www.referat.

ro

UNIVERSITATEA TEHNICA “GH.ASACHI” IASI FACULTATEA DE HIDROTEHNICA GEODEZIE SI INGINERIA MEDIULUI SPECIALIZAREA: IMBUNATATIRI FUNCIARE SI DEZVOLTARE RURALA

PROIECT BETON ARMAT

2010-2011

TEMA PROIECTULUI Sa se priecteze structura de rezistenta din beton armat a unei constructii cu forma in plan Lx5T si inaltimea H. Structura de rezistenta consta in cadre din beton armat cu 2 deschideri L=2l , cadrele fiind dispuse la distanta T. Cadrul din beton armat va fi realizat monolit cu stalpi castrati in fundatii izolate din beton armat.Acoperisul va fi realizat din placa,grinzii secundare care sunt dispuse perpendicular pe grinda principala (rigle cadrului). Acoperisul va prelua o incarcare suplimentara provenita din instalatii speciale pu (daN/m2). Constructia va fi amplasata intr-o zona seismica de la A la E. PIESE SCRISE 1. Note de calcul,calculul planseului de acoperis,placa grinda secundar; 2. Calculul cadrului transversal; 3. Calculul fundatiilor izolate. PIESE DESENATE 1. 2. 3. 4. Plan cofraj si armare placa planseu monolit; Plan cofraj si armare grinda secundara; Plan cofraj si armare cadru monolit; Plan cofraj si armare fundatii.

DATE NUMERICE L=30m T=9m H=11.5m Putil=>Pu=150+n=150+17=167daN/m2 Bc 30 Pc60 ά=1 gi=120KN/m2 ->zona (A) zapada

SECTIUNEA: A – A

SECTIUNEA: B – B

Distributia grinzilor dGS=a=2÷3.5m => dGS=a=2m T=9m ds=L/2=30/2=15m

7*0.5m bs=bGP  0.200. n – are valori intre 0.bGS => hGS=0. n=0.250.25m Din hGS.400 etc.350.180.3 m x 0. c)placa planseului: hp min=60mm –din turnare.900.6/2. Obisnuit: hp min=110÷150 mm=hconstructiv =>hp min=hconstructiv=130mm d)stalpii: -stalpii laterali: hs=(0.5÷3) => hGP=1/14*15=1m hGP/bGP=2 => bGP=1/2=0.5=0.1000 etc.5÷2.7=0.6m=600mm bGS=0. h=150.200. functie de gradul de protectie seismica.7*hs =>bs=0.25m Observatie: Se recomanda: bGS=(0.25m=250mm Observatie: Se adopta valori modulate pentru b si h ale grinzii astfel: b=120.6*1=0.4÷0.300.°deschiderea placii lp=a= dGS=2m °lungimea grinzii secundare lGS=T= dGS=9m °lungimea grinzii principale lGP=ds=L/2=30/2=15m Caracteristici geometrice a)grinda principala (rigla cadrului): -din conditia de rigiditate : hGP=(1/12÷1/15)lGP hGP/bGP=(1. -din conditia de rigiditate: hGS=(1/15÷1/20)lGS =>hGS=1/15*9=0.49m => bs≈0.7÷0.5*bGP=0.6m hGS=(0.6m hGS/bGS=1..7m bs≈0.5*0.150.6)hGP =>hGS=0.7*1=0.35.350.3 m Sectiunile transversale ale stalpilor vor respecta conditia: bs * hs = As ≥ N/n*Rck unde: N – efortul axial de compresiune in stalpi.5>2m.….5 => hGS/bGS=2.800.6m => hGS=0.300.15÷0.24m Se adopta: bGS=0.5=0. hp min=110mm –din izolatie fonica.4÷0.6)bGP bGS=0.220.5m -stalpii centrali: hs=bs si min 30 cm x 30 cm  0.35 .8)hGP=0.250.5m b)grinda secundara: lGS=T=9m Observatie: Placa se armeaza pe o directie daca raportul T/a=9/2=4.5 =>bGS=0.5=0.

.3m=300mm hGL=40cm=0.Calculul placilor monolite Grosimea placilor din beton armat se determina prin ……. -deformatii (sageti) in limitele prevazute de reglementari. armare a verificarilor in starile limita ultime sau de exploatare normala precum si tinand seama de conditia economica de tipizare a cofrajelor si conditiei tehnologice de executie. -grosimea planseelor monolite variaza din 10 in 10 mm la cele prefabricate din 5 in 5 mm.75m Evaluarea actiunilor (a incarcarilor) a)Actiuni normate pe m2 de placa..4m=400mm Deschiderea de calcul: l01=a-(bGL+bGS)/2=200-(30+25)/2=172.n. Elemente geometrice Schema de calcul devine: A 1 B 2 C 3 -Placa se va deschide cu o grinda continua cu .8% pentru placii armate pe o directie si sub 0. Dimensionarea grosimii placilor trebuie sa asigure: -realizarea a unui procent mediu de armare sub 0.5cm l01=1725mm=1.5% pentru cele armate pe ambele directii. °actiuni permanente:-greutatea proprie a placii: gpn=1*hp*1*γb=1*0. deschideri de dimensiuni: bp*hp=1000(cm)*hp -se adopta:bGL=30cm=0.13*1*2300=2300daN/m2 .725m l02=a-bGS=200-25=175cm l02=1750mm=1.

carton. Pzn = 0.4daN/m2 pn = nn*pnn*1 = 1. g4n = 65daN/m2 -bariera vapori 1ca+2b (carton asfalt.4*96*1 = 134.γb=2300kg/m3.2*325*1=390daN/m2 pz = nz*pzn*1 = 1.9daN/m2 gterasa = nt*gterasan*1=1.7daN/m2 = qp Calculul eforturilor M maxime: . 1cm grosime. 1 cm grosime. greutatea de referinta a stratului de zapada.8 (pentru conditii normale de expunere si acoperisuri cu profil plat sau putin agitat). -terasa: gterasan=g1n+g2n+……+g7n Unde: -beton de panta din granulit. g3n = 25daN/m2 -izolatie terminca BCA. se adopta Ce = 0. bitum).4= 1053.7daN/m2 qplaca = 1053. 2cm grosime.corespunzator zonei (A) de zapada. g7n = 35daN/m2 Rezulta : gterasan = 325daN/m2 °actiuni temporare de lunga durata (cvasipermanente): -actiunea zapezii conform STAS 10101/21-92: Pzn = Ce*Czi*gi Unde: Ce-coeficientul prin care se tine seama de conditiile de expunere a constructiei. g5n = 10daN/m2 -sapa egalizare.1 *299*1 = 328. se adopta Czi = 1 (0<ά≤30°). gi.2*167*1 = 200. bitum)..=299+325+96+167=887daN/m2 Actiuni-incarcari de calcul pe 1 m latime de placa gp = ng*gpn*1=1.8*1*120=96daN/m2 In cocnluzie : actiunile normate totale sunt: qpn = gpn+gterasan+Pzn+Pun+…. γgranulit = 900 daN/m3 g1n = 1*1*γgranulit*hmediu=148daN/m2 -sapa egalizare. in KN/m2 si se ia conform tabelului cu datele initiale de calcul.4daN/m2 Incarcarea maxima de calcul: qplaca = gp+gterasa+pz+pn = 328.4+200. g6n = 22daN/m2 -protectie nisip.9+390+134. Czi-coeficientul prin care se tine seama de aglomerarea de zapada pe suprafata constructiei expusa zapezii. g2n = 20 daN/m2 -hidroizolatie 2p+1c+4b (panza.

Daca eforturile sunt mari (a se vedea M1+) .4+25+8/2=70.7*(1. Determinarea lui hp M1+ = 285.5cm=25mm (acoperirea cu beton).se poate determina mai intai si apoi se compara cu hp constructiv. hp=70.68 daN*m Dimensionarea si alcatuirea placii Pentru a se putea lucra cu tabelul din Dan Dumitrescu sau Traian Onet.M1 + M2 + M3 + Se selecteaza momentele incovoietoare M in campuri prin metoda in stadiul plastic.se compara eforturile sectionale maxime produse de incarcari de calcul cu eforturile sectionale ale structurii betonului cu ajutorul rezistentii de calcul ale betonului si armaturii.097 3)B=ξ(1-0.725+1.7*(1.04daN*m =285.5*ξ)=0.4mm  se adopta hp min constructiv=130mm hp min=130mm -stim Bc 30 si tipul Pc 60 din tabelul dupa Onet se scoate valoarea lui .49mm b=1000mm 5)hp=ha+ab+φ/2 Unde : ab=2.3% ÷ 0. In campul 1: M1+ = (1/11)qp*l012 = (1/11)*1053.092 4)Din M=b*B*ho2*Rc => ho=√M1+/b*B*Rc=√(285. Pentru placi nu se calculeaza T dimensionarea nefiind necesara. 1)Impunem un procent de armare :P=0.7*(1.725)2 = 285.75)2 =201.ca fiind apoi distribuita pe latimea bp=1000 (mm).6% 2)ξ=(P/100)*(Ra/Rc)=(0. Dimensiunile placii sunt bp*h p=1000 (mm) astfel ca se termina armatura Aa necesara in campuri si pe reazeme .7*[(1.04*104 N*mm Calculul se face in stadiul limita .= (1/16)qp*l022 = (1/16)*1053.04*104/1000*0.04daN*m Reazeme: MB.= (1/14)qp(l01/2+l02/2)2 = (1/14)*1053.se vor transforma eforturile din (daN*m) in (N*mm).75)/2]2 = daN*m MC.097(1-0. φ=8 hp=41.75)2 = daN*m Campuri intermediare: M2+=M3+=……=(1/16)qp*l022=(1/16)*1053.4mm 6)Daca :hp>hp min constructiv se adopta hp.097)=0.5*0.092*18)= 41.5/100)*(350/18)=0.

