C M Y K

Anul V, nr. 293 7 - 13 decembrie 2006 8 pagini - preþ: 1,6 RON

Sãptãmânal teologic, bisericesc ºi de atitudine al Episcopiei Argeºului ºi Muscelului

Comoara cea sfântã de la Curtea de Argeº
pag. 6
Interviu cu Pãrintele prof. univ. dr. Ion Popescu, decanul Facultãþii de Teologie din Piteºti

Sfântul Nicolae, cel mai iubit sfânt din lume!
Sã fii cel mai iubit dintre pãmânteni, cum a zis Marin Preda, nu este o treabã deloc uºoarã, darãmite a fi cel mai iubit sfânt din lume, cred cã nu este mai puþin uºor, ci dimpotrivã. Tot m-am întrebat, cum de a ajuns Sfântul Nicolae celebru? ªi tot gândind aºa a început sã ne fie drag ºi sã avem bucurie în inimã, atunci când îi pomenim numele. Iar azi, când se prãznuieºte ziua lui cea scumpã, Sfântul Nicolae mi-a desluºit mintea ºi înþelesul numelui de Nicolae. În limba greacã, numele sfântului se compune din douã cuvinte nicos (luptãtor, învingãtor) ºi laos (popor), ceea ce ar însemna, dupã cum singuri vedeþi: învingãtor de popoare! Cine poartã în plenitudine acest nume din veac? Chiar Iisus Hristos! ªi iatã cã Sfântul Nicolae este copilul lui Dumnezeu al cãrui nume, prin vrerea lui Iisus Hristos, este cunoscut pânã la marginile lumii. Când spun aceasta, am în vedere faptul cã toate neamurile lumii prãznuiesc în luna decembrie, luna cadourilor! Ce sã însemne aceasta dacã nu chiar recunoaºterea mondialã a Sfântului Nicolae? Iatã, spre marea noastrã bucurie, Sfântul Nicolae (†340) a biruit veacurile, prin darul lui Dumnezeu, fãcând mari ºi multe minuni pânã azi ºi pânã în veac, atât cât vom fi pe acest pãmânt. Cred cã fiecare dintre noi, dacã s-a rugat doar un pic, a primit imediat ajutorul lui efectiv. Nu pot sã nu spun ºi de data aceasta minunea pe care eu însumi am vãzut-o la Mãnãstirea Sinaia, prin anul 1980, deci acum 26 de ani. Restauram biserica mãnãstirii ºi schela închiriatã de la Primãria oraºului costa 13.500 lei grei ºi mi s-a impus s-o achitãm rapid, cã altfel vor fi penalizãri. Nu aveam nimic în tolbã, era aproape Crãciunul, de mâncare nu era ºi mai aveam ºi aceastã belea. Cuprins de jale mare, m-am dus în bisericã ºi îndreptându-mã spre icoana Sfântului Nicolae (donatã de Carol I, regele românilor, mãnãstirii, el primindu-o de la þarul Rusiei în dar!), i-am zis, precum auziþi: Sfinte Nicolae, tu nu vezi ce necazuri avem? Tu stai aici în bisericã, ai icoanã scumpã, candela îþi lumineazã faþa, cãldurã este, iar noi n-avem de mâncare ºi pe deasupra Primãria nu ne iartã de datorie! Vezi, cautã ºi tu acolo în traistã ºi dã-ne barem praful care a mai rãmas din darurile date altora. M-am mai uitat o datã în ochii Sfântului Nicolae ºi dintr-odatã m-a apucat o sfialã de-mi pocnea obrazul de ruºine, gândindu-mã cã n-am fãcut o rugãciune sfântului, ci un reproº. ªi aºa am ieºit grabnic din bisericã sã nu mã trezesc cu vreo palmã din partea sfântului, zicându-mi, fãrã ocoliºuri cã halal sã-mi fie de aºa rugãciune. A doua zi sã vezi minunea, cei 13.500 de lei Iar o altã fatã, Andreea Sima, din clasa a XI-a, a mãrturisit: „Aflând cã Moº Nicolae este de fapt Sfântul Nicolae, am încercat sã învãþ din mers cum sã trãiesc aceastã sfântã zi. Am învãþat sã-l las pe Sfântul Nicolae sã intre în viaþa mea. Aceasta ºi pentru cã el are un dar pentru toþi, copii, pãrinþi, bunici, strãbunici, pentru toatã familia. Pentru aceasta toþi oamenii trebuie sã-ºi cureþe nu numai cizmuliþele, ci mai ales sufletul care trebuie gãtite, primenite pentru a strãluci. Darul lui Moº Nicolae este în primul rând o razã de speranþã, de bucurie ºi mai ales de credinþã în Dumnezeu.” Iatã ce prunci minunaþi are dumbrava cu flori a Argeºului ºi Muscelului. Aº dori sã reamintesc cã Dumnezeu, prin Sfinþii Sãi, ajutã grabnic doar celor în stãri absolut de limitã, adicã atunci când noi nu mai putem face nimic cu puterile noastre slãbãnoage. Strigãtul la Dumnezeu este auzit ºi minunea se sãvârºeºte. Este, aºadar, necesarã legãtura de inimã între om ºi Dumnezeu. Dar, Doamne, câþi dintre noi nu am primit semnul minunii lui Dumnezeu? Dacã le-am scrie fiecare

Poruncile, fericirile ºi drepturile omului
pag. 3

Vizitaþi noua paginã de

INTERNET
a sãptãmânalului nostru:

www.eparhiaargesului.ro/ argesulortodoxwebsite
Icoane din România

s-au adunat pânã la ora douã, dupã masã. De la Bucureºti, au venit zece mii de lei, de la persoane diferite. Când i-am întrebat cum de au trimis la Mãnãstirea Sinaia ajutorul, mi-au spus, spre uimirea mea, cã noaptea le-a apãrut în vis Sfântul Nicolae ºi le-a spus sã trimitã ajutor grabnic la mãnãstirea Sinaia! Am rãmas uimit de ajutorul imediat, chiar dacã rugãciunea lui Calinic a fost cât un bob de mic. Pãrintele Diacon Florin Iordache, fãcând un sondaj printre copiii mai mari sau mai mici, care îl aºteaptã pe Moº Nicolae, publicat în Argeºul Ortodox mi-a adus o mare bucurie ºi mulþumesc sfinþiei sale, cât ºi pruncilor care au rãspuns aºa de frumos. Nu pot sã nu redau aici cele spus de Andreea Ciobotea (grupã pregãtitoare): „Eu ºtiu o poveste cu o minune pe care a fãcut-o Moº Nicolae. Au fost odatã un moº ºi o babã. ªi într-un an ei nu au mai avut bani sã meargã la bisericã ºi sã aducã mâncare pentru sãraci de ziua Sfântului Nicolae. Atunci baba a spus sã ia covorul din casã ºi sã meargã cu el la târg spre a cere pe el cinci galbeni. De toþi banii apoi sã cumpere bunãtãþi ºi sã le aducã acasã pentru a le împãrþi la bisericã. Pe drum, moºul s-a întâlnit cu un om bãtrân, mai bãtrân decât el, cu o barbã mare ºi albã ºi cu pãrul alb. Bãtrânul i-a zis cã vrea sã cumpere covorul, iar atunci moºul a cerut cinci galbeni ºi a mers la târg sã facã cumpãrãturile. Bãtrânul, între timp, a mers la babã ºi i-a înapoiat covorul. Moºul a venit acasã cu ceea ce cumpãrase. Când au pus laolaltã cumpãrãturile ºi covorul, au rãmas foarte miraþi. Dupã ce au povestit amândoi ce se întâmplase, ºi-au dat seama cã bãtrânul acela semãna foarte mult cu Sfântul Nicolae din icoana pe care o aveau la ei acasã”.

Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Curtea de Argeº

ar fi o bucurie pentru cei care vor veni dupã noi! Ar fi o speranþã! Deci, fiecare la scris minunile de care ne-a învrednicit Dumnezeu! Doamne, binecuvânteazã-ne pe toþi, iar azi, îndeosebi, pe cei care poartã numele Sfântului Nicolae! Tuturor, mulþi ºi buni ani cu sãnãtate ºi pace!

Episcop al Argeºului ºi Muscelului

Icoana Sfântului Ierarh Spiridon, Biserica „Sfântul Spiridon” din Iaºi
Istoria icoanei: icoana Sfântului Ierarh Spiridon, minunatã realizare artisticã, cu o splendidã ferecãturã din argint, a intrat în conºtiinþa enoriaºilor ca fãcãtoare de minuni. Este opera lui Matei Dunaevschi din

Liov ºi a fost pictatã în anul 1757, în stil bizantin. La biserica refãcutã în 1804, dupã devastatorul cutremur din 1802, slujesc astãzi pãrintele paroh Marian Timofte ºi directorul Radio Trinitas, binecunoscutul pãrinte Ciprian Apetrei. Adresa: bulevardul Independenþei

nr.1, aproape de Piaþa Unirii din Iaºi (ca ºi biserica omonimã din Bucureºti). Ctitor/Fondator: boierul ªtefan Bosie între 1747 ºi 1752. Hram: „Sfântul Ierarh Spiridon Fãcãtorul de minuni” (12 decembrie).

