UNIVESTITATEA “LUCIAN BLAGA” SIBIU FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SPECIALIZAREA CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

LUCRARE DE DIPLOMĂ
CONTABILITATEA RELAŢIILOR DE DECONTARE A SOCIETĂŢII COMERCIALE CU BUGETUL ŞI ALTE INSTITUŢII CENTRALIZATE

COORDONATOR STIINTIFIC
Lect. univ. drd. Bogdan MÂRZA

ABSOLVENT :

SIBIU 2007

CUPRINS
INTRODUCERE… …………………………………………………………..4 CAPITOLUL I IMPOZITE ŞI TAXE 1.1. Aspecte generale privind impozitele şi taxele mobilizate la bugetul de stat…………………………………………………………………………………….5 1.1.1. Clasificarea impozitelor şi taxelor………………………………………5 1.1.2. Obligaţiile plătitorilor de impozite şi taxe ………………………………8 1.1.3. Documente folosite pentru raportări fiscale……………………………..8 1.2.Impozite şi taxe directe mobilizate la bugetul statului………………….…………9 1.2.1. Datorii către bugetul asigurărilor sociale, protecţie socială şi conturi asimilate………………………………………………………………..9 1.2.2. Impozitul pe profit…………………………………………………………………………………...9 1.2.3. Impozitul pe venitul microîntreprinderilor……………………………..14 1.3. Impozite şi taxe indirecte mobilizate la bugetul statului………………………...15 1.3.1. Taxa pe valoarea adăugată……………………………………………...15 1.3.2. Taxele vamale…………………………………………………………..20 1.3.3. Impozitul pe venitul din salarii…………………………………………21 1.3.4. 1.3.5. Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate…………………………….23 1.3.5.1. Impozitul pe dividende…………………………………………..23 1.3.5.2. Accizele sau taxele speciale de consumaţie……………………..24 1.3.5.3. Impozite şi taxe locale…………………………………………...26 1.3.6. Fonduri speciale………………………………………………………...27 1.3.7. Alte datorii şi creanţe cu bugetul statului……………………………….27 CAPITOLUL II CONTABILITATEA IMPOZITELOR ŞI TAXELOR 2.1.Contabilitatea datoriilor către bugetul asigurărilor sociale şi protecţie socială…28 2.2. Contabilitatea impozitului pe profit/venit………………………………………31 2.3. Contabilitatea taxei pe valoarea adăugată………………………………………32 2.4. Contabilitatea impozitului pe salarii…………………………………………….35 2.5. Contabilitatea altor impozite, taxe şi vărsăminte asimilate……………………..35
2

2.6. Contabilitatea fondurilor speciale……………………………………………….36 2.7. Contabilitatea altor datorii şi creanţe cu bugetul statului………………………..36 CAPITOLUL III STUDIU DE CAZ 3.1.Prezentarea şi funcţionarea societăţii…………………………………………38 3.1.1. Date de identificare………………………………………………….38 3.1.2. Scurt istoric………………………………………………………….38 3.1.3. Obiect de activitate………………………………………………….39 3.1.4. Scopul societăţii comerciale………………………………………...39 3.1.5. Capitalul social……………………………………………………...40 3.1.6. Organizarea societăţii conform act constitutiv……………………...40 3.1.7. Piaţa şi competiţia…………………………………………………...43 3.1.7.1. Clienţi………………………………………………………...43 3.1.7.2. Furnizori……………………………………………………...44 3.1.8. Managementul practicat……………………………………………..46 3.1.9. Compartimentul financiar – contabil: atribuţii şi flux informaţional………………………………………………………..46 3.2. Taxa pe valoarea adăugată……………………………………………………47 3.2.1. Documente utilizate………………………………………………….47 3.2.2. Exemplu de calcul……………………………………………………48 3.3. Impozitul pe profit…………………………………………………………….49 3.3.1. Determinarea profitului impozabil…………………………………...49 3.3.2. Declararea şi plata impozitului pe profit……………………………..50 3.4. Impozitul pe dividende………………………………………………………...51 3.5.Impozitul pe venitul din salarii…………………………………………………51 CONCLUZII………………………………………………………………………..54 BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………………55

3

INTRODUCERE

Lucrarea de faţă işi propune să aducă în actualitate principalele aspecte teoretice şi practice în legătură cu aşezarea, urmărirea şi perceperea principalelor impozite şi taxe în România, cu impact economico-social atât asupra agenţilor economici cât şi asupra persoanelor fizice. Conţinutul lucrării aduce informaţii cu privire la aspectele concrete ale mecanismului de administrare fiscală a celor mai importante venituri ale bugetului de stat şi ale bugetelor locale, respectiv: taxele vamale, accizele, taxa pe valoarea adăugată şi impozitul pe venitul microîntreprinderilor, impozitul pe venitul din salarii, contribuţii, impozitele şi taxele locale, impozitul pe dividende. Întreaga problematică este abordată atât din punctul de vedere al contribuabililor plătitori cât şi al activităţii desfăşurate de aparatul fiscal, cunoscut fiind faptul că impozitele şi taxele influenţează, pe de o parte - în mod direct sau indirect persoanele fizice şi juridice, indiferent de modul de desfăşurare a activităţii şi de sursa de realizare a veniturilor impozabile - iar pe de altă parte veniturile fiscale ale bugetului de stat şi bugetelor locale. În acest sens primul capitol aduce informaţii teoretice cu privire la impozite şi taxe şi anume: definirea şi clasificarea lor, obligaţiile plătitorilor de impozite şi taxe, documente utilizate pentru raportări fiscale, prezentarea principalelor impozite directe şi indirecte. În capitolul doi este prezentată contabilitatea principalelor impozite şi taxe respectiv contabilitatea datoriilor către bugetul asigurărilor sociale şi protecţie socială, contabilitatea impozitului pe profit/venit, contabilitatea taxei pe valoarea adăugată, contabilitatea impozitului pe salarii, contabilitatea altor impozite, taxe şi vărsăminte asimilate, contabilitatea fondurilor speciale, contabilitatea altor datorii şi creanţe cu bugetul statului. O aplicatie practică a elementelor teoretice din capitolele anterioare este realizată în partea a treia, prin prezentarea în detaliu a activităţii societăţii S.C. SPECIAL S.A.( prezentarea şi funcţionarea societăţii, obiectul de activitate, scopul, managementul practicat, date despre capitalul social, principalii indicatori economicofinanciari în perioada 2004-2006, samd).Concluziile si bibliografia încheie lucrarea.

4

CAPITOLUL I IMPOZITE ŞI TAXE

1.1.ASPECTE GENERALE PRIVIND IMPOZITELE ŞI TAXELE MOBILIZATE LA BUGETUL DE STAT Impozitele reprezintă o formă de prelevare a unei părţi din veniturile sau averea persoanelor fizice şi juridice la dispozitia statului, în vederea acoperirii cheltuielilor sale. Impozitul este o prelevare care se face în mod obligatoriu, definitiv şi nerambursabil, pentru care statul nu prestează nici un contraserviciu.Impozitele sunt plăţi care se fac către stat cu titlu definitiv şi nerambursabil. Sarcina achitării impozitelor revine tuturor persoanelor fizice şi juridice care realizează venit dintr-o anumita sursă prevăzută de lege. Taxele reprezintă plăţile băneşti efectuate la instituţiile publice ale statului pentru care acestea se obligă să presteze un echivalent direct şi imediat. Taxele şi impozitele denumite venituri bugetare, se caracterizează fiecare în parte prin anumite trăsături, determinate de modul de aşezare, provenienţă, percepere, rolul lor etc.
1.1.1

CLASIFICAREA IMPOZITELOR ŞI TAXELOR

Impozitele şi taxele care compun sistemul fiscal se pot clasifica după mai multe criterii, însă foarte importantă este clasificarea acestora conform clasificaţiei bugetare, care corespunde şi ordinii în care acestea sunt înscrise în bugetul de stat şi în bugetele locale. Conform clasificaţiei bugetare, impozitele, taxele şi celelalte venituri bugetare se clasifică în venituri curente şi venituri din capital. I.Venituri curente - cea mai mare parte a veniturilor curente o constituie veniturile cu caracter fiscal, respectiv impozitele directe şi impozitele indirecte. A. Impozitele directe sunt plătite de contribuabil în cunoştinţă de cauză, în categoria acestora incluzându-se, de exemplu : impozitul pe profit, impozitul pe veniturile din salarii, activitaţi independente, dividende şi dobânzi, impozitul pe clădiri, etc.La categoria impozite directe sunt incluse şi contribuţiile reprezentând contribuţia individuală de asigurări sociale şi contribuţia agenţilor economici pentru persoanele cu handicap.
5

accizele. fabrici. Impozitele directe reale sunt cunoscute sub denumirea de impozite obiective sau de produs şi se caracterizează prin faptul că sunt aplicate unor obiecte materiale (terenuri. Aceste impozite sunt nominative. taxele vamale. Impozitele indirecte sunt suportate. ateliere. impozitele directe pot fi : • Impozite reale (obiective) • Impozite personale (subiective) 1. respectiv asupra produsului brut al obiectului impunerii. subiectul şi suportatorul impozitului sunt una şi aceeaşi persoană. Caracteristic pentru această categorie de impozite este faptul că ele nu sunt stabilite asupra subiectului impunerii în mod direct şi nominal. adică asupra materiei impozabile brute. pentru acoperirea cheltuielilor publice.pot conduce la abuzuri în ceea ce priveşte aşezarea şi încasarea impozitelor. etc. 6 . comerciale şi profesii libere. Impozitele reale cuprind : • impozitul funciar. clădiri. 2. Dupa obiectul impunerii. Avantajele impozitelor directe : . în general.există un minim neimpozabil. reglementate în funcţie de mărimea veniturilor sau averii şi au termene de plată stabilite. • impozitul pe clădiri. • impozitul pe activitati industriale. impozitul pe circulaţia averii. ci indirect. .Cele mai importante sunt taxa pe valoarea adăugată. • impozitul pe capitalul mobiliar. Dezavantajele impozitelor directe : . asupra vânzării unor bunuri şi prestări servicii. magazine.se consideră că nu sunt productive. Impozitele directe personale (impozitele subiective) s-au născut din necesitatea asigurării unor venituri cât mai mari la dispozitia statului. . • impozite pe avere : impozitul pe averea propriu-zisă. B. . impozitul pe sporul de avere.În cazul impozitelor directe. . impozitele directe personale sunt clasificate în : • impozite pe venit : impozitul pe venitul persoanelor fizice.constituie un venit sigur către stat.sunt uşor de calculat şi de perceput. impozitul pe veniturile societaţiilor de capital. de consumatorul final prin intermediul preţurilor produselor şi tarifelor lucrărilor şi serviciilor. Impozitele directe reprezintă cea mai veche formă de impozitare. În funcţie de criteriile care stau la baza lor. impozitul pe spectacole.).nu sunt agreate de către plătitor.

venituri din valorificarea stocurilor de la rezervele materiale naţionale şi de mobilizare. • taxele vamale. taxe şi alte venituri.Acest lucru nu permite luarea în considerare. În cazul impozitelor indirecte. În funcţie de forma lor de manifestare. Venituri de capital Veniturile de capital cuprind venituri din valorificarea unor bunuri ale statului.Spre deosebire de impozitele directe. cu atât suportă un impozit indirect mai mare. calitatea de subiect al impunerii se atribuie prin lege unei alte persoane fizice sau juridice decât suportatorului efectiv al acesteia. în acest fel incălcăndu-se principiul echităţii impunerii. determina. există anumite elemente comune specifice tuturor veniturilor bugetare. în scopul limitării unor acţiuni sau al simulării realizării unor obiective. • veniturile aferente la monopolurile fiscale. fiecare în parte prin anumite trăsături determinate de rolul lor economic şi social. deoarece fiecare persoană are nevoie aproximativ de aceleaşi produse. etc. • impozite incidente sau extraordinare – încasate o singură dată. impozitele indirecte se grupează în : • taxele de consumaţie (pe produs : accize. • taxele de timbru şi de înregistrare. TVA). ele se virează la bugetul statului în mod obişnuit de către agenţii economici şi sunt suportate de către consumatorul final. fiind suportate în egală măsură de către toate persoanele cumpărătoare. se caracterizează. a situaţiei personale a contribuabilului. Impozitele indirecte crează falsa impresie de a fi suportate în egală măsură de către toate categoriile sociale. urmărire şi percepere. urmări şi 7 . de modul de provenienţă.Totodată. aşa cum sunt înscrise în bugetul de stat. Cu cât o persoană obţine venituri mai mari. După frecvenţa cu care sunt încasate la buget : • impozite permanente sau de ordine – sunt încasate cu regularitate. • impozite de ordine. de avere. care vizează direct veniturile şi/sau averea contribuabilului. de aşezare. Veniturile bugetare reprezentând impozite. fără de care acestea nu s-ar putea aşeza. sau de situaţia materială a contribuabililor. Impozitele indirecte nu sunt cunoscute de catre plătitor. respectiv: venituri din valorificarea unor bunuri ale instituţiilor publice. impozitele indirecte vizează utilizarea sau cheltuirea acestor venituri şi averi.Aceste impozite nu sunt diferenţiate în funcţie de venit. la impozitele indirecte. II. Statul recurge la impozite indirecte pentru a-şi completa veniturile bugetare. În funcţie de scopul urmărit de stat : • impozite financiare obişnuite (cu caracter fiscal) în scopul asigurării constituirii veniturilor.

6 “ …orice operaţiune economică se consemnează în documente în momentul efectuării ei. • Se utilizează la declararea taxei pe valoare adăugată. DOCUMENTE FOLOSITE PENTRU RAPORTĂRI FISCALE A. scop în care trebuie să depună o declaraţie de înregistrare fiscală în termen de 15 zile de la data înfiinţării. • Circulă : originalul – la organul fiscal copia – la plătitorul de taxă pe valoare adăugată. impozite şi vărsăminte asimilate au obligaţia să se înregistreze la organele fiscale. declară lunar.realiza şi care trebuie să fie bine precizate în reglementările fiscale instituitoare de impozite şi taxe şi. • Se intocmeşte în două exemplare : exemplarul 1 – la organul fiscal. precum şi a celor le inregistrează în contabilitate. dobândind astfel calitatea de document justificativ. • Se arhivează la dosarul fiscal al plătitorului de taxe şi impozite. Declaraţia privind obligaţiile de plată la bugetul de stat : • Se depune lunar.2. DOCUMENTE PENTRU RAPORTAREA LUNARĂ Plătitorii în funcţie de criterii impuse de lege. DOCUMENTE FOLOSITE PENTRU RAPORTĂRILE ANUALE 8 . 2. până la data de 25 a lunii urmatoare celei de referinţă. Decont privind taxa pe valoare adăugată (Formularul 300 .1. să fie cunoscute şi respectate atat de organele fiscale.Aceste documente justificative angajează răspunderea persoanelor care le-au întocmit.1. înscris care stă la baza înregistrărilor în contabilitate. trimestrial sau anual obligaţiile. OBLIGAŢIILE PLĂTITORILOR DE IMPOZITE ŞI TAXE Legea contabilitaţii 82/1991 republicată în 2005 prevede la art. totodată. 1. prin: 1. • Se intocmeşte în două exemplare. vizat şi aprobat. cât şi de contribuabilii persoane fizice şi juridice. “ Contribuabilii plătitori de taxe. • Se arhivează la dosarul fiscal al plătitorului de impozite şi taxe. 1. • Se utilizează la declararea obligaţiilor de plată la bugetul de stat al plătitorilor de impozite şi taxe.3.lunar sau 301 trimestrial) • Se difuzează gratuit. exemplarul 2 – la plătitor. B.

2. sport. CONTRIBUŢIA ANGAJATULUI LA ASIGURĂRILE SOCIALE. următoarele documente fiscale : • Declaraţia privind impozitul pe profit (Declaraţia 100) • Fişa fiscală. pentru anul fiscal expirat. amenzi. sănătate. IMPOZITE ŞI TAXE DIRECTE MOBILIZATE LA BUGETUL STATULUI 1.2.Baza de calcul nu poate depăşi cinci salarii medii brute pe economie. de 16%. artă. IMPOZITUL PE PROFIT Impozitul pe profit reprezintă o sursă certă de alimentare cu venituri a bugetului public. 3.2.cu privire la învăţământ.5% din salariul brut. în vederea asigurării mijloacelor financiare necesare îndeplinirii drepturilor fundamentale ale cetăţeniilor . Plătitorii impozitului pe profit impozabil sunt incluşi în următoarele categorii: 9 .etc. cultură. Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate – se calculează în cotă de 6. chirii. trebuie depuse la organul fiscal teritorial. 4. pensii alimentare. popriri. imputaţii. • Decont privind accizele. Impozitul pe salarii – stabilit în cotă unică.Contribuţia personalului la asigurările sociale – se calculează în cotă de 9. PROTECŢIA SOCIALĂ ŞI CONTURI ASIMILATE CHELTUIELI SALARIALE SUPORTATE DE CĂTRE ANGAJAŢI Angajatorii au obligaţia legală de a reţine din salariile datorate personalului angajat cu contract de muncă următoarele sume : 1.2.1. Contribuţia personalului la Fondul de şomaj – se calculează în cotă de 1% din salariul de bază. • Situaţia principalilor indicatori economico-financiari realizaţi din exploatarea jocurilor de noroc. în care se includ salariul de încadrare şi sporurile reglementate prin lege sau prevăzute în Contractul colectiv de muncă. 1. mai ales în domeniul infrastructurii. 5.2. ocrotire socială şi protecţie ecologică. Alte reţineri datorate terţilor – rate. având ca bază de calcul salariul impozabil.Anual. precum şi pentru finanţarea unor acţiuni şi obiective economice de interes naţional. apărare naţională şi ordine publică.5% din salariul brut. 1.

ea se repartizează pe activităţile respective. veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere.persoane juridice române pentru profitul obţinut atât în România cât şi în străinătate. Cota de impunere este o cotă proporţională de 16% din profit. precum şi veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile. 3. Dividendele primite de la o persoană juridică română. valoarea bunurilor imobile pentru care s-a transferat dreptul de proprietate. CHELTUIELI NEDEDUCTIBILE FISCAL 10 . Diferenţele favorabile de valoare a titlurilor de participare. contribuabilii vor înregistra în evidenţa contabilă. contravaloarea bunurilor mobile livrate. de la o filială a sa situată într-un stat membru. Profitul impozabil reprezintă diferenţa între veniturile obţinute şi cheltuielile aferente acestor venituri. înregistrate astfel potrivit reglementărilor contabile. pe o perioada neîntreruptă de cel puţin 2 ani. beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se deţin titluri de participare. cheltuielile sunt deductibile numai dacă sunt aferente veniturilor impozabile. VENITURI NEIMPOZABILE 1. precum şi diferenţele de valoare a investiţiilor financiare pe termen lung. valoarea prestăriilor de servicii facturate şi câştigurile din operaţiuni care duc la creşterea valorii activului. înregistrate ca urmare a încorporării rezervelor. asupra profitului impozabil determinat pe baza cotelor îinscrise lunar în contabilitate. Veniturile neimpozabile. cu excepţia cheltuielilor nedeductibile. B. Veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere. prevăzute expres în memorandumuri aprobate prin acte normative. titluri de participare şi investiţii deţinute ca imobilizări. societatea mamă. Impozitul pe profit se calculează de către contribuabil prin aplicarea cotelor de impozit stabilite legal. reprezentând acţiuni deţinute la societăţi afiliate. Pentru determinarea profitului impozabil. Când o cheltuială este aferentă mai multor activitaţi. 5. 4. • A. ca venituri. 2. dacă persoana juridică română deţine minimum 15% din titlurile de participare ale unei persoane juridice dintr-un stat membru. Pentru reflectarea corectă a profitului impozabil al unui an fiscal. cumulat de la începutul anului calendaristic. Calculul se face lunar. • persoane juridice străine ce-şi desfăşoară activitatea într-un sediu permanent în România. precum şi cheltuielile efectuate pentru realizarea acestor venituri. Dividendele primite de la o persoană juridică română.

Piederile anuale.G. C. Cheltuieli înregistrate în contabilitate. pentru care nu au fost încheiate contracte de asigurare. Sume folosite pentru constituirea rezervelor legale în limita a 5% din profitul brut anual. 5.1. Cheltuielile de protocol. 5. precum şi de diferenţele nefavorabile de valoare aferente obligaţiilor emise pe termen lung. Cheltuieli privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsă din gestiune ori degradate. care nu au la bază un document justificativ. la fiecare termen de plată a impozitului pe profit. atrage dupa sine impozitarea acestora cu impozitul pe profit si pe dividende. potrivit legii. Cheltuieli cu dobânzi bancare în care gradul de încadrare a capitalului este mai mic decat unu. Cheltuieli înregistrate de societăţile agricole. Cheltuieli de sponsorizare şi/sau mecenat efectuate potrivit legii. Cheltuieli determinate de diferenţe nefavorabile de valoare a titlurilor de participare la persoanele juridice la care se deţin participaţii.83/2004 11 . 2. nr. 21 este reprodusă astfel cum a fost modificată prin art. 12 din O. DIN PUNCT DE VEDERE FISCAL 1.b) de la alin. Majorarea rezervei create de bănci cu 2% din soldul creditelor acordate şi a fondului de rezerva. 6. 2. 4. până când rezervele ating 20% din capitalul social. 6.I pct.Recuperarea pierderilor se va efectua în ordinea înregistrării acestora. divizării. dizolvării sau retragerii unui acţionar/asociat. 8. 9. potrivit prevederilor legale. 1 Lit. dacă aceasta este datorată. 7. Cheltuieli cu taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor acordate salariaţiilor sub forma unor avantaje în natură. amenzile. Sume utilizate pentru majorarea rezervelor tehnice ale societăţilor de asigurare şi reasigurare. inclusiv accizele. CHELTUIELILE DEDUCTIBILE.Schimbarea destinaţiei rezervelor legale prin distribuirea acestora către acţionari/asociaţi cu ocazia lichidării. din anul înregistrării acestuia. prin care să se facă dovada efectuării operaţiunii sau intrării în gestiune. Cheltuieli făcute în favoarea acţionarilor sau asociaţilor. fuziunii. 3. Cheltuieli proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat. Dobânzi/majorări1 de întârziere. confiscările şi penalităţile de întârziere datorate către autorităţile române. 3.( 4 ) al art. 4. precum şi taxa pe valoarea adăugată aferentă. în limita a 2% aplicată asupra diferenţei dintre totalul veniturilor şi totalul cheltuielilor. efectuate potrivit legii. dacă valoarea acestora nu a fost impozitată prin reţinere la sursa. neimputabile. mai puţin cheltuiala cu impozitul pe profit şi cheltuiala de protocol.Pierderile anuale se recuperează din profiturile impozabile din următorii 5 ani fiscali consecutivi.

şi care nu au optat pentru regimul de amortizare accelerată pot deduce cheltuielile suplimentare de amortizare. în limita stabilită de lege. COTA IMPOZITULUI PE PROFIT Cota impozitului pe profit este de 16%. CALCULAREA IMPOZITULUI PE PROFIT Calculul şi determinarea impozitului pe profit se realizează trimestrial. nr. Cheltuielile cu impozitul pe profit pot fi reduse cu 50% în cazul modernizării tehnologiei de fabricaţie. 7. 9. cota de impozit pe profit este de 80% şi se aplica asupra veniturilor rămase dupa scăderea cheltuielilor deductibile şi a fondului de rezerva. 793/27 august 2004) 12 . E. reprezentând 20% din valoarea de intrare a acestora. plătesc o cota de 5% pentru profitul impozabil care corespunde acestor venituri până la data de 31. plătesc o cotă de 6% 4. Profitul corespunzător ponderii acestor venituri în totalul veniturilor. cu anumite excepţii3: 1. Suma aferentă reducerii cotei de impozit pe profit de la 25% se repartizează la sfârşitul anului ca sursă proprie de finanţare.15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat Ordonanta Guvernului nr.Perisabilităţile. 8. se poate proceda şi pentru mijloacele fixe achiziţionate în baza unui contract de leasing financiar cu clauză definitivă de transfer al dreptului de proprietate asupra bunului la expirarea contractului de leasing financiar.O. precum şi prestări de servicii pentru export. pe bază de licenţă.12. Contribuabilii care au încasat printr-un cont bancar din România venituri în valută din exportul bunurilor şi/sau prestărilor de servicii din activitatea proprie sau prin contracte de comision. iar mecanismul de acordare va fi aprobat prin hotărâre de guvern. 3.Similar.83 din 19 august 2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. Stimularea exportului se va face printr-un sistem de sprijin cu finanţare prin bugetele anuale. Cheltuieli privind amortizarea activelor corporale şi necorporale în limita prevederilor legii2.2004. extinderii activităţii şi în scopul obţinerii de profituri suplimentare şi protecţia mediului înconjurător. În cazul Băncii Naţionale a României. 571/2003 privind Codul Fiscal ( M.Contribuabilii care investesc în mijloace fixe şi/sau în brevete de invenţie amortizabile. 2. după 2 3 Legea nr. Contribuabilii care obţin venituri din activităţi desfăşurate în zona liberă. destinate activităţilor pentru care aceştia sunt autorizaţi. D.

personae juridice române. contribuabilii au obligaţia de a depune declaraţia de impunere până la termenul de plată a impozitului inclusiv. F. cu excepţia Băncii Naţionale a României şi a societăţilor comerciale bancare. urmând ca după definitivarea impozitului pe profit pe baza datelor din bilanţul contabil anual. până la data de 25 inclusiv a primei luni din trimestrul următor pentru care se calculează impozitul. pe baza datelor din situaţiile financiare anuale.2. persoane juridice străine.parcurgerea urmatoarelor etape : • determinarea rezultatului contabil. urmând ca după definitivarea impozitului pe profit. cumulat de la inceputul anului până la finele trimestrului pentru care se face calculul (IPC) : IPC = RIC X Cota de impozit pe profit • determinarea impozitului pe profit aferent trimestrului pentru care se face calculul (IPT) : IPT = IPC – Impozitul pe profit datorat pe cumulat la finele trimestrului precedent În cursul anului fiscal. contribuabilii au obligaţia de a depune declaraţia de impunere până la termenul de plată a impozitului inclusiv. şi a sucursalelor din România ale băncilor. cumulat de la începutul anului (RCC) astfel : RCC = Total venituri cumulate – Total cheltuieli cumulate • calcularea rezultatului impozabil. cumulat de la inceputul anului (RIC) astfel: RIC = RCC + Cheltuieli nedeductibile fiscal – Deducerile fiscale – Pierderea fiscală din anii precedenţi • determinarea impozitului pe profitul datorat. IMPOZITUL PE VENITUL MICROÎNTREPRINDERILOR 13 . să depună declaraţia fiscală de impunere pentru anul fiscal expirat. G. până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se calculează impozitul. care efectuează plăţi lunar. TERMEN DE PLATĂ Impozitul pe profit se plăteşte trimestrial. până la termenul prevăzut pentru depunerea situaţiilor financiare. 1. OBLIGAŢIILE PLĂTITORILOR DE IMPOZIT PE PROFIT În cursul anului fiscal.3. să depună “Declaraţia privind impozitul pe profit”(Formularul 101) pentru anul fiscal expirat.

721 “Venituri din producţia de imobilizări necorporale”.Impozitul se calculează prin aplicarea procentului de 1. Impozitul pe venit se poate diminua dacă microîntreprinderile achiziţionează case de marcat. evidenţiate în conturile din clasa a 7-a. prin deducerea valorii de achizitie (pe bază de document justificativ) a acestora din baza impozabilă. precum şi asociaţiile fără personalitate juridică au obligaţia să 4 5 Noul cod fiscal 2006 Reglementarile contabile simplificate armonizate cu directivele europene .1725/2005 ( M.2002 ) . autorităţile locale şi instituţiile publice.04. Impozitul pe venitul anual global este suma de bani datorată de o persoană fizică pentru veniturile realizate într-un an fiscal. “Conturi de venituri”. aprobate prin OMFP nr. urmează să se stabilească impozitul pe venitul global. după caz. 781 “Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare şi 786 “Venituri financiare din provizioane”. 14 . 722 “Venituri din producţia de imobilizări corporale”. fără a reprezenta venituri efective. • are de la 1 la 9 salariaţi inclusiv. inclusiv.73/1999 privind impozitul pe venit. cumulativ următoarele condiţii: • obiectul propriu de activitate include producţia de bunuri materiale.O. cu excepţia celor înregistrate în conturile 711 “Variaţia stocurilor”. contribuabilul realizează plăţi anticipate cu titlu de impozit către bugetul statului în contul impozitului anual datorat. fie prin reţinere la sursă de către plătitorii de venituri. Venitul anual global se impozitează pe baza declaraţiei de venit global. prestarea de servicii şi/sau comerţul. a primei luni din trimestrul următor. • capitalul social este deţinut de alte persoane. întrucât sumele reţinute în timpul anului reprezintă numai plăţi anticipate în contul impozitului datorat pe intregul an. Plata impozitului se realizează trimestrial. fie în baza unei decizii de plăţi anticipate emise de organul fiscal.000 euro. După încheierea unui an fiscal. altele decât statul. 7584 “Venituri din subvenţiile pentru investiţii”. Plătitoare de impozit pe venit.5% asupra sumei totale a veniturilor trimestriale. În timpul anului fiscal. contribuabilii. până la data de 25. deoarece ele echilibrează cheltuielile efectuate anterior. Ea se poate determina prin aplicarea cotelor de impunere asupra venitului anual global impozabil stabilit în condiţiile legii. • a realizat venituri ce nu au depăşit echivalentul în lei a 100. Pentru aprecierea cât mai realistă a plăţilor anticipate în contul impozitului anual. nr. microîntreprinderile organizează şi conduc contabilitatea potrivit reglementărilor în vigoare5. 279bis/25. potrivit Ordonanţei Guvernului nr. în trimestrul punerii lor în funcţiune. Cumularea tuturor veniturilor realizate într-un an şi stabilirea impozitului pe baza lor respectă prevederile articolului 53 din Constituţia României potrivit căruia cetăţenii au obligaţia să contribuie prin taxe şi impozite la cheltuielile publice.O microîntreprindere4 este persoana juridică română care îndeplineşte la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent.

1. Potrivit aceleeaşi ordonanţe. Sunt subiecte ale impozitului pe venit în condiţiile prevăzute de lege persoanele fizice române cu domiciliul în România. începând sau sfârşind în anul calendaristic vizat. TAXA PE VALOARE ADĂUGATĂ Taxa pe valoare adăugată este un impozit indirect care se datorează bugetului de stat şi care este colectat conform prevederilor prezentului titlu6. în anumite situaţii cum ar fi atunci când încep o activitate în timpul anului fiscal sau când încetează să mai aibă domiciliul în România. venituri din salarii. alte venituri. prin intermediul unei baze fixe situate pe teritoriul României sau într-o perioadă ce depăşeşte în total 183 de zile în oricare 12 luni începând sau sfârşind în anul calendaristic vizat. persoanele fizice române fără domiciliu în România. pentru veniturile obţinute în România. SFERA DE APLICARE A TAXEI PE VALOAREA ADĂUGATĂ În sfera de aplicare a taxei pe valoare adăugată se cuprind operaţiunile efectuate în România care îndeplinesc în mod cumulativ urmatoarele condiţii : • Constituie o livrare de bunuri sau o prestare de servicii efectuate cu plată. B. PLĂTITORII TAXEI PE VALOAREA ADĂUGATĂ 6 Art. venituri din dividende şi dobânzi. A.125 din Codul fiscal 15 . potrivit convenţiilor de evitare a dublei impuneri. Deasemenea sunt contribuabili şi persoanele fizice române fără domiciliu în România precum şi persoanele fizice străine care realizează venituri din România în alte condiţii decât cele menţionate mai sus. pentru veniturile obţinute în România prin intermediul unei baze fixe situate pe teritoriul României sau într-o perioadă ce depăşeşte în total 183 zile în oricare 12 luni.3. 1. pentru veniturile obţinute atât în România cât şi în străinatate. • Rezultă dintr-o activitate economică.depună în timpul anului la organul fiscal competent declaraţii estimative de venituri impozabile. • Operaţiunile sunt efectuate de persoane impozabile. venituri din cedarea folosinţei bunurilor. • Locul de livrare al bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi în România. persoanele fizice străine. veniturile ce se supun impozitului sunt: venituri din activităţi independente.3. IMPOZITE ŞI TAXE INDIRECTE MOBILIZATE LA BUGETUL STATULUI 1.

înscrisuri. şi nu prestatorului.V. C. • Serviciile de radiodifuziune şi de televiziune. • Persoanele fizice pentru bunurile introduse în tară potrivit regulamentului vamal aplicabil acestora.A. inclusive reasigurări.V. Această regulă constituie o excepţie de la regula generală. indiferent dacă sunt sau nu înregistraţi ca plătitori de T. prin comisionari sau terţe persoane juridice care acţionează în numele şi în ordinul titularului operaţiunii de import. îşi are stabilit sediul activităţii economice sau un sediu permanent ori. Taxa pe valoarea adăugată datorată bugetului de stat pentru operaţiuni din interiorul ţării se plăteşte de către : • Persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de T. de inginerie. pentru care sunt prestate serviciile.A. la organele fiscale. • Prelucrarea de date şi furnizarea de informaţii. serviciile contabililor şi experţilor contabili. • Punere la dispoziţie de personal. în lipsa acestora. • Serviciile de telecomunicaţii având ca obiect: transmiterea. la organele fiscale. cuprind: • Serviciile de publicitate şi marketing. indiferent dacă sunt sau nu înregistraţi ca plătitori de T.V. financiare şi de asigurări. imagini şi sunete sau informaţii de orice natură prin 16 . cu excepţia celor scutite de taxa pe valoare adăugată. fiind denumită “taxare inversă”. cu excepţia operaţiunilor scutite de import. chiar dacă sunt prestate în calitate de autoritate publică.Plătitorii taxei pe valoare adăugată sunt persoane fizice sau juridice care efectuează în mod obişnuit sau ocazional una sau mai multe operaţiuni care intră sub incidenţa taxei pe valoare adăugată. Serviciile care fac obiectul taxării inverse. ale birourilor de studii şi alte servicii similare.A. beneficiare ale prestărilor de servicii taxabile efectuate de persoane impozabile cu sediul sau cu domiciliul în străinătate. deoarece obligaţia plăţii taxei pe valoarea adăugată revine beneficiarului prestării de servicii. domiciliul sau reşedinţa sa obişnuită. • Serviciile de consultanţă. juridice şi de avocatură. • Titularii operaţiunilor de import de bunuri efectuate direct.. • Instituţiile publice sunt persoane impozabile pentru activităţile desfăşurate în aceleaşi condiţii legale ca şi cele aplicabile operatorilor economici. în principa. pentru operaţiuni taxabile realizate. • Persoanele fizice sau juridice cu sediul sau cu domiciliul stabil în România. emiterea şi recepţia de semnale. • Operaţiunile bancare. TAXARE INVERSĂ Există operaţiuni pentru care locul prestării este considerat în ţara în care beneficiarul.

în lipsa acestora. radio. D.Pentru livrări de bunuri şi prestări de servicii. la care se adaugă taxele vamale. 2. Transferul şi/sau transmiterea folosinţei drepturilor de autor. DETERMINAREA BAZEI DE IMPOZITARE Baza de impozitare a taxei pe valoare adăugată este constituită din : 1. 5. 7. costul de producţie determinat la momentul livrării. în lipsa acestora. preţul de cost. din tot ceea ce constituie contrapartida obtinută sau care urmează a fi obţinută de furnizor ori prestator din partea cumpărătorului.Pentru bunurile importate. mărcilor comerciale şi a altor drepturi similare. Închirierea de bunuri mobile corporale. Prestările de servicii efectuate de intermediari care intervin în furnizarea prestărilor de servicii enumerate mai sus. baza de impozitare este constituită din valoarea în vamă a bunurilor. emiteri sau recepţii.Pentru bunurile constatate lipsă din gestiune.Pentru prestările de servicii efectuate în mod gratuit de persoana impozabilă în alte scopuri decât cele legate de activitatea sa economică.Pentru bunurile achiziţionate sau fabricate de către persoane impozabile şi preluate de către acestea pentru a fi utilizate în scopuri care nu au legatură cu activitatea economică desfăşurată sau pentru a fi puse la dispoziţie altor persoane fizice sau juridice în mod gratuit – din preţurile de achiziţie sau.Pentru orice distribuire de bunuri din activele unei societăţi comerciale către asociaţii sau acţionarii săi. pentru uzul personal al angajaţilor săi sau al altor persoane – din suma cheltuielilor efectuate de persoana impozabilă pentru executarea prestărilor de servicii. licenţelor. Operaţiuni de leasing având ca obiect utilizarea bunurilor mobile corporale. precum şi furnizarea accesului la reţeaua mondială de informaţii. în limitele prevăzute de lege – din preţurile de achiziţie sau. 4.• • • • cablu. determinat la momentul livrării. determinat la momentul livrării. 17 . preţul de cost.Pentru echipamentul de lucru şi/sau protecţie. inclusiv subvenţiile directe legate de preţul acestor operaţiuni. 3. suportat parţial de salariaţi – din contravaloarea care este suportată de salariaţi. în lipsa acestora. brevetelor. accizele şi alte taxe datorate pentru importul de bunuri. cu excepţia bunurilor distruse ca urmare a unor calamităţi naturale sau a altor cauze de forţa majoră. comisionul vamal. beneficiarului sau a unui terţ. mijloace optice sau alte mijloace electromagnetice. inclusiv cedarea dreptului de utilizare a mijloacelor pentru astfel de transmisii. inclusiv o distribuire de bunuri legată de lichidarea sau dizolvarea fără lichidare a societăţii – din preţurile de achiziţie sau. 6. determinată potrivit legislaţiei vamale. exclusiv taxa pe valoare adăugată. precum şi a perisabilităţilor.

inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping. cărţi.257%.V. • Operaţiuni scutite de taxă. cu excepţia protezelor dentare.966% sau 8. • Livrările de produse ortopedice. Cota redusă a taxei pe valoare adăugată este de 9% şi se aplică asupra bazei de impozitare. • Operaţiuni rezultate din activităti economice pentru care locul livrării/prestării se consideră ca fiind în străinătate. • Livrările de proteze de orice fel şi accesorile acestora. cu excepţia celor destinate exclusiv publicităţii. expoziţii. Cota de T. • Cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similară. târguri. • Medicamente de uz uman şi veterinar. în cazul în care aceste operaţiuni ar fi fost realizate în România. • Livrarea de manuale şcolare. Modul de calcul al cotei recalculate este următorul : Cota 19% recalculată = [19/(19+100)]*100 = 15. monumente de arhitectură şi arheologie. monumente istorice.E. dacă taxa ar fi deductibilă.257% F. cinematografe. grădini zoologice şi botanice. ziare şi reviste. muzee. COTELE DE TAXĂ PE VALOARE ADĂUGATĂ Cota standard a taxei pe valoare adăugată este de 19% şi se aplică asupra bazei de impozitare pentru orice operaţiune impozabilă care nu este scutită de taxa pe valoare adăugată sau care nu este supusă cotei reduse a taxei pe valoare adăugată. case memoriale.966% Cota 9% recalculată = [9/(9+100)]*100 = 8.A. în cazul în care cumpărătorul sau clientul este stabilit în afara Comunităţii sau în cazul în care aceste operaţiuni sunt în legătură directă cu bunuri care vor fi exportate într-un stat din afara Comunităţii. precum şi în cazul operaţiunilor efectuate de intermediari care 18 . • Operaţiuni scutite de taxă. recalculată reprezentând 15. pentru următoarele livrări de bunuri şi/sau prestări de servicii: • Dreptul de intrare la castele. Orice persoană impozabilă are dreptul să deducă taxa aferentă achiziţiilor. utilizatentru determinarea taxei pe valoarea adăugată colectată pentru livrările de bunuri sau prestările de servicii a căror bază de impozitare include tax ape valoarea adăugată. dacă acestea sunt destinate utilizării în folosul următoarelor operaţiuni : • Operaţiuni taxabile. REGIMUL DEDUCERII TAXEI PE VALOARE ADĂUGATĂ Dreptul de deducere ia naştere în momentul în care taxa pe valoare adăugată deductibilă devine exigibilă.

nr.A. la începerea activităţii în condiţiile prevăzute de legislaţia cu caracter general privind înregistrarea fiscală a plătitorilor de impozite şi taxe şi ulterior au obligaţia să declare schimbarea şi încetarea activităţii sale ca persoană impozabilă. Persoanele7 impozabile care se încadrează în această prevedere. Persoanele impozabile se înregistrează ca plătitori de T.I pct.77 din O. • Pentru bunurile livrate cu aviz de însoţire – în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data livrării. Persoanele impozabile au obligaţia să emită facturi fiscale către beneficiar. au obligaţia de a depune la organele fiscale teritoriale. • Pentru prestări de servicii efectuate de prestatorii stabiliţi în străinătate. 146 este reprodus astfel cum a fost modificat prin art. la cursul de schimb valutar din ultima zi lucrătoare a anului precedent.A. la data livrării bunurilor. Perioada fiscală pentru taxa pe valoare adăugată este luna calendaristică. pana la data de 25 februarie.A. atunci când aceştia intervin în derularea unor astfel de operaţiuni.acţionează în numele şi în contul altei persoane.V. pentru care beneficiarii au obligaţia plăţii taxei pe valoare adăugată.V. perioada fiscală este trimestrul calendaristic. trebuie arătat în cazul în care beneficiarii sunt persoane neînregistrate ca plătitori de T. etc. Pentru persoanele impozabile care nu au depăşit în cursul anului precedent o cifră de afaceri din operaţiuni taxabile şi/sau scutite cu drept de deducere de 100000 euro inclusiv. gaze naturale. • Pentru prestări de servicii – cel mai târziu până la data de 15 a lunii următoare celei în care prestarea a fost efectuată. concesionare sau arendare de bunuri. dar au obligaţia de a 7 Alin. • Pentru livrări de bunuri şi prestări de servicii care se efectuează continuu (energie electrică şi termică. 83/2004 19 . apă.A. pentru care beneficiarii au obligaţia plăţii taxei pe valoare adăugată.. În legatură cu prestările de servicii efectuate de prestatorii stabiliţi în străinătate. OBLIGAŢIILE PLĂTITORILOR DE T. G. fapt pentru care completarea acestor facturi se abate de la normele legale privind circulaţia şi modul de completare a facturilor.) – la data la care intervine exigibilitatea T. o declaraţie în care să menţioneze cifra de afaceri din anul precedent. aceştia nu întocmesc facturi fiscale prin autofacturare. • În cazul în care plata pentru operaţiuni taxabile este încasată înainte ca bunurile să fie livrate sau înaintea finalizării prestării serviciilor. Obligaţia emiterii facturilor fiscale apare în următoarele momente şi condiţii: • Pentru livrări de bunuri.V. al operaţiunilor de închiriere. • În cazul operaţiunilor de leasing intern..V. Facturile fiscale emise prin autofacturare au un regim fiscal special şi nu generează venituri în contabilitatea persoanei emitente.(3) al art.G.

accize şi orice alte sume.257/2004 pentru aprobarea modelului si continutului formularului “ Decont special de tax ape valoare adaugata”. sunt supuse controlului la birourile vamale de frontieră în scopul identificării mijloacelor de transport pe baza documentelor de însoţire.3. pe teritoriul României nu se aplică taxe de tranzit.2. inclusiv mărfurile.V. La trecerea frontierei de stat. Taxele vamale sunt percepute de către stat asupra mărfurilor. reprezentând totodată şi un mijloc de stimulare a exportului şi de lărgire a cooperării economice cu alte state ale lumii. Declararea mărfurilor şi prezentarea lor pentru vămuire se face de către importatori. cantitatea şi valoarea acestora. TAXELE VAMALE Taxele vamale. 1.3. precum şi datele de identificare a expeditorului şi destinatarului bunurilor. sunt venituri fiscale ale bugetului de stat. Toate informaţiile privind felul bunurilor. prin depunerea unei “Declaraţii vamale în detaliu”. 3.. 1. Taxa vamală de export . 20 . instituite asupra tuturor bunurilor introduse sau scoase din ţară de către persoane fizice sau juridice.( formularul 3018 ).întocmi decontul special de T. în momentul în care acestea trec graniţele vamale ale ţării în scopul importului. Taxe vamale de import . Declaraţia vamală în detaliu se depune la biroul vamal din teritoriul ţării sau de la frontiera la care au fost prezentate mărfurile. dar şi cele despre sediul depozitului necesar temporar pentru asigurarea supravegherii vamale a mărfurilor sunt înscrise într-o “Declaraţie sumară“ întocmită de persoana care o prezintă autorităţii vamale.A. acestea se cuvin statului la importul de bunuri. al examinării mărfurilor de către declaranţii vamali şi a prelevării de eşantioane. în formă scrisă.constituie drepturi de export alături de alte impozite care se cuvin statului la exportul de bunuri. în termen de 30 de zile de la data depunerii declaraţiei sumare.care constituie drepturi de import alături de T. Taxa vamală de tranzit. exportatori sau reprezentanţi ai acestora. mijloacele de transport. exportului sau tranzitului.3. IMPOZITUL PE VENITUL DIN SALARII Veniturile din salarii sunt considerate toate veniturile în bani şi/sau natură obţinute de o persoană fizică ce desfăşoară activitate în baza unui contract individual 8 Ordinul Ministrului finantelor publice nr.V.potrivit reglementărilor legale în vigoare. Există trei categorii de taxe vamale : 1. 2.A.

la locul unde se află funcţia de bază. precum şi de a-l vira la bugetul de stat pană la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc aceste venituri. inclusiv indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă. de denumirea veniturilor sau de forma sub care acestea se acordă. DETERMINAREA IMPOZITULUI PE VENITUL DIN SALARII Beneficiarii de venituri din salarii datorează un impozit lunar. cotizaţia sindicală plătită în luna respectivă. astfel : • pentru contribuabilii care nu au persoane în întreţinere 250 RON. la data efectuării plăţii acestor venituri. final. deducerile personale sunt degresive şi se stabilesc prin ordin al ministrului finanţelor publice. DEDUCEREA PERSONALĂ Deducerea personală se acordă pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de pană la 1000 RON inclusiv. prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferenţă între venitul net din salarii. TERMEN DE PLATĂ A IMPOZITULUI Plătitorii de salarii şi de venituri asimilate salariilor au obligaţia de a calcula şi de a reţine impozitul aferent veniturilor fiecărei luni. • pentru contribuabilii care au patru/mai multe persoane în întreţinere 650 RON. care se calculează şi se reţine la sursă de către plătitorii de venituri. Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii de peste 3000 RON nu se acordă deducere personală. indiferent de perioada la care se referă.de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege. Impozitul lunar se determină. contribuţiile la schemele facultative de pensii ocupaţionale. • pentru contribuabilii care au o persoană în întreţinere 350 RON. A. C. • pentru contribuabilii care au două persoane în întreţinere 450 RON. 21 . Pentru contribuabilii care realizează venituri brute între 1001 RON şi 3000 RON inclusiv. calculat prin deducerea din venitul brut a contribuţiilor obligatorii aferente unei luni. • pentru contribuabilii care au trei persoane în întreţinere 550 RON. astfel încât la nivelul anului să nu depăşască echivalentul în lei a 200 Euro. şi următoarele : deducerea personală acordată pentru luna respectivă. B.

• Indexările. • Indemnizaţiile pentru incapacitate temporală de muncă. 3. CHELTUIELI SALARIALE SUPORTATE DE CĂTRE ANGAJATORI 1. luându-se ca bază de calcul fondul de salarii realizat : • 19. • Contribuţia la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale. • Sporurile. Contribuţia entităţii la fondul de şomaj (CFS) – care se calculează în cotă de 2. • Contribuţia pentru asigurările de sănătate. în funcţie de ramura de activitate.1. CONTRIBUŢIA ANGAJATORULUI LA ASIGURĂRILE SOCIALE. • Contribuţia pentru Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate. • Contribuţia la constituirea fondului de şomaj. se calculează în următoarele cote. Fondul de salarii – reprezintă toate salariile brute suportate de angajator. Salariul brut cuprinde următoarele elemente : • Salariul de încadrare.75% pentru condiţii deosebite de muncă.5% din fondul brut de salarii în care se includ şi indemnizaţiile pentru incapacitate de muncă suportate de angajator.12. • Contribuţia pentru accidente de muncă şi boli profesionale.75% pentru condiţii normale de muncă. PROTECŢIA SOCIALĂ ŞI CONTURI ASIMILATE Reglementările legale în vigoare prevăd obligativitatea entităţilor economice care angajează salariaţi să suporte pe cheltuieli de exploatare şi să achite beneficiarilor.4.Participarea salariaţilor la profit.Tichete de masă acordate conform legii. Contribuţia entităţii la asigurările sociale (CAS) – care.2005.75% pentru condiţii speciale de muncă9. următoarele contribuţii : • Contribuţia la asigurări sociale. • Adaosurile. • Indemnizaţiile pentru concedii de odihnă. 9 Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2006. art.21-22 22 . • 29. . • Comisionul datorat Inspectoratului Teritorial de Muncă. • Avantajele în natură. nr. 2. • 24.3. • Alte drepturi de personal : .380/15.

SFERA DE APLICARE Accizele armonizate sunt taxe speciale de consum care se datorează bugetului de stat pentru urmatoarele produse provenite din producţia internă sau din import : 10 11 O.5. în funcţie de clasa de risc în care se încadrează activitatea economică principală11. Contribuţia pentru accidente de muncă şi boli profesionale – se datorează de către angajatori.G.28 din O.I pct. Dacă dividendele distribuite nu au fost plătite până la sfârsitul anului în care s-au aprobat situaţiile financiare anuale. 5.346/2002.75% din fondul de salarii realizat pentru completarea carnetelor de muncă sau 0.158/17.3. Contribuţia pentru concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate – calculată în cotă de 0. 83/2004 23 .36 este reprodus astfel cum a fost modificat prin art.G.2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate.2004 pentru modificarea Legii nr.75% din fondul de salarii realizat. aprobată prin Legea nr. nr.129/9.5. 1.3. Comisionul datorat Inspectoratului Teritorial de Muncă – calculate astfel : 0. IMPOZITUL PE DIVIDENDE REŢINEREA IMPOZITULUI PE DIVIDENDE O persoană juridică română care plăteşte dividende către o altă persoană juridică română are obligaţia să reţină şi să verse impozitul pe dividende către bugetul statului. O.2.G.U. ACCIZELE SAU TAXELE SPECIALE DE CONSUMAŢIE A.1. nr.5% la 4% aplicate asupra fondului de salarii brut lunar.U. 6.(3) al art.57/21.12. în cote stabilite de la 0.5 ALTE IMPOZITE.25% din fondul de salarii realizat pentru verificarea şi certificarea legalităţii înregistrărilor.2005 12 Alin. impozitul pe dividende se plăteşte până la data de 31 decembrie a anului respectiv. TAXE ŞI VĂRSĂMINTE ASIMILATE 1. în care se includ şi indemnizaţiile pentru incapacitate de muncă suportate de angajator. 1.4. Impozitul12 care trebuie reţinut se plăteşte la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se plăteşte dividendul.11. din care se vor suporta indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate10. nr. 7. Impozitul pe dividende se stabileşte prin aplicarea unei cote de impozit de 10% asupra dividendului brut plătit către o persoană juridică română.3. Contribuţia entităţii la fondul de asigurări de sănătate (CASS) – calculată în cotă de 7% din fondul de salarii realizat.03.

reprezentând acciza specifică. Vinuri. Cuantumul accizelor datorate bugetului de stat se determină pe baza relaţiei : 1.R = cursul de schimb (leu/euro) . Produse intermediare. PENTRU ALCOOLUL ETILIC A = C/100 * K * R * Q/100 6.Când suma dintre 24 . PENTRU BĂUTURI FERMENTATE A = K * R * Q/100 4. PENTRU VINURI A = K * R * Q/100 3. B. exprimată în echivalent euro pe unitatea de măsură. dar nu mai puţin de 91% din acciza aferentă ţigaretelor din categoria de preţ cea mai vandută. PENTRU BERE A = C * K * R * Q/100 În care : . Energie electrică. COTA DE IMPUNERE Cota de impunere este stabilită în sumă fixă. PENTRU ŢIGARETE – Acciza datorată este egală cu suma dintre acciza specifică şi acciza ad valorem. Produse energetice.K = acciza unitară.• • • • • • • • Bere. care reprezintă acciza minimă. altele decât bere şi vinuri.C = numărul de grade . PENTRU PRODUSELE INTERMEDIARE A = K * R * Q/100 5. în funcţie de capacitatea de producţie anuală .A = cuantumul accizei .Q = cantitatea (în litri) 2. Băuturi fermentate. Alcool etilic. Tutun prelucrat.

OBLIGAŢIILE PLĂTITORILOR DE ACCIZE Accizele sunt venituri la bugetul de stat. garanţii reale sau garanţii personale. când acciza a fost plătită. Garanţia poate fi sub forma de : depozit în numerar. pe baza cursului de schimb lei/euro. Toate transporturile de produse accizabile în regim suspensiv sunt însoţite de un document fiscal. prin aplicarea unor cote procentuale regresive simple la valoarea accizelor potenţiale într-o lună exprimata în euro. După acceptarea condiţiilor de autorizare a antrepozitului fiscal. respectiv : a. este însoţită de factură sau aviz de îinsoţire. Transportul de produse accizabile. antrepozitarul autorizat are obligaţia să asigure o garanţie care să acopere riscul neplăţii accizelor pentru produsele accizabile produse şi/sau depozitate în fiecare antrepozit fiscal. 25 . DOCUMENTELE FISCALE Pentru produsele accizabile care sunt transportate sau deţinute în afara antrepozitului fiscal sau a unui antrepozit vamal. Declaraţiile de accize se depun la autoritatea fiscală competentă de către antrepozitarii autorizaţi până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei la care se referă declaraţia. b. c. D. Nivelul garanţiei pentru un antrepozit fiscal se determină în lei. Mişcarea produselor accizabile eliberate pentru consum este însoţită de factura fiscală.Termenul de plătă a accizelor este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care acciza devine exigibilă. Această condiţie nu este valabilă pentru produsele accizabile transportate sau deţinute de către alte persoane decât comercianţii. C. Mişcarea produselor accizabile în regim suspensiv este însoţită de documentul administrativ de însoţire. în măsura în care aceste produse sunt ambalate în pachete destinate vânzării cu amănuntul. prin ordin al ministrului. se plăteşte acciza minimă. originea trebuie să fie dovedită folosindu-se un document legal care nu poate fi mai vechi de 5 zile. Orice antrepozitar autorizat are obligaţia de a depune la autoritatea fiscală competentă o declaraţie de accize pentru fiecare lună în care este valabilă autorizaţia de antrepozit fiscal. ipoteci. indiferent dacă se datorează sau nu plata accizei pentru luna respectivă. Semestrial. Ministerul Finanţelor Publice va stabili nivelul accizei minime în funcţie de evoluţia accizei aferente ţigaretelor din categoria de preţ cea mai vândută.acciza specifică şi acciza ad valorem este mai mică decât acciza minimă.

• impozitul pe spectacole. 1.Fondul special pentru promovarea şi modernizarea turismului – se constituie prin aplicarea unei cote procentuale asupra veniturilor realizate din activitatea turistică. • impozitul pe teren. • taxa pentru eliberarea certificatelor. c. Scutiri pentru alcoolul etilic şi alte produse alcoolice. şi anume: 1. 2. Contribuabilii impozitelor şi taxelor locale pot fi grupaţi în două categorii.E. respectiv persoane fizice şi persoane juridice. • taxa hotelieră.3. iar resursele financiare constituite din impozitele şi taxele locale se utilizează pentru cheltuielile publice a căror finanţare se asigură de la bugetele locale. IMPOZITE ŞI TAXE LOCALE Impozitele şi taxele locale constituie venituri ale bugetelor locale.Fondul special de sănătate publică – se constituie la întreprinderile care realizează încasări din: acţiuni de publicitate la produse din tutun şi alcool. municipii.6. care sunt cunoscute sub denumirea de fonduri speciale. Scutiri pentru uleiuri minerale. judeţe). avizelor şi autorizaţiilor. oraşe. • taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate. producerea şi vânzarea acestor produse şi comercializarea mărfurilor din categoria tutunului şi alcoolului.3. • taxe speciale. Scutiri generale pentru produsele accizabile destinate unor scopuri expres precizate în lege.Fondul special al drumurilor publice – se constituie prin aplicarea unui procent asupra preţului cu ridicata la rafinărie pentru carburanţii auto din producţia internă şi a valorii în vamă pentru carburanţii auto importaţi.3. b. 1. Impozitele şi taxele locale sunt : • impozitul pe clădiri.5. sectoare ale municipiului Bucureşti. FONDURI SPECIALE Întreprinderile datorează unor organisme publice sume constituite în mod special cu anumite destinaţii prevăzute de lege. • taxa asupra mijloacelor de transport. 26 . ale unităţilor administrativ – teritoriale (comune. SCUTIRI LA PLATA ACCIZELOR Scutirile la plata accizelor pot fi grupate în : a. • alte taxe locale. 3.

Alte fonduri speciale – din categoria cărora fac parte fondul special pentru protejarea asiguraţilor.7. Nu se va calcula majorare de întârziere pe perioada examinării documentelor depuse în vederea transferului de contribuţii de pe un cont pe altul. reflectarea ei în evidenţa contabilă şi în darea de seama privind calcularea.4. penalităţi şi majorări datorate bugetului de stat ce urmează a fi încasate de la bugetul statului. Calcularea majorării de întârziere. CONTABILITATEA DATORIILOR CĂTRE BUGETUL ASIGURĂRILOR SOCIALE ŞI PROTECŢIE SOCIALĂ Contabilitatea sintetică a decontărilor cu bugetele de asigurări şi protecţie socială se realizează cu ajutorul grupei 43 “Asigurări sociale. protecţie socială şi conturi asimilate”. • CAPITOLUL II CONTABILITATEA IMPOZITELOR ŞI TAXELOR 2. 27 . Neplata în termen a contribuţiei de asigurări sociale de stat obligatorii atrage după sine majorări calculate în proportie de 0. etc. fondul pentru dezvoltarea sistemului energetic. care cuprinde următoarele conturi : Contul 4311 “Contribuţia unităţii la asigurările sociale” După conţinutul economic este un cont de datorii pe termen scurt. iar după funcţia contabilă este un cont de pasiv. ALTE DATORII ŞI CREANŢE CU BUGETUL STATULUI În categoria altor datorii şi creanţe cu bugetul statului se includ: Salarii neridicate şi prescrise.3. utilizarea şi transferarea contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii se efectuează de către contribuabil. până la data plăţii sumei datorate inclusiv. • Alte datorii sau creanţe cu bugetul statului. fondul cultural naţional.1. • Sume încasate de la buget reprezentând vărsăminte efectuate în plus din alte datorii şi creanţe. 1. • Amenzi. • Se creditează cu contribuţia entităţii la asigurările sociale.1% din suma datoriei pentru fiecare zi de intârziere. datorate bugetului statului de către întreprinderile cu capital integral sau majoritar de stat.

01 “Contribuţia angajatorului pentru asigurări sociale de sănătate” După conţinutul economic este un cont de datorii pe termen scurt. • Se creditează cu contribuţia entităţii la asigurările sociale de sănătate.01 = 5121 “Contribuţia angajatorului pentru “Conturi la bănci în lei” asigurările sociale de sănătate” • Soldul este creditor şi reprezintă sumele datorate asigurărilor sociale de sănătate. 421 = 4312 “Personal – salarii datorate” “Contribuţia personalului la asigurările sociale” • Se debitează cu sumele virate asigurărilor sociale. iar după funcţia contabilă este un cont de pasiv. Contul 4312 “Contribuţia personalului la asigurările sociale” După conţinutul economic este un cont de datorii pe termen scurt. 4312 = 5121 “Contribuţia personalului la asigurările “Conturi la bănci în lei” sociale” • Soldul este creditor şi reprezintă sumele datorate asigurărilor sociale. 28 .01 “Cheltuieli privind contribuţia angajatorului “Contribuţia angajatorului pentru pentru asigurările sociale de sănătate” asigurile sociale de sănătate” • Se debitează cu sumele virate asigurărilor sociale de sănătate. iar după funcţia contabilă este un cont de pasiv. 6453 = 4313.6451 = 4311 “Cheltuieli privind contribuţia unităţii “Contribuţia unităţii la asigurările la asigurările sociale” sociale” • Se debitează cu plata contribuţiei de asigurări sociale 4311 = 5121 “Contribuţia unităţii la asigurările “Conturi la bănci în lei” sociale” • Soldul este creditor şi reprezintă sumele datorate de către entitatea economică bugetului asigurărilor sociale. 4313. utilizat pentru evidenţa decontărilor privind contribuţia personalului la asigurările sociale. • Se creditează cu contribuţia personalului la asigurările sociale. Contul 4313.

29 . • Se creditează cu contribuţia entităţii pentru indemnizaţia de asigurări sociale de sănătate. iar după funcţia contabilă este un cont de pasiv.02 “Contribuţia angajatorului pentru indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate” După conţinutul economic este un cont de datorii pe termen scurt.02 = 5121 “Contribuţia angajatorului pentru “Conturi la bănci în lei” indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate” • Soldul este creditor şi reprezintă sumele datorate asigurărilor sociale de sănătate.de sănătate” • Se debitează cu sumele virate asigurărilor sociale de sănătate.asig. • Se creditează cu contribuţia angajaţilor la asigurile sociale de sănătate. 6453 = 4313.02 “Contribuţia angajatorului pentru asigurările “Contribuţia angajatorului pentru sociale de sănătate” indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate” • Se debitează cu achitarea contribuţiilor pentru indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate. 421 = 4314 “Personal-salarii datorate” “Contribuţia angajaţilor pt.Contul 4313. • Se creditează cu contribuţia entităţii la ajutorul de şomaj. iar după funcţia contabilă este un cont de pasiv.soc.de “Conturi la bănci în lei” sănătate” • Soldul final este creditor şi reprezintă sumele datorate asigurărilor sociale de sănătate.soc. 4313. 4314 = 5121 “Contribuţia angajaţilor pt. iar după funcţia contabilă este un cont de pasiv. Contul 4314 “Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate” După conţinutul economic este un cont de datorii pe termen scurt. Contul 4371 “Contribuţia unităţii la fondul de şomaj” După conţinutul economic este un cont de datorii pe termen scurt.asig.

iar după funcţia contabilă este un cont de pasiv. Contul 4381 “Alte datorii sociale” După conţinutul economic este un cont de datorii pe termen scurt. % = 4372 421 “Contribuţia personalului la fondul de “Personal-salarii datorate” şomaj” 423 “Personal-ajutoare materiale datorate” • Se debitează cu sumele virate privind contribuţia personalului la fondul de şomaj. iar după funcţia contabilă este un cont de activ. Contul 4372 “Contribuţia personalului la fondul de şomaj” După continutul economic este un cont de datorii pe termn scurt. 4372 = 5121 “Contribuţia personalului la fondul “Conturi la bănci în lei” de şomaj” • Soldul final este creditor şi reprezintă sumele datorate privind fondul de şomaj. Contul 4382 “Alte creanţe sociale” După conţinutul economic este un cont de creanţe.6452 = 4371 “Contribuţia unităţii pt. 4371 = 5121 “Contribuţia unităţii la fondul de şomaj” “Conturi la bănci în lei” • Soldul final este creditor şi reprezintă sumele datorate privind fondul de şomaj. • Se debitează cu sumele de încasat de la bugetul asigurărilor sociale. iar după funcţia contabilă este un cont de pasiv. 30 . 4381 = 5121 “Alte datorii sociale” “Conturi la bănci în lei” • Soldul final este creditor şi reprezintă alte datorii sociale. • Se creditează cu contribuţia entităţii pentru accidente de muncă şi boli profesionale. datorate personalului ca indemnizaţii sociale. 6458 = 4381 “Alte cheltuieli privind asigurările şi “Alte datorii sociale” protecţia socială” • Se debitează cu sumele virate asigurărilor sociale reflectate ca alte datorii. • Se creditează cu contribuţia personalului la ajutorul de şomaj.ajutorul de şomaj” “Contribuţia unităţii la fondul de şomaj” • Se debitează cu sumele virate privind contribuţia entităţii la fondul de şomaj.

441 = % “Impozit pe profit/venit “ 5121 “Conturi la banci in lei“ 5311 “Casa în lei” • Soldul creditor arată impozitul pe profit/venit datorat. CONTABILITATEA TAXEI PE VALOARE ADĂUGATĂ Contabilitatea sintetică a taxei pe valoarea adăugată se realizează cu ajutorul contului 442 “Taxa pe valoarea adăugată“. care se detaliază pe următoarele conturi de gradul II: 31 . Contul 441 “ Impozit pe profit/venit “ După conţinutul economic este un cont de datorii fiscale. reflectate anterior ca alte creanţe sociale. • Soldul debitor arată impozitul pe profit/venit vărsat în plus. 5121 = 4382 “Conturi la bănci în lei” “Alte datorii în legătură cu personalul” • Soldul final este debitor şi reprezintă alte creanţe sociale. 691 = 441 “Cheltuieli cu impozitul pe profit/venit“ “Impozitul pe profit/venit“ 4382 “Alte creanţe sociale” = Se debitează cu impozitul pe profit/venit achitat sau anulat. • 2. CONTABILITATEA IMPOZITULUI PE PROFIT/VENIT Decontările privind impozitul pe profit/venit se reflectă contabil cu ajutorul contului 441 “ Impozit pe profit/venit “. 2.2. • Se creditează cu impozitul pe profit/venit datorat bugetului de stat sau bugetelor locale.3. dar după funcţia contabilă este un cont bifuncţional.4281 “Alte datorii în legătură cu personalul” • Se creditează cu sumele încasate de la bugetul asigurărilor sociale.

V.V.V. potrivit legii.V.V.A. colectată mai mare şi T. de recuperat“ • Soldul debitor reprezinta T.A.După conţinutul economic este un cont de creanţe fiscale.V. deductibilă mai mică. de plată“ este utilizat pentru a ţine evidenţa taxei pe valoarea adăugată de plătit la bugetul statului.A.A. 4427 = % “T. de recuperat.V. deductibilă“ este utilizat pentru a ţine evidenţa taxei pe valoarea adăugată deductibilă.A. • Se creditează cu soldul dintre T.V.A.V. Contul 4424 “T. % = 4426 4427 ”T.A.După conţinutul economic este un cont de datorii fiscale.V.A. datorată bugetului. de recuperat de la buget. După conţinutul economic este un cont de creanţe fiscale.A.V.A. este un cont de pasiv.colectată” 4424 “T.V.A.A. Contul 4426 “T. iar după funcţia contabilă este un cont de activ. de plată. • Se debitează cu diferenţa dintre T.V.A. de plată“ 4424 “T. de plată“ • Se debitează cu ocazia achitării sau compensării T. 4423 = % ”TVA de plată” 5121 ”Conturi la bănci în lei” 5311 “Casa în lei” • Soldul creditor reprezintă T.A.A.A.A. colectată“ 4428 “T.V. colectată mai mică.de recuperat“ Se creditează cu ocazia compensării sau a rambursării T.de recuperat” 4426 “T. este un cont de activ.A.A. iar după funcţia contabilă.A.A. deductibilă“ 4427 “T. deductibilă“ 4423 “T. iar după funcţia contabila. deductibilă mai mare şi T.V.V.V. 32 • . neexigibilă“ Contul 4423 “T.V. 4423 = 4424 “T.V.V.V.A.A.4423 “T. de plată“ “T.V.V. de recuperat” este utilizat pentru a ţine evidenţa taxei pe valoarea adăugată de recuperat de la bugetul statului.deductibilă” “T.V. de plată. de recuperat“ 4426 “T.A.

V.V. pentru care nu s-au întocmit facturi.V.V. • • Se creditează cu T.A. de plată“ La sfârşitul perioadei.V. 4111 = % “Clienţi“ 7xx “Conturi de venituri” 4427 “T.V. colectată mai mare şi T.A. este un cont de pasiv.V.A.A. deductibilă“ 4423 “T.A.A.V.V. colectată” 4426 “T. contul nu prezintă sold. aferentă livrărilor şi cumpărărilor cu plata în rate.A.A. colectată“ • Se debitează la sfârşitul perioadei cu T. deductibilă” • Se creditează la sfârşitul perioadei cu sumele compensate din T. % = 401 3xx “Furnizori” “Stocuri de materii prime şi materiale” 4426 “T. 4427 = % ”T.V.V. colectată” 4426 “T. de plată“ • La sfârşitul perioadei. colectată mai mică.A.V.Se debitează cu T.A. colectată şi cu diferenţa dintre T.V.După conţinutul economic este un cont de datorii fiscale. iar după funcţia contabilă. Contul 4428 “T.A.V. • Contul 4427 “T. 4427 = % ”T.A.A.V. precum şi pentru mărfurile evaluate la preţul de vânzare cu amănuntul.V. colectată“ este utilizat pentru a ţine evidenţa taxei pe valoarea adăugată colectată.A.V. aferentă vânzărilor de bunuri şi prestărilor de servicii. din documentele furnizorilor privind cumpărările efectuate.A. deductibilă mai mică. deductibilă compensată şi cu diferenţa dintre T.V.V. contul nu prezintă sold. 33 . neexigibilă“ este utilizat pentru a ţine evidenţa T.A. deductibilă“ 4423 “T.A.A. deductibilă mai mare şi T.A.

A. • Soldul debitor reprezintă T.A.V. precum şi pentru mărfurile evaluate la preţul de vânzare cu amănuntul. aferentă mărfurilor ieşite din gestiune şi evaluate la preţul de vânzare cu amănuntul. 4428 = 4427 “T. neexigibilă“ • Se debitează cu T. CONTABILITATEA IMPOZITULUI PE VENITUL DIN SALARII Contul 444 “Impozitul pe venituri de natura salariilor” este un cont de datorii curente.A.După funcţia contabilă este un cont bifuncţional.V. colectată“ • Soldul creditor reprezintă T. % = 444 421 “Impozitul pe venituri de natura salariilor” “Personal-salarii datorate” 423 “Personal-ajutoare materiale datorate” 424 “Prime reprezentând participarea salariaţilor la profit” • Se debitează cu sumele virate la bugetul statului reprezentând impozitul pe veniturule de natura salariilor.V. aferentă livrărilor de bunuri şi servicii cu plata în rate. neexigibilă“ “T.V.A.A. 2.V.A. pentru care nu s-au emis facturi şi pentru mărfurile aflate în stoc.V. 444 = % “Impozitul pe venituri de 5121 34 . aferentă cumpărărilor de bunuri şi servicii cu plata în rate.V. pentru care nu s-au întocmit facturi. cu funcţie contabilă de pasiv. 418 = % “Clienţi – facturi de întocmit “ 7xx “Conturi de venituri” 4428 “T. şi pentru T. • Se creditează cu T.4. neexigibilă aferentă livrărilor cu plata în rate.V. pentru care nu s-au întocmit facturi. • Se creditează cu sumele reţinute de către entitatea economică din veniturile salariale ale personalului reprezentând impozitul pe venitul din salarii.A.A. neexigibilă aferentă cumpărărilor cu plata în rate şi pentru care nu s-au emis facturi.

CONTABILITATEA FONDURILOR SPECIALE Contul 447 “Fonduri speciale – taxe şi vărsăminte asimilate“. 447 = 5121 “Fonduri speciale – taxe şi “Conturi la bănci în lei“ vărsăminte asimilate“ • Soldul este creditor şi reprezintă fonduri speciale datorate bugetului de stat. taxe şi “Alte impozite. taxe şi vărsăminte asimilate se realizează cu ajutorul contului 446 “ Alte impozite. după conţinutul economic este un cont de datorii fiscale. iar după funcţia contabilă este un cont de pasiv. după conţinutul economic este un cont de datorii fiscale. • Se creditează cu valoarea impozitelor şi taxelor datorate bugetului. “Fonduri speciale – taxe şi taxe şi vărsăminte asimilate” vărsăminte asimilate“ • Se debitează cu ocazia achitării acestora sau la anularea datoriilor privind fondurile speciale. CONTABILITATEA ALTOR IMPOZITE. TAXE ŞI VĂRSAMINTE ASIMILATE Contabilitatea sintetică a datoriilor din alte impozite.natura salariilor” “Conturi la bănci în lei” 5311 “Casa în lei” 2. 635 = 446 “Cheltuieli cu alte impozite.5. 2. 35 .taxe şi vărsăminte “Alte venituri din exploatare” asimilate” • Soldul este creditor şi reprezintă sumele datorate bugetului statului sau bugetelor locale. • Se creditează cu valoarea fondurilor speciale datorate bugetului. 446 = 7588 “Alte impozite.taxe şi vărsăminte vărsăminte asimilate” asimilate” • Se debitează în momentul plăţii acestora sau la anularea datoriilor.6. Contul 446. 635 = 447 “Cheltuieli cu alte impozite. iar după funcţia contabilă este un cont de pasiv. taxe şi vărsăminte asimilate“.

un cont de pasiv. • Se debitează cu alte creanţe faţă de bugetul statului.7.2. iar după funcţia contabilă. 4481 = 7588 “Alte datorii faţă de bugetul statului” “Alte venituri din exploatare” • Soldul este creditor şi reprezintă sumele datorate de întreprindere bugetului de stat. iar după funcţia contabilă.amenzi şi penalităţi” “Alte datorii faţă de bugetul statului” • Se debitează la achitarea altor datorii către bugetul statului. După conţinutul economic este un cont de datorii fiscale. 5121 = 4482 “Conturi la bănci“ “Alte creanţe privind bugetul statului“ • Soldul este debitor şi reprezintă sumele de încasat de la bugetul de stat 36 . După conţinutul economic este un cont de creanţe fiscale. 4481 = % “Alte datorii faţă de bugetul statului” 5121 “Conturi la bănci în lei” 5311 “Casa în lei” • Se mai debitează şi cu datoriile către bugetul statului anulate. • Se creditează cu alte datorii ale întreprinderii faţă de bugetul statului. Contul 4482. 6581 = 4481 “Despăgubiri . este utilizat pentru a ţine evidenţa creanţelor cu bugetul statului. CONTABILITATEA ALTOR DATORII ŞI CREANŢE CU BUGETUL STATULUI Contabilitatea sintetică a datoriilor şi creanţelor cu bugetul statului se realizează cu ajutorul contului 448 “Alte datorii şi creanţe cu bugetul statului“ care se detaliază pe două conturi sintetice de gradul II: • 4481 “Alte datorii faţă de bugetul statului“ • 4482 “Alte creanţe privind bugetul statului“ Contul 4481 este utilizat pentru a ţine evidenţa datoriilor cu bugetul statului. 4482 = 7588 “Alte creanţe faţă de bugetul statului” “Alte venituri din exploatare” • Se creditează cu ocazia încasării acestor creanţe. este un cont de activ.

COM.1.28.CAPITOLUL III STUDIU DE CAZ 3. COD FISCAL TELEFON FAX 3.86 .1. DATE DE IDENTIFICARE DENUMIRE FORMĂ JURIDICĂ ADRESĂ NR.28.1.6 J32/67/1991 RO788511 0269-22.NICOVALEI NR.86 0269-22. SCURT ISTORIC 37 SPECIAL SOCIETATE PE ACŢIUNI SIBIU.STR.1. PREZENTAREA ŞI FUNCŢIONAREA SOCIETĂŢII 3. ÎNREGISTRARE LA REG.2.

380 25.Ponderea exportului creşte în permanenţă şi se ajunge în 1989 la un procent de 70%.12. Producţia altor tipuri de mobilier.nr. 3.900.000 Creştere capital social 3.530. MOMENT DE REFERINTA La infiinţare Reevaluare conf.000 OBIECTUL MENTIUNII NUMĂR ACŢIUNI 25. nr. Evoluţia capitalului social şi alte aspecte semnificative rezultate din lista înscrierilor de menţiuni sunt prezentate în continuare : NR.A. având formă juridică de societate pe acţiuni.000 Creştere capital social 615. OBIECT DE ACTIVITATE Activităţile principale ale societăţii comerciale sunt : 3612 3613 3614 5275 Producţia mobilierului pentru birou şi magazine. Destinaţia producţiei a fost piaţa internă. J32/66/30.S.530. producţia de mobilă în regim industrial a inceput în anii 1948.26/2002 Reevaluare conf.01. prin desprinderea de fosta Întreprindere de Prelucrare a lemnului din Sibiu. Operaţiuni de import-export de mărfuri şi servicii.380 141.1990.177. H. Societatea este înmatriculata la Registrul Comerţului Sibiu sub nr. 2030 Fabricarea de elemente de dulgherie şi tâmplărie pentru construcţii. Sibiu a fost înfiintata prin H.C. Societatea mai desfăşoară şi următoarele activităţi secundare : 2010 Prelucrarea brută a lemnului şi impregnarea lemnului. După 1990 piaţa internă a mobilei cunoaşte un permanent proces de declin. unitatea fiind obligată să dezvolte în continuare producţia destinată pieţei externe.G.G. în diverse structuri organizatorice.750 Societatea îşi desfăşoara activitatea într-o piaţa cu o concurenţă acerbă.3.500/2004 În prezent CAPITAL SOCIAL (LEI VECHI) Înscriere 126.1269/13. iar în 1962 se realizează primele produse pentru export. Producţia mobilierului pentru bucătării.În Sibiu.825.1. CRT 1 2 3 4.S-a format din secţiile de producţie de mobilier de pe raza municipiului Sibiu.1991.825 Creştere capital social 31.233 3.G.300. H. 38 . nr. SPECIAL S.184.

6024 Transporturi rutiere de mărfuri. mobilă rustică. cu o valoare nominală de 0. cu vânzare predominantă de produse nealimentare.1.2051 Fabricarea altor produse din lemn. CAPITALUL SOCIAL În prezent. mobilă de bucătărie şi alte produse din lemn. 5147 Comerţ cu ridicata a altor bunuri de consum.cât şi analizele de oferte pentru potenţialii noi clienţi ai societăţii. 3. • Comercializarea acestor produse prin magazine proprii şi alte reţele de desfacere pe piaţa internă şi externă.următoarele obiecte de activitate : • Producerea de mobilă corp.530.4 SCOPUL SOCIETĂŢII COMERCIALE Societatea activează în sectorul industriei lemnului şi. nealimentare. care asigură proiectarea tuturor tipurilor de mobilier discutate cu clienţii. 3. 5153 Comerţ cu ridicata al materialului lemnos şi de construcţii.5. fiind transmis la acţionari în baza cupoanelor P. • Executarea de operaţiuni de import-export în specificul societăţii. 5244 Comerţ cu amănuntul al mobilei. cunoscând specificul pieţei pe diferite ţări unde exportă produse. al articolelor de iluminat şi al altor articole de uz casnic.S.1. inclusiv schimb de mărfuri.A. multiplicare şi traduceri. are conform statutului şi cererii de înmatriculare în principal. 7484 Alte activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor.) în următoarele cote : 39 . 7413 Activităţi de studiere a pieţei şi de sontaj. • Proiectarea şi executarea de comenzi speciale unicate. 5212 Comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate.825 acţiuni. 7121 Închirierea altor mijloace de transport terestru.718 RON. şi Asociaţiei Salariaţilor (P. dactilografiere.117. articole de menaj şi de fierărie. mic mobilier. 7483 Activităţi de secretariat. 5119 Intermedieri în comerţul cu produse diverse.M.883 RON/acţiune. Societatea dispune de un atelier de cercetare-proiectare dotat cu 17 specialişti.P. Cu acest colectiv se realizează atât proiectarea-normarea pentru produsele introduce în fabricaţie. capitalul social este divizat în 3.un total de 3. 5115 Intermedieri în comerţul cu mobilă. 7134 Închirierea altor maşini şi echipamente. 5113 Intermedieri în comerţul cu material lemnos şi de construcţii.

718 RON 3. ORGANIZAREA SOCIETĂŢII CONFORM ACT CONSTITUTIV Adunarea generală a acţionarilor Adunarea generală a acţionarilor este organul de conducere al societăţii comerciale. TOTAL CAPITAL SOCIAL 60% = 40% = 100% = 1.870. Adunările generale extraordinare se convoacă la cererea acţionarilor reprezentând a zecea parte din capitalul social.A. utilizarea beneficiilor. numarul de posturi.6. Adunarea generală a acţionarilor se convoacă de către preşedintele consiliului de adiministraţie sau de către vicepreşedinte.247. Partea a IV-a şi într-unul dintre ziarele de largă răspândire din localitatea în care se află sediul societăţii. modul şi cuantumul de remunerare a administratorului şi cenzorilor.S.• • Acţionari în baza cupoanelor P. Atribuţiile adunărilor generale ordinare şi extraordinare ale acţionarilor se diferenţiază potrivit legii.117.631 RON 1. şi stabileşte componentele acestora.M. • stabileşte structura organizatorică. 40 . • aproba/modifică programul de activitate şi bugetul societăţii. la cererea cenzorilor. Adunările generale ordinare ale acţionarilor au loc cel puţin o dată pe an. pentru examinarea bilanţului contabil şi a contului de profit şi pierderi pe anul precedent şi pentru stabilirea programului de activitate şi a bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul în curs. a cumpărării sau închirierii de mijloace fixe. • hotarăşte privitor la acţionarea în justiţie a administratorului sau a cenzorilor. cu cel puţin 15 zile înainte de data stabilită. • numeste şi revocă administratorul şi cenzorii. Adunarea Generală a Acţionarilor are urmatoarele obligaţii: • aprobarea bilantului financiar.P. Adunările generale sunt ordinare şi extraordinare.087 RON 3. Convocarea va fi publicată în Monitorul Oficial al României. • hotarăşte privitor la înfiintarea de filiale şi/sau sucursale. pe baza împuternicirii date de preşedinte. Asociaţia Salariaţilor P. • hotarăşte în privinţa creditelor bancare. şi repartizarea pierderilor. cu excepţia primilor doi ani de la înfiinţarea societăţii comerciale. pentru recuperarea pagubelor aduse de aceştia societăţii. şi limitele minime de salarizare. care decide asupra activităţii acesteia şi politicii ei economice şi comerciale.1. Adunarea generală a acţionarilor va fi convocată ori de câte ori va fi nevoie. la trei luni de la încheierea exerciţiului financiar. precum şi în cazul în care capitalul social s-a diminuat cumai mult de 10% timp de doi ani consecutive.

913 8.183 sub directa supraveghere a acţionarilor.985 .820 5.083 5. În cazul decesului unui acţionar societatea poate să-si continuie activitatea cu moştenitorii acestuia.005. române sau străine.894 .602.197 6.176 şi până la art. • hotarăşte asupra oricăror probleme de societate ce intră în componenţa sa.fuzionarea.32 5 2. Lichidarea societăţii se va face conform legii 31/1990 – începând cu art. şi numeşte lichidatorii în unanimitate. litigii Modificarea formei juridice se va face prin hotărârea adunării generale a acţionarilor.59 8 6. plata contravalorii acţiunilor se face conform art.926 140.972. Fuzionarea societăţii se face conform legii 31/1990 republicată.182 .402 41 .12 9 3. lichidarea. Dupa terminarea lichidării. în cazul în care aceştia sunt de acord.207. dizolvarea.708. • aproba fuziunea. contractul de societate şi prezentul statut.265. în conformitate cu legea.27 3 2. sunt de competenţa instanţelor judecătoreşti de drept comun.259.502. • Modificarea formei juridice.908.Noua societate comercială va îndeplini formalităţile legale de înregistrare şi de publicitate.19 din statut.34. Dizolvarea societăţii se face conform legii 31/1990 republicată.411 2006 4.455 5.187 2. dizolvarea societăţii.091. în faţa organelor judecătoreşti. Litigiile de orice fel apărute între societatea comercială şi personae fizice sau juridice.915. se poate apela şi la arbitraj.916.636 2.400.437.185.În cazul în care aceştia nu sunt de acord.Pentru soluţionarea litigiilor cu alte societăţi commerciale.desemnează reprezentantul societăţii pentru soluţionarea unor litigii.040. lichidatorul trebuie să ceară ştergerea societăţii din Registrul Comerţului.67 0 2005 3. INDICATORI ECONOMICO FINANCIARI ÎN PERIOADA 2004-2006 DENUMIREA INDICATORILOR Cifra de afaceri Venituri din exploatare Cheltuieli din exploatare Profit/Pierdere din exploatare Profit net/Pierdere Active circulante UM RON RON RON RON RON RON 2004 4. cerute la înfiinţarea societăţilor comerciale.

Un indicator mai relevant este rata rentabilităţii nete. Astfel la 100 lei venit.88 18.46 0.CLIENŢI 42 .145.1.25 0.089 1.88.63 40.7.808. La fel şi în anii 2005.1. 2006 valoarea acestui indicator arată ca societatea poate să-şi achite obligaţiile. 3.0.930 493.02 1 2. În anul 2004. aratând posibilitatea societăţii de a-şi plăti imediat datoriile pe termen scurt. respectiv de 20.02 0. PIAŢA ŞI COMPETIŢIA 3. indicele de 41.32 41. motiv ce impune încă odată în plus valorificări de orice bunuri din patrimoniu.73% indică posibilitatea de achitare a obligaţiilor pe termen lung. iar în anii 2005.32 în anul 2004. privită ca raport intre profitul net şi veniturile totale realizate.Datorii curente Datorii mai mari de un an Lichiditate curentă Lichiditate imediată Rentabilitatea costurilor Rentabilitatea netă Grad de îndatorare Viteza de rotaţie a debitelor-clinţi Viteza de rotaţie a activelor imobilizate RON RON % % % % % zile zile 2.735 1.17 12.52 2.528.73 44 2.256.84 43.51 9.68 .85 50 1. Nivelul acestui indicator arată că nivelul de acoperire a datoriilor pe termen scurt este scăzut.01 2.7.20. Lichiditatea curentă arată că societatea are o acoperire satisfăcătoare a datoriilor curente. Indicatorii de lichiditate măsoară capacitatea întreprinderii de a face faţă obligaţiilor sale pe termen scurt. 2006 la 100 lei venit a avut o pierdere de 0.47 NOTĂ: În 2004 rezultatul foarte mare este din cauza vânzării de active ( nu din cauza activităţii de bază).1. Viteza de rotaţie a debitelor clienţi – exprimă numărul de zile în care sunt achitate debitele.49 7 1.492 1.98 .118.54 39 1. Lichiditatea imediată este un indicator mult mai sensibil decât primul. Gradul de îndatorare exprimă posibilitatea de achitare a obligaţiilor pe termen lung.14 1. societatea a obţinut un profit de 40.17.

778.4% în anul 2005 şi respectiv 18.000 140. dar şi ponderea pe care o au în volumul total al desfacerii.000 113.5 2.000 258.00 0 188. Principalii clienţi ai societăţii.7.2 2.000 158.000 235.009 380. se prezintă astfel : DENUMIRE CLIENT Total vanzari intern Magazin propriu Elvila .1 2 5.000 2006 % 100 18.000 41. FURNIZORI Principalii furnizori de materii prime şi materiale necesar a fi aprovizionate pe anul 2006 43 .000 6.4 100 97.000 50.1 3. 3.Pentru desfacerea produselor.000 40.1 3.7 6.000 51.878.6 6.2.6 0.6 2.00 0 2.7 3.9 % în anul 2006.1 3.9 100 93.9 3.000 2.4 7 9. ceea ce demonstrează că volumul desfacerilor depinde în mare măsura de dezvoltarea în zonă cât şi în alte localităţi a reţelei de comercializare prin magazine.000 323.Bucuresti Comlemn .3 0.5 1.7 3.2 LEI 2.000 8.1.000 105.000 30.Gheorghe Compil Pipera Bucuresti Total vanzari export Suedia Germania Olanda LEI 3.000 81.9 11.3 Vânzările prin magazinul propriu au înregistrat o pondere importantă de 23.333.000 66.9 2.Deva Romimpex Bucuresti Sicolbra Brasov Pato Brasov Metchim Brasov Unirea Alba Iulia Ramara Deva Moldalux Iasi Romana Campina Teracom Deva Magna Holding Ploiesti Emserv Ploiesti Cometex Sf.044.2 7.966.000 44.000 224.4 2.4 1.000 26.000 74.000 120.6 4.000 106.2 2.000 5. organizate eficient de societate.000 120. societatea menţine legături cu un număr mare de firme cu capital de stat sau privat de pe piaţa internă şi cu un număr redus de firme de pe piaţa externă.000 781.000 52.5 2.000 2005 % 100 23.000 81.000 140.

47 2.09 2.Nr. BUCURESTI 10 S. STRTUSMOB S.6 15.400 86. Pal MB BISTRIŢA 11 DIVERSE TOTAL INTERN FURNIZORI EXTERNI ( IMPORT ) 12 FALCO.041 4.A. MOPAL S.282 130.41 47.6 100 FURNIZORI INTERNI 1 S. Crt. AMCO GHIMBAV Cartoane 9 S. Cherestea fag SIBIU 2 S.C.9 0.UNGARIA Pal – MB 18 13 DUNA .C.A.729 210. FORESTSIB S.922 2.C.7 52.590 226.3 3.300 346.916.36 3.A. Pal H BISTRITA 6 S.R.4 32. Denumire furnizor Natura materialului furnizat Volum aprov.397.GERMANIA Folie ABS 22x0. COZIA FOREST Cherestea stejar VÂLCEA 3 S.228 304.500 1.294.9 1.C.7 5.UNGARIA Folie ABS 22x0.C. MOPAL S.C.C.54 2.POLICOLOR Lacuri BUCURESTI 7 S.A.482 4.500 74. CORRPACK Ambalaje S.C.672.materiale (%) 14.941. Placaj BLAJ 5 S.5 0.000 117.99 1.L.916 186.400 66.300 350.73 2.3 14 LETRON .3 15 BEKER – SUEDIA Lacuri 16 BEKER – SUEDIA Lac alb 17 BEKER – SUEDIA Diluant 18 MODUL SERVICE feronerie SUEDIA TOTAL IMPORT TOTAL GENERAL 44 .4 3. FORESTA Adezivi BUCURESTI 8 S. 1.509 8. BRAD IMPEX Cherestea ORLAT rasinoase 4 S.C.431 Pondere in ch.C.723 243.000 412.440 32.6 4.243.8 1 0.600 495.

1. MANAGEMENTUL PRACTICAT Tipul de management practicat este conducerea prin obiective care îşi propun atingerea unor nivele de calitate şi eficacitate superioare celor realizate în anii anteriori. • Contabil şef – pentru activitatea financiar-contabilă. pe baza comenzilor şi contractelor de desfacere ferme sau în negociere. Organizarea societăţii este prezentată în organigrama din anexa numărul 1. Pentru fiecare obiectiv se proiectează programul de acţiune. lacurile şi feroneria deţin ponderea cea mai importantă în cheltuielile de aprovizionare. Necesarul de aprovizionat se stabileste anual cu defalcare pe trimestre şi luni. 3. format din trei membrii. • Mecanic şef – pentru activitatea mecano-energetică. bugetul de venituri şi cheltuieli. un inginer şi doi economişti. • organizează inventarierea periodică a tuturor valorilor patrimoniale ale centrului şi urmăreşte definitivarea rezultatelor inventarierii. Societatea este administrată de un consiliu de administraţie. • Director comercial – pentru activitatea de aprovizionare şi desfacere. calendarul de termene. COMPARTIMENTUL FINANCIAR-CONTABIL: ATRIBUŢII ŞI FLUX INFORMAŢIONAL Atribuţiile compartimentului financiar-contabil: • răspunde de organizarea şi funcţionarea în bune condiţii a contabilităţii valorilor patrimoniale.9. 3.Din cele de mai sus rezultă că cheresteaua. 45 . Conducerea executivă este exercitată de un director care coordonează întreaga activitate a societăţii prin : • Inginer şef – pentru activităţile tehnice şi de producţie. iar furnizorii acestor grupe de materiale sunt principalii furnizori ce deţin o pondere însemnată în cheltuielile de aprovizionare. furnirurile. • Şef secţie – pentru secţia de producţie a mobilei.8. • asigură respectarea cu stricteţe a prevederilor legale privind integritatea bunurilor materiale şi ia toate măsurile legale pentru recuperarea pagubelor produse centrului.1. având la bază normele de consum stabilite pe produse.

bonuri de comandă-chitanţă. lichidarea obligaţiilor de plată. • efectuează calculele de fundamentare a indicatorilor economici şi financiari privind veniturile şi cheltuielile pe baza cărora întocmeşte proiectul de buget anual defalcat pe trimestre. declaraţii vamale. fonduri speciale şi alte obligaţii faţă de terţi. • prezintă spre aprobare conducerii instituţiei bilanţul contabil si raportul explicativ.2. • răspunde de realizarea măsurilor şi sarcinilor ce îi revin în domeniul financiarcontabil stabilite ca urmare a controalelor financiar-gestionare efectuate de organele în drept. DOCUMENTE UTILIZATE CU PRIVIRE LA T. oportunitatea şi economicitatea operaţiunilor. participă la analiza rezultatelor economice şi financiare pe baza datelor din bilanţ şi urmăreste aducerea la îndeplinire a sarcinilor ce îi revin din procesul – verbal de analiză.1. luând măsurile necesare pentru stabilirea răspunderilor atunci când este cazul.preventiv privind legalitatea.A. asigurările sociale şi alte fonduri speciale. • exercită controlul zilnic asupra operaţiilor efectuate din casierie şi asigură încasarea la timp a creanţelor.V. asigurări sociale. Organizarea evidenţei operative a T. • asigură şi răspunde de efectuarea corectă a calculului privind drepturile băneşti ale salariaţilor. bilete de călătorie. • exercită. TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ 3. etc.2. • intocmeşte trimestrial şi anual. constă din întocmirea următoarelor documente: 46 . • organizează şi exercită controlul gestionar prin sondaj a gestiunilor din unitate.V.• întocmeşte lunar balanţa de verificare pentru conturile sintetice şi analitice şi urmăreşte concordanţa intre ele. monetare. potrivit legii. controlul financiar . a reţinerilor din salarii şi a obligaţiilor faţă de bugetul de stat şi local. bonuri fiscale. • asigură plata la termen a sumelor care constituie obligaţia centrului faţă de bugetul de stat şi local. Principalele documente justificative pe baza cărora se poate înregistra taxa pe valoarea adăugată în contabilitatea persoanelor impozabile sunt: facturi fiscale. 3. bilanţ contabil şi coordonează întocmirea raportului explicativ la acestea.A.

2. • • • • • Societatea înregistrează livrările de produse finite astfel: 4111 = % 701 4427 Înregistrarea livrărilor de materiale: 4111 = % 707 4427 Înregistrarea achiziţiei de materii prime şi materiale: % = 401 3xx 4426 Înregistrarea achiziţiei de bunuri sau servicii: % = 401 604.694 15. • Decont privind T.802 64. • Jurnal pentru vânzări – în care se înregistrează livrările pe baza facturilor şi a altor documente legale emise în cursul lunii sau trimestrului.Cerere de luare în evidenţă ca plătitor de T.V. se stabileşte taxa pe valoarea adăugată de plată sau suma negativă a taxei.442 17.470 96.332 35. se depune la organele financiare până la data de 25 a lunii următoare.A. 611.V. deductibile. pe baza totalurilor preluate din jurnalele pentru vânzări şi cumpărări. cu scopul determinării T.530 48. SPECIAL S.V. – se întocmeşte lunar sau trimestrial. respectiv până la data de 25 a primei luni din trimestrul următor.: 4427 = 4426 4427 = 4423 579. care s-a încasat sau se va încasa de la clienţi. Lunar. care s-a achitat sau se va achita furnizorilor.A. EXEMPLU DE CALCUL Perioada fiscală pentru taxa pe valoarea adăugată.V.2.A. • Jurnal pentru cumpărări – în care se înregistrează toate cumpărările pe baza facturilor primite în cursul lunii sau trimestrului.A.000 20.412 47 . – întocmită de către contribuabil în două exemplare. luna calendaristică.000 92.470 109.A. • 3. după caz.A.026 80.V. cu scopul determinării T. 605. 628 4426 La sfarsitul lunii se face regularizarea T. este pentru firma S.C.530 487. ca diferenţă între taxa colectată şi taxa dedusă.684 129.126 40. pe bază de deconturi ale plătitorilor de taxă pe valoarea adăugată. colectate.

V. cu drept de deducerere (operaţiuni de export). La sfarşitul exerciţiului se determină operaţiile impozabile în totalul operaţiilor.A.A.802 TD 35. deductibilă.214 TD 100. au fost întocmite fişele analitice ale conturilor de TVA şi s-a completat “Decontul privind taxa pe valoarea adăugată”. La societatea SPECIAL S.802 SFD 0 35.A.214 SFD 0 C 100. de dedus se include pe cheltuieli. În contabilitate conturile de TVA sunt evidenţiate astfel: 4426 D 35.412 C Societatea desfăşoară atât operaţiuni impozabile cât şi operaţiuni scutite de T.214 SFC 0 4423 D 35. nu se calculează pro-rata. 3.V.214 SFC 64.V.802 TC 35.3. prin calcularea pro-ratei. aceasta fiind 100%.802 SFC 0 C 4427 D 100.214 TC 100. IMPOZITUL PE PROFIT 48 .Pe baza sumelor din jurnalele de vânzare şi cumpărare.V. Diferenţa dintre T.. T.802 RD 35.802 RC 35. deductibilă şi T.214 RC 100.802 100.802 RD 35.214 RD 100.A.A.214 RC 100. aferentă bunurilor şi serviciilor intrate se înregistrează la T.214 TC 100.802 TD 35.A.V.

255 Pierdere fiscală de recuperat din anii precedenţi = ..888 2) Venituri financiare……………………….255 – 438.565 49 . Societatea S. dobanzi pentru plata cu întarziere şi penalităţi de întarziere = 438.015 Cheltuielile deductibile sunt în sumă de 122. 2) şi 3) rezultă ca rezultatul brut = 88.651 Profitul impozabil = Venituri impozabile – Cheltuieli deductibile = 88..453 Total cheltuieli nedeductibile = 3.815.34.690 Profit impozabil = 467. SPECIAL S.168..555.891 Total profit/pierdere fiscală pentru anul de raportare = . DETERMINAREA PROFITULUI IMPOZABIL Impozitul pe profit se determină conform relaţiei : Impozit pe profit = 16% x Profitul impozabil Profitul impozabil se determină astfel = Venituri din orice sursă – Cheltuieli effectuate in scopul realizării de venituri – Venituri neimpozabile + Cheltuieli nedeductibile.5. confiscări.A.873 3) Venituri extraordinare…………………….891 = 467.438.3.651 = ..657 + 438..636 Cheltuieli cu impozitul pe profit = 3.340.1.636 + 501.…………………….567 Rezultat financiar…………………………-171.0 Cheltuieli extraordinare……………………0 Rezultat extraordinar.781 Alte cheltuieli nedeductibile = 59.563 Cheltuieli din exploatare………………… .3.0 Din 1). a inregistrat în contabilitate urmatoarele categorii de venituri si cheltuieli : 1) Venituri din exploatare……………………5.694 Cheltuieli financiare……………………..015 – 122.657 Amenzi.675 Rezultat din exploatare……………………259.34.690 = 28..781 + 59.C.453 = 501.

IMPOZITUL PE DIVIDENDE • Înregistrarea impozitului pe dividende datorat bugetului statului.executarea.5. 457 = 446 “Dividende de plată” “Alte impozite. taxe şi vărsăminte assimilate” • Plata impozitului pe dividende către bugetul statului.Impozit pe profit = 28.modificarea.3. • Obligaţiile salariaţilor. Societatea are în prezent un număr de 140 de salariaţi. 446 = 5121 (5311) “Alte impozite. Principalele prevederi se referă la : • Încheierea. • Formarea profesională.abstracţie de situaţia financiară şi economică a societăţilor. facilităţile şi măsurile de protecţie şi fac. • Măsuri de protecţie şi facilităţi.2. Societatea are obligaţia de a depune declaraţia de impunere pană la termenul de plată inclusiv . 50 . contracte individuale şi contract colectiv. IMPOZITUL PE VENITUL DIN SALARII Activitatea salariaţilor este organizată şi se desfăşoară pe bază de contracte de muncă. pe baza datelor din situaţiile financiare anuale să depună “Declaraţia privind impozitul pe profit”(Formularul 101) pentru anul fiscal expirat.suspendarea şi încetarea contractului individual de muncă. urmand ca după definitivarea impozitului pe profit. în principal Codul Muncii şi Contractul colectiv pe ramură. bazate pe respectarea legislaţiei în domeniu.4. 3. • Salariile şi alte drepturi conexe. • Condiţiile de muncă.565 x 16% = 3. • Timpul de muncă şi de odihnă. Prevederile legale din domeniu sunt de regulă imperative pentru angajator în ce privesc salariile.657 3. taxe şi vărsăminte “Conturi la bănci”(“Casa în lei”) asimilate” 3. DECLARAREA ŞI PLATA IMPOZITULUI PE PROFIT Societatea plăteşte impozitul pe profit trimestrial pană la data de 25 inclusiv a primei luni din trimestrul următor pentru care se calculează impozitul.

Deducere personală……………………………………….. Plata impozitului: 51 11...5%)……………………………68 5... Venit impozabil ( 3-4-5-6-7)……………………………………….160 3..47 7. 6.323 Înregistrarea salariilor şi a reţinerilordin salarii: • inregistrarea salariilor : 641 = 421 720 • înregistrarea reţinerilor din salarii :  9......Salariu de încadrare………………………………………560 .Avans……………………………………………………...Salariu realizat……………………………………………720 ....250 Calculele care se efectuează în vederea determinării venitului impozabil.5% contribuţia la asigurările sociale de sănătate : 421 = 4314  impozitul pe venitul din salarii : 421 = 444 68 6 47 56 Impozitul se calculează astfel : Impozit = (Venit net – Deducere)x16% = (599 – 250)x16% = 349x16% = 56 Înregistrarea obligaţiilor de plată la bugetul de stat: 1............5% contribuţie asig..220 .720 4..739 ... sunt următoarele : 1..Exemplu de inregistrări contabile pentru un salariat : Date referitoare la angajatul Banăţan Aurelia : .5%)…………………………………………….. a impozitului pe venitul din salarii şi a determinării restului de plată.sociale ( 720x9. Deducere personală…………………………………………………250 8.. Rest de plată ( 3-4-5-6-9-10)…………………………......56 10.. Salariu de încadrare…………………………………………………...... 1% şomaj (560x1%)…………………………………………………...5% CASS ( 720x6..6 6. Impozit pe venitul din salarii ( 349x16%)………………………….5% contribuţia la asigurările sociale : 421 = 4312  1% şomaj : 421 = 4372  6. Sporuri cu caracter permanent………………….. 9..... Impozitul pe venitul din salarii: 421 = 444 2.349 9. Avans chenzinal……………………………………………………..220 11...560 2.. Salariu brut (1+2)…………………………………………………….

392 10. 52 .soc. Contribuţia de asig. în principal bunuri de consum – exemplu mobile.01 28.739 3. Plata contribuţiei pentru asigurări sociale – angajator: 4311. Contribuţia pentru asigurări sociale – angajator: 6451 = 4311.005 5.012 CONCLUZII ŞI PROPUNERI O primă concluzie: O bună funcţionare a statului se poate asigura doar având resurse solide şi suficiente. pentru şomaj – angajator: 6452 = 4371 3. de sănătate – angajator: 6453 = 4313 9. Contribuţia pentru asig. Inregistrarea contributiei individuale de asigurari pentru şomaj – asiguraţi: 421 = 4372 1. Asigurări sociale de sănătate – asiguraţi: 421 = 4314 9. Inregistrarea contribuţiei individuale de asigurări sociale – asiguraţi: 421 = 4312 12.991 11.01 = 5121 ( 5311 ) 28.857 7.921 9.444 = 5121 ( 5311 ) 11. Asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale – angajator: 635 = 447 1.967 4. Sursa de bază rezultă a fi producţia de bunuri.85% ): 6451 = 4311.921 8.1 1. Contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii ( 0.234 6.

• Acordarea unei priorităţi mai mari la plăţi către stat pentru emiterea plăţii. Deva 2006 3. RISTEA. PÂNTEA I. “Studiul de caz” efectuat la o unitate cu producţie de mobilier conduce la concluzia că forţa de muncă calificată este tot mai greu de permanentizat tocmai urmare a imposibilităţii de a se asigura câştiguri tentante. CIUHUREANU ALINA-TEODORA – Contabilitate financiară. pentru asigurări sociale 3 contribuţii. Universităţii “Lucian Blaga” Sibiu 2006 2. majorărilor de întârziere care au fost considerabile în perioadele luate în analiză. Legislaţia din domeniu fiscal este complexă şi se schimbă foarte des. BIBLIOGRAFIE 1.Intelcredo.P.BODEA GHEORGHE – Contabilitatea financiară românească. Intelcredo . Ed.Universitară. Ed. legături prin internet pentru uşurarea accesului la informaţii şi declaraţii “on line”.Contabilitatea Romanească. • Reducerea la maxim a cheltuielilor nedeductibile pentru a avea un impozit pe profit corelat cât mai bine cu veniturile. Aceasta se rezumă la obligaţii către stat de circa 0.Impozitele şi taxele sunt o necessitate incontestabilă dar sistemul de impozitare se dovedeşte a fi la agenţii economici destul de greoi instituit.80 lei pentru 1 leu încasat de asigurat. Ed. Sistemul de urmărire şi declarare a impozitelor este deasemenea greoi.. • Periodicitatea – lunar – implică volum de muncă foarte mult. pentru şomaj 3 contribuţii. • Reducerea numărului de declaraţii ar fi o altă propunere. MIHAI – Contabilitate financiară a întreprinderii. o propunere ar fi depuneri de declaraţii anuale. etc.P.. PÂNTEA I. Bucureşti 2006 53 . PROPUNERI: Reducerea numărului de impozite şi taxe. Deva 2005 4. Exemplu: pentru fond sănătate se calculează. BALTEŞ NICOLAE. înregistrează şi virează 3 contribuţii.BODEA G.. Ed. • Pentru unitatea luată în analiză se propune: • Achiziţii de programe şi dotare IT. Cea mai ridicată fiscalitate este cea aferentă forţei de muncă.

VĂCĂREL IOAN – Finante publice.5. Ed. MIHAI – Contabilitate financiară. Bucureşti 2005 6. GEORGETA – Fiscalitate –Metode şi tehnici. VINTILĂ. Didactică şi pedagogică.Universitară. RISTEA. Bucureşti 2005 7. Ed.Economică. Ed. Bucureşti 2004 CODUL FISCAL – Editia a 3-a actualizată la 27 decembrie 2006 NORME METODOLOGICE DE APLICARE A CODULUI FISCAL – Ediţie actualizată la 20 ianuarie 2007 54 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful