P. 1
27102696-119-Horia-Matei-Pasărea-de-piatră-4

27102696-119-Horia-Matei-Pasărea-de-piatră-4

|Views: 3|Likes:
Published by Alexandru Banu

More info:

Published by: Alexandru Banu on Aug 01, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/13/2014

pdf

text

original

H .

~~1E\

"p1\.SA-REA DE "Pl1\.'IRA

.... ••

I"

HORIA

MATE!

l ~,

I'

PAsAREA

E PIATRA

1,,

,

Colecji,a' ~Povesfirj ~fiillfifico-fantasflce·

119
r:

Referent §tiin{ific

l

eonf. !lniv. N. BOTNARIUC

Dragi. citiiori,
Vii rugtlm sa ne scr+etr ImpresiiJe povesur,
$; $i

observujfile

dv

crrttca

cu ottv tre foaceste

to prezen.rQIea

lor graHcii Sulntell, Pia/a

!

Adreso
lice" Scinteii

rwastra

este . Cotec tto .Pov estirt
,,$tiintil
.;li

~ltinm.icD·/(]ntas·

a revistei

tehnicii",

Cal50

nr. 1, raiorJuJ

1 V. Slann, Bucurc:;ti
~

~~.J''''''''_'''''''''''''''''_'''''_'''_''''''''~

MANU5CRlSELE NEPUBUCATE. NU 51: iNAPOl'AZA

MANUSCRISELE NEDACHLOGRAFIATE NU SEIAU iN CONS1DERATIE

Coperta desan; A. BU·ICULESCU

..

(Rezurnatul

capltolclor

precedenta]

Miffea Vomica, student la Facultatea de stiinte naturale a Uniuersiitiii! din Bucuresti, pleaca fa Constanta, unde se intereseazo de cargobotut engtezese "Northern Star", care in luna august !l anului 19/6 s-a ciocnit de 0 mtna $i s-a scujundai. Din ziarete orernii af/a cd pe (las se alia ~i nall,craUslul $erban Darl.lari, care pleca in Ang/la. In acelasi limp, cotegul sCiu RadII Balaban lntreprinde cercetiirt la Carachioi, 0 midi asezare pescareasca din Delta. Aid. ei aria cd $erban Duruari se in teresa de legenda "pasarii de piatra", Vizitind casa babel Paraschiua, core [usese dojtoroaia satului, sludeniul gaseCite 0 laha de pasiire oietrijtcutti. Intor si la Bucuresti, cei doi studen/i raporteazii despre descoperirile lor orolesorilor Emil Prauit] iii Victor Murgu. Acesta dm urmii le educe la c:urto:sfin(d cd diulr-o corespondeniti aflata in amiua muzeului zoologic reiese ca Serbon Daroari gasise Uri calcar litogralic ell impresiunea unei oasar! din era mezozoica. Daruari avea de glnd sa uindd aescopertrea sa unui muzeu din strdinatate, drept care s-a lmbarcat pe "Northern Star", pierind Ln naufragilll uasuiui ; 0 datil ell el a pierit ~i secreiul descooeriru
sa/e. Mai departe, proiesorui Vidor "'Iurgu Ie araii: cii., din sfudiul label oietrilicate, a ajuns la conctuzin ca ea apariinea unei pdsdri uriase, necunoscuie, care a trait la sllrsitut iurosicutut sail tnceoutul cretacicului. Pentru giisirea calcarului titograiic urmeazii sd se organizeze in orimiiuara urnuitoare a expeduie, Gel dot tineri tiotarasc sa piece oe cant propriu la Carachioi; in timpul uacantei de uarii, sa caute calcarul, Din cerceiarile efectuate aid - la care ii ajutii Marusia, nepoata batrinului oescar Artimon Martiniac -,ei ajung La concluzia cil impresiunea-lito se (lflli 111 regiunea ghloiuiu; Deli Osman. oe grindul numii DenLuL Babitei.

Maxim, pescarul care ii conduce, le pooesteste Daruari la 28 august 1915, deci la cileua zile dupti scuiundarea lui .Northern Star", De asemenea, pescarut pretinde cil ar fi t1iizut asa-zisa "pasiire de piatrii" ell ctteoa zite inainte de ultima vizitii a lui Daruari. Prime!e cereetiiri [acute de student! lao Dealui Babilei sint zadarnice, terenui pe care trebuie cautati; placa litograficii fUnd prea oust. 1n coliba de pe insula Deli Osman, unde l§i siabitesc sedlul,
ca a uorbif cu Serbon

Po drum,

mos

lui Serbon. Daruari, Acesta uenise in august 1976 sa ia catcarui pentru a-t transporta in siriiiniitate. Grau riinit de ciiire oamenii ciipitanului de pe "Northern Star". care t-au ieiuit, Daroari li scrt« lui George Aniim, cerindu-i iertare peniru nepliicerile ce-i pricinuise Iii meniionitui locul unde Sf! aita impresiuneu-lito ; de asemenea, Daroari
preiinde si el ell
0

cei

doi

tineri

descopera

un

caiet

coniinind

ultimele

insemnar;

ale

ar

fi

vi'izut

"pasiirea

de

piatro",

pe care

baba

Paraschiua

hriinea.

CAPITOLUL

AL

PATRUSPREZECELEA

unde eei doi priefeniau 0 divergenf.i de, pareri, jar Radu Balaban propune prepararea unei originale oml'ete .•.
0 sut.a de lla~i de moviHi, 1n directia est-nord-est. dtli Radu din lllsemllarile lui Dervari, Se Ilflau pe Dealul Babitei, unde Hisaserii de la prinz uneltele, - N-avem busola. remarca Mir,cea. - Cred cli nici Darvart n-avea, Dar putem !ita'bili directia eu 0 aproximatle destut de mica, - Studentul se Intuarse cu spateleJa soare, care nu rnal avea mult pilla sa apuns. - In fata, zise, am decl rasdritul, De alttel, dunga aceea albastrule din depart are reprezillta probabll marea. Gu alte cuvirrte, deviind putin catre mina s1Ynga, ne departlim in dtrectla est-nord-est l ncepu numere pa~ii prlnrre burulenlle ~i bolovanii ell care era presarat grindul ~i se opri intr-un mara.cini~. unde 0 pereche de egrete i~i diidise eulbul tugutat, - In stuful uscat, remarca Radu, cu care It acoperit ~erban Darvari placa de calcar, egretele au gasit U1l excelent material de COlistructj~ pentru cuibul lor, Niircea Iacu atunci un lucru care dovedea cii avea lntr-adevar aptitudini de naturalist - fiimlai naturalist lUI inseamna numal CL!nescator, ci ~j, iubitor al naturu . despriIlse ell mare atentiecu.ibul egretelor ~i - sub priviriie jngrijorate ale aeestor pasari, care se Invlrteau ¥I] inaltul cerulut ill zbor nellnistit - 11 mut! prlntre niste buruleni situate la vreo dcuazecl de metri rna] spre dreapta, Tntre timp Radu, ner1ibdlHor, lucra cu firnacopul ~j eu lopata la il1(iepartarea stufului uscat ~i putreztt, Intre tulpinile plantelcr se asezase, in ultlma jumiitate de veac, pamlntcl adus de vinturi si crescuse IJ flora pitiea, varlata, in care predomina 0 buruiana co flori mid, asemanatnare afbastreletcr. - Ai gisit ceva P Iutreba Mircea dupa ce termini de cazat egretele, CeJlHalt Ii arata, ell un gest rnut, colt-Ill dezvelit al unel pletre aloe, ell irizafii cenusli, lucrara 0 vreme in, taeere, Treptat, calcarul aparea de sub illv eli~1l1 de muschl, piimint ~i stuf putrezlt, liis1nd sa se vadli destul de lim pede contururile capuhu D.asarii: se dlstlngeau gura ca de ~opirl1i

sa

~i dlntl]. Murind, Dontopteryxui tncercase probabil sa scoata un ultim tiplil. lii moartea it surprinsese cu gura lntredescbisa. Radu arunca lopata din mina ~i rosti cu emlaza : - Siava tie, marite Dontopreryx I Gasit ai fosl spre gloria neplerttoare a palecntelogtet ~i a descoperitnrl lor tat Dupli ac easta scurHi cuvintare se apuca de lucru ~i mai virtos. Ca!caru' se deavelea djn ce In ce rna; mult. Era 0 p!acii infipti! pie2:i$ in pamill1, ("a urrnare a· unel alunecart produse cu rnulta vrerne Inalnte, Ccltul superior din stlnga prezenta capul pasarii, ~i pina seara cei doitineri reu~ira sa mai scoaHi de sub burufenile Tneilcite ~i putrede ~i clteva dlntre vertebrele ·gltlllui. Irnpresiunea era Ioarte neta, detaliile se distingeau cu precizie. Lucrara astfel pilla ce soarcls sta gata sa. apuna, De data aceasta, rnunca mergea struna, raci rezultatele erau reale, palpabile ~i cresteau in arnploar- w tiecare lovitura de tlr.llikop. Poate de aceea - penrru prima oara de clnd 51' allau aiel -erau foarte bine dlspus]. In drum spre btrlogu! lui Deli Osman, care le servea ca adiipost de noapte, cerul era senln, zgomotele Deltel aveau pareli ceva vesej in ell'; pina $1 apa intunecatg ~i urtt mtresltoare it ghiolului Ii se paru pllna de prospatime, iar Radu emise parerea ea a doua zi la prtnz, clnd va fi caldur a mal mare, ar pulea [ncerr a sa faca 0 baie in ghio1. In lold, Mircea nu-sl mai necaji prletenul cu ironii privltoare la talentul sau de pescar ~i de bucatar ill materie de crap "Ia prctap". Ba, dlmpotrlva, li spuse cu 0 rnutra foarte serloasa : - Trebuie sa recurrosc ca am gre~it fata de tine ... - PI - Clnd rn-am trnpotrlvit sa treci undr[a in lnventar ~i dnd rn-am Indoit eli vel putea sa prjnzj ceva cu ace a audita. Cellilalt se uita biinuitor la coleguj sau, dar iiinclca i se paru ea vorbea series, se umfla In pene : - Era tntr-adevar 0 Irurnusete de peste, Nu, Ace! ciortan lesfnat nu era de loc 0 "irumllsete de peste" ~i Ilarora doar dt solzii lui. Dar. dllca flU luai undita cu tine, nu prindeai pestisorul ~i dac.a nu te indipatinai sa-l prepari "Ia protap". $i asttel, nu scotenl pletrolul din pardoseala vizulnii lui Deli Osman ... _ Am priceput unde bali, iI lntrerupse Radu zimbind vielean. Vrei sa spui di daca IOAte acestea nu se [nttmplau, nu giiseam armele halduculul Osman ~i nid tnsemnarile lui Darvari ... _ Intocrnai, zimbi $i Mircea eu tot atlta vtclenle, vreao sa spun ca undita la s-a dovedit tofu!!l a Fi cit se poate de fo'osiloare~ de.~i nu in directia in care se toloseste de obicet acest gen de unea1ta. Radu se pornl PI' rls ~i, dupa Ce se satura. spuse : _ Te-am prins. Degeaba m-al pus sliAi car enclclopedla. Dupa cum vael. ai despre realitate 0' conceptlariaiva, ca sa nu ~pLln altte~ ... Undita, clortanul si pietroiul n-au fast deelt niste tnttrnplari. E.sentn!~ este Insa altceva :iaptul ell stirn ce cautam, eli ne-am pregatit sa gasim Ce cautam, di. am venit aiel ~; eli. tot timpul n-arn fllcut altceva dedt sa cautam, Wti, dragu! men (~i aid Radu adopta din nou oblsnuitu-i ton profesoral) ell. in natura ~j socletate domina nu intimplarea, ci necesttatea. M,ircea, dizut In propria lui cursa, nu se su,para pe prietenul sau ~i primi lectla fara sa cricneasca,

1

6

s.ii-mi arnlntestl slH cer pentru laptul ell. nu l-am crezutcind ne-a spus Darvari l-a vizital in seara de 28 august 1916, dar sl fiindca am luat in rls intimplarea cu. pasarea uriasii v:lizutl3. de el pe dnd se afla sub salcia de pe malul ghio'lu'lui. - CUlilte cuvinte, al lncepu t sa crezl cii, in. urma cu cincizeci de ani, 0 pasare dintr-un neam dlsparut de 0 suta de mllleanc -de ani evnlua prin imprejl!rirni1e ghiolului Deli Osman. . . _ - Un vecht proverb, {lieu R:.du ingindurat, suna astlel : ".Daca doi it! spun eli. e~ti beat, du-te de te culca", Pe mos Maxim nu I'-am crezut, Trebule sa recunostl ~i tu eli pcvestirlle sale erau, in general, cam trase de par. Dar clnd !HI om cu spirit practlc ~i cunostinte in dorneniul~tiintelor naturale til Serban Darvarl ccnlirma scuze

iispuse
-

In

searaaceea

51!

Clnd ne vorn intcarca la Caraehiel lui rnos Maxim; 0 votIace nu nurnal

lui Mittea:

culcara

devreme.

'Inainte

,de

1I

adorml,

Rallu

ea

$i tum ex.plici exlstenta unui Dnntopleryx viu, 13; (I suti! de mllloans de ani dupa disparltia speclel sale? IDeocamda'ta nu pot expllc acest ciudat tenomen. Mii ~ multurnesc numa.i sa-] constat Mirtea nu mai spuse nirnic, Dar" dUpa clteva minute, Radu i! auzl murmurind: - Poate ca expllcatla e maj simpla decit credem noi. Oupa ce spuse aceasta, M.ircea duse mina spre cravata, Dar tst aminli ell era in pat. dezbracut si, prin urmare, fara cravats ... In noaptea aceea, Radu adormt Ioarte tiTZ!U, dupa ce vreme destul de inde.lungata s-a riisucit, rnunclt de ginduti, pe culeusul san din iarb1l, de mare. Aces:te ginduri,. fiind in strtnsa legiitufa ell unele dlutre intimpliirile petrecute in ziua urmatoare, autorul r indurllor de faN roaga pe cititor sa mal astepte putin si prornlte di nu-i va pune rabdarea la 0 incercare prea grea. A doua zi dirni,neata" prletennl nostru Radu I~i pastra atltudinea ing indurata. Nil mai a vea in minuirea tlrnacopului ~i a Iopetll aceeasi tragers de inlrnil ca in ajun : niei detaliileimpresiunii Dontepte ryxulut in calcar, detalli care apareau pe masura. ce se dezvelea placa, nu pareau sa-I mal intereseze In aCf'ea~i masura. In , schirnb, Mireea era tot mal viol, vorbea aprnape fara incetare, se entuzi asrna in tata unei vertebre sau a altui us deosebir de hirre imprimat aI scheletulul pasarH. Pe scurt, rohrr lle se intorsesera: iVlin:ea, de obicel tacut, devenlse volubil si exuberant, iar Radu era aUI de inglndurat; inert ,Jarea eli niei nu-sl dti seama .ce face. Acest lucru 11 rernarcji p·lnii la urrna fi colegut sau, care-i spuse : -

aceasta

povesttre,

sint

Il£'voit S-(I cred, cn.iar dad!. logica

Sf' upune,

sa

ceea

Fii atent

clnd lovestl

cu tlrnacopuL

Altlel,

str lc] Intr-o

elipa

ce s-a conservat vrerne de un milion de veacurt, Radu arunca lirnacopul ; Ce mal cautarn aid? Vorbea aprnape strlglrrd.

carul, MisiulJea a Iost deci tndepltnlta,
cite nle!egramii de speciali~li... protescr llor Murgu~i

0

sa

trlrnltem,
Vor

'Pravato

Am gasit caldin Car achloi, veni cu 0 ecllipii

7

fara intloialii:. il intreru.psc Mircea... Dar pina atuncl nu dezvelese intreaga placa, Vreau s-o vld en ochii rnei, sii.-mi satur privlrlle, s-o pipal cu miiniJe mele, lar cind prolesorti nol1ri vor vert! Ie 110m suune : "Iatli, acesta este Dontopiervx .larvari, pasarea fosila pe care 0 c utat], Am gasif-o nai, student]] durnneavoastra, fara 0 armata de oanrem fi tarii nlcl 0 cheltuiala". Spuninu aceasta, Mirte.a i~i scoase cli:ma~a din pantalonl, rupse, Q.1 Lin fel de Iurie, cHeva ti~ti din peale ~i lnceptr sa freee partea dezveliti'i a eajcarulul, ca pe un crlsta] ciiruia vela sa-j de.a luciu. Dac~ ne-am apucat de 0 treab.li ii striga, peste Ilmar, lui Radu. apol S-o racenr pina 1:<1tapat. nu rna las pirta
Vor venl, Radu nu se simtl Ia largul sau. Apildi. tienacopu! :ji lncepu sa lucreze in tacere, Cind snarels se rididi sus pe cer ~i dildllra deveni de-a dreptul inSlIllortabBa, HnerB Hic.ura 0 pauza, pe tare Mirt:ea 0 jolnsl ca sa deschida 0 cutie de conserve .. Luasera hr311& en ei la Dealul Babttei, ca sa nil mai piardiJ timp cu drumul pina la insula Iul Deli Osman. Uitlndu-&e Ingindnrat la curta de conserve, lui Radu paru sa-j vina 0 idee. Se sClJia si, dreg lrrdu-si glll$ul, spuse : Ell am llpsese un ceas. - Te dud sa pescuiestl P iI intreba MiTcea. Creal eli te mal a~teapta vreo ,.frumusefe de peste'"?

sa

am vazut ca e~1i tare in proverbe, II cunost; preliahil spune ; "Nu da vralila din minli pe cioara de pe gard". In cazu] nostru, asta s-ar traduce; nu da nisetrul din cutie pe dortanul din balta. Fiioddi ciortanul e ipetetic, lar nlsetrul e 0 realltate pe care en 0 gasesc delicloasa.; Radu insa nn asteptase sHr$itul acestet cllvfntiiri prozalee ~i cu o vadita nnanta de tendentloasa Irnnie, !Ii disparusc, gd.bil, in direc- Aseara ~i pe tel care

-

On .._ aUidL._

tia ghiolului. Cel ce tinuse cuvlntarea mind Iini~tit... realitatea delieioasa a niseirutu\ din cutle, se odihnl G jumlHate de ora ~i se apUI:a iar de luau. ~adu nu Se tntoarse dupa un ceas, eum fagaduise, nici dlJpa doua sau tref, Nu se irttnarsa de loc, Clod vazu cii soarele se aproplase de orlzont sl prietenul sail nu seinapoi'nse. indi, Mircea rncepu sa fie ingrijorat. Aranjli urreltele linga placa litograticli ~i porn, ell pas grlibit pTlntr-e bmuienl1e ~i bolovanli presarati pe drumul ce duceala ghlo}, Ajuns p~ mal, I1U gasi lotca .. Niti pe insula I1U era priponita. Sea~ez:a jos, pe 0 piatra, dar rur avu rabdare sa steaprea mult. Porni de-a lungul malulul, tn dlrectia unde se afla. clotul de salcle ~i dupa 0 cotitura - za.r; totca, Era goala, legata cu fringhia de un bolovan de pe tarm.
Se ali'~za in iuntre, ~()tarl1 astepte. Dac.a letca nu era pe: insula, inseamna eli. ~i Radu se aila undeva prln apreplere, pe grindul de Ia Dealul Babijei. Nil se dusese deci la pescuit.; A~teptarea lui Mirc.ea fu Jungli sl zadarntca, Pede papllri~ul care muginea jaHele sf: 11isau umbrele serll, lar glasurlla care sunasera toll'lii zlua in s-tularii lncepeau sa amuteasca, iicilld tOI:: altora, mal putln zgomotoase, caractertstice vietH de noapte a Deltei.

sa

ra-

8

a amurguluL Dar .rezultat. Intra In colitdi ~i aprinsa Iellnnml, aglitindu-I Intr-un cui. Pe scimdurile lnl:.lllpuind un fel del:: pll\'i1a, pe care 0 foloseau drept masa, ValU caietul zdrentult care. conjlrrea ultirnele tnsernnarl ale luiSerball Darvari. Era deschls, Mircea I~i amintea totu:;i loarte bine c.a dlmlneata, inainte de a pleca la Dealu! Bubitel, Inchlsese catetul, II Inveltse tntr-un zlar vechl ~H pusese in vi!Uza lui. [)ac[ era acorn pe pollt!!. deschis, j'nseamna eli Radu Iusess pe !nsulli. P'e [latura care acoperea larba de mare a culcusulul, vallzn lui l'olir,cea - celebra vall<iii CI1 cartonas prins in celofan ~J cu "pietre de moarii" - era deschisa ~j contlnutut ravastt, AUtur!, pe pii.tura, enciclopedla, Si aceasta carte.fatli. de care ~3!du i~l aratase de clteva orl averslunea, era descbi'sli 1 "Cum se face eli Radu a. ajuns sa studlezc enciclopedta" - SI! intreha. Mircca, "enc.icloperlia impotriva careia tinuse tot drumul {ulminant·e discursuri?" Se apropie '~i vazll. ca lexlconul era desdis la una dlntrs ultirnele pagini ale literei O. In mljlocul paginii era j-eprodus un desert reprezentind un (Ill die' pasare, 0 schema care arata coaja calcaroasa, cele doua membrane, albusul sl giilbenu~lIl'. Mircea stiltu ~j se g'indi putin, apol se repezl la caietul ell insemnarile lui Darvar]. Acesta era deschls la pag.ina pe care se distln.!fea pas.aJul urrde Darvar] vorbea de baba Paraschlva, care reluzase sa-l ta In lotca ei. Doua rtnduri erau subliniate pe aceasta pagina, dar I1U ell crelonul slab al lui Serban Darvari, ci cu un crelon /'d!e un negru pronuntat, a.ciirui tdisi\turii nu suterise de pe urwra umezelll din ascunzatoarcj, haiduculul, unde a stat aproape elnclzec!
de <anl,

Pina: [a utma. tinarnl trebut :sa rerum e $i - ingri.jorat de dis;pIlriUEI inexp!icabila II prletenulul sau - vlsll spre insula. I~I ~puTle~ pI!' drept cuxrnt c;1 Radu nu putea ti departe, die! nu avea 101ea. Mal devrerna sau mui tfrzju SI' va Intoarre pe malul g1llolului, pentru II ajunge la insula pI' care 0 stabilisera drept cattier general. De pe mal n-avea decit sa !itrige ~i Miree.a nr fi venit cu lotca la, Ajuhfi!le inscda, studentul urea pe mnvtla unde Sa -aJ:la vizuina haiduculul Iii,j de llcolo scruta lrnprejur+mfte scaldate in lumina dulce

sa-I

tara

"E p-as.area mea" ell l-am dat viata". paginii: ".Eu am seos nul, de aid, de sub sal de, din nimo!. E pasarea mea l" Din nou, Mircea cazu pE ginduri. r~i amlntea foarte blne cil du:pa-aminza" crnd citlse ,r;asajul respectlv din caret, ITele dou5 rlnduri nu erau subliniate. N-ar fl put!!t trece cu vederea acest lucru, deoarece liniile er au destul de groase ~i pronuntate. Nhmat Radu putea siLo Si.ln cllpn aceasta, Mlrce.1! intelc£e. rntelese ce gindllfi II ftaminlaser.a pe prictenul sau ~i lntelese mule Sf atla, Apucii in fuga Ielinarul, i~i din colilla ~ se UrIla in lotca, incepjurl sa vrsleasca spre cfntul de salcle, care' se z.lirea aproape de Iocul unds japsa rllspundea in ghiol.
Iar mat jus, aproape dll sfirfitul

Tin am] {;iti primul

rind:

picloarcte :

N-a trebuit sa-I' caute rnulta vreme De Radu, Acesta sHitea in plcloare chlar lingii mal, [lntnd in mina un oblect pe care Min:ea nu-l distingea prea bine in lumina cenusle ~i confuzii it amurguluL Inniti~area lUi Radu II sperie pe priatenul sao: era eLI parul vllvol, eu cama~a fertenita, ell pantalonn rup]t ill mai rnulte locurl ~i plin de namo] din rap pina in picloare, Era !nSa vesel, nespus de vesel, JUdea de unul slngur, eu gura pina la urechl, ~i albeaja dlrrtllor contrasta ClI negreala de namol de pe lata lui mlnjita, - Ai gasit? intreba Mir.cea drept orlca salut, - Da, raspunse celalalt radios. Yndi da acum doui ceasurl, Am mal cautat unul, dar in zadar, Peats mline sa mal glisim. Ii adltii.ceea ce tinea in mina: un ou mare, de vreo Irelzecl de cerrtimetrl, cu coaja galbui-r;enu~ie. - OUPa cum vezi, II SpUSe lui Mircea, are aproximattv dimens!unile nulu] pe care-t gasise Serban Darvari. Numat ell. aceta era p,ietrifkat, lar QuI nostru e un 011 ca toate ouale. Un ou ca toate ouale, murmurs Mircea. Cu dimenslunlle astea ? - Nu ma rclerearn la dimensiuni, ella starea lui, Nu seamanli CU un oU ... un ou .•• cum. sa spun .., un ou proaspat P Mircea se uWi plezis la 1)1: - Proaspat P Intreba. Proaspat dupa 0 suHi de rntlioane de ani? Radu izbucnl in ris : Ei, n- 0 fl' chiar atit de mull de atunci. - Ce vrei sa spui cu, asta ? Am siHl explic mailirziu. StiUl ea e~~1 tare in teorli. El bine, am sa-fi expun dnuii teerli, apol vom decide care e. mai yewsimila, Se urea ill Ictca, Tinea oul tnarts atent, delicat chiar, sl-l prlvea cu multa tandrete, ca pe un copil iubit. Cind ajunserji la cnllba lui Deli Osman, Radu hii scoase camasa, presara pe ea iarbi] de mare uscata Illata de pe culcusul sau ~i Invel! astfel QUI. Pentru ce arnhalajul asta? intrebii Mircea. In ghiol, in narnolul de urrde l-am sees, exlsta 0 temper;)tura constanta, Din pacate, n-avem un termometru ea s-o fi putut masul"<l. Mi-e tearna ca riiceala noptll sa nu stri ce nului $i de aceea l-am invelit. Daca asta va ajuta, 0 vedem 110i. Mircea dadu din umeri ~i 11l~. 0 cutle de conserve pe care lncepu s-o deschlda : - Care slnt teoriile tale? intreba. Radu aseza Qui, pe care-l ambalasc, cu atita grlja, In ascunzatoarea lui Deli Osman, unde gasisera, 1n ziua precedenta, pi:stqlul ~j hangerul, precum ~i lnsernnari le lui Darvarl, R05tOgoli deasuprn bolovamrl, care' se cam tnnegrlse de pe urrna taptulul ell fol'osise ca superr pentru "protap", Apol se a~eza pe patura. ~i intlnse corned

sa

10

reduse, - Era verba sa-rnt expu] dona teorii ...
01.1

- Colectia noastra de curluzit1iti, lncepu el, S-a imbogatil cu 0 pies:!, extraordlnar de rara, ba chiar unica : un ou urias, poale chlar eel mat mare 01.1 care exlsta ae.tualmente pe sarma nul nostru piimint, unde, dl.lpii cum se stie, dimensiunile vtctuitoarelor sint in general Rabdare, batrin!', cii ajun,:r nurnaldeclt

~i acolo, Avem decl un : de la CE' vletultoare provine P De la una dintre pasarile Dellei, in nlcl un caz. Nid una dintre cle nu depune oua de asernenea dimensiuni. ~i apol, nie! 0 specie actuala de pasliri nu-sl Ingroapa ouale, in namolu! ghiolului, la cltlva metrl adlncime, In al treilea rind, pisarile neastre ocotese in general ghioJul, nu le place apa lui urtt mirositoare, in care nu lralese niei pestl ~i nid gillganiile care de obicei tormeaza hrana pasarilor .._

urlas,

Este f,iresc

sa

ne punern

Intrebarea

-

Pierdem
ViIlO la

vrernea,

Radule.

Toate

cunosc,

chestlune,

Ce pretinzl

tu P eli e 01.11 unui Dontopteryx?

astea

sl11.1. lucrurl

pe care

Ie

Exact. . Mircea tluturi doua degete pe la tirnpla, tntocma] cum fiicuse cu citeva zi!e inainle Insusl Radu, cind volse sa arate eli mos Maxim

e altelus

scrtnttt.

Cu toate acestea, Radu nu se supara ~i nicl mdcar nu-s] pierdu buna dispczltle. - sa. analizlim, zise,' sltuatla sl vel vedea- dt nu poate ti altjel, r n prhnul rind : existli vreo pasare pe lumea asta care sa depunl!. oua d(' asernenea dimensiuni?

-

Da, exista.

Radu ramase cu gura cascatii : - De unde ~tii? tntreba, De la protcsorul George Anlim. Nu Iii rninte intr-una din <crlsorlle lui catre Anton Racota, referindu-se la oul pietrificat gasit de Darvari, vorbea despre pasarea Euiornis din Madagascar ?'" Ba da. OaT tot el adaug a, daca nu rna tnsel, eli oul acestei pasari n-are ce cauta in Delta noastra, - l\\li tog, Hieu eonciliant Miree!!. Sii trecem mai departe. - Tn a] doilea rind, stlm cu oarecare cerfitudine eli lntre 26 august 1916, clnd a fast vazut de rnos Maxim, ~i 30 august al aceluia~i an, un Dontopteryx viu se aria in regiunea ghiolului JRIl

ca

Studentu] se opri, uitindu-se cercetator la colegul sau, -Si cum aeesla nu spuse nlmic, continua! - J n al treiJea rind, am gasit ou] exact in loc.ul pe care-l indica bJ.trina vrajitoarc cind i-a strigat lui Darvarl : "Eu am seas oul, de-aiel, de sub salcie, din narnol". Mircea urmiirea en atentls cele expuse de Radu. - Am gasit cnietul deschis, iI lamuri el. $i am citit rindurile pe care le-al sublinlat. Da, le-arn subliniat. Miidurisesc cil azi-ncapte ~i roata dirnineata, aceste vorbe ale babei nu mi-au dat pace, Am construit 0 teorte

Osman,

II

pe care eu insuml 0 socote arn nu numai neverosimilll, dar chlar abo surda, Totusl. imi dadeam seama cii nu voi avea constllnta impacata j;ina 11-0 verrllc. De aceea am fuglt azi, la prinz, de 13 Dealul Ba, bitel,.lasindu-te singur. - oSi te-a! dus drept la salcie. .. - Nu chiar, Mai lnlH am recitit Insemnarile lui Darvari, Apoi mi-am permis sa rna documentez din enclclopedla ta ... - ...despre oua. - Da, despre oua.... ~i des pre altele, Abia pe utma rn-arn dus la salcle san mal bine 'lis la locul unde Iusese pe vremuri 0 salcle ~i nu mal e declt clotul ei lnnegrit de rrasnetul care a deborlt.e. Am gasit acolo, pe mal, Ja cifjva metrl de apa ghiolului, 0 groapa lmensa. s-o vezt mline diminea1ii: e ca 0 pflnle, cu diametrul de cltiva metri. Craterul e plin CD namol Iii cred tii nu e prea adlnc, deaarece orlclt de mult namcl ai senate, nlvelul sau nu scade. Ma bate gindul ea groapa este legata subteran eu ghlolul, ceea Ce face ca namolul sa-~i pastreze nivelul, dupa prfnclplul vasclor comunlcante, - Ce origlne paate avea aceasta groapa uria~a? Spui eli e ca o pllnie. Poate ca, in timpul razboiului, un avion ~i-a lis at lncareatura .., - NLI, nu e asta. Groapa a fost faeuta de baba Paraschlva .. Mireea sari in sus :: - De unde ~tii? - Se cunoaste ea e faeuta de mina orneneasca. Prea greu rnci n-a fost, fiindca de la 0 anumlta adincime e numal namot moale. Chiar eu am sapat numat cu mtlnlle. Nurnal eli, fata de cantitatea deplasatJi, a fost nevoie de un timp indelungat. Nu de alta, dar nu cred eli baba a avut la dispozitie un excavator ... - Dar pe ce te bazezi clnd spui ell. baba a facut -groapa ? - E la mintea omuhri, Mo~ Artimon spunea ea doftoroaia venea la ghiol sa-~i la narnol pentru tratarnentele el, Pretindea ca pentru reumatlsm, pe care-t numea "vatamaturli pescareasca", -numat namolui de la ghiolul Deli Osman e bun. Jar mo~ Maxim ne povestea cii baba venea mereu la ghiol, unde statea ctteva zife, dorrnind chlar aiel, pe patul pe care -stam noI acum, In sfirsit, Darvarl mentioneall:ii in lnsernnarlle sale ca. insa~i baba i·-a strigat ea a scos oul ..pasiirii de piatrli" din namolu1 de sub salcie, Pentru mine, e lirnpede eli ea a sapat groapa .. ~i, de Ilecare datil cind venea dupa 'namal, 0 marea ~i 0 adincea ... - Se prea poate sa ai dreptate, facu Mireea ingindurat Qui l,plisarij de piatTa ..... - De ce sapa baba toemai Iiuga salcie, continua Radu, n-as putea spune. Ponte eli n-o sa aflam asta nlciodata, Dar explicaf1a poate Ii destu] de slmpla, Era, probabil, convinsa di aici e ndrnolul eel mat bun pentru tratarnentul reurnatlsmulul. Direct din ghiol nu putea scoate narnolul tara echipament de scalandru sau mat sttu elf ce a!te [nstalati], fiindd asta cerea eforturi mari. Trebuia, deci. in oriee caz. sa sape 0 groapli. pe Iinga mal unde, de la 0 anumitll adln-

"'i

12

c:ime. se aWi namal din abundenta, Linga ctotul de salcie am observat eli paminIuI e. mal moale, mal user de sallat Dupa cum vez], doftornaia noasrri a tmbinat propriile ei superstltii ell comodita:ten ... - oSi in aceasta ehesttune, zise !t'l.ircea, so! poate ai dreptate, - Maj departe, i1$i urma Radu ~irlll gindurilor, cred eli haba Paraschlva a vizltat de mai multe orl Insula Deli Osman. hi petrecea noaptea airi" pe wl.i:UlUI unde dormtm nol ammo Probabil eli a glisif cadavru] lui $~,ban Darvari ~i l-a ingwpaf linde'll!! pe-aicl, Aseunzatoares lui DeJi Osman, insa, n-a . gasit-o. N-a vazut semnul de pe bolovanul acela, era bllti'ina, ~i bafrinii all, in general, vederea slaba. Sau poate cli l-a nbservat ~j I1U t-a atribuit nicl 0 semnificatie, Au trehuit sa treaca aproape clncl deoeniica 'sa fie gasi1 caletul ell ultimele Insemnart ale lui Darvart, In acesr timp iI murlt George Antim, diruia ii erau adresate, a murit ~i baba Paraschlva, care: nu rna'; poata fi trasa Ia raspundere pentru Iapta el, ~i probabil a mu:rit ~i' acel Sam Butler, ~ef de eehlpa] pe "Northern Star" sl ueiga~ al Illi Darvarl, rar noi, gasitorii, iusemnarll<Jr din ascunzatoarea haiducului, sintem deoeamdata sii\gurii oamenl inviafii care cunose groaznica drama care s-a consumat Cl.I 0 jull1atate de secol in, urmaPe aceste meleaguri. Din pacate, unele aspecte ale eel Or petrecute a.tunei nu reusim inca sa ni Ie cxplidim. Dar va veni ~i vremea

sa

ta

ace,ea ...

Mircea se ridicii de pe patata pe care se aseease ~l apuca 0. cutte de conserve pe care Incepu s-o desiaca. - Cred eli. acum trehuie sa mlncarn ~I sa ne culcam Imediat, fAline avem mult de lucru, Pina seara, poate, reusirn sa. dezvelim Intrel!ga 'pladi. Radu privl rnarlnata de nlsetru, pe care prlctenul sliu 0 dis. turna pe farturie, ~i se shlmbll : -M-am saturatpina in git de conservele astca, Cdltlalt dadu din umeri: - Dacli rna luam dupa. tine, pleream de inanitie. Noroe de Marusla, care a stitrt sa aseundaeonservele ill Iotca, Cu prlvirca plerduta In departare, Radu spusa visator : - A~ mtnca ceva proaspat, ceva bun.; Ochf] sal alunecara pe peretl! eolthel, apel pe pardoseala bolovanoasa, olldndu-se pe piatra care astopa ascunadtcarea haiducului Osman. - A~ rninca, murmura el, Q omlet~. 0 omleta mare. .. - 0 omleta, fiku Mircea batjocoritor. Si de unde sa iei OIlii lIT r-ustietatea asia de insuHi ? .. Deodata se Intrerupse ~i, urmarlnd privirea ptietenului sau, famase eu nchll pironitl pe bolovanul care astupa grnapa unde se arla descoperirea lui Radu din ace a dupa-amiaza. - Radule I' shiga sarind in picloare nespus de agitat. Radule I Nt! curnva vret sa ... nul acela .. " Prietenul sau se ridlca, de. asemenea, in piclcare ~i. cu 0 mutrd
solemna zlse :

13

ered ell sint:em slngurl] murltor! de pe tntreaga noastrll. planetli care au prrleiul unic sa rnantnce asernenea omletiL [ti dai seama ce moment Istorlc ~i maret \fOOT trill;> 0 ornletll de Dontnpteryx darvarl, dlnfr-un ou care a asteptat o suta. de milioane de ani ca. sa..! mincam noi. Mircea Sf dadu un pas Inapol ~ Nu estl in tuate rnlrqile, striga. Ce vrel tu sa. taei e (] nebunie.

- Iar tu, r.eplica cel.\lIalt solemn,. fl·ai simtul 5ublimului. E.u itl prop un Hi deschlzator de drumuri nol in arta culinadi, rastornl conceptllle vech] :$i perlmate ale gastronorniel, lar ru.; Bestul!' tlpa Mircea astuptndu-si urechlle, crt voi fi eu de lata. n-al Sa te atingi de oul nostru,

sa

sa

Radu zlitoarea,

Se prefilcu
dar M'ircea

-ea

se

se Indreapta sprecoltul urdi pe bolovanul ru

unde prlcina

se aila
eu

ascunambele pr-

cloare.

Er a tuarte

caraghioscum

stMea

asa, cu bratele

incrucisate,

Iata incordata ~i! lntr-un echilibru cam [nstahll, prfetenulu] sau, ca ~I clnd ar fi Iost yorba de

asteptlnd apropierea atacul unui dusrnan,

In clipa

aceasta,

Radu

nu Se mai putu .siapini ~i lzbucnl

lntr-un

hohot de rts, care rasuna pilla departe, amestcclnduse cu ,;zgumoteJe potolite ale noptli in Delta, Sc zvlrcolea pe [os ~i pe piHuriJe de pe culcusur], riispindind peste tot Tarba de mare. Avea laertrnl in oehi de

atlta rls,
Iert

Intr-un spuse :

tirziu,

dupa

ce se pntoll,

j~i

b.fitu prletenul

pe umar

~i-i

M-ai luat in serios, natrtue! N·ai simju] fiinddie~ti prietenul meu, ~i acum, hal sa

umorulut, dar tc min cam marinate

noastra de nlsetru. cea de toate zllele. Mircea" cam rusinat, dar convins di oul de Dnntopteryx
de ortce priraejdie,
SI!

e ill afarli

dadu

jos de fie piatrlL

CAPITOLUL

AL CINCISPREZECELEA

unde prietenul nesfru Rad'lJ Balaban dat, iar insula Deli Osman capafa

se poarfa

foarte ciu-

un nou locuifo.r

Cind ajunserji, II dOU3 z] 'in zori, pe malul rasiiriteaa al ghiolului, Mircea prrponi lotca ~i o lua inainte, pe grind, spr e De-alll\ Babitei. Oupa citiva pasi, Radu SI! opri ~ir hattndu-se ClI palma peste

jru nte, z ise :
"In uttat ceva.la·il lnalnte, spre sa santier,

urma.
Apoi se urea i nsula, Mircea mormat

ca.
grabit,

te

.ajung
lnapol

din
spre

iII

lotca ceva

~i porni
printre dlnti

visleasc1i, ii'i-'~iconti.nua

d,umul.

14

De data aceas1a. Radu nu liibovi mal mult de [111 ceas, Prletenul sau, obisnult cu tnttrzlertte lui, 5e mira. vazindu.-I asa curine! lnapoi, dar nu zlse nlrnic. Lucrara cu sporpina seara, r·acind numai 11 scurfa pauza la prlnz, ca tmbuce cella. Cu acest prilej, Radu promise solemn eli. din cltpa in care va parasi regiunea ghiolului Deli Osman nil va mal pune gura pe marlnata de nisetru, - Prnmlslunej, aceasta, batrine. il spuse el prlctenulul sau, eva-

sa

labilli pina
departat,

la sfir~itul

vietH rnele, sflq;it

pe care-l

dar esc dt

mai

Mi-am facut surna la acest aliment pe care unii, in mod' cu totul Inexp llcabl] pentru mine, i1 socofesc drept 0 dellcatesa. Cu toate cli lucrasera lntens pina seara, nu izbutira sa termine cu dezvelirea priicii; 0 buna parte din coada Dontoptcryxului fosnli ramasese inca acoperlta. De alflel, coltul de [os, din dreapta, al calcarulul, ItU em nurna] aeoaertt eu stuf uscat ~i huma, dnr sl intrat in pamtnt, probabi] ca urmare a alunecarl] pIacil. .E probabH eli nlcl Darvarj n-a dezgropat Intreg calcarul, z ise

Mircea. Aeola unde e infipt In sol. pamintule Ca. s-a inHirit intre tlrnp; din 1916 ~i pina
multa, Astn In orke [nseamna

Ioarte tare. Sau poate astazi s-a scurs vreme

cas, remarca Radu, 111:1 putem terrnina am de curilld. eli aseara am subapreciat volutnul de munca ce tiebuie depus aid ... - ...sa,lIea ne-am supraapreclat fnrtele, repHca M'ircea., Radu mal arunca vreo dauii lopeti cu pamint zgrunturos, apol cu jumlHate de gura,spuse un IUCiU foarte cludat: Daca avem noroc, poare

- AsHi.zi a Iost 0 .zi loarfe cdlduroasd, eli. ~i mline 0 sii fie la fel de cald,

Celegul sjiu se npr! din. IUCfU ~i se uitli ccrcetator Ia d. Vazu r.li vor bea fo II rte serlos, Daca avem no roe, H spuse, atune! poate 0 sa fie rnai racoare,
Gildura asta infernala rna orncara. N-ar strlca sa dea u ploaie bunii. - Vai de mine. se sperle Radu, ar fi 0 adevaraFa nenorocire. $i de data aceasta, Radn vorbea Ioarte serios : am ptrtea spune chla- eli vorbca cu 11 seriozitate l1eobi~nuita la el. Mirce-a se gindi di prietenul sau sUit use loata ziua ill soarele Herbinte ...• sl se abtinu de !a orice cornentariu. Citeva minute dupa acea.sUi cur ioasa con versa tie, Radu fa.cu acelasl gest pe care-I flkuse ~i inzorii zllel, cind pornlsera spre Dealul Bahlte!: se hiittl cu palma peste frunte ~i spuse :

- Am uitat Apo] incepu
Dupa vreo sula Te astept

ceva, sa alerge
de rnetrf

se apr!

pe drurnul bolovanes ~i strigii:

ce ducea

ln

ghlul,

pe mar. sa fuga. Mircea se uita lung dupa Ilarecare ingrijorare.

$i iar tncepu

el,

lar

in

privirea

aceasta

se cltea

0

jj

o jll1115ta1e de ora mal Hrziu, clnd Mircea. ajuRse ,I el pe malul ghiolului, il gasi pe Radu in mijlocul apei, venind dinspre insula "i vlsfind de zor, - Ce-ai cautat pe insula i' strigi. PreIil:cindu-se eli· n-a auzit Intrebarea, Radu Ii spuse vesel : - Mai e apn)ape UII ceas \lin! SI! intuneca,. Vre; sa tacem 0 ptimbare cu latea? - Dupa o zi de mu!;tcli in scare, iiraspunse celalalt morucanos, nurnat de pllrnbat nu-rnt arde, Eu voi face totufi 0 scurta plimbare, zlse Radu '!.a fel de vesel. Era parcli multumit de Iaptu] di Mircea nu voia sa-I IIlSQ~easc3. Dupa ce iI liid pem5ulll, pornl spre eanalul care dlldea in japsa vecirra cu gl1illl ul, o jurniitate de ceas mal Hrziu se, j.rrto:l.fse~i piiponl lot ea. Mircea, fare se a9ezase pe 0 piaira, tn Iata intraril in coJibii" \llizu dedlndu-se unei oeupatil curioase: cu lspolul lui mos Maximpe care iI glisisera ill Iotca ~i-I luasera cu ei perrtru orice eventualitate scotea ceva din luntre, Acel nceva", Radu ll rasturna Itnga mal unde curlnd se rileu 0 gramadli marlclca ; Mircea, Impins de curlozitate, se aprapie sa "ada ce era ~i ramase p.irullit locului de uiralre : era nisip. Da, iuhite diltot, acel "ceva", dupa care se dusese Radupe rnalnrile japsei, in seara unel zile in care lucrass dill greu ell lopata ~i ttrnacopul, acel v.ceva", pe care-l indircASe cu ispolul ~i acum il descarca, pe rnalul lnsulei, gifiind ~i as udind , era nisig ; nlslp albcenuslu, ea toate nlslpurlle care se gasesc in marginea jap~e!or .jli sahalelor, eel mai ohlsnult n!sip care se poate gasi in Delta siniurea, Dupa ce-st revenl dill uimire, Mire·ea tncepu sa se hllhile : - Ce... ce-at adus ... vreausa spun ... ce descarcl tu acole s Radu ridic:a 0 privire serrina. catre prietenu] sau !I! riispunsa CD multi nevinovatie: - Nisip. lar Mircea Vornlcu, care tinea rnulf la coleguf ~i prietenul sau Radu Balaban, se gtmli cli Iusese tntr-adevar 0 zi foarte dilduroasa, eli soarele Ii sagetase nernllos pe sanfierul de Ia Dealul Babitei, Ba, j~i arnintj chiar Gii inpauza ce I) flicusera la prinz, RadLL j~ scnsese bascul $1 stiitllse 0 vreme eu capul desccperit in soare, apot spusese : "Daca avern noroc, poate cii ~j mline 0 sa fie la tel de cald"; lar clod, M.ircea emlsess p~rer.ea eli n-ar strlca sii plnua ptrtln, Radll SE sperlasa, zlctnd cii asta ar Ii oadevaratii nenoroclre, Si i~i mai aminti Mirtea 0. multlrne de amiinunte care depuneau milrturie pentru purtarcn cu totut c.iudatii II lui Radu, amlinunte pe care - In Imprejurari ubtsrrulte - lID ~i le-ar Ii rearnintit. DreN urmare, lI\ircea se 3i.jHopie de. ct)legul sau sH intrebii:

n

-

Nu

te

simtt

bine? frulltea ~i

Rac!u i~i ~erse sudearea care-t tmbrobonea vesel : -Ma sirn] bine, chiar Ioarte bine.

spuse

16

l

LU.i Min:el! nu-] plieu rispunsul. - Vrel sa te Iljut la desdircat? intreblt
j,lt!.

~i incerd

sa pUria mimi

{s~1}1. CeUlla-lt

0 Ierl :

- Nu e nevoie. Aproape am termtnat, Mln:ea nil. maiinsista. Se gind'i Plltin, apoi intrebi cu glas duke: - Ce yrei. sifati eLI nisipl.IIl asta? Vrei sli. amenajezl 0 plajL.
un strand, .. ?

- Cam Mil ceva, raspunse Radu, Nisipul se incinge ta saare ~i dii mal multa diJduIi. R.aspunsul acesta pihu siH intristeze~i mal mult pe prietenul lui Radu, NlI mal spuse nlmlc, cl se Intuarse Ia locul sa 1.11" pe platra din fata in.traril in colibii, De aceto 1.1 observii tot tlrnpu] pe Radu - desi se prefacea !:ii se uitli la un vultur care se rotea eu eleganj:i in vazduh. - Si, in timp I:e-.I prlvea, M:ircea Se gindi eli. dcoarea noptii
~l un somn odlhnttor
VOl' f,ace

mult

bins

prietenului

sau ...

A~tepta.rile sale fura !n~elate. Fiindca II doua zl, in zor:i, fll trezit de un chiot care laeu sa disune ,pa.pllri~urile ~i diruill ii rlispu.nsErii ciriitllri ~i filfiiri departata de pasii.ri speriate, Slirind din clllcll~,Mjrcea l~i vlizu prieten.ul to[l.iiind de bucurle : Prtveste ce zi mlnunata l striga Radu. Nu se vede urma de nor. 0 sa fie a caldura ell in inferno ee norcc avern I In giIl.d, M.ircea ili Juri t1u-~i lase 0 c\ipa singur prletenul, Dar roarte curlnd fu nevolt - impotriva Yointei lui, ee-l drept, s1Hi r.ake juramlntul, Cik, Radu Iacu tntocmat ce facl1Se in ziua pet:e.denta: [a citeva minute dupa ce aeostara pegrindul unde S~ afla santierul, j~i ami nti eli uitase ceva ~i sari [napol in latta. Mircea. fugi dup;i el, dar era prea trrzlu. Din clteva lopejl, Radu departase luntrea de mal. - Intcarce-te t il strigli, Te rag sa te intorcl ... - Nu lips esc decit citeva minute, raspuase Radu ~i Intetl rjtrnul

~a

vlsllfulu

l.

-

Intoarce-te

r inslsti

Mireea

CD

des-pence.

Intcarce-ta

fi pe mi.ne!

lu] Radu. pe insula, priponi barca ~i urea. la coliba lUi Osman. Dupii etteva minute j~i dueind in brate un nbiect PI'! care Mireea nu-l putu distinge din causa dlstantei ~i a burulenilnr destul de inaltecare cresteau pe insulli, Apoi, Radu cobori mavila~i se duse la gramad.a de nisip pe care 0 adusese de cu sears, Acol'a se l!is! in genunchi, jar Min~ea., de pe malut celalalt ... nil rna] vlizu nimie, A~lepfa citeva nrinute, apoi .. ingrijorai, Incepu sa strige: - Radule! Radule I

:$i. eu am uitat ceva, Vreau sa rnerg ell Risul lui Radu rasuila !impede in aerul pruaspat N-am ce face CD tine. Stal pe mal ca Intorc Mireea trtntj cu necaz cele douii eutil cu marlnata pe care Ie tine_a in mina, in mtlul de pe malul ghiolullJi, pe [os ~i Incepu observe ell atentie toate mi~di.rile

rna

sa

~i ia·ma tlne l al dimineffi.~ Tmedlat. de nisetru, apoi Sf! a~eza

I\cesta din !Irma, aiuns

tre

In vocea lui era 0 nelinlste care-l flicu pe ~il,du sa se ridiee dinhuruienl ~i sa-I facit sernn cu mina, Apo! disparu lar, Cele etteva minute care se scursera pina, la reaparttia lui i se parura lui Mireea mal lung] ell toate erele geologlce IJ! un loc, CH despre Radu, acesta Sf' urea fnarte calm in !otd!, visli ptna Ia malul unde Se aflaprietenul sau, eel ingrijorat, apol spuse calm: - Sa mergern Ia santierul nostru, Nu elloliticos Dontopteryxul ne astepte, $i, ca ~i cind nirnlc nu s-ar fi intimpJat, porn] cu pas volnieesc pe drurnu] presarat cu pletre ~,i Incllcit de burulenl, spre Dealul

sa

sa lasam

Babitei.
In

inima grea, Mireeai:,)i u.ma prtetenul. dimlneata aceea au lucrat clteva ore in tacere, Radu era absorbit de [induri, ~:i Mircea ar fi dat orieit ca afle care erau aceste _ginduri. Pe fu.ri~. arunca spre prietenul sau clte 0 privire, dar nu spunea nlrnlc, [ntr-un ttrziu, Miree.a. nu se mat putu stilplni ~i, stergtndu-st eLI batista rata sl gitul umede de sudoare, spuse : - florinta ji s-a implini.t. Dupa cum vezt, e 0 cii.ldura infernala. Cred c:li e cea rnat Tierhlnto zi a anului. Parca am lucra intr-un cuptor, - Da, faCUI Radu terlclt, Avem tntr-adevar noroc, Vreme de citeva zlle, scenele acestea se repetara intocmai. Oinuneata si seara, Radu dtsparea Tastndn-s: prietenul singur vrerne de LIn ceas ~i tot timpul se bucura eli e cald. Yn cea de-a saptea zi dupa ce lncepusera aceste mlsterloass dispariti], Dontopteryxul era cornplet dezvelit, Atunci, Mireea se opri in tata lui Radu ~i, pr lvlndu-l in ochl, lzbucni: - Asculta, Radule! Nu crezi ca-rnt datorezt citeva explicatti P Celalalt iacu 0 mut-ra In care uimirea se amesteca in masura ega Iii CII nevi novatia : - Nu inteleg .... ce expllcattl ... ? - Ba ell cred ca intelegi toarte bin€' co vr eau spun. in u.ltimul tirnp ai unele purtar l pe care le-as numl, ell un terrnen blind, neoblsnuite. $i vorbcstl despre Iucruri ciudate, ca ~i cind n-ai Ii in toate mlnttle, Radu privi in departare, peste grindul pe supralata taruiil ar~ita face'a pluteascf un fel de ceata tremuratoare. Nu lnteleg, repeta el automat ~i Mireea avu lmpresla ca glnduriJe JUI erau ill ell totul alta parte. - Bine. Atuncl sli ineepem eu scena de aCLIm 0 sapi1imina. Cum poate oart' un om in toate mintlle ~a facll_ 0 asemenea propunere.P Auz}, mincam ornleta din oul unul Dontopteryx ....

ell

sa

sa

sa

sa

Cu alte cuvlnte, eli ~i tu e~ti convins

ca

se repeal

Radu

oul nostru

redevenit sublt viol, recunosti aparjine unu] Dontopteryx.

Nu recunosc nimfc. Dar asta nu schimba. datele probternet. Tu estl convlns eli. e oUI;:;~unei piis1iri meznzclce ~i propul 5ii-1 lacern nrnleta, Ell unul nu. cred cii:. ai g lumlt de Ia inceput. Vorbeai Ioarte

18

serles, Cum tl-a pufut veni 0 asernenea idee r In rnintea unul om saniit.os ... - Destul r 11 intrerUpSE Radu, E:J prctind eli am glumlt, fadndu-]] aceasta propunere, flindca insi~li Mit de mull sa ,:om cum rni-a venit ideea, am sa-ti Iac 0 marturislre : ideea am dipatat-o din enciclopedla tao
?!

- 03 .. Am gre.$it subaprecilnd aceastli lnteresenta lucrare, In ultimelc zile rn-arn convtns ell e (I p!esa utiHi. din "in.ventarul" nostru, Ba, rnai rnult deett asta, am Ioloslt din bellfug' unele date pe care le-am cules, - Bine, dar ornleta ... - Asta e alta poveste. Dncumentindu.rna asupra Iosllelor, mal binI! zisasupra animalelor dispihule care ni s-au pastrat plna a5thi Intr-n stare identkii. sal! toarte asemanatoarlCl cu cea pe care 0 aveau dod tralau, am dat peste lntcrcsanta povests a marnutulut descoperlt in Siberia, JagurHe fluviului Lena. - Nu vad oiei 0 leglitura cu orrrleta dln Qua de Dontopteryx. -~i totusl oasemenea legafurli exlsta, Spuneam, asadar, de mamutuj dcscoperlr in 1906, la gurile flnviulu] Lena, de catre un grop de Iacuti, Ace~tia parcurseser a u'l1 drum lung ~i obosltor, nu prea giisisera vinat, iar clinil lor nu ma] a veau putere sa. tragll saniile. Pe insula Tarnud, el gasira un mamut ingropat tntr-un imens bloc de gl\eatil.. Animalul era. perfect conservat ~i dade" impresta tiL ar ~; viu. Ei spar sera blocul, ca sa la: fHde~li, care aveau mare cautare ~i se plateau cu pret bun. Atune, se intimplll ceva neprevazut :dinii lor, lihniti de foame, se rep.ezid ~i lncepura sa. sflsle 1:1,1 lacornie carnea mamutului, - Foarts interesant, ITUJfmUra M.ircea. Dar IHI prea vad legatura .... - Capetenia lacujilor, urma Radu Hirll sa ia in searna Intreruperea prletenulut san, ii tin minte ~i nurnele, Osip Sumahnv, M1eptli doui zile ~i vizu ca duHiB care se Inlruptasera din carnea rnarnutulu] n-au plipt nlrnlc, Nu s-au irubolnavit, ha, dimpotriv~, pareau sa-~i reeapete forteLe_ Atunei permise vlnatortlor sal sa maninre ~i ej din car nea pe care. ghetarul 0 conservase de bine, Nu. era prea gustoasa, dar potolea toamea. A~a se face ca, in 1906, cltlva oarnenl au mincat carnea unui anima! care - dupa evaluarile ulter loare ale unor oamenl de ~tiintli - murtse ell 20.000 de ani in urmi. Radu se . gindi putin, pe urmii adauga: - Conservarej, prin frig s-a dovedit asttel a fi cit se po ate de e~icace. Naturallstii care, condu~i de _ Osip Surnahov, au [ntreprins apoi 0 e"peditie III gurile fluviulu] lena, au mai glisit un mamut, Se pastrase alit de hlne, lnclt rnuschli si oasele lui IIU putut ti preparate prin irnblilsamare pe Icc ~i transportats Ta dlterlte muzee; if I stornacul animalulu] se mai gaseall resturlls plantelor consurnate lnail1te de II mud, lar d·in analiza singeln] S-a stabilit, nra putio.ta de tagadil, taptul ci rnamutul ~i ete[antul indian slnt rude apropiate ..

am

)9

prlrnlgenius.
-

Cu acest

prilej. este,

mamutul 11 aproha

a Tntrnt Mireea,

In

~tiinta

sub

numele

de Elephas

A~a

leful une] rude ell va mai recents elfri1ld in tara noast;,ii ~i studlat
Ac,est mamnt a primitnumele de

~i dupa cum probabll ~tii, schede-a mamufului a fast deceperit de
de protesorul nostru Elephas planilrons Victor murgi, Murgu.

- Sintern, decl, de acord, zimbi Radu, - Trebuie sa recunose, zimbj ~i Mireea, eli spui [ucrur] destul de interesante ~i vorbestl ... coerent., Asta rna bucura nespus ... mi-al luat I] piatra de pe lrrima.; inseamna eli te simt] rna; bine, Radu li tntoar!ie spatele ~i Sf! uita din nou in zare, prin aerul fierbinteal acelel zlle de zlidu.f. - Eu, zise apoi, am sa Iipsesc un sfert de ceas, Am putina treabii. - Iar Ilicepi!.? sh'iga Mircea. exasperat ~i Intinse mlna slh!ii retina prieten!ll. Era insil prea ttrzlu, Radu trintise UrniicGpu.1 pe griimada de plimint sapat in dimineata aceea ¢ porllise It'll pasl mari spre ghiol. ViUind c.i Mircea se Iuase dupa el, Incepu si alerge~i eurind cipiitii
un avans serlos,

Tn tntrecerl sportive, se face cii.., ajuns pe 1lU mai putu face altceva decit sa astepte ca Radu, l:3fe vislea din toatc puterile, sa revina slngur, bill'eillteJes dupa ee sfirlea area treabli pe care pretindea ell. I) are. Arburind 0 minafoarte resernnate, Mircea [~i lua in primite pestut de o'flserv3fie, 3Celali pe care-t rolosise ~ifn acea dimi~eata, Dupa ce acosta pe insula, Radu se duse drept Slife locul unde descarcass nisipul, Curtnd dlspam :din raza vlzualii a. lui Mircea, care, de duda., 51! tr1nti printre burutenile de pe mal !'ji inchise ochil, Inceroirtd 51!. nu se mai gindeasdi Ia purtarea curloasa a prietenului sau, ba chiar - dam 51;! putea - sa nu se mal glndeasca la nimic, Dar foarte curtnd sari in plcfaare, speriat, Dlrrspre insulli SI;! anzl (I ehemare predpitata: Mire!!!!! VillG repede, Mireea! Capu] Iul Radu aparu dtntre bolovarrit de pe insula ~i drsplim
lIt.ircea nu putea malol ghiolului, tine pasul cu colegul sail.A~a Irnedlat,

Mai mic de statura

~i mal putln

antrenat

Mireea Incepu sa lopaie de netiibdare: - Cum sli vin? striga.. Inot P Ai ILlat luntrea

cu tine.

De pe insula nu se mai auzl nimic, AlYoi Radll se ivi din £IOU, ~Ie;ga pilla 13. lotca ~i ,0 dezlegacu 0 miscara repede, In citeva minut.e til pe mal. - Ce S-a lntlmpJat? illtrebii Mircea sari.lld in Intcil. - Ai sa vezi [medlat, Radu straluces de bucurle. Lotca inajflta -repede, minatli de 10-

vituri putemiceoe visllL ;\costara chlar Iinga slpu] adus de pe malul

iap~ei,

Iocul

Oar

unde

grimada

Radu

desclircase

aceea

nituguiatll.,

20

rele

insula. "Asta fusese decl treaba lui" - fu primul gind al lUI Mireea. "A dat in rnintea copillor". Apropiindu-se, Mircea vJizu In mijloc.ul dlsculul de nisip un anima! ce semana ell 0 ~opjrla. Avea cam rnarimea a doui palma ~i sedea nemlscat tn scare, pe nislpul flerbinte. Nurnat vtrful cozll tremura usor, lasind 0 dUQga ahla perceptibi!a pe nislpul neted~i Incins de scare. - Ce-i asta? intreb1!.. De unde aj gasit soplrla t Credeam eil. pe insula asta Imblbata de namolul sclrbos al ghiolulu] stntern slnguvietultoare,

toaU

ca movilitele de pe rnarglnea drumurilor in reparatle, nu era. Nisipul era rlispindit in cere, pe 0 supralata mal neteda a~ezatJi la citiva metn de mal. Radu lngrosase marginile cerculul de nlsip ~i le consolidase cu pietre mid. albe, care se giiseau rasp indite pc
ma]

asezata

- Am test, batrine, am fost singurele, facu Radu ~i se a~eza pe vine privind driigastos anirnalul de pe nlslp, De vreo [umatate LIe ora, Insula noastra a rnai capatat un locuitor, - Asta vad. Dar soptrla ... -: Nil e soptrla, ztse Radu mieros. Adidi, deocamdata mal aduce a ~opjrlli. Dar fnarte cur ind va fi pasare, Cea mal minunatii pasare ne care a vaaut-o vrecdata un ochl omenesc. - Pasll.re?! fiieu ului] Mircea. Deodata sari in sus: Nil cumva, striga preclpitat, nu cumva pretlnz] eli. .. oul nostru ..• vrel sa spul ca .•. - Intocmai! zise Radu ~i pe fati i se cltea 0 rnultumlre tara marglnl, Vreau sa spun ell in Iata ta Se afla un pul de Dontopteryx
darvarl.

Sa

$i cum Mireea il privea nalle, fara sa poata artlcula vreun cuvlnt, aLliiuga: - De asernenea, te anun] ca, in chestiunea cu ornleta, este inufil te razginde~ti. Pentru omleta nu mai avern materie prima. Intinse arlitatorul ~i-i arata prietenulul sau coaja cenusiu-galbuie, sparta in mai mu!te locurl, a oulul gas it cu trei zile [nalnte ~i care acum zacea. printre niste marlicini. - Blesternata ala de marlnata de nlsetru, adauga, I) sa ne maniDee zilele.
CAPITOLUL AL SAISPREZECELEA

unde prietenil no~tri -!ree prinfr-e serie de neeazuri, iar Radu Balaban se hotara~te sa faea greva foamei
Mircea prlvea
cu greu graiul:

fix spre soplrla hligu],

de pe disc.ul de nisip.

r~i regasi
cum

e oare

E de neconceput,
posi

Extraordinar ... n-as fi crezut.,

hi! ?...

21

Radu se aseza jos, ling-a mica arena cu !IISIP, pe care 0 construise ell atlta grija, ~H ill vita pe prletenul sausa fadi Ia. leI. i'i.cesta din Urma il asculta doci], ldeee mi-a venit chiar in seara ctnd am dezgropat oul din namol, Incepu Radn. Nu-mi dadea pace. ,,'Eu am gasH oul" spusese baba Paraschlva, "eu l-am dat viata". $i iata eli gasisem ~i eu Uti ou, Oare nu puteam da ~ieu viata unei ,.,pii.sari de platra", unut Dontopteryx? hni dlideam seama ca ideea mea e vecina cu absurditatea, dar nil puteam sdpa de obsesle. Si atunci, vreme de n saptamina, in fiecare dimineata pretextarn ca uitasem ceva pe insula ~i rna [ntorceam la coliba noastra, l.uam oul din aseunzatoar ea lui Osman ~i-'I puneam Iii scare, ta caldura. SUi doar ca cele mai mulfe reptile i!?i abandoneaza ouale, lasind clecltul pe searna 50arelui. Chlar unele specil de pasa~i procedeaza in Ielul acesta, Seara,

acum inteleg

neam
trundli

Mircea, si 0 lumina trecu prin ochii lui, zjle cu scare [Ierblnte ... Mai bint: mat ttrzlu decit nlclcdata, 'replica Radu ironic. continua el, rna lntnrcearn mal inti! slngur pe insula st puoul la lac in aseunzatnare. II Invele am hlne, ell sa nu-] paraceala no,p111.
Acurn lnteleg, facu

de ce derea]

De ce te Tereal de rnineP Fiindca nu voiam sa fill. tinta glumelor tale. Eta; convlns cii nu poate fi oul "pasiirii de p iatra", Daca ai fl aflat eli sint pe cale arnenajez I) cloeitoare pentru oul unci p:asliri disparute dea suta de milioane de ani ..• Data nu reusearn, si erau mati. sanse sa se intimple asta, m-al fi, asaslnat cu [rnniile tale. de un gust cam dubios,

s.a

Mircea. Sf' intrista, dar nu spuse nlmit., Radu 11 biitu, protector, pe umlir: Hal, batrtne, nu mal lace mutra asta de 'inrnerrnlntare, Principalul e eli a lesit totul cum trebuie. Mi-ai placut, lndeosebi, in sean cind m-am intors ell. latta p!ina de nisi", [ml tacusem socoteala ea nislpul uscat se inr.inge mal 'iute ca narnolul vesnic urned de pe insula noastra, De aceea, am arnenajat 0 clocltoare din nisi p ~i un tan: pentru noul-nascut. Cind am vazut cum ma prlveat c1nd desdream nisipul, ahia m-am tinut sa nu lzbucnese in rls .. Mi-3m jucat blne rnlul, nu? In mine s-a pier duj, un mare actor ... ~i S-a d,tigat un naturalist ten ace, adliuga Mircea until. ~i lata, urrna Radu, d soarele Iierbinte ,i nislpu! Incins si-an indeplinit sarcina, ceo 11'.-0 Incredintasern. - E de necrezut, murrnurji Mircea, care nu-~i putea dezlipi privirile de pe rnicul animal din tarcul de nlstp. Da, E de nerrezut si totusl s-a lntlmplat. Viata are resur se puternlce, In ceasurile cind te-am Uis.at siligUf PI'. santierul de La Dealul Babitei rn-am documeutat temeinic, - Cind pI ccasesi cauti oul in groapa de ling-a. salcie am glisit vaUza mea r1ivli~it1i. Enclclopedia era deschisa pe pollja ce ne ser-

-

sa

",e~te drept rnasa,

22

~i eelebrul taucaiel: cu scoarte ca grannIe de Ictus, vech] de peste 3.000 de ani, arlita radio-carbonul 14 din stratal 'in care au fust gasite, au lncoltlr ~i au inflorit: aceasta s-a intlmplat in Japonf'a, ling]i Tokio. Si tot Iingii Tokio S-1!U studiat, in cursu! luni] ianuar le 1956. rama!iitele unel barci primitive" deseopertte cu ocazia unor sapii!turl arheologice ; prinlrf budi.tile de lemn s-au ga.sit tot niste sernlnje de lotus, - vecht de dh'va milen!i - care au tncoltit. - Clteva rnllcnii nu siot 0 suta de miHoane de ani. Exemp!e ca celc pe cafe le d'li tu existli ell duiurnul, Sa nil cnnfundarn lns1l mi leniile ell erele geologice. - E adevarat. Dar, totusl, nil este minunata aceasta tenacltate II vl'e1ii de a se mentlne, aceasta forj:a pe care 0 au serninjele de a perpetua specia, de II genera puternlc vtaja ? - Ceea ce spui este perfect adevarat Trebula jnsa sa al in vedere cil ouale sln] de 0 constructle mal pujln solida, nil au aceeasi putere de rezistenta ca sernlnjele, Or, cazu! nostru, este vorlia de nn ou. Radu privi citva timp fliptura. din mica arena. presaratacu ntsfp, - Ce vrel sij spui? intrebii iotim:ind degetuI catre ~opirlli., care. inciilzita de snare, continua sa-~i miste "vlrful cozi] ~i avea 0 zvlcnlre in partile laterale ale pieptulul. Ce vre! sa spul P Cli ceea ce vedern no; -acum, aid, nil este Ull exemplar din spe.cia lie care Serban DOI'-

-

Am consultaj

~r enc lclcpedia,

negre,

A.m aflat dupa cum

de acolo

in

varj

ouP lntreba Mireea brusc, Nu, asIa n.arn vazut, spuse Radu ell regret. Am gasit 0111 spar! clnd am venit. lar aceasta mica bijuterie se incaIzea la snare, Apoi, tnflltiindu-se hrusc: - N-am viizut·o fiindca. trebula sa stau ell tine, pe blesternatul acela de santier. Te tioeai seal de mine .. Din nou Mireea se posomort ~ilui Radu iI paru lmedlat rau pentru tonul rastir pe care-t folosise. - Prtveste, ii spuse lui. Mirc.ea apropIindu,se de tare'll! cu nislp. J:iopirIa asta II nuastra are 0 membranii subjlre, acoperita cu un pu] fo<!rte fin, care- i leaga mernbrcle din tala de plirti'le laterals ale corputui. Deocarndatii, e prea Hllara ~i prea putin dervoltata ca sa putam trilge coucluzil definitive. Dar stnt convlns ea aceasta rnernbrana se va transtorura in aripa, iar puful in neue, - Existli mai mults specfl de ~opirle care au 0 asernenea mernbranll. fa se gase~te rnai ales la amlibll, eu toate eli i~i contrazlcea rnereu prietenul, diuHnd argumente in tavoarea propriel sal:e pared •. Mircea studla eLI lnter es fati~ sopirla de ue nisip, Cum crezi, tntreba apol, eli un ou, tie de reptila, fie de paSafe, S-<J purnt pastra intact, ba chlar sli fie tecundat pentru a putea asigura reproducerea vreme de rnat mult de 0 suta de mii de milenii, vrerne de LIn milion de veacur) r'l E absurd'! Nici lin om ell mlntea
,jn.itoasa nu oeate admlt« asa ceva.

-

a nurnit-n Dorrtopteryx P Ai vazut clnd .3 ie~it din

23

Rauu seIntinse pe spate, i~i puse mtlnlle sub cap ,i repetli Iraz a pe rare o mal spusese cu citeva seri inainte : - Poate eli nu S-Il. seers chiar de mult de atunci,

am

- Cu alte cuvlnte, tu crezl t:a geologil 51! ln~al1i ptastnd jurasicu[~i cretacleuj in urma m .., - Nu, Geologii nu se in~ala. Dar de UI!de.~tii tu eli puiul nostm provine de la trn Dan!opteryx care a trait atun£i ? Nu inteleg ce vret sa spul ... - Mo~ M,aJ(im ~i Serban Darvar] au vii:zut un Dcntopteryx in in vara anulu] 191&. De atuncl nu slnt nicl cincizec! de ani. M,irc·ea sari In sus: - Radule ! Tl-al ie~it din minti. Crezl c.a unci pasarj mezozolce inviate printr-n imprejurare pe care deocarndata nil ne-o putern explica, uneipasari transpuse in all timp ~i alt mediu decit eel care pentru ea e fir ese, ii arde de ouat ? Celitla:lt [zbucn: in rls : - Ouatul, dragul men, este 0 lege naturafd pentru piisari. Fie ca le arde de asia san nu, ele 0 Iac, 0 fae" mndua nu pot altiel. Mktea. Il apuca de umeri si-l zgil~ii : Dar nu lntelegji, omule, eli uul era fecundat l Pentru Iecundare e nevoie de eel putin doua piisiiri, un rnascul ~i 0 Iernela, Vrei sa"ti repel ce al tnvatat lacursurile de anul Intli ? Bine, lata : tecundarea e fenmuenu! de contoplre a, doi gameti de sex dllerit, din care rezul'tli [] singura celula-Qu, care asigura continllitatea speciei. Radu 11lI riispunse .. Statea cu rniinile sub cap ~i privea ill ina1tul cerului, unda un soim, CIl arlpila larg des.f1icute, se rotea lin ~i maiestos,

Mircea

se uita

Ill. el intr-un

Iel curios,

apol

dadu

din

urneri

:

-~i dIiar daca am admlts tiL in HUG, la ghiolul Deli Osman, exlstat doua asernenea pasari, continua Mirtea, ar trebui sa expllcam cum au aparut ele, Nu De pntern baza pe dcclarutille unei babe pe Jumatate tlcnitli. Nici de data aceasta Radu nu rii.sp.unse. Parea absorb it de evalutine eh:gante ale acelul soim, care-t captase intreaga atentie, Intr-un tirziu, binl!voi sii-~j coboare privlrea pe p1irnint ~i 5-0 lndrepte spre prietenul sau: - La tnata argurnerrtels tale, spuse, am un sing-ut raspuns: priye~te aceasfh rninunata Hlptura din arena de nisip, Observa zvlcnirile cozii ~i ale inirnl] ei, adrnirii stralucirea pielii el solzoasc ~i finetea membrane; acopertte cu puf cenusiu, Ceea ee spui tu slnt simple presupuneri, censtructi] rnai mult sau mai putln logice, dar pur teorelice. Pe dAD aici, ne nisipul acesta, este 0 realita·te de necontestat, 0 realitate vie, 0 fa.pturll. pe care 0 poti vedea C"U ochil ~i pipai en rnina, Se scula in picioare ~i adauga: - Cum de a fust posibil sii apara aeest nou loculto} al insuje! Deli Osman, acest neu ~i totu'~i toarte vecbt locnitor al planetel nnastre, nu putern inca explica.. Nu avem cunostlnfele necesare pentru aceasta, Este 0 treab!i cu care se vor ocupa altii ~i cred ell nu gretil

24

sese clnd afirm til prod eseru] Vittllr MUE,f!U,va ave a un cuvint gretl de spus tn dezlegarea ilcestei prohlerrre, - Esie primlIlluCTll ir*Iep1 pe care-l Sllul de 0 [umlitate de ora. - Prin urrnare, sarcina noastril este sa Ingrij.im ca puiul sa ajungil vlu $i Ileyatamat la Bucurestl, - Intocnrai, Mircea se apled ~j pJivi indeh:mg vietatea de pe nlsip. Cr,ed, :lise, ell de:ncamdllUi e prea plapind ell riscam transSint de aceeasi paTe];e. Tre.buie sa mat a~t.eptiim dOlla-trei zlle sit se marea.scii. sa j, se cnnsolldeze scheletul ~i artlculajllle, E earn flrav. Dar ... Sf. intrerUPSe\!i, lovindu-se ell palma peste frunte, alse : - Am ultat cu totul ea trebuie slH hrl'inim. Ne pmtaln ell ni.~te parinti vitregi. N-avem de loc g'rijli de noul-nasent. Se uitil Ia ~op!r!a din tun:u1 de nlsip ~i illcrunti sptim:enele. Mi'rcea se gindi ~i el a vreme, alloi zise cu Jumatate de vace : - Radule, iti marturlscsc eli IlU stlu cum sa hranim[}uild asta de- dihanie; - Dacli ,am avea, Iii-lite..., I1llImlura Rauu. - Da, lal1te1e a:r reznlva, poate, problema. Dar n-avem Vezl tu, 1'101, oamerril, puterrr trii'a vreme exclusiv cu martnata de nisetru, dar. .• - Marinab I S'tri[a Radu, Ce ar fi dad am Ineerca CII conservele noastre P - Nil estl in foote mi:nfile,. rise Min:.ea ell amaraciuoe. E 50S pleant, Pentru n:o~ merge, chlar dadl dupli atltea zile ne e Ieharnlte de el. Dar asupra •.nQului-nliscut"; cum ii sput 11l, ar putea actlnna ca 0 otrava. - "Pasarea de pillira." se hrlin~te cu carne i a~a spunea legenda de la Caraehini, Ea II atacat-o pe baba Paraschtva, relateaza Darvari in insernnarile sale .. Iar profeserul Vidor M,urgu I1U spunea ~i el ell unele p:asari rnezozoice erau carnivore? - ~i de unde wei sli tei Cllrne? Radu se gindi cltva fimp. Apoi rididi privtrea SpT!! cer, unde soitrrul continua descrte cercurl din: ce in ce mal micl ~1 mal <Illfop;'de. - Data am avea 0 PLl~ca, spuse Radu trist.Poa:te cli puiului de Dontopteryx j-ar prii carnea de scim, Sa inrercam to'tu~~ CLI njsetru, Coborfrii. pe mal ~i SCG<ll;l!ra 0' cutie de cunserVe din l1i:itcii. Era una dintre ulthnele, 0 desflil:Ura, curafar.a 0' bucatji de carne alba de peste, 0 tocara marunt ~i presarara bueatelele pe nisip lingli caput ~opirieL . "Puiul d.e d1hanie" - cum ii s]Junea Mircea - nu paru aprecleze aceasta detlcatcsa preparata intr-un combjnat allmentar modern. [~i! tntoarse capEll, ~i virlul cozii lui tremura.toare ,irnprimii un arc de cerep!! nlsipul fin. Avea !)Chii perfect rotunzt ~j acoperitl eu 0' pojghi1ii subtlre, lli:ptoasli.. Capul era fome mic in comparafls I:U restu] corpului, ~j mal ales I:U wada foarte Iu.nga..
portul,

sa

sa

sa

25

Incercam cu fnsecte, prop Use Radu. Peinsu la asta blestemali!.seplinSt!Mireea.nutdi.ie~te aproape nlrnlc, Am irnpr'esja eli apa ghiolului ~i narnolul contin substante viWi.mlHoare,c.are impledlcii dezveltarea vietti. Cautara totusi vreme Indelu:ngatli ptintre huruieni, ridicara ptetre
~i saparliill etteva Incur] parnlntul in speranta di vnr gasi vierrnl, Re.zultatuJ tu d·estul de anemic: vreo doua musculite, cam uscate, pe care Radu le adapostt in cutia lui de chtbrlturl, ~i un paiillljen negru, resplngator, carel mu~ca pe Mireea d,e rnina lastndu-l un semn rosu, Aceste "trofee", rezultat ill une] vtnatort destuj de fnde'lungair ~i anevoloase, tUfa oferite presupusulul Dontopteryx, care le reluza eu acelast dlsprej ee-l aratase ~j pentru marinata de. nisetru. - Daca as ,t!, eli-! maninca, zlse Radu furios, as Ii in stare sa-Illi tar un deget, Se rna] uitii 0 data, ell necaz, la soimul care se rotea, cu aripile

Sa

Intinse, pe cerul senin ~i
-

0

porn! spre mal.

Mil due s.a pescuiesc, ii atundi lui Mircea peste umar. Plize~te pulu] pina rna intore. Poate prind ceva .., Lips] pina aproape de seara, timp ill care Mircea, instal at pe 0 piatrii. de linga arena de nlslp, stu die enciclopedia $1 In acelasl limp - tinu sub observatle soplrla. Aceasta din urma se deplasase, pe labele inca. nesigure, cu dtiva ccntlmcttl ~i lndreptase un ochl l'aplos dUrestude!lt. Dup.a ziipu~eal.a din cursul zilei, seara se arata foarte calma. Ni.ci un fir de iarbii nil se datina, ~i ~ingura mj_~care dirnprejur era Totirea lina, dar tnslstenta a~oimului, Care nu rnatcontenea de vreo doua ceasurl, !ii acet tremur al cozl] presupusulul Dontopteryx. Mi.rcea rnai studie unele problerne leg.ate de fauna mezozolca, alt0i tncerca (U ajutarul llustratfilor reproduse in enciclopedie lderrtlfice ,wimul dupa sllueta aripllor tntlnse, Era acolo, in encictepedre, 0 pagina intreaga eLI asernenea ilustratH, unde se ardta di Iiecare tiD de pasare r.a.pi1oare are 0 jnfati~are t:aracferfsfica in zbor, dUllli care paale i'i recunoscnta. Dupa ce sf.fq·j .~j cu treaba acsasta, M.ircea, S'prijinjndll.~l barbia in palmli, pr ivl intlelung sopirta. - E~tj. tntr-adevar, murmurli, un ell:emp'lar unic in, vremurrle naa5tre sau e~ti doar un impostor? Vletalea din nlslp riimase nemlscata, cu uchiul Uip±os holbat cane eel care vorblse. - Ti-{J fj to-arne, continua tinarul. Vim' acusl unchiul Radu. Poale a gaS;! ceva ~I pentru tine ... Cind n vaZII pe RadII vislind dinspre jilp~a. Mircea Se repezi ,Ia mal.

Sa.

-

'\i prlns cevaP
i\sia-i 101 ce .am reusit sa adun, Radu ii arata nlste rime, vreo gingallii de apii ~i un rae mic, ceva interesaut in llpsa m-ea?

.,Nirnle I Iu taspunslJ.1 furios,. lrrtr-o cutle goaHi d~ conserve,

dcu1 laruste, ctteva - S-a intirnplat

26

Nu, Nlrnlc, "Pacienitil" 51' ,comportii hlne, jar eu am reuslt sa ldentific, cu aproxlmatle, solmul care lie da tlrcoale. S-ar putea sa fie un solrn cornun, specia rnedtteraneana de ttpul Falco : sau ar pute;! Sa fie tipu! mongolie curroscut strb numele d'e~oimul dUliarean. A. 111belt sint specii care clocesc aiel, in Delta noastra, Se pot recunoaste de departe, dupii slluera caructer+stica a aripilorintinse ~11' zbor plutit.. Fara vole, Radu ridica arlvtrea sa caute acea pasjire de care ii vorbea prietenul, Ceea ce vazu Il faeu s1t scoata un striglit: soirnul, cu artpl Ie pe jumatate strtnse, cobora in pica] cu 0 viteza tulgeratoare. Ptn~ ca eel do! prieteni sa se poatli dezmetlci, ililsparuse pr lntre buruleni, ,pentru ca dupJi 0 c!ipli sa t1~n~asea din nou spre tnaltut cerulul. Radu Incepu sa alerge din tilde puterile spre locul cu 'nisip arnenajat pentru puiul de Dontopter yx. Mircea, care tugea In urrna lui ~i ajunse rna] ttrzlu, it' auzl racnlnd ell desperare : - A disparut l N.i l-a rapit sulmul l Bestta ] Cu purnnul arneninta ceru I albastru~j senin, pe care soimul nu Se mal vedea elecit ca un punct negru, departat, Dupa ce-si furla, Raduse a~ezii, abatut, pe 0 piatra, N-ar fj trcbult, ii spuse prietenuluj sau, sii-J la~i 0 clipii 'Singur, Ai alergat in lntlrnplnurea mea. Soimul tau atita astepta, De clteva ceasurl dli.dea tircoale, ca prind.a mornentul potrlvlt, - Ntci tu nu trebuia amenajezl in [elu] acesta arena. Nislpul 8:5ta striiJudior se vedc, cred, de la zecl de kllometri, UCUra dtva timp. - Am pierdut, zi.se Radu ginditor, singura dovada, Nimeni n-o ne creada clnd Yom povestl lntlrnplarile dlroia le-am Tnst martori, Ne ramine cnaja oului, iI consola Mircea. Cred ca am putea ne lntcarcem la Carachiol. Nil v1id ce arn mal putea face aid. Mfine dimineat1i ne Intoarcem, hotliri Radu.· Acurn e prea tirz!u. Peste un sfert de ceas Sf' lntnneca. In ncaptea aceea izbucni 0 furtuna puternlca. Dupa ztua Ileril'nte ~i calma, Sf' pernt 1111 vlnt n1ivalnic, cane matllri) totul din calea lui, apoi 0 ploaie repede ~i abundenta, Tinerii stateau abatuti pe culcusurile lor dl ncolibalui Dell Osman, Cite 0 ralJui'nire a vlntului puternlc aducea strop! de ploaie prin intrarea neaparata de oiei 0 u~ll. Inclli, Ielinarul Se clatina Ing.rilorli.for. Dorm ira loarta putln In noaptea aceea, din eauza zgornotelor furtunil, cit ~i pentru Iaptul c1i erau suparati,. socotind rapirea presupusuluj Dontoptervx ca lie 0 grea pierdere. Dlrnlneata, nu rn ai gasira. nic.1 urrna decoaja de nu. Uitasera adaposteasca rama~i. [ele oulul, ~i vintulle spulberase, arunctndu-te, pesernne, 1:11 ghiol. Un sfert de ceas ma] tlrz iu constatara ~j letca disparuse. Vtntul Iurlos rupsese fringhia ([J care era priponita ~i dusesa luntrea in largul ghiolului. Acolo, plinli: cu. apa pIoi:i ~i blituta de valuri!e ghiolului, probabil di se rasturnase, scufundindu-se, Starn bine. facu Radu ~i fluiera lung a pagub1i,. - Ultimele doua cum eu conserve, remarca Mitcea, erau in Loh:a. Bidonul ClJ apa de baut, de asemenea, Abia acum putem lneepe en adevarat 0 viatli de robinsonl. - Atunei. starn ~i rnai bine, ~iRadu ilj! bi'igii mfinlle In buzunare.

varsa

sa

sa

Sa sa

am

sa

ca.

27

_ N-am putea ajunge dep.ute I.otci, .zlse Mirt:ea ginditor. Numal 0 minune De mal poate salva, . . ,Minunea" se prodlJs·e pe la prlnz, DilIspre jap~a allaru 0 lotc.i in c~re se aflau tre] persoane, Clod se apreple, ~inerii vli.zurii di eel care vislea era 1ll0~ MaJdru. In faJa Iul, 0 lata" in, care recunoscara pe Maws.ia ~i lifl~ii ea.;.. prOfeSO!1l1 Victor ~~. . v . v Tineril de pe Insula ramasera mutl de urmire, lncapabll] sa laca vreo mi;;care. eei trei din latca fura Insa la tel de uimijl dnd jj zarirli. Nu pentru ca. nu se asteptau sa-i gaseasca pe insula lui Deli. Osman, dar fiindea iofliti~area studentllor avea ceva nespus de neohisnult murdar i de namol ~I zgirlatl. Radu pierduse un pantor ~i ~chjopata. lar ctavata IqjMin:ea nu mal putea serv) la piplilt: proprletarul ei o Ioloslse de mult drept cirp1l de lnstruft, lar daca Doutopteryxul itnprlrrrat pe placa de Ia Dealul 8abitei era perfect curatat de resturtle de humil, aceasta se datora 'tnbuna parte cravatel lui Mircea. Dupl1 ce-si strinsera mlinile, profesorul Victor Murgu Intreba : - El, atl gasit "pas area de piatrlL" a lui Darvari P - Amgasit-o, raspunse Mircea. Dar asta nn e asa de fmportant, Am gas!t alte ... - A~teaptiiputin, il Intrerupse Radu, Tovara:;;c pfofe.sur, se in· toarse elrUgator catre savant, nu eumva ,aveti ceva de mtnc.are? Slntem Jihn'iti de teame." Am de gind sa stau mal rnulte zile in regiune !j1i mi-arn luat cu mine. conserve. lata, avett aiel cutie eu marinata de nisetru, Radu, caruia i Sf tiiiascrli pidollrele, trehul sa Sf! aseze pe 0 platra. . - Prefer sa mor de Ieame, zise, "I in privire j Sf! citea 0 hotlirire nefarmurItli.
rnina, Cum nn, l'.aspJilnsepl'ofe.sorul Murgu ~i desrhise valiza lUi de :;1..• pitOTesc; cil.!fl'lliti ~i nerasi de cUeva zlle, cu,climii~ile ferfenita,

lara.

°

EPILOG ·in&U.ia Deli

]lAurte nn mal sin! de povestlt despre prietern] nostri depe Osman ~j despre "pasirell de piatra", cum 0 numesc locultorll din Carachlei. Hi poji lesna Inchipul, iubite cltiter, caRanu Balaban rt-a los1 llisat sa faei greva foamei, acolo, 'PI! Insula lui Dell Osman, De altlei. niei n-avea rost .sa faca, una ca asta, deoarecs Maru5ia, lata [U och] de penrzele, adusese eu ea ... da,ai ghidt, dragii cititorule, adusese cu ea :uowzonac rumen din Qui de li~ita ~i (I plosca plina och] co Iapte deca:pra. Pesemne, stia cli lui Radu Balaban ca ~i prietenuJui silu Mirvea Vornicu, deaHfel, - lipliceau aoeste gustari, care in casele pescarllor din Delta se dau oaspejilor, __ Te vel f.i intrebat, citilorule, CIIm se bce cil. prof esoru I Vidor Murgu a venit sl ella Carachiot ~i la ghioLu! Deli Osman. :1::1SPlIsese doar c11 expetlitia va avea loc abla anul vlltor .. dupa ce VOr 1:i flieute studii sl pre,giWri ternefnice, R:aspunsul la aceasla tntrebars I! destul de slmpfu ~i l-a dat c;,'liar el, profesorul Mmgu, dlld [e-a spns smdentif,or .siIi : - Cercettnd nrhIva muzeulu] de lstorte naturala pentru monogratia la care Iucrez, am gasH a scrisoare :trimisa acum patru de-

23

de lin re umit savant englez. Acesta stria eli s-a prezentat 101 el lin m:rrinar pe IDIme Sam Butler, care i-a propos ca, in scliimbul unei sume de bani. sa-I duea la 0 piatra pe care Sf aHa imprimatii o pasare brute veehe, Marinarul se jura d e vorba de 0 descoperire pretioasa, Wndd asa i-a spus lui un savant romin inca in HmpIII razboiulul $i a lndlcat lecu] unde se aHa. platra, pe terlturiul rorulnesc, la doua Off de drum de malul marii, la sud de Sflntu Gheorghe, lil1gB: un ghiol pe care Sf afla 0 insula [II 0 coliba. Savantul eng lez n-a dat crezare spuselor lui, dar. pentru orice eventualitate,,a scris rnuzeului. Eu 1nsi l-amcrezllt pe rnarinarul acela, fiindca in scrlscare Sf. mentlona dl a fost ~ef de echipaj pe "Northern star". Si apoi, se vorbea de DII ghial, de 0 insula ~i de 0 cullha. Am venit, deci, aiel, sa fae clteva cercetari preliminare. La Carachioi am atlat CLL uimire di dol dinire studentll me! i~i petrec ... hm !... vacanta tot alci, All'a v-am glisit, Iihni ti de foame, lntr-o tlnuta vestimentara originala ~iisto:risjnd lntlmplarl cam ... hm !... povestl care dovedesc ... cum sa spun, .. hm 1... care dovedesc multa Imaginatie. Da, acesta este cuvlntul : fmaginafle. nupa aceasta mica expllcajte, la sfiq;itul eirei ... protesorul Victor f/lllrgu a avut - pentru prima oara de multa vreme - ezitari, eel do] prletenj al nostrl, Mircea Vnrnicu .$j Radu Balaban, i~i dadura seama ca cele povestite de ei sfn] puse la indoiala. ~i, cu pr ilejul a;:esta, simtjrli. ;1,1 ei mihnirea pe care 0 simtise mos Ma.'l:im cirrd poveslirile sale fusesera primite cu sceplicism. Intorsl la Bucuresti, tinerll istorlsira, co 1m" de arnanunte, intimplarile prtn care trecusera la, ghiolul Deli Osman ~i la Dealul Babltel, Dar eolegii lor de la famltate J1U vrura sa-l creada, ba chiar ii tuarii peste pi cior, Clnd ti-o mal clncl Donlopteryxul, sa-mi dai ~i rnie un pui, ii spuse, mtr-o zi, un coleg lui Radu, Dar se alese cu doi g:hionfj zdraveni, far 0 colegii foarte draguta. la care Mir!:ea tinea in mod deosebit, i.i spuse : ... - Da-m] ~i mie 0 piele de Dontopteryx, Vreau sa-m] tae 0 pocenil
~eLa.,...

cu pricina, buna : ele au a.ratat cit Mircea. Cad acesta din Ie rapise solrnuj pe insula n-a pregetet sa lnfrunte ironiile colegilor alaturl de prietenu] sau, urnar Ia u mar. Acestor prletenl, in facultata nu ll se spunea dectt : eel dol .. dontopterycsi'', dar in ~lIaptii., mndcii Radu Balaban nu putea suferi asemenea gl!Jme ~i se - st!parll repede, In toarnna aeeea, eel dot "dontoptcry~i" devenira trei r Marusla MarHniuc dado examen de admitere in Facultatea de ~tiin!e naturale ~i rensl cu eaJifi:cativnJ "foarte hlrre", In vara urmatoare aparu lucrarea profesorului Victor Murgu intitulata. "ContrlbutH Ia stu dru I treceril de la reptile la pasuri, Ia incCl'utulperiolldei cretacice" ~i subintitulatll "Cons.i.deraiii pe marginea imprestnnil-Iitn de la Caraehio!" .. Preia'ta IDeraTi! era rcdactata in manlera in care profesorui Victor Murgu i~i tinea cursurile sale atragatoare ~i presarate cu anecdote.

Din ziua aceea, MiTcea n-o mai salIda. Teate acestea au avut insa. ~j (} latura de ira.ini.ca. este prletenla dintre Radu ~i urrna, desi nu era de' Ioc convlns cii ceea ce Dclj Osman era intr-adevar un Dontopteryx,

pe colega

2~

~
I

Ea incepea
cornurt

asa : ,,'Inca din antlchltate
carl! erau Tuate

se aduceau
drept gheare

in Europa
ale unei

nlste
pasari

uriase, Oamenii acelel vrerni, nestiutor l ~i supust superstltftlor, au creat legende'le despre plisarile monstruoaser.ara se hranesc ell carne de om. M iii Urziu, oilmeoii de ~tjjnfii au descoper it c:iI in rea:itllte era verba de cor nurjle nazala ale lui' Rhinoceros uchorhinus. un animal din perioada glariatiilor, stramos al rin~rului. 111 urrna cu I.In an, am Iost pus in tata U nor gheare pietrlficate carede data aceasta oroveneau tntr-adevar de la II pasare uria~a. Gheare!e, care fol'osisera multi ani ca miner toiagulul unei
batrtne doftoroaie din satut Car achlcl, prezentau ... " N\ircea" Radu ~i M,arusia au cltit cartea profesor ulul Vidor Murgu din scoarta in scoariiL Dar prefafa au dHt-o de rna; multe ori. fUllddi aCM prefata." care tncepea eu povestea corourUar de Rhinoceros tichorhinus ~i continua cu povestea Iabej de Dontapteryx darvari, se incheia. astfel : ..Tin sa adll€ multumlrile mcle tovarastlor Mircea Vornlcu ~i Radu Balaban, proaspeti absolventl al Facultlitii de stllnte naturale, care

pletrifkate,

printr-o

munca

if

all incep!)t sa respect ...

men] de Babitel.;" Dupa

~tlinta,
aparitla

ten ace
all

~i creatoare,

re.U~it

sa

caractertstlca

a devaratllor
dela

aa-

descopera

trrrprestunea-Iltc

Dealul

se uite la ei

lucl"lirii,fo~tii
C!J

alti

coleg]

ai oeler dol "dontopteryqi~ ochi, eu oc.hi in care se citea

ani dupa Intlrnplartle de la ghielul Deli Osman" Margu a lnvltat la el acasa pe Mirtea Vornieu. asistent la catedra de paleontologtde la Facultatea de ~tiinte naturale. ~i pe Radu Balaban, ~eful 5 ectiel paleontologice a Muz.eului de istari.e naturala din Bucurest], nupa ce rnuscarj, din Iursecurt sl baura catelele, Radu Balaban Ii 'tacu. dlscret, ell ochiu] prletenulut sau, Mircea Vornicu, intocmal cum Ii facuse eLI doi an] in urrna, cind se hotariserli sa pl!~£e. pe cant propriu, sa caute xalcarul lui Serban Darvar]. Drept urrnare, Mircea Vornicu i~i drese glasuf, i~i pipai eravata ~l mcepu : - Ne-311l hotiirit astazi sli Va vorbirn de 0 chestiune asupra ekeia, vrern nu exlste nici un dubju. Cu dot ani in urmli, pe insula '[!di Osman, eram dol studenti zdrentaros], murdarl de namol ~i ell uuele apudlturi care nu suger au s'eriozitate. Acurn, pnate eli ... . La vreo dol profesoru] Victor

sa

~j

asistentul

de Ia catedr a de paleontolog!e

a facultafii

povestl,

'I

I

Ge 111 Inceput, tuate tntlnrplarile legate de 0;11 de Dontopteryx ~i de puiul PI" care-I dipise sohnul, ]11, aceasta povestire, el fu de etten orl completat de dtfe seful secjiei paleontologice de la rnuzeu, DUj)a ce terrninara, proteserul Victor Murgu, care-t ascultase cu cea mai mare atentie, se gtndi 0 vreme, apai spuse : - Nu, dragii mel. Daca [rn] aduceati puju] aceta sau macar coaja oulul, era ell total altceva, Iar rnos M.axim, ca ~i Serban Oarvan n-aduc nki e] nirnic palpabil. Singura reali1ate famine. totu~i calcarul litografic de 1<1 Dealul Babijel. Cit despra cele lstorlslte de voi, seamana mal degrabll. cu 0 povestire ~Uil1titico-fantastic.ii ....

(SPIRSH)

POLULSUD
1"

2

3

4.

5

6

7

8

9

1

2'
4

5
6
7

8 9
10

11 t2
-13

.t--+-t- ...... -

t--+--t-+--

OR1ZONTAL:
.Llriasul [rigorilet" at paminlului supranumit "at saselea ;2Vasul cu care s-a eiectuat in anil J8f9~J821 prima espeditie ruseascii in mtirile sudulut=-: [/1 Antarctica depasesc uneori altiiudinea de .7.000 m (sing.); ;; - Numeral ~ Nlime [eminin (dim iIcontinellt"

nuiiu} - Fa/a; 4 ~ Uneie dintre ele tJineazif in Antarrtula (sing.) Niche! ~ I umataiea lui Jupiter I 5 - Vasul cu. care naoigatoru! eng!rz lames Cook a intreprins prima calaiorie in miiril« sudice, nereusind 1n.sa sa aduci: nouttiii despre continenlul sudic (/768-1771): 6 - Numele a dona golfuri din Nordul ArrIcfi - Derioat Iactat Qald (Mold.) .. 7 NILme [eminin Cttoroa ; 8 Yasut ell care Clark Ross a exptorat Antarctida in 1841; 9 - Grtimadc (Mold.) ~ Nume generic dat regiunilor din Antarctida, ce tnsoteste pe aceta al descaperitarutui; 10 - Explorator englez care a ajUflS La Pol1J1 Sud o tuna dupti ce acesta [usese descoperit $i care nemaiaulnd puterea sa SI! tntoarca, a murit degerai - La teielon - Emil Racovitii ; J I - Nume turcesc - Explorator [aponez a ciiru.{ expedilie pe uasut "f(atman Maru" spre Polul Sud a auul lac: concomiient cu a lui AlIltlflrisen !Ii Scott; 12 - rstrlmtoare ce 'desp{~rle Capu! Horn. de Tara Graham .. adincimea ei, care uneori trece de 4.000 metri, a douedit ctl

31

submariae ell nie: unut din polar souietic, seiu! expedifiei antarctice or ganizatii in cadrul A.G.I ., /3 - " ...Antarctica", singum plantil rzz [loti giisifr'i in Antarctica. pe tcirmlll Tarti Graham, descoperiiii $i studiata peniru prima data de saoantu; romt« Emil RaCOl/ita, .In ifmpulexpe.ri4iei uosulu! .Belgico" Imoortantii bogalie

Anlarctida

celelalte

continenie

nil

are legel/ura

~

Cunoscut

prin

cercetiiior

omgur;

a Anierctidei;

VERTICAL: I - La 15 decembrie
ge'ograjic al Suduitd, Buias de salci!!.; 2 pornit pe Atlantic -

I I

la cai etc.; .9 - Arhipelag in apropierea instils! Georgia de sud, deseoperit de expediiia locotenentului rus Miltail Petrouici Lazareu, comandantul oasuiui Jl4irnU" Lucriilor de oliirie ; 4 Poate fi geo!izic - A fast descaperita ,n anii 18/9-/821, de celebrti novifI:ator; rusi Bellinghausen ~i Lazareo ; 5 - Gutd - AfirmafieElec1riciiafe (abr.); 6 - Cele 'mai tolosite animate 1tl expeditiile potare (sing.} Vasul cu care cercetiiiorii societiei au pie cat in /953 material #itntifi.cGritsitn:e de unlmale rumegiiioare ; 7 - Incercat naulgiuor portughez care a deaminiit presupunerile gre!jite ce al'( daitwit tnuLtd creme cd pami.n.tut din. [urul Potutu; Sud Soar tniinae mutt spre Nord, pind In apropierea ecuotorului Stat tn S.U.A.; S - Pranume personal Localiiaie in Franta - Nefeda: 9 din. Aniarcttca riesCfJperit de ntluigatorul engiez Dracke - Lzotop al radonului ; 10 - Wgant miiologio care prindea puled numai clnd atingea piiminiul - MasuTi! de limp - Prieten.: [raneez ; 11 Vulcan descoperit de Ross si care a prima denumirea unuia din Ire uasele sale Ap«rat ce senJefie la tncdlztt sau preoara: alimenle, etc.; 12 Unul dintre uasele expeditiei scuietice din 1955 in AIltarciida - Nauigato« rus care a luat parte la descoperirea coniinentului sudic. AA1J,
Dictionar 11.1irnlemin.a: SADA, CUT, V,I\US. din Riga spre Antarctica, ~I cu ajutorul caruia au strins un bogat

19J 1 a lnfipt dTapetul noroegion la Polui declarindu-se prin aceasia descoperitorul lui Una. dintre .cordbiile crt cerre Crirlofor Columb a 49 La romani Le gii.sill La oapoare, La case,

Transportii

I-

Promontoriul

AmericU

de

Sud

dinspre

Tara

Graham

Tipand

executllt Ja Comblnatul Poli'grafic Casa Sdnteii sub com. Nr. 91197

"I. V. Stann"

Abonamentele fa revista ~'Stijnla ~i Tehnlca" ~i la ~oleciia de "Povesiiri $tiinlifico-fantastice se primesc pina cel mai tirzil.l in ziua de 23 a lunli, cu deservirea in a doua luna urmiHoare. Abonamenfele se pri rnesc de ciitre difuzorii de 'presa din intreprinderi, institutii ~i de fa sale, sec:iiile de diiuzare a presei, precum ~i de cafre factorii ~i oficiile po~tale.
M

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->