Ascultaþi

Radio Trinitas (95,3 FM)

Tatãl sãu. 266). realizatã spre naturã. pentru cã. iar omul resimte la nivel adânc aceastã crizã. pag. Gherasim Timuº cu prilejul examenelor din anul ºcoala 1906-1907 la ªcoala de cântãreþi bisericeºti a societãþii clerului argeºean Frãþia de Marin Preotescu ºi Zmeu Ioan. prin ce dramã trece bietul om ºi restul familiei. având pe tatãl sãu Emanuil (sau Manolache).R. Bucureºti. care nu este intimidat de termenul „Big Bang”. Catedrala Episcopalã din Curtea de Argeº (1886-1894) ºi Catedrala Mitropolitanã din Bucureºti (aici stând doar timp de ºapte luni. tehnica nu este responsabilã doar de închiderea noastrã. protopsaltul Episcopiei Argeºului (1860-1922) Ioan Zmeu s-a nãscut la Botoºani la 30 ianuarie 1860 dintr-o familie cu mare tradiþie de stranã. op. s-ar putea sã ajungã ºi ei marfã pentru „Megamarketul” IAD. Ionescu. studiul astronomiei ºi implicit al cosmologiei efectuat în prezent poate oferi o satisfacþie enormã ºi o continuã fascinaþie exercitatã de lucrarea mâinilor lui Dumnezeu. În acelaºi timp. mai rãu. Extract din teoria musicei eclesiastice pentru usul ºcoalelor de cântãreþi din þarã. pe de altã parte. similarã imaginilor redate de faimosul telescop Hubble sau de sondele spaþiale. Bucureºti. De ceva vreme au apãrut acele emisiuni care promoveazã „spãlarea rufelor în public”.) ocupând în Bucureºti 7 luni postul de cântãreþ al II-lea la Mitropolie. care nu este afectatã de numeroasele erori ºi disfuncþii întâlnite la orice pas. de „bãlãcãrealã”. Dupã cele ºapte luni de zile petrecute la Bucureºti având chiar ºi funcþia temporarã de director de ºcoalã. o adevãratã afacere. (. ºcoalã unde predã timp de 4 ani (din 1882 pânã în anul 1886). în lumina ºocantã a modernelor blitzuri. Ioan Zmeu. Existã o plãcere. e hotãrârea ºi problema lor.. ºi nu numai. Conºtiinþa umanã ajunge sã fie dublatã de una virtualã. Pentru un adevãrat teolog. 1280 (folio 13). atunci când ochiul tehnologiei spaþiale ne deschide spre cosmos. „ignoranþa naºte rãutate”.) demisionând din postul de protopsalt la Episcopia de Argeºiu (. Catavasierul muzical. op. Ionescu. interes sau de senzaþional pentru ceilalþi care aflã din ziare. trebuie însã sã ne ferim de cel care rãmâne cantonat în peºtera sufletului sãu întunecat.R. sentimentele ºi. cum te-ai certat cu vecinul sau cum þi-a murit pisica lovitã de un automobil condus de un oarecare. putem recunoaºte pe omul care reuºeºte sã se înalþe deasupra condiþiilor sale banale de zi cu zi ºi acceseazã sferele superioare prin seninãtatea ºi detaºarea sa suveranã. Aceºtia uneori nu descoperã nimic. pag. astãzi întâlnim acest fenomen sub forma retragerii în compania obiectelor tehnice sau în lumea conceptelor. Un lucru ºi mai grav de atât este cã realizatorii emisiunii trãiesc. zâmbetele. Ioan Zmeu a activat în mai multe strane ale mai multor biserici. 4653. Bucureºti. 1903. S-au creat adevãrate „hypermarketuri” de suflete care suferã sau se bucurã..XIX-XX Ioan Zmeu. mare protopsalt ºi compozitor de muzicã bisericeascã. Dar cum pe King l-au împuºcat rasiºtii dupã ce a spus celebrele cuvinte. sincer. Codruþ-Dumitru SCURTU În urma sa. eºti prins în tot felul de evenimente care mai de care mai complicate. spre cosmos. Piteºti. ucenic în strana respectivei biserici. Însã cel mai rãu este cã ne place nouã celorlalþi sã vedem fãrã sã ne gândim câtuºi de puþin cã am putea fi în locul „trãdaþilor” sau al „trãdãtorilor”. Utrenier ºi liturghier care cuprinde cele mai frumoase ºi alese cântãri ale celor mai mulþi autori bisericeºti. Din activitatea de mare dascãl de psaltichie amintim în cele ce urmeazã. Talentat compozitor ºi interpret de excepþie al psaltichiei. acum situatã în biblioteca U. Dacã vor ajunge acolo sau nu. Majoritatea bolilor sufleteºti provin din închiderea ºi retragerea treptatã din lumea realã. Dupã activitatea prestatã la Râmnic. proprie camerei de luat vederi ºi a benzii înregistratoare. Numai aºa ne putem simþi liberi ºi fericiþi. vecinul. când vãd aºa ceva. Modul în care se desãvârºeºte în cântarea bisericeascã este datorat (precum aceeaºi sursã susþine concis) vizitelor pe care le face în orientul ortodox ºi anume mai exact în Constantinopol. sunt plãtiþi ºi se îmbogãþesc pe lacrimile ºi durerea bieþilor inconºtienþi care apeleazã la aceºti „cioclii” care le „înmormânteazã” familia. deci spre Dumnezeu. Omul este fiinþa care are în el însuºi aceastã poartã deschisã spre infinit. Ioan Zmeu a revenit la Curtea de Argeº. secretar la consistoriu ºi profesor de muzicã bisericeascã la ªcoala de cântãreþi” (apud Gh. nu numai vecinii. ci prin ieºirea din limitele noastre înguste. Ar trebui totuºi sã fim oameni ºi sã ne gândim prin ce coºmar. ci faptul cã în loc sã vedem la TV ce trebuie vãzut. are ºi o lucrare rãmasã în manuscris intitulatã Cântece vechi ºi noi. Ioan Zmeu rãmâne printre personalitãþile secolului trecut unul dintre chipurile marcante ale muzicii psaltice româneºti de tradiþie bizantinã. dar ºi când „le picã fisa” atunci sã te þii. se amuzã pe seama protagoniºtilor la scandalul izbucnit ad-hoc când trãdãtorul este prins în fapt. Pentru multe televiziuni.M. visez ca o emisiune gen „Viaþa spiritualã” sau cel puþin „Teleenciclopedia” sã aibã cota de audienþã cea mai mare. fiind protopsalt al bisericii „Uspenia” din Botoºani. numai astfel putem întrezãri grandoarea lumii îngereºti. urmãrim tot felul de „mizerii”. Tomul Utreniei. trecând în þara de peste veac la 28 aprilie 1922 ºi a fost îngropat în Cimitirul Oraºului Curtea de Argeº. Din activitatea sa de mare protopsalt. 1892. Fãrã sã-þi dai seama devii o sursã de amuzament. 1907. fondul George Breazul ms. Este vorba de transcendenþã ºi acest efort de a ne transcende zi de zi limitele condiþiilor noastre finite ne poate salva de închiderea noastrã cotidianã. aflã de acest lucru. Tomul Liturghiei. ªi nu numai atât. 266). care îi dã ºansa sã caute lumina ºi fericirea întregii sale vieþi.. Totuºi. potrivit sursei citate mai sus. dar nu asta mã intereseazã. Buzãu. ms. a avut grijã ca micul Ion sã primeascã o educaþie exemplarã ºi totodatã îl va fi avut pe viitorul mare dascãl argeºean. lacrimile. leagãnul de tradiþie al muzicii bisericeºti. Slujba Sfinþirii Bisericii. „Am un vis” ca sã plagiez ºi eu pe celebrul luptãtor antirasial Martin Luther King. reîntorcându-se la Argeº).cit. dar ºi participãm ca actori. Însã realizatorii ºi patronii acestor emisiuni care se joacã uºor cu sufletele noastre ar trebui sã-ºi dea seama cã în cealaltã viaþã. copist în Cancelarie. Nu putem rãmâne cantonaþi exclusiv în cadrul unor premise antropocentrice ºi geocentrice. ba mã dezgustã ºi mã revoltã. Ep.. de la radio sau TV ºi mai nou Internet. fecundul tonisitor de cântare bisericeascã.A.cit. un lucrãtor al luminãrii tezaurului muzicii bizantine de tradiþie secularã. Anastasimatar practic raro-gradnic prelucrat dupã Macarie. nu mã distreazã deloc. aºa cum spune ºi proverbul oriental. spre nemurirea lor. Florin NEBLEA De la închiderea banalã la deschiderea universalã Deschiderea omului spre cunoaºtere este singura cale prin care acesta devine mai bun. dar nu protestãm atunci când suntem imortalizaþi pe sute de cliºee inutile. mama sau tata în care au avut încredere ani întregi se dovedeºte un nemernic. Scenariul e simplu. mã refer aici la bieþii copii când aflã cã soþul. demnã de un viitor mare dascãl ºi compozitor. mã cam tem sã nu mã execute ºi pe mine vreun „manelist” sau vreun fan al „trãdaþilor”. ocupându-ºi aceleaºi posturi de protopsalt. De aceea trebuie sã devenim conºtienþi cã nu ne eternizãm prin mijloacele aparaturii tehnologice sau prin jalnice instantanee fotografice. Ioan Zmeu se mutã la „ºcoala de cântãreþi bisericeºti” de la Curtea de Argeº în calitate tot de dascãl-maestru de psaltichie pânã la anul 1894 an în care. ca sã folosesc un termen mai plastic la care românul se uitã cu aviditate ºi lasã sã se „ardã mâncarea pe foc”. Personal. Trãindu-ºi întreaga viaþã în rugãciune cântatã. de la care învaþã meºteºugul psaltichiei. o ispitã. în sufletul românului de a vedea când „moare capra vecinului” sau.. numai aºa putem înþelege cu adevãrat cuvântul teologiei. conform aceleiaºi surse. tragediile. amintim capela familiei Balº din Dumbrãvenii Botoºanilor. Ioan Zmeu a slujit strana Episcopiei de Argeº pânã la obºtescul sfârºit. Dintre toate acestea cel mai mult mi-a atras atenþia producþia (plagiatura dupã originalul Cheaters) „Trãdaþi în dragoste”. au rãmas foarte multe cântãri compuse ºi tipãrite în mai multe culegeri de cântãri. deþinãtorul unei voci baritonale de excepþie. dr. scrise de mâna proprie la anul 1888. La fel cum amintea Platon de fiinþele imobilizate în peºtera conºtiinþei proprii.C. Singurul real înregistrator al vieþii ºi faptelor noastre rãmâne conºtiinþa. Anton Pann ºi Dimitrie Suceveanu. nu vrei. Vrei. s-a „permutat în Bucureºti cu familia. rom. sã afle adevãrul. potrivit însemnãrii sale de pe manuscrisul B. Idiomelarul. bucuriile. cum þi-ai rupt piciorul. sufletele oamenilor au devenit o sursã uriaºã de câºtig. Dintre acestea. Însã suntem atât de inconºtienþi deoarece viaþa e plinã de surprize ºi într-o zi s-ar putea sã jucãm noi rolul vecinului.Argeºul Ortodox Trãdaþi în… credinþã Lumea a devenit un uriaº spectacol la care asistãm atât ca spectatori. Astfel. copist la Cancelarie ºi profesor de muzicã bisericeascã la „ªcoala de Cântãreþi”. Natura este în mod progresiv înlocuitã de universul artificial ºi egoist al structurilor tehnice. Alexandru BRICHIUª Chipuri de protopsalþi ai sec. Atena ºi Ierusalim. mai hazlii sau mai tragice. Ne plângem de multe ori de abuzul prin care este violatã intimitatea noastrã. Bucureºti 1902. Catedrala Episcopalã din Râmnicu Vâlcea (1882-1886). întreaga þarã. Prof. un mincinos ºi un trãdãtor. la cea de veci mã refer. Bucureºti 1886. ºi anume: Cele unsprezece slave ale evangheliilor duminicale prelucrate în mod practic. Buzãu 2 . 1907 (apud Gh.S. Ea ne poate oferi ºi o veritabilã deschidere spre univers. câmpul vederii umane. cãpãtând o vastã culturã muzicalã. „ªcoala de cântãreþi bisericeºti” de la Rm.. aº putea spune. un nene sau o tanti frustraþi de atenþia partenerului de viaþã intrã la bãnuieli ºi pun pe urmele suspectului o echipã de detectivi mai zeloºi decât agenþii SRI. rom. îmi fac semnul crucii ºi mã rog la Dumnezeu ºi sã nu i se întâmple nimãnui aºa ceva.. compunând muzicã bisericeascã în duhul pur românesc. O þarã întreagã se enerveazã. Vâlcea. de Argeº. Dacã scena are loc în public devine ºi mai radicalã pentru cã cetãþenii „gurã-cascã” încep sã facã „galerie” ºi sã râdã copios de ei. 1903. mai rãu. 1908. Raport fãcut de P.