067 m -hp ≥ l1/35  hp≥2/35  hp ≥ 0.497 b)Calculul armaturii .011 p%=0. campurile interioare M2+=M3+=….2 mm MB.04*104 N*mm 206.057 m 0.056*101=56. Aa2+=Aa3+ 2016800 N*mm  56.08 m -incastrare pe q laturi si simplu rezematepe celelate q laturi.=2016800 N*mm Aa2+=Aa3+=….=56. .ab-φ/2=130-25-8/2=101 mm -stim Bc 30 si tipul Pc 60 din tabelul dupa Onet se scoate valoarea lui -stim B=0.56 mm M2+=M3+=….68*104 N*mm b=1000 mm 1)M=b*B*h02*Rc => B=M2+/b*ho2*Rc=201.0704 m ≥ 0.2 mm p%=0. M2+=M3+=….065 ho=ho efectiv=hp.68*104 /1000*41..067 m 0. -hp ≥ l1/25  hp≥2/25  hp≥ 0.092 Aa1+=10*p*ho=10*0.057 m -incastrare pe toate laturile.56 mm Asadar corespunzator fiecarui efort sectional determina M sau determina cantitatea de armare corespunzatoare. a)Grosimea placii “hp” rezulta din calculul la stare limita de rezistenta si va avea valori minime: -hp ≥ l1/30  hp≥2/30  hp ≥ 0.492*18=0..= 201.=Mc.056 P/100=Aa/Ab=Aa/1000*ho=Aa/b*ho => Aa=P*1000*ho/100=10*P*ho=10*0.AaB.08 m 0..0704 m ≥ 0.497*41.0704 m ≤ 0.a..-stim B=0.49= 206. M1+Aa1+  285.56 mm Principii de alcatuire a placii din b.

-70 (mm) (cel mult 14 φ/m) la placi pentru armatura la partea inferioara (camp).5 Pc 60 0.25÷0.05 ÷ 0.5 0.3 ÷ 0.25÷0.4 ÷ 0.2 ÷ 0.04 -grosimea placii va fii minim 60 (mm) pentru plan monolit si 110 (mm) pentru carosabil.6 0. minima -100 (mm) (cel mult 10 φ/m) pentru armatura la partea superioara.0704 ≥ 0.-la placi armate pe ambele directii : hp ≥ l1/40 ÷ l1/45  hp ≥ 2/40 ÷ 2/45 hp ≥ 0.04 0.8 0.1 Aa rezistenta -6 (mm) la bare -4 (mm) la plase OB 37 0. -30 (mm) la placi sudate in reazem. Procente de armare recomandate la placi: Armatura de rezistenta Pe o directie Pe ambela directii c)Armatura de repartitie φmin repartitie -6 (mm) la bare -4 (mm) la plase Aa repartitie (OB 37)= 0.6 Pc 52 0.05÷0.1*Aa rez (Bc)* Ra rez / Ra repartitie Sau min 3φ/m Aa repartitie ≥ 0.4 Totadata φmin repartitie => CALCULUL GRINZII SECUNDARE Elemente geometrice Lo1=T-bGL+bGP/2 Lo2=T-bGP . -25 (mm) la placi sudate in camp.3 ÷ 0.

2*gnterasa)*a=(1.58 daN/m 8)greutatea proprie a grinzii secundare gGS=1.4*pnzg=1.L01=9-0.cu deschideri egale l0 ale carei reazeme sunt grinzi principale.27+268.1*328.1*270.2*pnug=1.8+396=2399.2*390)*2=1659.1*gnGS=1.2*330=396 daN/m 11)gGS=gtg+gGS+pzg+pug=1437+297.52 daN/m  temporare de lunga durata 4)actiune zapezii: n p zg=pzp*a=96*2=192 daN/m 5)actiuni utile: n p ugs=pnup*a=167*2=334 daN/m 6)actiuni totale normate pe (ml) de grinda secundara: n g GS=gntg+gnGS+pnzg+pnugs=1248+304.1*gnp+1.27 daN/m -temporare de lunga durata: 9)actiunea zapezii: pzg=1.52=1552.87 daN/m CALCULUL EFORTURILOR M SI T Grinda secundara se calculeaza cu o grinda continua . -permanente: 7)transmise de placa Gtg=(1.52+192+334=2078.25=297.6-0.8 daN/m 10)actiuni utile: Pug=1. .9 m L02=9-0.3+(0.9+1.52 daN/m b)Actiuni de calcul pe (ml) de grinda (necesare pentru calculul la starea limita de rezistenta ).5/2)=8.25*2300=304.5=8.5 m Evaluarea actiunilor gGS a)Actiuni normate pe (ml)de grinda: -permanente: 1)transmise de placa: gntg=(gnplaca+gnterasa)*a=(299+325)*2=1248 daN/m 2)din greutatea proprie a grinzii secundare: n g GS=(hGS-hp)*bGS*1*γb=(0.52 daN/m 3)total: n n g perm=g tg +gnGS=1248+304.2*pnug=1.4*192=268.0704)* 0.

33*1518. Mn-C max=-(0.100*396*1.100*pnug*l201=0.58 daN*m Unde: l0=l01+l02/2=1.120*pnug)*l20=-(0.52 = 28082.105*1518.725+8.079*1552. -in campuri: .079*330*8.078*1552.46 daN*m Calculul la fisurare se va face pentru o sectiune de camp si una de reazam cu cele mai mari valori ale lui Mn.52+0.33*gnperm*l202+0.079*pnug*l202=0. Pentru determinarea eforturilor Mmax se iau: Mn1 max  din schemele α + β.552 =.52+0.17 daN*m Mn2 max  din schemele α +β.25*8.11 Mn-C max  din schemele α +η.105*gnperm+0.120*330)*8.25+0.50. Mn-Bmax=-(0.52 *1. Mn1 max=0.7252+0.079*gnperm+0.43 daN*m Mn-B max  din schemele α +δ.111*398)*0.q A lom TA TBdr TBst MB M2 TC MC B loc C M1 a)Valorile M date de incarcarile (actiuni normate gng) necesare pentru calculul la fisurare:aceste valori sunt necesare pentru calculul grinzii secundare la deschiderea fisurilor si la starile limita de o grinda continua cu “I” constant.52/2=5. Se vor folosi tabelele din ‘’grinzi continue’’ de C Avram.Calculul valorilor M si T se vor face in studiu plastic.552 =-16748.078*gnperm*l201+0. Mn2 max=0. b)Valorile M date de actiunile de calcul gg Aceste valori vor fi folosite pentru calcul la starea limita de rezistenta.111*pnug)*l20=-(0.7252 = 11478.

27 m Daca hGS / bGS =1.77daN/m Valoarile fortelor taietoare QA=0.55*gg*l02=0.6=9287.5*10 +10*10-3 =0.M1+=(qgs*l012)/12=(334*8.15daN/m Rc=18N/mm2=18*105 daN/m2 Ra=350 N/mm2=350*105 daN/m2 Impunem un procent de armare optim p%=1%. a)Dimensiunile grinzilor secundare bGS x hGS au stabilite din conditii de rigiditate.45*gg*l01=0.5*10-2 m φ/2=10*10-3 m -3 hGS=0.Ca atare vom efectua o dimensionare la MB_ (pe reazem grinda lucreaza ca o sectiune dreptunghiulara).27daN QBdr=QCst=….55*2399.5=11219.5daN QBst=0.8 m hGS x bGS se adopta sectiunea b)Calculul armaturii in campul 1.52)=1723. bGS=0. Asadar pentru sectiunea b-b .24 hGS=h0+ab+φ/2 .6=1345.39daN CALCULUL LA STARE LIMITA DE REZISTENTA 1)Dimensionarea si alcatuirea la moment (M) in sectiuni normale.52)/11=2193..unde : ab=2.62)/12=2058. hGS / bGS =0.65*2399.25=1.5 cm=2.25*18*105= =0.ca atare trebuie cunoscute elementele sectionale: bgp ••• a Aa bgs h0 Δb=lc /6 lc =0.67daN/m -pe reazeme: MB_=(qgs*l022)/10=(334*8.15 / 0.176 Luam valoarea in calcul a lui bGS determinata din conditia de rigiditate.87*8.avem: |MB_| =2413.52)/10=2413.55daN/m M2+=M3+=…=(qgs*l022)/14=(334*8.=0. Din p=1%  B=0.15daN/m MA_=(qgs*l022)/11=(334*8.24+2.45*2399.5 ÷ 3 atunci se adopta definitiv sectiunea.176*0.pentru deschideri marginale.sectiunea “T” .87*8.65*gg*l01=0.87*8. .25 m M-B =bGS*B*ho2*Rc => ho=√M-B / bGS * B * Rc=√2413.27/0. In campuri .8*l01 .

25+2*1.2 /(2.55*0.deci x=hp : Mcapx=hp=Rc*bp*hp(h0 – hp/2) Daca : M+1 < Mcapx=hp . In general x<hp . Δb=(0.6)/6=1.472*18*105)=0.55 m -se pune intrebarea .Pc 60) ----> pp=0.15=2.atunci axa neutra trece prin inima (x>hp).079 A+a1 =pp/100 * bp*h0 =(0.47=0.pe unde trece axa neutra? -sa presupunem ca axa neutra trece pe la baza placii .8*8.55*0.015 Bp=0. Mcapx=hp=18*105*2.079/100)*2.15 m bp =b + 2Δb=0.8*l01)/6=(0. M+1=14791.atunci axa neutra trece prin placa (x<hp). bgp .015 ------(Bc 30.000947m2=9.lc =0.adica axa neutra trece prin placa.13(0.47cm2 Cel puntin 2Φ sau 1/3A+a1 se va duce continuu la partea inferioara a grinzii. c)Calculul armaturii pe reazemul B.6*l02 .47 – 0. M+1 < Mcapx=hp .13/2)=241664 daN*m Revenind la calculul armaturii in campul 1:se armeaza sectiunea in campul 1 ca o sectiune dreptunghiulara de latime bp.55*0.2 daN*m Bp=M+1 / bp*h02*Rc =14791.pentru deschideri intermediare.

