Forța tăietoare

b) prin zdrobirea betonului comprimat de la capătul fisurii denumită rupere prin forfecare-compresiune c) prin smulgerea armăturii longitudinale sau transversale din beton ca urmare a aderenței și ancorării necorespunzătoare. denumită rupere prin forfecare – întindere. .Ruperea elementelor de beton armat sub acțiunea forțelor tăietoare și momentului încovoietor se poate produce prin: a) curgerea armăturii transversale intersectată de fisura înclinată și zdrobirea betonului comprimat de la capătul fisurii.

Mecanismul ruperii la forță tăietoare este complex și depinde de brațul de forfecare „a” și de raportul a/d și se compune din: • rezistența la forfecare a betonului comprimat nefisurat (20 ÷40%) • forța de încleștare a agregatelor în lungul fisurii înclinate (35÷50%) • efectul de dorn datorat rezistenței armăturii longitudinale la acțiunea forței tăietoare (15÷25%) .

s – forța tăietoare capabilă a armăturilor transversale. etrieri si eventual armături înclinate. Această armătură se calculează după modelul Mȍrsch al grinzii cu zăbrele cu diagonale comprimate (de beton) și întinse (din armătură). Dacă VEd>VRd.Calculul la forță tăietoare la starea limită de rezistență implică următoarele valori de calcul: • VEd – forța tăietoare de calcul într-o secțiune rezultată din încărcările exterioare. nu este necesar calculul armăturii de forță tăietoare. Principiile de verificare și control al comportării la acțiunea forței tăietoare: A. este necesar calculul armăturii pentru preluarea forței tăietoare. . • VRd.c – forța tăietoare capabilă a elementului fără armătură pentru preluarea forței tăietoare. • VRd. B. Dacă VEd<VRd. atinsă prin curgerea acestora.c . • VRd. Elementul de beton armat se prevede doar cu armătura minimă prevăzută pentru forță tăietoare.c .max– forța tăietoare capabilă maximă a elementului corespunzătoare zdrobirii betonului comprimat din diagonale.

𝑐 0.00 (d − în mm) 𝐴𝑠𝑙 𝜌𝑙 = ≤ 0.18 = 𝛾𝑐 1 𝜌𝑙 ∙ 𝑓𝑐𝑘 )3 ] ∙ 𝑏𝑤 ∙ 𝑑 ≥ 𝜈𝑚𝑖𝑛 ∙ 𝑏𝑤 ∙ 𝑑 0.5 200 𝑘 = 1 + 𝑑 ≤ 2.A.02 𝑏𝑤 ∙ 𝑑 0.035 ∙ 𝑘 3/2 ∙ 𝑓𝑐𝑘 .5 𝜈𝑚𝑖𝑛 = 0.𝑐 ∙ 𝑘 ∙ (100 ∙ 𝐶𝑅𝑑. Elemente care nu necesită calculul armăturii pentru preluarea forței tăietoare : VEd<VRd.𝑐 = [𝐶𝑅𝑑.c 𝑉𝑅𝑑.

c Prevederi constructive pentru armături de forță tăietoare: 𝜌𝑤 = 𝐴𝑠𝑤 0.𝑚𝑎𝑥 = 0. Elemente care nu necesită calculul armăturii pentru preluarea forței tăietoare : VEd<VRd.75 ∙ 𝑑 ≤ 300𝑚𝑚 𝑠𝑡.𝑚𝑎𝑥 = 0.A.75 ∙ 𝑑 ≤ 600𝑚𝑚 .𝑚𝑖𝑛 = 𝑠 ∙ 𝑏𝑤 𝑓𝑦𝑘 𝑠𝑙.08 𝑓𝑐𝑘 ≥ 𝜌𝑤.

Elemente care necesită armătură pentru preluarea forței tăietoare : VEd>VRd.B.c .

8⁰ și 45⁰ ( 1 ≤ ctgθ ≤ 2. Elemente care necesită armătură pentru preluarea forței tăietoare : VEd>VRd.5) • Pentru elemente cu armături verticale pentru forță tăietoare rezistența la forță tăietoare VRd este cea mai mică dintre valorile de mai jos: 𝑉𝑅𝑑.c • Valoarea unghiului θ este cuprinsă între 21.𝑚𝑎𝑥 = 𝛼𝑐𝑤 ∙𝑏𝑤 ∙𝑧∙𝜗1 ∙𝑓𝑐𝑑 𝑐𝑡𝑔𝜃+𝑡𝑔𝜃 .𝑠 𝐴𝑠𝑤 = ∙ 𝑧 ∙ 𝑓𝑦𝑤𝑑 ∙ 𝑐𝑡𝑔𝜃 𝑠 𝑉𝑅𝑑.B.

6 1 − 250 (fck în MPa) *Pentru elementele de beton armat.6 𝜈1 = 0.9 − 𝑓𝑐𝑘 > 0.B.c 𝑉𝑅𝑑.𝑠 𝐴𝑠𝑤 = ∙ 𝑧 ∙ 𝑓𝑦𝑤𝑑 ∙ 𝑐𝑡𝑔𝜃 𝑠 𝑉𝑅𝑑. Elemente care necesită armătură pentru preluarea forței tăietoare : VEd>VRd.5 200 pentru fck < 60 MPa pentru fck > 60 MPa . dacă efortul de calcul în armăturile pentru forță tăietoare este mai mic de 80% din limita caracteristică de curgere fywk se poate adopta pentru ν1 : 𝜈1 = 0.𝑚𝑎𝑥 = 𝛼𝑐𝑤 ∙𝑏𝑤 ∙𝑧∙𝜗1 ∙𝑓𝑐𝑑 𝑐𝑡𝑔𝜃+𝑡𝑔𝜃 𝛼𝑐𝑤 = 1 𝑓𝑐𝑘 𝜈1 = 0.

𝑉𝑅𝑑.𝑠 = 𝐴𝑠𝑤 𝛼𝑐𝑤 ∙ 𝑏𝑤 ∙ 𝑧 ∙ 𝜗1 ∙ 𝑓𝑐𝑑 ∙ 𝑧 ∙ 𝑓𝑦𝑤𝑑 ∙ 𝑐𝑡𝑔𝜃 ≤ 𝑉𝑅𝑑.nec fie a distanței necesare snec (determinarea lui snec oferă avantajul păstrării poziției armăturilor determinate la dimensionarea pentru moment încovoietor).s ≤ VRd.𝑛𝑒𝑐 𝛼𝑐𝑤 ∙ 𝜗1 ∙ 𝑏𝑤 ∙ 𝑠 ∙ 𝑓𝑐𝑑 = 1 + 𝑐𝑡𝑔2 𝜃 ∙ 𝑓𝑦𝑤𝑑 𝑠𝑛𝑒𝑐 𝐴𝑠𝑤 ∙ 1 + 𝑐𝑡𝑔2 𝜃 ∙ 𝑓𝑦𝑤𝑑 = 𝛼𝑐𝑤 ∙ 𝜗1 ∙ 𝑏𝑤 ∙ 𝑓𝑐𝑑 . denumită rupere prin forfecare – întindere.𝑚𝑎𝑥 = 𝑠 𝑐𝑡𝑔𝜃 + 𝑡𝑔𝜃 𝐴𝑠𝑤 𝑠 • = 𝑛𝑒𝑐 𝛼𝑐𝑤 ∙ 𝜗1 ∙ 𝑏𝑤 ∙ 𝑓𝑐𝑑 1 + 𝑐𝑡𝑔2 𝜃 ∙ 𝑓𝑦𝑤𝑑 Se observă posibilitatea determinării fie a ariei de armătură transversale necesare Asw.Dimensionarea secțiunilor de beton armat la forță tăietoare • • • Dimensionarea unei secțiuni de beton armat la forță tăietoare poate începe doar după dimensionarea moment încovoietor.max . 𝐴𝑠𝑤. astfel asigurându-se un mod de rupere ductil al elementului. Modul de cedare urmărit în proiectare este modul a) curgerea armăturii transversale intersectată de fisura înclinată și zdrobirea betonului comprimat de la capătul fisurii. Din acest motiv se recomandă determinarea ariei de armătură din condiția de curgere a armăturii transversale : VRd.

fcd.𝑠 ≤ 𝑉𝑅𝑑.c Da Armare constructivă VRd.035 ∙ 𝑘 3/2 ∙ 𝑓𝑐𝑘 ∙ 𝑏𝑤 ∙ 𝑑 1 1 2 𝑉𝑅𝑑.𝑐 = [𝐶𝑅𝑑.𝑝𝑟𝑜𝑝𝑢𝑠 ∙ 1 + 𝑐𝑡𝑔2 𝜃 ∙ 𝑓𝑦𝑤𝑑 = 𝛼𝑐𝑤 ∙ 𝜗1 ∙ 𝑏𝑤 ∙ 𝑓𝑐𝑑 𝑠𝑙.𝑐 ∙ 𝑘 ∙ (100 ∙ 𝜌𝑙 ∙ 𝑓𝑐𝑘 )3 ] ∙ 𝑏𝑤 ∙ 𝑑 ≥ 0.max.75 ∙ 𝑑 ≤ 600𝑚𝑚 + Pentru armare calculată: 𝑉𝑅𝑑.Se cunosc: VEd .𝑚𝑎𝑥 = 0.5.4 𝛼𝑐𝑤 ∙ 𝑏𝑤 ∙ 𝑧 ∙ 𝜗1 ∙ 𝑓𝑐𝑑 𝑐𝑡𝑔𝜃 + 𝑡𝑔𝜃 Nu VEd < VRd.5 ∙ 𝑎𝑟𝑐𝑠𝑖𝑛 𝑓 0.𝑛𝑒𝑐 = sau 𝑠𝑛𝑒𝑐 𝛼𝑐𝑤 ∙ 𝜗1 ∙ 𝑏𝑤 ∙ 𝑠𝑝𝑟𝑜𝑝𝑢𝑠 ∙ 𝑓𝑐𝑑 1 + 𝑐𝑡𝑔2 𝜃 ∙ 𝑓𝑦𝑤𝑑 𝐴𝑠𝑤.5 VEd < Nu VRd.2∙𝑏𝑤 ∙𝑧∙𝑓𝑐𝑘 ∙ 1− 𝑐𝑘 250 𝑉𝐸𝑑 Se verifică condițiile: 𝜌𝑤 = 𝐴𝑠𝑤 0.ctgθ=1 VEd < Nu Reproiectare secțiune Da Da ctgθ =2. Asl. z.75 ∙ 𝑑 ≤ 300𝑚𝑚 𝑠𝑡.𝑚𝑎𝑥 = 0.08 𝑓𝑐𝑘 ≥ 𝜌𝑤.𝑚𝑖𝑛 = 𝑠 ∙ 𝑏𝑤 𝑓𝑦𝑘 𝐴𝑠𝑤. tgθ = 1/ctgθ = 0. fyd(/fywd) 𝑉𝑅𝑑.5 𝜃 = 0.ctgθ=2.max. d.𝑚𝑎𝑥 = ctgθ = 2.𝑚𝑎𝑥 .

Dispunerea armăturilor pentru forță tăietoare .

VEd=100kN • Beton C80/90: fck=80MPa. • Oțel S500: fyk=500MPa. fcd=fck/γc=53MPa. • Oțel S500: fyk=500MPa. clase C30/37 și C80/90 • Beton C30/37: fck=30MPa. fcd=fck/γc=20MPa. . fyd=fyk/γs=435MPa. fyd=fyk/γs=435MPa.Aplicație comparativă pentru aceeași secțiune.

VRd.718𝑘𝑁 ≥ 13.𝑐 ∙ 𝑘 ∙ (100 ∙ 𝜌𝑙 ∙ 𝑓𝑐𝑘 )3 ] ∙ 𝑏𝑤 ∙ 𝑑 1 ≥ 0.𝑐 = [𝐶𝑅𝑑.𝑛𝑒𝑐 = 𝛼𝑐𝑤 ∙𝜗1 ∙𝑏𝑤 ∙𝑠𝑝𝑟𝑜𝑝𝑢𝑠 ∙𝑓𝑐𝑑 1+𝑐𝑡𝑔2 𝜃 ∙𝑓𝑦𝑤𝑑 = 110𝑚𝑚2 = 152𝑚𝑚2 𝐴𝑠𝑤.5 ∙ 𝑎𝑟𝑐𝑠𝑖𝑛 𝑓𝑐𝑘 0.𝑐 = 22.ctgθ=2.𝑝𝑟𝑜𝑝𝑢𝑠 = 2∅8 = 101𝑚𝑚2 𝑠𝑛𝑒𝑐 = 𝐴𝑠𝑤.max.5 =79kN NU 𝛼𝑐𝑤 ∙𝑏𝑤 ∙𝑧∙𝜗1 ∙𝑓𝑐𝑑 𝑐𝑡𝑔𝜃+𝑡𝑔𝜃 = 115kN VEd =100kN < VRd.ctgθ=1 =115kN DA 𝜃 = 0.𝑐 = [𝐶𝑅𝑑.ctgθ=2.𝑐 = 31.75 ∙ 𝑑 ≅ 150𝑚𝑚 𝐴𝑠𝑤.2∙𝑏𝑤 ∙𝑧∙𝑓𝑐𝑘 ∙ 1−250 𝑉𝐸𝑑 = 30° 𝑠𝑝𝑟𝑜𝑝𝑢𝑠 = 𝑠𝑙.𝑝𝑟𝑜𝑝𝑢𝑠 = 2∅8 = 101𝑚𝑚2 • 𝑠𝑛𝑒𝑐 = 𝐴𝑠𝑤.c<VEd 𝑉𝑅𝑑.𝑐 ∙ 𝑘 ∙ (100 ∙ 𝜌𝑙 ∙ 𝑓𝑐𝑘 ) ] ∙ 𝑏𝑤 ∙ 𝑑 1 ≥ 0.75 ∙ 𝑑 ≅ 150𝑚𝑚 𝐴𝑠𝑤.5 =200kN DA VEd =100kN< VRd.Aplicație comparativă pentru aceeași secțiune.𝑝𝑟𝑜𝑝𝑢𝑠 ∙ 1+𝑐𝑡𝑔2 𝜃 ∙𝑓𝑦𝑤𝑑 𝛼𝑐𝑤 ∙𝜗1 ∙𝑏𝑤 ∙𝑓𝑐𝑑 𝐴𝑠𝑤.max.5 = 𝛼𝑐𝑤 ∙𝑏𝑤 ∙𝑧∙𝜗1 ∙𝑓𝑐𝑑 𝑐𝑡𝑔𝜃+𝑡𝑔𝜃 = 200kN • • • • • • • VEd =100kN < VRd.𝑚𝑎𝑥.𝑝𝑟𝑜𝑝𝑢𝑠 ∙ 1+𝑐𝑡𝑔2 𝜃 ∙𝑓𝑦𝑤𝑑 𝛼𝑐𝑤 ∙𝜗1 ∙𝑏𝑤 ∙𝑓𝑐𝑑 = 138𝑚𝑚 • = 99. clase C30/37 și C80/90 • • 𝑉𝑅𝑑.035 ∙ 𝑘 3/2 ∙ 𝑓𝑐𝑘 2 ∙ 𝑏𝑤 ∙ 𝑑 𝑉𝑅𝑑.𝑚𝑎𝑥 = 0.c<VEd 𝑉𝑅𝑑.𝑐𝑡𝑔𝜃=1 = 𝛼𝑐𝑤 ∙𝑏𝑤 ∙𝑧∙𝜗1 ∙𝑓𝑐𝑑 𝑐𝑡𝑔𝜃+𝑡𝑔𝜃 • = 79𝑘𝑁 • • VEd=100kN.max.𝑚𝑎𝑥 = 0.5 = 𝑉𝑅𝑑.𝑚𝑎𝑥.𝑚𝑎𝑥. VRd.𝑛𝑒𝑐 = 𝛼𝑐𝑤 ∙𝜗1 ∙𝑏𝑤 ∙𝑠𝑝𝑟𝑜𝑝𝑢𝑠 ∙𝑓𝑐𝑑 1+𝑐𝑡𝑔2 𝜃 ∙𝑓𝑦𝑤𝑑 • • • 𝑠𝑝𝑟𝑜𝑝𝑢𝑠 = 𝑠𝑙.504𝑘𝑁 ≥ 21.5𝑚𝑚 .𝑐𝑡𝑔𝜃=2.𝑐𝑡𝑔𝜃=2.094𝑘𝑁 1 3 • • 𝑉𝑅𝑑.383𝑘𝑁 1 • • VEd=100kN.035 ∙ 𝑘 3/2 ∙ 𝑓𝑐𝑘 2 ∙ 𝑏𝑤 ∙ 𝑑 𝑉𝑅𝑑.

𝑽𝑹𝒅. clase C30/37 și C80/90 • Se observă că în urma dimensionării s-a obținut aceeași armare pentru ambele clase de beton și anume φ8/100mm S500.Aplicație comparativă pentru aceeași secțiune.s > Ved=100 kN).max=200kN și VRd.s=138kN < VRd. Utilizarea betonului C80/90 ne duce pe de altă parte la o capacitate portantă dublă față de solicitarea exterioară existând astfel posibilitatea dispunerii etrierilor și la distanță de s=150mm (VRd. Impunându-se o modificare de secțiune pentru rezolvarea elementului.𝒔 = 𝑨𝒔𝒘 ∙ 𝒛 ∙ 𝒇𝒚𝒘𝒅 ∙ 𝒄𝒕𝒈𝜽 𝒔 𝑽𝑹𝒅.max=100kN (NU) ne arată că nu putem asigura ușurința execuției (s = 100mm) și ruperea ductilă simultan în cazul betonului C30/37 pentru secțiunea dată.𝒎𝒂𝒙 = 𝜶𝒄𝒘 ∙ 𝝑𝟏 ∙ 𝒃𝒘 ∙ 𝒛 ∙ 𝒇𝒄𝒅 𝒄𝒕𝒈𝜽 + 𝒕𝒈𝜽 C30/37 C80/90 138 kN 200 kN 100 kN 200 kN • • Dar verificare condiției VRd. . Păstrând secțiunea necesară preluării momentului încovoietor.s=133kN < VRd.

• În continuare se prezintă rezultate experimentale obținute pe grinzi similare cu cea calculată anterior. .Comparație între rezultatele teoretice și cele experimentale • În cadrul Laboratorului de Beton armat se află în desfășurare programe experimentale cu privire la comportarea elementelor structurale realizate cu beton de înaltă și ultra-înaltă rezistență la diferite solicitări. • Printre aceste solicitări se găsește și cea de forfecare.

Comparație între rezultatele teoretice și cele experimentale .

Comparație între rezultatele teoretice și cele experimentale C80/90 cu coeficienți de siguranță pentru material 700 600 500 400 300 200 291 118 270 157 235 625 512 420 VRd.5 (θ = 34⁰) a/d=2 (θ=27⁰) .s VRd.max Experimental 100 00 80 a/d=1 (θ = 45⁰) a/d=1.

max Experimental 100 00 a/d=1 (θ = 45⁰) a/d=1.Comparație între rezultatele teoretice și cele experimentale C80/90 fără coeficienți de siguranță pentru material 700 600 500 400 300 200 92 136 180 436 405 625 512 420 353 VRd.s VRd.5 (θ = 34⁰) a/d=2 (θ=27⁰) .

. • Pentru a studia experimental comportarea la forfecare pură se pot folosi și alt tip de elemente. de exemplu elemente de tip push-off.Forfecare pură • Grinzile prezentate anterior sunt solicitate la moment și forță tăietoare.

Forfecare pură .

Forfecare pură .

Forfecare pură .