în România. Trebuie sã precizãm cã adevãratul creºtin nu poate sã se poarte cu urã. Înlocuind pe Dumnezeu cu omul. Domnul Moise afirmã cã prezenþa icoanelor la alte ore decât cele de religie amintesc fetiþelor de un aºa zis „misoginism” al Bisericii Creºtine ºi de „inferioritatea” femeii faþã de bãrbat. pe orizontalã.. îndoctrinarea „Coca-Cola“. Dupã batjocura ºi ofensa adusã creºtinismului de piesa . recunosc existenþa planului inteligibil. dar cu siguranþã demonice. urmeazã o reclamaþie la Curtea Europeanã a Drepturilor Omului de la Strasbourg. În plus. iconoclaºtii erau convinºi cã vor sã salveze creºtinismul autentic. Roberto-Cristian VIªAN Reacþii Decreºtinarea României? Atacurile directe. Al doilea motiv constã în faptul cã nu sunt recunoscute de cãtre persoana în cauzã structurile sacramentale ale Bisericii Ortodoxe în ceea ce priveºte Sfintele Taine. ea trebuie înlãturatã din ºcoalã. Ion Popescu. fãrã Dumnezeu nu mai existã niciun fel de iubire într-o comunitate socialã bazatã doar pe „drepturi” ºi nu pe iubire: statul cere loialitate. din antichitate ºi pânã în perioada modernã nicio filosofie. rãmânând doar planul sensibil. dar ºi din spaþiul public. Nu mai existã nici o axã verticalã care sã lege omul de Cer. iar cel ce Mã iubeºte pe Mine va fi iubit de Tatãl Meu ºi-l voi iubi ºi Eu ºi Mã voi arãta lui” (Ioan 14. nu iubire! Cere respectarea strictã a unor legi aprobate ºi impuse pe baza unor aºa-zise principii democratice (consensuale). Ea nu are doar valoare liturgicã ºi esteticã. la muncã. este nebunie. Biserica ar trebui sã închirieze panouri publicitare ºi sã zugrãveascã icoane pe autobuze. mai bun ºi mai frumos în lume ºi anume „darurile” lui Dumnezeu în lume. decanul Facultãþii de Teologie „Sfânta Muceniþã Filoteea” din Piteºti juxtapuse. „Iconoclasmul” contemporan. nu se pot dezice de propriile lor principii cu privire la libertatea de conºtiinþã a individului (elevului sau ºcolarului) ºi de aceea acceptã. aceastã monstruoasã construcþie care ar trebui „deconstruitã” înainte de a se realiza deplin. Este aceasta atitudinea fireascã a unui creºtin ortodox? Bineînþeles cã nu mai putem vorbi de o atitudine creºtin-ortodoxã din douã motive. Nu 3 . la exprimare º. la baza sau deasupra acestora existã o „structurã” sau „structuri” elitiste. este puterea lui Dumnezeu. pentru ca religia sã-ºi gãseascã locul în societatea de consum. În primul rând nu se conºtientizeazã faptul cã Icoana. Trebuie precizat cã. Este o reluare a temei predilecte a romanului Codul lui da Vinci ºi a altor comentarii prezentate pe Discovery Channel ºi alte emisiuni de televiziune cu privire la primatul bãrbatului în Bisericã. icoana la ora de Religie. mai mult. Ea nu doar simbolizeazã o prezenþã spiritualã nevãzutã. religios. Reclamaþia profesorului Emil Moise este susþinutã de o scrisoare deschisã adresatã Consiliului Naþional de Combatere a Discriminãrii ºi semnatã de membri ai societãþii civile. toate enclavizate. Nu poþi sã fii creºtin-ortodox când nu recunoºti ºi nu accepþi învãþãtura Bisericii despre complementaritatea bãrbat-femeie (Efeseni 5). el crede cã. ci o presupune ca fiind imposibil de cunoscut. este mai periculos decât orice fel de atac adus culturii ºi civilizaþiei umane ºi cugetãrii filosofice a omenirii de mii de ani.conºtiinþã liber-cugetãtoare. în postmodernism Dumnezeu nu-ºi mai gãseºte loc între oameni. în care individul este o monadã în sine ºi singurul criteriu al adevãrului. Se ºtie cã Revoluþia francezã pune bazele unui proces istoric. Agnosticismul. ci rãmân doar expresii ale relaþiilor sociale: dreptul la viaþã. Excluzând materialismul ºi postmodernismul. ci este locul unei prezenþe spirituale personale dupã religiile revelate (sau impersonale. fericirile ºi drepturile omului „Cel ce are poruncile Mele ºi le pãzeºte. Dacã icoana creºtin-ortodoxã dã mãrturie de sau despre prezenþa divinului în lume în chip spiritual ºi personal ºi nu doar analogic-simbolic sau ocultatã agnostic. Legislaþia ºi practica din þãrile membre ale Uniunii Europene. la data de 15 februarie 2006 Curtea Supremã de Justiþie a Italiei a respins solicitarea de eliminare a crucifixului din ºcolile publice argumentând cã acesta reprezintã un simbol al valorilor creºtine.Cãci cuvântul Crucii. Vã rugãm sã explicaþi mai pe larg. de mentalitãþi. care stau la baza societãþii. dezincriminarea pederastriei. în primele clase. acestea se aflã în secularismul contemporan.. cu un Dumnezeu care nu mai existã ºi cu semenii. denigrarea pelerinajelor la sfintele moaºte. în instituþiile de stat existã în special simboluri creºtine. fãrã a leza bunele moravuri ºi siguranþa statului. Lumea inteligibilã (spiritualã) ca dat „a priori”. Pericolul unui demers iconoclast poate viza în viitor ºi dorinþa expresã ca simbolurile Bisericii. Dacã ar fi sã ne referim la cauze. Profesorul buzoian de filosofie Moise afirmã cã este creºtin ortodox ºi totuºi susþine scoaterea sfintelor icoane din sãlile de curs. distinct de materie ºi dincolo de ea. acolo unde existã membri ai celorlalte culte.. având ca stindard cuvintele Sfântului Apostol Pavel: . însã o resping pe aceasta la alte ore ca nu cumva copii aparþinând diferitelor tradiþii religioase sau ideologice sã nu descopere adevãrul spiritual (metafizic) comunicat (mãrturisit) de cãtre icoane ºi astfel sã se încetineascã procesul de uniformizare. ca ºi legislaþia ºi practica Uniunii Europene nu interzic prezenþa simbolurilor religioase în public. Unul dintre iniþiatorii scrisorii a declarat cã. dupã celelalte religii ale lumii). Mai mult. în acest moment. a modului nostru de viaþã paºnic”. Asociaþia pentru Solidaritate de conºtiinþã cere cu vehemenþã scoaterea oricãror simboluri de naturã religioasã din ºcoli. piedicile puse în calea construirii catedralei mântuirii Neamului.îndoctrinare”. credinþe sau confesiuni sã aibã permisiunea sã îºi afiºeze simbolurile religioase. ci îndepãrtarea totalã a oricãrui simbol. inferioritate prezentã în cultul ºi învãþãtura Bisericii.Argeºul Ortodox Poruncile. ale cãrei învãþãturi sunt baza societãþii româneºti. El este un fel de monadã fãrã „uºi” ºi fãrã „ferestre” ontologice ºi existenþiale. deocamdatã.. De aceea asistãm astãzi la un mod de viaþã realizat în comunitãþi mari ºi mici. pe care Biserica o poartã permanent în rugãciuni. orizontalizare. Sã înþelegem cã aceastã conjuncturã postmodernã a generat situaþia actualã. Corifeii iconoclasmului contemporan. „L&M“ „PallMall“ ºi restul produselor care se folosesc de promovarea sexualitãþii în scopuri de marketing ar trebui sã fie acceptatã. simþind mereu prezenþa lui Dumnezeu în lume. în rafinamentul lor ideologic.a. Jurnalistul ºi psihologul Mircea Toma afirma cã „efectul icoanelor ortodoxe de pe pereþi este similar cu cel al unui panou publicitar la o bãuturã rãcoritoare agãþat toata ziua pe pereþii ºcolii“. Ei nu mai recunosc cã existã un plan inteligibil ºi de aceea ºi concepþia lor fundamentalã este argumentatã pe materialismul evoluþionist.Evangheliºtii’’. dr. Cu alte cuvinte. în radicalismul sãu ºi în toate formele sale. ci are valoare de adevãr. iubire ºi jertfã ziditoare. Prin aceasta el devine strãin atât de învãþãtura creºtinã. Atunci s-a eliminat Religia din domeniul public ºi a fost trecutã în domeniul privat. Într-o asemenea viziune lumea apare ca o oglindã spartã în cioburi. Cãci scris este: «Pierdevoi înþelepciunea înþelepþilor ºi ºtiinþa celor învãþaþi voi nimici-o». voalate sau furibunde asupra Bisericii. conducere care afiºeazã permanent crucea în plenul Parlamentului. dar. De asemenea nu existã o lege care sã interzicã prezenþa simbolurilor religioase în spaþiul public nici în România. pentru cei ce pier. ca în alte tradiþii. prietenie. nu exclude aceastã lume. Probabil. însã niciodatã o oglindã adevãratã. cei ce ne mântuim. dar „îndoctrinarea“ religioasã ar trebui eliminatã. iar pentru noi. „Kent“. unde Dumnezeu nu mai existã sub nici o formã. Globalizarea. Care credeþi cã sunt cauzele care au generat aceastã stare? Eu nu pot sã numesc ceea ce se întâmplã acum iconoclasm pentru cã lupta împotriva sfintelor icoane din primul mileniu al Bisericii creºtine a avut cu adevãrat un caracter religios. problema drepturilor omului stipulatã prin acte normative la nivel internaþional este urmarea cea mai evidentã a Revoluþiei franceze de la 1789. probabil geniale. fiecare persoanã poate sã aibã o anumitã credinþã religioasã ºi chiar sã ºi-o exercite. a troiþelor de pe marginea drumurilor ºi a o oricãror monumente de facturã religioasã sau mãcar ecranarea lor în spatele unor panouri sau ziduri astfel încât sã nu mai sugrume nicio . lumea întreagã constituind o icoanã. indirecte. pentru cã nu trebuie uitat faptul cã poporul nostru este un popor iconic. Ne întrebãm pe când vor merge la Strasbourg ºi pentru condamnarea Bisericii Ortodoxe pentru cã practicã sus menþionata discriminare ºi are pretenþia absurdã de a fi singura religie adevãratã. dar ºi în stema þãrii. filosofic. Iconoclaºtii distrug dimensiunea iconicã a lumii. acceptatã diferit ºi divers de marile tradiþii ale lumii ca izvor ºi bazã raþionalã ºi criteriul prim al adevãrului este principalul obstacol în calea acestui deziderat. univ. Unii au spus cã ar fi vorba chiar de un iconoclasm al perioadei postmoderne. Toate marile culturi ºi tradiþii ale lumii. desigur. lucru care ar însemna o acþiune care poate merge pânã la demolarea crucilor. iar viaþa spiritualã este un epifenomen al creierului în calitatea lui de materie superior organizatã. dar mai ales asupra credinþei creºtine par sã nu mai conteneascã. culturã sau tradiþie nu exclud existenþa unei lumi inteligibile (spirituale) dincolo de om. Din acest punct de vedere crucifixul poate avea o funcþie simbolicã ºi educaþionalã. Între cele douã polaritãþi mai sus menþionate. amalgamare ºi în final distrugere a tot ceea ce este mai adevãrat. dimensiunea orizontalã a lumii este lipsitã de prezenþa lui Dumnezeu. indiferent de religia elevilor. care provine din depãrtarea omului de Dumnezeu.’’. Dupã al doilea rãzboi mondial s-a pus cu multã acuitate problema „drepturilor omului” (a se vedea celebra Cartã a drepturilor omului – care nu întâmplãtor este numitã „drepturile omului”. de la Dumnezeu. Dupã tradiþia creºtinã. Mai mult. rãzbunare sau violenþã asupra celor care atacã credinþa creºtinã sau simbolurile ei. atacurile din ultima vreme au gãsit o altã direcþie. sã fie retrase din toate instituþiile. daruri oferite omului care trebuie primite ºi lucrate în unitate ºi iubire spre fericirea temporalã ºi eternã a omului. fiind lãsatã la latitudinea comunitãþilor locale.. lucru acceptat de conducerea þãrii. accentul cãzând asupra individului. icoana este locul unei prezenþe personale spirituale. Apologetica creºtinã poate sã îºi dovedeascã acum caracterul ºi tãria. Nu întâmplãtor problemele drepturilor omului au explodat în postmodernism.. Iar în momentul în care religia oficial nu mai este problema statului. Da. obiectiv. dar nici nu poate sã stea impasibil ºi sã priveascã stând în expectativã cum încet. A consemnat Diacon Florin IORDACHE trebuie sã uitãm cã România este un stat care are temelii adânci pe temeiuri creºtine. legaliste sau juridiste ºi nu pe o comuniune interioarã ºi organicã centratã pe ascultarea celuilalt. implicã periculoasa basculare între o cantitate „democraticã” necesarã în exercitarea politicului spre aºa-zisul bine al oamenilor ºi individul izolat. comunitatea fiind o sumã juxtapusã de indivizi separaþi între ei. 21) Asistãm astãzi la o nouã miºcare împotriva sfintelor icoane. Dupã pãrerea mea. independente de noi. În Europa problema libertãþii religioase ºi a prezenþei simbolurilor religioase în spaþiul public nu este îngrãditã. înþelegerea lui. cât ºi de duhul poporului român. Astfel. în cazul unui rãspuns negativ al Consiliului Naþional de Combatere a Discriminãrii. Judecãtorii italieni au subliniat faptul cã crucifixul simbolizeazã „valorile care inspirã ºi stau la baza Constituþiei noastre. cele vãzute sunt icoane ale celor nevãzute”. existã exemple europene recente care susþin prezenþa simbolurilor religioase în spaþiul public. din toate timpurile. nu a comunitãþii). Marele gânditor Goethe spunea cã „cele sensibile. copiii cãrora li se predã religie nu au o gândire criticã suficient de dezvoltatã. Iconoclasmul contemporan este un curent extrem de periculos fiindcã dinamiteazã metafizica autenticã ºi doreºte sã construiascã o lume în care fiecare individ este criteriul adevãrului absolut. Interesant este cã asociaþia condusã de profesorul Emil Moise nu cere dreptul ca ºi celelalte culte. iar în absenþa unui absolut unic (cum e logic) fiecare concepþie a oricãrui individ (ins) trebuie respectatã imperios. În societatea postmodernã omul singularizat are o valoare foarte mare fiind un univers închis. adicã înlocuirea lui Dumnezeu cu omul. acela este care Mã iubeºte. dar sigur neoiconoclasmul sau iconomahii moderni câºtigã teren încercând sã implementeze opiniile lor în legi cu efect obligatoriu la nivel naþional. care doresc sã rupã omul ºi lumea de Dumnezeu ºi sã o conducã discreþionar într-o direcþie doritã însã necesarmente prin înlãturarea tuturor obstacolelor. dacã vreþi sã-l numim aºa. Sfânta Liturghie ºi întreaga învãþãturã creºtin-ortodoxã. juxtapus altor indivizi prin raporturi exterioare. în afarã de funcþia ei liturgic-bisericeascã are ºi o funcþie metafizicã (spiritualã). ajungându-se la . ce distruge actualul „iconoclasm”? Iconoclasmul distruge planul inteligibil care pentru ei nu mai existã. Nu mai existã legi divine cu caracter infailibil. lucru explicabil având în vedere cã 95% din populaþia românã aparþine religiei creºtine. în care oamenii trebuie sã devinã o grãmadã de cioburi Interviu cu Pãrintele prof. 1820) Prof. toate îndatoririle omului nu mai vin de Sus. Ba. De fapt. care dã mãrturie despre existenþa unei lumi obiective inteligibile. Unde este înþeleptul? Unde e cãrturarul? Unde e cercetãtorul acestui veac? Au n-a dovedit Dumnezeu nebunã înþelepciunea lumii acesteia?” (I Corinteni 1.