89*10-4*350*105(0.6*8.47 – 0. Calculul se face in mod asemanator cu cel de la punctele precedente in care axa neutra trece prin placa deoarece M+1 >M+2 .156*10-4*350*105(0.035)= =5922.085 A+a2 =A+a3 =……=(pp /100)*bp*h0=(0.se modifica doar “bp”.472*18*105)=0.035)= =4805..156 cm2 Asadar A-a B =Aa1 +Aa2 =8.79 cm2 e)Calculul armaturii pe reazemul C.05 daN*m B=M1 / b*h02*Rc =12534.085/100)*1.01=12534. Δb=lc /6 ---> lc =0.am precizat ca cel putin 2φ sau 1/3A+a1 se prelungeste la partea inferioara a grinzii .13 Bp =b + 2*Δb =0. Δb=(0.5)/6=0.85<6*0.5=9840.••• a’ Aa bgs X h0 MB - A’a =(1/3)*A+a1 =(1/3)*9.04 daN/m Bp=(M+2 =M+3.6*l02)/6=(0.126 -----(Bc30.25*0. b=0.084+3.85 m A’a =3φ 14 – impus.126 B=0.78 – 5922.016 ----(Bc30.084 cm2 Dar Aa2 *Ra =A’a *Ra  Aa2 =(1/3)*A+a1 =3.. Asadar A’a B =(1/3)A+a1 =3.armatura care in zona reazemelor va fii amplasata in zona comprimata.6m h0 =hGS – a’=0.Pc60)---> pp %=0.47 m A’a C =(1/3)A+a2 =3..01 daN*m M1 =M-B – M2 =17339.47=7.0008084 m2=8.5 daN*m M1 =M-C – M2 =15762.25*0.06-4805.unde s-a determinat cantitatea de armatura A+a1 .04 /(1.565 m Din campul 1 .47=0.47=3.24 cm2 d)Calculul armaturii in campurile interioare.) / bp*h02*Rc =12385.95*0.89 cm2 =Aa 2 M2 =Aa2 * Ra (h0 – a’)=3.6-0.47 – 0.6 m h0 =0.016 Bp =0. -se efectueaza la fel ca la punctul c).25 m h=0.6*l02 Totodata : Δb < 6*hp ---> 0.156 cm2 b=bGS =0.156 cm2 =Aa M2 =A’a B *Ra =Aa2 *Ra =A’a * Ra (h0 – a’)=3.688/100)*0.688 Aa1 =p/100 * b*h0 =(0.472*18*105)=0.05 /(0.035=0.156=11..25+2*0.95 m M2+=12385.2 daN*m .25 m hGS =h=0.85=1.95*0.Pc60)----> p%=0.

5/(0.25*0.5*0.79=3.A. Pe restul deschiderii deschiderii (1/2)*l0 si se dispun la ae ≤ 500 mm .35 mm  81.25*0.41 N/mm Verific daca si ≤ 2.47=0.27 mm2 Verific daca Aae =(π*φe2)/4 ≥ (ae *b)/1000*n .unde mat =8 Rat =8*350 =2800 N/mm qe =(2*28. Aae =(π*φe2)/4=(π*62)/4=28.2 cm2 Dar Aa2 =A’a C = (1/3)*A+a1 =(1/3)*7.47*0.P.27 / (250*470)*100 =0.528/100)*0. 0.39 daN -se efectueza calculul atunci cand: 0.09 cm2 CALCULUL IN SECTIUNI INCLINATE LA ACTIUNEA FORTELOR TAIETOARE a)Dispozitii de armare transversala: -distanta dintre etrieri.8*b*h02 *Rt)*a]* √p *[1+(a*h0) / M] -se va adopta cea mai mica valoare intre: ae ≤ (3 /4)*h ae ≤ 300 mm ae ≤ 15φ -armatura longitudinala de rezistenta .etrierii se dispun constructiv .A.025)*0.unde Rat =mat *Ra .000620 m2=6.B=M1 / b*h02*Rc =9840.5*b*h0 *Rt =0.27 mm2 28.75(mm2) (ae *b)/1000*n =(150*250) / 1000*2 =18. si=√[250*4702*(√0.27(mm2) >18.27 daN Q drB=QstC =11219.47*105 =37600 daN 4700(daN) ≤ Q ≤ 37600(daN) -impunem ae =(1/4)*h=(1/4)*600=150 mm pentru G.in sectiuni inclinate: QA =9287.528 Aa1 =p/100 * b*h0 =(0.25*0.75 °pe =Aae /(b*h0)*100 =28.P.27*2800) / 150 =1055.A.5h=2.35 ≤ 1500 2.8*105 =4700 daN 4*b*h0 *Rt =4*0.unde n=2 (numarul de brate verticale).099 -----(Bc30.5*b*h0 *Rt .25*0.se face calculul la M. ≥ 7 se adopta: ae ≤ 200 mm ae ≤ (1/4)h numai G.unde si =√[b*h02 *(√p)*Rt] /qe . Aae =28. ac min =100 mm ac max =[(0. Pentru riglele de cadru ale structurii de rezistenta la constructiile cu G.P.5h .2+3.8] /1055.-grad de protectie antiseismic.5 daN QstB =13415.5*b*h0 *Rt ≤ Q ≤ 4* b*h0 *Rt Rt =0.099 B=0. ≥ 7.89 cm2 Asadar :A-a C =Aa1 +Aa2 =6. b)Calculul la forta taietoare .Pc60)----> p%=0.41=81.80 N/mm2 =0.89=10. °pentru Q < 4*b*h0 *Rt .472*18*105)=0.8*105 daN/m2 °pentru Q < 0.024 °qe =(n*Aae *Rat) / ae .5*600=1500 mm .

95 daN Din relatia : Q ≤ Qeb +ΣAai *Rat *sin α .°Qeb =2√[b*h02*Rt*qe*(√p)] =2√[250*4702*0.rezulta: Aa i1 =(Q1 – Qeb) / Rat*sin α Aa i2 =(Q2 – Qeb) / Rat*sin α .8*1055.41*(√p)] =171726.

ab=4.In lungul grinzilor .80 (cm) apoi 90 . 2.la grinzi secundare.4h °Inaltimea minima a grinzilor h se ia: -(1/15)l .….la grinzi in contact direct cu pamantul.25 .sectiunea este constanta.la rigle si grinzi principale.110. °Pentru modulare se vor lua dimensiuni variabile : -pentru h =20 . °Daca stabilitatea laterala a grinziilor este asigurata (la plansee casetate) .5 cm.pentru grinzi cu h >25(cm).5 (cm ) .acest raport poate avea valori si mai mari.… -pentru b =12 .35 .grinzile pot avea ingrosari pe latime atunci cand reazemul este o grinda sau un stalp din beton armat.5 ÷ 3 la sectiuni dreptunghiulare. La prefabricate ab se poate lua 0.15 . °Grosimea straturilor de acoperire : ab =1. ab =2. -(1/20)l=hmin .30 . °La (sectiuni) solicitari si deschideri mari .In cazul prefabricatelor se poate adopta si forme variabile in lungul grinzii . 25 (mm) la bare indoite. Exemplu :grinda burta de peste: °Raportul b / h se ia 1.35 (cm) …. .in conformitate cu diagrama de moment “M”. Armatura de rezistenta : φmin =10 (mm) φmax = 40 (mm) la bare drepte.25 .rezultata din conlucrarea cu placa.se recomanda adoptarea raportului h/b ≤ 2 (sectiune aproape patrat).100 .ALCATUIREA GRINZILOR DIN BETON ARMAT Obisnuit .5 (cm) . °Grinzile solicitate la incovoiere cu torsiune cand: Ψ’t0 ≥ (1/3)Ψ’incov .pentru grinzi cu h ≤ 25 (cm). -carcase sudate .0 ÷ 3 la sectiuni “T”. ab+1 la grinzi expuse la intemperii. °Armarea grinzilor: Grinzile se pot arma cu :-bare independente .18 .20 .30 . -Δhmax ≤ (1/3)h -lungimea lv =(1/6 ÷ 1/10)l Se mai recomanda Δh < 0..5 (cm) .sectiunea transversala a grinzilor monolite este “T” .

>7 Procente maxime de armare : ζ ≤ 0. Observatii: 1)Armatura A’a se ridica la o distant de cel putin 0. A’a / A-a = 0.pentru G. ARMATURA DE MONTAJ Se dispune pentru preluarea eforturilor de contractii .15% la constructii cu G.1% CALCULUL CADRULUI .din apropierea reazemelor precum si momente incovoietoare pe reazem.°Procente de armare: Procente de armare minime: A+a Pmin % =0. 2)Daca din reprezentarea grafica se obesrva ca: Ψ’cap < Ψ’ext  sectiune subdimensionata.A.pentru G. ≤7 0.A.pe fetele laterale se pun bare longitudinale de montaj la distante de 30 ÷ 40 (cm).3 .5h0 de sectionarea in care aceasta a fost utilizata integral la moment incovoietor. Se pot ridica gradat pana la 70% din barele din camp cu conditia ca minimu 2φ sa fie duse pe reazem la partea inferioara.A. ζ < ζlim =0.Barele de montaj se inadesc prin suprapunere pe o lungime de 100 ÷ 150 (mm).P. ≤ 7 Pmin % =0.1 din sectiunea grinzii: Pmontaj =0. Ψ’cap ≥ Ψ’ext  sectiune binedimensionata.temperatura .25 pentru zonele plastice potentiale ale grinzilor . Barele ridicate din camp pe reazem preiau eforturi unitare principale de intindere τ .6 in celelalte cazuri .A.P.4 .Sectiunea lor trebuie sa reprezinte cel putin 0.pentru fixarea etrierilor si pot fii luate in calcul ca armatura A’a.La grinzile cu h ≥ 70 (cm) .P.1% la constructii cu G. >8 In general A’a =(1/3)A+a (1/3 barele din camp se prelungesc pe reazeme ).P.

6m (0.6*hr hs=0.6 x 0.dimensiunile riglei se iau: -inaltimea: hr=(1/12 ÷ 1/16)*l hr=1/15 ÷ 15 =1m=1000 mm -latimea:br=(1/2 ÷ 1/3.se vor lua: -pentru stalpii marginali:hs=0.5) -latimea sectiunii stalpilor se ia de obicei egala cu cea a riglei (bs=br) .5*hr=0.6*1=0.5m (0.Predimensionarea cadrului din conditia de rigiditate Pentru cadre parter cu o deschidere si rigla franta fara tirant.5 x 0.5m=500 mm La cadrele cu un singur nivel.5) -pentru stalpii: hs=0.5*1=0.5)*hr br=(1/2)*1=0.

1(1.2 *15)/2 .25*gterasan)*(a/2)*T+1.se sporeste aceasta valoare a lui Mmax cu 15 ÷ 30% si rezulta M0=1.4*pzpn*a*T=1.66=10951 daN*m Ra=350N/mm2 Rc=18N/mm2 -se impun:p%=1.6*182531.4*96*209=2419.4% => p%=1.1*gpn+1.6*M0=0.25*gterasan)*a*T+1.55*152+(21891.1*299+1.2pupn*a*T=1.2*pup*a/2*T=1.1gpn+1.1(1-0.6-0.1(0.4-0.209 .  G1=(1.1(hGL-hp)*T*γb= =(1.2*165*2/2*9=1782 daN -transmisei in campul riglei: Pu=1.2*165*2*9=3564 daN Predimensionarea cadrului din conditia de rezistenta: Q=G+Pz+Pu=15908+241.25*325)*2*9+1.2% => B=0.2*15)/6=140408.1*299+1.4*pzpn*a/2*T=1.1(0.=(1/12)*g*l2+(1/9)*Q*l M+=(1/12)*g*l2+(1/9)*Q*l a)predimensionare riglei centrale (conditia de rezistenta) : -se cunoaste :M+ .25*325)*(2/2)*9+1.(21891.3Mmax .6 daN -transmisa in campul riglei: Pz=1.25*gterasan)*a*T+1.13)*9*2300=12764 daN  G2=(1.5*2300*1=1100.25*9*2300=15908daN Incarcari temporare de lunga durata: a)din actiunea zapezii: -direct stalpilor: P1z=1.66 daN*m Considerand un grad de incastrare φ=1/2 se poate scrie: M.1(hGS-hp)*bGS*T*γb= =(1.13)*0.2 daN Mmax=(1/8)*gr*l2+Q*(l/2) – (Q*l)/6= =(1/8)*1100. Rc M+=0.1*299+1. Ra .3*9*2300=15077 daN -transmisa de grinzile principale secundare in campul riglei=grinda principala  G=(1.3*140408.1*gpn*1.55 daN*m b)incarcari concentrate : -transmise direct stalpilor ca eforturi axiale in stalpii centrali si marginali.1(hGL-hp)*bGL*T*γb= =(1.2 daN b)incarcari utile (pe o singura deschidere) : -transmisa direct stalpilor marginali si centrali: P1u=1.4-0.4*96*2/2*9=1209.3*Mmax=1.13)*0.Evaluarea incarcarilor Incarcari permanente: a)uniform distribuite:din greutatea proprie a riglei=grinda principala a planseului. gGp=gr=1. M0=1.13)*0.25*325)*2*9+1.1(hr-hp)br*γ*1=1.2+3564=21891.97 daN Tinand seama si de solicitarile orizontale.97=182531.2 ÷1.

04=3.664 daN*m N1=G1+p1z+gr*l/2=12764+1209.55*15=35786.2+1782+1100.N1/Ra= =376+0.42*400*4702*18) /350(470-35)= -3904.209*18)=853.97mm Daca Blim*h02*b*Rc>N*l atunci se impune Aa’=0. .45(3060-470)+35786/2*400*18/350(470-35)=60.b=30 ÷ 50cm => b=40cm=400mm -se calculeaza : ho=√M+/(b*B*Rc) =√109519*104/(400*0. A=Aa’+(ζlim*b*h0*Rc) /Ra .66=73012.498 daN*m N=G2+Pz+P1u+gr*l=15077+2419.725 daN l0=M-/N1=73012.45cm2 c)Predimensionarea stalpului central: Stim : M-=0.097*400*470*18/350-24009.55*15/2=24009.2*400*940) /100=4512 mm2 b)predimensionarea stalpului marginal (armare nesimetrica): Stim: M-=0.3*M0=0.5 si se compara cu hr determinat din conditia de rigiditate: hr/br => 903.1+60=913.1mm hr=h0+a a=ab+Φ*d/2 d-se ia mai mare sau cel mult egal cu Φ.725=3.7/500=2 ÷3.02+3. DIMENSIONAREA SI ARMAREA GRINZII PRINCIPALE Bara 1(camp).66=54759.Blim*b*h0*Rc) /Ra(h0-a’)= =(24009.45 daN Armare simetrica => Aa=Aa’ Aa=Aa’=[N(loc-h0)+ N/(2*b*Rc)]/ R(h0-a’)= =35786.04m la=20mm loc =la+l0=0.4*M0=0.25mm2 =12.db=25 mm a=25+20+30/2=60mm ab=25 hr=853.87mm2 CALCULUL EFORTURILOR 1)Ipoteza 1-a:incarcari verticale dispuse simetric in ambele campuri.002*b*h0 .3*M0* M0*=M0 => M-=0.5 Rigla:1000x500 h0ef=1000-60=940mm -se poate determina si Aa: Aa=(p*b*h0ef) /100=(1.1mm -se verifica daca hr/br=2 ÷3.3*182531.6+1782+1100.725*3060-0.4*182531.664/24009.06m=3060mm Se determina Aa: Aa’=(N1*loc .725/350=1245.

55*350/2550*18=0.2*104 N/mm=284.4*104)/2550*9502*18=0.8*106 N*mm =5280.distanta de la centrul de greutate al armaturii Aa’. Inaltimea zonei comprimate rezulta: x=Aa *Ra / bp*Rc =8. pentru reducerea numarului de iteratii se poate admite in mod acoperitor sa nu se tina seama de aportul armaturii din zona comprimata.Se determina: 2 ξ = 1. . Totusi. Se cunosc: ° Rc – 2 rezistenta la compresiune a betonului: Rc = 18 N/mm . “a” .√1-(2*M)/bp*h0 *Rc=1-√1-(2*284.22mm . ° hp – grosimea placii: hp = 130mm.065/2)=284.la marginea comprimata a sectiunii a’ =58. ° ho – inaltimea utila: ho = h-a = 1000 . asemenea mici abateri intre ipotezele de calcul si realitate sunt admise in proiectare. Se determina momentul capabil Mp corespunzator situatiei in care inaltimea zonei comprimate x = hp . ° Ra – rezistenta la intindere a otelului: Ra = 350 N/mm2. este necesara evaluarea momentului capabil corespunzator alcatuirii efective a grinzii.Acoperirea cu beton de calcul ( distanta de la centrul de greutate al armaturii Aa.000068 Aa =bp*h0*ξ*Rc / Ra =2550*950*0.este mai mare decat cea avuta in vedere la dimensionarea armaturii. Aa’. ca atare calculul efectuat este usor neacoperitor.solicitate la moment negativ (care intind fibra superioara a grinzii).55 mm2 Valoarea efectiva a acoperirii de calcul.2 KN*m Bara 1(reazem stanga) In zonele de reazem. Daca se doreste un calcul absolut riguros.000068*18/350=8. Aa .Pentru determinarea armaturii necesare de la partea superioara a grinzii.Tinand seama de faptul ca o parte din armaturile de la partea inferioara a grinzii se ridica in dreptul reazemelor. Mp =bp * hp *Rc (h0 –hp /2)=2550*130*18(950-130/2)=5280.55*350(950-0. Se cunosc: °momentul de calcul: M=201. este necesara cunoasterea armaturii comprimate de la partea inferioara a grinzii. care a fost determinata dintr-o etapa de calcul anterioara.065mm Mcap =Aa*Ra*(h0 -x/2)=8.50 = 950mm.2*104 N*mm °a’. la marginea intinsa a sectiunii ) se considera : a≈50mm. sectiunea de calcul este de forma dreptunghilara.8 KN*m Deoarece Mp > M  x < hp bp Rezolvarea se efectueaza ca pentru sectiuni dreptunghiulare simplu armate cu latimea bgp ∆b ∆b bp .

1314*15/300=2444.°h0 – inaltimea utila: h0 =h –a=0.5=392.34 kNm Se calculeaza momentul capabil corespunzator fiecarei bare: Mcap(1Φ25)=Mcap/2=132. Ma=2*b*a’*Rc*(ho-a’)+Aa’*Ra*h0=2*400*42.3 kNm -a=70 mm si a’=42. -ha=h0-a’=930-42.3-392.armatura intinsa rezulta : Aa =M/Ra *ha =201.75 mm ha=h0-a’=943.565=6243950 N*mm > M=201.ajunge la curgere.156 cm2=315.6mm2 Se verifica daca armatura comprimata Aa’ .5*982/3927=56.(o parte din armaturile de la partea inferioara a grinzii se ridica in zona reazamului.93 kNm>M=260.17=3917.05822*18*105(565-0. Se verifica daca armatura aomprimata Aa’ ajunge la curgere.1-2*M2/b*h02*Rc=1.17 mm2.Pentru aceasta se calculeaza momentul capabil corespunzator situatiei w=2*a’.5=901.6-0.28=264.8kNm<M=1029.2*104 N*mm Deoarece x < 2*a’.5*15*(93042.46 kNm Bara 1 (reazem dreapta) Se cunosc: -momentul de calcul:M=1029.1314.5=844.5)+1473*300*887.12 kNm -ζ=1.2 /350*10*0.ca in figura 6. -Aa2=b*h0*ζ*Rc/Ra=400*930*0.01m2 Se dispune armatura aleasa in sectiune.1-2*637.5=887.18 kNm.17 mm2.25*0. Se alege:Aa=3927*mm2 (8Φ25) Se dispune armature aleasa in sectiune.3 kNm =>x 2*a’ si σa’=Ra Succesiunea operatiilor este urmatoarea: -M1=Aa*Ra*ha=1473*300*887.8: s s s c d c a=42.75-42.0565=1.12*106/400*9302*15=o.25=943.05822) + +3156*350*105*0.5 mm -h0=h-a=1000-70=930 mm -A’=3Φ 25 (1473 mm2). ca in figura urmatoare: Momentul capabil al sectiunii este: Mcap=Aa*Ra*ha=982*300*899.5 mm.Pentru aceasta se calculeaza momentul capabil corespunzator situatiei x=2*a’.18*106 Nmm=392.25 mm . -M2=M-M1=1029.5*2945+97. Ma =2*b*a’*Rc*(h0 – a’)+Aa’*Ra*ha =2*0. -Aa=Aa1+Aa2=1473+2444.18=637.565m=565mm ° Aa’ – armatura din zona comprimata: Aa’=3.035=0.25 mm h0=h-a=1000-56.

8*103/400*957.unde: Aa-suma ariilor sectiunilor barelor drepte din zona intinsa.Sunt identificate urmatoarele tipuri de sectiuni: -sectiunea de tipul (D) de la reazemul din stanga al grinzii(unde armarea este realizata numai cu etrieri).409*1. Forta taietoare de calcul este in acest caz:Q=473. Calculul se face pentru jumatate din grinda principal si anume in sectiunile semnificative pentru dimensionare.5 mm h0-inaltimea utila:h0=h-a=1000-42.75122.1%.2* 0.25=1047.3 mm2 .1252/3.7 mm. Bara 1 (reazem stanga) Se cunosc: Rt-rezistenta la intindere a betonului:Rt=1.3 kNm.50=>nu este necesar calculul etrierilor.1% se ia pe=0.intersectate de fisura inclinata din sectiunea de verificare. Contributia fiecarei bare reprezinta un moment: Mcap(1Φ25)=1047. -sectiune de tipul (A) de langa stalpul central.10/0.98 kNm Calculul la forta taietoare urmareste in acest caz numai dimensionarea etrierilor.88/8=130. -sectiunea de tipul (B) careia ii corespunde o fisura inclinata care intersecteaza al doilea plan de armature inclinate. -sectiunea de tipul(C) din zona centrala a grinzii unde forta taietoare este mult mai mica decat in zonele de reazem.125.256% -procentul de armare transversala necesara corespunzator etrierilor: pc=Q2/3.5*1. -procentul de armare longitudinal:p=Aa/b*h0*100%.5=957. Daca Q 0.90<2.Observatie : In sectiune s-au indicat si barele ridicate la fata reazamului pentru preluarea fortei taietoare.88 kNm>M=1029.10/210*100%=0.Contributia acestor bare la preluarea momentelor incovoietoare in sectiunea de la fata reazemului este mica si se neglijeaza.5 mm. Se determina inaltimea zonei comprimate: x=Aa-Aa’/b*Ra/Rc=3927-1473/400*300/15=122. Daca pe<0.8kN Ordinea operatiilor este urmatoarea: Q=Q/b*h0*Rt=473. -se alege etrier Φ8 cu aria sectiunii unei ramuri:Ae=50.1% se verifica :si?ho= 100*0.10N/mm2 Ra-rezistenta de calcul al etrierelor:Ra=210 N/mm2 Ra-rezistenta de calcul a armaturii inclinate:Ra=300 N/mm2 a-acoperirea cu beton de calcul:a=42.5*100%=0. Daca Q>4=>se marestesectiunea de beton sau clasa betonului astfel ca Q 4.5 =>pe calculate anterior este correct. Fisurile inclinate se identifica prin sectiunile “piciorul fisurii” situate la partea inferioara a grinzii. Momentul capabil al sectiunii: Mcap=b*x*Rc*(h0-x/e)+Aa*Ra*h0=400*122.8*210=0.256*1.1=1.409%>pe min=0.256/0.2* p*Rt/Ra*100%= 1. Aa=982mm2 (2Φ25)=>p=982/400*957.7*15*(943.7/2)+1473*300*901.

25=943.5-166. Sectiunea A(armare cu etrieri si bare inclinate).2.8 mm Forta taietoare de calcul este in acest caz:Q=143.Forta taietoare ce urmeaza sa fie preluata de beton si etrieri este: Qeb=Q-Qi=Q-Aai*Rat*sinα.5.707=166. Se cunosc: -a~58.87*103/400*943.-se propane ηe=4 (numarul de brate vertical ale unui etrier0.6.14.Forta taietoare de calcul este :QA=640.1=0.98 mm.2=941. 0.141.se poate admite ca fisura inclinata cea mai periculoasa intersecteaza un singur plan de armatura inclinate (ipoteza acoperitoare).63 kN -rezulta Qeb=Q-Qi=640. Diametrele minime ale etrierelor si distantele maxime intre acestia se aleg pe baza regulilor detaliate in paragraful 4.aceasta fisura fiind cea in lungul careia se obtine capacitatea minima betonului si etrierelor. Se cunosc: -a~56. in care Aai reprezinta suma ariilor sectiunii barelor inclinate aflate intr-un plan inclinat cu unghiul α la axa grinzii. Astfel:ae 15*d=15*25=375 mm ae 300 mm }=>ae<300 mm ae 3/4*1000=750 mm -se stabileste:ae=100 mm=>Φ8/100.8*1.unde Aa(A)=3927 mm2 (8Φ 25) (barele de marca 4.87 kN -Q=Qeb/b*h0*Rt=473.50<Q<4 -p=Aa(A)/b*h0*100%.27 kN Se parcurge urmatoarele etape: -Q=Q/b*h0*Rt=143. Sectiunea C.calculul etrierilor se face pe schema aratata anterior la sectiunile cu armare transversal formata exclusive din etrieri.3/0.1=1.prin respectarea regulilor constructive curente privind distantele intre punctele de coborare a armaturilor inclinate de la fata reazemelor.25 mm -h0=h-a=1000-56.2 mm -h0=h-a=1000-58. -distanta intre etriere ae 100*ne*Ae/pe*b=100*4*50.75*1.8) =>p=3927/400*943.345<0. Ordinea operatiilor este urmatoarea: -se calculeaza Qi=Aai*Rat*sinα=982*0.27*103/400*041.50=>armature transversal se dispune constructiv.04% PREDIMENSIONAREA STALPILOR .8*300*0. -se stabileste ae=300 mm =>Φ8/300 Bara 1 (reazem dreapta).75*100%=1.75 mm Valorile fortelor taietoare de calcul se gasesc in diagram infasuratoare de forte taietoare din figura 5.6.63=473. In continuare.5kN In cazul grinzilor obisnuite din cladirile civile si industriale.409*400=122.

50*0. .Incarcarile aferente ale stalpului central provin: -din incarcarile planseului de acoperis:L*t*qα=9.50-0.00/2=587. TOTAL aprox =1695 kN Stalpul marginal Se aprecieaza ca dimensiunile stalpului sunt 500x500 [mm].20*6.1=0.50*4.1=28. -din greutatea proprie a grinzilor principale de acoperis:1/2*Gα~20 kN.00-0. -din greutatea proprie a stalpului la etajul 1: b*h*H*γb*1.00*2.87 kN.87 kN. -din greutatea proprie a elementelor secundare de acoperis: η*GEP=3/2*15.00/2=45. -din greutatea proprie a elementelor de inchidere: b*t*Htotal*ηgoluri*γbca*1. -din greutatea proprie a stalpului la parter: b*h*(H-hp)*γb*1.09)*25*1.8*8*1. -din greutatea proprie a elementelor secundare de acoperis:η*GEP=3*15=45 kN.20*25*1.Incarcarile aferente stalpului de colt provin: -din incarcarile planseului de acoperis:qα*L/2*t/2=2.1*t=4*0.75=148.00*6.00/2=74. -din greutatea propie a grinzilor secundare de la planseul peste parter: ηgs*bgs*(hgs-hp)γb*1.20-0. -din greutatea plamseului peste parter: q*t*L=21.85 kN.1*9.09 kN.EVALUAREA FORTELOR AXIALE IN STALPI Stalpul central Se aprecieaza initial ca dimensiunile stalpului sunt 600x600 [mm].00=1175.04 kN.60*(4.92 kN.07 kN.00=67.1*9. -din greutatea proprie a stalpului la parter: b*h(H-hp)*γb*1.00*9.775*6.1=0.1=54.58 kN.69 kN.5kN.09)*25*1.1*L/2=1*0.1=0. -din greutatea proprie a grinzilor principale de la planseul peste parter: ηgp*bgp*(hgp-hp)*γb*1.00*6.Incarcarile aferente stalpului marginal provin: -din incarcarile planseului de acoperis:qα*t*L/2=2. -din greutatea proprie a grinzilor principale de acoperis:η*Gα=1/2*40=20 kN. TOTAL: N aprox =925 kN/m Stalpul de colt Se aprecieaza ca dimensiunile stalpului sunt 500x500[mm].00=22.40*0.25*(0.2-0.65 kN.5*0.75*9.09)*25*1.1=0.09)*25*1. -din greutatea proprie a elementelor secundare de acoperis:η*GEP=6*15=90kN.5*(4.1=0. -din greutatea proprie a grinzilor principale de acoperis:η*Gα=1*40=40kN.60*0.5 kN.50*0.26 kN.09)*25*1.20*25*1. -din greutatea proprie a grinzilor principale de la planseul peste parter: ηgp*bgp*(hgp-hp)*γb*1.775*6.25*(0.00/2=37.1=0.1=41.40*(1. -din greutatea proprie a stalpului la etajul 1: b*h*H*γb*1.00-0. -din greutatea proprie a stalpului la etajul 1: b*h*H*γb*1. -din greutatea proprie a grinzilor secundare de la planseul peste parter: ηgp*bgs*(hgs-hp)*γb*1.00/2*6.00*9.50*4.1=28.75*6.00=90.28 kN.25 kN.4*(1.00=42.60*0.09)*25*1.50*0.1*6. -din incarcarile planseului peste parter: q*t*L/e=21.5*0.1=28.1=40.00*9.60*4.12 kN.20*25*1.1*t=2.1*L=1*0.1*6.

Fundatiile isolate sub stalpi se proiecteaza sub forma de bloc din beton simplu si cuzinet din beton armat.00/2=21.14 kN.00/2*9.Rc.eforturile de la baza stalpilor se transmit la teren in doua trepte. la stalpii centrali si 0.20*(6.Pentru a tine seama de efectul momentelor incovoietoare.40*(1. TOTAL: N~565 kN.3*13=380.58kN.5*0.respective printr-un transfer la baza cuzinetului pe talpa caruia se pot dezvolta presiuni pe care le poate suporta betonul simplu si apoi printr-un transfer la talpa blocului de beton simplu.ca efect al momentelor incovoietor.1=28.1*6.65)*L h/Lc 0.sub care se pot dezvolta presiuni pe care le poate suporta terenul.09)*25*1.mai dificil de realizat la stalpii monoliti.00-0.05 kN. -din greutatea proprie a grinzilor principale de la planseul peste parter: ηgp*bgp*(hgp-hp)*γb*1.00/2)*6.pentru a tine seama de ponderea diferita a momentelor in cazul celor doua categorii de stalpi.25*(0.Valorile echivalente ale rezistentelor la compresiune se iau:0.folosita tine cont de solicitarea la care este supus elemental de beton armat. Stalpii structurii sunt solicitati la compresiune excentrica. Sectiunile stalpilor rezulta astfel: -stalp central:b=h= N/η*Rc= 1695* /0.0. PREDIMENSIONAREA FUNDATIILOR IZOLATE SUB STALPI.de dimensiunea cea mai mica a sectiunii si de pozitia de turnare a elementului.1=67.01 mm=>500x500 -stalp de colt:b=h= N/η*Rc= 565*103/0.1*9.55.93 mm=>600x600 3 -stalp marginal:b=h= N/η*Rc= 925*10 /0.26 kN.07)*25*1.50-0.-din incarcarile planseului peste parter: q*t/2*D/2=21.la stalpii marginali si de colt.25 tgβ=h/l 2/3(recomandabil 1 tgα=H/L1 1 incarcarea gravitationala la nivelul talpii fundatiei se aproximeaza:Nf~1.1=0.stalpul de colt se va realiza cu aceleasi dimensiuni ca si stalpul marginal (5oox5oo).3*13=487.In faza preliminara a proiectului se aprecieaza dimensiunile necesare ale stalpilor pe baza unui calcul simplificat la compresiune centrica.00/2=45.1*L/2=1*0.3 *Rc.. (anexa C-“Rezistenta de calcul in elemente de beton armat”).de a intinde partial sectiunilor stalpilor.00/2+9. -din greutatea elementelor de inchidere: b*(t/2+D/2)*Htotal*ηgoluri*γbca*1.00/2=293.cu valori necunoscute in aceasta faza.1*t/2=2.775*6..pentru a tine seama de greutatea proprie a fundatiei si de neuniformitate distributiei presiunilor pe talpa fundatiei.4*13=570.8*8*1.1=0.se considera o rezistenta inferioara celei efective.40*0.5*0.62 mm=>400x400 Rezistenta de calcul.09)*25*1.4*Rc.5*(4.96 kN. Constructii constructive: H 400mm h 300mm Lc=(0. Pentru asigurarea unei rezemari cat mai buna a grinzilor de acoperis pe capatul stalpilor si pentru a evita realizarea in acest scop a unei console. -din greutatea proprie a stalpului la parter: b*h*(H-hp)*γb*1. . -din greutatea proprie a grinzilor secundare de la planseul peste parter: ηgs*bgs*(hgs-hp)*γb*1.2*N.In acest sistem.2-0.

Aceasta este sectiunea aflata imediat sub grinda planseului peste parter. -din conditia tgα=H/L1 1=>H=900mm.5mm=>Lc=1.48+870*0.. -din conditia tgβ=h/l 1=>400mm.care reprezinta sectiunea traansversala prin cladire.10 m.1755mm=>Lc=1.latura blocului de beton simplu se determina din relatia:L= Nf/pconv..26~870 kN Acoperirea cu beton de calcul se considera :α=α’=25=d/2~35mm.Se cunosc: -Rc-rezistenta la compresiune a betonului:Rc=13 N/mm2 (beton Bc 25) -Rα-rezistenta la intindere a otelului:Rα=300 N/mm (otel PC 25) -h0-inaltimea utila:h0=h-α=500-35=465 mm -eα-exentricitatea aditionala:eα=h/30 20mm=>eα=20mm -Mc-momentul corectat:Mc=M+N*ea=164. -Lc=(0.02=181.07/2-28. FUNDATIA STALPULUI CENTRAL -N=1695 kN=>Nf=1. M αf λf αf M . -L Nf/pconv=2034*103/0..50 m. La alcatuirea fundatiilor se vor respecta regulile de alcatuire constructiva prevazute in P10-86 [13]. DIMENSIONARE SI ARMAREA STALPILOR Armarea longitudinala Stalpii structurii sunt solicitati la compresiune excentrica.3/mm2. Pentru stalpul de coolt se adopta aceeasi fundatie ca si pentru stalpul marginal. -L Nf/pconv= 1110*103/0. -rezulta l=450mm si L1=600mm.astfel incat cota fundatiilor isolate sub stalpi va fi -1.48 kN Forta axiala corespunztoare este:N=925-54.30=1923..2*925=1110kN.70m.8mm=>L=2.Cunoscand din tema pconv=0.88 kNm.corespunzatoare momentului incovoietor maxim.0. Operatiile de dimensionarea ale elementelor fundatiilor celor trei tipuri de stalpi sunt prezentate in continuare intr-o maniera succinta.2*N=1.55.30=2603. Dimensiunile elementelor structurale rezultate din operatiile de predimensionare sunt indicate in polansa 1. -din conditia tgα=H/L1 1=>H=800mm -din conditia tgβ=h/l 1=>h=500mm FUNDATIA STALPULUI MARGINAL -N=925kN=>Nf=1. Stalpul marginal(500x500) Momentul incovoietor de calcul:M=164. -rezulta l=300 mm si L1=450 mm.O parte din aceste reguli sunt reproduse in chenarul din figura.Stalpii avand sectiunea si armarea constanta se dimensioneaza in sectiunea cea mai solicitata.2*1695=2034 kN.Asa cum se va vedea in continuare dimensionarea finala a structurii nu a impus modificarea dimensiunilor stabilite in faza de predimensionare.50m.65)*L= 1485.La stabilirea inaltimii blocului de beton simplu se tine seama si de adancimea minima de fundare.

Procentul total de armare trebuie sa fie mai mare de 32% p=Aa(total)/b*h*100% =>p=1256/500*500*100%=0.pentru a se obtine o carcasa de armaturi mai putin deformabila la manipulari si montaj. inaltimea zonei comprimate.rezulta din ecuatia de proiectie pe axa barei: X=N/b*Rc =>x=870*103/500*13=133.1*500*465/100=232.4 mm2 Rezulta ca armatura longitudinala nu este necesara.02 kNm Rezulta succesiv: X=N/b*Rc=1655*103/600*13=212.69~1655 kN.50%>0.9+1655*0. Se alege Aa=Aa’=628 mm2 Aria de armatura aleasa se dispune pe toate laturile.18 mm Aa=Aa’=235*106+1655*103*530/2-600*212. -p=Aa/b*h0*100%=0.10%:p=Aa/b*h0*100%=0.1*600*565/100=339mm2. Procentul total de armare trebuie sa fie mai mare de 0.Deoarece se considera cazul armarii simetrice Aα=Aα’ .1%=>Aa=0.85/2)/300*430=175.Se cunosc: -h0=h-α=600-35=565mm -hα=h0-a’=565-35=530 mm -eα=h/30 20mm=>eα=20mm -Mc=M+N*ea=201.18*13*(565-212.18/2)/300*530=-540.Dispozitia barelor in sectiunea transversala este prezentata in figura 7. Aria necesara de armatura rezulta din ecuatia de momente in raport cu axul armaturii intinse:Aα’=A’=Mc+N*ha/2-b*x*Rc*(h0-x/2)/Ra*ha => Aa’=Aa=181.32% . Forta axiala corespunzatoare este:N=1695-40. Acoperirea cu beton de calcul se considera:α=α’~25+d/2=35mm.x. Aria de armatura aleasa se dispune pe toate laturile.85*13*(465-133.47%>0. Se alege:Aa=Aa’=515mm2.9 kN.32% S-au adoptat armaturi mai groase decat cele strict rezultate din calcul.betonul simplu putand prelua solicitarea de compresiune excentrica.2.32% p=Aa(total)/b*h*100%=1709/600*600*100%=0.Dispozitia barelor in sectiunea transversala este prezentata in figura.85mm.conform STAS 10107/0-90 este 0.5 mm2. Stalpul central Momentul incovoietor de calcul:M=201.15 mm2 Procentul minim de armare pe fiecare latura a sectiunii.1% =>Aa=0.88*106+870*103*430/2-500*133.

1*500=281 mm Distantele maxime admise intre etriere: -distanta intre etriere pe latimea stalpului trebuie sa fie 15*d (d este diametrul minim al armaturii longitudinale):=>ae 15*=25*12=180 mm. -la stalpi din clasa C. Se urmareste aceeasi ordine a operatiilor ca la stalpul marginal: -n=1655*103/600*600*1. La elementele comprimate excentric.50 => nu este necesar calculu etrierilor Armatura transversala se dispune constructiv.corespunzatoare procentul minim de armare: ae 100*ne*Ae/pe*b=100*(2*50.3 mm2) si un etrier interior θ 6 (Ae=28.5*0.257<0.procentul de armare transversala trebuie sa fie 0.316<0.care conduce la cea mai mica distanta:ae=150 mm. Armatura transversala se dispune constructiv.12=0.5*0.1%.utilizata in calculul la forta taietoare se determina astfel: Rt’=Rt*(1+0.Armarea transversala Stalpul marginal(500x500) Se cunosc: -Rt-rezistenta la intindere a betonului:Rt=0.3)/0.27)=1. -Ra-rezistenta de calcul a armaturii:Ra=210 N/mm2 (otel OB37).Se alege un etrier perimetral θ 8 (Ae=50.1% -distanta intre etriere. -numarul de brate verticale ale unui etrier: {ηe=2 (pentru etrierul perimetral) {ηe=2 (pentru etrierul neperimetral) -procentul de armare transversala:pe=Ae*ηe/ae*b*100% 0.95*(1+0.41*28.[10] -Q=Q/b*h0*Rt=79.28*103/500*465*1. -numarul de brate verticale ale unui etrier: {ne=2 (pentru etrierul perimetral) {ne=1.12=0.Pe directia fiecarei laturi.3+1. Stalpul central (600x600) Forta taietoare de calcul este:Q=97.3 mm2)si un etrier interior θ 6 (Ae=28. Dicteaza deci conditia.35=>Rt’=0.54 kN.35)=1.3 mm2).54*103/600*565*1.procentul de armare transversala trebuie sa fie 0. =>η=870*103/500*500*13=0.rezistenta de calcul a betonului la intindere.Pe directia fiecarei laturi.12 N/mm2 -Q=Q/b*h0*Rt’=97.1% .50=>nu este necesar calculul etrierilor.din zona seismica F: ae 300 mm.078 N/mm2 Forta taietoare de calcul este:Q=79.Se alege un etrier perimetral θ 8 (Ae=50.95*(1+0.41 (pentru etrierul neperimetral) -procentul de armare transversala:pe=Ae*ηe/ae*b*100% 0.27 =>Rt’=0.28 kN Ordinea operatiilor este urmatoarea:[8].3 mm2).1%.078=0.5*n) unde η=N/b*h*Rc.95 N/mm2(beton Bc25).

5%. Distanta maxima intre etrieri pe latimea stalpului se stabilesc.dar cel mult 200 mm la stalpii din clasa A si cel mult 300 mm la cei din clasele B si C.Se admite armaerea cu numai 4 bare dispuse la colturile sectiunii.3)/0. -procentul minim de armare pe fiecare latura a sectiunii 0.din motive de asigurare a rigiditatii necesare la deplasari laterale sau din alte motive justificate. A-Zona curenta. Distanta libera minima intre bare:50 mm. In cazurile cand.T.cruce) trebuie sa fie multiplu de 50 mm. Diametrele minime:12 mm pentru bare din PC 52 sau PC 60 si 14 mm pentru bare din OB 37. Dimensiunilor laturilor sectiunilor la stalpii cu sectiunea dreptunghiulara sau de alte forme ortogonale (L.1.la fiecare nivel). procentele totale de armare pot fi reduse cu 20% fata de cele minime date in tabelul 7.10% . Clase de stalpi. -la stalpi de clasa C.la stalpi avand laturile sectiunii 400 mm. Armaturile longitudinale.conform tabelului 7. Dicteaza deci conditia(ii) .sectiunea de beton a stalpilor este majorata fata de cea impusa de dimensionarea la compresiune excentrica. -procentele totale de armare minime. Procentul total de armare longitudinala p: p=Aa(total)/b*h*100% si procentele de armare pe fiecare latura trebuie sa se inscrie in urmatoarele limite: -procentul total de armare trebuia sa nu fie.mai mare de 2.In acest paragraf se prezinta.la extremitatea inferioara a stalpului. astfel incat armatura longitudinala rezulta dimensionata constructiv.numai prevederile specifice stalpilor neparticipanti la structuri seismice(stalpilor di clasa C).1*600=262mm Distantele maxime admise intre etriere: -distanta intre etiere pe inaltimea stalpului trebuie sa fie 15*d (d este diametrul minim al armaturii longitudinale):=>ae 15*d=15*12=180 mm.20%. care conduce la cea mai mica distanta:ae=150 mm. Sectiunea de beton.la fiecare nivel separat pentru: -zona curenta a stalpului. Prevederi constructive pentru stalpi.-distanta intre etriere ae 100*η*Ae/pe*b=100*(2*50.3+2*28.2.Distanta maxima intre etrieri:15*d (d-diametrul minim al armaturilor longitudinale). -zonele cu etrieri indesiti la una sau la ambele extremitati. B-Zona cu etrieri indesiti.05).Indesirea etrierilor rezulta necesara la stalpii neparticipanti la structuriantiseismice in zonele de innadire a barelor longitudinale (de regula. Armaturile transversale.Distanta maxima intre axele barelor:250 mm.din zona seismica F:ae 300 mm.de regula.Diametrele maxime recomandate:28 mm pentru stalpii din beton cu agregate obisnuite.pentru imbunatatirea conditiilor de transmitere a . Prevederele prezentului paragraf se refera la stalpi cu eforturi axiale semnificative(η=N/b*h*Rc 0.Dimensiunile minime:250mm pentru stalpi monoliti si 200 mm pentru cei prefabricati cu solicitari reduse.cu conditia ca procentul de armare pe fiecare latura sa nu scada sub 0.

cu trei bare pe latura.Se admite ca barele longitudinale sa fie legate din doua in doua colturi de etrier sau de agrafa daca distanta intre doua ramuri consecutive ale acestora este 200 mm. -la stalpii din clasa C se prevad etrieri neperimetrali in cazurile cand au peste 3 bare longitudinale pe latura.fiecare bara longitudinala. Procentul de armare transversala pe directia unei laturi b a sectiunii stalpului se calculeaza cu relatia: pe=Ae*ηe/ae*b*100%.Valoarea presiunii conventionale de calcul corespunzatoare acestui strat este:pconv=300 kPa. -ae-disrtanta intr etriere pe latimea stalpului.Pentru stalpii di clasela A si B .iar stratul de fundare este constituit din nisip prafos cu indesare medie.daca marimea laturii mari a sectiunii 400 mm. Fundatia stalpului central.50 m fata de cota 0.10%. Procentul de armare transversala. DIMENSIONAREA FUNDATIILOR In prezentul capitol se exemplifica calculuyl si dimensionarea fundatiilor corespunzartoare stalpilor cadrului transversal din axul L.la stalpii din clasa C trebuie sa fie 0.00 care este cota pardoselii finite a parterului. C-Inaltimile zonelor cu etrieri indesiti. Pentru stalpii din clasa C. D-distantele intre etrierii indesiti vor respecta conditiile:ae 8*d (d-diametrul minim al armaturii longitudinale).daca marimea laturii mari a sectiunii este .ae h/5 (h-dimensiunea laturii marii a sectiunii stalpului) si ae 100 mm.La stalpii neparticipanti la strucrturi antiseismice se admite sa se prevada numai etrieri perimetrali in afara zonelor plastice potentiale. Stalpul central are sectiunea de 600x600.ale carui eforturi sectionale au fost determinate in capitolul 5.Dimensiunile cuzinetului si ale blocului de beton simplu se cunosc din faza de predimensionare. Necesitatea utilizarii etrierilor neperimetrali se stabileste tinand seama de urmatoarele: -de regula.cu exceptia diamtrului etrierilor perimetrali ai stalpilor din grupa A care sa fie cel putin 8 mm. Cota de fundare este -1.etrierii se indesesc pa latimea lungimii de suprapunere (ls=40*d).trebuie sa fie legata de un colt de etrier sau de agrafa. Dimensionarea blocului de beton simplu.in care: -Ae-aria sectiunii unei ramuri de etrier.pe laturile cu marimea 400 mm. . -η2-numarul de ramuri de etrieri intersectate de un plan paralel cu latura b.pe. care nu fac obiectul acestui proiect indesirea etrierilor se face conform STAS 10107/0-90.eforturilor intre barele care se innadesc si preluarea solicitarilor transversale generate de necoaxilitatea lor.5 kN.400 mm si cand au peste 4 bare longitudinale pe latura.dar cel putin 6 mm. Diametrul minim al etrierilor trebuie sa fie mai mari decat ¼ din diametrul maxim al armaturilorc longitudinale.pe directia fiecarei laturi.iar la baza se actioneaza o forta axiala de calcul N=1695 kN si un moment incovoietor M=118.

5*25~34 kN. Gf=1.12/2.incarcarea axiala de calcul transmisa de stalp si provenita din gruparea fundamentala. Gf –greutatea proprie de calcul a fundatiei si a pqamantului de umplutura.5)=245. Incarcarea totala transmisa blocului de beton simplu este: Ne=N+Gc=1695+34=1729 kN Excentricitatea corespunzatoare acestei incarcari este: e1=Mc/Nc=M+Q+h/Nc=167.70*(1 6*0.rezultat din incarcarile de calcul din gruparea fundamentala.la solicitarile excentrice dupa o directie.Cosiderand coeficientul de incarcare η=1.096/1.5 N/mm2 {σ2=473. W.3 kN.2=1958/2. Presiunea medie efectiva pe teren rezulta: p1.50*20=262.2kN/m2=340.4 kN/m2>0 Avand in vedere ca nu apar eforturi unitare de intindere intre cuzinet si blocul de beton simplu.2 si greutatea volumica medie normala a betonului din fundatie si a umpluturii γ=20 kN/m3.2*pconv=360 kPa {p2=pefmin=196.96kN/m2~197 kPa>0 Conditia de nedepasire a presiunilor convetionale de calcul.este indeplinita si in consecinta dimensiunile impuse blocului de fundatie corespund.L fiind dimensiunea pe directia de actiune a momentului incovoietor. M-momentul de incovoiere la nivelul fundatiei. Relatiile de verificare.2=1729/1.iar B dimensiunea pe directia normala.5+97.44 kN~263 kN Incarcarea totala transmisa pe teren rezulta: Mf=N+Gf=1695+263=1958kN. Greutatea cuzinetului este: Gc=η*b*b*h*γbeton=1. Armarea cuzinetului .nu se efectueaza calculul armaturii de ancoraj. Valorile extreme ale tensiunilor (presiunilor) la nivelul talpii cuzinetului se calculeaza astfel: p1.modulul de rezistenta in directia solicitarii Mf(W=L2*B/6) e-excentricitatea in directia solicitarii Mf(e=Mf/N+Gf).096m. Dimensionarea cuzinetului.dispunandu-se constructiv cate 2 bare Φ 10 pe fiecare directie.8+0.2*pconv {p2=pefmax 0(recomandabil) pef=p1+p2/2=N+Gf/S=N+Gf/L*B pconv S-suprafata talpii fundatiei. N.54*(0.2*2.50*(1 6*0.70*2.50*1.se calculeaza greutatea proprie a fundatiei.2*1.70*1.27/1729=0.50*0.7)=> {p1=pefmax=340.07 N/mm2<Rc=6.pentru dimensiunile fundatiei sunt: p12=N+Gf/S Mf/W=N+Gf/L*B(1 6*e/L)=>{p1=pefmax 1. Momentul incovoietor la nivelul talpii fundatiei: Mf=M+Q*(H+h)=118.50)=> {σ1=1063.5 kN/m2=1.70*2.2 kPa<1.50*1.

5 kN/m2 => {M1=1.fara greutatea proprie a cuzinetului Gc .iar la basa se actioneaza o forta axiala de calcul N=925 kN si un moment incovoietor M=96 kNm.60)=91.Cele patru console se considera incastrate in sectiunile de la marginea stalpului.05% Aria de armatura pe directia y este: Aay=M2/0..875*hoy*Ra=91.61*106/0.115%>pmin%=0.50*(1 6*0..00*1.2*2.50-0. p0=461+1.momentele incovoietoare.097 m p1..delimitate de conturul fundatiei si de patru drepte.250=6.duse din colturile sectiunii stalpuluyi.procentul de armare rezulta: p%=785/455*1500*100%=0.Se aleg 10 bare Φ 10 cu aria Aa=785 mm2.16 bare.15%>pmin%=0.50*0.cu ajutorul carora se calculeaza armatura din talpa fundatiei dupa cele doua directii.ly-distantele de la sectiunile de calcul pana la marginea cuzinetului..250=6.sub un stalp cu sectiune patrata solicitat la sarcini excentrice dupa o directie.27/1695=0.Dimensiunile cuzinetului si ale blocului de beton simplu se cunosc din faza de predimensionare.care includ cu laturile acestuia unghiuri de 45o.2 si greutatea volumica medie normala a betonului din fundatie si a umpluturii γ=20 kN/m3. Dimensionarea blocului de beton simplu.9 kNm {M2=754*0.5)-0.Pentru determinarea armaturii din talpa cuzinetului se recalculeaza presiunile..16 bare. Pentru cuzinetul de forma patrata.Procentul de armare rezulta: p%=1021/460*1500*100%~0.05% Fundatia stalpului marginal Stalpul marginal are sectiunea de 500x500.875*460*300=1001 mm2 Numarule de bare in directia x rezulta:ηx=1500/100.considerand ca reactiune.Talpa cuzinetului se descompune in patru console.453/6*(1046+870.452/6*(2*1046+870.097/1.452/6*(2*1.875*h0x*Ra=120.875*455*300=767mm2 Numarul de bare in directia y rezulta:ηy=1500/100.50*20=144 kN. .21695/1..50+0..50*1.45/1. Cunoscand η=1.00*2.se pot determina cu formulele de mai jos: {M1=Bc*lx2/6*(2*p1+p0)-lx3*(p1+p0) {M2=pmed*ly2/6*(2*Bc+b) in care: -lx. -pmed=p1+p2/2=N/Bc2 -p0=p2+Bc-lx/Bc*(p1-p2) Asadar: pmed=1046+461/2~754 kN/m2.se calculeaza greutatea proprie a fundatiei: Gf=1.momentele incovoietoare date de reactiunile terenului calculandu-se in aceste sectiuni.. Se aleg 13 bare Φ 10 cu aria Aa=1021 mm2.5)=120. obtinandu-se: e1=Mc/Nc=167.50*(1046-461)~870.50)=>{p1=1046 kN/m2 {p2=461 kN/m2 Pentru calculul armaturii din cuzinet se incarca talpa cuzinetului cu diagrama de presiuni pe teren provenita din incarcarile exterioare.6 kNm Inaltimile utile ale sectiunii de beton a cuzinetului rezulta: h0x=h-a-d/2=500-35-10/2=460 mm h0y=h-a-d/2=500-40-10/2=455 mm Aria de armatura pe directia x este: Aax=M1/0.9*106/0.

00*2.28*0.2=1069/2.10*1.135/1.138/1. Valorile extreme ale tensiunilor (presiunilor) la nivelul talpii cuzinetului se calculeaza astfel: p1.dimensiune ce verifica.3 kPa<1.2*1.5N/mm2 {σ2=205kN/m2>0 (beton Bc 10) Avand in vedere ca nu apar eforturi unitare de intindere intre cuzinet si blocul de beton simplu.10*1. Pentru determinarea armaturii din talpa cuzinetului se recalculeaza presiunile.9kN/m2~115kPa>0 Conditiile nefiind verificate se maresc laturile blocului de beton simplu de la 2.19/2. Relatiile de verificare.la solicitarile excentrice dupa o directie.10*0. Valorile presiunilor efective pe teren la extremitatile fundatiei rezulta: p1.138 m p1.1).10*(1 6*0.5 kN Incarcarea totala transmisa blocului de beton simplu este: Nc=N+Gc=925+14.4)=199 kN.Incarcarea totala transmisa pe teren rezulta: Nf=N*Gf=925+144=1069 kN Momentul incovoietor la nivelul talpii fundatiei: Mf=M+Q*(H+h)=96+79.pentru dimensiunile fundatiei sunt cele din relatiile (8. Armarea cuzinetului.19/2.4 kPa>0 Conditia de nedepasire a presiunilor conventionale de calcul.2kN/m2=267.3)si(8.10)=>{p1=1340 kN/m2 {p2=189 kN/m2 Calculul momentelor incovoietoare care apar in cuzinet. p1. Dimensiunile cuzinetului.fara greutatea proprie a cuzinetului Gc.135 m.5~940 kN Excentricitatea corespunzatoare acestei incarcari este: e=M+Q*h/Nc=96+79. p0=189+1.1).19 m.20)=> {p1=pefmax=335.nu se efectueaza calculul armaturii de ancoraj.302/1.00*2.6 kPa<1.2=925/1.10)=> {σ1=1349kN/m2=1.10*(1 6*0.4) Asadar:pmed=1340+189/2=765 kN/m2.2=1069/2.dispunandu-se constructive cate 2 bare Φ 10 pe fiacare directive.0)=> {p1=pefmax=419.4/940=127.20 m.este indeplinita si in consecinta dimensiunile impuse blocului de fundatie corespund.2*pconv=360 kPa {p2=pefmin=114.obtinandu-se: e=M+Q*h/N=127.20*(1 6*0.00=267.4*25~14. Greutatea cuzinetului este:Gc=η*b*b*h*γbeton=1.10*0.00 m pana la 2.7/940=0.10*(1340-189)=1026 kN/m2 .7/925=0.35N/m2<Rc=6.9+0.datorita reactiunii blocului de beton simplu se efectueaza utilizand relatiile (8.(8.2=940/1.2*pconv=360kPa {p2=pefmin=106.28*(0.20*2.00*(1 6*0.6kN/m2=419.2 kPa 300 kPa Excentricitatea incarcarii este: e=Mf/Nf=199/1079=0.10*1. Presiunea medie efectiva pe teren rezulta: Pefmed=1069/2.

.5*106/0.cu satisfacerea urmatoarelor valori ale raportului Lc/L.Distanta maxima dintre bare este 25 cm.25.55.Clasa betonului din blocul de fundatie trebuie sa fie cel putin Bc 3.2500=5. -Li-deschiderea in consola a blocului de fundatie sau a unei drepte.10*0.astfel alese incat sa se asigure o repartitie corespunzatoare a presiunilor pe teren.nu mai este necesara verificarea la forta taietoare..875*hox*Ra=50. Inaltimea H a fundatiei trebuie aleasa in asa fel incat sa se asigure o rigiditate suficienta a fundatiei in raport cu terenul de fundare.14%>pmin%=0.Procentul de armare rezulta: p%=393/355*1100*100%=0.0.O parte din ele se detaliaza in continuare odata cu prezentarea altora.are valoarea 0...iar procentul minim de armare.875*360*300=534 mm2.10+0..05%..in cazul cand cuzinetul nu este ancorat in bloc sic el putin Bc 7. Aria de armature pe directia y este: Aay=M2/0.0.875*335*300=333 mm2.pe fiecare directive. . Prevederi constructive.. Daca tgβ=h/l 1.. Numarul de bare in directia x rezulta:ηx=1100/100.303/6*(1340+1026)=50.Se aleg 5 bare Φ 10 cu aria Aa=393 mm2.3 trepte.Cuzinetul se armeaza la partea inferioara cu o plasa alcatuita din bare dispuse parallel cu laturile pe cele doua directii.302/6*(2*1340+1026)-0..875*hoy*Ra=31*106/0.Daca blocul este format din doua sau trei trepte inaltimile fiecarei trepte vor fii de cel putin 300 mm. Betonul utilizat in cuzinet trebuie sa aiba clasa minim Bc 7.50)=31 kNm Inaltimile utile ale sectiunii de beton a cuzinetului rezulta: hox=h-a-d/2=400-35-10/2=360 mm hoy=h-a-d/2=400-40-10/2=355 mm Aria de armatura pe directia x este: Aax=M1/0..1: tgα=Hi/Li (tgα)min -Hi-inaltimea blocului de fundatie sau a unei trepte.05%.respective Bc/B: -Lo/L=0.{M1=1..11 bare.5 kNm =>{M2=765*0.50 pentru blocul cu 2-3 trepte..care nu va fii mai mica de 300 mm trebuie sa satisfaca conditiile: tgβ=h/l>2/3 h/Lc>0. Numarul de bare in directia y rezulta:ηy=1100/100. Inaltimea h a cuzinetului.cand este ancorat.40.5 si pana la clasa betonului din stalp.5.Se aleg 7 bare Φ 10 cu aria Aa=550 mm2.pentru a putea considera repartizarea plan liniara a presiunilor effective pe teren. Dimensiunile in plan ale cuzinetului (Lc. Inaltimea totala H a blocului de fundatie cu o singura treapta va fi de cel putin 400 mm.65 pentru blocul cu o singura treapta -Lc/L=0.Aceasta rigiditate se asigura prin respectarea valorilor minime pentru tgα din tabelul 8.Bc) se aleg pe considerente economice. Blocul de beton simplu poate fii alcatuit din 1.302/6*(2*1.10%>pmin%=0.Procentul de armare rezulta: p%=550/360*1100*100%=0.5.05 %..250=5.11. Cele mai importante prevederi constructive pentru alcatuirea fundatiilor izolate sub stalpi au fost prezentate ..

Armaturile de ancorare se dimensioneaza considerand sectiunea de la baza cuzinetului ca fiind o sectiune din beton armat solicitata la compresiune excentrica si introducand in calcul rezistentele de calcul ale betonului simplu din blocul de fundatie.referat. Powered by http://www. Daca insa zona activa rezulta intre 70.ro/ cel mai tare site cu referate ..apar eforturi unitare de intindere intre cuzinet si blocul de fundatie.dar zona activa a talpii cuzinetului reprezinta cel putin 80% din aria totala a acesteia.acesta va fii ancorat in blocul de beton simplu prin armaturi capabile sa preia rezultanta eforturilor unitare de intindere.80% din aria totala a talpii cuzinetului..In cazul in care din unele ipoteze de incarcare.calculul armaturii de ancorare a cuzinetului in blocul de beton simplu nu este necesar.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful