P. 1
Indrumator calcul cofraje

Indrumator calcul cofraje

|Views: 1,064|Likes:
Published by viitorul

More info:

Published by: viitorul on Aug 08, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/27/2013

pdf

text

original

CALCULUL COFRAJELOR

PENTRU ELEMENTE DE CONSTRUCŢII DIN BETON
Îndrumător de proiectare
COFRAJE PENTRU BETOANE – produsul CML (Cofraje Modulate din Lemn)

I. Caracteristicile generale ale cofrajelor
Cofrajele sunt construcţii auxiliare, provizorii, care servesc: - la turnarea betonului proaspăt şi obţinerea formei şi dimensiunilor proiectate ale elementelor de beton şi beton armat - pe timpul executării lucrărilor; - pentru susţinerea elementelor de beton şi beton armat până la obţinerea rezistenţelor mecanice necesare - pe timpul întăririi betonului. Deşi cofrajele nu constituie o parte componentă a unei construcţii definitive, având numai un rol temporar, ele au mare importanţă în realizarea lucrărilor de beton şi beton armat monolit. În primul rând, această importanţă rezultă din însuşi rolul cofrajelor de a da forma dorită betonului proaspăt şi de a o menţine până la întărirea acestuia, în care timp exercită o influenţă asupra calităţii suprafeţelor elementelor de beton care vin în contact cu cofrajele. În al doilea rând, importanţa cofrajelor constă în influenţa tehnicoeconomică pe care o au asupra realizării construcţiilor de beton şi beton armat, sub aspectul costului, consumului de manoperă, de materiale şi al duratei de execuţie. I.1. Influenţa cofrajelor asupra calităţii betonului Influenţa exercitată de natura suprafeţei cofrajelor asupra calităţii stratului superficial al betonului este aceea legată de aspectul betonului după decofrare. pentru elementele de construcţie care se tencuiesc, suprafaţa betonului nu trebuie fie lisă si este bine să fie chiar mai rugoasă, pentru a mări aderenţa tencuielii, Uneori, în acest scop, cofrajul se execută intenţionat cu o suprafaţă striată. Pentru elementele de construcţie care nu se tencuiesc şi a căror suprafaţă rămâne aparentă impune ca suprafaţa cofrajelor să fie cât mai netedă, ea să se obţină o suprafaţă uniformă a betonului aparent. În vecinătatea panourilor de cofraj, eliminarea bulelor de aer din masa betonului este influenţată de natura suprafeţei cofrajului. Un cofraj cu suprafaţa neteda, cu o rugozitate fină, fără striuri mari, favorizează eliminarea acestor bule. În toate cazurile mai este necesar ca suprafaţa cofrajelor să nu adere la betonul proaspăt, pentru ca la decofrare să nu se deterioreze nici cofrajul, nici betonul. În cazul când aceasta aderenţă nu este împiedicată, la decofrare se pot rupe aşchii din cofraj sau beton. Reducerea aderenţei între suprafaţa cofrajului si beton se poate obtine prin ungerea suprafeţelor cofrajelor, înainte de utilizare, cu produse adecvate.

II. Elementele componente ale cofrajelor
II.1. Cofrajul propriu-zis Realizat din panouri, reprezintă practic elementele în care se toarnă betonul. II.1.1. Alcătuirea panourilor.

Figura 1: P anoul tip CM L 1 – Foaie cofrantă realizată din placaj stratificat de tip TEGO 2 – Lonjeron marginal (2 bucăţi ) 3 – Lonjeron central (lipseşte la panourile cu lăţimea de 300mm) 4 – Traversă (2 bucăţi ) 5 – Nervură de rigidizare – cu rol de împiedicare a voalării foii cofrante (6 bucăţi pentru panouri 2400x600/400; 3 bucăţi pentru panouri 2400x300 ; 2 bucăţi pentru panouri 1200x600/400; 1 bucată pentru panouri 1200x300)

Tipodimensiuni si notaţiile setului standard de panouri.articulaţie. Tabelul 1 Tip L [mm] l [mm] P1 300 2400 P2 400 P3 600 P4 300 1200 P5 400 P6 600 P7 600 300 P8 400 II.2. 7.colier. Elementele auxiliare de solidarizare. c) Distanţier din PVC. 5menghină. f) colier cu şurub articulat. 8. asamblare si montaj – care menţin panourile în poziţia din proiect şi le solidarizează: cleme. 9. . 12. 2-pană din lemn tare. coliere. 10.L = 2400/1200/60 0[mm] l = 300/400/600 [mm] a = 48 b = 92/85 c = 8/15 [mm] [mm] [mm] d = 38 [mm] e = (l – 48 x 2) [mm] pentru l = 300mm e = l − 48 × 3 [mm] pentru l = 400/600mm 2 f = 100 g = 68 [mm] [mm] II. h) prindere tirant cu zăvor 1-clema oţel rotund Φ18.bară orizontală sau înclinată. 6-şurub.şurub de articulaţie. Figura 2: Elemente auxiliare: a) Prindere panouri cu clemă din oţel rotund Φ18.1.tirant.2. d) Conuri din PVC. distanţieri. 3-ramele panoului. 11. eclise. juguri (caloţi). b) Prindere panouri cu clema din oţel lat cu şurub. e) colier dublu articulat.bară verticală. g)contravântuire. cleşti. 4-rigidizare panou. etc.

00 .91 1. Elementele care susţin.92 1.60 2. Aceste elemente limitează si deformaţiile cofrajului.07 2.39 2.00 4.30 2.83 2.17 2.50 8.01 1.00 3.33 2.3. 2-tronson de prelungire. II.69 2.07 2.93 1. indiferent de modul de alcătuire.96 1.80 0.II.94 1. şi o pană de blocare.82 2.84 2.00 1.86 2 Deschiderea grinzii extensibile "D" în funcţie de distanţa maximă dintre grinzi "d" [m] 2.96 1. reazemă pe elemente de rezistenţă.20 2.00 6.24 2. a) Grindă extensibilă 1.01 1.82 2.10 1.60 0.01 1.50 0.1 Grinzile metalice extensibile Au un domeniu larg de utilizare. 3-pană de blocare.50 3. şi transmit toate încărcările (la teren sau la alte elemente de construcţii) Cofrajul propriu-zis.00 8.58 2.01 1.80 ÷ 3.50 9.18 2.50 2.24 2.14 2.97 2. un tronson de prelungire. II. dale.50 5.34 2.80 2.46 2.31 2.86 1.50 7.3.00 1.50 4.39 2.92 1. grinzi) Susţinerile elementelor orizontale sunt solicitate în principal la acţiuni gravitaţionale.62 2.06 2.80 ÷ 3.83 2.21 2. 4-reazeme Tabelul 2 Greutate beton şi cofraj q [kN/m ] d [m] 0.00 2.07 1. 2).10 2.15 2. un număr foarte mare de refolosiri (aproximativ 200 de ori) şi un consum foarte redus de material lemnos.70 0.03 1.77 2.21 2.96 1. Preiau încărcările de la panourile de cofraj şi le transmit mai departe popilor.90 1. şi are un moment de încovoiere capabil M cap =3 kN·m.84 2.88 1.03 1.34 2.00 7.89 1.34 2.00 5. ceea ce înseamnă că poate fi manevrată uşor de un muncitor (fig. şi sprijină cofrajul propriu-zis.86 2.3.93 1.12 2.00 m : 1-tronson principal.12 2.15 2. Masa grinzii este de cca 27 kg.50 6.00 m Este alcătuită dintr-un tronson principal.1. Figura 3: Grindă extensibilă 1.24 2.1 Pentru elemente orizontale de beton (plăci.21 2.96 1.46 2. cărora le transmite toate încărcările la care este supus. Ele sunt alcătuite din grinzi şi eşafodaje.

90 1.31 3.14 3.44 3.47 3. operaţie care se realizează prin scoaterea penei.00 ÷ 5.09 3.85 3.34 3.44 3.50 5.29 4.50 3.50 5.44 3.50 6.25 3.50 9.34 3.16 .83 4.20 4.63 3.68 4. Transportul se face cu mijloace obişnuite la lungimea minimă.53 3.17 3.01 3.55 3.00 m: 1-piesă de sprijin.21 3. Ambele tronsoane sunt alcătuite dintr-o talpă superioară din tablă de oţel de 3 mm îndoită în formă de U.04 3.00 4.00 3.10 1.02 4.22 3.96 3.67 3. Talpa inferioară a tronsonului principal este întreruptă şi prevăzută cu o piuliţă de întindere (4) cu filet dreapta-stânga prin rotirea căreia se reglează pretensionarea tălpii.69 3.29 3.00 m Această grindă (fig. 2-tronson principal.85 3.21 3.14 302 3.93 4. Poziţia tronsonului de prelungire se fixează cu o pană din oţel (panta 1:10).13 3.60 0.80 0.03 4.44 3.04 3.80 3.00 1.00 7. blocarea făcându-se cu o pană.47 4.8 3. după ce s-a reglat deschiderea în funcţie de necesităţi.61 3.50 4.08 0.42 3.00 4.13 3.00 8.28 3. 3-tronson de prelungire.11 3. Figura 4: Grindă extensibilă 3.63 3.34 3.98 3. 4-piuliţă de întindere. Tronsonul de prelungire poate fi scos prin culisare din cel principal. o talpă inferioară din oţel rotund Φ16.50 10.55 4. Se vor evita deteriorările prin loviri. Fiecare tronson este prevăzut eu o piesă de sprijin (1) la capătul de rezemare. astfel ca să se uşureze operaţia de manipulare.00 d [m] 0. respectiv Φ18 şi o reţea de diagonale şi montanţi care fac legătura între cele două tălpi.17 3.55 3.36 3.32 4.50 7. iar depozitarea în stive orânduite după tip şi deschidere.28 3.50 8.11 3.69 3.00 9.14 3.00 6.05 3.25 4.00 2.63 3.85 3.00 5.23 4.70 0.02 4.74 3.8 3.29 3. Tabelul 3 Greutate beton si Deschiderea grinzii extensibile "D" în funcţie de distanţa maximă dintre grinzi "d" [m] cofraj 2 q [kN/m ] 2.55 3.47 3.b) Grindă extensibilă 3.51 4.00 ÷ 5. 3) este alcătuită dintr-un tronson principal (2) şi un tronson de prelungire (3) care culisează în interiorul tronsonului principal.

56 4.48 4. .38 4.70 4.80 5.12 3.11 4.00 5.00 2.64 5. Tabelul 4 Greutate beton si cofraj Deschiderea grinzii extensibile "D" în funcţie de distanţa maximă dintre grinzi "d" [m] q [kN/m2] 2.50 6.91 3.98 5.momentul încovoietor capabil M cap =8 kN·m. Transportul şi depozitarea se fac în stare asamblată la lungimea minimă a grinzii.84 3.87 3.76 4.99 4.91 3.00 7.72 0.27 4.00 5.20 5.00 m.72 .00 1.89 4.71 4. La talpa inferioară a tronsonului se găseşte aparatul de fixare (6) pentru blocarea la diverse lungimi. 5) este alcătuită din două tronsoane: Tronsonul (5) format dintr-o talpă superioară din tablă şi una inferioară din oţel rotund rigidizate prin diagonale.60 5.70 4.62 4.25 4.00 6.72 4.35 5.97 3.84 3.50 10.80 0.00 m Această grindă (fig.00 6.76 4.05 3.24 4. .11 4. Tronsonul (7) se introduce si culisează în tronsonul (5).92 4.38 4.00 8. .70 4.59 5.76 4.masa netă 53 kg. Tronsonul (7) este alcătuit din două tălpi din tablă ambutisată rigidizată prin două rânduri de diagonale din oţel rotund.00 m: 5-tronson principal.12 3.50 8.79 3.00 4.38 4.36 4. Diagonalele sunt realizate tot din oţel rotund.87 3.96 3.14 4.înălţimea 291 mm.50 3.76 4.53 4.50 6.91 3.56 4.70 ÷ 6.90 1. Figura 5: Grindă extensibilă 3.00 m.50 7.deschiderea maximă 5.08 3.00 10.96 4.73 5.29 4. c) Grinda extensibilă de 3.46 4.70 0.25 4.50 d [m] 0.07 3.10 1.deschiderea minimă 3.87 3.29 4.48 4.70 ÷ 6.81 3.31 5.72 4.12 4.00 3.48 4.50 4.50 9.25 4. pozate la exterior. 7-tronson de prelungire.54 5.07 3.23 4.72 0. 6-aparat de fixare.05 3.00 9.50 5.27 4.Caracteristicile tehnice sunt: .01 3.96 3. .99 4.

00 m Această grindă se compune din două tronsoane de capăt (8) care pot culisa în tronsonul de mijloc (9).08 d[m] .55 6. iar tronsonul de mijloc al unei grinzi cu zăbrele cu talpa superioară din tablă profilată şi celelalte elemente din oţel rotund. . Tronsoanele de capăt au forma constructivă din grinzi cu inimă plină.30 6.50 6.16 7.00 6.50 8.32 6.50 6.39 7.93 6.50 9. permiţând realizarea oricărei deschideri în intervalul 6.67 6.61 6.56 7.00 6.00 9.00 ÷ 9.00m.00 8.00 8.32 6.70 0.94 8.00 9.80 0.00 m : 8-tronson de capăt.07 2. .28 7. Blocarea grinzii telescopice la deschiderea dorită se face prin două buloane filetate.momentul încovoietor capabil M cap =12 kN·m.32 3.00 1.16 7.00 ÷ 9. 9-tronson de mijloc.00 9.deschiderea minimă 3.deschiderea maximă 6.30 6.00 m.00 8.66 8.75 7.70 m.60 0.00 ÷ 9.masa netă 89 kg.înălţimea 309 mm.28 7. .67 6.93 6.03 3.32 5.50 0.00 6.75 7.50 7.55 6.17 5.94 8. d) Grinda extensibilă de 6.07 6.61 6.56 7.07 6.10 1.20 Deschiderea grinzii extensibile "D" în funcţie de distanţa maximă dintre grinzi "d" [m] 2.00 7. . Figura 6:Grindă extensibilă 6.Caracteristicile tehnice sunt: .17 4.12 4.03 6. Tabelul 5 Greutate beton si cofraj q [kN/m2] 0.75 7.90 1.

. 4. 5– PU 1200 R. Figura 7: P opi metalici extensibili: 1. Elemente verticale de susţinere Aceste elemente preiau şi transmit la teren sau la elementele inferioare de rezistenţă (planşeu) sarcinile care acţionează asupra elementelor orizontale de susţinere. 2. plăci curbe etc.00 m. 6. II.Caracteristicile tehnice sunt: . . A.PES 5100 R.1.deschiderea minimă 6.momentul încovoietor capabil M cap =15 kN·m. În cazul elementelor de construcţie de formă curbă (arce.2 Eşafodajul Este o structură care preia de la grinzi toate solicitările şi le transmite terenului sau construcţiei pe care este asamblat.PE 3100 R. confecţionate din metal. .înălţimea 272 mm. .00 m. având posibilitatea de a-şi modifica înălţimea (extensibili).). .PU 3100 R.masa netă 145 kg.3.PE 5100 R. Pentru clădiri civile curente şi panouri tip CML se folosesc în general popii metalici extensibili. asigurând totodată stabilitatea întregului ansamblu al cofrajului.PES 3100 R.deschiderea maximă 9. eşafodajul se numeşte cintru. În această categorie se cuprind popii si eşafodajele demontabile. 3.

înălţimea maximă: 5. Manşonul are o placă de bază sudată la capătul inferior.100 mm. .înălţimea de reglaj brut: din 100 în 100 mm. .000 3.înălţimea minimă: 3. . .2 28.250 4.sarcină capabilă conform tabel (pentru valori intermediare se va interpola liniar): Tabelul 6 Înălţimea H (mm) 3.5 30 37.750 3. cu două ţevi care culisează una în alta.100 1. Masa popului este de 25 kg. În prelungirea ţevii inferioare este sudată o mufă filetată care are piuliţă cu urechi cu care se realizează reglarea fină a înălţimii popului. Caracteristici tehnice: .100 4.500 4.înălţimea de reglaj brut: din 100 în 100 mm.8 32.000 1.8 45 c) Pop metalic extensibil uşor PU 3100 R Principiul de alcătuire este acelaşi.400 2. .5 42.5 42. Tronsonul din ţeavă trece în jos prin manşon şi prin gaura plăcii şi este prevăzut cu găuri Φ23 mm la .înălţimea de reglaj fin: 100 mm.9 22.600 2.100 Pcap (kN) 18 20.5 45 b) Pop metalic extensibil PE 5100 R Are o alcătuire asemănătoare cu popul PE 3100 R.9 25.100 mm.200 2.înălţimea maximă: 3. Caracteristici tehnice: .4 37.sarcină capabilă conform tabel (pentru valori intermediare se va interpola liniar): Tabelul 7 Înălţimea H (mm) 5. Placa reazemă pe traverse ale dispozitivului pentru grinzi montate pe eşafodaj.700 mm.100 mm.a) Pop metalic extensibil PE 3100 R Popul se compune din doua ţevi care culisează una în alta.750 4.500 3. Masa popului este de 16 kg. Masa popului: 41 kg.înălţimea de reglaj fin: 100 mm.250 3.100 2.înălţimea minimă: 1.5 26. Reglarea brută se face cu bolţ.700 P cap (kN) 6 12 d) Pop metalic uşor PU 1200 R Popul se compune dintr-un tronson din ţeavă care trece printr-un manşon filetat. . . Sarcină capabilă conform tabel (pentru valori intermediare se va interpola liniar): Tabelul 8 Înălţimea H (mm) 3. .700 P cap (kN) 20 22.800 2.

Masa şpraiţurilor montate este de cca 27 kg. are aceleaşi caracteristici tehnice ca si acesta.Sarcină capabilă conform tabel (pentru valori intermediare se va interpola liniar): Tabelul 9 Înălţimea H (mm) 1. Elemente care asigură stabilitatea spaţială a) Longrinele sunt bare orizontale. purtând denumirea de longrine superioare sau inferioare. realizate de obicei din ţevi de oţel. care sunt reglabile pentru o bună aşezare a tălpilor în teren. Caracteristicile tehnice sunt aceleaşi cu ale popului PE 3100 R din care este alcătuit. f) Pop metalic extensibil cu baza spaţială PES 5100 R Obţinut prin montarea a 3 şpraiţuri pe popul PE 5100 R. Se realizează de obicei din ţevi de oţel sau tije din oţel cu dispozitive de tensionare (vezi figura 2). . Masa şpraiţurilor este de cca 27 kg. b) Contravântuirile sunt elemente de rigidizare care se montează după două direcţii ortogonale. Masa popului este de circa 18 kg. Figura 8: Exem ple de popi metalici extensibili: B. Caracteristici tehnice: .100 mm interax. Ele au rolul de aliniere şi contravântuire a popilor dispuşi pe acelaşi şir. Pe manşonul filetat se înşurubează o piuliţă eu urechi cu ajutorul căreia se realizează reglajul fin. în vederea asigurării stabilităţii întregului ansamblu al cofrajului.220 232 P cap (kN) 30 45 e) Pop metalic extensibil cu baza spaţială PES 3100 R Este alcătuit din popul PE 3100 R. Longrinele se fixează demontabil atât la partea superioară cât şi la partea inferioară a popilor. pe care se montează cu ajutorul unor coliere câte 3 şpraiţuri.

exercitată asupra panourilor de cofraj şi o transmit tiranţilor. Ele preiau presiunea laterală a betonului proaspăt turnat.2.II. II. pereţi) Principala încărcare care acţionează asupra elementelor de susţinere este împingerea betonului. b) – la colţuri exterioare. În cazul unui perete de beton. rezalite şi bulbi: a) – la colţuri interioare. Distanţa dintre moaze se stabileşte astfel încât să satisfacă atât condiţia de rezistenţă cât şi cea de deformaţie a lonjeroanelor sau foii cofrante.panou de cofraj din placaj. tiranţi şi şpraiţuri (proptele).3. 5-chingă.1 Moazele Sunt grinzi orizontale (bare sau ferme) de susţinere pe care reazemă cofrajul propriu-zis. 3-eclise de colţ. Figura 9: Sprijiniri pentru cofraje la colţuri. 6-dulap de completare. 1 . 7-şurub de articulaţie. 2-moaze tubulare.2 Pentru elemente verticale de beton (stâlpi. . structura de rezistenţă a cofrajului este alcătuită din moaze. Sunt alcătuite de obicei din perechi de ţevi rectangulare sau profile U.3. c) la bulbi. 4-şuruburi.

00 34.68 49.92 100 60 6.99 2.61 50 30 3.91 4.60 40 25 3. OLT 45.43 3.33 5.97 117.67 7.60 6.52 14. 3-tirant. 5-plăcuţă de rezemare a moazelor.60 57.panou de lemn modulat.14 3.0 4. 4-piuliţă.80 21.98 12.70 Material: oţel carbon pentru ţevi.58 1.88 9.56 5.46 3.00 .00 264.30 7.18 26.83 8.10 15.66 12.50 6. Masa 3 W y [cm ] [kg/m ] 3 1.30 10. 7-pană de îmbinare.5 5.45 2.40 14.00 8.84 104.50 8.12 50 40 3.03 2.40 18.0 3.68 Tabelul 11: Ţevi dreptunghiulare Dimensiuni [mm] Secţiunea Mărimi statice 2 4 [cm ] Ix [cm ] I y [cm4] a b t Wx [cm3] 30 20 3.17 14.50 2.34 10.15 4.68 286.37 4.30 Masa [kg/m3] 2.0 2.20 5.70 11.40 4.69 3.40 29.0 4.89 1.78 47.63 6.44 3.30 6.51 20. 2-moază tubulară. mărcile OLT 35. Dimensiuni [mm] a 30 40 50 60 80 100 t 3 3 4 3 4 4 4 5 Tabelul 10: Ţevi pătrate Mărimi statice Secţiunea Ix =I y W x =W y [cm2] 4 [cm ] [cm3] 3.10 5.38 6.66 4.11 2. 6-bolţ cu gaură de îmbinare.93 3.Figura 10: Sprijinirea panourilor de cofraj la pereţi: 1 .76 13.30 5. 2’-moază din profil laminat.25 17.13 50 40 3.0 17.27 7.

d. executat din OL52. II. filetate la capete si cu piuliţe. De a constitui reazeme ale panourilor de cofraj (în cazul panourilor aşezate în poziţie orizontală).3 Tiranţii Sunt elemente solicitate la întindere. a) Tirant filetat pentru cofraje. 7-bolţ cu gaură de îmbinare.2. Sunt alcătuiţi din bare de oţel rotund. 9-plăcuţă de rezemare a moazelor. care preiau eforturile de împingere rezultate la turnarea betonului în cofraje. sau blocate cu zăvor (clichet). 4-tirant.3. 2’-moază din profil laminat.2. pentru a evita ancrasarea cu beton. 8-panou de lemn. Componente verticale ale consolelor. Figura 11: Sprijinirea panourilor de cofraj la pereţi pe moaze şi montanţi: 1 . . 3-montanţi. c.II. este alcătuit dintr-o tijă filetată la ambele capete şi două piuliţe fluture. putând avea diferite funcţiuni: a.2 Montanţii Montanţii sunt grinzi metalice (bare sau ferme) folosite la alcătuirea cofrajelor pentru pereţi.panou metalic modulat. 2-moază tubulară. balustradelor etc. 5-plăcuţa de rezemare. 6-zăvor. De a constitui reazeme ale plăcilor cofrante. b. De a constitui reazeme pentru moaze. Filetul este de tip special cu pas mare.3. 10-pană de îmbinare.

b) Tirant roluit pentru cofraje. La interior.b) Tirant roluit pentru cofraje: este alcătuit dintr-o tijă filetată prin roluire şi două piuliţe filetate. Figura 12: Tiranţi: a) Tirant filetat pentru cofraje. Materialul folosit este OL52. Figura 13: Exem ple de tiranţi. . piuliţele sunt prevăzute cu un şanţ care asigură autocurăţirea profilului tirantului. Piuliţele sunt prevăzute cu disc de rezemare şi două braţe pentru manevrare.

1. Placaj din lemn: . ÎNCĂRCĂRI CE ACŢIONEAZĂ ASUPRA COFRAJELOR ŞI CARACTERISTICI DE MATERIALE Calculul cofrajelor se face în domeniul elastic.1. • Proaspăt tăiat sau umed: 8.0 kN/m3.1. o Încărcarea tehnologică. uniform distribuite. o pe direcţie orizontală. • După natura încărcărilor: o Greutatea proprie a cofrajelor. stejar): • uscat în aer (15% umiditate): 8. la starea limită de exploatare normală.pentru plăci si funduri de grinzi) a) Greutatea proprie a cofrajelor şi elementelor care susţin cofrajele.2. . • Proaspăt tăiat sau umed: 10. o Greutatea betonului proaspăt si a armăturilor.placaj de fag tip F sau S cu umiditatea de 12%: 8.răşinoase (brad.0 kN/m3.III. mijloace de transport ale betonului (roabe.5%: 7.placaj stratificat de tip TEGO: 8. Dimensionarea cofrajelor se face astfel încât să nu depăşească rezistenţele de calcul ale materialelor din care sunt confecţionate fiecare din elementele componente cofrajului.1.) III. stabilită in baza greutăţilor tehnice specifice. sau/şi concentrate. III. o încărcări dinamice. Clasificarea încărcărilor Încărcările considerate în calculul cofrajelor se clasifică astfel: • După modul de producere: o încărcări statice. căi de circulaţie. provenită din oameni.0 kN/m3.foioase (fag. larice. • După direcţia de acţiune: o pe direcţie verticală.0 kN/m3. .7 kN/m3. ÎNCĂRCĂRI. aferente materialelor ce le alcătuiesc: Cherestea: . pin): • uscat în aer (15% umiditate): 6.0 kN/m3. cu umiditatea de 6. tomberoane. . . Încărcări pe direcţie verticală (ce acţionează asupra cofrajelor orizontale .placaj de fag protejat cu ţesătură din fire de sticlă. gorun. uniform distribuite. bene etc. gros de 15 mm. salcâm.5 kN/m3. sub acţiunea încărcărilor maxime probabile şi al efectului combinat al acestora. molid. GRUPĂRI DE ÎNCĂRCĂRI III.

datorată vibrării betonului [această încărcare nu acţionează concomitent cu încărcările de tip c) şi d)]: – 1.pentru stâlpi si pereţi) f) Încărcare orizontală statică. conform diagramelor din figura 10.0 kN/m2.5 kN/m2.1.pentru calculul elementelor orizontale de susţinere a cofrajelor – 1. şi durata de timp apreciată pentru umplerea cofrajului cu beton . acţionând asupra cofrajului si elementelor orizontale de susţinere: .pentru transport cu roaba (sub roată) – 1.8 kN. Încărcări pe direcţie orizontală (ce acţionează asupra cofrajelor verticale .7 kN. Elemente de prindere foaie cofrantă de ramă: . III.pentru calculul elementelor verticale de susţinere a cofrajelor (popi.pentru 1 muncitor ce transportă materiale – 1. provenită din căile de circulaţie (podini de lucru) instalate pe cofraje şi din aglomerarea cu oameni: . holtzşuruburi etc. – conform greutăţilor tehnice ale materialelor din care sunt realizate (oţel: 78.3 kN. .5 kN/m3).3 kN.placaj de plop protejat cu ţesătură din fire de sticlă. schele) – 1. În cazul altor metode folosite pentru transportul betonului. . Viteza de betonare reprezintă raportul dintre înălţimea elementului ce trebuie turnat H.pentru transport cu tomberonul de 0.175 m3 (sub fiecare roată) – 2. c) Încărcare tehnologică uniform distribuită pe suprafaţă. provenită din împingerea laterală a betonului (turnat şi apoi compactat prin vibrare) asupra pereţilor cofrajelor.cuie.beton greu 1.5%: 4. provenită din greutatea unui muncitor ce transportă o sarcină (materiale) sau din greutatea mijloacelor de transport încărcate.8 kN/m3. stâlpi. fără însă a fi mai mici de 1. ce se distribuie în funcţie de viteza de betonare v b .15 x ρ b unde: ρ b = densitatea betonului în stare întărită. gros de 15mm. .beton uşor 1.5 kN/m2. cu umiditatea de 6. d) Încărcare concentrată. temporară..pentru calculul cofrajului – 2. .3. e) Încărcare uniform distribuită pe suprafaţă. b) Greutatea betonului proaspăt: . sarcinile concentrate se vor determina conform situaţiei.10 x ρ b .beton – simplu 24 kN/m3 – armat 25 kN/m3 .2 kN/m2.

00 0.90 1.90 λ2 λ3 λ4 Viteza de betonare (m/oră) Lucrabilitatea betonului.70 0. c) pentru v b ≤1 m/oră.Valoarea presiunii maxime se calculează cu relaţia: p max =λ 1 · λ 2 · λ 3 · λ 4 · γ b · H Figura 14: Îm pingerea laterală a betonului în funcţie de viteza de betonare a) pentru v b ≥10 m/oră.75 0.55 0.00 1.95 1.85 0. Caracteristici ≤1 2 3 4 6 8 ≥10 ≤1 1÷4 5÷9 10÷15 ≥15 ≤15 16÷54 ≥55 ≤5 6÷24 ≤25 α 0 0.45 0.95 1. λ 1 .05 1. λ 2 . Se mai poate defini şi ca fiind raportul dintre debitul betonului pus în operă Q şi suprafaţa orizontală a cofrajului S.65 0.pe înălţimea respectivă. λ 3 .00 λ1 0. exprimată prin tasare (cm) Dimensiunea minimă a secţiunii (cm) Temperatura betonului proaspăt (ºC) .10 0.90 0.00 0.95 1.Poziţia presiunii maxime se determină cu relaţia: hp= λ1 · H .80 0.85 0. b) pentru 1 m/oră < v b < 10m/oră. λ 4 .00 1.25 0.90 0.95 0. (vb =Q/S) .Presiunea de la partea inferioară p inf se determină pe baza relaţiei: Pinf=α · p max Tabelul 12: Coeficienţi α. .

.. se va considera astfel: .0......4... precum şi la verificarea la răsturnare dată de presiunea vântului.....7 m3 .. α→ coeficienţi care ţin seama de viteza de betonare..........) mai înalte de 6 m...2. schele.1...2 m3 .. precum şi elementele de susţinere orizontale ale cofrajelor (grinzi) Elementele de susţinere verticale ale cofrajelor (popi. → 2. → 2. g) Încărcare orizontală dinamică pe pereţii cofrajelor.... tasare.unde : λ 1 ..0 kN/m2 . eşafodaje) Fundurile cofrajelor la grinzi şi arce Cintrele sau eşafodajele cu înălţimi de maximum 6m Cintrele sau eşafodajele cu înălţimi mai mari de 6m Părţile laterale ale cofrajelor grinzilor sau arcelor Cofrajele stâlpilor cu laturi de maximum 30 cm..... se va considera conform NP-082-04 (Cod de proiectare.. care au o masă totală mai mare de 250 kg....0 kN/m2 ...0 kN/m2 . → 6.......0 kN/m2 h) Încărcare dinamică datorată vântului..... exprimată prin λ 3 → coeficient care ţine seama de dimensiunea minimă a elementului.. cofrajele pereţilor cu grosimea de peste 10 cm..... precum şi cofrajele elementelor masive Starea limită de rezistenţă a+b+c+d sau a+b+e a+b+c a+b+e a+b+c sau a+b+e a+b+c+h sau a+b+e+h f f+g Starea limită de deformaţie a+b a+b a+b a+b a+b f f f f ... Gruparea încărcărilor Tabelul 13: Gruparea încărcărilor Gruparea încărcărilor Denumirea elementelor Cofrajele plăcilor sau bolţilor. Bazele proiectării şi acţiunilor în construcţii.7 m3 → 4. şi cofrajele pereţilor cu grosimea de maximum 10 cm Cofrajele stâlpilor cu laturi de peste 30 cm..turnare cu pompa ..... pentru toate cofrajele de suprafaţă din panouri.. provenită din şocuri ce se produc la descărcarea betonului..0 kN/m2 . → 6..turnare cu jgheaburi şi pâlnii ..... Acţiunea vântului) De această încărcare se va ţine seama numai la calculul susţinerilor cofrajelor (cintre.benă cu capacitatea de peste 0. eşafodaje etc..... λ 2 → coeficient care depinde de lucrabilitatea betonului.... III...... λ 4 → coeficient care depinde de temperatura betonului proaspăt......benă cu capacitatea de cel mult 0.benă cu capacitatea cuprinsă între 0..

5 11. Caracteristici fizico-mecanice ale materialului lemnos din diferite specii.2.5 1. pentru calculul construcţiilor provizorii (conform STAS 856-71) Tabelul 14: Caracteristicile lemnului Rezistenţe admisibile (N/mm2) Solicitare Încovoiere Întindere în lungul fibrelor Compresiune normală pe fibre Forfecare în lungul fibrelor.2.4 4. provenind din încovoiere Strivire sub rondele Simbol σa î σa t σa c τa î σ a str brad 12.perpendicular pe direcţia fibrelor furnirelor exterioare σ a =5N/mm2 • Modulul de elasticitate al cherestelei de răşinoase: E=10.6 3.0 10.III.1.2.2.1 Placaj stratificat de tip TEGO • Rezistenţa admisibilă a placajului TEGO: .0 stejar 15. .8 2.0 fag 13.1 6.8 8.4 Modulul de elasticitate (N/mm2) 10.000N/mm2.99-1.2·(d/h) K 2 =0.000 (răşinoase) 12. • Modulul de elasticitate al placajului TEGO: E = 7. CARACTERISTICI DE MATERIALE III.2.000N/mm2.2.500 (foioase) În cazul în care lemnul ecarisat prezintă noduri în zona întinsă.7·(d/h) Rezistenţa redusă (N/mm2) k1∙ σa î k2∙ σa î III.paralel cu direcţia fibrelor furnirelor exterioare σa = 13N/mm2 .0 2.0 8. rezistenţa admisibilă se reduce cu coeficienţii k 1 .9 3. Tabelul 15: Coeficienţi pentru reducerea rezistenţei lemnului dacă prezintă noduri Înălţimea piesei (mm) h Poziţia nodului faţă de muchia întinsă 1/8 h h Diametrul nodului (mm) d Coeficient de reducere a rezistenţei k 1 =0. si respectiv k 2 .0 3.75-0. Caracteristici fizico-mecanice ale placajelor III.

grosimea de 18 mm.III. protejat cu ţesătură din fibră de sticlă (extras din buletinul de încercare nr. de tip F sau S (cf.2.2. 2100 min. 500 max.pentru placaj de tip F . 60 min. 80 min.3 Placaj din lemn pentru cofraj. STAS 7004-89) Tabelul 16: Caracteristicile placajului de tip F sau S Calitatea Caracteristici Rezistenţa la încovoiere statică minimă (N/mm2) . Valori experimentale placaj de placaj plop de fag 16. 10 mm kg/m3 % N/mm2 N/mm2 N/mm2 N/mm2 N N N/mm2 50 66 31 40 440 915 15 68 min.6 min.61 471 6. Rezistenţa la smulgerea şuruburilor minimă (N) . 60 min.grosimile de 8 şi 10 mm. 30 min. .11 771 5.în stare umedă – fibră de sticlă pe o faţă . 40 min. minimă . 1000 min.5 15. . 1000 min. 40 min. .grosimile de 12 şi 15 mm.6 min. 20 . 50 61 1040 1480 47 min.2 Placaj din lemn de fag pentru lucrări de exterior.în stare uscată (12% umiditate) .2. 450 min.M.2.grosimile de 8 şi 10 mm. 15 şi 18 mm. 30 min.2 Valori admisibile placaj de plop 15+0. Duritatea Brinell (N/mm2). 80 min. 750 max.pentru placaj de tip S I II Condiţii de admisibilitate 70 40 390 750 1100 1300 2500 30 25 25 20 60 30 III.în stare umedă – fibră de sticlă pe ambele feţe Rezistenţa la smulgerea cuielor Rezistenţa la smulgerea şuruburilor Duritatea Brinell U.4 -0.în stare uscată – fibră de sticlă pe ambele feţe . 40/1986/ICPIL) Tabelul 17: Caracteristicile placajului protejat cu ţesătură din fibră de sticlă Caracteristici Grosimea nominală Densitatea aparentă ρ a Umiditate Rezistenţa la încovoiere statică: .4 -0.în stare umedă (după 24 h în apă) Rezistenţa la smulgerea cuielor minimă (N) .grosimile de 12. 10 placaj de fag 15+0. cu grosime de 15 mm.în stare uscată – fibră de sticlă pe o faţă .

• Săgeata admisibilă între punctele de rezemare ale elementelor (pentru placaj – interaxul riglelor scheletului.pentru betoane simple sau armate cu suprafeţe ce urmează a fi finisate: fadm= l 200 l 300 .pentru betoane aparente: fadm= . pentru riglele scheletului – interaxul grinzilor de susţinere) .

1. Reguli de panotare la plăci: 1. longrine) care. Rostul nu se dispune la marginea ochiului de placă din condiţii de siguranţă a muncitorului ce efectuează decofrarea. în cazul în care am aşeza grinzi pe ambele direcţii. Rostul va fi de 5 sau 10cm. Condiţia de rezemare a panourilor cu zone in consolă apare datorită faptului că panourile reazemă pur şi simplu pe grinzile extensibile. astfel încât dimensiunile care rămân după ce scădem rostul să fie multiplu de 10cm.IV. Se consideră reazem pentru panou.L) IV. 2. 3. panourile se vor rezema. care nu are unde să se ferească atunci când panoul se desprinde. cu cât mai puţine imperfecţiuni). Se recomandă. sub nici o formă. Pe fiecare direcţie a ochiului de placă se prevede câte un rost de decofrare continuu dintr-un capăt în altul. ar crea o zonă inaccesibilă din punct de vedere al intervenţiei ulterioare în cazul unei neetanşeităţi a panourilor. În cadrul unui ochi de placă.M. 4. cu lăţimea de 5 sau 10cm. . deoarece pentru fiecare grindă trebuie realizat un eşafodaj (popi. pe cel puţin 5cm şi nu se admite. obligatoriu.L. PANOTAREA PLĂCILOR Panotarea plăcilor se va face utilizând un sistem de cofrare de tip cofraje modulate din lemn (C. contravântuiri. Grinzile se dispun pe o singură direcţie a ochiului de placă. pe 2 laturi opuse. COFRAJE ORIZONTALE (PLĂCI ŞI FUNDURI DE GRINZI) Cofrarea se va face utilizând un sistem de cofrare de tip cofraje (panouri) modulate din lemn (C.). Rostul de decofrare se va amplasa întotdeauna într-o zonă centrală şi nu se admite dispunerea lui la margine. nefiind prinse de acestea în vreun fel şi daca un muncitor calcă pe capătul consolei pot apărea accidente. rezemarea acestora cu zone rămase in consolă. în funcţie de modularea plăcii pe cele doua direcţii. 5.1. utilizarea panourilor cu dimensiunile cele mai mari (P3: 240x60) (Această regulă s-a impus datorită faptului că manopera necesară montajului unui panou P3 este aproximativ aceeaşi ca la un panou P7 şi pentru a crea o suprafaţă cât mai netedă.M.1. grinda metalică extensibilă (element al eşafodajului). pe cât posibil. În cadrul unui ochi de placă. IV. grinzile extensibile se vor dispune pe o singură direcţie astfel încât pe o grindă să fie rezemate cât mai multe panouri.

restul de panouri dispunându-se conform regulilor.Panotarea ochiurilor de placă se va realiza în cel puţin 2 variante: . dacă lăţimea ei este de 10cm sau 20cm. . nu se admit zone de completare sub formă de L. Dacă în cadrul unui ochi de placă. 9.o variantă în care panourile sunt dispuse cu lungimea paralel cu latura scurtă a ochiului de placă. 7. 8. fără ca aceste rosturi să scindeze zona de completare. aceasta se declară zonă de completare si se va amplasa. sub acesta se vor prevedea 2 grinzi alăturate. 6. Pe acoperirea zonei de completare cu lăţime de 30cm. în vederea obţinerii unei suprafeţe cofrate de tip pătrat sau dreptunghi. 11. Zona de completare va avea formă rectangulară (pătrat sau dreptunghi). Grinda extensibilă are talpa superioară in lăţime de 15cm.Zona de completare se va găsi întotdeauna la intersecţia rosturilor. rigidizări). b) Dispunerea panourilor de la margine către interior în ordine descrescătoare acestora. Panourile cu dimensiunile cele mai mari se vor dispune cât mai la margine. Dacă în cadrul unui ochi de placă rămâne o zonă ce nu poate fi acoperită cu panouri. condiţia de rezemare de 5 cm nu mai este satisfăcută si trebuie puse 2 grinzi alăturate. Recomandări: a) Realizarea de pachete de panouri. a căror laturi să fie egale cu lungimi de panouri (240 cm → 4P3 sau 120 cm → 2P3) Se încearcă obţinerea de pachete de 4 panouri P3 sau 2 panouri P3. . (Întotdeauna vom avea cel mult o zonă de completare pe fiecare ochi de placă) Zona de completare se va acoperi cu un placaj cu grosimea de maximum 1/2 din grosimea stratului de acoperire cu beton a armăturii. Z.Rostul de decofrare se acoperă cu un placaj ce va avea grosimea de maximum 1/2 din grosimea stratului de acoperire cu beton a armăturilor. 10.o variantă în care panourile sunt dispuse cu lungimea paralel cu latura lungă a ochiului de placă. grinzile extensibile sunt dispuse paralel cu rostul de decofrare de 10cm. Zona de completare nu va fi niciodată continuă dintr-un capăt în altul al ochiului de placă. T. Zona de completare va avea lăţimea de maximum 50cm. cât mai central. Din această cauză. traverse de capăt. 40cm sau 50cm se va confecţiona un panou special (cu lonjeroane. iar lungimea zonei nu poate fi egală cu lungimea ochiului de placă cu care aceasta este paralelă. pe cât posibil.

reglându-le astfel încât distanţa între ele să fie mai mică decât distanţa „d max ” stabilită. După stabilirea distanţelor şi poziţionarea grinzilor. D = L – 2s Din tabelele 2÷5. Acest lucru se va face pentru fiecare ochi de placă în parte.IV. Deoarece fiecare grindă extensibilă atrage după sine un întreg eşafodaj (popi. pe baza capacităţilor portante a acestora. în funcţie de tipul grinzii extensibile.2. pentru un ochi de placă.228m) x 750daN/m 3 2. se stabileşte distanţa maximă între grinzile extensibile „d max ”.6m (6 x 0. contravântuiri.13 x 2500 = 325 daN/m2 q = q a + q b = 27. varianta optimă de panotare se va stabili ca fiind aceea pentru care avem numărul cel mai mic de grinzi extensibile.3daN/m2 Încărcarea „b” provine din greutatea betonului. funcţie de deschiderea lor.228m) x 750daN/m + 2. trebuie să stabilim aşezarea elementelor de susţinere orizontale. grinzile extensibile se vor aşeza echidistant.038m x 0. se stabileşte distanţa optimă de panotare. încărcarea este: q a = 0.092m x 0. Stabilirea distanţei maxime între grinzile extensibile se va face doar cu încărcări permanente. se consideră varianta optimă ca fiind cea cu numărul cel mai mic de panouri.40m x 0. q b = hpl x γ b = 0. Dacă numărul de grinzi. Varianta oprimă de panotare se consideră varianta cu numărul cel mai mic de grinzi.068m x 0. este acelaşi. .1. Stabilirea grinzilor extensibile şi a distanţelor maxime între ele După panotarea ochiurilor de placă în cel puţin 2 variante fiecare. de încărcarea „q” şi de deschiderea grinzii extensibile „D”.6m 3 (2 x 2 x 0. Se stabileşte încărcarea „q” = „a” + „b” [daN/m2] Încărcarea „a” provine din greutatea proprie a cofrajului.048m x 0.092m) x 750daN/m 3 + 2. spaţiu de serviciu care ne permite să montăm popii şi contravântuirile acestora.008m × 850daN / m 3 + (3x 2.40m x 0.). în variantele de panotare. În cazul în care această distanţă nu reprezintă un divizor al lungimii panoului.40m x 0. etc. Pentru un panou P3:240x60 şi grosimea foii cofrante de 8mm.048m x 0.3 + 325 = 352.3 daN/m2 Deschiderea grinzii extensibile se calculează ca fiind lumina plăcii pe direcţia grinzilor din care se scade câte un spaţiu de serviciu la fiecare capăt al grinzii.40m x 0.6m =27.

c) Secţiunea de calcul a foii cofrante. Calculul se va face doar pentru panourile de 300 şi 600mm. b) Schema statică. variantele sunt identice. din punct de vedere al numărului de panouri. CALCULUL COFRAJULUI PENTRU PLĂCI ŞI FUND DE GRINDĂ Date iniţiale: . aceea care nu are zonă de completare sau la care zona de completare este cea mai mică.1.grosime placă beton armat sau înălţime grindă (h pl sau h gr ) . Calculul foii cofrante Schemele statice ale panourilor sunt conform figurii 15: Figura 15: Schemele statice ale panourilor cu lăţim ea de 300. se consideră varianta optimă de panotare.1.dimensiuni în plan ale plăcii (L1 x L2 ) sau dimensiunile grinzii (L x b gr ) . deoarece schema statică a panoului de 400mm este aceeaşi cu a panoului de 600mm. Panou cu lăţime de 300mm Figura 16: P anou cu lăţim ea de 300m m : a) Lăţimea de calcul a fâşiei. .2. IV. 400 şi 600m m . se impune alegerea unei variante în funcţie de criterii de proiectare stabilite sau criterii tehnologice.2. Dacă şi din punct de vedere al zonelor de completare variantele sunt identice.înălţime de nivel (H nivel ) IV. IV.2.1.Dacă.

Panou cu lăţime de 600mm Figura 16: P anou cu lăţim ea de 600m m : a) Lăţimea de calcul a fâşiei.2.00m lăţime de placaj.3kN σ max = W = b placaj × δ placaj 6 M max ≤ σ adm W 2 unde M max = q × l 8 [cm3] b) Calculul de verificare de deformaţie Încărcări: „q”=„a”+„b” q = (q a + q b ) x 1m [daN/m] f ef = I= q×l4 5 × ≤ f adm [cm] 384 E × I 3 b placaj × δ placaj 4 12 [cm ] IV. a) Calcul de verificare de rezistenţă (SLU) Încărcări: „q”= „a” + „b” + „c” + „d” q [daN/m] q = (q a + qb + q c ) × 1m + l[ m ] .5kN/m2 q d = 1. b) Schema statică. δpl = 8mm sau 15mm Încărcări: „q”= „a” + „b” + „c” + „d” q = (q a + qb + q c ) × 1m + qd l[ m ] [daN/m] q a = δpl x γ placaj q b = h pl x γ ba q c = 2.Pentru calcul se va considera o fâşie de 1.2.1.

Figura 17: Lonjeronul central al panoului cu lăţim ea de 600m m : a) Lăţimea aferentă şi încărcări. ca fiind lonjeronul cel mai solicitat (aria de placaj ce descarcă pe el. ca arie aferentă. Calculul lonjeroanelor se poate face numai după ce a fost stabilită distanţa între grinzile extensibile care constituie reazeme pentru lonjeroane.2.005 × q×l4 ≤ f adm E×I 3 [cm] I= b placaj × δ pl 12 În cazul în care una din condiţii nu este îndeplinită. b) Secţiunea de calcul a lonjeronului. se înlocuieşte foaia cofrantă cu una mai groasă (de exemplu dacă pentru foaia cofrantă de 8mm nu sa verificat una din relaţii. IV.2. se înlocuieşte cu foaie de 15mm) şi se reface calculul cu expresia ce a condus la această modificare.σ max = M max ≤ σ adm Wef 2 unde M max = q × l 10 b) Calcul de verificare la deformaţie (SLD) Încărcări: „q”= „a” + „b” q = (q a + q b )x1m [daN/m] f ef = 0. este cea mai mare). Calculul lonjeroanelor Se va calcula lonjeronul central al panoului cu lăţimea de 600mm. .

IV.20m a) Calculul de verificare de rezistenţă (SLU) Încărcări: „q”= „a” + „b” + „c” + „d” q = (q a lonj + q b lonj + q c lonj ) [daN/m] P = q d lonj [daN] q a lonj = δpl x γ pl + b lonjeron x h lonjeron x γ cherestea [daN/m] q b lonj = h pl x γ b x l [daN/m] q c lonj = 250 x l [daN/m] q d lonj = 130 [daN] Schema statică: M max = σ max Wef q×d2 P×d + 8 4 M = max ≤ σ adm = 120daN / cm 2 Wef lonjeron b = × hlonjeron 2 b) Calculul de verificare la deformaţie (SLD) Încărcări: „q”= „a” + „b” q = q a lonj + q b lonj [daN/m] Schema statică: 6 f ef = d d 5 q×d4 sau ⋅ ≤ f adm = 384 E × I 200 300 × hlonjeron 3 [cm] b I= lonjeron 12 .20m şi distanţa între grinzile extensibile de d=1. Panou cu lungimea L= 1.1.2.2.

2.213 (P x d) σ max = Wef M max ≤ σ adm = 120daN / cm 2 Wef lonjeron b = × hlonjeron 2 b) Calculul de verificare la deformaţie (SLD) Încărcări: „q”= „a” + „b” q = q a lonj + q b lonj [daN/m] Schema statică: 6 f ef = 0.2.076 (q x d2) + 0.40m şi distanţa între grinzile extensibile d=1. Panou cu lungimea L=2.IV.005 ⋅ q×d4 d d sau ≤ f adm = E×I 200 300 3 [cm] b I= lonjeron × hlonjeron 12 .20m a) Calculul de verificare de rezistenţă (SLU) Încărcări: „q”= „a” + „b” + „c” + „d” q = (q a lonj + q b lonj + q c lonj ) [daN/m] P = q d lonj [daN] q a lonj = δpl x γ pl + b lonjeron x h lonjeron x γ cherestea [daN/m] q b lonj = h pl x γ b x l [daN/m] q c lonj = 250 x l [daN/m] q d lonj = 130 [daN] Schema statică: M max =0.2.

2.3.40m şi distanţa între grinzile extensibile mai mică de 1.007 ⋅ q×d4 d d sau ≤ f adm = E×I 200 300 3 [cm] b I= lonjeron × hlonjeron 12 .08 (q x d2) + 0. Panou cu lungimea L=2.IV.216 (P x d) σ max = Wef M max ≤ σ adm = 12 N / mm 2 Wef lonjeron b = ⋅ hlonjeron 2 b) Calculul de verificare la deformaţie (SLD) Încărcări: „q”= „a” + „b” q = q a lonj + q b lonj [daN/m] Schema statică: 6 f ef = 0.20m) a) Calculul de verificare de rezistenţă (SLU) Încărcări: „q”= „a” + „b” + „c” + „d” q = (q a lonj + q b lonj + q c lonj ) [daN/m] P = q d lonj [daN] q a lonj = δpl x γ pl + b lonjeron x h lonjeron x γ cherestea [daN/m] q b lonj = h pl x γ b x l [daN/m] q c lonj = 250 x l [daN/m] q d lonj = 130 [daN] Schema statică: M max =0.20m (d<1.2.

3. iar Q min.i şi H min. între aceste deschideri considerându-se variaţie liniară.hplaca – δpanou Se va alege din tabel un tip de pop care să respecte următoarea încadrare orientativă: H min ≤ Hpop ≤ H max Q max ≥ Q pop ≥ Q min Se calculează capacitatea portantă a popului cu formula: cap Q pop = Qmax. IV.i − H min.i reprezintă înălţimile intervalului „i” în care se încadrează H pop .i H max. a) Calculul de verificare de rezistenţă (SLU) Încărcări: „a” + „b” + „c” Q pop = (q a + q b + q c) x (L/2) x d [daN] H pop = H nivel . dar pentru care se verifica Q cap > Q pop pop .i ⋅ ( H pop − H min. Daca Q cap < Q pop se va alege un alt pop pentru care se va respecta condiţia pop H min ≤Hpop ≤Hmax . pentru care se dau capacităţile portante la diferite deschideri (înălţimi). se va micşora distanţa dintre două reazeme consecutive. Calculul elementelor verticale de susţinere (calculul popilor) Calculul se va face pentru popul cel mai încărcat (va fi un pop din zona centrală.i .i reprezintă capacităţile portante la deschiderile H max.i şi Q max.În cazul în care una din condiţii nu se verifică.i − Qmin. Popii sunt elemente de inventar. care are aria aferentă de descărcare cea mai mare).i şi Hmin.i ) unde H max. prin suplimentarea numărului de grinzi (se introduce suplimentar o grindă).2.i − Qmax.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->