarie acesta va fi alimentat pe un singur cablu. Curentul maxim pe linie este: P IM = 3 ⋅ U n ⋅ cos ϕ = 132. deci Nc = 1.50mm 2 .563 A Densitatea economică de curent este: j ec = 0.PROIECT – 2010 J’ 57.75 A / mm 2 Secţiunea economică de calcul a conductorului este: 132.113 150 Pentru că este îndeplinită condiţia: N c ≤ 1.966A K’ 46.509 2 ⋅ 47 IM = 401. se calculează numărul de conductoare ale unei faze. IM = P 31 .848 2 ⋅ 313 + 88.

astfel încât secţiunea rezultată să fie apropiată de cea obţinută în urma calculului de mai sus.69A/mm2 Secţiunea economică de calcul este: 198. În practică. alimentarea se face pe un singur cablu. Curentul maxim pe linie este: 32 . se calculează numărul de conductoare ale unei faze.150 Pentru că este îndeplinită condiţia: N C ≤ 1.208mm 2 0. Secţiunea economică a conductorului se alege din scara secţiunilor standardizate ca fiind: Sec=150mm2 Tipul cablului este: ACYABY(3*150+70)mm2 Calculul secţiunii economice pentru conductoarele liniei X10 Pe linia X10 se alimentează banca. se va recurge la utilizarea a două conductoare pe fază.208 Nc = = 1.S.41 .235 = 1.781 150 Pentru că este îndeplinită condiţia: 1. se folosesc două conductoare pe fază. Dimensionarea cablului se face pentru toată puterea necesară consumatorului deoarece. se va folosi un singur conductor pe fază.69 Deoarece S ec > S MAX . Nc 267.I. în caz de avarie.PROIECT – 2010 167. Atunci secţiunea economică totală pe fază este: t S ec = N C ⋅ S ec t S ec = 2 ⋅ 120 = 240 mm 2 Tipul celor două cabluri prin este:ACYABY(3x120+70)mm2. deci Nc = NC=1. Se folosesc două conductoare (Nc=2) cu secţiunea economică Sec=120mm2.92 Densitatea economică de curent se alege în funcţie de durata de utilizare la sarcină maximă anuală: TSM=2500h/an jec=0. ea fiind alimentată pe două căi deoarece are rezervare 100%. În acest caz. deci Nc=2 Secţiunea economică a conductorului se alege din scara secţiunilor standardizate.208mm2. care se alimentează abonatul pe fiecare cale Calculul secţiunii economice a conductoarelor liniei Y5 Pe linia Y5 se alimentează benzinăria.4 ⋅ 0.174 S ec = = 267.E nu se folosesc conductoare cu secţiunea mai mare de 150mm2.5 .115 0. când Sec=267.41 < N c ≤ 2. Curentul maxim pe linie este: P IM = 3 ⋅U n ⋅ cos ϕ 120 IM = = 198. în cadrul întreprinderii S.174 A 3 ⋅ 0. dar de secţiune mai mică. pentru care nu se asigură rezervare.

F.4 ⋅ 0. care teoretic este proiectat să reziste la un curent de 200A. Determinarea secţiunii conductoarelor în practică În cazul unei reţele buclate cu funcţionare radială se va folosi pe toată lungimea liniei acelaşi tip de cablu. se calculează numărul de conductoare ale unei faze: 162. Calculul secţiunii conductoarelor liniei X1-2 Pe linia X1-2 se alimentează vilele: D. dar preţul lui este foarte ridicat. deci valoarea acesteia este: jec = 0.: Un=0. TSM = 2700h/an. montate în tub. cos ϕ .2.076 A 3 ⋅ 0.61A/mm2 Secţiunea economică de calcul este: 99.B. Secţiunea conductorului se determină conform I7.437 Nc = = 1. F.41 .C.087 S ec = = 162.factorul de putere: cos ϕ = 0.087 A 3 ⋅ 0. Curentul ce trece prin cablu se determină cu relaţia: Pc I= 3U n ⋅ cos ϕ Un-tensiunea nominală pe j.D. deoarece se încarcă o uniformizare a reţelei de joasă tensiune. Puterea activă de calcul a vilelor după aplicarea coeficientului de simultaneitate este: PC=85. deci Nc=1.92 Densitatea economică de curent se alege în funcţie de durata de utilizare la sarcina maxima anuală.425kW Curentul pe care trebuie să-l suporte cablul este: 85.E foloseşte cabluri cu conductoare de Al şi secţiunea maximă de 150mm2. cu izolaţie de PVC.în funcţie de curentul pe care trebuie să-l transporte acesta.083 150 Pentru că este îndeplinită condiţia: N c ≤ 1. dar în realitate trebuie solicitat doar la un curent de 150A.E.437 mm 2 0.4kV. Pc – puterea activă de calcul după aplicarea coeficientului de simultaneitate.F. Tipul cablului este: ACYABY(3x150+70)mm2. chiar dacă conductivitatea electrică şi rezistenţa mecanică ale cuprului sunt mult mai bune. se poate folosi un singur conductor pe fază. Se alege Al ca material al conductoarelor deoarece este mult mai eftin.A. 3. pentru o creştere a siguranţei în alimentare cu energie electrică.92 33 .PROIECT – 2010 I= I= P 3 ⋅ U n ⋅ cos ϕ 60 = 99.1. Se folosesc cabluri cu conductoare de Al.92 . Secţiunea ecnomică a conductorului se alege din scara secţiunilor standardizate ca fiind: Sec = 2 150mm .4 ⋅ 0.61 Deoarece Sec>Smax.485 I= = 141.t.

PROIECT – 2010 Secţiunea conductorului se alege din I7.O.R. Dacă s-ar folosi un cablu de secţiune mică. Ţinând cont de faptul că în cazul abonaţilor casnici este posibilă o extindere a relaţiei în viitor şi că pe joasă tensiune din posturile de transformare ale S. Puterea activă de calcul a vilelor după aplicarea coeficientului de simultaneitate este: Pc=88. Tipul cablului este ACYABY(3x150+70)mm2.4 ⋅ 0. Curentul pe care trebuie să-l teansporte cablul este: 88. se va folosi tot un cablu de tip: ACYABY(3x150+70)mm2.B.I.282 A 3 ⋅ 0.H.92 Secţiunea conductoarelor corespunzătoare curentului supradimensionare a cablului. Calculul secţiunii conductoarelor liniei X3-4 .444 I= = 124.848 A 3 ⋅ 0.444A Curentul pe care trebuie să-l transporte cablul este: 75. corespunzătoare curentului calculat. se alege: S=150mm2. se alege: S=150mm2. Puterea activă de calcul a vilelor după aplicarea coeficientului de simultaneitate este: Pc=95. Tipul cablului este:ACYABY(3x150+70)mm2. Curentul pe care să-l transporte cablul este: 95.92 Secţiunea conductoarelor corespunzătoare curentului calculat ţinând cont de o supradimensionare a cablului. Tipul cablului este: ACYABY(3x150+70)mm2 calculat ţinând cont de o Calculul secţiunii conductoarelor liniei X7-8 Pe linia X7-8 se alimentează vilele: M. pentru ca acesta să poată face faţă şi la o putere mai mare în cazul unei extinderi a reţelei. se alege: S=95mm2. pleacă în general cabluri de secţiune S=150mm2.238 I= = 157. S=150mm2.K.592 A 3 ⋅ 0.238kW.92.L.92 Secţiunea conductoarelor corespunzătoare curentului calculat ţinând cont supradimensionare a cablului. 34 . Pe linia X3-4 se alimentează vilele: G.Q. Tipul cablului este:ACYABY(3x150+70)mm2 de o Calculul secţiunii conductoarelor liniei X5-6 Pe linia X5-6 se alimentează vilele: J. caz în care se impune schimbarea cablului cu unul de secţiune mai mare.4 ⋅ 0.4 ⋅ 0.P. acesta nu ar rezista la un curent mai mare datorat apariţiei unor noi consumatori.N.D. Puterea activă de calcul a vilelor după aplicarea coeficientului de simultaneitate este: Pc=75. această soluţie nefiind convenabilă din punct de vedere economic.92 I= = 146. astfel încât să corespundă unui curent mai mare decât cel rezultat din calcule.

alimentarea se face pe un singur cablu. Tipul cablului este:ACYABY(3x150+70)mm2. 80 I= = 132.4 ⋅ 0. se alege: S=150mm2.K’.238 I= = 157.848 A 3 ⋅ 0.282 A 3 ⋅ 0. direct din tablourile postului de transformare PT1. iar pentru nulul de protecţie se foloseşte Cu. care vor fi alimentate prin coloane din nişă.4 ⋅ 0.L’.92 Secţiunea conductoarelor corespunzătoare curentului calculat ţinând cont de o supradimensionare a cablului. 35 . a). în caz de avarie.92kW Curentul pe care trebuie să-l teansporte cablul este: 88.4 ⋅ 0. Calculul secţiunii conductoarelor liniei X9 Pe linia X9 se alimentează complexul comercial. Complexul comercial este format din mai multe magazine. Tipul cablului este:ACYABY(3x150+70)mm2 Calculul secţiunii conductoarelor liniei Y3-4 Pe linia Y3-4 se alimentează vilele: J’. pe două căi.117 A 3 ⋅ 0.92 I= = 146. Puterea activă de calcul este: P=80kW Curentul pe care trebuie să-l suporte cablul.PROIECT – 2010 Calculul secţiunii conductoarelor liniei Y1-2 Pe linia Y1-2 se alimentează vilele: G’. Nulul de lucru este din Al.H’.92 Secţiunea conductoarelor corespunzătoare curentului calculat ţinând cont de o supradimensionare a cablului impusă de o eventuală extindere se alege: S=150mm2.92 Secţiunea conductoarelor corespunzătoare curentului calculat ţinând cont de o supradimensionare a cablului. cu deosebirea că acestea au 5 conductoare: 3 faze. se calculează pentru întreaga putere cerută de consumator deoarece.L’. Calculul secţiunii conductoarelor pentru coloana prin care se alimentează alimentara şi măcelăria. se alege: S=150mm2. Coloanele trebuie dimensionate asemenea cablurilor. Puterea activă de calcul a vilelor după aplicarea coeficientului de simultaneitate este: P=88.238kW Curentul pe care trebuie să-l teansporte cablul este: 95. un nul de lucru şi un nul de protecţie. Tipul cablului este:ACYABY(3x150+70)mm2. Puterea activă de calcul a vilelor după aplicarea coeficientului de simultaneitate este: P=95.

4 ⋅ 0.801 A 3 ⋅ 0.212 A 3 ⋅ 0. Puterea activă de calcul este: Pc=10kW Curentul pe care trebuie să-l suporte coloana este: 36 .5mm2 Tipul coloanei este: ACYABY(3x2.605 A 3 ⋅ 0. e).PROIECT – 2010 Puterea activă de calcul este: Pc=35kW Curentul pe care trebuie să-l suporte este: 35 I= = 57. c).4 ⋅ 0. Calculul secţiunii conductoarelor pentru coloana prin care se alimentează casa de modă.4 ⋅ 0. Calculul secţiunii conductoarelor pentru coloana prin care se alimentează coaforul. Puterea activă de calcul este: Pc=8kW Curentul pe care trebuie să-l suporte coloana este: 8 I= = 13. Puterea activă de calcul este: Pc=15kV Curentul pe care trebuie să-l suporte coloana este: 15 I= = 24.5+1.772 A 3 ⋅ 0. b).5)mm2+FY2.92 Secţiunea conductoarelor este: S=35mm2 Tipul coloanei este: ACYABY(3x35+16)mm2+FY16mm2. Puterea activă de calcul este: Pc=4kW Curentul pe care trebuie să-l suporte coloana este: 4 I= = 6.92 Secţiunea conductoarelor este: S=10mm2 Tipul coloanei este: ACYABY(3x10+6)mm2+FY6mm2.4 ⋅ 0.5mm2.92 Secţiunea conductoarelor este: S=4mm2 Tipul coloanei este: ACYABY(3x4+2.5mm2.5)mm2+FY1.92 Secţiunea conductoarelor este: S=2.Calculul secţiunii conductoarelor pentru coloana prin care se alimentează magazinul de chimicale.) Calculul secţiunii conductoarelor pentru coloana prin care se alimentează sala InternetCaffe. d.

printr-un singur cablu. Secţiunea conductoarelor corespunzătoare curentului calculat ţinând cont de o supradimensionare a cablului impusă de o eventuală extindere se alege: S=120mm2. I= 10 Calculul secţiunii conductoarelor liniei X10 Pe linia X10 se alimentează banca.92 Secţiunea conductoarelor este: S=4mm2 Tipul coloanei este: ACYABY(3x4+2.4 ⋅ 0. dar practic acesta nu poate suporta decât 150A.088 A 3 ⋅ 0. Tipul cablului este:ACYABY(3x70+35)mm2. Tipurile de cabluri rezultate în urma calculului de determinare a secţiunii economice şi a celui de determinare a secţiunii conductoarelor în practică. Curentul pe care trebuie să-l suporte cablul este: 60 I= = 99.92 Teoretic se poate folosi un cablu de tip ACYABY(3x150+70)mm2. Tipul cablului este:ACYABY(3x120+70)mm2. Puterea activă de calcul este: P=60kW.92 Secţiunea conductoarelor este: S=6mm2 Tipul coloanei este: ACYABY(3x6+4)mm2+FY4mm2. sunt expuse în tabelul 10.92 Secţiunea conductoarelor corespunzătoare curentului calculat ţinând cont de o supradimensionare a cablului se alege: S=70mm2. Puterea activă de calcul este: Pc=8kW Curentul pe care trebuie să-l suporte coloana este: 8 I= = 13. Calculul secţiunii conductoarelor liniei Y5 Pe linia Y5 se alimentează benzinăria.alimentarea se face pe o singură cale.PROIECT – 2010 = 16.4 ⋅ 0. 120 I= = 198. Puterea activă de calcul este: P=120kW Curentul pe care trebuie să-l suporte cablul. f). se calculează pentru întreaga putere cerută de consumator deoarece.4 ⋅ 0.38 ⋅ 0.175 A 3 ⋅ 0. pe două căi. Calculul secţiunii conductoarelor pentru coloana prin care se alimentează magazinul de electrice. 37 . dar de secţiune mai mică. direct din tablourile postului de transformare PT1. deci curentul va fi de două ori mai mare decât în cazul funcţionării în condiţi normale.5mm2. în caz de avarie.515 A 3 ⋅ 0.5)mm2+FY2. fără să i se asigure rezervare.212 A 3 ⋅ 0. De aceea este necesar să se folosească două conductoare pe fază. direct din postul de transformare PT2.

3. Înainte de stabilirea curentului maxim admis în bare. k6 – corecţia pentru bare nevopsite. Barele se aleg în funcţie de intensitatea curentului de care vor fi parcurse. montaj pe muchie de distanţă una de alta. valorile din tabel (date pentru: temperatura mediului ambiant de +250C. Pietreanu Pentru tipul de bară folosit.85 – toate barele folosite au lungimea mai mare de 3 m. Dimensionarea barelor Barele sunt folosite pentru a creşte siguranţa în alimentare. k4=0. altitudinea maximă de 1000m.PROIECT – 2010 Tabelul 10 Linia X1-2 X3-4 X5-6 X7-8 Y1-2 Y3-4 X9 X10 Y5 Tipul cablului economic ACYABY (3x150+70)mm 2 ACYABY (3x150+70)mm 2 ACYABY (3x150+70)mm 2 ACYABY (3x150+70)mm 2 ACYABY (3x150+70)mm 2 ACYABY (3x150+70)mm 2 ACYABY (3x150+70)mm 2 ACYABY (3x120+70)mm 2 ACYABY (3x150+70)mm 2 Tipul cablului practic ACYABY (3x150+70)mm 2 ACYABY (3x150+70)mm 2 ACYABY (3x150+70)mm 2 ACYABY (3x150+70)mm 2 ACYABY (3x150+70)mm 2 ACYABY (3x150+70)mm 2 ACYABY (3x150+70)mm 2 ACYABY (3x120+70)mm 2 ACYABY (3x70+35)mm 2 Dintre cele două soluţii se alege tipul de cablu ale cărui conductoare au secţiunea mai mare. valorile corecţiilor sunt: k2=1 – răcirea se face artificial în cazul postului de transformare suprateran. k4 – corecţia de traseu vertical mai lung de 3 m. funcţie de alte condiţii de pozare. prin înmulţirea lor cu un coeficient: k b = k1 ⋅ k 2 ⋅ k 3 ⋅ k 4 ⋅ k 5 ⋅ k 6 ⋅ k 7 unde: k1 – corecţia de temperatură a mediului ambiant. k5 – corecţia de altitudine mai mare de 1000 m.1. Urmează să se verifice secţiunea conductoarelor din punct de vedere al căderilor de tensiune şi al încălzirii maxime admise. k6=1 – barele utilizate sunt vopsite. ele având o siguranţă mai mare în exploatare. în caz de defect. pe traseu orizontal şi vertical) vor fi conectate. 3. k3 – corecţia la montarea barelor pe lat. Valorile pentru corecţii şi secţiunea barelor se găsesc în tabele în “Agenda electricianului “– E. În cazul de faţă se constată o reducere a relaţiei de calcul a coeficientului cu care se corectează curentul ce străbate barele. iar k2 se ia în discuţie doar în cazul răcirii forţate. fiind uşor de procurat. k5=1 – Bucureştiul este situat la o altitudine mai mică de 1000 m. K7=1 – barele folosite sunt de aluminiu. Se folosesc bare de aluminiu. astfel: 38 . indiferent de secţiune. k7 – corecţia funcţiei de numărul de bare pe pol (aplicată numai barele de oţel). iar k7 se aplică doar barelor de oţel. ele se pot înlocui imediat. ele având o rezistenţă mecanică mai mare decât cea a cablurilor. k2 – corecţia de răcire artificială. În locul acestora se pot folosi coloane de cupru. dar se preferă varianta cu bare de Al pentru că. dreptunghiulare şi vopsite.

Dimensionarea barelor de derivaţie către centrala telefonică Coeficientul de corecţie kb este acelaşi ca mai sus: k b = 0. acesta fiind curentul maxim la care trebuie să reziste bara. Coeficientul de corecţie kb va fi acelaşi pentru ambele posturi.4 ⋅ 0. din acest considerent. când transformatorul va funcţiona cu o încărcare aproape de 100%.74 ⋅ 0.573 În funcţie de acest curent Ib. se alege secţiunea unei bare.75 Corecţia la montarea barelor pe lat este: k3=0.9 k b = 0. conform tabelului: S = (100 × 10)mm 2 Acest tip de bară. În cazul unei posibile extinderi a reţelei.482 A 0. valoarea sa depinzând de corecţiile k1 şi k2. θ=450C k1=0.379 A 3 ⋅ 0.573 Curentul corespunzător puterii transformatorului este: P S ⋅ cos ϕ S I= = = 3 ⋅ U n ⋅ cos ϕ 3 ⋅ U n ⋅ cos ϕ 3 ⋅U n 630 I= = 975. de aceea dimensonarea se face în cele mai defavorabile condiţii. Al (100 × 10)mm 2 .574 Puterea activă de calcul pentru care se calculează curentul este: Pc = 260 kW 260 I= = 429.85 ⋅ 0. curentul va fi mai mic deoarece încărcarea acestuia rezultă din calcule nu depăşeşte 50%. I Ib = kb 957. barele trebuie să reziste solicitărilor.185 Ib = = 1670. Corecţia de temperatură a mediului ambiant se alege din tabel pentru.4 Curentului rezultat din calcul I se aplică corecţia kb. deci transformatoarele pot funcţiona şi supraîncărcate. În primul an de exploatare a transformatorului.PROIECT – 2010 k b = 0.92 Curentul rezultat după aplicarea corecţiei kb este: 39 .9 = 0.185 A 3 ⋅ 0. poate rezista până la o intensitate a curentului electric de 1815A.85 ⋅ k1 ⋅ k 3 Dimensionarea barelor de legătură intre transformatoare şi tablourile de joasă tensiune ale posturilor PT1 şi PT2 În ambele posturi de transformare se foloseşte acelaşi tip de bare deoarece transformatoarele cu care sunt echipate acestea sunt identice: TTU – AI – 630kVA(10(20)/0.4kV).

conform tabelului S= (50x10)mm2 Acest tip de bară. Al (100x10)mm2. 40 . se alege secţiunea unei bare.574 În funcţie de acest curent Ib. poate rezista până la o intensitate a curentului electric de Ib = 975A.PROIECT – 2010 429.047 A 0.379 = 748.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful