Contents

Chapter 1. Spa¸tiul vectorilor liberi 3
1. Vectori liberi 3
2. Opera¸tii cu vectori liberi 5
3. Coliniaritate ¸si coplanaritate 8
4. Produse cu vectori liberi 15
5. Probleme 22
Chapter 2. Spa¸tii vectoriale 27
1. De…ni¸tia unui spa¸tiu vectorial. Exemple 27
2. Subspa¸tii vectoriale. Opera¸tii cu subspa¸tii vectoriale 28
3. Combina¸tii liniare. Sisteme de generatori. Dependen¸t¼ a ¸si independen¸t¼ a
liniar¼ a 31
4. Baz¼ a. Dimensiune 33
5. Dimensiunea unui subspa¸tiu vectorial 36
6. Rangul unui sistem de vectori ¸si rangul matricei sale. Sisteme de ecua¸tii
liniare 37
7. Matricea de trecere de la o baz¼ a la alta. Schimbarea coordonatelor unui
vector la schimbarea bazei 42
8. Metoda lui Gauss pentru rezolvarea sistemelor de ecua¸tii algebrice
liniare 44
9. Probleme 49
Chapter 3. Aplica¸tii liniare 53
1. Aplica¸tii liniare. Izomor…sme de spa¸tii
vectoriale 53
2. Nucleu ¸si imagine 55
3. Matricea asociat¼ a unei aplica¸tii liniare 58
4. Matrice ¸si aplica¸tii liniare 60
5. Transformarea matricei unei aplica¸tii liniare la schimbarea bazelor 62
6. Probleme 64
Chapter 4. Valori ¸si vectori proprii. Forma canonic¼ a a unui endomor…sm 67
1. Valori ¸si vectori proprii ai unui
endomor…sm 67
2. Polinom caracteristic. Polinoame de matrice ¸si de endomor…sm.
Teorema Hamilton-Cayley 70
3. Diagonalizarea matricelor 72
4. Forma canonic¼ a Jordan 76
5. Probleme 80
1
2 CONTENTS
Chapter 5. Spa¸tii euclidiene. Endomor…sme pe spa¸tii euclidiene 83
1. Spa¸tii euclidiene 83
2. Ortogonalitate. Baze ortonormate 86
3. Complementul ortogonal al unui subspa¸tiu 90
4. Transform¼ ari liniare autoadjuncte 91
5. Transform¼ ari liniare ortogonale 93
6. Probleme 95
Chapter 6. Forme biliniare. Forme p¼ atratice 99
1. Forme biliniare. Matrice asociat¼ a. Rangul unei forme biliniare 99
2. Forme p¼ atratice. Reducerea la forma canonic¼ a 101
3. Legea de iner¸tie a formelor p¼ atratice 109
4. Reducerea simultan¼ a la forma canonic¼ a a dou¼ a forme p¼ atratice 110
5. Probleme 112
Chapter 7. Elemente de calcul tensorial 115
1. Dualul unui spa¸tiu vectorial 115
2. Aplica¸tii multiliniare. Forme multiliniare 118
3. Tensori. Coordonatele unui tensor într-o baz¼ a 119
4. Opera¸tii cu tensori 120
5. Transformarea coe…cien¸tilor unui tensor la schimbarea bazei 122
6. Probleme 124
CHAPTER 1
Spa¸tiul vectorilor liberi
Calculul vectorial este o crea¸tie matematic¼ a, care î¸si a‡¼ a originea în …zic¼ a
(mecani-
c¼ a). În acest capitol prezent¼ am opera¸tiile cu vectori care constituie algebra vec-
torial¼ a. Vectorii sunt entit¼ a¸ti matematice introduse pentru a reprezenta m¼ arimi
mecanice ca: for¸ta, viteza, accelera¸tia etc.
1. Vectori liberi
Fie o spa¸tiul geometriei elementare de…nit cu axiomele lui Euclid (numit ¸si
spa¸ tiul …zic sau spa¸ tiul intuitiv). Spa¸tiul o este tocmai spa¸tiul în care tr¼ aim ¸si
este conceput ca o mul¸time de puncte. Dreptele, planele sunt submul¸timi ale lui
o. Punctul, dreapta, planul ¸si spa¸tiul o sunt no¸tiuni primare legate prin anumite
axiome, cunoscute din geometria elementar¼ a.
În geometrie, vectorii sunt segmente orientate, iar în …zic¼ a acele m¼ arimi repre-
zentabile geometric prin segmente orientate. Astfel for¸ta aplicat¼ a într-un punct al
unui sistem material este un vector legat.
DEFINI ¸ TIE. O pereche ordonat¼ a de puncte (¹, 1) ¸ o o se nume¸ste segment
orientat sau vector legat ¸si se noteaz¼ a
÷÷÷
¹1 (…g. 1.1). Punctul ¹ se nume¸ste origine,
iar punctul 1 extremitate. Dac¼ a ¹ ,= 1, dreapta determinat¼ a de punctele ¹ ¸si 1
se nume¸ste dreapta suport a vectorului
÷÷÷
¹1. Vectorul legat
÷÷
¹¹ se nume¸ste vector
legat nul, dreapta sa suport …ind nedeterminat¼ a.
Vectorii lega¸ti
÷÷÷
¹1 ¸si
÷÷÷
1¹ se numesc opu¸ si ¸si sunt distinc¸ti dac¼ a ¹ ,= 1.
DEFINI ¸ TIE. Doi vectori lega¸ti nenuli
÷÷÷
¹1 ¸si
÷÷÷
C1 au aceea¸ si direc¸ tie dac¼ a dreptele
lor suport sunt paralele sau coincid.
Un vector legat nenul
÷÷÷
¹1 determin¼ a unic dreapta ¹1 ¸si un sens de parcurs pe
aceast¼ a dreapt¼ a: sensul de la ¹ la 1.
Fig. 1.1
3
4 1. SPA ¸ TIUL VECTORILOR LIBERI
DEFINI ¸ TIE. Fie punctele necoliniare ¹, 1, C, 1. Vectorii lega¸ti nenuli
÷÷÷
¹1 ¸si
÷÷÷
C1 au aceea¸ si orientare (acela¸ si sens) dac¼ a au aceea¸si direc¸tie ¸si dac¼ a punctele
1 ¸si 1 se a‡¼ a de aceea¸si parte a dreptei determinat¼ a de ¹ ¸si C (…g. 1.2). Dac¼ a
¹, 1, C, 1 sunt coliniare, consider¼ am punctele 1, 1 , ¸ ¹1 astfel încât
÷÷÷
¹1 ¸si
÷÷÷
11 au
acela¸si sens. Spunem c¼ a
÷÷÷
¹1 ¸si
÷÷÷
C1 au acela¸ si sens dac¼ a
÷÷÷
C1 ¸si
÷÷÷
11 au acela¸si sens.
Doi vectori lega¸ti care au aceea¸si direc¸tie, dar nu au aceea¸si orientare, se spune c¼ a
au orient¼ari opuse (sensuri opuse).
Fig. 1.2 Fig. 1.3
DEFINI ¸ TIE. Se nume¸ste norma (lungimea sau modulul ) unui vector legat
÷÷÷
¹1,
distan¸ta dintre punctele ¹ ¸si 1 (relativ la o unitate de m¼ asur¼ a …xat¼ a) ¸si se noteaz¼ a
|
÷÷÷
¹1|. Evident lungimea vectorului legat nul este egal¼ a cu zero.
OBSERVA¸ TIE. Vectorii lega¸ti
÷÷÷
¹1 ¸si
÷÷÷
C1 sunt egali dac¼ a ¸si numai dac¼ a ¹ = C
¸si 1 = 1.
DEFINI ¸ TIE. Doi vectori lega¸ti nenuli
÷÷÷
¹1 ¸si
÷÷÷
C1 se numesc echipolen¸ ti (vom
nota
÷÷÷
¹1 ~
÷÷÷
C1) dac¼ a au acela¸si sens ¸si aceea¸si lungime (…g.1.3). Vom admite c¼ a
to¸ti vectorii lega¸ti nuli sunt echipolen¸ti.
Este clar c¼ a:
a)
÷÷÷
¹1 ~
÷÷÷
C1 ==
÷÷
¹C ~
÷÷÷
11;
b)
÷÷÷
¹1 ~
÷÷÷
C1 ==¹11C este paralelogram;
c)
÷÷÷
¹1 ~
÷÷÷
C1 ==[¹1] ¸si [1C] au acela¸si mijloc.
EXEMPLU. În patrulaterul ¹1C1, …e 1, J, 1, 1, ', · mijloacele segmentelor
[¹1], [1C], [C1], [1¹], [¹C], respectiv [11]. Deoarece 1J ¸si 11 sunt linii
mijlocii în triunghiurile ¹1C respectiv ¹C1, rezult¼ a c¼ a 1J|11 ¸si |
÷÷
1J| = |
÷÷÷
11| =
1
2
|
÷÷
¹C|. Cum J ¸si 1 se a‡¼ a în acela¸si semiplan,
÷÷
1J ¸si
÷÷÷
11 au acela¸si sens. În
consecin¸t¼ a
÷÷
1J ~
÷÷÷
11. Similar se arat¼ a c¼ a
÷÷÷
·1 ~
÷÷÷
J' ¸si
÷÷÷
1' ~
÷÷÷
·J.
Rela¸tia de echipolen¸t¼ a în mul¸timea vectorilor lega¸ti are acelea¸si propriet¼ a¸ti ca
¸si rela¸tia de egalitate a numerelor ¸si anume:
1)
÷÷÷
¹1 ~
÷÷÷
¹1; (re‡exivitate)
2)
÷÷÷
¹1 ~
÷÷÷
C1 =
÷÷÷
C1 ~
÷÷÷
¹1; (simetrie)
3)
÷÷÷
¹1 ~
÷÷÷
C1 ¸si
÷÷÷
C1 ~
÷÷÷
11 =
÷÷÷
¹1 ~
÷÷÷
11. (tranzitivitate)
2. OPERA ¸ TII CU VECTORI LIBERI 5
Aceste propriet¼ a¸ti rezult¼ a din de…ni¸tia echipolen¸tei. De exemplu, 3) este con-
secin¸t¼ a a tranzitivit¼ a¸tii paralelismului ¸si a egalit¼ a¸tii numerelor reale.
Fiind dat un vector legat, exist¼ a o in…nitate de vectori lega¸ti echipolen¸ti cu
acesta.
DEFINI ¸ TIE. Se nume¸ste vector liber mul¸timea tuturor vectorilor lega¸ti echipolen¸ti
cu un vector legat dat.
Vom nota vectorii liberi cu litere latine mici cu s¼ ageat¼ a:
÷÷
a ,
÷÷
/ , ...
Fie
÷÷÷
¹1 un vector legat. Consider¼ am vectorul liber
÷÷
a =¦
÷÷÷
C1;
÷÷÷
C1 ~
÷÷÷
¹1¦.
Orice vector legat din
÷÷
a se nume¸ste reprezentant al vectorului liber
÷÷
a . Normal ar
… s¼ a scriem
÷÷÷
¹1 ¸
÷÷
a , îns¼ a cum se obi¸snuie¸ste (prin abuz) vom scrie
÷÷÷
¹1 =
÷÷
a .
Vectorul liber determinat de to¸ti vectorii lega¸ti nuli îl vom nota cu
÷÷
0 ¸si se va
numi vectorul nul.
Vom nota cu 1
3
mul¸timea vectorilor liberi din spa¸tiul o.
DEFINI ¸ TIE. Fie
÷÷
a ¸ 1
3
. Prin direc¸ tie, sens ¸si lungime ale vectorului liber
÷÷
a
vom în¸telege direc¸tia, sensul respectiv lungimea comune tuturor vectorilor lega¸ti
din
÷÷
a .
Pentru orice vector liber
÷÷
a ¸ 1
3
vom nota cu |
÷÷
a | norma sau lungimea lui
÷÷
a ,
care coincide deci cu norma oric¼ arui reprezentant al s¼ au. Dac¼ a
÷÷
a =
÷÷÷
¹1, atunci
vectorul liber determinat de
÷÷÷
1¹ îl vom nota cu ÷
÷÷
a , deci
÷÷÷
1¹ = ÷
÷÷
a .
DEFINI ¸ TIE. Doi vectori liberi
÷÷
a ¸si
÷÷
/ sunt egali ¸si vom scrie
÷÷
a =
÷÷
/ dac¼ a
reprezentan¸tii lor sunt echipolen¸ti sau, echivalent, dac¼ a au acela¸si sens ¸si aceea¸si
lungime.
DEFINI ¸ TIE. Un vector liber cu lungimea unu se nume¸ste versor.
DEFINI ¸ TIE. Doi sau mai mul¸ti vectori liberi nenuli care au aceea¸si direc¸tie se
numesc vectori coliniari. Trei sau mai mul¸ti vectori liberi nenuli care au reprezen-
tan¸tii paraleli cu acela¸si plan se numesc vectori coplanari.Vectorul nul
÷÷
0 având
direc¸tia nedeterminat¼ a, se consider¼ a coliniar cu orice vector liber.Vectorul nul
÷÷
0
este coplanar cu orice doi vectori liberi nenuli.
OBSERVA¸ TIE. Fie O ¸ o un punct …xat, numit origine. Pentru orice
÷÷
a ¸ 1
3
exist¼ a un singur punct ' astfel încât
÷÷÷
O' =
÷÷
a . În acest fel se stabile¸ste o bijec¸tie
între 1
3
¸si spa¸tiul …zic o în care am …xat originea O.
2. Opera¸tii cu vectori liberi
Fie, deci, 1
3
mul¸timea tuturor vectorilor liberi din o
3
. Mul¸timea 1
3
se poate
organiza ca un grup aditiv comutativ, de…nind adunarea prin regula triunghiului
sau a paralelogramului.
DEFINI ¸ TIE. Fie
÷÷
a ,
÷÷
/ ¸ 1
3
¸si
÷÷
O¹ ¸
÷÷
a ,
÷÷÷
¹1 ¸
÷÷
/ . Vectorul liber
÷÷
c de
reprezentant
÷÷÷
O1 (…g. 2.1) se nume¸ste vectorul sum¼a al vectorilor
÷÷
a ¸si
÷÷
/ ¸si se
noteaz¼ a
÷÷
c =
÷÷
a +
÷÷
/ sau în reprezentan¸ti
÷÷÷
O1 =
÷÷
O¹ +
÷÷÷
¹1.
Este evident c¼ a vectorii
÷÷
a ,
÷÷
/ ,
÷÷
c =
÷÷
a +
÷÷
/ sunt coplanari. Regula cuprins¼ a în
aceast¼ a de…ni¸tie se nume¸ste regula triunghiului.
6 1. SPA ¸ TIUL VECTORILOR LIBERI
Fig. 2.1
OBSERVA¸ TII. 1) Vectorul liber sum¼ a
÷÷
c =
÷÷
a +
÷÷
/ nu depinde de alegerea
punctului O, deci de…ni¸tia este ”corect¼ a”. A¸sadar dac¼ a
÷÷÷
C1 ¸
÷÷
a , C ,= O ¸si
÷÷÷
11 ¸
÷÷
/ , atunci
÷÷÷
C1 este echipolent cu
÷÷÷
O1.
2) Dac¼ a
÷÷
O¹ ¸
÷÷
a ¸si
÷÷÷
O1 ¸
÷÷
/ , atunci vectorul liber
÷÷
c =
÷÷÷
OC, unde OC este
diagonala paralelogramului O¹C1 , este, evident, vectorul sum¼ a
÷÷
c =
÷÷
a +
÷÷
/ (…g.
2.2), iar regula respectiv¼ a se nume¸ste regula paralelogramului. Aceast¼ a regul¼ a se
poate aplica numai dac¼ a vectorii
÷÷
a ¸si
÷÷
/ nu sunt coliniari. Men¸tion¼ am c¼ a cele dou¼ a
reguli pot … extinse la suma unui num¼ ar oarecare de vectori liberi.
Fig. 2.2
3) Experien¸ta arat¼ a c¼ a ac¸tiunea a dou¼ a for¸te în acela¸si punct poate … înlocuit¼ a
cu ac¸tiunea unei singure for¸te reprezentat¼ a de diagonala paralelogramului constituit
cu cele dou¼ a for¸te (vectori). A¸sadar, regula paralelogramului î¸si are originea în
mecanic¼ a, compunerea for¸telor f¼ acându-se dup¼ a aceast¼ a regul¼ a:
÷÷÷
OC este rezultanta
for¸telor
÷÷
O¹ ¸si
÷÷÷
O1.
PROPOZI ¸ TIA 2.1. (1
3
, +) este un grup comutativ.Mai precis au loc:
1)
÷÷
a +
÷÷
/ =
÷÷
/ +
÷÷
a , \
÷÷
a ,
÷÷
/ ¸ 1
3
; (comutativitate)
2) (
÷÷
a +
÷÷
/ ) +
÷÷
c =
÷÷
a + (
÷÷
/ +
÷÷
c ),
÷÷
a ,
÷÷
/ ,
÷÷
c ¸ 1
3
; (asociativitate)
3) ¬
÷÷
0 ¸ 1
3
astfel încât
÷÷
a +
÷÷
0 =
÷÷
a , \
÷÷
a ¸ 1
3
;
4) \
÷÷
a ¸ 1
3
¬ ÷
÷÷
a ¸ 1
3
astfel încât
÷÷
a + (÷
÷÷
a ) =
÷÷
0 .
Demonstra¸ tie. Comutativitatea este asigurat¼ a de regula paralelogramului. S¼ a
justi…c¼ am acum asociativitatea. Fie
÷÷
a ,
÷÷
/ ,
÷÷
c ¸ 1
3
, cu
÷÷
O¹ ¸
÷÷
a ,
÷÷÷
¹1 ¸
÷÷
/ ,
÷÷÷
1C ¸
÷÷
c (…g. 2.3). Atunci (
÷÷
a +
÷÷
/ ) +
÷÷
c are ca reprezentant pe
÷÷÷
OC =
÷÷÷
O1 +
÷÷÷
1C,
unde
÷÷÷
O1 ¸
÷÷
a +
÷÷
/ , iar vectorul
÷÷
a + (
÷÷
/ +
÷÷
c ) are ca reprezentant pe
÷÷÷
OC =
=
÷÷
O¹ +
÷÷
¹C, unde
÷÷
¹C ¸
÷÷
/ +
÷÷
c . Deci (
÷÷
a +
÷ ÷
/ ) +
÷÷
c =
÷÷
a + (
÷÷
/ +
÷÷
c ), deoarece
au acela¸si reprezentant
÷÷÷
OC. Elementul neutru este vectorul nul
÷÷
0 . Pentru orice
÷÷
a ¸ 1
3
, vectorul ÷
÷÷
a este simetricul (opusul) vectorului
÷÷
a .
2. OPERA ¸ TII CU VECTORI LIBERI 7
Fig. 2.3
OBSERVA¸ TIE. Existen¸ta opusului unui vector permite de…nirea sc¼aderii a doi
vectori liberi
÷÷
a ,
÷÷
/ prin
÷ ÷
a ÷
÷÷
/ =
÷÷
a + (÷
÷÷
/ ).
În continuare, vom introduce o lege de compozi¸tie extern¼ a: : R 1
3
÷ 1
3
numit¼ a înmul¸ tirea unui vector liber cu un num¼ar real (scalar) astfel:
DEFINI ¸ TIE. Fie ` ¸ R ¸si
÷÷
a ¸ 1
3
. Prin vectorul liber `
÷÷
a în¸telegem un vector
liber determinat astfel:
a) |`
÷÷
a | = [`[ |
÷÷
a |;
b) dac¼ a
÷÷
a ,= 0 ¸si ` 0 atunci `
÷÷
a ¸si
÷÷
a au acela¸si sens, iar dac¼ a ` < 0 au
sensuri opuse; când ` = 0 sau
÷÷
a =
÷÷
0 , atunci `
÷ ÷
a =
÷÷
0 .
PROPOZI ¸ TIA 2.2. În 1
3
, înmul¸ tirea cu scalari a vectorilor liberi are urm¼a-
toarele propriet¼a¸ ti:
5) 1
÷÷
a =
÷÷
a , \
÷÷
a ¸ 1
3
;
6) c(,
÷÷
a ) = (c,)
÷÷
a , \c, , ¸ R, \
÷÷
a ¸ 1
3
;
7) (c + ,)
÷÷
a = c
÷÷
a +,
÷÷
a , \c, , ¸ R, \
÷÷
a ¸ 1
3
;
8) c(
÷÷
a +
÷÷
/ ) = c
÷÷
a +c
÷÷
/ , \c ¸ R, \
÷÷
a ,
÷÷
/ ¸ 1
3
.
Demonstra¸ tie. Propunem 5) ¸si 6) ca exerci¸tiu. 7) A¸sadar, …e c, , ¸ R ¸si
÷÷
a ¸ 1
3
. Vom ar¼ ata c¼ a (c + ,)
÷÷
a = c
÷÷
a +,
÷÷
a . Distingem mai multe cazuri.
a) Dac¼ a c, 0, atunci vectorii (c + ,)
÷÷
a ¸si c
÷÷
a + ,
÷÷
a au acela¸si sens cu
÷÷
a dac¼ a c, , 0 ¸si sens contrar lui
÷÷
a dac¼ a c, , < 0. Totodat¼ a [c +,[ = [c[ +[,[.
Atunci |c
÷÷
a + ,
÷÷
a | = |c
÷÷
a | + |,
÷÷
a | = [c[ |
÷÷
a | + [,[ |
÷÷
a | = ([c[ + [,[)|
÷÷
a | =
= [c +,[ |
÷÷
a | = |(c + ,)
÷÷
a |.
b) Dac¼ a c 0, , < 0 ¸si c+, < 0, atunci c
÷÷
a +,
÷÷
a = c
÷÷
a +[÷c+(c+,)]
÷÷
a =
= c
÷÷
a ÷c
÷÷
a + (c + ,)
÷÷
a = (c + ,)
÷÷
a , conform a).
Similar se trateaz¼ a celelalte cazuri.
8 1. SPA ¸ TIUL VECTORILOR LIBERI
Fig. 2.4
8) Fie c 0 ¸si
÷÷
O¹,
÷÷÷
O1,
÷÷÷
OC,
÷÷÷
O1 reprezentan¸ti ai vectorilor
÷÷
a ,
÷÷
/ ,
÷÷
a +
÷÷
/ ,
c(
÷÷
a +
÷÷
/ ) (…g. 2.4). Dac¼ a 11 | O1, 1 ¸ O¹ ¸si 11 | O¹, 1 ¸ O1, din teorema
fundamental¼ a a asem¼ an¼ arii rezult¼ a |
÷÷÷
O1| = c|
÷÷
O¹| . Similar |
÷÷÷
O1| = c|
÷÷÷
O1|. În
consecin¸t¼ a
÷÷÷
O1 = c
÷÷
O¹,
÷÷÷
O1 = c
÷÷÷
O1. Din
÷÷÷
O1 =
÷÷÷
O1 +
÷÷÷
O1 rezult¼ a 8). Dac¼ a c < 0
, atunci c(
÷÷
a +
÷÷
/ ) = ÷(÷c) (
÷÷
a +
÷÷
/ ) = ÷[(÷c)
÷÷
a + (÷c)
÷÷
/ ]. Dar ÷(
÷÷
n +
÷÷
· ) =
= ÷
÷÷
n ÷
÷÷
· ¸si (÷1) (÷c)
÷÷
a = c
÷÷
a (vezi 6)). Se ob¸tine 8).
DEFINI ¸ TIE. Dac¼ a
÷÷
a ,=
÷÷
0 , atunci
÷÷
n =
1
|
÷ ÷
a |
÷÷
a se nume¸ste versor al vectorului
÷÷
a .
3. Coliniaritate ¸si coplanaritate
Fie
÷÷
a ,
÷÷
/ ¸ 1
3
,
÷÷
a ,=
÷÷
0 ,
÷÷
/ ,=
÷÷
0 .
PROPOZI ¸ TIA 3.1. Dac¼a
÷÷
/ ¸ si
÷÷
a sunt coliniari, atunci exist¼a ` ¸ R, unic,
astfel încât
÷÷
/ = `
÷÷
a .
Demonstra¸ tie. Cum
÷÷
a ,
÷÷
/ ¸ 1
3
¸¦
÷÷
0 ¦, atunci exist¼ a versorii acestor vectori
÷÷
a
0
=
=
÷÷
a ,|
÷÷
a |,
÷÷
/
0
=
÷÷
/ ,|
÷÷
/ |. Deoarece
÷÷
a ¸si
÷÷
/ sunt coliniari rezult¼ a
÷÷
a
0
= ±
÷÷
/
0
. Atunci
avem succesiv:
÷÷
/ = |
÷÷
/ |
÷÷
/
0
= |
÷÷
/ |(±
÷÷
a
0
) = ±
|
÷÷
/ |
|
÷÷
a |
÷÷
a = `
÷÷
a , unde ` = ±
|
÷÷
/ |
|
÷÷
a |
.

OBSERVA¸ TII. 1) Evident, dac¼ a
÷÷
a ¸si
÷÷
/ sunt coliniari, atunci exist¼ a `
0
¸ R,
unic, astfel încât
÷÷
a = `
0
÷÷
/ .
2)
÷÷
0 = 0
÷÷
a .
TEOREMA 3.2. Vectorii nenuli
÷÷
a ¸ si
÷÷
/ sunt coliniari dac¼a ¸ si numai dac¼a
exist¼a c, , ¸ R, nenule simultan, astfel încât c
÷÷
a + ,
÷÷
/ =
÷÷
0 .
Demonstra¸ tie. Folosind propozi¸tia 3.1 rezult¼ a c¼ a dac¼ a
÷÷
a ¸si
÷÷
/ sunt coliniari,
atunci exist¼ a ` ¸ R astfel ca
÷÷
a = `
÷÷
/ , deci 1
÷÷
a + (÷`)
÷÷
/ =
÷÷
0 .
Reciproc, dac¼ a, de exemplu, c ,= 0, atunci
÷÷
a = ÷
,
c
÷÷
/ , adic¼ a
÷÷
a ¸si
÷÷
/ sunt
coliniari. Cazul , ,= 0 se trateaz¼ a similar.
3. COLINIARITATE ¸ SI COPLANARITATE 9
PROPOZI ¸ TIA 3.3. Dac¼a
÷÷
a ¸ si
÷÷
/ sunt necoliniari, atunci c
÷÷
a +,
÷÷
/ =
÷÷
0 dac¼a
¸ si numai dac¼a c = , = 0.
Demonstra¸ tie. Dac¼ a c ,= 0 sau , ,= 0 ar rezulta c¼ a
÷÷
a ¸si
÷÷
/ sunt coliniari ceea
ce ar contrazice ipoteza, deci c = , = 0. Reciproca este imediat¼ a.
PROBLEM
¼
A. Fie vectorii necoliniari
÷÷
n ¸si
÷÷
· . S¼ a se determine c, astfel încât
vectorii
÷÷
a = c
÷÷
n + 3
÷÷
· ,
÷÷
/ =
÷÷
n ÷
÷÷
· s¼ a …e coliniari.
Solu¸ tie. Din
÷÷
a = `
÷÷
/ , rezult¼ a (c ÷`)
÷÷
n + (3 ÷`)
÷÷
· =
÷÷
0 . Conform propoz-
i¸tiei 3.3, c ÷` = 0, 3 ÷` = 0, deci ` = 3 ¸si c = 3.
Fie, acum,
÷÷
a ,
÷÷
/ ,
÷÷
c ¸ 1
3
,
÷÷
/ ¸si
÷÷
c necoliniari.
PROPOZI ¸ TIA 3.4. (Descompunerea unui vector dup¼ a dou¼ a direc¸tii necoliniare)
Dac¼a vectorii
÷÷
a ,
÷÷
/ ,
÷÷
c sunt coplanari, atunci exist¼a c, , ¸ R unic determina¸ ti
astfel ca
÷÷
a = c
÷÷
/ +,
÷÷
c .
Demonstra¸ tie. Dac¼ a
÷÷
a =
÷÷
0 propozi¸tia este evident¼ a. Presupunem c¼ a
÷÷
a ,=
÷÷
0 .
Fie
÷÷
O¹ ¸
÷÷
a ,
÷÷÷
O1 ¸
÷÷
/ ,
÷÷÷
OC ¸
÷÷
c . Cum
÷÷
a ,
÷÷
/ ,
÷÷
c sunt coplanari, rezult¼ a c¼ a punctele
O, ¹, 1, C sunt coplanare (…g. 3.1).
Fig. 3.1
Cazurile
÷÷
/ ¸si
÷÷
a coliniari sau
÷÷
c ¸si
÷÷
a coliniari sunt evidente ¸si nu le abord¼ am.
Ducem ¹¹
1
|OC ¸si ¹¹
2
|O1. Deoarece
÷÷÷

1
este coliniar cu
÷÷÷
O1 ¸si
÷÷÷

2
este col-
iniar cu
÷÷÷
OC, conform propozi¸tiei 3.1, exist¼ a c, , ¸ R, astfel ca
÷÷÷

1
= c
÷÷÷
O1,
÷÷÷

2
=
,
÷÷÷
OC. Dar
÷÷
O¹ =
÷÷÷

1
+
÷÷÷

2
= c
÷÷÷
O1+,
÷÷÷
OC. În concluzie
÷÷
a = c
÷÷
/ +,
÷÷
c . În plus,
dac¼ a
÷÷
a = c
0
÷÷
/ +,
0÷÷
c , atunci (c ÷c
0
)
÷÷
/ + +(, ÷,
0
)
÷÷
c =
÷÷
0 . Conform propozi¸tiei
3.3 rezult¼ a c
0
= c, ,
0
= ,, deci c ¸si , sunt unic determina¸ti.
PROBLEME REZOLVATE. 1) Fie O un punct …xat. Punctele ¹, 1, C sunt
coliniare dac¼ a ¸si numai dac¼ a exist¼ a c, ,, ¸ ¸ R, nenule simultan, astfel ca
(3.1) c
÷÷
O¹+,
÷÷÷
O1 +¸
÷÷÷
OC =
÷÷
0 ¸si c +, + ¸ = 0.
Solu¸ tie. Dac¼ a ¹, 1, C sunt coliniare, conform propozi¸tiei 3.1, exist¼ a ` ¸ R
astfel încât
÷÷
¹C = `
÷÷÷
¹1 sau
÷÷÷
OC ÷
÷÷
O¹ = `(
÷÷÷
O1 ÷
÷÷
O¹). Atunci are loc (3.1) cu
c = ` ÷1, , = ÷`, ¸ = 1. Reciproc, dac¼ a, de exemplu, c ,= 0, atunci , + ¸ ,= 0 ¸si
÷÷
O¹ =
,
, +¸
÷÷÷
O1 +
¸
, + ¸
÷÷÷
OC. Dar
÷÷
O¹ =
÷÷÷
O1 +
÷÷÷
1¹,
÷÷÷
OC =
÷÷÷
O1 +
÷÷÷
1C. Înlocuind,
ob¸tinem
÷÷÷
1¹ =
¸
, + ¸
÷÷÷
1C, deci punctele ¹, 1, C sunt coliniare.
10 1. SPA ¸ TIUL VECTORILOR LIBERI
2) Fie O un punct …xat ¸si ¹, 1, C trei puncte necoliniare. Pentru orice punct
' din planul ¹1C exist¼ a c, ,, ¸ ¸ R, astfel încât
÷÷÷
O' = c
÷÷
O¹+ ,
÷÷÷
O1 + ¸
÷÷÷
OC¸si c +, + ¸ = 1.
A…rma¸tia reciproc¼ a este adev¼ arat¼ a?
Solu¸ tie. Conform propozi¸tiei 3.4 exist¼ a `, j ¸ R astfel ca
÷÷÷
¹' = `
÷÷÷
¹1 + j
÷÷
¹C
sau
÷÷÷
O' ÷
÷÷
O¹ = `(
÷÷÷
O1 ÷
÷÷
O¹) + j(
÷÷÷
OC ÷
÷÷
O¹). În consecin¸t¼ a
÷÷÷
O' = (÷` ÷ j+
+1)
÷÷
O¹+`
÷÷÷
O1 +j
÷÷÷
OC. Lu¼ am c = ÷` ÷j + 1, , = `, ¸ = j.
Reciproc, dac¼ a c = 1÷,÷¸, introducând în rela¸tia dat¼ a, rezult¼ a
÷÷÷
¹' = ,
÷÷÷
¹1+

÷÷
¹C adic¼ a punctele ', ¹, 1, C sunt coplanare.
PROPOZI ¸ TIA 3.5. Fie vectorii necoplanari
÷÷
a ,
÷÷
/ ,
÷÷
c ¸ 1
3
. Dac¼a c
÷÷
a + ,
÷÷
/ +

÷÷
c =
÷÷
0 , atunci c = , = ¸ = 0.
Demonstra¸ tie. Dac¼ a, de exemplu, c ,= 0, atunci
÷÷
a = `
÷÷
/ + j
÷÷
c , ` = ÷,,c,
j = ÷¸,c, deci vectorii
÷÷
a ,
÷÷
/ ,
÷÷
c sunt coplanari, ceea ce contrazice ipoteza. A¸sadar
c = 0. Cum
÷÷
/ ¸si
÷÷
c sunt necoliniari, rezult¼ a , = ¸ = 0 (prop. 3.3).
TEOREMA 3.6. (Descompunerea unui vector dup¼ a trei direc¸tii) Fie
÷÷
a ,
÷÷
/ ,
÷÷
c ¸
¸ 1
3
necoplanari ¸ si
÷÷
d ¸ 1
3
. Atunci exist¼a c, ,, ¸ ¸ R unic determina¸ ti astfel ca
÷÷
d = c
÷÷
/ +,
÷÷
/ + ¸
÷÷
c .
Demonstra¸ tie. Fie
÷÷
O¹ ¸
÷ ÷
a ,
÷÷÷
O1 ¸
÷÷
/ ,
÷÷÷
OC ¸
÷÷
c ¸si
÷÷÷
O1 ¸
÷÷
d (…g. 3.2). Cazurile
1 = O,
÷÷÷
O1 coliniar cu
÷÷
a , ...,
÷÷÷
O1 coplanar cu
÷÷
a , / etc., sunt evidente, deci nu le
abord¼ am.
Fie intersec¸tia dintre planul O¹1 ¸si planul OC1. În acest din urm¼ a plan,
construim 1C
1
|, C
1
¸ OC ¸si 11|OC, 1 ¸ O¹1. În planul O¹1, …e 1¹
1
|O1,
¹
1
¸ O¹ ¸si 11
1
|O¹, 1
1
¸ O1. Atunci
÷÷÷
O1 =
÷÷÷

1
+
÷÷÷
O1
1
¸si
÷÷÷
O1 =
÷÷÷
O1 +
÷÷÷
11,
deci
÷÷÷
O1 =
÷÷÷

1
+
÷÷÷
O1
1
+
÷÷÷
OC
1
, deoarece
÷÷÷
11 ~
÷÷÷
OC
1
. Deoarece
÷÷÷

1
,
÷÷÷
O1
1
,
÷÷÷
OC
1
sunt coliniari cu
÷÷
O¹, respectiv
÷÷÷
O1,
÷÷÷
OC, atunci exist¼ a c, ,, ¸ ¸ R astfel ca
÷÷÷
O1 =
= c
÷÷
O¹ + ,
÷÷÷
O1 + ¸
÷÷÷
OC, deci
÷÷
d = c
÷÷
a + ,
÷÷
/ + ¸
÷÷
c . Dac¼ a
÷÷
d = c
0÷÷
a + ,
0
÷÷
/ +
¸
0÷÷
c ,atunci (c ÷ c
0
)
÷÷
a + (, ÷ ,
0
)
÷÷
/ + (¸ ÷ ¸
0
)
÷÷
c =
÷÷
0 . Aplicând propozi¸tia 3.5
rezult¼ a c¼ a c = c
0
, , = ,
0
, ¸ = ¸
0
, deci c, ,, ¸ sunt unic determina¸ti.
3. COLINIARITATE ¸ SI COPLANARITATE 11
Fig. 3.2
Fie
÷÷
i ,
÷÷
, ,
÷÷
/ ¸ 1
3
trei versori (|
÷÷
i | = |
÷÷
, | = |
÷÷
/ | = 1) astfel ca O¹lO1l
lOC, unde
÷÷
O¹ ¸
÷÷
i ,
÷÷÷
O1 ¸
÷÷
, ,
÷÷÷
OC ¸
÷÷
/ (…g. 3.3). Deoarece ace¸sti versori sunt
necoplanari, dac¼ a
÷÷
a ¸ 1
3
, atunci exist¼ a a
1
, a
2
, a
3
¸ R, unic determina¸ti (teorema
3.6), astfel ca:
(3.2)
÷÷
a = a
1
÷÷
i +a
2
÷÷
, +a
3
÷÷
/ .
DEFINI ¸ TIE. Numerele reale a
1
, a
2
, a
3
se numesc coordonatele euclidiene ale
vectorului
÷÷
a , iar egalitatea (3.2) se nume¸ste expresia analitic¼a a vectorului
÷÷
a .
Vom scrie
÷÷
a = (a
1
, a
2
, a
3
).
Fie O ¸ o, …xat.
Fig. 3.3
DEFINI ¸ TIE. Dac¼ a ' ¸ o, atunci vectorul
!
r
M
¸ 1
3
de reprezentant
÷÷÷
O' se
nume¸ste vector de pozi¸ tie al punctului '. Atunci
!
r
M
= r
÷÷
i +j
÷÷
, +.
÷÷
/ ¸si vom nota
'(r, j, .) (…g. 3.3). Sistemul (O;
÷÷
i ,
÷÷
, ,
÷÷
/ ) se nume¸ste reper cartezian ortogonal
în 1
3
. Numerele r, j, . se numesc coordonatele punctului ' în raport cu reperul
cartezian (O;
÷÷
i ,
÷÷
, ,
÷÷
/ ).
12 1. SPA ¸ TIUL VECTORILOR LIBERI
Dac¼ a ¹, 1 ¸ o ¸si
÷÷
O¹ = r
.
÷÷
i + j
.
÷÷
, + .
.
÷÷
/ ,
÷÷÷
O1 = r
1
÷÷
i + j
1
÷÷
, + .
1
÷÷
/ ,
atunci:
÷÷÷
¹1 =
÷÷÷
O1 ÷
÷÷
O¹ = (r
1
÷r
.
)
÷÷
i + (j
1
÷j
.
)
÷÷
, + (.
1
÷.
.
)
÷÷
/ .
DEFINI ¸ TIE. Fie ¹, 1 ¸ o, ¹ ,= 1. Punctul ' ¸ ¹1 împarte segmentul [¹1]
în raportul ` ¸ R¸ ¦1¦ dac¼ a
÷÷÷
'¹ = `
÷÷÷
'1. Punctele ' ¸si '
0
care împart segmentul
[¹1] în raportul ` respectiv ÷` (` ,= ÷1) se numesc conjugate armonic.
Evident, dac¼ a ' împarte segmentul [¹1] în raportul `, atunci ` _ 0 dac¼ a ' ¸
¸ [¹1) ¸si ` 0 dac¼ a ' ¸ ¹1 ÷[¹1].
PROPOZI ¸ TIA 3.7. Dac¼a ¹, 1 ¸ o, ¹ ,= 1 ¸ si punctul ' ¸ ¹1 împarte [¹1]
în raportul `, atunci
!
r
M
=
1
1 ÷`
(
÷÷
r
.
÷`
÷÷
r
1
).
Demonstra¸ tie. Deoarece
÷÷
O¹ =
÷÷÷
O'+
÷÷÷
'¹ =
÷÷÷
O'+`
÷÷÷
'1 ¸si
÷÷÷
'1 =
÷÷÷
O1÷
÷÷÷
O',
rezult¼ a
÷÷
O¹ = (1 ÷`)
÷÷÷
O' + `
÷÷÷
O1, adic¼ a tocmai rela¸tia din enun¸t.
COROLAR 3.7.1. Dac¼a '(r, j, .) împarte segmentul [¹1] în raportul ` ¸ si
¹(r
.
, j
.
, .
.
), 1(r
1
, j
1
, .
1
), atunci
r =
1
1 ÷`
(r
.
÷`r
1
) , j =
1
1 ÷`
(j
.
÷`j
1
), . =
1
1 ÷`
(.
.
÷`.
1
) .
În particular, dac¼a ' este mijlocul lui [¹1], atunci ` = ÷1 ¸ si deci
r =
1
2
(r
.
+r
1
) , j =
1
2
(j
.
+ j
1
), . =
1
2
(.
.
+ .
1
) .
PROBLEME REZOLVATE 1) Fie G centrul de greutate al unui triunghi ¹1C
¸si O un punct oarecare din spa¸tiu. S¼ a se arate c¼ a
÷÷÷
OG =
1
3
(
÷÷
O¹+
÷÷÷
O1 +
÷÷÷
OC).
Solu¸ tie. Dac¼ a ¹1 este median¼ a,
÷÷÷
11 = ÷
÷÷÷
1C, deci
÷÷÷
O1 =
1
2
(
÷÷÷
O1 +
÷÷÷
OC).
De asemenea din
÷÷
G¹ = ÷2
÷÷÷
G1 ob¸tinem
÷÷÷
OG =
1
3
(
÷÷
O¹ + 2
÷÷÷
O1), de unde rezult¼ a
a…rma¸tia.
2) Fie : puncte materiale '
1
, '
2
, ..., '
n
, de mase :
1
, :
2
, ..., :
n
, respectiv.
S¼ a se arate c¼ a exist¼ a un punct G unic determinat astfel încât
(3.3) :
1
÷÷÷÷
G'
1
+ :
2
÷÷÷÷
G'
2
+ ... +:
n
÷÷÷÷
G'
n
=
÷÷
0 .
Dac¼ a ' este un punct oarecare, atunci
(3.4) :
1
÷÷÷÷
G'
1
+ :
2
÷÷÷÷
G'
2
+ ... +:
n
÷÷÷÷
G'
n
= (:
1
+ :
2
+ ... + :
n
)
÷÷÷
'G.
Solu¸ tie. Punctul G, dac¼ a exist¼ a, este unic. Într-adev¼ ar, dac¼ a G
1
ar … un alt
punct ce satisface
:
1
÷÷÷÷
G
1
'
1
+:
2
÷÷÷÷
G
1
'
2
+... + :
n
÷÷÷÷÷
G
1
'
n
=
÷÷
0 ,
atunci, scazând din (3.3) ¸si ¸tinând seama c¼ a
÷÷÷÷
G
1
'
I
÷
÷÷÷
G'
I
=
÷÷÷
G
1
G, 1 _ i _ :,
rezult¼ a c¼ a (:
1
+ :
2
+... + :
n
)
÷÷÷
G
1
G =
÷÷
0 . Cum :
1
+:
2
+... +:
n
,= 0, ob¸tinem
c¼ a G
1
= G.
3. COLINIARITATE ¸ SI COPLANARITATE 13
În ceea ce prive¸ste existen¸ta punctului G, …e O un punct …xat. Cum
÷÷÷
G'
I
=
=
÷÷÷
O'
I
÷
÷÷÷
OG, 1 _ i _ :, rezult¼ a c¼ a
OG =
1
:
1
+:
2
+ ... +:
n
(:
1
÷÷÷÷
O'
1
+:
2
÷÷÷÷
O'
2
+ ... + :
n
÷÷÷÷
O'
n
).
Punctul O …ind …x, iar punctele '
I
¸si numerele reale :
I
, 1 _ i _ : …ind date,
rezult¼ a c¼ a punctul G este bine determinat prin rela¸tia de mai sus. Rela¸tia (3.4) se
ob¸tine folosind faptul c¼ a
÷÷÷÷
''
I
=
÷÷÷
'G +
÷÷÷
G'
I
, 1 _ i _ :, ¸si (3.3).
DEFINI ¸ TIE. Punctul G dat de rela¸tia (3.3) se nume¸ste baricentrul (centrul de
greutate) sistemului de puncte ('
1
, '
2
, ..., '
n
) relativ la sistemul de ponderi (:
1
,
:
2
, ..., :
n
). Dac¼ a :
1
= :
2
= ... = :
n
,= 0, se spune c¼ a sistemul de puncte este
omogen, iar punctul G se nume¸ste izobaricentrul sistemului de puncte.
S¼ a remarc¼ am c¼ a:
a) punctul G r¼ amâne acela¸si când ponderile se înmul¸tesc cu un acela¸si num¼ ar
real nenul;
b) baricentrul nu depinde de ordinea punctelor '
I
;
c) baricentrul nu se schimb¼ a dac¼ a se înlocuiesc r puncte (r < :) prin baricentrul
lor având ca pondere suma nenul¼ a a ponderilor acestor puncte;
d) dac¼ a (O;
÷÷
i ,
÷÷
, ,
÷÷
/ ) este un reper cartezian ortogonal în spa¸tiu ¸si
'
I
(r
I
, j
I
, .
I
), 1 _ i _ :, G(r
c
, j
c
, .
c
), atunci
r
c
=
n

I=1
:
I
r
I
n

I=1
:
I
, j
c
=
n

I=1
:
I
j
I
n

I=1
:
I
, .
c
=
n

I=1
:
I
.
I
n

I=1
:
I
.
Dac¼ a sistemul de puncte este omogen, atunci r
c
=
1
:
n

I=1
r
I
, j
c
=
1
:
n

I=1
j
I
,
.
c
=
=
1
:
n

I=1
.
I
. Pentru : = 2 ob¸tinem mijlocul segmentului ['
1
'
2
], iar pentru : = 3,
G este centrul de greutate al triunghiului '
1
'
2
'
3
.
Fie
÷÷÷
¹1 un vector legat ¸si d ¸ o o dreapt¼ a. Prin ¹ ¸si 1 ducem planele 1
1
respectiv 1
2
, perpendiculare pe d. Not¼ am C = d ¨ 1
1
, 1 = d ¨ 1
2
.
DEFINI ¸ TIE. Vectorul legat
÷÷÷
C1 construit mai sus se nume¸ste proiec¸ tia ortogo-
nal¼a a vectorului legat
÷÷÷
¹1 pe dreapta d.
Dac¼ a ¹1 l d, atunci
÷÷÷
C1 =
÷÷
0 .
Dac¼ a
÷÷÷
11 ~
÷÷÷
¹1 ¸si
÷÷÷
GH este proiec¸tia ortogonal¼ a a lui
÷÷÷
11 pe dreapta d, atunci
este evident c¼ a
÷÷÷
GH ~
÷÷÷
C1. Putem, deci, de…ni proiec¸ tia ortogonal¼a a unui vector
liber
÷÷
a ¸ 1
3
pe o dreapt¼ a ca …ind proiec¸tia ortogonal¼ a a unui reprezentant oarecare
al vectorului. Dac¼ a d
0
|d atunci proiec¸tiile ortogonale ale unui vector legat
÷÷÷
¹1 pe d
0
respectiv d sunt vectori lega¸ti echipolen¸ti. Putem vorbi deci de proiec¸ tia ortogonal¼a
a unui vector liber
÷÷
a pe un alt vector liber nenul
÷÷
/ , pe care o not¼ am ¬ !
b
÷÷
a (este
un vector liber!).
14 1. SPA ¸ TIUL VECTORILOR LIBERI
DEFINI ¸ TIE. Fie
÷÷
a ,
÷÷
/ ¸ 1
3
¸¦
÷÷
0 ¦ ¸si
÷÷
O¹ ¸
÷÷
a ,
÷÷÷
O1 ¸
÷÷
/ . Num¼ arul real , ¸ [0, ¬]
ce reprezint¼ a unghiul dintre dreptele suport ale vectorilor
÷÷
O¹ ¸si
÷÷÷
O1 se nume¸ste
unghiul dintre vectorii
÷÷
a ¸si
÷÷
/ .
Evident, de…ni¸tia nu depinde de alegerea punctului O.
DEFINI ¸ TIE. Dac¼ a unghiul , =
¬
2
, atunci vectorii
÷÷
a ¸si
÷÷
/ se numesc vectori
ortogonali.
Prin conven¸tie, se accept¼ a c¼ a vectorul nul
÷÷
0 este ortogonal pe orice vector.
Dac¼ a
÷÷
n este un versor al vectorului ¬ !
b
÷÷
a , atunci exist¼ a ` ¸ R astfel încât
¬ !
b
÷÷
a = `
÷÷
n . Este clar c¼ a dac¼ a unghiul dintre
÷÷
a ¸si
÷÷
/ este ,, atunci ` = =
|
÷÷
a | cos , ¸si c¼ a ` 0, dac¼ a , ¸ [0,
¬
2
), ` < 0 dac¼ a , ¸ (
¬
2
, ¬] ¸si ` = 0 dac¼ a , =
¬
2
.
DEFINI ¸ TIE. Fie
÷÷
a ,
÷÷
/ ¸ 1
3
¸¦
÷÷
0 ¦, , ¸ [0, ¬] unghiul dintre ei. Num¼ arul real
|
÷÷
a | cos ,, notat jr !
b
÷÷
a se nume¸ste m¼arimea algebric¼a a proiec¸tiei ortogonale a
vectorului
÷÷
a pe vectorul
÷÷
/ . Deci jr !
b
÷÷
a = |
÷÷
a | cos , (…g.3.4).
Fig. 3.4

0
= |
÷÷
a | cos , = jr !
b
÷÷
a .
PROPOZI ¸ TIA 3.8. M¼arimea algebric¼a a proiec¸ tiei ortogonale are urm¼atoarele
propriet¼a¸ ti:
1) jr !
c
(
÷÷
a +
÷÷
/ ) = jr !
c
÷÷
a +jr !
c
÷÷
/ , \
÷÷
a ,
÷÷
/ ,
÷÷
c ¸ 1
3
¸¦
÷÷
0 ¦.
2) jr !
b
(`
÷÷
a ) = `jr !
b
÷÷
a , \` ¸ R,
÷÷
a ,
÷÷
/ ¸ 1
3
¸¦
÷÷
0 ¦.
Demonstra¸ tia nu prezint¼ a di…cult¼ a¸ti.Vom justi…ca, de exemplu, 1).
Fie
÷÷
O¹ ¸
÷÷
a ,
÷÷÷
¹1 ¸
÷÷
/ ¸si
÷÷÷
O1 ¸
÷÷
a +
÷÷
/ (…g. 3.5). Atunci
jr !
c
÷÷
a = O
0
¹
0
, jr !
c
÷÷
/ = ¹
0
1
0
, jr !
c
(
÷ ÷
a +
÷÷
/ ) = O
0
1
0
.
A…rma¸tia rezult¼ a deoarece O
0
1
0
= O
0
¹
0
+ ¹
0
1
0
.
Fig. 3.5
4. PRODUSE CU VECTORI LIBERI 15
4. Produse cu vectori liberi
4.1. Produsul scalar a doi vectori liberi. Fie
÷÷
a ,
÷÷
/ ¸ 1
3
¸¦
÷÷
0 ¦ ¸si , ¸ [0, ¬]
unghiul dintre
÷÷
a ¸si
÷÷
/ .
DEFINI ¸ TIE. Se nume¸ste produs scalar al vectorilor
÷÷
a ,
÷÷
/ ¸ 1
3
num¼ arul real
notat
÷÷
a
÷÷
/ , de…nit prin:
÷÷
a
÷÷
/ =
_
|
÷÷
a | |
÷÷
/ | cos , , dac¼ a
÷÷
a ,
÷÷
/ ¸ 1
3
¸¦
÷÷
0 ¦
0 , dac¼ a
÷÷
a =
÷÷
0 :an
÷÷
/ =
÷÷
0
.
Evident
÷÷
a
÷÷
/ 0 dac¼ a , ¸ [0,
¬
2
),
÷÷
a
÷÷
/ < 0 dac¼ a , ¸ (
¬
2
, ¬].
OBSERVA¸ TIE. No¸tiunea de produs scalar î¸si are originea în …zic¼ a. Este cunos-
cut c¼ a lucrul mecanic efectuat de o for¸t¼ a
÷÷
1 care ac¸tioneaz¼ a asupra unui punct
material care se deplaseaz¼ a cu vectorul
÷÷
d este 1 =
÷÷
1
÷÷
d = |
÷÷
1 ||
÷÷
d | cos ,, unde
, este unghiul dintre
÷÷
1 ¸si
÷÷
d .
PROPOZI ¸ TIA 4.1. Produsul scalar al vectorilor liberi are urm¼atoarele propri-
et¼a¸ ti:
1)
÷÷
a
÷÷
/ =
÷÷
/
÷÷
a , \
÷÷
a ,
÷÷
/ ¸ 1
3
(comutativitate);
2) `(
÷÷
a
÷÷
/ ) = (`
÷÷
a )
÷÷
/ =
÷÷
a (`
÷÷
/ ), \
÷÷
a ,
÷÷
/ ¸ 1
3
, ` ¸ R;
3)
÷÷
a (
÷÷
/ +
÷÷
c ) =
÷÷
a
÷÷
/ +
÷÷
a
÷÷
c , \
÷÷
a ,
÷÷
/ ,
÷÷
c ¸ 1
3
(distributivitatea fa¸ t¼a de adunarea vectorilor);
4)
÷÷
a
÷÷
a 0, \
÷÷
a ¸ 1
3
¸¦
÷÷
0 ¦;
÷÷
a
÷÷
a = 0 ==
÷÷
a =
÷÷
0 ;
5)
÷÷
a ¸ si
÷÷
/ sunt ortogonali ==
÷÷
a
÷÷
/ = 0;
6) dac¼a
÷÷
a = a
1
÷÷
i + a
2
÷÷
, + a
3
÷÷
/ ,
÷÷
/ = /
1
÷÷
i +/
2
÷÷
, + /
3
÷÷
/ , atunci:
÷÷
a
÷÷
/ = a
1
/
1
+ a
2
/
2
+ a
3
/
3
,
(expresia analitica a produsului scalar)
÷÷
a
÷÷
a = a
2
1
+a
2
2
+a
2
3
= |
÷÷
a |
2
;
7) dac¼a
÷÷
a ,
÷÷
/ ¸ 1
3
¸¦
÷÷
0 ¦, atunci:
cos , =
÷÷
a
÷÷
/
|
÷÷
a | |
÷÷
/ |
=
a
1
/
1
+a
2
/
2
+a
3
/
3
_
a
2
1
+ a
2
2
+ a
2
3
_
/
2
1
+ /
2
2
+ /
2
3
;
8) dac¼a ¹, 1 ¸ o
3
¸ si ¹(r
1
, j
1
, .
1
), 1(r
2
, j
2
, .
2
), atunci distan¸ ta dintre punctele
¹ ¸ si 1, notat¼a d (¹, 1) este dat¼a de:
d (¹, 1) = |
÷÷÷
¹1| =
_
(r
2
÷r
1
)
2
+ (j
2
÷j
1
)
2
+ (.
2
÷.
1
)
2
.
Demonstra¸ tie. Fie
÷÷
a ,
÷÷
/ ¸ 1
3
¸¦
÷÷
0 ¦. Atunci avem:
1)
÷÷
/
÷÷
a = |
÷÷
/ | |
÷÷
a | cos(÷,) = |
÷÷
a | |
÷÷
/ | cos , =
÷÷
a
÷÷
/ .
2) Pentru ` 0 ob¸tinem:
`(
÷÷
a
÷÷
/ ) = `|
÷÷
a | |
÷÷
/ | cos , = |`
÷÷
a | |
÷÷
/ | cos , = (`
÷÷
a )
÷÷
/ ,
iar pentru ` < 0:
`(
÷÷
a
÷÷
/ ) = ÷(÷`)|
÷÷
a | |
÷÷
/ | cos , = |`
÷÷
a | |
÷÷
/ | cos(¬ ÷,) = (`
÷÷
a )
÷÷
/ ,
deoarece unghiul dintre `
÷÷
a ¸si
÷÷
/ este ¬ ÷,, dac¼ a ` < 0.
16 1. SPA ¸ TIUL VECTORILOR LIBERI
Analog se ob¸tine ultima egalitate.
3) Se observ¼ a c¼ a
÷÷
a
÷÷
/ = |
÷÷
/ | jr !
b
÷÷
a = |
÷÷
a | jr !
o
÷÷
/ . Atunci:
÷÷
a (
÷÷
/ +
÷÷
c ) = |
÷÷
a | jr !
o
(
÷÷
/ +
÷÷
c ) = |
÷÷
a |(jr !
o
÷ ÷
/ + jr !
o
÷÷
c ) =
÷÷
a
÷÷
/ +
+
÷÷
a
÷÷
c (propozi¸tia 3.5).
4)
÷÷
a
÷÷
a = |
÷÷
a |
2
cos 0 = |
÷÷
a |
2
0, \
÷÷
a ¸ 1
3
¸¦
÷ ÷
0 ¦;
÷÷
a
÷÷
a = 0 ==
|
÷÷
a | = 0 ==
÷÷
a =
÷÷
0 .
5) Dac¼ a
÷÷
a ¸si
÷÷
/ ¸ 1
3
¸¦
÷÷
0 ¦ sunt ortogonali, atunci , =
¬
2
, deci
÷÷
a
÷÷
/ = 0.
Reciproc, dac¼ a
÷÷
a
÷÷
/ = 0, atunci sau |
÷÷
a | = 0 (
÷÷
a =
÷÷
0 ), sau
÷÷
/ = 0 sau cos , = 0,
deci , =
¬
2
¸ [0, ¬], adic¼ a
÷÷
a ¸si
÷÷
/ sunt ortogonali.
6) Folosind 5) rezult¼ a
÷÷
i
÷÷
, = 0,
÷÷
,
÷÷
/ = 0,
÷÷
/
÷÷
i = 0. În plus,
÷÷
i
÷÷
i =
= |
÷÷
i |
2
= 1,
÷÷
,
÷÷
, = 1,
÷÷
/
÷÷
/ = 1. Expresia analitic¼ a se ob¸tine atunci folosind
1),2),3).
7) ¸ Tinem seama de cele de mai sus ¸si de cos , =
÷÷
a
÷÷
/ ,(|
÷÷
a | |
÷÷
/ |).
8) Folosim (6).
PROBLEME REZOLVATE. 1) Fie
÷ ÷
a =
÷÷
n ÷ 3
÷÷
· ,
÷÷
/ = ÷
÷÷
n + 2
÷÷
· , |
÷÷
n | = 3,
|
÷÷
· | =
_
2, j(0) =
¬
4
, 0 …ind unghiul dintre
÷÷
n ¸si
÷÷
· . S¼ a se calculeze:
a)
÷÷
a
÷÷
/ ;
b) lungimile diagonalelor paralelogramului construit pe vectorii
÷÷
a ¸si
÷÷
/ ¸si
unghiul dintre ele.
Solu¸ tie. a) Cum
÷÷
n
÷÷
· = 3, rezult¼ a c¼ a
÷÷
a
÷÷
/ = ÷6. b) Diagonalele parale-
logramului sunt
÷÷
d
1
=
÷÷
a +
÷÷
/ ,
÷÷
d
2
=
÷÷
a ÷
÷÷
/ , deci
÷÷
d
1
= ÷
÷÷
· ,
÷÷
d
2
= 2
÷÷
n ÷5
÷÷
· . Atunci
|
÷÷
d
1
| = |
÷ ÷
· | =
_
2, |
÷÷
d
2
|
2
= (2
÷÷
n ÷5
÷÷
· )(2
÷÷
n ÷5
÷÷
· ) = 26. În consecin¸t¼ a |
÷÷
d
2
| =
_
26.
co: 0 =
÷÷
d
1
.
÷÷
d
2
|
÷÷
d
1
| |
÷÷
d
2
|
=
2
_
13
.
2) Fie ¹, 1, C, 1 patru puncte în spa¸tiu. S¼ a se demonstreze egalitatea lui Euler:
÷÷÷
¹1
÷÷÷
C1 +
÷÷÷
1C
÷÷÷
¹1 +
÷÷
¹C
÷÷÷
11 = 0.
Solu¸ tie. Dac¼ a O este un punct din spa¸tiu, egalitatea rezult¼ a folosind
÷÷÷
¹1 =
÷÷÷
O1÷
÷
÷÷
O¹ etc.
Din aceast¼ a egalitate ob¸tinem:
a) În triunghiul ¹1C, …e H punctul de intersec¸tie a dou¼ a în¼ al¸timi, …e ele ¹H
¸si 1H. Aplicând egalitatea lui Euler punctelor ¹, 1, C, H, rezult¼ a c¼ a ¸si CH este
în¼ al¸time. Astfel se demonstreaz¼ a vectorial concuren¸ta în¼ al¸timilor într-un triunghi.
b) Dac¼ a într-un tetraedru exist¼ a dou¼ a perechi de muchii opuse perpendiculare,
atunci ¸si cea de a treia pereche de muchii opuse este format¼ a din muchii perpen-
diculare.
3) Se dau punctele ¹(2, ÷1, 3), 1(3, 3, 1), C(4, 2, 2). S¼ a se calculeze perimetrul,
aria triunghiului ¹1C ¸si lungimea în¼ al¸timii din 1.
Solu¸ tie. Cum |
÷÷÷
¹1| =
_
21, |
÷÷
¹C| =
_
14, |
÷÷÷
1C| =
_
3, perimetrul este
_
21+
+
_
14 +
_
3. Dar 4o
2
= |
÷÷÷
¹1|
2
|
÷÷
¹C|
2
sin
2
¹ = |
÷÷÷
¹1|
2
|
÷÷
¹C|
2
÷ |
÷÷÷
¹1|
2
|
÷÷
¹C|
2

4. PRODUSE CU VECTORI LIBERI 17
cos
2
¹, deci o =
1
2
_
|
÷÷÷
¹1|
2
|
÷÷
¹C|
2
÷(
÷÷÷
¹1
÷÷
¹C)
2
. Calculând ob¸tinem o =
_
38
2
,
/
b
= =
2o
|
÷÷
¹C|
=
_
19
_
7
.
4.2. Produsul vectorial a doi vectori liberi. Fie
÷÷
a ,
÷÷
/ ¸ 1
3
¸si , ¸ [0, ¬]
unghiul dintre
÷÷
a ¸si
÷÷
/ dac¼ a
÷÷
a ,
÷÷
/ ¸ 1
3
¸¦
÷÷
0 ¦.
DEFINI ¸ TIE. Se nume¸ste produs vectorial al vectorilor
÷÷
a ¸si
÷÷
/ ¸si se noteaz¼ a
÷÷
a
÷÷
/ , vectorul:
÷÷
a
÷÷
/ =
_
|
÷÷
a | |
÷÷
/ | sin,
÷÷
c , dac¼ a
÷÷
a ¸si
÷÷
/ sunt necoliniari
÷÷
0 , dac¼ a
÷÷
a ¸si
÷÷
/ sunt coliniari
,
unde
÷÷
c este un versor perpendicular pe planul determinat de reprezentan¸tii lui
÷÷
a
¸si
÷÷
/ având aceea¸si origine ¸si orientat dup¼ a ”regula burghiului” ¸si anume în sensul
de înaintare a unui burghiu când
÷÷
a se rote¸ste c¼ atre
÷÷
/ printr-un unghi minim (…g.
4.1).
Fig. 4.1
OBSERVA¸ TIE. Efectul de rotire pe care îl produce o for¸t¼ a
÷÷
1 se m¼ asoar¼ a prin
momentul for¸ tei. Dac¼ a O este un punct …xat ¸si 1 punctul de aplica¸tie al for¸tei
÷÷
1 ,
momentul este prin de…ni¸tie vectorul
÷÷÷
O1
÷÷
1 . Punctul O se mai nume¸ste ¸si polul
momentului.
PROPOZI ¸ TIA 4.2. Produsul vectorial are propriet¼a¸ tile:
1)
÷÷
a
÷÷
/ = ÷(
÷÷
/
÷÷
a ), \
÷÷
a ,
÷÷
/ ¸ 1
3
; (anticomutativitate)
2) `(
÷÷
a
÷÷
/ ) = `
÷÷
a
÷ ÷
/ =
÷÷
a `
÷÷
/ , \` ¸ R,
÷÷
a ,
÷÷
/ ¸ 1
3
;
3) (
÷÷
a +
÷÷
/ )
÷÷
c =
÷÷
a
÷÷
c +
÷÷
/
÷÷
c , \
÷÷
a ,
÷÷
/ ,
÷÷
c ¸ 1
3
;
(distributivitate fa¸ t¼a de adunarea vectorilor)
4)
÷÷
a
÷÷
a =
÷÷
0 , \
÷÷
a ¸ 1
3
;
5) |
÷÷
a
÷÷
/ |
2
= |
÷÷
a |
2
|
÷÷
/ |
2
÷(
÷÷
a
÷÷
/ )
2
, \
÷÷
a ,
÷÷
/ ¸ 1
3
;
(identitatea lui Lagrange)
18 1. SPA ¸ TIUL VECTORILOR LIBERI
6) Dac¼a
÷÷
a = a
1
÷÷
i + a
2
÷ ÷
, + a
3
÷÷
/ ,
÷÷
/ = /
1
÷÷
i +/
2
÷÷
, + /
3
÷÷
/ , atunci
÷÷
a
÷÷
/ = (a
2
/
3
÷a
3
/
2
)
÷÷
i + (a
3
/
1
÷a
1
/
3
)
÷÷
, + (a
1
/
2
÷a
2
/
1
)
÷÷÷
/ =
=
¸
¸
¸
¸
¸
¸
÷÷
i
÷÷
,
÷÷
/
a
1
a
2
a
3
/
1
/
2
/
3
¸
¸
¸
¸
¸
¸
;
(expresia analitic¼a a produsului vectorial)
7) |
÷÷
a
÷÷
/ | este aria paralelogramului construit pe suporturile reprezentan¸ tilor
lui
÷÷
a ¸ si
÷÷
/ având aceea¸ si origine. Aria unui triunghi ¹1C este dat¼a de
¹
.1c
=
1
2
|
÷÷÷
¹1
÷÷
¹C|.
Demonstra¸ tie.
1) Dac¼ a
÷÷
a ,
÷÷
/ ¸ 1
3
¸¦
÷÷
0 ¦, atunci:
÷÷
/
÷÷
a = |
÷÷
/ ||
÷÷
a | sin(÷,)
÷÷
c = ÷|
÷÷
a ||
÷ ÷
/ | sin,
÷÷
c = ÷
÷÷
a
÷÷
/ .
2) Dac¼ a ` 0 ¸si
÷÷
a ,
÷÷
/ ¸ 1
3
¸¦
÷÷
0 ¦, atunci ^(`
÷÷
a ,
÷÷
/ ) = ^(
÷÷
a ,
÷÷
/ ), deci:
`(
÷÷
a
÷÷
/ ) = `|
÷÷
a ||
÷÷
/ | sin,
÷÷
c = |`
÷÷
a ||
÷÷
/ | sin,
÷÷
c = (`
÷÷
a )
÷÷
/ .
Celelalte cazuri se trateaz¼ a analog.
3) Fie
÷÷
O¹ ¸ a,
÷÷÷
O1 ¸
÷÷
/ ,
÷÷÷
OC ¸
÷÷
c ,
÷÷÷
O1 ¸
÷÷
d =
÷÷
a +
÷÷
/ (…g. 4.2) ¸si c un plan
perpendicular pe OC în O. Fie ¹
0
, 1
0
, 1
0
proiec¸tiile ortogonale ale punctelor ¹,
1 respectiv 1 pe planul c. Evident O¹
0
1
0
1
0
este un paralelogram. Fie
÷÷÷

00
= =
÷÷÷

0

÷÷÷
OC,
÷÷÷
O1
00
=
÷÷÷
O1
0

÷÷÷
OC,
÷÷÷÷
O1
00
=
÷÷÷
O1
0

÷÷÷
OC. Dac¼ a , este unghiul dintre
÷÷
O¹¸si
÷÷÷
OC, atunci |
÷÷÷

0
| = |
÷÷
O¹| sin, ¸si cum unghiul dintre
÷÷÷

0
¸si
÷÷÷
OC este 90
0
, rezult¼ a
c¼ a
÷÷

÷÷÷
OC =
÷÷÷

0

÷÷÷
OC . Similar ob¸tinem
÷÷÷
O1
÷÷÷
OC =
÷÷÷
O1
0

÷÷÷
OC,
÷÷÷
O1
÷÷÷
OC =
÷÷÷
O1
0

÷÷÷
OC . Dar |
÷÷÷

00
| = |
÷÷÷

0
| |
÷÷÷
OC|,
÷÷÷

00
l
÷÷÷
OC,
÷÷÷

00
l
÷÷÷

0
. Rezult¼ a c¼ a
÷÷÷

00
se ob¸tine rotind vectorul
÷÷÷

0
în planul c cu un unghi de 90
0
. Analog se ob¸tin
÷÷÷
O1
00
,
÷÷÷÷
O1
00
. A¸sadar O¹
00
1
00
1
00
se ob¸tine rotind paralelogramul O¹
0
1
0
1
0
cu 90
0
,
deci este un paralelogram. În concluzie
÷÷÷÷
O1
00
=
÷÷÷

00
+
÷÷÷
O1
00
sau, folosind rela¸tiile
anterioare,
÷÷÷
O1
÷÷÷
OC =
÷÷

÷÷÷
OC+
÷÷÷
O1
÷÷÷
OC, adic¼ a (
÷÷
a +
÷÷
/ )
÷÷
c =
÷÷
a
÷÷
c +
÷÷
/
÷÷
c .
Fig. 4.2
4. PRODUSE CU VECTORI LIBERI 19
4) Folosim de…ni¸tia.
5) Deoarece sin
2
, = 1 ÷cos
2
,, rezult¼ a
|
÷÷
a
÷÷
/ |
2
= |
÷÷
a |
2
|
÷÷
/ |
2
÷|
÷÷
a |
2
|
÷÷
/ |
2
cos
2
, = |
÷÷
a |
2
|
÷÷
/ |
2
÷(
÷÷
a
÷÷
/ )
2
.
6) Se ¸tine seama c¼ a
÷÷
i
÷÷
, =
÷÷
/ = ÷
÷÷
,
÷÷
i ,
÷÷
,
÷÷
/ =
÷÷
i = ÷
÷÷
/
÷÷
, ,
÷÷
/
÷÷
i =
÷÷
, = ÷
÷÷
i
÷÷
/ ¸si
÷÷
i
÷÷
i =
÷ ÷
,
÷÷
, =
÷÷
/
÷÷
/ =
÷÷
0 . Determinantul se va
dezvolta dup¼ a elementele primei linii.
7) Dac¼ a
÷÷
O¹ =
÷÷
a ,
÷÷÷
O1 =
÷÷
/ , atunci aria paralelogramului este
|
÷÷
O¹| |
÷÷÷
O1| sin, = |
÷÷
a | |
÷÷
/ | sin, = |
÷÷
a
÷÷
/ |. (…g. 4.3)
Fig. 4.3
OBSERVA¸ TIE. Din proprietatea 3 rezult¼ a c¼ a dac¼ a într-un punct 1 sunt aplicate
mai multe for¸te, atunci momentul rezultantei este egal cu suma momentelor for¸telor
(Varignon).
PROBLEME REZOLVATE. 1) S¼ a se calculeze aria paralelogramului construit
pe vectorii
÷÷
·
1
=
÷÷
a + 3
÷÷
/ ,
÷÷
·
2
= 2
÷÷
a ÷
÷÷
/ , ¸stiind c¼ a |
÷÷
a | =
_
3, |
÷÷
/ | = 4 ¸si
^(
÷÷
a ,
÷÷
/ ) =
¬
3
.
Solu¸ tie. |
÷÷
a
÷÷
/ | = |
÷÷
a ||
÷÷
/ | sin
¬
3
= 6,
÷÷
·
1

÷÷
·
2
= 7
÷÷
/
÷÷
a . Aria paralelo-
gramului este |
÷÷
·
1

÷÷
·
2
| = 7|
÷÷
/
÷÷
a | = 42.
2) Fie ¹(÷1, 1, 0), 1(2, ÷1, 3), C (4, 2, 2). S¼ a se calculeze aria triunghiului
¹1C.
Solu¸ tie.
÷÷÷
¹1 = 3
÷÷
i ÷ 2
÷÷
, + 3
÷÷
/ ,
÷÷
¹C = 5
÷÷
i +
÷÷
, + 2
÷÷
/ ,
÷÷÷
¹1
÷÷
¹C = ÷7
÷÷
i +
+9
÷÷
, + 13
÷÷
/ . Atunci
/
4.1c
=
1
2
|
÷÷÷
¹1
÷÷
¹C| =
1
2
_
299.
4.3. Produsul mixt a trei vectori liberi. DEFINI ¸ TIE. Se nume¸ste produs
mixt al vectorilor
÷÷
a ,
÷÷
/ ,
÷÷
c ¸ 1
3
, num¼ arul real, notat (
÷÷
a ,
÷÷
/ ,
÷÷
c ), care este egal cu
produsul scalar al vectorilor
÷÷
a ¸si
÷÷
/
÷÷
c :
(
÷÷
a ,
÷÷
/ ,
÷÷
c ) =
÷÷
a (
÷÷
/
÷÷
c )
PROPOZI ¸ TIA 4.3. Produsul mixt are urm¼atoarele propriet¼a¸ ti:
1) Dac¼a
÷÷
a = a
1
÷÷
i + a
2
÷÷
, + a
3
÷÷
/ ,
÷÷
/ = /
1
÷÷
i + /
2
÷÷
, + /
3
÷÷
/ ,
÷÷
c = c
1
÷÷
i + c
2
÷÷
, +c
3
÷÷
/ ,
atunci
(4.1) (
÷÷
a ,
÷÷
/ ,
÷÷
c ) =
¸
¸
¸
¸
¸
¸
a
1
a
2
a
3
/
1
/
2
/
3
c
1
c
2
c
3
¸
¸
¸
¸
¸
¸
.
(expresia analitic¼a a produsului mixt a trei vectori liberi);
20 1. SPA ¸ TIUL VECTORILOR LIBERI
2) (
÷ ÷
a ,
÷÷
/ ,
÷÷
c ) = (
÷÷
/ ,
÷÷
c ,
÷ ÷
a ) = (
÷÷
c ,
÷÷
a ,
÷÷
/ ), (
÷÷
a ,
÷÷
/ ,
÷÷
c ) = ÷(
÷÷
a ,
÷÷
c ,
÷÷
/ );
3) (
÷÷
a ,
÷÷
/ ,
÷÷
c ) = 0 dac¼a ¸ si numai dac¼a
÷÷
a ,
÷÷
/ ,
÷÷
c sunt coplanari;
4)
¸
¸
¸(
÷÷
a ,
÷÷
/ ,
÷÷
c )
¸
¸
¸ este volumul paralelipipedului oblic construit pe suporturile reprezen-
tan¸ tilor vectorilor
÷÷
a ,
÷÷
/ ,
÷÷
c considera¸ ti cu origine comun¼a;
5) (
÷÷
n +
÷÷
· ,
÷÷
/ ,
÷÷
c ) = (
÷÷
n ,
÷÷
/ ,
÷÷
c ) + (
÷÷
· ,
÷÷
/ ,
÷÷
c ).
Demonstra¸ tie. 1) Se folosesc expresiile analitice ale produsului scalar ¸si ale
produsului vectorial.
2) Se utilizeaz¼ a propriet¼ a¸tile determinan¸tilor.
3) Produsul mixt este nul dac¼ a ¸si numai dac¼ a o linie a determinantului din (4.1)
este combina¸tie liniar¼ a de celelalte dou¼ a, ceea ce este echivalent cu faptul c¼ a unul
dintre vectori este combina¸tie liniar¼ a a celorlal¸ti doi, adic¼ a sunt coplanari.
4) Dac¼ a
÷÷
O¹ ¸
÷÷
a ,
÷÷÷
O1 ¸
÷÷
/ ,
÷÷÷
OC ¸
÷÷
c ,
÷÷÷
O1 ¸
÷÷
/
÷÷
c , , = ^(
÷÷
a ,
÷÷
/
÷÷
c ),
atunci considerând ca baz¼ a paralelogramul O1C' (…g. 4.4) ¸si cum O¹
0
este
în¼ al¸timea paralelipipedului relativ la aceast¼ a baz¼ a, rezult¼ a:
\ = |
÷÷
/
÷÷
c | O¹
0
= |
÷÷
/
÷÷
c ||
÷÷
a | [cos ,[ =
¸
¸
¸(
÷÷
a ,
÷÷
/ ,
÷÷
c )
¸
¸
¸ .
5) Se folosesc propriet¼ a¸tile determinan¸tilor.
Fig. 4.4
PROBLEME REZOLVATE. 1) S¼ a se determine volumul paralelipipedului con-
struit pe vectorii
÷÷
a =
÷÷
n +2
÷÷
· ,
÷÷
/ = 5
÷÷
n ÷4
÷÷
· +3
÷÷
n,
÷÷
c =
÷÷
n +
÷÷
· ÷
÷÷
n, ¸stiind c¼ a
|
÷÷
n | = 2
_
2, |
÷÷
· | =
_
3, |
÷÷
n| = 2, ^(
÷÷
· ,
÷÷
n) =
¬
3
, iar unghiul dintre vectorul
÷÷
n ¸si
planul determinat de vectorii
÷÷
· ¸si
÷÷
n este
¬
4
.
Solu¸ tie. (
÷÷
a ,
÷÷
/ ,
÷÷
c ) = 17(
÷÷
n ,
÷÷
· ,
÷÷
n), (
÷÷
n ,
÷÷
· ,
÷÷
n) =
÷÷
n (
÷÷
·
÷÷
n) = |
÷÷
n |
|
÷÷
·
÷÷
n| cos
¬
4
= 6, deoarece |
÷÷
·
÷÷
n| = |
÷÷
· ||
÷÷
n| sin
¬
3
= 3. Atunci volumul
este \ = 17 3 = 51.
2) S¼ a se determine volumul \ ¸si în¼ al¸timea / din 1 ale tetraedrului ¹1C1,
dac¼ a ¹(1, ÷5, 4), 1(0, ÷3, 1), C (2, 4, 3), 1(1, 0, 1).
4. PRODUSE CU VECTORI LIBERI 21
Solu¸ tie.
÷÷÷
¹1 = ÷
÷÷
i + 2
÷÷
, ÷ 3
÷÷
/ ,
÷÷
¹C =
÷÷
i + 9
÷÷
, ÷
÷÷
/ ,
÷÷÷
¹1 = 5
÷÷
, ÷ 3
÷÷
/ ,
(
÷÷÷
¹1,
÷÷
¹C,
÷÷÷
¹1) = 13,
÷÷÷
¹1
÷÷
¹C = 25
÷÷
i ÷4
÷÷
, ÷11
÷÷
/ . \ =
¸
¸
¸(
÷÷÷
¹1,
÷÷
¹C,
÷÷÷
¹1)
¸
¸
¸
6
=
13
6
.
Aria ´¹1C este
_
762
2
, deci / =
13
_
762
.
4.4. Dublul produs vectorial. DEFINI ¸ TIE. Dac¼ a
÷÷
a ,
÷÷
/ ,
÷÷
c ¸ 1
3
, vectorul
÷÷
a (
÷÷
/
÷÷
c ) se nume¸ste dublul produs vectorial al vectorilor
÷÷
a ,
÷÷
/ ,
÷÷
c .
PROPOZI ¸ TIA 4.4. Dublul produs vectorial
÷ ÷
d =
÷÷
a (
÷÷
/
÷÷
c ) este un vector
coplanar cu vectorii
÷÷
/ ¸ si
÷÷
c ¸ si
÷÷
d =
¸
¸
¸
¸
¸
÷÷
/
÷÷
c
÷÷
a
÷÷
/
÷÷
a
÷÷
c
.
¸
¸
¸
¸
¸
Demonstra¸ tie. Din de…ni¸tie
÷÷
d l
÷÷
a ,
÷÷
d l
÷÷
/
÷÷
c . Dar ¸si
÷÷
/ l
÷÷
/
÷÷
c ,
÷÷
c l
÷÷
/
÷÷
c ,
deci
÷÷
d este coplanar cu
÷÷
/ ¸si
÷÷
c . Egalitatea din enun¸t se demonstreaz¼ a folosind
expresiile analitice ale produsului vectorial ¸si ale produsului scalar.
OBSERVA¸ TIE. Deoarece produsul vectorial nu este asociativ, este obligatorie
e-xisten¸ta parantezelor în expresia dublului produs vectorial. Spre exemplu, dac¼ a
÷÷
a =
÷÷
i +
÷÷
, ,
÷÷
/ =
÷÷
, +
÷÷
/ ,
÷÷
c =
÷÷
/ +
÷÷
i , atunci
÷÷
a (
÷÷
/
÷÷
c ) = ÷
÷÷
i +
÷÷
, , iar
(
÷÷
a
÷÷
/ )
÷÷
c = ÷
÷÷
i +
÷÷
/ .
PROPOZI ¸ TIA 4.5. Dac¼a
÷÷
a ,
÷÷
/ ,
÷÷
c ,
÷÷
d ¸ 1
3
, atunci
(
÷÷
a
÷÷
/ ) (
÷÷
c
÷÷
d ) =
¸
¸
¸
¸
¸
÷÷
a
÷÷
c
÷÷
a
÷÷
d
÷÷
/
÷÷
c
÷÷
/
÷÷
d
¸
¸
¸
¸
¸
.
Demonstra¸ tie. Fie
÷÷
· =
÷÷
c
÷÷
d . Folosind propriet¼ a¸tile produsului mixt ¸si
produsului scalar, rezult¼ a:
(
÷÷
a
÷÷
/ )
÷÷
· = (
÷÷
·
÷÷
a )
÷÷
/ = ((
÷÷
c
÷÷
d )
÷÷
a )
÷÷
/ = [(
÷÷
a
÷÷
c )
÷÷
d ÷
÷(
÷÷
a
÷÷
d )
÷÷
c ]
÷ ÷
/ = (
÷÷
a
÷÷
c )(
÷÷
/
÷÷
d ) ÷(
÷÷
a
÷÷
d )(
÷÷
/
÷÷
c ).
DEFINI ¸ TIE. Dac¼ a
÷÷
a ,
÷÷
/ ,
÷÷
c ¸ 1
3
, num¼ arul real:
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
÷÷
a
÷÷
a
÷÷
a
÷÷
/
÷÷
a
÷÷
c
÷÷
/
÷÷
a
÷÷
/
÷÷
/
÷÷
/
÷÷
c
÷÷
c
÷÷
a
÷÷
c
÷÷
/
÷÷
c
÷÷
c
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
se nume¸ste determinantul Gram al celor trei vectori.
PROPOZI ¸ TIA 4.6. Vectorii
÷÷
a ,
÷÷
/ ,
÷÷
c sunt coplanari dac¼a ¸ si numai dac¼a deter-
minantul lor Gram este nul.
Demonstra¸ tie. Folosind expresiile analitice ale vectorilor
÷÷
a ,
÷÷
/ ,
÷÷
c se arat¼ a c¼ a
determinantul Gram este egal cu (
÷÷
a ,
÷÷
/ ,
÷÷
c )
2
.
22 1. SPA ¸ TIUL VECTORILOR LIBERI
5. Probleme
1. Fie ¹1C un triunghi ¸si ' un punct variabil. S¼ a se arate c¼ a vectorul
÷÷÷
'¹ + 2
÷÷÷
'1 ÷3
÷÷÷
'C este constant.
2. Dac¼ a O este punctul de intersec¸tie al diagonalelor paralelogramului ¹1C1,
iar ' un punct oarecare, atunci
÷÷÷
'¹ +
÷÷÷
'1 +
÷÷÷
'C +
÷÷÷
'1 = 4
÷÷÷
'O.
3. Fie ¹1 ¸si C1 dou¼ a coarde perpendiculare în cercul de centru O ¸si 1 punctul
lor de intersec¸tie. S¼ a se arate c¼ a
÷÷
1¹ +
÷÷
11 +
÷÷
1C +
÷÷
11 = 4
÷÷
1O.
4. S¼ a se arate c¼ a G este centrul de greutate al unui triunghi ¹1C, dac¼ a ¸si
numai dac¼ a
÷÷
G¹+
÷÷÷
G1 +
÷÷÷
GC =
÷÷
0 . În plus, dac¼ a ', ·, 1 sunt mijloacele laturilor
triunghiului ¹1C, atunci triunghiurile '·1 ¸si ¹1C au acela¸si centru de greutate.
5. Fie ¹
I
, 1 _ i _ 6 mijloacele laturilor unui hexagon convex. S¼ a se arate c¼ a:
a) se poate construi un triunghi cu segmentele [¹
1
¹
2
], [¹
3
¹
4
], [¹
5
¹
6
];
b) triunghiurile ¹
1
¹
3
¹
5
¸si ¹
2
¹
4
¹
6
au acela¸si centru de greutate.
6. Punctul C se a‡¼ a pe segmentul [¹1] la
3
5
de 1. Dac¼ a ' este un punct
oarecare, s¼ a se exprime
÷÷÷
'C în func¸tie de
÷÷
a =
÷÷÷
'¹ ¸si
÷÷
/ =
÷÷÷
'1.
7. Dac¼ a punctele ¹
1
, 1
1
, C
1
împart segmentele [1C], [C¹], [¹1] respectiv în
acela¸si raport `, s¼ a se arate c¼ a segmentele [¹¹
1
], [11
1
], [CC
1
] pot … laturile unui
triunghi.
8. Dac¼ a ¹1 este bisectoarea unghiului ¹ a triunghiului ¹1C, 1 ¸ (1C), iar
/, c sunt lungimile laturilor [1C] ¸si [¹1] , atunci
÷÷
r
1
=
/
÷÷
r
1
+ c
÷÷
r
c
/ + c
.
9. Dac¼ a a, /, c sunt lungimile laturilor [1C], [C¹], respectiv [¹1] ale unui
triunghi ¹1C, iar 1 centrul cercului înscris în triunghiul ¹1C, atunci are loc
a
÷÷
r
.
+ /
÷÷
r
1
+ c
÷÷
r
c
= (a + / + c)
÷÷
r
1
.
10. S¼ a se demonstreze c¼ a cele trei drepte care unesc mijloacele muchiilor opuse
ale unui tetraedru ¸si cele patru drepte care unesc …ecare vârf cu centrul de greutate
al fe¸tei opuse sunt concurente.
11. Fie ¹ ¸si 1 dou¼ a puncte distincte. Determina¸ti mul¸timea punctelor '
pentru care exist¼ a t ¸ R astfel încât
÷÷
r
1
= t
÷÷
r
.
+(1 + t)
÷÷
r
1
. Caz particular t ¸ [0, 1].
12. Punctele C
1
, ¹
1
, 1
1
împart laturile [¹1], [1C] respectiv [C¹] în rapoartele
`, j, respectiv i. Punctele ¹
1
, 1
1
, C
1
sunt coliniare dac¼ a ¸si numai dac¼ a `ji = 1
(teorema lui Menelaus).
13. Se dau punctele ¹(2, ÷3, 4), 1(3, 2, ÷1), C (0, 1, ÷2). S¼ a se determine un
punct 1 astfel încât ¹1C1 s¼ a …e paralelogram.
14. a) S¼ a se arate c¼ a punctele ¹(1, 5, ÷2), 1(9, ÷1, 22), C (÷3, 8, ÷14) sunt
coliniare;
b) Pentru ce valoare a lui ` punctele ¹, 1 ¸si 1(÷7, 11, ÷2 + 12`) sunt coli-
niare?
c) Punctele ¹, 1 ¸si 1 (÷7, 5 ÷2`, ÷2 + 12`) pot … coliniare?
5. PROBLEME 23
15. S¼ a se determine ` astfel încât vectorii
÷÷
a =
÷÷
i + 2
÷÷
, + 4
÷÷
/ ,
÷÷
/ =
÷÷
i +
+(` ÷1)
÷÷
, + (6 ÷`)
÷÷
/ ,
÷÷
c = 2
÷÷
i ÷ `
÷÷
, + (` + 4)
÷÷
/ s¼ a …e coplanari. Pentru
` =
20
9
s¼ a se descompun¼ a vectorul
÷÷
a dup¼ a direc¸tiile lui
÷÷
/ ¸si
÷÷
c .
16. Fie
÷÷
:,
÷÷
: ,
÷÷
j trei vectori necoplanari.
a) Sunt coplanari vectorii
÷÷
n =
÷÷
: +
÷÷
: +
÷÷
j ,
÷÷
· =
÷÷
: + 2
÷÷
: ÷ 3
÷÷
j ,
÷÷
n =
=
÷÷
: + 4
÷÷
: + 9
÷÷
j ?
b) S¼ a se descompun¼ a vectorul
÷÷
a = 2
÷÷
: + 7
÷÷
: + 21
÷÷
j dup¼ a direc¸tiile vectorilor
÷÷
n ,
÷÷
· ,
÷÷
n.
17. Fie
÷÷
a ,
÷÷
/ vectori nenuli. S¼ a se arate c¼ a vectorii
÷÷
a +
÷÷
/ ¸si
÷÷
a ÷
÷÷
/ sunt
ortogonali dac¼ a ¸si numai dac¼ a |
÷÷
a | = |
÷÷
/ |.
18. S¼ a se arate c¼ a vectorii
÷÷
n = (
÷÷
a
÷÷
/ )
÷÷
c ÷(
÷÷
a
÷÷
c )
÷÷
/ ¸si
÷÷
a sunt ortogonali.
19. Dac¼ a
÷÷
n ¸si
÷÷
· sunt doi versori ortogonali, atunci vectorii
÷÷
a = `
÷÷
n ÷
÷÷
· ¸si
÷÷
/ =
÷÷
n + `
÷÷
· sunt ortogonali.
20. S¼ a se interpreteze geometric egalitatea |
÷÷
a +
÷÷
/ |
2
= |
÷÷
a ÷
÷÷
/ |
2
= |
÷÷
a |
2
+
+|
÷÷
/ |
2
.
21. S¼ a se arate c¼ a |
÷÷
a +
÷÷
/ |
2
+ |
÷÷
a ÷
÷÷
/ |
2
= 2(|
÷÷
a |
2
+ |
÷÷
/ |
2
). Interpretare
geometric¼ a.
22. Dac¼ a G este baricentrul sistemului de puncte materiale ('
1
, '
2
, ..., '
n
)
re-lativ la sistemul de ponderi (:
1
, :
2
, ..., :
n
), iar ' un punct arbitrar, s¼ a se arate
c¼ a
n

I=1
:
I
|
÷÷÷÷
''
I
|
2
= |
÷÷÷
'G|
2
n

I=1
:
I
+
n

I=1
:
I
|
÷÷÷
G'
I
|
2
(Stewart).
23. S¼ a se calculeze rezultanta for¸telor
÷÷
1
1
= 2
÷÷
:+3
÷÷
: +
÷÷
j ,
÷÷
1
2
=
÷÷
:÷3
÷÷
: , dac¼ a
|
÷÷
:| = 1, |
÷÷
j | = 2, ](
÷÷
:,
÷÷
j ) =
¬
3
.
24. Dac¼ a |
÷÷
a | = |
÷÷
/ | = |
÷÷
c | = 1 ¸si
÷÷
a +
÷÷
/ +
÷÷
c =
÷÷
0 , s¼ a se calculeze
÷÷
a
÷÷
/ +
÷÷
/
÷÷
c +
÷÷
a
÷÷
c .
25. Fie vectorii
÷÷
: ¸si
÷÷
: , unde |
÷÷
:| = 2, |
÷÷
: | =
_
2, ](
÷÷
:,
÷÷
: ) =
¬
4
. S¼ a se
determine ` astfel ca vectorii
÷÷
a = 2
÷÷
: ÷3
÷÷
: ¸si
÷÷
/ = `
÷÷
: +
÷÷
: s¼ a …e ortogonali.
26. Pentru ce valoare a lui `, vectorii
÷÷
n =
÷÷
i + 2
÷÷
, + (` ÷1)
÷÷
/ ,
÷÷
· =
= 2
÷÷
i ÷
÷÷
, + 3
÷÷
/ sunt ortogonali?
27. Fie vectorii
÷÷
n = 2
÷÷
a ÷
÷÷
/ ,
÷÷
· = ÷3
÷÷
a + 2
÷÷
/ , unde |
÷÷
a | = 3, |
÷÷
/ | = 4,
iar
÷÷
a ¸si
÷÷
/ sunt ortogonali. S¼ a se calculeze lungimile diagonalelor paralelogramului
construit pe vectorii
÷÷
n ¸si
÷÷
· ¸si unghiul dintre ele.
28. Se dau punctele ¹(1, ÷1, 1), 1(2, ÷1, ÷1), C (0, 2, 4). S¼ a se calculeze
perime-trul ¸si unghiurile triunghiului ¹1C.
29. Se dau punctele ¹(12, ÷4, 3), 1(3, 12, ÷4), C (2, 3, ÷4). S¼ a se arate c¼ a:
a) triunghiul ¹O1 este isoscel;
b) triunghiul ¹OC este dreptunghic;
c) s¼ a se calculeze perimetrul triunghiului ¹1C.
24 1. SPA ¸ TIUL VECTORILOR LIBERI
30. S¼ a se determine un vector de norm¼ a 26 situat în planul rOj, care s¼ a …e
perpendicular pe vectorul
÷÷
a = 12
÷÷
i + 5
÷÷
, ÷7
÷÷
/ .
31. Se consider¼ a vectorii
÷÷
a = 2
÷÷
i +5
÷÷
, ÷7
÷÷
/ ,
÷÷
/ =
÷÷
i +
÷÷
, +
÷÷
/ . S¼ a se calculeze
unghiul dintre vectorii
÷÷
a ¸si
÷÷
/ , precum ¸si jr
!
o
!
b
÷÷
/ .
32. S¼ a se determine un versor al bisectoarei unghiului C al triunghiului ¹1C,
unde ¹(0, 1, 1), 1(÷1, 1, 2), C (1, 2, 3).
33. S¼ a se arate c¼ a punctele ¹(÷4, 0, 1), 1(0, 1, 1), C (4, 4, 0), 1(4, 6, ÷1) sunt
coplanari. S¼ a se calculeze aria patrulaterului ¹1C1.
34. S¼ a se calculeze (
÷÷
a +
÷÷
/ ) (
÷÷
/ ÷
÷÷
a ). Interpretare geometric¼ a.
35. S¼ a se arate c¼ a în orice triunghi ¹1C are loc
÷÷÷
¹1
÷÷÷
1C =
÷÷÷
1C
÷÷
C¹ =
=
÷÷

÷÷÷
¹1.
36. S¼ a se calculeze aria ¸si lungimile diagonalelor paralelogramului construit pe
vectorii
÷÷
n =
÷÷
a ÷2
÷÷
/ ,
÷÷
· = 2
÷÷
a +3
÷÷
/ , ¸stiind c¼ a |
÷÷
a | = 4, |
÷÷
/ | = 5, ](
÷÷
a ,
÷÷
/ ) =
¬
3
.
37. S¼ a se calculeze aria paralelogramului construit pe vectorii
÷÷
a =
÷÷
i + 2
÷÷
, ÷
÷
÷÷
/ ,
÷÷
/ = 2
÷÷
i ÷
÷÷
, +
÷÷
/ . S¼ a se determine un versor perpendicular pe cei doi vectori.
38. Fie vectorii necoliniari
÷÷
n ¸si
÷÷
· . Pentru ce valoare a lui c vectorii
÷÷
a =
= c
÷÷
n ÷2
÷÷
· ,
÷÷
/ = 2
÷÷
n +
÷÷
· sunt coliniari?
39. Se dau punctele ¹(÷1, 2, 0), 1(1, 1, 1), C (2, 3, 4). S¼ a se calculeze aria
triunghiului ¹1C ¸si lungimea în¼ al¸timii din C pe ¹1.
40. Fie vectorii
÷÷
a =
÷÷
i ÷
÷÷
, +
÷÷
/ ,
÷÷
/ =
÷÷
i + 2
÷÷
, +
÷÷
/ . S¼ a se determine un
vector
÷÷
· astfel încât
÷÷
·
÷÷
a =
÷÷
/ .
41. S¼ a se determine volumul paralelipipedului construit pe vectorii
÷÷
a ,
÷÷
/ ,
÷÷
c ,
unde
÷÷
a =
÷÷
:+2
÷÷
: +
÷÷
j ,
÷÷
/ = 2
÷÷
:+3
÷÷
: +3
÷÷
j ,
÷÷
c = 3
÷÷
:+7
÷÷
: +
÷÷
j , unde |
÷÷
:| = 1,
|
÷÷
: | = 2
_
2, |
÷÷
j | = 2
_
3, ](
÷÷
: ,
÷÷
j ) =
¬
3
, iar unghiul dintre vectorul
÷÷
: ¸si planul
determinat de vectorii
÷÷
: ¸si
÷÷
j are m¼ asura
¬
4
.
42. S¼ a se arate c¼ a vectorii
÷ ÷
: =
÷÷
a + 2
÷÷
/ +
÷÷
c ,
÷÷
: =
÷÷
a +
÷÷
/ ÷
÷÷
c ,
÷÷
j =
=
÷÷
a + 3
÷÷
/ + 3
÷÷
c sunt coplanari.
43. S¼ a se arate c¼ a vectorii
÷÷
a =
÷÷
i +
÷÷
, +
÷÷
/ ,
÷÷
/ =
÷÷
i +
÷÷
, + 2
÷÷
/ ,
÷÷
c =
÷÷
i +
+2
÷÷
, + 3
÷÷
/ nu sunt coplanari. S¼ a se descompun¼ a vectorul
÷÷
· = 6
÷÷
i + 9
÷÷
, + 14
÷÷
/
dup¼ a direc¸tiile vectorilor
÷÷
a ,
÷÷
/ ,
÷÷
c .
44. Se dau vectorii
÷÷
a = 2
÷÷
i +
÷÷
, ÷3
÷÷
/ ,
÷÷
/ = 3
÷÷
i +2
÷÷
, ÷5
÷÷
/ ,
÷÷
c = =
÷÷
i ÷
÷÷
, +
÷÷
/ .
Se cere:
a) volumul paralelipipedului construit pe vectorii
÷÷
a ,
÷÷
/ ,
÷÷
c ;
b) lungimea în¼ al¸timii paralelipipedului pe baza determinat¼ a de
÷÷
a ¸si
÷÷
/ .
45. Se dau punctele ¹(3, 1, 4), 1(5, 2, 1), C (1, 1, ÷6), 1(1, 2, 3). S¼ a se cal-
culeze volumul tetraedrului ¹1C1 ¸si lungimea în¼ al¸timii din 1 pe planul ¹C1a
acestui tetraedru.
5. PROBLEME 25
46. S¼ a se determine ` astfel încât volumul paralelipipedului construit pe vectorii
÷÷
a = 2
÷÷
i ÷3
÷÷
, +
÷÷
/ ,
÷÷
/ =
÷÷
i +
÷÷
, ÷2
÷÷
/ ,
÷÷
c = `
÷÷
i + 2
÷÷
, s¼ a …e 10.
47. S¼ a se determine ` astfel încât vectorii
÷÷
a =
÷÷
i + `
÷÷
, ÷ 4
÷÷
/ ,
÷÷
/ = (` ÷ 1)

÷÷
, +
÷÷
/ ,
÷÷
c =
÷÷
i + 4
÷÷
, ÷2
÷÷
/ s¼ a …e coplanari. Pentru ` = 2 s¼ a se descompun¼ a
÷÷
a
dup¼ a direc¸tiile vectorilor
÷÷
/ ¸si
÷÷
c .
48. S¼ a se arate c¼ a
÷÷
a (
÷÷
/
÷÷
c ) +
÷÷
/ (
÷÷
c
÷÷
a ) +
÷÷
c (
÷÷
a
÷÷
/ ) =
÷÷
0 .
49. S¼ a se arate c¼ a (
÷÷
a
÷÷
/ ,
÷÷
/
÷÷
c ,
÷÷
c
÷÷
a ) = (
÷÷
a ,
÷÷
/ ,
÷÷
c )
2
.
CHAPTER 2
Spa¸tii vectoriale
No¸tiunea de spa¸tiu vectorial este una din no¸tiunile cele mai importante în
matematic¼ a ¸si în aplica¸tiile acesteia în alte ¸stiin¸te. În …zic¼ a ¸si în ¸stiin¸tele inginere¸sti,
spa¸tiile vectoriale constituie un aparat indispensabil pentru a reprezenta anumite
m¼ arimi: for¸te, viteze, starea unui sistem în mecanica cuantic¼ a etc.
1. De…ni¸tia unui spa¸tiu vectorial. Exemple
În cele ce urmeaz¼ a vom nota cu 1, …e corpul numerelor complexe (C), …e corpul
numerelor reale (R).
DEFINI ¸ TIE. O mul¸time nevid¼ a \ se nume¸ste spa¸ tiu vectorial (sau liniar) peste
corpul 1 dac¼ a este înzestrat¼ a cu dou¼ a legi de compozi¸tie: una intern¼a, notat¼ a
aditiv, (r, j) ÷ r + j (deci o aplica¸tie a produsului cartezian \ \ în \ ) ¸si una
extern¼a, notat¼ a multiplicativ (c, r) ÷ cr (deci o aplica¸tie a produsului cartezian
1 \ în \ ), cu urm¼ atoarele propriet¼ a¸ti:
1) r +j = j + r, \r, j ¸ \ ;
2) (r +j) + . = r + (j +.), \r, j, . ¸ \ ;
3) exist¼ a un element 0
\
astfel încât r + 0
\
= r, \r ¸ \ ;
4) pentru orice r ¸ \ exist¼ a un element r
0
¸ \ astfel încât r + r
0
= 0
\
;
5) 1 r = r, \r ¸ \ ;
6) c(,r) = (c,)r, \c, , ¸ 1, \r ¸ \ ;
7) (c +,)r = cr +,r, \c, , ¸ 1, \r ¸ \ ;
8) c(r +j) = cr +cj, \c ¸ 1, \r, j ¸ \ .
Adesea, în loc de spa¸tiu vectorial peste corpul 1 vom spune, simplu, 1-spa¸ tiu
vectorial. Când 1 = R, \ se nume¸ste spa¸ tiu vectorial real, iar când 1 = C, \ se
nume¸ste spa¸ tiu vectorial complex.
Elementele lui \ se numesc vectori, iar cele din 1 se numesc scalari. Vom nota,
în general, vectorii cu litere latine, iar scalarii prin litere grece¸sti.
Propriet¼ a¸tile 1)-4) spun c¼ a (\, +) este grup comutativ. Vectorul 0
\
din 3) este
unic ¸si se nume¸ste vector nul al spa¸tiului \ . De asemenea, pentru orice r ¸ \ ,
elementul r
0
care intervine în 4) este unic, se nume¸ste opusul lui r ¸si se noteaz¼ a
÷r. Suma dintre vectorul r ¸si opusul vectorului j se noteaz¼ a r ÷ j ¸si se nume¸ste
diferen¸ ta dintre r ¸si j.
PROPOZI ¸ TIA 1.1. (Reguli de calcul într-un spa¸tiu vectorial).
a) c(r ÷j) = cr ÷cj, \r, j ¸ \, \c ¸ 1;
b) c 0
\
= 0
\
, \c ¸ 1;
c) (c ÷,)r = cr ÷,r, \r ¸ \, \c, , ¸ 1;
d) 0 r = 0
\
, \r ¸ \ ;
e) (÷c) r = c(÷r) = ÷(cr) , \r ¸ \, \c ¸ 1;
27
28 2. SPA ¸ TII VECTORIALE
f) dac¼a r ¸ \ ¸ si c ¸ 1, atunci cr = 0
\
==c = 0 sau r = 0
\
.
Demonstra¸ tie. a) c(r ÷j) + cj = c[(r ÷j) + j] = cr. b) În a) se ia r = j.
c) (c ÷,)r + ,r = [(c ÷,) + ,]r = cr. d) În c) se ia c = ,.
e) cr + c(÷r) = c(r ÷r) = c0
\
= 0
\
. cr + (÷c) r = [c + (÷c)]r =
= (c ÷c) r = 0 r = 0
\
. f) Conform b) ¸si d), ` 0
\
= 0 r = 0
\
. Reciproc, dac¼ a
cr = 0
\
¸si c ,= 0, atunci exist¼ a c
1
(1 …ind corp), deci c
1
(cr) = c
1
0
\
= 0
\
.
Dar c
1
(cr) = =
_
c
1
c
_
r = 1 r = r, deci r = 0
\
.
EXEMPLE. 1) Mul¸timea vectorilor liberi din spa¸tiu sau din plan, notat¼ a 1
3
respectiv 1
2
(cap.1), este un R-spa¸tiu vectorial în raport cu adunarea vectorilor
liberi ¸si înmul¸tirea cu un scalar a unui vector liber(prop. 2.1, 2.2, cap. 1).
2) Fie : ¸ N

¸si 1
n
= 1 1 ... 1 =
_
(r
1
, r
2
, ..., r
n
) ; r
I
¸ 1, i = 1, :
_
.
Dac¼ a r = (r
1
, ..., r
n
) ¸ 1
n
, j = (j
1
, ..., j
n
) ¸ 1
n
¸si c ¸ 1, de…nim:
r + j = (r
1
+ j
1
, ..., r
n
+ j
n
), cr = (cr
1
, ..., cr
n
) .
De exemplu, în R
2
, (2, ÷3) +(0, 3) = (2, 0), (÷5)(1, ÷2) = (÷5, 10). De aseme-
nea, în R
3
, (1, 2, ÷2) + (÷2, 0, 1) = (÷1, 2, ÷1), 3(1, 2, 0) = (3, 6, 0). Înzestrat cu
cele dou¼ a legi de compozi¸tie 1
n
este un 1-spa¸tiu vectorial. Vectorul nul este 0 =
(0, 0, ..., 0), iar opusul vectorului r = (r
1
, ..., r
n
) este vectorul ÷r = (÷r
1
, ..., ÷r
n
).
Propriet¼ a¸tile 1)-8) se veri…c¼ a imediat. Astfel se poate organiza R
n
ca R-spa¸tiu
vectorial, iar C
n
ca C-spa¸tiu vectorial. Elementele lui 1
n
se numesc vectori (linie)
n-dimensionali, iar 1
n
se nume¸ste spa¸ tiu aritmetic cu n dimensiuni. În particular
R
n
se nume¸ste spa¸ tiu aritmetic real cu n dimensiuni.
În unele aplica¸tii este avantajos s¼ a d¼ am vectorii lui 1
n
sub form¼ a de coloane
r =
_
_
_
_
_
_
r
1
r
2
.
.
r
n
_
_
_
_
_
_
, r
I
¸ 1, i = 1, :.
În acest caz 1
n
va … numit spa¸ tiul vectorilor coloan¼a n-dimensionali.
3) Mul¸timea matricelor cu : linii ¸si : coloane cu coe…cien¸tii în 1, notat¼ a
'
n,n
(1), poate … înzestrat¼ a cu o structur¼ a de 1-spa¸tiu vectorial, cele dou¼ a oper-
a¸tii …ind adunarea matricelor ¸si înmul¸tirea cu un scalar a unei matrice.
4) Fie R[A] mul¸timea polinoamelor în nedeterminata A cu coe…cien¸ti în R.
În raport cu adunarea polinoamelor ¸si înmul¸tirea unui polinom cu un scalar, R[A]
este un R-spa¸tiu vectorial.
5) Fie ' o mul¸time oarecare, \ un 1-spa¸tiu vectorial ¸si
T (', \ ) = ¦); ) : ' ÷\ ¦. Dac¼ a ), q ¸ T (', \ ) ¸si c ¸ 1, de…nim
() +q) (r) = ) (r) + q (r) , \r ¸ ', (c)) (r) = c) (r) , \r ¸ '.
Se veri…c¼ a u¸sor c¼ a T (', \ ) înzestrat cu cele dou¼ a legi de compozi¸tie este un
1-spa¸tiu vectorial.
2. Subspa¸tii vectoriale. Opera¸tii cu subspa¸tii vectoriale
DEFINI ¸ TIE. Fie \ un 1-spa¸tiu vectorial. O submul¸time nevid¼ a o ¸ \ se
nume¸ste subspa¸ tiu vectorial dac¼ a:
1) r, j ¸ o =r + j ¸ o;
2) r ¸ o, c ¸ 1 =cr ¸ o.
2. SUBSPA ¸ TII VECTORIALE. OPERA ¸ TII CU SUBSPA ¸ TII VECTORIALE 29
Mul¸timea o înzestrat¼ a cu legile induse de (r, j) ÷r +j ¸si (r, j) ÷cr este un
1-spa¸tiu vectorial.
PROPOZI ¸ TIA 2.1. (Criteriul subspa¸tiului). o ¸ \ este subspa¸ tiu vectorial
==\r, j ¸ o ¸ si c, , ¸ 1 =cr +,j ¸ o.
EXEMPLE. 1) Mul¸timea ¦0
\
¦ este un subspa¸tiu vectorial al lui \ numit sub-
spa¸ tiu nul, iar \ se nume¸ste subspa¸ tiu total. ¦0
\
¦ este cel mai mic (fa¸t¼ a de incluzi-
une) subspa¸tiu posibil al lui \ , iar \ cel mai mare subspa¸tiu posibil al lui \ . Cele
dou¼ a subspa¸tii se numesc improprii sau triviale. Orice subspa¸tiu diferit de aceste
dou¼ a subspa¸tii se nume¸ste subspa¸ tiu propriu.
2) În 1
n
consider¼ am, pentru orice 1 _ i _ :, mul¸timile
o
I
= ¦r ¸ 1
n
; r = (r
1
, ..., r
I1
, 0
1
, r
I+1
, ..., r
n
)¦ .
Se veri…c¼ a u¸sor c¼ a o
I
este subspa¸tiu vectorial al lui 1
n
, pentru orice indice i,
1 _ i _ :. Mai general, …e : ¸ ·, : _ :. Submul¸timea o ¸ 1
n
format¼ a din to¸ti
vectorii ce au pe : componente …xate elementul 0
1
, este un subspa¸tiu vectorial al
lui 1
n
.
3) Fie : ¸ N

. Mul¸timea R
n
[A] a polinoamelor în nedeterminata A, cu coe…-
cien¸ti în R, de grad _ :, este un subspa¸tiu vectorial al lui R[A]. Într-adev¼ ar, dac¼ a
), q ¸ R
n
[A] ¸si c, , ¸ R, atunci qrad(c) +,q) _ max(qrad ), qrad q), deci R
n
[A]
este un subspa¸tiu vectorial al lui R[A].
4) Fie a, / ¸ R, a < /. Submul¸timea (([a, /], R) ¸ T([a, /], R), (([a, /], R) =
= ¦) : [a, /] ÷1; ) continu¼ a¦ este un subspa¸tiu vectorial al lui T([a, /], R).
PROPOZI ¸ TIA 2.2. Dac¼a \
1
¸ si \
2
sunt dou¼a subspa¸ tii vectoriale ale lui \ ,
atunci \
1
¨ \
2
este un subspa¸ tiu vectorial al lui \ .
Demonstra¸ tie. De remarcat c¼ a \
1
¨\
2
,= c, deoarece 0
\
¸ \
1
¨\
2
. De asemenea
dac¼ a r, j ¸ \
1
¨\
2
, atunci r, j ¸ \
I
, i = 1, 2, deci cr +,j ¸ \
I
, i = 1, 2, \c, , ¸ 1,
deoarece \
I
sunt subspa¸tii vectoriale. În consecin¸t¼ a, cr + ,j ¸ \
1
¨ \
2
.
OBSERVA¸ TIE. În general, orice intersec¸tie de subspa¸tii vectoriale este un sub-
spa¸tiu vectorial.
Fie acum ' o submul¸time a unui 1-spa¸tiu vectorial \ . Exist¼ a subspa¸tii vec-
toriale ale lui \ care con¸tin submul¸timea ' (spre exemplu \ însu¸si). Intersec¸tia
acestor subspa¸tii vectoriale este cel mai mic subspa¸tiu vectorial (în raport cu in-
cluziunea) care con¸tine '.
DEFINI ¸ TIE. Se nume¸ste subspa¸ tiu vectorial generat de M ¸si se noteaz¼ a oj (')
intersec¸tia tuturor subspa¸tiilor vectoriale ale lui \ care con¸tin '. Mul¸timea '
se nume¸ste sistem de generatori pentru oj ('). Prin conven¸tie, vom considera c¼ a
oj (c) = ¦0
\
¦.
DEFINI ¸ TIE. Dac¼ a \
1
, \
2
sunt dou¼ a subspa¸tii vectoriale ale lui \ , de…nim suma
subspa¸tiilor \
1
¸si \
2
, notat¼ a \
1
+ \
2
, ca …ind:
\
1
+ \
2
= ¦r ¸ \ ; r = r
1
+r
2
, r
1
¸ \
1
, r
2
¸ \
2
¦.
Analog se poate de…ni:
\
1
+\
2
+ ... + \
n
= ¦r ¸ \ ; r = r
1
+ ... +r
n
, r
I
¸ \
I
, i = 1, :¦.
OBSERVA¸ TIE. În general, reuniunea a dou¼ a subspa¸tii vectoriale ale unui spa¸tiu
vectorial nu este subspa¸tiu vectorial. De exemplu, mul¸timile \
1
= ¦(r, 0) ;
30 2. SPA ¸ TII VECTORIALE
r ¸ R¦ ¸ R
2
, \
2
= ¦(0, j); j ¸ R¦ ¸ R
2
sunt subspa¸tii vectoriale ale lui R
2
,
dar reuniunea lor nu este subspa¸tiu vectorial al lui R
2
, deoarece (1, 0) ¸ \
1
¸si
(0, 1) ¸ \
2
, dar (1, 0) + (0, 1) = (1, 1) , ¸ \
1
' \
2
. Dac¼ a \
1
¸ \
2
sau \
2
¸ \
1
atunci
\
1
' \
2
este subspa¸tiu vectorial al lui \ ¸si în acest caz \
1
' \
2
= \
2
respectiv
\
1
' \
2
= \
1
.
PROPOZI ¸ TIA 2.3. Dac¼a \
1
, \
2
sunt subspa¸ tii vectoriale ale lui \ , atunci:
a) \
1
+\
2
este subspa¸ tiu vectorial al lui \ ;
b) \
1
+ \
2
= oj (\
1
' \
2
).
Demonstra¸ tie. a) Este clar c¼ a 0
\
¸ \
1
+ \
2
, deci \
1
+ \
2
,= c. Fie acum
r, j ¸ \
1
+\
2
. Atunci r = r
1
+r
2
, j = j
1
+j
2
cu r
1
, j
1
¸ \
1
¸si r
2
, j
2
¸ \
2
. Dac¼ a
c, , ¸ 1 atunci cr + ,j = (cr
1
+ ,j
1
) + (cr
2
+ ,j
2
). Cum \
1
, \
2
sunt subspa¸tii
vectoriale, rezult¼ a c¼ a cr
I
+,j
I
¸ \
I
, i = 1, 2, deci cr+,j ¸ \
1
+\
2
. În consecin¸t¼ a
\
1
+ \
2
este un subspa¸tiu vectorial.
b) Vom ar¼ ata mai întâi c¼ a \
1
+\
2
¸ oj (\
1
' \
2
). Fie r ¸ \
1
+\
2
¸si o un spa¸tiu
vectorial ce con¸tine \
1
'\
2
. Atunci r = r
1
+r
2
cu r
1
¸ \
1
, r
2
¸ \
2
. În consecin¸t¼ a
r
I
¸ o, i = 1, 2 deci r ¸ o. A¸sadar r este în intersec¸tia tuturor subspa¸tiilor
care con¸tin \
1
' \
2
, adic¼ a r ¸ oj (\
1
' \
2
). S¼ a ar¼ at¼ am acum incluziunea invers¼ a,
oj (\
1
' \
2
) ¸ \
1
+\
2
. Conform a), \
1
+\
2
este un subspa¸tiu vectorial. A…rma¸tia
rezult¼ a dac¼ a ar¼ at¼ am \
1
' \
2
¸ \
1
+ \
2
. Aceasta este imediat¼ a, deoarece dac¼ a
r
1
¸ \
1
, atunci r
1
= r
1
+0
\
¸ \
1
+\
2
, adic¼ a \
1
¸ \
1
+\
2
. Similar \
2
¸ \
1
+\
2
,
deci \
1
' \
2
¸ \
1
+\
2
.
OBSERVA¸ TIE. Dac¼ a r ¸ \
1
+ \
2
, atunci r = r
1
+ r
2
cu r
I
¸ \
I
, i = 1, 2.
Nu înseamn¼ a c¼ a vectorii r
1
, r
2
sunt unici (Construi¸ti un exemplu!). Suntem deci
condu¸si la examinarea condi¸tiilor în care descompunerea este unic¼ a.
DEFINI ¸ TIE. Suma subspa¸tiilor vectoriale \
1
¸si \
2
se nume¸ste direct¼a ¸si se
noteaz¼ a \
1
¸ \
2
, dac¼ a orice vector r ¸ \
1
+ \
2
se scrie în mod unic sub forma
r = r
1
+r
2
, cu r
I
¸ \
I
, i = 1, 2. Mai general, suma subspa¸tiilor vectoriale \
1
, ..., \
n
este direct¼a ¸si se noteaz¼ a \
1
¸... ¸\
n
, dac¼ a orice r ¸ \
1
+... +\
n
se scrie în mod
unic sub forma r = r
1
+r
2
+ ... + r
n
, cu r
I
¸ \
I
, \i = 1, :.
PROPOZI ¸ TIA 2.4. Fie \
1
, \
2
subspa¸ tii vectoriale ale unui spa¸ tiu vectorial \ .
Urm¼atoarele a…rma¸ tii sunt echivalente:
a) Suma \
1
+ \
2
este direct¼a;
b) \
1
¨ \
2
= ¦0
\
¦.
Demonstra¸ tie. a)=b) Fie j ¸ \
1
¨ \
2
. Atunci 0
\
= 0
\
+ 0
\
¸ \
1
+ \
2
¸si
0
\
= j + (÷j). Cum suma este direct¼ a, scrierea …ind unic¼ a, rezult¼ a j = 0
\
, deci
\
1
¨ \
2
= ¦0
\
¦.
b)=a) Dac¼ a r = r
1
+r
2
, r
0
= r
0
1
+r
0
2
, cu r
I
, r
0
I
¸ \
I
, i = 1, 2 atunci r
1
÷r
0
1
=
r
0
2
÷ r
2
. Dar r
1
÷ r
0
1
¸ \
1
, r
0
2
÷ r
2
¸ \
2
, iar \
1
¨ \
2
= ¦0
\
¦, deci r
1
÷ r
0
1
=
r
0
2
÷r
2
= 0
\
. În consecin¸t¼ a r
1
= r
0
1
¸si r
2
= r
0
2
, deci scrierea este unic¼ a.
DEFINI ¸ TIE. Se spune c¼ a dou¼ a subspa¸tii vectoriale \
1
, \
2
ale unui subspa¸tiu
vectorial \ sunt suplementare în \ , dac¼ a \ = \
1
¸\
2
.
EXEMPLE. 1) Fie \
1
= ¦(r, 0) ; r ¸ R¦, \
2
= ¦(0, r) ; r ¸ R¦, \
3
= ¦(r, r) ;
r ¸ R¦. \
1
, \
2
, \
3
sunt subspa¸tii vectoriale ale lui R
2
. Atunci R
2
= \
1
¸ \
2
= =
\
1
¸\
3
= \
2
¸\
3
. Vom ar¼ ata, de exemplu, c¼ a R
2
= \
1
¸\
3
. Fie r, j ¸ R
2
. Atunci
3. COMBINA ¸ TII LINIARE. SISTEME DE GENERATORI. DEPENDEN ¸ T
¼
A ¸ SI INDEPENDEN ¸ T
¼
A LINIAR
¼
A 31
(r, j) = (r ÷ j, 0) + (j, j), deci (r, j) ¸ \
1
+ \
3
. Fie acum (r, j) ¸ \
1
¨ \
3
. Cum
(r, j) ¸ \
1
, rezult¼ a j = 0, iar din (r, j) ¸ \
3
, rezult¼ a r = j = 0, deci (r, j) = (0, 0).
2) Fie 1 ¸ R, o mul¸time simetric¼ a fa¸t¼ a de origine (adic¼ a r ¸ 1 = ÷r ¸ 1),
\ = T (1, R) (ex. 5, §1), \
1
mul¸timea func¸tiilor pare din \¸si \
2
mul¸timea func¸tiilor
impare din \ . Atunci \
1
¸si \
2
sunt subspa¸tii vectoriale suplementare în \ . Într-
adev¼ ar, orice func¸tie ) se scrie în mod unic sub forma ) (r) = /(r) + q (r), unde
/(r) =
) (r) + ) (÷r)
2
¸ \
1
¸si q (r) =
) (r) ÷) (÷r)
2
¸ \
2
.
3. Combina¸tii liniare. Sisteme de generatori. Dependen¸t¼ a ¸si
independen¸t¼ a liniar¼ a
Fie \ un 1-spa¸tiu vectorial. Orice parte …nit¼ a a lui \ se nume¸ste sistem de
vectori sau familie …nit¼a de vectori din \ .
DEFINI ¸ TIE. Fie ¦r
1
, ..., r
n
¦ un sistem …nit de : vectori din \ . Se nume¸ste
combina¸ tie liniar¼a a vectorilor r
1
, ..., r
n
orice vector r ¸ \ , de forma r = c
1
r
1
+
+... + c
n
r
n
, unde c
1
, c
2
, ..., c
n
¸ 1 ¸si se numesc coe…cien¸ tii combina¸tiei liniare.
EXEMPLU. În R
n
(: _ 2), consider¼ am vectorii
c
1
= (1, 0, ..., 0) , c
2
= (0, 1, 0, ..., 0) , ..., c
n
= (0, ..., 0, 1) .
Orice vector r = (r
1
, ..., r
n
) ¸ R
n
este combina¸tie liniar¼ a de c
1
, c
2
, ..., c
n
,
deoarece
(r
1
, ..., r
n
) = (r
1
, 0, ..., 0) + (0, r
2
, 0, ..., 0) + ... + (0, ..., r
n
) =
= r
1
c
1
+ r
2
c
2
+ ... +r
n
c
n
.
În particular pentru : = 2, c
1
= (1, 0), c
2
= (0, 1) ¸si (2, ÷3) = 2c
1
÷3c
2.
Fie acum o submul¸time nevid¼ a ' ¸ \ .
DEFINI ¸ TIE. Se nume¸ste combina¸ tie liniar¼a a vectorilor din ', orice vector
r ¸ \ cu proprietatea urm¼ atoare: exist¼ a : ¸ N

, o familie …nit¼ a de vectori
¦r
1
, ..., r
n
¦ ¸ ' ¸si scalarii c
1
, c
2
, ..., c
n
¸ 1 astfel încât r = c
1
r
1
+ ... +c
n
r
n
.
TEOREMA 3.1. Fie \ un 1-spa¸ tiu vectorial ¸ si ' o submul¸ time nevid¼a a lui \ .
Atunci subspa¸ tiul vectorial generat de ' coincide cu mul¸ timea tuturor combina¸ tiilor
liniare ale vectorilor din '.
Demonstra¸ tie. Fie '
0
mul¸timea combina¸tiilor liniare ale vectorilor din '.
Vom ar¼ ata mai întâi c¼ a '
0
este subspa¸tiu vectorial al lui \ care con¸tine ', deci
oj (') ¸ '
0
. Dac¼ a r ¸ ', atunci 0
\
= r ÷ r ¸ '
0
, deci '
0
,= c. Fie acum
r = c
1
r
1
+ ... + c
n
r
n
, j = ,
1
j
1
+ ... + ,
n
j
n
doi vectori din '
0
¸si `, j ¸ 1.
Atunci `r + jj = `cr
1
+ ... + `c
n
r
n
+ j,
1
j
1
+ ... + j,
n
j
n
este o combina¸tie
liniar¼ a a vectorilor r
1
, ..., r
n
, j
1
, ..., j
n
din ', deci `r +jj ¸ '
0
¸si, în consecin¸t¼ a,
'
0
este subspa¸tiu vectorial al lui \ . În plus ' ¸ '
0
, deoarece pentru orice
r ¸ ', r = 1 r ¸ '
0
. Pentru incluziunea invers¼ a, s¼ a remarc¼ am c¼ a dac¼ a o este un
subspa¸tiu vectorial al lui \ ce con¸tine ', atunci o con¸tine mul¸timea combina¸tiilor
liniare ale vectorilor din ', deci '
0
¸ o. Prin urmare '
0
¸ oj (').
COROLAR 3.1.1. Fie \ un 1-spa¸ tiu vectorial ¸ si r
1
, ..., r
n
¸ \ . Subspa¸ tiul
vectorial generat de ¦r
1
, ..., r
n
¦ este mul¸ timea combina¸ tiilor liniare cu vectorii
r
1
, r
2
, ..., r
n
.
32 2. SPA ¸ TII VECTORIALE
În particular, pentru orice vector nenul r ¸ \ , subspa¸tiul generat de ¦r¦ este
mul¸timea ¦`r; ` ¸ 1¦ numit¼ a dreapta vectorial¼a generat¼a de r. De asemenea, dac¼ a
r ,= 0
\
¸si j ¸ ¦`r; ` ¸ 1¦, subspa¸tiul generat de vectorii r, j ¸ \ este mul¸timea
¦`r + jj; `, j ¸ 1¦ numit¼ a plan vectorial generat de x ¸ si y.
DEFINI ¸ TIE. Se spune c¼ a vectorii r
1
, ..., r
n
din \ formeaz¼ a un sistem de gene-
ratori pentru \ , dac¼ a subspa¸tiul vectorial generat de ¦r
1
, ..., r
n
¦ coincide cu \ ,
adic¼ a pentru orice r ¸ \ exist¼ a c
1
, ..., c
n
¸ 1 astfel ca r = c
1
r
1
+... +c
n
r
n
.
EXEMPLE. 1) În R
n
[A], vectorii 1, A, ..., A
n
constituie un sistem de generatori.
2) În R
3
, vectorii ·
1
= (1, 1, 1) , ·
2
= (0, 1, 1) , ·
3
= (0, 0, 1) formeaz¼ a un sistem
de generatori. Într-adev¼ ar, …e r ¸ R
3
, r = (r
1
, r
2
, r
3
). Trebuie s¼ a ar¼ at¼ am c¼ a
putem determina c
1
, c
2
, c
3
astfel încât r = c
1
·
1
+ c
2
·
2
+ c
3
·
3
. Aceast¼ a rela¸tie
se mai scrie (r
1
, r
2
, r
3
) = (c
1
, c
1
+ c
2
, c
1
+ c
2
+ c
3
), de unde c
1
= r
1
, c
1
+c
2
=
= r
2
, c
1
+ c
2
+ c
3
= r
3
. Rezult¼ a c
1
= r
1
, c
2
= r
2
÷ r
2
, c
3
= r
3
÷ r
2
, deci
·
1
, ·
2
, ·
3
formeaz¼ a un sistem de generatori în R
3
.
DEFINI ¸ TIE. Vom spune c¼ a vectorii r
1
, ..., r
n
din \ sunt liniar independen¸ ti
(sau c¼ a familia ¦r
1
, ..., r
n
¦ este liber¼a) dac¼ a din c
1
r
1
+ ... + c
n
r
n
= 0
\
rezult¼ a
c
1
= c
2
= ... = c
n
= 0. Vom spune c¼ a vectorii r
1
, ..., r
n
din \ sunt liniar
dependen¸ ti (sau c¼ a familia ¦r
1
, ..., r
n
¦ este legat¼a) dac¼ a exist¼ a scalarii c
1
, ..., c
n
nu
to¸ti nuli astfel încât c
1
r
1
+... +c
n
r
n
= 0
\
. O familie in…nit¼ a de vectori din \ se
nume¸ste liniar independent¼a sau liber¼a dac¼ a orice submul¸time …nit¼ a a sa este liniar
independent¼ a.
OBSERVA¸ TII. 1) Orice subfamilie a unei familii libere este o familie liber¼ a.
2) Elementele unei familii libere sunt nenule.
3) Orice suprafamilie a unei familii legate este o familie legat¼ a.
EXEMPLE. 1) În R
n
[A], familia ¦1, A, ..., A
n
¦ este liniar independent¼ a, deoa-
rece orice polinom nul are to¸ti coe…cien¸tii nuli.
2) În R
n
, vectorii c
1
= (1, 0, ..., 0) , c
2
= (0, 1, 0, ..., 0) , ..., c
n
= (0, ..., 0, 1) sunt
liniar independen¸ti, deoarece din c
1
c
1
+... +c
n
c
n
= 0 se ob¸tine c
1
= ... = c
n
= 0.
3) În R
3
, vectorii r
1
= (1, 0, 0) , r
2
= (0, 1, 1) , r
3
= (1, 1, 1) sunt liniar depen-
den¸ti deoarece r
1
+ r
2
÷r
3
= 0.
4) În '
n,n
(R), matricele 1

, i = 1, :, , = 1, : date de
1

=
_
_
_
_
_
_
0 ... 0 ... 0
... ... ... ... ...
0 ... 1 ... 0
... ... ... ... ...
0 ... 0 ... 0
_
_
_
_
_
_
÷i
|
,
sunt liniar independente.
5) În R
3
, vectorii ·
1
= (1, 1, 1) , ·
2
= (0, 1, 1) , ·
3
= (0, 0, 1) sunt liniar inde-
penden¸ti. Într-adev¼ ar, dac¼ a c
1
, c
2
, c
3
¸ R satisfac c
1
·
2
+ c
2
·
2
+ c
3
·
3
= (0, 0, 0),
atunci c
1
= 0, c
1
+ c
2
= 0, c
1
+ c
2
+ c
3
= 0, de unde c
1
= c
2
= c
3
= 0.
PROPOZI ¸ TIA 3.1. Fie \ un 1-spa¸ tiu vectorial ¸ si r
1
, ..., r
n
vectori în \ .
Pentru ca familia ¦r
1
, ..., r
n
¦ s¼a …e legat¼a este necesar ¸ si su…cient ca unul dintre
vectorii r
I
s¼a …e combina¸ tie liniar¼a de ceilal¸ ti.
4. BAZ
¼
A. DIMENSIUNE 33
Demonstra¸ tie. Dac¼ a familia ¦r
1
, ..., r
n
¦ este legat¼ a, atunci exist¼ a scalarii c
1
,
..., c
n
nu to¸ti nuli astfel ca c
1
r
1
+ ... + c
n
r
n
= 0
\
. Dac¼ a, de exemplu, c
1
,= 0,
atunci r
1
= ÷c
1
1
c
2
r
2
÷... ÷c
1
1
c
n
r
n
, deci r
I
este combina¸tie liniar¼ a de r
2
, ..., r
n
.
Reciproc, dac¼ a, de exemplu, r
1
= c
2
r
2
+... +c
n
r
n
, c
2
, ..., c
n
¸ 1, atunci 1 r
1
+
(÷c
2
) r
2
+... +(÷c
n
) r
n
= 0
\
, ceea ce arat¼ a c¼ a familia ¦r
1
, r
2
, ..., r
n
¦ este legat¼ a,
deoarece coe…cientul lui r
1
este 1, deci nenul.
4. Baz¼ a. Dimensiune
Familiile de vectori care sunt simultan sisteme de generatori ¸si familii libere vor
juca un rol fundamental în ceea ce urmeaz¼ a.
DEFINI ¸ TIE. Fie \ un 1-spa¸tiu vectorial. Se spune c¼ a familia ¦c
1
, ..., c
n
¦ de
vectori din \ este o baz¼a în \ dac¼ a vectorii c
1
, ..., c
n
sunt liniar independen¸ti ¸si
genereaz¼ a \ .
TEOREMA 4.1. Familia 1 = ¦c
1
, ..., c
n
¦ este baz¼a în \ dac¼a ¸ si numai dac¼a
orice vector r ¸ \ se exprim¼a în mod unic ca o combina¸ tie liniar¼a de vectorii
c
1
, ..., c
n
.
Demonstra¸ tie. Necesitatea. Familia 1 …ind baz¼ a în \ , exist¼ a c
1
, ..., c
n
¸ 1
astfel încât r = c
1
c
1
+ ... + c
n
c
n
. Dac¼ a ar exista ,
1
, ..., ,
n
¸ 1 astfel ca r =
,
1
c
1
+...+,
n
c
n
, atunci (,
1
÷c
1
)c
1
+...+(,
n
÷c
n
)c
n
= 0
\
. Familia ¦c
1
, ..., c
n
¦ …ind
liber¼ a, rezult¼ a ,
1
÷c
1
= ,
2
÷c
2
= ... = ,
n
÷c
n
= 0, adic¼ a c
1
= ,
1
, ..., c
n
= ,
n
,
deci scrierea lui r ca o combina¸tie liniar¼ a de c
1
, c
2
, ..., c
n
este unic¼ a.
Su…cien¸ ta. Cum orice vector r ¸ \ se scrie în mod unic ca o combina¸tie liniar¼ a
de c
1
, c
2
, ..., c
n
, rezult¼ a c¼ a familia ¦c
1
, ..., c
n
¦ genereaz¼ a \ . Fie acum c
1
, ..., c
n
¸ 1
astfel încât c
1
c
1
+...+c
n
c
n
= 0
\
. Cum 0c
1
+...+0c
n
= 0
\
¸si scrierea elementului
nul este unic¼ a, rezult¼ a c
1
= c
2
= ... = c
n
= 0, adic¼ a familia ¦c
1
, ..., c
n
¦ este liber¼ a,
deci este baz¼ a în \ .
DEFINI ¸ TIE. Fie \ un 1-spa¸tiu vectorial ¸si 1 = ¦c
1
, ..., c
n
¦ o baz¼ a în \ . Atunci
pentru orice r ¸ \ exist¼ a o familie unic¼ a de scalari din 1, ¦c
1
, ..., c
n
¦ astfel încât
r = c
1
c
1
+... +c
n
c
n
. Scalarii c
1
, ..., c
n
se numesc coordonatele sau componentele
lui x în raport cu baza B.
Este evident¼ a
TEOREMA 4.2. Dac¼a 1 = ¦c
1
, ..., c
n
¦ este baz¼a în \ ¸ si r = r
1
c
1
+... +r
n
c
n
,
y = j
1
c
1
+... + j
n
c
n
, atunci
r +j = (r
1
+ j
1
)c
1
+ ... + (r
n
+j
n
)c
n
, `r = `r
1
c
1
+... + `r
n
c
n
, ` ¸ 1.
`r = `r
1
c
1
+ ... + `r
n
c
n
, ` ¸ 1.
COMENTARIU. Teorema scoate în eviden¸t¼ a importan¸ta no¸tiunii de baz¼ a. Ope-
ra¸tiile de…nite în mod abstract într-un spa¸tiu vectorial devin opera¸tii uzuale cu
numere ¸si anume cu coordonatele vectorilor relativ la acea baz¼ a.
DEFINI ¸ TIE. Spunem c¼ a spa¸tiul vectorial \ este de dimensiune n sau n-dimen-
sional ¸si se noteaz¼ a dim
1
\ = : dac¼ a exist¼ a în \ : vectori liniar independen¸ti
¸si orice : + 1 vectori sunt liniar dependen¸ti. În acest caz spa¸tiul se nume¸ste …nit-
dimensional. Spa¸tiul vectorial care con¸tine o familie liber¼ a in…nit¼ a se nume¸ste
in…nit-dimensional.
Deoarece orice sistem de : + 1 vectori este legat rezult¼ a c¼ a toate sistemele de
vectori care con¸tin mai mult de : vectori este legat. În consecin¸t¼ a dimensiunea
34 2. SPA ¸ TII VECTORIALE
unui spa¸tiu vectorial este num¼ arul maxim de vectori liniar independen¸ti din acest
spa¸tiu vectorial.
TEOREMA 4.3. Într-un spa¸ tiu vectorial \ de dimensiune : exist¼a o baz¼a
format¼a din : vectori; mai mult, orice sistem de : vectori liniar independen¸ ti din
\ constituie o baz¼a a lui \ .
Demonstra¸ tie. Cum \ este de dimensiune :, exist¼ a un sistem de vectori liniar
independen¸ti, o = ¦c
1
, c
2
, ..., c
n
¦. Vom ar¼ ata c¼ a o este sistem de generatori, deci
baz¼ a a lui \ . Fie r ¸ \ . Vectorii r, c
1
, c
2
, ..., c
n
sunt liniar dependen¸ti, deci
exist¼ a c, c
1
, c
2
, ..., c
n
¸ 1, nu to¸ti nuli astfel încât cr + c
1
c
1
+ ... + c
n
c
n
= 0
\
.
Atunci c ,= 0, deoarece în caz contrar, o ar … liniar dependent. În consecin¸t¼ a
r = ÷c
1
(c
1
c
1
+ ... + c
n
c
n
), deci o este sistem de generatori.
TEOREMA 4.4. Dac¼a 1 = ¦c
1
, ..., c
n
¦ este baz¼a în \ , atunci di:
1
\ = :.
Demonstra¸ tie. Evident în \ exist¼ a : vectori liniar independen¸ti. Fie o =
= ¦r
1
, ..., r
n
, r
n+1
¦ un sistem format din : + 1 vectori. Presupunem prin absurd
c¼ a o este liber. Atunci r
1
= c
1
c
1
+ c
2
c
2
+ ... + c
n
c
n
. Cum r
1
,= 0
\
rezult¼ a c¼ a
c
1
, c
2
, ..., c
n
nu sunt to¸ti nuli. Renumerotând eventual elementele lui 1, putem
presupune c¼ a c
1
,= 0. În consecin¸t¼ a putem scrie c
1
= ,
1
r
1
+ ,
2
c
2
+ ... + ,
n
c
n
.
Cum r
2
= ¸
1
c
1
+ ¸
2
c
2
+ ... + ¸
n
c
n
, ¸tinând seama de expresia lui c
1
rezult¼ a c¼ a
r
2
= `
1
r
1
+ `
2
c
2
+ ... + `
n
c
n
. Dac¼ a `
2
= `
3
= ... = `
n
= 0, atunci r
2
= `
1
r
1
,
deci vectorii r
1
, r
2
sunt liniar dependen¸ti, ceea ce contrazice ipoteza c¼ a o este
liber. Renumerotând convenabil elementele lui 1, putem presupune c¼ a `
2
,= 0.
Atunci din expresia lui r
2
rezult¼ a c¼ a c
2
= j
1
r
1
+ j
2
r
2
+ j
3
c
3+
... + j
n
c
n
, r
3
=
= c
1
r
1
+ c
2
r
2
+ c
3
c
3+
... + c
n
c
n
. Procedând din aproape în aproape, ob¸tinem c¼ a
r
n+1
= j
1
r
1
+j
2
r
2
+... +j
n
r
n
, ceea ce contrazice ipoteza c¼ a o este liber. A¸sadar
o este liniar dependent, deci di:
1
\ = :.
TEOREMA 4.5. (Teorema bazei incomplete) Fie \ un spa¸ tiu vectorial de di-
mensiune :. Pentru orice parte liber¼a o = ¦r
1
, ..., r
¡
¦ din \ , j < :, exist¼a vectorii
r
¡+1
, ..., r
n
¸ \ astfel încât ¦r
1
, ..., r
¡
, r
¡+1
, ..., r
n
¦ s¼a …e baz¼a în \ .
Demonstra¸ tie. Fie \
0
= oj(o). Atunci di:\
0
= j < :, \
0
,= \ . A¸sadar
\ ÷\
0
,= c ¸si nu con¸tine 0
\
. Orice r ¸ \ ÷\
0
formeaz¼ a împreun¼ a cu o un sistem
liber. Într-adev¼ ar, dac¼ a o ' ¦r¦ ar … legat, ar exista c
1
, c
2
, ..., c
¡
, c ¸ 1 nu to¸ti
nuli astfel încât c
1
r
1
+... +c
¡
r
¡
+cr = 0
\
. Dac¼ a c = 0, ar rezulta c¼ a S este legat,
deci c ,= 0. Atunci r = ÷c
1
( c
1
r
1
+... +c
¡
r
¡
), adic¼ a r ¸ \
0
, ceea ce contrazice
faptul c¼ a r ¸ \ ÷\
0
. Not¼ am r
¡+1
= r, deci o
0
= ¦r
1
, ..., r
¡
, r
¡+1
¦ este liber. Fie
\
00
= oj(o
0
), di:\
00
= j + 1. Dac¼ a j + 1 < : se repet¼ a procedeul de mai sus.
Alegem r
¡+2
¸ \ ÷ \
00
¸si sistemul o
0
' ¦r
¡+2
¦ este liber etc. Ob¸tinem astfel din
aproape în aproape un sistem liber 1 = ¦r
1
, ..., r
n
¦ care conform teoremei 4.3 este
baz¼ a în \ .
EXEMPLE. 1) În 1
3
orice trei vectori necoplanari formeaz¼ a o baz¼ a (teorema
3.6, prop. 3.5, cap. 1). În particular ¦
÷÷
i ,
÷÷
, ,
÷÷
/ ¦ este o baz¼ a, numit¼ a baza canonic¼a
a lui 1
3
. Deci di:1
3
= 3. Similar în 1
2
orice doi vectori liberi necoli-niari formeaz¼ a
o baz¼ a, deci di:1
2
= 2. În 1
1
orice vector nenul este baz¼ a, deci di:1
1
=1.
2) În R
n
(: _ 2) vectorii c
1
= (1, 0, ..., 0), c
2
= (0, 1, 0, ..., 0) , ..., c
n
= (0, ..., 0, 1)
formeaz¼ a o baz¼ a, deci di:
R
R
n
= :. Cum pentru orice r ¸ R
n
, r = (r
1
, r
2
, ..., r
n
)
avem r = r
1
c
1
+ ... + r
n
c
n
, rezult¼ a c¼ a coordonatele în baza canonic¼ a a unui
4. BAZ
¼
A. DIMENSIUNE 35
vector r ¸ R
n
coincid cu componentele acestuia. De aceea baza ¦c
1
, ..., c
n
¦ se
nume¸ste baza canonic¼a a lui R
n
. S¼ a observ¼ am c¼ a coordonatele unui vector difer¼ a
de la o baz¼ a la alta. De exemplu, în R
3
, coordonatele vectorului r = (2, 1, 3) în
baz¼ a canonic¼ a sunt 2, 1, 3, coincizând cu componentele lui r. Pe de alt¼ a parte,
vectorii ·
1
= (1, 1, 1) , ·
2
= (0, 1, 1) , ·
3
= (0, 0, 1) formeaz¼ a, de asemenea, o baz¼ a
a lui R
3
. Coordonatele lui r = (2, 1, 3) în baza ·
1
, ·
2
, ·
3
sunt 2, ÷1, 2, pentru c¼ a
r = 2·
1
÷·
2
+ 2·
3
.
3) În R
n
[A], polinoamele 1, A, ..., A
n
formeaz¼ a o baz¼ a, numit¼ a baza canonic¼a a
lui R
n
[A]. De asemenea, pentru orice a ¸ R

, polinoamele j
I
= (A ÷a)
I
, 0 _ i _ :
formeaz¼ a o baz¼ a a lui \ , deci di:
R
R
n
[A] = :+1. Vom ar¼ ata aceasta pentru : = 3.
Fie c
0
, c
1
, c
2
, c
3
astfel încât
c
0
1 + c
1
(A ÷a) + c
2
(A ÷a)
2
+ c
3
(A ÷a)
3
= 0.
Rezult¼ a c¼ a c
3
= 0, c
2
÷3c
3
a = 0, c
1
÷2c
2
a + 3c
3
a
2
= 0, c
0
÷c
1
a + c
2
a
2
÷
÷c
3
a
3
= 0, de unde c
0
= c
1
= c
3
= 0, deci polinoamele j
0
, j
1
, j
2
, j
3
sunt liniar
independente. S¼ a ar¼ at¼ am c¼ a aceste polinoame formeaz¼ a un sistem de generatori
pentru R
3
[A]. Fie ) ¸ R
3
[A]. Trebuie s¼ a ar¼ at¼ am c¼ a exist¼ a c
0
, c
1
, c
2
, c
3
astfel
încât
) = c
0
1 + c
1
(A ÷a) + c
2
(A ÷a)
2
+ c
3
(A ÷a)
3
.
Derivând formal, ob¸tinem succesiv:
1) = c
1
+ 2c
2
(A ÷a) + 3c
3
(A ÷a)
2
,
1
2
) = 2!c
2
+ 2 3c
3
(A ÷a) ,
1
3
) = 3!c
3
.
Luând în egalit¼ a¸tile de mai sus valoarea polinomului în punctul a, ob¸tinem
c
0
= ) (a) , c
1
=
1
1!
1) (a) , c
2
=
1
2!
1
2
) (a) , c
3
=
1
3!
1
3
) (a), deci:
) = ) (a) +
1
1!
1) (a) (A ÷a) +
1
2!
1
3
) (a) (A ÷a)
2
+
1
3!
1
3
) (a) (A ÷a)
3
.
În general, în R
n
[A], pentru orice a ¸ R

, polinoamele
1, A ÷a, (A ÷a)
2
, ..., (A ÷a)
n
,
formeaz¼ a o baz¼ a ¸si coordonatele unui polinom ) ¸ R
n
[A] în aceast¼ a baz¼ a sunt:
) (a) ,
1
1!
1) (a) ,
1
2!
1
2
) (a) , ...,
1
:!
1
n
) (a) ,
deci
) = ) (a) +
1
1!
1) (a) (A ÷a) +
1
2!
1
2
) (a) (A ÷a)
2
+ ... +
1
:!
1
n
) (a) (A ÷a)
n
.
4) În '
n,n
(R), matricele 1

, i = 1, :, , = 1, :,
1

=
_
_
_
_
_
_
0 ... 0 ... 0
... ... ... ... ...
0 ... 1 ... 0
... ... ... ... ...
0 ... 0 ... 0
_
_
_
_
_
_
÷i
|
,
,
36 2. SPA ¸ TII VECTORIALE
formeaz¼ a o baz¼ a, numit¼ a baza canonic¼a a lui '
n,n
(R).În concluzie di:'
n,n
(R) =
= ::.
5) În spa¸tiul vectorial (((a, /), R), func¸tiile 1, t, t
2
, ..., t
|
sunt liniar indepen-
dente. Cum aceasta se întâmpl¼ a pentru orice /, rezult¼ a c¼ a acest spa¸tiu vectorial
este in…nit dimensional.
OBSERVA¸ TIE. Dimensiunea unui spa¸tiu vectorial depinde de corpul de baz¼ a.
Astfel dim
C
(C) = 1, dar dim
R
(C) = 2. Mai general, orice C-spa¸tiu vecto-rial de di-
mensiune : este un R-spa¸tiu vectorial de dimensiune 2:. Este su…cient s¼ a remarc¼ am
c¼ a dac¼ a ¦c
1
, ..., c
n
¦ este baz¼ a într-un C-spa¸tiu vectorial, atunci ¦c
1
, ..., c
n
, ic
1
, ..., ic
n
¦
este baz¼ a în acel spa¸tiu considerat ca R-spa¸tiu vectorial.
5. Dimensiunea unui subspa¸tiu vectorial
Subspa¸tiul nul ¦0
\
¦ nu con¸tine nici un sistem liber. De aceea dimensiunea
acestuia se consider¼ a egal¼ a cu zero.
TEOREMA 5.1. Fie \ un 1-spa¸ tiu vectorial de dimensiune : ¸ si o un subspa¸ tiu
vectorial al lui \ . Atunci:
a) dim
1
(o) = dim
1
(\ ) dac¼a ¸ si numai dac¼a \ = o;
b) dac¼a o este subspa¸ tiu propriu al lui V, atunci dim
1
(o) < dim
1
(\ );
c) o admite un suplement o
1
¸ si avem:
dim
1
(\ ) = dim
1
(o) + dim
1
(o
1
) .
Demonstra¸ tie. a) Fie : = dim
1
(o) = dim
1
(\ ) ¸si 1 ¸ o o baz¼ a cu : elemente.
Cum 1 ¸ \ , conform teoremei 4.3, rezult¼ a c¼ a 1 este baz¼ a în \ . Atunci orice
element din \ este combina¸tie liniar¼ a de elemente din 1 ¸ o, deci este în o. În
concluzie o = \ .
b) Fie j = dim
1
(o), : = dim
1
(\ ). Dac¼ a j :, deoarece o ¸ \ , rezult¼ a c¼ a
ar exista în \ un sistem liber cu j vectori, dep¼ a¸sind dimensiunea lui \ , ceea ce nu
se poate. Cum o este subspa¸tiu propriu al lui \ , ¸tinând seama de a), rezult¼ a c¼ a
j < :.
c) Fie ¦r
1
, ..., r
¡
¦ o baz¼ a a lui o. Cum \ este de dimensiune :, exist¼ a : ÷ j
vectori r
¡+1
, ..., r
n
astfel ca ¦r
1
, ..., r
¡
, r
¡+1
, ..., r
n
¦ este o baz¼ a în \ (teorema 4.5).
Familia ¦r
¡+1
, ..., r
n
¦ …ind liber¼ a, o
1
= oj(¦r
¡+1
, ..., r
n
¦) este de dimensiune :÷j.
Pe de alt¼ a parte, orice vector r ¸ \ se scrie în mod unic sub forma
r = `
1
r
1
+ ... +`
¡
r
¡
+ `
¡+1
r
¡+1
+ ... + `
n
r
n
= j + .,
unde j = `
1
r
1
+... +`
¡
r
¡
¸ o ¸si . = `
¡+1
r
¡+1
+... +`
n
r
n
¸ o
1
, ceea ce arat¼ a c¼ a
\ = o ¸o
1
¸si dim
1
(\ ) = dim
1
(o) + dim
1
(o
1
).
TEOREMA 5.2. (Grassmann) Dac¼a o
1
¸ si o
2
sunt subspa¸ tii vectoriale …nit
dimensionale ale lui \ , atunci
dim
1
(o
1
+o
2
) = dim
1
(o
1
) + dim
1
(o
2
) ÷dim
1
(o
1
¨ o
2
) .
Demonstra¸ tie. Fie 1
0
= ¦c
1
, ..., c
|
¦ o baz¼ a în o
1
¨ o
2
¸ o
1
. O complet¼ am
pân¼ a la o baz¼ a a lui o
1
, …e aceasta 1
00
= ¦c
1
, ..., c
|
, )
1
, ..., )
l
¦, respectiv pân¼ a la o
baz¼ a 1
000
= ¦c
1
, ..., c
|
, q
1
, ..., q
n
¦ a lui o
2
. Deci presupunem c¼ a dim
1
(o
1
¨ o
2
) =
= /, dim
1
(o
1
) = / + |, dim
1
(o
2
) = / + :. Dac¼ a ar¼ at¼ am c¼ a sistemul de vectori
din \ , 1 = ¦c
1
, ..., c
|
, )
1
, ..., )
l
, q
1
, ..., q
n
¦ formeaz¼ a o baz¼ a a subspa¸tiului o
1
+ o
2
demonstra¸tia este încheiat¼ a, deoarece dim
1
(o
1
+o
2
) = / +| +: ¸si identitatea din
enun¸t este satisf¼ acut¼ a.
6. RANGUL UNUI SISTEM DE VECTORI ¸ SI RANGUL MATRICEI SALE. SISTEME DE ECUA ¸ TII LINIARE 37
Vom ar¼ ata mai întâi c¼ a 1 este liniar independent¼ a.
Fie c, ..., c
|
, ,
1
, ..., ,
l
, ¸
1
, ..., ¸
|
¸ 1 astfel ca
(5.1)
|

I=1
c
I
c
I
+
l

¸=1
,
¸
)
¸
+
n

s=1
¸
s
q
s
= 0
\
.
Dac¼ a not¼ am r =
n

s=1
¸
s
q
s
¸ o
2
, atunci din (5.1) rezult¼ a r ¸ o
1
, deci r ¸
o
1
¨ o
2
. În consecin¸t¼ a exist¼ a `
1
, ..., `
|
¸ 1 astfel ca
n

s=1
¸
s
q
s
=
|

|=1
`
|
c
|
,care
se mai scrie
n

s=1
¸
s
q
s
+
|

|=1
(÷`
|
) c
|
= 0
\
. Deoarece 1
000
este baz¼ a în o
2
, rezult¼ a
¸
1
= ... = ¸
n
= 0 ¸si `
1
= ... = `
|
= 0. Atunci (5.1) se mai scrie
|

I=1
c
I
c
I
+
l

¸=1
,
¸
)
¸
= 0
\
¸si cum 1
00
este baz¼ a în o
1
, rezult¼ a c
1
= ... = c
|
= 0 ¸si ,
1
= ... =
= ,
l
= 0. A¸sadar to¸ti scalarii din (5.1) sunt nuli, deci 1 este liniar independent¼ a.
Vom ar¼ ata acum c¼ a 1 este un sistem de generatori pentru o
1
+ o
2
. Fie deci
r ¸ o
1
+ o
2
, r = r
1
+ r
2
cu r
1
¸ o
1
, r
2
¸ o
2
. Atunci r
1
=
|

I=1
c
I
c
I
+
l

¸=1
,
¸
)
¸
¸si r
2
=
|

I=1
¸
I
c
I
+
n

s=1
c
s
q
s
, deoarece 1
00
, 1
000
sunt baze în o
1
, respectiv o
2
. În
consecin¸t¼ a r =
|

I=1
(c
I

I
)c
I
+
l

¸=1
,
¸
)
¸
+
n

s=1
c
s
q
s
¸si teorema este demonstrat¼ a.
COROLAR 5.2.1. Fie o
1
, o
2
subspa¸ tii vectoriale …nit dimensionale ale lui \ .
Dac¼a suma o
1
+ o
2
este direct¼a, atunci
dim
1
(o
1
¸o
2
) = dim
1
(o
1
) + dim
1
(o
2
) .
Demonstra¸ tie. Se ¸tine seama c¼ a o
1
¨ o
2
= ¦0
\
¦.
6. Rangul unui sistem de vectori ¸si rangul matricei sale. Sisteme de
ecua¸tii liniare
DEFINI ¸ TIE. Fie \ un 1-spa¸tiu vectorial ¸si o = ¦r
1
, ..., r
n
¦ un sistem de
vectori din \ . Se nume¸ste rangul sistemului S dimensiunea subspa¸tiului generat de
o.
Evident, dimensiunea subspa¸tiului generat de un sistem o ¸ \ este egal¼ a cu
num¼ arul maxim de vectori liniar independen¸ti con¸tinu¸ti în o.
Dac¼ a 1 = ¦c
1
, ..., c
n
¦ este baz¼ a în \ , atunci r
¸
=
n

I=1
a

c
I
, \, = 1, :.
DEFINI ¸ TIE. Matricea ¹ = (a

), de tip : :, format¼ a cu coordonatele vecto-
rilor r
¸
(unic determinate), pe coloane, se nume¸ste matricea sistemului S în raport
cu baza 1.
TEOREMA 6.1. (teorema rangului). Rangul unui sistem de vectori
o = ¦r
1
, ..., r
n
¦ din \ este egal cu rangul matricei sale în raport cu o baz¼a arbitrar¼a
1 = ¦c
1
, ..., c
n
¦ din \ .
38 2. SPA ¸ TII VECTORIALE
Demonstra¸ tie. Fie ¹ = (a

) matricea sistemului o în raport cu baza 1. Ream-
intim c¼ a rangul unei matrice ¹, nenul¼ a, este un întreg r, 0 < r _ min(:, :), cu
proprietatea c¼ a exist¼ a un minor nenul al lui ¹ de ordin r, iar to¸ti minorii de or-
din r + 1, dac¼ a exist¼ a, sunt nuli. S¼ a presupunem c¼ a ra:q¹ = r. Deoarece rangul
unei matrice nu se schimb¼ a dac¼ a se permut¼ a liniile sau coloanele între ele, putem
presupune c¼ a urm¼ atorul determinant este nenul:
1 =
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
a
11
a
12
... a
1:
a
21
a
22
... a
2:
... ... ... ...
a
:1
a
:2
... a
::
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
.
Dac¼ a vectorii r
1
, ..., r
:
ar … liniar dependen¸ti, atunci un vector ar … combina¸tie
liniar¼ a de ceilal¸ti, deci una dintre coloanele minorului 1 este combina¸tie liniar¼ a de
celelalte. Atunci 1 = 0, ceea ce nu este posibil. În consecin¸t¼ a, vectorii r
1
, ..., r
:
sunt liniar independen¸ti.
Vom ar¼ ata acum c¼ a oj (¦r
1
, ..., r
:
¦) = oj (¦r
1
, ..., r
n
¦). Dac¼ a r < :, este
su…cient s¼ a ar¼ at¼ am c¼ a oj (¦r
1
, ..., r
n
¦) ¸ oj (¦r
1
, ..., r
:
¦). Cum rangul lui ¹ este
r, pentru …ecare , r, urm¼ atorii determinan¸ti sunt nuli:

I
=
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
a
11
... a
1:
a

... ... ... ...
a
:1
... a
::
a

a
I1
... a
I:
a

¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
, i = 1, :.
Dezvoltând dup¼ a ultima linie, ob¸tinem: c
I1
a
I1
+... +c
I:
a
I:
+1 a

= 0, unde
prin c
Il
, | = 1, r, am notat complemen¸tii algebrici ai elementelor de pe ultima linie.
Cum 1 ,= 0, rezult¼ a
a

= `
1
a
I1
+ ... +`
:
a
I:
, i = 1, :,
unde `
|
= ÷1
1
c
I|
, / = 1, r, nu depind de i, ci numai de elementele primelor r
linii, deci r¼ amân …xe când i = 1, :. Prin urmare pentru , r, avem
r
¸
= `
1
r
1
+ ... +`
:
r
:
,
deci oj (¦r
1
, ..., r
n
¦) ¸ oj (¦r
1
, ..., r
:
¦). În concluzie ra:q¹ = ra:qo.
OBSERVA¸ TIE. Din demonstra¸tia teoremei, rezult¼ a c¼ a rangul unei matrice este
egal cu num¼ arul maxim de coloane liniar independente. Cum rangul unei matrice
coincide cu rangul matricei transpuse, rezult¼ a c¼ a rangul unei matrice este egal cu
num¼ arul maxim de linii liniar independente.
DEFINI ¸ TIE. O matrice p¼ atratic¼ a ¹ se nume¸ste singular¼a dac¼ a det ¹ = 0 ¸si
nesingular¼a în caz contrar.
COROLAR 6.1.1. O matrice p¼atratic¼a este nesingular¼a dac¼a ¸ si numai dac¼a
toate liniile sau toate coloanele sunt liniar independente.
Pentru determinarea rangului unei matrice se pot folosi transform¼ ari elementare.
DEFINI ¸ TIE. Se numesc transform¼ari elementare ale unei matrice urm¼ atoarele
opera¸tii:
- schimbarea a dou¼ a linii (coloane) între ele;
- înmul¸tirea tuturor elementelor unei linii (coloane) cu acela¸si factor nenul;
- adunarea la elementele unei linii (coloane) a elementelor corespunz¼ atoare ale
altei linii (coloane).
6. RANGUL UNUI SISTEM DE VECTORI ¸ SI RANGUL MATRICEI SALE. SISTEME DE ECUA ¸ TII LINIARE 39
¸ Tinând seama c¼ a aceste transform¼ ari elementare nu afecteaz¼ a proprietatea unui
determinant de a … nul sau nenul, rezult¼ a c¼ a rangul unei matrice nu se modi…c¼ a
dac¼ a asupra matricei se efectueaz¼ a transform¼ ari elementare. În practic¼ a, pentru
determinarea rangului unei matrice, proced¼ am astfel: se efectueaz¼ a transform¼ ari
elementare asupra matricei pân¼ a când toate elementele devin nule cu excep¸tia unor
elemente de pe diagonala principal¼ a care devin 1. Rangul unei matrice este num¼ arul
elementelor 1 de pe diagonala principal¼ a.
EXEMPLU. S¼ a determin¼ am rangul matricei
¹ =
_
_
_
_
2 4 3 5
1 2 1 2
3 1 5 3
÷1 5 2 8
_
_
_
_
.
Avem succesiv
_
_
_
_
2 4 3 5
1 2 1 2
3 1 5 3
÷1 5 2 8
_
_
_
_
1
1
÷1
1
+ 1
4
1
2
÷1
2
+ 1
4
1
3
÷1
3
+ 31
4
÷
_
_
_
_
1 9 5 13
0 7 3 10
0 16 11 27
÷1 5 2 8
_
_
_
_
1
4
÷1
4
+ 1
1
÷
÷
_
_
_
_
1 9 5 13
0 7 3 10
0 16 11 27
0 14 7 21
_
_
_
_
C
2
÷C
2
÷9C
1
C
3
÷C
3
÷5C
1
C
4
÷C
4
÷13C
1
÷
_
_
_
_
1 0 0 0
0 7 3 10
0 16 11 27
0 14 7 21
_
_
_
_
÷
1
2
÷1
2
,7
1
3
÷1
3
÷161
2
1
4
÷1
4
÷141
2
÷
÷
_
_
_
_
1 0 0 0
0 1 3,7 10,7
0 0 29,7 29,7
0 0 1 1
_
_
_
_
C
3
÷C
3
÷3,7C
2
C
4
÷C
4
÷10,7C
2
÷
÷
÷
_
_
_
_
1 0 0 0
0 1 0 0
0 0 29,7 29,7
0 0 1 1
_
_
_
_
÷
1
3
÷7,291
3
1
4
÷1
4
÷1
3
÷
÷
_
_
_
_
1 0 0 0
0 1 0 0
0 0 1 1
0 0 0 0
_
_
_
_
÷
÷
C
4
÷C
4
÷C
3
÷
÷
_
_
_
_
1 0 0 0
0 1 0 0
0 0 1 0
0 0 0 0
_
_
_
_
,
deci ra:q¹ = 3 (În …ecare caz s-au men¸tionat opera¸tiile indicate: nota¸tia
1
1
÷1
1
+1
4
înseamn¼ a linia 1 se înlocuie¸ste cu suma liniilor 1 ¸si 4 etc.).
În continuare vom utiliza teorema rangului în studiul sistemelor de ecua¸tii
liniare. Fie deci sistemul de ecua¸tii liniare:
(6.1)
_
¸
¸
_
¸
¸
_
a
11
r
1
+ a
12
r
2
+ ... +a
1n
r
n
= /
1
a
21
r
1
+a
22
r
2
+ ... +a
2n
r
n
= /
2
..................................................
a
n1
r
1
+ a
n2
r
2
+ ... +a
nn
r
n
= /
n
,
unde a

¸ R, i = 1, :, , = 1, :, /
I
¸ R, i = 1, :.
40 2. SPA ¸ TII VECTORIALE
Reamintim c¼ a un sistem ordonat de numere reale (c
1
, c
2
, ..., c
n
) se nume¸ste
solu¸ tie a sistemului (6.1), dac¼ a înlocuind necunoscutele r
1
, r
2
, ..., r
n
respectiv prin
aceste numere, toate ecua¸tiile acestui sistem sunt veri…cate, adic¼ a:
n

²=1
a

c
¸
= /
I
, i = 1, :.
Dac¼ a admite cel pu¸tin o solu¸tie, sistemul se nume¸ste compatibil, iar dac¼ a nu
admite nici o solu¸tie sistemul se nume¸ste incompatibil. Dac¼ a sistemul (6.1) admite
o singur¼ a solu¸tie, sistemul se nume¸ste compatibil determinat, iar dac¼ a admite mai
multe solu¸tii sistemul se nume¸ste compatibil nedeterminat. S¼ a remarc¼ am c¼ a sistemul
se scrie sub forma ¹r = /, unde
¹ =
_
_
_
_
a
11
a
12
... a
1n
a
21
a
22
... a
2n
... ... ... ... ...
a
n1
a
n2
... a
nn
_
_
_
_
, r =
_
_
_
_
_
_
_
_
r
1
r
2
.
.
.
r
n
_
_
_
_
_
_
_
_
, / =
_
_
_
_
_
_
_
_
/
1
/
2
.
.
.
/:
_
_
_
_
_
_
_
_
Matricea
¯
¹ =
_
_
_
_
a
11
a
12
... a
1n
/
1
a
21
a
22
... a
2n
/
2
... ... ... ... ... ...
a
n1
a
n2
... a
nn
/
n
_
_
_
_
se nume¸ste matricea extins¼a a sistemului (6.1).
Dac¼ a r = ra:q¹ ¸si
1
:
=
¸
¸
¸
¸
¸
¸
a
11
... a
1:
... ... ...
a
:1
... a
::
¸
¸
¸
¸
¸
¸
,= 0
atunci 1
:
se nume¸ste determinant principal al sistemului (6.1), necunoscutele
r
1
, ..., r
:
se numesc necunoscute principale, iar r
:+1
, ..., r
n
dac¼ a : r se numesc
necunoscute secundare. Primele r ecua¸tii se numesc ecua¸ tii principale, celelalte
(dac¼ a r < :) se numesc ecua¸ tii secundare. Dac¼ a r < :, pentru orice , r,
determinantul de forma
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
a
11
... a
1:
/
1
... ... ... ...
a
:1
... a
::
/
:
a
¸1
... a
¸
/
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
se nume¸ste determinant caracteristic al sistemului (6). Deci num¼ arul determi-
nan¸tilor caracteristici este egal cu num¼ arul ecua¸tiilor secundare.
TEOREMA 6.2. (Kronecker-Capelli) Condi¸ tia necesar¼a ¸ si su…cient¼a ca sistemul
(6.1) s¼a …e compatibil este ca ra:q¹ = ra:q
¯
¹.
Demonstra¸ tie. ”=” Not¼ am cu a
¸
, , = 1, :, vectorii coloan¼ a ai matricei ¹.
Sistemul …ind compatibil exist¼ a c
1
, ..., c
n
astfel încât:
c
1
a
1
+ ... + c
n
a
n
= /.
A¸sadar / ¸ oj
__
a
1
, ..., a
n
__
¸si din teorema rangului rezult¼ a c¼ a ra:q¹ =
= ra:q
¯
¹.
6. RANGUL UNUI SISTEM DE VECTORI ¸ SI RANGUL MATRICEI SALE. SISTEME DE ECUA ¸ TII LINIARE 41
”=” Dac¼ a ra:q¹ = ra:q
¯
¹, atunci / ¸ oj
__
a
1
, ..., a
n
__
, deci exist¼ a c
1
, ..., c
n
astfel încât / = c
1
a
1
+... +c
n
a
n
, deci sistemul (c
1
, ..., c
n
) este solu¸tie a sistemului
(6).
COROLAR 6.2.1. Sistemul (6.1) este compatibil determinat dac¼a ¸ si numai dac¼a
ra:q¹ = ra:q
¯
¹ = :.
Demonstra¸ tie. Conform teoremei Kronecker-Capelli, prima egalitate este echi-
valent¼ a cu existen¸ta a cel pu¸tin o solu¸tie. Deoarece ra:q¹ = :, înseamn¼ a c¼ a,
coloanele matricei ¹ sunt liniar independente, deci / are o singur¼ a exprimare ca o
combina¸tie liniar¼ a de coloanele matricei ¹, adic¼ a sistemul (6.1) este compatibil de-
terminat. Reciproc, dac¼ a sistemul (6.1) are o singur¼ a solu¸tie atunci ra:q¹ = ra:q
¯
¹
(teorema 6.2), iar / are o singur¼ a exprimare ca combina¸tie liniar¼ a de coloanele matri-
cei ¹, deci acestea sunt liniar independente (dac¼ a
n

¸=1
`
¸
a
¸
= 0 cu `
¸
, , = 1, : nu to¸ti
nuli ¸si dac¼ a c
1
, ..., c
n
este o solu¸tie a sistemului (6.1) atunci ¸si c
1
+ +`
1
, ..., c
n
+`
n
ar … o solu¸tie diferit¼ a de prima, ceea ce nu este posibil).
TEOREMA 6.3. (Rouché). Dac¼a ra:q¹ = r < :, atunci sistemul (6.1) este
compatibil dac¼a ¸ si numai dac¼a to¸ ti determinan¸ tii caracteristici sunt nuli.
Demonstra¸ tie. Dac¼ a sistemul este compatibil, conform teoremei Kronecker-
Capelli, ra:q¹ = ra:q
¯
¹ = r. Cum orice determinant caracteristic este un de-
terminant de ordin r + 1 din
¯
¹, deci este nul. Reciproc, dac¼ a to¸ti determinan¸tii
caracteristici sunt nuli, atunci ra:q¹ = ra:q
¯
¹ = r, deci sistemul este compatibil.
În continuare vom studia mul¸timea solu¸tiilor unui sistem omogen de ecua¸tii
liniare. Fie deci sistemul ¹r = 0, unde 0 este vectorul coloan¼ a cu : elemente, toate
nule. Evident, sistemul este compatibil, deoarece admite solu¸tia cu toate elementele
egale cu zero (aceast¼ a solu¸tie se mai nume¸ste solu¸ tie banal¼a). Din corolarul 6.2.1
ob¸tinem:
COROLAR 6.3.1. Sistemul ¹r = 0 are numai solu¸ tia banal¼a dac¼a ¸ si numai
dac¼a ra:q¹ = :. În particular, dac¼a ¹ este matrice p¼atratic¼a, sistemul are solu¸ tie
unic¼a dac¼a ¸ si numai dac¼a matricea ¹ este nesingular¼a.
TEOREMA 6.4. Fie o mul¸ timea solu¸ tiilor sistemului ¹r = 0. Dac¼a ra:q¹ =
= r, atunci o este un subspa¸ tiu vectorial de dimensiune : ÷r.
Demonstra¸ tie. Este clar c¼ a o este un subspa¸tiu vectorial al lui R
n
. Vom c¼ auta o
baz¼ a a acestui spa¸tiu format¼ a din :÷r elemente. Pentru aceasta putem presupune
c¼ a primele r coloane ale matricei ¹ sunt liniar independente, ceea ce se poate
realiza printr-o permutare a indicilor. Atunci pentru , r, avem a
¸
=
:

I=1
c
¸
I
a
I
.
Consider¼ am vectorii j
¸
= (c
¸
1
, ..., c
¸
:
, 0, ..., 0, ÷1, ..., 0), unde -1 se a‡¼ a pe locul ,
r. Evident j
¸
¸ o ¸si sunt liniar independen¸ti. Dac¼ a ar¼ at¼ am c¼ a ei genereaz¼ a o,
teorema este demonstrat¼ a. Fie . = (,
1
, ..., ,
n
) o solu¸tie a sistemului ¹r = 0.
Atunci .
0
= . +
n

¸=:+1
,
¸
j
¸
este evident ¸si el o solu¸tie a sistemului. În plus, dac¼ a
.
0
= (,
0
1
, ..., ,
0
n
), atunci ,
0
¸
= 0 pentru , r, deci
:

¸=1
,
0
¸
a
¸
= 0 ¸si deoarece vectorii
42 2. SPA ¸ TII VECTORIALE
a
1
, ..., a
:
sunt liniar independen¸ti, deducem c¼ a ,
0
¸
= 0, , = 1, r. În consecin¸t¼ a .
0
= 0
¸si deci . = ÷
n

¸=:+1
,
¸
j
¸
.
DEFINI ¸ TIE. O baz¼ a a subspa¸tiului vectorial o se nume¸ste sistem fundamental
de solu¸ tii al sistemului ¹r = 0.
TEOREMA 6.5. Presupunem c¼a sistemul ¹r = / este compatibil. Dac¼a r ¸ R
n
este o solu¸ tie a acestui sistem, atunci r ¸ R
n
este solu¸ tie a sistemului ¹r = /,
dac¼a ¸ si numai dac¼a exist¼a c
1
, ..., c
n:
¸ R astfel încât r = r +
n:

I=1
c
I
j
I
, unde
j
1
, ..., j
n:
este un sistem fundamental de solu¸ tii al sistemului ¹r = 0.
Demonstra¸ tie. Dac¼ a r ¸si r sunt solu¸tii ale sistemului ¹r = /, atunci ¹(r ÷r) =
= 0, deci r ÷ r ¸ o, o …ind mul¸timea solu¸tiilor sistemului omogen. Cum j
1
, ...,
j
n:
este baz¼ a în o, rezult¼ a c¼ a exist¼ a c
1
, ..., c
n:
astfel încât r ÷ r =
n:

I=1
c
I
j
I
,
ceea ce trebuia dovedit. Reciproc ¹r = ¹r +
n:

I=1
c
I
¹j
I
= /, deoarece ¹j
I
= 0,
pentru c¼ a j
I
¸ o.
7. Matricea de trecere de la o baz¼ a la alta. Schimbarea coordonatelor
unui vector la schimbarea bazei
Fie \ un 1-spa¸tiu vectorial de dimensiune : ¸si 1 = ¦c
1
, ..., c
n
¦, 1
0
= ¦c
0
1
, ...,
c
0
n
¦ dou¼ a baze ale sale. Putem exprima vectorii din baza 1
0
în baza 1. Pentru
orice vector c
0
¸
, , = 1, :, exist¼ a ¸si sunt unici c

¸ 1, i = 1, : astfel încât
(7.1) c
0
¸
=
n

I=1
c

c
I
, , = 1, :.
DEFINI ¸ TIE. Matricea C =
_
_
c
11
c
12
... c
1n
... ... ... ...
c
n1
c
n2
... c
nn
_
_
se nume¸ste matricea de
trecere de la baza 1 la baza 1
0
.
Se observ¼ a c¼ a pe coloana , se g¼ asesc coordonatele vectorului c
0
¸
în baza 1.
OBSERVA¸ TIE. Rela¸tiile (7.1) se mai pot scrie sub forma
_
_
_
_
_
_
_
_
c
0
1
c
0
2
.
.
.
c
0
n
_
_
_
_
_
_
_
_
= C
T
_
_
_
_
_
_
_
_
c
1
c
2
.
.
.
c
n
_
_
_
_
_
_
_
_
,
unde C
T
este transpusa matricei C.
PROPOZI ¸ TIA 7.1. Matricea de trecere de la o baz¼a la alta este inversabil¼a.
Demonstra¸ tie. Deoarece 1
0
este baz¼ a, din orice rela¸tie de forma c
1
c
0
1
+ ...+
+c
n
c
0
n
= 0
\
rezult¼ a c
I
= 0, i = 1, :. ¸ Tinând seama de (7.1) ob¸tinem
(c
1
c
11
+ c
2
c
12
+... +c
n
c
1n
) c
1
+... + (c
1
c
n1
+ c
2
c
n2
+... + c
n
c
nn
) c
n
= 0
\
,
7. MATRICEA DE TRECERE DE LA O BAZ
¼
A LA ALTA. SCHIMBAREA COORDONATELOR UNUI VECTOR LA SCHIMBAREA BAZEI 43
rela¸tie care are loc dac¼ a ¸si numai dac¼ a c
I
= 0, i = 1, :. Cum ¸si 1 este baz¼ a, se
ob¸tine sistemul omogen
_
_
_
c
1
c
11
+ c
2
c
12
+ ... +c
n
c
1n
= 0
.............................................
c
1
c
n1
+c
2
c
n2
+ ... + c
n
c
nn
= 0
,
în necunoscutele c
1
, ..., c
n
, care trebuie s¼ a admit¼ a numai solu¸tia banal¼ a, ceea ce
implic¼ a det C ,= 0 (corolar 6.3.1).
PROPOZI ¸ TIA 7.2. Dac¼a C este matricea de trecere de la baza 1 la baza 1
0
,
atunci C
1
este matricea de trecere de la baza 1
0
la baza 1.
Demonstra¸ tie. Fie 1 matricea de trecere de la baza 1
0
la baza 1. Vom ar¼ ata
c¼ a 1 = C
1
.
¸ Tinând seama de (7.1), putem scrie
c
s
= d
1s
c
0
1
+ d
2s
c
0
2
+... + d
ns
c
0
n
, \: = 1, :,
deci
c
s
= d
1s
(c
11
c
1
+c
21
c
2
+... + c
n1
c
n
) + d
2s
(c
12
c
1
+ ... +c
n2
c
2
) +
+... +d
ns
(c
1n
c
1
+ ... + c
nn
c
n
) , \: = 1, :.
Aceste egalit¼ a¸ti se mai scriu
c
s
= (d
1s
c
11
+d
2s
c
12
+ ... + d
ns
c
1n
) c
1
+... + (d
1s
c
n1
+ ... +d
ns
c
nn
) c
n
, \: = 1, :.
Cum 1 este baz¼ a în \ , rezult¼ a c¼ a
n

|=1
c
I|
d

=
_
1 dac a i = ,
0 dac a i ,= ,
\i, , = 1, :.
Prin urmare C1 = 1
n
, unde 1
n
este matricea unitate. Cum C este inversabil¼ a,
rezult¼ a 1 = C
1
.
PROPOZI ¸ TIA 7.3. Fie r ¸ \ ¸ si r =
n

I=1
r
I
c
I
, r =
n

¸=1
r
0
¸
c
0
¸
sunt reprezent¼arile
lui r în cele dou¼a baze 1 ¸ si 1
0
. Atunci are loc
(7.2)
_
_
_
_
_
_
_
_
r
1
r
2
.
.
.
r
n
_
_
_
_
_
_
_
_
= C
_
_
_
_
_
_
_
_
r
0
1
r
0
2
.
.
.
r
0
n
_
_
_
_
_
_
_
_
C …ind matricea de trecere de la baza 1 la baza 1
0
.
Demonstra¸ tie. Folosind (7.1) putem scrie
r =
n

¸=1
r
0
¸
c
0
¸
=
n

¸=1
r
0
¸
(
n

I=1
c

c
I
) =
n

I=1
(
n

¸=1
c

r
0
¸
)c
I
.
Pe de alt¼ a parte r =
n

I=1
r
I
c
I
¸si scrierea lui r în baza 1 …ind unic¼ a, rezult¼ a
r
I
=
n

¸=1
c

r
0
¸
, \i = 1, :,
44 2. SPA ¸ TII VECTORIALE
ceea ce este echivalent cu (7.2).
EXEMPLU. În R
3
, …e baza canonic¼ a 1 = ¦c
1
, c
2
, c
3
¦ ¸si vectorul r = (1, 2, 3).
S¼ a determin¼ am coordonatele vectorului r în baza 1
0
= ¦c
0
1
, c
0
2
, c
0
3
¦, unde c
0
1
=
= (1, 0, 1) , c
0
2
= (1, ÷1, 0) , c
0
3
= (2, 0, 1). Deoarece c
0
1
= c
1
+ c
3
, c
0
2
= c
1
÷
÷c
2
, c
0
3
= 2c
1
+ c
3
, rezult¼ a c¼ a matricea de trecere de la baza 1 la baza 1
0
este
C =
_
_
1 1 2
0 ÷1 0
1 0 1
_
_
. Totodat¼ a c
1
= ÷c
0
1
+ c
0
3
, c
2
= ÷c
0
1
÷ c
0
2
+ c
0
3
, c
3
= 2c
0
1
÷ c
0
3
,
deci matricea de trecere de la baza 1
0
la baza 1 este C
1
=
_
_
÷1 ÷1 2
0 ÷1 0
1 1 ÷1
_
_
.
Dac¼ a, în baza 1
0
, r = r
0
1
c
0
1
+ r
0
2
c
0
2
+ r
0
3
c
0
3
, atunci din (7.2) rezult¼ a
_
_
r
0
1
r
0
2
r
0
3
_
_
=
= C
1
_
_
1
2
3
_
_
=
_
_
3
÷2
0
_
_
. A¸sadar r = 3c
0
1
÷2c
0
2
.
8. Metoda lui Gauss pentru rezolvarea sistemelor de ecua¸tii algebrice
liniare
S¼ a cosider¼ am sistemul de ecua¸tii algebrice liniare:
(8.1)
_
¸
¸
_
¸
¸
_
a
11
r
1
+a
12
r
2
+ ... + a
1n
r
n
= /
1
a
21
r
1
+a
22
r
2
+ ... + a
2n
r
n
= /
2
..................................................
a
n1
r
1
+ a
n2
r
2
+ ... +a
nn
r
n
= /
n
.
Metoda este de fapt procedeul de eliminare a necunoscutelor pe care îl descriem
în continuare.
S¼ a presupunem a
11
,= 0; atunci putem elimina prima necunoscut¼ a r
1
din ecua¸ti-
ile 2, 3, ..., :, înmul¸tind prima ecua¸tie cu factorii:
:
I1
=
a
I1
a
11
, i = 2, :
¸si sc¼ azând-o, respectiv din ecua¸tiile 2, 3, ..., :.
Ob¸tinem astfel sistemul echivalent
(8.2)
_
¸
¸
¸
_
¸
¸
¸
_
a
(2)
11
r
1
+ a
(2)
12
r
2
+ a
(2)
13
r
3
+ ... + a
(2)
1n
r
n
= /
(2)
1
a
(2)
22
r
2
+ a
(2)
23
r
3
+ ... + a
(2)
2n
r
n
= /
(2)
2
......................................................
a
(2)
n2
r
2
+ a
(2)
n3
r
3
+ ... +a
(2)
nn
r
n
= /
(2)
n
,
unde dac¼ a a
(1)

= a

, i, , = 1, :, /
(1)
I
= /
I
, i = 1, :, avem
a
(2)

=
_
¸
_
¸
_
a
(1)

, dac¼a i _ 1
0 , dac¼a i _ 2, , _ 1
a
(1)

÷:
I1
a
(1)

, dac¼a i _ 2, , _ 2
,
/
(2)
I
=
_
/
(1)
I
, dac¼a i _ 1
/
(1)
I
÷:
I1
/
(1)
1
, dac¼a i _ 2
.
8. METODA LUI GAUSS PENTRU REZOLVAREA SISTEMELOR DE ECUA ¸ TII ALGEBRICE LINIARE 45
Dac¼ a a
11
= 0 schimb¼ am prima ecua¸tie a sistemului cu o alt¼ a ecua¸tie în care
coe…cientul lui r
1
este nenul. Se observ¼ a c¼ a prima ecua¸tie a sistemului (8.2) coincide
cu prima ecua¸tie a sistemului (8.1). Dac¼ a a
(2)
22
,= 0, atunci, în mod analog, putem
elimina necunoscuta r
2
din ultimele :÷2 ecua¸tii ale sistemului (8.2). Introducând
multiplicatorii
:
I2
=
a
(2)
I2
a
(2)
22
, i = 3, :,
ob¸tinem sistemul echivalent
(8.3)
_
¸
¸
¸
¸
¸
_
¸
¸
¸
¸
¸
_
a
(3)
11
r
1
+ a
(3)
12
r
2
+ a
(3)
13
r
3
+ ... + a
(3)
1n
r
n
= /
(3)
1
a
(3)
22
r
2
+ a
(3)
23
r
3
+ ... + a
(3)
2n
r
n
= /
(3)
2
a
(3)
33
r
3
+ ... + a
(3)
3n
r
n
= /
(3)
3
..........................................
a
(3)
n3
r
3
+ ... + a
(3)
nn
r
n
= /
(3)
n
,
cu coe…cien¸tii ¸si termenii liberi
a
(3)

=
_
¸
_
¸
_
a
(2)

, dac¼a i _ 2
0 , dac¼a i _ 3, , _ 2
a
(2)

÷:
I2
a
(2)

, dac¼a i _ 3, , _ 3
respectiv /
(3)
I
=
_
/
(2)
I
, dac¼a i _ 2
/
(2)
I
÷:
I2
/
(2)
2
, dac¼a i _ 3
.
Dac¼ a a
(2)
22
= 0 schimb¼ am ecua¸tia a doua cu una din ecua¸tiile 3, 4, ..., : în care
coe…cientul lui r
2
este nenul. Primele dou¼ a ecua¸tii ale sistemului (8.3) coincid cu
primele dou¼ a ecua¸tii ale sistemului (8.2). Procedeul continu¼ a. Elementele a
(1)
11
, a
(2)
22
,
a
(3)
33
, ... se numesc elemente pivot. Dac¼ a a
(|)
||
,= 0, notând cu ¹
(|+1)
matricea sis-
temului echivalent din care au fost elimina¸ti r
1
, r
2
, ..., r
|
(adic¼ a matricea sistemului
dup¼ a / < : pa¸si), prin /
(|+1)
vectorul coloan¼ a al termenilor liberi corespunz¼ atori,
atunci elementele a
(|+1)

ale lui ¹
(|+1)
¸si /
(|+1)
I
ale lui /
(|+1)
se calculeaz¼ a recursiv
prin formulele
a
(|+1)

=
_
¸
_
¸
_
a
(|)

, dac¼a i _ /
0 , dac¼a i _ / + 1, , _ /
a
(|)

÷:
I|
a
(|)

, dac¼a i _ / + 1, , _ / + 1
,
/
(|)
I
=
_
/
(|)
I
, dac¼a i _ /
/
(|)
I
÷:
I|
/
(|)
|
, dac¼a i _ / + 1
.
unde :
I|
=
a
(|)
I|
a
(|)
||
, i = / + 1, :. Prin urmare, matricea sistemului, dup¼ a efectuarea
pasului /, va …
46 2. SPA ¸ TII VECTORIALE
¹
(|+1)
=
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
a
(1)
11
a
(1)
12
... a
(1)
1|
0 a
(2)
22
... a
(2)
2|
0 0 ... ...
a
(|)
||
a
(1)
1,|+1
... a
(1)
1n
a
(2)
2,|+1
... a
(2)
2n
... ... ...
0
a
(|+1)
|+1,|+1
... a
(|+1)
|+1,n
... ... ...
a
(|+1)
n,|+1
... a
(|+1)
nn
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
,
/
(|+1)
=
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
/
(1)
1
/
(2)
2
.
.
/
(|)
|
/
(|+1)
|+1
/
(|+1)
|+2
.
.
/
(|+1)
n
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
.
Dac¼ a a
(|)
||
= 0 ¸si cel pu¸tin unul din elementele de pe coloana / ¸si de pe liniile
/ +1, / +2, ..., : este nenul, …e acesta a
(|)
:|
, atunci permut¼ am liniile / ¸si r între ele
¸si continu¼ am eliminarea. Pe parcursul algoritmului pot apare urm¼ atoarele situa¸tii:
-coe…cien¸tii unei ecua¸tii devin to¸ti nuli, iar termenul liber corespunz¼ ator este
nenul, caz în care sistemul este incompatibil;
-coe…cien¸tii unei ecua¸tii sunt to¸ti nuli ¸si termenul liber corespunz¼ ator este nul,
atunci ecua¸tia respectiv¼ a este consecin¸t¼ a a celorlaltor (deci inutil¼ a).
Dac¼ a : = : ¸si sistemul este compatibil, atunci este compatibil nedeterminat.
Dac¼ a : = : ¸si rangul matricei sistemului este :, atunci to¸ti pivo¸tii sunt nenuli.
Dup¼ a :÷1 pa¸si vom ob¸tine sistemul triunghiurilor echivalent cu sistemul (8.1):
_
¸
¸
¸
_
¸
¸
¸
_
a
(1)
11
r
1
+ a
(1)
12
r
2
+...+ a
(1)
1n
r
n
= /
(1)
1
a
(2)
22
r
2
+...+ a
(2)
2n
r
n
= /
(2)
2
... ...
a
(n)
nn
r
n
= /
(n)
n
,
care se poate rezolva regresiv:
(8.4)
r
n
=
/
(n)
n
a
(n)
nn
r
I
=
/
(I)
I
÷
n

¸=I+1
a
(I)

r
¸
a
(I)
II
, i = : ÷1, ..., 1.
Algoritmul lui Gauss ne permite s¼ a rezolv¼ am simultan j sisteme de ecua¸tii cu
aceea¸si matrice ¹, dar cu termeni liberi diferi¸ti. În acest caz, la …ecare pas ope-
ra¸tiile aplicate asupra termenului liber se aplic¼ a tuturor celor j vectori coloan¼ a
termeni liberi. Dup¼ a eliminare vom ob¸tine j sisteme triunghiulare. Un caz particu-
lar al acestui procedeu este inversarea unei matrice. Într-adev¼ ar, dac¼ a în rela¸tia
8. METODA LUI GAUSS PENTRU REZOLVAREA SISTEMELOR DE ECUA ¸ TII ALGEBRICE LINIARE 47
¹¹
1
= 1
n
, not¼ am ¹
1
= A, atunci ¹A = 1
n
sau ¹r
¸
= c
¸
unde r
¸
¸si c
¸
sunt coloanele , din A respectiv 1
n
. Astfel, coloanele matricei ¹
1
sunt solu¸tiile
sistemelor liniare cu termenii liberi respectiv egali cu coloanele matricii unitate.
OBSERVA¸ TII. 1) Am v¼ azut mai sus c¼ a este posibil s¼ a …e necesar s¼ a efectu¼ am
permut¼ ari de linii când un element pivot este nul. Din motive de stabilitate nu-
meric¼ a, trebuie s¼ a efectu¼ am permut¼ ari de linii nu numai când un element pivot este
exact egal cu zero ci ¸si când el este aproape egal cu zero. De asemenea, pentru
a preveni ca in‡uen¸ta erorilor de rotunjire s¼ a devin¼ a catastrofal¼ a, este, de obicei,
necesar s¼ a alegem elementul pivot, la efectuarea pasului /, astfel: se alege num¼ arul
r egal sau cel mai mic num¼ ar întreg pentru care
¸
¸
¸a
(|)
:|
¸
¸
¸ = max
|In
¸
¸
¸a
(|)
I|
¸
¸
¸
¸si se permut¼ a liniile / ¸si r. Deci, alegem ca pivot, la …ecare pas /, primul element
maxim în modul întâlnit sub elementul a
(|)
||
.
2) Dac¼ a : = :, atunci determinantul matricei sistemului (8.1) este egal cu
(÷1)
s
a
(1)
11
a
(2)
22
...a
(n)
nn
unde : este num¼ arul total de permut¼ ari de linii efectuate (evi-
dent când se aplic¼ a pivotarea).
3) Când : = :, exist¼ a cazuri când pivotarea nu este necesar¼ a ¸si anume când:
- matricea sistemului este slab diagonal dominant¼ a;
- matricea sistemului este simetric¼ a ¸si pozitiv de…nit¼ a.
În încheiere, men¸tion¼ am c¼ a metoda lui Gauss este o metod¼ a direct¼a de rezolvare
a sistemelor, adic¼ a dup¼ a un num¼ ar …nit de opera¸tii logice ¸si aritmetice ¸si în ipoteza
absen¸tei rotunjirilor, metoda d¼ a solu¸tia exact¼ a a sistemului.
EXEMPLE. 1. Fie sistemul
_
¸
¸
_
¸
¸
_
2r
1
+ 5r
2
÷8r
3
= 8
4r
1
+ 3r
2
÷9r
3
= 9
2r
1
+ 3r
2
÷5r
3
= 7
r
1
+ 8r
2
÷7r
3
= 12
.
S¼ a rezolv¼ am sistemul prin metoda lui Gauss. Vom elimina pe rând necunos-
cutele r
1
, r
2
, r
3
. Pentru simplitatea scrierii, opera¸tiile necesare vor … efectuate
asupra matricei extinse a sistemului.
_
_
_
_
2 5 ÷8
4 3 ÷9
2 3 ÷5
1 8 ÷7
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
8
9
7
12
_
_
_
_
÷
_
_
_
_
_
2 5 ÷8
0 ÷7 7
0 ÷2 3
0
11
2
÷3
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
8
÷7
÷1
8
_
_
_
_
_
÷
_
_
_
_
_
2 5 ÷8
0 ÷7 7
0 0 1
0 0
5
2
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
8
÷7
1
5
2
_
_
_
_
_
÷
_
_
_
_
2 5 ÷8
0 ÷7 7
0 0 1
0 0 0
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
8
÷7
1
0
_
_
_
_
.
Deci ultima ecua¸tie este consecin¸t¼ a a celorlalte. Sistemul este compatibil de-
terminat. Avem de rezolvat sistemul superior triunghiular
_
_
_
2r
1
+5r
2
÷7r
2
÷8r
3
=
+7r
3
=
r
3
=
8
÷7
1
,
care are solu¸tia (3, 2, 1).
48 2. SPA ¸ TII VECTORIALE
2. Aceea¸si problem¼ a, pentru sistemul
_
¸
¸
_
¸
¸
_
r
1
÷
3r
1
÷
2r
1
+
r
1
+
2r
2
+
r
2
÷
r
2
÷
3r
2
÷
2r
3
2r
3
÷
2r
3
÷
r
4
=
=
r
4
=
2r
4
=
÷3
1
4
7
.
Procedând ca mai sus, ob¸tinem succesiv
_
_
_
_
1 ÷2 0 1
3 ÷1 ÷2 0
2 1 ÷2 ÷1
1 3 ÷2 ÷2
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
÷3
1
4
7
_
_
_
_
÷
_
_
_
_
1 ÷2 0 1
0 5 ÷2 ÷3
0 5 ÷2 ÷3
0 5 ÷2 ÷3
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
÷3
10
10
10
_
_
_
_
÷
_
_
_
_
1 ÷2 0 1
0 5 ÷2 ÷3
0 0 0 0
0 0 0 0
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
÷3
10
0
0
_
_
_
_
.
Ultimele dou¼ a ecua¸tii sunt consecin¸t¼ a a primelor dou¼ a. sistemul este compatibil
dublu nedeterminat. Sistemul:
_
r
1
÷2r
2
+
5r
2
÷ 2r
3
÷
r
4
= ÷3
3r
4
= 10
este echivalent cu sistemul ini¸tial ¸si are o in…nitate de solu¸tii:
r
1
= 1 +
4
5
r
3
+
1
5
r
4
, r
2
= 2 +
2
5
r
3
+
3
5
r
4
, r
3
¸ R, r
4
¸ R.
3. Aceea¸si problem¼ a pentru sistemul
_
_
_
3r
1
÷5r
2
+
7r
1
÷4r
2
+
5r
1
+ 7r
2
÷
2r
3
+ 4r
4
= 2
r
3
+ 3r
4
= 5
4r
3
÷6r
4
= 3
.
Ob¸tinem succesiv:
_
_
3 ÷5 2 4
7 ÷4 1 3
5 7 ÷4 ÷6
¸
¸
¸
¸
¸
¸
2
5
3
_
_
÷
_
_
_
_
_
3 ÷5 2 4
0
23
3
÷
11
3
÷
19
3
0
46
3
÷
22
3
÷
38
3
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
2
1
3
÷
1
3
_
_
_
_
_
÷
_
_
_
3 ÷5 2 4
0
23
3
÷
11
3
÷
19
3
0 0 0 0
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
2
1
3
÷1
_
_
_.
Sistemul este incompatibil.
4. S¼ a se calculeze inversa matricei ¹ =
_
_
1 0 1
0 1 1
1 1 1
_
_
.
Problema se reduce la rezolvarea simultan¼ a a trei sisteme de ecua¸tii cu aceea¸si
matrice, iar termenii liberi sunt coloanele matricei unitate 1
3
. Ob¸tinem succesiv:
9. PROBLEME 49
_
_
1 0 1
0 1 1
1 1 1
¸
¸
¸
¸
¸
¸
1 0 0
0 1 0
0 0 1
_
_
÷
_
_
1 0 1
0 1 1
0 1 0
¸
¸
¸
¸
¸
¸
1 0 0
0 1 0
÷1 0 1
_
_
÷
_
_
1 0 1
0 1 1
0 0 ÷1
¸
¸
¸
¸
¸
¸
1 0 0
0 1 0
÷1 ÷1 0
_
_
.
Pentru rezolvarea celor trei sisteme, vom c¼ auta ca prin transform¼ ari elementare
asupra liniilor s¼ a ob¸tinem în stânga, matricea unitate. Deci
_
_
1 0 1
0 1 1
0 0 ÷1
¸
¸
¸
¸
¸
¸
1 0 0
0 1 0
÷1 ÷1 0
_
_
1
1
+1
3
÷1
1
1
2
+1
3
÷1
1
÷1
3
÷1
3
÷
_
_
1 0 0
0 1 0
0 0 1
¸
¸
¸
¸
¸
¸
0 ÷1 1
÷1 0 1
1 1 ÷1
_
_
,
deci ¹
1
=
_
_
0 ÷1 1
÷1 0 1
1 1 ÷1
_
_
.
9. Probleme
1. Fie \ = (0, ·). S¼ a se arate c¼ a în raport cu opera¸tiile r ¸j = rj, r, j ¸ \
¸si c ¸r = r

, c ¸ R, r ¸ \ , \ devine spa¸tiu vectorial real.
2. Fie \ un 1-spa¸tiu vectorial ¸si · ¸ \ , · ,= 0
\
. De…nim r ¸ j = r + j ÷ ·,
r, j ¸ \, c ¸r = cr + ) (c) ·, c ¸ 1, r ¸ \. S¼ a se determine ) (c) astfel încât \
înzestrat cu cele dou¼ a opera¸tii s¼ a …e spa¸tiu vectorial.
3. S¼ a se precizeze care din urm¼ atoarele submul¸timi ale lui R
3
sunt subspa¸tii
vectoriale ale lui R
3
?
a) o
1
= ¦(r
1
, r
2
, r
3
) ; r
1
+2r
2
÷3r
3
= 0¦; b) o
2
= ¦(r
1
, r
2
, r
3
) ; r
1
÷r
2
+r
3
=
= 1¦;
c) o
3
= ¦(r
1
, r
2
, r
3
) ; [r
1
[ +[r
2
[ = 1¦; d) o
4
= ¦(r
1
, r
2
, r
3
) ; r
2
1
÷r
2
= 0¦;
e) o
5
= ¦(r
1
, r
2
, r
3
) ; r
1
= 2r
2
¦.
4. În '
n
(R), …e o
1
= ¦¹ ¸ '
n
(R) ; ¹
T
= ¹¦, o
2
= ¦¹ ¸ '
n
(R) ; ¹
T
=
= ÷¹¦. S¼ a se arate c¼ a o
1
¸si o
2
sunt subspa¸tii vectoriale ale lui '
n
(R) ¸si '
n
(R) =
= o
1
¸o
2
. S¼ a se g¼ aseasc¼ a dimensiunile acestor subspa¸tii.
5. Fie ¹ ¸ '
n,n
(R), ¹ = (a

) ¸si o = ¦r ¸ R
n
;
n

¸=1
a

r
¸
= 0, 1 _ i _ :¦. S¼ a
se arate c¼ a o este un subspa¸tiu vectorial al lui R
n
.
6. Fie \ un spa¸tiu vectorial ¸si ·
1
, ·
2
, ·
3
¸ \ liniar independen¸ti. S¼ a se arate
c¼ a ¸si vectorii n
1
= ·
1
+ ·
2
+ ·
3
, n
2
= ·
1
+ ·
2
÷ ·
3
, n
3
= ·
1
÷ ·
2
+ ·
3
sunt liniar
independen¸ti.
7. S¼ a se arate c¼ a vectorii ·
1
= (1, 2, 2, 1), ·
2
= (5, 6, 6, 5), ·
3
= (÷1, ÷3, 4, 0),
·
4
= (0, 4, ÷3, ÷1) sunt liniar dependen¸ti. S¼ a se scrie ·
4
ca o combina¸tie liniar¼ a de
·
1
, ·
2
, ·
3
.
8. S¼ a se arate c¼ a vectorii ·
1
= (2, 1, ÷3), ·
2
= (3, 2, ÷5), ·
3
= (1, ÷1, 1)
formeaz¼ a o baz¼ a a lui R
3
. S¼ a se determine coordonatele vectorilor r = (4, 4, ÷9)
50 2. SPA ¸ TII VECTORIALE
¸si j = (6, 2, ÷7) în aceast¼ a baz¼ a. Aceea¸si problem¼ a pentru vectorii ·
0
1
= (1, 2, 1),
·
0
2
= (1, 1, 1), ·
0
3
= (1, 3, 2), r
0
= (2, 1, 1), j
0
= (1, 1, 0).
9. S¼ a se arate c¼ a vectorii ·
1
, ·
2
, ·
3
, ·
4
formeaz¼ a o baz¼ a a lui R
4
. S¼ a se determine
coordonatele vectorului r în raport cu aceast¼ a baz¼ a:
a) ·
1
= (1, 1, 1, 1), ·
2
= (1, 2, 1, 1), ·
3
= (1, 1, 2, 1), ·
4
= (1, 3, 2, 3);
r = (1, ÷4, ÷2, ÷5);
b) ·
1
= (1, 0, 0, 1), ·
2
= (2, 1, 3, 1), ·
3
= (1, 1, 0, 0), ·
4
= (0, 1, ÷1, 1);
r = (0, 0, 0, 1).
10. Sunt liniar independente matricele ¹ =
_
2 1
5 3
_
, 1 =
_
5 ÷3
2 1
_
,
C =
_
1 ÷1
2 ÷3
_
? Dar func¸tiile )
1
, )
2
, )
3
: R ÷ R, )
1
(r) = c
r
, )
2
(r) = c
r
,
)
3
(r) = c
2r
?
11. S¼ a se determine dimensiunea ¸si o baz¼ a a subspa¸tiului generat de vectorii:
a) ·
1
= (1, 1, 1), ·
2
= (1, 2, 3), ·
3
= (0, 1, 1), ·
4
= (0, 0, 0);
b) ·
1
= (1, 0, 0, ÷1), ·
2
= (2, 1, 1, 0), ·
3
= (1, 1, 1, 1), ·
4
= (1, 2, 3, 4),
·
5
= (0, 1, 2, 3).
12. S¼ a se determine dimensiunile sumei ¸si intersec¸tiei subspa¸tiilor generate:
a) n
1
= (1, 2, ÷1), n
2
= (3, 4, ÷2), n
3
= (2, 2, ÷1), respectiv ·
1
= (0, 1, 1),
·
2
= (1, 2, 0);
b) n
1
= (1, 1, 1, 1), n
2
= (1, ÷1, 1, ÷1), n
3
= (1, 3, 1, 3), respectiv
·
1
= (1, 2, 0, 2), ·
2
= (1, 2, 1, 2), ·
3
= (3, 1, 3, 1).
13. S¼ a se completeze sistemul format din vectorii ·
1
= (2, ÷1, 3), ·
2
= (4, 1, 1)
la o baz¼ a a lui R
3
.
14. S¼ a se arate c¼ a func¸tiile )
1
, )
2
, )
3
: R ÷ R, )
1
(t) = t, )
2
(t) = t
2
+ 1,
)
3
(t) = t
2
+ t formeaz¼ a o baz¼ a în spa¸tiul polinoamelor de grad cel mult 2. S¼ a se
determine coordonatele func¸tiilor t
2
+ 2t + 4 respectiv t
2
+ 3 în raport cu aceast¼ a
baz¼ a.
15. S¼ a se g¼ aseasc¼ a o baz¼ a în spa¸tiul vectorial al solu¸tiilor sistemului r
1
+ r
2
÷
÷r
3
= 0, r
1
÷r
2
+ r
4
= 0, r
2
+ r
4
= 0.
16. În spa¸tiul vectorial al func¸tiilor ) : R ÷ R s¼ a se arate c¼ a func¸tiile )
1
(t) =
= sint, )
2
(t) = cos t, )
3
(t) = t sunt liniar independente.
17. S¼ a se g¼ aseasc¼ a rangul matricelor:
a)
_
_
_
_
1 2 ÷3
2 1 0
÷2 ÷1 3
÷1 4 ÷2
_
_
_
_
; b)
_
_
2 ÷1 3 ÷2 4
4 ÷2 5 1 7
2 ÷1 1 8 2
_
_
.
18. Fie o
1
¸si o
2
subspa¸tiile vectoriale ale lui R
4
date de: o
1
= ¦(r
1
, r
2
, r
3
, r
4
) ;
r
2
+ r
3
+ r
4
= 0¦, o
2
= ¦(r
1
, r
2
, r
3
, r
4
) ; r
1
+ r
2
= 0, r
3
= 2r
4
¦. S¼ a se g¼ aseasc¼ a
dimensiunile ¸si baze ale acestor subspa¸tii, precum¸si ale subspa¸tiilor o
1
¨o
2
, o
1
+o
2
.
19. În R
2
…e r = 2)
1
+ )
2
, unde )
1
= (÷1, 1), )
2
= (2, 3). S¼ a se determine
coordonatele lui r în baza ¦q
1
, q
2
¦, unde q
1
= (1, 3), q
2
= (3, 8).
20. S¼ a se determine matricea de trecere de la baza 1 = ¦)
1
, )
2
, )
3
¦ la baza
1
0
= ¦q
1
, q
2
, q
3
¦, dac¼ a )
1
= (1, 0, 0), )
2
= (1, 1, 0), )
3
= (1, 1, 1), q
1
= (3, 0, 2),
9. PROBLEME 51
q
2
= (÷1, 1, 4), q
3
= (3, 5, 2). Cum se schimb¼ a coordonatele unui vector când se
trece de la baza 1
0
la baza 1?
CHAPTER 3
Aplica¸tii liniare
Al¼ aturi de no¸tiunea de spa¸tiu vectorial, no¸tiunea de aplica¸tie liniar¼ a sau de
operator liniar are o importan¸t¼ a deosebit¼ a în algebra liniar¼ a ¸si în aplica¸tiile acesteia,
ca ”purt¼ ator de informa¸tie liniar¼ a” de la un spa¸tiu vectorial la altul. Vom prezenta
acest concept de baz¼ a în cele ce urmeaz¼ a.
1. Aplica¸tii liniare. Izomor…sme de spa¸tii
vectoriale
DEFINI ¸ TIE. Fie \ , \ dou¼ a subspa¸tii vectoriale peste acela¸si corp 1. Se
nume¸ste aplica¸ tie liniar¼a sau operator liniar (sau mor…sm de spa¸tii vectoriale) o
func¸tie T : \ ÷÷\ cu propriet¼ a¸tile:
a) T(r + j) = T(r) + T(j), \r, j ¸ \ ; (T este aditiv¼a)
b) T(cr) = cT(r), \c ¸ 1, r ¸ \ . (T este omogen¼a)
Dac¼ a, în plus, T este bijectiv¼ a, atunci T se nume¸ste izomor…sm de spa¸tii vec-
toriale, iar spa¸tiile \ ¸si \ se numesc izomorfe ¸si se noteaz¼ a \ · \.
Vom folosi de asemenea, nota¸tia Tr în loc de T(r), dac¼ a nu este pericol de
confuzie.
O aplica¸tie liniar¼ a T : \ ÷÷ \ se nume¸ste transformare liniar¼a sau operator
liniar al lui \ sau endomor…sm al lui \ . Se nume¸ste automor…sm al lui \ orice
endomor…sm bijectiv al lui \ .
O aplica¸tie liniar¼ a ) : \ ÷÷1 se nume¸ste form¼a liniar¼a pe \ sau func¸ tional¼a
liniar¼a pe \ .
Vom nota cu /(\, \) mul¸timea aplica¸tiilor liniare de la \ la \ ¸si cu /(\ )
mul¸timea endomor…smelor lui \ .
OBSERVA¸ TII. 1) Dac¼ a în condi¸tia a) punem r = 0
\
, se ob¸tine T(0
\
) = 0
V
.
De asemenea, luând c = ÷1 în b), se ob¸tine T(÷r) = ÷Tr.
2) T : \ ÷÷ \ este liniar¼ a dac¼ a ¸si numai dac¼ a T(cr + ,j) = cTr + ,Tj,
\r, j ¸ \, c, , ¸ 1.
EXEMPLE. 1) Aplica¸tia 0 : \ ÷÷ \, 0(r) = 0
V
, \r ¸ \, este liniar¼ a ¸si se
nume¸ste aplica¸ tia nul¼a de la \ la \.
2) Aplica¸tia identic¼ a, 1
\
: \ ÷÷\, 1
\
(r) = r, \r ¸ \ este liniar¼ a. Mai mult,
este automor…sm al lui \ .
3) Fie ¹ ¸ '
n,n
(R) o matrice …xat¼ a, ¹ = (a

). Dac¼ a r ¸ R
n
, r = (r
1
, ..., r
n
) ,
de…nim:
T : R
n
÷÷R
n
, Tr = (
n

I=1
a
1I
r
I
,
n

I=1
a
2I
r
I
, ...,
n

I=1
a
nI
r
I
).
53
54 3. APLICA ¸ TII LINIARE
T este o aplica¸tie liniar¼ a numit¼ a aplica¸ tia liniar¼a asociat¼a matricei ¹. De
exemplu, aplica¸tia T : R
3
÷÷ R
3
, T (r
1
, r
2
, r
3
) = (2r
1
+ r
2
, r
1
÷ r
3
, r
1
+ r
2
+
+r
3
), este aplica¸tia generat¼ a de matricea ¹ =
_
_
2 1 0
1 0 ÷1
1 1 1
_
_
.
4) Fie \ un 1-spa¸tiu vectorial ¸si c un element nenul din 1. Aplica¸tia
T
o
: \ ÷÷ \, T
o
(r) = cr este un automor…sm al lui \ ¸si se nume¸ste omotetie de
raport c.
5) Fie r ¸ R
n
, r = (r
1
, ..., r
n
) . Pentru orice /, 1 _ / _ :, aplica¸tia
j
|
: R
n
÷÷ R, j
|
(r) = r
|
este o aplica¸tie liniar¼ a numit¼ a proiec¸ tie canonic¼a de
indice k.
6) Fie c
1
, ..., c
n
¸ R
n
numere …xate; aplica¸tia T : R
n
÷÷ R, T(r
1
, ..., r
n
) =
= c
1
r
1
+ ... + c
n
r
n
este o form¼ a liniar¼ a pe R
n
.
7) Fie a, / ¸ R, a < /. Aplica¸tia 1 : (
1
([a, /], R) ÷÷(
0
([a, /], R), 1) = )
0
, \) ¸
(
1
([a, /], R) este o aplica¸tie liniar¼ a (numit¼ a operatorul de derivare). De asemenea
I : (
0
([a, /], R) ÷÷R, I()) =
b
_
o
)(r) dr, \) ¸ (
0
([a, /], R) este o func¸tional¼ a liniar¼ a.
8) În spa¸tiul vectorilor liberi 1
3
, consider¼ am baza canonic¼ a ¦

i,

,,

/¦. Dac¼ a
· ¸ 1
3
atunci · = ·
1

i + ·
2

, + ·
3

/. Aplica¸tia T : 1
3
÷÷ R
3
, T· = (·
1
, ·
2
, ·
3
) este,
evident, un izomor…sm de spa¸tii vectoriale.
PROPOZI ¸ TIA 1.1. Dac¼a \ , \ sunt 1-spa¸ tii vectoriale, atunci /(\, \) are o
structur¼a natural¼a de 1-spa¸ tiu vectorial.
Demonstra¸ tie. Fie T, o ¸ /(\, \) ¸si ` ¸ 1. De…nim T + o, `T : \ ÷÷ \
astfel: (T + o)(r) = Tr + or, \r ¸ \ ¸si (`T)(r) = `Tr, \r ¸ \ . T + o este o
aplica¸tie liniar¼ a. Într-adev¼ ar,
(T + o)(cr + ,j) = T(cr + ,j) + o(cr + ,j) = cTr +,Tj +cor + ,oj =
= c(Tr + or) + ,(Tj +oj) = c(T + o)(r) + ,(T + o)(r), \r, j ¸ \, c, , ¸ 1.
Similar,
(`T)(cr + ,j) = `T(cr +,j) = `(cTr + ,Tj) = c(`Tr) + ,(`Tj) =
= c(`T)(r) + ,(`T)(j), \c, , ¸ 1, r, j ¸ \.
Se veri…c¼ a u¸sor c¼ a /(\, \) înzestrat cu cele dou¼ a opera¸tii are o structur¼ a de 1-
spa¸tiu vectorial.
PROPOZI ¸ TIA 1.2. Fie \
I
, i = 1, 2, 3, trei 1-spa¸ tii vectoriale ¸ si T ¸ /(\
1
, \
2
),
o ¸ /(\
2
, \
3
). Atunci:
a) Aplica¸ tia o · T este liniar¼a;
b) Dac¼a T este izomor…sm, atunci T
1
: \
2
÷÷ \
1
este un izomor…sm de
spa¸ tii vectoriale.
Demonstra¸ tie. a) Din liniaritatea lui T ¸si o, rezult¼ a c¼ a pentru orice r, j ¸ \
1
,
c, , ¸ 1 avem:
(o · T)(cr +,j) = o(T(cr + ,j)) = o(cTr +,Tj) =
= co(Tr) + ,o(Tj) = c(o · T)(r) + ,(o · T)(j).
2. NUCLEU ¸ SI IMAGINE 55
b) Deoarece inversa unei aplica¸tii bijective este bijectiv¼ a, este su…cient s¼ a ar¼ at¼ am
c¼ a T
1
este liniar¼ a. Fie r, j ¸ \
2
, c, , ¸ 1. Exist¼ a r
0
, j
0
¸ \
1
astfel încât r = Tr
0
,
j = Tj
0
. Atunci:
T
1
(cr +,j) = T
1
(cTr
0
+,Tj
0
) = T
1
(T(cr
0
+ ,j
0
)) =
= cr
0
+ ,j
0
= cT
1
r +,T
1
j,
deci T
1
este liniar¼ a.
TEOREMA 1.3. a) Orice 1-spa¸ tiu vectorial de dimensiune : este izomorf cu
1
n
.
b) Dou¼a 1-spa¸ tii vectoriale …nit dimensionale \ ¸ si \ sunt izomorfe dac¼a ¸ si
numai dac¼a dim
1
(\ ) = dim
1
(\).
Demonstra¸ tie. a) Fie ¦c
1
, ..., c
n
¦ o baz¼ a în \ ¸si r ¸ 1
n
, r = (r
1
, ..., r
n
).
De…nim T : 1
n
÷÷ \ astfel Tr = r
1
c
1
+ ... + r
n
c
n
. Vom ar¼ ata c¼ a T este un
izomor…sm de spa¸tii vectoriale. T este surjectiv¼ a, deoarece, dac¼ a · ¸ \ atunci exist¼ a
c
1
, ..., c
n
¸ 1 astfel încât · = c
1
c
1
+ ... + c
n
c
n
. Exist¼ a, deci, r = (c
1
, ..., c
n
) ¸
1
n
astfel ca Tr = ·. De asemenea, T este injectiv¼ a, deoarece dac¼ a r, j ¸ 1
n
,
r = (r
1
, ..., r
n
), j = (j
1
, ..., j
n
) ¸si Tr = Tj, atunci (r
1
÷ j
1
)c
1
+ +... + (r
n
÷
j
n
)c
n
= 0
\
. Cum sistemul de vectori ¦c
1
, ..., c
n
¦ este liniar independent, rezult¼ a
r
1
= j
1
, ..., r
n
= j
n
, adic¼ a r = j. A¸sadar T este bijectiv¼ a.
Vom ar¼ ata acum c¼ a T este liniar¼ a. Fie r, j ¸ 1
n
ca mai sus ¸si c, , ¸ 1.
Atunci:
T(cr + ,j) = (cr
1
+ ,j
1
)c
1
+ ... + (cr
n
+ ,j
n
)c
n
= c(r
1
c
1
+... +r
n
c
n
)+
+,(j
1
c
1
+... + j
n
c
n
) = cTr + ,Tj,
deci T este liniar¼ a. În concluzie 1
n
· \.
b) " == " S¼ a presupunem c¼ a \ · \, deci exist¼ a T : \ ÷÷ \ izomor…sm.
Fie 1 = ¦c
1
, ..., c
n
¦ baz¼ a în \ . Vom ar¼ ata c¼ a 1
0
= ¦Tc
1
, ..., Tc
n
¦ este baz¼ a în
\, de unde dim
1
(\ ) = dim
1
(\). T …ind surjectiv¼ a, pentru orice j ¸ \ exist¼ a
r =
n

I=1
r
I
c
I
¸ \ astfel încât j = Tr =
n

I=1
r
I
T(c
I
) (T …ind liniar¼ a). Atunci 1
0
este un sistem de generatori în \. Pe de alt¼ a parte, dac¼ a
n

I=1
c
I
Tc
I
= 0
V
, atunci
T(
n

I=1
c
I
c
I
) = 0
V
= T0
\
. Cum T este injectiv¼ a, rezult¼ a
n

I=1
c
I
Tc
I
= 0
\
¸si cum
1 este liniar independent¼ a, vom avea c
1
= ... = c
n
= 0. A¸sadar 1
0
este liniar
independent¼ a ¸si, în consecin¸t¼ a, baz¼ a în \.
" == " Dac¼ a dim
1
(\ ) = dim
1
(\) = :, conform a), exist¼ a o
1
: 1
n
÷÷ \,
o
2
: 1
n
÷÷ \ izomor…sme de spa¸tii vectoriale, Atunci T = o
2
· o
1
1
este un
izomor…sm.
OBSERVA¸ TIE. Izomor…smul l : \ ÷÷ 1
n
, r ¸ \, r = r
1
c
1
+ ... + r
n
c
n
,
lr = (r
1
, ..., r
n
) se nume¸ste izomor…sm canonic.
2. Nucleu ¸si imagine
Fie \ , \ dou¼ a 1-spa¸tii vectoriale ¸si T ¸ /(\, \).
TEOREMA 2.1. a) Dac¼a ' este subspa¸ tiu vectorial al lui \ , atunci T(')
este subspa¸ tiu vectorial al lui \;
56 3. APLICA ¸ TII LINIARE
b) Dac¼a · este subspa¸ tiu vectorial al lui \, atunci T
1
(·) = ¦r ¸ \ ;
Tr ¸ ·¦ este subspa¸ tiu vectorial al lui \ .
Demonstra¸ tie. a) Cum 0
\
¸ ', rezult¼ a T0
\
= 0
V
¸ T('), deci T(') ,= c.
Fie acum j, j
0
¸ T(') ¸si c, , ¸ 1. Exist¼ a r, r
0
¸ ' astfel ca Tr = j, Tr
0
= j
0
. T
…ind liniar¼ a, rezult¼ a cj +,j
0
= cTr+,Tr
0
= T(cr+,r
0
). Cum ' este subspa¸tiu
vectorial al lui \ , rezult¼ a cr + ,r
0
¸ ', deci cj + ,j
0
¸ T('), adic¼ a T(') este
subspa¸tiu vectorial al lui \.
b) 0
\
¸ T
1
(·), deoarece 0
V
¸ ·, deci T
1
(·) ,= c. Fie r, j ¸ T
1
(·),
c, , ¸ 1. Atunci Tr, Tj ¸ ·, deci T(cr+,j) = cTr+,Tj ¸ ·, deoarece · este
subspa¸tiu vectorial al lui \. În consecin¸t¼ a, cr + ,j ¸ T
1
(·).
DEFINI ¸ TIE. Subspa¸tiul vectorial T
1
(0
V
) = ¦r ¸ \ ; Tr = 0
\
¦ se nume¸ste
nucleul lui T ¸si se noteaz¼ a 1crT. De asemenea, subspa¸tiul T(\ ) = ¦j ¸ \;
¬r ¸ \ a.^i. Tr = j¦ se nume¸ste imaginea lui T ¸si se noteaz¼ a ImT.
Evident, 1crT ¸ \ ¸si ImT ¸ \.
TEOREMA 2.2. a) T injectiv¼a ==1crT = ¦0
\
¦.
b) T surjectiv¼a ==ImT = \.
Demonstra¸ tie. a)" == " Fie r ¸ 1crT, deci Tr = 0
V
= T0
\
. Cum T este
injectiv¼ a, rezult¼ a r = 0
\
, deci 1crT = ¦0
\
¦.
" == " Fie r, j ¸ \ astfel ca Tr = Tj. Atunci T(r ÷ j) = 0
\
, adic¼ a
r ÷j ¸ 1crT, deci r ÷j = 0
\
. A¸sadar r = j ¸si T injectiv¼ a.
b) rezult¼ a imediat din de…ni¸tia lui ImT.
LEM
¼
A 2.3. Dac¼a dim
1
\ = : ¸ si ¦c
1
, ..., c
n
¦ este o baz¼a a lui \ , atunci
¦Tc
1
, ..., Tc
n
¦ este un sistem de generatori pentru ImT.Acest sistem de generatori
va … baz¼a în ImT dac¼a ¸ si numai dac¼a T este injectiv¼a.
Demonstra¸ tie. Într-adev¼ ar, dac¼ a j ¸ ImT, exist¼ a r ¸ \ astfel ca Tr = j. Dar
r = c
1
c
1
+ ... + c
n
c
n
, c
I
¸ 1, i = 1, :, deci j =
n

I=1
r
I
Tc
I
, adic¼ a ¦Tc
1
, ..., Tc
n
¦
este sistem de generatori în ImT. Dac¼ a T este injectiv¼ a ¸si c
1
Tc
1
+ ... + c
n
Tc
n
=
= 0
V
, atunci T(c
1
c
1
+ ... + c
n
c
n
) = 0
V
= T(0
\
), deci c
1
c
1
+ ... + c
n
c
n
=
= 0
\
. Cum ¦c
1
, ..., c
n
¦ este liniar independent¼ a, rezult¼ a c
1
= ... = c
n
= 0, adic¼ a
¦Tc
1
, ..., Tc
n
¦ este liniar independent¼ a, deci baz¼ a în ImT.
Reciproc, presupunem c¼ a ¦Tc
1
, ..., Tc
n
¦ este liniar independent¼ a. Fie
r ¸ 1crT, r = c
1
c
1
+ ... + c
n
c
n
¸si cum Tr = 0
V
, rezult¼ a c
1
Tc
1
+ ... + c
n
Tc
n
=
= 0
V
. Cum ¦Tc
1
, ..., Tc
n
¦ este liniar independent¼ a, rezult¼ a c
1
= ... = c
n
= 0, deci
r = 0
\
, adic¼ a T este injectiv¼ a.
OBSERVA¸ TIE. Fie \ astfel ca dim
1
(\ ) = :. Cum 1crT ¸ \ , conform teo-
remelor 2.1 ¸si 5.1, cap. 2, dim
1
(1crT) _ :. Conform teoremelor 2.1 ¸si 4.2, cap.
2, dim
1
(ImT) _ :.
Putem deci formula:
DEFINI ¸ TIE. Presupunem c¼ a dim
1
(\ ) = :. Dac¼ a T este o aplica¸tie liniar¼ a
T : \ ÷÷ \, atunci dim
1
(1crT) se nume¸ste defectul lui T ¸si se noteaz¼ a dc)T.
De asemenea, dim
1
(ImT) se nume¸ste rangul lui T ¸si se noteaz¼ a ra:qT.
2. NUCLEU ¸ SI IMAGINE 57
TEOREMA 2.4. (teorema rang-defect) Fie \ ,\ dou¼a 1-spa¸ tii vectoriale cu
dim
1
(\ ) = : ¸ si T ¸ /(\, \). Atunci:
dim
1
(\ ) = dc)T + ra:qT.
Demonstra¸ tie. Fie j = dc)T, 0 _ j _ :, 1 = ¦c
1
, ..., c
n
¦ baz¼ a în 1crT, deci
Tc
I
= 0, 1 _ i _ j. Complet¼ am baza 1 la o baz¼ a 1
0
= ¦c
1
, ..., c
¡
, c
¡+1
, ..., c
n
¦ a lui
\ . Vom demonstra c¼ a 1
00
= ¦Tc
¡+1
, ..., Tc
n
¦ formeaz¼ a o baz¼ a în ImT. Vom ar¼ ata
mai întâi c¼ a 1
00
este liniar independent¼ a. Dac¼ a c
¡+1
Tc
¡+1
+ ... + c
n
Tc
n
= 0
V
,
rezult¼ a T(c
¡+1
c
¡+1
+ ... + c
n
c
n
) = 0
V
, deci c
¡+1
c
¡+1
+ ... + c
n
c
n
¸ 1crT. Prin
urmare exist¼ a c
1
, ..., c
¡
¸ 1 astfel încât c
¡+1
c
¡+1
+... +c
n
c
n
= c
1
c
1
+... +c
¡
c
¡
sau c
1
c
1
+ ... + c
¡
c
¡
+ (÷c
¡+1
)c
¡+1
+ ... + (÷c
n
)c
n
= 0
\
. 1
0
…ind baz¼ a în \ ,
rezult¼ a c
1
= ... = c
n
= 0, deci 1
00
este liniar independent¼ a. S¼ a ar¼ at¼ am acum
c¼ a 1
00
este sistem de generatori în ImT. Dac¼ a j ¸ ImT atunci exist¼ a r ¸ \
astfel ca Tr = j. Dar r =
n

I=1
r
I
c
I
unde r =
¡

I=1
r
I
c
I
¸ 1crT. T …ind liniar¼ a,
rezult¼ a j = Tr =
n

I=1
c
I
Tc
I
, deci 1
00
este baz¼ a în ImT. Atunci ra:qT = : ÷ j =
= dim
1
(\ ) ÷dc)T.
COROLAR 2.4.1. Dac¼a \ este un 1-spa¸ tiu vectorial de dimensiune : ¸ si T un
endomor…sm al lui \ , atunci T este injectiv == T este surjectiv.
Demonstra¸ tie. T este injectiv == 1crT = ¦0
\
¦ ==dc)T = 0 ==ra:qT =
: ==ImT = \ ==T surjectiv.
EXEMPLU. Fie r ¸ R
3
, r = (r
1
, r
2
, r
3
) ¸si T : R
3
÷÷ R
3
, Tr = (r
1
+ r
2
÷
÷r
3
, r
1
÷ r
2
+ r
3
, 5r
1
÷ r
2
+ r
3
). Se veri…c¼ a u¸sor c¼ a T este liniar¼ a. Pe de alt¼ a
parte r ¸ 1crT dac¼ a ¸si numai dac¼ a, coordonatele sale veri…c¼ a sistemul liniar
omogen
r
1
+ r
2
÷r
3
= 0
r
1
÷r
2
+ r
3
= 0
5r
1
÷r
2
+r
3
= 0
. Solu¸tia general¼ a a acestui sistem …ind r
1
= 0, r
2
= t,
r
3
= t, t ¸ R, rezult¼ a c¼ a 1crT = ¦r ¸ R
3
; r = t(0, 1, 1), t ¸ R¦ = oj(¦n¦), unde
n = (0, 1, 1). Atunci dc)T = 1, o baz¼ a în 1crT …ind vectorul n. Conform teo-
remei 2.3, rezult¼ a c¼ a ra:qT = 2. Dup¼ a lema de mai sus, Tc
1
= (1, 1, 5), Tc
2
=
= (1, ÷1, ÷1), Tc
3
= (÷1, 1, 1)(¦c
1
, c
2
, c
3
¦ …ind baz¼ a canonic¼ a în R
3
) formeaz¼ a
un sistem de generatori pentru ImT. Deci doar doi sunt liniar independen¸ti, de
exemplu Tc
1
¸si Tc
2
, ace¸stia constituind o baz¼ a în ImT.
COROLAR 2.4.2. Fie \, \
0
, \
00
trei 1-spa¸ tii vectoriale …nit dimensionale ¸ si
o : \ ÷÷\
0
, T : \
0
÷÷\
00
dou¼a aplica¸ tii liniare. Atunci:
a) ra:q(T · o) _ ra:qT;
b) ra:q(T · o) _ ra:qo;
c) dac¼a T este izomor…sm, atunci ra:q(T · o) = ra:qo;
d) dac¼a o este izomor…sm, atunci ra:q(T · o) = ra:qT.
Demonstra¸ tie. Evident, T · o este o aplica¸tie liniar¼ a. a) Deoarece o(\ ) ¸ \
0
,
rezult¼ a T(o(\ )) ¸ T(\
0
). Atunci:
ra:q(T · o) = dim
1
(T · o)(\ ) _ dim
1
T(\
0
) = ra:qT.
b) Cum 1cro ¸ 1cr(T · o), rezult¼ a dc)o _ dc)(T · o). Conform teoremei
rang-defect,
ra:q(T · o) = dim
1
(\ ) ÷dc)(T · o) _ dim
1
(\ ) ÷dc)o = ra:qo.
58 3. APLICA ¸ TII LINIARE
c) Deoarece T este izomor…sm, exist¼ a T
1
: \
00
÷÷\
0
. Putem scrie o = T
1
·
·(T ·o). Conform b) ra:qo _ ra:q(T ·o) _ ra:qo. d) Se scrie T = (T ·o)·o
1
.
3. Matricea asociat¼ a unei aplica¸tii liniare
Vom ar¼ ata c¼ a dac¼ a \ ¸si \ sunt 1-spa¸tii vectoriale …nit dimensionale, atunci
/(\, \) este izomorf cu un spa¸tiu de matrice. Fie deci dim
1
(\ ) = :, 1 = =
¦c
1
, ..., c
n
¦ o baz¼ a …xat¼ a în \ ¸si dim
1
(\) = :, C = ¦)
1
, ..., )
n
¦ o baz¼ a …xat¼ a în
\.
Dac¼ a T ¸ /(\, \), atunci pentru orice ,, 1 _ , _ :, Tc
¸
¸ \, deci exist¼ a
scalarii a

¸ 1, 1 _ i _ :, unic determina¸ti, (…ind coordonatele vectorilor Tc
¸
, 1 _
, _ :, în baza C) astfel ca:
(3.1) Tc
¸
=
n

I=1
a

)
I
, , = 1, :.
DEFINI ¸ TIE. Se nume¸ste matricea lui T în raport cu bazele 1 ¸ si C, matricea
¹
1,c
T
= (a

) de tip (:, :) a c¼ arei coloan¼ a , este constituit¼ a din coordonatele
vectorului Tc
¸
în raport cu baza C. Dac¼ a \ = \ ¸si 1 = C, vom scrie ¹
1,1
T
= ¹
1
T
¸si vom spune c¼ a ¹
1
T
este matricea endomor…smului T în raport cu baza 1.
A¸sadar matricea lui T depinde de bazele 1 ¸si C. Vom omite indicii când
nu este pericol de confuzie. Num¼ arul liniilor matricei ¹ ata¸sat¼ a aplica¸tiei liniare
T : \ ÷\ este egal cu dimensiunea lui \, iar num¼ arul coloanelor cu dimensiunea
lui \ . Evident, în cazul unui endomor…sm num¼ arul liniilor coincide cu num¼ arul
coloanelor, deci matricea este p¼ atratic¼ a. Vom nota cu '
n
(1) mul¸timea matricelor
de tip (:, :).
EXEMPLE. 1) Fie T : R
2
÷ R
2
, T(r, j) = (÷r, ÷j) (simetria în raport cu
originea). Consider¼ am în R
2
, baza canonic¼ a c
1
= (1, 0), c
2
= (0, 1). S¼ a determin¼ am
matricea endomor…smului T în baza ¦c
1
, c
2
¦. Cum Tc
1
= ÷c
1
, Tc
2
= = ÷c
2
rezult¼ a c¼ a matricea lui T în baza ¦c
1
, c
2
¦ este ¹ =
_
÷1 0
0 ÷1
_
.
2) În R
3
consider¼ am baza canonic¼ a ¦c
1
, c
2
, c
3
¦, c
1
= (1, 0, 0), c
2
= (0, 1, 0),
c
3
= (0, 0, 1), iar în R
1
[A] baza ¦)
1
, )
2
¦, )
1
= 1, )
2
= A. Dac¼ a r = (c
1
, c
2
, c
3
) ¸
¸ R
3
, de…nim T : R
3
÷R
1
[A], Tr = c
1
+c
2
+(c
1
+2c
2
÷c
3
)A. S¼ a se determine
matricea lui T în cele dou¼ a baze. Deoarece Tc
1
= )
1
+ )
2
, Tc
2
= )
1
+ 2)
2
, Tc
3
=
= ÷)
2
, rezult¼ a ¹ =
_
1 1 0
1 2 ÷1
_
.
3) Fie \ un 1-spa¸tiu vectorial ¸si ¦c
1
, ..., c
n
¦ baza în \ . Vom determina ma-
tricea aplica¸tiei identice 1
\
: \ ÷ \, 1
\
(r) = r, \r ¸ \ . Deoarece 1
\
(c
I
) = = c
I
,
1 _ i _ :, rezult¼ a c¼ a matricea lui 1
\
este matricea unitate:
1
n
=
_
_
_
_
1 0 ... 0
0 1 ... 0
... ...
0 0 ... 1
_
_
_
_
.
LEM
¼
A 3.1. Fie \ ¸si \ 1-spa¸tii vectoriale, ¦c
1
, ..., c
n
¦ o baz¼ a în \ ¸si ¦j
1
, ..., j
n
¦
un sistem arbitrar de vectori din \. Exist¼ a o unic¼ a aplica¸tie liniar¼ a T : \ ÷ \
astfel ca Tc
I
= j
I
, 1 _ i _ :.
3. MATRICEA ASOCIAT
¼
A UNEI APLICA ¸ TII LINIARE 59
Demonstra¸ tie. Dac¼ a r ¸ \ , atunci r =
n

I=1
r
I
c
I
. De…nim Tr =
n

I=1
r
I
j
I
. T este
evident liniar¼ a ¸si Tc
I
= j
I
, 1 _ i _ :. S¼ a veri…c¼ am unicitatea. Dac¼ a o : \ ÷ \
este o alt¼ a aplica¸tie liniar¼ a satisf¼ acând oc
I
= j
I
, 1 _ i _ :, atunci pentru orice
r ¸ \ avem:
or = o(
n

I=1
r
I
c
I
) =
n

I=1
r
I
oc
I
=
n

I=1
r
I
j
I
= Tr.
Lema 3.1 d¼ a posibilitatea de a de…ni în mod unic o aplica¸tie liniar¼ a punând în
eviden¸t¼ a doar valorile sale pe o baz¼ a a domeniului de de…ni¸tie.
TEOREMA 3.2. Fie \ ¸ si \ dou¼a 1-spa¸ tii vectoriale de dimensiune : ¸ si
respectiv :, 1 = ¦c
1
, ..., c
n
¦ o baz¼a în \ , C = ¦)
1
, ..., )
n
¦ o baz¼a în \. Aplica¸ tia
, : /(\, \) ÷ '
n,n
(1) care face s¼a corespund¼a oric¼arui T ¸ /(\, \) matricea
¹
1,c
T
de…nit¼a mai sus este un izomor…sm de spa¸ tii vectoriale.
Demonstra¸ tie. Vom ar¼ ata mai întâi c¼ a , este liniar¼ a. Fie o, T ¸ /(\, \) ¸si
c, , ¸ 1. Dac¼ a ,(o) = (a

), ,(T) = (/

), ,(co + ,T) = (c

), atunci:
n

I=1
c

)
I
= (co + ,T)(c
¸
) = coc
¸
+ ,Tc
¸
= c
n

I=1
a

)
I
+,
n

I=1
/

)
I
=
=
n

I=1
(ca

+,/

))
I
, , = 1, :.
Cum ¦)
1
, ..., )
n
¦ este baz¼ a în \, rezult¼ a c

= ca

+ ,/

, i = 1, :, , =
= 1, :, adic¼ a ,(co + ,T) = c,(o) + ,,(T), deci , este liniar¼ a. Vom ar¼ ata
c¼ a , este bijectiv¼ a. Dac¼ a T ¸ /(\, \) ¸si ,(T) = 0, atunci Tc
¸
= 0
V
, deci
dac¼ a r =
n

I=1
r
I
c
I
¸ \ atunci Tr = 0
V
deci T este aplica¸tia nul¼ a. În concluzie
1cr, = ¦0¦, deci , este injectiv¼ a. S¼ a ar¼ at¼ am acum c¼ a , este surjectiv¼ a. Fie
' = (a

) o matrice de tip (:, :) cu coe…cien¸ti în 1. Consider¼ am vectorii j
¸
din \, j
¸
=
n

I=1
a

)
I
, , = 1, :. Conform lemei 3.1 exist¼ a o aplica¸tie liniar¼ a unic¼ a
T : \ ÷ \ astfel ca Tc
¸
= j
¸
, , = 1, :, deci astfel ca ,(T) = '. În consecin¸t¼ a ,
este surjectiv¼ a ¸si teorema este demonstrat¼ a.
COROLAR 3.2.1. Dac¼a dim
1
(\ ) = :, dim
1
(\) = :, atunci
dim
1
(/(\, \)) = : :.
Demonstra¸ tie. Se ¸tine seama de teoremele 3.2 ¸si 1.3.
TEOREMA 3.3. În ipotezele teoremei 3.2, …e T ¸ /(\, \) ¸si ' = (a

) ma-
tricea lui T în raport cu bazele 1 ¸si C. Atunci dac¼ a r =
n

I=1
r
I
c
I
¸ \ , coordonatele
vectorului j = Tr în baza C sunt date de
(3.2) j
I
=
n

¸=1
a

r
¸
, i = 1, :.
60 3. APLICA ¸ TII LINIARE
Demonstra¸ tie. Avem: j = Tr =
n

¸=1
r
¸
Tc
¸
=
n

¸=1
r
¸
(
n

I=1
a

)
I
) =
=
n

I=1
(
n

¸=1
a

r
¸
))
I
, de unde (3.2).
4. Matrice ¸si aplica¸tii liniare
Vom de…ni opera¸tiile cu matrice pornind de la opera¸tiile corespunz¼ atoare cu
aplica¸tii liniare. Fie deci \ , \ dou¼ a 1-spa¸tii vectoriale, ¦c
1
, ..., c
n
¦ baza în \ ,
¦)
1
, ..., )
n
¦ baza în \ ¸si o, T ¸ /(\, \).
Fie ¹ ¸si 1 matricele asociate lui o ¸si T respectiv, în raport cu cele dou¼ a baze,
¹ = (a

), 1 = (/

).
Egalitatea matricelor. Dou¼ a aplica¸tii liniare o ¸si T sunt egale dac¼ a ¸si numai
dac¼ a o(c
¸
) = T(c
¸
), , = 1, :, adic¼ a
a

)
1
+a

)
2
+ ... + a

)
n
= /

)
1
+ /

)
2
+ ... + /

)
n
.
Cum ¦)
1
, ..., )
n
¦ este baz¼ a în \, rezult¼ a c¼ a o = T dac¼ a ¸si numai dac¼ a a

= /

,
i = 1, :, , = 1, :, ceea ce conduce la urm¼ atoarea
DEFINI ¸ TIE. Dou¼ a matrice ¹ = (a

), 1 = (/

) de tip (:, :) sunt egale dac¼ a
a

= /

, i = 1, :, , = 1, :.
Adunarea matricelor. Fie C = (c

) matricea aplica¸tiei liniare o + T. Avem:
(o +T)(c
¸
) = o(c
¸
) + T(c
¸
) =
n

I=1
a

)
I
+
n

¸=1
/

)
I
=
n

I=1
(a

+/

))
I
, , = 1, :.
În consecin¸t¼ a, c

= a

+ /

, i = 1, :, , = 1, :.
Putem deci formula urm¼ atoarea
DEFINI ¸ TIE. Dac¼ a ¹ = (a

), 1 = (/

) sunt dou¼ a matrice de tip (:, :), se
nume¸ste suma lui ¹ ¸si 1 ¸si se noteaz¼ a ¹ + 1, matricea de tip (:, :), ale c¼ arei
elemente sunt a

+/

, i = 1, :, , = 1, :.
Înmul¸ tirea unei matrice cu un scalar. Fie C = (c

) matricea aplica¸tiei `o,
` ¸ 1. Atunci (`o)(c
¸
) = ` oc
¸
= `
n

I=1
a

)
I
=
n

I=1
(`a

))
I
, , = 1, :. Deci
c

= `a

, i = 1, :, , = 1, :.
DEFINI ¸ TIE. Dac¼ a ¹ = (a

) este o matrice de tip (:, :), produsul dintre
scalarul ` ¸ si matricea ¹ este matricea `¹ ob¸tinut¼ a multiplicând toate elementele
lui ¹ cu `.
Produsul a dou¼a matrice. Fie l, \, \ trei 1-spa¸tii vectoriale 1
1
= ¦c
1
, ..., c
n
¦,
1
2
= ¦)
1
, ..., )
n
¦, 1
3
= ¦q
1
, ..., q
:
¦ baze ale lui l, \, \ respectiv. Fie
o ¸ /(l, \ ), T ¸ /(\, \), ¹ = (a

), 1 = (/

) matricele lui o ¸si T în raport
cu bazele date.
Vrem s¼ a determin¼ am matricea lui T · o în raport cu bazele 1
1
¸si 1
3
. Fie
C = (c

) matricea asociat¼ a lui T · o. Atunci:
(T · o)(c
¸
) = T(oc
¸
) = T(
n

|=1
a

)
|
) =
n

|=1
a

T)
|
=
4. MATRICE ¸ SI APLICA ¸ TII LINIARE 61
=
n

|=1
a

(
:

I=1
/
I|
q
I
) =
:

I=1
(
n

|=1
/
I|
a

)q
I
, , = 1, :.
În consecin¸t¼ a:
(4.1) c

=
n

|=1
/
I|
a

, i = 1, r, , = 1, :.
DEFINI ¸ TIE. Fie ¹ = (a

) o matrice de tip (:, :) ¸si 1 = (/

) o matrice de tip
(r, :). Se nume¸ste produsul dintre 1 ¸ si ¹ ¸si se noteaz¼ a 1¹, matricea de tip (r, :)
al c¼ arei element c

situat la intersec¸tia liniei i cu coloana , este dat de (4.1).
S¼ a remarc¼ am c¼ a produsul 1¹ nu este de…nit decât dac¼ a num¼ arul coloanelor lui
1 este egal cu num¼ arul liniilor lui ¹. Expresia lui c

se ob¸tine pornind de la linia
i a lui 1 ¸si de la coloana , a lui ¹. Spunem c¼ a produsul 1¹ se efectueaz¼ a dup¼ a
regula ”linii pe coloane”.
PROPOZI ¸ TIA 4.1. Dac¼a ¹, 1, C sunt matrice astfel încât diferitele produse de
mai jos s¼a …e de…nite ¸ si ` ¸ 1, atunci:
a) ¹(1C) = (¹1)C;
b) ¹(1 +C) = ¹1 +¹C;
c) (1 + C)¹ = 1¹+ C¹;
d) ¹(`1) = (`¹)1 = `(¹1).
Demonstra¸ tie. Propozi¸tia se demonstreaz¼ a utilizând propriet¼ a¸tile binecunos-
cute ale aplica¸tiilor liniare. Dac¼ a, de exemplu, o : 1
:
÷÷ 1
s
, T : 1
n
÷÷ 1
:
¸si l : 1
n
÷÷ 1
n
sunt aplica¸tiile liniare ale c¼ aror matrice ¹, 1 ¸si C respectiv, în
raport cu bazele canonice, atunci matricea lui o · (T · l) este ¹(1C), iar matricea
lui (o ·T) ·l este (¹1)C. Cum o ·(T ·l) = (o ·T) ·l rezult¼ a ¹(1C) = (¹1)C.
Celelalte egalit¼ a¸ti se demonstreaz¼ a asem¼ an¼ ator.
OBSERVA¸ TIE. Produsul a dou¼ a matrice nu este comutativ în general.
Matrice inversabile. O matrice ¹ ¸ '
n
(1) este inversabil¼a sau regulat¼a dac¼ a
exist¼ a o matrice 1 ¸ '
n
(1) astfel încât: ¹1 = 1¹ = 1
n
.
Matricea 1 este unic¼ a, se noteaz¼ a cu ¹
1
¸si se nume¸ste inversa lui ¹.
TEOREMA 4.2. Fie \ un 1-spa¸ tiu vectorial de dimensiune …nit¼a :, C =
= ¦c
1
, ..., c
n
¦ o baz¼a în \ ¸ si T un endomor…sm al lui \ . Pentru ca matricea ¹ a
endomor…smului T în raport cu baza C s¼a …e inversabil¼a, este necesar ¸ si su…cient
ca T s¼a …e un automor…sm al lui \ . În acest caz matricea lui T
1
în raport cu
baza C este ¹
1
.
Demonstra¸ tie. ”==” ¹ …ind inversabil¼ a, exist¼ a 1 ¸ '
n
(1) astfel ca ¹1 =
= 1¹ = 1
n
.Cum aplica¸tia T ÷÷ ¹ de la /(\ ) la 1
n
(1) este bijectiv¼ a, …e o
aplica¸tia liniar¼ a asociat¼ a lui 1. Ea este astfel încât o · T = T · o = 1
\
, deci T este
bijectiv¼ a ¸si T
1
= o ¸si matricea asociat¼ a lui T
1
este ¹
1
.
”==” Dac¼ a T este bijectiv¼ a, exist¼ a T
1
¸si T · T
1
= T
1
· T = 1
\
, deci
dac¼ a 1 este matricea asociat¼ a lui T
1
, atunci ¹1 = 1¹ = 1
n
. Prin urmare ¹ este
inversabil¼ a ¸si ¹
1
= 1.
Rangul unei matrice. Are loc:
TEOREMA 4.3. Fie \ , \ dou¼a 1-spa¸ tii vectoriale având dimensiunile :,
respectiv : ¸ si T ¸ /(\, \). Dac¼a ¦c
1
, ..., c
n
¦ este baz¼a în \ , ¦)
1
, ..., )
n
¦ este baz¼a
62 3. APLICA ¸ TII LINIARE
în \, iar ¹ este matricea aplica¸ tiei liniare T în raport cu cele dou¼a baze, atunci
ra:qT = ra:q¹.
Demonstra¸ tie. Deoarece ¦Tc
1
, ..., Tc
n
¦ este sistem de generatori pentru ImT,
¸tinând seama de teorema 7.1, cap. 2, ra:qT = dim
1
(ImT) = ra:q¦Tc
1
, ...,
Tc
n
¦ = ra:q¹, deoarece coordonatele vectorilor ¦Tc
1
, ..., Tc
n
¦ în baza ¦)
1
, ..., )
n
¦
se g¼ asesc pe coloanele matricei ¹.
COROLAR 4.3.1. O matrice p¼atratic¼a este inversabil¼a dac¼a ¸ si numai dac¼a este
nesingular¼a.
Demonstra¸ tie. Fie T endomor…smul care într-o baz¼ a ¦c
1
, ..., c
n
¦ a unui 1-spa¸tiu
vectorial are matricea ¹. Aplicând corolar 2.4.1 ¸si teoremele 4.2 ¸si 4.3 ob¸tinem:
¹ i:·cr:a/i| a ==T anto:or)i:: ==dc)T = 0 ==
==: = ra:qT = ra:q¹ ==det ¹ ,= 0.
5. Transformarea matricei unei aplica¸tii liniare la schimbarea bazelor
Fie \ , \ dou¼ a 1-spa¸tii vectoriale având dimensiunile : respectiv : ¸si T ¸
¸ /(\, \). Dac¼ a 1 = ¦c
1
, ..., c
n
¦ ¸si 1 = ¦)
1
, ..., )
n
¦ sunt baze …xate în \ respectiv
\, iar ¹ = (a

) este matricea aplica¸tiei liniare T în cele dou¼ a baze atunci
Tc
¸
=
n

|=1
a

)
|
, \, = 1, :.
Fie acum 1
0
= ¦c
0
1
, ..., c
0
n
¦ ¸si 1
0
= ¦)
0
1
, ..., )
0
n
¦ o nou¼ a pereche de baze …xate în
\ respectiv \ ¸si ¹
0
= (a
0

) matricea asociat¼ a aplica¸tiei T în noua pereche de baze,
deci
Tc
0
I
=
n

l=1
a
0

)
0
l
, \i = 1, :.
Vom stabili ce rela¸tie exist¼ a între ¹ ¸si ¹
0
.
Fie C = (c

) matricea de trecere de la baza 1 la baza 1
0
¸si 1 = (d

) matricea
de trecere de la baza 1 la baza 1
0
, deci:
c
0
I
=
n

¸=1
c
¸I
c
¸
, \i = 1, :,
)
0
l
=
n

|=1
d
|l
)
|
, \| = 1, :.
Atunci, ob¸tinem pe de o parte
Tc
0
I
=
n

¸=1
c
¸I
Tc
¸
=
n

¸=1
c
¸I
(
n

|=1
a

)
|
) =
n

|=1
(
n

¸=1
a

c
¸I
))
|
, i = 1, :,
iar pe de alt¼ a parte,
Tc
0
I
=
n

l=1
a
0
lI
)
0
l
=
n

l=1
a
0
lI
(
n

|=1
d
|l
)
|
) =
n

|=1
(
n

l=1
d
|l
a
0
lI
))
|
, i = 1, :.
Egalând coordonatele vectorilor Tc
0
I
în baza 1 rezult¼ a
5. TRANSFORMAREA MATRICEI UNEI APLICA ¸ TII LINIARE LA SCHIMBAREA BAZELOR63
n

l=1
d
|l
a
0
lI
=
n

¸=1
d

c
¸I
, \i = 1, :, / = 1, :.
Aceste rela¸tii mai pot … scrise 1¹
0
= ¹C. 1 …ind o matrice de schimbare de
baz¼ a este nesingular¼ a deci
¹
0
= 1
1
¹C,
aceast¼ a egalitate reprezentând formula de transformare a matricei unei aplica¸tii
T ¸ /(\, \) la schimbarea bazelor. În particular, dac¼ a \ =\, iar T ¸ /(\ ),
atunci se lucreaz¼ a cu aceea¸si baz¼ a atât în domeniul de de…ni¸tie cât ¸si în cel de
valori. Dac¼ a 1 = ¦c
1
, ..., c
n
¦ este o baz¼ a …xat¼ a în \ , iar ¹ = (a

) este matricea
aplica¸tiei liniare T în baza 1, avem:
Tc
¸
=
n

|=1
a

c
|
, \, = 1, :.
Dac¼ a 1
0
= ¦c
0
1
, ..., c
0
n
¦ este o alt¼ a baz¼ a …xat¼ a în \ , iar ¹
0
= (a
0

) este matricea
asociat¼ a lui T în baza 1
0
, atunci
Tc
0
I
=
n

l=1
a
0

c
0
l
, \i = 1, :.
Dac¼ a C este matricea de trecere de la baza 1 la baza 1
0
, procedând ca mai
sus ob¸tinem ¹
0
= C
1
¹C aceasta …ind formula de transformare a matricei unui
endomor…sm T ¸ /(\, \) la schimbarea bazei.
DEFINI ¸ TIE. Spunem c¼ a dou¼ a matrice ¹, 1 ¸ '
n
(1) sunt similare sau aseme-
nea dac¼ a exist¼ a o matrice C nesingular¼ a astfel ca 1 = C
1
¹C.
Are loc:
PROPOZI ¸ TIA 5.1. Fie ¹, 1 ¸ '
n
(1). Urm¼atoarele a…rma¸ tii sunt echivalente:
1) ¹ ¸ si 1 sunt similare;
2) Exist¼a o aplica¸ tie liniar¼a T : \ ÷÷ \ , \ …ind un 1-spa¸ tiu vectorial :-
dimensional ¸ si dou¼a baze 1 ¸ si 1
0
în \ astfel ca ¹ ¸ si 1 s¼a …e matricele asociate
lui T în cele dou¼a baze.
Demonstra¸ tie. 2)==1) rezult¼ a din cele de mai sus. 1)==2) ¹ ¸si 1 …ind simi-
lare, …e C o matrice nesingular¼ a astfel încât C1 = ¹C. Fie 1 = ¦c
1
, ..., c
n
¦ o baz¼ a
…xat¼ a în \ = 1
n
¸si T : \ ÷÷\ unica aplica¸tie liniar¼ a care în baza 1 are matricea
asociat¼ a ¹. Deci:
Tc
¸
=
n

|=1
a

c
|
, \, = 1, :.
Fie o : \ ÷÷\ aplica¸tia liniar¼ a care în baza 1 are matricea C, deci:
oc
I
=
n

¸=1
a
¸I
c
¸
, \i = 1, :.
Conform teoremei 4.2, o este un automor…sm al lui \ . Rezult¼ a c¼ a 1
0
= =
¦oc
1
, ..., oc
n
¦ este o baz¼ a în \ . S¼ a not¼ am c
0
I
= oc
I
, i = 1, :.
Vom ar¼ ata c¼ a matricea lui T în baza 1
0
este chiar 1. Fie deci 1 = (d

)
matricea lui T în baza 1
0
, deci
64 3. APLICA ¸ TII LINIARE
Tc
0
I
=
n

¸=1
d
¸I
c
0
¸
=
n

¸=1
d
¸I
oc
¸
=
n

¸=1
d
¸I
(
n

|=1
c

c
|
) =
n

|=1
(
n

¸=1
c

d
¸I
)c
|
, \i = 1, :.
Pe de alt¼ a parte:
Tc
0
I
= T(oc
I
) = T(
n

¸=1
c
¸I
c
¸
) =
n

¸=1
c
¸I
(
n

|=1
a

c
|
) =
n

|=1
(
n

¸=1
a

c
¸I
)c
|
, \i = 1, :.
Din unicitatea scrierii vectorilor Tc
0
I
în baza 1 rezult¼ a
n

¸=1
c

d
¸I
=
n

¸=1
a

c
¸I
, \/ = 1, :, , = 1, :.
Deci C1 = ¹C sau 1 = C
1
¹C = 1.
EXEMPLU. Aplica¸tia liniar¼ a T : R
3
÷R
3
are în baza canonic¼ a 1 = ¦c
1
, c
2
, c
3
¦,
matricea ¹ =
_
_
1 1 0
0 1 1
1 0 1
_
_
. S¼ a determin¼ am matricea lui T în baza 1
0
= =
¦c
0
1
, c
0
2
, c
0
3
¦, c
0
1
= (2, 1, ÷3), c
0
2
= (3, 2, ÷5), c
0
3
= (1, ÷1, 1). Matricea de trecere de
la baza 1 la baza 1
0
este:
C =
_
_
2 3 1
1 2 ÷1
÷3 ÷5 1
_
_
, iar C
1
=
_
_
÷3 ÷8 ÷5
2 5 3
1 1 1
_
_
.
Atunci, dac¼ a ¹
0
este matricea lui T în baza 1
0
, rezult¼ a
¹
0
= C
1
¹C =
_
_
12 19 ÷10
÷7 ÷11 6
0 0 2
_
_
.
6. Probleme
1. S¼ a se precizeze care din urm¼ atoarele aplica¸tii sunt liniare:
a) T : R
3
÷R
3
, Tr = (r
1
+ r
2
÷r
3
, r
1
+ 2r
3
, 2r
1
÷3r
2
+ 5r
3
);
b) T : R
3
÷R
3
, Tr = (r
3
, r
1
+ 1, r
2
÷1);
c) T : R
3
÷R
3
, Tr = (r
1
+ r
2
+ 3r
3
, 2r
1
+r
3
);
d) T : R
2
÷R
3
, Tr = (r
1
, r
2
÷r
1
, 2r
1
+ 3r
2
);
e) T : R
3
÷R
3
, Tr = (r
2
1
, r
1
+ r
2
, r
2
3
+ 1).
Pentru aplica¸tiile liniare s¼ a se determine 1crT ¸si 1:T.
2. S¼ a se g¼ aseasc¼ a aplica¸tia liniar¼ a T : R
3
÷R
3
care duce vectorii n
1
= (2, 0, 3),
n
2
= (4, 1, 5), n
3
= (3, 1, 2) respectiv în vectorii ·
1
= (4, 5, ÷2), ·
2
= (1, ÷1, 1),
·
3
= (1, 2, ÷1) .
3. Fie T : R
3
÷ R
3
, Tr = (r
1
+ r
2
+ r
3
, r
1
÷r
2
+r
3
, 3r
1
÷r
2
+ 3r
3
). S¼ a se
determine ra:qT, dc)T ¸si câte o baz¼ a în 1crT ¸si 1:T.
4. Fie
÷÷
a ¸ 1
3
¸si T : 1
3
÷1
3
, T
÷÷
r = (
÷÷
r
÷÷
a )
÷÷
a . S¼ a se arate c¼ a T este liniar¼ a.
Dac¼ a
÷÷
a =
÷÷
i + 2
÷÷
, + 3
÷÷
/ s¼ a se g¼ aseasc¼ a matricele lui T în bazele (
÷ ÷
i ,
÷÷
, ,
÷÷
/ ) ¸si
¦
÷÷
·
1
,
÷÷
·
2
,
÷÷
·
3
¦,
÷÷
·
1
=
÷÷
i +
÷÷
/ ,
÷÷
·
2
= 2
÷÷
i ÷
÷÷
/ ,
÷÷
·
3
=
÷÷
i +
÷÷
, .
6. PROBLEME 65
5. Fie T : R
4
÷ R
3
o aplica¸tie liniar¼ a, a c¼ arei matrice în raport cu bazele
canonice din R
4
respectiv R
3
este
_
_
_
_
1 1 1
÷1 0 1
1 2 3
1 ÷1 ÷3
_
_
_
_
. S¼ a se g¼ aseasc¼ a o baz¼ a ¸si
dimensiunea subspa¸tiilor 1crT ¸si 1:T.
6. Fie T : R
3
÷ R
3
, Tr = (r
1
÷2r
2
+ r
3
, 2r
1
+ r
2
÷r
3
, r
2
÷3r
3
). S¼ a se
calculeze T · T ¸si s¼ a se precizeze matricea lui T în baza canonic¼ a a lui R
3
. S¼ a
se arate c¼ a T este automor…sm, s¼ a se determine T
1
¸si matricea acestuia în baza
canonic¼ a.
7. Fie o : R
3
÷ R
2
, T : R
2
÷ R
4
, o (r
1
, r
2
, r
3
) = (r
1
+r
2
, 2r
1
÷r
2
+r
3
),
T(j
1
, j
2
) = (j
1
, j
1
+j
2
, j
2
, j
1
÷j
2
). S¼ a se determine T · o ¸si matricele asociate lui
o, T ¸si T · o în bazele canonice ale spa¸tiilor respective.
8. Fie o, T : R
2
÷ R
2
. Matricea lui o în baza )
1
= (÷3, 7), )
2
= (1, ÷2) este
_
2 ÷1
5 ÷3
_
, iar matricea lui T în baza q
1
= (6, ÷7), q
2
= (÷5, 6) este
_
1 3
2 7
_
.
S¼ a se determine o, T, o + T, o · T, o
1
.
9. Matricea unui endomor…sm al lui R
3
în raport cu baza canonic¼ a este
_
_
1 ÷1 2
1 0 1
1 0 ÷1
_
_
. Care este matricea endomor…smului în baza )
1
= (1, 2, 3),
)
2
= (3, 1, 2), )
3
= (2, 3, 1)?
10. Matricea unui endomor…sm al lui R
3
în raport cu baza q
1
= (1, 0, 0), q
2
=
(1, 1, 0), q
3
= (1, 1, 1)este
_
_
÷1 1 1
÷1 0 1
1 2 3
_
_
. Care este matricea acestui endomor…sm
în baza )
1
, )
2
, )
3
de la problema anterioar¼ a?
CHAPTER 4
Valori ¸si vectori proprii. Forma canonic¼ a a unui
endomor…sm
În acest capitol ne vom pune problema determin¼ arii unei baze a unui spa¸tiu
vectorial \ în care matricea unui endomor…sm s¼ a aib¼ a o form¼ a cât mai simpl¼ a:
diagonal¼ a.
1. Valori ¸si vectori proprii ai unui
endomor…sm
Fie \ un 1-spa¸tiu vectorial (1 = R sau C) ¸si T : \ ÷\ un endomor…sm.
DEFINI ¸ TIE. Un vector r ¸ \, r ,= 0
\
se nume¸ste vector propriu pentru endo-
mor…smul T, dac¼ a exist¼ a un scalar ` ¸ 1 astfel încât
(1.1) Tr = `r.
Scalarul ` din (1.1) se nume¸ste valoare proprie a endomor…smului T cores-
punz¼ atoare vectorului propriu r.
DEFINI ¸ TIE. Dac¼ a T : \ ÷ \ este un endomor…sm al lui \ , un subspa¸tiu
o _ \ se nume¸ste subspa¸ tiu invariant în raport cu T dac¼ a T(o) _ o.
OBSERVA¸ TIE. Dac¼ a ` este valoare proprie a endomor…smului T, atunci mul¸ti-
mea tuturor vectorilor proprii corespunz¼ atori lui ` la care ad¼ aug¼ am ¸si vectorul nul,
notat¼ a \

este un subspa¸tiu vectorial invariant în raport cu T, numit subspa¸ tiu
propriu asociat valorii proprii `. A¸sadar:
\

= ¦r ¸ \ ; Tr = `r¦ = ¦r ¸ \ ; (T ÷`1
\
)(r) = 0
\
¦ = 1cr(T ÷`1
\
).
Deci \

este subspa¸tiu vectorial (teorema 2.1, cap. 3). Totodat¼ a, \

…ind
subspa¸tiu, r ¸ \

implic¼ a Tr = `r, deci \

este subspa¸tiu invariant în raport cu
T. Dimensiunea acestui subspa¸tiu vectorial se nume¸ste multiplicitatea geometric¼a
a valorii proprii ` ¸si o vom nota r

. Remarc¼ am c¼ a ` este valoare proprie dac¼ a ¸si
numai dac¼ a 1cr(T ÷`1
\
) ,= ¦0
\
¦, deci T ÷`1
\
nu este izomor…sm.
TEOREMA 1.1. Fie \ un C-spa¸ tiu vectorial de dimensiune :. Atunci, orice
endomor…sm T ¸ /(\ ) are cel pu¸ tin un vector propriu.
Demonstra¸ tie. Fie 1 = ¦c
1
, ..., c
n
¦ e o baz¼ a …xat¼ a în \ , iar ¹ = (a

) ¸ '
n
(C)
matricea endomor…smului T în aceast¼ a baz¼ a, adic¼ a:
Tc
I
=
n

¸=1
a
¸I
c
¸
, \i = 1, ..., :.
67
68 4. VALORI ¸ SI VECTORI PROPRII. FORMA CANONIC
¼
A A UNUI ENDOMORFISM
Dac¼ a r ¸ \, r =
n

I=1
r
I
c
I
, atunci (1.1) revine la
n

I=1
r
I
Tc
I
= `
n

¸=1
r
¸
c
¸
, sau
n

I=1
r
I
(
n

¸=1
a
¸I
c
¸
) = `
n

¸=1
r
¸
c
¸
, deci
n

¸=1
(
n

I=1
a
¸I
r
I
÷`r
¸
)c
¸
= 0
\
.
Cum 1 este o baz¼ a în \ , de aici rezult¼ a
n

I=1
a
¸I
r
I
= `r
¸
, \, = 1, ..., :, adic¼ a
(1.2)
(a
11
÷`) r
1
+ a
12
r
2
+ ... + a
1n
r
n
= 0
a
21
r
1
+ (a
22
÷`) r
2
+ ... + a
2n
r
n
= 0
...........................................................
a
n1
r
1
+ a
n2
r
2
+ ... + (a
nn
÷`) r
n
= 0
.
Sistemul (1.2) este liniar omogen în necunoscutele r
1
, ..., r
n
. Vectorul r va
… vector propriu pentru endomor…smul T dac¼ a ¸si numai dac¼ a coordonatele sale
r
1
, ..., r
n
constituie o solu¸tie nebanal¼ a a sistemului (1.2). Condi¸tia necesar¼ a ¸si
su…cient¼ a ca acest sistem s¼ a admit¼ a solu¸tii nebanale este
(1.3) det(¹÷`1
n
) =
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
a
11
÷` a
12
... a
1n
a
21
a
22
÷` ... a
2n
... ... ... ...
a
n1
a
n2
... a
nn
÷`
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
= 0,
ceea ce reprezint¼ a o ecua¸tie polinomial¼ a de grad n în necunoscuta `, cu coe…-
cien¸ti în C. Conform teoremei fundamentale a algebrei, exist¼ a `
0
¸ C astfel ca
det (¹÷`
0
1
n
) = 0. `
0
va … o valoare proprie a endomor…smului T. Introducem `
0
în sistemul (1.2) ¸si ob¸tinem o solu¸tie nebanal¼ a (r
0
1
, ..., r
0
n
) a acestui sistem. Atunci
vectorul r
0
=
n

I=1
r
0
I
c
I
este vector propriu al endomor…smului T corespunz¼ ator val-
orii proprii `
0
.
Teorema 1.1 indic¼ a un procedeu efectiv de determinare a valorilor proprii ¸si
vectorilor proprii pentru un endomor…sm T.
EXEMPLE. 1) Fie T : R
3
÷R
3
endomor…smul dat de Tr = (7r
1
÷12r
2
+6r
3
,
10r
1
÷19r
2
+10r
3
, 12r
1
÷24r
2
+13r
3
), r = (r
1
, r
2
, r
3
). Considerând în R
3
baza
canonic¼ a, s¼ a se g¼ aseasc¼ a valorile proprii ¸si vectorii proprii ai lui T.
Solu¸ tie. Matricea asociat¼ a lui T în baza canonic¼ a este ¹ =
_
_
7 ÷12 6
10 ÷19 10
12 ÷24 13
_
_
.
Ecua¸tia (1.3) conduce la ÷(` ÷1)
2
(` + 1) = 0. Ob¸tinem `
1
= `
2
= 1, `
3
= ÷1.
Pentru `
1
= 1, rezolvând sistemul (1.2) ob¸tinem r = (2c ÷,, c, ,), c, , ¸ R,
subspa¸tiul propriu asociat lui `
1
, …ind \
X1
= ¦(2c ÷ ,, c, ,); c, , ¸
¸ R¦. Similar pentru `
3
= ÷1, ob¸tinem \
X3
= ¦(3t, 5t, 6t) ; t ¸ R¦. A¸sadar
dac¼ a c, , nu sunt simultan nuli, orice vector propriu corespunz¼ ator lui `
1
= 1 este
de forma c(2, 1, 0) + , (÷1, 0, 1), iar dac¼ a t ,= 0, t (3, 5, 6) este un vector propriu
corespunz¼ ator lui `
3
= ÷1.
2) Matricea unui endomor…sm de…nit pe un C-spa¸tiu vectorial într-o baz¼ a aleas¼ a
este ¹ =
_
_
4 ÷5 7
1 ÷4 9
÷4 0 5
_
_
. S¼ a se g¼ aseasc¼ a valorile proprii ¸si vectorii proprii.
1. VALORI ¸ SI VECTORI PROPRII AI UNUI ENDOMORFISM 69
Solu¸ tie. Procedând ca mai sus ajungem la ecua¸tia ÷`
3
+ 5`
2
÷17` + 13 = 0,
care are r¼ ad¼ acinile `
1
= 1, `
2
= 2 +3i, `
3
= 2 ÷3i. Vectorii proprii corespunz¼ atori
vor … ·
1
= t (1, 2, 1), ·
2
= : (3 ÷3i, 5 ÷3i, 4), respectiv ·
3
= r (3 + 3i, 5 + 3i, 4), cu
r:t ,= 0.
Valorile proprii ale unui endomor…sm (unei matrice) pot … localizate folosind
TEOREMA 1.2 (Gerschgorin). Fie ¹ ¸ '
n
(C), r
I
=
n

¸=1; ¸6=I
[a

[ , 1
I
= =
¦. ¸ C; [. ÷a
II
[ _ r
I
, i = 1, :¦. Dac¼a ` este o valoare proprie a matricei ¹, atunci
` ¸
n

I=1
1
I
. În particular, când ¹ ¸ '
n
(R) ¸ si ` ¸ R, rezult¼a c¼a
` ¸
n
_
I=1
[a
II
÷r
I
, a
II
+ r
I
] ¸ R.
Demonstra¸ tie. Dac¼ a ` este o valoare proprie ¸si r ,= 0 vectorul propriu cores-
punz¼ ator, r =
n

I=1
r
I
c
I
, atunci din (1.2) ob¸tinem c¼ a
(1.4) (` ÷a
II
) r
I
=
n

¸=1; ¸6=I
a

r
¸
, i = 1, :.
Alegem num¼ arul j, astfel încât [r
¡
[ = :ar¦[r
1
[ , ..., [r
n
[¦ 0. Din (1.4)
ob¸tinem
[` ÷a
¡¡
[ _
n

¸=1; ¸6=I
[a
¡¸
[ [r
¸
[
[r
¡
[
_ r
¡
.
A¸sadar ` ¸ 1
¡
¸
n

I=1
1
I
.
EXEMPLE. 1) Dac¼ a ¹ =
_
3 2 + 2i
2 ÷2i 1
_
, r
1
= 2
_
2 = r
2
, 1
1
= ¦. ¸ C;
[. ÷3[ _ 2
_
2¦, 1
2
= ¦. ¸ C; [. ÷1[ _ 2
_
2¦. Dac¼ a ` este valoare proprie, atunci
` ¸ 1
1
' 1
2
(…g. 1.1).
Fig. 1.1
Un calcul direct arat¼ a c¼ a `
1
= 5, `
2
= ÷1, deci `
1,2
¸ [3 ÷ 2
_
2, 3 + 2
_
2]'
'[1 ÷2
_
2, 1 + 2
_
2] = [1 ÷2
_
2, 3 + 2
_
2].
2) Dac¼ a ¹ =
_
_
3 ÷i 0
i 3 0
0 0 4
_
_
, r
1
= r
2
= 1, r
3
= 0, 1
1
= 1
2
=
¦. ¸ C; [. ÷3[ _ 1¦, 1
3
= ¦. ¸ C; [. ÷4[ _ 0¦ = ¦4¦. Orice valoare proprie se
a‡¼ a în 1
1
' 1
2
' 1
3
= 1
1
.
70 4. VALORI ¸ SI VECTORI PROPRII. FORMA CANONIC
¼
A A UNUI ENDOMORFISM
2. Polinom caracteristic. Polinoame de matrice ¸si de endomor…sm.
Teorema Hamilton-Cayley
DEFINI ¸ TIE. Dac¼ a ¹ = (a

) ¸ '
n
(C) este o matrice dat¼ a, ecua¸tia (1.3) se
nume¸ste ecua¸ tie caracteristic¼a sau ecua¸ tie secular¼a a matricei ¹. Polinomul de
grad : cu coe…cien¸ti în C dat de
(2.1) j
.
(`) = det(¹÷`1
n
),
se nume¸ste polinom caracteristic al matricei ¹. R¼ ad¼ acinile sale le vom numi r¼ad¼acini
caracteristice.
TEOREMA 2.1. Dou¼a matrice asemenea au acela¸ si polinom caracteristic.
Demonstra¸ tie. Fie ¹ ¸si 1 dou¼ a matrice asemenea. Exist¼ a o matrice nesin-
gular¼ a C astfel încât 1 = C
1
¹C. Atunci 1 ÷ `1
n
= C
1
¹ ÷ `C
1
1
n
C =
= C
1
(¹÷`1
n
) C, deci j
1
(`) = det C
1
j
.
(`) det C = det
_
C
1
C
_
j
.
(`) =
= det 1
n
j
.
(`) = j
.
(`) ¸si teorema este demonstrat¼ a.
În consecin¸t¼ a, dac¼ a se d¼ a un endomor…sm T pe spa¸tiul vectorial \ , ecua¸tia
(1.3) nu depinde de matricea ¹, deci de baza aleas¼ a în \ , deoarece matricea lui
T într-o nou¼ a baz¼ a este C
1
¹C, unde C este matricea de schimbare a bazelor ¸si
conform teoremei 2.1, ecua¸tia (1.3) r¼ amâne aceea¸si.
DEFINI ¸ TIE. Se nume¸ste polinom caracteristic al endomor…smului T ¸si se notea-
z¼ a cu j
T
polinomul j
.
dat de (2.1), unde ¹ este matricea asociat¼ a lui T într-o
baz¼ a oarecare a lui \ . Ecua¸tia (1.3) se nume¸ste ecua¸ tie caracteristic¼a a endomor-
…smului T, r¼ ad¼ acinile acestei ecua¸tii numindu-se r¼ad¼acini caracteristice. Mul¸timea
r¼ ad¼ acinilor caracteristice ale unui endomor…sm T se nume¸ste spectrul lui T. Spunem
c¼ a spectrul lui T este simplu dac¼ a orice r¼ ad¼ acin¼ a caracteristic¼ a `
0
este r¼ ad¼ acin¼ a sim-
pl¼ a a polinomului caracteristic.
Din demonstra¸tia teoremei 1.1, rezult¼ a c¼ a în cazul unui C-spa¸tiu vectorial toate
r¼ ad¼ acinile caracteristice sunt valori proprii. Dac¼ a este vorba de un R-spa¸tiu vector-
ial, doar acele r¼ ad¼ acini caracteristice care sunt reale sunt valori proprii. În concluzie,
trebuie f¼ acut¼ a distinc¸tia între endomor…smele de…nite pe C-spa¸tii vectoriale ¸si cele
de…nite pe R-spa¸tii vectoriale. Dac¼ a ` este o valoare proprie a endomor…smului
T, atunci subspa¸tiul propriu \

corespunz¼ ator va … constituit din totalitatea vecto-
rilor ale c¼ aror coordonate într-o baz¼ a …xat¼ a, sunt solu¸tii ale sistemului liniar omogen
(1.2).
OBSERVA¸ TII. 1) Dac¼ a ¹ este matricea endomor…smului T într-o baz¼ a …xat¼ a,
iar j
.
(`) = (÷`)
n
+ j
1
(÷`)
n1
+ ... + j
n
polinomul s¼ au caracteristic, atunci j
1
=
n

I=1
a
II
= Tr¹ este urma matricei ¹, iar j
n
= det ¹. Se poate ar¼ ata c¼ a, în general,
pentru 1 < r < :, coe…cientul j
:
este suma minorilor diagonali de ordin r. De
exemplu, dac¼ a : = 3, polinomul caracteristic are coe…cien¸tii:
j
1
= a
11
+ a
22
+ a
33
= Tr¹,
j
2
=
¸
¸
¸
¸
a
11
a
12
a
21
a
22
¸
¸
¸
¸
+
¸
¸
¸
¸
a
11
a
13
a
31
a
33
¸
¸
¸
¸
+
¸
¸
¸
¸
a
22
a
23
a
32
a
33
¸
¸
¸
¸
,
j
3
= det ¹.
2) j
.
(0) = det ¹, deci matricea ¹ este singular¼ a dac¼ a ¸si numai dac¼ a ` = 0 este
r¼ ad¼ acin¼ a a polinomului caracteristic.
2. POLINOM CARACTERISTIC. POLINOAME DE MATRICE ¸ SI DE ENDOMORFISM. TEOREMA HAMILTON-CAYLEY 71
DEFINI ¸ TIE. Dac¼ a j
.
(`) = (`÷`
0
)
n

0
¡(`), ¡(`
0
) ,= 0, num¼ arul :
X0
se nume¸ste
multiplicitate algebric¼a a lui `
0
.
PROPOZI ¸ TIA 2.2. Fie `
0
o valoare proprie a endomor…smului T, având multi-
plicitatea algebric¼ a :
X0
¸si multiplicitatea geometric¼ a r
X0
. Atunci r
X0
_ :
X0
.
Demonstra¸ tie. Fie \
X0
subspa¸tiul propriu corespunz¼ ator valorii proprii `
0
¸si
r
X0
= dim
1
(\
X0
). Dac¼ a 1
1
= ¦c
1
, ..., c
:

0
¦ este baz¼ a în \
X0
, o complet¼ am la o baz¼ a
a lui \ , 1 = ¦c
1
, ..., c
:

0
, c
:

0
+1
, ..., c
n
¦.
Cum Tc
1
= `
0
c
1
, ..., Tc
:

0
= `
0
c
:

0
, Tc
¸
=
n

|=1
a

c
|
, , r
X0
, matricea
asociat¼ a lui T în baza 1 este:
¹ =
_
_
_
_
_
_
_
_
`
0
0 ... 0 a
1,:

0
+1
... a
1n
0 `
0
... 0 a
2,:

0
+1
... a
2n
... ... ... ... ... ... ...
0 0 ... `
0
a
:

0
,:

0
+1
... a
:

0
,n
... ... ... ... ... ... ...
0 0 ... 0 a
n,:

0
+1
... a
nn
_
_
_
_
_
_
_
_
.
Atunci j
.
(`) = det(¹ ÷ `1
n
) = (`
0
÷ `)
:

0
¡(`). Pe de alt¼ a parte, dac¼ a :
X0
este multiplicitatea algebric¼ a avem j
.
(`) = (` ÷ `
0
)
n

0
r(`), cu r(`
0
) ,= 0. Dac¼ a
¡(`
0
) ,= 0, atunci r
X0
= :
X0
, iar dac¼ a ¡(`
0
) = 0, atunci r
X0
< :
X0
. În concluzie
r
X0
_ :
X0
.
Fie \ un 1-spa¸tiu vectorial de dimensiune :, T ¸ /(\ ) un endomor…sm având
într-o baz¼ a …xat¼ a a spa¸tiului matricea ¹ ¸ '
n
(1) ¸si ) un polinom de grad : cu
coe…cien¸ti în 1, ) = a
0
A
n
+ a
1
A
n1
+ ... + a
n
, a
0
,= 0.
DEFINI ¸ TIE. Matricea )(¹) = a
0
¹
n
+a
1
¹
n1
+...+a
n1
¹+a
n
1
n
se nume¸ste
polinom de matricea A de…nit de ). Endomor…smul )(T) = a
0
T
n
+ a
1
T
n1
+
+... + a
n1
T + a
n
1
\
(unde T
|
= T
|1
· T = T · T
|1
) se nume¸ste polinom de
endomor…smul T de…nit de ).
TEOREMA 2.3. (Hamilton-Cayley). Dac¼a j
.
(`) = det(¹÷`1
n
) este polinomul
caracteristic al endomor…smului T, atunci j
.
(¹) = 0 (deci j
.
(T) = 0).
Demonstra¸ tie. Fie (¹ ÷ `1
n
)

adjuncta matricei ¹ ÷ `1
n
. Fiecare element al
acestei matrice este un determinant de ordin : ÷ 1. Atunci (¹ ÷ `1
n
)

= 1
n1
`
n1
+ 1
n2
`
n2
+ ... + 1
1
` + 1
0
, unde 1
I
¸ '
n
(1), i = 0, ..., : ÷ 1. Fie acum
j
.
(`) = det(¹÷`1
n
) = a
0
`
n
+a
1
`
n1
+... +a
n1
` +a
n
, polinomul caracteristic
al endomor…smului T. Deoarece (¹÷`1
n
)(¹÷`1
n
)

= det(¹÷`1
n
) 1
n
, avem:
(¹÷`1
n
)(1
n1
`
n1
+ 1
n2
`
n2
+ ... +1
1
` + 1
0
) =
= (a
0
`
n
+ a
1
`
n1
+... + a
n1
` + a
n
)1
n
,
sau
(÷1
n1
)`
n
+ (¹1
n1
÷1
n2
)`
n1
+ ... + (¹1
1
÷1
0
)` + ¹1
0
=
= (a
n
1
n
)`
n
+ ... + (a
1
1
n
)` + a
n
1
n
.
72 4. VALORI ¸ SI VECTORI PROPRII. FORMA CANONIC
¼
A A UNUI ENDOMORFISM
Identi…când dup¼ a puterile lui `, rezult¼ a:
÷1
n1
= a
n
1
n
¹1
n1
÷1
n2
= a
n1
1
n
............................
¹1
1
÷1
0
= a
1
1
n
¹1
0
= a
0
1
n
.
Ampli…când, la stânga, respectiv cu ¹
n
, ¹
n1
, ..., ¹, 1
n
¸si adunând se ob¸tine
j
.
(¹) = 0.
În baza acestei teoreme, ob¸tinem:
COROLAR 2.3.1. Orice polinom de matrice de grad _ :, poate … exprimat
printr-un polinom de grad : ÷1.
Demonstra¸ tie. Din teorema 2.3 rezult¼ a c¼ a ¹
n
, se exprim¼ a în func¸tie de ¹
n
, ¹
n1
,
..., ¹, 1
n
. Atunci, prin recuren¸t¼ a, puterile ¹
n+n
, : ¸ N, se exprim¼ a cu ajutorul
puterilor ¹
n
, ¹
n1
, ..., ¹, 1
n
.
Dac¼ a ` = 0 nu este valoare proprie atunci ¹ este nesingular¼ a. În acest caz are
loc:
COROLAR 2.3.2. Dac¼a j
.
(0) ,= 0, atunci:
¹
1
= c
0
¹
n1
+c
1
¹
n2
+ ... + c
n1
1
n
, c
I
¸ 1, i = 0, ..., : ÷1.
Demonstra¸ tie. Din teorema 2.3 se ob¸tine:
(÷1)
n
¹
n
+a
1
¹
n1
+... + c
n
1
n
= 0, unde a
n
= det ¹ ,= 0.
Înmul¸tind aceast¼ a rela¸tie cu ¹
1
, se ob¸tine:
¹
1
=
(÷1)
n1
a
n
¹
n1
÷
a
1
a
n
¹
n2
÷... ÷
a
n1
a
n
1
n
,
ceea ce trebuia ar¼ atat.
EXEMPLU. Dac¼ a ¹ =
_
_
2 ÷1 2
5 ÷3 3
÷1 0 ÷2
_
_
, j
.
(`) = ÷`
3
÷ 3`
2
÷ 3` ÷ 1.
Cum 0 nu este r¼ ad¼ acin¼ a a polinomului caracteristic, ¹ este inversabil¼ a. Conform
teoremei Hamilton-Cayley ÷¹
3
÷3¹
2
÷3¹÷1
n
= O
n
. Înmul¸tind cu ¹
1
ob¸tinem
¹
2
+3¹+31
n

1
= O
n
, deci ¹
1
= ÷¹
2
÷3¹÷31
n
. Calculând rezult¼ a ¹
1
=
=
_
_
÷6 2 ÷3
÷7 2 ÷4
3 ÷1 1
_
_
. Pe de alt¼ a parte, înmul¸tind rela¸tia ¹
3
= ÷3¹
2
÷ 3¹ ÷ 1
n
cu ¹, ob¸tinem ¹
4
= ÷3¹
3
÷3¹
2
÷¹. Înlocuind ¹
3
, rezult¼ a ¹
4
= 6¹
2
+ 6¹+ 31
n
¸s.a.m.d.
3. Diagonalizarea matricelor
Fie \ un 1-spa¸tiu vectorial de dimensiune :, 1 o baz¼ a …xat¼ a în \ , T ¸ /(\ )
¸si ¹ matricea lui T în aceast¼ a baz¼ a.
DEFINI ¸ TIE. Fie ¹ ¸ '
n
(1). Matricea ¹ este diagonalizabil¼a dac¼ a exist¼ a o
matrice nesingular¼ a C ¸ '
n
(1) astfel încât 1 = C
1
¹C s¼ a …e o matrice diagonal¼ a
(altfel spus, ¹ este asemenea cu o matrice diagonal¼ a). Endomor…smul T ¸ /(\ )
3. DIAGONALIZAREA MATRICELOR 73
este diagonalizabil dac¼ a exist¼ a o baz¼ a în \ astfel încât matricea lui T în aceast¼ a
baz¼ a este diagonal¼ a.
Dac¼ a ¹ este o matrice diagonalizabil¼ a, în matricea diagonal¼ a 1 apar chiar
valorile proprii ale lui ¹:
(3.1) 1 =
_
_
_
_
`
1
0 ... 0
0 `
2
... 0
... ... ... ...
0 0 ... `
n
_
_
_
_
(valorile proprii nu sunt neap¼ arat distincte). Atunci
j
1
(`) = det(1 ÷`1
n
) = (÷1)
n
n

I=1
(` ÷`
I
) = j
.
(`),
deci polinomul caracteristic se descompune în factori liniari peste corpul 1. În
concluzie, dac¼ a polinomul caracteristic nu se descompune în factori liniari, matricea
nu se diagonalizeaz¼ a.
PROPOZI ¸ TIA 3.1. Endomor…smul T ¸ /(\ ) este diagonalizabil dac¼a ¸ si numai
dac¼a exist¼a în \ o baz¼a format¼a din vectori proprii ai lui T.
Demonstra¸ tie. Dac¼ a T este diagonalizabil, rezult¼ a c¼ a exist¼ a o baz¼ a r
1
, ..., r
n
în
\ astfel încât matricea lui T în aceast¼ a baz¼ a are forma (3.1), unde `
I
sunt valorile
proprii ale lui T. Rezult¼ a Tr
1
= `
1
r
1
, ..., Tr
n
= `
n
r
n
, deci r
1
, ..., r
n
sunt vectori
proprii. Reciproc, dac¼ a vectorii proprii r
1
, ..., r
n
formeaz¼ a o baz¼ a în \ este imediat
c¼ a matricea lui T în aceast¼ a baz¼ a are form¼ a diagonal¼ a.
TEOREMA 3.2. Dac¼a toate valorile proprii ale lui T sunt distincte dou¼a câte
dou¼a, atunci T este diagonalizabil.
Demonstra¸ tie. Conform propozi¸tiei 3.1 este su…cient s¼ a ar¼ at¼ am c¼ a vectorii pro-
prii corespunz¼ atori unor valori proprii distincte ale lui T sunt liniar independen¸ti.
Vom folosi induc¸tia matematic¼ a dup¼ a num¼ arul : al valorilor proprii.
Dac¼ a : = 1, vectorul propriu r
1
…ind nenul este liniar independent. Pre-
supunem a…rma¸tia adev¼ arat¼ a pentru : valori proprii distincte dou¼ a câte dou¼ a ¸si …e
`
1
, ..., `
n+1
¸ 1, `
I
,= `
¸
\i ,= ,, i, , = 1, ..., : + 1, Tr
I
= `
I
r
I
, i = 1, ..., : + 1. Fie
c
1
, ..., c
n+1
¸ 1 astfel încât:
(3.2) c
1
r
1
+... + c
n+1
r
n+1
= 0
\
.
Aplicând T acestei egalit¼ a¸ti ob¸tinem:
(3.3) c
1
`
1
r
1
+ ... + c
n+1
`
n+1
r
n+1
= 0
\
.
Înmul¸tind (3.2) cu `
n+1
¸si sc¼ azând (3.3) ob¸tinem:
c
1
(`
1
÷`
n+1
)r
1
+ ... +c
n
(`
n
÷`
n+1
)r
n
= 0
\
.
Utilizând ipoteza de induc¸tie, rezult¼ a c
I
(`
I
÷ `
n+1
) = 0, \i = 1, ..., : ¸si cum
`
I
,= `
n+1
, \i = 1, ..., :, rezult¼ a c
I
= 0, \i = 1, ..., :. Introducând în (3.2) rezult¼ a
c
n+1
r
n+1
= 0
\
¸si cum r
n+1
,= 0
\
rezult¼ a c
n+1
= 0, deci r
1
, ..., r
n+1
sunt liniar
independen¸ti.
Vom aborda acum cazul în care nu toate r¼ ad¼ acinile polinomului caracteristic
sunt simple, deci când:
74 4. VALORI ¸ SI VECTORI PROPRII. FORMA CANONIC
¼
A A UNUI ENDOMORFISM
j
.
(`) = (÷1)
n
(` ÷`
1
)
n1
...(` ÷`
¡
)
np
, unde :
I
_ 1, :
1
+ ... + :
¡
= :.
TEOREMA 3.3. (Criteriul general de diagonalizare) Cu nota¸ tiile anterioare,
dac¼a r
I
= :
I
, \i = 1, ..., j, atunci endomor…smul T este diagonalizabil.
Demonstra¸ tie. Cum dim
1
(\
Xi
) = :
I
, exist¼ a vectorii proprii corespunz¼ atori val-
orii proprii `
I
, c
I,1
, ..., c
I,ni
care formeaz¼ a o baz¼ a 1
I
în \
Xi
. Vom ar¼ ata c¼ a 1 =
¡

I=1
1
I
este baz¼ a a lui \ . Dac¼ a `
I
,= `
¸
, atunci \
Xi
¨\
Xj
= ¦0
\
¦. Evident 0
\
¸ \
Xi
¨\
Xj
.
Dac¼ a r ¸ \
Xi
¨\
Xj
, Tr = `
I
r ¸si Tr = `
¸
r. Atunci (`
I
÷`
¸
)r = 0
\
¸si cum `
I
,= `
¸
,
rezult¼ a r = 0
\
, deci \
Xi
¨ \
Xj
= ¦0
\
¦. Cum 1
I
¸ \
Xi
, rezult¼ a c¼ a 1
I
¨ 1
¸
= c,
deci 1 are exact : elemente. Este su…cient s¼ a ar¼ at¼ am c¼ a vectorii din 1 sunt
liniar independen¸ti (teorema 4.4, cap.2). Consider¼ am scalarii c
I,¸
¸ 1 astfel încât

¡
I=1
ni

¸=1
c
I,¸
c
I,¸
= 0
\
. Notând j
I
=
ni

¸=1
c
I,¸
c
I,¸
, i = 1, ..., j, aceast¼ a egalitate se
mai scrie:
(3.4) j
1
+ ... + j
¡
= 0
\
.
Pe de alt¼ a parte Tj
I
=
ni

¸=1
c
I,¸
Tc
I,¸
=
ni

¸=1
c
I,¸
`
I
c
I,¸
= `
I
j
I
, \i = 1, ..., j. Vom
ar¼ ata c¼ a din (3.4) rezult¼ a j
I
= 0
\
, \i = 1, ..., j. Pentru simplitate, presupunem
j = 3, deci:
(3.5) j
1
+ j
2
+j
3
= 0
\
.
Aplicând T ob¸tinem Tj
1
+Tj
2
+Tj
3
= 0
\
, deci:
(3.6) `
1
j
1
+ `
2
j
2
+ `
3
j
3
= 0
\
.
Înmul¸tind (3.5) cu `
3
¸si sc¼ azând din (3.6) se ob¸tine:
(3.7) (`
1
÷`
3
)j
1
+ (`
2
÷`
3
)j
2
= 0
\
.
Aplic¼ am înc¼ a o dat¼ a T:
(3.8) (`
1
÷`
3
)`
1
j
1
+ (`
2
÷`
3
)`
2
j
2
= 0
\
.
Înmul¸tind (3.7) cu `
2
¸si sc¼ azând din (3.8), rezult¼ a (`
1
÷`
3
)(`
1
÷`
2
)j
1
= 0
\
.
Cum `
1
,= `
2
,= `
3
, rezult¼ a j
1
= 0
\
. Înlocuind succesiv în (3.7) ¸si (3.6) ob¸tinem
j
1
= j
2
= 0
\
. În general j
I
= 0
\
, i = 1, ..., j. Cum 1
I
este baz¼ a în \
Xi
avem
c
I,1
= c
I,2
= ... = c
I,ni
= 0, \i = 1, ..., j, deci 1 este baz¼ a în \ . În consecin¸t¼ a
putem scrie
T(c
1,1
) = `
1
c
1,1
= `
1
c
1,1
+ 0 c
1,2
+... + 0 c
1,n1
+... + 0 c
¡,np
..........................................................................................
T(c
1,n1
) = `
1
c
1,n1
= 0 c
1,1
+ 0 c
1,2
+ ... +`
1
c
1,n1
+... + 0 c
¡,np
..........................................................................................
T(c
1,1
) = `
¡
c
¡,np
= 0 c
1,1
+ 0 c
1,2
+ ... + 0 c
1,n1
+ ... + `
¡
c
¡,np
.
3. DIAGONALIZAREA MATRICELOR 75
Atunci, matricea lui T în baza 1 este
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
`
1
0 ... 0
0 `
1
... 0
... ... ... ...
0 0 ... `
1
0
`
2
0 ... 0
0 `
2
... 0
... ... ... ...
0 0 ... `
2
0
`
¡
0 ... 0
0 `
¡
... 0
... ... ... ...
0 0 ... `
¡
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
,
deci T este diagonalizabil.
OBSERVA¸ TII. 1) Reciproca teoremei 3.3 se demonstreaz¼ a f¼ ar¼ a di…cultate.
2) Teorema 3.2 este o consecin¸t¼ a a teoremei 3.3.
EXEMPLE. 1) Fie \ = R
3
¸si T : R
3
÷R
3
având în baza canonic¼ a a lui R
3
, ma-
tricea ¹ =
_
_
5 ÷3 2
6 ÷4 4
4 ÷4 5
_
_
. Polinomul caracteristic este j
.
(`) = =
¸
¸
¸
¸
¸
¸
5 ÷` ÷3 2
6 ÷4 ÷` 4
4 ÷4 5 ÷`
¸
¸
¸
¸
¸
¸
=
÷(` ÷1)(` ÷2)(` ÷3), deci valorile proprii sunt `
1
= 1, `
2
= 2, `
3
= 3. S¼ a deter-
min¼ am vectorii proprii. Vectorul propriu corespunz¼ ator valorii proprii `
1
= 1,
satisface sistemul
_
_
_
4r
1
÷3r
2
+ 2r
3
= 0
6r
1
÷5r
2
+ 4r
3
= 0
4r
1
÷4r
2
÷4r
3
= 0
. Notând r
3
= t, rezult¼ a r
1
= 2t,
r
2
= t, t ¸ R. Deci: \
X1
= ¦(t, 2t, t); t ¸ R¦. Un vector propriu este, de exem-
plu, ·
1
= (1, 2, 1). Similar \
X2
= ¦(t, t, 0); t ¸ R¦, \
X3
= ¦(t,2, t, t); t ¸ R¦. Luând
·
2
= (1, 1, 0), ·
3
= (1, 2, 2) ¸si aplicând teorema 3.2, rezult¼ a c¼ a T este diagonalizabil.
În baza ¦·
1
, ·
2
, ·
3
¦, matricea lui T este
_
_
1 0 0
0 2 0
0 0 3
_
_
.
2) Fie acum T : R
4
÷R
4
care în baza canonic¼ a are matricea
¹ =
_
_
_
_
1 0 0 1
0 1 0 0
0 0 1 ÷2
1 0 ÷2 5
_
_
_
_
.
Polinomul caracteristic este j
.
(`) = `(`÷6)(`÷1)
2
, deci valorile proprii sunt
`
1
= 0, `
2
= 6, `
3
= `
4
= 1. Procedând ca la exemplul anterior g¼ asim: \
X1
=
= ¦(t, 0, ÷2t, ÷t); t ¸ R¦, \
X2
= ¦(t, 0, ÷2t, 5t); t ¸ R¦, \
X3
= ¦(2c, ,, c, 0); c, , ¸
¸ R¦. Deoarece dim
R
(\
X3
) = 2, T este diagonalizabil. În baza ·
1
= (1, 0, ÷2, ÷1),
76 4. VALORI ¸ SI VECTORI PROPRII. FORMA CANONIC
¼
A A UNUI ENDOMORFISM
·
2
= (1, 0, ÷2, 5), ·
3
= (2, 0, 1, 0), ·
4
= (0, 1, 0, 0), matricea lui T este
_
_
_
_
0 0 0 0
0 6 0 0
0 0 1 0
0 0 0 1
_
_
_
_
.
3) S¼ a cercet¼ am posibilitatea diagonaliz¼ arii matricei ¹ =
_
_
1 ÷3 4
4 ÷7 8
6 ÷7 7
_
_
. În
acest caz, j
.
(`) = ÷(` + 1)
2
(` ÷ 3), deci valorile proprii sunt `
1
= `
2
= ÷1,
`
3
= 3. \
X1
= ¦(t, 2t, t); t ¸ R¦. Cum dim
1
(\
X1
) = 1 < 2, matricea ¹ nu este
diagonalizabil¼ a.
4. Forma canonic¼ a Jordan
DEFINI ¸ TIE. Se nume¸ste celul¼a Jordan de ordin j orice matrice p¼ atratic¼ a de
forma
J
¡
(`) =
_
_
_
_
_
_
` 1 0 ... 0 0
0 ` 1 ... 0 0
... ... ... ... ... ...
0 0 0 ... ` 1
0 0 0 ... 0 `
_
_
_
_
_
_
.
O matrice J are forma canonic¼a Jordan dac¼ a are pe diagonal¼ a celule Jordan,
iar restul elementelor sunt nule
J =
_
_
J
¡1
(`
1
) 0
J
¡2
(`
2
)
0 J
¡
k
(`
|
)
_
_
,
unde `
1
, ..., `
|
nu sunt neap¼ arat distincte.
DEFINI ¸ TIE. Fie \ un spa¸tiu vectorial …nit-dimensional ¸si T ¸ /(\ ). Se spune
c¼ a T poate … adus la forma canonic¼a Jordan dac¼ a exist¼ a o baz¼ a 1 a lui \ în care
matricea lui T are forma canonic¼ a Jordan.
În continuare, vom spune, simplu, forma Jordan. S¼ a remarc¼ am c¼ a matricile
diagonale sunt cazuri particulare de matrice care au forma Jordan.
DEFINI ¸ TIE. Un endomor…sm T ¸ /(\ ) se nume¸ste nilpotent dac¼ a exist¼ a j ¸
N

astfel încât T
¡
= 0 (aplica¸tia nul¼ a) în /(\ ) .
În cele ce urmeaz¼ a vom presupune c¼ a \ este un C-spa¸tiu vectorial de dimensiune
:, T ¸ /(\ ) ¸si polinomul caracteristic al lui T este j (`) = (÷1)
n
(` ÷`
1
)
n1
...
(` ÷ `
¡
)
np
, unde :
1
+ ... + :
¡
= :. Not¼ am cu 1
I
= 1cr (T ÷`
I
1
\
)
ni
¸si cu \
Xi
subspa¸tiile proprii corespunz¼ atoare valoriilor proprii `
I
, i = 1, ..., j.
OBSERVA¸ TIE. Evident, 1
I
sunt subspa¸tii vectoriale ale lui \ (teorema 3.2 b))
¸si \
Xi
_ 1
I
, i = 1, ..., j. Într-adev¼ ar, dac¼ a :
I
= 1, atunci \
Xi
= 1
I
. Dac¼ a :
I
1
¸si r ¸ \
Xi
atunci (T ÷`
I
1
\
)
ni
(r) = (T ÷`
I
1
\
)
ni1
[(T ÷`
I
1
\
) (r)] = 0
\
.
Cum \
Xi
,= ¦0
\
¦, rezult¼ a 1
I
,= ¦0
\
¦.
LEMA 4.1. Cu nota¸ tiile de mai sus, are loc:
1) 1
I
, i = 1, ..., j sunt spa¸ tii invariante în raport cu T;
2) \ = 1
1
¸1
2
¸... ¸1
¡
.
4. FORMA CANONIC
¼
A JORDAN 77
Demonstra¸ tie. 1) Fie r ¸ 1
I
, deci (T ÷`
I
1
\
)
ni
(r) = 0
\
. Vom calcula
(T ÷`
I
1
\
)
ni
(Tr). Deoarece T · 1
\
= 1
\
· T, rezult¼ a c¼ a (T ÷`
I
1
\
)
ni
· T =
= T · (T ÷`
I
1
\
)
ni
, deci (T ÷`
I
1
\
)
ni
(Tr) = T ((T ÷`
I
1
\
)
ni
(r)) = T0
\
=
= 0
\
. A¸sadar, pentru orice r ¸ 1
I
, Tr ¸ 1
I
.
2) Trebuie s¼ a demonstr¼ am c¼ a orice r ¸ \ se scrie în mod unic sub forma
r = r
1
+ ... +r
¡
, r
I
¸ 1
I
, i = 1, ..., j.
Fie j (`) = (÷1)
n
(` ÷`
1
)
n1
... (` ÷ `
¡
)
np
polinomul caracteristic al lui T ¸si
j
I
(`) = (` ÷`
I
)
ni
, ¡
I
(`) =
¡

¸=1; ¸6=I
(` ÷`
¸
)
nj
, i = 1, ..., j. Evident, j (`) = j
I
(`)
¡
I
(`). Conform teoremei lui Hamilton - Cayley, j (T) = 0, deci j
I
(T) · ¡
I
(T) = 0,
\i = 1, ..., j. Dac¼ a r ¸ \ , atunci j
I
(T) (¡
I
(T) (r)) = 0
\
, deci ¡
I
(T) (r) ¸ 1
I
,
\i = 1, ..., j.
Cum polinoamele ¡
1
, ..., ¡
¡
sunt prime între ele, rezult¼ a c¼ a exist¼ a polinoamele
/
1
, ..., /
¡
astfel încât ¡
1
/
1
+ ... + ¡
¡
/
¡
= 1. Atunci: /
1
(T) · ¡
1
(T) + ... + /
¡
(T) ·
·¡
¡
(T) = 1
\
. Rezult¼ a r =
¡

¸=1
(/
¸
(T) · ¡
¸
(T)) (r), \r ¸ \ . Dar j
¸
= ¡
¸
(T) (r) ¸
¸ 1
¸
¸si 1
¸
este invariant în raport cu T, deci Tj
¸
¸ 1
¸
. În consecin¸t¼ a r
¸
=
= /
¸
(T) (j
¸
) ¸ 1
¸
deci orice r ¸ \ se scrie
r =
¡

¸=1
r
¸
, r
¸
¸ 1
¸
, \, = 1, ..., j.
S¼ a ar¼ at¼ am acum unicitatea descompunerii. S¼ a presupunem c¼ a r = r
0
1
+... +r
0
¡
cu r
0
¸
¸ 1
¸
, \, = 1, ..., j. Notând r
¸
÷r
0
¸
= .
¸
, rezult¼ a:
(4.1) .
1
+ ... +.
¡
= 0
\
, .
¸
¸ 1
¸
, , = 1, ..., j.
Vom ar¼ ata c¼ a aceast¼ a egalitate implic¼ a .
1
= .
2
= ... = .
¡
= 0
\
. Dar
(4.2) j
1
(T) (.
1
) = 0
\
, \.
1
¸ 1
1
, ¡
1
(T) (.
|
) = 0
\
, / = 2, ..., j.
Aplicând ¡
1
(T) în (4.1), ob¸tinem ¸tinând cont de (4.2):
(4.3) ¡
1
(T) (.
1
) = 0
\
, j
1
(T) (.
1
) = 0
\
.
Cum polinoamele j
1
, ¡
1
sunt prime între ele, exist¼ a polinoamele )
1
, q
1
astfel
încât )
1
j
1
+ q
1
¡
1
= 1, deci: )
1
(T) · j
1
(T) + q
1
(T) · ¡
1
(T) = 1
\
. Atunci, din
(4.3) rezult¼ a
.
1
= )
1
(T) (j
1
(T) (.
1
)) +q
1
(T) (¡
1
(T) (.
1
)) = 0
\
.
A¸sadar .
1
= 0
\
. Analog se ob¸tine .
2
= ... = .
¡
= 0
\
. Lema este demonstrat¼ a.

LEMA 4.2. Fie \ un spa¸ tiu vectorial de dimensiune : ¸ si T ¸ /(\ ) un endo-
mor…sm nilpotent. Atunci, exist¼a o baz¼a a lui \ în raport cu care matricea asociat¼a
lui T are forma:
(4.4)
_
_
_
_
_
_
0 -
1
0 0 ... 0 0
0 0 -
2
0 ... 0 0
... ... ... ... ... ... ...
0 0 0 0 ... 0 -
n1
0 0 0 0 ... 0 0
_
_
_
_
_
_
, -
|
¸ ¦0, 1¦ , / = 1, : ÷1.
78 4. VALORI ¸ SI VECTORI PROPRII. FORMA CANONIC
¼
A A UNUI ENDOMORFISM
Demonstra¸ tie. Fie ¡ cel mai mic num¼ ar natural cu proprietatea c¼ a T
j
= 0. Au
loc incluziunile:
0
\
¸ 1crT ¸ 1crT
2
¸ ... ¸ 1crT
j
= \.
Pentru simplitate vom demonstra lema în cazul ¡ = 3, deci când 0
\
¸ 1crT ¸
¸ 1crT
2
¸ 1crT
3
= \ . Având în vedere alegerea lui ¡, rezult¼ a c¼ a exist¼ a r ¸ \ ,
astfel încât T
j1
r ,= 0
\
, deci incluziunea 1crT
2
¸ 1crT
3
= \ este strict¼ a.
Conform teoremei 1.7, 1crT
2
admite un suplement, deci dac¼ a 1
2
este o baz¼ a
a lui 1crT
2
, exist¼ a r
1
, ..., r
|
¸ \ ÷ 1crT
2
, astfel încât 1 = 1
2
' ¦r
1
, ..., r
|
¦
este o baz¼ a a lui \ , deci \ = 1crT
2
¸ oj (¦r
1
, ..., r
|
¦). În plus, Tr
1
, ..., Tr
|
sunt liniar independen¸ti. Într-adev¼ ar dac¼ a c
1
Tr
1
+ ... + c
|
Tr
|
= 0
\
, atunci
T (c
1
r
1
+... + c
|
r
|
) = 0
\
, adic¼ a c
1
r
1
+ ... + c
|
r
|
¸ 1crT ¸ 1crT
2
. Toto-
dat¼ a c
1
r
1
+ ... + c
|
r
|
¸ oj (¦r
1
, ..., r
|
¦) ¸si cum \ = 1crT
2
¸ oj (¦r
1
, ..., r
|
¦)
rezult¼ a c
1
r
1
+... +c
|
r
|
= 0
\
. Vectorii r
1
, ..., r
|
…ind liniar independen¸ti, rezult¼ a
c
1
= ... = c
|
= 0. În concluzie Tr
1
, ..., Tr
|
¸ 1crT
2
¸si sunt liniar independen¸ti.
S¼ a observ¼ am c¼ a Tr
1
, ..., Tr
|
, ¸ 1crT (dac¼ a Tr
I
¸ 1crT, atunci T
2
r
I
= 0, adic¼ a
r
I
¸ 1crT
2
, ceea ce nu se poate), deci incluziunea 1crT ¸ 1crT
2
este strict¼ a.
Dac¼ a 1
1
este o baz¼ a a lui 1crT, o complet¼ am la o baz¼ a 1
2
a lui 1crT
2
, luând
mai întâi sistemul ¦Tr
1
, ..., Tr
|
¦. Deci 1crT
2
= 1crT ¸ o
0
, di:
1
(o
0
) _ /,
deoarece o
0
con¸tine / vectori liniar independen¸ti. Dac¼ a di:
1
(o
0
) = /, atunci
alegem 1
2
= 1
1
' ¦Tr
1
, ..., Tr
|
¦, iar dac¼ a di:
1
(o
0
) = / + r, r 0, atunci
1
2
= 1
1
' ¦Tr
1
, ..., Tr
|
, j
1
, ..., j
:
¦, j
1
, ..., j
:
¸ 1crT
2
¸1crT. Procedând ca
mai sus, se arat¼ a c¼ a T
2
r
1
, ..., T
2
r
|
, Tj
1
, ..., Tj
:
¸ 1crT ¸si sunt liniar indepen-
den¸ti, deci di:
1
(1crT) _ / + r. Dac¼ a di:
1
(1crT) = / + r, atunci 1
1
=
= ¦T
2
r
1
, ..., T
2
r
|
, Tj
1
, ..., Tj
:
¦, iar dac¼ a di:
1
(1crT) / +r, atunci complet¼ am
la o baz¼ a a lui 1crT, adic¼ a 1
1
= ¦T
2
r
1
, ..., T
2
r
|
, Tj
1
, ..., Tj
:
, .
1
, ..., .
s
¦, .
1
, ..., .
s
¸
1crT. Întrucât sumele de subspa¸tii considerate mai sus sunt sume directe, rezult¼ a
c¼ a sistemul 1 = 1
1
'1
2
'¦r
1
, ..., r
|
¦ este liniar independent ¸si con¸tine di:
1
(\ )÷
di:
1
_
1crT
2
_
+ di:
1
_
1crT
2
_
÷ di:
1
(1crT) +
+di:
1
(1crT) = di:
1
(\ ) = : vectori, deci formeaz¼ a o baz¼ a a lui \ . Vom
considera vectorii bazei 1 a¸seza¸ti în ordinea: T
2
r
1
, Tr
1
, r
1
, T
2
r
2
, Tr
2
, r
2
, ...,
T
2
r
|
, Tr
|
, r
|
, Tj
1
, j
1
, ..., Tj
:
, j
:
, .
1
, ..., .
s
¸si îi not¼ am respectiv cu )
1
, )
2
, ..., )
n
.
¸ Tinând seama c¼ a
T)
1
= T
_
T
2
r
1
_
= 0
\
= 0 )
1
+... + 0 )
n
T)
2
= T
2
r
1
= )
1
= 1 )
1
+ ... + 0 )
n
.............................................................
T)
n
= T.
s
= 0
\
= 0 )
1
+... + 0 )
n
,
rezult¼ a c¼ a matricea endomor…smului nilpotent T are forma din enun¸t.
TEOREMA 4.3. Fie \ un C-spa¸ tiu vectorial de dimensiune n ¸ si T : \ ÷ \ .
Atunci exist¼a o baz¼a B în V astfel încât matricea lui T în aceast¼a baz¼a are forma
Jordan.
Demonstra¸ tie. Polinomul caracteristic al lui T este
j (`) = (÷1)
n
(` ÷`
1
)
n1
...(` ÷`
¡
)
np
, cu :
1
+ ... + :
¡
= :¸si `
I
,= `
¸
, i ,= ,.
Conform lemei 4.1, 1
I
= 1cr (T ÷`
I
1
\
)
ni
, i = 1, ..., j sunt subspa¸tii invariante
în raport cu T ale lui \ = 1
1
¸... ¸1
¡
. Fie T
I
restric¸tia lui T la 1
I
. Endomor…smul
o
I
: 1
I
÷ 1
I
, de…nit prin o
I
= T
I
÷ `
I
1
Ji
este nilpotent, deoarece o
ni
I
(r) = 0,
4. FORMA CANONIC
¼
A JORDAN 79
\r ¸ 1
I
. Conform lemei 4.2, exist¼ a o baz¼ a 1
I
a lui 1
I
astfel încât matricea asociat¼ a
lui o
I
în baza 1
I
are forma
_
_
_
_
_
_
0 -
I,1
0 ... 0 0
0 0 -
I,2
... 0 0
... ... ... ... ... ...
0 0 0 ... 0 -
I,:I
0 0 0 ... 0 0
_
_
_
_
_
_
,
cu -
I,|
¸ ¦0, 1¦, / = 1, r
I
, r
I
= di:1
I
÷1.
Dar T
I
= o
I
+`
I
1
Ji
, deci matricea lui T
I
în baza 1
I
este
_
_
_
_
_
_
`
I
-
I,1
0 ... 0 0
0 `
I
-
I,2
... 0 0
... ... ... ... ... ...
0 0 0 ... `
I
-
I,:I
0 0 0 ... 0 `
I
_
_
_
_
_
_
.
Deoarece \ = 1
1
¸ ... ¸ 1
¡
, 1 =
¡

I=1
1
I
este o baz¼ a în \ ¸si matricea asociat¼ a
lui T în baza 1 are forma Jordan.
EXEMPLE. 1) Endomor…smul T : R
3
÷ R
3
are în baza canonic¼ a ¦c
1
, c
2
, c
3
¦
matricea
_
_
1 ÷3 3
÷2 ÷6 13
1 ÷4 8
_
_
. S¼ a g¼ asim forma canonic¼ a Jordan a acestei matrice.
Polinomul caracteristic este j (`) = ÷(` ÷1)
3
, deci valorile proprii ale lui T sunt
`
1
= `
2
= `
3
= 1. \
X1
= ¦(3t, t, t) ; t ¸ R¦, deci di:
R
(\
X1
) = 1 < 3. A¸sadar
T nu este diagonalizabil. Vom nota o = T ÷ 1
\
. o este nilpotent, deoarece
o
3
r = 0, \r ¸ R
3
. S¼ a vedem dac¼ a 3 este exponentul minim. Matricea lui o în baza
canonic¼ a este
_
_
0 ÷3 3
÷2 ÷7 13
÷1 ÷4 7
_
_
. Avem oc
1
= ÷2c
2
÷c
3
, oc
2
= ÷3c
1
÷7c
2
÷4c
3
,
oc
3
= 3c
1
+ 13c
2
+ 7c
3
. Atunci o
2
c
1
= ÷2oc
2
÷ oc
3
= (3, 1, 1), o
2
c
2
= (9, 3, 3) ,
o
2
c
3
= (÷18, ÷6, ÷6), deci exponentul minim este 3. Totodat¼ a 1cro = \
X1
,
1cro
2
= ¦(÷3c + 6,, c, ,); c, , ¸ R¦, deci di:
R
(1cro) = 1, di:
R
_
1cro
2
_
= 2.
Cu procedeul descris în demonstra¸tia lemei 4.2, alegem r
1
¸ 1cro
3
¸1cro
2
. Fie
r
1
= c
1
= (1, 0, 0) . Atunci or
1
= oc
1
= ÷2c
2
÷ c
3
= (0, ÷2, ÷1) ¸ 1cro
2
¸1cro
¸si o
2
r
1
= o
2
c
1
= (3, 1, 1) ¸ 1cro. Avem deci baza 1 =
_
o
2
r
1
, or
1
, r
1
_
în
R
3
, adic¼ a 1 = ¦)
1
, )
2
, )
3
¦ unde )
1
= (3, 1, 1) , )
2
= (0, ÷2, ÷1) , )
3
= (1, 0, 0) ¸si
T)
1
= 3Tc
1
+Tc
2
+Tc
3
= (3, 1, 1) = )
1
, T)
2
= ÷2Tc
2
÷Tc
3
= (3, ÷1, 0) = )
1
+)
2
,
T)
3
= Tc
1
= (1, ÷2, ÷1) = )
2
+ )
3
.
Matricea lui T în baza 1 are deci forma Jordan
_
_
1 1 0
0 1 1
0 0 1
_
_
.
2) Aceea¸si problem¼ a pentru endomor…smul T : R
3
÷ R
3
, care în baza canoni-
c¼ a, are matricea
_
_
0 1 0
÷4 4 0
÷2 1 2
_
_
.
80 4. VALORI ¸ SI VECTORI PROPRII. FORMA CANONIC
¼
A A UNUI ENDOMORFISM
Polinomul caracteristic este j (`) = ÷(` ÷2)
3
, deci valorile proprii ale lui
T sunt `
1
= `
2
= `
3
= 2. Cum \
X1
= ¦(c, 2c, ,); c, , ¸ R¦, di:
R
(\
X1
) =
2, deci T nu este diagonalizabil. Vom nota o = T ÷ 2 1
\
. o este nilpotent,
deoarece o
3
r = 0, \r ¸ R
3
. S¼ a vedem dac¼ a 3 este exponentul minim. Matricea
lui o în baza canonic¼ a este
_
_
÷2 1 0
÷4 2 0
÷2 1 0
_
_
. Ca la exemplul anterior, ob¸tinem
o
2
c
1
= o
2
c
2
= o
2
c
3
= 0, deci exponentul minim este 2. A¸sadar 1cro
2
= R
3
¸si 1cro = \
X1
. Alegem r
1
¸ R
3
¸1cro, r
1
= c
1
= (1, 0, 0) . Atunci or
1
=
= (÷2, ÷4, ÷2) ¸ 1cro. În 1cro ne mai trebuie un vector liniar independent
de acesta. Vom lua j
1
= (0, 0, 1) = c
3
. Avem deci baza 1 = ¦or
1
, r
1
, j
1
¦ în
R
3
, adic¼ a 1 = ¦)
1
, )
2
, )
3
¦ cu )
1
= (÷2, ÷4, ÷2) , )
2
= (1, 0, 0) , )
3
= (0, 0, 1) ¸si
T)
1
= (÷4, ÷8, ÷4) = 2)
1
, T)
2
= (0, ÷4, ÷2) = )
1
+ 2)
2
, T)
3
= (0, 0, 2) = 2)
3
.
Matricea lui T în baza 1 are deci forma Jordan
_
_
2 1 0
0 2 0
0 0 2
_
_
.
3) Aceea¸si problem¼ a pentru endomor…smul T : R
3
÷ R
3
care, în baza canoni-
c¼ a, are matricea
_
_
1 ÷3 4
4 ÷7 8
6 ÷7 7
_
_
. (vezi exemplul 3) din sec¸tiunea anterioar¼ a). Deci
`
1
= `
2
= ÷1, `
3
= 3 ¸si \
X1
= ¦(t, 2t, t) ; t ¸ R¦ , \
X2
= ¦(
t
2
, t, t); t ¸ R¦. Fie
o
1
= T ÷ 1
\
, o
2
= T ÷ 3 1
\
. Avem: 1
1
= 1cro
2
1
= ¦(c ÷ ,, c, ,); c, , ¸ R¦,
1
2
= 1cro
2
= \
X2
, deci R
3
= 1
1
¸1
2
. Vom lua r
1
= (1, 1, 0) ¸ 1cro
2
1
÷1cro
1
¸si
avem o
1
r
1
= (÷1, ÷2, ÷1) ¸ 1cro
1
. Cum di:
R
(\
X1
) = 1, o
1
r
1
este su…cient. Am
ob¸tinut o baz¼ a 1
1
= ¦o
1
r
1
, r
1
¦ în 1
1
¸si vom lua ca baz¼ a 1
2
în 1
2
, vectorul (1, 2, 2) .
Ob¸tinem astfel baza 1 = ¦)
1
, )
2
, )
3
¦ în R
3
, )
1
= (÷1, ÷2, ÷1) , )
2
= = (1, 1, 0) ,
)
3
= (1, 2, 2) . Atunci T)
1
= (1, 2, 1) = ÷)
1
, T)
2
= (÷2, ÷3, ÷1) = = )
1
÷ )
2
,
T)
3
= (3, 6, 6) = 3)
3
. În raport cu baza 1 matricea lui T are forma Jordan
_
_
÷1 1 0
0 ÷1 0
0 0 3
_
_
.
5. Probleme
1. S¼ a se g¼ aseasc¼ a valorile ¸si vectorii proprii ai endomor…smelor:
a) T : R
2
÷ R
2
, r = (r
1
, r
2
) ¸ R
2
, Tr = (r
1
cos 0 ÷ r
2
sin0, r
1
sin0 + r
2

cos 0), 0 ¸ [0,
¬
2
];
b) T : R
2
÷R
2
, r = (r
1
, r
2
) ¸ R
2
, Tr = (r
1
+ 2r
2
, 2r
1
+ 4r
2
);
c) T : R
3
÷ R
3
, r = (r
1
, r
2
, r
3
) ¸ R
3
, Tr = (2r
1
÷ r
2
+ 2r
3
, 5r
1
÷ 3r
2
+
+3r
3
, ÷r
1
÷2r
3
).
2. S¼ a se g¼ aseasc¼ a valorile ¸si vectorii proprii ai urm¼ atoarelor matrice. Sunt
diagonalizabile?
5. PROBLEME 81
a)
_
2 2
1 1
_
; b)
_
_
6 ÷5 ÷3
3 ÷2 ÷2
2 ÷2 0
_
_
; c)
_
_
0 1 0
÷4 4 0
÷2 1 2
_
_
; d)
_
_
4 ÷5 2
5 ÷7 3
6 ÷9 4
_
_
; e)
_
_
1 ÷3 3
÷2 ÷6 13
÷1 ÷4 8
_
_
; f)
_
_
_
_
1 0 0 0
0 0 0 0
0 0 0 0
1 0 0 1
_
_
_
_
.
3. S¼ a se arate c¼ a urm¼ atoarele matrice sunt diagonalizabile, s¼ a se g¼ aseasc¼ a forma
diagonal¼ a ¸si baza formei diagonale. Folosind forma diagonal¼ a s¼ a se calculeze apoi
¹
2002
.
a)
_
1 2
3 2
_
; b)
_
_
1 0 3
2 1 2
3 0 1
_
_
; c)
_
_
÷1 3 ÷1
÷3 5 ÷1
÷3 3 1
_
_
;
d)
_
_
_
_
1 1 1 1
1 1 ÷1 ÷1
1 ÷1 1 ÷1
1 ÷1 ÷1 1
_
_
_
_
; e)
_
_
_
_
1 0 0 0
0 0 0 0
1 0 0 0
0 0 0 1
_
_
_
_
.
4. F¼ ar¼ a a calcula valorile proprii s¼ a s determine domeniul plan în care se a‡¼ a
valorile proprii ale urm¼ atoarelor matrice:
a)
_
_
1 ÷2 ÷1
÷1 1 1
1 0 ÷1
_
_
; b)
_
1 1 + i
1 ÷i 3
_
; c)
_
_
1 1 ÷i 0
1 + i 3 i
0 ÷i 1
_
_
.
5. Fie T : ( ([0, 2¬]) ÷( ([0, 2¬]), T ()) = q,
q (r) =
2t
_
0
[1 + sin(r ÷t)] ) (t) dt, r ¸ [0, 2¬]. S¼ a se determine valorile ¸si
vectorii proprii.
6. S¼ a se reduc¼ a la forma canonic¼ a Jordan matricele:
a)
_
_
1 ÷3 3
÷2 ÷6 13
÷1 ÷4 8
_
_
; b)
_
_
6 6 ÷15
1 5 ÷5
1 2 ÷2
_
_
; c)
_
_
0 1 0
÷4 4 0
÷2 1 2
_
_
;
d)
_
_
_
_
1 ÷3 0 3
÷2 ÷6 0 13
0 ÷3 1 3
÷1 ÷4 0 8
_
_
_
_
.
CHAPTER 5
Spa¸tii euclidiene. Endomor…sme pe spa¸tii
euclidiene
În capitolele precedente am prezentat spa¸tiile vectoriale abstracte, neînzestrate
cu o structur¼ a geometric¼ a, ceea ce restrânge domeniul de studiu. În acest capitol,
vom introduce no¸tiunea fundamental¼ a de spa¸tiu cu produs scalar, care permite
determinarea lungimii vectorilor, a unghiului dintre doi vectori nenuli etc. Astfel
metodele geometriei metrice se extind la spa¸tii vectoriale mai generale.
1. Spa¸tii euclidiene
DEFINI ¸ TIE. Fie \ un R÷spa¸tiu vectorial. Se nume¸ste produs scalar real pe \ ,
o aplica¸tie < , : \ \ ÷R, cu propriet¼ a¸tile:
1) < r, j =< j, r , \r, j ¸ \ ;
2) < r +j, . =< r, . + < j, . , \r, j, . ¸ \ ;
3) < `r, j = ` < r, j , \` ¸ R, \r, j ¸ \ ;
4) < r, r _ 0, \r ¸ \ ¸si < r, r = 0 ==r = 0
\
.
Dac¼ a \ este un C÷spa¸tiu vectorial, se nume¸ste produs scalar complex pe \ , o
aplica¸tie < , : \ \ ÷C, cu propriet¼ a¸tile:
1’) < r, j =< j, r , \r, j ¸ \ ¸si 2), 3), 4) de mai sus.
OBSERVA¸ TII. 1) În cazul produsului scalar real, din 1) ¸si 2) ob¸tinem
< r, j +. =< j + ., r =< j, r + < ., r =
=< r + j + < r, . , \r, j, . ¸ \,
iar în cazul produsului scalar complex, din 1’) ¸si 2) rezult¼ a:
< r, j + . =< j +., r = < j, r + < ., r =
= < j, r +< ., r =< r, j + < r, . , \r, j, . ¸ \.
A¸sadar, în ambele situa¸tii, se ob¸tine:
< r, j + . =< r, j + < r, . , \r, j, . ¸ \.
2) Dac¼ a \ este un R÷spa¸tiu vectorial, atunci
< r, `j =< `j, r = ` < j, r = ` < r, j , \` ¸ R, r, j ¸ \,
iar dac¼ a este un C÷spa¸tiu vectorial:
< r, `j =< `j, r = ` < j, r =
= ` < j, r = ` < r, j , \` ¸ C, r, j ¸ \.
3) În ambele cazuri: < 0
\
, r =< r, 0
\
= 0, \r ¸ \.
DEFINI ¸ TIE. Un R÷spa¸tiu (C÷spa¸tiu) vectorial \ pe care s-a de…nit un pro-
dus scalar real (complex) se nume¸ste prehilbertian real (complex). Dac¼ a \ este
83
84 5. SPA ¸ TII EUCLIDIENE. ENDOMORFISME PE SPA ¸ TII EUCLIDIENE
…nit dimensional, atunci spa¸tiul prehilbertian \ se nume¸ste spa¸ tiu euclidian real
(complex). Un spa¸tiu euclidian complex se mai nume¸ste ¸si spa¸ tiu unitar.
EXEMPLE. 1) Fie \ = R
n
. Dac¼ a r, j ¸ R
n
, r = (r
1
, ..., r
n
), j = (j
1
, ..., j
n
),
de…nim produsul scalar < r, j =
n

I=1
r
I
j
I
. Propriet¼ a¸tile 1)-4) se veri…c¼ a u¸sor
¸tinând seama de propriet¼ a¸tile înmul¸tirii ¸si adun¼ arii numerelor reale. Spa¸tiul R
n
cu
produsul scalar de…nit mai sus este un ”model” pentru spa¸tiile euclidiene reale.
2) Fie \ = C
n
. Dac¼ a r, j ¸ C
n
, r = (r
1
, ..., r
n
), j = (j
1
, ..., j
n
), de…nim
< r, j =
n

I=1
r
I
j
I
. C
n
înzestrat cu acest produs scalar este ”modelul” spa¸tiului
unitar.
3) Spa¸tiul vectorilor liberi 1
3
înzestrat cu produsul scalar a doi vectori liberi
(cap. 1) este un spa¸tiu euclidian real.
4) Fie \ = '
n,n
(R). Dac¼ a ¹, 1 ¸ '
n,n
(R), ¹ = (a

), 1 = (/

), de…nim
produsul scalar real < ¹, 1 = Tr(¹
T
1) =
n

¸=1
n

I=1
a

/

.
5) Fie a, / ¸ R, a < /. Dac¼ a ), q ¸ (([a, /], R) de…nim < ), q =
b
_
o
)(t)q(t)dt,
iar dac¼ a ), q ¸ (([a, /], C), de…nim < ), q =
b
_
o
)(t)q(t)dt.
În ambele cazuri se ob¸tin produse scalare. Toate produsele scalare de mai sus
se numesc produse scalare canonice (uzuale) în spa¸tiile respective.
DEFINI ¸ TIE. Dac¼ a \ este un 1÷spa¸tiu vectorial (1 = R, C), aplica¸tia
| | : \ ÷R, cu propriet¼ a¸tile:
1) |r| _ 0, \r ¸ \ ; |r| = 0 ==r = 0
\
;
2) |`r| = [`[ |r| , \` ¸ 1, \r ¸ \ ;
3) |r + j| _ |r| +|j|, \r, j ¸ \ , (inegalitatea triunghiului)
se nume¸ste norm¼a pe \ . Spa¸tiul \ pe care s-a de…nit o norm¼ a se nume¸ste
spa¸ tiu vectorial normat.
În continuare, ne vom ocupa de studiul spa¸tiilor cu produs scalar real.
PROPOZI ¸ TIA 1.1. Fie \ un spa¸ tiu prehilbertian real. Atunci:
a) [< r, j [ _
_
< r, r
_
< j, j , \r, j ¸ \ ;
(inegalitatea lui Cauchy-Schwarz-Buniakowski)
b) r |r| =
_
< r, r este o norm¼a pe \ , numit¼a norm¼a euclidian¼a;
c) |r ÷j|
2
+|r + j|
2
= 2(|r|
2
+|j|
2
), \r, j ¸ \ .
(regula paralelogramului)
Demonstra¸ tie. a) Dac¼ a r, j ¸ \ sunt liniar dependen¸ti, adic¼ a, de exemplu,
j = `r, ` ¸ R, atunci
[< r, j [ = [< r, `r [ = [` < r, r [ = [`[ < r, r ,
iar
_
< r, r
_
< j, j = [`[ < r, r ,
deci în acest caz în a) avem egalitate. Dac¼ a j, r sunt liniar independen¸ti (deci
r ,= 0
\
, j ,= 0
\
), din
< r +`j, r + `j _ 0, \` ¸ R,
1. SPA ¸ TII EUCLIDIENE 85
folosind propriet¼ a¸tile produsului scalar, rezult¼ a
< r, r +2` < r, j +`
2
< j, j _ 0, \` ¸ R.
Deci, trinomul de gradul doi în ` trebuie s¼ a ia numai valori nenegative, ceea ce
are loc numai dac¼ a discriminantul trinomului este negativ, adic¼ a
< r, j
2
÷ < r, r < j, j _ 0,
de unde rezult¼ a
[< r, j [ _
_
< r, r
_
< j, j .
b) Trebuie s¼ a veri…c¼ am propriet¼ a¸tile normei. Vom justi…ca inegalitatea tri-
unghiului, celelalte dou¼ a propriet¼ a¸ti …ind evidente. Vom folosi inegalitatea lui Cauchy.
Avem
|r + j|
2
=< r + j, r + j = |r|
2
+ 2 < r, j +|j|
2
_
_ |r|
2
+ 2 |r| |j| +|j|
2
= (|r| +|j|)
2
, \r, j ¸ \,
adic¼ a |r + j| _ |r| +|j|, \r, j ¸ \.
c) Procedând ca mai sus, rezult¼ a
|r + j|
2
= |r|
2
+ 2 < r, j +|j|
2
,
|r + j|
2
= |r|
2
÷2 < r, j +|j|
2
.
Adunând cele dou¼ a egalit¼ a¸ti se ob¸tine regula paralelogramului.
OBSERVA¸ TIE. Se ¸stie c¼ a orice spa¸tiu vectorial normat \ este metric, cu distan¸ta
d : \ \ ÷ R de…nit¼ a prin rela¸tia d(r, j) = |r ÷ j|, \r, j ¸ \ . În consecin¸t¼ a,
orice spa¸tiu prehilbertian este metric, distan¸ta …ind dat¼ a de
d(r, j) = |r ÷j| =
_
< r ÷j, r ÷j .
DEFINI ¸ TIE. Fie 1 un spa¸tiu euclidian real. Se nume¸ste unghiul a doi vectori
r, j ¸ 1 ÷¦0
J
¦, num¼ arul real 0 ¸ [0, ¬] dat de:
cos 0 =
< r, j
|r| |j|
.
De…ni¸tia este corect¼ a, deoarece din propozi¸tia 1.1, a), [< r, j [ _ |r| |j|,
deci [< r, j [ , (|r| |j|) _ 1.
EXEMPLE. 1) R
n
poate … organizat ca spa¸tiu vectorial normat. Dac¼ a
r, j ¸ R
n
, r = (r
1
, ..., r
n
), j = (j
1
, ..., j
n
), atunci
|r| =
_
< r, r =
¸
¸
¸
_
n

I=1
r
2
I
¸si d(r, j) = |r ÷j| =
¸
¸
¸
_
n

I=1
(r
I
÷j
I
)
2
.
Inegalitatea lui Cauchy-Schwarz-Buniakowski devine:
¸
¸
¸
¸
¸
n

I=1
r
I
j
I
¸
¸
¸
¸
¸
_ (
n

I=1
r
2
I
)
1/2
(
n

I=1
j
2
I
)
1/2
.
2) Dac¼ a \ = (([a, /], R) ¸si ), q ¸ (([a, /], R), atunci |)| =
_
b
_
o
)
2
(t)dt. Inegali-
tatea lui Cauchy-Schwarz-Buniakowski devine:
(
b
_
o
)(t)q(t)dt)
2
_ (
b
_
o
)
2
(t)dt)(
b
_
o
q
2
(t)dt).
86 5. SPA ¸ TII EUCLIDIENE. ENDOMORFISME PE SPA ¸ TII EUCLIDIENE
2. Ortogonalitate. Baze ortonormate
Fie 1 un spa¸tiu euclidian.
DEFINI ¸ TIE. Vectorii r, j ¸ 1 se numesc ortogonali dac¼ a ¸si numai dac¼ a
< r, j = 0 ¸si vom nota aceasta rlj. Un sistem ¦r
1
, ..., r
n
¦ de vectori din 1
se nume¸ste sistem ortogonal dac¼ a pentru orice , = 1, :, i ,= ,, avem < r
I
r
¸
= 0.
Sistemul ¦r
1
, ..., r
n
¦ se nume¸ste sistem ortonormat dac¼ a pentru orice i, , = 1, :,
< r
I
, r
¸
= c

=
_
1, dac¼ a i = ,
0, dac¼ a i ,= ,
.
OBSERVA¸ TII. 1) 0
J
lr, \r ¸ 1.
2) Dac¼ a rlr, atunci r = 0
J
.
3) Dac¼ a rlj, atunci |r +j|
2
= |r|
2
+|j|
2
. (teorema lui Pitagora)
PROPOZI ¸ TIA 2.1. Orice sistem ortogonal de vectori nenuli dintr-un spa¸ tiu
euclidian este liniar independent.
Demonstra¸ tie. Fie o = ¦r
1
, ..., r
n
¦ un sistem ortogonal de vectori nenuli din
1 ¸si `
1
, ..., `
n
¸ 1 astfel ca
n

I=1
`
I
r
I
= 0
J
. Pentru orice , = 1, :, avem:
0 =< 0
J
, r
¸
=<
n

I=1
`
I
r
I
, r
¸
=

`
I
< r
I
, r
¸
= `
¸
< r
¸
, r
¸

¸si cum r
¸
,= 0
J
, rezult¼ a `
¸
= 0, deci o este liniar independent.
OBSERVA¸ TIE. Într-un spa¸tiu euclidian num¼ arul vectorilor dintr-un sistem or-
togonal nu poate dep¼ a¸si dimensiunea spa¸tiului.
PROPOZI ¸ TIA 2.2. Fie o = ¦r
1
, ..., r
n
¦ un sistem ortogonal de vectori nenuli
în spa¸ tiul euclidian 1. Dac¼a r ¸ oj ¦r
1
, ..., r
n
¦, atunci:
(2.1) r =
n

I=1
`
I
r
I
, cu `
I
=
< r, r
I

< r
I
, r
I

.
Demonstra¸ tie. Cum r ¸ oj (¦r
1
, ..., r
n
¦), exist¼ a scalarii `
1
, ..., `
n
¸ 1 astfel
ca r =
n

I=1
`
I
r
I
. Atunci, pentru orice i = 1, :, avem:
< r, r
I
=<
n

¸=1
`
¸
r
¸
, r
I
=
n

¸=1
`
¸
< r
¸
, r
I
= `
I
< r
I
, r
I
.
Deci are loc (1).
DEFINI ¸ TIE. Coe…cien¸tii `
I
, i = 1, : din rela¸tia (2.1) de mai sus, se numesc
coe…cien¸ tii Fourier ai vectorului r ¸ 1 în raport cu sistemul ortogonal o.
Dac¼ a sistemul o de vectori este ortonormat, atunci coe…cien¸tii Fourier ai vec-
torului r vor … `
I
=< r, r
I
, i = 1, :.
Din propozi¸tia 2.1 rezult¼ a:
COROLAR 2.1.1. Într-un spa¸ tiu euclidian 1 de dimensiune :, orice sistem
ortogonal ¦c
1
, ..., c
n
¦ de vectori nenuli din 1 este o baz¼a a lui 1.
Putem formula:
2. ORTOGONALITATE. BAZE ORTONORMATE 87
DEFINI ¸ TIE. Se nume¸ste baz¼a ortogonal¼a a unui spa¸tiu euclidian 1, de dimen-
siune :, orice sistem ortogonal constituit din : vectori nenuli. Se nume¸ste baz¼a
ortonormat¼a a lui 1 orice sistem ortonormat constituit din : vectori.
TEOREMA 2.3. În orice spa¸ tiu euclidian 1 exist¼a baze ortonormate.
Demonstra¸ tie. Pornind de la o baz¼ a ¦c
1
, ..., c
n
¦ a lui 1, vom construi o nou¼ a
baz¼ a, ortogonal¼ a, folosind procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Vom ar¼ ata,
de fapt, c¼ a, pornind de la un sistem liniar independent de : vectori, se poate construi
un sistem ortogonal tot de : vectori, to¸ti nenuli, da¸ti de:
(2.2)
_
¸
¸
¸
¸
¸
¸
_
¸
¸
¸
¸
¸
¸
_
)
1
= c
1
)
2
= c
2
+ `
21
)
1
.........................
)
I
= c
I
+ `
I1
)
1
+ ... + `
I,I1
)
I1
.................................................
)
n
= c
n
+`
n1
)
1
+ ... +`
n,n1
)
n1
,
unde pentru orice i = 2, ::
(2.3) `

= ÷
< c
I
, )
¸

< )
I
, )
I

, , = 1, i ÷1.
Demonstra¸tia se face prin induc¸tie. Pentru : = 2, pornind de la sistemul
liniar independent ¦c
1
, c
2
¦, construim sistemul ¦)
1
, )
2
¦ conform formulelor (2.2)
unde `
21
se determin¼ a din condi¸tia < )
2
, )
1
= 0, adic¼ a )
2
l)
1
. Mai precis, din
< )
2
, )
1
=< c
2
+`
21
)
1
, )
1
=< c
2
, )
1
+`
21
< )
1
, )
1
= 0, ob¸tinem `
21
= ÷ <
c
2
, )
1
, < )
1
, )
1
, deoarece < )
1
, )
1
=< c
1
, c
1
,= 0, c
1
…ind nenul. În plus
)
2
,= 0
J
, c¼ aci dac¼ a am presupune prin absurd c¼ a )
2
= 0
J
, ar rezulta c¼ a sistemul
ini¸tial ¦c
1
, c
2
¦ ar … liniar dependent, ceea ce nu este posibil.
Presupunem proprietatea adev¼ arat¼ a pentru / ÷ 1 ¸si o demonstr¼ am pentru /.
Fie deci ¦c
1
, ..., c
|
¦ sistemul liniar dependent. Prin formulele (2.2) de mai sus,
construin un nou sistem de vectori ¦)
1
, ..., )
|
¦ dintre care primii /÷1 sunt, conform
ipotezei de induc¸tie, ortogonali doi câte doi ¸si nenuli. Vom demonstra c¼ a ¸si scalarii
`
|1
, ..., `
|,|+1
pot … determina¸ti astfel încât < )
|
, )
I
= 0, i = 1, / ÷1 ¸si )
|
,= 0
J
.
Într-adev¼ ar, avem ipoteza:
(2.4)
0 =< )
|
, )
1
=< c
|
, )
1
+`
|1
< )
1
, )
1
+... + `
|,|1
< )
|1
, )
|

.........................................................................
0 =< )
|
, )
|1
=< c
|
, )
|1
+`
|1
< )
1
, )
|1
+
... + `
|,|1
< )
|1
, )
|1

.
Cum sistemul ¦)
1
, ..., )
|1
¦ este presupus ortogonal, rela¸tiile (2.4) se reduc la:
0 =< c
|
, )
1
+`
|1
< )
1
, )
1

...............................................
0 =< c
|
, )
|1
+`
|,|1
< )
|1
, )
|1

,
deci `
|1
, ..., `
|,|1
pot … determina¸ti conform (2.3) astfel ca )
|
l)
I
, i = 1, / ÷1.
Mai mult )
|
,= 0
J
, c¼ aci dac¼ a prin absurd )
|
= 0
J
, atunci:
0
J
= )
|
= c
|
+ `
|1
)
1
+ ... + `
|,|1
)
|1
= c
|
+ `
|1
c
1
+ `
|2
(c
2
+ `
21
)
1
)+
+... +`
|,|1
(c
|1
+ `
|1,1
, )
1
+ ... +`
|1,|2
)
|2
).
În …nal s-ar ob¸tine coe…cien¸tii j
1
, ..., j
|1
din 1 astfel ca:
0
J
= )
|
= c
|
+j
1
c
1
+... + j
|1
c
|1
,
88 5. SPA ¸ TII EUCLIDIENE. ENDOMORFISME PE SPA ¸ TII EUCLIDIENE
deci sistemul ¦c
1
, ..., c
|
¦ ar … liniar dependent.
În concluzie proprietatea este adev¼ arat¼ a pentru orice : natural. A¸sadar, pornind
de la o baz¼ a oarecare ¦c
1
, ..., c
n
¦ a spa¸tiului euclidian 1, vom putea construi o baz¼ a
ortogonal¼ a ¦)
1
, ..., )
n
¦ cu ajutorul rela¸tiilor (2.2), (2.3). Din baza ortogonal¼ a astfel
construit¼ a, vom putea ob¸tine o baz¼ a ortonormat¼ a a lui 1, ¦q
1
, ..., q
n
¦, normând
…ecare vector:
(2.5) q
I
=
)
I
|)
I
|
, i = 1, :.
EXEMPLE. 1) În spa¸tiul euclidian R
3
(în raport cu produsul scalar canonic),
consider¼ am baza c
1
= (1, ÷2, 2), c
2
= (÷1, 0, ÷1), c
3
= (5, ÷3, ÷7). S¼ a construim,
pornind de la ea, o nou¼ a baz¼ a, ortogonal¼ a, folosind procedeul Gram-Schmidt.
A¸sadar )
1
= (1, ÷2, 2), iar )
2
= (÷1, 0, ÷1) + `
21
(1, ÷2, 2), `
21
=
= ÷ < c
2
, )
1
, < )
1
, )
1
. Dar < c
2
, )
1
= ÷3, < )
1
, )
1
= 9. În consecin¸t¼ a
)
2
= (÷
2
3
, ÷
2
3
, ÷
1
3
). Fie acum )
3
= (5, ÷3, ÷7) +`
31
(1, ÷2, 2) +`
32

2
3
, ÷
2
3
, ÷
1
3
)
unde: `
31
= ÷
< c
3
, )
1

< )
1
, )
1

, `
32
= ÷
< c
3
, )
2

< )
2
, )
2

. Cum < c
3
, )
1
= ÷3, < c
3
, )
2
=
= 1, < )
2
, )
2
= 1, rezult¼ a )
3
= (6, ÷3, ÷6). Atunci baza ortonormat¼ a este:
q
1
=
)
1
|)
1
|
= (
1
3
, ÷
2
3
,
2
3
), q
2
=
)
2
|)
2
|
= (÷
2
3
, ÷
2
3
, ÷
1
3
),
q
3
=
)
3
|)
3
|
= (
2
3
, ÷
1
3
, ÷
2
3
).
2) Fie T
2
(R) spa¸tiul euclidian tridimensional al func¸tiilor polinomiale cu coe…-
cien¸ti reali de grad _ 2, cu produsul scalar dat de:
< j, ¡ =
1
_
1
j(t)¡(t)dt, \j, ¡ ¸ T
2
(R).
Sistemul
_
1, t, t
2
_
formeaz¼ a o baz¼ a în acest spa¸tiu. Construim, pornind de la
ea, o nou¼ a baz¼ a, ortogonal¼ a, folosind procedeul Gram-Schmidt. Fie, deci, c
1
= 1,
c
2
= t, c
3
= t
2
. Atunci )
1
= 1, )
2
= t + `
21
1. Cum < c
2
, )
1
=
1
_
1
t 1dt = 0,
rezult¼ a `
21
= 0, deci )
2
= t. Fie acum )
3
= t
2
+`
31
1+`
32
t. Calculând, ob¸tinem:
< c
3
, )
1
=
1
_
1
t
2
1 dt =
2
3
, < c
3
, )
2
=
1
_
1
t
2
t dt = 0, < )
1
, )
1
= 2. A¸sadar
`
31
= ÷
1
3
, `
32
= 0, deci )
3
= t
2
÷
1
3
. Am ob¸tinut baza ortogonal¼ a )
1
= 1, )
2
= t,
)
3
= t
2
÷
1
3
.
Mai general, dac¼ a T
n
(R) este spa¸tiul euclidian al func¸tiilor polinomiale de grad
_ : cu produsul scalar de…nit ca mai sus, atunci pornind de la baza ¦1, t, ..., t
n
¦,
construim prin procedeul de ortogonalizare o nou¼ a baz¼ a:
¦1, t, t
2
÷
1
3
, t
3
÷
3
5
t, ...¦.
2. ORTOGONALITATE. BAZE ORTONORMATE 89
Polinoamele din baza ortogonal¼ a astfel construit¼ a coincid, abstrac¸tie f¼ acând de
un factor multiplicativ, cu polinoamele:
1
2
|
/!

d
|
[
_
t
2
÷1
_
|
]
dt
|
, / = 0, :,
numite polinoame Legendre. Polinoamele Legendre formeaz¼ a deci o baz¼ a ortogonal¼ a
în acest spa¸tiu euclidian. Prin normarea vectorilor acestor baze, ob¸tinem o baz¼ a
ortonormat¼ a ¦q
|
¦
|=0,n
. Dac¼ a ¡ este un polinom arbitrar de grad _ :, coordonateke
c
0
, c
1
, ..., c
n
¸ R ale lui ¡ în baza ¦q
|
¦
|=0,n
, vor … determinate prin rela¸tiile:
c
|
=< ¡, q
|
=
1
_
1
¡(t)q
|
(t)dt, / = 0, :.
3) Consider¼ am pe intervalul [0, 2¬] sistemul de func¸tii )
0
, )
1
, ..., )
2n+1
, unde
)
0
= 1, )
1
(t) = cos t, )
2
(t) = sint, ..., )
2n
(t) = cos :t, )
2n+1
(t) = sin:t. Combina¸tia
lor liniar¼ a cu coe…cien¸tii a
0
, a
1
, ..., a
n
, /
1
, .., /
n
¸ R,
(2.6) j(t) =
a
0
2
+ a
1
cos t +/
1
sint + ... + a
n
cos :t + /
n
sin:t
se nume¸ste polinom trigonometric de grad :.
Mul¸timea tuturor polinoamelor trigonometrice de grad _ :, formeaz¼ a un spa¸tiu
vectorial de dimensiune 2: + 1. Consider¼ am pe acest spa¸tiu vectorial, produsul
scalar:
< j, ¡ =
2t
_
0
j(t)¡(t)dt.
Se veri…c¼ a u¸sor c¼ a, dac¼ a | ,= :, atunci
2t
_
0
cos |t cos :tdt = 0,
2t
_
0
sin|t cos :tdt = 0,
2t
_
0
sin|t sin:tdt = 0.
De asemenea
2t
_
0
sin
2
/tdt =
2t
_
0
cos
2
/t = ¬, / ¸ N

,
2t
_
0
1dt = 2¬.
În consecin¸t¼ a, func¸tiile:
(2.7)
1
_

,
1
_
¬
cos t,
1
_
¬
sint, ...,
1
_
¬
cos :t,
1
_
¬
sin:t,
formeaz¼ a o baz¼ a ortonormat¼ a în acest spa¸tiu.
OBSERVA¸ TIE. Dac¼ a 1 este un spa¸tiu euclidian real de dimensiune :, iar
¦c
1
, ..., c
n
¦ o baz¼ a ortonormat¼ a în 1, produsul scalar a doi vectori r, j ¸ \,
r =
n

I=1
r
I
c
I
, j =
n

¸=1
j
¸
c
¸
, devine:
< r, j =<
n

I=1
r
I
c
I
,
n

¸=1
j
¸
c
¸
=
n

I,¸=1
r
I
j
¸
< c
I
, c
¸
=
n

I=1
r
I
j
I
.
Similar, într-un spa¸tiu unitar, ob¸tinem: < r, j =
n

I=1
r
I
j
I
.
În aceste condi¸tii avem: |r| = (
n

I=1
r
2
I
)
1/2
respectiv |r| = (
n

I=1
[r
I
[
2
)
1/2
.
90 5. SPA ¸ TII EUCLIDIENE. ENDOMORFISME PE SPA ¸ TII EUCLIDIENE
Reciproc, dac¼ a într-o baz¼ a ¦c
1
, ..., c
n
¦ a spa¸tiului euclidian 1, produsul scalar
a doi vectori r =
n

I=1
r
I
c
I
, j =
n

¸=1
j
¸
c
¸
este dat de rela¸tia < r, j =
n

I=1
r
I
j
I
, rezult¼ a
c¼ a < c
I
, c
¸
= c

=
_
1, dac¼ a i = ,
0, dac¼ a i ,= ,
, deci baza este ortonormat¼ a.
PROPOZI ¸ TIA 2.4. Fie 1 un spa¸ tiu prehilbertian real sau complex. Dac¼a
o = ¦r
1
, .., r
n
¦ este un sistem ortonormat de vectori din 1, r ¸ 1, iar
`
I
=< r, r
I
, i = 1, : sunt coe…cien¸ tii Fourier ai lui r în raport cu sistemul
o, atunci:
a) vectorul j = r ÷
n

I=1
`
I
r
I
este ortogonal pe to¸ ti vectorii sistemului o ;
b)
n

I=1
`
2
I
_ |r|
2
. (inegalitatea lui Bessel).
Demonstra¸ tie. a) Pentru orice r
¸
¸ o, , = 1, :, ob¸tinem:
< j, r
¸
=< r ÷
n

I=1
`
I
r
I
, r
¸
=< r, r
¸
÷
n

I=1
`
I
< r
I
, r
¸
= `
¸
÷
n

I=1
`
I
c

= 0.
b) Din propriet¼ a¸tile produsului scalar, rezult¼ a:
0 _< j, j =< r, r ÷2
n

I=1
`
I
< r
I
, r +
n

I,¸=1
`
I
`
¸
< r
I
, r
¸
=
= |r|
2
÷
n

I=1
`
2
I
.
OBSERVA¸ TIE. Dac¼ a sistemul o din enun¸t este o baz¼ a ortonormat¼ a, inegalitatea
lui Bessel devine egalitate. În acest caz `
I
=< r, r
I
sunt chiar coordonatele
vectorului r în baza o.
3. Complementul ortogonal al unui subspa¸tiu
DEFINI ¸ TIE. Fie 1 un spa¸tiu euclidian ¸si ' un subspa¸tiu vectorial al s¼ au.
Vectorul r ¸ 1 este ortogonal pe ', dac¼ a < r, j = 0, \j ¸ '.
Se observ¼ a c¼ a r este ortogonal pe ' dac¼ a ¸si numai dac¼ a r este ortogonal pe
vectorii unei baze din '. Într-adev¼ ar, dac¼ a ¦c
1
, ..., c
n
¦ este o baz¼ a a lui ' ¸si
< r, c
I
= 0, \i = 1, :, atunci pentru orice j ¸ ', j =
n

I=1
j
I
c
I
, avem < r, j =
n

I=1
j
I
< r, c
I
= 0. Reciproca este evident¼ a.
DEFINI ¸ TIE. Se nume¸ste complement ortogonal al subspa¸tiului ' în 1 ¸si se
noteaz¼ a cu '
?
, mul¸timea:
'
?
= ¦r ¸ 1; < r, j = 0, \j ¸ '¦.
Evident 0
J
¸ '
?
, deci '
?
,= c.
PROPOZI ¸ TIA 3.1. Fie 1 un spa¸ tiu euclidian ¸ si ' un subspa¸ tiu vectorial al
s¼au. Atunci:
a) '
?
este un subspa¸ tiu vectorial al lui 1;
b) 1 = ' ¸'
?
.
4. TRANSFORM
¼
ARI LINIARE AUTOADJUNCTE 91
Demonstra¸ tie. a) Fie r, j ¸ '
?
¸si c, , ¸ 1. Dac¼ a . ¸ ', atunci:
< cr + ,j, . = c < r, . +, < j, . = 0,
deci cr + ,j ¸ '
?
, adic¼ a '
?
este subspa¸tiu vectorial al lui 1.
b) Vom ar¼ ata c¼ a orice r ¸ 1 se poate scrie sub forma
r = r
0
+ r
00
, cu r
0
¸ ', r
00
¸ '
?
.
Într-adev¼ ar, dac¼ a o = ¦c
1
, ..., c
n
¦ este o baz¼ a ortonormat¼ a a lui ', iar r ¸ 1,
atunci r
0
=
n

I=1
`
I
c
I
, `
I
=< r, r
I
, i = 1, :, este un vector din '. În consecin¸t¼ a,
conform propozi¸tiei 2.4, r
00
= r÷r
0
este ortogonal pe to¸ti vectorii bazei o, deci este
ortogonal pe '. A¸sadar r = r
0
+r
00
, cu r
0
¸ ', r
00
¸ '
?
. R¼ amâne s¼ a veri…c¼ am c¼ a
' ¨'
?
= ¦0
J
¦. Fie deci r ¸ ' ¨'
?
. Atunci r ¸ ' ¸si < r, j = 0, \j ¸ '
?
.
Cum r ¸ '
?
, rezult¼ a < r, r = 0 ¸si deci r = 0
J
.
4. Transform¼ ari liniare autoadjuncte
Fie 1 un spa¸tiu euclidian de dimensiune :.
TEOREMA 4.1. Dac¼a T ¸ /(1), atunci exist¼a un unic operator liniar T

:
1 ÷1 astfel ca:
(4.1) < Tr, j =< r, T

j , \r, j ¸ 1.
T

se nume¸ ste adjunctul operatorului liniar T.
Demonstra¸ tie. Fie ¦c
1
, ..., c
n
¦ o baz¼ a ortonormat¼ a a lui 1 ¸si j ¸ 1. De…nim
T

: 1 ÷1 astfel:
T

j =
n

I=1
< Tc
I
, j c
I
.
Evident T

¸ /(1). În plus, dac¼ a r =
n

I=1
r
I
c
I
¸ 1, atunci conform propozi¸tiei
2.2, r
I
=< r, c
I
, i = 1, :, deci:
< Tr, j =< T(
n

I=1
< r, c
I
c
I
), j =
n

I=1
< r, c
I
< Tc
I
, j .
Totodat¼ a:
< r, T

j =< r,
n

I=1
< Tc
I
, j c
I
=
n

I=1
< Tc
I
, j < r, c
I
,
deci (4.1) este dovedit¼ a.
Pentru unicitatea lui T

, presupunem c¼ a ar exista o ¸ /(1), astfel ca:
< Tr, j =< r, oj , \r, j ¸ 1.
Atunci < r, T

j =< r, oj , adic¼ a < r, (T

÷o)(j) = 0, \r, j ¸ 1.
Luând r = (T

÷o)(j) în egalitatea anterioar¼ a, ob¸tinem:
< (T

÷o)j, (T

÷o)j = 0, de unde (T

÷o)(j) = 0
J
, adic¼ a T

= o.
Teorema este demonstrat¼ a.
DEFINI ¸ TIE. T ¸ /(1) se nume¸ste transformare autoadjunct¼a (operator autoad-
junct) dac¼ a T = T

, adic¼ a dac¼ a satisface:
(4.2) < Tr, j =< r, Tj , \r, j ¸ 1.
92 5. SPA ¸ TII EUCLIDIENE. ENDOMORFISME PE SPA ¸ TII EUCLIDIENE
EXEMPLU. Aplica¸tia identic¼ a 1
J
¸si pentru c ,= 0, omotetia de raport c, T
o
:
1 ÷1, T
o
(r) = cr, \r ¸ 1 sunt transform¼ ari autoadjuncte.
PROPOZI ¸ TIA 4.2. Fie 1 un spa¸ tiu euclidian real ¸ si 1 = ¦c
1
, ..., c
n
¦ o baz¼a
ortonormat¼a a lui 1. Atunci T ¸ /(1) este autoadjunct dac¼a ¸ si numai dac¼a
matricea lui T în baza 1 este simetric¼a.
Demonstra¸ tie. " ==" Fie ¹ = (a

) matricea asociat¼ a lui T în baza 1. Atunci
Tc
I
=
n

|=1
a
|I
c
|
, i = 1, :. Conform (4.2), < Tc
I
, c
¸
=< c
I
, Tc
¸
, \i, , = 1, :, deci
<
n

|=1
a
|I
c
|
, c
¸
=< c
I
,
n

|=1
a

c
|
, adic¼ a
n

|=1
a
|I
< c
|
, c
¸
=
n

|=1
a

< c
I
, c
|
.
Baza 1 …ind ortonormat¼ a, rezult¼ a a
¸I
= a

, deci matricea ¹ este simetric¼ a.
" == " Dac¼ a matricea ¹ este simetric¼ a, atunci
< Tc
I
, c
¸
=< c
I
, Tc
¸
, \i, , = 1, : (vezi mai sus). Fie r, j ¸ 1,
r =
n

I=1
r
I
c
I
, j =
n

¸=1
j
¸
c
¸
. Folosind propriet¼ a¸tile produsului scalar ob¸tinem:
< Tr, j =
n

I=1
n

¸=1
< Tc
I
, c
¸
=
n

I=1
n

¸=1
r
I
j
¸
< c
I
, Tc
¸
=< r, Tj , \r, j ¸ 1,
deci T este autoadjunct¼ a.
OBSERVA¸ TIE. Dac¼ a 1 este un spa¸tiu euclidian complex de dimensiune :, pro-
cedând ca în propozi¸tia anterioar¼ a, se poate ar¼ ata c¼ a T ¸ /(1) este autoadjunct¼ a
dac¼ a ¸si numai dac¼ a matricea lui T într-o baz¼ a ortonormat¼ a, ¹ = (a

) este her-
mitic¼a, adic¼ a a

= a
¸I
, \i, , = 1, :.
PROPOZI ¸ TIA 4.3. Fie 1 un spa¸ tiu euclidian (real sau complex) de dimensiune
:. Dac¼a T ¸ /(1) este transformare autoadjunct¼a atunci:
a) valorile proprii ale lui T sunt numere reale;
b) la valori proprii distincte corespund vectori proprii ortogonali.
Demonstra¸ tie. a) Consider¼ am mai întâi cazul când 1 este complex. Fie ` ¸ C
o valoare proprie a lui T ¸si r ¸ 1, r ,= 0
J
vectorul propriu corespunz¼ ator. T …ind
autoadjunct¼ a, din < Tr, r =< r, Tr , rezult¼ a < `r, r =< r, `r . Atunci
` < r, r = ` < r, r , adic¼ a (` ÷`) < r, r = 0, ¸si cum r ,= 0
J
, rezult¼ a ` = `,
adic¼ a ` ¸ R.
Dac¼ a 1 este un spa¸tiu euclidian real de dimensiune :, 1 o baz¼ a ortonormat¼ a
a sa ¸si T ¸ /(1) o transformare autoadjunct¼ a, atunci matricea asociat¼ a lui T
este simetrica ¹ ¸ '
n
(R) ¸ '
n
(C). Considerând, de exemplu, spa¸tiul euclidian
complex C
n
¸si
¯
1 o baz¼ a ortonormat¼ a a sa, exist¼ a un endomor…sm
¯
T ¸ /(C
n
) astfel
ca matricea lui
¯
T în baza
¯
1 s¼ a …e ¹. ¹ …ind simetric¼ a, conform observa¸tiei de mai
sus,
¯
T este autoadjunct¼ a.
Cele dou¼ a endomor…sme T ¸si
¯
T au acela¸si polinom caracteristic. Cum valorile
proprii ale lui
¯
T sunt reale, rezult¼ a c¼ a toate r¼ ad¼ acinile acestui polinom caracteristic
sunt reale.
b) Fie ` ¸si j dou¼ a valori proprii distincte ale lui T ¸si r ,= 0
J
, j ,= 0
J
vec-
torii proprii corespunz¼ atori. Conform a) `, j ¸ R. T …ind autoadjunct¼ a, din
5. TRANSFORM
¼
ARI LINIARE ORTOGONALE 93
< Tr, j =< r, Tj , ob¸tinem < `r, j =< r, jj , adic¼ a (` ÷ j) < r, j = 0.
Cum ` ,= j, rezult¼ a c¼ a < r, j = 0, deci rlj.
LEM
¼
A 4.4. Dac¼a T ¸ /(1) este autoadjunct ¸ si ' ¸ 1 este un subspa¸ tiu
invariant în raport cu T, atunci ¸ si complementul s¼au ortogonal '
?
este invariant
în raport cu T.
Demonstra¸ tie. Fie j ¸ '
?
, adic¼ a < j, r = 0, \r ¸ '. Atunci, pentru orice
r ¸ ', < Tj, r =< j, Tr = 0, deoarece (' …ind invariant) Tr ¸ '. În
consecin¸t¼ a Tj ¸ '
?
, adic¼ a '
?
este invariant.
TEOREMA 4.5. Fie 1 un spa¸ tiu euclidian de dimensiune : ¸ si T ¸ /(1) un
operator autoadjunct. Atunci exist¼a în 1 o baz¼a ortonormat¼a 1 astfel încât T este
diagonalizabil în raport cu 1 (adic¼a matricea ¹ a lui T în baza 1 este diagonal¼a).
Demonstra¸ tie. Vom folosi induc¸tia matematic¼ a. A…rma¸tia este evident¼ a pentru
: = 1. Presupunem acum c¼ a a…rma¸tia este adev¼ arat¼ a pentru orice spa¸tiu euclidian
de dimensiune : ÷1.
Fie `
1
¸ R o valoare proprie a lui T (conform propozi¸tiei 4.3) ¸si r
1
,= 0
J
,
vectorul propriu corespunz¼ ator. Putem presupune |r
1
| = 1, în caz contrar înlocuim
r
1
cu r
1
, |r
1
|. Consider¼ am ' = oj(¦r
1
¦), care este invariant în raport cu T.
Conform lemei 4.4, complementul s¼ au ortogonal, '
?
este invariant în raport cu
T. Atunci restric¸tia lui T la '
?
, T
1
= T[
1
? : '
?
÷ '
?
este, de asemenea, un
operator autoadjunct. Cum dim'
?
= : ÷ 1, conform ipotezei de induc¸tie exist¼ a
o baz¼ a ortonormat¼ a 1
0
= ¦r
2
, ..., r
n
¦ în '
?
astfel ca matricea lui T
1
în aceast¼ a
baz¼ a s¼ a …e diagonal¼ a. Deoarece 1 = ' ¸ '
?
¸si < r
1
, r
I
= 0, \i = 2, :, rezult¼ a
c¼ a 1 = ¦r
1
, r
2
, ..., r
n
¦ este o baz¼ a ortonormat¼ a în 1 ¸si matricea lui T în baza 1
este diagonal¼ a:
¹ =
_
_
_
_
`
1
0 0
0 `
2
0
....
0 0 `
n
_
_
_
_
.
¸ Tinând seama de propozi¸tia 4.2, ob¸tinem:
COROLAR 3.4.1. Orice matrice simetric¼a ¹ este diagonalizabil¼a.
5. Transform¼ ari liniare ortogonale
Fie 1 un spa¸tiu euclidian real.
DEFINI ¸ TIE. Endomor…smul T ¸ /(1) se nume¸ste transformare ortogonal¼a (op-
erator ortogonal ) dac¼ a transform¼ a orice baz¼ a ortonormat¼ a într-o baz¼ a ortonormat¼ a
în 1.
TEOREMA 5.1. Dac¼a 1 este un spa¸ tiu euclidian de dimensiune : ¸ si T ¸
¸ /(1), urm¼atoarele a…rma¸ tii sunt echivalente:
a) T este transformare ortogonal¼a;
b) T ”p¼astreaz¼a” produsul scalar, adic¼a:
(5.1) < Tr, Tj = < r, j , \r, j ¸ 1;
c) dac¼a ¹ este matricea lui T într-o baz¼a ortonormat¼a 1, atunci ¹
T
= ¹
1
( ¹
T
este transpusa lui ¹).
94 5. SPA ¸ TII EUCLIDIENE. ENDOMORFISME PE SPA ¸ TII EUCLIDIENE
Demonstra¸ tie. a) == /). Dac¼ a ¦c
1
, ..., c
n
¦ este o baz¼ a ortonormat¼ a în 1,
atunci ¦Tc
1
, ..., Tc
n
¦ este o baz¼ a ortonormat¼ a în 1, adic¼ a < c
I
, c
¸
= c

=
=< Tc
I
, Tc
¸
, \i, , = 1, :. Dac¼ a r, j ¸ 1, r =
n

I=1
r
I
c
I
,
n

¸=1
j
¸
c
¸
, atunci
< r, j =
n

I=1
n

¸=1
r
I
j
¸
< c
I
, c
¸
=
n

I=1
r
I
j
I
. Pe de alt¼ a parte:
< Tr, Tj =
n

I=1
n

¸=1
r
I
j
¸
< Tc
I
, Tc
¸
=
n

I=1
r
I
j
I
.
Deci < Tr, Tj =< r, j , \r, j ¸ 1.
/) == c). Vom ar¼ ata c¼ a dac¼ a T ”p¼ astreaz¼ a” produsul scalar, atunci T este
injectiv¼ a, deci izomor…sm. Fie r ¸ 1crT, deci Tr = 0
J
. Dar < r, r =
=< Tr, Tr = 0. Atunci r = 0
J
¸si în consecin¸t¼ a 1crT = ¦0
J
¦, deci T este
injectiv. Atunci exist¼ a T
1
: 1 ÷1. Alegând în (5.1) j = T
1
., \. ¸ 1, ob¸tinem
< Tr, . =< r, T
1
. , \r, . ¸ 1 ¸si deci T
1
= T

.
Fie 1 o baz¼ a ortonormat¼ a în 1 ¸si ¹ matricea ata¸sat¼ a lui T în aceast¼ a baz¼ a,
adic¼ a
Tc
I
=
n

¸=1
a
¸I
c
¸
, i = 1, :.
Fie C matricea ata¸sat¼ a lui T

în baza 1, adic¼ a
T

c
|
=
n

l=1
c
l|
c
l
, / = 1, :.
Atunci:
< Tc
I
, c
|
=
n

¸=1
a
¸I
< c
¸
, c
|
=
n

¸=1
a
¸I
c
¸|
= a
|I
, i, / = 1, :
¸si
< c
I
, T

c
|
=
n

l=1
c
l|
< c
I
, c
l

n

l=1
c
l|
c
Il
= c
I|
, i, / = 1, :.
¸ Tinând seama de (4.1) rezult¼ a c
I|
= a
|I
, \i, / = 1, :, adic¼ a C = ¹
T
. A¸sadar
matricea ata¸sat¼ a lui T

în baza 1 este ¹
T
. Cum T
1
= T

, rezult¼ a ¹
1
= ¹
T
.
c) ==a) Fie 1 = ¦c
1
, ..., c
n
¦ o baz¼ a ortonormat¼ a ¸si ¹ matricea lui T în aceast¼ a
baz¼ a. Cum ¹
T
= ¹
1
, rezult¼ a c¼ a exist¼ a T
1
: 1 ÷ 1 astfel ca T
1
= T

. Atunci
< Tc
I
, Tc
¸
=< c
I
, T

(Tc
¸
) =< c
I
, c
¸
= c

, deci ¦Tc
1
, ..., Tc
n
¦ este o baz¼ a
ortonormat¼ a în 1, ceea ce înseamn¼ a c¼ a T este ortogonal.
COROLAR 5.1.1. Un operator ortogonal p¼astreaz¼a distan¸ tele ¸ si unghiurile.
Demonstra¸ tie. Într-adev¼ ar, dac¼ a T este ortogonal, atunci punând în (5.1) j =
r, ob¸tinem < r, r =< Tr, Tr , adic¼ a |r| = |Tr| , \r ¸ 1. Luând r =
n ÷ ·, cu n, · ¸ 1, ob¸tinem |n ÷·| = |T(n ÷ ·)| = |Tn ÷T·|, adic¼ a d(n, ·) =
d(Tn, T·), \n, · ¸ 1, deci T p¼ astreaz¼ a distan¸tele. Analog, dac¼ a 0 este unghiul
dintre vectorii r, j ¸ 1, atunci cos 0 =
< r, j
|r| |j|
=
< Tr, Tj
|Tr| |Tj|
= cos ,, unde ,
este unghiul dintre Tr ¸si Tj.
6. PROBLEME 95
EXEMPLU. Rota¸tia plan¼ a T : R
2
÷R
2
, cu matricea
¹ =
_
cos c ÷sinc
sinc cos c
_
, c ¸ (÷¬, ¬],
în baza canonic¼ a (deci ortonormat¼ a) a lui R
2
este o transformare ortogonal¼ a, deoarece
¹
T
= ¹
1
.
DEFINI ¸ TIE. Matricea ¹ ¸ '
n
(R) se nume¸ste matrice ortogonal¼a dac¼ a este
inversabil¼ a ¸si ¹
1
= ¹
T
.
PROPOZI ¸ TIA 5.2. Dac¼a ¹ ¸ '
n
(R) este o matrice ortogonal¼a, atunci
det ¹ = ±1.
Demonstra¸ tie. ¹ …ind ortogonal¼ a, rezult¼ a ¹
T
¹ = ¹ ¹
T
= 1
n
¸si cum det ¹ =
det ¹
T
, rezult¼ a c¼ a (det ¹)
2
= 1, adic¼ a det ¹ = ±1.
DEFINI ¸ TIE. O matrice ortogonal¼ a cu det ¹ = 1 se nume¸ste matrice de rota¸ tie
în R
n
.
În continuare vom determina matricele ortogonale din '
2
(R). Dac¼ a ¹ =
=
_
a /
c d
_
, a, /, c, d ¸ R este o matrice ortogonal¼ a, egalitatea ¹
|
¹ = 1
2
este echivalent¼ a cu egalit¼ a¸tile a
2
+ c
2
= 1, a/ + cd = 0, /
2
+ d
2
= 1. Rezult¼ a c¼ a
a, /, c, d ¸ [÷1, 1]. Notând ÷a,d = c,/ = `, ob¸tinem ` = ±1. Cum a ¸ [÷1, 1]
rezult¼ a c¼ a exist¼ a 0 ¸ [÷¬, ¬] astfel ca a = cos 0, deci c
2
= sin
2
0, adic¼ a c = ±sin0.
Schimbând eventual 0 în ÷0, putem presupune c¼ a c = sin0. Pentru ` = ±1, rezult¼ a
c¼ a matricea ortogonal¼ a ¹ va avea una din formele:
_
cos 0 ÷sin0
sin0 cos 0
_
,
_
cos 0 sin0
sin0 ÷cos 0
_
.
În primul caz, det ¹ = 1. Vom ar¼ ata ulterior c¼ a în acest caz ¹ determin¼ a o
rota¸tie de unghi 0 în plan. În ceea ce prive¸ste a doua matrice pentru 0 = 0 sau
0 = ¬, ob¸tinem:
(5.2) ¹ =
_
1 0
0 ÷1
_
sau ¹ =
_
÷1 0
0 1
_
cu det ¹ = ÷1. Vom ar¼ ata ulterior c¼ a matricele de forma (5.2) determin¼ a simetrii
în plan. În sfâr¸sit:
¹ =
_
cos 0 sin0
sin0 ÷cos 0
_
=
_
cos 0 ÷sin0
sin0 cos 0
__
1 0
0 ÷1
_
.
În concluzie, transform¼ arile ortogonale în plan sunt …e rota¸tii, …e simetrii, …e
compuneri de rota¸tii cu simetrii.
6. Probleme
1. Folosind produsele scalare canonice din spa¸tiile euclidiene corespunz¼ atoare
s¼ a se calculeze produsele scalare ¸si normele vectorilor:
a) r = (2, 3), j = (÷6, 4);
b) r = (1, 1, 0), j = (1, ÷1, 2);
c) r = (1, ÷1, 2, 3), j = (1, 0, 2, ÷4).
96 5. SPA ¸ TII EUCLIDIENE. ENDOMORFISME PE SPA ¸ TII EUCLIDIENE
2. Fie r, j ¸ R
3
, r = (r
1
, r
2
, r
3
), j = (j
1
, j
2
, j
3
) ¸si < r, j = r
1
j
1
++6r
2
j
2
+
3r
3
j
3
+ r
1
j
2
+ r
2
j
1
+ r
1
j
3
+ r
3
j
1
. S¼ a se arate c¼ a < , este un produs scalar
pe R
3
. Dac¼ a r = (1, ÷1, 0), j = (÷1, 1 ÷2) s¼ a se calculeze < r, j ¸si normele
acestor vectori date de produsul scalar de mai sus. Preciza¸ti dac¼ a < r, j =
3r
2
j
2
+3r
3
j
3
+2r
1
j
2
+2r
2
j
1
+2r
1
j
3
+2r
3
j
1
÷r
2
j
3
÷r
3
j
2
este un produs scalar
pe R
3
(justi…care).
3. Fie 1 un spa¸tiu euclidian de dimensiune :. S¼ a se arate c¼ a vectorii n
1
, n
2
,
..., n
n
de norm¼ a 1 care satisfac [[n
I
÷n
¸
[[ = 1, 1 _ i < , _ :, formeaz¼ a o baz¼ a a lui
1.
Pe spa¸tiile euclidiene din problemele urm¼ atoare consider¼ am produsele scalare
canonice.
4. Fie n
1
= (1, 1, 1), n
2
= (1, 2, ÷3), n
3
= (5, ÷4, ÷1). S¼ a se arate c¼ a vectorii
formeaz¼ a o baz¼ a ortogonal¼ a a lui R
3
. S¼ a se determine coordonatele vectorului
r = (1, 2, 3) în raport cu aceast¼ a baz¼ a.
5. S¼ a se calculeze distan¸ta ¸si unghiul dintre vectorii:
a) n = (1, 2, ÷3, 0), · = (2, 4, ÷3, 1);
b) ) (t) = 2t ÷1, q (t) = t
2
+ 1 pe ( ([0, 1]).
6. S¼ a se ortonormeze sistemele de vectori:
a) n
1
= (1, ÷2, 2), n
2
= (÷1, 0, ÷1), n
3
= (5, 3, ÷7);
b) ·
1
= (7, 4, 3, ÷3), ·
2
= (1, 1, ÷6, 0), ·
3
= (5, 7, 7, 8), ·
4
= (2, 1, 3, 0).
7. S¼ a se g¼ aseasc¼ a o baz¼ a ortonormat¼ a a subspa¸tiului vectorial generat de vectorii
·
1
= (1, 2, 2, ÷1), ·
2
= (1, 1, ÷5, 3), ·
3
= (3, 2, 8, ÷7). S¼ a se completeze aceast¼ a baz¼ a
la o baz¼ a ortonormat¼ a a lui R
4
.
8. S¼ a se g¼ aseasc¼ a un vector unitar ortogonal vectorilor ·
1
= (1, 0, 2, 1), ·
2
=
= (2, 1, 2, 3), ·
3
= (0, 1, ÷2, 1).
9. Fie o subspa¸tiul vectorial al solu¸tiilor sistemului omogen
_
_
_
2r
1
+r
2
+3r
3
÷r
4
= 0
3r
1
+2r
2
÷2r
4
= 0
3r
1
+r
2
+9r
3
÷r
4
= 0
.
S¼ a se g¼ aseasc¼ a o baz¼ a ortonormat¼ a în o ¸si o
?
.
10. Fie o subspa¸tiul vectorial al lui R
4
, generat de vectorii ·
1
= (2, 1, 1, ÷1),
·
2
= (1, 1, 3, 0), ·
3
= (1, 2, 8, 1). S¼ a se arate c¼ a orice r ¸ R
4
se poate scrie în
mod unic sub forma r = j + ., j ¸ o, . ¸ o
?
. S¼ a se determine j ¸si . când
r = (5, 2, ÷2, 2).
11. Fie T : R
3
÷R
3
, Tr = (11r
1
+2r
2
÷8r
3
, 2r
1
+2r
2
+10r
3
, ÷8r
1
+10r
2
+
+5r
3
), r = (r
1
, r
2
, r
3
). S¼ a se g¼ aseasc¼ a o baz¼ a ortonormat¼ a a lui R
3
astfel încât
matricea lui T în aceast¼ a baz¼ a s¼ a …e diagonal¼ a.
12. Aceea¸si problem¼ a ¸stiind c¼ a matricea lui T în baza canonic¼ a a lui R
3
este
¹ =
_
_
17 ÷8 4
÷8 17 ÷4
4 ÷4 11
_
_
.
13. S¼ a se arate c¼ a T : R
2
÷ R
2
, Tr = (r
1
cos 0 ÷r
2
sin0, r
1
sin0 + r
2
cos 0),
0 ¸ R, r = (r
1
, r
2
) este o transformare liniar¼ a ortogonal¼ a.
6. PROBLEME 97
14. Este ortogonal¼ a matricea ¹ =
_
_
1 1 ÷1
1 3 4
7 ÷5 2
_
_
?
15. Fie T : R
3
÷R
3
un endomor…sm a c¼ arui matrice în baza canonic¼ a este ¹ =
1
7
_
_
÷3 ÷2 6
6 ÷3 2
2 6 3
_
_
. S¼ a se arate c¼ a T este o transformare ortogonal¼ a. A…rma¸tia
r¼ amâne adev¼ arat¼ a dac¼ a ¹ este matricea lui T într-o baz¼ a oarecare a lui R
3
?
CHAPTER 6
Forme biliniare. Forme p¼ atratice
În acest capitol introducem no¸tiunea de form¼ a biliniar¼ a care generalizeaz¼ a no¸ti-
unea de form¼ a liniar¼ a. Studiul formelor biliniare conduce la no¸tiunea de form¼ a
p¼ atratic¼ a, o clas¼ a important¼ a de func¸tii de o variabil¼ a, neliniare.
1. Forme biliniare. Matrice asociat¼ a. Rangul unei forme biliniare
Fie \ un spa¸tiu vectorial real.
DEFINI ¸ TIE. Se nume¸ste form¼a biliniar¼a pe \ o aplica¸tie 1 : \ \ ÷ R, cu
propriet¼ a¸tile:
a) 1(cr + ,j, .) = c1 (r, .) + ,1(j, .), \c, , ¸ R, \r, j, . ¸ \ ;
b) 1(r, cj + ,.) = c1(r, j) + ,1 (r, .) , \c, , ¸ R, \r, j, . ¸ \ .
Formele biliniare de…nite pe spa¸tii in…nit-dimensionale se numesc, de obicei,
func¸ tionale biliniare.
OBSERVA¸ TIE. O form¼ a biliniar¼ a este liniar¼ a în …ecare din cele dou¼ a argumente.
Astfel, dac¼ a, de exemplu, …x¼ am r ¸ \ , atunci aplica¸tia 1
r
: \ ÷ R,
1
r
(j) = 1(r, j), este o form¼ a liniar¼ a pe \ .
DEFINI ¸ TIE. O form¼ a biliniar¼ a 1 : \ \ ÷ R se nume¸ste simetric¼a dac¼ a
1(r, j) = 1(j, r), \r, j ¸ \ .
DEFINI ¸ TIE. O form¼ a biliniar¼ a simetric¼ a se nume¸ste pozitiv semide…nit¼a dac¼ a
1 (r, r) _ 0, \r ¸ \ ¸si pozitiv de…nit¼a dac¼ a este pozitiv semide…nit¼ a ¸si, în plus,
1 (r, r) = 0 = r = 0
\
. Dac¼ a 1 (r, r) _ 0, \r ¸ \ , 1 se nume¸ste negativ semi-
de…nit¼a, iar dac¼ a, în plus, 1 (r, r) = 0 =r = 0
\
, 1 se nume¸ste negativ de…nit¼a.
EXEMPLE. 1) Fie 1 un spa¸tiu euclidian real ¸si 1 : 1 1 ÷ R, 1(r, j) =
=< r, j . Atunci 1 este o form¼ a biliniar¼ a simetric¼ a, pozitiv de…nit¼ a.
2) Fie a, / ¸ R, a < /, \ = (([a, /], R) ¸si 1 : [a, /] [a, /] ÷R continu¼ a. Func¸tia
1 : \ \ ÷R, 1(), q) =
b
_
o
b
_
o
1 (:, t) ) (:) q (t) d:dt, \), q ¸ \,
este o func¸tional¼ a biliniar¼ a pe \ .
3) Fie 1 ¸ R
n
o mul¸time deschis¼ a ¸si ) : 1 ÷ R o func¸tie de clas¼ a (
2
pe 1.
Fie a = (a
1
, ..., a
n
) ¸ 1 un punct arbitrar. Atunci aplica¸tia
1 : R
n
R
n
÷R, 1 (/, /) =
n

I=1
n

¸=1
0
2
)
0r
I
0r
¸
(a) /
I
/
¸
, \/, / ¸ R
n
,
/ = (/
1
, ..., /
n
) , / = (/
1
, ..., /
n
), este o form¼ a biliniar¼ a simetric¼ a, numit¼ a dife-
ren¸ tiala a doua a lui ) ¸si se noteaz¼ a cu d
2
) (a).
99
100 6. FORME BILINIARE. FORME P
¼
ATRATICE
4) Aplica¸tia 1 : R
2
R
2
÷R, 1 ((r
1
, r
2
) , (j
1
, j
2
)) = r
1
j
2
÷r
2
j
1
este o form¼ a
biliniar¼ a, dar nu este simetric¼ a.
Fie acum \ un R-spa¸tiu vectorial de dimensiune :, 1 = ¦c
1
, ..., c
n
¦ o baz¼ a a
sa ¸si 1 : \ \ ÷R o form¼ a biliniar¼ a.
Dac¼ a r =
n

I=1
r
I
c
I
, j =
n

¸=1
j
¸
c
¸
, atunci: 1(r, j) =
n

I=1
n

¸=1
r
I
j
¸
1(c
I
, c
¸
). Notând
a

= 1(c
I
, c
¸
), i, , = 1, :, ob¸tinem
(1.1) 1(r, j) =
n

I=1
n

¸=1
a

r
I
j
¸
.
Aceast¼ a egalitate arat¼ a c¼ a forma biliniar¼ a 1 determin¼ a matricea ¹ = (a

) ¸
¸ '
n
(R) ¸si reciproc, matricea ¹ ¸ '
n
(R) determin¼ a forma biliniar¼ a 1.
DEFINI ¸ TIE. Fie \ un R-spa¸tiu vectorial, 1 = ¦c
1
, ..., c
n
¦ o baz¼ a în \ ¸si 1
o form¼ a biliniar¼ a pe \ . Matricea ¹ = (a

), unde a

= 1(c
I
, c
¸
), i, , = 1, :, se
nume¸ste matricea asociat¼a formei biliniare 1 în baza 1.
TEOREMA 1.1. Fie \ un R-spa¸ tiu vectorial de dimensiune : ¸ si 1 o form¼a
biliniar¼a pe V. Dac¼a 1 = ¦c
1
, ..., c
n
¦ ¸ si 1
0
= ¦c
0
1
, ..., c
0
n
¦ sunt dou¼a baze în \ ,
iar C = (c

) este matricea de trecere de la baza 1 la baza 1
0
, atunci notând cu
¹ = (a

), 1 = (d

), matricele asociate formei biliniare 1 în bazele 1 respectiv
1
0
, are loc 1 = C
T
¹C.
Demonstra¸ tie. Din c
0
¸
=
n

|=1
c

c
|
, rezult¼ a:
d

= 1(c
0
I
, c
0
¸
) = 1(
n

l=1
c
lI
c
l
,
n

|=1
c

c
|
) =
n

l=1
n

|=1
c
lI
c

1 (c
l
, c
|
) =
=
n

l=1
c
lI
c

a
l|
=
n

l=1
c
lI
(
n

|=1
a
l|
c

), \i, , = 1, :,
adic¼ a 1 = C
T
¹C.
EXEMPLU. Fie 1 un spa¸tiu euclidian real de dimensiune :, 1 = ¦c
1
, ..., c
n
¦
o baz¼ a ortonormat¼ a ¹ lui 1 ¸si 1 forma biliniar¼ a dat¼ a de 1(r, j) =< r, j =
=
n

I=1
r
I
j
I
, r =
n

I=1
r
I
c
I
, j =
n

I=1
j
I
c
I
. Atunci a

= 1(c
I
, c
¸
) = c

, i, , = 1, :, deci
matricea asociat¼ a formei biliniare 1 în baza 1 este matricea unitate.
Este u¸sor de stabilit:
PROPOZI ¸ TIA 1.2. O form¼a biliniar¼a 1 de…nit¼a pe \ este simetric¼a dac¼a ¸ si
numai dac¼a matricea sa într-o baz¼a a lui \ este simetric¼a.
OBSERVA¸ TIE. Dac¼ a ¹, 1 ¸ '
n
(R) ¸si 1 este inversabil¼ a, atunci ra:q (¹1) =
= ra:q¹ ¸si ra:q (1¹) = ra:q¹.
Într-adev¼ ar, dac¼ a G = ¦c
1
, ..., c
n
¦ este o baz¼ a în R-spa¸tiul vectorial \ , conform
teoremei 3.2, cap. 3, exist¼ a endomor…smele o, T ¸ /(\ ) astfel ca matricele asociate
lui o, T în baza G s¼ a …e ¹ respectiv 1. Cum 1 este inversabil¼ a, rezult¼ a c¼ a T este
automor…sm (teorema 4.2, cap. 3). Atunci, ra:q (o · T) = ra:qo (corolar 2.4.2,
cap. 3), deci ra:q (¹1) = ra:q¹ (teorema 4.3, cap. 3). Similar se arat¼ a c¼ a
ra:q (1¹) = ra:q (¹).
2. FORME P
¼
ATRATICE. REDUCEREA LA FORMA CANONIC
¼
A 101
În consecin¸t¼ a, dac¼ a 1 este o form¼ a biliniar¼ a, cum matricea sa se schimb¼ a la
schimbarea bazei dup¼ a formula 1 = C
T
¹C, unde C este inversabil¼ a, rezult¼ a c¼ a
ra:q1 = ra:q¹ . Deci rangul matricei asociate unei forme biliniare nu depinde de
baza aleas¼ a. Putem deci formula urm¼ atoarea
DEFINI ¸ TIE. Se nume¸ste rangul formei biliniare 1, rangul matricei asociate
lui 1 în orice baz¼ a a spa¸tiului. Forma biliniar¼ a 1 se nume¸ste nedegenerat¼a sau
nesingular¼a dac¼ a ra:q1 = dim\ ¸si degenerat¼a dac¼ a ra:q1 < dim\ .
Deci 1 este nedegenerat¼ a dac¼ a matricea sa într-o baz¼ a oarecare din \ este
nesingular¼ a ¸si degenerat¼ a dac¼ a aceast¼ a matrice este singular¼ a.
TEOREMA 1.3. Fie 1 un spa¸ tiu euclidian real de dimensiune : ¸ si
1 : 1 1 ÷ R o form¼a biliniar¼a simetric¼a. Atunci exist¼a o unic¼a transformare
liniar¼a autoadjunct¼a T : 1 ÷1 astfel ca 1(r, j) = < Tr, j , \r, j ¸ 1.
Demonstra¸ tie. Fie 1 = ¦c
1
, ..., c
n
¦ o baz¼ a ortonormat¼ a a lui 1 ¸si a

=
= 1(c
I
, c
¸
), i, , = 1, :. De…nim T : 1 ÷ 1, prin Tc
I
=
n

|=1
a
|I
c
|
. Se arat¼ a
u¸sor c¼ a T este liniar¼ a ¸si cum a

= a
¸I
, T este autoadjunct¼ a (propozi¸tia 3.2, cap.
5). Fie acum r =
n

I=1
r
I
c
I
, j =
n

¸=1
j
¸
c
¸
. Atunci:
< Tr, j =
n

I=1
n

¸=1
r
I
j
¸
< Tc
I
, c
¸
=
n

I=1
n

¸=1
r
I
j
I
<
n

|=1
a
|I
c
|
, c
¸
=
=
n

I=1
n

¸=1
r
I
j
¸
(
n

|=1
a
|I
< c
|
, c
¸
) =
n

I=1
n

¸=1
r
I
j
¸
(
n

|=1
a
|I
c

) =
=
n

I=1
n

¸=1
r
I
j
¸
a
¸I
=
n

I=1
n

¸=1
a

r
I
j
¸
= 1(r, j).
Pentru unicitate, dac¼ a o este o transformare autoadjunct¼ a astfel încât 1(r, j) =
=< or, j , \r, j ¸ 1, atunci < (T ÷o) (r) , j = 0, \r, j ¸ 1. Alegând j =
= (T ÷o) (r), rezult¼ a c¼ a |(T ÷o) (r)| = 0, \r ¸ 1, adic¼ a |Tr ÷or| = 0, \r ¸
¸ 1, deci Tr = or, \r ¸ 1.
2. Forme p¼ atratice. Reducerea la forma canonic¼ a
DEFINI ¸ TIE. Fie \ un R-spa¸tiu vectorial. O aplica¸tie : \ ÷ R se nume¸ste
form¼a p¼atratic¼a pe \ dac¼ a exist¼ a o form¼ a biliniar¼ a simetric¼ a 1 : \ \ ÷R astfel
ca (r) = 1 (r, r) , \r ¸ \ . Forma p¼ atratic¼ a se nume¸ste pozitiv de…nit¼a (negativ
de…nit¼a) dac¼ a forma biliniar¼ a 1 este pozitiv de…nit¼ a (negativ de…nit¼ a). Forma
p¼ atratic¼ a este cu semn nede…nit, dac¼ a exist¼ a r, j ¸ \ ¸ ¦0
\
¦, astfel încât (r) 0
¸si (j) < 0.
Se veri…c¼ a imediat c¼ a 1 este unic determinat¼ a de . Mai precis, coresponden¸ta
1 ÷ este o bijec¸tie între mul¸timea formelor biliniare simetrice pe \ ¸si mul¸timea
formelor p¼ atratice pe \ .
Într-adev¼ ar, dac¼ a este o form¼ a p¼ atratic¼ a, atunci forma biliniar¼ a simetric¼ a 1
din care provine este dat¼ a de:
(2.1) 1(r, j) =
1
2
[(r + j) ÷(r) ÷(j)], \r, j ¸ \.
102 6. FORME BILINIARE. FORME P
¼
ATRATICE
1 se nume¸ste polara formei p¼ atratice .
Fie acum \ un R-spa¸tiu vectorial de dimensiune : ¸si 1 = ¦c
1
, ..., c
n
¦ o baz¼ a
în \ . Dac¼ a : \ ÷R este o form¼ a p¼ atratic¼ a, iar 1 : \ \ ÷R polara sa, atunci
pentru orice r ¸ \, r =
n

I=1
r
I
c
I
, avem:
(2.2) (r) = 1 (r, r) = 1(
n

I=1
r
I
c
I
,
n

¸=1
r
¸
c
¸
) =
n

I=1
n

¸=1
a

r
I
r
¸
,
unde a

= 1(c
I
, c
¸
), i, , = 1, :. De exemplu, când : = 2 ¸si r = r
1
c
1
+ r
2
c
2
, avem
(r) = a
11
r
2
1
+ 2a
12
r
1
r
2
+ a
22
r
2
2
.
DEFINI ¸ TIE. Matricea ¹ = (a

) asociat¼ a formei biliniare simetrice 1 se nume¸ste
matricea asociat¼a formei p¼atratice . Rangul formei biliniare 1 îl vom numi rangul
formei p¼atratice ¸si coincide, evident, cu rangul matricei lui într-o baz¼ a a lui \ .
EXEMPLU. Dac¼ a r = (r
1
r
2
) ¸ R
2
, (r) = r
2
1
+ r
2
2
÷ 4r
1
r
2
este o form¼ a
p¼ atratic¼ a pe R
2
. Dac¼ a j = (j
1
, j
2
) ¸ R
2
, atunci polara formei p¼ atratice este
1(r, j) = r
1
j
1
+ r
2
j
2
÷2r
1
j
2
÷2r
2
j
1
.
DEFINI ¸ TIE. Fie \ un R-spa¸tiu vectorial de dimensiune : ¸si : \ ÷R o form¼ a
p¼ atratic¼ a. Spunem c¼ a este redus¼a la forma canonic¼a dac¼ a se determin¼ a o baz¼ a
1
0
= ¦c
0
1
, ..., c
0
n
¦ în \ astfel:
(2.3) (r) = `
1
r
02
1
+ ... + `
n
r
02
n
,
unde r
0
1
, ..., r
0
n
sunt coordonatele lui r în baza 1
0
, iar `
1
, ..., `
n
sunt scalari din R,
nu to¸ti neap¼ arat nenuli, numi¸ti coe…cien¸ tii formei p¼ atratice.
OBSERVA¸ TIE. În aceast¼ a baz¼ a matricea asociat¼ a formei p¼ atratice este o ma-
trice diagonal¼ a. Observ¼ am c¼ a num¼ arul de p¼ atrate cu coe…cien¸tii nenuli din (2.3)
coincide cu rangul lui .
TEOREMA 2.1. (Metoda lui Gauss). Fie \ un R-spa¸ tiu vectorial de dimen-
siune :, : \ ÷ 1 o form¼a p¼atratic¼a, iar 1 = ¦c
1
, ..., c
n
¦ o baz¼a fa¸ t¼a de care
(r) =
n

I=1
n

¸=1
a

r
I
r
¸
, matricea ¹ = (a

) …ind nenul¼a. Atunci exist¼a o baz¼a
1
0
= ¦c
0
1
, ..., c
0
n
¦ în \ în care se scrie sub forma canonic¼a (2.3).
Demonstra¸ tie. Distingem dou¼ a situa¸tii:
a) exist¼ a cel pu¸tin un indice i, 1 _ i _ :, astfel ca a
II
,= 0.
b) a
II
= 0, \i = 1, :. În acest caz
(r) = 2

1I<¸n
a

r
I
r
¸
.
Ne ocup¼ am mai întâi de cazul a), aplicând induc¸tia matematic¼ a dup¼ a :. Cazul
: = 1 este banal, deoarece (r) = a
11
r
2
1
, deci este automat redus¼ a la forma
canonic¼ a în orice baz¼ a. Presupunem proprietatea adev¼ arat¼ a pentru : ÷1 variabile
¸si o demonstr¼ am pentru :. Putem presupune a
11
,= 0 (în caz contrar renumerot¼ am
convenabil vectorii bazei). Grupând to¸ti termenii care con¸tin pe r
1
¸si formând un
p¼ atrat perfect, ob¸tinem:
(r) = (r
1
, ..., r
n
) =
1
a
11
(a
11
r
1
+ a
12
r
2
+ ... +a
1n
r
n
)
2
+ (r
2
, ..., r
n
) ,
unde este o form¼ a p¼ atratic¼ a în (: ÷1) variabile.
2. FORME P
¼
ATRATICE. REDUCEREA LA FORMA CANONIC
¼
A 103
Construim baza 1
1
= ¦)
1
, ..., )
n
¦ cu ajutorul schimb¼ arii de coordonate:
j
1
= a
11
r
1
+ a
12
r
2
+... +a
1n
r
n
, j
2
= r
2
, ..., j
n
= r
n
.
Matricea de trecere de la baza 1 la baza 1
1
este:
C =
_
_
_
_
_
1
a
11
÷
a
12
a
11
... ÷
a
1n
a
11
0 1 ... 0
... ... ... ...
0 0 ... 1
_
_
_
_
_
,
deci )
1
=
1
a
11
c
1
, )
2
= ÷
a
12
a
11
c
1
+c
2
, ..., )
n
= ÷
a
1n
a
11
c
1
+c
n
. Dac¼ a r =
n

I=1
j
I
)
I
, atunci
(r) =
1
a
11
j
2
1
+
n

I=2
n

¸=2
a
0

j
I
j
¸
=
1
a
11
j
2
1
+ (r
0
), unde
r
0
=
n

I=2
j
I
)
I
¸ \
1
= oj (¦)
2
, ..., )
n
¦) .
Cum este o form¼ a p¼ atratic¼ a în : ÷1 variabile, conform ipotezei de induc¸tie,
exist¼ a o baz¼ a ¦c
0
2
, ..., c
0
n
¦ a lui \
1
astfel încât (r) =
n

I=2
`
I
r
02
I
, unde r
0
=
n

I=2
r
0
I
c
0
I
.
Cum ) , ¸ \
1
, luând c
0
1
= )
1
, rezult¼ a c¼ a ¦c
0
1
, ..., c
0
n
¦ este o baz¼ a a lui \ ¸si în aceast¼ a
baz¼ a (r) =
n

I=1
`
I
r
02
I
, cu `
1
=
1
a
11
¸si r
0
1
= j
1
. Teorema este demonstrat¼ a în acest
caz.
b) Dac¼ a toate elementele de pe diagonala principal¼ a sunt nule, atunci exist¼ a
cel pu¸tin un element nediagonal a

,= 0, i ,= ,. Renumerotând, eventual, vectorii
bazei, putem presupune a
12
,= 0. Construim baza 1
2
= ¦q
1
, ..., q
n
¦ astfel încât
dac¼ a r =
n

I=1
r
0
I
q
I
s¼ a avem r
0
1
=
1
2
(r
1
+ r
2
) , r
0
2
=
1
2
(r
1
÷r
2
), r
0
|
= r
|
, / = 3, :.
În acest caz matricea de trecere ¸si noua baz¼ a sunt respectiv:
C =
_
_
_
_
_
_
1 1 0 ... 0
1 ÷1 0 ... 0
0 0 1 ... 0
... ... ... ... ...
0 0 0 ... 1
_
_
_
_
_
_
q
1
= c
1
+ c
2
q
2
= c
1
÷c
2
q
3
= c
3
.............
q
n
= c
n
În aceast¼ a baz¼ a, ob¸tinem (r) = 2a
12
(r
02
1
÷ r
02
2
) +
n

I=1
n

¸=1
a
0

r
0
I
r
0
¸
, în care
matricea asociat¼ a are pe a
12
ca element diagonal. Se continu¼ a ca în cazul a).
EXEMPLE. 1) Fie : R
3
÷ R o form¼ a p¼ atratic¼ a, care în baza canonic¼ a 1 =
¦c
1
, c
2
, c
3
¦ a lui R
3
are expresia (r) = 5r
2
1
+ 6r
2
2
+ 4r
2
3
÷ 4r
1
r
2
÷ 4r
1
r
3
. S¼ a se
reduc¼ a la forma canonic¼ a folosind metoda lui Gauss.
Avem a
11
= 5 ,= 0. Grup¼ am termenii care con¸tin r
1
¸si c¼ aut¼ am s¼ a form¼ am un
p¼ atrat perfect. Avem:
(r) = (5r
2
1
÷4r
1
r
2
÷4r
1
r
3
) + 6r
2
2
+ 4r
2
3
=
=
1
5
(5r
1
÷2r
2
÷2r
3
)
2
+
26
5
r
2
2
+
16
5
r
2
3
÷
8
5
r
2
r
3
.
104 6. FORME BILINIARE. FORME P
¼
ATRATICE
Fie schimbarea de coordonate j
1
= 5r
1
÷2r
2
÷2r
3
, j
2
= r
2
, j
3
= r
3
. Matricea
de trecere de la baza canonic¼ a la noua baz¼ a ¦)
1
, )
2
, )
3
¦ în care r = j
1
)
1
+ j
2
)
2
+
+j
3
)
3
, este
C
1
=
_
_
_
1
5
2
5
2
5
0 1 0
0 0 1
_
_
_.
)
1
=
1
5
c
1
, )
2
=
2
5
c
1
+c
2
, )
3
=
2
5
c
1
+ c
3
Atunci, continuând procedeul, ob¸tinem:
(r) =
1
5
j
2
1
+
5
26
(
26
5
j
2
÷
4
5
j
3
)
2
+
40
13
j
2
3
.
Cu schimbarea de coordonate r
0
1
= j
1
, r
0
2
=
26
5
j
2
÷
4
5
j
3
, r
0
3
= j
3
, se ob¸tine
forma canonic¼ a:
(r) =
1
5
r
02
1
+
5
26
r
02
2
+
40
13
r
02
3
,
unde r = r
0
1
c
0
1
+ r
0
2
c
0
2
+ r
0
3
c
0
3
, matricea de trecere de la baza ¦)
1
, )
2
, )
3
¦ la baza
¦c
0
1
, c
0
2
, c
0
3
¦ …ind
C
2
=
_
_
_
1 0 0
0
5
26
2
13
0 0 1
_
_
_ , iar
c
0
1
= )
1
c
0
2
=
5
26
)
2
c
0
3
=
2
13
)
2
+ )
3
.
Matricea de trecere de la baza ini¸tial¼ a 1 la baza ¦c
0
1
, c
0
2
, c
0
3
¦ va …:
C = C
1
C
2
=
_
_
_
_
_
1
5
1
13
6
13
0
5
26
2
13
0 0 0
_
_
_
_
_
¸si
c
0
1
=
1
5
c
1
c
0
2
=
1
13
c
1
+
5
26
c
2
c
0
3
=
6
13
c
1
+
2
13
c
2
+c
3
.
În aceast¼ a baz¼ a, matricea formei p¼ atratice va … C
T
¹C, unde ¹ este matricea
formei p¼ atratice în baza 1, adic¼ a:
¹ =
_
_
5 ÷2 ÷2
÷2 6 0
÷2 0 4
_
_
.
Calculând
C
T
¹C =
_
_
_
_
_
_
1
5
0 0
0
5
26
0
0 0
40
13
_
_
_
_
_
_
,
ob¸tinem matricea formei p¼ atratice redus¼ a la forma canonic¼ a, care este diagonal¼ a.
2) Aceea¸si problem¼ a pentru forma p¼ atratic¼ a, care în baza canonic¼ a 1 a lui R
3
,
are expresia (r) = r
1
r
2
+r
1
r
3
+r
2
r
3
. Matricea formei p¼ atratice în baza canonic¼ a
este:
2. FORME P
¼
ATRATICE. REDUCEREA LA FORMA CANONIC
¼
A 105
¹ =
_
_
_
_
_
_
_
0
1
2
0
1
2
0
1
2
1
2
1
2
0
_
_
_
_
_
_
_
.
Deoarece a
II
= 0, i = 1, 3 ¸si cum a
12
=
1
2
,= 0, consider¼ am schimbarea de
coordonate r
0
1
=
1
2
(r
1
+r
2
) , r
0
2
=
1
2
(r
1
÷r
2
) , r
0
3
= r
3
, cu matricea de trecere de
la baza 1 la o nou¼ a baz¼ a ¦q
1
, q
2
, q
3
¦
C
1
=
_
_
1 1 0
1 ÷1 0
0 0 1
_
_
.
În baza q
1
= c
1
+c
2
, q
2
= c
1
÷c
2
, q
3
= c
3
, r = r
0
1
q
1
+ r
0
2
q
2
+ r
0
3
q
3
, avem:
(r) = r
02
1
÷r
02
2
+ 2r
0
1
r
0
3
= (r
0
1
+r
0
3
)
2
÷r
02
2
÷r
02
3
.
Cu schimbarea r
00
1
= r
0
1
+r
0
3
, r
00
2
= r
0
2
, r
00
3
= r
0
3
ob¸tinem forma canonic¼ a:
(r) = r
002
]
÷r
002
2
÷r
002
3
.
În acest ultim caz, matricea de trecere de la baza ¦q
1
, q
2
, q
3
¦ la noua baz¼ a
1
0
= ¦c
0
1
, c
0
2
, c
0
3
¦ este
C
2
=
_
_
1 0 ÷1
0 1 0
0 0 1
_
_
, deci
c
0
1
= q
1
= c
1
+ c
2
c
0
2
= q
2
= c
1
÷c
2
c
0
3
= ÷q
1
+ q
3
= ÷c
1
÷c
2
+ c
3
.
În concluzie, matricea de trecere de la baza 1 la baza 1
0
este C = C
1
C
2
, adic¼ a:
C =
_
_
1 1 ÷1
1 ÷1 ÷1
0 0 1
_
_
.
Matricea formei p¼ atratice în baza 1
0
are form¼ a diagonal¼ a, calculându-se cu
formula C
T
¹C:
C
T
¹C =
_
_
1 0 0
0 ÷1 0
0 0 ÷1
_
_
.
TEOREMA 2.2 (metoda lui Jacobi). Fie \ un R-spa¸ tiu vectorial de dimensi-
une : ¸ si : \ ÷ R, având în baza 1 = ¦c
1
, ..., c
n
¦ matricea ¹ = (a

) ce are
proprietatea c¼a pentru orice i = 1, :, minorii principali

I
=
¸
¸
¸
¸
¸
¸
a
11
... a
1I
... ... ...
a
I1
... a
II
¸
¸
¸
¸
¸
¸
sunt nenuli. Atunci, exist¼a o baz¼a 1
0
= ¦c
0
1
, ..., c
0
n
¦ a lui \ în care are forma
canonic¼a
(2.4) (r) =

0

1
r
02
1
+

1

2
r
02
2
+ ... +

n1

n
r
02
n
,
106 6. FORME BILINIARE. FORME P
¼
ATRATICE
unde r =
n

I=1
r
0
I
c
0
I
, iar
0
= 1.
Demonstra¸ tie. Vom construi baza formei canonice 1
0
astfel:
(2.5)
_
¸
¸
¸
¸
¸
¸
_
¸
¸
¸
¸
¸
¸
_
c
0
1
= c
11
c
1
c
0
2
= c
12
c
1
+ c
22
c
2
...............................
c
0
I
= c
1I
c
1
+ c
2I
c
2
+ ... + c
II
c
I
...............................................
c
0
n
= c
1n
c
1
+ c
2n
c
2
+... +c
nn
c
n
.
Matricea schimb¼ arii de baz¼ a este triunghiular¼ a, coe…cien¸tii c

¸ R, i, , = 1, :,
, _ i, urmând a … determina¸ti astfel încât în noua baz¼ a 1
0
, matricea formei p¼ atrat-
ice s¼ a …e diagonal¼ a, pe diagonala principal¼ a g¼ asindu-se chiar coe…cien¸tii c
II
, i = 1, :,
din rela¸tiile (2.5). Pentru aceasta, dac¼ a 1 este polara formei p¼ atratice , este su…-
cient s¼ a cerem
(2.6) 1(c
0
I
, c
¸
) = 0, pentru orice i, , = 1, :, , < i.
Vom ar¼ ata c¼ a dac¼ a are loc (2.6) atunci 1(c
0
I
, c
0
¸
) = 0, pentru orice i, , = 1, :,
i ,= ,. Într-adev¼ ar, din (2.5) ¸si (2.6) pentu i ,= ,, , < i, avem:
1(c
0
I
, c
0
¸
) = 1(c
0
I
, c

c
1
+ ... +c
¸¸
c
¸
) = c

1(c
0
I
, c
1
) + ... +c
¸¸
1(c
0
I
, c
¸
) = 0.
Folosind, apoi, simetria formei biliniare 1, rezult¼ a c¼ a pentru orice i ,= ,,
1(c
0
I
, c
0
¸
) = 0, deci matricea lui în baza 1
0
este diagonal¼ a.
Vom impune acum condi¸tiile:
(2.7) 1(c
0
I
, c
I
) = 1, \i = 1, :.
Atunci conform (2.6) ¸si (2.7) elementele de pe diagonala principal¼ a vor …:
1(c
0
I
, c
0
I
) = 1(c
0
I
, c
1I
c
1
+ ... + c
II
c
I
) =
= c
1I
1(c
0
I
, c
1
) + ... +c
I1,I
1(c
0
I
, c
I1
) + c
II
1(c
0
I
, c
I
) = c
II
.
Vom ar¼ ata acum c¼ a pentru i = 1, : avem:
(2.8) c
II
=

I1
i
Din (2.7), pentru i = 1, ob¸tinem c
11
1 (c
1
, c
1
) = 1, adic¼ a c
11
=
1
a
11
=

0

1
.
Fixând i, 2 _ i _ :, din (2.6) ¸si (2.7) ob¸tinem:
1(c
0
I
, c
1
) = c
1I
1 (c
1
, c
1
) + c
2I
1 (c
2
, c
1
) + ... +c
II
(c
I
, c
1
) = 0
.............................................................................................
1(c
0
I
, c
I1
) = c
1I
1 (c
1
, c
I1
) + c
2I
1 (c
2
, c
I1
) + ... +c
II
1 (c
I
, c
I1
) = 0
1(c
0
I
, c
I
) = c
1I
1 (c
1
, c
I
) + c
2I
1 (c
2
, c
1
) + ... + c
II
1 (c
I
, c
I
) = 1
.
Folosind faptul c¼ a 1(c
I
, c
¸
) = a

precum ¸si simetria lui 1, sistemul de mai sus
devine
(2.9)
_
¸
¸
_
¸
¸
_
c
1I
a
11
+ c
2I
a
12
+... +c
II
a
1I
= 0
...................................................
c
1I
a
I1,1
+c
2I
a
I1,2
+ ... +c
II
a
I1,I
= 0
c
1I
a
I1
+c
2I
a
I2
+ ... +c
II
a
II
= 1
.
2. FORME P
¼
ATRATICE. REDUCEREA LA FORMA CANONIC
¼
A 107
Determinantul sistemului (2.9) este chiar minorul principal
I
, care, prin ipotez¼ a,
este nenul. Deci sistemul (2.9) este un sistem Cramer. În consecin¸t¼ a, avem:
c
II
=
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
a
11
... a
1,I1
0
... ... ... ...
a
I1,1
... a
I1,I1
0
a
I1
... a
I,I1
1
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸

I
=

I1

I
.
În concluzie, matricea formei p¼ atratice în baza nou construit¼ a 1
0
, este:
(2.10)
_
_
_
_
_
_
_
_
_

0

1
0 ... 0
0

1

2
... 0
... ... ... ...
0 0 ...

n1

n
_
_
_
_
_
_
_
_
_
iar expresia lui este dat¼ a de (5), unde r =
n

I=1
r
0
I
c
0
I
.
EXEMPLU. Forma p¼ atratic¼ a : R
3
÷R are în baza canonic¼ a 1 = ¦c
1
, c
2
, c
3
¦
expresia (r) = 5r
2
1
+ 6r
2
2
+ 4r
2
3
÷ 4r
1
r
2
÷ 4r
1
r
3
, unde r = r
1
c
1
+ r
2
c
2
+ r
3
c
3
.
Matricea sa:
_
_
5 ÷2 ÷2
÷2 6 0
÷2 0 4
_
_
are minorii principali:

1
= 5,
2
=
¸
¸
¸
¸
5 ÷2
÷2 6
¸
¸
¸
¸
= 26,
3
=
¸
¸
¸
¸
¸
¸
5 ÷2 ÷2
÷2 6 0
÷2 0 4
¸
¸
¸
¸
¸
¸
= 80.
Putem pune deja în eviden¸t¼ a forma canonic¼ a a lui , folosind (5):
(r) =
1
5
r
02
1
+
5
26
r
02
2
+
13
40
r
02
3
.
S¼ a determin¼ am acum baza formei canonice. Conform (2.5), c
0
1
= c
11
c
1
¸si cum
1(c
0
1
, c
1
) = 1, rezult¼ a c
11
=
1
5
.
Dar c
0
2
= c
12
c
1
+ c
22
c
2
. Condi¸tiile 1(c
0
2
, c
1
) = 0, 1(c
0
2
, c
2
) = 1, conduc la
sistemul:
_
5c
12
÷2c
22
= 0
÷2c
12
+ 6c
22
= 1
.
Rezolvând, ob¸tinem c
12
=
1
13
, c
22
=
5
26
.
În sfâr¸sit c
0
3
= c
13
c
1
+ c
23
c
2
+ c
33
c
3
. Condi¸tiile 1(c
0
3
, c
1
) = 0, 1(c
0
3
, c
2
) = 0,
1(c
0
3
, c
3
) = 1, conduc la sistemul
_
_
_
5c
13
÷2c
23
÷2c
33
= 0
÷2c
13
+ 6c
23
= 0
÷2c
13
+ 4c
33
= 1
.
108 6. FORME BILINIARE. FORME P
¼
ATRATICE
care are solu¸tia c
13
=
3
20
, c
23
=
1
20
, c
33
=
13
40
. A¸sadar c
0
1
=
1
5
c
1
, c
0
2
=
1
13
c
1
+
+
5
26
c
2
, c
0
3
=
3
20
c
1
+
1
20
c
2
+
13
40
c
3
, matricea de trecere de la baza canonic¼ a la baza
¦c
0
1
, c
0
2
, c
0
3
¦, …ind
_
_
_
_
_
_
_
1
5
1
13
3
20
0
5
26
1
20
0 0
13
40
_
_
_
_
_
_
_
.
OBSERVA¸ TIE. S¼ a remarc¼ am c¼ a în compara¸tie cu metoda lui Gauss, condi¸tiile
pe care trebuie s¼ a le satisfac¼ a matricea unei forme p¼ atratice într-o baz¼ a …xat¼ a,
pentru a putea aplica metoda lui Jacobi, sunt mai restrictive. Se poate ar¼ ata totu¸si
c¼ a dac¼ a unii minori principali sunt nuli, se poate schimba convenabil baza în \
astfel încât to¸ti minorii principali ai matricei formei p¼ atratice s¼ a …e nenuli.
TEOREMA 2.3 (metoda valorilor ¸si vectorilor proprii sau metoda transfor-
m¼ arilor ortogonale). Fie 1 un spa¸ tiu euclidian real de dimensiune : ¸ si : \ ÷R o
form¼a p¼atratic¼a pe 1. Atunci exist¼a o baz¼a ortogonal¼a 1 ¸ 1 astfel încât matricea
asociat¼a lui în baza 1 s¼a …e diagonal¼a (deci are form¼a diagonal¼a).
Demonstra¸ tie. Fie 1 polara formei p¼ atratice . Conform teoremei 1.3, exist¼ a
o unic¼ a transformare autoadjunct¼ a T : 1 ÷ 1 astfel încât 1(r, j) =< Tr, j ,
\r, j ¸ 1. Atunci (r) =< Tr, r , \r ¸ 1. T …ind autoadjunct¼ a, rezult¼ a
c¼ a exist¼ a o baz¼ a ortonormat¼ a 1 = ¦c
1
, ..., c
n
¦ a lui 1, baz¼ a format¼ a din vectori
proprii ai lui T corespunz¼ atori valorilor proprii reale `
1
, ..., `
n
. A¸sadar Tc
I
= `
I
c
I
,
\i = 1, :. Dac¼ a r =
n

I=1
r
I
c
I
, atunci
(r) =< Tr, r =<
n

I=1
r
I
Tc
I
,
n

¸=1
r
¸
c
¸
=
=
n

I=1
n

¸=1
r
I
r
¸
< `
I
c
I
, c
¸
=
n

I=1
`
I
r
2
I
,
adic¼ a are form¼ a diagonal¼ a.
OBSERVA¸ TIE. Pentru a reduce la forma canonic¼ a o form¼ a p¼ atratic¼ a, prin
metoda transform¼ arilor ortogonale, se procedeaz¼ a astfel:
- se determin¼ a valorile proprii `
I
, i = 1, :, ale matricei asociate formei p¼ atratice
¸si subspa¸tiile corespunz¼ atoare \
Xi
, i = 1, :;
- în …ecare subspa¸tiu propriu, construim o baz¼ a ortonormat¼ a, folosind procedeul
Gram-Schmidt;
- se formeaz¼ a matricea C ¸ '
n
(R), ale c¼ arei colone con¸tin componentele vec-
torilor proprii determina¸ti mai sus. C este ortogonal¼ a ¸si C
T
¹C este o matrice
diagonal¼ a cu valorile proprii pe diagonal¼ a. (A este matricea formei p¼ atratice în
baza ortonormat¼ a ini¸tial¼ a);
- forma canonic¼ a este (r) = `
1
r
2
1
+ ... + `
n
r
2
n
, r
1
, ..., r
n
…ind componentele
lui r în baza construit¼ a mai sus.
EXEMPLU. Pentru forma p¼ atratic¼ a (r) = 5r
2
1
+6r
2
2
+4r
2
3
÷4r
1
r
2
÷4r
1
r
3
s¼ a
se determine forma canonic¼ a, folosind metoda transform¼ arilor ortogonale. Valorile
3. LEGEA DE INER ¸ TIE A FORMELOR P
¼
ATRATICE 109
proprii ale matricei asociate în baza canonic¼ a a lui R
3
, sunt `
2
= 2, `
2
= 5, `
3
= 8,
iar vectorii proprii corespunz¼ atori sunt ·
1
= (
2
3
,
1
3
,
2
3
), ·
2
= (
1
3
,
2
3
, ÷
2
3
),
·
3
= (
2
3
, ÷
2
3
, ÷
1
3
) respectiv (sunt ortogonali ¸si norma¸ti). În baza ¦·
1
, ·
2
, ·
3
¦,
are forma diagonal¼ a (r) = 2r
2
1
+ 5r
2
2
+ 8r
2
3
, unde r = r
1
·
1
+ r
2
·
2
+ r
3
·
3
.
OBSERVA¸ TIE. Fie \ un R-spa¸tiu vectorial ¸si : \ ÷ R o form¼ a p¼ atratic¼ a
al c¼ arei rang este r, 0 _ r _ :. S¼ a presupunem c¼ a a fost determinat¼ a o baz¼ a
1 = ¦c
0
1
, ..., c
0
n
¦ a lui \ în care s¼ a …e redus¼ a la forma canonic¼ a:
(r) = `
1
r
02
1
+ ... + `
:
r
02
:
,
unde r
0
1
, ..., r
0
:
sunt coordonatele lui r în baza 1, iar coe…cien¸tii `
¸
, , = r + 1, :
sunt nuli. Efectuând schimbarea de coordonate:
r
I
=
_
[`
I
[ r
0
I
, i = 1, r, r
¸
= r
0
¸
, , = r + 1, :,
expresia lui devine, dup¼ a o eventual¼ a renumerotare a coordonatelor lui r (pre-
supunând `
I
0, i = 1, j, `
I
< 0, i = j + 1, r):
(2.11) (r) = r
2
1
+... + r
2
¡
÷r
2
¡+1
÷... ÷r
2
:
numit¼ a forma normal¼a a formei p¼ atratice.
3. Legea de iner¸tie a formelor p¼ atratice
Analizând exemplele din 6.2 se constat¼ a c¼ a forma canonic¼ a la care este adus¼ a o
form¼ a p¼ atratic¼ a, nu are coe…cien¸tii unic determina¸ti, ci ei depind de metoda folosit¼ a.
De asemenea, nici baza formei canonice nu este unic determinat¼ a. Totu¸si, num¼ arul
coe…cien¸tilor strict pozitivi, respectiv strict negativi, nu se schimb¼ a, indiferent de
metoda utilizat¼ a de reducere la forma canonic¼ a. Vom demonstra:
TEOREMA 3.1. (legea de iner¸tie). Fie \ un R-spa¸ tiu vectorial ¸ si : \ ÷ R
o form¼a p¼atratic¼a. Atunci num¼arul termenilor pozitivi ¸ si a celor negativi din forma
normal¼a a lui nu depinde de alegerea bazei formei normale.
Demonstra¸ tie. Fie r rangul lui ¸si 1 = ¦c
1
, ..., c
n
¦, 1
0
= ¦c
0
1
, ..., c
0
n
¦ dou¼ a
baze în \ în care s¼ a aib¼ a, respectiv, formele normale:
(3.1) (r) = r
2
1
+... + r
2
¡
÷r
2
¡+1
÷... ÷r
2
:
¸si
(3.2) (r) = r
02
1
+ ... +r
02
j
÷r
02
j+1
÷... ÷r
02
:
,
unde r
1
, ..., r
n
sunt coordonatele lui r în baza 1, iar r
0
1
, ..., r
0
n
sunt coordonatele
lui r în baza 1
0
. Vom ar¼ ata c¼ a j = ¡, deci c¼ a num¼ arul de p¼ atrate pozitive
este acela¸si, ceea ce atrage faptul c¼ a ¸si num¼ arul de p¼ atrate negative este ace-
la¸si. Presupunem prin absurd c¼ a j ¡. Fie o
1
= oj(¦c
1
, ..., c
¡
¦) ¸si o
2
=
oj(¦c
0
j+1
, ..., c
0
n
¦), deci dimo
1
= j, dimo
2
= : ÷ ¡. Cum o
1
+ o
2
este sub-
spa¸tiu vectorial al lui \ , dim(o
1
+ o
2
) _ :. Conform teoremei lui Grassmann,
dim(o
1
¨ o
2
) = dimo
1
+ dimo
2
÷ dim(o
1
+ o
2
) _ j + : ÷ ¡ ÷ : 0. Ex-
ist¼ a deci r
0
¸ o
1
¨ o
2
, r
0
,= 0
\
. Atunci r
0
= r
1
c
1
+ ... + r
¡
c
¡
(r
0
¸ o
1
) ¸si
r
0
= r
0
j+1
c
0
j+1
+ ... + r
0
n
c
0
n
(r
0
¸ o
2
). Ob¸tinem: (r) = r
2
1
+ ... + r
2
¡
0 ¸si
(r
0
) = ÷r
02
j+1
÷... ÷r
02
:
< 0. Am ajuns la o contradic¸tie, deci inegalitatea j ¡
nu poate avea loc. Analog se veri…c¼ a ¸si c¼ a inegalitatea ¡ j nu poate avea loc.
Rezult¼ a j = ¡.
110 6. FORME BILINIARE. FORME P
¼
ATRATICE
Teorema urm¼ atoare ne d¼ a posibilitatea s¼ a veri…c¼ am într-un mod foarte simplu
dac¼ a o form¼ a p¼ atratic¼ a este pozitiv sau negativ de…nit¼ a.
TEOREMA 3.2. (Sylvester) În ipotezele teoremei 2.2, forma p¼atratic¼a este
pozitiv de…nit¼a dac¼a ¸ si numai dac¼a
I
0, \i = 1, :, iar este negativ de…nit¼a
dac¼a ¸ si numai dac¼a
I1

I
< 0, \i = 1, :.
Demonstra¸ tie. Conform teoremei 2.2 (metoda Jacobi), exist¼ a o baz¼ a 1
0
=
= ¦c
0
1
, ..., c
0
n
¦ a lui \ în care:
(3.3) (r) =

0

1
r
2
1
+

1

2
r
2
2
+... +

n1

n
r
2
n
unde r =
n

I=1
r
I
c
0
I
. Dac¼ a este pozitiv de…nit¼ a, alegând succesiv r = c
0
1
, r = c
0
2
,
..., r = c
0
n
se ob¸tine

I1

I
0, \i = 1, :. Cum
0
= 1, rezult¼ a
I
0, \i = 1, :.
Reciproc, dac¼ a
I
0, \i = 1, :, rezult¼ a

I1

I
0, \i = 1, : ¸si deci din (3.3) se
ob¸tine (r) 0, \r ,= 0
\
. Cazul formelor p¼ atratice negativ de…nite se trateaz¼ a
similar.
4. Reducerea simultan¼ a la forma canonic¼ a a dou¼ a forme p¼ atratice
Fie \ un spa¸tiu euclidian real de dimensiune :, , : \ ÷ R dou¼ a forme
p¼ atratice ¸si 1 ¸si G polarele celor dou¼ a forme p¼ atratice.
În anumite probleme de matematic¼ a ¸si …zic¼ a un rol important îl are deter-
minarea unei baze a lui \ în raport cu care cele dou¼ a forme p¼ atratice au simultan
forma canonic¼ a.
O astfel de baz¼ a nu se poate determina totdeauna. Teorema urm¼ atoare pre-
cizeaz¼ a când aceast¼ a problem¼ a are solu¸tie.
G …ind o form¼ a biliniar¼ a pozitiv de…nit¼ a, rezult¼ a imediat c¼ a
(4.1) < r, j
c
= G(r, j),
este un produs scalar pe \ .
TEOREMA 4.1. Dac¼a este pozitiv de…nit¼a, atunci exist¼a o baz¼a ortonormat¼a
(în raport cu < ,
c
) 1 = ¦)
1
, )
2
, ..., )
n
¦ a lui \ astfel încât dac¼a r = ¸
1
)
1
+
+... + ¸
n
)
n
, avem
(4.2) (r) = `
1
¸
2
1
+... + `
n
¸
2
n
,
(4.3) (r) = ¸
2
1
+ ... + ¸
2
n
.
Demonstra¸ tie. Conform teoremei 2.3, exist¼ a o baz¼ a ortonormat¼ a
1 = ¦)
1
, )
2
, ..., )
n
¦ relativ la produsul scalar dat de (4.1) în raport cu care (r) se
scrie sub forma (4.2). În aceea¸si baz¼ a avem
(4.4) (r) = G(r, r) =< r, r
c
= ¸
2
1
+... + ¸
2
n
,
deci ¸si au forma canonic¼ a în baza 1.
În continuare vom indica modul în care se determin¼ a baza 1. Fie ¹ = (a

),
1 = (/

) matricele asociate formelor p¼ atratice respectiv în baza ortonormat¼ a
4. REDUCEREA SIMULTAN
¼
A LA FORMA CANONIC
¼
A A DOU
¼
A FORME P
¼
ATRATICE 111
1 = ¦c
1
, ..., c
n
¦ a lui \ . Conform teoremei 1.3, exist¼ a transform¼ arile autoadjuncte
o, T : \ ÷\ ,
(4.5) oc
¸
=
n

I=1
a

c
I
, Tc
¸
=
n

I=1
/

c
I
,
(4.6) 1(r, j) =< or, j , G(r, j) =< Tr, j .
Matricele formelor p¼ atratice ¸si în baza 1 sunt 1 = C
T
¹C respectiv
1
n
= C
T
1C, unde
1 =
_
_
_
_
`
1
0 ... 0
0 `
2
... 0
... ... ... ...
0 0 ... `
n
_
_
_
_
,
iar C este matricea de trecere de la baza 1 la baza 1. Evident C este o matrice
ortogonal¼ a.
A¸sadar `
1
, `
2
, ...,`
n
sunt r¼ ad¼ acinile ecua¸tiei det (1 ÷`1
n
) = 0, adic¼ a
det(C
T
¹C ÷`C
T
1C) = 0. Aceast¼ a ecua¸tie se mai scrie sub forma det (¹÷`1) =
= 0. Înlocuind `
I
în sistemul omogen
(4.8) (¹÷`
I
1) r = 0,
vom g¼ asi 1cr (o ÷`
I
T). În …ecare astfel de subspa¸tiu construim o baz¼ a ortonor-
mat¼ a relativ la produsul scalar (4.1). Reuniunea acestor baze este baza c¼ autat¼ a. În
plus, din (4.8) rezult¼ a o)
¸
= `
I
T)
¸
, , = 1, :. Atunci, dac¼ a r =
n

¸=1
¸
¸
)
¸
,
(r) = 1(r, j) =< or, r =
n

I,¸=1
¸
I
¸
¸
< o)
¸
, )
I
=
=
n

I,¸=1
`
¸
¸
I
¸
¸
< T)
¸
, )
I
=
n

I,¸=1
`
¸
¸
I
¸
¸
G()
¸
, )
I
) =
=
n

I,¸=1
`
¸
¸
I
¸
¸
< )
¸
, )
I

c
=
n

I=1
`
I
¸
2
I
.
EXEMPLU. S¼ a se reduc¼ a simultan la forma canonic¼ a formele p¼ atratice
(r) = ÷10r
2
1
+ 2r
2
2
÷15r
2
3
+ 2r
1
r
2
+ 12r
1
r
3
,
(r) = 3r
2
1
+ 4r
2
2
+ 5r
2
3
+ 4r
1
r
2
÷4r
1
r
3
.
S¼ a se g¼ aseasc¼ a baza formelor canonice.
Matricele asociate formelor p¼ atratice ¸si sunt
¹ =
_
_
÷10 1 6
1 2 0
6 0 ÷15
_
_
, 1 =
_
_
3 2 ÷2
2 4 0
÷2 0 5
_
_
.
Folosind metoda lui Jacobi rezult¼ a u¸sor c¼ a este pozitiv de…nit¼ a. Prin cal-
cul rezult¼ a c¼ a det (¹÷`1) = ÷(1 ÷2`) (` + 3) (4` + 27). În concluzie, formele
canonice sunt
(r) =
1
2
¸
2
1
÷3¸
2
2
÷
27
4
¸
2
3
, (r) = ¸
2
1
+ ¸
2
2
+ ¸
2
3
.
112 6. FORME BILINIARE. FORME P
¼
ATRATICE
Pentru ` =
1
2
, ob¸tinem r = (0, t, 0) . Pentru t = 1, |r| dat¼ a de produsul scalar
(4.1) este |r| = 2, deci )
1
= (0,
1
2
, 0). Dac¼ a ` = ÷3, atunci r = (0, 0, t). Luând
t = 1, |r| =
_
5. Ob¸tinem )
2
= (0, 0,
1
_
5
). Pentru ` = ÷
27
4
, r = (10t, ÷5t, 4t),
deci )
3
= (
5
_
30
, ÷
5
2
_
30
,
2
_
30
).
5. Probleme
1. S¼ a se arate c¼ a 1 : R
3
R
3
÷R, 1(r, j) = 2r
1
j
1
÷5r
1
j
2
+ 2r
2
j
1
÷3r
2
j
2
÷
÷3r
2
j
3
+ 4r
3
j
2
÷ r
3
j
3
este o form¼ a biliniar¼ a. Care este matricea lui 1 în baza
c
1
= (1, 0, 0), c
2
= (1, 1, 0), c
3
= (1, 1, 1)? Este simetric¼ a forma biliniar¼ a?
2. Pe R
2
, …e forma biliniar¼ a 1(r, j) = 3r
1
j
1
+ 2r
1
j
2
÷r
2
j
2
. G¼ asi¸ti matricele
asociate lui 1 în bazele c
1
= (1, 1), c
2
= (1, 0), respectiv c
0
1
= (1, 2), c
0
2
= (÷1, 1).
Ce rela¸tie este între cele dou¼ a matrice?
3. Fie 1 : ( ([0, 1]) ( ([0, 1]) ÷R, 1(), q) =
1
_
0
1
_
0
) (t) q (:) dt d:.
a) S¼ a se arate c¼ a 1 este o form¼ a biliniar¼ a;
b) S¼ a se determine matricele lui 1 în bazele c
1
= 1, c
2
= t, c
3
= t
2
respectiv
)
1
= 1, )
2
= t ÷1, )
3
= (t ÷1)
2
.
4. Care este polara formei p¼ atratice : R
3
÷ R, (r) = r
2
1
÷ r
2
2
+ r
1
r
2
+
+3r
2
r
3
?
5. S¼ a se reduc¼ a la forma canonic¼ a, folosind metoda lui Gauss, urm¼ atoarele
forme p¼ atratice de…nite pe R
3
sau R
4
. S¼ a se speci…ce baza formei canonice. Care
din aceste forme p¼ atratice este pozitiv de…nit¼ a?
a) (r) = r
2
1
+r
2
2
+ 3r
2
3
+ 4r
1
r
2
+ 2r
1
r
3
+ 2r
2
r
3
;
b) (r) = r
2
1
÷3r
2
3
÷2r
1
r
2
+ 2r
1
r
3
÷6r
2
r
3
;
c) (r) = r
2
1
+ 5r
2
2
÷4r
2
3
+ 2r
1
r
2
÷4r
1
r
3
;
d) (r) = 4r
2
1
+ r
2
2
+ r
2
3
+ 4r
1
r
2
÷4r
1
r
3
÷3r
2
r
3
;
e) (r) = 2r
2
1
+ 18r
2
2
+ 8r
2
3
÷12r
1
r
2
+ 8r
1
r
3
÷27r
2
r
3
;
f) (r) = r
2
1
+2r
2
2
+r
2
4
+4r
1
r
2
+4r
1
r
3
+2r
1
r
4
+2r
2
r
3
+2r
2
r
4
+2r
3
r
4
.
6. S¼ a se reduc¼ a la forma canonic¼ a, folosind metoda lui Jacobi, urm¼ atoarele
forme p¼ atratice de…nite pe R
3
sau R
4
. S¼ a se speci…ce baza formei canonice. Care
din aceste forme p¼ atratice este pozitiv de…nit¼ a?
a) (r) = r
2
1
÷2r
2
2
+ r
2
3
+ 2r
1
r
2
+ 4r
1
r
3
+ 2r
2
r
3
;
b) (r) = 3r
2
1
÷2r
2
2
+ 2r
2
3
+ 4r
1
r
2
÷3r
1
r
3
÷r
2
r
3
;
c) (r) = r
2
1
+r
2
2
+ 3r
2
3
+ 4r
1
r
2
+ 2r
1
r
3
+ 2r
2
r
3
;
d) (r) = r
2
1
+ 4r
2
2
+ 6r
2
3
÷2r
1
r
2
+ 2r
2
r
3
÷2r
3
r
4
;
e) (r) = 3r
2
1
+ 2r
2
2
÷r
2
3
÷2r
2
4
+ 2r
1
r
2
÷4r
2
r
3
+ 2r
2
r
4
.
7. Pentru ce valori ale lui `, urm¼ atoarele forme p¼ atratice sunt pozitiv de…nite?
a) (r) = 5r
2
1
+ r
2
2
+ `r
2
3
+ 4r
1
r
2
÷2r
1
r
3
÷2r
2
r
3
;
b) (r) = 2r
2
1
+ r
2
2
+ 3r
2
3
+ 2`r
1
r
2
+ 2r
1
r
3
;
c) (r) = 2r
2
1
+ 2r
2
2
+ r
2
3
+ 2`r
1
r
2
+ 6r
1
r
3
+ 2r
2
r
3
.
5. PROBLEME 113
8. Folosind metoda transform¼ arilor ortogonale s¼ a se reduc¼ a la forma canonic¼ a
urm¼ atoarele forme p¼ atratice. S¼ a se g¼ aseasc¼ a baza formei canonice.
a) (r) = 2r
2
1
+r
2
2
÷4r
1
r
2
÷4r
2
r
3
;
b) (r) = r
2
1
+ r
2
2
+ r
2
3
+ r
1
r
2
+ r
1
r
3
+ r
2
r
3
;
c) (r) = 4r
1
r
2
÷r
2
3
;
d) (r) = 2r
1
r
2
+ 2r
3
r
4
;
e) (r) = r
2
1
+r
2
2
+ r
2
3
+ 5r
2
4
+ 2r
1
r
4
÷4r
3
r
4
.
9. Pe R
3
se consider¼ a formele p¼ atratice (r) = r
2
1
+2r
2
2
+3r
2
3
+2r
1
r
2
÷2r
1
r
3
,
(r) = r
2
1
+6r
2
3
+2r
1
r
2
÷2r
1
r
3
+3r
2
r
3
. S¼ a se reduc¼ a simultan la forma canonic¼ a
precizându-se baza formelor canonice.
CHAPTER 7
Elemente de calcul tensorial
În acest capitol vom folosi o conven¸tie de sumare propus¼ a de Einstein, care ne
va permite s¼ a simpli…c¼ am foarte mult scrierea rela¸tiilor în care intervin sum¼ ari.
Mai precis, dac¼ a într-o expresie acela¸si indice intervine de dou¼ a ori, odat¼ a ca
indice superior ¸si odat¼ a ca indice inferior, atunci se sumeaz¼ a dup¼ a acest indice,
dac¼ a nu se face vreo men¸tiune special¼ a. Semnul ”

” nu se mai scrie. Indicele
de sumare poate … notat cu orice liter¼ a ¸si se nume¸ste indice mut. Spre exemplu,
sumele
n

I=1
r
I
j
I
,
n

I=1
n

¸=1
a
I
/
¸
c
I
¸|
vor … scrise astfel: r
I
j
I
, a
I
/
¸
c
I
¸|
. În ultima sum¼ a i, ,
sunt indici mu¸ti, dar / nu este indice mut.
1. Dualul unui spa¸tiu vectorial
Fie 1 un corp comutativ ¸si \ un 1-spa¸tiu vectorial. Reamintim (cap. 3)
c¼ a prin form¼a liniar¼a (sau func¸ tional¼a liniar¼a) pe \ se in¸telege o aplica¸tie liniar¼ a
1 : \ ÷1 (aici 1 este considerat ca un 1-spa¸tîu vectorial unidimensional).
Cum am v¼ azut în capitolul 3, mul¸timea tuturor formelor liniare, pe care o
vom nota \

, poate … înzestrat¼ a cu o structur¼ a de 1-spa¸tiu vectorial în raport
cu adunarea ¸si înmul¸tirea cu scalari a formelor liniare. 1-spa¸tiul vectorial \

se nume¸ ste spa¸ tiul dual al spa¸tiului vectorial \ . Vom folosi termenul de form¼a
liniar¼a daca \ este …nit dimensional ¸si de func¸ tional¼a liniar¼a, dac¼ a \ este in…nit
dimensional.
EXEMPLE. 1) Func¸tia T : R
3
÷ R, care asociaz¼ a oric¼ arui vector
r = (r
1
, r
2
, r
3
) ¸ R
3
scalarul Tr = r
1
+ r
2
+ 3r
3
este o form¼ a liniar¼ a.
2) Func¸tia · : (([a, /], R) ÷ R care asociaz¼ a oric¼ arei func¸tii continue
) : [a, /] ÷R scalarul ·()) =
_
b
o
) (r) dr, este o func¸tional¼ a liniar¼ a.
OBSERVA¸ TII. Fie \ un 1-spa¸tiu vectorial de dimensiune : ¸si …e
1 = ¦c
1
, ..., c
n
¦ o baz¼ a în \ .
1) Dac¼ a r = r
I
c
I
, atunci ) (r) = r
I
) (c
I
), deci o form¼ a liniar¼ a este cunoscut¼ a
dac¼ a se cunosc valorile sale pe elementele din baz¼ a.
2) Dac¼ a c = ¦c
1
, ..., c
n
¦ ¸ 1
n
, atunci conform lemei 3.2, cap. 3, exist¼ a o unic¼ a
form¼ a liniar¼ a 1 : \ ÷1 astfel ca 1 (c
I
) = c
I
, i = 1, :.
În consecin¸t¼ a are loc:
PROPOZI ¸ TIA 1.1. Dac¼a \ este un 1-spa¸ tiu vectorial :-dimensional ¸ si
1 = ¦c
1
, ..., c
n
¦ este o baz¼a a sa, atunci pentru orice i, i = 1, :, exist¼a o form¼a
liniar¼a unic¼a )
I
: \ ÷1 astfel ca
(1.1) )
I
(c
¸
) = c
I
¸
=
_
1, dac¼ a i = ,
0, dac¼ a i ,= ,
.
115
116 7. ELEMENTE DE CALCUL TENSORIAL
Propozi¸tia rezult¼ a imediat din observa¸tia anterioar¼ a, luând pentru …ecare i,
i = 1, :, scalarii c
¸
= 0 pentru , ,= i ¸si c
I
= 1.
În continuare, pornind de la o baz¼ a 1 = ¦c
1
, ..., c
n
¦ a spa¸tiului vectorial \ ,
vom construi o baz¼ a în spa¸tiul dual, care se va numi duala bazei 1. Vom folosi
conven¸tia de sumare a lui Einstein.
TEOREMA 1.2. Fie 1 = ¦c
1
, ..., c
n
¦ o baz¼a a spa¸ tiului vectorial \ . Sistemul
de forme liniare 1

=
_
)
1
, ..., )
n
_
dat de (1.1) formeaz¼a o baz¼a a spa¸ tiului vectorial
\

, numit¼a duala bazei 1.
Demonstra¸ tie. Sistemul 1

este liniar independent. Într-adev¼ ar, …e `
1
, ..., `
n
¸
¸ 1 astfel ca `
1
)
1
+ ... + `
n
)
n
= 0
\
adic¼ a
_
`
1
)
1
+ ... + `
n
)
n
_
(r) = 0;
\r ¸ \ . În particular, dac¼ a r = c
I
, i = 1, :, ob¸tinem
_
`
1
)
1
+ ... + `
n
)
n
_
(c
I
) = `
I
= 0,
deci 1

este liniar independent. Fie acum ) ¸ \

¸si c
I
= ) (c
I
) ¸ 1. Vom ar¼ ata
c¼ a ) = c
I
)
I
, deci 1

este sistem de generatori pentru \

, adic¼ a o baz¼ a a lui \

.
Într-adev¼ ar, dac¼ a r = r
¸
c
¸
¸ \ , atunci
c
I
)
I
(r) = c
I
)
I
(r
I
c
¸
) = c
I
r
I
)
I
(c
¸
) =
= c
I
r
¸
c
I
¸
= c
I
r
I
= r
I
) (c
I
) = ) (r) .
Teorema este demonstrat¼ a.
OBSERVA¸ TII.1) Din teorema 1.2 rezult¼ a c¼ a dac¼ a dim
1
\ = :, atunci
dim
1
\

= :, deci \ · \

.
2) Din demonstra¸tia teoremei 1.2, rezult¼ a c¼ a pentru orice form¼ a liniar¼ a ), co-
ordonatele sale în baza dual¼ a 1

a bazei 1 sunt c
I
= ) (c
I
) , i = 1, :.
În cele ce urmeaz¼ a, schimbând baza lui \ , vom studia transformarea bazei
duale ¸si a coordonatelor unei forme liniare în spa¸tiul dual \

.
TEOREMA 1.3. Fie \ un 1-spa¸ tiu vectorial de dimensiune : ¸ si \

dualul s¼a.
Fie 1 = ¦c
1
, ..., c
n
¦ ¸ si 1
0
= ¦c
0
1
, ..., c
0
n
¦ dou¼a baze în \ , iar 1

=
_
)
1
, ..., )
n
_
¸ si
1
0
=
_
)
01
, ..., )
0n
_
bazele duale corespunz¼atoare. Dac¼a C este matricea de trecere
de la baza 1 la baza 1
0
, atunci
_
C
T
_
1
este matricea de trecere de la baza 1

la baza 1
0
. În plus, coordonatele unei forme liniare ) ¸ \

se transform¼a dup¼a
aceea¸ si lege ca ¸ si baza în \ . când se trece de la baza 1

la baza 1
0
.
Demonstra¸ tie. Rela¸tiile de schimbare a bazei în \ sunt
(1.2) c
0
I
= c
|
I
c
|
, i = 1, :.
(indicele superior / se refer¼ a la linie, iar cel inferior i la colan¼ a).
S¼ a presupunem c¼ a, în dual, trecerea de la baza 1

la 1
0
s-ar face prin rela¸tiile
(1.3) )
0 ¸
= d
¸
l
)
l
, , = 1, :.
(dac¼ a 1 = (d
¸
l
), 1
|
este matricea de trecere de la baza 1

la baza 1
0
).
Din dualitatea bazelor rezult¼ a
)
l
(c
|
) = c
l
|
, /, | = 1, :, )
0 ¸
(c
0
I
) = c
l
I
, i, , = 1, :.
Din rela¸tiile (1.2)-(1.5), ob¸tinem pentru orice i, , = 1, :
c
¸
I
= )
0 ¸
(c
0
I
) = d
¸
l
)
l
(c
|
I
c
|
) = d
¸
l
c
|
I
)
l
(c
|
) = d
¸
l
c
|
I
c
l
|
= d
¸
|
c
|
I
.
1. DUALUL UNUI SPA ¸ TIU VECTORIAL 117
Aceste rela¸tii stabilesc c¼ a 1C = 1
n
, deci 1 = C
1
. Matricea de trecere de la
baza 1

la baza 1
0
în spa¸tiul \

este 1
|
=
_
C
1
_
T
=
_
C
T
_
1
.
Fie acum ) ¸ \

, ) = c
¸
)
¸
= ,
I
)
0 I
, unde c
¸
= )(c
¸
), , = 1, :, ,
I
= )(c
0
I
),
i = 1, :. Atunci, din (1.2), rezult¼ a:
(1.6) ,
I
= )(c
|
I
c
|
) = c
|
I
) (c
|
) = c
|
I
c
|
, i = 1, :,
adic¼ a, acela¸si gen de rela¸tie ca la schimbarea bazei în \ .
În concluzie, din teorema 1.3 rezult¼ a c¼ a, la o schimbare a bazei în \ , bazele
duale corespunz¼ atoare se transform¼ a dup¼ a aceea¸si lege ca ¸si coordonatele unui vec-
tor arbitrar din \ transformare ce se va numi contravariant¼a, iar coordonatele unei
forme liniare din \

se transform¼ a dup¼ a aceea¸si lege ca ¸si baza în \ , transformare
ce se va numi covariant¼a. Când folosim conven¸tia lui Einstein, coordonatele vec-
torilor din \ , ca ¸si vectorii bazei duale vor avea indicii trecu¸ti superior, pe când
coordonatele formelor liniare ¸si vectorii bazei din \ vor avea indicii trecu¸ti inferior.
Formele liniare se mai numesc ¸si covectori.
EXEMPLU. Fie baza canonic¼ a 1 = ¦c
1
, ..., c
n
¦ în R
3
. Baza dual¼ a
1

=
_
)
1
, )
2
, )
3
_
în spa¸tiul dual (R
3
)

satisface (1.1). Dac¼ a r = r
1
c
1
+ r
2
c
2
+
+r
3
c
3
, atunci )
1
(r) = r
1
, )
2
(r) = r
2
, )
3
(r) = r
3
. S¼ a consider¼ am acum forma
liniar¼ a ) : R
3
÷R, ) (r) = r
1
+ 2r
2
+ 3r
3
. Coordonatele lui ) în baza dual¼ a sunt
c
1
= ) (c
1
) = 1, c
2
= ) (c
2
) = 2, c
3
= ) (c
3
) = 3. Fie acum baza 1
0
= ¦c
0
1
, c
0
2
, c
0
3
¦
în R
3
, c
0
1
= c
1
+c
2
÷c
3
, c
0
2
= ÷c
1
+c
2
+ c
3
, c
0
3
= c
1
÷c
2
+c
3
.
Matricele de trecere de la baza 1 la baza 1
0
¸si inversa sunt
C =
_
_
1 ÷1 1
1 1 ÷1
÷1 1 1
_
_
, C
1
=
_
_
_
_
_
_
_
1
2
1
2
0
0
1
2
1
2
1
2
0
1
2
_
_
_
_
_
_
_
.
Atunci, duala bazei 1
0
este legat¼ a de 1

prin rela¸tiile
)
0
1
=
1
2
)
1
+
1
2
)
2
, )
0
2
=
1
2
)
2
+
1
2
)
3
, )
0
3
=
1
2
)
1
+
1
2
)
3
.
Coordonatele formei liniare ) în noua baz¼ a vor …
,
1
= )(c
0
1
) = ) (c
1
) + ) (c
2
) ÷) (c
3
) = c
1
+c
2
÷c
3
= 0.
Similar ,
2
= )(c
0
2
) = 4, ,
3
= )(c
0
3
) = 2.
Dualul lui \

, notat \

= ¦) : \

÷1; ) form¼ a liniar¼ a¦ se nume¸ste bidualul
lui \ . Conform teoremei 1.2, dim
1
\ = dim
1
\

= dim
1
\

= :, deci \ · \

·
\

. Mai mult, are loc
TEOREMA 1.4. Spa¸ tiile \

¸ si \

sunt izomorfe prin aplica¸ tia
· : \ ÷\

, ·r = 1
r
,
unde 1
r
()) = ) (r) , \) ¸ \

.
Demonstra¸ tie. Stabilim mai int¼ ai c¼ a 1
r
este o form¼ a liniar¼ a pe \

, adic¼ a
1
r
¸ \

. Fie deci ), q ¸ \

¸si c, , ¸ 1. Atunci:
1
r
(c) + ,q) = (c) + ,q) (r) = c)(r) + ,q(r) = c1
r
()) + ,1
r
(q).
118 7. ELEMENTE DE CALCUL TENSORIAL
Vom ar¼ ata acum c¼ a · este liniar¼ a. Fie r, j ¸ \ ¸si c, , ¸ 1. Atunci:
·(cr + ,j) ()) = 1
or+o¸
()) = )(cr + ,j) = c)(r) + ,)(j) =
= c1
r
()) + ,1
¸
()) = (c1
r
+,1
¸
)()), \ ) ¸ \

,
deci ·(cr + ,j) = c·r + ,·j. Pentru a demonstra c¼ a · este bijectiv¼ a, cum
dim
1
\ = dim
1
\

, este su…cient s¼ a arat¼ am c¼ a · este injectiv¼ a. Fie deci r, j ¸ \
astfel încât ·r = ·j, adic¼ a 1
r
= 1
¸
. Atunci, pentru orice ) ¸ \

, avem:
(1.7) )(r) = 1
r
()) = 1
¸
()) = )(j).
Dac¼ a 1 = ¦c
1
, ..., c
n
¦ este baz¼ a în \ , iar 1

=
_
)
1
, ..., )
n
_
este baz¼ a dual¼ a ¸si
r = r
¸
c
¸
, j = j
¸
c
¸
, luând în (1.7), ) = )
I
, i = 1, :, ob¸tinem:
r
I
= )
I
(r) = )
I
(j) = j
I
,
adic¼ a r = j, deci · este injectiv¼ a.
OBSERVA¸ TIE. Prin acest izomor…sm canonic dintre \ ¸si \

, vom identi…ca
un spa¸tiu vectorial cu bidualul s¼ au. Prin aceast¼ a identi…care, orice vector r ¸ \
poate … privit ca o form¼ a liniar¼ a pe \

ce asociaz¼ a oric¼ arui ) ¸ \

, scalarul )(r).
2. Aplica¸tii multiliniare. Forme multiliniare
DEFINI ¸ TIE. Fie \
1
, ..., \
n
, \ spa¸tii vectoriale peste acela¸si corp 1. Aplica¸tia
1 : \
1
\
2
... \
n
÷\ se nume¸ste multiliniar¼a (n-liniar¼a) dac¼ a pentru orice i,
1 _ i _ :, avem:
1(r
1
, ..., r
I1
, cr
0
I
+ ,r
00
I
, r
I+1
, ..., r
n
) = c1(r
1
, ..., r
I1
, r
0
I
, r
I+1
, ..., r
n
)+
+,1(r
1
, ..., r
I1
, r
00
I
, r
I+1
, ..., r
n
), \c, , ¸ 1, r
0
I
, r
00
I
¸ \
I
, r
|
¸ \
|
, / ,= i.
EXEMPLU. Aplica¸tia 1 : \
3
\
3
÷ \
3
, 1(
÷÷
n ,
÷÷
· ) =
÷÷
n
÷÷
· , este o aplica¸tie
biliniar¼ a antisimetric¼ a (
÷÷
n
÷÷
· = ÷
÷÷
·
÷÷
n ).
DEFINI ¸ TIE. Fie \
1
, ..., \
n
spa¸tii vectoriale peste corpul 1. Se nume¸ste form¼a
multiliniar¼a (n-liniar¼a) orice aplica¸tie multiliniar¼ a 1 : \
1
... \
n
÷1.
În aceast¼ a de…ni¸tie 1 este considerat spa¸tiu vectorial unidimensional peste el
însu¸si.
EXEMPLE .1) 1 : \
3
\
3
÷R, 1(
÷÷
n ,
÷÷
· ) =
÷÷
n
÷÷
· (deci produsul scalar a doi
vectori liberi), este o form¼ a biliniar¼ a simetric¼ a.
2) 1 : \
3
\
3
\
3
÷ R, 1(
÷÷
n ,
÷÷
· ,
÷÷
n) =
÷÷
n (
÷÷
·
÷÷
n) = (
÷÷
n ,
÷÷
· ,
÷÷
n) (deci
produsul mixt a trei vectori liberi), este o form¼ a triliniar¼ a.
OBSERVA¸ TIE. Mul¸timea formelor n-liniare se poate înzestra cu o structur¼ a de
1-spa¸tiu vectorial peste 1, notându-se cu /(\
1
, ..., \
n
; 1). Adunarea formelor
n-liniare 1, G ¸ /(\
1
, ..., \
n
; 1) se de…ne¸ste astfel:
(1 + G) (r
1
, ..., r
n
) = 1 (r
1
, ..., r
n
) + G(r
1
, ..., r
n
) , r
I
¸ \
I
, i = 1, :.
Produsul unei forme n-liniare 1 ¸ /(\
1
, ..., \
n
; 1) cu un scalar c ¸ 1 se
de…ne¸ste prin:
(c1) (r
1
, ..., r
n
) = c1 (r
1
, ..., r
n
) , r
I
¸ \
I
, i = 1, :.
Se veri…c¼ a u¸sor ca 1 + G ¸si c1 de…nite mai sus, sunt forme :-liniare.
3. TENSORI. COORDONATELE UNUI TENSOR îNTR-O BAZ
¼
A 119
3. Tensori. Coordonatele unui tensor într-o baz¼ a
DEFINI ¸ TIE. Fie \ un spa¸tiu vectorial peste 1, iar \

dualul s¼ au. Dac¼ a
j, ¡ ¸ N, se nume¸ste tensor de p ori covariant ¸ si q ori contravariant orice form¼ a
multiliniar¼ a t : \ \ ... \
. ¸¸ .
¡ o:I
\

\

... \

. ¸¸ .
j o:I
÷1.
Se spune c¼ a t este tensor de tip (p,q), j numindu-se ordinul de covarian¸ t¼a, iar ¡
ordinul de contravarian¸ t¼a. Num¼ arul j+¡ se nume¸ste rangul sau valen¸ ta tensorului.
EXEMPLE.1) Orice form¼ a liniar¼ a ) ¸ \

, deci ) : \ ÷ 1, este un tensor de
tip (1, 0).
2) Orice vector r ¸ \ , privit ca o form¼ a liniar¼ a 1
r
: \

÷1 (conform teoremei
1.4) este un tensor de tip (0, 1).
3) Orice scalar c ¸ 1 poate … considerat tensor de tip (0, 0).
Vom nota cu T
j
¡
(\ ) mul¸timea tuturor tensorilor de j ori covarian¸ti ¸si ¡ ori
contravarian¸ti pe spa¸tiul vectorial \ . Conform observa¸tiei din sec¸tiunea anterioar¼ a,
T
j
¡
(\ ) este un 1-spa¸tiu vectorial în raport cu adunarea tensorilor ¸si produsul unui
tensor cu un scalar.
În continuare, …e 1 = ¦c
1
, ..., c
n
¦ o baz¼ a în \ ¸si 1

=
_
)
1
, ..., )
n
_
baz¼ a dual¼ a
în \

. Fie t ¸ T
j
¡
(\ ), iar r
1
, ..., r
¡
¸ \ , /
1
, ..., /
j
¸ \

. Atunci
r
I
= ¸
¸i
I
c
¸i
, i = 1, j, /
l
= a
l
|
l
)
|
l
, | = 1, ¡.
(aici ,
I
¸si /
l
sunt indici de sumare). Folosind liniaritatea lui t în …ecare argument,
avem:
(3.1) t(r
1
, ..., r
¡
, /
1
, ..., /
j
) = ¸
¸1
1
...¸
¸p
¡
c
1
|1
...c
j
|q
t(c
¸1
, ..., c
¸p
, )
|1
, ..., )
|q
).
În aceast¼ a rela¸tie apar :
¡+j
scalari, pe care-i vom nota
(3.2)
t
|i,...,|q
¸1,...,¸p
= t(c
¸1
, ..., c
¸p
, )
|1
, ..., )
|q
),
,
I
= 1, :, \i = 1, j, /
l
= 1, :, \| = 1, ¡
¸si se numesc coe…cien¸ tii tensorului t sau componentele tensorului t în baza 1 …xat¼ a
în \ . Atunci (3.1) se scrie:
(3.3) t(r
1
, ..., r
¡
, /
1
, ..., /
j
) = ¸
¸1
1
...¸
¸p
¡
c
1
|1
...c
j
|q
t
|1,...,|q
¸1,...,¸p
În concluzie, …ec¼ arui tensor t ¸ T
j
¡
(\ ) i se poate asocia, …xând o baz¼ a în \ , un
sistem de :
¡+j
scalari unic determina¸ti prin (3.2). Reciproc, se poate demonstra
u¸sor
PROPOZI ¸ TIA 3.1. Fie \ un 1-spa¸ tiu vectorial :-dimensional ¸ si j, ¡ ¸ N. Fie
1 = ¦c
1
, ..., c
n
¦ o baz¼a în \ ¸ si 1

=
_
)
1
, ..., )
n
_
baza dual¼a ei. Dat …ind un sistem
de :
¡+j
scalari
(t
|1,...,|q
¸1,...,¸p
), ,
I
= 1, :, \i = 1, j, /
l
= 1, :, \| = 1, ¡,
exist¼a un unic tensor t ¸ T
j
¡
(\ ) astfel ca
t(c
¸1
, ..., c
¸p
, )
|1
, ..., )
|q
) = t
|1,...,|q
¸1,...,¸p
,
pentru orice ,
1
, ..., ,
¡
, /
1
, ..., /
j
luând independent valori de la 1 la :.
120 7. ELEMENTE DE CALCUL TENSORIAL
COROLAR 3.1.1. Dac¼ a \ este un 1-spa¸tiu vectorial de dimensiune :, atunci
T
j
¡
(\ ) · 1
n
p+q
, deci dim
1
T
j
¡
(\ ) = :
¡+j
.
Demonstra¸ tie. Fie 1 = ¦c
1
, ..., c
n
¦ o baz¼ a …xat¼ a în \ , iar 1

=
_
)
1
, ..., )
n
_
duala sa în \

. Izomor…smul c¼ autat este aplica¸tia care asociaz¼ a …ec¼ arui tensor
t ¸ T
j
¡
(\ ), coe…cien¸tii s¼ ai în baza …xat¼ a. Din cele de mai sus, rezult¼ a c¼ a aceast¼ a
aplica¸tie este o bijec¸tie. Liniaritatea acestei aplica¸tii se veri…c¼ a u¸sor ¸si o propunem
ca exerci¸tiu.
EXEMPLE. 1) Formele biliniare pe un spa¸tiu vectorial \ :-dimensional sunt
tensori dublu covarian¸ti. Spa¸tiul vectorial al acestor tensori, T
0
2
(\ ) are dimensiunea
:
2
. Dac¼ a 1 = ¦c
1
, ..., c
n
¦ o baz¼ a în \ ¸si t : \ \ ÷1 un tensor dublu covariant
oarecare, atunci pentru orice r, j ¸ \ , r = ¸
I
c
I
, j = j
¸
c
¸
, avem
t(r, j) = ¸
I
j
¸
t(c
I
, c
¸
) = ¸
I
j
¸
t

,
t

= t(c
I
, c
¸
), i, , = 1, :,
…ind coe…cien¸tii tensorului în baza …xat¼ a.
2) Formele biliniare pe spa¸tiul \

sunt tensori dublu contravarian¸ti. Dac¼ a
dim
1
\ = :, spa¸tiul vectorial al acestor tensori notat T
2
0
(\ ) are dimensiunea
:
2
. Fie acum 1 = ¦c
1
, ..., c
n
¦ o baz¼ a în \ ¸si 1

=
_
)
1
, ..., )
n
_
duala sa. Dac¼ a
t : \

\

÷1 este un tensor dublu contravariant, atunci pentru orice q, / ¸ \

,
q = c
I
,
I
, / = ,
¸
)
¸
, avem t(q, /) = c
I
,
¸
t
_
)
I
, )
¸
_
= c
I
,
¸
t

,unde t

=
_
)
I
, )
¸
_
,
i, , = 1, : sunt coe…cien¸tii tensorului în baza …xat¼ a.
3) Formele biliniare t : \ \

÷ 1 sunt tensori o data covarian¸ti ¸si o dat¼ a
contravarian¸ti. Dac¼ a dim
1
\ = :, spa¸tiul vectorial al acestor tensori, T
1
1
(\ ) are
dimensiunea :
2
. Cu nota¸tiile de mai sus, dac¼ a r = ¸
I
c
I
¸ \ , / = c
¸
)
¸
¸ \

, atunci
t (r, /) = ¸
I
c
¸
t
_
c
I
, )
¸
_
= ¸
I
c
¸
t
¸
I
,unde t
¸
I
= t
_
c
I
, )
¸
_
, i, , = 1, : sunt coe…cien¸tii
tensorului t în baza …xat¼ a.
4. Opera¸tii cu tensori
Fie \ un 1-spa¸tiu vectorial :-dimensional, 1 = ¦c
1
, ..., c
n
¦ o baz¼ a în \ ¸si
1

=
_
)
1
, ..., )
n
_
duala sa. Consider¼ am j, ¡ ¸ N, t, n ¸ T
j
¡
(\ ), c ¸ 1. Dac¼ a
r
1
, ..., r
¡
¸ \ ¸si /
1
, ..., /
j
¸ \

, atunci suma t + n este un tensor de acela¸si tip ¸si
(t +n) (r
1
, ..., r
¡
, /
1
, ..., /
j
) = t(r
1
, ..., r
¡
, /
1
, ..., /
j
) + n(r
1
, ..., r
¡
, /
1
, ..., /
j
),
iar produsul unui tensor t cu un scalar c este un tensor de acela¸si tip
(ct) (r
1
, ..., r
¡
, /
1
, ..., /
j
) = ct(r
1
, ..., r
¡
, /
1
, ..., /
j
).
Se veri…c¼ a u¸sor c¼ a, într-o baz¼ a …xat¼ a, coe…cien¸tii sumei t +n se ob¸tin însumând
coe…cien¸tii corespunz¼ atori lui t ¸si n, deci dac¼ a:
t
|1,...,|q
¸1,...,¸p
= t(c
¸1
, ..., c
¸p
, )
|1
, ..., )
|q
),
o
|1,...,|q
¸1,...,¸p
= n(c
¸1
, ..., c
¸p
, )
|1
, ..., )
|q
),
atunci
(t +n) (c
¸1
, ..., c
¸p
, )
|1
, ..., )
|q
) = t
|1,...,|q
¸1,...,¸p
o
|1,...,|q
¸1,...,¸p
.
Similar, coe…cien¸tii produsului unui tensor cu un scalar într-o baz¼ a …xat¼ a, se
ob¸tin înmul¸tind coe…cien¸tii tensorului cu scalarul respectiv, deci
(ct) (c
¸1
, ..., c
¸p
, )
|1
, ..., )
|q
) = ct
|1,...,|q
¸1,...,¸p
.
4. OPERA ¸ TII CU TENSORI 121
Produsul tensorial a doi tensori. Fie j, ¡, r, : ¸ N ¸si t ¸ T
j
¡
(\ ), n ¸ T
s
:
(\ ).
Atunci aplica¸tia:
t ¸n : \ \ ... \
. ¸¸ .
¡+: o:I
\

\

... \

. ¸¸ .
j+s o:I
÷1,
de…nit¼ a prin:
(t ¸n) (r
1
, ..., r
¡
, r
¡+1
, ..., r
¡+:
, /
1
, ..., /
j
, /
j+1
, ..., /
j+s
) =
= t(r
1
, ..., r
¡
, /
1
, ..., /
j
) n(r
¡+1
, ..., r
¡+:
, /
j+1
, ..., /
j+s
),
pentru orice r
I
¸ \
I
, i = 1, j + r, /
¸
¸ \

, , = 1, ¡ + :, este un tensor de ordin
(j + r, ¡ + :) numit produsul tensorial al celor doi tensori.
Dac¼ a
t
|1,...,|q
¸1,...,¸p
= t(c
¸1
, ..., c
¸p
, )
|1
, ..., )
|q
),
o
|1,...,|q
¸1,...,¸p
= n(c
¸1
, ..., c
¸r
, )
l1
, ..., )
ls
),
atunci:
j
|1,...,|q,l1,...,ls
¸1,...,¸p,I1,...,Ir
= (t ¸n) (c
¸1
, ..., c
¸p
, c
I1
, ..., c
Ir
)
|1
, ..., )
|q
, )
l1
, ..., )
ls
) =
= t
|1,...,|q
¸1,...,¸p
o
l1,...,ls
I1,...,Ir
.
A¸sadar coe…cien¸tii tensorului (t ¸n) ¸ T
j+s
¡+:
(\ ) se ob¸tin efectuând produsele
coe…cien¸tilor celor doi tensori.
EXEMPLU. Fie dim
1
\ = 2, 1 = ¦c
1
, c
2
¦ o baz¼ a în \ , 1

=
_
)
1
, )
2
_
baza
dual¼ a, t ¸ T
0
2
(\ ), n ¸ T
1
0
(\ ). Dac¼ a t

= t(c
I
, c
¸
), i, , = 1, 2 sunt coe…cien¸tii lui t
în baza …xat¼ a, iar o
|
= n
_
)
|
_
, / = 1, 2, coe…cien¸tii lui n, atunci (t ¸n) ¸ T
1
2
(\ ),
coe…cien¸tii s¼ ai …ind:
j
|

= (t ¸n) (c
I
, c
¸
, )
|
) = t(c
I
, c
¸
)n
_
)
|
_
= t

o
|
.
Contrac¸ tia unui tensor. Fie t ¸ T
j
¡
(\ ) cu j, ¡ 1. Fix¼ am un indice i, i = 1, j
de covarian¸t¼ a ¸si un indice |, | = 1, ¡ de contravarian¸t¼ a. Vom construi un tensor
t
0
¸ T
j1
¡1
(\ ), astfel: t
0
: \ \ ... \
. ¸¸ .
¡1 o:I
\

\

... \

. ¸¸ .
j1 o:I
÷1,
t
0
(r
1
, ..., r
I1
r
I+1
, ..., r
¡
, /
1
, ..., /
l1
, /
l+1
, ..., /
j
) =
= t(r
1
, ..., r
I1
, c
s
, r
I+1
, ..., r
¡
, /
1
, ..., /
l1
, )
s
, /
l+1
, ..., /
j
),
cu
r
¸
¸ \, , = 1, j, , ,= i, /
|
¸ \

, / = 1, ¡, / ,= |
(în aceast¼ a rela¸tie : este indice de sumare). Coe…cien¸tii tensorului t
0
vor …
o
|1,...,|
l1
,|
l+1
,...,|q
¸1,...,¸i1,¸i+1,...,¸p
= t
0
(c
¸1
, ..., c
¸i1
, c
¸i+1
, ..., c
¸p
, )
|1
, ..., )
|
l1
, )
|
l+1
, ..., )
|q
) =
= t
|1,...,|
l1
,s,|
l+1
,...,|q
¸1,...,¸i1,s,¸i+1,...,¸p
,
: …ind indice de sumare, iar t
|1,...,|q
¸1,...,¸p
coe…cien¸tii lui t în baza …xat¼ a.
Vom spune c¼ a am efectuat o contrac¸tie dup¼ a indicele de ordin i de covarian¸t¼ a
¸si indicele de ordin | de contravarian¸t¼ a. Tensorul astfel ob¸tinut se va nota (t)
l
I
.
EXEMPLE. 1) Fie t ¸ T
1
1
(\ ) ¸si t
¸
I
, i, , = 1, : coe…cien¸tii tensorului. Efectuând
o contrac¸tie dup¼ a cei doi indici, se ob¸tine un tensor de tip (0, 0) deci un scalar,
numit urma tensorului t ¸si se noteaz¼ a
Tr t = t
I
I
= t
1
1
+ ... + t
n
n
.
122 7. ELEMENTE DE CALCUL TENSORIAL
2) Fie t ¸ T
1
2
(\ ) ¸si t
|

, i, ,, / = 1, : coe…cien¸tii lui t. Coe…cien¸tii lui t
0
=
= (t)
1
2
¸ T
0
1
(\ ) sunt
o
I
= t
0
(c
I
) = t(c
I
, c
¸
, )
¸
) = t
¸

= t
1
I1
+ t
2
I2
+ ... + t
n
In
.
5. Transformarea coe…cien¸tilor unui tensor la schimbarea bazei
Fie \ un 1-spa¸tiu vectorial de dimensiune :, 1 = ¦c
1
, ..., c
n
¦, 1
0
= ¦c
0
1
, ..., c
0
n
¦
dou¼ a baze ale lui \ ¸si 1

=
_
)
1
, ..., )
n
_
, 1
0
=
_
)
01
, ..., )
0n
_
bazele duale respec-
tive. Fie C = (c
¸
I
) matricea de trecere de la baza 1 la baza 1
0
¸si 1 = (d
¸
I
) inversa
ei. Are loc
TEOREMA 5.1. Dac¼a coe…cien¸ tii tensorului t ¸ T
j
¡
(\ ) în cele dou¼a baze sunt
t
|1,...,|q
¸1,...,¸p
= t(e
¸1
, ..., e
¸p
, f
|1
, ..., f
|q
)
respectiv
t
0 l1,...,lq
I1,...,Ip
= t(e
0
I1
, ..., e
0
Ip
, f
0 l1
, ..., f
0 lq
),
atunci rela¸ tia de transformare a coe…cien¸ tilor este
(5.1) t
0 l1,...,lq
I1,...,Ip
= c
¸1
I1
...c
¸p
Ip
d
l1
|1
...d
lq
|q
t
|1,...,|q
¸1,...,¸p
.
Demonstra¸ tie. Folosind formulele de schimbare de baz¼ a (1.2), (1.3), ob¸tinem:
t
0 l1,...,lq
I1,...,Ip
= t(c
0
I1
, ..., c
0
Ip
, )
0 l1
, ..., )
0 lq
) =
= t(c
¸1
I1
c
¸1
, ..., c
¸p
Ip
c
¸p
, d
l1
|1
)
|1
, ..., d
lq
|q
)
|q
) = c
¸1
l1
...c
¸p
Ip
d
l1
|1
...d
lq
|q
t
|1,...,|q
¸1,...,¸p
.
Am ¸tinut seama de liniaritatea lui t în …ecare argument.
OBSERVA¸ TIE. Rela¸tia (5.1) din enun¸tul teoremei 5.1 este folosit¼ a adesea pentru
a prezenta no¸tiunea de tensor, în modul urm¼ ator.
Dac¼ a \ este un spa¸tiu vectorial :-dimensional, spunem c¼ a am dat un tensor
de j ori covariant ¸ si ¡ ori contravariant pe \ dac¼ a am asociat …ec¼ arei baze 1 =
¦c
1
, ..., c
n
¦ a spa¸tiului \ un sistem de :
¡+j
scalari:
(5.2) (t
|1,...,|q
¸1,...,¸p
), ,
1
= 1, :, \i = 1, j, /
l
= 1, :, \| = 1, ¡,
care la schimbarea bazei în \ se transform¼ a dup¼ a legea (5.1).
Scalarii (5.2) se numesc coe…cien¸ tii tensorului de tip (j, ¡) considerat în baza
1.
Aceast¼ a de…ni¸tie este echivalent¼ a cu de…ni¸tia unui tensor, deoarece din propozi-
tia 3.1 rezult¼ a c¼ a da¸ti …ind coe…cien¸tii (5.2) exist¼ a un unic tensor t ¸ T
j
¡
(\ ) care
are ace¸sti coe…cien¸ti în baza …xat¼ a 1 din \ . Reciproca, rezult¼ a din teorema 5.1.
EXEMPLE. 1). Fie t : \ \

÷1, tensorul de tip (1, 1) de…nit prin t (r, )) =
= ) (r), \r ¸ \ , ) ¸ \

. Consider¼ am în baza 1 = ¦c
1
, ..., c
n
¦ ¸si 1

=
=
_
)
1
, ..., )
n
_
duala sa. Coe…cien¸tii tensorului t în baza 1 sunt:
t
_
c
I
, )
¸
_
= )
¸
(c
I
) = c
¸
I
=
_
1, dac¼ a i = ,
0, dac¼ a i ,= ,
, \i, , = 1, :.
Dac¼ a 1
0
= ¦c
0
1
, ..., c
0
n
¦ este o alt¼ a baz¼ a în \ , iar 1
0
= ¦)
0 1
, ..., )
0 n
¦ duala sa în
\

, atunci coe…cien¸tii lui t în noua baz¼ a sunt t(c
0
|
, )
0 l
) = c
l
|
, \/, | = 1, : . A¸sadar
coe…cien¸tii acestui tensor sunt independen¸ti de baza considerat¼ a. Acest tensor mai
5. TRANSFORMAREA COEFICIEN ¸ TILOR UNUI TENSOR LA SCHIMBAREA BAZEI 123
putea … prezentat ca …ind sistemul de :
2
scalari, ¦c
¸
I
¦
I,¸=1,n
, care la schimbarea
bazei spa¸tiului \ se transform¼ a dup¼ a legea
c
0 ¸
I
= c
|
I
d
¸
l
c
l
|
, i, , = 1, :.
Dar cum c
|
I
d
¸
l
c
l
|
= c
|
I
d
¸
|
= c
¸
I
, \i, , = 1, : (1 = C
1
), rezult¼ a
c
0 ¸
I
= c
¸
I
, \i, , = 1, :.
2) Fie t ¸ T
2
2
(\ ) ¸si t
0
= (t)
1
2
, tensorul ob¸tinut prin contrac¸tia dup¼ a al doilea
indice de covarian¸t¼ a ¸si primul indice de contravarian¸t¼ a, Cu rela¸tiile de mai sus, …e
t
:s
¸|
= t(c
¸
, c
|
, )
:
.)
s
), ,, /, r, : = 1, :,
respectiv
t
0 o o
I l
= t(c
0
I
, c
0
l
, )
0 o
.)
0 o
), i, ,, c, , = 1, :,
coe…cien¸tii lui t în cele dou¼ a baze …xate.
De asemenea, …e o
¸
:
= t
0
_
c
:
, )
¸
_
, r, , = 1, : ¸si o
0 ¡
I
= t
0
(c
0
I
, )
0 ¡
), i, j = 1, :,
coe…cien¸tii tensorului contractat. Atunci:
o
0 ¡
I
= t(c
0
I
, c
0
l
, )
0 l
, )
0 ¡
) = t
0 l¡
Il
= c
¸
I
c
|
l
d
l
s
d
¡
:
t
s:
¸|
= c
¸
I
c
|
s
d
¡
:
t
s:
¸|
=
= c
¸
I
d
¡
:
t
s:
¸|
= c
¸
I
d
¡
:
t(c
¸
, c
|
, )
|
, )
:
) = c
¸
I
d
¡
:
t
0
(c
¸
, )
:
) = c
¸
I
d
¡
:
o
:
¸
,
ceea ce reprezint¼ a exact legea de transformare a unui tensor o dat¼ a covariant ¸si o
dat¼ a contravariant la schimbarea bazei.
OBSERVA¸ TII. 1) Dac¼ a r ¸ \ se scrie r = ¸
I
c
I
= ¸
0 I
c
0
I
, atunci în capitolul 1,
am stabilit:
¸
0 I
= d
I
¸
¸
¸
, i = 1, :.
Aceste rela¸tii reprezint¼ a chiar formulele de transformare ale unui tensor o dat¼ a
contravariant. De aceea se mai spune c¼ a r ¸ \ este vector contravariant.
De asemenea, în acest capitol am stabilit c¼ a dac¼ a ) ¸ \

se scrie ) = c
¸
)
¸
=
= c
0
I
)
0 I
, atunci (vezi (1.6))
c
0
I
= c
¸
I
c
¸
, i = 1, :,
care reprezint¼ a formulele de transformare ale unui tensor o dat¼ a covariant. De
aceea, formele liniare se mai numesc vectori covarian¸ ti sau covectori.
2) În capitolul 3 am studiat endomor…smele unui spa¸tiu vectorial. Fie T ¸
¸ /(\ ) ¸si ¹ = (a
|
¸
) matricea lui T în baza 1, ¹
0
= (a
0 l
I
) matricea lui T în baza
1
0
. Leg¼ atura dintre ele este (vezi §5, cap. 3)
a
0 l
I
c
|
l
= c
¸
I
a
|
¸
, \i, / = 1, :
sau
a
0 s
|
= a
0 l
I
c
s
l
= a
0 l
I
c
|
l
d
s
|
= c
¸
I
d
s
|
a
|
¸
, \i, : = 1, :,
care reprezint¼ a formulele de transformare ale unui tensor o dat¼ a covariant ¸si o
dat¼ a contravariant. Cum poate … interpretat acest rezultat? Endomor…smului T
îi punem în eviden¸ta în mod unic un tensor t : \ \

÷ 1, t (r, )) = ) (Tr) ,
\r ¸ \, ) ¸ \

. În acest fel, se de…ne¸ste o aplica¸tie , : /(\ ) ÷ T
1
1
(\ ) care este
un izomor…sm de spa¸tii vectoriale. Coe…cien¸tii tensorului t astfel de…nit sunt
t
_
c
I
, )
¸
_
= )
¸
(Tc
I
) = )
¸
(a
|
I
c
|
) = a
|
I
)
¸
(c
|
) = a
|
I
c
¸
|
= a
¸
I
, \i, , = 1, :,
deci chiar elementele matricei lui T în baza 1.
În acest mod orice endomor…sm T ¸ /(\ ) poate … privit ca un tensor o dat¼ a
covariant ¸si o dat¼ a contravariant (identi…când T cu t prin acest izomor…sm).
124 7. ELEMENTE DE CALCUL TENSORIAL
6. Probleme
1. Fie ) : 1 ¸ R
3
÷ R, ) ¸ (
1
(1). S¼ a se arate c¼ a grad) este un vector
1-covariant.
2. Fie \ un R-spa¸tiu vectorial, ¦c
1
, c
2
, ..., c
n
¦ baz¼ a în \ ¸si a
1
, a
2
, ..., a
n
¸ R.
Dac¼ a r = r
I
c
I
, de…nim ) (r) = a
I
r
I
. S¼ a se arate c¼ a coe…cien¸tii a
I
a
¸
ai lui )
2
sunt
coe…cien¸tii unui tensor de ordinul al doilea.
3. Fie
_
a

_
componentele unui tensor 2-contravariant. Cum se schimb¼ a ma-
tricea acestui tensor la schimbarea bazei? Dar a tensorului de componente
_
a
¸
I
_
?
4. Dac¼ a (a

) ¸si
_
/

_
sunt componentele unui tensor simetric respectiv antisi-
metric, s¼ a se determine tensorul de componente a

/

.
5. Fie tensorul de ordinul al treilea de componente
-
I¸|
=
_
¸
¸
¸
¸
_
¸
¸
¸
¸
_
1, dac¼ a permutarea
_
1 2 3
i , /
_
este par¼ a;
÷1, dac¼ a permutarea
_
1 2 3
i , /
_
este impar¼ a;
0, dac¼ a cel pu¸tin doi indici sunt egali.
,
numit tensorul de permutare al lui Ricci.
Dac¼ a
÷÷
a ,
÷÷
/ ,
÷÷
c ¸ 1
3
,
÷÷
a = a
1
÷÷
i + a
2
÷÷
, + a
3
÷÷
/ ,
÷÷
/ = /
1
÷÷
i + /
2
÷÷
, + /
3
÷÷
/ ,
÷÷
c = c
1
÷÷
i + c
2
÷÷
, + c
3
÷÷
/ , s¼ a se arate c¼ a
_
÷÷
a ,
÷÷
/ ,
÷÷
c
_
= -
I¸|
a
I
/
¸
c
|
.
6. Folosim nota¸tiile de la problema 5. Fie tensorul de componente c
I
¸|
= -
I¸|
.
S¼ a se arate c¼ a vectorul
÷÷
d =
÷÷
a
÷÷
/ are componentele d
I
= c
I
¸|
a
¸
/
|
.
7. Fie t ¸ T
2
3
(\ ). S¼ a se stabileasc¼ a rela¸tiile de transformare a coordonatelor
tensorului (t)
1
2
la schimbarea bazei.

2

CONTENTS

Chapter 5. Spa¸ii euclidiene. Endomor…sme pe spa¸ii euclidiene t t 1. Spa¸ii euclidiene t 2. Ortogonalitate. Baze ortonormate 3. Complementul ortogonal al unui subspa¸iu t 4. Transform¼ri liniare autoadjuncte a 5. Transform¼ri liniare ortogonale a 6. Probleme Chapter 6. Forme biliniare. Forme p¼tratice a 1. Forme biliniare. Matrice asociat¼. Rangul unei forme biliniare a 2. Forme p¼tratice. Reducerea la forma canonic¼ a a 3. Legea de iner¸ie a formelor p¼tratice t a 4. Reducerea simultan¼ la forma canonic¼ a dou¼ forme p¼tratice a a a a 5. Probleme Chapter 7. Elemente de calcul tensorial 1. Dualul unui spa¸iu vectorial t 2. Aplica¸ii multiliniare. Forme multiliniare t 3. Tensori. Coordonatele unui tensor într-o baz¼ a 4. Opera¸ii cu tensori t 5. Transformarea coe…cien¸ilor unui tensor la schimbarea bazei t 6. Probleme

83 83 86 90 91 93 95 99 99 101 109 110 112 115 115 118 119 120 122 124

CHAPTER 1

Spa¸iul vectorilor liberi t
Calculul vectorial este o crea¸ie matematic¼, care î¸i a‡ originea în …zic¼ t a s a a ¼ (mecanic¼). În acest capitol prezent¼m opera¸iile cu vectori care constituie algebra veca a t torial¼. Vectorii sunt entit¼¸i matematice introduse pentru a reprezenta m¼rimi a at a mecanice ca: for¸a, viteza, accelera¸ia etc. t t 1. Vectori liberi Fie S spa¸iul geometriei elementare de…nit cu axiomele lui Euclid (numit ¸i t s spa¸iul …zic sau spa¸iul intuitiv ). Spa¸iul S este tocmai spa¸iul în care tr¼im ¸i t t t t a s este conceput ca o mul¸ime de puncte. Dreptele, planele sunt submul¸imi ale lui t t S. Punctul, dreapta, planul ¸i spa¸iul S sunt no¸iuni primare legate prin anumite s t t axiome, cunoscute din geometria elementar¼. a În geometrie, vectorii sunt segmente orientate, iar în …zic¼ acele m¼rimi reprea a zentabile geometric prin segmente orientate. Astfel for¸a aplicat¼ într-un punct al t a unui sistem material este un vector legat. DEFINITIE. O pereche ordonat¼ de puncte (A; B) 2 S S se nume¸te segment ¸ a s ! orientat sau vector legat ¸i se noteaz¼ AB (…g. 1.1). Punctul A se nume¸te origine, s a s iar punctul B extremitate. Dac¼ A 6= B, dreapta determinat¼ de punctele A ¸i B a a s ! ! se nume¸te dreapta suport a vectorului AB. Vectorul legat AA se nume¸te vector s s legat nul, dreapta sa suport …ind nedeterminat¼. a ! ! Vectorii lega¸i AB ¸i BA se numesc opu¸i ¸i sunt distinc¸i dac¼ A 6= B. t s s s t a ! ! DEFINITIE. Doi vectori lega¸i nenuli AB ¸i CD au aceea¸i direc¸ie dac¼ dreptele ¸ t s s t a lor suport sunt paralele sau coincid. ! Un vector legat nenul AB determin¼ unic dreapta AB ¸i un sens de parcurs pe a s aceast¼ dreapt¼: sensul de la A la B. a a

Fig. 1.1
3

În s a s s s ¼ 2 ! ! ! ! ! ! consecin¸a IJ LK. Evident lungimea vectorului legat nul este egal¼ cu zero. [DA]. În patrulaterul ABCD. consider¼m punctele E. a Fig. C. t¼ a a s Rela¸ia de echipolen¸a în mul¸imea vectorilor lega¸i are acelea¸i propriet¼¸i ca t t¼ t t s at ¸i rela¸ia de egalitate a numerelor ¸i anume: s t s ! ! 1) AB AB. s (tranzitivitate) . IJ ¸i LK au acela¸i sens. B. N mijloacele segmentelor [AB]. se spune c¼ t s t s a au orient¼ ri opuse (sensuri opuse). respectiv [BD].3). Se nume¸te norma (lungimea sau modulul ) unui vector legat AB.2). 1. Dac¼ s a s a s a ¼ ! ! A.4 1. Vom admite c¼ a s s s a to¸i vectorii lega¸i nuli sunt echipolen¸i. …e I. rezult¼ c¼ IJkLK ¸i kIJk = kLKk = a a s ! ! 1 ! kACk. D. [CD].2 Fig. Vectorii lega¸i nenuli AB ¸i ¸ t s ! CD au aceea¸i orientare (acela¸i sens) dac¼ au aceea¸i direc¸ie ¸i dac¼ punctele s s a s t s a B ¸i D se a‡ de aceea¸i parte a dreptei determinat¼ de A ¸i C (…g. s a s s a s s Doi vectori lega¸i care au aceea¸i direc¸ie. [BC]. [AC]. 1.1. J. M . K. Fie punctele necoliniare A. (re‡exivitate) ! ! ! ! 2) AB CD ) CD AB. F 2 AB astfel încât AB ¸i EF au a = s ! ! ! ! acela¸i sens. (simetrie) ! ! ! ! ! ! 3) AB CD ¸i CD EF ) AB EF . SPA TIUL VECTORILOR LIBERI ¸ ! DEFINITIE. ! ! b) AB CD () ABDC este paralelogram. s ! ! DEFINITIE. Vectorii lega¸i AB ¸i CD sunt egali dac¼ ¸i numai dac¼ A C ¸ t s as a ¸i B D. Spunem c¼ AB ¸i CD au acela¸i sens dac¼ CD ¸i EF au acela¸i sens.3 ! DEFINITIE. 1. ¸ s distan¸a dintre punctele A ¸i B (relativ la o unitate de m¼sur¼ …xat¼) ¸i se noteaz¼ t s a a a s a ! kABk. dar nu au aceea¸i orientare. Doi vectori lega¸i nenuli AB ¸i CD se numesc echipolen¸i (vom ¸ t s t ! ! nota AB CD) dac¼ au acela¸i sens ¸i aceea¸i lungime (…g. Similar se arat¼ c¼ N L JM ¸i LM N J. B. ! ! c) AB CD () [AD] ¸i [BC] au acela¸i mijloc. D sunt coliniare. t t t Este clar c¼: a ! ! ! ! a) AB CD () AC BD. L. a ! ! OBSERVATIE. Deoarece IJ ¸i LK sunt linii s ! ! mijlocii în triunghiurile ABC respectiv ACD. Cum J ¸i K se a‡ în acela¸i semiplan. s s EXEMPLU. C.

îns¼ cum se obi¸nuie¸te (prin abuz) vom scrie AB = !. Doi sau mai mul¸i vectori liberi nenuli care au aceea¸i direc¸ie se ¸ t s t numesc vectori coliniari. ¸ s DEFINITIE. t¼ at s at Fiind dat un vector legat. ! = ! + b sunt coplanari. Vectorul liber ! de ¸ a s a c ! ! ¸i ! ¸i se reprezentant OB (…g. dac¼ au acela¸i sens ¸i aceea¸i t t a s s s lungime. a a a s s a ! Vectorul liber determinat de to¸i vectorii lega¸i nuli îl vom nota cu 0 ¸i se va t t s numi vectorul nul. AB 2 b . deci BA = !. numit origine. b 2 V3 ¸i OA 2 !. Se nume¸te vector liber mul¸imea tuturor vectorilor lega¸i echipolen¸i ¸ s t t t cu un vector legat dat. Prin direc¸ie. Dac¼ a a a a ! ! vectorul liber determinat de BA îl vom nota cu !. Doi vectori liberi ! ¸i b sunt egali ¸i vom scrie ! = b dac¼ ¸ a s s a a reprezentan¸ii lor sunt echipolen¸i sau. Un vector liber cu lungimea unu se nume¸te versor. exist¼ o in…nitate de vectori lega¸i echipolen¸i cu a t t acesta. DEFINITIE. b . Opera¸ii cu vectori liberi t Fie. Fie O 2 S un punct …xat. deci. În acest fel se stabile¸te o bijec¸ie a s t între V3 ¸i spa¸iul …zic S în care am …xat originea O.2. Pentru orice ! 2 V3 ¸ a ! ! exist¼ un singur punct M astfel încât OM = a . Vom nota cu V3 mul¸imea vectorilor liberi din spa¸iul S. Fie !. se consider¼ coliniar cu orice vector liber. echivalent. 3) este conat a t t secin¸a a tranzitivit¼¸ii paralelismului ¸i a egalit¼¸ii numerelor reale. b . Regula cuprins¼ în a a c a a aceast¼ de…ni¸ie se nume¸te regula triunghiului. ::: a a a ! ! ! ! Fie AB un vector legat. Trei sau mai mul¸i vectori liberi nenuli care au reprezent ! tan¸ii paraleli cu acela¸i plan se numesc vectori coplanari. sens ¸i lungime ale vectorului liber ! DEFINITIE. Mul¸imea V3 se poate t t organiza ca un grup aditiv comutativ. t t ! 2 V . a t s . Consider¼m vectorul liber !=fCD. V3 mul¸imea tuturor vectorilor liberi din S3 . DEFINITIE. atunci care coincide deci cu norma oric¼rui reprezentant al s¼u. Fie a ¸ t s a 3 vom în¸elege direc¸ia. de…nind adunarea prin regula triunghiului sau a paralelogramului. a a ! ! DEFINITIE. a c a t ! ! Este evident c¼ vectorii !. OPERA TII CU VECTORI LIBERI ¸ 5 Aceste propriet¼¸i rezult¼ din de…ni¸ia echipolen¸ei. CD a a ABg.Vectorul nul 0 având t s ! direc¸ia nedeterminat¼.Vectorul nul 0 t a a este coplanar cu orice doi vectori liberi nenuli. ! Vom nota vectorii liberi cu litere latine mici cu s¼geat¼: !.1) se nume¸te vectorul sum¼ al vectorilor a s b s s a ! ! ! ! noteaz¼ ! = ! + b sau în reprezentan¸i OB = OA + AB. De exemplu. sensul respectiv lungimea comune tuturor vectorilor lega¸i t t t din !. ! ! ! ! DEFINITIE. 2. a Pentru orice vector liber ! 2 V3 vom nota cu k!k norma sau lungimea lui !. a a a ! ! = AB. s t 2. Normal ar Orice vector legat din a s a ! ! … s¼ scriem AB 2 !. OBSERVATIE. ! se nume¸te reprezentant al vectorului liber !.

c a c ! ! ! ! ! unde OB 2 ! + b . deoarece c a c a c ! ! au acela¸i reprezentant OC. atunci CE este echipolent cu OB. ! ! ! ! ! 2) Dac¼ OA 2 a ¸i OB 2 b . compunerea for¸elor f¼cându-se dup¼ aceast¼ regul¼: OC este rezultanta a t a a a a ! ! for¸elor OA ¸i OB. Elementul neutru este vectorul nul 0 . AB 2 b . Atunci (! + b ) + ! are ca reprezentant pe OC = OB + BC. s a a s ! ! ! b . SPA TIUL VECTORILOR LIBERI ¸ Fig. deci de…ni¸ia este ” t corect¼” A¸adar dac¼ CD 2 !. a a c a ! ! ! ! ! BC 2 !(…g. unde AC 2 b + !. unde OC este a s c ! diagonala paralelogramului OACB . S¼ t a a ! ! ! ! justi…c¼m acum asociativitatea. vectorul ! este simetricul (opusul) vectorului !. ! 2 V3 . a a a 3 . a Fig. este. ! 2 V . A¸adar. regula paralelogramului î¸i are originea în a t s s ! mecanic¼. Aceast¼ regul¼ se a s a a ! ¸i ! nu sunt coliniari. ! 2 V . (asociativitate) (a b c a b c a b c 3 ! ! 9 0 2 V3 astfel încât ! + 0 = !. a b b a a b (comutativitate) 3 ! + !) + ! = ! + (! + !). a c a 2. b .1. 8! 2 V3 . (V3 . Pentru orice s ! 2 V . 8!. C 6= O ¸i DE 2 a . 2. a a a ! 8! 2 V3 9 ! 2 V3 astfel încât ! + ( !) = 0 : a a a a Demonstra¸ie. Deci (! + b ) + ! = ! + ( b + !).2). 2. 1) Vectorul liber sum¼ ! = ! + b nu depinde de alegerea ¸ a c a ! ! punctului O. +) este un grup comutativ. !.1 ! OBSERVATII. !. t s PROPOZITIA 2. Comutativitatea este asigurat¼ de regula paralelogramului. Men¸ion¼m c¼ cele dou¼ poate aplica numai dac¼ vectorii a s b a t a a a reguli pot … extinse la suma unui num¼r oarecare de vectori liberi.2 3) Experien¸a arat¼ c¼ ac¸iunea a dou¼ for¸e în acela¸i punct poate … înlocuit¼ t a a t a t s a cu ac¸iunea unei singure for¸e reprezentat¼ de diagonala paralelogramului constituit t t a cu cele dou¼ for¸e (vectori). evident. cu OA 2 !. iar vectorul ! + ( b + c ) are ca reprezentant pe OC = a a ! ! ! ! ! ! = OA + AC. vectorul sum¼ ! = ! + b (…g.Mai precis au loc: ¸ 1) 2) 3) 4) ! + ! = ! + !. Fie !. atunci vectorul liber ! = OC. iar regula respectiv¼ se nume¸te regula paralelogramului. 2.3).6 1.

2 R. a a s a a a Atunci k ! + !k = k !k + k !k = j j k!k + j j k!k = (j j + j j)k!k = a a a a a a a = j + j k!k = k( + )!k. a . 2 R ¸i t s t s s ! 2 V .2. OPERA TII CU VECTORI LIBERI ¸ 7 Fig. 8 .2. vom introduce o lege de compozi¸ie extern¼: : R t a numit¼ înmul¸irea unui vector liber cu un num¼ r real (scalar) astfel: a t a V3 ! V3 DEFINITIE. 2. Existen¸a opusului unui vector permite de…nirea sc¼ derii a doi ¸ t a ! ! ! ! vectori liberi !. 8! 2 V3 . 8) ( a b a b a b 3 Demonstra¸ie.3 OBSERVATIE. În V3 . a a a a ! + !) = ! + !. < 0. a a a a a a 3 a) Dac¼ a > 0. Vom ar¼ta c¼ ( + )! = ! + !. ! 2 V . < 0 ¸i + < 0. a a a 6) ( !) = ( )!. conform a). 8! 2 V3 . atunci vectorii ( + )! ¸i ! + ! au acela¸i sens cu a s a a s !dac¼ . Propunem 5) ¸i 6) ca exerci¸iu. atunci ! = 0 . Totodat¼ j + j = j j + j j. 8! 2 V3 . Prin vectorul liber ! în¸elegem un vector ¸ s a a t liber determinat astfel: a) k !k = j j k!k. Fie 2 R ¸i ! 2 V3 . 2 R. atunci ! + ! = ! + [ a s a a a + ( + )]! = a ! ! + ( + )! = ( + )!. …e . a a a 7) ( + )! = ! + !. iar dac¼ < 0 au a a s a s a s a ! ! sensuri opuse. a a b) Dac¼ > 0. a a b) dac¼ ! 6= 0 ¸i > 0 atunci ! ¸i ! au acela¸i sens. > 0 ¸i sens contrar lui ! dac¼ . În continuare. Distingem mai multe cazuri. a a PROPOZITIA 2. 8 2 R. când = 0 sau ! = 0 . înmul¸irea cu scalari a vectorilor liberi are urm¼ ¸ t a toarele propriet¼ ti: a¸ 5) 1 ! = !. 8!. 7) A¸adar. b prin ! a a b = a + ( b ). = a a a a Similar se trateaz¼ celelalte cazuri. 8 .

2. Din OD = OE + OF rezult¼ 8). 2. 1) Evident.1. a . atunci ! = ! ! se nume¸te versor al vectorului ¸ a a u a s kak 3. Similar kOF k = kOBk. astfel încât b = a ! ! Demonstra¸ie. nenule simultan. ¸ a a s a ! != 0 b. OB. astfel încât a ! 2) 0 = 0 !. din teorema a a s ! ! ! ! fundamental¼ a asem¼n¼rii rezult¼ kOEk = kOAk .1 rezult¼ c¼ dac¼ ! ¸i b sunt coliniari. OD reprezentan¸i ai vectorilor !. 2 R. Dac¼ ED k OB.4 ! ! ! ! ! ! 8) Fie > 0 ¸i OA. dac¼. unde = k b k . astfel încât a a b 0 ! Demonstra¸ie. s t a a ! (! + b ) (…g. deci 1 ! + ( ) b = 0 . Cum !. b . E 2 OA ¸i F D k OA. Se ob¸ine 8). ! !. Vectorii nenuli ! si b sunt coliniari dac¼ si numai dac¼ a ¸ a ¸ a ! + ! = !. 0 0 avem succesiv: b = k b k b = k b k( a ) = a = a k!k a k!k a ! OBSERVATII. atunci (! + b ) = ( ) (! + b ) = [( ) ! + ( ) b ]. Dac¼ < 0 t¼ a a ! ! ! . Atunci a a a s a ! ! ! ! ! ! ! k b k! !. Cazul 6= 0 se trateaz¼ similar. atunci exist¼ versorii acestor vectori t a a ! 0 a = ! ! ! ! ! ! 0 = !=k!k. unic. Folosind propozi¸ia 3. Dar (! + !) = a a a u v = ! ! ¸i ( 1) ( ) ! = ! (vezi 6)).4). b 6= 0 . unic. Coliniaritate ¸i coplanaritate s ! ! ! ! Fie !. atunci exist¼ 0 2 R. SPA TIUL VECTORILOR LIBERI ¸ Fig. a 6= 0. b = b =k b k. 2. ! + b . b 2 V3 .8 1. exist¼ . atunci ! = a b . b 2 V3 nf 0 g. de exemplu. ! 6= 0 . a ! TEOREMA 3. u v s a a t !: a 1 ! DEFINITIE. OC. a a ! PROPOZITIA 3. F 2 OB. Dac¼ ! 6= 0 . dac¼ ! ¸i b sunt coliniari. t t a a a a s ! ! ! atunci exist¼ 2 R astfel ca ! = b . atunci exist¼ ¸ a ¸ a a 2 R. În a a a a ! ! ! ! ! ! ! consecin¸a OE = OA. adic¼ ! ¸i b sunt a a s coliniari. Deoarece ! ¸i b sunt coliniari rezult¼ a0 = b0 . Dac¼ b si ! sunt coliniari. OF = OB. a a a ! ! Reciproc.

C sunt coliniare. deci = 3 ¸i = 3. deci ¸i sunt unic determina¸i. nenule simultan. exist¼ . atunci ¸ a a ¸ si numai dac¼ = = 0. 1) Fie O un punct …xat. dac¼. astfel ca OA1 = OB. B. b ¸i ! necoliniari. C sunt coliniare. Din ! = b . astfel încât ¼ PROBLEMA. 3. atunci exist¼ . 2 R unic determina¸i a a c a t ! = ! + !. Dac¼ A. (Descompunerea unui vector dup¼ dou¼ direc¸ii necoliniare) ¸ a a t ! Dac¼ vectorii !. OB 2 b . a c ! ! 0 ! 0 ! dac¼ ! = 0 b + 0 !. deci = = 0. ! = ! ! s¼ …e coliniari. a ! ¸i !. OC = OB + BC. COLINIARITATE S I COPLANARITATE ¸ 9 ! PROPOZITIA 3. 3. C sunt coplanare (…g. Punctele A.3.1) cu = 1. Deoarece OA1 este coliniar cu OB ¸i OA2 este cols s ! ! ! ! iniar cu OC. de exemplu. conform propozi¸iei 3. . c sunt coplanari. s ! ! Fie. OA2 = t a ! ! ! ! ! ! ! OC. ¸ a ! + ! = ! dac¼ a b 0 a ! Demonstra¸ie.1. ! 2 V3 . exist¼ 2 R t a t a ! ! ! ! ! ! astfel încât AC = AB sau OC OA = (OB OA). Dac¼ 6= 0 sau 6= 0 ar rezulta c¼ ! ¸i b sunt coliniari ceea t a a a s ce ar contrazice ipoteza. acum. Presupunem c¼ ! 6= 0 . astfel ca as a a ! ! ! ! (3. OA = + + ! ! ob¸inem BA = t BC.3. t a a t a a a ! ! ! ! ! ! ! ! Fie OA 2 a . Reciproca este imediat¼. b . Conform propozi¸iei t 3. Dar OA = OA1 + OA2 = OB + OC. Reciproc. = . C sunt coliniare dac¼ ¸i numai dac¼ exist¼ . S¼ se determine . Conform propozv PROPOZITIA 3. deci punctele A.4.1). atunci + 6= 0 ¸i a s ! ! ! ! ! ! ! ! ! OB + OC. B. rezult¼ ( t a a ) ! + (3 u i¸iei 3.3 rezult¼ 0 = .1 ! ! Cazurile b ¸i a coliniari sau ! ¸i ! coliniari sunt evidente ¸i nu le abord¼m. Fie vectorii necoliniari u s v a ! = ! + 3!.1) OA + OB + OC = 0 ¸i + + = 0: s Solu¸ie. s c s a s a ! ! ! Ducem AA1 kOC ¸i AA2 kOB. ! sunt coplanari. 6= 0.1. 0 = . = 1. A. b . Dac¼ ! = 0 propozi¸ia este evident¼. b . !. atunci ( a a c ) b + +( ) c = 0 . Fig. Înlocuind. astfel ca a b c ! ! Demonstra¸ie. Dac¼ ! si b sunt necoliniari. B. Atunci are loc (3. t = 0. Cum !. Dar OA = OB + BA. 2 R. rezult¼ c¼ punctele a a a O. OC 2 c . conform propozi¸iei 3. vectorii a u v b u v a ! Solu¸ie. 2 R. + . 3 = 0. În plus. B.3. a s t PROBLEME REZOLVATE. a c s c ! ) ! = 0 . În concluzie ! = b + !.

sunt unic determina¸i. s ! ! ! ! ! ! A1 2 OA ¸i EB1 kOA. a Fie intersec¸ia dintre planul OAB ¸i planul OCD. ! sunt coplanari. t s a construim DC1 k . Lu¼m = a + 1. În consecin¸a OM = ( t¼ + ! ! ! +1)OA + OB + OC. (Descompunerea unui vector dup¼ trei direc¸ii) Fie !. OD coliniar cu !. 3. OB1 . astfel încât a ! ! ! ! OM = OA + OB + OC¸i s + + = 1: A…rma¸ia reciproc¼ este adev¼rat¼? t a a a ! ! ! Solu¸ie. = . C sunt coplanare. Dac¼ d = 0 ! + b + a c a a ! 0 ! 0! 0 ! 0 ! c . b . 2 R unic determina¸i astfel ca ¸ a t ! ! ! d = b + b + !. respectiv OB.atunci ( )a +( )b +( ) c = 0 . = 0 . b . 2 R. introducând în rela¸ia dat¼. de exemplu. OC 2 ! ¸i OD 2 d (…g. ! = = . . . C trei puncte necoliniare. OC1 ! ! ! ! sunt coliniari cu OA. s c a ! TEOREMA 3. C1 2 OC ¸i DEkOC. deci nu le a a abord¼m. Dac¼.10 1. = t a a c = ..5. sunt evidente. Fie vectorii necoplanari !. 6= 0. . :::. a ! PROPOZITIA 3. rezult¼ AM = AB+ t a a ! + AC adic¼ punctele M . Aplicând propozi¸ia 3. …e EA1 kOB. ! ! Reciproc. deoarece ED OC1 . s s ! ! ! ! ! ! ! ! ! deci OD = OA1 + OB1 + OC1 . Dac¼ ¸ a c a ! ! = 0 . = . deci vectorii !. Pentru orice punct s M din planul ABC exist¼ . OD coplanar cu !. 2 R astfel ca OD = a ! ! ! ! ! ! 0! = OA + OB + OC. A¸adar a c s ! = 0: Cum b ¸i ! sunt necoliniari.2). 3. = 0 . B.6. Atunci exist¼ . ! 2 a t a c ! 2 V3 necoplanari si d 2 V3 . b . deci d = ! + b + !. Deoarece OA1 . E 2 OAB. În acest din urm¼ plan. În planul OAB. Conform propozi¸iei 3. dac¼ = 1 a . atunci exist¼ . c ! ! ! ! ! ! Demonstra¸ie. SPA TIUL VECTORILOR LIBERI ¸ 2) Fie O un punct …xat ¸i A. 2 R astfel ca AM = AB + AC t t a ! ! ! ! ! ! ! sau OM OA = (OB OA) + (OC OA). atunci ! = b + !. ceea ce contrazice ipoteza. a a t .5 t rezult¼ c¼ = 0 . b etc. OC.4 exist¼ . A. rezult¼ = = 0 (prop. . OB 2 b . B. deci . Atunci OE = OA1 + OB1 ¸i OD = OE + ED. Fie OA 2 !.3). ! 2 V3 . Cazurile t a c s ! ! D O. B1 2 OB. atunci = = = 0: + c ! + !+ a b ! Demonstra¸ie.

a3 2 R. a s a a Vom scrie ! = (a1 . a3 ). j . iar egalitatea (3. 3.3). a2 . Atunci r M = x i +y j +z k ¸i vom nota s t s ! ! ! M (x. dac¼ ! 2 V3 . . OB 2 j .2 ! ! ! ! ! ! Fie i . y. i . i . unde OA 2 i . OC 2 k (…g. Deoarece ace¸ti versori sunt s necoplanari. a2 .2) ! = a ! + a ! + a !: a 1 i 2 j 3k DEFINITIE.6). Dac¼ M 2 S. astfel ca: (3. Numerele x.2) se nume¸te expresia analitic¼ a vectorului !. k ). unic determina¸i (teorema a a a t 3. 3. Sistemul (O.3. 3. z) (…g. j .3). a2 . 3. atunci exist¼ a1 . k ) se nume¸te reper cartezian ortogonal s în V3 . a Fie O 2 S. z se numesc coordonatele punctului M în raport cu reperul ! ! ! cartezian (O. COLINIARITATE S I COPLANARITATE ¸ 11 Fig. a3 se numesc coordonatele euclidiene ale ¸ vectorului !.3 ! ! DEFINITIE. atunci vectorul r M 2 V3 de reprezentant OM se ¸ a ! ! ! ! nume¸te vector de pozi¸ie al punctului M . …xat. Fig. j . Numerele reale a1 . k 2 V3 trei versori (k i k = k j k = k k k = 1) astfel ca OA?OB? ! ! ! ! ! ! ?OC. y.

ob¸inem a a t c¼ G1 = G. S¼ se arate c¼ OG = (OA + OB + OC). respectiv. dac¼ exist¼. y = 1 1 (yA yB ). Cum m1 + m2 + ::: + mn 6= 0.3) m1 GM1 + m2 GM2 + ::: + mn GMn = 0 : Dac¼ M este un punct oarecare. M2 . Evident. y = (yA + yB ). z = 1 1 = (zA zB ) : si ¸ În particular. atunci x= 1 1 (xA xB ) . dac¼ M este mijlocul lui [AB]. ! ! rezult¼ c¼ (m1 + m2 + ::: + mn ) G1 G = 0 . de mase m1 . 1 s t a i n. dac¼ G1 ar … un alt t a a a a punct ce satisface ! ! ! ! m1 G1 M1 + m2 G1 M2 + ::: + mn G1 Mn = 0 . Punctele M ¸i M care împart segmentul a s [AB] în raportul respectiv ( 6= 1) se numesc conjugate armonic.4) m1 GM1 + m2 GM2 + ::: + mn GMn = (m1 + m2 + ::: + mn ) M G: Solu¸ie. ! ! ! atunci. Dac¼ AD este median¼. A 6= B. atunci a x= 1 si deci ¸ 1 1 1 (xA + xB ) . :::. B 2 S. a s atunci: ! ! ! ! ! ! AB = OB OA = (xB xA ) i + (yB yA ) j + (zB zA ) k : DEFINITIE. atunci a 2 [AB) ¸i > 0 dac¼ M 2 AB [AB]. deci OD = (OB + OC).1. Într-adev¼r. a t t COROLAR 3. Mn . s a 0 dac¼ M 2 a PROPOZITIA 3. Punctul M 2 AB împarte segmentul [AB] ¸ ! ! 0 în raportul 2 Rn f1g dac¼ M A = M B. Dac¼ A. scazând din (3. yB . Deoarece OA = OM + M A = OM + M B ¸i M B = OB OM . Fie A. z) împarte segmentul [AB] în raportul a A(xA . y. DB = DC. mn . t a a 2 ! ! ! ! 1 ! De asemenea din GA = 2GD ob¸inem OG = (OA + 2OD). B 2 S ¸i OA = xA i + yA j + zA k .7. atunci 1 ! ! ! rM = (rA rB ): 1 ! ! ! ! ! ! ! ! Demonstra¸ie. a . :::. A 6= B si punctul M 2 AB împarte [AB] ¸ a ¸ în raportul .3) ¸i ¸inând seama c¼ G1 Mi GMi = G1 G. B 2 S. Dac¼ M (x. B(xB . yA . Punctul G.12 1. este unic. S¼ se arate c¼ exist¼ un punct G unic determinat astfel încât a a a ! ! ! ! (3. de unde rezult¼ t a 3 a…rma¸ia. adic¼ tocmai rela¸ia din enun¸. zA ). m2 . t s ! ! ! rezult¼ OA = (1 a ) OM + OB. s t a a 3 ! ! ! ! 1 ! Solu¸ie. zB ). z = (zA + zB ) : 2 2 2 PROBLEME REZOLVATE 1) Fie G centrul de greutate al unui triunghi ABC ! ! ! 1 ! ¸i O un punct oarecare din spa¸iu. SPA TIUL VECTORILOR LIBERI ¸ ! ! ! ! ! ! ! ! Dac¼ A. t 2) Fie n puncte materiale M1 . atunci a ! ! ! ! (3. OB = xB i + yB j + zB k . dac¼ M împarte segmentul [AB] în raportul .7.

4) se a a t t ! ! ! ob¸ine folosind faptul c¼ M Mi = M G + GMi . iar punctul G se nume¸te izobaricentrul sistemului de puncte. b) baricentrul nu depinde de ordinea punctelor Mi . zi ). D = d \ P2 . s S¼ remarc¼m c¼: a a a a) punctul G r¼mâne acela¸i când ponderile se înmul¸esc cu un acela¸i num¼r a s t s a real nenul. . mi xG = i=1 n P zG = i=1 yG = i=1 n P n P mi yi . zG ). m2 . t n i=1 G este centrul de greutate al triunghiului M1 M2 M3 . Not¼m C = d \ P1 . iar pentru n = 3. yG .3). mi i=1 m i zi zG = i=1 : n P mi i=1 n P Dac¼ sistemul de puncte este omogen. deci. a ! ! Dac¼ AB ? d. ! Fie AB un vector legat ¸i d s S o dreapt¼. Dac¼ m1 = m2 = ::: = mn 6= 0. yi . yG = yi . atunci n P mi xi . 1 i n.3) se nume¸te baricentrul (centrul de ¸ t s greutate) sistemului de puncte (M1 . s rezult¼ c¼ punctul G este bine determinat prin rela¸ia de mai sus. a n n 1 P 1 P xi .3. iar punctele Mi ¸i numerele reale mi . k ) este un reper cartezian ortogonal în spa¸iu ¸i a t s Mi (xi . M2 . ¸i (3. Putem vorbi deci de proiec¸ia ortogonal¼ t t t a ! pe un alt vector liber nenul !. n i=1 n i=1 = ! DEFINITIE. a ! ! ! d) dac¼ (O. pe care o not¼m ! ! (este a unui vector liber a b a a b un vector liber!). 1 i n. G(xG . Prin A ¸i B ducem planele P1 a s respectiv P2 . perpendiculare pe d. …e O un punct …xat. mn ). atunci CD = 0 . t a s DEFINITIE. Putem. atunci a s t a ! ! este evident c¼ GH a CD. 1 i n. atunci xG = a n 1 P zi . Pentru n = 2 ob¸inem mijlocul segmentului [M1 M2 ]. Vectorul legat CD construit mai sus se nume¸te proiec¸ia ortogo¸ s t ! nal¼ a vectorului legat AB pe dreapta d. Rela¸ia (3. 1 i n …ind date. Punctul G dat de rela¸ia (3. :::. rezult¼ c¼ a a OG = ! ! ! 1 (m1 OM1 + m2 OM2 + ::: + mn OMn ): m1 + m2 + ::: + mn Punctul O …ind …x. j . de…ni proiec¸ia ortogonal¼ a unui vector t a liber ! 2 V3 pe o dreapt¼ ca …ind proiec¸ia ortogonal¼ a unui reprezentant oarecare a a t a ! al vectorului. i . COLINIARITATE S I COPLANARITATE ¸ 13 ! În ceea ce prive¸te existen¸a punctului G. Dac¼ d0 kd atunci proiec¸iile ortogonale ale unui vector legat AB pe d0 a t respectiv d sunt vectori lega¸i echipolen¸i. c) baricentrul nu se schimb¼ dac¼ se înlocuiesc r puncte (r < n) prin baricentrul a a lor având ca pondere suma nenul¼ a ponderilor acestor puncte. :::. Cum GMi = s t ! ! = OMi OG. Mn ) relativ la sistemul de ponderi (m1 . se spune c¼ sistemul de puncte este a a omogen. a ! ! ! ! Dac¼ EF AB ¸i GH este proiec¸ia ortogonal¼ a lui EF pe dreapta d.

3. atunci ! a u a a a s b = = b !k cos ' ¸i c¼ > 0. Atunci a s a ! ! pr! ! = O0 A0 . ] unghiul dintre ei. a c c a c c a ! ! 2) pr! ( !) = pr! !. 1). Deci pr! ! = k!k cos ' (…g. t a Fig. se accept¼ c¼ vectorul nul 0 este ortogonal pe orice vector. t a at ! ! ! ! ! Fie OA 2 !.8.4). atunci exist¼ 2 R astfel încât Dac¼ u a a a b ! = !. dac¼ ' 2 [0. Este clar c¼ dac¼ unghiul dintre ! ¸i ! este '. de exemplu. ! 2 V nf!g. ! Prin conven¸ie. Fie !. SPA TIUL VECTORILOR LIBERI ¸ ! ! ! ! ! DEFINITIE.5 . Fie a b ¸ 0 a 3 k!k cos '. ] ¸ a s a a ! ! ce reprezint¼ unghiul dintre dreptele suport ale vectorilor OA ¸i OB se nume¸te a s s ! unghiul dintre vectorii ! ¸i b . pr! b = A0 B 0 . OB 2 b . a a a b b Demonstra¸ia nu prezint¼ di…cult¼¸i.14 1. 8 2 R. ). ' 2 [0. atunci vectorii ! ¸i b se numesc vectori ¸ a a s 2 ortogonali. < 0 dac¼ ' 2 ( . ] ¸i = 0 dac¼ ' = . a s Evident. 8!. M¼ rimea algebric¼ a proiec¸iei ortogonale are urm¼ toarele ¸ a a t a propriet¼ ti: a¸ ! ! ! ! 1) pr! (! + b ) = pr! ! + pr! b .4 OA0 = k!k cos ' = pr! !: a a b PROPOZITIA 3.Vom justi…ca.5). notat pr! ! se nume¸te m¼ rimea algebric¼ a proiec¸iei ortogonale a a a s a a t b ! vectorului ! pe vectorul b . 3. !. de…ni¸ia nu depinde de alegerea punctului O. ka s a a a s a 2 2 2 !. ! 2 V3 nf 0 g. AB 2 b ¸i OB 2 ! + b (…g. pr! (! + b ) = O0 B 0 : a a c c c A…rma¸ia rezult¼ deoarece O0 B 0 = O0 A0 + A0 B 0 . Num¼rul real DEFINITIE. t ! DEFINITIE. b 2 V3 nf 0 g ¸i OA 2 !. a a a b Fig. b . 3. b 2 V3 nf 0 g.3. Dac¼ unghiul ' = . t a a ! este un versor al vectorului ! !. Num¼rul real ' 2 [0.

No¸iunea de produs scalar î¸i are originea în …zic¼. Atunci avem: t a ! ! ! ! 1) b ! = k b k k!k cos( ') = k!k k b k cos ' = ! b . t¼ ! ! ! = 0 () ! = !. B 2 S3 si A(x1 . Este cunos¸ t s a ! cut c¼ lucrul mecanic efectuat de o for¸a F care ac¸ioneaz¼ asupra unui punct a t¼ t a ! ! ! ! ! material care se deplaseaz¼ cu vectorul d este L = F d = k F kk d k cos '. 8!. 4) ! ! > 0. b = b1 i + b2 j + b3 k . z2 ). ] a s ! ! ¸i b : unghiul dintre a s ! DEFINITIE. ! 0 . b 2 V3 . b 2 V3 nf 0 g. ! b < 0 dac¼ ' 2 ( . Se nume¸te produs scalar al vectorilor !. de…nit prin: notat a ( ! ! ! k!k k b k cos ' . atunci distan¸a dintre punctele a ¸ t A si B. Produsul scalar a doi vectori liberi. Produse cu vectori liberi ! ! 4. 8!. 2 R. ! ! ! ! 2) (! b ) = ( !) b = ! ( b ). !k k!k a1 + a2 + a2 b2 + b2 + b2 ka b 2 3 1 2 3 (expresia analitica a produsului scalar ) ! ! = a2 + a2 + a2 = k!k2 . B) = kABk = (x2 x1 ) + (y2 y1 )2 + (z2 z1 ) : ! ! Demonstra¸ie. atunci: a a ! !=a b +a b +a b . 5) a ¸ a b ! ! ! ! ! ! ! 6) dac¼ ! = a1 i + a2 j + a3 k . Fie !. b 2 V3 nf 0 g. dac¼ ! = 0 sau b = 0 a a ! ! Evident ! b > 0 dac¼ ' 2 [0. ]. z1 ). a a a a 2) Pentru > 0 ob¸inem: t ! ! ! ! (! b ) = k!k k b k cos ' = k !k k b k cos ' = ( !) b . y2 . b 2 V3 a a a (comutativitate). a ! ') = ( !) b . a a a a 2 2 OBSERVATIE. b 2 V3 nf 0 g a a a ! != a b ! ! . 8! 2 V3 nf 0 g. ). a a a a a a 0 ! ! si b sunt ortogonali () ! ! = 0.1. B) este dat¼ de: ¸ a a q ! 2 2 d (A. a a a 1 2 3 . unde a ! ! ' este unghiul dintre F ¸i d . b 2 V3 nf 0 g ¸i ' 2 [0. b 2 V3 num¼rul real ¸ s a a ! ! b . Fie !. atunci: a a ! ! a b a1 b1 + a2 b2 + a3 b3 p cos ' = =p 2 . dac¼ !.1. Produsul scalar al vectorilor liberi are urm¼ toarele propri¸ a et¼ ti: a¸ ! ! ! 1) ! b = b !. a b 1 1 2 2 3 3 8) dac¼ A. y1 . a a a a iar pentru < 0: ! (! b ) = ( a ! ! )k!k k b k cos ' = k !k k b k cos( a a ! deoarece unghiul dintre ! ¸i b este a s '. dac¼ < 0. b . PRODUSE CU VECTORI LIBERI 15 4. B(x2 . 8 a . a ! ! 7) dac¼ !. a a a a ! ! ! ! ! ! ! ! 3) ! ( b + c ) = ! b + a c . notat¼ d (A.4. c 2 V3 a a (distributivitatea fa¸a de adunarea vectorilor). s PROPOZITIA 4.

a a a atunci ¸i cea de a treia pereche de muchii opuse este format¼ din muchii perpens a diculare. 2. Aplicând egalitatea lui Euler punctelor A. deci d1 = !. 13 k d1 k k d2 k 2) Fie A. adic¼ ! ¸i b sunt ortogonali. a a s 2 ! ! ! ! ! ! ! ! 6) Folosind 5) rezult¼ i j = 0. perimetrul este 21+ t p p ! ! ! ! ! ! + 14 + 3. C(4. v u v u v t¼ !! d1 : d2 2 cos = ! ! = p . a a ! ! ! 5) Dac¼ ! ¸i b 2 V3 nf 0 g sunt ortogonali. sau b = 0 sau cos ' = 0. 1. S¼ se demonstreze egalitatea lui Euler : t a ! ! ! ! ! ! AB CD + BC AD + AC DB = 0: ! Solu¸ie. ! Solu¸ie. 3) Se dau punctele A (2. a aria triunghiului ABC ¸i lungimea în¼l¸imii din B. atunci sau k!k = 0 (! = 0 ). dac¼ ! b = 0. kACk = 14. C. B.5). 2).2). …ind unghiul dintre ! ¸i !: S¼ se calculeze: u s v a kv 4 ! !. 8! 2 V3 nf 0 g. k k = 1. egalitatea rezult¼ folosind AB = t a t a ! OB ! OA etc. …e H punctul de intersec¸ie a dou¼ în¼l¸imi. C. ! ! 7) Tinem seama de cele de mai sus ¸i de cos ' = ! b =(k!k k b k). ( ) = . deci ! b = 0. 3. rezult¼ c¼ ¸i CH este s a as în¼l¸ime. rezult¼ c¼ ! b = 6. ¸ s a a 8) Folosim (6). H. Dar 4S 2 = kABk2 kACk2 sin2 A = kABk2 kACk2 kABk2 kACk2 . Dac¼ O este un punct din spa¸iu. a) Cum ! ! = 3. b) Diagonalele paralet u v a a a ! ! ! ! ! ! logramului sunt d1 = ! + b . +a c t ! 4) ! ! = k!k2 cos 0 = k!k2 > 0. a a s a 2 ! ! ! Reciproc. b = ! + 2!. i i = a ! ! ! 2 ! ! = k i k = 1.3). Expresia analitic¼ se ob¸ine atunci folosind a t 1). În plus. 1) Fie ! = ! 3!.16 1. B(3. Atunci: a a a a a a b ! (! + !) = k!k pr! (! + !) = k!k(pr! ! + pr! !) = ! !+ a b c a c a a b a b a b a c ! ! (propozi¸ia 3. at a t at b) Dac¼ într-un tetraedru exist¼ dou¼ perechi de muchii opuse perpendiculare. Astfel se demonstreaz¼ vectorial concuren¸a în¼l¸imilor într-un triunghi. kd2 k = (2! 5!)(2! 5!) = 26: În consecin¸a kd2 k = 26. ]. d2 = ! b . D patru puncte în spa¸iu. j k = 0. Din aceast¼ egalitate ob¸inem: a t a) În triunghiul ABC. a u v u v u !k = p2. 1). a a a a ! deci ' = 2 [0. kBCk = 3. a) a b ! b) lungimile diagonalelor paralelogramului construit pe vectorii ! ¸i b ¸i a s s unghiul dintre ele. s at p p p p ! ! ! Solu¸ie. ! ! = 0 () a a a a a a a ! k!k = 0 () ! = 0 . Cum kABk = 21. B. t ! ! ! 3) Se observ¼ c¼ ! b = k b k pr! ! = k!k pr! b . ! PROBLEME REZOLVATE. atunci ' = . …e ele AH t a at ¸i BH. j j = 1. 3). S¼ se calculeze perimetrul. d2 = 2! 5!: Atunci a a v u v p p ! ! 2 ! kd1 k = k!k = 2. SPA TIUL VECTORILOR LIBERI ¸ Analog se ob¸ine ultima egalitate. k i = 0. k!k = 3.

4. 7 kACk ! ! (AB AC)2 . 5) k a bk =ka b a b a b 3 (identitatea lui Lagrange) . Produsul vectorial a doi vectori liberi. dac¼ !¸i a as ! b sunt necoliniari . c 2 V3 .2. t a s t t ! ! momentul este prin de…ni¸ie vectorul OP F . Fig. dac¼ !¸i a e a as ! 0 . PRODUSE CU VECTORI LIBERI 17 q ! ! 1 cos2 A.2. Se nume¸te produs vectorial al vectorilor ! ¸i b ¸i se noteaz¼ ¸ s a s s a ! ! a b . b 2 V3 .1 ! OBSERVATIE. PROPOZITIA 4. a ! ! ! ! ! 3) (! + b ) ! = ! ! + b a c a c c . 2 ! DEFINITIE. a s a 4. Efectul de rotire pe care îl produce o for¸a F se m¼soar¼ prin ¸ t¼ a a ! momentul for¸ei. deci S = kABk2 kACk2 2 p 2S 19 hb = = ! = p . ! 2 V nf!g. 8 2 R. 8! 2 V3 . a (distributivitate fa¸a de adunarea vectorilor) t¼ ! 4) ! ! = 0 . a a b 0 unghiul dintre a s b 3 unde ! este un versor perpendicular pe planul determinat de reprezentan¸ii lui ! e t a ! ¸i b având aceea¸i origine ¸i orientat dup¼ ” s s s a regula burghiului”¸i anume în sensul s ! de înaintare a unui burghiu când ! se rote¸te c¼tre b printr-un unghi minim (…g. Calculând ob¸inem S = t p 38 . vectorul: ! a ! b = ( ! k!k k b k sin ' ! . Punctul O se mai nume¸te ¸i polul t s s momentului. ! 2 V .1). b . Produsul vectorial are propriet¼ tile: ¸ a¸ ! ! ! ! 1) ! a b = (b a ). 8!. b 2 V3 . 8!. Dac¼ O este un punct …xat ¸i P punctul de aplica¸ie al for¸ei F . Fie !. !. a (anticomutativitate) ! ! ! ! ! 2) (! a b)= ! a b = a b . b 2 V3 ¸i ' 2 [0. 8!. ] a s !¸i ! dac¼ !. a a a ! 2 ! !k2 k!k2 (! !)2 . ! b sunt coliniari ! 4.4.

Rezult¼ c¼ OA00 a a ! se ob¸ine rotind vectorul OA0 în planul t cu un unghi de 900 . atunci a a ! ! ! ! ! = (a b a b a3 b2 ) i + (a3 b1 a1 b3 ) j + (a1 b2 a2 b1 ) k = 2 3 ! ! ! i j k = a1 a2 a3 . atunci ^( !. rezult¼ s s a ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 0 0 c¼ OA OC = OA OC . OD OC = a t ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! OD0 OC .2) ¸i un plan perpendicular pe OC în O. t ! ! 1) Dac¼ !. OD OC = OA OC + OB OC. B 0 . deci: 2) Dac¼ > 0 ¸i a b a s 0 a b a b 3 (! a ! ! ! b ) = k!kk b k sin ' ! = k !kk b k sin '! = ( !) a e a e a ! b: ! b Celelalte cazuri se trateaz¼ analog. Dac¼ ' este unghiul dintre OA ¸i a s ! ! ! ! ! OC. OC 2 c . Analog se ob¸in t ! ! 00 00 00 00 00 0 0 0 OB . !). D0 proiec¸iile ortogonale ale punctelor A. OD00 = OD0 OC. OD 2 d = a + b (…g. Fie A0 . b 2 V3 nf 0 g. b 1 b2 b 3 (expresia analitic¼ a produsului vectorial) a ! 7) k! b k este aria paralelogramului construit pe suporturile reprezentan¸ilor a t ! si ! având aceea¸i origine. adic¼ (! + b ) ! = ! ! + b !. 4. a a c a c c Fig. t ! B respectiv D pe planul . b = b1 i + b2 j + b3 k . OB 2 b . A¸adar OA D B se ob¸ine rotind paralelogramul OA D B cu 900 . 4. atunci kOA0 k = kOAk sin ' ¸i cum unghiul dintre OA0 ¸i OC este 900 . OB 00 = OB 0 OC. OD . Aria unui triunghi ABC este dat¼ de lui a ¸ b s a ! 1 ! A ABC = kAB ACk: 2 Demonstra¸ie. SPA TIUL VECTORILOR LIBERI ¸ ! ! ! ! ! ! ! 6) Dac¼ ! = a1 i + a2 j + a3 k . În concluzie OD00 = OA00 + OB 00 sau. a ! ! ! ! ! ! ! ! ! s 3) Fie OA 2 a. OA00 ?OC. Similar ob¸inem OB OC = OB OC. Fie OA00 = = ! ! ! ! ! ! ! ! ! OA0 OC. atunci: a a ! = k!kk!k sin( ')! = k!kk!k sin '! = ! !: a b a e a b e a b !. s t ! ! ! deci este un paralelogram. folosind rela¸iile t ! ! ! ! ! ! ! ! anterioare. Evident OA0 D0 B 0 este un paralelogram. OA00 ?OA0 . Dar kOA00 k = kOA0 k kOCk. ! 2 V nf!g. !) = ^(!.18 1.2 .

2.1) ! (!. C (4. !). 1. Produsul mixt are urm¼ toarele propriet¼ ti: ¸ a a¸ 1) Dac¼ a ! = a ! + a ! + a !. care este egal cu mixt al vectorilor a b c a a b c 3 ! ! produsul scalar al vectorilor ! ¸i b a s c: ! ! ! (!. Din proprietatea 3 rezult¼ c¼ dac¼ într-un punct P sunt aplicate ¸ a a a mai multe for¸e. atunci momentul rezultantei este egal cu suma momentelor for¸elor t t (Varignon). a . ! = b ! + b ! + b !.3) 4) Folosim de…ni¸ia. ! = c ! + c ! + c !. a 1 i 2 j 3k b 1 i 2 j 3k c 1 i 2 j 3k atunci (4. 1) S¼ se calculeze aria paralelogramului construit a ! = ! + 3!. !) = a c a1 b1 c1 a2 b2 c2 a3 b3 c3 : (expresia analitic¼ a produsului mixt a trei vectori liberi). ! 2 V . a 3 ! ! ! ! v1 v2 a .4. 1. ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! Solu¸ie. !. !. ! ! ! ! j = k k = 0 . b ) = .3. (…g. atunci aria paralelogramului este a a ! ! ! ! kOAk kOBk sin ' = k!k k b k sin ' = k! a a b k. notat (!. PROBLEME REZOLVATE. PRODUSE CU VECTORI LIBERI 19 ! ! ! 6) Se ¸ine seama c¼ i t a j = k ! ! ! ! ! ! ! ! k i = j = i k ¸i i s i = j dezvolta dup¼ elementele primei linii. ! ! = 7 b a 3 ! !k = 7k! !k = 42. Se nume¸te produs ¸ s !.3 OBSERVATIE. OB = b . Produsul mixt a trei vectori liberi. ¸tiind c¼ k!k = p3. a ! ! ! 7) Dac¼ OA = !. AB = 3 i t 2 j + 3 k . DEFINITIE. S¼ se calculeze aria triunghiului a ABC. 0). 4. Determinantul se va Fig. Aria paraleloSolu¸ie. gramului este k v1 v2 b a 2) Fie A ( 1. AB AC = 7 i + ! ! +9 j + 13 k . 3). rezult¼ a ! 2 ! 2 ! 2 ! k! a b k = k!k2 k b k a k!k2 k b k cos2 ' = k!k2 k b k2 a a ! (! b )2 : a ! ! ! ! ! ! ! = j i. 2). j k = i = k j. Atunci ! 1 ! 1p A4ABC = kAB ACk = 299: 2 2 4. AC = 5 i + j + 2 k . k! t a b k = k!kk b k sin = 6. ! = 2! !. t 5) Deoarece sin2 ' = 1 cos2 '. B (2. num¼rul real. 4.3. b . !) = ! ( b a c a c) PROPOZITIA 4. k!k = 4 ¸i pe vectorii v1 a b v2 a b s a a b s ! ^(!. b .

t a ! ! ! 5) (! + !. a at t 3) Produsul mixt este nul dac¼ ¸i numai dac¼ o linie a determinantului din (4. OC 2 !. !. b . !. 4. 3. 2) S¼ se determine volumul V ¸i în¼l¸imea h din D ale tetraedrului ABCD. Atunci volumul kv w v w v w 4 3 este V = 17 3 = 51. !) = . t a t a 4) Dac¼ a ! ! ! ! ! ! OA 2 !. rezult¼: at a a a ! V =kb !k OA0 = k! c b !kk!k jcos 'j = (!. ! sunt coplanari. !) = (!. b . ceea ce este echivalent cu faptul c¼ unul t a a a dintre vectori este combina¸ie liniar¼ a celorlal¸i doi. b . c atunci considerând ca baz¼ paralelogramul OBCM (…g. !). !) = 17(!.1) as a este combina¸ie liniar¼ de celelalte dou¼. b = 5! 4! + 3!. !) = (!. planul determinat de vectorii v s w 4 ! Solu¸ie. C (2. 1) S¼ se determine volumul paralelipipedului cona ! struit pe vectorii ! = ! + 2!. ! c a b !). !. OD 2 b a c !. u v c u c v c 2) 3) 4) Demonstra¸ie. iar unghiul dintre vectorul ! ¸i ku v w v w u s 3 ! ¸i ! este .4 PROBLEME REZOLVATE. k!k = p3. b . SPA TIUL VECTORILOR LIBERI ¸ ! ! ! ! ! (!. 0. ¸tiind c¼ a u v u v w c u v w s a !k = 2p2. a c a¸ a a c ! (!. a . b ). 4. !) este volumul paralelipipedului oblic construit pe suporturile reprezena c ! c t a tan¸ilor vectorilor !. OB 2 b . (!. a c c a c a a c a c ! ! (!.4) ¸i cum OA0 este a s în¼l¸imea paralelipipedului relativ la aceast¼ baz¼. adic¼ sunt coplanari. deoarece k! !k = k!kk!k sin = 3. !. D (1. !. b .20 1. k!k = 2. b . !. 2) Se utilizeaz¼ propriet¼¸ile determinan¸ilor. !) = ! (! !) = k!k t a c u v w u v w u v w u ! !k cos = 6. !) + (!. 1) Se folosesc expresiile analitice ale produsului scalar ¸i ale t s produsului vectorial. b ). b . ! considera¸i cu origine comun¼ . at t Fig. !) = (!. !) : c a a b c 5) Se folosesc propriet¼¸ile determinan¸ilor. 1). 4). 1). (!. ! = ! + ! !. B (0. 3). b . !). b . a s at dac¼ A (1. (!. !) = ( b . ' = ^(!. 5. !) = 0 dac¼ si numai dac¼ !. 4. b . ^(!.

4. PRODUSE CU VECTORI LIBERI

21

! Solu¸ie. AB = t

! ! i +2j

! ! ! ! 3 k , AC = i + 9 j ! 11 k . V =

! ! ! ! ! ! ! (AB; AC; AD) = 13, AB AC = 25 i 4j p 762 13 . Aria 4ABC este , deci h = p 2 762

! ! ! k , AD = 5 j ! ! ! (AB; AC; AD) 6 =

! 3k, 13 . 6

! 4.4. Dublul produs vectorial. DEFINITIE. Dac¼ !; b ; ! 2 V3 , vectorul ¸ a a c ! ! ! ! (b a c ) se nume¸te dublul produs vectorial al vectorilor !; b ; !. s a c ! ! ! PROPOZITIA 4.4. Dublul produs vectorial d = ! ( b ¸ a c ) este un vector ! ! si coplanar cu vectorii b si c ¸ ¸ ! d = ! ! b c ! ! ! : ! b a a c

! ! ! ! ! ! Demonstra¸ie. Din de…ni¸ie d ?!; d ? b !. Dar ¸i b ? b !; !? b !, t t a c s c c c ! ! deci d este coplanar cu b ¸i !. Egalitatea din enun¸ se demonstreaz¼ folosind s c t a expresiile analitice ale produsului vectorial ¸i ale produsului scalar. s OBSERVATIE. Deoarece produsul vectorial nu este asociativ, este obligatorie ¸ e-xisten¸a parantezelor în expresia dublului produs vectorial. Spre exemplu, dac¼ t a ! = ! + !; ! = ! + !; ! = ! + !; atunci ! (! !) = ! + !; iar a i j b j k c k i a b c i j ! ! ! (! a b) != i + k: c ! ! PROPOZITIA 4.5. Dac¼ !; b ; !; d 2 V3 , atunci ¸ a a c (! a ! ! b) (c ! d)= ! ! ! ! a c a d ! ! ! ! : b c b d

Demonstra¸ie. Fie ! = ! t v c produsului scalar, rezult¼: a (! a

! d . Folosind propriet¼¸ile produsului mixt ¸i at s

! ! ! ! ! ! b ) v = (! !) b = ((! d ) !) b = [(! !) d v a c a a c ! ! ! ! ! ! (! d )!] b = (! !)( b d ) (! d )( b !): a c a c a c

! DEFINITIE. Dac¼ !; b ; ! 2 V3 , num¼rul real: ¸ a a c a ! ! ! ! ! ! a a a b a c ! ! ! ! ! ! b a b b b c ! ! ! ! ! ! c a c b c c se nume¸te determinantul Gram al celor trei vectori. s ! PROPOZITIA 4.6. Vectorii !; b ; ! sunt coplanari dac¼ si numai dac¼ deter¸ a c a¸ a minantul lor Gram este nul. ! Demonstra¸ie. Folosind expresiile analitice ale vectorilor !; b ; ! se arat¼ c¼ t a c a a ! !2 determinantul Gram este egal cu (!; b ; c ) . a

22

1. SPA TIUL VECTORILOR LIBERI ¸

5. Probleme 1. Fie ABC un triunghi ¸i M un punct variabil. S¼ se arate c¼ vectorul s a a ! ! ! M A + 2M B 3M C este constant. 2. Dac¼ O este punctul de intersec¸ie al diagonalelor paralelogramului ABCD, a t ! ! ! ! ! iar M un punct oarecare, atunci M A + M B + M C + M D = 4M O. 3. Fie AB ¸i CD dou¼ coarde perpendiculare în cercul de centru O ¸i I punctul s a s ! ! ! ! ! lor de intersec¸ie. S¼ se arate c¼ IA + IB + IC + ID = 4IO. t a a 4. S¼ se arate c¼ G este centrul de greutate al unui triunghi ABC, dac¼ ¸i a a a s ! ! ! ! numai dac¼ GA + GB + GC = 0 . În plus, dac¼ M; N; P sunt mijloacele laturilor a a triunghiului ABC, atunci triunghiurile M N P ¸i ABC au acela¸i centru de greutate. s s 5. Fie Ai , 1 i 6 mijloacele laturilor unui hexagon convex. S¼ se arate c¼: a a a) se poate construi un triunghi cu segmentele [A1 A2 ], [A3 A4 ], [A5 A6 ]; b) triunghiurile A1 A3 A5 ¸i A2 A4 A6 au acela¸i centru de greutate. s s 3 de B. Dac¼ M este un punct a 6. Punctul C se a‡ pe segmentul [AB] la a ¼ 5 ! ! = M! ¸i ! = M! oarecare, s¼ se exprime M C în func¸ie de a a t As b B. 7. Dac¼ punctele A1 , B1 , C1 împart segmentele [BC], [CA], [AB] respectiv în a acela¸i raport , s¼ se arate c¼ segmentele [AA1 ], [BB1 ], [CC1 ] pot … laturile unui s a a triunghi. 8. Dac¼ AD este bisectoarea unghiului A a triunghiului ABC, D 2 (BC), iar a ! ! ! brB + crC . b, c sunt lungimile laturilor [BC] ¸i [AB] ; atuncirD = s b+c 9. Dac¼ a; b; c sunt lungimile laturilor [BC], [CA], respectiv [AB] ale unui a triunghi ABC, iar I centrul cercului înscris în triunghiul ABC, atunci are loc ! ! ! ar + br + cr = (a + b + c) !: r
A B C I

10. S¼ se demonstreze c¼ cele trei drepte care unesc mijloacele muchiilor opuse a a ale unui tetraedru ¸i cele patru drepte care unesc …ecare vârf cu centrul de greutate s al fe¸ei opuse sunt concurente. t 11. Fie A ¸i B dou¼ puncte distincte. Determina¸i mul¸imea punctelor M s a t t ! ! pentru care exist¼ t 2 R astfel încât r! = trA + (1 + t) rB . Caz particular t 2 [0; 1]. a M 12. Punctele C1 , A1 , B1 împart laturile [AB], [BC] respectiv [CA] în rapoartele , , respectiv . Punctele A1 , B1 , C1 sunt coliniare dac¼ ¸i numai dac¼ as a =1 (teorema lui Menelaus). 13. Se dau punctele A (2; 3; 4), B (3; 2; 1), C (0; 1; 2). S¼ se determine un a punct D astfel încât ABCD s¼ …e paralelogram. a 14. a) S¼ se arate c¼ punctele A (1; 5; 2), B (9; 1; 22), C ( 3; 8; 14) sunt a a coliniare; b) Pentru ce valoare a lui punctele A, B ¸i D ( 7; 11; 2 + 12 ) sunt colis niare? c) Punctele A, B ¸i E ( 7; 5 2 ; 2 + 12 ) pot … coliniare? s

5. PROBLEM E

23

! ! ! ! ! 15. S¼ se determine astfel încât vectorii ! = i + 2 j + 4 k , b = i + a a ! ! ! ! ! ! +( 1) j + (6 ) k, c = 2i j + ( + 4) k s¼ …e coplanari. Pentru a 20 ! dup¼ direc¸iile lui ! ¸i !. s¼ se descompun¼ vectorul a a a a t b s c = 9 16. Fie ! !, ! trei vectori necoplanari. m, n p a) Sunt coplanari vectorii ! = ! + ! + !, ! = ! + 2! 3!, ! = u m n p v m n p w = ! + 4! + 9!? m n p b) S¼ se descompun¼ vectorul ! = 2! + 7! + 21! dup¼ direc¸iile vectorilor a a a m n p a t !, !, !. u v w ! ! ! 17. Fie !, b vectori nenuli. S¼ se arate c¼ vectorii ! + b ¸i ! a a a a s a b sunt ! ortogonali dac¼ ¸i numai dac¼ k!k = k b k. as a a ! ! 18. S¼ se arate c¼ vectorii ! = (! b ) ! (! !) b ¸i ! sunt ortogonali. a a u a c a c s a ! ¸i ! sunt doi versori ortogonali, atunci vectorii ! = ! ! ¸i 19. Dac¼ u s v a a u v s ! ! ! sunt ortogonali. b = u + v

! ! 2 20. S¼ se interpreteze geometric egalitatea k! + b k2 = k! a a a b k = k!k2 + a ! 2 +k b k . ! ! 2 ! 21. S¼ se arate c¼ k! + b k2 + k! a a a a b k = 2(k!k2 + k b k2 ). Interpretare a geometric¼. a 22. Dac¼ G este baricentrul sistemului de puncte materiale (M1 ; M2 ; :::; Mn ) a re-lativ la sistemul de ponderi (m1 ; m2 ; :::; mn ), iar M un punct arbitrar, s¼ se arate a n n n P P ! 2 ! 2P ! 2 c¼ a mi kM Mi k = kM Gk mi + mi kGMi k (Stewart).
i=1 i=1 i=1

! ! 23. S¼ se calculeze rezultanta for¸elor F1 = 2! + 3! + !, F2 = ! 3!, dac¼ a t m n p m n a ! = 1, k!k = 2, ](! !) = . k mk p m; p 3 !k = k!k = k!k = 1 ¸i ! + ! + ! = !, s¼ se calculeze 24. Dac¼ k a a b c s a b c 0 a !! + !! + !!. a b b c a c p 25. Fie vectorii ! ¸i !, unde k! = 2, k!k = 2, ](! !) = . S¼ se m s n mk n m; n a 4 ! determine astfel ca vectorii ! = 2! 3! ¸i b = ! + ! s¼ …e ortogonali. a m n s m n a ! ! ! 26. Pentru ce valoare a lui , vectorii ! = i + 2 j + ( u 1) k , ! = v ! ! ! =2i j + 3 k sunt ortogonali? ! ! ! ! 27. Fie vectorii ! = 2! u a b , v = 3! + 2 b , unde k!k = 3, k b k = 4, a a ! iar ! ¸i b sunt ortogonali. S¼ se calculeze lungimile diagonalelor paralelogramului a s a construit pe vectorii ! ¸i ! ¸i unghiul dintre ele. u s v s

28. Se dau punctele A (1; 1; 1), B (2; 1; 1), C (0; 2; 4). S¼ se calculeze a perime-trul ¸i unghiurile triunghiului ABC: s 29. Se dau punctele A (12; 4; 3), B (3; 12; 4), C (2; 3; 4). S¼ se arate c¼: a a a) triunghiul AOB este isoscel; b) triunghiul AOC este dreptunghic; c) s¼ se calculeze perimetrul triunghiului ABC. a

b = i + j + 2 k . a t a ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 44. S¼ se determine un a ! ! astfel încât ! ! = b . ! = 3! + 7! + !. 4. 1. 1. C (1. 2. unghiul dintre vectorii a s b s ! b b a 32. k b k = 5. unde a m n p m n p c m n p mk p p k!k = 2 2. ! ! BC = BC ! CA = 36. b = i + 2 j + k . ! = = i j + k . b . ¸tiind c¼ k!k = 4. ](!. D (4. 6). S¼ se calculeze aria ¸i lungimile diagonalelor paralelogramului construit pe a s ! ! ! ! vectorii ! = ! 2 b . at a a s 45. 3). S¼ se determine volumul paralelipipedului construit pe vectorii !. b = 2! + 3! + 3!. S¼ se calculeze aria paralelogramului construit pe vectorii a a i j ! ! ! ! ! k. ! = 42. Interpretare geometric¼. S¼ se arate c¼ vectorii m a a a b c n a b c p ! = ! + 3 b + 3! sunt coplanari. a a c ! ! = ! + 2! + !. Pentru ce valoare a lui vectorii ! = u s v a ! 2!. 0. a c ! b) lungimea în¼l¸imii paralelipipedului pe baza determinat¼ de ! ¸i b . 1. !. S¼ se arate c¼ vectorii ! = i + j + k . S¼ se calculeze (! + b ) ( b a a a ). 3. b = 3 i +2 j 5 k . b = i + j + k . a c ! ! ! ! ! ! ! ! 43. B ( 1. 0). S¼ se calculeze aria patrulaterului ABCD. c . B (1. !) = . b =2i j + k . Se consider¼ vectorii ! = 2 i +5 j 7 k . 1) sunt a a coplanari. ! = 2! + 3 b . k!k = 2 3. precum ¸i pr ! !. b . 2. Se dau vectorii ! = 2 i + j 3 k . B (5. a 38. 2). 2. 1. ! = i + a a a c ! ! ! ! ! a a v +2 j + 3 k nu sunt coplanari. Se dau punctele A (3. Fie vectorii ! = i a j + k . 33. unde k! = 1. 0). 4). ](!. n s p a 4 ! = ! + 2! + !. ! = 2! + ! sunt coliniari? = u v b u v 39. C (1. 1. S¼ se arate c¼ punctele A ( 4. b . b ) = . D (1. 6. 3). a c Se cere: ! a) volumul paralelipipedului construit pe vectorii !. vector v v a ! 41. care s¼ …e a a a ! ! ! perpendicular pe vectorul ! = 12 i + 5 j a 7k. 1). SPA TIUL VECTORILOR LIBERI ¸ 30. a ! ! ! 34. ! ! ! ! ! ! ! 31. S¼ se cala culeze volumul tetraedrului ABCD ¸i lungimea în¼l¸imii din B pe planul ACDa s at acestui tetraedru. ! = ! + ! !. . 1. S¼ se calculeze aria a triunghiului ABC ¸i lungimea în¼l¸imii din C pe AB. 2. C (4. s at ! ! ! ! ! ! ! 40. S¼ se determine un versor al bisectoarei unghiului C al triunghiului ABC. 4). a ! 35. iar unghiul dintre vectorul ! ¸i planul n p n p m s 3 determinat de vectorii ! ¸i ! are m¼sura . S¼ se descompun¼ vectorul ! = 6 i + 9 j + 14 k ! ! dup¼ direc¸iile vectorilor !. Fie vectorii necoliniari ! ¸i !. 1). 1). B (0. Se dau punctele A ( 1.24 1. u a v a s a a a 3 ! = ! + 2! 37. 1). S¼ se arate c¼ în orice triunghi ABC are loc AB a a ! ! = CA AB. !. S¼ se determine un versor perpendicular pe cei doi vectori. S¼ se determine un vector de norm¼ 26 situat în planul xOy. 1). C (2. S¼ se calculeze a a a ! ¸i !. a unde A (0.

b = ( 1) ! ! ! ! ! ! j + k. b c. Pentru = 2 s¼ se descompun¼ ! a a a a ! dup¼ direc¸iile vectorilor b ¸i !. ! = ! + ! 2!. c a ) = (!. S¼ se arate c¼ ! ( b a a a c)+ b (! !) + ! (! c a c a ! ! ! ! ! ! !2 49. a ! ! b)= 0. PROBLEM E 25 46.5. a i j k b i j k c i j a ! ! ! ! 47. . c ) . b . c = i +4j 2 k s¼ …e coplanari. S¼ se determine astfel încât vectorii ! = i + j a a 4k. ! = ! + 2! s¼ …e 10. a t s c ! ! ! 48. S¼ se determine astfel încât volumul paralelipipedului construit pe vectorii a ! = 2! 3! + !. S¼ se arate c¼ (! a a a b.

.

s t Elementele lui V se numesc vectori. se nume¸te opusul lui x ¸i se noteaz¼ s s a x. +) este grup comutativ. 6) ( x) = ( )x. 8x 2 V . (Reguli de calcul într-un spa¸iu vectorial). V se s t nume¸te spa¸iu vectorial complex. K-spa¸iu t t vectorial. 7) ( + )x = x + x. ¸ t a) (x y) = x y. O mul¸ime nevid¼ V se nume¸te spa¸iu vectorial (sau liniar ) peste ¸ t a s t corpul K dac¼ este înzestrat¼ cu dou¼ legi de compozi¸ie: una intern¼ . notat¼ a a a t a a aditiv. viteze. 2) (x + y) + z = x + (y + z). 2 K. 8 2 K. …e corpul numerelor complexe (C). starea unui sistem în mecanica cuantic¼ etc. 8 . e) ( ) x = ( x) = ( x) . cu urm¼toarele propriet¼¸i: a at 1) x + y = y + x. (x.1. Vom nota. 8x 2 V . Suma dintre vectorul x ¸i opusul vectorului y se noteaz¼ x y ¸i se nume¸te s a s s diferen¸a dintre x ¸i y. iar scalarii prin litere grece¸ti. V se nume¸te spa¸iu vectorial real. 2 K. c) ( )x = x x. 8 . 8 . a 5) 1 x = x. iar când K = C. 2 K. y 2 V. s s t 0 elementul x care intervine în 4) este unic. x) ! x (deci o aplica¸ie a produsului cartezian a a t K V în V ). d) 0 x = 0V . b) 0V = 0V . 8 2 K. 27 . 8x 2 V . 8x 2 V . a 0 0 4) pentru orice x 2 V exist¼ un element x 2 V astfel încât x + x = 0V . 3) exist¼ un element 0V astfel încât x + 0V = x. 8 2 K. În …zic¼ ¸i în ¸tiin¸ele inginere¸ti. simplu. Vectorul 0V din 3) este at a unic ¸i se nume¸te vector nul al spa¸iului V . 8x. De…ni¸ia unui spa¸iu vectorial. a t a 1. 8x 2 V. …e corpul a numerelor reale (R). t s PROPOZITIA 1. as t s t as s t s spa¸iile vectoriale constituie un aparat indispensabil pentru a reprezenta anumite t m¼rimi: for¸e. Când K = R. z 2 V . vectorii cu litere latine. în general. DEFINITIE. 8x 2 V. în loc de spa¸iu vectorial peste corpul K vom spune. Adesea. 8x. y) ! x + y (deci o aplica¸ie a produsului cartezian V V în V ) ¸i una t s extern¼ . 8 2 K. s Propriet¼¸ile 1)-4) spun c¼ (V. y. pentru orice x 2 V . 8x 2 V . y 2 V . De asemenea. 8x. 8) (x + y) = x + y. notat¼ multiplicativ ( . y 2 V . iar cele din K se numesc scalari. Exemple t t În cele ce urmeaz¼ vom nota cu K.CHAPTER 2 Spa¸ii vectoriale t No¸iunea de spa¸iu vectorial este una din no¸iunile cele mai importante în t t t matematic¼ ¸i în aplica¸iile acesteia în alte ¸tiin¸e. 8x.

8x 2 M: Se veri…c¼ u¸or c¼ F (M. de…nim: a s x + y = (x1 + y1 . V un K-spa¸iu vectorial ¸i t t s F (M. este un R-spa¸iu vectorial în raport cu adunarea vectorilor t liberi ¸i înmul¸irea cu un scalar a unui vector liber(prop. xn ) . Fie V un K-spa¸iu vectorial. Opera¸ii cu subspa¸ii vectoriale t t t DEFINITIE.n (K). notat¼ V3 t t a respectiv V2 (cap. deci s a ( x) = 0V = 0V . Vectorul nul este 0 = a t t (0. Înzestrat cu cele dou¼ legi de compozi¸ie K n este un K-spa¸iu vectorial. EXEMPLE. cap. De asemenea. 0). xn ). Demonstra¸ie. e) x + ( x) = (x x) = 0V = 0V . iar K n se nume¸te spa¸iu aritmetic cu n dimensiuni. s Dac¼ x = (x1 . 0). în R .1. 2. cele dou¼ opera a t a a¸ii …ind adunarea matricelor ¸i înmul¸irea cu un scalar a unei matrice. poate … înzestrat¼ cu o structur¼ de K-spa¸iu vectorial. Reciproc. 1 1 Dar ( x) = = x = 1 x = x. notat¼ t s t a Mm. 2 x = ( x1 . 3) + (0. f : M ! V g: Dac¼ f. (1. SPA TII VECTORIALE ¸ f) dac¼ x 2 V si a ¸ 2 K. i = 1. 2. (2. V se . :::. xn ) : De exemplu. s t 2) Fie n 2 N ¸i K n = K K ::: K = (x1 . y 2 S ) x + y 2 S. i = 1. iar opusul vectorului x = (x1 . 2. x + ( ) x = [ + ( )]x = =( ) x = 0 x = 0V .2. dac¼ a 1 1 x = 0V ¸i 6= 0. atunci x = 0V () = 0 sau x = 0V . ( 5)(1. 10). 6. 2) x 2 S. t a 3) Mul¸imea matricelor cu m linii ¸i n coloane cu coe…cien¸ii în K. 2. atunci exist¼ 1 (K …ind corp). t c) ( )x + x = [( ) + ]x = x. 1) = ( 1. V ) = ff .28 2. g 2 F (M. xn ) este vectorul x = ( x1 . 2) + ( 2. deci x = 0V . n . Astfel se poate organiza Rn ca R-spa¸iu at a t vectorial. :::. 2. t s t 4) Fie R [X] mul¸imea polinoamelor în nedeterminata X cu coe…cien¸i în R. 8x 2 M. y = (y1 . xn ) 2 K n . O submul¸ime nevid¼ S ¸ t t a nume¸te subspa¸iu vectorial dac¼: s t a 1) x. x2 . V ) înzestrat cu cele dou¼ legi de compozi¸ie este un a s a a t K-spa¸iu vectorial. iar Cn ca C-spa¸iu vectorial. 2) = ( 5. 0. 3(1. s t În unele aplica¸ii este avantajos s¼ d¼m vectorii lui K n sub form¼ de coloane t a a a 0 1 x1 B x2 C B C x = B : C . 3) = (2. :::. t 5) Fie M o mul¸ime oarecare. 0). :::. d) În c) se ia = . 1). 0. :::. :::. :::. Elementele lui K n se numesc vectori (linie) t n-dimensionali. Propriet¼¸ile 1)-8) se veri…c¼ imediat. yn ) 2 K n ¸i 2 K. R [X] s t este un R-spa¸iu vectorial. de…nim a s (f + g) (x) = f (x) + g (x) . t 2. :::. a) (x y) + y = [(x y) + y] = x: b) În a) se ia x = y.1). în R3 . Subspa¸ii vectoriale. f) Conform b) ¸i d). 1). 0) = (3. t t În raport cu adunarea polinoamelor ¸i înmul¸irea unui polinom cu un scalar. n: B C @ : A xn În acest caz K n va … numit spa¸iul vectorilor coloan¼ n-dimensionali. s 0V = 0 x = 0V . xi 2 K. 1) Mul¸imea vectorilor liberi din spa¸iu sau din plan. În particular s t Rn se nume¸te spa¸iu aritmetic real cu n dimensiuni. xi 2 K. ( f ) (x) = f (x) . 2 K ) x 2 S. xn + yn ). V ) ¸i 2 K.

Mai general. deoarece 0V 2 V1 \V2 . pentru orice indice i. de…nim suma ¸ a a t subspa¸iilor V1 ¸i V2 . x = (x1 . x1 2 V1 . este un subspa¸iu vectorial al t lui K n . mul¸imile V1 = f(x. OPERA TII CU SUBSPA TII VECTORIALE ¸ ¸ ¸ 29 Mul¸imea S înzestrat¼ cu legile induse de (x. b] ! R. notat¼ V1 + V2 . x = x1 + x2 . 8 . …e m 2 N. iar V cel mai mare subspa¸iu posibil al lui V . 2 K. 1) Mul¸imea f0V g este un subspa¸iu vectorial al lui V numit subt t spa¸iu nul. i = 1. În general.2. f continu¼g este un subspa¸iu vectorial al lui F([a. y) ! x + y ¸i (x. 2. i = 1. de grad n. t Demonstra¸ie. b]. grad g).2. a t s t 2) În K n consider¼m. t 4) Fie a. atunci grad( f + g) max(grad f. C([a. (Criteriul subspa¸iului). g 2 Rn [X] ¸i . vom considera c¼ s t a Sp ( ) = f0V g. deci x + y 2 Vi . xi+1 . Mul¸imea M t t t t se nume¸te sistem de generatori pentru Sp (M ). b]. Prin conven¸ie. deci Rn [X] s este un subspa¸iu vectorial al lui R [X]. xi 2 Vi . 2 K ) x + y 2 S. 0) . b]. R). a s a t 1 i n. b]. R) = = ff : [a. Intersec¸ia t t s t acestor subspa¸ii vectoriale este cel mai mic subspa¸iu vectorial (în raport cu int t cluziunea) care con¸ine M . reuniunea a dou¼ subspa¸ii vectoriale ale unui spa¸iu ¸ a t t vectorial nu este subspa¸iu vectorial. a < b. :::. 0K . i = 1. t t Si = fx 2 K n . m n. Orice subspa¸iu diferit de aceste a t t dou¼ subspa¸ii se nume¸te subspa¸iu propriu. Dac¼ V1 si V2 sunt dou¼ subspa¸ii vectoriale ale lui V . y 2 V1 \ V2 . este un subspa¸iu vectorial al lui R [X]. a t PROPOZITIA 2. y 2 S si . De remarcat c¼ V1 \V2 6= . t PROPOZITIA 2. 2. Se nume¸te subspa¸iu vectorial generat de M ¸i se noteaz¼ Sp (M ) ¸ s t s a intersec¸ia tuturor subspa¸iilor vectoriale ale lui V care con¸in M . Exist¼ subspa¸ii vect t a t toriale ale lui V care con¸in submul¸imea M (spre exemplu V însu¸i). În general. atunci x. ¸ V este subspa¸iu vectorial t EXEMPLE. x + y 2 V1 \ V2 . V2 sunt dou¼ subspa¸ii vectoriale ale lui V . y) ! x este un t a s K-spa¸iu vectorial. orice intersec¸ie de subspa¸ii vectoriale este un sub¸ t t spa¸iu vectorial. ¸ a ¸ a t atunci V1 \ V2 este un subspa¸iu vectorial al lui V . ng: OBSERVATIE.1. t DEFINITIE. Submul¸imea S K n format¼ din to¸i t a t vectorii ce au pe m componente …xate elementul 0K . R). 2 R. DEFINITIE. x = x1 + ::: + xn . Cele t t dou¼ subspa¸ii se numesc improprii sau triviale. t Fie acum M o submul¸ime a unui K-spa¸iu vectorial V . cu coe…cien¸i în R. t t¼ OBSERVATIE. Într-adev¼r. a deoarece Vi sunt subspa¸ii vectoriale. iar V se nume¸te subspa¸iu total. SUBSPA TII VECTORIALE. t 3) Fie n 2 N . Mul¸imea Rn [X] a polinoamelor în nedeterminata X. dac¼ t t a a f. Dac¼ V1 . mul¸imile a t Se veri…c¼ u¸or c¼ Si este subspa¸iu vectorial al lui K n . De exemplu. R) t F([a. În consecin¸a. S ¸ t () 8x. :::. xn )g : . pentru orice 1 i n. b 2 R. xi 1 . y 2 Vi . x2 2 V2 g: Analog se poate de…ni: V1 + V2 + ::: + Vn = fx 2 V . ca …ind: t s a V1 + V2 = fx 2 V . De asemenea t a dac¼ x. f0V g este cel mai mic (fa¸a de incluzit s t t¼ une) subspa¸iu posibil al lui V . Submul¸imea C([a.

Aceasta este imediat¼. de exemplu. Mai general. cu xi 2 Vi . V2 sunt subspa¸ii t vectoriale. PROPOZITIA 2. În consecin¸a x1 = x1 ¸i x2 = x2 . deoarece dac¼ a a x1 2 V1 . Cum suma este direct¼. S¼ ar¼t¼m acum incluziunea invers¼. Suntem deci a a t condu¸i la examinarea condi¸iilor în care descompunerea este unic¼. V2 ale unui subspa¸iu ¸ a a t t vectorial V sunt suplementare în V . y). V1 + V2 este un subspa¸iu vectorial. x 2 Rg. x2 2 V2 . atunci x = x1 + x2 cu xi 2 Vi . cu xi 2 Vi . suma subspa¸iilor vectoriale V1 . A¸adar x este în intersec¸ia tuturor subspa¸iilor s t t care con¸in V1 [ V2 . y 2 R2 . iar V1 \ V2 = f0V g. Fie acum t a x. Atunci 0V = 0V + 0V 2 V1 + V2 ¸i t s 0V = y + ( y). Dac¼ V1 . Dac¼ x 2 V1 + V2 . a b) V1 \ V2 = f0V g. Fie x 2 V1 +V2 ¸i S un spa¸iu a a s t vectorial ce con¸ine V1 [ V2 . 2. dar (1. V1 . Dac¼ s a . V2 subspa¸ii vectoriale ale unui spa¸iu vectorial V . V2 . n. Fie V1 . x2 x2 2 V2 . Atunci R2 = V1 V2 = = t V1 V3 = V2 V3 . Dar x1 x1 2 V1 . adic¼ x 2 Sp (V1 [ V2 ). Vn t este direct¼ ¸i se noteaz¼ V1 ::: Vn . 0) 2 V1 ¸i t s (0.3. atunci: ¸ a t a) V1 + V2 este subspa¸iu vectorial al lui V . x) . 8i = 1. 2 K atunci x + y = ( x1 + y1 ) + ( x2 + y2 ). 0) + (0. deci scrierea este unic¼. 1) = (1. OBSERVATIE. t dar reuniunea lor nu este subspa¸iu vectorial al lui R2 . dac¼ orice x 2 V1 + ::: + Vn se scrie în mod a s a a unic sub forma x = x1 + x2 + ::: + xn . x) . A…rma¸ia t t rezult¼ dac¼ ar¼t¼m V1 [ V2 a a aa V1 + V2 . deci a a a V1 \ V2 = f0V g. a EXEMPLE. PROPOZITIA 2. deci x + y 2 V1 + V2 . ¸ t t Urm¼ toarele a…rma¸ii sunt echivalente: a t a) Suma V1 + V2 este direct¼ . i = 1. Conform a). 2. x 2 Rg. V2 = f(0. deoarece (1. Similar V2 V1 + V2 . xi 2 Vi . Cum V1 . a))b) Fie y 2 V1 \ V2 . dac¼ V = V1 V2 . Fie x. deci x1 x1 = 0 0 0 x2 x2 = 0V . Demonstra¸ie. 0) . 1) 2 V1 [ V2 . t b) Vom ar¼ta mai întâi c¼ V1 +V2 Sp (V1 [ V2 ). 2. dac¼ orice vector x 2 V1 + V2 se scrie în mod unic sub forma a a x = x1 + x2 . rezult¼ c¼ xi + yi 2 Vi . În consecin¸a t t¼ xi 2 S. scrierea …ind unic¼. V3 sunt subspa¸ii vectoriale ale lui R2 . V2 = f(0. Atunci a a . Se spune c¼ dou¼ subspa¸ii vectoriale V1 . V2 sunt subspa¸ii vectoriale ale lui V . x 2 Rg.4. i = 1. y 2 Rg R2 sunt subspa¸ii vectoriale ale lui R2 . V3 = f(x. t a a aa a Sp (V1 [ V2 ) V1 + V2 . 1) Fie V1 = f(x. :::. Atunci x = x1 + x2 cu x1 2 V1 . i = 1. Demonstra¸ie. x = x1 + x2 . y 2 V1 + V2 . s t a DEFINITIE. rezult¼ y = 0V . c¼ R2 = V1 V3 . 2 atunci x1 x1 = a 0 0 0 0 x2 x2 . cu xi . t b) V1 + V2 = Sp (V1 [ V2 ). 1) 2 V2 .30 2. Dac¼ V1 V2 sau V2 V1 atunci = a V1 [ V2 este subspa¸iu vectorial al lui V ¸i în acest caz V1 [ V2 = V2 respectiv t s V1 [ V 2 = V 1 . t¼ s a DEFINITIE. 2 deci x 2 S. y1 2 V1 ¸i x2 . deci V1 + V2 6= . atunci x1 = x1 + 0V 2 V1 + V2 . i = 1. ¸ a Nu înseamn¼ c¼ vectorii x1 . Vom ar¼ta. SPA TII VECTORIALE ¸ x 2 Rg R2 . y = y1 + y2 cu x1 . y2 2 V2 . Atunci x = x1 + x2 . În consecin¸a a a t¼ V1 + V2 este un subspa¸iu vectorial. x2 sunt unici (Construi¸i un exemplu!). i = 1. a) Este clar c¼ 0V 2 V1 + V2 . a deci V1 [ V2 V1 + V2 . 0 0 0 0 0 b))a) Dac¼ x = x1 + x2 . Suma subspa¸iilor vectoriale V1 ¸i V2 se nume¸te direct¼ ¸i se ¸ t s s a s noteaz¼ V1 V2 . adic¼ V1 V1 + V2 .

rezult¼ x = y = 0. t a t¼ a V = F (D. 2 2 3. În Rn (n 2). 0) . :::. o mul¸ime simetric¼ fa¸a de origine (adic¼ x 2 D ) x 2 D). x2 . ym din M . s¼ remarc¼m c¼ dac¼ S este un a a a a a subspa¸iu vectorial al lui V ce con¸ine M . unde 1 . 0. 0. Se nume¸te ¸ s combina¸ie liniar¼ a vectorilor x1 . rezult¼ y = 0. xn g un sistem …nit de n vectori din V . y) = (0. Fie V un K-spa¸iu vectorial si M o submul¸ime nevid¼ a lui V . y = 1 y1 + ::: + m ym doi vectori din M ¸i . xn ) = = x1 e1 + x2 e2 + ::: + xn en : În particular pentru n = 2. 1. y1 . a a 2) Fie D R. Întrs t adev¼r. :::. 1) : Orice vector x = (x1 . Fie acum (x. xn 2 V . 0). deci a a t t 0 0 0 Sp (M ) M . 0. DEPENDEN T A S I INDEPENDEN T A LINIAR A ¸ ¸¼ ¸ ¸¼ 31 (x. 0) + (y. 2 K. de forma x = 1 x1 + t a +::: + n xn . xn . deci M S. 0. :::. 1) ¸i (2.1. Dac¼ x 2 M . COM BINA TII LINIARE. :::. iar din (x. Fie V un K-spa¸iu vectorial si x1 . 0) + (0. xn ) 2 Rn este combina¸ie liniar¼ de e1 . 3e2: DEFINITIE. Fie M mul¸imea combina¸iilor liniare ale vectorilor din M .1. 0 . x2 . 5. deci (x. xn ) = (x1 . deoarece pentru orice 0 x 2 M. Subspa¸iul t ¸ t vectorial generat de fx1 . deci M 6= . deci (x. în consecin¸a. :::. o familie …nit¼ de vectori a a a fx1 . e2 . Sisteme de generatori. e1 = (1. §1). :::. xn g M ¸i scalarii 1 . consider¼m vectorii a e1 = (1. :::. xn g este mul¸imea combina¸iilor liniare cu vectorii t t x1 . :::. e2 = (0. a DEFINITIE. t ¸ t a Atunci subspa¸iul vectorial generat de M coincide cu mul¸imea tuturor combina¸iilor t t t liniare ale vectorilor din M . 2 . :::. :::. atunci S con¸ine mul¸imea combina¸iilor t t t t t 0 0 liniare ale vectorilor din M . en = (0. n 2 K astfel încât x = 1 x1 + ::: + n xn . 0) + ::: + (0. Cum (x.¼ 3. y) = (x y. e2 = (0. y) 2 V1 + V3 . V1 mul¸imea func¸iilor pare din V ¸i V2 mul¸imea func¸iilor t t s t t impare din V . Dependen¸a ¸i t t¼ s independen¸a liniar¼ t¼ a Fie V un K-spa¸iu vectorial. În plus M t M . :::. Fie fx1 . Orice parte …nit¼ a lui V se nume¸te sistem de t a s vectori sau familie …nit¼ de vectori din V . unde a t f (x) f ( x) f (x) + f ( x) h (x) = 2 V1 ¸i g (x) = s 2 V2 . t a deoarece (x1 . SISTEM E DE GENERATORI. :::. 0). y) 2 V1 . atunci 0V = x x 2 M . Se nume¸te combina¸ie liniar¼ a vectorilor din M . Atunci V1 ¸i V2 sunt subspa¸ii vectoriale suplementare în V . :::. y). x = 1 x 2 M . n 2 K ¸i se numesc coe…cien¸ii combina¸iei liniare. s TEOREMA 3. xn . Fie acum a 0 x = 1 x1 + ::: + n xn . :::. 0. Demonstra¸ie. 3) = 2e1 s Fie acum o submul¸ime nevid¼ M t a V. R) (ex. :::. en .1. COROLAR 3. orice vector ¸ s t a x 2 V cu proprietatea urm¼toare: exist¼ n 2 N . y) 2 V3 . :::. deci x + y 2 M ¸i. xn orice vector x 2 V . y) 2 V1 \ V3 . :::. orice func¸ie f se scrie în mod unic sub forma f (x) = h (x) + g (x). a s t¼ 0 0 M este subspa¸iu vectorial al lui V . Pentru incluziunea invers¼. t t t 0 Vom ar¼ta mai întâi c¼ M este subspa¸iu vectorial al lui V care con¸ine M . Prin urmare M Sp (M ). s Atunci x + y = x1 + ::: + y1 + ::: + m ym este o combina¸ie t n xn + 1 0 liniar¼ a vectorilor x1 . :::. :::. s t t EXEMPLU. 0) . Combina¸ii liniare. 2 . :::.

32

2. SPA TII VECTORIALE ¸

În particular, pentru orice vector nenul x 2 V , subspa¸iul generat de fxg este t mul¸imea f x; 2 Kg numit¼ dreapta vectorial¼ generat¼ de x. De asemenea, dac¼ t a a a a x 6= 0V ¸i y 2 f x; 2 Kg, subspa¸iul generat de vectorii x; y 2 V este mul¸imea s t t f x + y; ; 2 Kg numit¼ plan vectorial generat de x si y. a ¸ DEFINITIE. Se spune c¼ vectorii x1 ; :::; xn din V formeaz¼ un sistem de gene¸ a a ratori pentru V , dac¼ subspa¸iul vectorial generat de fx1 ; :::; xn g coincide cu V , a t adic¼ pentru orice x 2 V exist¼ 1 ; :::; n 2 K astfel ca x = 1 x1 + ::: + n xn . a a

EXEMPLE. 1) În Rn [X], vectorii 1; X; :::; X n constituie un sistem de generatori. 2) În R3 , vectorii v1 = (1; 1; 1) ; v2 = (0; 1; 1) ; v3 = (0; 0; 1) formeaz¼ un sistem a de generatori. Într-adev¼r, …e x 2 R3 ; x = (x1 ; x2 ; x3 ). Trebuie s¼ ar¼t¼m c¼ a a aa a putem determina 1 ; 2 ; 3 astfel încât x = 1 v1 + 2 v2 + 3 v3 . Aceast¼ rela¸ie a t se mai scrie (x1 ; x2 ; x3 ) = ( 1 ; 1 + 2 ; 1 + 2 + 3 ), de unde 1 = x1 ; 1 + 2 = = x2 ; 1 + 2 + 3 = x3 . Rezult¼ 1 = x1 ; 2 = x2 x2 ; 3 = x3 x2 , deci a v1 ; v2 ; v3 formeaz¼ un sistem de generatori în R3 . a DEFINITIE. Vom spune c¼ vectorii x1 ; :::; xn din V sunt liniar independen¸i ¸ a t (sau c¼ familia fx1 ; :::; xn g este liber¼ ) dac¼ din 1 x1 + ::: + n xn = 0V rezult¼ a a a a = 2 = ::: = n = 0. Vom spune c¼ vectorii x1 ; :::; xn din V sunt liniar a 1 dependen¸i (sau c¼ familia fx1 ; :::; xn g este legat¼ ) dac¼ exist¼ scalarii 1 ; :::; n nu t a a a a to¸i nuli astfel încât 1 x1 + ::: + n xn = 0V . O familie in…nit¼ de vectori din V se t a nume¸te liniar independent¼ sau liber¼ dac¼ orice submul¸ime …nit¼ a sa este liniar s a a a t a independent¼. a OBSERVATII. 1) Orice subfamilie a unei familii libere este o familie liber¼. ¸ a 2) Elementele unei familii libere sunt nenule. 3) Orice suprafamilie a unei familii legate este o familie legat¼. a EXEMPLE. 1) În Rn [X], familia f1; X; :::; X n g este liniar independent¼, deoaa rece orice polinom nul are to¸i coe…cien¸ii nuli. t t 2) În Rn , vectorii e1 = (1; 0; :::; 0) ; e2 = (0; 1; 0; :::; 0) ; :::; en = (0; :::; 0; 1) sunt liniar independen¸i, deoarece din 1 e1 + ::: + n en = 0 se ob¸ine 1 = ::: = n = 0. t t 3) În R3 , vectorii x1 = (1; 0; 0) ; x2 = (0; 1; 1) ; x3 = (1; 1; 1) sunt liniar dependen¸i deoarece x1 + x2 x3 = 0. t 4) În Mm;n (R), matricele Eij ; i = 1; m; j = 1; n date de 0 1 0 ::: 0 ::: 0 B ::: ::: ::: ::: ::: C B C Eij = B 0 ::: 1 ::: 0 C ! i B C @ ::: ::: ::: ::: ::: A 0 ::: 0 ::: 0 # j

sunt liniar independente. 5) În R3 , vectorii v1 = (1; 1; 1) ; v2 = (0; 1; 1) ; v3 = (0; 0; 1) sunt liniar independen¸i. Într-adev¼r, dac¼ 1 ; 2 ; 3 2 R satisfac 1 v2 + 2 v2 + 3 v3 = (0; 0; 0), t a a atunci 1 = 0; 1 + 2 = 0; 1 + 2 + 3 = 0, de unde 1 = 2 = 3 = 0. PROPOZITIA 3.1. Fie V un K-spa¸iu vectorial si x1 ; :::; xn vectori în V . ¸ t ¸ Pentru ca familia fx1 ; :::; xn g s¼ …e legat¼ este necesar si su…cient ca unul dintre a a ¸ vectorii xi s¼ …e combina¸ie liniar¼ de ceilal¸i. a t a t

¼ 4. BAZ A. DIM ENSIUNE

33

Demonstra¸ie. Dac¼ familia fx1 ; :::; xn g este legat¼, atunci exist¼ scalarii 1 ; t a a a :::; n nu to¸i nuli astfel ca 1 x1 + ::: + n xn = 0V . Dac¼, de exemplu, 1 6= 0, t a 1 1 atunci x1 = t a 2 x2 ::: n xn , deci xi este combina¸ie liniar¼ de x2 ; :::; xn : 1 1 Reciproc, dac¼, de exemplu, x1 = 2 x2 + ::: + n xn , 2 ; :::; n 2 K, atunci 1 x1 + a ( 2 ) x2 + ::: + ( n ) xn = 0V , ceea ce arat¼ c¼ familia fx1 ; x2 ; :::; xn g este legat¼, a a a deoarece coe…cientul lui x1 este 1, deci nenul. 4. Baz¼. Dimensiune a Familiile de vectori care sunt simultan sisteme de generatori ¸i familii libere vor s juca un rol fundamental în ceea ce urmeaz¼. a DEFINITIE. Fie V un K-spa¸iu vectorial. Se spune c¼ familia fe1 ; :::; en g de ¸ t a vectori din V este o baz¼ în V dac¼ vectorii e1 ; :::; en sunt liniar independen¸i ¸i a a t s genereaz¼ V . a TEOREMA 4.1. Familia F = fe1 ; :::; en g este baz¼ în V dac¼ si numai dac¼ a a ¸ a orice vector x 2 V se exprim¼ în mod unic ca o combina¸ie liniar¼ de vectorii a t a e1 ; :::; en . Demonstra¸ie. Necesitatea. Familia F …ind baz¼ în V , exist¼ 1 ; :::; n 2 K t a a astfel încât x = 1 e1 + ::: + n en . Dac¼ ar exista 1 ; :::; n 2 K astfel ca x = a 1 )e1 +:::+( n n )en = 0V . Familia fe1 ; :::; en g …ind 1 e1 +:::+ n en , atunci ( 1 liber¼, rezult¼ 1 a a a 1 = 2 2 = ::: = n n = 0, adic¼ 1 = 1 ; :::; n = n , deci scrierea lui x ca o combina¸ie liniar¼ de e1 ; e2 ; :::; en este unic¼. t a a Su…cien¸a. Cum orice vector x 2 V se scrie în mod unic ca o combina¸ie liniar¼ t t a de e1 ; e2 ; :::; en , rezult¼ c¼ familia fe1 ; :::; en g genereaz¼ V . Fie acum 1 ; :::; n 2 K a a a astfel încât 1 e1 +:::+ n en = 0V . Cum 0 e1 +:::+0 en = 0V ¸i scrierea elementului s nul este unic¼, rezult¼ 1 = 2 = ::: = n = 0, adic¼ familia fe1 ; :::; en g este liber¼, a a a a deci este baz¼ în V . a DEFINITIE. Fie V un K-spa¸iu vectorial ¸i B = fe1 ; :::; en g o baz¼ în V . Atunci ¸ t s a pentru orice x 2 V exist¼ o familie unic¼ de scalari din K, f 1 ; :::; n g astfel încât a a x = 1 e1 + ::: + n en . Scalarii 1 ; :::; n se numesc coordonatele sau componentele lui x în raport cu baza B : Este evident¼ a TEOREMA 4.2. Dac¼ B = fe1 ; :::; en g este baz¼ în V si x = x1 e1 + ::: + xn en , a a ¸ y = y1 e1 + ::: + yn en , atunci x + y = (x1 + y1 )e1 + ::: + (xn + yn )en ; x = x1 e1 + ::: + xn en ; x = x1 e1 + ::: + xn en ; 2 K: COMENTARIU. Teorema scoate în eviden¸a importan¸a no¸iunii de baz¼. Opet¼ t t a ra¸iile de…nite în mod abstract într-un spa¸iu vectorial devin opera¸ii uzuale cu t t t numere ¸i anume cu coordonatele vectorilor relativ la acea baz¼: s a DEFINITIE. Spunem c¼ spa¸iul vectorial V este de dimensiune n sau n-dimen¸ a t sional ¸i se noteaz¼ dim K V = n dac¼ exist¼ în V n vectori liniar independen¸i s a a a t ¸i orice n + 1 vectori sunt liniar dependen¸i. În acest caz spa¸iul se nume¸te …nits t t s dimensional. Spa¸iul vectorial care con¸ine o familie liber¼ in…nit¼ se nume¸te t t a a s in…nit-dimensional. Deoarece orice sistem de n + 1 vectori este legat rezult¼ c¼ toate sistemele de a a vectori care con¸in mai mult de n vectori este legat. În consecin¸a dimensiunea t t¼ 2 K:

34

2. SPA TII VECTORIALE ¸

unui spa¸iu vectorial este num¼rul maxim de vectori liniar independen¸i din acest t a t spa¸iu vectorial. t TEOREMA 4.3. Într-un spa¸iu vectorial V de dimensiune n exist¼ o baz¼ t a a format¼ din n vectori; mai mult, orice sistem de n vectori liniar independen¸i din a t V constituie o baz¼ a lui V . a Demonstra¸ie. Cum V este de dimensiune n, exist¼ un sistem de vectori liniar t a independen¸i, S = fe1 ; e2 ; :::; en g. Vom ar¼ta c¼ S este sistem de generatori, deci t a a baz¼ a lui V . Fie x 2 V . Vectorii x; e1 ; e2 ; :::; en sunt liniar dependen¸i, deci a t exist¼ ; 1 ; 2 ; :::; n 2 K, nu to¸i nuli astfel încât x + 1 e1 + ::: + n en = 0V . a t Atunci 6= 0, deoarece în caz contrar, S ar … liniar dependent. În consecin¸a t¼ 1 x= ( 1 e1 + ::: + n en ), deci S este sistem de generatori. TEOREMA 4.4. Dac¼ B = fe1 ; :::; en g este baz¼ în V , atunci dimK V = n. a a Demonstra¸ie. Evident în V exist¼ n vectori liniar independen¸i. Fie S = t a t = fx1 ; :::; xn ; xn+1 g un sistem format din n + 1 vectori. Presupunem prin absurd c¼ S este liber. Atunci x1 = 1 e1 + 2 e2 + ::: + n en . Cum x1 6= 0V rezult¼ c¼ a a a t 1 ; 2 ; :::; n nu sunt to¸i nuli. Renumerotând eventual elementele lui B, putem presupune c¼ 1 6= 0. În consecin¸a putem scrie e1 = 1 x1 + 2 e2 + ::: + n en . a t¼ Cum x2 = 1 e1 + 2 e2 + ::: + n en , ¸inând seama de expresia lui e1 rezult¼ c¼ t a a x2 = 1 x1 + 2 e2 + ::: + n en . Dac¼ 2 = 3 = ::: = n = 0, atunci x2 = 1 x1 , a deci vectorii x1 , x2 sunt liniar dependen¸i, ceea ce contrazice ipoteza c¼ S este t a liber. Renumerotând convenabil elementele lui B, putem presupune c¼ 2 6= 0. a Atunci din expresia lui x2 rezult¼ c¼ e2 = 1 x1 + 2 x2 + 3 e3+ ::: + n en , x3 = a a = 1 x1 + 2 x2 + 3 e3+ ::: + n en . Procedând din aproape în aproape, ob¸inem c¼ t a xn+1 = 1 x1 + 2 x2 + ::: + n xn , ceea ce contrazice ipoteza c¼ S este liber. A¸adar a s S este liniar dependent, deci dimK V = n. TEOREMA 4.5. (Teorema bazei incomplete) Fie V un spa¸iu vectorial de dit mensiune n. Pentru orice parte liber¼ S = fx1 ; :::; xp g din V , p < n, exist¼ vectorii a a xp+1 ; :::; xn 2 V astfel încât fx1 ; :::; xp ; xp+1 ; :::; xn g s¼ …e baz¼ în V . a a Demonstra¸ie. Fie V = Sp(S): Atunci dimV = p < n, V 6= V . A¸adar t s 0 0 V V 6= ¸i nu con¸ine 0V . Orice x 2 V V formeaz¼ împreun¼ cu S un sistem s t a a liber. Într-adev¼r, dac¼ S [ fxg ar … legat, ar exista 1 ; 2 ; :::; p ; 2 K nu to¸i a a t nuli astfel încât 1 x1 + ::: + p xp + x = 0V . Dac¼ = 0, ar rezulta c¼ S este legat, a a 0 1 deci 6= 0. Atunci x = ( 1 x1 + ::: + p xp ), adic¼ x 2 V , ceea ce contrazice a 0 0 faptul c¼ x 2 V V . Not¼m xp+1 = x, deci S = fx1 ; :::; xp ; xp+1 g este liber. Fie a a 00 0 00 V = Sp(S ), dimV = p + 1. Dac¼ p + 1 < n se repet¼ procedeul de mai sus. a a 00 0 Alegem xp+2 2 V V ¸i sistemul S [ fxp+2 g este liber etc. Ob¸inem astfel din s t aproape în aproape un sistem liber B = fx1 ; :::; xn g care conform teoremei 4.3 este baz¼ în V . a EXEMPLE. 1) În V3 orice trei vectori necoplanari formeaz¼ o baz¼ (teorema a a ! ! ! 3.6, prop. 3.5, cap. 1). În particular f i ; j ; k g este o baz¼, numit¼ baza canonic¼ a a a a lui V3 . Deci dimV3 = 3: Similar în V2 orice doi vectori liberi necoli-niari formeaz¼ a o baz¼, deci dimV2 = 2: În V1 orice vector nenul este baz¼, deci dimV1 =1: a a 2) În Rn (n 2) vectorii e1 = (1; 0; :::; 0), e2 = (0; 1; 0; :::; 0) ; :::; en = (0; :::; 0; 1) formeaz¼ o baz¼, deci dimR Rn = n. Cum pentru orice x 2 Rn ; x = (x1 ; x2 ; :::; xn ) a a avem x = x1 e1 + ::: + xn en , rezult¼ c¼ coordonatele în baza canonic¼ a unui a a a
0 0 0

de asemenea. pentru orice a 2 R . X. 1. Pe de alt¼ parte. polinoamele pi = (X a) . 1. m. polinoamele 1. 1) . D2 f (a) . (X 2 n 2 0 a) . 3. coincizând cu componentele lui x. deci: 1! 2! 3! 1 1 1 2 3 f = f (a) + Df (a) (X a) + D3 f (a) (X a) + D3 f (a) (X a) : 1! 2! 3! În general. pentru c¼ a x = 2v1 v2 + 2v3 . Dn f (a) . en g se nume¸te baza canonic¼ a lui Rn . p3 sunt liniar independente. 1 = Df (a) . o baz¼ a a a lui R3 . 1 ::: 0 ::: ::: C C ::: 0 C ! i C ::: ::: A . DIM ENSIUNE 35 vector x 2 Rn coincid cu componentele acestuia. v2 . 3 = D f (a). 1. X a. pentru orice a 2 R . :::. formeaz¼ o baz¼ ¸i coordonatele unui polinom f 2 Rn [X] în aceast¼ baz¼ sunt: a as a a f (a) . 3 astfel a aa a a încât 2 3 f = 0 1 + 1 (X a) + 2 (X a) + 3 (X a) : Derivând formal. X n formeaz¼ o baz¼. 1! 2! n! 1 n D f (a) (X n! a) : n 4) În Mm. ob¸inem succesiv: t Df = 1 + 2 2 (X a) + 3 3 (X a) . S¼ observ¼m c¼ coordonatele unui vector difer¼ s a a a a a de la o baz¼ la alta. Vom ar¼ta aceasta pentru n = 3. polinoamele 1. 0 a a 1a + 2a 3 3 a = 0. D3 f = 3! 3 : Luând în egalit¼¸ile de mai sus valoarea polinomului în punctul a. v2 = (0. ob¸inem at t 1 2 1 3 1 = f (a) . S¼ ar¼t¼m c¼ aceste polinoame formeaz¼ un sistem de generatori a aa a a pentru R3 [X]. 3) în a baz¼ canonic¼ sunt 2. :::. 1 2 2 a + 3 3 a2 = 0. deci f = f (a) + 1 Df (a) (X 1! a) + 1 2 D f (a) (X 2! a) + ::: + 2 1 1 1 Df (a) . de unde 0 = 1 = 3 = 0. 1) formeaz¼. ::: 0 . 0. :::. n. a a a Fie 0 . matricele Eij . D2 f = 2! 2 + 2 3 3 (X a) .¼ 4. Coordonatele lui x = (2. De asemenea. numit¼ baza canonic¼ a a a a a i lui Rn [X]. (X a) . 3) în baza v1 . coordonatele vectorului x = (2. p1 . deci polinoamele p0 . 0 i n formeaz¼ o baz¼ a lui V . 3 astfel încât 0 1+ 1 (X a) + 2 (X a) + 2 3 (X a) = 0: 3 2 Rezult¼ c¼ 3 = 0. De aceea baza fe1 . De exemplu. :::. i = 1. a a a vectorii v1 = (1. Trebuie s¼ ar¼t¼m c¼ exist¼ 0 . 1. 2 3 3 a = 0. 1. 1 . 1 . 1) . 2 = D f (a) . în R3 . 0 0 ::: 0 B ::: ::: ::: B Eij = B 0 ::: 1 B @ ::: ::: ::: 0 ::: 0 # j j = 1. 3) În Rn [X]. 1. deci dimR Rn [X] = n+1.n (R). BAZ A. v3 = (0. Fie f 2 R3 [X]. în Rn [X]. 2 . 2 . 2. p2 . v3 sunt 2.

:::. c) Fie fx1 . Dac¼ p > n. atunci fe1 . rezult¼ c¼ B este baz¼ în V . f1 . Deci presupunem c¼ dimK (S1 \ S2 ) = a a = k. dimK (S2 ) = k + m. xn g) este de dimensiune n p. R). g1 . t2 . Cum aceasta se întâmpl¼ pentru orice k. a Familia fxp+1 . ek g o baz¼ în S1 \ S2 t a S1 . gm g a lui S2 . :::. :::. g1 . SPA TII VECTORIALE ¸ formeaz¼ o baz¼. ceea ce nu as se poate. orice C-spa¸iu vecto-rial de dit mensiune n este un R-spa¸iu vectorial de dimensiune 2n. exist¼ n p a a vectori xp+1 . :::. n = dimK (V ). rezult¼ c¼ a a a ar exista în V un sistem liber cu p vectori. :::. Fie B = fe1 . t s a Cum B V . xp g o baz¼ a lui S. ie1 . func¸iile 1. :::.În concluzie dimMm. Dac¼ ar¼t¼m c¼ sistemul de vectori a aa a din V . dar dimR (C) = 2. respectiv pân¼ la o a a a baz¼ B 000 = fe1 . a¸ a b) dac¼ S este subspa¸iu propriu al lui V . Cum S este subspa¸iu propriu al lui V . xn astfel ca fx1 . a) Fie n = dimK (S) = dimK (V ) ¸i B S o baz¼ cu n elemente. unde y = 1 x1 + ::: + p xp 2 S ¸i z = p+1 xp+1 + ::: + s V = S S1 ¸i dimK (V ) = dimK (S) + dimK (S1 ). Fie V un K-spa¸iu vectorial de dimensiune n si S un subspa¸iu t ¸ t vectorial al lui V . S1 = Sp(fxp+1 . b) Fie p = dimK (S). rezult¼ c¼ t t a a p < n.2. dimK (S1 ) = k + l. :::. Cum V este de dimensiune n. orice vector x 2 V se scrie în mod unic sub forma a x= 1 x1 + ::: + p xp + p+1 xp+1 + ::: + n xn = y + z. xn g este o baz¼ în V (teorema 4. a t t 5. Atunci: a) dimK (S) = dimK (V ) dac¼ si numai dac¼ V = S. :::. conform teoremei 4. numit¼ baza canonic¼ a lui Mm. t. a Pe de alt¼ parte. t a a dimK (S1 \ S2 ) : . :::. en g este baz¼ într-un C-spa¸iu vectorial.3. :::. gm g formeaz¼ o baz¼ a subspa¸iului S1 + S2 a a t demonstra¸ia este încheiat¼. ek . :::. atunci dimK (S) < dimK (V ).36 2. b). Dimensiunea unui subspa¸iu vectorial t Subspa¸iul nul f0V g nu con¸ine nici un sistem liber. Atunci orice a a a element din V este combina¸ie liniar¼ de elemente din B t a S. ek . De aceea dimensiunea t t acestuia se consider¼ egal¼ cu zero. deoarece dimK (S1 + S2 ) = k + l + m ¸i identitatea din t a s enun¸ este satisf¼cut¼. a a TEOREMA 5. ceea ce arat¼ c¼ a a TEOREMA 5. B = fe1 . fl g. Este su…cient s¼ remarc¼m t a a c¼ dac¼ fe1 . xp+1 . :::. OBSERVATIE. O complet¼m a pân¼ la o baz¼ a lui S1 . rezult¼ c¼ acest spa¸iu vectorial a a a t este in…nit dimensional. ek . fl . f1 . (Grassmann) Dac¼ S1 si S2 sunt subspa¸ii vectoriale …nit a ¸ t dimensionale ale lui V . deoarece S V . deci este în S. tk sunt liniar indepent t dente. :::. en . Dimensiunea unui spa¸iu vectorial depinde de corpul de baz¼. Mai general. ¸inând seama de a). ¸ t a Astfel dimC (C) = 1. În concluzie S = V . :::. xp . ien g a a a t este baz¼ în acel spa¸iu considerat ca R-spa¸iu vectorial.1.n (R) = a a a a = mn: 5) În spa¸iul vectorial C((a. a t c) S admite un suplement S1 si avem: ¸ dimK (V ) = dimK (S) + dimK (S1 ) : Demonstra¸ie. s n xn 2 S1 . :::. :::. dep¼¸ind dimensiunea lui V . atunci dimK (S1 + S2 ) = dimK (S1 ) + dimK (S2 ) 0 Demonstra¸ie. …e aceasta B 00 = fe1 . :::. :::.n (R).5). xn g …ind liber¼.

Atunci x1 = i ei + j fj i=1 j=1 i=1 consecin¸a x = t¼ k P i ei + s=1 i=1 COROLAR 5.6. :::. :::. deoarece B . x2 2 S2 . 1 . pe coloane. dimensiunea subspa¸iului generat de un sistem S t V este egal¼ cu a num¼rul maxim de vectori liniar independen¸i con¸inu¸i în S. Fie S1 . Atunci (5.care = ::: = = 0. S2 subspa¸ii vectoriale …nit dimensionale ale lui V . t t a 6. xm g din V este egal cu rangul matricei sale în raport cu o baz¼ arbitrar¼ a a B = fe1 .1) se mai scrie 1 i=1 = 0V ¸i cum B 00 este baz¼ în S1 . l . B + l P j fj 00 000 sunt baze în S1 . s a + i )ei + j=1 s=1 m P s gs Demonstra¸ie. atunci a a dimK (S1 S2 ) = dimK (S1 ) + dimK (S2 ) : k P ( m P i s gs . atunci din (5. Se ¸ine seama c¼ S1 \ S2 = f0V g. xm g un sistem de ¸ t s vectori din V . Sisteme de s ecua¸ii liniare t DEFINITIE. atunci xj = a a aij ei . s t a Vom ar¼ta acum c¼ B este un sistem de generatori pentru S1 + S2 . În consecin¸a exist¼ t¼ a se mai scrie 1 l P s=1 m P m s gs 2 K astfel ca s=1 + h=1 = ::: = j fj = 0 ¸i s k P 1 ( = 0V . k . 8j = 1.1) rezult¼ x 2 S1 . TEOREMA 6. respectiv S2 . k 2 K astfel ca (5. en g din V . :::. SISTEM E DE ECUA TII LINIARE ¸ ¸ 37 Vom ar¼ta mai întâi c¼ B este liniar independent¼. Matricea A = (aij ). Rangul unui sistem de vectori S = fx1 . A¸adar to¸i scalarii din (5. (teorema rangului). a t t t n P Dac¼ B = fe1 . deci B este liniar independent¼. .1. t Dac¼ suma S1 + S2 este direct¼ . i=1 DEFINITIE. Fie deci a a k l P P x 2 S1 + S2 . :::.1) sunt nuli. :::. se nume¸te matricea sistemului S în raport s cu baza B. rezult¼ a a k m P s gs = h=1 k P h eh . deci x 2 a 1 . h ) eh k S1 \ S2 . rezult¼ s a a = ::: = k = 0 ¸i s k P 1 i ei + = ::: = j=1 ¸i x2 = s = l = 0. en g este baz¼ în V . :::. Fie V un K-spa¸iu vectorial ¸i S = fx1 .1) k X i=1 m P i ei + l X j=1 j fj + m X s=1 s gs = 0V : Dac¼ not¼m x = a a s=1 s gs 2 S2 . Se nume¸te rangul sistemului S dimensiunea subspa¸iului generat de s t S. Deoarece B 000 este baz¼ în S2 . :::.2. 1 . m. În ¸i teorema este demonstrat¼. :::.1. x = x1 + x2 cu x1 2 S1 . format¼ cu coordonatele vecto¸ a rilor xj (unic determinate). de tip n m. Rangul unui sistem de vectori ¸i rangul matricei sale. Evident. a a a Fie . RANGUL UNUI SISTEM DE VECTORI S I RANGUL M ATRICEI SALE.

înmul¸irea tuturor elementelor unei linii (coloane) cu acela¸i factor nenul. este a a a su…cient s¼ ar¼t¼m c¼ Sp (fx1 . am notat complemen¸ii algebrici ai elementelor de pe ultima linie. r. . rezult¼ a aij = 1 ai1 + ::: + r air . unde k = D 1 cik . O matrice p¼tratic¼ A se nume¸te singular¼ dac¼ det A = 0 ¸i ¸ a a s a a s nesingular¼ în caz contrar. xr t¼ sunt liniar independen¸i. rezult¼ c¼ rangul unei matrice este egal cu a a num¼rul maxim de linii liniar independente. În concluzie rangA = rangS. 0 < r a a min (m.1. Fie A = (aij ) matricea sistemului S în raport cu baza B. :::.38 2. xm g) 1 x1 + ::: + r xr . :::. avem a xj = deci Sp (fx1 .schimbarea a dou¼ linii (coloane) între ele. În consecin¸a. S¼ presupunem c¼ rangA = r. Prin urmare pentru j > r. i = 1. este un întreg r. n. Reamt intim c¼ rangul unei matrice A. i = 1. Cum rangul lui A este a aa a r. atunci un vector ar … combina¸ie a t t liniar¼ de ceilal¸i. :::. r. a . urm¼torii determinan¸i sunt nuli: a t a11 ::: ar1 ai1 ::: a1r ::: ::: ::: arr ::: air a1j ::: arj aij i = . Cum rangul unei matrice a coincide cu rangul matricei transpuse. ceea ce nu este posibil. n: Dezvoltând dup¼ ultima linie. xr g) = Sp (fx1 . iar to¸i minorii de ora a t din r + 1. a COROLAR 6. Pentru determinarea rangului unei matrice se pot folosi transform¼ri elementare. a DEFINITIE. nu depind de i. SPA TII VECTORIALE ¸ Demonstra¸ie. t Cum D 6= 0. deci una dintre coloanele minorului D este combina¸ie liniar¼ de a t t a celelalte. putem a a a presupune c¼ urm¼torul determinant este nenul: a a a11 a21 ::: ar1 a12 a22 ::: ar2 ::: ::: ::: ::: a1r a2r ::: arr D= : Dac¼ vectorii x1 . O matrice p¼ tratic¼ este nesingular¼ dac¼ si numai dac¼ a a a a ¸ a toate liniile sau toate coloanele sunt liniar independente. cu proprietatea c¼ exist¼ un minor nenul al lui A de ordin r. Din demonstra¸ia teoremei. n. nenul¼. dac¼ exist¼. Se numesc transform¼ ri elementare ale unei matrice urm¼toarele ¸ a a opera¸ii: t . vectorii x1 . :::. :::. ob¸inem: ci1 ai1 + ::: + cir air + D aij = 0.1. t Vom ar¼ta acum c¼ Sp (fx1 . a DEFINITIE. Dac¼ r < m. xr ar … liniar dependen¸i. unde a t prin cil . xr g). ci numai de elementele primelor r linii. pentru …ecare j > r. :::. :::. deci r¼mân …xe când i = 1. sunt nuli. k = 1. l = 1. OBSERVATIE. xr g). rezult¼ c¼ rangul unei matrice este ¸ t a a egal cu num¼rul maxim de coloane liniar independente. t s . Deoarece rangul a a a a unei matrice nu se schimb¼ dac¼ se permut¼ liniile sau coloanele între ele. Sp (fx1 .adunarea la elementele unei linii (coloane) a elementelor corespunz¼toare ale a altei linii (coloane). n). xm g) Sp (fx1 . :::. Atunci D = 0. xm g).

proced¼m astfel: se efectueaz¼ transform¼ri a a a elementare asupra matricei pân¼ când toate elementele devin nule cu excep¸ia unor a t elemente de pe diagonala principal¼ care devin 1. pentru a a a a determinarea rangului unei matrice. Fie deci sistemul de ecua¸ii liniare: t 8 > a11 x1 + a12 x2 + ::: + a1n xn = b1 > < a21 x1 + a22 x2 + ::: + a2n xn = b2 (6. Rangul unei matrice este num¼rul a a elementelor 1 de pe diagonala principal¼. RANGUL UNUI SISTEM DE VECTORI S I RANGUL M ATRICEI SALE.6.). . j = 1. 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 1 0 1 0 0 C C! 1 A 0 C4 ! C4 ! deci rangA = 3 (În …ecare caz s-au men¸ionat opera¸iile indicate: nota¸ia t t t L1 ! L1 + L4 înseamn¼ linia 1 se înlocuie¸te cu suma liniilor 1 ¸i 4 etc. > :::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::: > : am1 x1 + am2 x2 + ::: + amn xn = bm unde aij 2 R. SISTEM E DE ECUA TII LINIARE ¸ ¸ 39 Tinând seama c¼ aceste transform¼ri elementare nu afecteaz¼ proprietatea unui ¸ a a a determinant de a … nul sau nenul. m. i = 1. a EXEMPLU.1) . m. În practic¼. rezult¼ c¼ rangul unei matrice nu se modi…c¼ a a a dac¼ asupra matricei se efectueaz¼ transform¼ri elementare. a s s În continuare vom utiliza teorema rangului în studiul sistemelor de ecua¸ii t liniare. i = 1. n. bi 2 R. S¼ determin¼m rangul matricei a a 0 2 4 3 B 1 2 1 A=B @ 3 1 5 1 5 2 1 5 2 C C: 3 A 8 Avem succesiv 1 0 1 2 4 3 5 1 9 5 13 L ! L4 + L1 B 1 2 1 2 C L1 ! L1 + L4 B 7 3 10 C 4 B C L2 ! L2 + L4 ! B 0 C @ 3 1 5 3 A @ 0 16 11 27 A L3 ! L3 + 3L4 ! 1 5 2 8 1 5 2 8 1 1 0 0 1 9 5 13 1 0 0 0 C2 ! C2 9C1 B 0 7 3 10 C B 0 7 3 10 C C C B !B @ 0 16 11 27 A C3 ! C3 5C1 ! @ 0 16 11 27 A ! C4 ! C4 13C1 0 14 7 21 0 14 7 21 1 0 1 0 0 0 L2 ! L2 =7 B 0 1 3=7 10=7 C C3 ! C3 3=7C2 L3 ! L3 16L2 C !B @ 0 0 29=7 29=7 A C4 ! C4 10=7C2 ! L4 ! L4 14L2 ! 0 0 1 1 ! 0 1 B 0 ! B @ 0 0 ! 0 0 1 0 0 0 0 29=7 1 C3 1 0 1 0 L3 ! 7=29L3 B 0 0 C C ! L4 ! L4 L3 ! B @ 0 29=7 A ! 0 1 1 0 1 0 0 0 B 0 1 0 0 C C !B @ 0 0 1 0 A.

Deci num¼rul determis a nan¸ilor caracteristici este egal cu num¼rul ecua¸iilor secundare. a1 . necunoscutele s x1 . sistemul se nume¸te compatibil determinat. toate ecua¸iile acestui sistem sunt veri…cate.1). 2 . :::. i = 1.40 2. S¼ remarc¼m c¼ sistemul t s a a a se scrie sub forma Ax = b.2.1). sistemul se nume¸te compatibil. dac¼ înlocuind necunoscutele x1 .1) admite t s a o singur¼ solu¸ie. ” t )” Not¼m cu aj . m: J=1 Dac¼ admite cel pu¸in o solu¸ie. xn dac¼ n > r se numesc a necunoscute secundare. s a Dac¼ r = rangA ¸i a s a11 ::: a1r ::: ::: Dr = ::: ar1 ::: arr 6= 0 atunci Dr se nume¸te determinant principal al sistemului (6. n. celelalte t t (dac¼ r < m) se numesc ecua¸ii secundare. pentru orice j > r. :::. adic¼: t a n X aij j = bi . unde 0 1 0 1 x1 b1 0 1 B x2 C B b2 C a11 a12 ::: a1n B C B C B a21 C B : C B C a22 ::: a2n C C. iar xr+1 . n astfel încât: a + ::: + n na = b: A¸adar b 2 Sp s e = rang A.1). (Kronecker-Capelli) Condi¸ia necesar¼ si su…cient¼ ca sistemul t a¸ a e (6. xn respectiv prin t a aceste numere. iar dac¼ nu a t t s a admite nici o solu¸ie sistemul se nume¸te incompatibil. Dac¼ sistemul (6. a t a determinantul de forma a11 ::: a1r b1 ::: ::: ::: ::: ar1 ::: arr br aj1 ::: aj bj se nume¸te determinant caracteristic al sistemului (6). n ) se nume¸te a s solu¸ie a sistemului (6. xr se numesc necunoscute principale. Primele r ecua¸ii se numesc ecua¸ii principale. j = 1. a 1 1a a Demonstra¸ie.1) s¼ …e compatibil este ca rangA = rang A. :::. SPA TII VECTORIALE ¸ Reamintim c¼ un sistem ordonat de numere reale ( 1 . t a t TEOREMA 6.x = B B : C B : C @ ::: A ::: ::: ::: ::: B C B C @ : A @ : A am1 am2 ::: amn xn bm Matricea a11 B a21 e A=B @ ::: am1 0 a12 a22 ::: ::: am2 ::: ::: ::: ::: a1n a2n ::: amn 1 b1 b2 C C ::: A bm se nume¸te matricea extins¼ a sistemului (6. a Sistemul …ind compatibil exist¼ 1 . x2 . an ¸i din teorema rangului rezult¼ c¼ rangA = s a a . :::.b = B : C A=B . Dac¼ r < m. :::. vectorii coloan¼ ai matricei A. :::. iar dac¼ admite mai a t s a multe solu¸ii sistemul se nume¸te compatibil nedeterminat.

1) are o singur¼ solu¸ie atunci rangA = rang A a a t (teorema 6. :::. a t t t a a coloanele matricei A sunt liniar independente. sistemul are solu¸ie a a a a t unic¼ dac¼ si numai dac¼ matricea A este nesingular¼ . În plus. an . :::. deci este nul.4. :::. 0. COROLAR 6.1 a t s t a ob¸inem: t COROLAR 6. dac¼ sistemul (6. Vom c¼uta o t a t a baz¼ a acestui spa¸iu format¼ din n r elemente.2). Sistemul (6. 1. j = 1. Pentru aceasta putem presupune a t a c¼ primele r coloane ale matricei A sunt liniar independente. Sistemul Ax = 0 are numai solu¸ia banal¼ dac¼ si numai t a a ¸ dac¼ rangA = n.2.1) este compatibil determinat dac¼ si numai dac¼ a¸ a e rangA = rang A = n. Fie deci sistemul Ax = 0. dac¼ to¸i determinan¸ii a t t e caracteristici sunt nuli. atunci S este un subspa¸iu vectorial de dimensiune n r. ceea ce se poate a r P j i realiza printr-o permutare a indicilor. Evident yj 2 S ¸i sunt liniar independen¸i. adic¼ sistemul (6. În continuare vom studia mul¸imea solu¸iilor unui sistem omogen de ecua¸ii t t t liniare. :::. deci exist¼ 1 . n ) este solu¸ie a sistemului t (6). atunci 0 j = 0 pentru j > r.3. Fie z = ( 1 . Fie S mul¸imea solu¸iilor sistemului Ax = 0. :::. În particular. i=1 Consider¼m vectorii yj = ( j . :::.6. (Rouché). dac¼ j=r+1 z =( 0 0 1 . conform teoremei Kroneckert a e Capelli. Evident. j . deoarece admite solu¸ia cu toate elementele t egale cu zero (aceast¼ solu¸ie se mai nume¸te solu¸ie banal¼ ).1) atunci ¸i s a t s ar … o solu¸ie diferit¼ de prima. deci acestea sunt liniar independente (dac¼ a t j a = 0 cu j . n ) o solu¸ie a sistemului Ax = 0. atunci sistemul (6. avem aj = ia . Reciproc. :::. unde -1 se a‡ pe locul j > a a ¼ r 1 r. 0. deci sistemul este compatibil. Deoarece rangA = n. prima egalitate este echit valent¼ cu existen¸a a cel pu¸in o solu¸ie. atunci b 2 Sp a1 . n a a 1 astfel încât b = 1 a + ::: + n an . SISTEM E DE ECUA TII LINIARE ¸ ¸ 41 e ” (” Dac¼ rangA = rang A. s t a aa a a teorema este demonstrat¼. deci sistemul ( 1 . RANGUL UNUI SISTEM DE VECTORI S I RANGUL M ATRICEI SALE. sistemul este compatibil.3.1) este compatibil det a a e terminat. unde 0 este vectorul coloan¼ cu m elemente. :::.1. Dac¼ ar¼t¼m c¼ ei genereaz¼ S. t Demonstra¸ie. a¸ a t t Demonstra¸ie. Reciproc. :::. n nu to¸i j=1 1+ + 1 . deci b are o singur¼ exprimare ca o a combina¸ie liniar¼ de coloanele matricei A. Dac¼ rangA = t t a = r. înseamn¼ c¼. toate a nule. deci j=1 r P 0 j ja = 0 ¸i deoarece vectorii s .2. Atunci pentru j > r. nuli ¸i dac¼ 1 .1) este a compatibil dac¼ si numai dac¼ to¸i determinan¸ii caracteristici sunt nuli. a a¸ a a TEOREMA 6. Din corolarul 6. iar b are o singur¼ exprimare ca combina¸ie liniar¼ de coloanele matria t a n P j cei A. rangA = rang A = r.1. Este clar c¼ S este un subspa¸iu vectorial al lui Rn . n este o solu¸ie a sistemului (6. ceea ce nu este posibil). 0). 0 n ). Cum orice determinant caracteristic este un dee terminant de ordin r + 1 din A. Conform teoremei Kronecker-Capelli. Dac¼ rangA = r < m. n+ n TEOREMA 6. a t n P Atunci z 0 = z + s t a j yj este evident ¸i el o solu¸ie a sistemului. t a Demonstra¸ie. atunci rangA = rang A = r. Dac¼ sistemul este compatibil. dac¼ A este matrice p¼ tratic¼ . :::.

i=1 n r P i=1 i Ayi = b. :::. t t n r P dac¼ si numai dac¼ exist¼ 1 . Pentru a as orice vector e0 .1) se mai pot scrie ¸ t 0 0 1 0 e1 e1 B e0 C B e2 B 2 C B B : C B B C = CT B : B : C B : B C B @ : A @ : e0 en n unde C T este transpusa matricei C. r. S …ind mul¸imea solu¸iilor sistemului omogen. :::.1) e0 j = n X i=1 cij ei . exist¼ ¸i sunt unici cij 2 K. 0 Se observ¼ c¼ pe coloana j se g¼sesc coordonatele vectorului e0 în baza B. n. a a a j OBSERVATIE. Matricea de trecere de la o baz¼ la alta este inversabil¼ . Schimbarea coordonatelor a unui vector la schimbarea bazei Fie V un K-spa¸iu vectorial de dimensiune n ¸i B = fe1 . Matricea de trecere de la o baz¼ la alta. Reciproc Ax = Ax + pentru c¼ yi 2 S. n astfel încât j e0 g n (7. i = 1.1) ob¸inem a n ( 1 c11 0 1 e1 + :::+ + 2 c12 + ::: + n c1n ) e1 + ::: + ( 1 cn1 + 2 cn2 + ::: + n cnn ) en = 0V . Deoarece B 0 este baz¼. Presupunem c¼ sistemul Ax = b este compatibil. t ceea ce trebuia dovedit. :::. n: c12 ::: cn2 1 ::: c1n ::: ::: A se nume¸te matricea de s ::: cnn sub forma 1 C C C C. :::.5. ar sunt liniar independen¸i. unde i=1 r y1 . :::. i = 1. ¸ a a Demonstra¸ie. rezult¼ c¼ exist¼ 1 . Dac¼ x ¸i x sunt solu¸ii ale sistemului Ax = b. Tinând seama de (7. SPA TII VECTORIALE ¸ 0 j a1 . en g. :::. deci x x 2 S. atunci A (x x) = t a s = 0. Matricea C = @ ::: ¸ cn1 trecere de la baza B la baza B 0 . Dac¼ x 2 Rn a a este o solu¸ie a acestui sistem. În consecin¸a z 0 = 0 t¼ DEFINITIE. j = 1. 7. t t n r P yn r este baz¼ în S.42 2. deoarece Ayi = 0. a t Demonstra¸ie. O baz¼ a subspa¸iului vectorial S se nume¸te sistem fundamental ¸ a t s de solu¸ii al sistemului Ax = 0. PROPOZITIA 7. C C A c11 DEFINITIE. t TEOREMA 6. Cum y1 . n. din orice rela¸ie de forma t a t ¸ t + n e0 = 0V rezult¼ i = 0. atunci x 2 Rn este solu¸ie a sistemului Ax = b.1. Rela¸iile (7. t s 1 dou¼ baze ale sale. deducem c¼ t a n P ¸i deci z = s j yj . B 0 = fe0 . j = 1. j = 1. j=r+1 = 0. n r 2 R astfel încât x = x + a ¸ a a i yi . Putem exprima vectorii din baza B 0 în baza B. n r astfel încât x x = a a a a i yi . yn este un sistem fundamental de solu¸ii al sistemului Ax = 0. :::. .

1) putem scrie t x= n X j=1 Prin urmare CD = In . putem scrie ¸ deci es = d1s e0 + d2s e0 + ::: + dns e0 . ceea ce a a t a implic¼ det C 6= 0 (corolar 6. se t as a s a ob¸ine sistemul omogen t 8 < 1 c11 + 2 c12 + ::: + n c1n = 0 ::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::: . 8s = 1. :::. Folosind (7. n: Aceste egalit¼¸i se mai scriu at es = (d1s c11 + d2s c12 + ::: + dns c1n ) e1 + ::: + (d1s cn1 + ::: + dns cnn ) en . rezult¼ s a a xi = n X j=1 i=1 cij x0 . : 1 cn1 + 2 cn2 + ::: + n cnn = 0 PROPOZITIA 7.¼ 7. i = 1. Cum ¸i B este baz¼. n.2. 1 2 n es = d1s (c11 e1 + c21 e2 + ::: + cn1 en ) + d2s (c12 e1 + ::: + cn2 e2 ) + +::: + dns (c1n e1 + ::: + cnn en ) . ¸ a atunci C 1 este matricea de trecere de la baza B 0 la baza B. x = xj ej sunt reprezent¼ rile a i=1 j=1 1 C C C C C C A C …ind matricea de trecere de la baza B la baza B 0 .3.3.2) B : C=CB : B C B @ : A @ : xn x0 n Demonstra¸ie. unde In este matricea unitate. a n n P P 0 0 PROPOZITIA 7. j = 1. Dac¼ C este matricea de trecere de la baza B la baza B 0 . Atunci are loc a ¸ 0 1 0 0 x1 x1 B x2 C B x0 B C B 2 B : C B : B C B (7. a Tinând seama de (7.1). Fie D matricea de trecere de la baza B 0 la baza B. SCHIM BAREA COORDONATELOR UNUI VECTOR LA SCHIM BAREA rela¸ie care are loc dac¼ ¸i numai dac¼ i = 0. n. n.1). Fie x 2 V si x = ¸ ¸ xi ei . a rezult¼ D = C 1 . care trebuie s¼ admit¼ numai solu¸ia banal¼. Demonstra¸ie. Cum C este inversabil¼. j . n X j=1 x0 e0 = j j n P n n n X X X x0 ( cij ei ) = ( cij x0 )ei : j j i=1 i=1 j=1 Pe de alt¼ parte x = a xi ei ¸i scrierea lui x în baza B …ind unic¼. a lui x în cele dou¼ baze B si B 0 . n: 0 daca i 6= j k=1 în necunoscutele 1 . Vom ar¼ta t a c¼ D = C 1 . rezult¼ c¼ a a a n X 1 daca i = j cik dkj = 8i. n: Cum B este baz¼ în V . 8s = 1. M ATRICEA DE TRECERE DE LA O BAZ A LA ALTA. 8s = 1. 8i = 1. n .

1) . 2 . n. SPA TII VECTORIALE ¸ ceea ce este echivalent cu (7.1) > :::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::: > : am1 x1 + am2 x2 + ::: + amn xn = bm Metoda este de fapt procedeul de eliminare a necunoscutelor pe care îl descriem în continuare. x = x0 e0 + x0 e0 + x0 e0 .2) rezult¼ @ x0 A = a 2 3 3 2 2 1 1 x0 3 0 1 0 1 1 3 = C 1 @ 2 A = @ 2 A : A¸adar x = 3e0 2e0 . EXEMPLU. i. S¼ presupunem a11 6= 0. avem a 8 > a(1) . dac¼ i 2. 3. 2. dac¼ i 2. > :::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::: > > : (2) (2) (2) (2) am2 x2 + am3 x3 + ::: + amn xn = bm unde dac¼ aij = aij . e0 = (1. în baza B 0 . a s S¼ determin¼m coordonatele vectorului x în baza B 0 = fe0 . a ij ( (1) bi .2). dac¼ i a (2) bi = (1) (1) bi mi1 b1 . 0.44 2. m. e0 . a aij = > (1) (1) : a mi1 a1j . unde e0 = a a 1 2 3 1 = (1. e0 = e1 2 3 1 2 e2 . e0 = 2e1 + e3 1rezult¼ c¼ matricea de trecere de la baza B la baza B 0 este . i = 1. j = 1. 3. 0) . respectiv din ecua¸iile 2. Deoarece e0 = e1 + e3 . n. s a t Ob¸inem astfel sistemul echivalent t 8 > a(2) x1 + a(2) x2 + a(2) x3 + ::: + a(2) xn = b(2) > 11 12 13 1n 1 > < (2) (2) (2) (2) a22 x2 + a23 x3 + ::: + a2n xn = b2 (8. …e baza canonic¼ B = fe1 . atunci din (7. e3 = 2e0 e0 . 1). dac¼ i 1 a < ij (2) 0 . m a11 ¸i sc¼zând-o. înmul¸ind prima ecua¸ie cu factorii: t t ai1 mi1 = . e2 . e0 = (2. atunci putem elimina prima necunoscut¼ x1 din ecua¸ia a t ile 2. i = 2.2) . s 2 1 3 0 8. m. 0. e2 = e0 e0 + e0 . dac¼ i a (1) (1) j j 1 : 2 1 . a a 3 0 1 1 2 1 0 A : Totodat¼ e1 = e0 + e0 . Metoda lui Gauss pentru rezolvarea sistemelor de ecua¸ii algebrice t liniare S¼ cosider¼m sistemul de ecua¸ii algebrice liniare: a a t 8 > a11 x1 + a12 x2 + ::: + a1n xn = b1 > < a21 x1 + a22 x2 + ::: + a2n xn = b2 : (8. :::. 3). e3 g ¸i vectorul x = (1. În R3 . C=@ 0 a 1 3 1 2 3 1 3 1 0 1 0 1 1 1 2 1 0 A: deci matricea de trecere de la baza B 0 la baza B este C 1 = @ 0 1 1 0 0 1 1 x1 a Dac¼. :::. bi = bi . e0 g. 1.

M ETODA LUI GAUSS PENTRU REZOLVAREA SISTEM ELOR DE ECUA TII ALGEBRICE LINIARE ¸ 45 Dac¼ a11 = 0 schimb¼m prima ecua¸ie a sistemului cu o alt¼ ecua¸ie în care a a t a t coe…cientul lui x1 este nenul. atunci.2). în mod analog. dac¼ i a . m. notând cu A(k+1) matricea sisa temului echivalent din care au fost elimina¸i x1 . Dac¼ a22 6= 0. dup¼ efectuarea a . xk (adic¼ matricea sistemului t a dup¼ k < m pa¸i). a22 . dac¼ i a k : k+1 akk pasului k. ::: se numesc elemente pivot. dac¼ i a . j k + 1. va … unde mik = aik (k) (k) . a22 (8. x2 . a s a a (k+1) (k+1) (k+1) (k+1) atunci elementele aij ale lui A ¸i bi s ale lui b se calculeaz¼ recursiv a prin formulele 8 > a(k) < ij 0 = > (k) : a ij ( bi (k) aij (k+1) = (k) mik akj (k) bi (k) (k) bi mik bk . m.3) coincid cu a t (1) (2) primele dou¼ ecua¸ii ale sistemului (8.1). j k .2). Elementele a11 . j 3. i = k + 1. m în care a a t t coe…cientul lui x2 este nenul. a t a (3) (k) a33 .2) coincide a a t (2) cu prima ecua¸ie a sistemului (8. dac¼ i a . Prin urmare. 4. Dac¼ akk 6= 0.8.3) cu coe…cien¸ii ¸i termenii liberi t s aij (3) respectiv bi (2) = (2) mi2 a2j ( (2) bi (2) (2) bi mi2 b2 . j . i = 3. Procedeul continu¼. matricea sistemului. :::. dac¼ i a . dac¼ i a 2 3 2 : 3 Dac¼ a22 = 0 schimb¼m ecua¸ia a doua cu una din ecua¸iile 3. :::. k+1 . Se observ¼ c¼ prima ecua¸ie a sistemului (8. Introducând t multiplicatorii mi2 = ob¸inem sistemul echivalent t 8 (3) > a11 x1 + a(3) x2 + a(3) x3 + ::: + a(3) xn = b(3) > 12 13 1n 1 > > (3) (3) (3) (3) > a22 x2 + a23 x3 + ::: + a2n xn = b2 < (3) (3) (3) . dac¼ i a 2 3. dac¼ i a k k + 1. Primele dou¼ ecua¸ii ale sistemului (8. a33 x3 + ::: + a3n xn = b3 > > > :::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::: > > : (3) (3) (3) am3 x3 + ::: + amn xn = bm 8 > a(2) < ij 0 = > (2) : a ij (3) ai2 (2) (2) . dac¼ i a . dac¼ i a . prin b(k+1) vectorul coloan¼ al termenilor liberi corespunz¼tori. putem t a elimina necunoscuta x2 din ultimele m 2 ecua¸ii ale sistemului (8.

1: (i) Algoritmul lui Gauss ne permite s¼ rezolv¼m simultan p sisteme de ecua¸ii cu a a t aceea¸i matrice A. C C C C A ann (i) bi (n) n P j=i+1 (i) aii aij xj .k+1 ::: ak+1. k + 2.k+1 (2) a2.k+1 1 (1) C C C C C C C C C: C C C C C C C A (k+1) (1) ::: a1n (2) ::: a2n ::: ::: ::: ak+1.1): a s t 8 > a(1) x1 + a(1) x2 +:::+ a(1) xn = b(1) > 11 12 1n 1 > < (2) (2) (2) a22 x2 +:::+ a2n xn = b2 . Într-adev¼r. Dup¼ eliminare vom ob¸ine p sisteme triunghiulare. :::. În acest caz. -coe…cien¸ii unei ecua¸ii sunt to¸i nuli ¸i termenul liber corespunz¼tor este nul. …e acesta ark . dar cu termeni liberi diferi¸i.46 2. atunci to¸i pivo¸ii sunt nenuli. i=n 1. atunci permut¼m liniile k ¸i r între ele a s ¸i continu¼m eliminarea.n ::: ::: (k+1) ::: amn (k+1) (1) 1 0 0 b(k+1) Dac¼ akk = 0 ¸i cel pu¸in unul din elementele de pe coloana k ¸i de pe liniile a s t s (k) k + 1. t t t s a atunci ecua¸ia respectiv¼ este consecin¸a a celorlaltor (deci inutil¼).4) xi = bn (n) (k) b1 B (2) B b2 B B : B B : B (k) B b k = B (k+1) B b B k+1 B (k+1) B bk+2 B B : B @ : (k+1) bm C C C C C C. la …ecare pas opes t ra¸iile aplicate asupra termenului liber se aplic¼ tuturor celor p vectori coloan¼ t a a termeni liberi. > ::: ::: > > : (n) (n) ann xn = bn care se poate rezolva regresiv: xn = (8. Pe parcursul algoritmului pot apare urm¼toarele situa¸ii: s a a t -coe…cien¸ii unei ecua¸ii devin to¸i nuli. m este nenul. caz în care sistemul este incompatibil. :::. iar termenul liber corespunz¼tor este t t t a nenul. t a t¼ a Dac¼ m = n ¸i sistemul este compatibil.k+1 ::: (k+1) am. atunci este compatibil nedeterminat. a s t t Dup¼ n 1 pa¸i vom ob¸ine sistemul triunghiurilor echivalent cu sistemul (8. a s Dac¼ m = n ¸i rangul matricei sistemului este n. dac¼ în rela¸ia a a t . Un caz particua t lar al acestui procedeu este inversarea unei matrice. SPA TII VECTORIALE ¸ A(k+1) B B B B B =B B B B B @ 0 a11 0 0 (1) a12 (2) a22 0 (1) ::: ::: ::: a1k (2) a2k ::: (k) akk (1) a1.

M ETODA LUI GAUSS PENTRU REZOLVAREA SISTEM ELOR DE ECUA TII ALGEBRICE LINIARE ¸ 47 AA 1 = In .matricea sistemului este simetric¼ ¸i pozitiv de…nit¼. 0 1 0 1 0 1 2 5 8 8 2 5 8 2 5 8 8 8 B 0 C B 0 7 7 7 7 7 C B 4 3 9 9 C 7 C B C C!B 0 B C!B 0 B 2 3 1 C! 0 1 @ 2 3 7 A 5 1 A @ @ A 11 5 5 1 8 7 12 8 0 3 0 0 2 2 2 0 1 2 5 8 8 B 0 7 7 7 C B C: @ 0 0 1 1 A 0 0 0 0 Deci ultima ecua¸ie este consecin¸a a celorlalte. atunci determinantul matricei sistemului (8. Vom elimina pe rând necunosa a cutele x1 . Fie sistemul 8 > 2x1 + 5x2 8x3 = 8 > < 4x1 + 3x2 9x3 = 9 : > 2x1 + 3x2 5x3 = 7 > : x1 + 8x2 7x3 = 12 S¼ rezolv¼m sistemul prin metoda lui Gauss. 1). not¼m A 1 = X. Astfel. x3 . a 3) Când m = n. Deci. : x3 = 1 care are solu¸ia (3. trebuie s¼ efectu¼m permut¼ri de linii nu numai când un element pivot este a a a a exact egal cu zero ci ¸i când el este aproape egal cu zero. men¸ion¼m c¼ metoda lui Gauss este o metod¼ direct¼ de rezolvare t a a a a a sistemelor. 2.1) este egal cu a (n) s (1) (2) ( 1) a11 a22 :::ann unde s este num¼rul total de permut¼ri de linii efectuate (evia a dent când se aplic¼ pivotarea). t . x2 . 1) Am v¼zut mai sus c¼ este posibil s¼ …e necesar s¼ efectu¼m ¸ a a a a a permut¼ri de linii când un element pivot este nul. 1. Din motive de stabilitate nua meric¼.8. De asemenea. Sistemul este compatibil det t¼ terminat. t a t a EXEMPLE. este. atunci AX = In sau Axj = ej unde xj ¸i ej a s sunt coloanele j din X respectiv In . Avem de rezolvat sistemul superior triunghiular 8 8x3 = 8 < 2x1 +5x2 7x2 +7x3 = 7 . opera¸iile necesare vor … efectuate t asupra matricei extinse a sistemului. uen¸ a a a necesar s¼ alegem elementul pivot. coloanele matricei A 1 sunt solu¸iile t sistemelor liniare cu termenii liberi respectiv egali cu coloanele matricii unitate. de obicei. 2) Dac¼ m = n. OBSERVATII. as a În încheiere. a . la …ecare pas k. Pentru simplitatea scrierii. astfel: se alege num¼rul a a r egal sau cel mai mic num¼r întreg pentru care a ark = max aik k i m (k) (k) ¸i se permut¼ liniile k ¸i r. la efectuarea pasului k. pentru s a preveni ca in‡ ta erorilor de rotunjire s¼ devin¼ catastrofal¼.matricea sistemului este slab diagonal dominant¼. adic¼ dup¼ un num¼r …nit de opera¸ii logice ¸i aritmetice ¸i în ipoteza a a a t s s absen¸ei rotunjirilor. metoda d¼ solu¸ia exact¼ a sistemului. exist¼ cazuri când pivotarea nu este necesar¼ ¸i anume când: a as . alegem ca pivot. primul element s a s (k) maxim în modul întâlnit sub elementul akk .

pentru sistemul s a 8 2x2 + > x1 > < 3x1 x2 2x3 2x3 > 2x1 + x2 > : x1 + 3x2 2x3 x4 = = x4 = 2x4 = 2 5 5 5 3 10 0 0 0 2 2 2 1 C C: A 3 1 : 4 7 1 3 10 C C! 10 A 10 Ultimele dou¼ ecua¸ii sunt consecin¸a a primelor dou¼. x3 2 R.48 2. Ob¸inem succesiv: t . x2 = 2 + x3 + x4 . Sistemul: x1 2x2 + 5x2 2x3 x4 = 3 3x4 = 10 ca mai sus. ob¸inem succesiv t 1 0 2 0 1 3 1 B 0 1 2 0 1 C C!B @ 0 1 2 1 4 A 3 2 2 7 0 0 1 2 0 1 B 0 5 2 3 B @ 0 0 0 0 0 0 0 0 1 3 3 3 este echivalent cu sistemul ini¸ial ¸i are o in…nitate de solu¸ii: t s t 1 2 3 4 x1 = 1 + x3 + x4 . SPA TII VECTORIALE ¸ Procedând 0 1 B 3 B @ 2 1 2. x4 2 R: 5 5 5 5 3. a 1 1 1 Problema se reduce la rezolvarea simultan¼ a trei sisteme de ecua¸ii cu aceea¸i a t s matrice. sistemul este compatibil a t t¼ a dublu nedeterminat. Aceea¸i problem¼ pentru sistemul s a 8 < 3x1 5x2 + 2x3 + 4x4 = 2 7x1 4x2 + x3 + 3x4 = 5 : : 5x1 + 7x2 4x3 6x4 = 3 Ob¸inem succesiv: t 0 3 @ 7 5 5 4 7 5 2 4 2 B 23 B 1 3 5 A!B 0 3 @ 46 4 6 3 0 3 0 3 5 2 4 23 11 19 B @ 0 3 3 3 0 0 0 0 1 0 0 3 2 11 3 22 31 2 1 C A: 3 1 4 19 3 38 3 2 1 3 1 3 1 C C C! A Sistemul este incompatibil. iar termenii liberi sunt coloanele matricei unitate I3 . S¼ se calculeze inversa matricei A = @ 0 1 1 A. 1 1 0 1 4. Aceea¸i problem¼.

x1 x2 + x3 = = 1g. 4. AT = Ag. a a a t n P 5. 1) a a formeaz¼ o baz¼ a lui R3 . AT = = Ag. 3. w2 = v1 + v2 v3 . x2 x2 = 0g. 1 e) S5 = f(x1 . 3). Probleme ¸i s 1. 0 0 1 1 1 1 0 1 0 1 1 0 1 A: deci A 1 = @ 1 1 1 1 0 1 0 @ 0 1 1 1 1 1 1 9. matricea unitate.9. S¼ se scrie v4 ca o combina¸ie liniar¼ de t a t a v1 . d) S4 = f(x1 . 9) a a a . x2 . x2 . y 2 V. Deci a t 0 1 1 0 1 1 0 0 L1 + L3 ! L1 @ 0 1 1 0 1 0 A L2 + L3 ! L1 ! 0 0 01 1 1 0 L3 ! L3 1 1 0 0 0 1 1 @ 0 1 0 1 0 1 A. 2. S¼ se arate c¼ în raport cu opera¸iile x a a t x = x . b) S2 = f(x1 . v2 = (5. A = (aij ) ¸i S = fx 2 Rn . x. De…nim x y = x + y v. s aij xj = 0. 2 K. t s x.n (R). 2. 4. 1). S¼ se arate t s t a c¼ ¸i vectorii w1 = v1 + v2 + v3 . a t 6. Fie V = (0. 6. S¼ se precizeze care din urm¼toarele submul¸imi ale lui R3 sunt subspa¸ii a a t t vectoriale ale lui R3 ? a) S1 = f(x1 . În Mn (R). Fie A 2 Mm. x3 ) . S¼ se determine coordonatele vectorilor x = (4. 1 i mg. w3 = v1 v2 + v3 sunt liniar as independen¸i. v3 2 V liniar independen¸i. 6. a a v4 = (0. S2 = fA 2 Mn (R) . jx1 j + jx2 j = 1g. x 2 V: S¼ se determine f ( ) astfel încât V a înzestrat cu cele dou¼ opera¸ii s¼ …e spa¸iu vectorial. 4. y 2 V 2. vom c¼uta ca prin transform¼ri elementare a a asupra liniilor s¼ ob¸inem în stânga. x2 . 3. v2 . Fie V un K-spa¸iu vectorial ¸i v 2 V . v2 . S¼ se arate c¼ vectorii v1 = (2. x2 . c) S3 = f(x1 . v2 = (3. a t a t 3. 1) sunt liniar dependen¸i. t y = xy. 1. 2. x3 ) . 4. x3 ) . 0). 1). 8. v3 = (1. S¼ se g¼seasc¼ dimensiunile acestor subspa¸ii. 5). 5). 1 1 1 0 0 0 1 Pentru rezolvarea celor trei sisteme. v3 = ( 1. S¼ se arate c¼ vectorii v1 = (1. x3 ) . x = x + f ( ) v. t 7. x1 + 2x2 3x3 = 0g. x 2 V . …e S1 = fA 2 Mn (R) . 2 R. S¼ a j=1 se arate c¼ S este un subspa¸iu vectorial al lui Rn . x1 = 2x2 g. S¼ se arate c¼ S1 ¸i S2 sunt subspa¸ii vectoriale ale lui Mn (R) ¸i Mn (R) = a a s t s = S1 S2 . 1. Fie V un spa¸iu vectorial ¸i v1 . v3 . x2 . v 6= 0V . x3 ) . V devine spa¸iu vectorial real. PROBLEM E 49 1 0 1 1 0 1 1 0 0 1 0 0 0 1 0 A!@ 0 1 1 0 1 0 A! 0 0 1 0 11 0 1 0 0 1 1 0 1 1 0 0 @ 0 1 0 1 0 A.

f2 = (1. 2. 1. S1 +S2 . v2 = (1. x = (0. 1). 1. 1. v3 = (1. a 15. S¼ se a a t a determine coordonatele func¸iilor t2 + 2t + 4 respectiv t2 + 3 în raport cu aceast¼ t a baz¼. unde g1 = (1. 1). 0. 1. 17. respectiv v1 = (0. u2 = (1. 8). 0). 0. 3). 1. x4 ) . S¼ se determine matricea de trecere de la baza B = ff1 . s a a s a 0 0 0 0 v2 = (1. a . 3. 1). v3 = (1. 0. v2 . f3 = (1. v4 = (0. 1. g2 = (3. S2 = f(x1 . 4). 1). 5). v3 = (1. g2 g. v2 = (2. 0. x3 . 1. S¼ se determine dimensiunile sumei ¸i intersec¸iei subspa¸iilor generate: a s t t a) u1 = (1. 1. . v2 = (2. 13. x2 . v2 = (1. 0). v3 = (3. v2 = (4. 2.50 2.0 a se g¼seasc¼ rangul matricelor: S¼ a a 1 0 1 2 3 2 1 3 B 2 1 0 C C. 4. 1). 2. v4 formeaz¼ o baz¼ a lui R4 . 3. f2 (t) = cos t. 1. s t s t 19. În R2 …e x = 2f1 + f2 . 1. x = (1. g2 . x2 . 7) în aceast¼ baz¼. x4 ) . 1. g1 = (3. 1). ? Dar func¸iile f1 . 1. f1 (x) = ex . f2 . 2). 0. 1. 1. 1. x2 + x4 = 0. respectiv v1 = (1. v5 = (0. v3 = (1. x1 + x2 = 0. 0. b) @ 4 2 5 a) B @ 2 1 3 A 2 1 1 1 4 2 1 2 4 1 7 A. 1). 1. f3 : R ! R. 16. 0. u3 = (1. b) u1 = (1. f2 . f2 (x) = e t 11. 3. 1. f2 = (2. 2. 1. v2 = (1. 1). 2). 2. 0. v4 = (1. b) v1 = (1. 3. 0. S¼ se determine a coordonatele lui x în baza fg1 . 1. 2). f3 g la baza a B 0 = fg1 . 20. u3 = (2. 3. dac¼ f1 = (1. 3). 1. v4 = (0. 1. 1. y = (1. 1. 0). s t x2 + x3 + x4 = 0g. 2. v4 = (1. a a t f3 (t) = t2 + t formeaz¼ o baz¼ în spa¸iul polinoamelor de grad cel mult 2. Aceea¸i problem¼ pentru vectorii v1 = (1. 3). 1). 1. 2. 1. 8 2 18. 12. 9. S¼ se completeze sistemul format din vectorii v1 = (2. 2. 1. 1). 2. SPA TII VECTORIALE ¸ 0 ¸i y = (6. 1). S¼ se arate c¼ vectorii v1 . 1). 0). 3). f2 (t) = t2 + 1. 3). 2). 2). S¼ se determine a a a a a coordonatele vectorului x în raport cu aceast¼ baz¼: a a a) v1 = (1. 1. 1). 0. 3. S¼ se arate c¼ func¸iile f1 . 1). a 14. x = (2. 1). 10. 1). 1. 1). 4. 1) a la o baz¼ a lui R3 . 1). 1). 2. precum ¸i ale subspa¸iilor S1 \S2 . f2 . x1 x2 + x4 = 0. S¼ se g¼seasc¼ o baz¼ în spa¸iul vectorial al solu¸iilor sistemului x1 + x2 a a a a t t x3 = 0. 1). x3 = 2x4 g. În spa¸iul vectorial al func¸iilor f : R ! R s¼ se arate c¼ func¸iile f1 (t) = t t a a t = sin t. 0. 2. S¼ se g¼seasc¼ a a a dimensiunile ¸i baze ale acestor subspa¸ii. 0). S¼ se determine dimensiunea ¸i o baz¼ a subspa¸iului generat de vectorii: a s a t a) v1 = (1. 1). Fie S1 ¸i S2 subspa¸iile vectoriale ale lui R4 date de: S1 = f(x1 . 3). f1 (t) = t. 2. 2. v3 . 2. 0). v2 = (1. v3 = (0. f3 : R ! R. 3). x3 . u2 = (3. 1). B = 5 2 3 1 x . b) v1 = (1. 1. g3 g. Sunt liniar independente matricele A = C = 1 1 2 3 2x f3 (x) = e ? 2 5 1 3 . f3 (t) = t sunt liniar independente. 1. 0). unde f1 = ( 1.

1. g3 = (3. 5. Cum se schimb¼ coordonatele unui vector când se a trece de la baza B 0 la baza B? .9. PROBLEM E 51 g2 = ( 1. 4). 2).

.

:::. 2 K: EXEMPLE. (T este omogen¼ ) a Dac¼. Vom prezenta a t a t acest concept de baz¼ în cele ce urmeaz¼. t¼ a as t ca ” purt¼tor de informa¸ie liniar¼”de la un spa¸iu vectorial la altul. Fie V . 8x. (x) = 0W . 1) Aplica¸ia : V ! W. a Vom nota cu L(V. a a s a 8x. O aplica¸ie liniar¼ f : V ! K se nume¸te form¼ liniar¼ pe V sau func¸ional¼ t a s a a t a liniar¼ pe V . t a a este automor…sm al lui V . :::. x = (x1 . ¸ a t t De asemenea. ami xi ): i=1 i=1 i=1 53 . în plus. atunci T se nume¸te izomor…sm de spa¸ii veca a s t toriale. T x = ( a1i xi . Izomor…sme de spa¸ii t t vectoriale DEFINITIE. 1) Dac¼ în condi¸ia a) punem x = 0V . a a 1. W dou¼ subspa¸ii vectoriale peste acela¸i corp K. 8 2 K. este liniar¼ ¸i se t a s nume¸te aplica¸ia nul¼ de la V la W . luând = 1 în b).n (R) o matrice …xat¼. . (T este aditiv¼ ) a b) T ( x) = T (x). O aplica¸ie liniar¼ T : V ! V se nume¸te transformare liniar¼ sau operator t a s a liniar al lui V sau endomor…sm al lui V . nota¸ia T x în loc de T (x). Mai mult. a2i xi . Se nume¸te automor…sm al lui V orice s endomor…sm bijectiv al lui V . 8x 2 V este liniar¼.CHAPTER 3 Aplica¸ii liniare t Al¼turi de no¸iunea de spa¸iu vectorial. xn ) . 1V : V ! V. 3) Fie A 2 Mm. dac¼ nu este pericol de t a confuzie. s t a 2) Aplica¸ia identic¼. iar spa¸iile V ¸i W se numesc izomorfe ¸i se noteaz¼ V ' W: t s s a Vom folosi de asemenea. t OBSERVATII. T este bijectiv¼. no¸iunea de aplica¸ie liniar¼ sau de a t t t t a operator liniar are o importan¸a deosebit¼ în algebra liniar¼ ¸i în aplica¸iile acesteia. Aplica¸ii liniare. W ) mul¸imea aplica¸iilor liniare de la V la W ¸i cu L(V ) t t s mul¸imea endomor…smelor lui V . 1V (x) = x. y 2 V . Se ¸ a t s nume¸te aplica¸ie liniar¼ sau operator liniar (sau mor…sm de spa¸ii vectoriale) o s t a t func¸ie T : V ! W cu propriet¼¸ile: t at a) T (x + y) = T (x) + T (y). x 2 V . 8x 2 V. se ob¸ine T ( x) = T x: t 2) T : V ! W este liniar¼ dac¼ ¸i numai dac¼ T ( x + y) = T x + T y. se ob¸ine T (0V ) = 0W . y 2 V. a a de…nim: n n n X X X T : Rn ! Rm . A = (aij ): Dac¼ x 2 Rn .

T ~ = (v1 . v3 ) este. R) ! R. Fie Vi . j. W ) ¸i 2 K: De…nim T + S. i = 1. R) este o func¸ional¼ liniar¼. T : V ! W t s astfel: (T + S)(x) = T x + Sx. consider¼m baza canonic¼ f~ ~ ~ Dac¼ t a a i. R) este o aplica¸ie liniar¼ (numit¼ operatorul de derivare). pk (x) = xk este o aplica¸ie liniar¼ numit¼ proiec¸ie canonic¼ de t a a t a indice k . atunci T 1 : V2 ! V1 este un izomor…sm de a spa¸ii vectoriale. Dac¼ V . De asemenea t a a b R I : C 0 ([a. . :::. x2 . y 2 V1 . R). kg: a ~ 2 V3 atunci ~ = v1~ + v2~ + v3~ Aplica¸ia T : V3 ! R3 . De t a a t a a exemplu. W ) are o ¸ a t structur¼ natural¼ de K-spa¸iu vectorial. b]. b]. xn ) : Pentru orice k. y 2 V. v v i j k: t v evident. t a a a ( T )( x + y) = T ( x + y) = ( T x + T y) = ( T x) + ( T y) = = ( T )(x) + ( T )(y). cn 2 Rn numere …xate. Similar. :::. Fie T. aplica¸ia T : Rn ! R.1. 8 . Df = f 0 . trei K-spa¸ii vectoriale si T 2 L(V1 . x1 + x2 + t 3) 1 2 1 0 1 A: +x3 ). 8f 2 C 0 ([a. T + S este o s aplica¸ie liniar¼. Într-adev¼r. 8x. t PROPOZITIA 1. a) Din liniaritatea lui T ¸i S. aplica¸ia t pk : Rn ! R. 8x 2 V . b 2 R. R) ! C 0 ([a. v2 . 2 K: T este o aplica¸ie liniar¼ numit¼ aplica¸ia liniar¼ asociat¼ matricei A. xn ) = t = c1 x1 + ::: + cn xn este o form¼ liniar¼ pe Rn : a a 7) Fie a. APLICA TII LINIARE ¸ 8) În spa¸iul vectorilor liberi V3 . a a t Demonstra¸ie. rezult¼ c¼ pentru orice x. b]. V2 ). b]. x. t s a a 2 K avem: (S T )( x + y) = S(T ( x + y)) = S( T x + T y) = = S(T x) + S(T y) = (S T )(x) + (S T )(y): . t PROPOZITIA 1. :::. este aplica¸ia generat¼ de matricea A = @ 1 0 t a 1 1 1 4) Fie V un K-spa¸iu vectorial ¸i t s un element nenul din K. t a b) Dac¼ T este izomor…sm. atunci L(V. 8f 2 t 1 C ([a. t a a (T + S)( x + y) = T ( x + y) + S( x + y) = T x + T y + Sx + Sy = = (T x + Sx) + (T y + Sy) = (T + S)(x) + (T + S)(x). t . b].2. ¸ t ¸ S 2 L(V2 . T (x1 . S 2 L(V. T (x1 . I(f ) = f (x) dx. 3. 2 K. Aplica¸ia t T : V ! V. Demonstra¸ie. T (x) = x este un automor…sm al lui V ¸i se nume¸te omotetie de s s raport : 5) Fie x 2 Rn . aplica¸ia T : R3 ! R3 . un izomor…sm de spa¸ii vectoriale. W ) înzestrat cu cele dou¼ opera¸ii are o structur¼ de Ka s a a t a spa¸iu vectorial. x1 x3 . W sunt K-spa¸ii vectoriale.54 3. x = (x1 . 1 k n. a < b: Aplica¸ia D : C 1 ([a. 6) Fie c1 . 2. 8x 2 V ¸i ( T )(x) = T x. y 2 V: Se veri…c¼ u¸or c¼ L(V. V3 ): Atunci: a) Aplica¸ia S T este liniar¼ . x0 = (2x1 + x2 .

en g o baz¼ în V ¸i x 2 K n . De asemenea. a) Dac¼ M este subspa¸iu vectorial al lui V . rezult¼ a x1 = y1 . adic¼ x = y. Vom ar¼ta c¼ B 0 = fT e1 . x = x1 e1 + ::: + xn en . en g este liniar independent. OBSERVATIE. :::. vom avea 1 = ::: = n = 0: A¸adar B 0 este liniar a s independent¼ ¸i. W dou¼ K-spa¸ii vectoriale ¸i T 2 L(V. x 2 V. T en g este baz¼ în a a a a W . :::. dac¼ v 2 V atunci exist¼ t a a a . în consecin¸a. s 2. 2 K: Exist¼ x0 . xn ).2. atunci = 0V ¸i cum s i T ei . a s a Vom ar¼ta acum c¼ T este liniar¼. În concluzie K n ' V: a b) " =) " S¼ presupunem c¼ V ' W. en g baz¼ în V .3. n ) 2 a 1 K n astfel ca T x = v. de unde dimK (V ) = dimK (W ): T …ind surjectiv¼. a a S2 : K n ! W izomor…sme de spa¸ii vectoriale. deci. 2 K: a a a s Atunci: T ( x + y) = ( x1 + y1 )e1 + ::: + ( xn + yn )en = (x1 e1 + ::: + xn en )+ + (y1 e1 + ::: + yn en ) = T x + T y. y 2 K n ca mai sus ¸i . x = ( 1 . as t¼ a " (= " Dac¼ dimK (V ) = dimK (W ) = n. :::. deci T este liniar¼. atunci T (M ) a t este subspa¸iu vectorial al lui W . Atunci T = S2 S1 1 este un t izomor…sm. este su…cient s¼ ar¼t¼m t a a aa c¼ T 1 este liniar¼. :::. a a a Fie B = fe1 . A¸adar T este bijectiv¼. Atunci B 0 a i=1 i=1 1 1 ( x + y) = T 1 ( T x0 + T y 0 ) = T 1 1 (T ( x0 + y 0 )) = 1 = x0 + y 0 = T este liniar¼. a) Fie fe1 . :::. x = (x1 . y 2 K n .1. a x+ T y. a a x = (x1 . t i=1 i=1 i=1 n P n P i T ei = 0W . W ): a t s TEOREMA 2. yn ) ¸i T x = T y. xn ): t a s De…nim T : K n ! V astfel T x = x1 e1 + ::: + xn en : Vom ar¼ta c¼ T este un a a izomor…sm de spa¸ii vectoriale. deci exist¼ T : V ! W izomor…sm. TEOREMA 1. Pe de alt¼ parte. xn ) se nume¸te izomor…sm canonic. :::. a a a y = T y 0 : Atunci: T deci T K n: b) Dou¼ K-spa¸ii vectoriale …nit dimensionale V si W sunt izomorfe dac¼ si a t ¸ a ¸ numai dac¼ dimK (V ) = dimK (W ): a Demonstra¸ie. NUCLEU S I IM AGINE ¸ 55 b) Deoarece inversa unei aplica¸ii bijective este bijectiv¼. rezult¼ a a B este liniar independent¼. :::. T este injectiv¼. dac¼ a a T( n P i ei ) = 0W = T 0V : Cum T este injectiv¼. n 2 K astfel încât v = 1 e1 + ::: + n en : Exist¼. deoarece dac¼ x. conform a). y = (y1 . Fie x. :::. deoarece. . ¸ U x = (x1 . :::. pentru orice y 2 W exist¼ a a n n P P x= xi ei 2 V astfel încât y = T x = xi T (ei ) (T …ind liniar¼). Fie x. Nucleu ¸i imagine s Fie V . a) Orice K-spa¸iu vectorial de dimensiune n este izomorf cu t este un sistem de generatori în W . :::. y 2 V2 . :::. baz¼ în W . exist¼ S1 : K n ! V. atunci (x1 y1 )e1 + +::: + (xn s yn )en = 0V : Cum sistemul de vectori fe1 . Izomor…smul U : V ! K n . y 0 2 V1 astfel încât x = T x0 . xn = yn . T este surjectiv¼.

adic¼ a x y 2 KerT . KerT V ¸i Im T s W: TEOREMA 2. t b) 0V 2 T 1 (N ). deoarece N este subspa¸iu vectorial al lui W . :::. deci T ( x + y) = T x + T y 2 N. :::. rezult¼ T 0V = 0W 2 T (M ). T x0 = y 0 : T s a …ind liniar¼. en g este o baz¼ a lui V . Fie V astfel ca dimK (V ) = n: Cum KerT ¸ V . Dac¼ dimK V = n si fe1 . rezult¼ 1 a a fT e1 . . dimK (Im T ) n: Putem deci formula: DEFINITIE. a a Demonstra¸ie. atunci T ( 1 e1 + ::: + n en ) = 0W = T (0V ). Demonstra¸ie.1. y 2 T 1 (N ). adic¼ fT e1 . deci baz¼ în ImT: a a Reciproc. n. deci x y = 0V . Dac¼ T este injectiv¼ ¸i a as = 0W . deoarece 0W 2 N . T en g este un sistem de generatori pentru Im T . subspa¸iul T (V ) = fy 2 W .Acest sistem de generatori va … baz¼ în Im T dac¼ si numai dac¼ T este injectiv¼ . atunci a ¸ a fT e1 . x = 1 e1 + ::: + n en ¸i cum T x = 0W . T en g a i=1 1 T e1 1 e1 + ::: + n T en = + ::: + n en = = ::: = n = 0. rezult¼ x = 0V . deci T (M ) 6= : t a Fie acum y. atunci T a t T x 2 N g este subspa¸iu vectorial al lui V . i = 1. T en g este liniar independent¼.2. y 0 2 T (M ) ¸i . t (N ) = fx 2 V . Atunci T (x y) = 0V . :::. T en g este liniar a x 2 KerT . x0 2 M astfel ca T x = y. adic¼ T (M ) este a a subspa¸iu vectorial al lui W . a Fie + ::: + n T en = 1 = ::: = n = 0. exist¼ x 2 V astfel ca T x = y: Dar t a a a n P x = 1 e1 + ::: + n en . deci = 0V : Cum fe1 . a)" =) " Fie x 2 KerT. a) T injectiv¼ () KerT = f0V g: a b) T surjectiv¼ () Im T = W: a Demonstra¸ie. adic¼ T este injectiv¼. T x = 0V g se nume¸te ¸ t s nucleul lui T ¸i se noteaz¼ KerT: De asemenea. s s 2. deci T x = 0W = T 0V : Cum T este t injectiv¼. s a t 9x 2 V a:^: T x = yg se nume¸te imaginea lui T ¸i se noteaz¼ Im T: { s s a Evident. adic¼ a independent¼. :::. A¸adar x = y ¸i T injectiv¼. Presupunem c¼ dimK (V ) = n: Dac¼ T este o aplica¸ie liniar¼ ¸ a a t a T : V ! W . :::. a a¸ a a este sistem de generatori în Im T . deci y = xi T ei . deci 1 T e1 OBSERVATIE.1 ¸i 4. :::. cap. y 2 V astfel ca T x = T y. s s a b) rezult¼ imediat din de…ni¸ia lui Im T: a t ¼ LEMA 2. en g este liniar independent¼. 2 K: Exist¼ x. rezult¼ y + y 0 = T x + T x0 = T ( x + x0 ): Cum M este subspa¸iu a a t vectorial al lui V . deci y + y 0 2 T (M ). T y 2 N. APLICA TII LINIARE ¸ 1 b) Dac¼ N este subspa¸iu vectorial al lui W . dimK (KerT ) n. atunci dimK (KerT ) se nume¸te defectul lui T ¸i se noteaz¼ def T: s s a De asemenea. În consecin¸a.2. 2. rezult¼ s a = 0W : Cum fT e1 . deci T 1 (N ) 6= : Fie x. a) Cum 0V 2 M . Într-adev¼r. 2 K: Atunci T x.1 ¸i 5. deci KerT = f0V g: a a " (= " Fie x. rezult¼ x + x0 2 M . dac¼ y 2 Im T . Conform teoremelor 2. Subspa¸iul vectorial T 1 (0W ) = fx 2 V .56 3. presupunem c¼ fT e1 .3. x + y 2 T 1 (N ): t t¼ DEFINITIE. cap. conform teoremelor 2. rezult¼ a a x = 0V . T en g este liniar independent¼. i 2 K. :::. dimK (Im T ) se nume¸te rangul lui T ¸i se noteaz¼ rangT: s s a .

T este injectiv () KerT = f0V g () def T = 0 () rangT = t n () Im T = V () T surjectiv. de t exemplu T e1 ¸i T e2 . NUCLEU S I IM AGINE ¸ 57 TEOREMA 2. a rezult¼ 1 = ::: = n = 0. coordonatele sale veri…c¼ sistemul liniar a s a a x1 + x2 x3 = 0 t a omogen x1 x2 + x3 = 0 : Solu¸ia general¼ a acestui sistem …ind x1 = 0. 1)(fe1 . rezult¼ def S a def (T S) V 0. 1. Dac¼ p+1 T ep+1 + ::: + n T en = 0W . b) rang(T S) rangS. T : V 0 ! V 00 dou¼ aplica¸ii liniare. V 00 trei K-spa¸ii vectoriale …nit dimensionale si t ¸ S : V ! V 0 .2. e3 g …ind baz¼ canonic¼ în R3 ) formeaz¼ a a a un sistem de generatori pentru Im T: Deci doar doi sunt liniar independen¸i. atunci T este injectiv () T este surjectiv. :::. Conform teoa remei 2. atunci rang(T S) = rangT: a Demonstra¸ie.1. ep . S) = dimK (V ) dimK (V ) .3. t 2 Rg = Sp(fug). :::. 1. 1. a a a rezult¼ T ( p+1 ep+1 + ::: + n en ) = 0W . ep+1 .4. B = fe1 . a rezult¼ y = T x = a = dimK (V ) i=1 def T . 1). T e2 = a a a = (1. W ): Atunci: ¸ dimK (V ) = def T + rangT: Demonstra¸ie. V 0 . unde a a u = (0. deci p+1 ep+1 + ::: + n en 2 KerT: Prin a urmare exist¼ 1 . T e1 = (1. deci t a T ei = 0. Fie p = def T. atunci rang(T S) = rangS. :::. Atunci: a t a) rang(T S) rangT . EXEMPLU. x = (x1 .2. Evident. a) Deoarece S(V ) t t a rezult¼ T (S(V )) T (V 0 ): Atunci: a rang(T b) Cum KerS rang-defect. T en g formeaz¼ o baz¼ în Im T . n P i=1 i=1 00 a i T ei . en g a lui a a V . 5x1 x2 + x3 = 0 x3 = t. S¼ ar¼t¼m acum a a a aa c¼ B 00 este sistem de generatori în Im T: Dac¼ y 2 Im T atunci exist¼ x 2 V a a a p n P P astfel ca T x = y: Dar x = xi ei unde x = xi ei 2 KerT: T …ind liniar¼. 1. 1. :::. deci B 00 este liniar independent¼.4. rezult¼ c¼ rangT = 2: Dup¼ lema de mai sus. (teorema rang-defect) Fie V . rezult¼ c¼ KerT = fx 2 R3 . Pe de alt¼ a s a a a parte x 2 KerT dac¼ ¸i numai dac¼. Demonstra¸ie. T x = (x1 + x2 s x3 . 1).W dou¼ K-spa¸ii vectoriale cu a t dimK (V ) = n si T 2 L(V. 5). x1 x2 + x3 . 0 p n. Vom demonstra c¼ B 00 = fT ep+1 . p 2 K astfel încât p+1 ep+1 + ::: + n en = 1 e1 + ::: + p ep a sau 1 e1 + ::: + p ep + ( p+1 )ep+1 + ::: + ( n )en = 0V : B 0 …ind baz¼ în V . Fie V. x3 ) ¸i T : R3 ! R3 . rang(T S) = dimK (T Ker(T S)(V ) dimK T (V 0 ) = rangT: def (T S): Conform teoremei def S = rangS: S). 1 i p: Complet¼m baza B la o baz¼ B 0 = fe1 . 1): Atunci def T = 1. deci B este baz¼ în Im T: Atunci rangT = n p= COROLAR 2. e2 . Dac¼ V este un K-spa¸iu vectorial de dimensiune n si T un a t ¸ endomor…sm al lui V .4. en g baz¼ în KerT . t 2 R. o baz¼ în KerT …ind vectorul u. x = t(0. 5x1 x2 + x3 ): Se veri…c¼ u¸or c¼ T este liniar¼. ace¸tia constituind o baz¼ în Im T: s s a COROLAR 2. :::. a d) dac¼ S este izomor…sm. Vom ar¼ta a a a a mai întâi c¼ B 00 este liniar independent¼. T S este o aplica¸ie liniar¼. Fie x 2 R3 . T e3 = ( 1. x2 = t. c) dac¼ T este izomor…sm. x2 .

S¼ se determine matricea lui T în cele dou¼ baze. Consider¼m în R2 . 1).58 3. deci matricea este p¼tratic¼. în baza C) astfel ca: (3. deci exist¼ a scalarii aij 2 K. :::. iar în R1 [X] baza ff1 . atunci pentru orice j. j = 1. Fie V ¸i W K-spa¸ii vectoriale. en g o baz¼ în V ¸i fy1 . e2 = (0. 1 a j n. unic determina¸i. . en g baza în V . exist¼ T 1 : V 00 ! V 0 : Putem scrie S = T 1 a (T S): Conform b) rangS rang(T S) rangS: d) Se scrie T = (T S) S 1 : 3. C = ff1 .1) T ej = m X i=1 aij fi . Evident. vom scrie AB. a a e3 = (0. Dac¼ T 2 L(V. iar num¼rul coloanelor cu dimensiunea a lui V . T (x. 1 i n. Num¼rul liniilor matricei A ata¸at¼ aplica¸iei liniare a s a t T : V ! W este egal cu dimensiunea lui W . în cazul unui endomor…sm num¼rul liniilor coincide cu num¼rul a a coloanelor. 1). 0 1 2) În R3 consider¼m baza canonic¼ fe1 . f2 = X. e1 = (1. 3 ) 2 a 2 R3 . Se nume¸te matricea lui T în raport cu bazele B si C. S¼ determin¼m a a a a matricea endomor…smului T în baza fe1 . 0). Vom omite indicii când s s nu este pericol de confuzie. 1) Fie T : R2 ! R2 . (…ind coordonatele vectorilor T ej . n) a c¼rei coloan¼ j este constituit¼ din coordonatele a a a T vectorului T ej în raport cu baza C. :::. s a T A¸adar matricea lui T depinde de bazele B ¸i C. :::. EXEMPLE. f1 = 1. 8x 2 V . 0).C = (aij ) de tip (m. Deoarece T e1 = f1 + f2 . Deoarece 1V (ei ) = = ei . Vom determina mat s tricea aplica¸iei identice 1V : V ! V. matricea ¸ s ¸ AB. 1. T e2 = f1 + 2f2 . 1 i m. Fie deci dimK (V ) = n. y) = ( x. e2 g. rezult¼ c¼ matricea lui 1V este matricea unitate: a a 1 0 1 0 ::: 0 B 0 1 ::: 0 C C: In = B A @ ::: ::: 0 0 ::: 1 ¼ LEMA 3. 1 t j n. fe1 . Vom nota cu Mn (K) mul¸imea matricelor a a t de tip (n. APLICA TII LINIARE ¸ c) Deoarece T este izomor…sm. 1V (x) = x. fm g o baz¼ …xat¼ în a a s a a W. f2 g. 0. Matricea asociat¼ unei aplica¸ii liniare a t Vom ar¼ta c¼ dac¼ V ¸i W sunt K-spa¸ii vectoriale …nit dimensionale. T e3 = a 1 1 0 = f2 . T ej 2 W . n). atunci a a a s t L(V. 2 . y) (simetria în raport cu originea). yn g s t a s un sistem arbitrar de vectori din W . :::. t 1 i n. :::. baza canonic¼ e1 = (1. rezult¼ A = a : 1 2 1 3) Fie V un K-spa¸iu vectorial ¸i fe1 . e2 g este A = a a . T x = 1 + 2 + ( 1 + 2 2 a 3 )X. B = = t fe1 . Cum T e1 = e1 . 0. en g o baz¼ …xat¼ în V ¸i dimK (W ) = m. W ). Dac¼ x = ( 1 . n: DEFINITIE. 0). de…nim T : R3 ! R1 [X]. e3 g.B = AB a s T T ¸i vom spune c¼ AB este matricea endomor…smului T în raport cu baza B. e2 .1. Exist¼ o unic¼ aplica¸ie liniar¼ T : V ! W a a t a astfel ca T ei = yi . Dac¼ V = W ¸i B = C. W ) este izomorf cu un spa¸iu de matrice. e2 = (0. T e2 = = e2 1 0 rezult¼ c¼ matricea lui T în baza fe1 .

as a COROLAR 3. deci În concluzie Cum ff1 . Consider¼m vectorii yj t a m P din W . W ) ¸i M = (aij ) mas n P tricea lui T în raport cu bazele B ¸i C.C de…nit¼ mai sus este un izomor…sm de spa¸ii vectoriale. 1 i n.2 ¸i 1. Vom ar¼ta mai întâi c¼ ' este liniar¼. Atunci dac¼ x = s a xi ei 2 V . Dac¼ S : V ! W as a a a este o alt¼ aplica¸ie liniar¼ satisf¼când Sei = yi . j = 1. atunci T ej a a a s n P dac¼ x = a xi ei 2 V atunci T x = 0W deci T este aplica¸ia nul¼.2. Fie a a aa a a M = (aij ) o matrice de tip (m. dimK (W ) = m. Aplica¸ia a a t ' : L(V.3. Dac¼ dimK (V ) = n. atunci a dimK (L(V. W ) ¸i '(T ) = 0. '( S + T ) = (cij ). Conform lemei 3. T este i=1 i=1 evident liniar¼ ¸i T ei = yi . i a a = 1. :::. fn g o baz¼ în W . Se ¸ine seama de teoremele 3. W ) ¸i t a a a s 2 K. '(T ) = (bij ). S¼ ar¼t¼m acum c¼ ' este surjectiv¼. deci astfel ca '(T ) = M . În consecin¸a ' t¼ este surjectiv¼ ¸i teorema este demonstrat¼.1 d¼ posibilitatea de a de…ni în mod unic o aplica¸ie liniar¼ punând în a t a eviden¸a doar valorile sale pe o baz¼ a domeniului de de…ni¸ie.2. Dac¼ x 2 V . atunci: a m X i=1 cij fi = ( S + T )(ej ) = Sej + T ej = m X i=1 m X i=1 aij fi + m X i=1 bij fi = = ( aij + bij )fi . deci ' este injectiv¼. Demonstra¸ie. a a c¼ ' este bijectiv¼. Fie V si W dou¼ K-spa¸ii vectoriale de dimensiune n si ¸ a t ¸ respectiv m. j = 1.3.2. m. C = ff1 . W ) ! Mm. Dac¼ '(S) = (aij ). a t T . i = 1. n. n: = 1.n (K) care face s¼ corespund¼ oric¼ rui T 2 L(V. en g o baz¼ în V . W )) = m n: Demonstra¸ie. n. :::. B = fe1 . j = 1.¼ 3. atunci pentru orice x 2 V avem: n n n X X X Sx = S( xi ei ) = xi Sei = xi yi = T x: i=1 i=1 i=1 Lema 3. :::. rezult¼ cij = aij + bij . t t s TEOREMA 3. T 2 L(V. Fie S.1. …e T 2 L(V. t¼ a t TEOREMA 3. t a i=1 Ker' = f g. deci ' este liniar¼. atunci x = t a xi ei : De…nim T x = xi yi . Dac¼ T 2 L(V. W ) matricea a a a AB. S¼ veri…c¼m unicitatea. n) cu coe…cien¸i în K. M ATRICEA ASOCIAT A UNEI APLICA TII LINIARE ¸ n P n P 59 Demonstra¸ie. fm g este baz¼ în W . yj = aij fi . adic¼ '( S + T ) = '(S) + '(T ). j = Vom ar¼ta a = 0W .1 exist¼ o aplica¸ie liniar¼ unic¼ a t a a i=1 T : V ! W astfel ca T ej = yj . 1 a t a a i n. n. m: . În ipotezele teoremei 3. coordonatele i=1 vectorului y = T x în baza C sunt date de n X j=1 (3.2) yi = aij xj .

Adunarea matricelor. m. m. Fie a a s C = (cij ) matricea asociat¼ lui T S. i = 1. Fie U. n) sunt egale dac¼ ¸ a a aij = bij . m. t a t ff1 . ale c¼rei s s s a a elemente sunt aij + bij . T 2 L(V. V. se ¸ a a nume¸te suma lui A ¸i B ¸i se noteaz¼ A + B. rezult¼ c¼ S = T dac¼ ¸i numai dac¼ aij = bij . a t B2 = ff1 . n. n. i = 1. en g. B = (bij ) matricele lui S ¸i T în raport s cu bazele date. j = 1. W respectiv. :::. :::. W ). s Fie A ¸i B matricele asociate lui S ¸i T respectiv. m. Fie deci V . m. Dac¼ A = (aij ) este o matrice de tip (m. T 2 L(V. W dou¼ K-spa¸ii vectoriale. s s a A = (aij ). n. i = 1.2). en g baza în V . j = 1. fe1 . fm g este baz¼ în W . de unde (3. n). Egalitatea matricelor. Fie S 2 L(U. produsul dintre ¸ a scalarul si matricea A este matricea A ob¸inut¼ multiplicând toate elementele ¸ t a lui A cu . cij = aij + bij . W ). n). j = 1. în raport cu cele dou¼ baze. n: În consecin¸a. Dac¼ A = (aij ). APLICA TII LINIARE ¸ n P n P m P Demonstra¸ie. i = 1. fm g baza în W ¸i S. matricea de tip (m. j = 1. a a a as a i = 1. Atunci ( S)(ej ) = Sej = aij fi = ( aij )fi . Fie C = (cij ) matricea aplica¸iei liniare S + T . Dou¼ matrice A = (aij ). B = (bij ) de tip (m. n: Înmul¸irea unei matrice cu un scalar. j = 1. n: t¼ Putem deci formula urm¼toarea a DEFINITIE. Vrem s¼ determin¼m matricea lui T S în raport cu bazele B1 ¸i B3 . B3 = fg1 . Deci i=1 i=1 cij = aij . B = (bij ). Dou¼ aplica¸ii liniare S ¸i T sunt egale dac¼ ¸i numai a t s a s dac¼ S(ej ) = T (ej ). :::. j = 1. fm g. :::. A = (aij ). gr g baze ale lui U. t t m m P P 2 K. n. DEFINITIE. Produsul a dou¼ matrice. V.60 3. n. V ). Atunci: a (T S)(ej ) = T (Sej ) = T ( m X akj fk ) = k=1 k=1 m X akj T fk = . Avem: t (S + T )(ej ) = S(ej ) + T (ej ) = m X i=1 m X j=1 m X i=1 aij fi + bij fi = (aij + bij )fi . adic¼ a a a1j f1 + a2j f2 + ::: + amj fm = b1j f1 + b2j f2 + ::: + bmj fm : Cum ff1 . t = Avem: y = Tx = xj T ej = xj ( aij fi ) = j=1 m n P P ( aij xj )fi . ceea ce conduce la urm¼toarea a DEFINITIE. :::. j = 1. :::. W trei K-spa¸ii vectoriale B1 = fe1 . Matrice ¸i aplica¸ii liniare s t Vom de…ni opera¸iile cu matrice pornind de la opera¸iile corespunz¼toare cu t t a aplica¸ii liniare. Fie C = (cij ) matricea aplica¸iei S. n). B = (bij ) sunt dou¼ matrice de tip (m. j=1 i=1 i=1 j=1 4. j = 1.

d) A( B) = ( A)B = (AB). a a s s TEOREMA 4. Spunem c¼ produsul BA se efectueaz¼ dup¼ s a a a regula ” linii pe coloane” . iar matricea lui (S T ) U este (AB)C: Cum S (T U ) = (S T ) U rezult¼ A(BC) = (AB)C. Produsul a dou¼ matrice nu este comutativ în general. :::. n: akj ( i=1 i=1 k=1 61 = În consecin¸a: t¼ (4. j = 1. B ¸i C respectiv. În acest caz matricea lui T 1 în raport cu a baza C este A 1 : Demonstra¸ie. în s t a s raport cu bazele canonice. m). ” t =)” A …ind inversabil¼. atunci: a ¸ a) A(BC) = (AB)C. exist¼ B 2 Mn (K) astfel ca AB = a a = BA = In :Cum aplica¸ia T ! A de la L(V ) la Bn (K) este bijectiv¼. matricea de tip (r. se noteaz¼ cu A 1 ¸i se nume¸te inversa lui A. a t respectiv m si T 2 L(V. Demonstra¸ie. C = t a = fe1 .4.1) k=1 cij = k=1 DEFINITIE.2. atunci AB = BA = In : Prin urmare A este a a inversabil¼ ¸i A 1 = B: as Rangul unei matrice. ¸ a Matrice inversabile. en g este baz¼ în V . Dac¼. Se nume¸te produsul dintre B si A ¸i se noteaz¼ BA. O matrice A 2 Mn (K) este inversabil¼ sau regulat¼ dac¼ a a a exist¼ o matrice B 2 Mn (K) astfel încât: AB = BA = In : a Matricea B este unic¼. :::. B. a t S¼ remarc¼m c¼ produsul BA nu este de…nit decât dac¼ num¼rul coloanelor lui a a a a a B este egal cu num¼rul liniilor lui A. Fie A = (aij ) o matrice de tip (m.1. en g o baz¼ în V si T un endomor…sm al lui V . T : K m ! K r t a ¸i U : K n ! K m sunt aplica¸iile liniare ale c¼ror matrice A.3. W ): Dac¼ fe1 . n) ¸i B = (bij ) o matrice de tip ¸ s (r. r. fn g este baz¼ ¸ a a a m X bik akj . ff1 . a Celelalte egalit¼¸i se demonstreaz¼ asem¼n¼tor. Pentru ca matricea A a a ¸ endomor…smului T în raport cu baza C s¼ …e inversabil¼ . Fie V . Expresia lui cij se ob¸ine pornind de la linia a t i a lui B ¸i de la coloana j a lui A. deci a a a s dac¼ B este matricea asociat¼ lui T 1 . M ATRICE S I APLICA TII LINIARE ¸ ¸ m X m r r XX X bik gi ) = ( bik akj )gi . j = 1. PROPOZITIA 4. b) A(B + C) = AB + AC. S : K r ! K s . W dou¼ K-spa¸ii vectoriale având dimensiunile n. n: . atunci matricea lui S (T U ) este A(BC). de exemplu. Ea este astfel încât S T = T S = 1V . at a a a OBSERVATIE. …e S t a aplica¸ia liniar¼ asociat¼ lui B. C sunt matrice astfel încât diferitele produse de ¸ a mai jos s¼ …e de…nite si 2 K.1). Dac¼ A. n) s ¸ s a al c¼rei element cij situat la intersec¸ia liniei i cu coloana j este dat de (4. Are loc: TEOREMA 4. este necesar si su…cient a a ¸ ca T s¼ …e un automor…sm al lui V . i = 1. Fie V un K-spa¸iu vectorial de dimensiune …nit¼ n. :::. exist¼ T 1 ¸i T T 1 = T 1 T = 1V . c) (B + C)A = BA + CA. deci T este t a a bijectiv¼ ¸i T 1 = S ¸i matricea asociat¼ lui T 1 este A 1 : as s a ” (=” Dac¼ T este bijectiv¼. Propozi¸ia se demonstreaz¼ utilizând propriet¼¸ile binecunost t a at cute ale aplica¸iilor liniare.

s a t deci m X T e0 = a0 fl0 . Fie T endomor…smul care într-o baz¼ fe1 . n: li în baza F rezult¼ a . :::. a Demonstra¸ie. n. 8j = 1. :::.2 ¸i 4. e0 g ¸i F 0 = ff1 . n. fn g sunt baze …xate în V respectiv a s W . n: 0 0 Fie acum E 0 = fe0 . i = 1. :::. deci: e0 = i n X j=1 m X cji ej . i = 1.3 ob¸inem: s s t A inversabila () T automorf ism () def T = 0 () () n = rangT = rangA () det A 6= 0: 5. 8i = 1. T en g este sistem de generatori pentru Im T . cap. APLICA TII LINIARE ¸ în W . en g a unui K-spa¸iu t a t vectorial are matricea A. 8i = 1. :::. t ¸inând seama de teorema 7. :::. 2.4. T en g în baza ff1 .1 ¸i teoremele 4. fn g se g¼sesc pe coloanele matricei A. iar A este matricea aplica¸iei liniare T în raport cu cele dou¼ baze. a T e0 = i m X l=1 a0 fl0 = li a0 ( li k=1 m X dkl fk ) = k=1 l=1 Egalând coordonatele vectorilor T e0 i m m XX ( dkl a0 )fk . :::. deoarece coordonatele vectorilor fT e1 . atunci t a rangT = rangA: Demonstra¸ie. fl0 = k=1 Atunci. iar A = (aij ) este matricea aplica¸iei liniare T în cele dou¼ baze atunci t a T ej = m X k=1 akj fk . rangT = dimK (Im T ) = rangfT e1 .1.3. Aplicând corolar 2.62 3. :::. :::. W ): Dac¼ E = fe1 . dkl fk . n: lj i l=1 Vom stabili ce rela¸ie exist¼ între A ¸i A0 : t a s Fie C = (cij ) matricea de trecere de la baza E la baza E 0 ¸i D = (dij ) matricea s de trecere de la baza F la baza F 0 . Transformarea matricei unei aplica¸ii liniare la schimbarea bazelor t Fie V . :::. 8l = 1. O matrice p¼ tratic¼ este inversabil¼ dac¼ si numai dac¼ este a a a a¸ a nesingular¼ . t T en g = rangA. en g ¸i F = ff1 . fn g o nou¼ pereche de baze …xate în a n s 1 0 0 V respectiv W ¸i A = (aij ) matricea asociat¼ aplica¸iei T în noua pereche de baze. a COROLAR 4. W dou¼ K-spa¸ii vectoriale având dimensiunile n respectiv m ¸i T 2 a t s 2 L(V. Deoarece fT e1 . m: m n XX ( akj cji )fk . ob¸inem pe de o parte t T e0 = i n X j=1 cji T ej = n X j=1 m X l=1 cji ( k=1 m X akj fk ) = k=1 j=1 iar pe de alt¼ parte.1.

Rezult¼ c¼ E 0 = = a a fSe1 . 1)=)2) A ¸i B …ind simit a s lare. În particular. a a a i Vom ar¼ta c¼ matricea lui T în baza E 0 este chiar B. :::. S este un automor…sm al lui V . Spunem c¼ dou¼ matrice A. Urm¼ toarele a…rma¸ii sunt echivalente: ¸ a t 1) A si B sunt similare. deci ! V aplica¸ia liniar¼ care în baza E are matricea C. Fie deci D = (dij ) a a matricea lui T în baza E 0 . V …ind un K-spa¸iu vectorial na t a t dimensional si dou¼ baze E si E 0 în V astfel ca A si B s¼ …e matricele asociate ¸ a ¸ ¸ a lui T în cele dou¼ baze. TRANSFORM AREA M ATRICEI UNEI APLICA TII LINIARE LA SCHIM BAREA BAZELOR ¸ 63 Aceste rela¸ii mai pot … scrise DA0 = AC. atunci a T e0 = i n X l=1 a0 e0 . iar A0 = (a0 ) este matricea a a a a n 1 ij asociat¼ lui T în baza E 0 . n: j=1 . B 2 Mn (K) sunt similare sau aseme¸ a a nea dac¼ exist¼ o matrice C nesingular¼ astfel ca B = C 1 AC: a a a Are loc: PROPOZITIA 5. Dac¼ E = fe1 . 8i = 1. 8j = 1. n. dac¼ V =W . a atunci se lucreaz¼ cu aceea¸i baz¼ atât în domeniul de de…ni¸ie cât ¸i în cel de a s a t s valori. n: lj l Dac¼ C este matricea de trecere de la baza E la baza E 0 . Fie A. D …ind o matrice de schimbare de t baz¼ este nesingular¼ deci a a A0 = D 1 AC. 8i = 1. :::. avem: t T ej = n X m X l=1 dkl a0 = li n X j=1 dkj cji .2. 2)=)1) rezult¼ din cele de mai sus. deci: t a n P Sei = aji ej . a Demonstra¸ie.5. DEFINITIE. S¼ not¼m e0 = Sei . Sen g este o baz¼ în V . W ) la schimbarea bazelor. en g este o baz¼ …xat¼ în V . iar A = (aij ) este matricea a a a aplica¸iei liniare T în baza E. en g o baz¼ a a …xat¼ în V = K n ¸i T : V ! V unica aplica¸ie liniar¼ care în baza E are matricea a s t a asociat¼ A. k = 1. ¸ 2) Exist¼ o aplica¸ie liniar¼ T : V ! V . Deci: a T ej = Fie S : V n X k=1 akj ek . Fie E = fe1 . aceast¼ egalitate reprezentând formula de transformare a matricei unei aplica¸ii a t T 2 L(V. :::. …e C o matrice nesingular¼ astfel încât CB = AC. n: Dac¼ E 0 = fe0 . iar T 2 L(V ). e0 g este o alt¼ baz¼ …xat¼ în V . :::. 8i = 1. i = 1. procedând ca mai a sus ob¸inem A0 = C 1 AC aceasta …ind formula de transformare a matricei unui t endomor…sm T 2 L(V. 8j = 1. m: k=1 akj ek . W ) la schimbarea bazei.1. n: Conform teoremei 4. n. B 2 Mn (K).

t a 1 a 1 1 0 a a matricea A = @ 0 1 1 A : S¼ determin¼m matricea lui T în baza E 0 = = 1 0 1 fe0 . 1. x1 x2 + x3 . 1). s a s 4. C=@ 1 3 5 1 1 1 1 Atunci. 3x1 x2 + 3x3 ). f v1 v2 v3 v1 i k v2 i k v3 i j . e0 = (1. 1). n. u3 = (3. n: n n n n n X XX X X ( akj cji )ek . e2 . j . e0 . S¼ se g¼seasc¼ aplica¸ia liniar¼ T : R3 ! R3 care duce vectorii u1 = (2. Matricea de trecere de 1 2 3 1 2 3 la baza E la baza E 0 este: 0 1 0 1 2 3 1 3 8 5 2 1 A . x2 + 1). 1 3 Pentru aplica¸iile liniare s¼ se determine KerT ¸i ImT . v2 = (1. 3). 0. 2). Fie T : R3 ! R3 . S¼ se arate c¼ T este liniar¼. 5. 5). !g. T x = (x3 . 2. e) T : R3 ! R3 . iar C 1 = @ 2 5 3 A. x1 + 2x3 . 2x1 + x3 ). x1 + 1. T x = (x1 . v3 = (1. 1. 2x1 + 3x2 ).64 3. b) T : R3 ! R3 . j = 1. Fie ! 2 V3 ¸i T : V3 ! V3 . def T ¸i câte o baz¼ în KerT ¸i ImT . S¼ se a determine rangT . e0 = (2. T x = (x1 + x2 + 3x3 . n: AC = B. d) T : R2 ! R3 . a s x x a a a a a ! ! ! ! ! ! Dac¼ ! = i + 2 j + 3 k s¼ se g¼seasc¼ matricele lui T în bazele ( i . EXEMPLU. 1) : 3. k ) ¸i a a a a a s !. !. A0 = C 1 AC = @ 7 0 0 2 6. 1. 0 Aplica¸ia liniar¼ T : R3 ! R3 are în baza canonic¼ E = fe1 . e0 g. a a a t a u2 = (4. 8i = 1. t a s 2. dac¼ A0 este matricea lui T în baza E 0 . 2x1 3x2 + 5x3 ). c) T : R3 ! R3 . ! = ! + !. 8i = 1. ! = 2! !. rezult¼ a a 0 1 12 19 10 11 6 A. 1. T ! = (! !)!. x2 x1 . e0 = (3. 1. 2) respectiv în vectorii v1 = (4. Probleme 1. e3 g. APLICA TII LINIARE ¸ T e0 = i Pe de alt¼ parte: a n X j=1 dji e0 = j n X j=1 dji Sej = n X j=1 dji ( k=1 n X ckj ek ) = k=1 j=1 n n XX ( ckj dji )ek . S¼ se precizeze care din urm¼toarele aplica¸ii sunt liniare: a a t 3 3 a) T : R ! R . 8k = 1. T x = (x1 + x2 x3 . 2. 5). 3). T x = (x2 . T x = (x1 + x2 + x3 . x1 + x2 . ! = ! + !. x2 1). n: T e0 = T (Sei ) = T ( cji ej ) = cji ( akj ek ) = i j=1 j=1 k=1 k=1 j=1 Din unicitatea scrierii vectorilor n X j=1 T e0 i în baza E rezult¼ a ckj dji = Deci CD = AC sau D = C 1 n X j=1 akj cji .

iar matricea lui T în baza g1 = (6. f3 = (2. g3 = (1. 2) este 2 1 1 3 . Fie S. 1. S 1 . a c¼rei1 tie a a matrice în raport cu bazele 1 1 1 B 1 0 1 C C. 5 3 2 7 S¼ se determine S. T ¸i T S în bazele canonice ale spa¸iilor respective: s t 8. s¼ se determine T 1 ¸i matricea acestuia în baza a a s canonic¼. 3). g2 = 0 1 1 1 1 (1. f3 de la problema anterioar¼? a . Fie S : R3 ! R2 . T (y1 . x2 . f2 = (1. a 3 a 0 9. S + T . t s 6. Matricea unui endomor…sm al lui R3 în raport cu baza g1 = (1. S¼ se determine T S ¸i matricele asociate lui a s S. Care este matricea endomor…smului în baza f1 = (1. 2. f2 . PROBLEM E 65 5. T : R2 ! R2 . S (x1 . y1 + y2 . Fie T : R3 ! R3 . Matricea lui S în baza f1 = ( 3. Care este matricea acestui endomor…sm 1 2 3 în baza f1 . 1)? 10. a 7. S T . 2x1 + x2 x3 . T x = (x1 2x2 + x3 . S¼ se a calculeze T T ¸i s¼ se precizeze matricea lui T în baza canonic¼ a lui R3 . T . 2). T : R2 ! R4 . y1 y2 ). Matricea unui endomor…sm al lui R în raport cu baza canonic¼ este 1 1 1 2 @ 1 0 1 A. 0). 0. y2 ) = (y1 . 1)este @ 1 0 1 A. 7). x3 ) = (x1 + x2 . 7). S¼ se g¼seasc¼ o baz¼ ¸i canonice din R4 respectiv R3 este B a a a a s @ 1 2 3 A 1 1 3 dimensiunea subspa¸iilor KerT ¸i ImT .6. 1. g2 = ( 5. 1 0 1 f2 = (3. S¼ s a a a se arate c¼ T este automor…sm. y2 . 6) este . 0). 3. Fie T : R4 ! R3 o aplica¸0 liniar¼. x2 3x3 ). 1. 2x1 x2 + x3 ).

.

atunci mul¸i¸ a t mea tuturor vectorilor proprii corespunz¼tori lui la care ad¼ug¼m ¸i vectorul nul. Dac¼ T : V ! V este un endomor…sm al lui V . (T 1V )(x) = 0V g = Ker(T 1V ): Deci V este subspa¸iu vectorial (teorema 2. deci V este subspa¸iu invariant în raport cu t a t T . Dac¼ este valoare proprie a endomor…smului T . :::. deci T 1V nu este izomor…sm. Atunci. A¸adar: s V = fx 2 V . TEOREMA 1. adic¼: a a a T ei = n X j=1 aji ej . iar A = (aij ) 2 Mn (C) t a a matricea endomor…smului T în aceast¼ baz¼. a a a s notat¼ V este un subspa¸iu vectorial invariant în raport cu T . dac¼ exist¼ un scalar 2 K astfel încât a a (1. Dimensiunea acestui subspa¸iu vectorial se nume¸te multiplicitatea geometric¼ t s a a valorii proprii ¸i o vom nota r . a 1. Fie B = fe1 . Fie V un C-spa¸iu vectorial de dimensiune n. Un vector x 2 V. a S DEFINITIE. orice t endomor…sm T 2 L(V ) are cel pu¸in un vector propriu.1. Totodat¼.1) T x = x: Scalarul din (1. n: 67 .1) se nume¸te valoare proprie a endomor…smului T coress punz¼toare vectorului propriu x. 3). T x = xg = fx 2 V .CHAPTER 4 Valori ¸i vectori proprii. 8i = 1. un subspa¸iu ¸ a t V se nume¸te subspa¸iu invariant în raport cu T dac¼ T (S) S. V …ind t a subspa¸iu. Valori ¸i vectori proprii ai unui s endomor…sm Fie V un K-spa¸iu vectorial (K = R sau C) ¸i T : V ! V un endomor…sm. cap. x 2 V implic¼ T x = x. s t a OBSERVATIE. Remarc¼m c¼ este valoare proprie dac¼ ¸i s a a as numai dac¼ Ker(T a 1V ) 6= f0V g. :::. t Demonstra¸ie. en g e o baz¼ …xat¼ în V . t s DEFINITIE.1. x 6= 0V se nume¸te vector propriu pentru endo¸ s mor…smul T . numit subspa¸iu a t t propriu asociat valorii proprii . Forma canonic¼ a unui s a endomor…sm În acest capitol ne vom pune problema determin¼rii unei baze a unui spa¸iu a t vectorial V în care matricea unui endomor…sm s¼ aib¼ o form¼ cât mai simpl¼: a a a a diagonal¼.

adic¼ a (1. Matricea asociat¼ lui T în baza canonic¼ este A = @ 10 t a a 12 24 13 2 Ecua¸ia (1.2) (a11 ) x1 + a12 x2 + ::: + a1n xn = 0 a21 x1 + (a22 ) x2 + ::: + a2n xn = 0 : ::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::: an1 x1 + an2 x2 + ::: + (ann ) xn = 0 Sistemul (1. .1 indic¼ un procedeu efectiv de determinare a valorilor proprii ¸i a s vectorilor proprii pentru un endomor…sm T . ). 0 va … o valoare proprie a endomor…smului T . x2 . t Pentru 1 = 1. . ). iar dac¼ t 6= 0. xn constituie o solu¸ie nebanal¼ a sistemului (1. EXEMPLE. subspa¸iul propriu asociat lui 1 .2). este A = @ 1 a a a s 4 0 5 . x3 ). t (3. :::. 6) este un vector propriu a corespunz¼tor lui 3 = 1. s¼ se g¼seasc¼ valorile proprii ¸i vectorii proprii ai lui T . cu coe…a t a cien¸i în C. 1). VALORI S I VECTORI PROPRII. A¸adar t s dac¼ . sau i=1 i=1 n n XX xj ej .3) conduce la ( t 1) ( + 1) = 0. Ob¸inem 1 = 2 = 1. 5. :::. xn : Vectorul x va … vector propriu pentru endomor…smul T dac¼ ¸i numai dac¼ coordonatele sale a s a x1 . Considerând în R3 baza canonic¼. 0. ob¸inem V 3 = f(3t. …ind V 1 = f(2 t . x0 ) a acestui sistem. 8j = 1. 2 2 Rg. x = (x1 .3) det(A In ) = = 0. 1) Fie T : R3 ! R3 endomor…smul dat de T x = (7x1 12x2 + 6x3 . 5t. de aici rezult¼ a a i=1 aji xi = xj . Conform teoremei fundamentale a algebrei. rezolvând sistemul (1. Atunci s t t a 1 n n P 0 0 vectorul x = xi ei este vector propriu al endomor…smului T corespunz¼tor vala orii proprii i=1 0: Teorema 1. deci ( aji xi j=1 i=1 n P j=1 n X xi ( aji ej ) = j=1 xj )ej = 0V : Cum B este o baz¼ în V . x = a n X i=1 xi ei . Similar pentru 3 = 1.1) revine la n X j=1 xi T ei = xj ej . 6t) . . 12x1 24x2 + 13x3 ). atunci (1.2) este liniar omogen în necunoscutele x1 . S¼ se g¼seasc¼ valorile proprii ¸i vectorii proprii. :::. a 2) Matricea unui endomor…sm de…nit pe un C-spa¸iu vectorial într-o baz¼ aleas¼ t a a 0 1 4 5 7 4 9 A. 10x1 19x2 + 10x3 . 2 R. n. FORM A CANONIC A A UNUI ENDOM ORFISM ¸ n P n P n P Dac¼ x 2 V. 1. orice vector propriu corespunz¼tor lui 1 = 1 este a a de forma (2. a a a a s 1 0 7 12 6 19 10 A. 0) + ( 1. Solu¸ie.2) ob¸inem x = (2 t . t 2 Rg. .68 ¼ 4. Introducem 0 în sistemul (1. ceea ce reprezint¼ o ecua¸ie polinomial¼ de grad n în necunoscuta . exist¼ 0 2 C astfel ca t a det (A 0 In ) = 0.2) ¸i ob¸inem o solu¸ie nebanal¼ (x0 . Condi¸ia necesar¼ ¸i t a t a s su…cient¼ ca acest sistem s¼ admit¼ solu¸ii nebanale este a a a t a11 a21 ::: an1 a12 a22 ::: an2 ::: a1n ::: a2n ::: ::: ::: ann (1. 3 = 1. :::. nu sunt simultan nuli.

D1 = fz 2 C. 4). 0 1 3 i 0 0 A.p 2 = 1. astfel încât jxp j = max fjx1 j . când A 2 Mn (R) si 2 R. j app j jxp j j=1. Dac¼ este valoare proprie.1). În particular. jxn jg > 0. ng. VALORI S I VECTORI PROPRII AI UNUI ENDOM ORFISM ¸ 69 3 Solu¸ie. atunci din (1. Dac¼ este o valoare proprie a matricei A. v2 = s (3 3i. Fig.4) ( aii ) xi = j=1. cu rst 6= 0. Di = = j=1. Fie A 2 Mn (C). D1 = D2 = 2) Dac¼ A = @ i 3 a 0 0 4 fz 2 C. n. jz 4j 0g = f4g. 5 3i. rezult¼ c¼ ¸ a a i=1 Valorile proprii ale unui endomor…sm (unei matrice) pot … localizate folosind n P TEOREMA 1. jz 3j 1g. 2 = 2 + 3i. D2 = fz 2 C. Alegem num¼rul p. j6=i n X aij xj .1. 5 + 3i. Orice valoare proprie se a‡ în D1 [ D2 [ D3 = D1 . 3 = 2 3i. 3 + 2 2]. 3 + 2 2][ a a p p [[1 2 2.1 p p Un p calcul direct arat¼ c¼ 1 = 5. ri = jaij j . fz 2 C. Vectorii proprii corespunz¼tori a a a vor … v1 = t (1. atunci 2 D1 [ D2 (…g. i = 1. atunci a n S 2 Di .2) ob¸inem c¼ t a punz¼tor. 4). aii + ri ] R: (1. r3 = 0. care are r¼d¼cinile 1 = 1.2 2 [3 2 2. r1 = r2 = 1.4) a ob¸inem t n X japj j jxj j rp . Procedând ca mai sus ajungem la ecua¸ia t t + 5 2 17 + 13 = 0. :::. 2. respectiv v3 = r (3 + 3i. Dac¼ este o valoare proprie ¸i x 6= 0 vectorul propriu corest a s n P xi ei . deci 1.2 (Gerschgorin). x = a i=1 n [ [aii ri . 1 + 2 2] = [1 2 2. 2 2i 1 p p a jz 3j 2 2g. i = 1. r1 = 2 2 = r2 . n S Di . Din (1. 1). j6=i A¸adar s 2 Dp i=1 p 3 2 + 2i EXEMPLE. 1) Dac¼ A = a . 1. jz aii j ri . 1. a ¼ . jz 1j 2 2g. j6=i 2 i=1 Demonstra¸ie. D3 = fz 2 C.

Ecua¸ia (1. s Teorema Hamilton-Cayley DEFINITIE. ecua¸ia t¼ a a t t (1.3) nu depinde de matricea A. atunci p1 = a n P aii = T rA este urma matricei A. unde A este matricea asociat¼ lui T într-o a a baz¼ oarecare a lui V . Polinoame de matrice ¸i de endomor…sm. TEOREMA 2. deci matricea A este singular¼ dac¼ ¸i numai dac¼ a as a r¼d¼cin¼ a polinomului caracteristic.3) r¼mâne aceea¸i. atunci subspa¸iul propriu V corespunz¼tor va … constituit din totalitatea vectot a rilor ale c¼ror coordonate într-o baz¼ …xat¼. 2) pA (0) = det A. Dou¼ matrice asemenea au acela¸i polinom caracteristic.1) pA ( ) = det(A In ).3) se nume¸te ecua¸ie caracteristic¼ a endomora t s t a …smului T . Atunci B a In = C 1 A C 1 In C = 1 1 1 = C (A In ) C. Fie A ¸i B dou¼ matrice asemenea. deci pB ( ) = det C pA ( ) det C = det C C pA ( ) = = det In pA ( ) = pA ( ) ¸i teorema este demonstrat¼. a a trebuie f¼cut¼ distinc¸ia între endomor…smele de…nite pe C-spa¸ii vectoriale ¸i cele a a t t s de…nite pe R-spa¸ii vectoriale. De exemplu.1). în general. coe…cientul pr este suma minorilor diagonali de ordin r. Polinomul de s t a t a grad n cu coe…cien¸i în C dat de t (2. În concluzie. se nume¸te polinom caracteristic al matricei A.1. unde C este matricea de schimbare a bazelor ¸i a a s conform teoremei 2. Exist¼ o matrice nesint s a a gular¼ C astfel încât B = C 1 AC. Dac¼ A = (aij ) 2 Mn (C) este o matrice dat¼. iar pn = det A: Se poate ar¼ta c¼. Polinom caracteristic. a a a = 0 este .3) se ¸ a a t nume¸te ecua¸ie caracteristic¼ sau ecua¸ie secular¼ a matricei A. ecua¸ia (1. sunt solu¸ii ale sistemului liniar omogen a a a t (1. VALORI S I VECTORI PROPRII. 1) Dac¼ A este matricea endomor…smului T într-o baz¼ …xat¼. s a În consecin¸a.70 ¼ 4.1. R¼d¼cinile sale le vom numi r¼ d¼ cini s a a a a caracteristice. a Din demonstra¸ia teoremei 1. Dac¼ este o valoare proprie a endomor…smului t a T . a a i=1 pentru 1 < r < n.2). Mul¸imea a a t a a t r¼d¼cinilor caracteristice ale unui endomor…sm T se nume¸te spectrul lui T . Dac¼ este vorba de un R-spa¸iu vectora a a t ial. r¼d¼cinile acestei ecua¸ii numindu-se r¼ d¼ cini caracteristice. deci de baza aleas¼ în V . FORM A CANONIC A A UNUI ENDOM ORFISM ¸ 2.1. doar acele r¼d¼cini caracteristice care sunt reale sunt valori proprii. a s Demonstra¸ie. polinomul caracteristic are coe…cien¸ii: a t a11 a21 p1 = a11 + a22 + a33 = T rA. dac¼ n = 3. Se nume¸te polinom caracteristic al endomor…smului T ¸i se notea¸ s s z¼ cu pT polinomul pA dat de (2. ecua¸ia (1. OBSERVATII. a22 a11 a13 a12 + + a32 a31 a33 a22 p3 = det A: a23 a33 p2 = . ¸ a a a iar pA ( ) = ( )n + p1 ( )n 1 + ::: + pn polinomul s¼u caracteristic. t a s DEFINITIE. rezult¼ c¼ în cazul unui C-spa¸iu vectorial toate t a a t r¼d¼cinile caracteristice sunt valori proprii. dac¼ se d¼ un endomor…sm T pe spa¸iul vectorial V . Spunem a a s c¼ spectrul lui T este simplu dac¼ orice r¼d¼cin¼ caracteristic¼ 0 este r¼d¼cin¼ sima a a a a a a a a pl¼ a polinomului caracteristic. deoarece matricea lui a T într-o nou¼ baz¼ este C 1 AC.

er 0 +1 . Fie (A t In ) adjuncta matricei A In : Fiecare element al acestei matrice este un determinant de ordin n 1. Atunci r 0 n 0 : a s a Demonstra¸ie.2. er 0 g este baz¼ în V 0 . i = 0. atunci r 0 < n 0 : În concluzie a r 0 n 0: Fie V un K-spa¸iu vectorial de dimensiune n. a0 6= 0: t DEFINITIE. B = fe1 . :::. f = a0 X m + a1 X m 1 + ::: + am . POLINOM CARACTERISTIC. er 0 . Endomor…smul f (T ) = a0 T m + a1 T m 1 + +::: + am 1 T + am 1V (unde T k = T k 1 T = T T k 1 ) se nume¸te polinom de s endomor…smul T de…nit de f . o complet¼m la o baz¼ a a a a a lui V .r 0 +1 ::: a1n ::: a2n ::: ::: ::: ar 0 . atunci pA (A) = 0 (deci pA (T ) = 0). Demonstra¸ie. :::. Fie 0 o valoare proprie a endomor…smului T . T 2 L(V ) un endomor…sm având t într-o baz¼ …xat¼ a spa¸iului matricea A 2 Mn (K) ¸i f un polinom de grad m cu a a t s coe…cien¸i în K. T er 0 = 0 er 0 . Dac¼ pA ( ) = ( ¸ a multiplicitate algebric¼ a lui 0 : a n 0) 0 q( ). B0 ) + AB0 = + (ABn 1 Bn n 2) + ::: + (AB1 = (an In ) + ::: + (a1 In ) + an In : . j > r 0 . Deoarece (A In )(A In ) = det(A In ) In .r 0 +1 ::: an. dac¼ n 0 a a n este multiplicitatea algebric¼ avem pA ( ) = ( a a 0 ) 0 r( ). Matricea f (A) = a0 Am +a1 Am 1 +:::+am 1 A+am Im se nume¸te ¸ s polinom de matricea A de…nit de f .3. :::. polinomul caracteristic al endomor…smului T . n 1: Fie acum pA ( ) = det(A In ) = a0 n + a1 n 1 + ::: + an 1 + an . (Hamilton-Cayley).n ::: ::: ::: ann 1 C C C C: C C A + Bn n 1 2 n 2 + ::: + B1 + B0 ) = 1 + a1 + ::: + an n 1 + an )In . unde Bi 2 Mn (K). en g: n P Cum T e1 = 0 e1 . cu r( 0 ) 6= 0: Dac¼ q( 0 ) 6= 0. :::. POLINOAM E DE M ATRICE S I DE ENDOM ORFISM . Dac¼ pA ( ) = det(A In ) este polinomul a caracteristic al endomor…smului T . :::. iar dac¼ q( 0 ) = 0.r 0 +1 ::: ar 0 . având multi¸ plicitatea algebric¼ n 0 ¸i multiplicitatea geometric¼ r 0 . TEOREMA 2. avem: (A In )(Bn = (a0 sau ( Bn 1) n n 1 n 1 B B B A=B B B @ 0 ::: 0 ::: 0 ::: 0 ::: 0 ::: ::: ::: ::: ::: ::: 0 0 ::: 0 ::: 0 a1. num¼rul n a 0 se nume¸te s PROPOZITIA 2. TEOREM A HAM ILTON-CAYLEY ¸ 71 DEFINITIE.2. atunci r 0 = n 0 .r 0 +1 a2. Atunci (A In ) = Bn 1 n 1 + Bn 2 n 2 + ::: + B1 + B0 . Fie V 0 subspa¸iul propriu corespunz¼tor valorii proprii 0 ¸i t t a s r 0 = dimK (V 0 ): Dac¼ B1 = fe1 . q( 0) 6= 0. T ej = akj ek . matricea k=1 asociat¼ lui T în baza B este: a 0 0 0 0 Atunci pA ( ) = det(A In ) = ( 0 )r 0 q( ): Pe de alt¼ parte.

atunci: a A 1 = 0 nu este valoare proprie atunci A este nesingular¼. FORM A CANONIC A A UNUI ENDOM ORFISM ¸ Identi…când dup¼ puterile lui . A.3. An 1 . deci A 1 = A2 3A 3In . an 1 2 1 2 3 3 3 A. Dac¼ pA (0) 6= 0.2. A este asemenea cu o matrice diagonal¼). la stânga. Conform a a a a teoremei Hamilton-Cayley A3 3A2 3A In = On . se exprim¼ în func¸ie de An . VALORI S I VECTORI PROPRII. Orice polinom de matrice de grad printr-un polinom de grad n 1. rezult¼: a a Bn 1 = an In ABn 1 Bn 2 = an 1 In :::::::::::::::::::::::::::: : AB1 B0 = a1 In AB0 = a0 In Ampli…când. puterile An+m . A este inversabil¼.m. Pe de alt¼ parte.1. i = 0. In .3 rezult¼ c¼ An . pA ( ) = EXEMPLU. înmul¸ind rela¸ia A3 = 3A2 3A In =@ 7 a t t 3 1 1 cu A. În acest caz are a = n 1 0A + n 2 1A + ::: + n 1 In . Înmul¸ind cu A 1 ob¸inem t t A20 3A + 3In + A 1 = On . :::. Dac¼ a loc: COROLAR 2. B o baz¼ …xat¼ în V . n 1: Demonstra¸ie.72 ¼ 4. unde an = det A 6= 0: 2 Înmul¸ind aceast¼ rela¸ie cu A t a t A 1 n 1 . :::.3. An pA (A) = 0: În baza acestei teoreme. :::. ob¸inem A4 = 3A3 3A2 A. a .3 se ob¸ine: t t ( 1)n An + a1 An ( 1) an 1 + ::: + 1 n In = 0. A. se ob¸ine: t 1 = An a1 n A an ::: an 1 In .d. A. An 1 . rezult¼ A4 = 6A2 + 6A + 3In t a ¸. ob¸inem: t COROLAR 2. Calculând rezult¼ A 1 = + a 1 6 2 3 2 4 A. se exprim¼ cu ajutorul t¼ a puterilor An . prin recuren¸a. Înlocuind A3 . respectiv cu An . Dac¼ A = @ 5 a 3 2 3 1. i 2 K. Atunci. 1 0 2 Cum 0 nu este r¼d¼cin¼ a polinomului caracteristic. Matricea A este diagonalizabil¼ dac¼ exist¼ o ¸ a a a matrice nesingular¼ C 2 Mn (K) astfel încât D = C 1 AC s¼ …e o matrice diagonal¼ a a a (altfel spus. Fie A 2 Mn (K). t a a a t :::. Din teorema 2. In ¸i adunând se ob¸ine s t Demonstra¸ie. poate … exprimat 1 . Diagonalizarea matricelor Fie V un K-spa¸iu vectorial de dimensiune n. In . s 0 3. n. s a a DEFINITIE. m 2 N. Endomor…smul T 2 L(V ) a ceea ce trebuia ar¼tat.a. T 2 L(V ) t a a ¸i A matricea lui T în aceast¼ baz¼. Din teorema 2.

atunci T este diagonalizabil. rezult¼ c¼ exist¼ o baz¼ x1 . vectorul propriu x1 …ind nenul este liniar independent. DIAGONALIZAREA M ATRICELOR 73 este diagonalizabil dac¼ exist¼ o baz¼ în V astfel încât matricea lui T în aceast¼ a a a a baz¼ este diagonal¼. T xi = i xi . :::. rezult¼ i ( i t a s n+1 ) = 0. xn+1 sunt liniar independen¸i. Atunci a ( i) = pA ( ).3) ob¸inem: s a t + ::: + n( n n+1 )xn n+1 )x1 = 0V : Utilizând ipoteza de induc¸ie.1). :::. j = 1. xn în t a a a a a V astfel încât matricea lui T în aceast¼ baz¼ are forma (3. 8i = 1. :::. n + 1: Fie 1 1 . a t Vom folosi induc¸ia matematic¼ dup¼ num¼rul n al valorilor proprii. Reciproc. Endomor…smul T 2 L(V ) este diagonalizabil dac¼ si numai ¸ a¸ dac¼ exist¼ în V o baz¼ format¼ din vectori proprii ai lui T . i 6= j 8i 6= j. xn sunt vectori a proprii. t a a a Dac¼ n = 1. a Demonstra¸ie.1) D=B @ ::: ::: ::: ::: A 0 0 ::: n pD ( ) = det(D In ) = ( 1)n n Y (valorile proprii nu sunt neap¼rat distincte). n+1 2 K astfel încât: (3. i = 1. i=1 deci polinomul caracteristic se descompune în factori liniari peste corpul K. :::. :::.2) 1 x1 + ::: + n+1 xn+1 = 0V : = 0V : Aplicând T acestei egalit¼¸i ob¸inem: at t (3. 8i = 1. t i Vom aborda acum cazul în care nu toate r¼d¼cinile polinomului caracteristic a a sunt simple. Prea supunem a…rma¸ia adev¼rat¼ pentru n valori proprii distincte dou¼ câte dou¼ ¸i …e t a a a as . În concluzie. n + 1. n ¸i cum 6= n+1 . :::. :::. i. a a a a Demonstra¸ie. n. xn formeaz¼ o baz¼ în V este imediat a a a c¼ matricea lui T în aceast¼ baz¼ are form¼ diagonal¼. a a a a a TEOREMA 3. T xn = n xn . unde i sunt valorile a a proprii ale lui T . matricea a nu se diagonalizeaz¼. a a Dac¼ A este o matrice diagonalizabil¼. a PROPOZITIA 3.1 este su…cient s¼ ar¼t¼m c¼ vectorii prot t a aa a prii corespunz¼tori unor valori proprii distincte ale lui T sunt liniar independen¸i. deci când: . :::. :::.3. :::.2) cu t 1( 1 1 1 x1 n+1 + ::: + n+1 n+1 xn+1 ¸i sc¼zând (3. dac¼ polinomul caracteristic nu se descompune în factori liniari.2) rezult¼ a a s a n+1 xn+1 = 0V ¸i cum xn+1 6= 0V rezult¼ n+1 = 0. n. n+1 2 K. deci x1 .1. Introducând în (3.3) Înmul¸ind (3. dac¼ vectorii proprii x1 . :::. Dac¼ T este diagonalizabil. 8i = 1.2. deci x1 . Rezult¼ T x1 = 1 x1 . Conform propozi¸iei 3. rezult¼ i = 0. în matricea diagonal¼ D apar chiar a a a valorile proprii ale lui A: 0 1 0 ::: 0 1 B 0 ::: 0 C 2 C (3. :::. Dac¼ toate valorile proprii ale lui T sunt distincte dou¼ câte a a dou¼ .

a a deci B are exact n elemente.j . presupunem a a a p = 3.5) y1 + y 2 + y 3 = 0 V : ni P i. rezult¼ y1 = 0V : Înlocuind succesiv în (3. unde ni 1. rezult¼ ( 1 t s a a 3 )( 1 2 )y1 = 0V : Cum 1 6= 2 6= 3 .3.4. p. p: Cum Bi este baz¼ în V i avem a a t¼ i. ei.n1 = 0 e1. :::.np .2 + ::: + 0 e1. p.n1 + ::: + p ep.j T ei. a Demonstra¸ie.1 = 1 e1.6) se ob¸ine: s a t 1 3 )y1 ( +( 2 3 )y2 = 0V : Aplic¼m înc¼ o dat¼ T : a a a (3.j ei. exist¼ vectorii proprii corespunz¼tori valt a a p S Bi orii proprii i .1 + 0 e1. aceast¼ egalitate se i=1 j=1 j=1 mai scrie: (3.j i ei.1 .1 ) = 1 e1.j = i yi .j ei.np : :::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::: T (e1. n1 + ::: + np = n: TEOREMA 3. cap. i = 1. i = 1.j 2 K astfel încât t a ni ni Pp P P a i.8) ( 1 3 ) 1 y1 +( 2 3 ) 2 y2 = 0V : Înmul¸ind (3. :::. atunci endomor…smul T este diagonalizabil.1 + 0 e1. deci: (3.ni care formeaz¼ o baz¼ Bi în V i . atunci V i \ V j = f0V g: Evident 0V 2 V i \ V j : a a Dac¼ x 2 V i \ V j . VALORI S I VECTORI PROPRII.1 + 0 e1.j Pe de alt¼ parte T yi = a = j=1 j=1 ar¼ta c¼ din (3.2 = ::: = i.np = 0 e1. p: Pentru simplitate. 8i = 1.2 + ::: + 1 e1.2). Cum dimK (V i ) = ni . deci: t (3. :::. (Criteriul general de diagonalizare) Cu nota¸iile anterioare.n1 + ::: + 0 ep. În consecin¸a putem scrie T (e1.j = 0V : Notând yi = i.4) y1 + ::: + yp = 0V : ni P i. T x = i x ¸i T x = j x: Atunci ( i a s s j )x = 0V ¸i cum i 6= j . 8i = 1.1 ) = p ep.6) ob¸inem a s t y1 = y2 = 0V : În general yi = 0V . rezult¼ c¼ Bi \ Bj = . Vom ar¼ta c¼ B = a a a a i=1 este baz¼ a lui V . deci B este baz¼ în V . rezult¼ x = 0V . ei.8).n1 + ::: + 0 ep. p: Vom Aplicând T ob¸inem T y1 + T y2 + T y3 = 0V .n1 ) = 1 e1.np :::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::: T (e1. FORM A CANONIC A A UNUI ENDOM ORFISM ¸ pA ( ) = ( 1)n ( n1 1 ) :::( np p) .74 ¼ 4.7) ¸i (3. Consider¼m scalarii i.5) cu t (3.2 + ::: + 0 e1. 8i = 1. Este su…cient s¼ ar¼t¼m c¼ vectorii din B sunt a aa a liniar independen¸i (teorema 4. t dac¼ ri = ni .6) Înmul¸ind (3. :::.ni = 0. :::. :::.7) cu 2 ¸i sc¼zând din (3.1 = i.4) rezult¼ yi = 0V . Dac¼ i 6= j . p.7) 3 1 y1 + 2 y2 + 3 y3 = 0V : ¸i sc¼zând din (3. :::. deci V i \ V j = f0V g: Cum Bi a V i . 8i = 1.

0). deci valorile proprii sunt 1 = 1. rezult¼ c¼ T este diagonalizabil. 2. v3 g. 2 = 2. t). V 2 = f(t. Vectorul propriu corespunz¼tor valorii proprii 1 = 1. 2. 2t. ¸ a aa 2) Teorema 3. . t. . 1): Similar V 2 = f(t. 2t. 1) Fie V 1 R3 ¸i T : R3 ! R3 având în baza canonic¼ a lui R3 . satisface sistemul a : 4x1 4x2 4x3 = 0 x2 = t. V 3 = f(t=2. v2 . 0). În baza v1 = (1. V 3 = f(2 . t 2 Rg. Notând x3 = t. v1 = (1. ma= s a 0 5 3 2 5 3 4 4 A : Polinomul caracteristic este pA ( ) = = 6 4 tricea A = @ 6 4 4 5 4 4 ( 1)( 2)( 3). . a a 8 < 4x1 3x2 + 2x3 = 0 6x1 5x2 + 4x3 = 0 .3 se demonstreaz¼ f¼r¼ di…cultate.2 este o consecin¸a a teoremei 3. matricea lui T este 0 1 @ 0 0 0 0 2 0 1 0 0 A: 3 2 4 5 = 2) Fie acum T : R4 ! R4 care în baza canonic¼ are matricea a 1 B 0 A=B @ 0 1 0 1 0 0 0 0 1 2 1 1 0 C C: 2 A 5 Polinomul caracteristic este pA ( ) = ( 6)( 1)2 . t 2 Rg. t 2 Rg: Un vector propriu este. 0. t). 1) Reciproca teoremei 3. t¼ EXEMPLE.3. 2 2 Rg: Deoarece dimR (V 3 ) = 2. t 2 Rg: Luând v2 = (1. T este diagonalizabil. t 2 R: Deci: V 1 = f(t. 5t). 0. DIAGONALIZAREA M ATRICELOR 75 Atunci. 1).2. .3. 0. matricea lui T în baza B este 0 B B B B B B B B B B B B B B B B B B @ 1 0 1 0 ::: 0 ::: 0 ::: ::: ::: ::: 0 0 ::: 1 2 0 0 2 1 0 ::: 0 0 ::: 0 ::: ::: ::: ::: 0 0 ::: 2 p 0 p 0 ::: 0 ::: 0 ::: ::: ::: ::: 0 0 ::: p C C C C C C C C C C. 2 = 6. t). 2. 0). 1. deci valorile proprii sunt a 1 = 0. 3 = 3: S¼ detera min¼m vectorii proprii. C C C C C C C C A deci T este diagonalizabil. de exemplu. rezult¼ x1 = 2t. 2t. v3 = (1. 3 = 4 = 1: Procedând ca la exemplul anterior g¼sim: V 1 = = f(t. t 2 Rg. s a a În baza fv1 . OBSERVATII. 2) ¸i aplicând teorema 3. t.

76 ¼ 4. a DEFINITIE. Jp2 ( 2 ) J =@ 0 Jpk ( k ) unde 1 . T 2 L (V ) ¸i polinomul caracteristic al lui T este p ( ) = ( 1) ( s ::: 1) ni np ( ) . i = 1.2 b)) ¸ t ¸i V i s Ei . Se nume¸te celul¼ Jordan de ordin p orice matrice p¼tratic¼ de ¸ s a a a forma 0 1 1 0 ::: 0 0 B 0 1 ::: 0 0 C B C B ::: ::: ::: ::: ::: ::: C : Jp ( ) = B C @ 0 0 0 ::: 1 A 0 0 0 ::: 0 O matrice J are forma canonic¼ Jordan dac¼ are pe diagonal¼ celule Jordan. VALORI S I VECTORI PROPRII. 0. S¼ remarc¼m c¼ matricile a a a diagonale sunt cazuri particulare de matrice care au forma Jordan. v3 = (2. i = 1. atunci V i = Ei . 2. p. 0. t a OBSERVATIE. 1. Ei sunt subspa¸ii vectoriale ale lui V (teorema 3. Cum V i 6= f0V g. forma Jordan. 3 = 3: V 1 = f(t. 1. DEFINITIE. a LEMA 4. Într-adev¼r. :::. Evident. 0. Cu nota¸iile de mai sus. Not¼m cu Ei = Ker (T a 1V ) ¸i cu V i s p i subspa¸iile proprii corespunz¼toare valoriilor proprii i . Se spune ¸ t s c¼ T poate … adus la forma canonic¼ Jordan dac¼ exist¼ o baz¼ B a lui V în care a a a a a matricea lui T are forma canonic¼ Jordan.1. a a a iar restul elementelor sunt nule 0 1 Jp1 ( 1 ) 0 A. rezult¼ Ei 6= f0V g. 2t. deci valorile proprii sunt 1 = 2 = 1. t 2) V = E1 E2 ::: Ep . a 4. simplu. unde n1 + ::: + np = n. :::. are loc: t 1) Ei . v4 = (0. FORM A CANONIC A A UNUI ENDOM ORFISM ¸ v2 = (1. t). . 0). i = 1. Fie V un spa¸iu vectorial …nit-dimensional ¸i T 2 L (V ). Forma canonic¼ Jordan a DEFINITIE. 5). matricea A nu este diagonalizabil¼. pA ( ) = ( + 1)2 ( 3). matricea lui T este 0 1 0 0 0 0 B 0 6 0 0 C B C @ 0 0 1 0 A: 0 0 0 1 0 1 1 3 4 7 8 A. t 2 Rg: Cum dimK (V 1 ) = 1 < 2. dac¼ ni = 1. Un endomor…sm T 2 L (V ) se nume¸te nilpotent dac¼ exist¼ p 2 ¸ s a a N astfel încât T p = (aplica¸ia nul¼) în L (V ) : t a În cele ce urmeaz¼ vom presupune c¼ V este un C-spa¸iu vectorial de dimensiune a a t n n1 n. :::. k nu sunt neap¼rat distincte. 0). vom spune. p. p sunt spa¸ii invariante în raport cu T . În 3) S¼ cercet¼m posibilitatea diagonaliz¼rii matricei A = @ 4 a a a 6 7 7 acest caz. a În continuare. Dac¼ ni > 1 a a a ni ni 1 ¸i x 2 V i atunci (T s [(T i 1V ) (x) = (T i 1V ) i 1V ) (x)] = 0V . :::.

xj 2 Ej . hp astfel încât q1 h1 + ::: + qp hp = 1. :::. :::. :::. Rezult¼ x = a (hj (T ) qj (T )) (x). 8i = 1. S¼ presupunem c¼ x = x0 + ::: + x0 a aa a a p 1 cu x0 2 Ej .3) Cum polinoamele p1 . p. Conform teoremei lui Hamilton . q1 (T ) (z1 ) = 0V . s t a LEMA 4. :::. rezult¼ c¼ exist¼ polinoamele a a a h1 . zj 2 Ej . qp sunt prime între ele. deci T yj 2 Ej . :::. pentru orice x 2 Ei . s 2) Trebuie s¼ demonstr¼m c¼ orice x 2 V se scrie în mod unic sub forma a a a x = x1 + ::: + xp . p. din (4. Dar yj = qj (T ) (x) 2 j=1 2 Ej ¸i Ej este invariant în raport cu T . k = 1. deci qi (T ) (x) 2 Ei . deci pi (T ) qi (T ) = .2) Aplicând q1 (T ) în (4. :::. deci (T i 1V ) (T x) = T ((T i 1V ) (x)) = T 0V = = 0V . xi 2 Ei . Cum polinoamele q1 . Evident. n 1: (4. Dar a a a a (4. Atunci: h1 (T ) q1 (T ) + ::: + hp (T ) p P qp (T ) = 1V . În consecin¸a xj = s t¼ = hj (T ) (yj ) 2 Ej deci orice x 2 V se scrie x= p X j=1 xj . i = 1. 1g .4) C B @ 0 0 0 0 ::: 0 "n 1 A 0 0 0 0 ::: 0 0 .Cayley.1). exist¼ polinoamele f1 .2): t t (4. Dac¼ x 2 V . Notând xj x0 = zj . 8x 2 V . ob¸inem ¸inând cont de (4. j = 1. Vom ar¼ta c¼ aceast¼ egalitate implic¼ z1 = z2 = ::: = zp = 0V .2. atunci pi (T ) (qi (T ) (x)) = 0V . exist¼ o baz¼ a lui V în raport cu care matricea asociat¼ a a a lui T are forma: 1 0 0 "1 0 0 ::: 0 0 B 0 0 "2 0 ::: 0 0 C C B B ::: ::: ::: ::: ::: ::: ::: C . Vom calcula ni ni (T 1V = 1V T . k = 2. g1 astfel a încât f1 p1 + g1 q1 = 1. p (T ) = . rezult¼: a j j (4. 1) Fie x 2 Ei . p. Atunci. n n1 np Fie p ( ) = ( 1) ( ::: ( polinomul caracteristic al lui T ¸i s 1) p) p Q ni nj ( pi ( ) = ( i ) . p1 (T ) (z1 ) = 0V . Deoarece T i 1V ) ni ni ni = T (T i 1V ) . deci: f1 (T ) p1 (T ) + g1 (T ) q1 (T ) = 1V . Analog se ob¸ine z2 = ::: = zp = 0V . p. p1 (T ) (z1 ) = 0V . p ( ) = pi ( ) j=1. p: S¼ ar¼t¼m acum unicitatea descompunerii. qi ( ) = j ) . rezult¼ c¼ (T a a T = i 1V ) (T x). FORM A CANONIC A JORDAN n 77 i Demonstra¸ie. :::. T x 2 Ei . q1 sunt prime între ele. 8j = 1.3) rezult¼ a z1 = f1 (T ) (p1 (T ) (z1 )) + g1 (T ) (q1 (T ) (z1 )) = 0V : A¸adar z1 = 0V . A¸adar. q1 (T ) (zk ) = 0V . Atunci. j6=i qi ( ). Lema este demonstrat¼. p. p. 8z1 2 E1 . deci (T t i 1V ) (x) = 0V . p. a 8i = 1. :::. :::.¼ 4. Fie V un spa¸iu vectorial de dimensiune n si T 2 L (V ) un endot ¸ mor…sm nilpotent.1) z1 + ::: + zp = 0V . i = 1. 8j = 1. "k 2 f0. :::.

x2 . s a Tinând seama c¼ ¸ a T f1 = T T 2 x1 = 0V = 0 f1 + ::: + 0 fn T f2 = T 2 x1 = f1 = 1 f1 + ::: + 0 fn . T y1 . r > 0. Deci KerT 2 = KerT S 0 . Au t a a loc incluziunile: 0V KerT KerT 2 ::: KerT q = V: Pentru simplitate vom demonstra lema în cazul q = 3. deci V = KerT 2 Sp (fx1 . yr g. atunci B1 = a = fT 2 x1 . T yr . :::. s t 1 S¼ observ¼m c¼ T x1 . a a a astfel încât T q 1 x 6= 0V . :::. Toto2 dat¼ 1 x1 + ::: + k xk 2 Sp (fx1 . a Dac¼ B1 este o baz¼ a lui KerT . :::. T y1 . :::. atunci a B2 = B1 [ fT x1 . În concluzie T x1 . T xk 2 KerT (dac¼ T xi 2 KerT . :::. :::. y1 . :::. :::. ::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::: T fn = T zs = 0V = 0 f1 + ::: + 0 fn rezult¼ c¼ matricea endomor…smului nilpotent T are forma din enun¸. z1 . :::. KerT admite un suplement. luând a a a a mai întâi sistemul fT x1 . xk g). Endomor…smul t ni Si : Ei ! Ei . :::. T x1 . :::. Polinomul caracteristic al lui T este t p ( ) = ( 1) ( n n1 1) :::( np p) . Având în vedere alegerea lui q. atunci complet¼m a a la o baz¼ a lui KerT . z1 . fn . T xk g. T yr 2 KerT ¸i sunt liniar indepena a s den¸i. T xk a sunt liniar independen¸i. :::. :::. zs g. În plus. T x2 . VALORI S I VECTORI PROPRII. :::. iar dac¼ dimK (S 0 ) = k + r. T 2 xk .7. deci incluziunea KerT KerT 2 este strict¼. Întrucât sumele de subspa¸ii considerate mai sus sunt sume directe. :::. Fie V un C-spa¸iu vectorial de dimensiune n si T : V ! V . deci formeaz¼ o baz¼ a lui V . yr . T xk . :::. Dac¼ dimK (S 0 ) = k. T yr . i 6= j: t Conform lemei 4. deci dimK (KerT ) t k + r. adic¼ a a a = a a xi 2 KerT 2 . 0 deoarece S con¸ine k vectori liniar independen¸i. T x1 . :::. :::. a a t TEOREMA 4. xk g este liniar independent ¸i con¸ine dimK (V ) a s t dimK KerT 2 + dimK KerT 2 dimK (KerT ) + +dimK (KerT ) = dimK (V ) = n vectori. adic¼ 1 x1 + ::: + k xk 2 KerT a KerT 2 . zs 2 a a KerT . rezult¼ c¼ exist¼ x 2 V . x1 . Ei = Ker (T i 1V ) . yr 2 KerT 2 nKerT . . dimK (S 0 ) k. Dac¼ dimK (KerT ) = k + r. :::. de…nit prin Si = Ti i 1Ei este nilpotent. z1 . astfel încât B = B2 [ fx1 . y1 . p sunt subspa¸ii invariante în raport cu T ale lui V = E1 ::: Ep . deoarece Si (x) = 0. s t T 2 xk . Fie Ti restric¸ia lui T la Ei . atunci T 2 xi = 0. Demonstra¸ie. T 2 x2 . T 2 xk . deci când 0V KerT KerT 2 KerT 3 = V . Vectorii x1 . Fie q cel mai mic num¼r natural cu proprietatea c¼ T q = .1. xk g) ¸i cum V = KerT a s Sp (fx1 . T xk g. xk . cu n1 + ::: + np = n¸i s ni i 6= j. T y1 . T 2 xk . T xk . Într-adev¼r dac¼ 1 T x1 + ::: + k T xk = 0V . se arat¼ c¼ T 2 x1 . T y1 .3. deci incluziunea KerT 2 KerT 3 = V este strict¼. xk …ind liniar independen¸i. a 2 Conform teoremei 1. :::. atunci t a a T ( 1 x1 + ::: + k xk ) = 0V . i = 1. :::. t ¸ Atunci exist¼ o baz¼ B în V astfel încât matricea lui T în aceast¼ baz¼ are forma a a a a Jordan. f2 . rezult¼ t a c¼ sistemul B = B1 [B2 [fx1 . :::. :::.78 ¼ 4. adic¼ B1 = fT 2 x1 . FORM A CANONIC A A UNUI ENDOM ORFISM ¸ Demonstra¸ie. exist¼ x1 . deci dac¼ B2 este o baz¼ a a a lui KerT 2 . :::. :::. rezult¼ a t a = ::: = k = 0. xk g) rezult¼ 1 x1 + ::: + k xk = 0V . y1 . zs ¸i îi not¼m respectiv cu f1 . iar dac¼ dimK (KerT ) > k + r. Procedând ca mai sus. o complet¼m la o baz¼ B2 a lui KerT 2 . xk 2 V a KerT 2 . :::. ceea ce nu se poate). :::. :::. Vom a a considera vectorii bazei B a¸eza¸i în ordinea: T 2 x1 . xk g este o baz¼ a lui V . atunci t t a alegem B2 = B1 [ fT x1 . T yr g. T xk 2 KerT 2 ¸i sunt liniar independen¸i.

1) .ri A i 0 0 0 ::: 0 i Deoarece V = E1 ::: Ep .1 0 ::: B 0 0 "i. exist¼ o baz¼ Bi a a lui Si în baza Bi are forma 0 0 "i. Fie t x1 = e1 = (1. deci exponentul minim este 3. Sx1 . A¸adar T nu este diagonalizabil. T f3 = T e1 = (1. S¼ vedem dac¼ 3 este exponentul minim. 6). t) . 1. deci valorile proprii ale lui T sunt s 1 = 2 = 3 = 1: V 1 = f(3t. 6. 1. Se2 = 3e1 7e2 4e3 . 1) 2 KerS. FORM A CANONIC A JORDAN 79 8x 2 Ei . e3 g a 0 1 1 3 3 6 13 A. Conform lemei 4. 1. f2 . Matricea lui T în baza B are deci forma Jordan 1 0 1 1 0 @ 0 1 1 A: 0 0 1 2) Aceea¸i problem¼ pentru endomor…smul T : R3 ! R3 . a KerS 2 = f( 3 + 6 . p S Bi este o baz¼ în V ¸i matricea asociat¼ a s a EXEMPLE. T f2 = 2T e2 T e3 = (3.2. dimR KerS 2 = 2: Cu procedeul descris în demonstra¸ia lemei 4. 0. B = i=1 C C C. S 2 e2 = (9. 2. f2 = (0. 0. t 2 Rg. Vom nota S = T 1V . S 2 e3 = ( 18. Matricea lui S în baza R a 1a 0 3 3 7 13 A : Avem Se1 = 2e2 e3 . Avem deci baza B = S 2 x1 . f3 g unde f1 = (3. k = 1. 1. 1. t. adic¼ B = ff1 . f3 = (1. 0) : Atunci Sx1 = Se1 = 2e2 e3 = (0. are matricea @ 4 4 0 A. ri = dimEi 1: Dar Ti = Si + i 1Ei . 1) 2 KerS 2 nKerS ¸i S 2 x1 = S 2 e1 = (3. 1). Atunci S 2 e1 = 2Se2 Se3 = (3. 2 Rg. matricea @ 2 a a a 1 4 8 3 Polinomul caracteristic este p ( ) = ( 1) . Totodat¼ KerS = V 1 . ri . 0) = f1 + f2 . care în baza canonis 0 a 1 0 1 0 c¼.2 ::: 0 0 C i B C B ::: ::: ::: ::: ::: ::: C : B C @ 0 0 0 ::: "i. 3) . x1 în s R3 . 8x 20 3 . . 1) = f2 + f3 .1 0 ::: 0 0 i B 0 "i. 3. 1) = f1 . 0) ¸i a s T f1 = 3T e1 + T e2 + T e3 = (3. 2.ri 0 0 1 cu "i. . C A lui T în baza B are forma Jordan. deci dimR (V 1 ) = 1 < 3.2.k 2 f0. ). e2 .2 ::: B B ::: ::: ::: ::: B @ 0 0 0 ::: 0 0 0 ::: a lui Ei astfel încât matricea asociat¼ a 0 0 0 0 ::: ::: 0 "i. deci dimR (KerS) = 1. deci matricea lui Ti în baza Bi este 0 1 "i. 1) Endomor…smul T : R3 ! R3 are în baza canonic¼ fe1 . 1g. S¼ g¼sim forma canonic¼ Jordan a acestei matrice. a 2 1 2 . canonic¼ este @ 2 a 1 4 7 Se3 = 3e1 + 13e2 + 7e3 . alegem x1 2 KerS 3 nKerS 2 . S este nilpotent. 2.¼ 4. deoarece S 3 x = 0. 1) .

x2 ) 2 R2 . 2x1 + 4x2 ). Matricea S¼ a 1 2 1 0 lui S în baza canonic¼ este @ 4 2 0 A. . T f2 = (0. 1) 2 KerS1 : Cum dimR (V 1 ) = 1. în baza canonis 0 a 1 1 3 4 7 8 A. 1. T f3 = (0. f3 = (0. 2) = 2f3 . 2. x1 sin + x2 cos ). t f3 = (1. Fie s 1 = 2 = 2 2 S1 = T 1V . S¼ se g¼seasc¼ valorile ¸i vectorii proprii ai urm¼toarelor matrice. 2t. 2. 1) . 0) : Atunci Sx1 = s = ( 2. f2 = (1. ob¸inem a t 2 1 0 S 2 e1 = S 2 e2 = S 2 e3 = 0. S¼ se g¼seasc¼ valorile ¸i vectorii proprii ai endomor…smelor: a a a s a) T : R2 ! R2 . x1 2x3 ).80 ¼ 4. Avem deci baza B = fSx1 . t. Probleme 1. 2) : Atunci T f1 = (1. f2 . x1 g în E1¸i vom lua ca baz¼ B2 în E2 . T f2 = ( 2. deci R3 = E1 E2 : Vom lua x1 = (1. S2 = T 3 1V : Avem: E1 = KerS1 = f( . 6. 2 [0. S1 x1 este su…cient. deci valorile proprii ale lui T sunt 1 = 2 = 3 = 2: Cum V 1 = f( . adic¼ B = ff1 . Am ob¸inut o baz¼ B1 = fS1 x1 . dimR (V 1 ) = 2. 0. 2 b) T : R2 ! R2 . În raport cu baza B matricea lui T are forma Jordan 0 1 @ 0 0 1 1 0 1 0 0 A: 3 5. . V 2 = f( . 5x1 3x2 + +3x3 . 2 Rg. 2. 2. t). 2 . . VALORI S I VECTORI PROPRII. x = (x1 . f1 = ( 1. Deci c¼. 2) . 0. deci T nu este diagonalizabil. 0. f2 = = (1. T x = (x1 + 2x2 . Sunt a a a s a diagonalizabile? . 6) = 3f3 . 2) 2 KerS. f3 g cu f1 = ( 2. S este nilpotent. 4. 1. În KerS ne mai trebuie un vector liniar independent de acesta. 0) 2 KerS1 KerS1 ¸i s avem S1 x1 = ( 1. 3. t 2 Rg. f2 . x1 = e1 = (1. 2. deci exponentul minim este 2. x = (x1 . 2) : t a s a Ob¸inem astfel baza B = ff1 . 0) . T x = (x1 cos x2 sin . FORM A CANONIC A A UNUI ENDOM ORFISM ¸ 3 Polinomul caracteristic este p ( ) = ( 2) . 3 = 3 ¸i V 1 = f(t. vectorul (1. x2 . Ca la exemplul anterior. 1) = e3 . 8x 2 R3 : 0a vedem dac¼ 3 este exponentul minim. ). 1) = = f1 f2 . 0. y1 g în a s R3 . 4) = 2f1 . ). t) . are matricea @ 4 a t a 6 7 7 t 1. 2 E2 = KerS2 = V 2 . 2 Rg. A¸adar KerS 2 = R3 s ¸i KerS = V 1 . 4. (vezi exemplul 3) din sec¸iunea anterioar¼). 2) = f1 + 2f2 . c) T : R3 ! R3 . 0) . Vom nota S = T 2 1V . 1) = f1 . x2 ) 2 R2 . x = (x1 . Vom lua y1 = (0. t 2 Rg . ]. deoarece S 3 x = 0. 4. f3 g în R3 . 1) ¸i T f1 = ( 4. Alegem x1 2 R3 nKerS. 8. x3 ) 2 R3 . x1 . 2. T x = (2x1 x2 + 2x3 . Matricea lui T în baza B are deci forma Jordan 0 1 2 1 0 @ 0 2 0 A: 0 0 2 3) Aceea¸i problem¼ pentru endomor…smul T : R3 ! R3 care. T f3 = (3. 0.

c) @ 0 1 0 0 0 0 C C. S¼ se arate c¼ urm¼toarele matrice sunt diagonalizabile. 1 vectorii proprii. e) B C d) B @ 1 @ 1 0 0 0 A. 2 ]. d) @ 5 2 6 1 5 2 7 3 A. a) . c) @ 4 a) @ 2 4 8 1 2 2 2 1 0 1 1 3 0 3 B 2 6 0 13 C C. Fie T : C ([0. 0 1 0 1 1 0 3 1 3 1 1 2 1 A. 2 ]) ! C ([0. f) B @ 0 0 8 1 0 0 1 0 3 2 A. c) @ 1 + i 1 i 3 1 0 1 0 i 0 6 5 2 . S¼ se determine valorile ¸i a s 6. 0 0 A 0 1 0 1 4 4 2 1 1 0 4 0 0 A. b) 3 a) @ 1 . T (f ) = g. F¼r¼ a calcula valorile proprii s¼ s determine domeniul plan aa a valorile0 proprii ale urm¼toarelor matrice: a1 0 1 2 1 1 1 i 1 1+i 1 1 A. s¼ se g¼seasc¼ forma a a a a a a diagonal¼ ¸i baza formei diagonale. e) 9 4 în care se a‡ a ¼ 1 0 i A. 5. x 2 [0.5. b) @ 1 5 5 A. PROBLEM E 81 a) 0 @ 1 2 1 2 2 1 1 3 6 4 3. b) @ 2 1 2 A. 1 1 1 A 1 1 1 1 0 0 0 1 4. Folosind forma diagonal¼ s¼ se calculeze apoi as a a A2002 . 2 ]). 0 se reduc¼ la forma canonic¼ Jordan1 S¼ a a a matricele: 1 0 0 1 3 3 6 6 15 0 6 13 A. d) B @ 0 3 1 3 A 1 4 0 8 1 4 1 1 0 0 A. 2 . 2 R g (x) = [1 + sin (x t)] f (t) dt. b) @ 3 2 2 0 1 1 0 3 B 0 0 13 A. c) @ 3 5 3 2 3 0 1 0 3 31 1 0 1 1 1 1 1 1 0 0 0 B 1 B 0 0 0 0 C 1 1 1 C C.

CHAPTER 5

Spa¸ii euclidiene. Endomor…sme pe spa¸ii t t euclidiene
În capitolele precedente am prezentat spa¸iile vectoriale abstracte, neînzestrate t cu o structur¼ geometric¼, ceea ce restrânge domeniul de studiu. În acest capitol, a a vom introduce no¸iunea fundamental¼ de spa¸iu cu produs scalar, care permite t a t determinarea lungimii vectorilor, a unghiului dintre doi vectori nenuli etc. Astfel metodele geometriei metrice se extind la spa¸ii vectoriale mai generale. t 1. Spa¸ii euclidiene t DEFINITIE. Fie V un R spa¸iu vectorial. Se nume¸te produs scalar real pe V , ¸ t s o aplica¸ie < ; >: V V ! R, cu propriet¼¸ile: t at 1) < x; y >=< y; x >; 8x; y 2 V ; 2) < x + y; z >=< x; z > + < y; z >; 8x; y; z 2 V ; 3) < x; y >= < x; y >; 8 2 R; 8x; y 2 V ; 4) < x; x > 0; 8x 2 V ¸i < x; x >= 0 () x = 0V : s Dac¼ V este un C spa¸iu vectorial, se nume¸te produs scalar complex pe V , o a t s aplica¸ie < ; >: V V ! C, cu propriet¼¸ile: t at s 1’ < x; y >=< y; x >; 8x; y 2 V ¸i 2), 3), 4) de mai sus. ) OBSERVATII. 1) În cazul produsului scalar real, din 1) ¸i 2) ob¸inem ¸ s t < x; y + z >=< y + z; x >=< y; x > + < z; x >= =< x + y > + < x; z >; 8x; y; z 2 V; iar în cazul produsului scalar complex, din 1’ ¸i 2) rezult¼: )s a < x; y + z >=< y + z; x >= < y; x > + < z; x > = = < y; x > + < z; x > =< x; y > + < x; z >; 8x; y; z 2 V: < x; y + z >=< x; y > + < x; z >; 8x; y; z 2 V: 2) Dac¼ V este un R spa¸iu vectorial, atunci a t < x; y >=< y; x >= < y; x >= < x; y >; 8 2 R; x; y 2 V; iar dac¼ este un C spa¸iu vectorial: a t = < x; y >=< y; x >= < y; x > = < y; x >= < x; y >; 8 2 C; x; y 2 V:

A¸adar, în ambele situa¸ii, se ob¸ine: s t t

3) În ambele cazuri: < 0V ; x >=< x; 0V >= 0; 8x 2 V: DEFINITIE. Un R spa¸iu (C spa¸iu) vectorial V pe care s-a de…nit un pro¸ t t dus scalar real (complex) se nume¸te prehilbertian real (complex). Dac¼ V este s a
83

84

5. SPA TII EUCLIDIENE. ENDOM ORFISM E PE SPA TII EUCLIDIENE ¸ ¸

…nit dimensional, atunci spa¸iul prehilbertian V se nume¸te spa¸iu euclidian real t s t (complex ). Un spa¸iu euclidian complex se mai nume¸te ¸i spa¸iu unitar. t s s t EXEMPLE. 1) Fie V = Rn . Dac¼ x; y 2 Rn , x = (x1 ; :::; xn ), y = (y1 ; :::; yn ), a n P de…nim produsul scalar < x; y >= xi yi . Propriet¼¸ile 1)-4) se veri…c¼ u¸or at a s
i=1

¸inând seama de propriet¼¸ile înmul¸irii ¸i adun¼rii numerelor reale. Spa¸iul Rn cu t at t s a t produsul scalar de…nit mai sus este un ” model” pentru spa¸iile euclidiene reale. t 2) Fie V = Cn . Dac¼ x; y 2 Cn ; x = (x1 ; :::; xn ); y = (y1 ; :::; yn ); de…nim a n P n < x; y >= xi yi : C înzestrat cu acest produs scalar este ” modelul” spa¸iului t
i=1

unitar. 3) Spa¸iul vectorilor liberi V3 înzestrat cu produsul scalar a doi vectori liberi t (cap. 1) este un spa¸iu euclidian real. t 4) Fie V = Mm;n (R). Dac¼ A; B 2 Mm;n (R); A = (aij ); B = (bij ); de…nim a n m P P produsul scalar real < A; B >= T r(AT B) = aij bij :
j=1 i=1

5) Fie a; b 2 R; a < b. Dac¼ f; g 2 C([a; b]; R) de…nim < f; g >= a
b R a

iar dac¼ f; g 2 C([a; b]; C), de…nim < f; g >= a

f (t)g(t)dt:

b R a

f (t)g(t)dt;

În ambele cazuri se ob¸in produse scalare. Toate produsele scalare de mai sus t se numesc produse scalare canonice (uzuale) în spa¸iile respective. t DEFINITIE. Dac¼ V este un K spa¸iu vectorial (K = R; C), aplica¸ia ¸ a t t k k : V ! R, cu propriet¼¸ile: at 1) kxk 0; 8x 2 V ; kxk = 0 () x = 0V ; 2) k xk = j j kxk ; 8 2 K; 8x 2 V ; 3) kx + yk kxk + kyk; 8x; y 2 V , (inegalitatea triunghiului) se nume¸te norm¼ pe V . Spa¸iul V pe care s-a de…nit o norm¼ se nume¸te s a t a s spa¸iu vectorial normat. t În continuare, ne vom ocupa de studiul spa¸iilor cu produs scalar real. t PROPOZITIA 1.1. Fie V un spa¸iu prehilbertian real. Atunci: ¸ t p p a) j< x; y >j < x; x > < y; y >; 8x; y 2 V ; (inegalitatea lui Cauchy-Schwarz-Buniakowski) p b) x kxk = < x; x este o norm¼ pe V , numit¼ norm¼ euclidian¼ ; a a a a 2 c) kx yk2 + kx + yk2 = 2(kxk + kyk2 ); 8x; y 2 V . (regula paralelogramului) Demonstra¸ie. a) Dac¼ x; y 2 V sunt liniar dependen¸i, adic¼, de exemplu, t a t a y = x; 2 R, atunci j< x; y >j = j< x; x >j = j < x; x >j = j j < x; x >; iar p < x; x > p < y; y > = j j < x; x >;

deci în acest caz în a) avem egalitate. Dac¼ y; x sunt liniar independen¸i (deci a t x 6= 0V ; y 6= 0V ), din < x + y; x + y > 0; 8 2 R;

celelalte dou¼ propriet¼¸i …ind evidente. adic¼ kx + yk kxk + kyk. ceea ce a are loc numai dac¼ discriminantul trinomului este negativ. distan¸a …ind dat¼ de t t a p d(x. x >< y. adic¼ a a < x. 8x. deoarece din propozi¸ia 1. Se ¸tie c¼ orice spa¸iu vectorial normat V este metric. y) = kx t kxk = < x. b]. rezult¼ at a < x. y > +kyk2 . :::. :::. xn ). În consecin¸a. t x. y 2 V. 8 2 R: p p j< x. x > +2 < x. y > : cos = kxk kyk De…ni¸ia este corect¼. atunci kf k = a s tatea lui Cauchy-Schwarz-Buniakowski devine: Zb ( f (t)g(t)dt)2 a s b R a f 2 (t)dt: Inegali- Zb Zb 2 ( f (t)dt)( g 2 (t)dt): a a . 0. y > + 2 < y. R) ¸i f. a t t¼ orice spa¸iu prehilbertian este metric. Se nume¸te unghiul a doi vectori ¸ t s x. Vom folosi inegalitatea lui Cauchy. y >j = (kxk kyk) 1: kxk kyk. y 2 E f0E g. num¼rul real 2 [0. x + y >= kxk + 2 < x. y 2 V: a c) Procedând ca mai sus. y >: b) Trebuie s¼ veri…c¼m propriet¼¸ile normei. y > Deci. rezult¼ a kx + yk2 = kxk + 2 < x. Fie E un spa¸iu euclidian real. Vom justi…ca inegalitatea tria a at unghiului. yn ).1. EXEMPLE. y >2 de unde rezult¼ a < x. 1) Rn poate … organizat ca spa¸iu vectorial normat. x = (x1 . y 2 Rn . y >j < x. y) = kx yk = < x y. x > = xi s yk = t (xi yi )2 : i=1 i=1 Dac¼ a Inegalitatea lui Cauchy-Schwarz-Buniakowski devine: n X i=1 xi yi n n X X 2 ( x2 )1=2 ( yi )1=2 : i i=1 i=1 2) Dac¼ V = C([a. SPA TII EUCLIDIENE ¸ 85 folosind propriet¼¸ile produsului scalar. x > < y. y) = kx yk. a at t OBSERVATIE. a at Avem 2 kx + yk2 =< x + y. y 2 V . x y >: DEFINITIE.1. y > +kyk2 2 kxk + 2 kxk kyk + kyk2 = (kxk + kyk)2 . b]. ] dat de: a < x. y > +kyk2 : 2 Adunând cele dou¼ egalit¼¸i se ob¸ine regula paralelogramului. y = (y1 . 8x. a). 2 kx + yk2 = kxk 2 < x. cu distan¸a ¸ s a t t d : V V ! R de…nit¼ prin rela¸ia d(x. y > 0. trinomul de gradul doi în trebuie s¼ ia numai valori nenegative. R). j< x. g 2 C([a. atunci v v u n u n uX uX p 2¸i d(x. y >j t a t deci j< x. 8x.

86 5. Într-un spa¸iu euclidian num¼rul vectorilor dintr-un sistem or¸ t a togonal nu poate dep¼¸i dimensiunea spa¸iului. dac¼ i 6= j a OBSERVATII. xi >=< Deci are loc (1). xj >= j < xj . 8x 2 E. m din rela¸ia (2. Cum x 2 Sp (fx1 . xj >=< ¸i cum xj 6= 0E . j = 1. xm g un sistem ortogonal de vectori nenuli ¸ în spa¸iul euclidian E. :::. i = 1. en g de vectori nenuli din E este o baz¼ a lui E. Din propozi¸ia 2. dac¼ i = j a : 0. Într-un spa¸iu euclidian E de dimensiune n. xi > : < xi . y >= 0 ¸i vom nota aceasta x?y. 1) 0E ?x. xj >= j = 0. deci S este liniar independent. m Demonstra¸ie.1. s a < xi .1) x= m X i=1 i xi . :::. xj >= ij = 1.2. :::. m 2 K astfel ca s i xi = 0E : Pentru orice j = 1. y 2 E se numesc ortogonali dac¼ ¸i numai dac¼ ¸ a s a < x. Baze ortonormate Fie E un spa¸iu euclidian. orice sistem t ortogonal fe1 .1. SPA TII EUCLIDIENE. a Putem formula: . avem < xi xj >= 0: s a Sistemul fx1 . cu i = < x. xi >= m X j=1 j < xj . m. m X j=1 j xj . xi >= i < xi . Fie S = fx1 . :::. xj > OBSERVATIE. Dac¼ x 2 Sp fx1 . m. pentru orice i = 1. Ortogonalitate. se numesc ¸ t t coe…cien¸ii Fourier ai vectorului x 2 E în raport cu sistemul ortogonal S. m. xi >. xm g de vectori din E s se nume¸te sistem ortogonal dac¼ pentru orice j = 1. xm g). Vectorii x. Un sistem fx1 . i 6= j. xm g. :::. atunci coe…cien¸ii Fourier ai veca t torului x vor … i =< x. :::. xi > : DEFINITIE. m. :::. atunci x = 0E : a 2 3) Dac¼ x?y. exist¼ scalarii t a m P ca x = i xi . X i < xi . xm g un sistem ortogonal de vectori nenuli din t m P E ¸i 1 . :::. avem: i=1 0 =< 0E . atunci: t a (2. Demonstra¸ie. Atunci. i = 1. avem: i=1 2 K astfel < x. rezult¼ s a m X i=1 i xi . :::.1) de mai sus. ENDOM ORFISM E PE SPA TII EUCLIDIENE ¸ ¸ 2. xm g se nume¸te sistem ortonormat dac¼ pentru orice i. Orice sistem ortogonal de vectori nenuli dintr-un spa¸iu ¸ t euclidian este liniar independent. Fie S = fx1 . t Dac¼ sistemul S de vectori este ortonormat. xi > 1 . as t PROPOZITIA 2. atunci kx + yk2 = kxk + kyk2 : a (teorema lui Pitagora) PROPOZITIA 2. ¸ 2) Dac¼ x?x. Coe…cien¸ii i .1. t DEFINITIE. m.1 rezult¼: t a COROLAR 2.

n 1 fn 1 unde pentru orice i = 2. k. n: (2. f1 >. f1 >=< e2 . deci t k1 . construin un nou sistem de vectori ff1 .1 . ortogonali doi câte doi ¸i nenuli.3. :::. f1 > ::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::: 0 =< ek . fk 1 > 1. f1 >= 0.k 1 pot … determina¸i conform (2. k. c¼ci dac¼ am presupune prin absurd c¼ f2 = 0E . Mai precis. Prin formulele (2. f1 >= 0.k 1 < fk 1 . ob¸inem 21 = < t e2 . da¸i de: t t 8 > f1 = e1 > > > f2 = e2 + 21 f1 > > < ::::::::::::::::::::::::: (2. fk 0 =< ek . adic¼ f2 ?f1 . fj > . folosind procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. :::. :::. :::. se poate construi a un sistem ortogonal tot de n vectori. Vom ar¼ta. f1 + ::: + k 1. ORTOGONALITATE. fk 1 >=< ek . :::.2. BAZE ORTONORM ATE 87 DEFINITIE. a a s a Fie deci fe1 . f1 > +::: + k. to¸i nenuli. t Presupunem proprietatea adev¼rat¼ pentru k 1 ¸i o demonstr¼m pentru k. f1 >=< ek . fk 1 > + k. Se nume¸te baz¼ s a ortonormat¼ a lui E orice sistem ortonormat constituit din n vectori. În orice spa¸iu euclidian E exist¼ baze ortonormate. e1 >6= 0.k 1 fk 1 = ek + k1 e1 + k2 (e2 + 21 f1 )+ +::: + k. În plus f2 6= 0E . deoarece < f1 .k 1 < fk 1g 1 < fk 1 . fk 1 > + ::: + k. f1 > + k1 < f1 .i 1 fi 1 > > > ::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::: > > : fn = en + n1 f1 + ::: + n. i 1: < fi . orice sistem ortogonal constituit din n vectori nenuli.2) de mai sus. Pornind de la o baz¼ fe1 . j = 1. ar rezulta c¼ sistemul a a a a ini¸ial fe1 . fi > Demonstra¸ia se face prin induc¸ie. construim sistemul ff1 . vom construi o nou¼ t a a baz¼.k+1 pot … determina¸i astfel încât < fk . rela¸iile (2. ek g sistemul liniar dependent. 1 .k 1 (ek 1 + k 1. . f2 g conform formulelor (2. > fi = ei + i1 f1 + ::: + i. de dimen¸ s a a t siune n. c¼ci dac¼ prin absurd fk = 0E .k 2 fk În …nal s-ar ob¸ine coe…cien¸ii 1 . atunci: a a 0E = fk = ek + k1 f1 + ::: + k. f1 > = < f1 . ortogonal¼. fk g dintre care primii k 1 sunt. ceea ce nu este posibil. a TEOREMA 2. :::. f1 > + k1 < f1 . f1 > + 21 < f1 . a a a de fapt. c¼. e2 g. k 1 din K astfel ca: t t 0E = fk = ek + 1 e1 2 ): + ::: + k 1 ek 1 .4) se reduc la: t . Pentru n = 2. din a t a < f2 . i = 1. fk este presupus ortogonal. e2 g ar … liniar dependent. :::.4) 0 =< fk .2) . conform ipotezei de induc¸ie.2) unde 21 se determin¼ din condi¸ia < f2 . i = 1. fk > : 1 > Cum sistemul ff1 . pornind de la un sistem liniar independent de n vectori.3) astfel ca fk ?fi . t a Demonstra¸ie. k Mai mult fk 6= 0E . Se nume¸te baz¼ ortogonal¼ a unui spa¸iu euclidian E. fk 1 > + k1 < f1 . avem ipoteza: a ij = (2. pornind de la sistemul t t liniar independent fe1 . en g a lui E.3) < ei . Vom demonstra c¼ ¸i scalarii t s as 1 ¸i fk 6= 0E : s t k1 . fi >= 0. f1 >=< e2 + 21 f1 . k Într-adev¼r.k ::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::: 0 =< fk . f1 >=< e1 . e1 …ind nenul.

ob¸inem: 1 1 R 2 R 2 2 t 1 dt = . tn g. en g a spa¸iului euclidian E. Am ob¸inut baza ortogonal¼ f1 = 1. f1 > = < f1 . iar f2 = ( 1. vom putea ob¸ine o baz¼ ortonormat¼ a lui E. t consider¼m baza e1 = (1. a a a A¸adar f1 = (1. 1 rezult¼ a f1. ) f2 = ( 3 3 3 3 3 3 < e3 . :::. :::.5) gi = fi . o nou¼ baz¼. t2 formeaz¼ o baz¼ în acest spa¸iu. 2.88 5. f2 >= 1. f1 > < e3 . deci f2 = t. f1 >= 3. :::. f1 > : Dar < e2 . 3 Mai general. dac¼ Pn (R) este spa¸iul euclidian al func¸iilor polinomiale de grad a t t n cu produsul scalar de…nit ca mai sus. 6). 3. 2). < f1 . f2 = t. pornind a a s de la o baz¼ oarecare fe1 . a a pornind de la ea. cu produsul scalar dat de: t < p. 1) + 21 (1. Din baza ortogonal¼ astfel a t a construit¼. :::g: 5 . ENDOM ORFISM E PE SPA TII EUCLIDIENE ¸ ¸ deci sistemul fe1 . < f2 . În concluzie proprietatea este adev¼rat¼ pentru orice n natural. Fie acum f3 = t + 31 1 + 32 t. ortogonal¼. t. gn g. ortogonal¼. rezult¼ f3 = (6. normând a t a a …ecare vector: (2. Construim. vom putea construi o baz¼ a t a ortogonal¼ ff1 . f1 >= 3. 3 2 ): 3 2 . f2 = t + 21 1: Cum < e2 . f2 > unde: 31 = . n: kfi k EXEMPLE. În consecin¸a t¼ 2 2 1 2 2 1 . < e3 . A¸adar. deci. 21 = s = < e2 . ek g ar … liniar dependent. e3 = t2 . f1 >= 2: A¸adar s 3 1 1 1 1 . 3 1 ). f1 >= 9. Calculând. 7). t. 3. e3 = (5. ). o nou¼ baz¼. kf1 k 3 g3 = 2 2 f2 2 . 3 3 kf2 k 3 2 f3 =( . construim prin procedeul de ortogonalizare o nou¼ baz¼: a a Sistemul 1. < e3 . SPA TII EUCLIDIENE. f1 >= t t dt = 0. 8p. pornind de la a a t ea. 2). 32 = 0. t a 31 = 3 3 1 f3 = t2 . 2. . e1 = 1. folosind procedeul Gram-Schmidt. 3 2) Fie P2 (R) spa¸iul euclidian tridimensional al func¸iilor polinomiale cu coe…t t cien¸i reali de grad 2. 7) + 31 (1. 0. f1 > < f2 .2). i = 1.3). Fie. atunci pornind de la baza f1. 2).t 3 3 t. 2) + 32 ( . deci f3 = t2 . 1) În spa¸iul euclidian R3 (în raport cu produsul scalar canonic). q 2 P2 (R): 2 t 21 = 0. f2 >= < f1 . 2. t. folosind procedeul Gram-Schmidt. q >= Z1 1 p(t)q(t)dt. (2. e2 = ( 1. :::. fg1 . t2 1 3 . < f1 . S¼ construim. Atunci baza ortonormat¼ este: a a g1 = f1 1 =( . 32 = : Cum < e3 . kf3 k 3 1 . . :::. 3. f1 >= t 1dt = 0. g2 = =( . 2. f2 > = 1. Atunci f1 = 1. fn g cu ajutorul rela¸iilor (2. ). f2 >= < e3 . 0. 1). Fie acum f3 = (5. a a a 1 R e2 = t.

:::. k = 0. s Mul¸imea tuturor polinoamelor trigonometrice de grad n. a a a t OBSERVATIE. k = 0. f1 . ob¸inem: < x. func¸iile: t¼ t 1 1 1 1 1 p . dac¼ l 6= m. f2n (t) = cos nt. coordonateke a a t c0 . k k! 2 dtk numite polinoame Legendre. c1 .7) 2 formeaz¼ o baz¼ ortonormat¼ în acest spa¸iu. y >=< n X i=1 xi ei .j=1 n P n X xi yj < ei . Polinoamele Legendre formeaz¼ deci o baz¼ ortogonal¼ a a a în acest spa¸iu euclidian. produsul scalar a doi vectori x. p cos t. cu polinoamele: d k [ t2 1 ] . f2n+1 . < x. 2 . p sin t.n . 2 ] sistemul de func¸ii f0 . n. b1 . f2 (t) = sin t. BAZE ORTONORM ATE 89 Polinoamele din baza ortogonal¼ astfel construit¼ coincid. 1dt = 2 . a t a0 (2. y >= t t În aceste condi¸ii avem: kxk = ( t n P i=1 i=1 x2 )1=2 respectiv kxk = ( i i=1 n P jxi j )1=2 . gk >= Z1 1 k q(t)gk (t)dt. n X i=1 xi yi : Similar.6) p(t) = + a1 cos t + b1 sin t + ::: + an cos nt + bn sin nt 2 se nume¸te polinom trigonometric de grad n.n : Dac¼ q este un polinom arbitrar de grad n. f1 (t) = cos t. :::. într-un spa¸iu unitar. y 2 V. (2. cn 2 R ale lui q în baza fgk gk=0. a a n n P P x= xi ei .2. f2n+1 (t) = sin nt. ob¸inem o baz¼ t t a ortonormat¼ fgk gk=0. devine: i=1 j=1 2 R 0 cos2 kt = . an . bn 2 R. :::. :::. p sin nt. ej >= xi yi . 2 Z 0 sin lt sin mtdt = 0: 2 R 0 De asemenea sin2 ktdt = În consecin¸a. q >= p(t)q(t)dt: 0 Se veri…c¼ u¸or c¼. en g o baz¼ ortonormat¼ în E. vor … determinate prin rela¸iile: 1 ck =< q. produsul a t scalar: 2 Z < p. iar ¸ a t fe1 . ::. y = yj ej . :::. abstrac¸ie f¼când de a a t a un factor multiplicativ. Consider¼m pe acest spa¸iu vectorial. atunci a s a a 2 Z 0 cos lt cos mtdt = 0. ORTOGONALITATE. :::. a1 . Combina¸ia t lor liniar¼ cu coe…cien¸ii a0 . n: 3) Consider¼m pe intervalul [0. p cos nt. unde a t f0 = 1. Dac¼ E este un spa¸iu euclidian real de dimensiune n. 2 R 0 2 Z 0 sin lt cos mtdt = 0. formeaz¼ un spa¸iu t a t vectorial de dimensiune 2n + 1. Prin normarea vectorilor acestor baze. k 2 N . n X j=1 yj ej >= i.

dac¼ < x. Fie E un spa¸iu euclidian ¸i M un subspa¸iu vectorial al s¼u. :::. ::.j=1 m X i j < xi . y >= 0. x 2 E. y = yi ei . a dac¼ i 6= j a PROPOZITIA 2. ob¸inem: t t < y. deci M ? 6= . avem < x. rezult¼: at a 0 < y. j = 1. i = 1. ei >= 0. x > + m X i=1 2 i: i. mul¸imea: a t Evident 0E 2 M ? . m sunt coe…cien¸ Fourier ai lui x în raport cu sistemul S. atunci: m P a) vectorul y = x ti i xi este ortogonal pe to¸ vectorii sistemului S . Dac¼ ¸ t a S = fx1 . 8y 2 M g: m P i=1 yi < x. b) i=1 Demonstra¸ie. xj >= = kxk OBSERVATIE. M ? = fx 2 E.1. 8y 2 M .90 5. 8i = 1. inegalitatea ¸ a t a a lui Bessel devine egalitate. Într-adev¼r. Atunci: a a) M ? este un subspa¸iu vectorial al lui E. Fie E un spa¸iu prehilbertian real sau complex. xj >= j m X i=1 i ij = 0: < xi . atunci pentru orice y 2 M. ENDOM ORFISM E PE SPA TII EUCLIDIENE ¸ ¸ Reciproc. 0. dac¼ i = j a . iar tii i =< x. dac¼ fe1 . y >=< x. Fie E un spa¸iu euclidian si M un subspa¸iu vectorial al ¸ t ¸ t s¼ u. produsul scalar a a t n n n P P P a doi vectori x = xi ei . xi >. dac¼ într-o baz¼ fe1 . y = yj ej este dat de rela¸ia < x. ej >= a ij = 1. xi > sunt chiar coordonatele vectorului x în baza S. y >= 0. y >= i=1 DEFINITIE. y >= t xi yi . t b) E = M M ? . Dac¼ sistemul S din enun¸ este o baz¼ ortonormat¼. Complementul ortogonal al unui subspa¸iu t DEFINITIE. xj m P i=1 2 i kxk . xj >=< x m X i=1 i xi . x > 2 m X i=1 2 i m X i=1 i < xi . rezult¼ a i=1 j=1 i=1 c¼ < ei . a PROPOZITIA 3. 2 (inegalitatea lui Bessel). . ¸ t s t a Vectorul x 2 E este ortogonal pe M .4. deci baza este ortonormat¼. < x. a Se observ¼ c¼ x este ortogonal pe M dac¼ ¸i numai dac¼ x este ortogonal pe a a as a vectorii unei baze din M . xj > b) Din propriet¼¸ile produsului scalar. xm g este un sistem ortonormat de vectori din E. Reciproca este evident¼. m. :::. >=< x. SPA TII EUCLIDIENE. en g a spa¸iului euclidian E. Se nume¸te complement ortogonal al subspa¸iului M în E ¸i se ¸ s t s noteaz¼ cu M ? . În acest caz i =< x. a) Pentru orice xj 2 S. m. en g este o baz¼ a lui M ¸i a a a s m P < x. 3. ei >= 0.

y >=< x.2. 8x. ei > ei ). . a Pentru unicitatea lui T . Luând x = (T S)(y) în egalitatea anterioar¼. xi =< x. 8x. Transform¼ri liniare autoadjuncte a Fie E un spa¸iu euclidian de dimensiune n.1) T se nume¸te adjunctul operatorului liniar T . dac¼ x = a i=1 2. z >= ? ? < x.4. deci (4. Fie deci x 2 M \ M ? . y >=< x. :::. i=1 x = x0 + x00 . y 2 E: : Demonstra¸ie. y >= < x. 8x. 8y 2 M ? .1) este dovedit¼. astfel ca: a Atunci < x. dac¼ S = fe1 . 8x. TRANSFORM ARI LINIARE AUTOADJUNCTE 91 Demonstra¸ie. < T x. adic¼ < x. adic¼ dac¼ satisface: a a a (4. deci este t t ortogonal pe M . (T S)y >= 0. T y >=< x. adic¼ T = S. y 2 E: n X i=1 < T ei . R¼mâne s¼ veri…c¼m c¼ s a a a a M \ M ? = f0E g. De…nim t a a s T : E ! E astfel: n X T y= < T ei . Dac¼ T 2 L(E).2) < T x. y >=< x. atunci exist¼ un unic operator liniar T a a E ! E astfel ca: (4. ei >. În consecin¸a. y 2 E. a DEFINITIE. iar x 2 E. a s 4. y > ei >= n X i=1 < T ei . A¸adar x = x0 + x00 . i = 1. cu x0 2 M. y >=< T ( < x.¼ 4. s < T x. este un vector din M . x00 2 M ? . a t b) Vom ar¼ta c¼ orice x 2 E se poate scrie sub forma a a Într-adev¼r. T y >=< x. T 2 L(E) se nume¸te transformare autoadjunct¼ (operator autoad¸ s a junct) dac¼ T = T . t TEOREMA 4. z > + < y. y > ei : i=1 Evident T 2 L(E). y 2 E. ei >. atunci: a deci x + y 2 M . T y >. em g este o baz¼ ortonormat¼ a lui M . atunci conform propozi¸iei t Totodat¼: a < x. (T a S)(y) >= 0. deci: n n X X < T x. :::. Dac¼ z 2 M . z >= 0. rezult¼ < x. xi >. t s < x + y. y > : i=1 i=1 n P xi ei 2 E. y 2 M ? ¸i . presupunem c¼ ar exista S 2 L(E). a Teorema este demonstrat¼. 2 K. i =< x. y >< x. cu x0 2 M. ob¸inem: a t < (T S)y. ei >< T ei . x00 2 M ? : conform propozi¸iei 2. n. Sy >. x00 = x x0 este ortogonal pe to¸i vectorii bazei S. en g o baz¼ ortonormat¼ a lui E ¸i y 2 E. Fie fe1 . x >= 0 ¸i deci x = 0E . s Cum x 2 M ? . m. adic¼ M este subspa¸iu vectorial al lui E. Sy >. y >= 0. a a a a m P 0 atunci x = t¼ i ei . de unde (T S)(y) = 0E . T y >. Atunci x 2 M ¸i < x. i = 1. În plus. a) Fie x.1.

a . deci matricea A este simetric¼. adic¼ aij = aji . n (vezi mai sus). Fie E un spa¸iu euclidian real si B = fe1 . ej >=< ei . adic¼ a aki < ek . T x >. < T ei . y = yj ej . T y >. 8x. T (x) = x. b) la valori proprii distincte corespund vectori proprii ortogonali. j = 1.3. a n n XX i=1 j=1 < T ei . Conform a) . Demonstra¸ie. ek > : < T x. y 2 E. Folosind propriet¼¸ile produsului scalar ob¸inem: at t i=1 j=1 k=1 n X n P akj ek >. k=1 Baza B …ind ortonormat¼. n.2. din < T x. SPA TII EUCLIDIENE. Considerând. T ej >. s a adic¼ 2 R. 8i. Cum valorile a s e s e sunt reale. a) Consider¼m mai întâi cazul când E este complex. Conform (4. n. ¸i cum x 6= 0E . x >. en g o baz¼ ¸ t ¸ a ortonormat¼ a lui E. ej >= k=1 n X akj < ei . Fie x. Fie 2 C t a o valoare proprie a lui T ¸i x 2 E. :::. n. spa¸iul euclidian t e complex Cn ¸i B o baz¼ ortonormat¼ a sa. Atunci a a < x. B o baz¼ ortonormat¼ a t a a a sa ¸i T 2 L(E) o transformare autoadjunct¼. i = 1. se poate ar¼ta c¼ T 2 L(E) este autoadjunct¼ t a a a a dac¼ ¸i numai dac¼ matricea lui T într-o baz¼ ortonormat¼. 8x 2 E sunt transform¼ri autoadjuncte. a a PROPOZITIA 4. a Dac¼ E este un spa¸iu euclidian real de dimensiune n. sus. j = 1. ej >= n n XX i=1 j=1 xi yj < ei . x >. din a a . deci k=1 n P k=1 < aki ek . x >=< x.92 5. ENDOM ORFISM E PE SPA TII EUCLIDIENE ¸ ¸ EXEMPLU. T a Cele dou¼ endomor…sme T ¸i T au acela¸i polinom caracteristic. rezult¼ c¼ toate r¼d¼cinile acestui polinom caracteristic proprii ale lui T a a a a sunt reale. T …ind s a autoadjunct¼. atunci a a < T ei . y 2 E. rezult¼ < x. Atunci t a n P T ei = aki ek . 8i. rezult¼ aji = aij . pro¸ a t cedând ca în propozi¸ia anterioar¼. " =) " Fie A = (aij ) matricea asociat¼ lui T în baza B. j = 1. n n P P x= xi ei . y 6= 0E vecs a s torii proprii corespunz¼tori. ej >=< ei . x 6= 0E vectorul propriu corespunz¼tor. x >=< x. atunci matricea asociat¼ lui T s a a este simetrica A 2 Mn (R) Mn (C). 8i. x >= 0. A …ind simetric¼.T : PROPOZITIA 4. a Demonstra¸ie. adic¼ ( a ) < x. omotetia de raport t a s E ! E. T ej >=< x. 2 R. conform observa¸iei de mai a t e este autoadjunct¼. Atunci T 2 L(E) este autoadjunct dac¼ si numai dac¼ a a ¸ a matricea lui T în baza B este simetric¼ . A = (aij ) este hera s a a a mitic¼ . y >= deci T este autoadjunct¼. a a a " (= " Dac¼ matricea A este simetric¼. x >= < x. rezult¼ = . Fie E un spa¸iu euclidian (real sau complex) de dimensiune ¸ t n. T ej >. ej >=< ei .2). Dac¼ E este un spa¸iu euclidian complex de dimensiune n. de exemplu. exist¼ un endomor…sm T 2 L(Cn ) astfel s e a a a e e a ca matricea lui T în baza B s¼ …e A. T …ind autoadjunct¼. b) Fie ¸i dou¼ valori proprii distincte ale lui T ¸i x 6= 0E . OBSERVATIE. Aplica¸ia identic¼ 1E ¸i pentru 6= 0. Dac¼ T 2 L(E) este transformare autoadjunct¼ atunci: a a a) valorile proprii ale lui T sunt numere reale.

Cum dim M ? = n 1. Dac¼ T 2 L(E) este autoadjunct si M a ¸ E este un subspa¸iu t invariant în raport cu T . adic¼ < y. A…rma¸ia este evident¼ pentru t t a t a n = 1. y >= 0. în caz contrar înlocuim a x1 cu x1 = kx1 k. xn g este o baz¼ ortonormat¼ în E ¸i matricea lui T în baza B a a a s este diagonal¼: a 0 1 0 0 1 B 0 0 C 2 C: A=B @ A :::: 0 0 n Tinând seama de propozi¸ia 4. y >=< x. 8x. :::. 8i = 2. TEOREMA 5. < T x. Fie y 2 M ? . Atunci restric¸ia lui T la M ? . xn g în M ? astfel ca matricea lui T1 în aceast¼ a a a a baz¼ s¼ …e diagonal¼. Putem presupune kx1 k = 1. de asemenea. Atunci. Presupunem acum c¼ a…rma¸ia este adev¼rat¼ pentru orice spa¸iu euclidian a t a a t de dimensiune n 1. adic¼ M ? este invariant. T y > = < x. y >= 0. deci x?y.5. ¼ LEMA 4. ob¸inem < x. a a 5. rezult¼ c¼ < x. x >=< y.4. y 2 E. 8x 2 M . Fie 1 2 R o valoare proprie a lui T (conform propozi¸iei 4.¼ 5. x2 . a b) T ” astreaz¼ ” produsul scalar. un t operator autoadjunct. urm¼ toarele a…rma¸ii sunt echivalente: a t a) T este transformare ortogonal¼ . Vom folosi induc¸ia matematic¼. conform ipotezei de induc¸ie exist¼ t a o baz¼ ortonormat¼ B 0 = fx2 .4. t DEFINITIE. Atunci exist¼ în E o baz¼ ortonormat¼ B astfel încât T este a a a diagonalizabil în raport cu B (adic¼ matricea A a lui T în baza B este diagonal¼ ). t¼ a TEOREMA 4. Dac¼ E este un spa¸iu euclidian de dimensiune n si T 2 a t ¸ 2 L(E). a a ) < x. Deoarece E = M M ? ¸i < x1 . T x >= 0. TRANSFORM ARI LINIARE ORTOGONALE 93 < T x. Demonstra¸ie. Fie E un spa¸iu euclidian de dimensiune n si T 2 L(E) un t ¸ operator autoadjunct. 1 .1) T c) dac¼ A este matricea lui T într-o baz¼ ortonormat¼ B. t s vectorul propriu corespunz¼tor. pentru orice t a x 2 M.3) ¸i x1 6= 0E . Orice matrice simetric¼ A este diagonalizabil¼ . :::. adic¼ ( t a Cum 6= . x >= 0. adic¼ : p¼ a a (5. y >. M ? este invariant în raport cu a T .4. Consider¼m M = Sp(fx1 g). y >. xi >= 0.1. T y >. deoarece (M …ind invariant) T x 2 M .1. rezult¼ a a a s c¼ B = fx1 . Transform¼ri liniare ortogonale a Fie E un spa¸iu euclidian real. y >=< x. T1 = T jM ? : M ? ! M ? este. atunci AT = A a a a ( A este transpusa lui A). n. care este invariant în raport cu T .2. a a Demonstra¸ie. ob¸inem: ¸ t t COROLAR 3. a Conform lemei 4. Endomor…smul T 2 L(E) se nume¸te transformare ortogonal¼ (op¸ s a erator ortogonal ) dac¼ transform¼ orice baz¼ ortonormat¼ într-o baz¼ ortonormat¼ a a a a a a în E. complementul s¼u ortogonal. atunci si complementul s¼ u ortogonal M ? este invariant ¸ a în raport cu T . < T y. În consecin¸a T y 2 M ? .

v 2 E. Fie x 2 KerT .94 5. Pe de alt¼ parte: a < T x. Vom ar¼ta c¼ dac¼ T ” astreaz¼” produsul scalar. y >.1) y = t a a x. y > dintre vectorii x. T en g este o baz¼ ortonormat¼ în E. adic¼ kxk = kT xk . A¸adar ¸ a matricea ata¸at¼ lui T în baza B este AT . k = 1. Un operator ortogonal p¼ streaz¼ distan¸ele si unghiurile. adic¼ C = AT . Atunci a a a a < T ei . T x >. z 2 E ¸i deci T 1 = T . Luând x = t a u v. atunci cos = = = cos '. unde ' kxk kyk kT xk kT yk este unghiul dintre T x ¸i T y. y 2 E. a a t ¸ Demonstra¸ie. ek >= n X j=1 n X l=1 clk el . i. k = 1. x >=< T x. Cum T 1 = T . deci T este s t¼ injectiv. T ej >= xi yi : Deci < T x. a) =) b). 8i. adic¼ d(u. Într-adev¼r. T y > < x. n: a s Tinând seama de (4. Dar < x. Dac¼ x. i. 8x. atunci T este a a a p¼ a injectiv¼. T (T ej ) >=< ei .1) rezult¼ cik = aki . SPA TII EUCLIDIENE. t a a a atunci fT e1 . adic¼ s a a T ek = Atunci: < T ei . ob¸inem a t < T x.1. deci fT e1 . ej >= i=1 n n XX i=1 j=1 n X i=1 n P xi yi . :::. T ej >. n. b) =) c). y >= Demonstra¸ie. T y >=< x. deci T p¼streaz¼ distan¸ele. rezult¼ c¼ exist¼ T 1 : E ! E astfel ca T 1 = T . T x >= 0. rezult¼ A 1 = AT . y 2 E. ej >= ij = a a a n n P P =< T ei . T v). y 2 E. atunci punând în (5. dac¼ T este ortogonal. Cum AT = A 1 . 8i. ob¸inem ku vk = kT (u v)k = kT u T vk. s . x = a xi ei . T y >= xi yj < T ei . :::. k = 1. 8z 2 E. j = 1. x >= a =< T x. el > clk il = cik . T 1 z >. :::. i = 1. k = 1.1. ENDOM ORFISM E PE SPA TII EUCLIDIENE ¸ ¸ < x. T en g este o baz¼ a ortonormat¼ în E. n: aji < ej . Analog. v) = t a d(T u. adic¼ < ei . a a a COROLAR 5. en g o baz¼ ortonormat¼ ¸i A matricea lui T în aceast¼ a as a baz¼. a a s s a a a adic¼ a n X T ei = aji ej . v 2 E. n ¸i s < ei . ej >= ij . deci T x = 0E . s Fie B o baz¼ ortonormat¼ în E ¸i A matricea ata¸at¼ lui T în aceast¼ baz¼. Alegând în (5. atunci i=1 j=1 i=1 j=1 n n P P xi yj < ei . dac¼ este unghiul a a t a < T x. s a a c) =) a) Fie B = fe1 . ek >= n X j=1 n X l=1 aji jk = aki . en g este o baz¼ ortonormat¼ în E. 8u. n: j=1 Fie C matricea ata¸at¼ lui T în baza B.1) y = T 1 z. Atunci exist¼ T 1 : E ! E. Atunci x = 0E ¸i în consecin¸a KerT = f0E g. deci izomor…sm. z >=< x. :::. ob¸inem < x. 8x 2 E. yj ej . n. Dac¼ fe1 . 8x. T ej >=< ei . T ek >= n X l=1 clk < ei . cu u. ceea ce înseamn¼ c¼ T este ortogonal.

DEFINITIE. rezult¼ AT A = A AT = In ¸i cum det A = t a a s 2 det AT . Cum a 2 [ 1. det A = 1. 4). ]. atunci ¸ a a det A = 1: Demonstra¸ie. În sfâr¸it: s A= cos sin sin cos = cos sin sin cos 1 0 0 1 : În concluzie. Probleme 1. Dac¼ A = a a b t = . deci c2 = sin2 .2) A= 1 0 0 1 sau A = 1 0 0 1 cu det A = 1. rezult¼ c¼ (det A) = 1. adic¼ det A = 1. b. y = ( 6. ob¸inem: t (5. ] astfel ca a = cos . ab + cd = 0. 1] t rezult¼ c¼ exist¼ 2 [ . 2. Notând a=d = c=b = .2) determin¼ simetrii a a a în plan. a a a DEFINITIE. cos sin sin cos : În primul caz. c) x = (1. putem presupune c¼ c = sin .2. 0). transform¼rile ortogonale în plan sunt …e rota¸ii. rezult¼ a a c¼ matricea ortogonal¼ A va avea una din formele: a a cos sin sin cos . b2 + d2 = 1. d 2 [ 1. egalitatea A A = I2 a c d este echivalent¼ cu egalit¼¸ile a2 + c2 = 1. deoarece a a a AT = A 1 . c. Vom ar¼ta ulterior c¼ în acest caz A determin¼ o a a a rota¸ie de unghi în plan. 3). PROBLEM E 95 EXEMPLU. 4). y = (1. y = (1. 2). ob¸inem = 1. Matricea A 2 Mn (R) se nume¸te matrice ortogonal¼ dac¼ este ¸ s a a inversabil¼ ¸i A 1 = AT . În continuare vom determina matricele ortogonale din M2 (R). c. 1. b. A …ind ortogonal¼. 1. 2( .6. adic¼ c = sin . . Folosind produsele scalare canonice din spa¸iile euclidiene corespunz¼toare t a s¼ se calculeze produsele scalare ¸i normele vectorilor: a s a) x = (2. în baza canonic¼ (deci ortonormat¼) a lui R2 este o transformare ortogonal¼. 0. În ceea ce prive¸te a doua matrice pentru = 0 sau t s = . t 6. Rota¸ia plan¼ T : R2 ! R2 . 3). 1]. Rezult¼ c¼ a at a a a. Pentru = 1. …e simetrii. a a a a Schimbând eventual în . 2. O matrice ortogonal¼ cu det A = 1 se nume¸te matrice de rota¸ie ¸ a s t în Rn . …e a t compuneri de rota¸ii cu simetrii. 1. d 2 R este o matrice ortogonal¼. as PROPOZITIA 5. b) x = (1. Dac¼ A 2 Mn (R) este o matrice ortogonal¼ . a. Vom ar¼ta ulterior c¼ matricele de forma (5. cu matricea t a A= cos sin sin cos .

3). u3 = (5. 0). 7. y3 ) ¸i < x. Dac¼ x = (1. 1). v3 = (1. u2 . 3). 4. 4. 8x1 + 10x2 + +5x3 ). S¼ se completeze aceast¼ baz¼ a a a la o baz¼ ortonormat¼ a lui R4 . T x = (11x1 + 2x2 8x3 . y >= x1 y1 + +6x2 y2 + s 3x3 y3 + x1 y2 + x2 y1 + x1 y3 + x3 y1 . x3 ). S¼ se arate c¼ orice x 2 R4 se poate scrie în a a mod unic sub forma x = y + z. 1. S¼ se determine coordonatele vectorului a a a a x = (1. Fie E un spa¸iu euclidian de dimensiune n. z 2 S ? . 2. v2 = (1. 2. 0). 1. 9. t v2 = (1. 0. 2). 1). x2 ) este o transformare liniar¼ ortogonal¼. 3). y 2 S. generat de vectorii v1 = (2. a a . y = ( 1. S¼ se arate c¼ vectorii u1 . 2.96 5. x = (x1 . 1). 4. 3. 3. 2. 3. 3. 3. 2. x3 ). v3 = (5. 8. v2 = a a a = (2. 3). S¼ se calculeze distan¸a ¸i unghiul dintre vectorii: a t s a) u = (1. x2 . S¼ se g¼seasc¼ un vector unitar ortogonal vectorilor v1 = (1. 1 i < j n. 2. 1. 1. Aceea¸i problem¼ ¸tiind c¼ matricea lui T în baza canonic¼ a lui R3 este s a a 0 1a s 17 8 4 4 A. b) f (t) = 2t 1. 1). x = (x1 . 1). 1). 3. 7. v2 = (1. 5. 0. 11. 4. T x = (x1 cos a a x2 sin . 1 2) s¼ se calculeze < x. S¼ se g¼seasc¼ o baz¼ ortonormat¼ a subspa¸iului vectorial generat de vectorii a a a a a t v1 = (1. S¼ se arate c¼ < . a a a a 12. 0). 1. v3 = (3. 3. x = (x1 . Fie T : R3 ! R3 . 7). > este un produs scalar a a pe R3 . u3 = (5. u2 = (1. 2. S¼ se arate c¼ T : R2 ! R2 . y >= t a 3x2 y2 + 3x3 y3 + 2x1 y2 + 2x2 y1 + 2x1 y3 + 2x3 y1 x2 y3 x3 y2 este un produs scalar pe R3 (justi…care). 2 R. 1). S¼ se determine y ¸i z când a s x = (5. SPA TII EUCLIDIENE. v3 = (0. v4 = (2. g (t) = t2 + 1 pe C ([0. 0). 1. 1. 8. b) v1 = (7. a a 8. Fie u1 = (1. Pe spa¸iile euclidiene din problemele urm¼toare consider¼m produsele scalare t a a canonice. x2 . 6. ENDOM ORFISM E PE SPA TII EUCLIDIENE ¸ ¸ 2. y2 . 1. Preciza¸i dac¼ < x. 2. S¼ se arate c¼ vectorii a a formeaz¼ o baz¼ ortogonal¼ a lui R3 . 7). S¼ se g¼seasc¼ o baz¼ ortonormat¼ a lui R3 astfel încât a a a a a matricea lui T în aceast¼ baz¼ s¼ …e diagonal¼. 2). S¼ se ortonormeze sistemele de vectori: a a) u1 = (1. formeaz¼ o baz¼ a lui a a a E. 2. 0). t a a :::. 2. 2. 7. u2 = ( 1. y > ¸i normele a a s acestor vectori date de produsul scalar de mai sus. a a a a a s 13. 2. 1). A = @ 8 17 4 4 11 S¼ se g¼seasc¼ o baz¼ ortonormat¼ în S ¸i S ? . 1. a a 5. 2x1 + 2x2 + 10x3 . 8). 2. Fie x. 1). un de norm¼ 1 care satisfac jjui uj jj = 1. v = (2. y 2 R3 . y = (y1 . 3) în raport cu aceast¼ baz¼. x1 sin + x2 cos ). 1. 1]). 6. Fie S subspa¸iul vectorial al lui R4 . Fie S subspa¸iul vectorial al solu¸iilor sistemului omogen t t 8 2x1 +x2 +3x3 x4 = 0 < 3x1 +2x2 2x4 = 0 : : 3x1 +x2 +9x3 x4 = 0 10.

Este ortogonal¼ matricea A = @ 1 a 7 0 1 3 5 1 1 4 A? 2 . A…rma¸ia a a a t 7 2 6 3 r¼mâne adev¼rat¼ dac¼ A este matricea lui T într-o baz¼ oarecare a lui R3 ? a a a a a 1 14. Fie T : R 1 R un endomor…sm a c¼rui matrice în baza canonic¼ este A = 3 2 6 1@ 6 3 2 A. PROBLEM E 97 3 ! 3 a a 015. S¼ se arate c¼ T este o transformare ortogonal¼.6.

.

t DEFINITIE. cu ¸ s a a t propriet¼¸ile: at a) F ( x + y. 8x. y) = F (y. 8 . O form¼ biliniar¼ simetric¼ se nume¸te pozitiv semide…nit¼ dac¼ ¸ a a a s a a F (x. g 2 V. a a DEFINITIE. iar dac¼. Dac¼ F (x. de obicei. 8x. k = (k1 . Forme p¼tratice a În acest capitol introducem no¸iunea de form¼ biliniar¼ care generalizeaz¼ no¸it a a a t unea de form¼ liniar¼. t OBSERVATIE. 8x 2 V . b) F (x. z). z) + F (y. Forme biliniare. F (x. :::. este o form¼ biliniar¼ simetric¼.CHAPTER 6 Forme biliniare. numit¼ difea a a a ren¸iala a doua a lui f ¸i se noteaz¼ cu d2 f (a). :::. Se nume¸te form¼ biliniar¼ pe V o aplica¸ie F : V V ! R. dac¼. Atunci F este o form¼ biliniar¼ simetric¼. y 2 V . z) . a a a a 2) Fie a. z) = F (x. ¸ a a a a Astfel. F (f. k) = n n XX i=1 j=1 @2f (a) hi kj . kn ). g) = Zb Zb a a K (s. Matrice asociat¼. 8x 2 V ¸i pozitiv de…nit¼ dac¼ este pozitiv semide…nit¼ ¸i. hn ) . x) a 0. V = C([a. t func¸ionale biliniare. @xi @xj h = (h1 . z 2 V . z 2 V . O form¼ biliniar¼ este liniar¼ în …ecare din cele dou¼ argumente. b] [a. k 2 Rn . 8f. pozitiv de…nit¼. y). Studiul formelor biliniare conduce la no¸iunea de form¼ a a t a p¼tratic¼. Rangul unei forme biliniare a Fie V un spa¸iu vectorial real. F (h. b 2 R. a a t Fx (y) = F (x. y) + F (x. y) = t s =< x. 8h. este o form¼ liniar¼ pe V . b] ! R continu¼. de exemplu. 1) Fie E un spa¸iu euclidian real ¸i F : E E ! R. …x¼m x 2 V . o clas¼ important¼ de func¸ii de o variabil¼. 2 R. t a a 3) Fie D Rn o mul¸ime deschis¼ ¸i f : D ! R o func¸ie de clas¼ C 2 pe D. :::. 2 R. O form¼ biliniar¼ F : V ¸ a a F (x. y. x). atunci aplica¸ia Fx : V ! R. Func¸ia s a t F :V V ! R. 8x. b]. F se nume¸te negativ semis de…nit¼ . 8 . an ) 2 D un punct arbitrar. F se nume¸te negativ de…nit¼ . y. x) 0. a a s a EXEMPLE. neliniare. t) f (s) g (t) dsdt. x) = 0 ) x = 0V . s a a a s F (x. a < b. Formele biliniare de…nite pe spa¸ii in…nit-dimensionale se numesc. t as t a Fie a = (a1 . F (x. Atunci aplica¸ia t F : Rn Rn ! R. în plus. t s a 99 . R) ¸i K : [a. y + z) = F (x. a a a a t a 1. V ! R se nume¸te simetric¼ dac¼ s a a DEFINITIE. y >. este o func¸ional¼ biliniar¼ pe V . în plus. x) = 0 ) x = 0V .

n. conform a a a t teoremei 3. B = fe1 . e0 ) = F ( cli el . s a TEOREMA 1. a n X l=1 cli ckj alk = n X l=1 cli ( k=1 n X alk ckj ). j = 1. (y1 . i. Atunci aij = F (ei . e0 g sunt dou¼ baze în V . n. en g si B 0 = fe0 .100 ¼ 6. n P ckj ek . matricele asociate formei biliniare F în bazele B respectiv B 0 . atunci rang (AB) = ¸ a s a = rangA ¸i rang (BA) = rangA. s a a DEFINITIE. s a a n n n n P P P P xi yj F (ei . EXEMPLU. ej ). en g este o baz¼ în R-spa¸iul vectorial V . en g o baz¼ în V ¸i F ¸ t a s o form¼ biliniar¼ pe V . Similar se arat¼ c¼ a a rang (BA) = rang (A). y = yi ei . y >= a a s a a n n n P P P = xi yi . matricea A 2 Mn (R) determin¼ forma biliniar¼ F . unde aij = F (ei . y2 )) = x1 y2 t biliniar¼. i. Fie V un R-spa¸iu vectorial de dimensiune n si F o form¼ t ¸ a biliniar¼ pe V. B = fe1 . FORM E P ATRATICE 4) Aplica¸ia F : R2 R2 ! R. y = i=1 j=1 i=1 j=1 aij = F (ei . cap. dac¼ G = fe1 .2. y) =< x. :::. cap. rezult¼: a Demonstra¸ie. Matricea A = (aij ). n. a a ¸ a n 1 iar C = (cij ) este matricea de trecere de la baza B la baza B 0 . D = (dij ). ej ) = ij . 8i. atunci: F (x. y) = n n XX i=1 j=1 aij xi yj : Aceast¼ egalitate arat¼ c¼ forma biliniar¼ F determin¼ matricea A = (aij ) 2 a a a a a 2 Mn (R) ¸i reciproc. O form¼ biliniar¼ F de…nit¼ pe V este simetric¼ dac¼ si ¸ a a a a a ¸ numai dac¼ matricea sa într-o baz¼ a lui V este simetric¼ . deci rang (AB) = rangA (teorema 4. 3). Dac¼ A. Atunci. :::. dar nu este simetric¼. s Într-adev¼r.2. Dac¼ B = fe1 . :::. ob¸inem t (1. 3). x = xi ei . B = fe1 . Din e0 = t j k=1 n n n n X X XX dij = F (e0 . cap. 3. 3). rezult¼ c¼ T este a a a a automor…sm (teorema 4. deci i=1 i=1 i=1 matricea asociat¼ formei biliniare F în baza B este matricea unitate. ckj ek ) = cli ckj F (el . Fie E un spa¸iu euclidian real de dimensiune n. ej ). T în baza G s¼ …e A respectiv B. Cum B este inversabil¼. a Este u¸or de stabilit: s PROPOZITIA 1. a a a OBSERVATIE.1. . se a a nume¸te matricea asociat¼ formei biliniare F în baza B. a a x2 y1 este o form¼ a Fie acum V un R-spa¸iu vectorial de dimensiune n. T 2 L (V ) astfel ca matricele asociate a lui S. n. B 2 Mn (R) ¸i B este inversabil¼. Fie V un R-spa¸iu vectorial. :::. en g o baz¼ a t a sa ¸i F : V V ! R o form¼ biliniar¼. j = 1. exist¼ endomor…smele S. ej ): Notând yj ej . j = 1. en g t o baz¼ ortonormat¼ A lui E ¸i F forma biliniar¼ dat¼ de F (x.2. rang (S T ) = rangS (corolar 2. are loc D = C T AC. j = 1. :::. F ((x1 . ek ) = i j l=1 k=1 l=1 k=1 = adic¼ D = C T AC. atunci notând cu A = (aij ). y) = Dac¼ x = a xi ei .2.4. cap.3. i. x2 ) . FORM E BILINIARE.1) F (x. :::.

rezult¼ c¼ a a a a rangD = rangA .3. rezult¼ c¼ k(T S) (x)k = 0. FORM E P ATRATICE. Putem deci formula urm¼toarea a a DEFINITIE. 8x 2 a a a 2 E. Forma biliniar¼ F se nume¸te nedegenerat¼ sau a t a s a nesingular¼ dac¼ rangF = dim V ¸i degenerat¼ dac¼ rangF < dim V . rangul matricei asociate ¸ s lui F în orice baz¼ a spa¸iului. en g o baz¼ ortonormat¼ a lui E ¸i aij = a a s n P aki ek . Atunci: i=1 j=1 < T x. cap. i. O aplica¸ie : V ! R se nume¸te ¸ t t s form¼ p¼ tratic¼ pe V dac¼ exist¼ o form¼ biliniar¼ simetric¼ F : V V ! R astfel a a a a a a a a ca (x) = F (x. y) = [ (x + y) 2 . 8x 2 E. atunci forma biliniar¼ simetric¼ F a a a a a a a din care provine este dat¼ de: a 1 (x) (y)]. Atunci exist¼ o unic¼ transformare a a a a a liniar¼ autoadjunct¼ T : E ! E astfel ca F (x. y = yj ej . astfel încât (x) > 0 a a a a ¸i (y) < 0. y) = a a =< Sx. cum matricea sa se schimb¼ la t¼ a a a a schimbarea bazei dup¼ formula D = C T AC. n. t u¸or c¼ T este liniar¼ ¸i cum aij = aji .¼ ¼ 2. y 2 V: (2. atunci < (T S) (x) . y): Pentru unicitate. as a a a a TEOREMA 1. dac¼ F este o form¼ biliniar¼.1) F (x. Se arat¼ a = F (ei . Forma p¼tratic¼ se nume¸te pozitiv de…nit¼ (negativ a a s a de…nit¼ ) dac¼ forma biliniar¼ F este pozitiv de…nit¼ (negativ de…nit¼). a a Fie B = fe1 . T este autoadjunct¼ (propozi¸ia 3. adic¼ kT x Sxk = 0. ej >= aki kj ) = = xi yj aji = aij xi yj = F (x. y) = < T x. y 2 E. 8x. y >.2. s Se veri…c¼ imediat c¼ F este unic determinat¼ de . Mai precis. Alegând y = = (T S) (x). dac¼ este o form¼ p¼tratic¼. Deci rangul matricei asociate unei forme biliniare nu depinde de baza aleas¼. 8x. Fie V un R-spa¸iu vectorial. a Într-adev¼r. :::. y >. Fie acum x = xi ei . y >= = n n XX i=1 j=1 n n XX i=1 j=1 xi yj < T ei . j = 1. y 2 V n f0V g. 2. Forme p¼tratice. 8x 2 V . 8x. REDUCEREA LA FORM A CANONIC A 101 În consecin¸a. a a s a a Deci F este nedegenerat¼ dac¼ matricea sa într-o baz¼ oarecare din V este a a a nesingular¼ ¸i degenerat¼ dac¼ aceast¼ matrice este singular¼. 8x 2 E. dac¼ exist¼ x. Fie E un spa¸iu euclidian real de dimensiune n si t ¸ F : E E ! R o form¼ biliniar¼ simetric¼ . coresponden¸a a a a t F ! este o bijec¸ie între mul¸imea formelor biliniare simetrice pe V ¸i mul¸imea t t s t formelor p¼tratice pe V . ej >= xi yj ( k=1 n n XX i=1 j=1 n X n n XX i=1 j=1 xi yi < k=1 aki < ek . deci T x = Sx. x) . 8x. y 2 E. s a as a t n n P P 5). y >= 0. prin T ei = k=1 Demonstra¸ie. Reducerea la forma canonic¼ a a DEFINITIE. Se nume¸te rangul formei biliniare F . y 2 E. Forma a a a a a p¼tratic¼ este cu semn nede…nit. dac¼ S este o transformare autoadjunct¼ astfel încât F (x. ej >) = n n XX i=1 j=1 n n XX i=1 j=1 xi yj ( k=1 n X n X aki ek . ej ). unde C este inversabil¼. De…nim T : E ! E.

(x) = F (x. :::. y2 ) 2 R2 . 1 2 DEFINITIE. DEFINITIE. i.102 ¼ 6. cu rangul matricei lui într-o baz¼ a lui V . e0 g în V în care n 1 se scrie sub forma canonic¼ (2. Atunci exist¼ o baz¼ a a a i=1 j=1 B 0 = fe0 .1. matricea A = (aij ) …ind nenul¼ . y) = x1 y1 + x2 y2 2x1 y2 2x2 y1 . atunci a a a a n P pentru orice x 2 V. unde x0 . :::. Distingem dou¼ situa¸ii: t a t a) exist¼ cel pu¸in un indice i. În acest caz X (x) = 2 aij xi xj : 1 i<j n Ne ocup¼m mai întâi de cazul a). xn ) = (a11 x1 + a12 x2 + ::: + a1n xn ) + (x2 . x0 sunt coordonatele lui x în baza B 0 . Matricea A = (aij ) asociat¼ formei biliniare simetrice F se nume¸te ¸ a s matricea asociat¼ formei p¼ tratice . Putem presupune a11 6= 0 (în caz contrar renumerot¼m s a a convenabil vectorii bazei). a Demonstra¸ie. Dac¼ : V ! R este o form¼ p¼tratic¼. Dac¼ x = (x1 x2 ) 2 R2 . ob¸inem: a t 1 2 (x) = (x1 . ej ). (x) = x2 + x2 4x1 x2 este o form¼ a a 1 2 p¼tratic¼ pe R2 . Dac¼ y = (y1 . Presupunem proprietatea adev¼rat¼ pentru n 1 variabile a a a a ¸i o demonstr¼m pentru n. Rangul formei biliniare F îl vom numi rangul a a formei p¼ tratice ¸i coincide. n. x) = F ( i=1 j=1 i=1 j=1 unde aij = F (ei . TEOREMA 2. când n = 2 ¸i x = x1 e1 + x2 e2 . FORM E P ATRATICE F se nume¸te polara formei p¼tratice .3) + ::: + 02 n xn .3) a a a a a t coincide cu rangul lui . De exemplu. FORM E BILINIARE. Fie V un R-spa¸iu vectorial de diment siune n. 8i = 1. n. :::. :::. aplicând induc¸ia matematic¼ dup¼ n. :::. xn ) . iar 1 . a s a EXEMPLU. :::. numi¸i coe…cien¸ii formei p¼tratice. :::. deci este automat redus¼ la forma a 1 canonic¼ în orice baz¼. x = xi ei . en g o baz¼ fa¸a de care a a a a t¼ n n P P (x) = aij xi xj . În aceast¼ baz¼ matricea asociat¼ formei p¼tratice este o ma¸ a a a a trice diagonal¼. OBSERVATIE. : V ! R o form¼ p¼ tratic¼ . xj ej ) = aij xi xj . 1 i n. iar F : V V ! R polara sa. :::.3). n 1 nu to¸i neap¼rat nenuli. iar B = fe1 . s a Fie acum V un R-spa¸iu vectorial de dimensiune n ¸i B = fe1 . Spunem c¼ este redus¼ la forma canonic¼ dac¼ se determin¼ o baz¼ a a a a a a a a B 0 = fe0 . atunci polara formei p¼tratice a a a a este F (x. a a a . en g o baz¼ t s a în V . j = 1. e0 g în V astfel: n 1 (x) = 02 1 x1 (2. avem: i=1 (2. (Metoda lui Gauss). deoarece (x) = a11 x2 . astfel ca aii 6= 0. Grupând to¸i termenii care con¸in pe x1 ¸i formând un t t s p¼trat perfect. a11 unde este o form¼ p¼tratic¼ în (n 1) variabile. Observ¼m c¼ num¼rul de p¼trate cu coe…cien¸ii nenuli din (2. a t b) aii = 0. Fie V un R-spa¸iu vectorial de dimensiune n ¸i : V ! R o form¼ ¸ t s a p¼tratic¼. t a t t a n sunt scalari din R. Cazul a t a a n = 1 este banal. avem s (x) = a11 x2 + 2a12 x1 x2 + a22 x2 .2) n n n n X X XX xi ei . evident.

fn g) : matricea asociat¼ are pe a12 ca element diagonal. e3 g a lui R3 are expresia (x) = 5x2 + 6x2 + 4x2 4x1 x2 4x1 x3 . a a EXEMPLE. x0 = (x1 x2 ). yn = xn : Matricea de trecere de la baza B la baza B1 este: 0 1 a12 a1n ::: B a11 a11 a11 B 1 ::: 0 C=B 0 @ ::: ::: ::: ::: 0 0 ::: 1 1 deci f1 = n P a12 a1n 1 e1 . k = 3. care în baza canonic¼ B = a a a a a fe1 . Dac¼ x = a yi fi . cu 1 = a11 i=1 caz. :::. unde x = i=2 i=2 n X i=2 yi fi 2 V1 = Sp (ff2 . :::. unde aij yi yj = a11 a11 1 i=2 j=2 C C C. i xi . x0 = xk . în care ij i j 4x1 x3 ) + 6x2 + 4x2 = 2 3 26 2 16 2 x + x3 5 2 5 8 x2 x3 : 5 . Grup¼m termenii care con¸in x1 ¸i c¼ut¼m s¼ form¼m un a t s a a a a p¼trat perfect.¼ ¼ 2. Avem: a (x) = (5x2 1 = 1 (5x1 5 2x2 4x1 x2 2x3 ) + 2 n n P P a0 x0 x0 . vectorii t bazei. fn g cu ajutorul schimb¼rii de coordonate: a y1 = a11 x1 + a12 x2 + ::: + a1n xn . :::. gn g astfel încât n P 0 1 1 dac¼ x = a xi gi s¼ avem x0 = (x1 + x2 ) . f2 = e1 + e2 . atunci exist¼ a a a cel pu¸in un element nediagonal aij 6= 0. e2 . a 1 2 k 2 2 i=1 În acest caz matricea de trecere ¸i noua baz¼ sunt respectiv: s a 0 1 1 1 0 ::: 0 g1 = e1 + e2 B 1 1 0 ::: 0 C g2 = e1 e2 B C 0 1 ::: 0 C g3 = e3 C=B 0 B C @ ::: ::: ::: ::: ::: A ::::::::::::: 0 0 0 ::: 1 gn = en În aceast¼ baz¼. :::. :::. i 6= j. y2 = x2 . a a Avem a11 = 5 6= 0. e0 g n 2 exist¼ o baz¼ a a Cum f 2 V1 . Construim baza B2 = fg1 . t n n P 0 0 P 02 0 a lui V1 astfel încât (x) = xi ei . 1) Fie : R3 ! R o form¼ p¼tratic¼. S¼ se 1 2 3 reduc¼ la forma canonic¼ folosind metoda lui Gauss. :::. fn = e1 + en . eventual. Renumerotând. REDUCEREA LA FORM A CANONIC A 103 Construim baza B1 = ff1 . Teorema este demonstrat¼ în acest s 1 a i xi . b) Dac¼ toate elementele de pe diagonala principal¼ sunt nule. rezult¼ c¼ fe0 . n. Se continu¼ ca în cazul a). FORM E P ATRATICE. conform ipotezei de induc¸ie. :::. atunci a11 a11 a11 i=1 n n 1 2 P P 0 1 2 (x) = y1 + y + (x0 ). e0 g este o baz¼ a lui V ¸i în aceast¼ = a a 1 a s a n 1 n P 1 02 baz¼ (x) = a ¸i x0 = y1 . ob¸inem a a t (x) = 2a12 (x02 1 x02 ) + 2 i=1 j=1 1 variabile. A x0 = Cum este o form¼ p¼tratic¼ în n a a a fe0 . putem presupune a12 6= 0. luând e0 = f1 .

y3 = x3 . continuând procedeul. 5 1 26 2 13 3 0 0 0 0 0 0 unde x = x1 e1 + x2 e2 + x3 e3 . unde A este matricea 13 ob¸inem matricea formei p¼tratice redus¼ la forma canonic¼. f3 = e1 + e3 5 5 5 Atunci. iar 13 1 6 13 2 13 0 1 1 B 5 B C = C1 C2 = B @ 0 0 0 1 13 5 26 0 1 e1 5 C 1 C s C ¸i e0 = e1 + 2 A 13 6 e0 = e1 + 3 13 e0 = 1 1 2 0 A: 4 5 : e2 26 2 e2 + e3 13 În aceast¼ baz¼. f3 g în care x = y1 f1 + y2 f2 + a a +y3 f3 . f2 . matricea formei p¼tratice a a a formei p¼tratice în baza B. s a a a a are expresia (x) = x1 x2 +x1 x3 +x2 x3 . este 0 1 1 2 2 B 5 C C1 = @ 0 5 5 A : 1 0 0 0 1 2 2 1 e1 . FORM E BILINIARE. FORM E P ATRATICE Fie schimbarea de coordonate y1 = 5x1 2x2 2x3 . t a a a a 2) Aceea¸i problem¼ pentru forma p¼tratic¼. e0 . e0 . f3 g la baza fe0 .104 ¼ 6. se ob¸ine t 1 2 3 5 5 forma canonic¼: a 5 40 1 (x) = x02 + x02 + x02 . ob¸inem: t f1 = (x) = 1 2 5 26 y1 + ( y 2 5 26 5 4 2 40 2 y3 ) + y3 : 5 13 4 26 Cu schimbarea de coordonate x0 = y1 . Matricea de trecere de la baza canonic¼ la noua baz¼ ff1 . f2 = e1 + e2 . y2 = x2 . f2 . x0 = y2 y3 . C 40 A . adic¼: a a 0 5 2 A=@ 2 6 2 0 Calculând B B C T AC = B B @ 0 1 5 0 0 0 5 26 0 va … C T AC. Matricea formei p¼tratice în baza canonic¼ a a este: 1 0 C C 0 C. e0 g va …: t a 1 2 3 0 1 0 5 26 0 1 0 2 C A . x0 = y3 . matricea de trecere de la baza ff1 . care în baza canonic¼ B a lui R3 . care este diagonal¼. e0 g …ind 1 2 3 e0 = f1 1 5 B e0 = f2 2 C2 = @ 0 : 26 2 0 e0 = f2 + f3 3 13 Matricea de trecere de la baza ini¸ial¼ B la baza fe0 .

x0 = (x1 x2 ) . x00 = x0 ob¸inem forma canonic¼: t a 1 1 3 2 2 3 3 În acest ultim caz. REDUCEREA LA FORM A CANONIC A 105 1 Deoarece aii = 0.4) (x) = 0 1 x02 + 1 1 2 x02 + ::: + 2 n 1 n x02 . g3 g a a 0 1 1 1 0 1 0 A: C1 = @ 1 0 0 1 În baza g1 = e1 + e2 . Atunci.2 (metoda lui Jacobi). n . FORM E P ATRATICE. :::.¼ ¼ 2. 3 ¸i cum a12 = s 6= 0. en g matricea A = (aij ) ce are proprietatea c¼ pentru orice i = 1. g3 = e3 . consider¼m schimbarea de a 2 1 1 coordonate x0 = (x1 + x2 ) . e0 . e0 g este 1 2 3 0 1 1 0 1 e0 = g1 = e1 + e2 1 @ 0 1 0 A . g2 = e1 (x) = x02 1 e2 . exist¼ o baz¼ B 0 = fe0 . cu matricea de trecere de 1 2 3 2 2 la baza B la o nou¼ baz¼ fg1 . minorii principali a i= Matricea formei p¼tratice în baza B 0 are form¼ diagonal¼. avem: 1 2 3 x02 2 x02 : 3 x02 + 2x0 x0 = (x0 + x0 )2 2 1 3 1 3 (x) = x002 ] x002 2 x002 : 3 B 0 B B 1 A=B B 2 @ 1 2 0 1 2 0 1 2 1 0 C C 1 C C: 2 C A 0 Cu schimbarea x00 = x0 + x0 . i = 1. C2 = 2 e0 = g1 + g3 = e1 e2 + e3 0 0 1 3 În concluzie. e0 g a lui V în care a a n 1 canonic¼ a (2. calculându-se cu a a a formula C T AC: 0 1 1 0 0 1 0 A: C T AC = @ 0 0 0 1 a11 ::: ai1 ::: a1i ::: ::: ::: aii are forma sunt nenuli. x = x0 g1 + x0 g2 + x0 g3 . deci e0 = g2 = e1 e2 . matricea de trecere de la baza fg1 . g2 . g2 . g3 g la noua baz¼ a B 0 = fe0 . Fie V un R-spa¸iu vectorial de dimensit une n si ¸ : V ! R. matricea de trecere de la baza B la baza B 0 este C = C1 C2 . adic¼: a 0 1 1 1 1 1 1 A: C=@ 1 0 0 1 TEOREMA 2. având în baza B = fe1 . x0 = x3 . :::. n. x00 = x0 .

ei 1 ) + c2i F (e2 .8) cii = i 1 i 1 = a11 0 1 Din (2. e1 ) + ::: + ci i 0 1. 2 i n. n. n: i F (e0 . a a a t j i. este su…t a a cient s¼ cerem a (2. ei ) = c1i F (e1 . din (2. matricea formei p¼tratt a a ice s¼ …e diagonal¼. ei i F (e0 .5).5) . ob¸inem c11 F (e1 . pentru i = 1. ei 1 ) + ::: + cii F (ei . ei ) = cii : i Vom ar¼ta acum c¼ pentru i = 1. rezult¼ c¼ pentru orice i 6= j. a a a i j i 6= j.7) ob¸inem: s t F (e0 . ei ) + c2i F (e2 . ei 1 ) Atunci conform (2. ei ) = 1. iar i i 0 = 1. c1i e1 + ::: + cii ei ) = i i i = c1i F (e0 . e0 ) = F (e0 . pentru orice i. n.6) atunci F (e0 . FORM E BILINIARE. n. j = 1. n. > e0 = c1i e1 + c2i e2 + ::: + cii ei > i > > > ::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::: > 0 : en = c1n e1 + c2n e2 + ::: + cnn en Matricea schimb¼rii de baz¼ este triunghiular¼. c1j e1 + ::: + cjj ej ) = c1j F (e0 . deci matricea lui în baza B 0 este diagonal¼. sistemul de mai sus a s devine 8 > c1i a11 + c2i a12 + ::: + cii a1i = 0 > < ::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::: (2. ej ) = 0. FORM E P ATRATICE unde x = i=1 x0 e0 .2 + ::: + cii ai 1. > c1i ai 1.7). j = 1. j = 1. e1 ) + ::: + cjj F (e0 . a a a a t din rela¸iile (2.5) ¸i (2. din (2. n avem: a a (2.6) ¸i (2.i = 0 > : c1i ai1 + c2i ai2 + ::: + cii aii = 1 . e1 ) = 1. ei ) = 1 i . 1) =0 : Folosind faptul c¼ F (ei . e1 ) + ::: + cii (ei . e0 ) = 0. a a F (e0 . pe diagonala principal¼ g¼sindu-se chiar coe…cien¸ii cii . avem: a s F (e0 .106 n P ¼ 6.i F (ei . pentru orice i. adic¼ c11 = t a Fixând i. i.7) F (e0 . j < i: i Vom ar¼ta c¼ dac¼ are loc (2. apoi. ei 1 ) = c1i F (e1 . Pentru aceasta. coe…cien¸ii cij 2 R. Într-adev¼r. dac¼ F este polara formei p¼tratice .6) pentu i 6= j. e1 ) = c1i F (e1 . j < i. simetria formei biliniare F .6) ¸i (2.6) F (e0 . e1 ) + ::: + cii F (ei .7) elementele de pe diagonala principal¼ vor …: s a + cii F (e0 . ej ) = aij precum ¸i simetria lui F . e0 ) = 0. ej ) = 0: i j i i i Folosind. 8i = 1.1 + c2i ai 1. e0 ) = F (e0 . a i j Vom impune acum condi¸iile: t (2. e1 ) = 0 i ::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::: F (e0 . Demonstra¸ie. i = 1. urmând a … determina¸i astfel încât în noua baz¼ B 0 .9) . Vom construi baza formei canonice B 0 astfel: t 8 0 > e1 = c11 e1 > 0 > > e2 = c12 e1 + c22 e2 > > < ::::::::::::::::::::::::::::::: (2. e1 ) + c2i F (e2 .

5). 2 = 5 2 2 6 = 26. Conform (2.i 1 ::: ai 1. F (e0 . a este nenul. folosind (5): 5 13 1 02 x + x02 + x02 : 5 1 26 2 40 3 S¼ determin¼m acum baza formei canonice. unde x = a i=1 EXEMPLU. e3 ) = 1. 3 = 5 2 2 2 6 0 2 0 4 = 80: Putem pune deja în eviden¸a forma canonic¼ a lui t¼ a (x) = . 13 26 În sfâr¸it e0 = c13 e1 + c23 e2 + c33 e3 . Forma p¼tratic¼ : R3 ! R are în baza canonic¼ B = fe1 . a 5 0 Dar e2 = c12 e1 + c22 e2 . e0 = c11 e1 ¸i cum a a s 1 1 0 F (e1 . e1 ) = 0. i i = 5. e1 ) = 1. s t 3 3 3 0 F (e3 .i 1 i 1 cii = 0 ::: 0 1 = i 1 i : În concluzie. ob¸inem c12 = t . care. e2 ) = 1. e2 ) = 0. 1 2 3 Matricea sa: 0 1 5 2 2 @ 2 6 0 A 2 0 4 are minorii principali: 1 n P în baza nou construit¼ B 0 . FORM E P ATRATICE. este: a 1 0 C C C 0 C C C ::: C A n 1 n x0 e0 . conduc la sistemul 8 < 5c13 2c23 2c33 = 0 2c13 + 6c23 = 0 : : 2c13 + 4c33 = 1 Rezolvând.¼ ¼ 2. c22 = . prin ipotez¼. e2 .9) este chiar minorul principal i . rezult¼ c11 = . Condi¸iile F (e0 . conduc la t 2 2 sistemul: 5c12 2c22 = 0 . F (e0 . REDUCEREA LA FORM A CANONIC A 107 Determinantul sistemului (2. avem: t¼ a11 ::: ai 1. e1 ) = 0. Condi¸iile F (e0 .1 ai1 ::: ::: ::: ::: a1. În consecin¸a.10) B 2 B ::: ::: ::: B @ 0 0 ::: iar expresia lui este dat¼ de (5). 2c12 + 6c22 = 1 1 5 . unde x = x1 e1 + x2 e2 + x3 e3 .i ai.9) este un sistem Cramer. Deci sistemul (2. e3 g a a a expresia (x) = 5x2 + 6x2 + 4x2 4x1 x2 4x1 x3 . matricea formei p¼tratice a 0 0 ::: B 1 0 B B 1 ::: B 0 (2.

:::.se determin¼ valorile proprii i . xn …ind componentele a n 1 lui x în baza construit¼ mai sus. a t a . Atunci exist¼ o baz¼ ortogonal¼ B E astfel încât matricea a a a a a a asociat¼ lui a în baza B s¼ …e diagonal¼ (deci a a are form¼ diagonal¼ ).108 ¼ 6. Se poate ar¼ta totu¸i a s c¼ dac¼ unii minori principali sunt nuli. s t a . atunci i=1 (x) =< T x. folosind metoda transform¼rilor ortogonale. ej n P xi T ei . sunt mai restrictive. se procedeaz¼ astfel: a a . n. a a j=1 n P i=1 n P xj ej >= 2 i xi . Valorile a a . Fie F polara formei p¼tratice . baz¼ format¼ din vectori a a a a a a proprii ai lui T corespunz¼tori valorilor proprii reale 1 . :::. a a 8x. …ind 0 1 1 1 3 B 5 13 20 C B C 1 C 5 B B 0 C: B 26 20 C @ 13 A 0 0 40 OBSERVATIE. n. c23 = . Pentru forma p¼tratic¼ (x) = 5x2 + 6x2 + 4x2 4x1 x2 4x1 x3 s¼ a a a 1 2 3 se determine forma canonic¼. (A este matricea formei p¼tratice în a a a baza ortonormat¼ ini¸ial¼). FORM E BILINIARE. A¸adar e0 = e1 . C este ortogonal¼ ¸i C T AC este o matrice t a s diagonal¼ cu valorile proprii pe diagonal¼. T …ind autoadjunct¼. Fie E un spa¸iu euclidian real de dimensiune n si : V ! R o a t ¸ form¼ p¼ tratic¼ pe E. c33 = . ale c¼rei colone con¸in componentele veca a t torilor proprii determina¸i mai sus. OBSERVATIE. i = 1. folosind procedeul t a a Gram-Schmidt. . matricea de trecere de la baza canonic¼ la baza a 26 0 0 3 20 20 40 0 fe1 . se poate schimba convenabil baza în V a a astfel încât to¸i minorii principali ai matricei formei p¼tratice s¼ …e nenuli.3. 8x 2 E. ale matricei asociate formei p¼tratice a a ¸i subspa¸iile corespunz¼toare V i . a s n P 8i = 1.3 (metoda valorilor ¸i vectorilor proprii sau metoda transfors m¼rilor ortogonale). e2 .în …ecare subspa¸iu propriu. t a a TEOREMA 2. a a Demonstra¸ie. Pentru a reduce la forma canonic¼ o form¼ p¼tratic¼. a EXEMPLU. Atunci (x) =< T x. Conform teoremei 1. :::. y 2 E. i = 1. S¼ remarc¼m c¼ în compara¸ie cu metoda lui Gauss. Dac¼ x = a xi ei . e0 = s e1 + 1 2 20 20 40 5 13 5 3 1 13 + e2 . x >=< = adic¼ a n n P P i=1 xi xj < i ei . e3 g. >= i=1 j=1 are form¼ diagonal¼. y) =< T x. e0 = e1 + e2 + e3 . x1 . n . rezult¼ a a c¼ exist¼ o baz¼ ortonormat¼ B = fe1 .se formeaz¼ matricea C 2 Mn (R). construim o baz¼ ortonormat¼. A¸adar T ei = i ei . a a a a a pentru a putea aplica metoda lui Jacobi. y >. FORM E P ATRATICE 3 1 13 1 1 care are solu¸ia c13 = t .forma canonic¼ este (x) = 1 x2 + ::: + n x2 . n. condi¸iile ¸ a a a t t pe care trebuie s¼ le satisfac¼ matricea unei forme p¼tratice într-o baz¼ …xat¼. x >. exist¼ t a a o unic¼ transformare autoadjunct¼ T : E ! E astfel încât F (x. en g a lui E. prin ¸ a a a a metoda transform¼rilor ortogonale.

2 = 5. ci ei depind de metoda folosit¼. Analog se veri…c¼ ¸i c¼ inegalitatea q > p nu poate avea loc. Totu¸i. i = p + 1. a 3 3 3 3 3 3 2 2 1 v3 = ( . num¼rul a s a coe…cien¸ilor strict pozitivi. :::. n . p. În baza fv1 . nici baza formei canonice nu este unic determinat¼. dim S2 = n q. i = 1. expresia lui devine. e0 g). respectiv. dup¼ o eventual¼ renumerotare a coordonatelor lui x (prea a supunând i > 0. ) respectiv (sunt ortogonali ¸i norma¸i). deci inegalitatea p > q t r q+1 nu poate avea loc. Fie r rangul lui t ¸i B = fe1 . Legea de iner¸ie a formelor p¼tratice t a Analizând exemplele din 6. :::. iar x0 . Efectuând schimbarea de coordonate: p xi = j i j x0 . r.1) ¸i s (3. n.2 se constat¼ c¼ forma canonic¼ la care este adus¼ o a a a a form¼ p¼tratic¼. v2 . respectiv strict negativi. Vom ar¼ta c¼ p = q. xj = x0 . Atunci num¼ rul termenilor pozitivi si a celor negativi din forma a a a a ¸ normal¼ a lui a nu depinde de alegerea bazei formei normale. Am ajuns la o contradic¸ie. r unde x1 . j = r + 1. iar coe…cien¸ii t r 1 sunt nuli. Fie V un R-spa¸iu vectorial si t t ¸ :V !R o form¼ p¼ tratic¼ . Presupunem prin absurd c¼ p > q. a 1 2 2 2 1 2 ). sunt 2 = 2. indiferent de t a metoda utilizat¼ de reducere la forma canonic¼. en g. Fie S1 = Sp(fe1 . 3 = 8. . a a a t t a De asemenea. r): (2. Exist¼ deci x0 2 S1 \ S2 . deci c¼ num¼rul de p¼trate pozitive a a a a a este acela¸i. nu se schimb¼. a s a Rezult¼ p = q. :::. nu are coe…cien¸ii unic determina¸i. Fie V un R-spa¸iu vectorial ¸i ¸ t s : V ! R o form¼ p¼tratic¼ a a a al c¼rei rang este r. a (x) = x2 + ::: + x2 1 p x2 p+1 ::: x2 r unde x0 . B 0 = fe0 . LEGEA DE INER TIE A FORM ELOR P ATRATICE ¸ 109 proprii ale matricei asociate în baza canonic¼ a lui R3 . ceea ce atrage faptul c¼ ¸i num¼rul de p¼trate negative este aces a s a a la¸i. iar vectorii proprii corespunz¼tori sunt v1 = ( . (legea de iner¸ie). Conform teoremei lui Grassmann. a a a 3. 0 a r n. x0 sunt coordonatele lui x în baza B. v2 = ( . Vom demonstra: a a TEOREMA 3. :::. :::. Cum S1 + S2 este subn q+1 spa¸iu vectorial al lui V . ep g) ¸i S2 = s a s Sp(fe0 . Atunci x0 = x1 e1 + ::: + xp ep (x0 2 S1 ) ¸i a s 0 0 t (x) = x2 + ::: + x2 > 0 ¸i s x0 = x0 e0 p 1 q+1 q+1 + ::: + xn en (x0 2 S2 ). :::. S¼ presupunem c¼ a fost determinat¼ o baz¼ a a a a B = fe0 . formele normale: a a (3. a OBSERVATIE. i < 0. x0 6= 0V . ). :::.2) (x) = x02 + ::: + x02 1 q x02 q+1 ::: x02 . . x0 sunt coordonatele n 1 lui x în baza B 0 . . a Demonstra¸ie. s t 3 3 3 2 2 2 are forma diagonal¼ (x) = 2x1 + 5x2 + 8x3 . i j j. Ob¸inem: (x0 ) = x02 ::: x02 < 0.¼ 3. unde x = x1 v1 + x2 v2 + x3 v3 . :::. xn sunt coordonatele lui x în baza B.11) (x) = x2 + ::: + x2 1 p x2 p+1 ::: x2 r numit¼ forma normal¼ a formei p¼tratice. j = r + 1. i = 1. e0 g a lui V în care s¼ …e redus¼ la forma canonic¼: a a a n 1 (x) = 02 1 x1 + ::: + 02 r xr . dim (S1 \ S2 ) = dim S1 + dim S2 dim (S1 + S2 ) p + n q n > 0. v3 g. deci dim S1 = p. dim (S1 + S2 ) t n.1. e0 g dou¼ s n 1 baze în V în care s¼ aib¼.

TEOREMA 4.3) (x) = 2 1 1 2 1 < x.2.1) în raport cu care (x) se scrie sub forma (4. (Sylvester) În ipotezele teoremei 2.4) deci ¸i s (x) = G (x. În aceea¸i baz¼ avem s a (4.2 (metoda Jacobi). y >G = G(x.1) este un produs scalar pe V . 2 n: (x) = Demonstra¸ie.3) se s ob¸ine (x) > 0. : V ! R dou¼ forme t a p¼tratice ¸i F ¸i G polarele celor dou¼ forme p¼tratice. n ¸i deci din (3. x) =< x.3. a O astfel de baz¼ nu se poate determina totdeauna. e0 g a lui V în care: n 1 (3. Teorema urm¼toare prea a cizeaz¼ când aceast¼ problem¼ are solu¸ie. :::. n. n. a a a t G …ind o form¼ biliniar¼ pozitiv de…nit¼. 8i = 1. :::.2) (4. FORM E P ATRATICE Teorema urm¼toare ne d¼ posibilitatea s¼ veri…c¼m într-un mod foarte simplu a a a a dac¼ o form¼ p¼tratic¼ este pozitiv sau negativ de…nit¼. :::.3) unde x = n P (x) = xi e0 .110 ¼ 6. a a a a a TEOREMA 3. Cum i 1 i 0 :::. Reducerea simultan¼ la forma canonic¼ a dou¼ forme p¼tratice a a a a Fie V un spa¸iu euclidian real de dimensiune n. 8i = 1. 8i = 1. rezult¼ a i > 0.1. FORM E BILINIARE. fn g relativ la produsul scalar dat de (4. 8x 6= 0V . x = e0 . rezult¼ imediat c¼ a a a a a (4. exist¼ o baz¼ ortonormat¼ a a a F = ff1 . exist¼ o baz¼ B 0 = t a a = fe0 .2). avem (4. Dac¼ a este pozitiv de…nit¼ . x = e0 se ob¸ine t n Reciproc. Conform teoremei 2. Demonstra¸ie. + ::: + + ::: + 2 n n. y). a B = (bij ) matricele asociate formelor p¼tratice respectiv în baza ortonormat¼ a a . a 1 2 > 0. n. n. f2 . În continuare vom indica modul în care se determin¼ baza F . a 2 1 + ::: + 2 n. >G ) F = ff1 .2. 4. dac¼ a i = 1. Cazul formelor p¼tratice negativ de…nite se trateaz¼ t a a similar. a s s a a În anumite probleme de matematic¼ ¸i …zic¼ un rol important îl are detera s a minarea unei baze a lui V în raport cu care cele dou¼ forme p¼tratice au simultan a a forma canonic¼. f2 . iar a a ¸ a este negativ de…nit¼ a dac¼ si numai dac¼ i 1 a¸ a i < 0. 8i = 1. a > 0. rezult¼ > 0. x >G = au forma canonic¼ în baza F . fn g a lui V astfel încât dac¼ x = 1 f1 + a +::: + n fn . Dac¼ a i i 1 i 0 1 x2 + 1 1 2 x2 + ::: + 2 n 1 n x2 n i=1 este pozitiv de…nit¼. n. forma p¼ tratic¼ a a este pozitiv de…nit¼ dac¼ si numai dac¼ i > 0. alegând succesiv x = e0 . . 8i = 1. t Conform teoremei 2. Fie A = (aij ). atunci exist¼ o baz¼ ortonormat¼ a a a a (în raport cu < . 8i = 1.

adic¼ a det(C T AC C T BC) = 0: Aceast¼ ecua¸ie se mai scrie sub forma det (A a t B) = = 0: Înlocuind i în sistemul omogen (4.. y) =< T x.8) (A i B) x B 0 D=B @ ::: 0 ::: 0 ::: ::: ::: ::: 1 0 0 C C. 2 . n sunt r¼d¼cinile ecua¸iei det (D s a a t In ) = 0.1). fi >= = j i j G(fj . y) =< Sx. exist¼ transform¼rile autoadjuncte a a S. din (4. B = @ 2 4 A=@ 1 6 0 15 2 0 Folosind metoda lui Jacobi rezult¼ u¸or c¼ este pozitiv de…nit¼. j = 1. y) =< Sx. (4. În a a a n P a plus.5) (4. . en g a lui V . Evident C este o matrice ortogonal¼. În concluzie. n: Atunci.3. dac¼ x = a j fj . F (x. a a a Matricele asociate formelor p¼tratice ¸i sunt a s 0 1 0 10 1 6 3 2 2 0 A. (x) = 2 1 + 2 2 + 2 3: . x >= = n P j i j < T fj . vom g¼si Ker (S a t a i T ). y > : ¸i s 1 Matricele formelor p¼tratice a In = C T BC.j=1 n P n P i j < Sfj .j=1 = i. fi >= j i j i.8) rezult¼ Sfj = i T fj .j=1 n P i.. j=1 (x) = F (x. G(x. S¼ se reduc¼ simultan la forma canonic¼ formele p¼tratice a a a a (x) = 10x2 + 2x2 15x2 + 2x1 x2 + 12x1 x3 . :::.j=1 < fj . fi ) n P 2 i i: i=1 EXEMPLU.¼ ¼ ¼ ¼ 4. ::: A n = 0. În …ecare astfel de subspa¸iu construim o baz¼ ortonormat¼ relativ la produsul scalar (4. T : V ! V . REDUCEREA SIM ULTAN A LA FORM A CANONIC A A DOU A FORM E P ATRATICE 111 E = fe1 .6) Sej = n X i=1 aij ei . 1 2 3 (x) = 3x2 + 4x2 + 5x2 + 4x1 x2 4x1 x3 : 3 1 2 S¼ se g¼seasc¼ baza formelor canonice. y > . T ej = n X i=1 bij ei . Reuniunea acestor baze este baza c¼utat¼. a A¸adar 1 . Conform teoremei 1. formele canonice sunt (x) = 1 2 2 1 1 2 0 A: 5 3 2 2 27 4 2 3. Prin cala s a a cul rezult¼ c¼ det (A a a B) = (1 2 ) ( + 3) (4 + 27). fi >G = i. unde 0 în baza F sunt D = C T AC respectiv 0 2 iar C este matricea de trecere de la baza E la baza F ..

1 3 c) (x) = x2 + 5x2 4x2 + 2x1 x2 4x1 x3 . Care a a din aceste forme p¼tratice este pozitiv de…nit¼? a a a) (x) = x2 2x2 + x2 + 2x1 x2 + 4x1 x3 + 2x2 x3 . g) = 1 1 RR 0 0 f (t) g (s) dt ds. 1 2 Ce rela¸ie este între cele dou¼ matrice? t a 3. 1. 0). p ). …e forma biliniar¼ F (x. 1 2 3 c) (x) = 2x2 + 2x2 + x2 + 2 x1 x2 + 6x1 x3 + 2x2 x3 . y) = 3x1 y1 + 2x1 y2 x2 y2 . atunci x = (0. 1 2 3 4 7. a) S¼ se arate c¼ F este o form¼ biliniar¼. t. b) (x) = x2 3x2 2x1 x2 + 2x1 x3 6x2 x3 . 1 2 3 e) (x) = 2x2 + 18x2 + 8x2 12x1 x2 + 8x1 x3 27x2 x3 . Pentru ce valori ale lui . 1 2 4 6. S¼ se speci…ce baza formei canonice. 1)? Este simetric¼ forma biliniar¼? a a 2. 0. a a a a b) S¼ se determine matricele lui F în bazele e1 = 1.112 ¼ 6. urm¼toarele a a a a forme p¼tratice de…nite pe R3 sau R4 . y) = 2x1 y1 5x1 y2 + 2x2 y1 3x2 y2 a a 3x2 y3 + 4x3 y2 x3 y3 este o form¼ biliniar¼. f2 = t 1. kxk dat¼ de produsul scalar t a 2 1 (4. folosind metoda lui Jacobi. 0. ob¸inem x = (0. respectiv e0 = (1. 1]) C ([0. 0) : Pentru t = 1. . t t = 1. 1 2 3 b) (x) = 3x2 2x2 + 2x2 + 4x1 x2 3x1 x3 x2 x3 . Pentru = 4 5 5 2 5 p . 4t). 2). 0). Care este matricea lui F în baza a a e1 = (1. G¼si¸i matricele a a t asociate lui F în bazele e1 = (1. e0 = ( 1. urm¼toarele a a a a forme p¼tratice de…nite pe R3 sau R4 . deci f1 = (0. FORM E BILINIARE. Fie F : C ([0. 4. e3 = (1. kxk = 5. S¼ se reduc¼ la forma canonic¼. e2 = t. t). f3 = (t 1) . x = (10t. folosind metoda lui Gauss. 1 2 3 d) (x) = 4x2 + x2 + x2 + 4x1 x2 4x1 x3 3x2 x3 . e2 = (1. Ob¸inem f2 = (0. 1]) ! R. Pe R2 . 1 2 3 d) (x) = x2 + 4x2 + 6x2 2x1 x2 + 2x2 x3 2x3 x4 . F (x. Dac¼ = 3.1) este kxk = 2. p ). 0. urm¼toarele forme p¼tratice sunt pozitiv de…nite? a a 2 2 2 a) (x) = 5x1 + x2 + x3 + 4x1 x2 2x1 x3 2x2 x3 . Probleme 1. 1 2 3 e) (x) = 3x2 + 2x2 x2 2x2 + 2x1 x2 4x2 x3 + 2x2 x4 . e3 = t2 respectiv a 2 f1 = 1. 1 2 3 f) (x) = x2 + 2x2 + x2 + 4x1 x2 + 4x1 x3 + 2x1 x4 + 2x2 x3 + 2x2 x4 + 2x3 x4 . S¼ se speci…ce baza formei canonice. 1. 1). 30 30 2 30 Pentru = 5. 1 2 3 . 0). 0). deci f3 = ( p . 1 2 3 c) (x) = x2 + x2 + 3x2 + 4x1 x2 + 2x1 x3 + 2x2 x3 . S¼ se arate c¼ F : R3 R3 ! R. e2 = (1. Luând a 2 p 1 27 . 5t. (x) = x2 1 x2 + x1 x2 + 2 5. b) (x) = 2x2 + x2 + 3x2 + 2 x1 x2 + 2x1 x3 . 1). FORM E P ATRATICE 1 . Care este polara formei p¼tratice a +3x2 x3 ? : R3 ! R. S¼ se reduc¼ la forma canonic¼. Care a a din aceste forme p¼tratice este pozitiv de…nit¼? a a 2 2 2 a) (x) = x1 + x2 + 3x3 + 4x1 x2 + 2x1 x3 + 2x2 x3 . F (f.

PROBLEM E 113 8. e) (x) = x2 + x2 + x2 + 5x2 + 2x1 x4 4x3 x4 . 1 2 3 4 9. Pe R3 se consider¼ formele p¼tratice (x) = x2 + 2x2 + 3x2 + 2x1 x2 2x1 x3 .5. S¼ se g¼seasc¼ baza formei canonice. 3 d) (x) = 2x1 x2 + 2x3 x4 . a a 1 2 3 a a a (x) = x2 + 6x2 + 2x1 x2 2x1 x3 + 3x2 x3 . 1 2 b) (x) = x2 + x2 + x2 + x1 x2 + x1 x3 + x2 x3 . a a a a a a) (x) = 2x2 + x2 4x1 x2 4x2 x3 . . Folosind metoda transform¼rilor ortogonale s¼ se reduc¼ la forma canonic¼ a a a a urm¼toarele forme p¼tratice. S¼ se reduc¼ simultan la forma canonic¼ 1 3 precizându-se baza formelor canonice. 1 2 3 c) (x) = 4x1 x2 x2 .

.

EXEMPLE. j a jk jk i=1 i=1 j=1 sunt indici mu¸i. s a a a P dac¼ nu se face vreo men¸iune special¼. Dac¼ V este un K-spa¸iu vectorial n-dimensional si ¸ a t ¸ B = fe1 . b] ! R scalarul =(f ) = a f (x) dx. a a În consecin¸a are loc: t¼ PROPOZITIA 1. cap. K-spa¸iul vectorial V s t t se nume¸te spa¸iul dual al spa¸iului vectorial V . n g 2 K n . a a 2) Func¸ia = : C([a. atunci conform lemei 3. 1) Func¸ia T : R3 ! R. Semnul ” ” nu se mai scrie.2. :::. odat¼ ca a s a a indice superior ¸i odat¼ ca indice inferior. Vom folosi termenul de form¼ s t t a liniar¼ daca V este …nit dimensional ¸i de func¸ional¼ liniar¼ . dac¼ i = j a : 0. dar k nu este indice mut. atunci f (x) = xi f (ei ). Reamintim (cap. t Cum am v¼zut în capitolul 3. atunci se sumeaz¼ dup¼ acest indice. x3 ) 2 R3 scalarul T x = x1 + x2 + 3x3 este o form¼ liniar¼.1) f i (ej ) = i j = 1. n. a 1) Dac¼ x = xi ei . ai bj ci .CHAPTER 7 Elemente de calcul tensorial În acest capitol vom folosi o conven¸ie de sumare propus¼ de Einstein. 3. poate … înzestrat¼ cu o structur¼ de K-spa¸iu vectorial în raport a a t cu adunarea ¸i înmul¸irea cu scalari a formelor liniare. care ne t a va permite s¼ simpli…c¼m foarte mult scrierea rela¸iilor în care intervin sum¼ri. ai bj ci vor … scrise astfel: xi y i . care asociaz¼ oric¼rui vector t a a x = (x1 . en g o baz¼ în V . :::. deci o form¼ liniar¼ este cunoscut¼ a a a a dac¼ se cunosc valorile sale pe elementele din baz¼. Dualul unui spa¸iu vectorial t Fie K un corp comutativ ¸i V un K-spa¸iu vectorial. 3) s t c¼ prin form¼ liniar¼ (sau func¸ional¼ liniar¼ ) pe V se in¸elege o aplica¸ie liniar¼ a a a t a a t t a F : V ! K (aici K este considerat ca un K-spa¸îu vectorial unidimensional). dac¼ i 6= j a 115 . a a t a Mai precis.1. Fie V un K-spa¸iu vectorial de dimensiune n ¸i …e ¸ t s B = fe1 . exist¼ o unic¼ a a a form¼ liniar¼ F : V ! K astfel ca F (ei ) = i . Indicele a t a de sumare poate … notat cu orice liter¼ ¸i se nume¸te indice mut. b]. mul¸imea tuturor formelor liniare. t a a OBSERVATII. en g este o baz¼ a sa. R) ! R care asociaz¼ oric¼rei func¸ii continue t a a t Rb f : [a. În ultima sum¼ i. este o func¸ional¼ liniar¼. i = 1. dac¼ într-o expresie acela¸i indice intervine de dou¼ ori. pe care o a t vom nota V . a a 2) Dac¼ = f 1 . i = 1. x2 . t 1. :::. as s n n n P P P sumele xi y i . n. atunci pentru orice i. Spre exemplu. exist¼ o form¼ a a a liniar¼ unic¼ f i : V ! K astfel ca a a (1. dac¼ V este in…nit a s t a a a dimensional.

l = 1. ELEM ENTE DE CALCUL TENSORIAL Propozi¸ia rezult¼ imediat din observa¸ia anterioar¼. en g a spa¸iului vectorial V . în dual. n t t = f 0 j (e0 ) = dj f l (ck ek ) = dj ck f l (ek ) = dj ck i i l l i l i = dj ck : k i . Vom ar¼ta s a c¼ f = i f i .1) Din teorema 1. Sistemul a t de forme liniare B = f 1 . a În cele ce urmeaz¼. k. s t TEOREMA 1. dac¼ x = ei . s ¸ Demonstra¸ie. en g o baz¼ a spa¸iului vectorial V . f n dat de (1. ob¸inem pentru orice i. t TEOREMA 1.2. s În continuare. pornind de la o baz¼ B = fe1 . Fie B = fe1 . atunci ¸ a a a dimK V = n. a t vom construi o baz¼ în spa¸iul dual. coordonatele unei forme liniare f 2 V se transform¼ dup¼ a a aceea¸i lege ca si baza în V . f 0n bazele duale corespunz¼ toare. :::.5).2. atunci C T este matricea de trecere de la baza B la baza B 0 . n. rezult¼ c¼ pentru orice form¼ liniar¼ f . atunci a a (x) = i f i (xi ej ) = i xi f i (ej ) = = i xj i = i xi = xi f (ei ) = f (x) : j if i Teorema este demonstrat¼. 2) Din demonstra¸ia teoremei 1. t a t a i = 1. :::. deci B este liniar independent. scalarii j = 0 pentru j 6= i ¸i i = 1. e0 g dou¼ baze în V . n. n 2 t a 1 n 2 K astfel ca 1 f 1 + ::: + n f n = 0V adic¼ a (x) = 0. când se trece de la baza B la baza B 0 . i = 1. a Demonstra¸ie. În particular. 1 f + ::: + n f t 8x 2 V . iar B = f 1 . ob¸inem a 1f 1 + ::: + nf n (ei ) = i = 0. f 0 j (e0 ) = i l i. Dt este matricea de trecere de la baza B la baza B 0 ). a a S¼ presupunem c¼. n. Într-adev¼r. f n si ¸ a ¸ n 1 B 0 = f 01 . numit¼ duala bazei B. a OBSERVATII. Sistemul B este liniar independent. i = 1. n: i i 1 (indicele superior k se refer¼ la linie. Fie acum f 2 V ¸i i = f (ei ) 2 K. vom studia transformarea bazei a duale ¸i a coordonatelor unei forme liniare în spa¸iul dual V . a a a Într-adev¼r.3. :::. schimbând baza lui V . n: l (dac¼ D = (dj ). care se va numi duala bazei B. i. cot a a a a ordonatele sale în baza dual¼ B a bazei B sunt i = f (ei ) .1) formeaz¼ o baz¼ a spa¸iului vectorial a a t V . a l Din dualitatea bazelor rezult¼ a f l (ek ) = j i l k.2 rezult¼ c¼ dac¼ dimK V = n. dac¼ x = xj ej 2 V . t ¸ a Fie B = fe1 . j = 1. iar cel inferior i la colan¼). deci V ' V . :::. Dac¼ C este matricea de trecere a a de la baza B la baza B 0 . …e 1 . Rela¸iile de schimbare a bazei în V sunt t t (1. :::. În plus. :::. i = 1. deci B este sistem de generatori pentru V .116 7. :::. j = 1. :::. adic¼ o baz¼ a lui V . Vom folosi a t conven¸ia de sumare a lui Einstein. luând pentru …ecare i. n: l k Din rela¸iile (1. trecerea de la baza B la B 0 s-ar face prin rela¸iile a a t (1. n.2) e0 = ck ek . en g si B 0 = fe0 . j = 1.2)-(1. Fie V un K-spa¸iu vectorial de dimensiune n si V dualul s¼ .3) f 0 j = dj f l .

pe când s t coordonatele formelor liniare ¸i vectorii bazei din V vor avea indicii trecu¸i inferior. f form¼ liniar¼g se nume¸te bidualul a a s lui V . :::. Mai mult. deci V ' V ' V . adic¼. =x = Fx . j 0i Fie acum f 2 V .2. bazele a a duale corespunz¼toare se transform¼ dup¼ aceea¸i lege ca ¸i coordonatele unui veca a a s s tor arbitrar din V transformare ce se va numi contravariant¼ . f 2 .4. i i = 1. C = B 0 C=@ 1 C: B 2 2 C 1 1 1 @ 1 1 A 0 2 2 Atunci. transformare a a s s ce se va numi covariant¼ . Atunci. rezult¼: a (1. f3 = f 1 + f 3 : 2 2 2 2 2 2 Coordonatele formei liniare f în noua baz¼ vor … a 1 = f (e0 ) = f (e1 ) + f (e2 ) 1 = f (e0 ) = 4. e0 = e1 + e2 + e3 . notat V = ff : V ! K. Stabilim mai int¼i c¼ Fx este o form¼ liniar¼ pe V . deci D = C 1 . dimK V = dimK V = dimK V = n. f 3 în spa¸iul dual (R3 ) satisface (1. unde j = f (ej ).6) i = f (ck ek ) = ck f (ek ) = ck i i i k. s t Formele liniare se mai numesc ¸i covectori. din teorema 1. DUALUL UNUI SPA TIU VECTORIAL ¸ 117 Aceste rela¸ii stabilesc c¼ DC = In .1. 2 3 f (e3 ) = 1 + 2 3 = 0: Similar 2 = f (e0 ) = 2. are loc TEOREMA 1. e0 g 1 1 2 3 în R3 . f 2 (x) = x2 . e0 . 2 = f (e2 ) = 2. . f (x) = x1 + 2x2 + 3x3 . din (1. Când folosim conven¸ia lui Einstein. e0 = e1 e2 + e3 .1).2). =:V !V unde Fx (f ) = f (x) .3 rezult¼ c¼. Coordonatele lui f în baza dual¼ sunt a a = f (e1 ) = 1. f2 = f 2 + f 3 . S¼ consider¼m acum forma liniar¼ f : R3 ! R. f 3 (x) = x3 . 8f 2 V . a Baza dual¼ a t a B = f 1 . i = 1. Demonstra¸ie. la o schimbare a bazei în V . Fie acum baza B 0 = fe0 . i = f (e0 ). n. e0 = e1 + e2 e3 . Fie baza canonic¼ B = fe1 . s EXEMPLU. coordonatele veca t torilor din V . Conform teoremei 1. 3 = f (e3 ) = 3. duala bazei B 0 este legat¼ de B prin rela¸iile a t 1 1 1 1 1 1 0 0 0 f1 = f 1 + f 2 . ca ¸i vectorii bazei duale vor avea indicii trecu¸i superior. adic¼ t a a a a a Fx 2 V . iar coordonatele unei a forme liniare din V se transform¼ dup¼ aceea¸i lege ca ¸i baza în V . Spa¸iile V t si V ¸ sunt izomorfe prin aplica¸ia t . en g în R3 . 1 2 3 Matricele de trecere de la baza B la baza B 0 ¸i inversa sunt s 1 0 1 1 0 C 0 1 B 2 2 1 1 1 C B 1 1 C B 1 1 1 A. Matricea de trecere de la t a T 1 baza B la baza B 0 în spa¸iul V este Dt = C 1 = C T t . n. a s t În concluzie. acela¸i gen de rela¸ie ca la schimbarea bazei în V . Dac¼ x = x1 e1 + x2 e2 + a a +x3 e3 . 3 Dualul lui V . 2 K. j = 1. g 2 V ¸i . f = j f = i f . Atunci: s Fx ( f + g) = ( f + g) (x) = f (x) + g(x) = Fx (f ) + Fx (g). Fie deci f. n. atunci f 1 (x) = x1 .

y 2 V ¸i . :::. este su…cient s¼ arat¼m c¼ = este injectiv¼. G 2 L (V1 . Prin acest izomor…sm canonic dintre V ¸i V . :::. 2 K. K) cu un scalar de…ne¸te prin: s ( F ) (x1 . cum a a dimK V = dimK V .7) f (x) = Fx (f ) = Fy (f ) = f (y). :::. x0 . Atunci. xi+1 . :::. Vn . Fie V1 . este o form¼ triliniar¼. Vn . n: Se veri…c¼ u¸or ca F + G ¸i F de…nite mai sus. xi 1 . :::. s EXEMPLE . :::. K) se de…ne¸te astfel: s (F + G) (x1 . xn ) = F (x1 . sunt forme n-liniare. Vn spa¸ii vectoriale peste corpul K. f n este baz¼ dual¼ ¸i a a a as x = xj ej . a s s 2 K se . 8 f 2 V . :::. notându-se cu L (V1 . k 6= i: i i i EXEMPLU. Aplica¸ia ¸ t s t F : V1 V2 ::: Vn ! W se nume¸te multiliniar¼ (n-liniar¼ ) dac¼ pentru orice i. adic¼ x = y. :::. Aplica¸ia F : V3 V3 ! V3 . :::. :::. xn )+ i i i + F (x1 . y = y j ej . xn ) . este o aplica¸ie t u v u v t biliniar¼ antisimetric¼ (! ! = ! !).7). K). :::. i = 1. x00 2 Vi . pentru orice f 2 V . vom identi…ca ¸ s un spa¸iu vectorial cu bidualul s¼u. :::. !. Aplica¸ii multiliniare. W spa¸ii vectoriale peste acela¸i corp K. :::. xn ) = F (x1 . Adunarea formelor t n-liniare F. !. a a t a În aceast¼ de…ni¸ie K este considerat spa¸iu vectorial unidimensional peste el a t t însu¸i. Forme multiliniare t DEFINITIE. a a a 2) F : V3 V3 V3 ! R. n: Produsul unei forme n-liniare F 2 L (V1 . a a a a 2. Fie V1 . xn ) = F (x1 . xi 1 .1) F : V V ! R. :::. 8 . xi+1 . :::. xi 1 . ob¸inem: t xi = f i (x) = f i (y) = y i . !) = ! !. xn ). Mul¸imea formelor n-liniare se poate înzestra cu o structur¼ de ¸ t a K-spa¸iu vectorial peste K. xi 2 Vi . Fie x. Se nume¸te form¼ ¸ t s a multiliniar¼ (n-liniar¼ ) orice aplica¸ie multiliniar¼ F : V1 ::: Vn ! K. ELEM ENTE DE CALCUL TENSORIAL Vom ar¼ta acum c¼ = este liniar¼. xn ) + G (x1 . !) = ! (! !) = (!. avem: a (1.118 7. n. f = f i . xi 2 Vi . luând în (1. F (!. a a a s 2 K. x0 . Vn . y 2 V a a a a astfel încât =x = =y. avem: F (x1 . !) = ! ! (deci produsul scalar a doi u v u v 3 3 vectori liberi). scalarul f (x). Atunci: =( x + y) (f ) = F x+ y (f ) = f ( x + y) = f (x) + f (y) = = Fx (f ) + Fy (f ) = ( Fx + Fy )(f ). :::. xi+1 . en g este baz¼ în V . orice vector x 2 V t a a poate … privit ca o form¼ liniar¼ pe V ce asociaz¼ oric¼rui f 2 V . Vn . F (!. iar B = f 1 . a a OBSERVATIE. s a a a 1 i n. Pentru a demonstra c¼ = este bijectiv¼. Prin aceast¼ identi…care. x00 . adic¼ Fx = Fy . i = 1. a a u v v u DEFINITIE. :::. i = 1. a a OBSERVATIE. xk 2 Vk . xn ) . x0 + x00 . :::. F (!. Dac¼ B = fe1 . !) (deci u v w u v w u v w produsul mixt a trei vectori liberi). deci = este injectiv¼. este o form¼ biliniar¼ simetric¼. Fie deci x. deci =( x + y) = =x + =y.

:::. Reciproc. f kq ).q).jp . Dac¼ ¸ t a a p.:::.:::. f n baz¼ dual¼ a s q în V .1) Orice form¼ liniar¼ f 2 V .1) t(x1 . Fie V un spa¸iu vectorial peste K. f n baza dual¼ ei. en g o baz¼ în V si B = f 1 . un a a p+q sistem de n scalari unic determina¸i prin (3. q ki . a a În continuare. privit ca o form¼ liniar¼ Fx : V ! K (conform teoremei a a 1. f kq ). se nume¸te tensor de p ori covariant si q ori contravariant orice form¼ s ¸ a multiliniar¼ t : V V ::: V V a V ::: V ! K. :::. :::. xp . Tensori. ji = 1. ejp . q. :::. q 2 N. xp . 0). t t t t a q Tp (V ) este un K-spa¸iu vectorial în raport cu adunarea tensorilor ¸i produsul unui t s tensor cu un scalar. 2) Orice vector x 2 V . ejp . 8l = 1.:::. 1). h1 . 8i = 1.jp q În concluzie. kl = 1. p. q exist¼ un unic tensor t 2 Tp (V ) astfel ca a t(ej1 . 3) Orice scalar 2 K poate … considerat tensor de tip (0.1. În aceast¼ rela¸ie apar np+q scalari. :::. :::. xp 2 V . 8i = 1.kq j1 . 0). k1 . Fie V un K-spa¸iu vectorial n-dimensional si p. :::. n. deci f : V ! K. Atunci xi = ji i eji . hq 2 V . i = 1. Fie t 2 Tp (V ).:::. ejp . f k1 . Atunci (3. q: k (aici ji ¸i kl sunt indici de sumare). este un tensor de a a tip (1.:::. Dat …ind un sistem a ¸ a de np+q scalari ( k1 . Folosind liniaritatea lui t în …ecare argument. f kq ) = pentru orice j1 . en g o baz¼ în V ¸i B = f 1 . h1 . h1 . :::. p. Conform observa¸iei din sec¸iunea anterioar¼.:::. kq luând independent valori de la 1 la n. Num¼rul p + q se nume¸te rangul sau valen¸a tensorului. :::. q 2 N. Fie ¸ t ¸ B = fe1 .jp ). iar x1 . t¼ a s t EXEMPLE. :::. f k1 . f k1 . :::. n. q Vom nota cu Tp (V ) mul¸imea tuturor tensorilor de p ori covarian¸i ¸i q ori t t s contravarian¸i pe spa¸iul vectorial V . pe care-i vom nota a t (3. COORDONATELE UNUI TENSOR îNTR-O BAZ A 119 3.:::. p. se poate demonstra t u¸or s PROPOZITIA 3. …xând o baz¼ în V . hq ) = j1 jp 1 ::: p q 1 k1 ::: kq t(ej1 . Coordonatele unui tensor într-o baz¼ a DEFINITIE. 8l = 1.kq j1 . :::. .¼ 3. | {z } | {z } p ori q ori Se spune c¼ t este tensor de tip (p.4) este un tensor de tip (0. :::. ji = 1. iar q a t¼ ordinul de contravarian¸a. s avem: (3. kl = 1. :::. …ec¼rui tensor t 2 Tp (V ) i se poate asocia. p numindu-se ordinul de covarian¸a. hl = al l f kl .3) t(x1 . jp . :::. k1 . …e B = fe1 . iar V dualul s¼u.kq j1 .jp ¸i se numesc coe…cien¸ii tensorului t sau componentele tensorului t în baza B …xat¼ s t a în V . :::. :::. l = 1.2) = t(ej1 . n.kq j1 . :::. hq ) = j1 jp 1 ::: p q 1 k1 ::: kq k1 .:::. TENSORI. n.1) se scrie: (3.2).

f k1 . :::. xp . :::. ejp . atunci suma t + u este un tensor de acela¸i tip ¸i s s s (t + u) (x1 . ejp .unde ij = f i . :::. f k1 . Dac¼ dimK V = n. Liniaritatea acestei aplica¸ii se veri…c¼ u¸or ¸i o propunem t t t a s s ca exerci¸iu. :::. :::.:::. într-o baz¼ …xat¼. este un tensor de acela¸i tip s ( t) (x1 . j = 1. atunci pentru orice g.:::. f j . f n t a a duala sa în V . :::. ejp . y) = i j t(ei . Demonstra¸ie. deci t t t ( t) (ej1 . iar B = f 1 . :::. i.jp k1 . :::.kq j1 . hq 2 V . coe…cien¸ii produsului unui tensor cu un scalar într-o baz¼ …xat¼. f n duala sa.:::.kq j1 . f kq ).jp : atunci (t + u) (ej1 . n sunt coe…cien¸ii tensorului t în baza …xat¼. t. avem t(g. ij . atunci a t p+q q q Tp (V ) ' K n . ej ) = i j ij = t(ei .kq j1 .unde i = t ei . Dac¼ a x1 . Cu nota¸iile de mai sus. xp . 1) Formele biliniare pe un spa¸iu vectorial V n-dimensional sunt t 0 tensori dublu covarian¸i.:::. deci dac¼: t a s a k1 . f . :::. atunci pentru orice x. Fie B = fe1 .jp 1 q iar produsul unui tensor t cu un scalar = t(ej1 . :::.kq j1 . f kq ) = k1 . :::.:::. :::. h = j f j 2 V .1. rezult¼ c¼ aceast¼ t a a a a a aplica¸ie este o bijec¸ie.:::. k1 . h1 . :::. xp . i. h1 . Din cele de mai sus.120 7. ej ).:::. h = j f j . Spa¸iul vectorial al acestor tensori. g = i j i . :::. avem t(x. n sunt coe…cien¸ii tensorului în baza …xat¼. :::. q 2 N. Dac¼ t t a 2 dimK V = n. T1 (V ) are t a t dimensiunea n2 . coe…cien¸ii sumei t + u se ob¸in însumând a s a a a t t coe…cien¸ii corespunz¼tori lui t ¸i u. h 2 V .1. :::. hq ) + u(x1 . ejp .:::.:::. xp . Opera¸ii cu tensori t Fie V un K-spa¸iu vectorial n-dimensional. :::. xp . en g o baz¼ în V ¸i t : V V ! K un tensor dublu covariant a a s oarecare. f k1 . deci dimK Tp (V ) = np+q . t EXEMPLE. j = 1.jp k1 . i.kq j1 . h) = = t j t ei . h1 . t a 2) Formele biliniare pe spa¸iul V sunt tensori dublu contravarian¸i. :::. ELEM ENTE DE CALCUL TENSORIAL COROLAR 3. Dac¼ B = fe1 . hq ): Se veri…c¼ u¸or c¼. j = 1. t a 3) Formele biliniare t : V V ! K sunt tensori o data covarian¸i ¸i o dat¼ t s a 1 contravarian¸i. :::. f j i . spa¸iul vectorial al acestor tensori. f n duala sa. T2 (V ) are dimensiunea t t 2 n . u 2 Tp (V ). = u(ej1 . y 2 V . Fie acum B = fe1 . :::. B = fe1 . Dac¼ V este un K-spa¸iu vectorial de dimensiune n. n. en g o baz¼ în V ¸i B = f 1 . x = i ei . :::. coe…cien¸ii s¼i în baza …xat¼. f kq ). :::. y = j ej . dac¼ x = i ei 2 V . :::. :::. h . a 4. xp 2 V ¸i h1 .jp : . :::. h1 . se t a a ob¸in înmul¸ind coe…cien¸ii tensorului cu scalarul respectiv. :::. h) = i j t f i . atunci t a j j i i j j t (x. hq ). en g o baz¼ în V ¸i t a s q B = f 1 . Dac¼ a s a t:V V ! K este un tensor dublu contravariant. …ind coe…cien¸ii tensorului în baza …xat¼. hq ) = t(x1 . spa¸iul vectorial al acestor tensori notat T0 (V ) are dimensiunea t n2 . Izomor…smul c¼utat este aplica¸ia care asociaz¼ …ec¼rui tensor a t a a q t 2 Tp (V ).:::. a 2 K. f j = i j ij . h ) = t(x1 . en g o baz¼ …xat¼ în V . f k1 . Consider¼m p. f kq ) = Similar. :::.

j = 1. B = fe1 . f ls ) = = k1 .:::. iar j1 .jp . p a de covarian¸a ¸i un indice l. hq .s. :::. xi 1 xi+1 .:::. i = 1. 0) deci un scalar. :::. h1 .:::. k1 .kl+1 . :::. xp+r . l = 1.:::. ej )u f k = q Tp ij k : Contrac¸ia unui tensor.kq j1 . xp . :::. hl 1 . :::.:::.:::. :::. astfel: t0 : V V ::: V V V ::: V ! K. k = 1. este un tensor de ordin (p + r. Coe…cien¸ii tensorului t0 vor … a t t k1 .s. ejp . n coe…cien¸ii tensorului. :::. s 2 N ¸i t 2 Tp (V ).jp = u(ej1 . ejp . Efectuând s i o contrac¸ie dup¼ cei doi indici. hq ).jpq coe…cien¸ii lui t în baza …xat¼. } (t u) (x1 . coe…cien¸ii lui u. q > 1. f ls ). h .4.kl+1 . t EXEMPLU.:::. pentru orice xi 2 Vi .:::.:::. 2 sunt coe…cien¸ii lui t a a t k k 1 în baza …xat¼. hq+1 .:::. q de contravarian¸a. f k1 . ej ). f s . s Atunci aplica¸ia: t t de…nit¼ prin: a u:V | V p+r ori {z ::: V } V | V q+s ori {z ::: V ! K.ji 1 . :::. t coe…cien¸ii s¼i …ind: t a k ij = (t u) (ei . ei1 . :::. :::. :::. hq ) = = t(x1 . xp .jp = t0 (ej1 . B = f 1 . hl+1 . hl+1 .kq 1 .:::.ls j1 . :::. f k ) = t(ei . f 2 baza a 0 1 dual¼.kl j1 .jp = t(ej1 .i1 . iar a = u f . e2 g o baz¼ în V . eji 1 . hk 2 V . | {z } | {z } p 1 ori q 1 ori t (x1 .ji 1 . h1 . 0 1 l 1 cu xj 2 V. OPERA TII CU TENSORI ¸ 121 q s Produsul tensorial a doi tensori. eji+1 . xp+1 . :::.ls i1 .l1 . f l1 . p. i. :::.jp . 1) Fie t 2 T1 (V ) ¸i j . k = 1. :::. se ob¸ine un tensor de tip (0. f . Fie dimK V = 2. q. Dac¼ ij = t(ei .ir : q+s u) 2 Tp+r (V ) se ob¸in efectuând produsele t A¸adar coe…cien¸ii tensorului (t s t coe…cien¸ilor celor doi tensori.kl j1 . atunci: k1 . :::. Fix¼m un indice i. s t¼ t k . xp+r . Tensorul astfel ob¸inut se va nota (t)i . hj 2 V . j = 1. ej . f l1 . q + s) numit produsul tensorial al celor doi tensori. hq+s ).:::. xp . ejp . f kq ) = = k1 . hq ) u(xp+1 .:::. h1 . atunci (t u) 2 T2 (V ). 2.ir = (t u) (ej1 . :::. :::.kq . hq+1 .:::. i = 1. :::. f kl 1 . h . f kq .kq k1 kq j1 . :::. t a Vom spune c¼ am efectuat o contrac¸ie dup¼ indicele de ordin i de covarian¸a a t a t¼ l ¸i indicele de ordin l de contravarian¸a. j = 1.:::. :::. eir f k1 . Dac¼ a k1 . j = 1.k 1 t EXEMPLE. :::. j 6= i.ji+1 .kq 1 . ejr . xi 1 . u 2 T0 (V ). :::.:::. p + r.:::. :::. k 6= l (în aceast¼ rela¸ie s este indice de sumare). t a t numit urma tensorului t ¸i se noteaz¼ s a Tr t = i i = 1 1 + ::: + n n: . :::. u 2 Tr (V ). r. xp .ji+1 .kq j1 . hq+s ) = = t(x1 . es . q.:::.:::. :::. f kl+1 .:::.:::. xi+1 . t 2 T2 (V ). :::. f ).:::.jp l1 . :::. Fie p. 1 s …ind indice de sumare. i. Vom construi un tensor t¼ s t¼ q 1 t0 2 Tp 1 (V ). q + s. Fie t 2 t (V ) cu p.

:::.1. f n . :::.:::. ej . :::. :::. 1 2) Fie t 2 T2 (V ) ¸i s 1 0 = (t)2 2 T1 (V ) sunt i i. f 0 n g duala sa în a a a n 1 V . Dac¼ coe…cien¸ii tensorului t 2 Tp (V ) în cele dou¼ baze sunt a t a k1 . 1). j = 1. eip . :::. f 0 l1 . Are loc q TEOREMA 5. e0 g t n 1 dou¼ baze ale lui V ¸i B = f 1 .jp = t(e j1 .:::.lq i1 . f 0 lq ) = i1 . :::.1). ELEM ENTE DE CALCUL TENSORIAL k ij .ip p 1 = cj1 :::cip dl11 :::dkqq i k . B 0 = fe0 . Rela¸ia (5. en g a spa¸iului V un sistem de np+q scalari: t (5. f kq ) 0 respectiv 0 l1 . Transformarea coe…cien¸ilor unui tensor la schimbarea bazei t Fie V un K-spa¸iu vectorial de dimensiune n. f k1 . t a Dac¼ V este un spa¸iu vectorial n-dimensional.:::.:::. iar B 0 = ff 0 1 . :::.122 7.:::. en g ¸i B = a s = f 1 .:::. 8l = 1. Demonstra¸ie. j.ip = t(ei1 . q) considerat în baza t B.3).2) se numesc coe…cien¸ii tensorului de tip (p.jp ). f l k1 . :::. :::.jpq : k l = Am ¸inut seama de liniaritatea lui t în …ecare argument.:::. Coe…cien¸ii tensorului t în baza B sunt: t t ei .kq j1 . i j l k1 . 1) de…nit prin t (x. cip ejp . dac¼ i 6= j a Dac¼ B 0 = fe0 .:::.kq j1 . 8k. dk1 f .1 este folosit¼ adesea pentru ¸ t t a a prezenta no¸iunea de tensor. (1.lq i1 .2) exist¼ un unic tensor t 2 Tp (V ) care a a t t a are ace¸ti coe…cien¸i în baza …xat¼ B din V .:::. n.k jp jp l q kq j1 l1 k1 1 t(ci1 ej1 .1) 0 l1 . :::. e 0 p .2). 8x 2 V . :::.1 rezult¼ c¼ da¸i …ind coe…cien¸ii (5.kq j1 . :::.:::. :::. f 0 l ) = l . 8i. 8i = 1. Reciproca.:::. rezult¼ din teorema 5. :::. f 2 V . spunem c¼ am dat un tensor a t a de p ori covariant si q ori contravariant pe V dac¼ am asociat …ec¼rei baze B = ¸ a a fe1 . Acest tensor mai t t a . n coe…cien¸ii lui t. f ) = = f (x). B = fe1 . dac¼ i = j a . Coe…cien¸ii lui t0 = t t j ij = t0 (ei ) = t(ei . n . care la schimbarea bazei în V se transform¼ dup¼ legea (5.jp atunci rela¸ia de transformare a coe…cien¸ilor este t t (5. A¸adar t a s k k coe…cien¸ii acestui tensor sunt independen¸i de baza considerat¼. l = 1. k = 1. f n duala sa. Folosind formulele de schimbare de baz¼ (1. e0 g este o alt¼ baz¼ în V . en g. q. n. B 0 = f 01 . Aceast¼ de…ni¸ie este echivalent¼ cu de…ni¸ia unui tensor. s t a a EXEMPLE.ip = t(e i1 .1. n: 0. :::. :::. t OBSERVATIE. f 0 lq ). a a Scalarii (5. Consider¼m în baza B = fe1 . e jp .:::.:::.1) din enun¸ul teoremei 5. în modul urm¼tor. :::. j1 = 1.lq 0 0 0 l1 . f 0n bazele duale respeca s tive. dkq f ) = cj1 :::cip dl11 :::dkqq j1 . atunci coe…cien¸ii lui t în noua baz¼ sunt t(e0 . deoarece din propozia t a t q tia 3. f j ) = = 1 i1 + 2 i2 + ::: + n in : 5. Fie t : V V ! K. p. Fie C = (cj ) matricea de trecere de la baza B la baza B 0 ¸i D = (dj ) inversa s i i ei.2) ( k1 . kl = 1. ob¸inem: t a t 0 l1 . :::. tensorul de tip (1. f j = f j (ei ) = j i = 1.

f 2 V . = 1. 8i. 1) Dac¼ x 2 V se scrie x = i ei = 0 i e0 . i = t(e0 . Coe…cien¸ii tensorului t astfel de…nit sunt t t t ei . n ¸i s r coe…cien¸ii tensorului contractat. t i l i l k i k j care reprezint¼ formulele de transformare ale unui tensor o dat¼ covariant ¸i o a a s dat¼ contravariant. s = 1. f j . n. i. a OBSERVATII. n. A0 = (a0 l ) matricea lui T în baza s j i B 0 . k. n: Dar cum ck dj l = ck dj = j . t (x. e0 . i. i = 1. TRANSFORM AREA COEFICIEN TILOR UNUI TENSOR LA SCHIM BAREA BAZEI ¸ 123 putea … prezentat ca …ind sistemul de n2 scalari. s a = aj .j=1. f k . n. s = 1. 8i. t a De asemenea. j = 1. 1 8x 2 V. n. ¸ a i am stabilit: 0i = di j . . atunci (vezi (1. f j = f j (T ei ) = f j (ak ek ) = ak f j (ek ) = ak i i i j k deci chiar elementele matricei lui T în baza B. f j gi. 8i. j.6)) 0 i = cj i j. f 0 p ) = 0 lp = cj ck dl dp sr = cj k dp sr = i l i l s r jk i s r jk il = cj dp sr = cj dp t(ej . n. 8i. i = 1. j = 1. …e t¼ s t¼ t = t(ej . i . f r ) = cj dp r .n . Leg¼tura dintre ele este (vezi §5. r. j = 1. j = 1. Fie T 2 t 2 L(V ) ¸i A = (ak ) matricea lui T în baza B. f 0 p ). f 0 :f 0 ). n: j Aceste rela¸ii reprezint¼ chiar formulele de transformare ale unui tensor o dat¼ t a a contravariant. În acest mod orice endomor…sm T 2 L(V ) poate … privit ca un tensor o dat¼ a covariant ¸i o dat¼ contravariant (identi…când T cu t prin acest izomor…sm). t 2) În capitolul 3 am studiat endomor…smele unui spa¸iu vectorial. p = 1. 0p i respectiv = t(e0 . De a a aceea. a De asemenea. Cu rela¸iile de mai sus. cap. n (D = C 1 ). j = 1. i r i r i r j i r jk ceea ce reprezint¼ exact legea de transformare a unui tensor o dat¼ covariant ¸i o a a s dat¼ contravariant la schimbarea bazei. f 0 l . f r ) = cj dp t0 (ej . tensorul ob¸inut prin contrac¸ia s t t rs jk dup¼ al doilea a indice de covarian¸a ¸i primul indice de contravarian¸a. i l coe…cien¸ii lui t în cele dou¼ baze …xate. Atunci: t 0p i 0 il = t0 (e0 . n: 1 2 0 2) Fie t 2 T2 (V ) ¸i t = (t)2 . se de…ne¸te o aplica¸ie ' : L(V ) ! T1 (V ) care este s t un izomor…sm de spa¸ii vectoriale. e0 . Cum poate … interpretat acest rezultat? Endomor…smului T a îi punem în eviden¸a în mod unic un tensor t : V t V ! K. n i l i j a0 s = a0 l s = a0 l ck ds = cj ds ak . în acest capitol am stabilit c¼ dac¼ f 2 V se scrie f = j f j = a a 0 0i = i f . j. În acest fel. atunci în capitolul 1. …e j = t0 er . care la schimbarea i bazei spa¸iului V se transform¼ dup¼ legea t a a 0j k j l i = ci dl k . 8i. formele liniare se mai numesc vectori covarian¸i sau covectori. f ) = f (T x) . f r :f s ). 3) a sau a0 l ck = cj ak . ek . i. k = 1.5. r. De aceea se mai spune c¼ x 2 V este vector contravariant. rezult¼ a i l k i k i 0j j i = i . care reprezint¼ formulele de transformare ale unui tensor o dat¼ covariant. ek . n.

dac¼ permutarea a este par¼. S¼ se arate c¼ coe…cien¸ii ai aj ai lui f 2 sunt a a a t coe…cien¸ii unui tensor de ordinul al doilea. ! = a1 i + a2 j + a3 k . S¼ se arate c¼ gradf este un vector a a 2. Dac¼ (aij ) ¸i bij sunt componentele unui tensor simetric respectiv antisia s metric. e2 . Cum se schimb¼ maa tricea acestui tensor la schimbarea bazei? Dar a tensorului de componente aj ? i 4. Folosim nota¸iile de la problema 5. c i j k a a a b c ijk 6. . dac¼ cel pu¸in doi indici sunt egali. S¼ se stabileasc¼ rela¸iile de transformare a coordonatelor a a t 1 tensorului (t)2 la schimbarea bazei. !. a a c a ! = c1 ! + c2 ! + c3 !. t 3. an 2 R. Fie aij componentele unui tensor 2-contravariant. b . a > 1. :::. f 2 C 1 (D). ! ! ! ! ! ! ! ! Dac¼ !. Fie tensorul de componente ci = "ijk . ELEM ENTE DE CALCUL TENSORIAL 6. R3 ! R. Probleme 1. Fie f : D 1-covariant. Fie t 2 T3 (V ). s¼ se arate c¼ !. Fie V un R-spa¸iu vectorial. t jk ! ! S¼ se arate c¼ vectorul d = ! a a a b are componentele di = ci aj bk . a 5. en g baz¼ în V ¸i a1 . t a s Dac¼ x = xi ei . Fie tensorul de ordinul al treilea de componente 8 1 2 3 > > 1. fe1 . a2 . s¼ se determine tensorul de componente aij bij . :::. de…nim f (x) = ai xi .124 7. jk 2 7. dac¼ permutarea > i j k > > : 0. ! 2 V3 . ! = " ai bj ck . a t numit tensorul de permutare al lui Ricci. b = b1 i + b2 j + b3 k . a este impar¼. a > > i j k < 1 2 3 "ijk = .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful