COMBINATII CU PIVOTUL

Sistemul de atac cu un pivot este denumit asa pentru ca cinci jucatori sunt dipusi sub forma de evantai, la diferite distante de poarta, iar unul este plasat in apropiarea semicecului. In acest system mai actionaeza 2 extreme, 2 interi si un centru. Plasamenrul lor urmareste sa asigure o repartizare echilibrata a campului de joc. Asezarea jucatorilor in teren nu inseamna numai locurile pe care ei le ocupa la inceputul unui atac colectiv ci, mai cu seama locurile corespunzatoare pentru inceperea actiuniilor individuale efeciente ale oricarui atacant ajuns in fasia respective de teren. Asezarea optima in teren este in concordanta cu calitatile si particularitatile atacantului si adaptata la principalele caracteristici de functionare ale sistemului defensive advers. Pentru a fi permanent in miscare si pregatit pentru evolutie, jucatorul adopta o pozitie specifica, permanent adoptata la situatile schimbatoare de joc. Ea favorizeaza pornirile bruste, deplasarile din alergare sau cu pas adaugati, schimbari de directie, patrunderi in bresele apararii si apoi retagere in zona proprie de teren. Extermele si pivotal de regula au un umar spre poarta, iar interii au pozitii diferite, in functie de ce isi propune sa efectueze. Pozitia fundamentala a atacantului mai depinde si de locul mingii in teren, ca si de pozitia adversarului sau direct. Zonele in care actineaza atacantii se imbina si se complaeteaza reciproc, astfel incat suprafata acoperita are largime, prin activitatea extremelor si adancime, prin plasamentul pivotilor si patrunderile interilor.

O forma speciala a plasamentului si a miscarii in teren si cu implicatii de tactica individuala este demarcarea actiunii prin care atacantul fara minge cauta sa scape de sub supravegherea aparatorului pentru a primi mingea. In general deprinderea de aparatori trebuie efectuata rapid in momentul premergator actiunii profesorului de minge. Desprindere hotarata si energica pe langa faptul ca surprinde aparatorul, este si un indiciu al sincronizarii dintre atacanti. Pentru ca jucatorii sa nu se incurce reciproc in actiuni, demarcarea nu va fi executata spre o directie in care un alt coechipier a inceput demarcarea si nici acolo unde se afla deja un atacant demarcat. Circulatia mingii va trebui insotita de activitatea tuturor. Prinderea sigura a mingii presupune plasarea jucatorilor in intampinarea ei si gasirea celei mai bune poziti. Desi pare simpla, prinderea mingii in timpul jocului nu este usor de realizat. Pasa presupune transmiterea mingii unui coechipier si prinderea ei de catre acesta. Cand se efectueaza pasa, pentru ca mingea sa nu ajunga la adversar, principala raspundere o are cel ce o transmite. Cand apararea este din ce in ce mai bine organizata si mai active, pasa , ca principal mijloc de caolaborare intre coechipieri, trebuie sa raspunda mai multor cerinte. Pentru sincronizarea actiunilor care paseza cu a celor care prinde mingea se face apel la sistemul de pasare ordonata. In sistemele de pasare 1-8, mingea trece de la centru, pe la inter, la extrema sau prin extrema la inter. In ambele exercitii pivotal primeste mingea la sfarsit. In sistemul 1-7 dupa o pasa dubla intre centrul si interul dreapta, primul angajeaza pivotal care paseaza mingea la interul stanga si el ii transmite unei extrema iar acasta la cealalta extrema.

In sistemele de joc prezemtate, un rol important il are conducatorul de joc. Pase in lant cu patrunderi successive intre cei cinci jucatori asezati in evantai, cu centrul mai avansat sau mai retras, cu jucatori din linia de la 9 m plasati in scara. Jucatorii pot sa-si paseze mingea, fara o ordine anume in timpul deplasarilor in zona. Cei sase pot lucra si cu doua mingi. Pivotal de regula este plasat intre aparatorul marginas sic el intermediary iar in unele cazuri se plaseaza in jurul liniei de 7 m. Are sarcina de a dezorganiza si destrama apararea, de a crea bresa in care sa actioneze jucatorii de la 9 m de a da adancimea atacurilor prin aruncari din plonjon si plonjon sarit din apropierea spatiului portii si dintre aparatori, de coechipieri si mai ales de interi.

BIBLIOGRAFIE: Ioan Bota-Maria Bota: Editura sport turism Handbal Bucuresti,1987 Paul Cercel: Handbal exercitii pentru fazele de joc Editura sport turism Bucuresti 1980