11

v

DISERTATIE

METAFIZICA

care-s! gasesc un ecou 9i in Diseriaiu: metafizicii? Interesul fiIozofie al acestor expuneri este Indentabbl . aparater al jansenistilor impotrrva iezuitilor . contele de Hessa-Rheinf'els $i-a putut inchipui ca. nu putem . atara dacii nu voia eu tot dina.f.!antata a marelui filo:wf german. va reusi 8a-1 readuca pe filozoful de Ja Hanovra rn sinul bisericii ancestrale. insa partizan vajnie al fuziunii dintre bisericile crestine. protestant.NOTITA INTRODUCTIVA Ii : Ii ~ I. Ce urrnaresc acesti trei harbati prin schimburile epistolare ce le avern sub oclri. contele de HeasaRlleinfels.dezbaterile pe teren filozofic ascund intentii de prozelitism rel igios. Cor espondenta dintre Leibniz ~i Rheinfels i-7i . dinsul sa continue sa se smgulari zeze. cit des pre Antoine Arnauld. suveran al u~ui 'stat minuscul de pe valea Rinului. cu ajutorul lui Arnauld.8~ ~i n a_9reseaza Iandgrufului de Hessa-Rheinfels eu r-ngamintea c~ acesta sa-l comunice lui Arnauld ell eea mai apropiata ocazie. era unul dintre putinri sefi de stat gerrnani care nu se aflau in slujba protestantismului . Cool'donate principale.are inceputuriJe mai de mult si ea va mai continua pina Ia moartea Iarrdgrafulu. el aparea ea 0 prada Iminenta pentru protestanti . Leibniz. ba el este chiar foarte insemnat pentru toti acei care-sr propun sa patrunda sub toate Iaturrle 'cug~'t<_lrea ~tit de subtila ~i de nl. Scrierea S8 iritinde pe cca douazeci de pagini in-folio sl este 'impartita In ~reizeci l1i sapte de articole care r~zum~ intr-o expunere schematica intreg miezul sistemului de cugetare al filozofului de la Hanovra. Abia mai tlrziu cei trei protagcnisti si-au dat seama cit de 65 / . unul dintre pr incipal ii teoreticieni anti-reforrnistl <\i ePocH. parea usor de urnit in vederea unei conversiuni la catoli ci sm.sa nu ne dam seama ea.i in timp ce in par-alel Leibniz va duce 0 corespondenta vie cu Arnauld. Dar. e1 a fost mereu persecutat si ostracizat de' biser ica of'iciala franceza catolica si nu era imposibil de erezut ca el va adopta 0 cale ori cit de disperata pentru a 5e sustrage unei strinsori de nesuportat. Leibniz cornpune acest text la 1. Pe de alta parte. catolie inftacarat.

i infinita. De unde rezulta ea Dumnezeu. 0 cunoastere desiJ. in ceea ce ne priveste. urmarile ei totusi nu sint luate indeajuns in considerare.ublkata. Grotefend. In cOIlsecinf§_. ca pe mssura ce vom fi mai lamuriti si mai informati asupra operelor lui Dumnezeu.t expediat contelui de Rl1einfels. DrSER TATIE METAFIZICAl I. de nu au limite . Abia la 1~46. nu \a fast niciodata citita de destinatal'. prelabul s-a multurnit sa frunzareasca sumarul 'it a l'etim. mtocmai ca si cea mai mare dintre toate figurile... ci numai sa fie comun~cata lui Arnauld. actioneaza in modul eel mai perfect. Ar nauld si contela de Hcssa-Rheinfels sau din corespondents lui Leibniz cu terti. secventele avind ratiuni care inclina jar a a necesita. bibliotecar Ia Hanovra. Caci n umarul eel mai mare din toate. dar si vorbind in sens moral". ce este aceea perfediune: 0 caracteristica Indeajuns de sigura a ei estec& formele sau naturile care nu sint susceptibile de grad ultim sint perfectiunj". Disertatia metajizica a fast compusa de Leibniz l..i masura vorn fi rnai inolinati sa gasim ca ele sint excelente 9i dau satisfactie in intregime 1a tot ee am fi putut dori. si ea putem spune astfel. de asemenea. implica eontradictie. cu cttiva ani inatnte. Jlatu:c:a numarului san a figurE.. ea.e / 67 II . Opera a dimas inedita in tot . de pUci~. culmea e ca.DAN BADARAU gresite fuscscra calculsle lor. eu exceptia celor logice. posedind intelepeiunea suprema :.timpul vietii autorukii ei nefiind destinata sit fie-.cea mai general adrnisa si cea ~arsenmificativa din cite avem".t numai afirmatla fHozofului german potrivit careia orice predicat. trebuie totusi avut in vedere ca teclogul francez nu se pronunta in conti~uare afirmind CB. nu numai in sens metafizic. este potrivit sa observam ca exista in natura multe perf'ectiuni cu totul diferite. sau numarul tuturor numerelor. dupa unii cornentatori. De buna-seama. in afadi de acel existential. in afara de cele existentlale. ar ii contmut de-a purur i In subieot. si. asHel d\ judecatile. Trebuie sa cunoastem. cil. fie ca urmare a unor ocupatii absorbante. pentru a patrunde mai adinc In intelesul el. ea ar fi fast sc~i§La Ia Zellerfeld. este exprimata destul de bine in termenii di Dumriez_eu este 0 fiinta absolut perfecta+. a editat Disel'tatia In?preuna cu 0 scrisoare latina a lui Leibniz catre Arnauld si cu alte piese din corespondenta dintre Leibniz. Ia a mina apartiriind ducelui de Hanovr-a. Dumnezeu face totul tn modul eel mai de dorit I: Notiunea de Durnnezeu. sirrt toate analitice :. dupa cum S6 va exprirna Kant mal th'ziuj Leibniz a considerat intotdeauna ca in aceasta priwinta a doblndit adeziunea marelui Arnauld. in masura in care eleapartin lui Dumnezeu. ca de 0 parte sl de alta se izbeau deo statornicie desavirsita.nainte de data de 11 f'ebruarie 1686 cind textul a fos. puterea 9i stiinta sint perfectiuni si.fundament a priori.Dumnezeu le poseda pe toate impreuna. dar nimic I1U ofera a suficienta certisudine In aceasta ordlne de idei.i au un . Despre perfectiunea divina ji despre faptul ca I. fie din cauza unei lipse de j. nll ~1. n-au caracterul riecesitatii. si ca fieeare dintre ele Ii apartine in gradul eel mai inalt. in aceea:. 'I'raducerea de lata a DiseTtatiei metafizice este Iucrata dupa versiunea lui Gro~efend. dar stiinta cea mai mare si atotputernicia nu cuprind in nici 0 imposibllitate.ntel'es real.viqiita asupra subiectului ne-aq: permite Sa-I deducern toate preCiicateJe ~i nici nu-I urmareste pe filozoful german cind se refugi aza in solutia dupa care conexiunile.

intrucit imperfectunile coboara pin a la infinit. ale justitiei 9i ale perfectiunii nu sint decit efectele vointei lui Dumnezeu. 69 !. dupa aceea. in timp ce ele. fireste. careconcep pe Dumnezeu dupa Ielul lor. W. care Ie raporteaza la cauza lor. dupa parerea mea.::mnezeu.. dar nu se va gasi nici unul in sprijinul opiniei acestor moderrri.:ica el ar fi putut luera mult mai bine. opiniecare. ceea ce place celui mai puternie este. care sustin eu Indrazneala ca ceea ce face Dumnezeu nu este de ultima perfectiune . Impotriva celor care cred di Dumnezeu ar Ii putut Iucra mai bine Nu as putea iaras! sa aprob opinia dtorva moderni. daca vointa tine lac de ratiune.". n. si sa le gaseasoa bune.da>ea aceasta era indeajuns. chiar prin aceas·· ta. ci numai datortta vointei singure a lui Dumnezeu. I * Domnul Descartes (L. ita minus bonum habet rationem maW4. sau ca regulile bUlla~atii §i ale frumusetii slnt arbitrare I " Ii Asadarreu sint foarte iridepartat de parerea acelora care sustin? ca in natura Iucrurilor. regulile bunatatii. Trebuie deci ca aceste opere sa poarte in ele marca lui. anterior vointei. distrugem mi se pare. ins a un lueru nu este nicidecum de laudat cind el nu poate fi Iaudat decit in modul acesta. nu exista reguli privitoare Ia bunatate sl la perfectiune. Cad de ce sa nu-l laudam pentru ceea ce a infaptuit. Cad mi se pare ca urmarile acestei pareri stnt cu totul contrare glariei lui Dumnezeu. si daca.. acest temei este. nu a:. mi se pare. BU sint decit urmari ale intelectului sau care. I G. aceasta ar fi fost buna. in comparatie cucele mai putin perfecte. care ne asigura de bunatatea operelor lui Dumnezeu-". Marturisesc ci'i parerea contrara mi se pare extrem de periculoasa si foarte apropiata de aceeR a ultimilor novatori-! a caror opinie est~ e~ frumusetea Universului si bunatatea pe care 0 atribuim operelor lui Dumnezeu nu sint dedt him ere ale oarnenilor. Si a lucra cu mal putina perfectiune dedt ai fi putut inseamna a lucra imperfect. Aceasta contravine iarasi Sfintei Scripturi. si ca. intreaga iubire de Dumnezeu si toata gloria lui-". A arata despre lucrarea unui arhitect ca el ar fi putut-o face mai buna . stiind ca este autorul lor. Impotriva celor ce sustin ca nu exiata bunatate in operele lui Durnnezeu. Cee~ ce este cu atit mai adevarat cu cit din considerarea operelor putem descoperi pe Iucrator-". care nu pare sa se fi slujit de aceasta antropologle? decit ca sa ne faca cunoscut faptul ca excelenta Iucrurilor se recunoaste cind le privim in ele insele chiar daca nu reflectarn la acea denominatie exterioara cu totul 0"081a. cum aduee mar-turie Sfinta Scriptura. De aceea tot astfel eu gas esc eu totul stranie expresia dtorva~ alti filoz~fi13. Cred de asemenea ca se vor gasi 0 infinitate de pasaje in dumnezeiasea Scriptura Eli in sfintii parinti. daca luerurile ar sta astfel. sau in ideile pe c~re le are Du!?nezeu despre e1e. LEIBNIZ. de asemenea. drept? Pe linga faptul ca orice vointa pare sa pre supuna un temei oarecare de a voi. daca nu-i r~mine decit un fel de putere despotica. dupa defirritia tiranilor. in consecinta. Cad. favorabile opiniei rnele.~ II .:. a9a cum nu depinde esenta sa. care spun d. Caci. fiha sa luam searna.rea d: ce sa le mai priveasca. 9i dl operele lui Dumnezeu nu sint bune decit in virtutea temeiului formal ca 1e-a facut Dumnezeu". . De aceea. daca el ar fi tot atit de demn de lauda. adevarurile eteme ale rnetafizicii si ale geometriei si. cu siguranta. nu depinde de vointa sa.insearnna a-i gasi cusururi. spunind ca lucrurile nu stnt bune in vir tutea vreunei reguli de bunatate. OPERE FILOZOFICE DlSERTATIE METAFIZICA I II.). III. daca ar face cu desavirsire contrariul In ce ar sta dreptatea 'iii intelepciunea sa. in orice mod si-ar ii fikut Dumnezeu opera. Uti minus malurn habet rationem boni.

. ceea ce este o eroare-". dareste 0 opinie putin oonforma cu gloria sa18. in ce priveste trecutul. nolle vera amicitia est19• $i eu cred ca este greu sa iubesti mult pe Dumnezeu. temelurile care l-au putut det~rmina sa aleaga ordinea aceasta a Universului. dupa parerea mea. in ce priveste viitorul. ex hypothesi nu se gase~te. ca. ce va face' Dumnezeu . fundamentul iubirii pe care 0 datoram lui Dumnezeu mai presus de toate lucrurile. In ce constau regulile de perfectiune ale conduitei ~i despre Iaptul ca simplitatea cailor se aflaln cumpfna cu bogatia efectelor Cunostinta generala a aeestui mare adevar ca Dumnezeu actioneaza totdeauna in rnodul eel mai perfect ~i eel rnai de dorit care este cu putinta. adica a ceea ee ne este aproape si. de exemplu. intrucit cel ce iubeste Jsi cauta satisfactia sa in fericirea. . fiirii sa trebuiasca pentru aceasta sa fim cvietisti ave a puterea sa schimbi aceasta vuinta. deo~rece est-eeel mal bun dintre toti stapinii. nici sa asteptam in mod ridicol cu bratele mcrucisate. 'ea prin aceasta apara Iibertatea lui Dumnezeu. Cad chiar daca rezultatul va arata poate. ca slcum Iibertatea eea mai rnalta nu ar fi sa aetionezi In mod perfect. pentru a lucra conform iubirii de Dumnezeu. de laudat: caci orice lauda trebuie sa fie interneiata pe o ratiune. Socotese. Dumnezeu nu face nimic care sa nu merite a fi glorificat. este. LElBNIZ. pentru a spune asa. obiectului iubit si a actiunilor acestuia. el nu cere niciodata decit intentie dreapta23 ~i lui Ii revine a sti ora $i loeul potrivit sa. ca Durnnezeu nu a voit acum ca vointa noastra. OPERE FILOZOFICE DISERTATIE METAFIZICA este necunoscuta intregii iantichitati si nu se intemeiaza de-cit pe pre a putina cunoastere pe care 0 avem despre armenia generala a Unrversului $i despre temeiurile ascunse ale conduitei lui Dumnezeu'". in mod temerar. ci trebuie sa fim eu adeyar~t satisfacuti de tot ce ni s-a intimplat potrivit vointei sale. Caci. eli lubirea de Dumnezeu cere 0 deplina satisfactie ~i acceptarea a ceca ee el face. Dirnpotriva. cei care nu stnt satisf'acuti de ceea ce face el imi par asemenea unor supusi nemultumiti. ea multe lucruri ar fi putut fi nicute mai bune. ~n tirnp ce eu sustin dl. did ei 1$1 imagineaza 'ca nimic nu este atit de perfect irucit sa nu existe eeva si mai perfect.dupa sotismul pe care eei vechi il numeauargumentul lenes'" A6yov &1:PYov -. cind nu esti inclinat sa voiesti ceea vrea.. ~lnteleg acceptarea aceasta. nu trebuie sa firn cvieti$ti20. de asemenea. di el face totul in modul eel mai bun 5i ca nimic nu poate vatarna pe eei care-I iubesc: a cunoaste insa. buna sa-f. potrivit ratiunii suverane. ci trebuie sa actionem potrivit vointei PTezumtive a lui Durmiezeu. potrivit aeestor principii. C/1 70 E de ajuns deci sa avemincrederea aceasta in Dumnezeu. fad sa aiba nici un temei de a-I prefera lui B. duca la reusita bunele intentii. V. W. IV. Ei cred. Sa presupunern. straduindu-ne din toata puterea no astra sa conh~ibuim. asadar. eel putin. in par. atrt cit ne putem da seama de ea. in particular.chiar dad ai divine. adica in perfectiunea. ca Durnnezeu ar aJege intre A fii B.li produca efectul. Idem velle ei idem. nu urmeaza de~ici ca el nu a volt ca noi sa Iacern eeea ce am fa. La binele general si. Pe linga faptul ea acesti moderni insista asupra citorva subtilitati putin solide. care aici. la impedebirea ~l la perfectiunea a ceea ·ce ne atinge. sa distribuie harurtle sale mintuitoare in71 .cut.G. .eu spun ca aceasta actiune a lui Dumnezeu nu ar fi. a caror intentie nu este prea departata de aceea a rebelrlor.ceea ce ne face sa socotim. si d eel ar lua pe A. pe masura noastra22. nu ajunge sa ne constringem La rabdare. Cad a erede ea Dumnezeu actioneaza vreodata fara sa aiba un temei pentru vointa sa pare nu nurnai cu neputinta. In adevar. Sa sufere pacatele.ticular.

Dumnezeu nu face nimic afara din ordine. Totusi se pot face citeva observatii generale p~ivito are la conduita Providentei in guvernarea Iuerurilor.nirnic pe Dumnezeu . dar. ceea ce este conform ei trece drept neregulat'". de vreme ce Duml. ale c~ror ~per·fectiuni sint virtutile25.mult mai putin inca decit pe un mozof 'Care face i2. in virtutea carei. Iar daea cineva ar trasa. dimpotriva. Eu spun ca este posi bil sa gasim 0 linie geometri'Ci3. Este adevarat ~a nu-l . ~i nu este nici macar posibil sa ne inchipuim evenimente care IlU ar fi regulate Deciziile sau actiunile lui Dumnezeu sint impartite. Insa di~tre toate Iiintele. asa cum. cind Iinie dreapta.a exact aceleasi schimbari sa trebuiasca sa aiba loc. propriu vorbind. 72 decretele sau ipoteze1e inlocuiesc cheltuielile. Cad. cele mai perfecte si cele 'car~ ocupa mai putin velum. in '08 priveste ordinea 'univeTsala. care-si mtrebufnteaza pamintul asa incH sa n~ ramina nimic necultivat. OPERE FILOZOFICE DISERTATIE METAFIZICA tr-un mod anumit. incit nu numai ca nirnic nu se intimpla in lume care sa fie absolut Iipsit de ordine. Cit priveste simplitatea cailor lui Dumnezeu. asa cum cheltuielile destinate pentru 0 cladire sint in cumpana eu marimea si frumusetea care se pretind de la ea.~darce~ ce 1reee drept extraordinar . adica cele care-si pun mal putin piedici unele altora. care stie sa gaseasca constructiile cele mai bune pentru 0 problema.ea el 0 aduce la indepltnire. . sau unui mecanic abil care-si produce efectul urmarit pe calea cea mai lipsita de piedici pe 'care 0 poate alege: in sfi~sit unui autor savant care inchide maximum de realitati in eel mai mic velum ce estecu putinta..i_\. unui bun tata de Iamilie. in materie de irrtelepciune.veste posibil sa gasim 0 notiune. VI. $i una trebui. ea are loc...:. cum fac cei care exercita arta ridicola a geomantiei'". dar nici macar nu Eutem _sa iP1agina. in ordinare sau extraordinare'". atita cit pormite armenia generaHi26. E bine insa sa ne dam seamaca Dumnezeu . cind cere. in mad obisnuit. varietatea. Aceasta este atit de adevarat. Se poate spuneca eel oe aotioneaza in mOI~ p:rf~ct est: 'asemenea unui geometru oxcelent. mat ales cind el nu a iajuns inca sa se bucure de vederea lui Dumnezeu. bogatia sau abundenta are loc in privinta scopurilor si efeotelor'".nu :fg£_enimk_tn aJara ordinii.. si . 73 . Lucru despre care vom spune in curind mai multe.e . n_:Ll ~te astfel decit fata de 0 ordine particulars. in privinta mijloacelor. urmind 0 anumita regula in asa fel. nici lipsit de rod.m cev:a de acest f~l. lata de ce nu trebuie sa ne ind~im ca fericirea spiritelor este scopul principal al lui Dumnezcu. C~a presupunem. sau regula. nira vreo intrerupere..aceasta depaseste puterile unui spirit finit24. stabilita mtre ereaturf.a carei notiune sa fie constanta si uniforrna. sau unui arhitect bun care foloseste locul sau si terenul destin at pcntrucladire in chipul c~l mai ava~ta_jos"n~Ias'ind nimic care sa izbeasca neplacut sau sa fie lipsit de frumusetea de care este capabil. cind de alta natura. sau ecuatie. Cind ins a 0 regula este foarte complicata.tru a-9i con_iliui_lu.ezeu nu are decit sa dea decrete pentru ca 0 lume reala sa ia nastere/''. W. sint spiritele. ca cineva face 0 multime de punct pe hirtie.melLlui imaginal' a -.sa se aile in cumpana cu cealalta. care Ie insemnase mina.ot~J2!W. pe rnasura ce ele sint mal independente uriele de altele: cad ratiunea nu ne cere sa evitam multiplicitatea ipotezelor sau principiilor. 0 linie care ar fi. cu totul Ia inttmplare. comuna tuturor punctelor acestei Iinii. LEIBNIZ.G.co~ta. si in aceeasi ordine in. de exernplu. totul este conform ei30. Si nu exista de pilda nici un chip omenesc al carui contur sa nu faca parte dintr-o Iinie geometrid si care sa nu poata fi trasat far a mtrerupere. incit aceasta linie Sa treaca prin toate aceste puncte. Aproximativ 89a cum in astronomie sistemul eel mai simplu este totdeauna preferat. printr-o anumita miscare regulate.

W.care sint numite astfel f'iindca sint conforme anumitor maxims subalterne. Insa nu pretind ca explic. Intocmai ca operatiile naturale. VII. ca el are hotariri particulate.£e _cea Sl~e e§te in. ]VIii servesc de aceste comparatii pentru a schita un fel de analogie imperfects a intelepciunii divine si pentru a spune ce ar putea eel putin sa inalte spiritul nostru la conceperea. . care este conforms ordinii celei mai perfecte pe care a ales-o. 74 . ~i despre ceea ce Dumnezeu voieste sau illgaduie. acest mare mister de care depinde intregul Univers. in virtutea unei vointe generale sau particularc c~a Dar. de asemenea. caci legea cea mai generala a lui Dumnezeu. Cit priveste deciziile lui generale sau particulare. OPERE FILOZOPICE Astfel.G. ac_~a9i timp cea mai simpla i11. pe care le nurnim natura lucrurilcr Cad se poate spune ca aceasta patura~ nu este dedt un obicei al lui Durnnezeu. asa cum ar putea fi 0 linie geometrica a carei iconstructie ar fi usoara. ipoteze si mai bogata In fenomene. se poate spune ca miracolele sint ~i ele in ordine. peste care el poate trece. de rnaximele subalterne de care am vorbit. a ceea ce nu poate fi exprimat deplin. Ca miracolele sint conforme ordinei generate. astfel. dar putem spune. intr-un fel oarecare. LEIBNIZ. se poate spune ca.p~rfecta. desi sint contrare maximelor subalterne. datorita unui temei mai puternic decit eel care l-a derterminat sa se serveasca de aceste maxime'". care reguleaza tot cursu 1 Universului. fiindca nimic l1U poate fi facut care sa nu fie in ordine. Dpmnezeu iQrill_a_ales l}lp1ea cea mai .totdeauna regulate si ar fi posedat 0 anumita ordine generala33. care sint exceptii numai fatS. ori in ce fel ar fi creat Dumnezeu lumea. iar pl'Oprietatile si efectele ei ar fi adrnirabile 9i de 0 mare intindere in aplicare'". putem spune cii Dumnezeu face totul potrivit vointei sale celei mai generale'". aceasta ar fi fost . adica.. nu are exceptii. dupa modul cum Iuam lucrul.

.DISERTATIE METAFIZICA In sehimb. dar nu aceeasi cantitate de miscare. fad'i nici un impuls nou dinatara: si observarn. ceea ce depaseste naturile tuturor substantelor create este supranatural. de asemenea. sau puterea noastra. adica viteza inmultita cu mar imea mobilului. Dar. Or. sau propriilor sale parti. in consecinta. ceea ce este marginit in noi va putea fi numit natura noastra. eu 0 socoteam deasupra indoielii. Ea sta in faptu1 ca D-l Descartes si multi alti matematicieni capabili au crezut ca sirnpla cantitate de miscare. care este mereu putin dirninuata prin Irictiune si trebuie curind sa se sfirseasca. este foarte rational ca in Univers aceeasi forta sa se conserve mereu. am recunoscut in ce consta greseala. 91 sub raportul acosta. De aceea.In mod obisnuit. cacialtfel. Exernplul unei maxime subalterne sau lege a naturii. eu presupun ca un corp cazind de la 0 anumita inaltime c1:. si mi se pare ca ar Ii bine sa dam un exemplu. pentru a vorbi in limbaj geometric. . ca fortele sint proportionale eu produsul vitezelor prin corpuri. Astfel. fort a unei masini. ei au crezut ea ceea ce se poate spune despre fortaa-ar putea spune si despre cantitatea de miscare. vedern bine ea misoarea mecanica perpetua nu are nicaieri loc. .Insa.:tigaforta . in masura in care ele au 0 miscare aparte'". filozofii nostri noi se folosesc de regula f'aimoasa dupa care Dumnezeu conserva mereu aceeasi cantitate de miscare in lume. XVII. In adevar ea este foarte plauzibila ~i. mai inainte. corespunde in intregime fortei de miscare. cind observarn fenomenele. 1mpotriva cartezienilor ~i a citorva altora8G Am pomenit deja adeseori de maximele subalterne sau de Iegile naturii. s-ar reface si. Unde se aratii cii Dumnezeu conserve mereu aceeasi forta. in urma. ca forta unui corp nu este diminuata decit in masura in care el da 0 parte dintr-insa unor corpuri vecine.sau. pentru a arata diferenta dintre e1e. ar creste de la sine.

de asemenea. W. din cantitatea de miscare e'?i totusi Iortele lor sint va fi = 4. daca nu luam in considerare Intr-tnsa decit ceea ce ea cuprinde in chip precis :. a fast den:o?strat. produsul sau cantitatea de miscare va fi = 2. la. de' a livra. de atunci. £ntre altele.~D . . de 4 sbinjeni. Toate acestea sint adrnise de filozofii nostri OJ: f C sau oantitatea de miscare de rniscare a corpului A. ceeace e cu totul deosebit de viteza care i se poate da. de 1 stinjen.t . asadar. ~ din forta ei9tig. de 0 anusi speta.edem acurn daca si oantitatea de rniscare este a~ee~~~.1 r G. ea este nevoie de ·tot atita forta pentru a ridiea un corp A. 'in punctul a corpului egale. Sa . ceea ce tre- exemplu. de 4 st'lnjeni.olo. are forta sa ridice un corp de 1 livra. adica 91 . este dublul vitezei cistigate de el ~azind. ajuns ~n D 91 posedind ~Clic~l~ Iorta de a se ridica din riou pina 111..de 0 'parte~i de alta: aici 1nSa vom fi surprinsi Nimic nu este mai sirnplu decit aceasta dovada.--. de ?alileu eEl viteza el9tigata de un corp. lIn adevar. pentru a Intelege mai bine principiile.atunci cind 81e_nu erau indeajuns de mature. forta a see n~. OPERE FILQZOFICE DISERTATIE METAFIZICA . A cazind de la ina1timea fdrta cit corpul B. I'idica din nou in E (in virtutea primer supozitii) are in consecirrta forta de a :i~ie~ un co~p de 4 J{~IT~. prin viteza sa luata =.:i formal.dica propriul sau corp. adica pro~nul. 91 tot astfel corpul A. desi inaltimea este cvadrupla. ca deosebita de cantitatea de miscare.~i pentru a-i da 0 viteza dubla este neoesar mai mult decit dublul mita marime tortei 88. cazind din C m D. aerului si alte citeva mid obstacole nu i-ar micsora putin r{~)(i'. care s-au strecurat in scrierile citorva matematicieni capabili. afara numai daca nu se i. l~ ~naltlmea CD. I ' XVHI. care este = 4.de asadar cantitatea D. . . caci corpul posedind a.ata . da~a rezistenta . pentru a explica Ienomenele corpurilor sa gasim a diferenta foarte mare. la consideratii metafizice.in metafizica. este destul de importanta nu numai in fizica 91 in mecanica. sa consulte mai degraba cartile xlascalului lor dedt 1'atiunea si natura. de 1 stmjen. De €xemplu. prtn viteza sa care este = 1. produsul 90 Considerarea aceasta a fortei. 'cazut B. ~ ?i9~igat exact ~t?t atrta de Ia 'l?altlmea EF. Dar ceea ce rna mira este ca._ . din E in F. S& mm~ltlm. prin inaltimea la care un COI'P g'reu.::esc obstacole. poate fi rid ioat -. pentru a gasi legile adevarate ale naturii si regu1i1e miscarii 91pentru a corecta chiar citeva erori de ordin practice. Asadar (m virtutea supozitiei a doua) forta acestor doua corpuri este egala.:. ca un pendul s-ar ridtca din nou exact Ia jniHtimea de la care a coborit. ei sa nu inceapa sa imite pe unii pe rip ateticieni ~ de care-si bat joe . sau corp.. pentru a intelege ca trebuie sa recurgem .. sa inrnultim corpul B. Preeupun. este mare difesi Iorta.nu si-au dat searna de aceasta eroare: 'i'i mi-e tearna ca. discipolii SEd. 2. i~~ltimea CD. deosebite de ~ntindere. Distinctia intre for~a §i cantitatea de rnlscare este importantii. si. de 4 livre. chiar . cad miscarea. si D-1 Descartes a cazut aici -in gresala nurnai fiindca se ineredea prea mult in gindurile sale. etta trebuie pentru ~ ~ldlca un corp B. putin cite putin. deci renta intre oantitatea de miscare buie sa demonstram. corpul A luat = 1. la a ~naltHr:ea Eli '. la inalttmea EF.I I! de a se ridica din nou If! ea Adad directia lui n mina astfei . dar chiar. de cealalta parte.si sa nu ise deprindavca acestia. C. in punctul F. . • v • ~ • Este deci limpede ca corpul CD. De aid se vede ca Jw·ta trebuie calculata prin cantitatea ef'ectului pe care ea il poate produce . este jumatate B. LEIBNIZ. ajuns in punctul F si :t~.

si cind mai multe corpuri i~i schimba situatia intre ele.ce~a ce concepem in corp nu consista 'in intregime numai din intinder€ si din modificarile ei. cum a1'1putea sa arat pe cale geometrica. LEIBNIZ. mod maternatic sau mecanic.din ce in ce m~. ca aici trebuiecautat principiul tuturo~ existentelor si al legilor naturii. in acelasi timp. De aceea. cu grija pe care el ne-o poarta.cum fac politicienii exagerati cind 19i irichipuie prea multa subtilitate in intentiile principilor. nu este un lucru in intregime real.chi~b~ri este ceva mai real. Admit. Totu~i Iorta sau oauza apropiata a aJc~st~r s.a. de. 9i eu sfatuiesc pe cei care au un simtamrnt de pietate. care . carora ni se intimpla doar din cind in cind sa f'acem si un bine.· care Iimiteaza intentiile lui Dumnezeu 'I'oti cei care vad structura admirabila a anirnalelor stnt Ynclinati sa recunoasca intelepciunea autorului lucrurilor'".1 propune totdeauna ce este mai bun si mai perfect. prin simpla consjderare a acestor schimbari. cind eredem ca Dumnezeu n-a facut lumea decit pentru noi. nu acuz pe noii nostri filozofi. comitem un mare abuz. 9i nu ne este asemenea noua. af'irmam si avem g'rija sa ne ferim aiei de pro=ozttu negativ~. si putem vedea de aid ca .I' G. sa fuga de frazele citorva spirite care se pretind tari si 93 II . desigur. totodata. nu este cu putinta sa se determine. Asadar sintem obligati sa restabilim in plus unele entitati si forme. de catre cei care le inteleg. ca stntern capabili sa ne inselam. noi nu putem nlciodata atribui destula reflectie acestei iritelepciuni infinite. ca si cum Dumnezeu nu si-ar propune nlci un scop 9i nici un bine.• Cum nu-mi place sa judec oamenii in sensul rau92. Cad el nu face nimic la intimplare'". W.. Forta aceasta tnsa este ceva deosebit de rnarime. in actiunea lui.$l toa:e fenomenele particulars aloe naturii pot fi explicate 111.u naturi indivizibile.i mult . desi este foarte adevarat ca el a fa'cut-o intreaga pentru noi ::. se vede . cum sint convinsi modernii no~tri90.ca. In ce rna priveste.ca fiind cauzele aparcntelor. $i astfel. 'in timp ce el tine seama. . a~ voi sa rna 0pl'es'c acum la aceasta'".pretind ~a ~lur:ge cauzclc finale din fizidi. Intrucit Dumnezeu 1::. cind voim sa precizarn scopurile sau intentiile lui Dumnezeu. dad. si exista destul ternei sa oatribuim unui corp mai degraba decit altuia. in paguba pietatii.a p.utern mai putin gre9i. Utilitatea cauzelor finale in fizidl : . totusi principiile generale ale ~aturii ~o~porale !i ale mecanicii rnsasl sint mai degraba metafizlce'" decit geometrice.. dirnpotriva. de totul. crezmd ca el nu a avut in vedere decit un singur lueru. potrivit principiilor pe care le-arn pus mai sus. Reflectie care este capabila sa reconcilieze filozofia mecanica a modernilor cu circumspectia citorva persoane inteligen~e ~i bine ~ntentionate care se tern cu oarecare temei.dar aceasta numai cind voim sa le marginim la 0 intentie particulara. cartiia diritre ele trcbuie atribuita miscarea sau repausul. si nu exista materie in e~re ~<. eu cred. . sau ca si cum binele nu ar fi obiectul vointei sale. I! I' schimbarea de loc. sa nu ne mdepartam 'prea mult d'e Iiintele imateriale. figura 9i miscare. dar sint obligat totusi sa marturisess ca urrnarile acestei pareri mi se par pericu10ase93. pe care ei le=au alungat.i ea nu exists nimic in Unive~s care sa nu ne atinga $i care sa nu se acorde. decit masei corporale sau intinse. 9i apartin mai degraba unor forme sa. mai ales cind 0 pun alaturi de aceea pe care 92 am cornbatut-o la inceputul acestei disertatii 9icare pare sa tinda la inlaturarea desavirsita a acestor cauze. numai pe calea aceasta putem cunoaste cui apartine mai mult misoarea. XIX. departe de a putea gresi . putern spune cu certitudine ca Dumnezeu si le-a propus. cit timp nu facern decit 8. OPERE FILOZOFICE rt DISERTATIE METAFlZICA '. de aceea. sau chiar numai de filozofie adevarata. de pilda. De aceea. sau cum fac cornentatorli care cauta prea multa erudrtie in autorul lor -. cind vedem ca se produce sau ca urmeaza din operele Iui Dumnezeu vreun efect bun sau vreo perfectiune.

ba chiar el se cunoaste eel mai bine din. W. 9i apoi. Intocmai ca si cum. XX. fara ca ochii sa fi fast facuti pentru a vedea. si pare facut in chip expres impotriva filozofilor nostri prea materialisti. un istoric ar spuneca ea se datoreste faptului ca mieile corpuscule ale praf'ului de pusca. in acest punct.G. in Faedonul96 lui Platen. Acordul acesta a ~i nascut in mine dorinta sa-l traduc si. spune Socrate. impotriva filozoHlor pre a materialisti Aceasta imi aduce aminte de un pasaj Irumos al lui Socrate. care a luat 0 cetate Importanta. admiti series aceste opinii 'care atribuie totul necesitatii materiei. LEIBNIZ. sa nu te servesti decit de proprietatile materiel Ia explicarea fenomenelor. Dad. in loc sa Iolosesti intelepciunea ei. cit si cealalta trebuie sa para ridicole oelor care inteleg ceea ce am explicat noi mal sus). Pasaj remarcabil al lui Socrate. in loc sa arate cum prevederea cuceritorului I-a Iacut sa aleaga timpul si mijloacele potrivite. intr-o zi. pentru a explica 0 cucerire a unui mare principe. au tisnit cu a viteza capabHa sa proiecteze un corp elur si greu impotriva zidurilor cetatii. ordonatoaf'€ a lucrurilor. pe cineva citind dintr-o carte a lui I'OTOCaPIA 94 PRIMEI PAGINI DIN MANUSCRISUL MONADOLOGlEI LUI LEIBNIZ . Cad ef'ectul trebuie sa raspunda cauzel sale. care se acorda minunat cu parerile mele. si cum puterea sa a biruit toate obstacolele. este greu sa poti recunoaste un autor intaligent naturii. desi el este cam lung. cunoasterea cauzei. fiind liberate prin contactul eu 0 scinteie. poate ca exemplul acesta va putea da ocazie cuiva sa ne Impartaseasca 0 multime de alte ginduri frumoase 9i solide care se gasese in scrierile acestui faimos autor. la Platon. OPERE FILaZOFICE spun di vedem frindca se iritimpla sa avem ochi. sau unei intimplari anumite (de~i atit una. "Am auzit. in timp ce ramurile oorpusculelor care alcatuiesc arama tunurilor ar fi legate destul de bine pentru a nu se desface sub presiunea acestei viteze. si este lipsit de ratiune sa introduci 0 inteligenta suverana.

:. aceasta fiind divinitatea. asezindu-se pe pozi tii cornune cu cititorul san. Mona. eI. ~ Se observa ca planul lucrarii necesita 0 pornire de Ia 0 examinare a priori a idcii de Dumnezeu si ca. pentru prima oara Leibniz 11 mentiorieaza In scrisoar-ea catre Rheinfels din 11 f'ebruarie 1686. 0 caracterlstica a oricarei perfcctiuni ar [j ca perfectiunile presupun insusir: intr-un grad ce nu poate fi depa9~t. dupa cum se vede.NOTE 1 'I'i t lul lucrar ii D'iscours de JllIetaphysiq'lte. !. in paragratele urrnatoare.elo:: in genere si nu se "'ididi decit troptat pina la contemplarea monadei supreme. fiindca n1. tradus aiel prm Disertaiie metafizica. un numar care sa :tie eel mai mare din toate si nici 0 f'igura mai mar-e oa ariee alta figura.e Ii apartin lui Leibniz. 5e trece la a analiza a lumii create pentru a se stabil! in cele din urrna relatiile divinitatii cu Universul.au. un oaracter rezumativ. s L€ibniz l'1i incepe deci expunerea facind 'ape! la conscnsul general. 'I'itluri le referirtoare la paragrafe notate in cifre rornane care mer-g de la I Ia XXXVI . De pi lda.1exista. forma pura). nu apare pe nici unul din manuscrisele lui Leibniz sau pe acela al vreunui copist .dologia urrneaza ordinea inversa: meditatia poarta la Inceput asupra mcuar. ~easta ordine din urrna e mai fir easca attta ti mp cit expun. fiinta absolut perfecta poseda toate perfectiile 9i Ie posed a in gradul eel mai inalt.rea nu-i dominata de preocupari teologice ~i se deplaseaza in 51mpul primei filozofii (a se vedea in Metajizica lui Aristotel trecerea de Ia Fiinta la F'iinta suprema. 4 Cugetul insista aiciasupra termenului de absohli'. nu exists numere sau figuri perfecte. Dupti cum se vede in r-in durile ce urrneaza. Inconvenicntul gr-av al aces lei conceptii Ieibniziene e ci'i perfectiunea deviaza brusc in intelesul ce i-I dam pentru a se tine legata de oantitats In sensu} L21 .

cnestini i se calauzesc dupa aceleasi adevaruri pe care Je gasese in Sf!nta Scriptura. dupa cum birie s-a zis. 31: !>. adica este si bunMffiea suprema. 1960. care este acea sustinuta de Leibniz..u[" este perfect din toate punctele de vedere.DAN BADARAu NOTE LA D1SERTATIE METAfllZICA vulgar arl cuvintulut.nta perfecta 61 nu face decit binele. nici bunatatea. )9 Trad. I Leibniz concepe deci ea atotputernicla lui Dumnezeu cornanumite Iimite. tot astfel un bine mai mic euprinde de rau. inain uind ca ei 5e abat de la preceptels religiei.a creat Dumnezcu dupa vrer e. 12 Pentru lurnca crestlna. 13 In in tr eg acest pasaj Leibniz U combate pe Descartesni pe cantezieni. dar tocmei rfiineld. se poate consulta eu mult folos Yvon Belaval.ie concepute de lmparatul lumii sint bune fiindca le-a Iacut e1 care este un irnparat bun. binele etc. Universul croat este 00 manifestare ·a gloriei divine. protestanti sau icetolici. preexista opereJor ~i faptelor in genere. A fi ell adevarat libel' este a avea oapacbtatea de a ehi·bzuL Dumnezeu nu-i deterrninnt de capricii. Durnnezeu nu-i un despot. ~i a privit Dumnezeu toate cite facuse :. 10 Antropologia car'teziana da nastere unei uriase problerne. nici stiinta nu pot artinge perfectiunca: ~i totusi ele sint dateca axcrnple de insusiri ce pot panticipa la natura perfectiunilor. sint acei care sustin ca.l1 e bun fiindca legif€1l. passim. pe aceasta baza se cuvine sa-i aduc€m lauda. un staptn neehibzuit care recurgs Ja arbltrarul capricfilor sale. 379.. fi Pentru dif'erenta inke sonsul metaflzic si eel moral al actnmii divine. Despre deoscbirtlc de vederi clintre Leibniz si Desoartes in acest punct. B Traducere: Dupii cum un diu mai mic cup1'inrle un inceput un inceput de tine. toate Iegi. lmparat1. ci de ratiunea suprema.e intre ele. dar ~i Bayle in ultima instanta. Leibniz va sustine ca. un caracber relativ. Spinoza. I 122 123 . ci ca Dumnezeu a creet ceva bun fiindca in natura sa de fii.oe si chiar sa nu faca nimic.1Ia Bayle.. in special p. Este probabid ca Leibriiz se refera aiel Ia Cal'tea Faeerii. a se vedea mai depaete [a paragraful XXiXIV. Dlvinitatea poate sa faca or isi.i iata erau bune toate . Durnnezeu aclioneaza intr-un fel omenesc cind creeaza Iumea ~i domrieste pesto 00." Car-tezienii se indeparteaza de la aceasta invatatura car e-i tine pe totl crestinii Iegati. dar ea nu poats crea contradiotoriul.. 1-1 7 Aiei sint pusi in cauza caotezienii pe oare Leibrdz Ii combate. nici stiinta nu se pot rnasura oantltaciv: at" rezulta ca nid bunatatea.'€aza ur maririd binele supusilor saL Cu alte cuvi nte. GaHimard. optirnisrnul sau are. nu au limite masurabtle. Jl Aluzie evidenta Ia Spinoza: dar poate '. 18 Aid Leibniz Ii combate pe contradictor-ii sal inchipuiti pe temeiul tezel ce sustine in opera sa potrivit careia Iiber tatea "indiferen{>ei" nu-i adevarata llbertate: aoeasta presupune ca agentul hotaraste aleqirui binele si rationalul. I. adicfi la irnbolduri pur ornenestl . lrrtr-adevar. intr-un asemenea caz. Teza carteziana ar fi ca Universul nu poate sa nu iiI? bun de vrerne ce "Zidibor. la morala necreata si morala cr eata (respsctiv posibUul ereat si posibblttl necreat). 15 'I'rebuie sa tinem seama de Ia inceput .: aaeoiiraia iubire se dovede§te aeolo unde cei ce se iube8c 'j. de cantitatea masurabila: or.mpiirti1~escacelea$i gusturi §i acelea?i dezgustttri.lauze~e dupa ratlune ~i este Iaudat de fapturi fiindca to aM zidir ea sa urmareste binele.. de pilda faptur: incompatibi. Cu 'RIte cuvin te. in reahtate. I. va sustine mereu Leibniz. Paris.\1 Hindea ~-. daca utribuim Iurni! si Iucrurflor din 111me. el Se ca. un lucru este bun sau intelept 11. ne referim la cauze finale. POI'ta u Leibniz tine sa sublinieze aici ca. 16 n Leibniz revine la ce1e ce am notat sub nota 5. oategoria binelui si a frumosuJui. maniera noastra de a prtvi lucrun ile raspunde unei conceptii antropomorfice. ci ca csts cea mal buna dintr€ toate lumile posibi ie . replica Leibniz. Slrrt operele lui Michelangelo perfecte Iiindca sint creatii ale acestui geniu al artelor moderne? Sau este Michel angelo un geniu Iiindca tocmai a dat nastere unor capodopere? In a dona ipoteza. frumosul. . Leibriiz aitique de Descartes.ca Leibniz nu pretincle d\ Iumea are 0 perfectiune desavilr~ita.

dar. dupa modelul eel mai perfect (32 b. avind sa imite pe cit posjbil vesnicia printr-o sucire neincetata care 0 face sa revma mer eu 9i sa se regaseasca pe sine (37 d). CIt despre rolul zeilor infeciort.. 124 125 . Kant o foloseste Dumnezeu sigtsr este in Metaphysik de!' Sitten. e legat de sxistenta revolutirlor ceresti. F'ilozoful german tinde deci la un cornpromis. El a creat deci cit mai multe monade. 173-174. autor al operei lVlaximes des Saints. izolata de ordiriea pe care 0 decreteaza. Phil.. Studii de logicu (0.tea controverseior pe care le aflam in diferite par]! in opera leibniziana sint menite sa ar ate oare trebuie sa fie pozrtia noastTa in problema foade dellcata a raporturilor dintre suf1et ~i corp.aios. ea se opreste Ia 0 Iimita extrema ~i se savirscste Intr-un act de 28 In Tim.ba Leibniz. Atitudinea de ploconire totala a cvieblstilor e inttmptnata de d'ilozoflll de Ia Hanovra HiTa simpatie: ba chiar p.DAN BADARAU 20 Cvieti~tii r epr-ezin ta 0 secta religioasa pe care au Uustrat-o teologul spaniel Molinos (1628-oca 1696) si. si vedem cum timpul. 26 Daca Dumnezeu ar fi ereat un slngur suflet. Cu prrvire la aceasta din uo:ma problema la Leibniz se poate consulta in volumul de fata nota la X ell numarul 3. original avem: Ii Ia peTJection de ce ou de ce qui no us est pTochain et pour ainsi 23 Aceasta teorie. si mai variate I cele mai simple si care rezolva cele mai multe probl erne sint ceea ce esto de prefer-at in.cu 0 abundenta de detalii tot in Timaios (41 c-d. La dr ept vorbind. domeniul faptelor miraculoase. problema pe eare Des:cartes oar denatura-o cu totul. VI. va spune Leibniz. care tocmai l'l asaza pe Dumnezeu in mijlooul Iurnli ca un factor permanent de actiune. monade1e sint. iar acest compromis face tocmai obieetul Disertatiei metafizice. opera sa ar fi ramas foarte saracs. Majorita.teQeaga cit mai mult caile Domnu1ui. ani. i<81'. deja In 22 in textul Irancez qui nouS touche. ambii sint contcmporani ai lui Leibniz. 27 Metoclele. pe de alta parte insa. Iunl. 0 buni'l parte din aceste elemente. dire d pOl·tee.tiinta. 31 Geomantia ar fi ar ta prof'esata de anumiti sarlatani ai timpului care pretirideau sa descifreze viitorul arun cind pietricele pe parntnt la intlmplare si Interpretinrl gruparile care se alcatuiau astfel. spirrte comparabide eului. ~i Teodiceea. in cele clin urrna. care fac din Dumnezeu 0 fiinta separada. tot Leibn. 37). saw.. NOTE LA DISERTATIE METAFIZICA acestea trebuie sa t1'iHasca intr-o stare de arrnonie generala. Joja.uL lenes a se vedea Prefata [Gerh. Demiua-gul zideste Iurnea prin interpusi. ca el ne cere bUIlJa-'credinta. pentru el. pc cind zeitati Inferioare se Insar-cineaza sa execute ordinele sale supreme dlnd fiinta realWitilor temporale individuale. reapaa. el numai 0 concepe "fiind bun" (29 e). 30 In pe care nere Ia Ia acado ce pr-iveste ordinea la gcecii din antichitate. 21 Despr e sofism. 43 'a).a se arata revoltat Ia ideea eaoamenH ar putea sa astepte cvenimentele viitoare in deplina pasivibate. pp. ratiunea trebuie sa ne duca eft mai dcparte in eunoasterea vrerii Domnu1ui. dar si in genere a dogmei creatie'i continue sustinuta de cartezianismud in genere. :.re va tine socoteala de incLinatiile celorlalte. nici una nu Ie va asupri pe celelalte pentru a-si urrna calea ca si cum ar Ii sirigu ra pe Iurne . 2·\ Avind 10 minte marglnita. 29 Leibniz atingc aici in chip cu totul incidental fii ca 0 rezerva Ia cele ce urrneaza. Noi 111U stirn ce ur-mareste sa obtie de la noi din punct de vedere material. patrunda In tainele Cerului. I' I credinta. pe care Leibniz 0 sustine mereu. doctcina Leibniz 0 reia In aspeeteJeei prdncipale. mai ttrzru. pai-tial.iz sustin e ca omul are datoria sa in. Ele fac ca fidozoful de la Hanovra sa ia atitudirie irnpotriva panteisrnului lui Spinoza. 31 a-b). Platen ne vorbesto deja (41 a) de Creatorul demiurg (8'~fL~OUPYO~) care ruumai porunceste. e1 ne este deserts . impar tit in perioade reg-ul-ate. Dar 0 gasim formarlata i'ii de Descartes In Sc1'iso1'ile catre pl'incipesa EHsabeta. ~)el1tl"lu el. zile. omul nu poate sa. i~i are origi nea la s·toicieni. 25 MOl1!adismul lui Leibniz i!?i are baza Intr-o preeminenta a spiritului asupra corpului. scriitorul francez Fenelon (1651-1715). gasirn 0 pupunct clarra in jU!I'ul etimologiei termenului de cosmos Ath. acurateta suneteasca. fieca.

377]. FHozofia ltli Dimitrie Cantemir. adica pacatul fericit.!lol'moderni care mat vaccepta inca ideea de miraccl. Leibniz apartine eategoriei fi1ozofti. plna una alta. mai putin anevoioasa. Acad.af. antiteza clintre llegea naturala . aceste variatii VOl' fi socotite de medici..De [-aU spre bine" .DAN BADARAu 32 Matematkienii dinainte de Descar tes stiau deja foarte bine sa scri e acuatia unei curbe 9i sa determine Iegea unei Iinil intr-un plan. care a adus Univerlllllui un Iucru mai nobil dccit tot ce s-ar Ii ivit [n a.zeu. c.mele subalterne. ApendilCi [Gerh. 36 Cu privire la distinctia dintr e voin1.les. Schl'..lte p1'ivinte in fapturi". Thoma din Aquino t-a definlt [Contra Genti.cam restdcti!aca ordinele astfel stabi'lite ~i Incakaroa lor vizeaza numai maxi. 3'1 ultimul pal'agr. ea apare si la Dlmitrie Caritem'ir. dar. care febrie. Numai ca dincolo de anurrribe limite. VI. ecuatitle uno!' linii puteau sa He atit de complicate in crt mintea orneneasca sa n u le poata elabora. sa ne glndim la va~'iatiile prezen tate intr-un interval de timp mal mare de foaia de temperatura a unui bolnav de gripS. "s~a arabat ea cei vechi nurneau pacatul lui Adam felix culpc. PhiL. Edit. prin vrcrea lui Dumnezeu..eJe generale ~:t cele particulare ne situam pe 0 pozitie oomuna a tirnpurilor In care a triiit Leibniz . pentru el.a cu 131'ilejul venls il Ii ului Domnului. fiiinidca a [os1 repacat ou u1'ia<ia prisosin1. Dumm. Astfel. 38 Cu acest paragraf int.iteaza in modul eel mai nea~teptat. 238 ~i pp.i-a crestina. 33 Nurnai Leibniz ca Q'egasirea aoestei reguli ar fi tost rnai mult r-evi ne la cele spuse ceva mai sus la punctul sau V. impoteiva ord'inei obisnulte din Iume". clupa CllIT! se observa in juer area Dan BaJdarau. 3[" putea fi um precept leibn:izian. DESCARTES [1595-1650] . mai in special p. 35 Mira>c'ohll repit'ezill1rta un concept i1lTIJPuS de relig. 101]: "Oeea ce se face uneor i. Ingadiuie' uneori 1'81ul fiiridca duce Ia un bine mai mare.rarn in parte-a 126 a II-a a D'isertatiei. va pretinde .. serie filozoful ~l!Os'bru in Teodiceea. 24:3-244 "' "Fieea. 1964. in opozitie cu fapte neobisnulte. remar..~i miracol este acea a faptelor obisnuite.a foarte neregulate . III. a dominat intregul ev mediu.Leibniz.

-i adrniratt operele . trebuie ca perfectiunea divind sa 'se manifeste prin perfectiunea actelor sale. care i~i gasesc Imp linir ea in teoria micilor perceptii.ecare elipa de existenta a Universului. 1. 85 Exis.JTI-am folosit irutr-una din ipotezele mele". :.dintre cell' mai neasteptate pentru noi.l de mecanica bazindu-I pe un maria] teologico-metafizic . si Ica Slintem i'nvatati sa le comparam dupa cantitatea de energie prin care se manifesta si pe 'care '0 exprjma? 81 82 sa Alta dificultate se iveste in cal ea lui Leibniz.reza de care Leibniz are cunostinta: In SCl'isoarea sa din 1696 d!t:l'e Andre More!! notarn: "ince-o priveste pe sf-ta Tereza. el denumeste cantitate de mi§care a unui ICO'"P.. ·e ·CDnstanrta. Intr-adevar.di ntce substantels mdivlduale.i urmeaza afirmind ca acest produs aT ii constant pentru carrtitatea totaIa a miscarti lumii in momontele succesi". in fi.i el: idee care genereaz8 in fil. Ia drept vorbind inexistenta Ln sistemul Ieibnizian..ozofie o reflectie bogata de 'care . si altceva n.. Dumnezeu face COl 0 concordanta desavirsrta \Sa existe [ntre stariJe fieca'ruia in f'iene moment ~i srtuatia .11 adevac. de altminteri.Ipoteza ca realtul ar putea sa rut mai cuprinda altceva decit F'iinta divi na fata in fata cu Frinta mea proprie se afila la baza unei viziunia Isfi. 78 Eu sint teatrul cugetelor $i perceptiitor mele in calitatea mea de substanta. 80 Legatura . ri-ar mai rfi sublect aJ.geD-erala.a tr atat la § VI. fenomenels pe care le inregtstrez n-ar avea nici 0 cauza. in oehii sai. creeaza dificuHiiti care solicita 0 rezolvare pe cale de compromis. ea este aceeasi [n Iiecare clipa: drept care. cantitatea de realitate pe care Dumnezeu i-oconferi!. rnai SlIS § XII) cu ideea ca Dumnezeu inter-vine mereu .giHite pentru cereetad In aceasta directie. toata realitatea substantiala e psihica in sisternut Ieibnizian.afl1at in de aceasta frumoasa cugetare ca suf'letul trebuie sa conceapa Iucrauile ca si cum nu ar fi in lume dectt Durnnezeu e. +. de ell.ti'i 0 Iiteratura bogata in vremea lui Lcibniz in ce priveste un obiect de reverie constanta grefat pe tez a coprezen.DAN BJi.1mic. aeeasta perfectiune a drvinitatii nu poate n ici sa creasca. aveti toata dreptatea 58. ·Iii ai seoolului al XX-lea. au avut darul sa izbeasca atit de puternic spiritele inca prea putin inforrnate lin domeninl factorilor de ordin psihie ~i insufi'Cient prc.DJiRJiU NOTE LA DISERTATIE METAFIZlCA nimio 0 conco-danta a vederflor mele eu acele ale altora. de uncle vine dl uriete ne apar ca active 9i al. fapt ·care tocmai explica dependenta Iapturtlor fata de rfaptuilloTul divin (a se vedea § XIV)? 8" I' Despre miracole Leibniz ne arninteste ca . Acestor imprejureiri Ii se datoreste faptud ca punctele de doctrma Ieibniz.rutei rr.ene asupra perceptiei si a apetiiiei.. dar. lei in Iurnea reala a unui microcosmos si a unui mcerocosrnos. 134 135 . iar daca .. nici sa desoreasca. masa m a acestui corp inffiillltita cu viteea sa v.in Univers prin actiuni supranaturele cu caracter neobisnuid.. socoteste Leibniz. . I'll acest pasa] apar unele crrmpele [n legatura cu afectele privite prin pri sma psihologiei. In ele gasim un Iraspuns la ffn'tlrebarea care mereu pduteste In aer a prtoritatidor Ia Leibniz. 77 Cu alte cuvirrte. Care este adevarata {nspiretoare a intregului sistern? Teologla san metafizica ? Mecanlea san stiintele naturti ? Sau logica? Aceeasi intrebare vedem ca s-ail:' pune in legatura ~i cu Descartes ~i nu inteleg em de ce se cuvlne oaea sa apara atrt de obsedanta cJ. De unde sooate Descartes certitudinee acestei egaliti:iti? Pentru el. 86 Pasajele cuprinsc in acest subtitlu Ie consideram de 0 tmporcantacapitala. a unor discipline anumite.nld e Yorba de Leibniz. dar si inexpticabi la.tele ca pasive.€ a1e existentei ei: mv+m'v' +m"v" m" v" = Cta. spill'i-t universal. 7U ·Cad dad! Dumnezeu ar Iipsl $i el. Ideea se gase!?te si 113 Locke. Cum SIC poate Impaca dcterminismul universal (d.lor. care rezerva mereu un loe important in meditatrile sale infini. l!eibniz iCdtica pozitia lui DE'·scartes ~i formula matematica prim . :'itiinta pre a putiri cultivata in Europa la acea epoca. Cartesius i~i construieste sisternul sall. comuna tuturor faptL~ri. nu can- A se vedea nota precedenta.e. daca nu exista contact Intre substante. intlmplarilor cauzate de Dumriezeu.care se exprima. am .tului mic in corelatie strmsa cu infinitul mare. Eseu. Pascal este foarte patruns de validitatea acestui aspect al lucrur-ilor oa si Leibniz.a9 Iipsi lOU.

prin faptul ca ele se deplaseaza unele rata de altele. nu mv ei mv2. pri ncipiul lui Leibniz 'Care sta In capul mecanicii -se detaileaza in doua r eguli coordonate: acea a Iortei vii 9i acea a actiunii minirnal e. I "8 Pentru '0 confruntare mai completa a celor doua doctrine a !. sl inrt:ra in sfera de cercetari a oar-tezicnilor. matematscul. 94 Ca Dumnozeu face nurna! biriele.e ca 0 reinfimtare a unei baze de ealc~1 'Ii nu. chiar atun ci ci nd de nu erau in·cieajuns die mature.specific al mediooridatii rna! cua-ind decit al unei perfectiuni care pr etinde un 's'ummll1n -. 9l Jar nu firz1ce.1' kehrte aHes zum Besten". :. XLVII.or sale arice.' mereu egala siesi. 93 Per iculoase pentru credmta crestina. are In ea ceva real. pura aparenta. pentru a stab ili pr-inciprile mecanice.l subcapitclulul. expresia mv2 leibniziana nu-i atit 0 ccndamnare a formu1ei 1l'!V carteziene cmt 0 corectare. Bucucesti. confirrnare faptidl. ci ca 0 cale minimala sau maximala. Dar Leibniz iii! sprijina critica ~i 19i justifica . fiziea. 87 Din nota preoedenta. .. ultimul secratar al lui Leibniz. niz. speculeaza pe date teologice bazlndu-se pe oarecare intuitu ~i' cii .Ie vedea: cap. consacrat 'Lui Leibniz.. Ia=drept vorbind. Leibniz pare asadar indreptatit. 488-493. ci ceea ce el rlenumeste farfa vie.e evidentiasa ca '0 mijllocie mentinuta mtre un mai rnult 9i un. Abia darwinismul va pune aceasta irnportanta preble.propa-ia-i . 90 . Daca e verba de perfectiunea lui Durrmezeu. Descartes pretinde. I.prilej de a ne Indo! ea ar exista ~(t1. rnecanica. sa spuna. dar nu-si justifies sxistenta In stitnte. asa cum 0 face Ia sf. ~5 Ci. ell cea mai midi putere.insecolul sau ·e.rna pe adevar ate picioare. I 95 Leibniz nu concepe ca exista organe (ca apendicele) care . iata un precept pe care Leibniz a In.cercat s<1-1 consoljdeze in primele cinci subcapitole ale Disertatiei. Aluzie evidenta Ia car-tezleni. a fikut cutare lucru ~i nu cut are altul. deelt Descartes? Din pasajul pe care-d avem sub ochi !['ezulta . de credinta.replica adusa cartezianlsmului avindu-si temeiurile in consideratii izbitor de analoage. Pvloderne. ~n conformiltatecu 0 ordine ~i nu Ia intimplare.iqitu. Univers -0 armonie si 0 ordine. 1937.)i ega1. Or. Descartes se pronunta In sonsul ca stiintele au al'te obiective dectt teolcgia. spune Eckhard. Plat~n. cu ideosebire pp. In lst. 137 136 i J . Pe ideea perfectiurul .ca valoare in sine.i ca. ar Ji exagerat sa conchidem ca Leib-.teorie folosindu-se de un ternei care se arata a fi tot 0 rrnpletitura a dinamicii ell metafizfca si cu teologia. 0 reetificare. 99 Miscarea corpuridor ne apare . pot sa fie folositoare 'in materie. asa cum Il cunoastem noi astazi. Dumnezeu produce In fiecare c:lipa din istoria Iurnii create un efect e1 insusi mereu dmpins la maxim.divin'e· se poate bizui attt conoeptia carteziana oit si cea Ieibniziana inmaterie de dinarnica a corpuruor. se adrnite ca excelenta unui mester 'se socoteste dupa cum obtine un maxim de erect cu un minim de rnijIoace. forta rnsa.ncredea -prea rnult in g. ea apar. vol. ca "D-l Descartes a cazut aici In gre9a1a numai fiindca Se i.nu slujesc la nirnic :. 0 arneIiorare. mai putin .finale si intrebarile care au drept seep sa determin~ de ce Dumnezeu . apoi ea nu s. Dupa cum se vede. dar fara ca noi sa putem distin ge care e in miscare si care in repaus.tealogia spre a obtine 0 vedere asupra naturu Universuiui.lasa in afara consideratii.£. cacercetarea cauzelor . spectaoolul . dar si la empiri~tii studiaza baco- nieni. metafizica si '.cii Leibniz discuta si faptk Iii ca se arata. ca 0 desfdntarc. vorbind despre mozo! si despre optimilsrnul san inalterabil.i mal cu seama lucrarile publicate anterior de Gameu. In Principia. 'In genere. cauza miscarilor. Faedoli.. Ia fel stau Iucrurlle si ell perfectiunea divina . . $i sintern In drept sa n e Intrebam cum se !face ca Leibniz ajunge maio aproape cle adevar.naturfi me of era . Fiioz.lnduri~e sale. ca 0 . cu alte cuvin'te. mult mai atent deest Descartes In cercetarea datelor asupra caderii corpurtlor pe care le reaIizeaza observatiile .DAN BADARAu NOTE LA DISERTATIE _METAFIZrcA tit ate a de miscare e constanta. Intinclerea 92 . J<i Leibniz se vade'lte aceeasi preocupare ca 9i la Descartes de a conjuga Iogicul.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful