ADRIAN ROGOZ

PLANETA MRfNA ~N ALARMA!

HORIA MATEI

CIUDATUL LAC DIN V ALEA BREBILOR
(stir~it)

Colec!ia wPov·esfiri ~fjinjiJico-fantastice"

10 7

PLANET A MHfNA
raze

IN ALAR MA!
a~lrolllomic era disc al Vlang mlngt'ar de JotIile Mdnei pierea sub

Vivirlx urrniirea dis1rat muzica rnecanica a tnregtstr atoarcluautomate. GinduriJe il erau absorblte de ciudata de.smperire pe care tocmai i-o pricinuise 'Vlang Avda, pJaoeta Invecrnata, dod prim] 0 in~tfjntare trimis1i. de Inaltul centru administrativ rurlnean, Est] convocat miine la Canstatulrca allualii a canalelor, Viviri:ll i~i scutura nemultumit eapul ; Plnil OU rezolv problem"! la care lucrez, nu mal pot. para.si observatorut. Dar esti delegat la consfatutrc din partea sateiitilor. Dezleaga.-ma. 1 SW foarte brne ca nu pre'! rod pTicep' la cana!e, Chernajt-l pe Spr!c, dtrectorul cadastrulul de pePrl:<to. Glurnestl r De 10.000 de ani deleg atul satelijiln. este as1nmomul Observatorulul '15. Cum 0 sll.. indilcllm traditla ? Dragu! rneu, spuse Yivirix ell repros in glas. Nu peste multi vreme, va avea lee 0 noua "mare opoz~tie" a planetei Avda, NU-inimie daca vei lipsi 0 z], - Nu 0 zi, da.r fiecare elipa mi-e pretioaslL Da-tl searna: Vlang Avda se "a apropia de Vlang Mrina atit de rnult tncit, co neile noastre lnstrurnente.wom putea observa ortce obiect care maso.ara dear a zecea m~a parte din dlarnetrul unel oaze, Este un prilej nemaipomen:t.., - Tutusl, e cu m!p'utintlisa. lipsestt.; - Ai dreptate, riispunse obosit Vi,virix. E ell neputintii llpsesc tccrna] acum de [a Observatorul 45. A~a milne. locul nieu va ramine got., Resemncaza-te ! $i, fara sa. mal a~tep·te vreun riispuns, Vivirix intrerupse legatura, Interlccutorul sau se s.imti in acelasl timp mini us, descumparnr ~i uirnlt. Oare Vivirix trmebunise ? se in:treba.el. Ce vor zjce rnilne oamenji dod. vor da peste lncul eel gol? Dnar 0 singura data, in toatliistoria mrineanii, se ma] pomenisj, uu asernenea lucru, dar atuncl fusese un caz, cum s-ur spune, de forta majora: astronomu] de la Observatorul 45, un savant batrtn, sucombase in ajunu] lmportantel Intrunirf. Nidodata lnsa 1111 s-a inflrnplut ca un deleg at viu al satetttllor sa nu parfl-

ortzont.

Observatorut ale Soarelut,

45 de PI! s atelttu] pe dnd imensul

ca

sa

cipe la Consfatulrea
Dezamaglrea Vivirix puteafi

anuala a canaleJor.

de vaza,

pe care 0 provncase socotlt ca unul dintre pentrucaracterul

era cu mr inlenll

aut

mal eel mai

mare cu cit iub:*i: ~[ mai

E:I era iubit nu numai

sao extrem

de bl.:jin,

pen-

Urrnara mllenll traglce, rind apa devenea tot rna] put.na, jar mrinienii, dedmati de sete, se vlizul"a in pragut pieir!t. Spectrul rnorfli avu darul sa urreascii, popoarele fllrirr.!ta1.e Si asupr lte de tirani. Intr-a deznlidiijdlli!a ardoare, ele Sf eliberara, Iar l;ntfnile. riurile sl apele. cite rnai ritmasesera, devenira un bun al tU!lIrora_ !;it asttel Incepu glor .oasa Era a intelepciunii, care Insearnna 0 adevarata renastere pentru intreaga pla netii. De atunei primise ea numele de V1anl! Mrina pornira sa ta cu asalj po Iii. Stiin!a, de~dilu~atl de exploatarc, se dezvelta intt-un ritm verliginos ~i cxclustv pasnlc, Cu aJutorul energ ie] produse de urlase hellocentr ale, canale n~sfir~it.e ~ura brazdate de-a lungu] ~i de-a [atul aridelor Hirlmuri .. Viala (0 vlat1i sobr a, laborloasa, concentrata) prlnse din IIOU sa pulseze, Natalltatea crescu vertlgtnos Iji planeta se vazlI repopulz..ta. Cu ajutnrul astrenaveror, savantll izbutira sa construiasca la 0 distan!li de aproape trel raze rnriniene 0 uria~ii Sfefa eosmidi, iar dupa clteva sute de a-ni inca una ceva mal mica, dar la 0 departare de sapte raze .. Cei doi satellti artificiall fidi Planeta Pilcii, Unltl, mr inienii

fru munca ro dnlca ~i plina de ahnegatie pusa In stujba ~tjintei. cl ~l pentru ca ocup a 0 fUnc!ie. privJlegiatJ De care planeta n-o incredinl:.t declt oamenilor eu totut exceptlo nau : era astronomul Observatorului 45. De 10.000 de ani, de cind ex.isla 0 astronomie $Wnt.fica, acest obser vator se bucur a de un prestlgiu nemaipomeni1, care, de altle], avea temeiurl obiective. Observutorul 45 era consacrat exclusjv cercetarllor efectuate asupra lui Vlung Avdu, ptaneta cea rnai apropjata de Vlang Mrina. Or, pentru sufletul $i mlntea mrinienilor, stralucitorul ]u("~arar de sHlaral d reprezenta nu numai sediul celor rnaienigmatice ~i tulburatoars preblerne, cl cu mull mal mult : de el se legau trOldjN piertiute in tenebrele harbarle] $i cele mai scurnpe nadejd] lnh'-o viata mal buna, al direi simbol ernotlonant era a cascadd, Apat Ceea ce lipsea batrinel lor planetI' ~i ceea ceo dupa toate infotmafiHe ~ti1ntei, exlsta din bel~llg PI' Vlang Avda, Planeta de apa! Binecuvintat era uscatul scaldat de unduloasele , d'itiitoarele. de viatli talazurt ale marilor. $i totust lIiei un mrinean n-at fi indrii.znit sa calatoreasca pina la tarlr.~1 lor. III Carte a Legllor. statuata de multimilenare experiente sociale, era cu desiivir~ire interzisa 0 asemenea aventura. Se spune di odata, spre sfiqitul Ere] barbare, dnd mrinienii, in lee sa construiasca imense canale, se razbotau pentru sHiplnlrea lacur l[or ~i a rezervoarelor, un erou eutezator a ajun, pe Vlang Avda, unde a gas'it uceane ~i cimpii irnpadurite. Desi aceasta era [esigur doar 0 legenda (did, ne vremea aceea, m:rlnienii n-ar fi av.ut cum s1 a.junga efectlv pe alta plancta), ea riim~sese adlnc s~pata in constitnta genaratiilor. deoarece Intruchipa un vis din cale abra de Irurnes,

45. Flira nlci 0 lndolala ca, daca a.s-tronavigatia s-ar fi dezvoltat in Era harbarlel, destinul ei ar fi tuat 0 alta desfasurare. Acum Insa, absorbitt de cnnstruirea canalelor, mrlnlentl erau rnulturni]] chiar ~i cu laptul ell rachetele ii pot transporta pe satellti. Este drept d., la tnceput, dupa ce anaHzele spectroscopice l-au lncredintat de abundenta apej pe Avda, au [ansat spre ea ma] multe "astronave. Din anumite priciuiillsa (po:a~e din cauza atrr,'lsferei 3vdielle pre a dense), solll trimi~.i nu se rum InapoiascriL Doar 0 slngttra expedijle a teu~lt sa se tntoarca, data.
~jj pri.ntre

prim ira nurrele

astronomice

de Prtxto

cell' dintii, Observatorul

~i Askruk

; pe ei fura

iniiltate

rnarlle

edi-

8

rita Iaptulul ,ca~eiul acestela lUI se tncurnetass sa ccboare pe Avda, margillindu-se 5·0 illmeze dill afara stra111rilor e! de aero Aced 'film d.etermina atltudlnea pe care 0 adoptarli mr inienll ell privtr'e Ia plane1a ilJJvednatiii. EI contirma. cerceiarile astrorromiior r mari ~i oceane acopereau luceafaru] de smarald, Totusl pef lcula colorarn mal dovedea. ,ca Avda SI! g".a·seHe pe treapta cea mal de [os II barbarlei, cJ1 e locuiti de anlmals infrico~atoare, eli e bintuitl!.. de Ilapraznice uragane ~i zguduiti de .~xploz1i vulcanlce. De atunct data vestitul edict al Inaltulul centru administratlv ca nlct un mrinean sa nu se aventureze in Avda pina dnd aeeasta nil va da sernne c:it a intra! in lstorle, adicii 1ntr-o era a pad! ~i a intet.epclunii. Motivele invocate eraa rezonabile $i lntemefate. "Chiar de-am presupune - anita, printre allele, edict III pomenit sus ca mamijereie superioare au euoluat pilla la 0 ireaptd amana, pe noi nu. ne intereseaza sa tniram if! .legliturd CIl once fel e.e ffinte gtnditoare. Ce s-ar face lumea noasird dadi aceie fdfJiuri
mat

d.uptl cum au douedit 130.0&0 de ani de preisiorie mrineanii, acest sinistru stadia genereazii in mod inexorabil razboale, tmpilare, suie: rinie, crueime, In aceasta siiuaiie, oomeni! de pe Vlang At/da at ti mel!' primejdio$idecit uirusurile audiene GMe ne-Or putea inuadn, desmreee, spre deosebire de acestea, ei ar auea 0 GOf!~tiintii tndreptata sure riiu ~{ distrtusere:" In contlnuare, edlctul arata condlttlle in care s·ar fi putut stabili legitura dintre locultnrtl eel or dona planete: ,,£ [(ira iruioioj(j cd treptat, in decursui timpului, constiinia audienilor ua aiunge la niueiu! intelegeri; noasire despre lume, lor socie: taiea lor ua cunoasie fl' ell bineiacertie aduse de Era i::telepCilinii.
atunci !Jom putea IUa contact cu ei, caci doar atune! et ne cor aiuta eieetl», tara sa 11e temem de 0 incercure de cucerire. Peniru ei, dacd au aju.ns pe 0 f.l!altti treapta a ~tiirllei, este retetiu simplu sil'9'i den seema de exisienia noastrii si de grtuiul nostru Doar puiea

S-IX

nila

abia

ilt

stadiul

«[lntina

imi

apariine

numai , mie»?

Dar,

de cioilizatie, Perlectiunea mrinometricti a reielei de eanaie pe Care te-am iaiat, rtesttrljiiele zone irignie cu vegeta(ie aflatede-a llmgu.l conductelor iubulare, Torma si pozitia oazelor, impresionanta regularitate cu rare se schimba; [11 [unciie de anotimp, uizibitilaiea carralelor - toaie acestea reprezinui douezi tndubitabtle ale tnainictei iii pa~n[· cei noastre tehnici. Studiind sistemul nostru planetar de irigare, audienii trebuie st'i-¥i dea seama cd e! este artificial. intrucit 1!U exislti {lfir(e naturale care sa [i puiut sili apele polare prouenii« din dezghe; sa se renerse sore ecuatorul mrinean. liz ceBa C6 prioeste oeseruaiiile noasire, p1.na. IleUm n-am izbuti: sa constauim nici un [enomen care sa ne incuraieze la stabilirea unei legliturl ell Vlang Avda. Exploziiie tnregisirate pe ..>collF(a acestuia , pot [i de naiuri: otllcunicii sal}, simple exereiJii ell u.n explozibi; [aortcat de om. Oricum, IlU exisiii inoa. niei un. indiciu al ureunei conslruc: tii care sa poarie amprenta atuiienilor sl, totodatii., sii fie obseruabitii
de txe 0 altii olaneiii"

TJiol in acest istoric edict al Inaltuluj centru adminlstratlv se stahilea marea illSeTlHI'iHate II Observaterulu] 45, al carul conduclitor trehula si tie in deeursul tlmpurilor delegnt al cefer do.i satellti la consfUuirile eanatelor, tntrucir tlrimjr~a mesa lulu] ell Vlang Avda II

4

lntra! in lstorie putea constltul ~l pentru Vlang Mrina 0 cotihlra emotionantli - aproplcrea de Planeta de Apa. Asadar, fllphd eli avdeografulul i se atribula un rol aehlvalent EJ:! acela al supraveghetorule] de canale sau oaze era slmbolic ~i plin de semnificafij. Tecmal de accea atitudinea astrouomulul sttrnlss unnlre,

*
centru admialstratlv, acest caz,
Tn~tiintat de toate

Xeinton, marel'e coordollator socofl cli e necesar sa clariflce
acestea,

tara

allnaHulni

jl1tirzlere

Viyirix Iu chernat la 0 convorblre in sala fotoliilor TC5F '" Gondnciitorul Observatcrului 4·5 se instala lntr-unut dintre fotolil, si, uupa. ell apasa.pe clteva butoilne ale tablauluide cornanda, in Iiltul din tafii aparu in culori !?f relief imag-inea electronidl. a rnnrelui coornonator mrlnean. "JIJ ne-arrs mal vazut de mutt! ii spuse zill1bindu-i prietenos

Pe astronom il emot.iona jntotdeauna figura 1mbatriniia. a llustrulul sau protesor : ochil lui bl inzl, de 0 pnritatc copillireascii $.i de oadineime de Intelept, taja zb1rcita. de tlmp, dar ~j de raspunder lle pe care ~i Ie aSUl.11aSe tntr-una dlntre cele ma'i gTelepuioade ale planetei lor, plirut acela adiat, adudnd a protuber anta sol are - tatul hnpunea respect, adrnlratle, incre.dere, dragnste, bucur ia ciinatura. zamislise un asemenea om ~i regretu! ca nu-l puteat intilni mal des" - Da, raapunse intim1dat ca in adolescenta Vjvirix .. Nu De-am mal "azut de 1.11ultima consfatulre a canaleler, - Ceea ce tnseamna ell la tine totul a mers blne. Vorbesc desigur dill punct de vedere adminlstrativ, ~i Vi'vlrix se vazu sagetat de p'rivirea aceea care dezlegase pentm irrfiia oara misterets nucieulut atomic. ,Ile. irenie Xeintolil. Iar aeum vrei sa-mi raJle~ti !;>i prilejul oneill1, .de a te vedea mllne, Vivirix n-avea nlc} o inclciulii ca ios-tul san uasdil 'era sinter, sl tocmai acest lucru 11·llliljlCa Iji;-I fa,cea ~a nu se sirota 1<1largul sill. - $tii -ee insemnatate au diplitat de dtevlI det:enii rnartle opozitH en Vlang Avda, incerca sa se apere astrnnorrru]. - Stiu,. rise Xeintol'l de. sUngacia celuitatt. Dar \llttma opoziHe de acurn opt ani era la fel de tnsemnata ~i totu~j nu te-a fiicut sa Hpse.$tL $i i,arii.~i prlvlrea aceea dezlegato'are de taine se atinti asupra lui Vtvlrtx, In mQmenhd in ea;reacesta hlase hotatlrea sa nu rt".~arga la cnnsfatulrea eanaletor, stluse di-I va astepta 0 luptii grea. eli va fj .dlemat de Xeinton ~i cii lIa.U "oate pus in situatia sa-I minta. Viviri1( se sjrn~i euprins de ciuda Impotrfva lui Insusl, cael nurnlntise niciodati. ~i acum va trebuisa dezgroaps aces! uitat ~. nedemn prucedeu 811 vremil'or stravechi ~i sa-] foloseascii tncrnal tmpotrfva omului pe care-t venera, Era. insii. mal U!10r decit 5.11:infrLlnte Jntreaga cOl]sf.ii.tuire a
canafetor. Cred vern descoperi luc.rurj spuse el fermsi totu$i piilind .. SilT! cnnvins cii Hira .0 pricirtli Tlltu~i, pentru liufJetuJ unul prleten, ests prea rar, n,:luii

Xeinton.

fara

pic

en

extraordinare

ne Vla.ng

Avda,

noastrli traditie.

anumita n-ai tncarca mllenara Cu mate- astea, sper di ..fj vel face tim!) 'vi'i miine.

sa

*

TCSF;

telecromosfereoloruce

(n,a.,)

5

Aparatele tale doar lnr,egis.{riea,zii ~i fara tine tot ce vel dorl, Apoil ~tiu eli al la dlspoz ltlenarnen! de ispravi. Xeinton k~1 user din cadruliotoliului TCS.f, srh;tindges!ul de a-I atinge lui Vivirix mlna, Poate di bllbr1nuI, se Jiisne mina] de on irnpuls reflex, dar nu era exclus $l taplu] intentionase in [elul acesta sa dea cu~ in1elor lui mal multa dHdura, un timbru mai apropiat, Hal, zl-mt ce s-a-ntirnplat ! Clipa cea Wavli venise: Vivirix trebula sa rosteasca m.nctuna. Cite nopti nu se I'findiise el ell team!i ~i siHi la aceasta adioas;idipa r Intradevar, conduita lui putea f! socottta cu at1t mal reproba,bila cu cit i~i p'remed'it,ase mar pe indel!,te minciuna. Dar ce alrcevaafi nut de !acut' Casa-I mint. pe genialul savant care, dupa ce sinletizase descop.eridle disparate ale citoTva generatii de atornlsti, explorase vic, terics straniul univers '31 nucleului reprezenta nil nUIT'.a1 0 probl,emii de con~tiintii, ci ~i una de inteligentlL Era, de altfel, singurul aspect INli <Itl'uzant al aeestej ne1ericl,te Il{)ve~ti. Oricnm. tncercj al pac ali pe acela care pliclili'se natura, smulgindu-l valuTile uner Talne lundamentale. teputea ~a~e sa zlmb~~ti. Si Vh,lrlx, lulndu-se du'pll. p.m:edeul unor celebr] mincinns] din antlchltate, l~i prop lise, pentru a-I amagi pe Xeinton, sa ~flLlnii totusl adevarul, dar un adevar partial, ell totul altul declt acela tulburiitar pe care-t descoper lse. - Ca sa. in!elegi ce-Il vo] spURe. tncepu cl cu voce .slab!, iRgaduie-rni slHI arnintese ue scurr eiteva: elemente esentiale de bioavdeoI!!'raf'ie. Sf, luind oiling-a \'argii metalica, \l1,virl" se rntoarse spre ecranut Intunecat dindaratul sau. Minglnd luclul sticlos al ecranului, virtu! verR'ii, minuit cu dibacie. isea losforescen] contururile plan.sfer e! avdiene.

ca.

sa

infr-un mod neorcogen. Intre cei doi' pol! se intinde 0 imens.l plaliorma continentaHI ce reprezlntli 56% din supraiata uscatulu; ~i care. desigur extrern de stmpliflcat, poate fi socotitii:. de forma unul poligan
buit heptagonal. de cealaltii

-

DUIJa

cum

se vede,

continua

Vlvlr!x,

solul

avdean

este

distri-

parte. desparttt

Intr-o

parte

a, ei se gase~t,e

0

de apele

unul

mare insula pentagonata, jar ocean se ,ailii un contiaent

6

aldituil -

mfllate

din uou1 triunghiuri, care din urrasul retrel central'. Nu infelej;!
ttl

lamlaltli inslittreazii
toate

.

rna]

puti"

de

lu-

care

fi aruncaj asupra lor 0 "ouilt lumina? . Da!' Ji'ku 'Vivirix,. M asta datil ell toala convlagere a. Sin! siO[u,r eli. dupii rnllenil de asteptare, am primit ill s,fir~it eel dinti! mesa] ca avdienil si-an lnceput istoria. - $i 111 ce consta aces] mesal >

cute:~ intreabl'l

de ce-mi

sa

Dare,are

repeti

ner:obdare

ac~.sl"e JUt:rllri d! mult curtusX.eintoa. I\i lIescop'erlt tu C!''IIOl

Chilll1! mare!ui coordonator dev"nis~ deodata gra v, - Vezi, spuse astr0[101r;~11 tndreptlndu-st varga spre ptanlsfera, In ciuda iaptului cif lnvef isul apel'or reprezlntf 70% din intrf'aga supra-

fa~li, planets lnveclnata are pe loate contine nte le nnrneroase deserturl : uria~e tii.rimuri pusfrl, cteasupra caror a aproape eli RU tree norii ~i care, dupa cum ne-au dovedit spectroanalizels facute. sint constituite din rrlslpur! de natura. sllicoasa. El hine, i1f cipva ani, in inlrna arid)i II Irnensului continent heptagonal (~i Vivi'fix desertsun cere pe harta] am surprins apar itla u-nei a,deYiirate mart. Acum, cind ne-arn aprapiat

extrem

de rnult de V(allR' Avda. rni-am putut

veriflca toate observajl.Ie

anterioare . aceasth mare a fast creata 0 data pentrj, totdeauna. -Si din pticina aceste! ,~nigmatjce mlid te-a] decls sa nu vii mrne la consfiitu irea C8n81elor ? 51! incnmtli Xetnton, Desigur cit, de cum am ohservat uoua mare, am ptes!'!]]115 ca ea ar putea fi opera avdienilor in JLlpia ell natura potrtvnics a unor r egiuni departaie de. ocean. Prea era i~piotoare analogia ell propria noastra, istur ie. Tutus! n-am staruit pe ares] drum. ,ad imi lipseau alte dovezj mal conc:ludente. lata insa ca, pe trei dilltre p~liculele Iilmetnr !llllte in ultlmete zece z lle, am dat de ceva nemalpomenit. Pe un vast teren din apropierea marii. am detectar lin complex de explozii sau de "'~mna1izarilumrnoase_ - Senma llzar! !? De unde ai dedus tu acest lucru? - hi vel da searna singur indatii. Areste exprol~iera[i despar!ite spalial de dlstame atlt de lngusie. incH de pe Mrina ditdeau illizi" unur linH drepte: iar in limp ele se desrasurau in [rei faze. Sl din nou \liviri" i~i Indrepta varg a metaJlcii spr e ecr an, - Prirr.a faz8.: un tdunghi drcj!tutlglu:

A doua faza : acelasj triungn.i,3vind

r:

patiat~[e

celor doul calete:

Tn sfirsit, a trela pli.tratul lpotenuzei;

tau:

triunghiu],

:patratele

catetelor

~i, in plus,

Tenrema lui Xarhltag ! rnurmura tulburar marele coordonator. Da, teorcma lui Xarhitag. Si atunct rni-am zis ca Ilcest mes a] laHsat de "vdienj din apropiefea mariiariificiale reprezinta I) dovada a Pllferi! si lrJ1elepciunillor. - lar tu, spuse pe un ton sever Xeinton, e~ti mal putin inteJept decit 5-ar Ii putut crede, Al uHat de vilitele aVdiene de- acurn citeva decenll :.' Era 0 intrebare legitima ~I:strlngenta. Cu Q generatie in ufma, Lnmnxarnb, predecesoruj lUi Vivirix fa Observatorul 45, deseoperlse lntr-o ~i cl de pe marea platlorrna heptagonal.a iz_bucnise spre spa.tiile cosmiee un boUd,. CUe ill curtnd avr a s.a devinii un non satellt al Soarelui. Acest tenon-en urnpluse de btrtude planetei in¥ecinate intr.llier,ii. intc.a Eril <I' ratiunJi victorjoase.Tolu~~ unll se lndoiau ile justetea acestei ;n1erpretliri s(lcotind eli bolidul plItra fi de origine vulcanicli, (Ulterior s-a dovedit eli nlc l un nnu vulcan nu erupsese atune; pe Vlang Avda.) AI!li contestau ln gel1eral caracterul P!U!nic al adivitittii avdieniler, Cel rna; indirji,t adversa- <11ipotezei lui Lomexarnb era MortifJe-x. un tinar pashwat de prelstorta Vfang Ml'inei ~n asa masl.:l"ii. incH pretutfndenl incepuse a vedea 11lspaimlntii1uarele nlluci ale tre<:utuiui. la acea memorabltn sesiuae a Constatutrll canalelor, Modifle,x :rezumaSe opi'lIiil ,pesimi~tilor pr;n aceilsti:! cancluzie. IAio,asa ca un verdict: - A~adaT, singur te-ai prins, Lornoxamb, in capcana unei dilen~ : bo1idul nbserva} de tine orl e~te dO'vada c1i Vlallg Avda st-a lnceuut istoria, ceea ceo; illsa. contrazrs de ,expIGlz1i1e prirr.ejdioase pe care tot tu le-al scrnnalat, od este 0. anna .sall rezultatul acelor exptosl]. Orlcum al intearce lucrurlle, nic! una dintre altemativs nu poate [nsernrta mesajnl asteptar de nai. Si tot[!~i Lomoxamb nu se i!ldola dI Intemeptase fnsa~i eeel mesaj. lnstinctul siu de cercetator incercat 18.1cosrnosuluiil inttirea convln, getea eli nu gre~e~te. Desigur ea aces] lnstict se baza PI' anumlte dovezt, care insa, din plicate. erau deordin secundar. Ii Ilpsea inca proha concreta hot1irito"ilre, cu ajutorul careta restut rndiciilor sa se p()atil cr lstalfza in mod necesar ~i Ingic. In ~chimb.avea 0 nestramIJ1ati r.edintli in perfedibilihteaa1:celeratrt a mnteior ginditoar~. ~i aceasta cOM.£eptie gen.l:'rQ<lsa ~i optimistl!. EOI0 Uiisase, ca pe 0 mostenire spirttuala. $i dlscipclulu] Sail, Vivirix:
pe nurnerosl mrlnlent. f.iind cons ide-rat drept uu indlclu

ca

lncultnr ii

8

- Cu clt materia 'inninteazli spre formele el superlnare de organf. zare, ell atit fiintere care I) intrllchipeazli sillt tMi asew,'1:niito,lre ca formii.,iar shalile dvfHzatliior Sol'nttot rna; com,p,(ex~~i Sf succed Illi mod ascendent, tot rna] vertiginoSi. lata insa eli f''P"E'nimente stranl], Llefutllnte au lIVUt in t:urj"d Joe ~i, chiar daca fie n-au pntut sli:intirme ipoicza lui Lomoxamh, all jucat pentru partizanit lui J\~ortirlex rolu] uno," anne precurrrpantteare. La cltlva anl de la ohservarea pr imulul bnlid, 0 rac'l'rdii uria~a g-a Indreptat spre Vlang Mrina $i, la zece raze mriniene. sl-a schimbat hrusc traleetnl, devenind un al tr~ili!!a sateHt al planeteigazda. Dupa opt saptamln] de revol'lllte in jurul aeestela, [a fel de sLtFprinzator ell I'a venire, balidul-sateltj a deviat de pe drurnn-i obi~l1uit ~i" zl'lUTinrl eu 0 vi'te:lla mai iraTe dectt Iii Incepur, II Eaeut tale intoarsa. vreo 2iro de or] rnai mkii decitpdmll) a fast v5.zutii PGl"!Iind spre .,.aeeea~il direct[e. Cu cin:ci ore tnainte ca ea sa. in1retale orbit a Mr!nei, 0 ~tjl'e trimisa de Ohservatorul 45 II eutrernurat tutreaga j!ranetli: pe hordul astronavel avdlene Iusess de1edatll 0 mare cantitate de eIemetlte radioactive. Pe atund n-.rinienci a.bi.al~j, im::cpuse.1t expe[i~n!c;l.e asupra E!n<!rgieil gravifice" asa cil au fost sil it! sa asiste n::!!luiil1::i~j 1,&Inain1area inexorabllulu! proiec1i~. A':'e5ta,. spre densel)ire de racheta antertoara, lUI l.ncerci sa se sa:tellzeze, dO' irinil1dll-~i zhiorul,i:<1'i pjerclul treptat din altitudine, In rnorrrentul in care patrllnse ln straturtle snperioare ale atmosferei,
A (recut
,Rn.
jI,Q

$ijJ:l,rniita,te,

sl

0,

nclltta rachet;l

(di! data asta Ide

;pund;l Rcestor dtinuitoa~e probleme, Ortcum, centacful cu avdieni: u s·a, piltml tuturora ,din cale afara. de primejdh)s. Pe Drllinea d:e z; a cerli:emr ilar ~tiintifice a test tre.cutli descoperfrea rrsijloacelur de aDiir3;"e a plaodel. l'aate efortllrile rrzici:enilor s-an indre:ptat ditl'e aeelast obi~etiv: cnrnputea fi ahituta din cale 11 astronava Iansata spre Vlang AdnAl.. In area epcca de Fanica, sl-aIncepu! gtorioalO.."1 act:ivibte Xeinton. pe atune! aproape un adolescent. Asernenea ururl erou de bas.1m! ... a a,vintat et asupra halaurutul gr.[l:'l'iih::~i,intr,un termen ll'!uiillr de scurf, a dezlegat aceasta eseuj"iaJi enigm.li a naturi], IE posibil dicelebritatea lui n-ar fi ajuns. atH de rapid recunoscuts deil1trreaga pl.:lI'I:eta dadi tJw,ria infrksl;iator de abstractj pe care (I elallorase n·M fi avut 0. grandioasa aplicatie practica si, in prlrnul rlnd, in domeniul apararii M.rilld. Maltumlta noii forte l!nfigFavitationale euserlte, tDateral>heteJe care au mat dar Hreoale planetel au fost prinse ca lntr-o uria~a p~aSili nev!'lzutli ~i aruncats ln spajiul cosmle, Dupa l'itlv.a ant, cind avdienll i~i vor fi da1 searna cii eforturile Ie sint zadarnlce, viztta astronaveier a lneetat. Cu toate acestea, OIrkind eloij'sta prhrtejdla unor nol lansar l, ell dezastruO'asele lor consecinte .. V\'vinx c:o:otemp!a iru.ntea 'incrl!'titli a lui Xeintl}n;, ochii siii bllni !?i severt in aeelasl Hmp, ca ills-i~ rapu~a omene3!!lea, ~i se intreb!E mirat

d,intF-<I I1rfdfiil neCllrKISCIlt.'f san dator1tii mnr,j meearrism dcclal1~for, racheta sari ill aer, Explozia. a fost illsj).HrnintlHoare. Blllmitu;,£ nu se jluzkii., dayz;ua se I.lllhmecii de veste: apo], in zona acelei cat"strltfe str atosletlce, se lisa IH! amur~ slnlstru. IIIT1lat de Iurtunl ~i plo], ~i pulher! radioadwe ciiznra peste t.artr.urHe mTiniene. Dnpa optnia majo.ritlitii savantllOT" tusese n explozie termonucteara. Care erau insli cauza ~i S(1).pu!? se Intrebau eu 'tam ararmatl, Pod" d I'IU iusese decjt :L1n netertclt accident. poate eli aceia care trimlseserg racheta inientillll11ll S~-I'ji vesteasca a.~ttel nuterea domlnatcare, Nim:eni nu era in masura s']. rlis-

fua

n

lael fata uuel invazii de-a asernenea arnnlnare > Teate resursele de care dispunea ptaneta ar fi trebuit, in cazu] acesta, sa He concentrate In construlrea unel gigantke retele de aparare •. Si atuncl tacerea lui Vivirix nu era criminaHi? Dar daeli Avda trirnitea in realitats 0 sulle de recunoastere ~i Imprletealre, nu erau absurde, ba chi.ar d,iiunlHoare nernalpomenltele energii r isipite z adarnle de mrinienii, panica, ura ~i lntregu] corteglu de Instincte stirnite din negurile uitate ale trccutulul ? . - Ai uitat de~'izitele lor de acurn eitel'a decenii ? i.~i repeta intrebarea Xeinton, vazlnd di Iostul sau elev eziti Sa-! raspunda, - N-am uitat nimic" zjse ginditor Vlivirix. Parerea mea einsa eli avern totusl de-a f'aEe cu mesajul unei IUIl:,i ,evo1uate. - XarhitaJ;[ a trait cu mull rnalnte ca planeta noastra sa. fj trrtrat in Era intelt>(JciunH. Tr ansrniterea teoremel lUI TlU e un argument (on- Ai dreptate, Oar nu m-ai Ills,at terrnin, Faptul d\ ne-au semnalizat aceastj tcorerna nu tnseamna el insus] nimie. tntr-o 'Heme, chlar noi ne gindeam sa tolostm acelast procedeu pentru a Intra in comunicatie co avdienll, A.~adat, e yorba de lucrul eel mal simplu prin care i~i poi rr.anitesta gindirea logici tlip,turi desparfte de. oceanul cosmic. Dupa ce vern raspunde, nra doar ~i poate mesajele VOf' deveni mal ample, mal complicete, - far nnl nu Yom raspunde pina nu vorn avea certltudlnea di ~j Avda a ajuns 0 planetli a paLii. Eu am aceasta certitudil]e, Ascult1i~! Pe Ung.'i teorema propriuzislf - care pentru a f,j transmisa cu succes a cerut destgur 0 tehn-d excePIionalli -, avdienjl au gasH modalltatea sa ne .rna] spuna ceva, -In fiecare fazii. de care am pomenit, laturile figtcrilor aveau 0 anumita culoare = mai intii eraugalhel1e. pe urma albastre. in sfJr~;t, verz], Acea.sta peate 5.11 aiba 0 semnificatie pur fizidi, ara!1ndu-n!! cum percep avdfenll culorlle Iundarrentale ~i PI' oele complernentare. Dar poate sa semnittca ~i aeesj lucru mal proiund . "ll.ridele pustturl, not, loeuitoFii Planetel de AiJ'li, am lzbutlt sli le invinge-m ~i sa Ie lnlcculrn cu 0' bogata vegetatie". - Cum dimioe totu~i ell vizitel.!' de acumciteva decenii P flicu lmperturbabil Xeinton. Vivirix nu SI! indoia veneratul.sau il'ri.eten era irnpreslnnat de cele ce auzlse j ~ar tncma] de. aceea ,i~l impunea 0 rece cum?a.nire. In momentul acela, el devenlse il-'dl'dihmd, inteleptul, rnarele coordunator al lnaltulul conallhradmtntsfratlv. - Chiar $; din VtJ,tinele date pe care Ie avem plll'ii acum dessre acfiunea avdlenitor asupra naturlt, putem. reconstltul, in linii genera le, dezvoltarea lor lsrortca. Inca din documcntele lasate de Lomoxamb, ~tim ca. primul bolid care ne-a vlzttat, acel uria~ satell] care, 101 un
Ce anume? vlngatar,

~i nedi.jit cum 'de se Incurnetass sa·' minta. 011. avea (I neml1rg:nitl tncredere in geniul~i lnrelepc iunea rnarelul coordonator. era stgur ca acesta nu va Iua nidodat:i, 0 ho!arire neureapts. loh1ii cum ar fi putut slVi sp,,~,a ea in r-Ilpa aceea (I mil' de astronavs avdiene zburau sure lI-1I"i'na? fUllctia PI' care (,I detlnea I'·lil" fi silit PI' Xein;lon Sa inC(lno~tinteze irnedlat Inaltuf -ccntru admlnistratlv, $i pnate cii s-ar fi putut ca atarrnanta veste sa nu fie datli publ idUtii pinl clnd nu era stabil U interr[la agresivli a avdienltor i dar a doua z.i seintrunea Consfaluirea canalelor, ~;i atunct Iuerurtls s-<lr f'i alla] lrnedlat, iar 0 panica neb una ar fi pus stapinlre PI' mr inieni .. Puteau ap aratela lor anligravHice

sa

sa

ta

10

Rine, spuse Xeinton. e lnferesanta concluzla tao [nsa de unul slngur nu voi putea IU<l vreo decizie inaceasta Inselnnatii problem.l. Miine vel vent If! consfiituirea canalelor, ~i eU toUi Impreunjl vom vedea CE' atitudins trebuie luiim. Astr onornul prrcepu ca rnarels coordonater este neclinttr 'in hofarirea lui; mal incerca '~otu~j 0 u'ltim.'i {l3nSa : - Indraznesc sa cred eil in aceste zlle e mild' important sa supra. veghez necontenir ecrcetnrlle Observatorulu] 45. Ceea ce a$ spuns eu la cOl1sfi:ituire vel putea SPUriC in numele meu ... Soar p,Jirea ci'i de abia atuncl mintea lscoditoare a. lui Xeinton intelese taptut ca Vlvlrix ascundea ceva. Si din nou lnteleptu] deveni om, pentru a reusi sa patrundll in sujletu] ccluilalt. - Pr letene, Ii spuse, e~ti. convlns ca, daca existii .0 posihilitate dint,·.o mie sa intriim in legiit:ura cu Vlang; Avda, eu vot Iupta din rasputerl n-o pierdem.? Sint convins I Dar temaiintrebcete-aitacetudaeaarexista.opos.ibilitate dintr-o mie ell dorinta slncera pe care 0 nutr ire, de a ne tmprietenl cu awdienil sa se lntcarca dezastruos Irnpntrlva noas1ra in~ine? Ai acceata a:est rise? Vivlrtx tacll : nu se simrea in stare sa mints f1Hi~. Batrinul ottli de parra lup!a cea grea s-ar fi terminat : Acurn spune-mi toate motivele (are te impiedicii sa vii milne.

oceanului

~ill, iI pornit-o lnapol spre Avda, fusese lansat de pe vasta corttinentalii ; adlca de acoln unde, hi zilele noastre, a rasaTil rrrarea din aproplerea carela ne-au parvenit semnalele. lata. deci un ~ir de fenomene care, luate itolat. pot parea misterio'as'e. dar, global, i],IIStreaZa aceea~i intentie creatcare sl p.a~nicii. Pe de aWl. parte stlrn, de asemenea, ca minuscula racheta, Ia a. clirei apreplere a lzbucnlt acea teril!!lli explozfe, fusese lansata de pe unul dintre cele doua. triunghiuri, Nu e reznnabil deci sa presupunem di Vlang Avda era pe atuncl imparfila in doua rabere z Aile lapta ohservatin ultirnele decenil wln s! cnnfirrne aeea.stii. tpoteza. Pe ctnd, in spatiul heptagonulu i, zonele galbene,aride se preschimba lot rna] rnult in pete srnaraldli, adica slnt terflllzate, pe lntlnsul cdor doua triunghluri Se eemarca un proces invars, care de abia In ulttrnul tjrnp II inceput fie oprit. Mal mult inca, inse~l calotele polare ale Avdei au scazut. cedlndu-st tot mai mull loeul iIfIomenl platrorma

sa

sau \legetatiel.

sa

sa

*
amfiteatru de granit intesat de lume.
A doua z], la deschiderea
$i'

acvarnarln

Consfatuir'il

din capltala

annals

oazelo- ecuatoda'le

a canalelor,

marele

era

Pe un ecr an (oloosal, proiectoare puternice de ctteva mil de orl II Vlang Avdel, asa cum

aruncau imaginea mariti era transrnisa de uriasul

telescop al Observatorulut

45.

Conform tradi[lei. ordinea de ztexacta a dezhaterllor Iusese publj, catii in ajun, $i iD~tiinfarea eli Vlivirix va lId'uce ve~ti neobi~nuite despre VI'ang Avda trszise lnteresul tuturora. Dear copiii prea mlct sl bolnavii pr.eil grav, din cele clteva sute de mifioane de rnrlnlenl, nu aslstan in acele momenta lia lucrarile consfatulril. in sallle TCSF raspindite de-a lungul ~i de-a latul planete] sail, !lnga aparatele arnenajate in loculnte, ~c:oJi, uzlne, spltale sau la observatoarele de pe eel do:i sateht].

Oe. fapt, :pentru 0 zi, intre.agll activilah" umana lncetase san:infle ~ital~ ale M.rillei mnd im:redintate exclusl-, automatelor, ' Totl delegajH leana~elsf se strtnseserjl ~i IlCUm asteptau cuvintul de deschidere al marelui coordcnator, Dar acesra, in mlltf l1eobi~nuit pentru Iirea .. Iui calma !jl stapinWi, paTea oarecurn enervat. Ce S-u fi iTltimplat CUI Vivirix? Dupa. ce t-a roarturisit taptut 51 aparaters ultrasel1sibHe ale Obseril'atoruluJ 45 deiectaseni lalTsarea II ,0 rrie de astror.ave de pe Avda, astrencmuj i-a fiiglhluif di V<I partlclpa In consfUuire penult a.-~; expuns punetut de: vedere in aceastJi arziitoW'e chestiu ne. ~j acum tlltu~l in1irzJe. . Viizind till mal poate prelungi asteptarea, Xelnton chemli, prin
rnicul a] avdengrafulul

I se

telefo.ll
SPIJSC

ca.

di Viviri:1' eMc III mareie
:

[ltt/versaf

de... e iUasa pl'cz.ldentialii p

tclesccp.

Auzi

glasul

Ob$crvatorul

errL)tioliat

45.

- Iarta-rna, Xelnfon. N-am putut veni... Nu-ti pot spune de ceo DeocamdaHisint tontrariat de ,anumite,.conatatari. Te rog sa deschlz] conslatutrea fiirii mine I Ado ta cunsstlnta delegatiloT ceie dlscutate de noiieri. Cum term ill , iau ~j eu euvtntut prig TCSf. Nellntstea lui Xeinton nu lusese desigUf imp3.rta~Hl de cfudata corrcortare II lui Vivirix. Cu tORte accstea, in. nwmenful solemn in care Iucrarfle consfatuirii canalelnr fura Inrej}llte, locui1orii Vlalll:! l\\rinei IIlL puturii gisi ne Iigura ml}tc:!ui eoordonator a ltceva decit aceeavt gravii, bz.rb1i!:e.a:sca ~i profunda espreale pe carp. i-o cunosteau parci dintotdeauna. Atitudittea ,lui Xeinton nu voia sa ascundii m,inil'nilor lr.}.l1iij9rarea Ilui, rae'i toti bii{batii ~i tnate Iemetle planetel erau convinsl ca ~'oraHa [ucrur} il'~lte din cemun. El voia nurnal sa 11' inspire tncredere, sa Ie cnmunice acea stare de spirit prielnicll; a.cfiun;iJor botiirite ~i lipsite de teama, Ca in riecare an, hilantul facut de Xelntnn (n:cepu CIl sltuajia canaleln- ~i a oazelor. Bjitr inu] vorbea slmplu, clar,c:oncis, reeur gind adesea 18 cifre mal elorvente dectt oriel'. comentarfn :j: totodaLi ii plficea sa contllreZe rapid, ori de cite ori se lvea prllejul potrivit, surpr lnzdtoarelc, dar iire~tile perspective ale vreunei acFuni obstesti. Era un fel de plastici': rnatertalteare a viHorurul, ~i, in acest cadru, tiec~re i~iintelegea mar bine indatoririle pe care marele coordenator nu ulta sa le pr ecjzeae, "N-avem su-fidelltll ap.ii - spuse el in iddteiere!il Olc.estlli c8j1itol diu hllan] -, rnasa planeteinoastre e prea mica pentru a refine atmosfera ~i vaporlt de apli, nu se pot forma nortl care ar putea pastra clildura verrita de j'a Snare, I;illstfel temperaluf,il Mrinej s<:ase rlc!:onte·nH. lar clima ei: tinde sa del/ina mal aspr!. Strabunll nostrt aulu,ptat eroie pentru a~i smulge lIaturii vitrege tot ceea ce aceasta le puteu da. Ei au brazilaf cu irn'er~unare .scoarja M.rmei, aducind I!chidul diW1tor de "iatl de l a rezervorul d.eglleatli ,al caletelor pnlare, Dar jns'll~'i acest rezervor s-a aratat a fi lnsuticient. In ultimtd setol am invltat Sa fabdci!m Jndustrial apa stntettca, Iolosind oxizf all ati in 80lu1 mrinean. Va trebui Sa miirim cnnsldera, bH aceste uztne, ~otrua ie Inzeci pmJuctia .in c:ifj'lla ani. E necesar sa cream un urlas rezervar de apli, 1m rezervor, ca sa SPUD, asa, inepuizabil ~i, dadi va fj nevnie, Il '110m acopcrt cu 0 vasta. boltli de material plastlc. ~mnta no astra are. de asemenea, rr.lsiune.a sa cN!I!Ze straturi graa",e de nori, sa o"lina p'ante mai ,rig-uroase generatoare d·e oxigen, sa spereasca rapid densitatca atmosterei mrlniene, In ve-

l2

derea natizarii <It.estor obiective, va incepe tl}nsiruirea tmor glean. lice statlunl gravlfice, cu ajutorul carora, pe zone lntinse, gravltatea va creste io m~ sensibiJ.,.'" In dllda neribdlrii cu I:are asteptau ~tirile privitoare la VI,ang Avda, toj" eel care-l ascultau pe Xeinton aveau sentimentul lncurajator ,ea 51! gasesc Intr-n lume s,1~uri>.,familiar1i, in £are, ell reate dificliltatHe vietii, progresu] ests inevitabt] ~i viitorul mal bun. ~i poate di nelamurita teamli d vor afla vestl neplicute li fi[cea sa Ie 'para ~i mai emot;ona.nta eXflunerea bMrinului savant, /;i'i iata eli deodatli acesta Ie atrase atentla sll-~j pastreze lnjelepchmea demna, de aceta Cilre locuiau Planeta, PlkH: .. [0 etuda amlntirtlnr legate de vlzitele avdlenilor nu trebule sa ne alarmezs fapful f'ii oin nDIl :vom primi din parte-a lor un. 'DE1voi de rachete, DeocamdatlI nu putern afirma cu prel:izie ce in1errj:ie mtna spre noi cele 0 mle de astronave. De aceea e necesar sa. consider-lim rapid, dar cumpatat toa~ e posibiliHitile ce-ar putea snrvenl, preeurn ~l mijlo:ac.ele de a le face fatA, in orice caz, e blne ne pastram c21mul ~j lncrederea cii, untndu-naputertle, vern izbuti sl ,asigllriirn exlstenta pa~nicl.llui nostru 'camin planetar, l n cnrind, conduc:atOliul Observatcrulut 45 ne va ccmunica nol date in legltturacu acea!ita problema, Pina atunci propun sa inceapa d!sclltiile"._.

sa

- Dupa CUm v.a aratii aparatu] de pe capu] rneu, sinJi un orbsurdo.mm din nastere, ~j totust, da:todt.a atctputernicel ~lIlinfe, ell do, aud ~i pot vorbi, Nu va putet] lncblpul cu ce seatlmente am pa· ,mns pentru intTia oar11 In universul aces in hogat, dupa ce ani Jungi fuses-em ScufIlIldat in oceanu] noptii. Am dtit in vechrle legende des. pre iI casca in stare sa te fad nevi.iz.Ilt. Cnsca pe care mi-aji dat-o voi, Qameni' af ~tiiiltei, nentru a-m] face vjz.ibil universal, este ill echli mel cu mnH mai de pret, Am 0 ma.re Incredere ln ~titma, Ell. Imi da certttU!l~nea eli. 'lam g~si posrhiHtatea sa ;Ililituram primejd:a care ne araenin!!. ~

csbturf.

Cintl Vlvlrtx ceru legatura ell mlcul podium JCSF, lniUta:t In. O11jIocul amfitcatrtrlui, se preglitea sa-~i Incheie cuvintarea un ins ciudat, V~j acesta era lnstalat in1r-o statiune lCSf, tocma] in nordut polar 31 celeilaln, erntsfere, i'lu;o:la era deslivjr~ita. Cr antul vorbttorulul P'5.· rea gata sa fie illghifit d'e e ca,acaiift din prtcina faptutuj cj se giisea f,UO 0 case! neagdi, din care pm:nea~ t~tltacu!d~ mai ml.lHor

s.a

Vivirix era rniscat de cele auztte, dar alte simtaminte ~,l.i paternice 1I asaltara dud apiiru pe podiurnul Test? inaintea delegati lor cOJIsflituirii. 0 paloare teribiJii i se asternuse peste fata, buzele li treITtIlr3U user, dar in Delli avea scintelerea acelula aflat ir.aintea unei lupte supreme, - Prietenj, pernl e£ cu voce sJabiL Tntul ml se pare ulultnr ca [ntr-un vis. Abia 'Ill trecut zec·e zile de cil!d am primit semnalizlirHe transmlsa de ling! noua mare avdeana, abia s-a scm's (I zi' de clnd am observat flota eelor 0 mie de astrorravs in zbor spre moi, -ca dint nou am facut 0 surprinziitoare dcscopcrlrc, pe car-e trebuis sa V~o implirta~esc. Aceste astronavs inainteazli cu 0 vjteza nematpomenitit : de eeJ PUti'" zece ori Ir,li rcpcde dedi ultimele rachete avdiene care ne-au vlz ltat, Este posibil ca inaprOldmativ douazec! de zile solii Planetel de Apa
ajunga la noi, ~

Ihivirile tuturora

se jndreaptll

lllgrijorate

spre marele glob sma .•

13

:raldiu

- Am cunvlngerea, continu,a Viviri:x. ca ~i; pe Vlang Avda a in. "ins tntelepctunea, dar aceasta n-O I'ut Inca dovedi cu argumente perempter il. Ce' ,pot face, lIeocamdata este sa descopar cit mal rapi.d nol date privitoare la tntentta cu care au lost [ansate rachetele, De pi,llIil. vot incerca sa constat daca pe bordul lor exis,t;! 'Ir.lteriale radioactive. Tot ce va mai pot spune este urmatoru'l tucru. chiar daca e bine sa ne luam anumitc masur] de aparare, s1iim prudenti in lolosirea lor. Dac.a flota trimisll. de avdlen] vine till '0 snlle pa~nic,a, iar nni '0 distrugem, ei ne vor socoti. pe buna dreptate, tli~te slHbaHd. In duda cuvintelor lini~tito<lre spuse de Vlvlr!x, toti mrinienii prim'ira stirea adusa en pe 0 mare nenomcire. Q tacere apiisatoare se lasase rn acea dipa peste intreaga planeta, Munci IUl cuvintul MoOrtif.!e1l: ; Niciodatli VI.ang Mrina n-a trecuj pri n momente mai groeie, striga el Ilratind cu degetul spre Imaglnea stranle de pe eeran, Sintem amenirrtat! co dlstr!Jgf':rea. Tot ceea ce stlm pina aeum despre Avda e de naiura sa ne ins[)1iiminte. Mlllt:i clintre nni j~i mal am:ntesc expi~zia terrncnucleara de acum citeva decenli, Mi Se pare eli Vivirix a. uilat de aceasta exploeie, NI1, raspunse astronornul, dar fa a Iost declan~ptj de 0 astroI1I1Va venita din cele deua trIunghlur]. - I;ar aeum de unde au pornit cele 0' rr.:e de rachete P - Din p,aci.lte nu pot spune, Au Icst lansate dlntr-un punet IIrlal atunct in emisfera nevazutil d'e: noi, - Oar ori de unde vor fi pornlt tot nu Insearnnji nirnic, Ce cautll ele la nol P Nu [e-arn chernat. - Totusl, de zece milenll asteptam din partea avdlenilor un sernn

ries pe ecran.

care.

illvliluit'

de

miuunatelc

valurj

ale

nortlor,

luneca

rnlste-

d

au intrat in Era j'ntelepcillnH.
-

ar sta lucrurlle, treouie sj ue pregatim de: aparare, lata esentialul. $i, dupa cum vii dati seams, rt-avern timp. Propurr de acee a coneentrarea tutufor fa. telar in vederea crelirii de plnse antlgravltatlonale pe tntreaga 5up.rafatil a ""rinei lil a satelltllor, Praiectut propus de Xeinton cred cit trebula sa-I arninam peanul viltnr. PrlncilJalul e ca oaspetl] nostr: nepClHiti Sa nu atlnga planeta, N-au dedi, dadl. vor, s.a explnreze a.lte corpurl ceo restt,

Nici ele nu-mi spun nlmlc. Ele pot fi totod,atti sidglHul de Iupta al dusmanutul care navalf~te asupra ta sail, pur ~isimplu, un viele§ug. Se vcdc eii Vlvlrlx, tmpresurat rnereu de stele, a uitat Ir."l

-

0

Semnalizar ile Jl1sa ...

rnle

de

projectile

na

pot

reprezenta

aces!

semn,

citeasca

Istorla

uarnenilcr.

De alttel,

orlcum

sa

'"

Planeta Paei! Iu inv,adati de neHfii~te. MaJorilatea delegatilor ta consfatuire aprobasera prepunerjle lui Mortiflex, ~i, ca urrnare, Mrin:! deveni peste "noapte un urlas santler con~actat construlrll uz irtelor antigravifice, o multiseculara educatie reuslse sa creeze un popor de oamenl sanltto~i din punct de vedere trupesc Ji spiritu<!I.Clima aspri mentmuse
in con~tiinta IDr ascujimea necesitatli de a lupta lmpotriva naturli. Totusl, aceasta incle~tare ell elementele oarbe avea in ea ceva fire~.c, patetic ~j Ioarte uman, Cu totul alta era insa sE'mnmcatia ·b.it.alie,; UllOr Wnte ginditoare imIJotriva uner alte iapturi inzestrate cu gindire. Unje

14

mal exista in cazuj acesta [udecata P Aces. riiz'boi illt,e oamenl avca in elamaraciunea acelor napraznice vrernl de rnult ultate, clnd snciet atea umanii mal era divizatii in el ase sociale a.ntagonice. Cine eT3'lI, acet avdienl ce incerCIlU cotropeascs Q lums care nule ap'a:rtlnea? Imparat], reg!, sHiplnitori de fintlni~i de m)iri? ~i, desl in general mrinienH l:~i daruiau toate fortel!', de buna voi~, acell\ia~l 5CQP de a!}arare a planetet, ei faceau acest lucru ell ruihnire : gec:!utla lor ved it spu]berincll-se visul lntr-n Avd1i inteleapta. La IITm8 crmel, explO"zia termcnucleara de acurr-, ctteva decenil ar fi putut sa Insemne un accldent: dar navala a 0 rnie de astronavnu rna] era un lucru intIrnplato,. In acest timp, Mo~titlex, t!iscipolii ~i parttzanlt sal par,ci fuseser:l . cupr insi de nebunie. Desigur in masura in care incli nu erau cunoscute intentiile pa~nice ale avdlenilor, propunertls lu] in vederea apararii erau intemeiate. Tucrnat de aceea inteleptul Xeitlton IlU 11.se im~ potr1vise, iar locultorlt Mrinei Ie aprobasera .. Totus] Mortiflex ~i al lUI exagerau. Falmosul adversa- al lui Lomoxarnh trilise 0 viata intreaga din studlerea trecutulul Indepllrtat, Acr-asta llisase urrne : cha- f.arii vola sa. capiitase unelc apuciitur] arhalce, i?retutinde'lti vedea du:,rnani, comploturt ~i toafe acete sttuatl] indisolubil legate de Era razboalelor dintre (lase.CwlI pe Vrang Mrina lilt rna] exlsfau de rnilenll conditii pentru aserrenea lucrurl, batrtnul dlrturar se multumea sa le dezgroape din tomurile colbults san sii le redea in dirFle de lstor ie seris~ de el insus]. ':1i acurn, deodata, se Ivlse prilejul descollere chlar in real]tatea contemporana gerrnenl] treclltullli! Un,,1 dlntre e.mulii lui Mortif!ex, un scriitor de .alitfe] [alentat, tipeari, a [ref a z i dupa Constatuirea canalelor, 0 po'ilEstire care facu multii vliva. til ea era tocmai yorba despre jnvadarea MTinej de Che avdieni. Ace~tia erau deserts] in culorile cele. mal iRspaimintitoare .. asemenea unor monstrl, rnzestrutl eu ientacule uclgatoara li cu oehi tiorlll~i. Era clar eli imag'inatla autoruln! nil era dtul! de putin confonnii stiintel, di se tnrudea mal de grabli cu Iantastlcels hasrne din timpuri lrnemortale j aparutii insa in acele clrcurr.stante, cartea aV:J o influentii nefasfa asnnra .anurntto"pldte predlspuse la sp'aimele trecutulul. Dupa ce-o em" Vivirix se inturie ·~i ceru lmediaj leg.Hura ell Xe'nton. Acesta tu ~i el de parere ca povestirea este absurda, inutila ~i pri_ mejd1o&Sa ~i dadu dispozitii ca ill toate uazele sa fie discutaUi prohlerna lntati~arH avdlenllor, Chiar daca ei reprezentau 0 amenintzre pentru Mrtnll, nu erau uiste Iabuloasa plazmuh-t de cusmacare paralizeazii. vointa ~j inteligenta;' dupa toats pTobabilifatile 'trebuiau sil fie ni~te fap'iuri ginditoare,.cu 0 gindire aflata poate intr-un stadiu inferior, dar carMa Ii se putea raspunde ell arruele ratlunll, Aceastii masurl Iu sa'iutara ~i avu rasullet in mijlocul mr lnlenllor; totusl in suflefele multnra, naillcirea hido aselo- moluste continua sa Se mlste, Este drept ell nenurr ara]! mr inien] asaltau cu intreban Observatorul 45, interesindu-se diH,:1i. nu Jusese descuper it vreun nOU i.ndic!u privitor Ia lntenfllle avdtcnllor. Indcmnar de acest interes popular, Vivirix se adresa din nou marelut coordonator. Eu nu rna prtcep in hloastronornle, 'Ii spuse acesta, iar astrofiziea nu ~till cum te-ar putea ajuta. - Totll~i trebuie sagasim 0 solutie, Nil este tntelept dis~rug~m o rnie de astronave avdlene dear din pricina fricii noastre. - Ai dliept.ate. $i eu sint framintat de aceasta proJlem3i .. ne~co.m-

sa

ca,

sa

sa.

15

da.ti, rna. s1ra.duiesc sa lnstalez in asa rei: c1mpurile ,antJgrinrif"Ce indC rac.he.tele sa fie lansale Inapnt pe drumnl ,P"e care au venit. Daca au I.In motor nuternlc 5i combustiiJH sullcient. vor ajunge de unde au plecat. Cembustibl] sulicient P DaI un asemenea coreJlUst.iblJ nu ,p.oate Il dedi atomic. .111 general, da. At.unci crez] ell. vol detecta clernentcle radiQadivc? Tot ee-l posibil. Da, ajuncl are exista ineli un argument nefavorabil ... Oil'! JI,jicate, a~a este I spuse cu tri5te~e Xelntun, De aceea te sU.fui.esc sa. imaginezi cit ma] rapid un mijfoc nrln care ne-am putea cOI'Il/iuge Ele adevaratele ,intentii ale avdlenilnr, M...am gi'ndit s~ rasplHluem semnaUzi:irilo-r ,rimite. Nu e 0 soluNe~ Cere 0 cheltuire prea mare de energle,
destul timp ajungem la un llrnba] consun, $1, in sfir~it, dovada de care avem nevoie trebule sa aibii un caracteoblectiv, independent de vointa avdientlor. In aceasta privinta. /l\orliUex. are dreptate: daea ei sint de rea Cf"edinta. ar putea tncerca s;i ne pliciJeasca. avem

sa

apo] nu

*
1n seara aceea, scrutind en ajutorul ultraradlolucatorului balta
cereasca, in cautarea rnlnuscufclodire care puteau aduce Md·n;:! u moarie deco~mar sao Implinlrea niiliejdiJor, Vivirhc dd.ermini IOlUl cttorva astrcnave, apo] puse In fU!1ctiune aparatele automate cu cue avea efectueze dellcatele spectmanalize.. Oe Ia "prlmeJe rezultate ramasa conslernal. Xeinton avusese dreptate : racbetels eurtau cu sine elernente radioactive. A~adar ... Noaptea, flrziu, dnd intrii. in hamal: lingli nevasta lui, Vlvtr lx ou·~i putea tainu! trlstetea, Ce-l cu tine, dragul meu? iI illtrebl1 lngrijorata Xiriviv, Ca oricelol:uitot de pe ~.rina, ~i Xiriviy era preocupatii de senza[lonalele !jUri legal.1! de numele sotulul ei. Arr.'inuntele ins a Ji scapau, denarece, in ultima vreme, amindol fusesera extrern de ecup att. Xirivi',1 era conduciiillarea Uzinelor de aJl'a sintetici de pe Askruk sl Prixtu. aciivi1atel:e-o obliga sa rumina uneerl ztle liltrel:fi pe celalalr satel.t, Se intimpJa Dn lucru paradoxa,l, raspunse ablltLit Vivid", Sjnt sigur eli am receptional [nceputu] mesajului pe care-t tot a~t.e[Jtii.m de 10.000 de ani. Dar nu pol dovedi. $tii til ce inseamna asIa? Xirivill tacea, regretind di nu pnate fi de nici un tolos ... - Asia Jnsearuua. relua Vivirix, eli mai tirziu tot se va dovedl eli am avut drepf ate, dar atunct va fi I1H3 tirziu. Xlr lviv se gindi la eopi.il:lor, ~i im3gcinea uner 11T",;:miitr·iell tentacule Ii irlisari in mlnte, Nu credea inas.emenea lnchlpulr! faTa noima, dar pusrhltitntea unul I".'!.zooi intre lumt 0 inspliimtnh. Voind sa-.~i stapi:nellsca sentimentele. Iemeia ill rna] aspri dedt ar fi trebu it : Ziei ca e~ti si.gl.lr, dar nu poti dovedi. 0 alatnrare de cuvinte mal anti~Wnfific.li nicl IHI se putea .... OaeR. am fi aVllt timp sufieient inaintea noastra, ~i daca n-ar fi exlstat aceasta fUllestl I'si.l:Joza de spaima stirnrta de MOftiflex, chiar ~l doveztle mele de pi·nii acurn lIr fi fast wnving1itoare. Dar totul Con-. splra parca i'mpohiva mea ...

sa

16

- Te-al molipstr ~i tu de 13 Mortillex, rise Xiriviv ca sa mal in" vioreze atmosfera. Sotul ei Ind. nu dadu sernne eli ar ji gustat gluma, eliei continua pe acelas] ton neciijit : - Fiecare zi aduca not argumente in favoarea morttllecsllor. Vite, numai a:searli am constatat ea astronavelsm, 0 inclrciiturli atomrca. Asta pnate insemna eli. siRt dotate cu un 111lltor atomic, dar ~i ca ar uutea avea proiectlle care sa ne distruga, - De ce-ar dori avdlentt sa ne distruga? ,- Eu nu cred asta,dar latii un lucru ce va alfmenta spalrna rnultora. lacura 0 vreme, Aceastii. spaiIT.I, slrntea instlnctiv Vivirix, se cuibarea ~i in sufleful Iemel] sale. - La urma urmei, mormlii el inciudat, e ceva ce nu inteteg nicl eu, Ce rost au avut avdlenli li~tia Sa ne trim ita 0 rnte de nave. inainte PI' a intra teme!nie in co~nica~ie cu noi! Ce-au avut el in cap nu-nteleg ! - I-aji intreba. Pentru asia insa ne-ar trebul un Iimba] comun, Dar ~l Iii asta am izbuti sa ajuagern, daca am a vea tlmp, Or, ti-am mai "OUS, imi ltpseste tlrnpul, Intre aba-i atune] direct! - Cum adica ..direct" ? - Prtn hiounde sau IHI sttu cum S-Dr rnai numi, - Exdu5. In Hllerete'am flkut asernenea experlente, dar farl! u n r ezultat important - De ce ? Nu erau destul de sensibile aparatele P - Nu aparatele slnt de vina, ci tnsest ac.este biounde, care nu se pot dlferentla din puncj de vedere calitatlv. Adicii un geniu sau un Pfost, un Ins Iurlos sau unul tericit, un om bun, creator, s au un om rau, cu spirit dtstructiv, pot emite blounde perfect asemanatoare. - ~i totust Efrei)!; p.arrii spune cii se poate ... - Cine-] Efreil(} - Un radiobiolog I de la Spitalul central de pe Askruk, sm, era 0 discutie legata tormaj de astronavete avdiene. Ca pretutindeni. fiec are opta pentru 0 plrere sau alta: pentru Mortiflex sau pentru tine; iar unil socoteau eli fie care dintre vol are oarecare dreptate I)ina la pru~a cuntrarie : de alUe,I, mi se parI;' eli aceasta opinie (I are ~i Xeinton. EIreix, este insa cu totul de parerea tao ojn yorbi in vorbii, un adrniI'ator a'i lui Mortifl'ex a spus cii rcarele coordonat{)f a cam Jmbatrhiit, Efn~jx i·a zis rizind eli Mortif'lex: este !a fel de batrin. dar mai putin Intellgent. ..Crezt ca se poale cintari inteligenta?" l-a lntrebat ce1:1Ialt ironic. "eu clntarul nu", i-a r1ispuns radlobiologut, "Dar cu apar atele mele rna lncurnet". Apoi ne-a asigurat eli, oricind. cu ajutorul unor radiatll cerehrah, (nu mal tin minte cum Ie nurnea}, ar putea pe intuneric sji-l deosebeascs pe Xeinton de MortHl~. Nu crezt 'te-ar putea ajuta ~; pe tiDe? - $tiu eu!? Miine voi vorbi ell Efreix. Si cendueatorul Observatorului 45 adorml, glndindu-se Ia casca
lntreaba-J 1

ca

se ocupa ell studiul rad iatiilor, III curenlilor ~i, al ernise de substanta vie, in raport cu particu1aritiitile ei de structura sl iunctle (D.T.). undelor
I Radtoblologia

11:

de gran it ~,i acvamarln,

rniracutoasa

,3

orb-surdo-mutulul

de pe

podiurnul

YeSII'

OIl

marl]

sa1i

II

I

I

Viyirix se duse ue ' satetltu] Asknlk pentru a se il1tHnl cu rad.ohiologul, dar ~j pentru a se supune unui scurr [ratamenr cu unde reo generato3re ale [esutur ilor, UHimHe saptamini 11 surmenasera serlos. Efreh, era un barbat earn de-o virsfli CI! astronomul, simpat.c, eomunicatlv ~i tndatorttor. La fane al venit! ii spuse lui Viyirix de cum afHi ee-l adusese. - Vrei sa spui cii te g-Indeai la mine? Ma'i rnult inca. vo iarn sa, te vizttez ~i sacti propun exact acela~i lucru, Risera bucurns] de aceasts colncldenta. - Asadar, se lnteresa astronomul, maiexista ~i alte radiatn cerebrale in afara bioundelor> - Crer] eli. estl de acord materta este inepuizablla,

-

Deslgur.

ca.

.

II

Cu Mit mal rnult e substanta vfevIn alara bloundelor woo_cu.!:! de rnult ~i care, clnd slnt culese din creler, se Inscrtu sub forma de clccrroencefalograma, substanta vie ~i tn special ere leru I - emite Q i:ntinitate de radlajil, generate fie de prccese!e metabolice, fie de transmuta~ii:\e elllergetice care au Inc in celula nervousi, lie d.e intrarea ttl funct.e a anum itnj- zone corticale de celule. Din aceasrg bogatA p aletli de radill1ii, radteblelogia a ~i r eusl] 'sa ill"registreze 0 serie ell ajutorut unor radtocaptatoars ~i radroamptlflcntoare uria~e pentru inregistrarea mtcroundelor ~i a rnfcroradiafillor : p'e no] rnsa ne lutereseazn .acum acelea a] carer specific este In rap ort cu continutulgjndlrfl. Astrel, detcrminind unele caractertsttct ale acestor radiatl] [viteza de patrundere, intensitatea, frecventa), putem studlasnele tendinte, unele aspecte principale ale gindlrii. - fo,ari:e interesant t ~i chia- crezi cil i:o creierul lui Xeinton exista rad.iatiii pe care nu [e are Mortiflex? - Nu cred, sint sigur. Prj"e~te aceste harti spatiale de driertte activitiiti cerebra le, ~i Inaintea lui Vlvirb, se infati~a un complex rnirific de Jinil rnultlcolore, care Ii parura Irumoase, dar de loc iutellglblle.

-

-Vile

aiel hiirlile lntocmite

pentru

Lnrnuxarnb. In transcrterea

apar aturf noastre, uneleunde, in rapor t ell earacterele lor fizic.e, capa!a diferite cuiort pe ecranul bloelectroradioencefalografuluL Acest aparat inregisfreazii slrnultan multttudlnea de curenJf. unde, radialii ale creerului urnan, Undele transcrise in culoarea Violet sint speciltcs pentru un creier extrem de evoluat, ,(U I) dezvoltare neobi~nuitlia scaartei emisferelcr cerebrale, cu 0 pFofurrdE, activltate constructiva, log;,a. pasnlca, adaptata intereselournanitaji]. Aceste unde v.olete, pe care le numim V. L - unde ale lntelepciunll -, slnt specifice erej noastre. - Si tragi; niidejdea eli 110m putea vecepjluna acests unde de la departare.a. la cars se ail Avda de noi P - Teorette nu este lrnpnslbll, lntrur-it ete stnt Ioar te penetrante, Practic, aceasta problema rna depaseste. Eu stlu insa De cinev,a Care ne va ajuta,

a

Marele coor donator dlscuta ell, eei doi savant! prln interrnediul TCSf-ului. Dupiice-i asculta cu atentie, le spuse r Am Irrrpresja di De calea propusa de vol vorn izbutr sl rezo.lvam aceastii enigma. Metoda nu va fi prea con:'lIlkatl sl, in ctteva elle,

18

s-ar putea sa obtinem rezultatele dorlte. La :marele radietelescon de pe Prixte, vern monta un hloelectroradloencefalogr aj cosmic eu '1) arnpli1icare gig.antie.ii. in stare sa. capteze s~ Sa tran,;crie bjoundele venite din unlvers, Jar cu ajutoru] unu] receptor special pentru unde1e I, vorn c.iuta sa le prindern 'pe acelea ernlse de' avdienl, daca, hineinteles, lUI ce emite.
(I] ztlele care urrnara, satelitu] astronomic tu in f:erhere,. ,"nginerii in electrntehnica ~i electronlca, secundatt de 0 rnuljlme de ajutoare, reutllau radtetetescoput in vederea detectar ll pretloaseloU,I, Pentru Vivirix era a mare bucurie gindul cava reus] sii-~i dea searna din tirnp de lntentia cu care fuseSBfalansate Slife 'e.i astronavele avdlene .. Maj ramineau pina Ia sosirca lor 15 zile, clnd 0 noua. descopenre strecura in suUelele t,..rinienilor alte neltnlsfi. Vlvirh constatase eft 0 suta de astronave, dtstzntlndu-s« de cetelalts nOlla sute, se aprnpiau de Vlanii Mrina cue yih!,za. afit decoll:'iider'abiHi, inci! avean sa. atinga. stratosfera planetel doar in clnct zjle. Pentru .t'Otl, aceasta vijelIoasli avangarda a flot,ei de rachete avdiene constituia nu numai 0 Slirprizii. ci ~( Un sernu lngt ljer atur. Chiar ~j Vivlirill. se intrebaacum deconcertaj ce urmareau avdienf] cu aceast i manevrn, Ira 0 sfidare aruncata acelora care se p'regatisera fad . fafa la 0 mie de astronave z Era un vicle~u!!" prin care incercau sa sendezs frontul irramlc s Sau pur ~i slmpiu vnlau ceva ce mrlntenii I1U puteau intelege? Orieit de ciudat ar parea, acela pe care-] bucura eel mal nu, lt aceastJ[ veste era tocmai Mortiflex. BiitrtnuJ se erijase Intr-un fel de general suprern al inexlstentet armate rnrlniene, controla buna destasur-are a. lucrarilor Iii circula pretutlndent cu vigoarea unu] Unar .. - Ti·ai giisit In sHr~it meserla t 11 apostrnta ztmbind Xeinton, de cite' ori 11 vedea, Ei bine, ,.g,eneralu'I" Mortfflex socotea die eele 0 suta de rachete avdiene srnt blnevenite, ~i n-au deeit villa rnereu in cete de cite .0 suta, Mai usor Ie vor invinge. In acest tim;J. instal area urlasulu] amplificator Iusess terminata" ,,1 ultlrnele pregiitiri erau facute penlru rnarea proba, Marel.ecoordonator era nelinistit de spirltul riizbninic care 5e tre:zise tardh in Mortltlex $i zorea cit putea Inceperea experientej cu undelel. Pilla Ia sosirea prirnului' elidon de a-stnmave 1111 mai ril.masese decit I) singura zi. In dlmlneata aceea, In saia de comanda a superradiotelescopulul de pe Prjxto luasera IDe Xcintnn, Vivirix ~i Efreix. Astrenomul lndrepta formidabila xupola metalica spre luceaflirul pHpiind '11 luminile zorilor. In inJma acelel oglinzi de retele se concentra un punct de pe s£lprafata. Planctei de Apa. Viv'irix al,ese 0 regiune din aproplerea ma4"ii arfificiale. "De acoln g"indea el - rni-eu trlmis avdiel'lii primele semnale: pe ei ii vUicerceta mal inti'i."

sa

Sa

Pe rr."irele eeran al receptorulul se aprinsesera lurnlnl de tuate culorlle, Era indi un amestec nedeslusir de felurite unde, d,intre care illtfe speclale aveau sa al,eagl!; numa] radiatiile care demonstreazg 0 der:voHare exception alii a scoartej cerebrale, a activitliUi nervnass superloare, a gindirii creatoare, pasniee, adeevate umanitlltii. In acel moment, in ca.bina suna strident alarrna •
. a TCSF aparu chipul furibund L al lui M.ortiflex: Astronavele avdlens se 3propi.e de Mr i.na, In VOr intra in cimpul nostru antigraviik. citeva minute

19

- Vin indatlt I ii 5oj.H1S2 Xeinton. Inainte de a pleca, marele coerdcnato,- Tine legatura. permanenta cu Inaltul ILni (eva, cemunlca-mt. Vii urez succes ]

U ruga pe Vhdrix: centru admlnlstrattv,

Cum

In spatiile stratesferet mriniene incepusa 0 lupta intre daua forte nevazute. 10 diplI ill' !:!lre patrullsera ill pJasa anHgravltlltio9ala intinsa in calea lor, cele 0 sula de racheta ':oiifrina:rii brusc mersul, dupa cum un oblect i~i if!cetine~te caderea atune] cind trece din aer in apa. Dar aceasta IlIU e dedt 0 imagine a unei realitiiH de, cu totul aHa natura . ..Ce s-o 'Ii i!ltirr,,,lat CD oarnenli db astrunave P-' se intreba Xeinton, care urmarea puil'! locator direle batilliei. "Desigut cii au pierlt," $il o umbra de regTet ji invalui ocWi. Aparatele atatau bolizji metallct, care strtibiitus.erl vlctorloase haUTile cosmlce, 2:aceaul acum merti In plase1e antl g'l"lIV if ice, ca nl~te pe~ti tra~i la mal de un niivod. - Am iilvins!' sJriga. Mortfflex. Marele coerdonater II privi, Pe fruntea ..generaiului" rasirisedl broboane ~e sudoare, fatll iI era inci lncordata, dial' in och] nu-i citi hucurta unut adevarat invinglitot. - Totust inauntru au fost oamenl l ~()pti el ahlaperceptlbil. - Si rnai mult, ii spuse Xeinton, Nki nu ~f.iill incl daca au ven.t cu un r,!ind riu. Spre stupcarea amindurera, apa.ratele prinserii deodat:t a se agita. Ca un vlnat care tnalute de II fi doblll'ft mai, zvlcneste 0 data, energ!a astrunavelor nu Iusese, pesemne, eu totu] inIrintlL Sau poafe eli, aparatl de puternice dlllpuri magnetice, avdienll din inferiorul navelor im:ercau sa razbat1l prln plasele In care cazuser;it, $i din non acea triuta imrizlbill se tnclnss in inaltele p.atufi ale atmosferei mrtnlene, Cin:~111antigravific al plaselol" Iu Illlir!t la maximum. De asH!. data. rachetele nu ver rna] fi, oprtte, ci ljterRlmenfe vor fl prelectate, prjn genunea sideralll, lnapoi. Dar, spre spalrna lui Mortiflex ~i profunda ui'mire a lui Xeinton, astrnnavels strabaturli vastul xiII antigravific, cu aceeasj u~urinta cu care 0 bu.::atii de plumb trece prln untdelemn, Forta lor fusese deci colosal1l1. De aCUm Inainte nimic nu Ie va mal putea opri,

'.'

ca

alergara aduca Inaltulu] centru adrninis1tativ aceasta stire, Parflzanl] lui MortiUeJ\, maiales aceta care r,aspindfsera povestca menstrllor w tentacule, lura cuprlnsl de groazli la gint!ul, dl s-3r pntea intilni cu proprlile lor scoruiturt, dev~nfte alevea, Majoritatea mrinlenllor auziss despre victoria astronavelc- ~i despfe·ciudatll lor coborire tocm<1iin dreptul capitalei, Fiintela care sint in stare de asernenea ispriivi nu Dot fi niste fiare, i~i' spuneau el ell intelepdunea 2di'nc inradiidnatll in tire a .Ior.

De pareili ~i,-ar fi blltut jill: de tOllte presupunerlte mr inienilnr, cele o suta de astronavs ll<l'l:liIiua: spre capttala eaaelor ecuatertals ~i, in apropierea aceste i a" criborira cu viteza redusa pina at1nsera solul planetei, o n:.ul,time de ingrijitol'i de Gaze,care nu Sf allan departs de acolc,

sa

20

[nliinte de a tua vreo hotartre, iT.llrele coordooat.or lui leg.a.turll ell VivirJx. Acesla ii spuse eu vocea gituit.i ,de emotle : - D rLlIlUI meu Xeintun, Tti multumesc. Am, desCllper~t cli Avda a lntraj in Era lntelepctunii.; Chla .. ~i cele dod trlunghturt.; - BiltE! Foarte bille! li rlispuns~ biltrirud savant Nic] nu s-4I!" fj putu] allIel. $1 aourn sll mergem in Intlrnpinarea loaspetHor nnstri, Ailln~i 1n fata !lria~ilo. oollzl, Sf oprirlL l:'e&i nu I~ ma;era tean.a, totu~i II nelini~e CIl.r36.21sa pllS£!>e stiprnire pe d. De ce nu ie~ea nicci un avdean dinluntruJ asu-onavelm? o mare de oarneuj se strinsese din ~oDte oazele invectnute, Scena era traIl5misii ,prin tnllie p!lsturile de TCSf',. ~aneta l!~t...pf3 iflfrigllrata. 5a "ada C11Dl se va desJa!itll'3 patetica intilnire dintre l'ep.ezenw.niH a dona lumi, La 0 ora de ta amrialzarea r achetelar , u!j.ile acestora se deschisera. sdtri suple ~ rezistente, dJntr-u.n :cidda~ material plastic, Jura aruneate, $i pe ete ~oborkii Il'i'm:e ciudate a:n:irr:.:de metaiice.· o dips, mrinienf cr~zllra eli se aHa inaintea uaor fiptul'i imbril.cate iur scafandra, dar im!afli i~i illidllra searna tii era vorba dear de imitatii de oam eni , de rohllti. Din flocare asTronav1l. ie.fira trel asernenea auternate, Ond fur a CD totH alara, ~aJinillractmllnti ~ dimllsera. asa II vreme, ca pentru a se llisa COlltempl6ti, in vnle, M.rinimii eT1lU indntati de aceste simpatice mecantsme, dar nu-sl asoandeau dezi.l'u.zia ca ele formal:! singurij Inr viz.itatori. hI CL1rin~insii.a~lIra de ce sa. diminli. uluit], Tn cea mal ruratii ,UrnJr.i m:riDealla, una] dintre roboji se ,adresa multitnu! - Va salut, dragi rnrlnieni, in numele acelara care ne-au constrult, locultori! de pe Vlang Avda ! E lesne de prroeput ca Inalntea aeestel mj.nl:Ulafi~ cbiar In!eleptii. rnr inieni izbucn:ra in cele .mai entlllziaste aclamatiL EPILOG Acest1i este reportalu! fie care 1-am scrls ill S'4il'tii;mir.j'!~, care au urmat, Sint un cetltte,a.n .al planetej oomuniste ter-estre, a1 mlsterioasei Vlan!l' Avda, :;;i a111 fi!.(,lltl'utedln marta expediti·e trirnisa in scopul explorarii planetet Marte. Nlult.e aucruri ne-au uiIrj,l~i am aumira' la arefti !bravi marfienl. In jJrimul 'rind, eroisrnul ell care all lupfat impotrilva naturli, A.VOi blindetea ~i inte1.epci'lltlea lar rnllenara, Oar ~i el all eite ceva de -n\Ii!.tat Ge III n<!H.T!ltre aHele. fe'lnl In care le-am descoperf1 de Ia distantli secretul graiutu, tor. Lucrul acesta 5-a petrecut cu mal rnul]! ani m urma 1i, pentrn eel care 'I1u-1 cunesc, merita fie pevestit. Abia ~ncepu5e Era J'!J1I1inii revarsate, d1'l".ij cum boiez:;:se eunoscutu] poet cl1imz omentree terestra iri'lnta 111 co-munism. Prctutil'ldeni, pacta tecunditnare, justitia slIeiaUi,intrari11ata li'bertate a ideilllT daduser1i. un nemalpornenlt [l11h01'1:1 l:ulruFli rnateriaje ~js;pJ.rituale. PI'Ob)err:.~ eu neputinfii sau greu de ctmci!put" poe Vf'enl'ea tinll un rnaIl.u.i'l1<:bi, reg~ aj iillantei de puneao iintl'egul Pamint in primejdia unui razboi distn.1.giitor., i'le\<etreau acum actuale, necesare, ~tii.flta, bltmka.eoonomia se dezvoltall in pregresie g~IHne4ridL

Sa

21

Sl, spre deoseblre de nunctnoasels ~i peslrnlstele preroctrtala lut Mal· thus, iocuitorii Plani:tei de Apa simteau til slnt pre a "ut~nj in cosmos pelltru puterea, bogat!a~i plllliH.atea vielil lor. Aveau nevoie sa daruiascj; ~I altora 0 parte din i.ntelepdullea ~! [er lclrea pe care 0 dobin,. djse~a. lie alttel, 0 daHl ell rtslpirea prejudeciiti.lor ~ia supcrstttiilor, Cu ajufuru] citorva radiotelescoape,. de dimensiunea unor mid farl de odinioara. strafundurlle netiirrnurite ah, Uni:versLllui fura scrutate cu mult mal mate atenfie dectt se fi:Lcu5e pina atunct, Oam"i!nii Terrel vniau sa explorezeei jn~i~i genunea eo~mrca. ~i pentru aceasta puteauintrep.rinde acum pregit1ri de proportii ptanetare. Nave atom ice au ~os.t construlte, st vlteza acestora urrna sa ereasca
vertigtnos 'in momentul in care.3vea sa fie de:llegat rnlsterul care invliluise fenomenele gravitalionale. . Era decl in acea epoca de preg-iitire a rnariior caii'ito.rri. Tocmai pe atune] tusesera receptlonats prlmela imagini tclcvldcofnnlce smlse setea d.e cunoasters
II

umanitaW

Sopori si ea

extrem

de

mult,

de pasturlle marttene, Zlarele si revlstele de pe Intreg Plim'intul publlcau clj~ee oUpa aceste stranlt rresa]e involuntare venlte de pe praneta portncaife. $1 rata di un tillar rus, in virstli de 16 ani, ~i-a pus in minte descitrarea llrnhi] vorbite de martlen], A fast 0 fapia de g-en.iu, dernna sa stea alaturl de aceta Intreprlnss de Charrspollton, rare" eel dinti.l, fllcuse hierogli.!ele egipte.ne "sa vorbeasca''. Comparind,
r"1J

bande sonore (in rarels cazurj in care acestea exlstau}. ttnarul uostru izbuti. dupa aproaps zece ant de munca, sa intocmeasc!i un dict;onar de terrneni martlent ell semnilicatla lot teresita. Este drept ea acest vncabular era destur de samar (numara doar citeva sute de cuvmte},
dar pantru eel rlinttl contracr ell marjlentt Iliei nu trebula mai rnult., ..

0

dlbdare

extruordtnara,

zec]

de

mH de

Imagini·

cu

respectivele

La dteva zile dupa sosirea avanglirzii ncastrs alcatuits din rodescalccat" ~i nol pe Marie. Am stat o5curtll per ioada in carantinli, adlca am "trlmls c1tiva naruenjicare efectue.ze cercetlirl asupra condltlllo- d~ viata. ~i ahla apoj am ies.lt c,u totiii dill birlogurile noastre cosmice. De lapt, ,.am ie~it" este doa- un Iel de a spune, dcoarece am, ie~it tot lmbracati in scalandre. Pentru noi, pamlntenf], atmosfera de acolo nu era respirabH1L Aceasta nu ne-a Irnpledicat sa ne Impriete nim rapid cu tnteteptele

botl, "am

sa

Reporlajur de fan [-am seth in rastlrnpul in care am fost oaspele lui Vi v irtx. Cele ctteva sute de cuvinte martiene pe care le inv·i!tasem acasa rnl-au fost de mare Iolos. Foarte curind mi-am triplat numarul lor, deoarece gralu! unic, pe care umanltatea de pe Vlan.g Mr:na il ~Iefuise timp de mal multe mUeni!, capiitase (I structura extrern de liog-ki\ ~i leslle de Inteles. In legatura eu aceasta, Vivlrix a ,"ost !oarte mira] dud i-am spus c.a VianI! Mrina, adica. Planeta Pacl], era numitli de nul Marte sau Ares. cum n botezasera. anttcti greej sau romani pe zeul dizbo·ului. Si acurn sa scrlu ceva despro felul in care au primit mrlnienlt mesajul nostru. Pur ~j slmphi nu I-au erezur, latii. cum a decurs areasta primii "a.facere'" lnterplanetara. ti spun asttel, dupa Ielu] glumet cum 0 nurnea Higden, ing:nerul american, ccautola planul international de toprre it calctelor polare terestre, A.1cl trebuiesa fae (J Inmmteza. Cind a Ivst prolectar acest plan

noastre

I'[azde.

22

S-3 va.zut

trd

dars mar! i"linden

eli, prfn toplrea va primf Ull excedenj

Si astlel se nascu ideea prlrnulul contract cornunisj Interplanetar. Iar expres!» arhaica de "business" sublinia ~i Inai elocvent deosehlrea fu ndamental1i dfntre conceptia despre viata pe care au avut-n ctascle expluatatoare, disp,iirute pentru fotde,auna, ~i aceea a clasei munciloate, aiunsa s.ii conduca destinele lurnil. $i cu aceasta inchid paranteaa. Intltnlrea noastra ofic%lii I:U mrmieni] avu loc in marea sala de grallit l1i acvarnarln, DUlla lntroducerUe de rigoare. ma:rete cnordcnatnr
lull cuvtntul : - Dragi prieteni Rep,rezentantul
cemunicare ascuHhn. im;portantl:i

- Ce-ar ti', rise: el, sli Ie..vinderrt' martienilor apa. Tot '!U ei nevoie de aces! artieo!.

venise de actualitats ~i zhorul Higden avu atune] 0 idee

din [itorulul cnntlnenlelor.

eterrrelcr gheturi de 13 poll. scoarta teresde apli care \'3 pune in p,imeldie de inunIn Marte. (Ural: americaneasca.

Tocmat pe alur.cl desurplusul nostru de

avdleni, mi-a~j spus d. astiizl ne veti face {I ~i ne ve]] Iace cunoscut rnesaju] vostru, Vii

era hatrtnul Alio~a Verpallov, prjrnul 110Sdescnperltorut terestru al aceste] limbi. \I erpanov vorhea ~i era evident eli pronanja CIlvintele rnrlniene C[J votuptate, cu emoti.e,fedcit: - Planeta de Apa ne-a trim is la vni ca sa Va dovedeascj Iaptul ca-~i rr..'!{'itii numele. - Nu-nteleg ce vrel sa spul, flictl nedumerU Xeinton, - Vrern sa vii dam apa! Jl1lnatate din astrollavele noastre au adus special pentru aces] scup 0 probli din Hchldu] care va [Ipseste. Para socotl]] eli. va p.lace apa ncastra, va pptem tr ansporta 0 mare.

tru dascal de mrineana,

nostru

tiflex, care vedea pretutinden! ramli.~ite ale epocllor arhaice. - Vrem sa va dam apa noastra, in primul rind, pentru eli va lipseste voua, iar apoi pentru cll n!Jull ne-ar prisosi atune] eind vorn tncerca sa toplm calotele polare .. In ceea ce prive.~te problema daca e pO'sibilli reallaarea acestu] serviciu pe care ni.] vorn lace reclproc, dau !::,UVIllbl\jll'ietenu\ui rr.':!u. '!:!,igc.en, - E posibil! strigJi inginerul r ldlctndu-sc. In comumsm tot ceea ce tnncblleaza tumea e poslbil. Apoi, pe tonul eel mal cenuslu, pronunflj acesta socotell care av eau sa uluiasca pe t(lti cei de f,ata :. - Noisintellli in masura sa va furniziim un volum de apa egal cu 810 trilioal1e de metri cuht, adica 0 mare adlnca de zece metrl, dar cit 0 suprafats de g..OOO de kilcrnetrl patra!i, cit II Oceanulut Atlantic uupreuna cu Marea !\'I.edlterana sau cit 54% din intreaga supraJata a. planetet voastre,
tac.ere co~I'e~itoare se lilsli peste uria1Ul: arntiteatns .. Sf cum erezi eli vetl reusi sa di.ra.t; un ocean pdn cosmos? se auai vocea lui Mortifll'x. - Practlc, acest transport 11 vad ill! felLiI urmiitor, EI va fi inceput ill mamentul in care vern pune Ia punct rachetefe noastre totonlce, a camr viteza. este apmpiata de aceea a luminii. (Ae.easta. se ,",,3 intllnpla la mcepulul anltlui viilor.) Pentru reallsarea acestuj planl vor

Multimea din amfiteatru fremafa ca undele oceanulut atinse de alizeu. , - Si crezi ell. este nosibll ~ intrebii prudent rnarels coordonator. - Si de ce ne datl noua apa voastra ? se lnteresa banuitor Mor-

-

o

23

n

de minute in cazul departiirli maxime de 401.000.0.00 d~ kHdmeiri. N"!1 vern lace n rr.edie int.-e ac~ste cifre, ci vern 11f-3 30 de minute. pentru flecare transport, deci 0 ora pentru drumul dus ~ inion" Desigur cii pentru bDna desl'lbtlrilTe II IIrcn!filor y-a, Ii nevoie de cit:iva ani pregatitori, am pentru excavaree albiei, ill care V3 fi creata noua mare. cit ~j! pentru d~ii"jn;i1:a antonmti'zate a operatiilor de inciircare, descarcare, De aeum tnainte, socotelile sini stmple, Intr-un an terestru I, {] astronavi2-cisrernii J700te efcctll'<I S.64ltde drumurj ctImplete. Ast~ inseamna eli 1.000.1100 de astronoave pot tr ansporta in aceeas] Ileriooada 86.4 trilio3'lIe de rrretrt I:ttD! d'e apli. frrconsecinta, planul nostru poate fi inHiptn it in mar puli 11 de on decer.itl .

10'.600 de metrl cub], Trei sterturt drn acestea Ie Yom constru] DOl, far restu.lle I'et~ fare vol in~iv1i, ell IIjutoru/ prviEctelol' noastre .. D.storit31 vi1ezei IQr atit de marl, aeests rachete \lOr .ajut:!g.e de la Paminl la \'Iailg Mr1.na in mat pLltin de ., minute, in cazul rnarllor opozitJi rnr inlenc (cind distan!a dlntre not e de 56,nOe.MIl de kflometri), ~i In 23

necesare

1.000.000 de astronave-eisterna

ell 0 capadlate

de cite

...

Astiilli, dupa douazeG.i de aRl de la epacala ciiBliori"e, ml1 plimb alitari de Viviri)l' ~I IR buna, lid So1ltie Xirivi:v PI! farmul Oc:eanului Uman, Dintre toate plaoefele pe care le-arn vizltat pe {] rilzli_ de un lJiI~sec de Pam-Inti, V'ang i!ltriruiJr,i ptace totH':;i eel mal lI1ult. Poate mnddi. de ea este ilegata tlnerejea mea; sau poate titndca. dupa Pamintul meu natal, ea est!! il1t,..,ml~r cell mai frlfmoasa.. lfatl'ilml Vlvirilli i1 13. de brat pe batrhllill sau prieten tenestra sl, 8fI' Q voce Mini:cli., s:p;mw:

-

Clnd am ajuns la capii:tul urcusului nostru roe-am gasH pe 0 Jmen~a plirtrurmi.. Elil"If'[}lo de ea se intind:e-au cj'mp"~i1e ro_dni:ce. lar d~pi1l1e tneepeau rnuntli, . - Prlveste I M..-'i uital ~i plild1di-rli lacrlrnlte. r~'lIIltii avean tiguri ome[J,e;;tL -

n

Ha:i sa urcam treptele cheiulul l' Utnn~ Gedi. Si:mtca-mi IHiegite$"te' o surprtaa,

ocean rnrtnean, Le STllil>:rn recunescaterl, astilzi pentru noi un rnunte.
tm

intre lunil, ~i' at-urn erau illiperl!:lIna·. - Ei 'IlN1U ajutat sa neaprop,iem

L.omOllatlw ... Xelnto i:I'..... Verpanov •._ Hlgden ••.y rrrurrnural IOU. ToU f]atru rnudserii. 1&t~ p:aJ1"u Javtuedi pel'1trrJ ,Ilceea$i priete91,e'

rna

de voi, DatEll'iti,i 1.O'ravem astazt Flecare dintre Ili este .

SflR:S1T
*!--

Consultant

§tHnfjfjc: conf. dr, L FONI

*
Coperta desen: DUMITRU rONESCU

CJUDATUL LAC DIN VALEA BREBILOR.
(Con.tinlMzre din numliruJ. trecut) E destul de simplu, Interven] SteJa Solrnu, Nikitln arata, in scrlsoarea lui, eft IUIT..ina meteorltu!ul era insotita de 0 coada avind 0

euleare roslatica, ceea ce I·a facut sii presupunii, pe huna dreptata, eli in compozitla lui lntrau parti dense de meta Ie grele, Savantul rus rr-a putut merge mal departe cu conduziile lui, deoarece stadlul din acea vreme al ~tiintd nu if perrnitea. Intr-o schit,a, pe care a anexat-n scrisorit, colaboraterul sa.U din Pulkovo a desenat liniile spectrala ale meteorttulul nnstru a~a cum le-a observat prtn apuratu] constrult de optlclanul Merz. A.ceste Iinil siot din asa-ztsa serie spectrala M, care Incepe cu elementul avind numarul de ordine 79, adica aurul, ;;i continua. cupr inztnd elementele cele mal grele ale slsternulul periodic. Din schita i·"totmWi La Pulkove, nu ne-ars putut da seama despre ce elemente este verba, dar era ltrnpede pentTI] noi ea meteoritul contine eels mal gTe.le. elemente 1j:i ca, esteposibU ca. unele dintra ele sa fie radtoacftve, - Aceasta ccrespunde, spuse ~i geologul, unel teorii pe care am expus-n intr-a lucrare din tinerete. A.supra meteerijilor exist! doua ipoteze prlnclpale, Una dintre ele pune origmea lor irr legatura cu asterolzh: cu alte cuvinte, meteoritii arfi Iragmente ale uDe'j planete pe care 0 catastrota sJooillli a sfa:rimat-o in rnii ~i mii de buditi. Cealalta ipotua se bazeaza pI! legatura dintre natura cnmetelm- ~ia meteorltllor : orbjtelc mdenritilar din asa-zfsele "plol de meteoritl" care au toe de nbicel la lncoputul [unl] august ~i in nolembtie comcid ell unele erblte urmate de comete ; cu alte cuvlnte, rr.;teoritH sint Iragmente de corneta, ,adidi de material cosmic. provenlt in mare parte din nebuloase exter ioare slstemulu] nostril. solar. Acellsta expJicij Iapful di mereo;itlJl nestru contine un precent rldicat de materle radioad:iva? lntreba Paul Coman, - Evident I Ar4iuneaperturbatoare' a unor astre poate produce srartmarea cometelor, presarlnd PI! orbltela tor fragmente mdeorkl'; acestea, patrunztnd in c1mpul de atractte al plim!J1.tullli, !levin meteori*I..1 n afarli de aceasta, intructt s-a stabilit cli. rr.'i:feorifii ne pot

25

aduce orlce element existent in Unlvers, nu ex.ista nlc] UP, rnntlv ca ,ei sa nu contina ~i elernente radioactive. Bine, dar rei: gasiti pina ileum ... - SHu ee vrel spui : meteorltll studiatl pina acurn nu cnntineau decit un lnflm procent de elernente radloucttve. Dar asta nu contrazce cu nirnic teorla noasfr a. A.lunci dnd s-a produs catastrotn CQ.smica ce le-a dat nastere, ei contineau rnase enorrne de astret de mater ie, care insa s-a translormat pe drum. M.ajoritatea elernentefor radioacttva naturale se ob'tin unul din altul prin deztntegr are, ~i toate cele trd Iarnili! cu radloactlvltate naturulli - a actinjului. thotiului~iJ ur aniului se Incheie cu UIl! elerr.snt neradloactiv, un i,lotop al plumbului. Or. in met.eoriti'i care au Iost cercetatl, s-au gasit anurntte cantitlit'i de plumb. Drumul acestor meteor itt II fost nespus de lung ; astronornla cunoaste astlizi sute de rnillcane de gal a'<ii, ~j lmensele radiotelescoape au detectat sisteme ce sint la 0 departare de sapte rniliar de de antlurr.:n~. striihiitind acest spathr, materia ce' intra in compozltta tragmentelor' meteorjce a suter lt numeroase transtormar]. . Dinu Rom.anescu SC05,ese car netu] de notite ~i - infund.atin fotellu - stenogralia de zor tot ce spunea geologul. - M.eteoritii ana liz ali de catre chlmlsn !1i geologi, continua acesta, contineau aceleasl elemente ca Pamintul, In eel din Arizona, s-a gasi! mull fief, cell' dzute in Grnenla nda contlneau ~i difefile aile meta Ie, iar in Urall au cazul meteol'i~i in care' s-au gas.it dlarnante, Aceasta demonstreaza inca 0 dat,a unitatea materiel in univers, a mater-let care este pretutindeniaceea~l. supusa acelorasl legl, Atunci, de ce nu soar gasi ~j uraniu in r ompozltla meteoritilor P - Trehuie sa luarn in eenstderatie inca Lin aspect. lnterven] Stela $oi""u, taptul ea nicl Humboldt. nici Nordenskj1ild ~j nicl unu] dlntre eel care au stahilit in trecutcompozif,ia meteorttller nu cunosteau existenta elementelor radloactlve, Acestea au lost descopetite relatlv recent Dupa cum nic] Nikitin ~i colaboratortl sIB de [a Pulknvo nu puteau cunoaste, in 18'34, rad[oactivitatea .• pe care Becquere] aves s-o descopere ahla In 1896.. Nikitin a Iost un adevarat s.avant, fiicu Emil Prava] ginditor. Folosind unele descoperir! ale lui Fraunhnfer. et a schitat inceputurtle anallze! spectrale, aceasta rnetuda atit de riispindita in astrofizica sl in ehirnle. Peate ea el tnsusl nu sl-a d'at searna de toatii insemnatare a desceperlrtl sale, pecare. un short de veac mat tirzju. Kirchhoff ~i Bu nsen aveau s-o perfectloneze ~i s-o utilizeze pe sc ara. I a.rga. Cttva tlrnp domnt tacerea, DuP'a aceea, geoiogul se adresa reporterulut : Cred eli ~i dumneala ne estl dater oexpltcatte, Est] doar primul'

sa

care a descoperlt
Muza. rise

lacul radloactlv. M.uu

reporterul privind in zare paharul in care sclipea ziaristicei mi-a condus pa~i'. Ac,eea~i care te Insplra clnd ai di.zut de pe SCOld ?' intreba Stela rautikiilasa.. c Aceea~i. raspunse reperterul fad sa Sf tulbure,

aurlu

eonlacul

26

[mil Prav,a., insist1i : - !;Ii cum te-a inspirat muza dumltale > ·Cll este .0 du~mana de nelrnpacat a.garoafel'or, am vazul, dar nu stlam eli. se prlcepe la cercetllri ~tiinl.ifiee. Mlizaziari~.mor trebuie se prtceapa la reate. Asta-t meseria ei. - Fllcind abstr actla de muzli, zise Paul Coman" ered eli Va pot da unele amanunte despre Ielul in care prietenul nostru Dinu Rornanescu a aluns sa· ldentlfice locul uncle a cazut metearltul, Jurnalul lui Sch.metterli IIg ..• - Da, U intrerupse reporterul, trebuie recunosc eli jurnalu] lui Schmettertlng II jucat un rol botliTitor. - rn dettnttiv, fac'U Alfred Opran, ce e cu [ur nalul asIa? Mi-ati spus cine e Schmetterllng sl despre corespondenta de lnteresanta dlntre el ~i savantul NiI~itin din Pulkovo, Daf marturisese e3 nu i.fItdeg nimic din aluz iife in dot peni pe care Ie faceti cu privlre la [urnalul "'Ji. - ·loatii poveste.a a inceput, zirnni reporterul, de la converf>atia noastra din pad urea lJ,aneasa .. - Cum asa P ! se ·mira rnedicul. - Mi-ai spus atunct di ai Q teorte proprie d.espre cauzele care au provecat "c,azurile de la Valea Brehllor" ~i rni-al ~mparta~it convingerea ta di bolnavii au venit in contact cu substanto radioactive. Ibn crezut la inceput dt te insell, dar anallzele ttnarulu] bolnav dill Valea Brebller N-au dat dreptate, Pina la primiiea scr lsarll tale, ahia auzjsern de nuclee atornice, de strontiu, barlu, de mlllmicrocurte 1•. Un pnletcn de-al meu, fizician, mi-a iJiimutit aceste notiuni. Dccl, fa 0 prima eoncluzie : In Imprejurlrnile Vaii Brebilor se ami. 0 sursli puter!lie radioactlva, care pedcliteaza slinlitatea. \ii cbiar viata locultorjtor sai. - Foarte logic, zlse Stela cu .0 vidftii nuantli de ironie. - In aceeasi zi in care am primit scrlsoarea, continua reporterul farll Sa ia in searra intreruperea, am Iltlat de cnrespondenta lui Nlkitin cu Schmetterllng ~j Iaptul eli geo]ogul' Pravat ~j Stela presupuneau c.iI meteorltul contine materii radloactlve. In' rrrlntea mea v-a creat imediat asociatla : rneteorttul clizuse in aproplere de Sibiu, Valea Brebilor se aflli in apropiere de Siblu, Am consulter 0 hada : satul nostru se af.lli aproape in centru] teritoriului' indicat de Nikitin ell locul probabil al caderH mctcorttulut, - Ceea ee dovedeste inca. 0 data aptrtudinile deosebite de cereetate.r ale savantulut rus "I preciala metodelor sale, zise geologul

sa

sa

am

- :SHam, continua reporterul, eli lit! pornlt in cautarea meteorttului ~i mal stiam di. prietenul Alfred Opran ~j colegii sai vor Intreprinde cercetarl pentru a descoperl sursa radtoactlva. Eu nu avearn informaFa ~tiin!ifidi necesara ~i niei aparatele trebulncloase, Dar
1 Curie -

Pravato

unitate

de masura

II

radioaetivitajil

unui radioelement.

21.

\

avearn un mare avanta] : durnneavoastra nu ~tiatilJnn de altil, pe cind eu posedam lntormatfl de la ambele patti, 0 clipi rn-arn gindit sa vii pun in curent, dar am parilsit aceasta idee. I\l.ai Intil, f.iindcli in noaptea aceea ati plecat din Bucuresti, apoi fiindeli atl respins tam brusc of-erta, mea de eolabnrare ,i - in sfir~it - fHndea avearn o ineredere nestriimutatii In muz a rnea laspirnroare, Paul Coman se fol nelinj~tit pe scaun glndindu-se, probabil, la conversatla diu Iurnoarul Bibli9lecii Academiei, in cursul cal'eia reporterul privise aut de insistent portretul lui Alexandru Lapusneanu, Cautind sa-~i ascunds zimbetul, Alfred Opran lntreba : -Cum ramineeu jurnalul lui Schmetterling? - i\jungem imediat ~i la jurnal, Inalnte de II pleca din Bucul',e~U, am rellectat lndelung asupraacestei dlestiuni.ll'acii meteorttul a ciizut rlU depllrte de Sibiv, mi-am zis, ~i dad, Schmetterling este lntr-ade\lal' un cercetstur paslonat, probahil til a fiicut tot ce i-a stat in putinta sa org.anizeze expedltia sugerata d~ savarrtuj rus, Asupra nQaslra. a tuturora, cusjodele Muz'eulul "Bruckenthnl" avea un mare avantajr e1 I1U trebuia sa Inceapa cercetliri inde'lungate, d se putea duel' drept la tintli,craterul fHn.du-i indieat de lccuitorlt reglunil care au trait evenlmentul, au slmtit cutremurul, poate au avut ~i de sulerit de pe urma lui. Nu strtca decl, mi-am zis, sli. fac unele cercetar] prellrnlnare In Slblu, la muzeul al carui custode a fost Schrnettcrllng ~i unde Sf giisesc, probabll, unele date prlvlnd activitatea sa In vrerrea aceea. - La aceeasl conclusle 11m ajuns ~l .eu, z ise Paul Coman. Recunosc, insa, cli mi-ni ILlat-a Inainte, Cind cercetatorll de la "Bruckenthal" tr.i-au spus di un HoM a consultat, clteva :dle tnaintea mea, juraalut lui Sdrnle,t!erling-, IlU mi-am inchipuif ca dumncata era i., lar eu manuriscsl:ca am simpt 0 bucude cam nelalecul ei clnd praJul gros, ee se sfrlnsese pe fiiele jurna!ului, ml-a ariitatcii nlrnenl nu-l mal rastoise de fuarte multi ani, - Ce contlnea [urnalul P intrebii Alfred Opran. Unele tnsernnart in teres ante, Sf entuztasrr.I profesorut Coman., Schmetterllng S-3. adresat urror oment de ~tiinlii renurnitl al vrernii, certndsprijin pentru organiaarea unci expedltll in regiunea nnde a ciizut meteoritul, Dar s-a. lzbit de un refuz categoric. De Ia Vlena i s-a raspuns tii. frlimintirile rellolu;ionare din Transil\lania.~i in special din regiunea Mun1ilol' Apuseni, fae nepotrtvlta Si chiar perlculoasa depl asarea unor oarnent de ~tiintli in aceasta reglunc, A~a au raspens cei ce practicau ~tiillta "oficiaJa" a. curtii de la Viena. .a$a-.zi~ii savanti din stujba regirnului de. opr lmarc instituit de Metlernich, Era in toamna anulul 1834, iar rascoala tarani!or iobagi din sutele dmtre Cri~1l1 A!b ~i Mure~. in special in reglunea Zarandulul, IlU Sf pctoflse inca. Llpslt de mljloace, Schmetterling a fast nevul] sii renunte la proiectul sau, - SlH amine numai, il co:-~~!li Dinu, nu Sa renunte, - Da, L-a ami nat pentru primavara urmiitoare. Dar ~i atune! cererea sa a primit un raspuns negattv. Minerii din Buciurn, Abrud ~i Ciirpjni~ave3u clucnlr! cu hmc!'lonarli' chezaro-cratestl, ~,i Intreag a

28

zona, declarata sub stare de asedlu, era Impin2.itll de trupa rnltltare, care reprimau sing-eros discoalele. Schmetterltng avea sa-s] realtzeze, in parte, prulectul abia in ~836 ~i ftir,a sprtjinul instilutiilor ~tiintifice oflciale. 'In vara acelut an, Insotlt de ci1iva elevi al Lieeuluj din Bla], insuf!cient echlpat, dar plin de entuzlasmul carecaractertzeazii pe adevaratul om de l,itiintii, el pornl sa cerceteze craterul jneteoritului de pe Muntele Malina. In cursu] e:ocpeditiel. el a flnut Uti jurnal, in care tnsemna ziloic evenlmentele mal ilnportante. Reporterul se scotocl prin huzunare ;>"i scoase la iveala nelipsjtul sau carnet de notije : _ - Am copiat unele dintre lnsemnarile lUi Schmettcrling, Din piicate, custodele wlectiilor 8ruckenthal n-a ajuns niciodatli pe Muntele M1iJina, dar" dupa mal rnult de Uti veac, [urnalul sau m-a ajutat sa identiifie locul unde a dizut meteorltu], - Mil i!nteTeseaziirr.~It,zise profesnrul, cum ai reuslt, Nic1l.ieri in [urnal nu se vorbeste de Val'ea Brebilor, pentru rnotivul Ioarte sirnplu 1n1836 satul nu exista incli. Dinu Romaneseu se 5euila dil1' fotoliu, desf1i.cu I) hartll desenatll de mini ~j 0 lntinse pe birou. Apo.i rasfol carnetul de nofite, -;- Am copiat din jurrtalul lui Schmetterljng, pe care rnj l-a tradus un cercetatO'r al Il!uzeullli" toate nasajele in care figurau nume de lucalltati, Apoi', cu harta in mina, am relacut itinerarul pe care-l urrnasera .. in vara anului 1836, ScbmeUerling en tinedi sal Insotltor]. lata '0 prima Insemnare :

ca

11 August. Pleciim din Sibiu, N-am 'puiut lua drumul oblsnuii. [iindct: miiii arii au lncliis soseaua pentru troiicu! civil. 'S« pare cit rascoala pornitd de la Abrud s-a inlins ClJ repeziciuite. De aiel" :zise reporterat rldlctnd prlvlrea, 0 prima concluzte e la locul unde II clizut meteorttul nostru se po ate ajunge !?i PI" alt drum dedt pe eel pe care a fast nevnit sa mearga. Schroettertlng !ii care. este oriental spre nord-vest. Dar sa cltim mat departe. sa mal astept [iindci: drumurile sint nesigure. Soldaiii SI! dedau la jajuri, cu aprobarea tacita a' ofiterilor. M-llln CQr!sultnt ell. iinerii mei colaboratori. Ne-am hoitirit sa. riscdm. 16 august. ell. mare greutate am aiuns La R.o{?tea. Pe drum am [est legitimai! de clteoa ori. In ora~ e 0 gartlizoana militaril M-am prezentat colonelului-eomondant, i-am expttcat seopul ciiliiiotiet noastre, ruglndu-! sa n.e ingaduie sa irecem. sore sud-vest. Nici r!-U urut sa rna usculle, MHI spus eli iobagii ttisculaii. au dat foe unui coruic cd sint In CU.1"S miisuri drnstice de represalli. Va irebu; 'Sa ne tntoarcem sii cauicm o!t drum.
14

IZugwri'. Am

sosit in ualea Urlesului.

Am [ost stCitui!

it

terlil'l1l.

Am Insemnat pe harta, zlse reperterul, itinerarul lu] SchrnetDrumul care, d'e In Roistea merge drept spre sud-vest este

orlentat nnrd-vest fata de' Sibiu, Cr aterul vest de Sibiu ~i la sud-vest de Roi~tea.

nostru

se aflll

dec] la nord-

18 august, Azi dimineaia am trecut prin Snrica, Am aflat cci truoeie au prins c[(ioQ iaba.gi care se ascunseserti in padurite de pe A'irmtell! Mfnza ~i in pesterile din aproplere !j.i i-au mticeliirit tara mila. Dupa-amiazii am ajlm5 [a 'Salcia de las. Satul e pustiu. Locuitorii s-au reiugia; in

IJagau;nile munlilor, de teama reoresiunil stngeroase 11. irupelor, Jumata!e din case au fast arse pind in temetu. Atitudinea militnrilor, ~i in special a olileri/or, I! reuoltiitoare. 19 august. Nsam reusit sa ojungem dedi pinCl la Turcu. Un otche: de granicerl. cu sediul cuiar linga caseadti, ne-II oprii. Ofiteru! ne-a interns categoric sa lnain:Uim Iji mi-a atras atel'!>/iaeli'. daed pint: in fase ore nu pdtlisesc regil1' nea, mil pune sub stare de arest, A trebuit sCi ne inapoiem. Plical I Eram atit de aproape I
dec] un al treilea inca Vll1penl.

Iata Intemeiasc

punct

de reper : Cascada

destul de aproape de locul unde cum se poate observa pe haria,

a cazut rneteerlfnl, Val'ea Brebilor -

se afla la cltiva kilemetri
E slngura cliulire 'lnca

Turculul e Intr-adevar, dupa care atune] on se de Cascada Turculul ..

22 august.

De dOllii zil« stntem

gazdui{t

peclul saiului e jalnic: mutte iefaite; in. fn-ta prlmiiriei ailrrui cadaurui unui spinzurai, 1m mesiesugcr, loan Posiiioarul, care are 0 dirsti: pe molal Uriesului. E inoinuit cli a Indemnat pe tatani sa nu mat muneeascri gro[uiui 104 ziie pe an. l eri. am irlcercat sa mii strewr spre Pusca si Bislreni, dar' am fast prlns de 0 patrula fi dus
In -lata comandoruuuu. Acesta: ne-a pus In tredere sa pardsim plna miine dimineaiii localitatea. A§o s-a irosit ~i uititno noastrii .sperantii. Miine pornim lnapoi, amsii. tnsernnare din jurnalul de caHHorie aJiul

neocupata case arse,

de

La hanu! din.
militari. As-

$i acum, iatli ul'tima Sehrr.dterHng :

ueni ziua cind portile [JOT fi lar g desohlse progresului, c1'nd oamenii de $tiin·!Cl oor auea canditiitp pentru a outea lucrn
din plih, sd 1mbogat~ascd. mereu tezau.r!d de cu.no~tin{e al

27 august. Stnt bolnao §i demoralizat. Abia am puful. ajange ncasii, fa Sibiu. Ultima parte a eiiliiioriei a iost Il'! ade-cfirat chin pentru mine. rn uremurile uitreg~ pe COTe le trtiim, in lumea aceasta nedreaotn $i cruda, misiunea omului de $liin'tti e nespus de grea. Dar stn! conuins cd 0,'1

omenirii.
Dup'a ce ,repllrterui terrnj-l!1a Iectura, cttva tlmp domn] tacere •. Primul care vorb] apnl fu Paul Coman : -Schmetterllng a murlt in iarna acelul an ~i n-a mali apucat

sa

80

realizele expedltla protectata, Derlnta IUi,insa, s-a reafiz at, Oamenli de ~tlinta din tara noastdi. all ast1lzi conditil de mnneli cum nic] IN! ",sat maear inimosnl custode al Muzeulul "BruckenthaJ". - Prln urrnare, zise Allred 'Opran catre ztarlst, asa al ajuns Ia Valca Brebilor, Schrnetter llng. Am trecut prin Bka ~i Rolstea, rn-am dtarat pe I\\untele Miilza ~i am vlzftat pestertle de care vorbests in jurnal, m-am npr i] la Salcia de Jos ~i am fast .g!i.zduit dOllii zile la hanut din Vulperil. Am vertflcat, la fat a loculul, toate indic atlile din jurnal In ultima zi. am urcat pina la virtul Muntelui Mora ~i de acolo, Cll blnoclul, am .z~rit stluetete atit de caracterlstlca ale MUlitilor Malina ~i Craiului. A~a am ajuns la concluzta cli Schmetterling se relerea lntr-adevar la Yalea Brebilor, s au, Ir.lj bine zls, la locul unde mai .irziu avea sa se itt!iinf.eze Vale". Brebilor. - A~a cum I} expul, zise medicul, problema pare sa Ii fest destul de, simplli. - Intr-adevar, dupa ce am ajuns In sat. l-am auztt pe mo~ Simiol1 povestind legenda despre Irumoasa Malina ~i lacul blesternat. ~i din IIOU rn-a insplrat muz a ... Ceilalti lzbucnlra in r is. - Totust, un luau' n-am tuteles, f1icu reporterul gin.oitor. Focurtle care lucau in apa laculul, lumlntle acelea viu colorate, ... am "{fzut atuncl un spectaccl de neuitat, ~ Expltcajta e simpla, rise geologul Prava], cit se poate de simpla. Ai auzit de cfectul Cerenkov? - Da, Cerenknv 1111 e savantul 'sovietk cafe a prinrlt prerninl Nobel pentru fizidi? Despre eYedul Ccrenkov, insa, rni-e teama dt stiu foarte pu]l n:... - Dad atune! cind ai vlzitat reactorul nuclear al I:nstitiltullli de f,izicii domicil al fi privit prin sisternul optic special Zona centralii a reactorulut, ai Ii observat acelasi [oc de lumini. Este lumina generat.t
de eleetronll ce se mi~di: in lkhid cu vlteze mari,
0

-

Da.

Am

urmat

tntocmat

drumul

lui

Joachim

Hieronymus

lumina

difuz a,

fnt.r·o varfaiR gama de culor], care cnncureaza cu frumusetea aurcrclor borcale .. Jar ceea ce ti s-a paru! pe malul Iaculut n ft Hz.car! reprezinta doar 0 lluz!e optica .. Luminile nu les din Interlcrul H;:hidului. 'Dar a~a-zisele nadiri apar numai cind nue luna. pe cer ... - Binelnteles! PI! hUTjna nu Sf' pot vedea, Nic.i flscara unui chibrlt nu lurnineazii clnd 0 tii linga un bee apr ins. Etectut de care iti vorbesc este asfaz] cunoscut de fizicienii din lumea .ntli"l's'ga. EI a. test deseoperit ~i expltcat de savantll sovietid Cerenkov, T.amm5] Frank, pentru care au primit premlul Nobel pe 1958. Ramine nurnal ~a cercetarn cum se produce Ienomenul in cazul laculu! nostru. Dinu Rornanescu apuca paharul cu conlae ~! Sf tola.ni lar in
fololiu

- Acum, lise vesel, niei un mister no. mai pluteste in [uru] [aculul blcsternat.

31

La
Dinu
51!!:

plecare,

gBologul garoafe

Pravat
CUI

i~i conduse

oaspetiil de~i nu

pina vedea

la

poarta. din

opr] in fa!a rondurllor

- Frurnease, admise gazda. Numai eli nu slnt garoafe, cl cdni. Riisadurile pe care rnl le-a] trimis erau de vara. Le-arn g1isit amite cind m-am :tntors din Valea Brebilor ~i le-arn ]nJocuit cu cr ini de tllaml1a. In ~roaUl am avut totdeauna nota midi la botani:l;a, zise rep ortrrul cam Incurcat. Pe drum '0 intrebii pe Stelai - Clnd ne clislHorim? - Ma: disatoresc cu tine, dar cu 0. ,conditie :sJi nu te mat eateri pe accpertsurt. UllUi om insurat niei nu-l stau blrtaasemenea oblceturi, Dinu i~i increti Iruntea :
Irn] cerl un lucru t.are gteu. Dar pentru

- Frurnnase cauza Intunertculul,

Ilnrl : I Ie admira el,

nlmic

sacrificii. .• Stela
51!

tine

stnt

capablt

de

Un trecator,

care-t viizu sarutlndu-se, Intoarse capul dtseret, desptinse Iii privl, ferkitA, cerul spuzit de stele,
(S.FIR$IT)

•••••

III ••

'"

•••••••••

~-

••

·1

III

It

..........

IJ

••..............

MANUSCRISEl:E NEPUBLICATE NU SE iNAPOIAZA

*
MANUSCRISElE NEDACTILOGRAFIAIE NU SE IAU iN CONSIDERATIE

_ •••••••

I'

••••••

Ii ••

00 ••••••

Ii

•••••••

III ...

III •••••••

.,