F. dupã care vom împãrþi pachete cu alimente tuturor credincioºilor participanþi la hram. I. un kinetoterapeut ºi un psiholog. nici unui partid. o datã cu hirotonia mea întru preot. sãvârºim Vecernia ºi Acatistul Sfintei Filoteea. dar ºi alte categorii de copii aflaþi în dificultate: cei care suferã de boli neurologice incurabile în fazã terminalã. Ocrotitorul României. al postului. dupã aproximativ un an. am primit invitaþia unui prieten de a merge la un centru de copii care are ca ocrotitor pe „Cel întâi chemat dintre apostoli”. Aceastã sãrbãtoare este legatã de începuturile creºtinismului pe teritoriul românesc ºi de istoria noastrã pentru cã „Cine nu are credinþã în Dumnezeu. La Centrul Cultural s-a desfãºurat un concurs dedicat Marii Uniri. F. au strâns o sumã de bani din care au cumpãrat alimente ºi haine. au fost primite cu mult entuziasm de populaþie. O datã cu praznicul Sfântului Nicolae se deschide perioada sãrbãtorilor de iarnã. Teatrul „Alexandru Davila” ºi la Centrul Cultural. Vorbiþi-ne. orfani. De aceea unii creºtini s-au gândit sã înfãptuiascã acte de milostenie pentru aceste categorii sociale. la care încã se mai construieºte. finalizându-se construcþia exterioarã. singurãtate. Profesor de istorie Luminiþa DOGIOIU. Nicolae Brânzea. Echipa care are în grijã acest segment este alcãtuitã dintr-un medic. Aceºtia. într-o adunare cu caracter plebiscitar. care funcþionaserã în mod provizoriu la Iaºi. La 1 Decembrie 1918. alegerea fiind legatã de evlavia deosebitã pe care o am faþã de Sfânta Filoteea. am demarat lucrãrile de construcþie. elevi ºi profesori. ocrotitorul românilor. În dimineaþa zilei de 1 Decembrie. pune ºi De sãrbãtoarea Sfântului Andrei. este fapta eroicã a naþiunii române. autoritãþile centrale. Basarabia se unea cu România. Dupã ceremonia depunerii coroanelor.. al smereniei. nu ai cum sã nu pleci profund marcat. Am început cãutarea terenului ºi. Dumnealor dau dovadã de multã râvnã. am primit binecuvântarea Prea Sfinþitului Calinic pentru a ridica un nou lãcaº de cult. Aceastã virtute aleasã pe care a avut-o Sfânta Filoteea pornea cu siguranþã dintr-o detaºare totalã de cele materiale. începând cu o evaluare iniþialã. Centrul are o arie de activitate mai largã. Astfel. guvernul. 4 . realizatã dintr-un elan þâºnit cu putere din strãfundurile conºtiinþei neamului românesc”. care decreta „unirea acelor români ºi a tuturor teritoriilor locuite de dânºii cu România”. pãrintele Cristian Smaranda. elevii au presãrat flori pe cele 156 de morminte din cimitir. a fost adoptatã Rezoluþia Marii Adunãri de la Alba Iulia. dirijatã de profesoara Margareta ªerbãnoiu au interpretat cântece patriotice ºi au recitat poezii la Muzeul Judeþean Argeº. pânã la jertfã. în cadrul cãruia avem credincioase foarte devotate misiunii sociale. Care sunt trãsãturile din viaþa sfintei care vã cãlãuzesc ºi care fac sã vã simþiþi atât de apropiat de ea? În primul rând milostenia ei absolutã. ªi. aici îºi gãsesc un loc ºi copiii cu carenþe educaþionale. Un an mai târziu. capitala þãrii a redevenit oraºul Bucureºti. se forma România Mare. Am aflat cã acest aºezãmânt funcþioneazã cu sprijinul Fundaþiei „Copii în dificultate” („Children in distress”) ºi al Consiliului Judeþean Argeº. Pãrintele paroh Nãstase ne-a mãrturisit cã „toatã aceastã acþiune se deruleazã din anul 2000 ºi se datoreazã în primul rând comitetului parohial. cei de astãzi. acelaºi an. vã rugãm. Primãria Piteºti a donat din domeniul public actualul loc. bãtrâni. Ziua Naþionalã a României se cuvine sã fie o zi de mare bucurie pentru toþi românii. Profesorii ºi elevii de la Colegiul Naþional Liceal „Zinca Golescu” din Piteºti s-au implicat în mod direct în sãrbãtorirea Zilei Naþionale a României. Totodatã Centrul „Sfântul Andrei” colaboreazã cu Inspectoratul Judeþean Argeº în ceea ce priveºte orientarea ºcolarã a beneficiarilor în cadrul învãþãmântului special în urma protocolului încheiat.000. Dupã slujba religioasã. o asistentã medicalã. cu un teritoriu de 295.foarte mult pentru cei întristaþi… profesionalism. 1 DECEMBRIE la Colegiul Naþional Liceal „Zinca Golescu” „Marea Unire de la 1918 a fost ºi rãmâne pagina sublimã a istoriei româneºti. iar la 15 noiembrie Congresul General al Bucovinei a votat în unanimitate unirea necondiþionatã a Bucovinei cu România.. cei cu dizabilitãþi neuromotorii. Astfel. Regele. Coloana s-a îndreptat în liniºte spre Cimitirul Eroilor. Sã nu uitãm cã ea ºi-a dat viaþa tocmai în urma unui act de milostenie. Dupã o „întâlnire” cu o „lume a copilãriei” atât de încercatã. punând mult suflet pentru cei care sunt mai puþin fericiþi din diferite motive: boalã.I. în care se slujeºte din 1999 pânã astãzi. este adevãratul mod de vieþuire creºtinã. prin hotãrârea Sfatului Þãrii. reprezentanþi ai autoritãþilor civile ºi militare au luat cuvântul ºi au prezentat semnificaþia zilei de 1 Decembrie ºi importanþa Marii Uniri. În ajun. rod al rugãciunii. la ora 17. unde vor organiza o masã cu ocazia acestui praznic. În 1998 am terminat fundaþia ºi demisolul.049 km2 ºi cu o populaþie de 18. de întrajutorare a Bisericii.Argeºul Ortodox ÎN DIALOG CU PÃRINTELE ADRIAN GHEORGHE. organizate în ºcoalã. proveniþi din medii sociale defavorizate. cuprinzând ºi servicii de îngrijire la domiciliu. F. cel Întâi Chemat. Colegiul Naþional „Zinca Golescu” Filantropia ºi un program VIZITà LA CENTRUL DE COPII „SFÂNTUL personalizat realizate în echipã Toate Daruri personalizat de intervenþie. Profesorii au datoria moralã sã-i educe pe elevi în spiritul respectului faþã de þarã ºi faþã de eroii acesteia. nu trebuie sã uitãm. PAROHUL BISERICII „SFÂNTA FILOTEEA” DIN CARTIERUL RÃZBOIENI Sfânta Filoteea cea milostivã pânã la jertfã Exprimîndu-i Ierarhului nostru aceastã dorinþã de a fi sub ocrotirea acestei sfinte. De aceea viaþa duhovniceascã. Pe lângã activitãþile specifice Pãrinte. iar de Crãciun vor fi prezenþi la Spitalul TBC. maica Filoteea. Am mai vãzut cum fiecare copil se bucurã aici de o îngrijire specialã din toate punctele de vedere. Mai mult. care de mic m-a crescut la mânãstirea „Dintr-un Lemn” (Vâlcea). Preþuirea pentru faptele strãmoºilor. sunteþi parohul unei biserici noi. uitare…”. detaºare ce trebuie s-o avem cu toþii atunci cînd ne raportãm la credinþa noastrã creºtinã. Activitatea s-a încheiat cu parada militarã. Care a fost parcursul acestei „tinere” ctitorii ? În 1995. Toate acestea au fost completate ºi de sãrbãtoarea de pe 30 noiembrie a Sfântului Andrei. care. aºa cum spunea Nicolae Iorga: „Neamul devine etern prin cultul eroilor”. De ce aþi ales hramul Sfintei Muceniþe ale cãrei moaºte se aflã la Mânãstirea Curtea de Argeº? Aici este un lucru personal. iar a doua zi Utrenia ºi Sfânta Liturghie. Tot din acest an. La 1 Decembrie. Am fost foarte uimit de dragostea de care se bucurã copiii cu diferite probleme care primesc o îngrijire deosebitã în acest centru. acela nu crede nici în poporul sãu”. acestea sunt de un alãturi de ANDREI” DIN CARTIERUL PRUNDU personal specializat. Aceastã dorinþã a fost afirmatã de toþi românii în cadrul unor mari adunãri populare. Mãreþia ei stã în faptul cã desãvârºirea unitãþii naþionale nu este opera nici unui om politic. Actul politic de la 1 Decembrie 1918 a fost încununarea luptei seculare a românilor ºi a dorinþei lor de a trãi într-un stat liber ºi independent. dar sã nu uitãm cã mãcar de data aceasta trebuie sã fim mai buni ºi totodatã sã avem grijã ºi de cei care au mai puþinã bucurie: bolnavi. þinutã de un sobor de preoþi. inclusiv acoperirea cu tablã a întregului locaº. de ziua Sfântului Nicolae au oferit daruri copiilor de la ªcoala specialã de la Valea Mare (ªtefãneºti). Grupul vocal-instrumental „Nu uita cã eºti român”. Prea Sfinþitul Calinic a fost foarte bucuros sã-mi dea binecuvântarea în acest sens. unde erau prezente personalitãþile oraºului ºi armata. referindu-se la importanþa marelui eveniment.00. Noi. privitã cu emoþie de cei prezenþi. Se ºtie cã acum cu toþii suntem mai bucuroºi ºi mai senini. aceºtia au fost prezenþi în diferite instituþii de culturã. sub directa coordonare a pãrintelui paroh dr. În jurul prânzului va avea loc slujba Parastasului.000 locuitori. un plan de servicii suflet. purtând în piept însemnul tricolor. pentru îndeplinirea visului secular al românilor de a trãi într-un stat unit au determinat autoritãþile sã adopte ziua de 1 Decembrie ca zi naþionalã a tuturor românilor. au format o coloanã (foto) în fruntea cãreia s-au aflat doi elevi care purtau steagul tricolor ºi drapelul Colegiului. Ion Nãstase ºi a pãrintelui vicar dr. mai ales. s-a alãturat întru slujire colegul meu. cei infectaþi cu HIV / SIDA sau cei cu boli cronice cu prognostic limitat de viaþã (boli cardiologice congenitale). din cauza ocupaþiei germane. Din 2000 se lucreazã la zidãria bisericii. Ei au recitat poezii patriotice ºi au evocat momente de glorie ale Armatei Române. de programul prilejuit de hramul bisericii dumneavoastrã. nici unui guvern. Aici sunt îngrijiþi copiii cu dizabilitãþi. La 27 martie 1918. nu ai cum sã nu mulþumeºti lui Dumnezeu pentru sãnãtatea pe care o ai tu ºi familia ta. ºi sunt consiliaþi pãrinþii care au în îngrijire copii cu diagnosticele menþionate mai sus. Acestã apropiere a mea mai specialã a fost datã ºi de mãtuºa mea. afirma istoricul Florin Constantiniu.I. condus de domnul profesor Cornel Dragoº ºi corala „Sânziana”. Aºa este ºi cazul enoriaºilor din cadrul parohiei „Sfântul Ilie” din Piteºti.

Domnul. goalã” (Te-aºtept. dar în scop comun. Ciclurile Clepsidra ºi Cãlãtorie spre locul inimii par a fi scrise la umbra Antimului. / Am cruþat-o… ºi mi-a rãmas nepriceputã. cã ai cãutat spre smerenia mea ºi nu m-ai dat în mâinile vrãjmaºilor. Poemul Inimã a lui Dumnezeu este o rugã în versuri ºi atestã apropierea lui Vasile Voiculescu de poetica lui Sandu Tudor. Oreste a mãrturisit atunci ºi pe faþã credinþa lui” (Sfântul Nicolae Velimirovici. Prizonierul este o capodoperã. doamne. Poetul: „–Ah. inimile bieþilor poeþi. numitã Biserica Celor Cinci Companioni” (Idem. La finalul vieþii. Ciprian Dragomir. pleci. Poetul îºi întreabã inima cine poate fi.. / Singur ºi-n goanã tras de ostaºi”. mâine. ce i-a determinat sã se solidarizeze tocmai în vremea celor mai crunþi prigonitori. Evghenie. sfânt rãmân. iar Eustratie într-un cuptor de foc: Martiraj ºi slavã P R I N rãmaºi în umbra capiºtilor idoleºti.. nenicã! Eu ce sã fac!? Nu am decât sã aºtept o îmbunãtãþire a relaþiei noastre. personal. poetul se plânsese cã nu ºi-a dat pinteni la vreme. fãrã a se abate însã de la ideea centralã menþionatã anterior. 774). tari. / Ne mãsoarã cu pas de stea…”. Proloagele de la Ohrida. Hristos ne cheamã pe toþi. când te poþi descurca sã ajungi cineva!” Nici nu ºtiu de ce te plângi! Te simþi dupã cum lucrezi! Portofoliul a fost cam „plin“ azi: 3. la felul cum (nu) te înþelegi cu el ºi cum îl vezi peste câþiva ani! De Mine… tot nimic! În cancelarie era agitaþie.// N-am pus-o la lucru. te-am prins. spre batjocura gloatei. 4. nu milã. Taborul este dedicat fratelui Andrei Scrima: „Suflete. Rugul aprins nu se mistuia. pentru cã azi începi orele la 8. Cuvântul libertate este cheia. a fost cutremurat de chinuirea lui Auxentie pentru credinþa în Hristos. Mie-Mi spui! Dar nici nu ºtiu sã te fi gândit cã poate astfel încearcã ei sã suplineascã lipsa de comunicare. timp de sânge când „toþi caii morþi arã pe câmp”. ne-nturnãm acasã”. Mã aºteptam mãcar sã te rogi pentru ei. Nu întâmplãtor au ales chinuitorii sã-i poarte pe creºtinii declaraþi printre mulþimea de gurã-cascã dispusã sã aplaude toate mârºãviile imperiale. Slujba Miezonopticii din sâmbete aminteºte de jertfa acestor cinci atleþi ai credinþei prin rugãciunea Sfântului Eustratie: „Slãvindu-Te. dar mai ales la Adelin. Metafora ca unealtã de bazã a poeziei. ca la început. ci ai mântuit din nevoi sufletul meu. din toate timpurile. Te þin prizonier”.Cãtre unii profesori Idee prelucratã de Drd. inima nu mie bunã de nicio treabã. Sfinþii Evghenie ºi Mardarie au primit cununa în timpul bestialelor torturi. / Dã-mi-o. schimbaþii mai presus de îngeri / Vipiile sacre slobozi azi ne lasã… / Doar atât sã spunem. i-a cãzut crucea ce o avea la gât. dupã o vreme. ori sã n-o mai am” (Iubirile noastre). dar doar te-ai pus la punct cu alte cârcoteli ºi ai pregãtit masa cu jumãtatea ta! Apropo. când fiecare se va prezenta în raniþã cu maºina de scris. care a fost rãsplata lor pentru cea mai înaltã dovadã de curaj: mucenicia? Cei familiarizaþi cu sfinþenia cuprinsã cu trudã între coperte de sinaxar ar putea spune în repezealã: Hristos le-a unit cãile în mod providenþial tocmai pentru cã se întinsese foarte rãtãcirea printre cei pentru care Se rãstignise Fiul lui Dumnezeu pe Cruce. Scris în 1941. Starea precarã a istoriei ºi a omului cere un Izbãvitor: „Ce umbrã albã-n gol a rãmas / Þintã cu ochii groaznici pe ceas? / Isus! Aºteaptã ora de lut / Sã ia durerea de la început”. ce este un poet? „Doamne. de pildã! Tu nu ai chef sã predai. nu mai scapi. în aceeaºi Împãrãþie dându-ne indiciile necesare fãrã a îngrãdi libertatea. / Întregeºte-mã ºi întregeºte-te. un preot ºi un mirean au înfruntat cu lumina credinþei lor bezna închinãrii la idoli. Poetul are acest exerciþiu ºi-l foloseºte din plin. „Pe când Oreste se exersa în tragerea la þintã în prezenþa lui Lisias. L I T E R A T U R à Argeºul Ortodox Sfinþii Mari Mucenici Eustratie. Printre creºtinii ce urmãreau cu luare aminte de dupã perdele sau de pe acoperiºuri se afla ºi Mardarie. sã s-aprindã. cumperi câte ceva ºi te întorci acasã! Suni pe pãrinþi ºi afli cã sunt un pic rãciþi ºi cã au ieºit cam greu afarã! Consideri cã e prea târziu pentru a mai pleca spre ei. ºi de aici se nasc ºi vor mai naºte de-a lungul veacurilor luceferi ai credinþei sau cetãþeni ai raiului.. Pe drum te-ai gândit la lucrãrile pe care ai sã le corectezi într-o „fereastrã“. „cetate a timpului” într-un poem omonim. animatorul miºcãrii Rugul Aprins: „Inimã a lui Dumnezeu. // (…) Într-o noapte paºii largi. poimâine. Doamne. Proloagele mãrturisesc cã era un tânãr excepþional de frumos ºi atletic. fãrã urmaºi. Vom analiza dacã sonetele voiculesciene. profesor. pãgâni convinºi. Se urmãrea intimidarea puþinilor creºtini autentici Sfântul Mucenic Eustratie „Sfintele lor moaºte au fost mutate. / Vierme se face orice þi-e drag”. / Deschide-te rugãciunilor noastre sfioase. Astfel Sfântul Auxentie a fost decapitat. s-a hotãrât sã-i urmeze pe cei doi viteji în focul chinurilor. Au fost suficiente aceste câteva cuvinte pentru ca cei trei creºtini curajoºi sã fie torturaþi ºi purtaþi pe strãzile Arabrakului. Eustratie a simþit cã trebuie sã strige: „ªi eu sunt creºtin” ºi a strigat. care ºi-a luat imediat rãmas-bun de la soþie ºi cei doi copii pentru a alerga în urma carului cu mucenici. Doamne. parcã s-a ia. 8! Ce importanþã ai în viaþa primitorilor acestor note? În sfârºit. aºa cã le recomanzi un ceai cald ºi o aspirinã! Ei cred cã ar fi plecat ºi pe jos pentru tine. Vasile Voiculescu va trebui sã întindã doar o reþetã de dispensar pe spatele cãreia sã fie scris în fugã De profundis: „Am cãzut. Poetic. la infimitatea. Sfântul Orest. Evghenie. bãiatul pe care þi l-am dãruit. // Ci pe noi. Roxana DRAGOª Monologul lui Dumnezeu . Seminarul Ortodox „Justin Patriarhul” din Câmpulung Muscel De dimineaþã abia am aºteptat sã te trezeºti ca sã mai vorbim ºi sã ne oferim prilejul de a ne bucura de prietenia noastrã. cu atât mai mult cu cât muzica de la radio suna a parazite falsitãþi! „Doamne. întrucât fiecare îºi gestioneazã libertatea într-un mod unic. Auxentie. Poetul cultivã ascetic metafora ºi o risipeºte cu voluptate. a fiecãruia dintre noi este diferitã. pentru cã M-aþi exclus din principiu! Înþelepciunea!? „La ce bun. care era preot al celor ce îºi ascundeau cu teamã crucea la piept.. pier… / O clipã inima mi se fãcuse Cer”. gâfâie ea. Doamne. pag. un cetãþean cu simþul datoriei. ºi eu sunt creºtin!”. nu-i rezistã: „Ceasul de piatrã unde te-a prins / Orice luminã-n sânge s-a stins. iar cu mine”. Moartea bate în om ceasul de piatrã. ca domnul ºi stãpânul meu Eustratie!”: Nu a trecut mult ºi avea sã rãsarã ºi lumina ultimului mucenic din ceata celor cinci prãznuiþi cu bucurie pe 13 decembrie. darãmite sã-nveþe! Logic! Ce vã leagã? Eu nu. Cum s-au întâlnit aceºti cinci viteji atleþi ai lui Hristos. Ed. . fii gata sã urcãm Taborul: / Soarele ºi luna au orbit în piscuri / Când.. unde mai e fiorul acela pe care aþi jurat sã-l susþineþi continuu?! Din nou îþi sugerez sã vezi ce vã (mai) leagã! C O N V E R T I R E A Descoperirea credinþei Cei cinci viteji ai dreptei credinþe au sfârºit creºtineasca alergare în chipuri diferite. calcã cineva în inima mea. nu iertare. A ºtiut în acele clipe cã preotul suferea cu atâta tãrie torturile pãgânilor pentru cã adevãrul îi era platoºã trupului. Lucrurile sunt diferite pentru cã lupta fiecãrui sfânt. / Peste spãimântate. gemui. Doamne Iisuse Christoase / Cel ce-Þi gâlgâi sângele pânã jos. Domnul: „–Bine. tot mai largi… / –Domol inimã. copiii Slavei. pag. Auxentie a suferit torturi bestiale de la trimiºii imperiali Lisias ºi Agricolus. Octavian DÃRMÃNESCU Planuri. n-am dat-o la ºcoalã. splendoarea ºi-a vãrsat zãporul. dupã o nouã serie de bârfe. Tocmai pentru cã era preot. zâmbi El. 6. în adâncimi. dar versul de foc muºca hârtia: „Mi-e dor de tine. ce mai ascultã ºi copiii ãºtia!”. / Pentru cã m-ai zvârlit am cãzut… / Aºa strigã toatã eternitatea din mine. poemul Ceasul de piatrã desfãºoarã extins o metaforã hiperbolizatã: „Ceasul de piatrã bate de-acum. / Trece sicriul lumii pe drum / Fãrã o floare. pot fi citite ºi în cheia teologicã oferitã de canonul scripturistic Cântãrii Cântãrilor. la un caz de… Oricum. În cazul de faþã lucrurile stau niþel altfel. / Eu. „cel mai înalt dintre toþi soldaþii gãrzii imperiale a lui Lisias” (Ibidem). Doamne. Egumeniþa. intrã). primind cu bucurie chinurile alãturi de Auxentie. / Vina mea s-a iscat în lut. / Umple-mã cu pãcat. Inima: „El. / Sfânt am fost. þine-Mã o clipã”. Trupul. ca resort fidel de expansiune liricã. Imaginaþi-vã cum alerga sãrmanul în urma carului strigând din toþi plãmânii: „ªi eu sunt creºtin.. la Constantinopol ºi îngropate într-o slãvitã bisericã înãlþatã anume pentru ei. Vreau dumnezeiasca mea stare. pregãtiri întârziate de iarnã ºi… somn. La Apocalipsa poeþilor. mã va pune la loc? Cine? / Nu vreau dragoste. Ritmul isihast menþinut cu insistenþã trãdeazã o mânã de scriitor deprinsã cu metanierul: „Uneori. cã ºi-a lenevit inima: „Doamne. dacã nu va fi prea târziu! 5 . dar m-a întristat atitudinea ta! Ai vãzut în fugã douã-trei mondenitãþi la TV ºi ai plecat prin frig spre ºcoalã. fiindcã m-ai smuls Tu din Tine. a patra-þi ipostazã. / Întâia dragoste… Cât am iubit!” (Întâia dragoste). al celor ce se închinau lui Hristos când nici mãcar vântul nu mai adia. Numãrul viitor va fi ultimul din integrala poeticã Vasile Voiculescu. ca de o fatã. negrele lor discuri.” (vezi Ceaslovul cel Mare).Cinci luceferi în bezna idolatriei Trei soldaþi. ei sã fie atenþi. / Prea am þinut-o de podoabã!. fãrã de-nfrângeri / Noi. Poetul:” –Oho. prietenul ºi camaradul de arme al lui Eustratie. În fond. mai ales cã ai invocat-o cu atâta putere când ai avut nevoie de Mine! Dar te-ai dus sã-þi pui de cafea ºi nu m-ai bãgat în seamã! N-am zis nimic. Dulce miez al misterioasei Treimi”. Mardarie ºi Oreste († 13 decembrie) Poezia lui Vasile Voiculescu (VII) VOLUPTATEA RISIPEI Opþiunea lui Vasile Voiculescu pentru metaforizare este intrinsecã. dacã nu chiar inutilitatea practicã a efortului pe care-l depui la clasã. a încheiat maratonul credinþei torturat pe un grãtar de fier. 775). Atunci. În ceea ce-l priveºte pe Oreste. / Calcã aprins. Cel dintâi care a cutezat sã-ºi slãveascã public credinþa a fost Auxentie. iar credinþa sufletului arc îndreptat cãtre vrãjmaºul mântuirii. / Negre obloane grabnic se trag. strigând înaintea judecãtorului: „Lisias. comandant roman în cetatea Satalionus. umple-mã cu ruºine. Te slãvesc pe Tine. mostre de perfecþiune poeticã. þip din ruine: / Cine. fideli împãraþilor Diocleþian ºi Maximian: Eustratie. dã-mi înapoi ceea ce am avut. / Înºalã pe oameni spre-a le-ndrãgi / Pe Tine nu Te pot amãgi… / ªi ce inimã domneascã-mi visam! / Atinge-Te de ea. cã te spargi”. / Mâncate de cari ºi de bureþi.

numai de vreo 12 ani. vom spune cã „apostolul neamurilor” ne mai atrage atenþia o datã în plus cã suntem într-o aprigã luptã împotriva celui rãu. este posibil ca unele din aceste deformãri ale adevãrului biblic sã aibã un impact extrem de puternic asupra viziunii cititorilor. împãrþindu-le bucatele din coºul ei. Am înaintat pânã la icoana Sfintei Filofteia. primindu-mi laudele pe care i le-am adus în ruga mea: „Preamilostivã Muceniþã Filofteia. cap. Întregul verset fundamenteazã ceea ce literatura patristicã va numi «rãzboiul nevãzut»”. am avut o mare dezamãgire: Biserica era pustie de enoriaºi. nu poate compensa în niciun fel succesul de care s-ar putea bucura respectiva creaþie pe plan literar sau avantajele financiare de pe urma acestuia. ca sã puteþi sta împotriva uneltirilor diavolului” (versetele 10-11). în timp ce sufletul Sfintei ocrotitoare a Munteniei se roagã neîncetat pentru toþi creºtinii care o pomenesc ºi o venereazã în rugãciunile lor. M-am rugat la Sfântã cerându-i sã mijloceascã pentru mântuirea mea la Domnul Iisus Hristos. Dincolo de toate acestea. îmbrãcaþi sau „înarmaþi” vom putea sã adãugãm „coiful mântuirii” ºi „sabia Duhului”.Argeºul Ortodox EXEGEZà CREªTINà Geniile credinþei Comoara cea sfântã de la Curtea de Argeº Era ziua de 7 decembrie 2004. 6 . cã rugãciunile tale de Maica Domnului sunt primite. ªi astãzi mã încearcã aceeaºi durere pentru aceastã strãveche ºi realã întâmplare care mi-a fost povestitã de bunica în urmã cu vreo treizeci de ani. încercând sã concluzionãm. ale literaturii sau ale tehnicii. „Portretul” este desãvârºit de o altã virtute esenþialã credinþa: „Mai presus de toate luând pavãza credinþei. Soarele palid abia îndrãznea sã lumineze printre câþiva nori rãzleþi… Poate o astfel de vreme era ºi atunci când o copilã milostivã ºi cucernicã îºi dãdea ultima ei suflare. trebuie avut în vedere un alt aspect ºi anume cã. ei se smintesc ºi cu greu mai ajung înapoi la adevãrata învãþãturã. ªi de ce sãvârºea el o astfel de ticãloºie? Pentru cã fiica lui. mai fericiþi am fi ºi mai aproape de Domnul ne-am simþi. împotriva duhurilor rãutãþii care sunt în stihiile cereºti” (versetul 12). În concluzie. simþindu-mã ca ºi cum eram în faþa unei persoane prezente fizic. Muceniþã. Unele din aceste ficþiuni au fost premiate. sã fim cu luare de seamã cu ce ne alegem ca lecturã ºi cei care scriu. în viaþa de creºtin adevãrat! Amalia CORNÃÞEANU Lupta împotriva rãului În Duminica a XXVII-a dupã Rusalii. dar aceastã fundamentare se adreseazã. Azi. Dar s-a gândit vreodatã cineva cã existã ºi genii ale credinþei creºtine? De obicei aceste valori umane au o viaþã scurtã ºi se deosebesc prin ceva anume de ceilalþi oameni. au rãsãrit pe locul unde trupul Sfintei s-a odihnit puþin pe pãmânt. cuvinte ale Sfântului Pavel prin care sfãtuieºte pe creºtini în lupta împotriva rãului. preamilostivo! Fãclia mea de cearã am aºezat-o ca ofrandã la icoana Sfintei Filofteia. spunând: „Întãriþi-vã întru Domnul ºi întru tãria puterii Lui. deci nimic nu ar trebui. la ce temã se opresc. O fãrâmã din bunãtatea ºi generozitatea Sfintei Muceniþe de am avea. cel mult. acelaºi trup curat ºi binecuvântat odihneºte în biserica de la Curtea de Argeº. în Raiul veºnic. deoarece autorii vor rãspunde. împotriva Stãpânitorilor acestei lumi de întuneric. apreciate de majoritatea destinatarilor literari („Mãrturiile Calvarului” – Giovanni Papini) sau pur ºi simplu au constituit o cale de consacrare a autorilor acestora („Codul lui DaVinci” . Afarã ninsese o pudrã argintie pe care vântul o spulbera în joacã. sã cântãrim avantajele ºi pericolele pe care ficþiunea ºi deformarea Bibliei pot sã le aducã marii mase de cititori. 6. cititorii sunt deplin conºtienþi de acest lucru. determinându-mã sã-mi aleg drept ocrotitoare apropiatã a vieþii mele pe însãºi Muceniþa Filofteia. Avem înainte. Existã genii ale muzicii. prin definiþie. cu adevãrat. Biserica a rânduit sã se citeascã pericopa apostolicã de la Efeseni. Mai mult decât atât. în aºteptarea preotului. interpreteazã textul biblic într-un sens nou. roºii ºi albe. o astfel de creaþie nu poate sã fundamenteze credinþa. bineînþeles. De aceea. celor cu o credinþã puternicã ºi cu niºte cunoºtinþe temeinice în domeniu. atunci când a pãrãsit aceastã lume ºi sufletul ei s-a ridicat la Cer. fãrã sã cârteascã. Sã cãutãm sã învãþãm numai cele bune „pre noi înºine ºi unii pre alþii ºi toatã viaþa noastrã lui Hristos Dumnezeu sã o dãm!” Adina RÃDUCANU pierderii lor în labirintul ficþiunii. versetele 10-17. Aºadar. din nou. împotriva Stãpâniilor. pe 7 decembrie am fost la icoana Sfintei Filofteia din biserica de la Valea Mare-Pravãþ. trebuie sã punem în balanþã. Totul nu reprezintã altceva decât un reflex al imaginaþiei. indiferent cã ea este compusã din credincioºi sau din atei. cã aceia vor fi miluiþi”. Iar o astfel de pierdere. Privind lucrurile doar din punct de vedere literar. aceºtia cad pradã îndoielilor ºi dubiilor. sã rãmânem în picioare” (versetul 13). un geniu al credinþei. este ucisã chiar de tatãl ei. Bucurã-te. suportând. Problema care se pune este însã în ce mãsurã se justificã o asemenea ficþiune. milostivã cu cei sãrmani ºi deznãdãjduiþi. care este cuvântul lui Dumnezeu” (ultimul verset al acestei pericope apostolice). în cele din urmã. cu sãlbãticie ºi urã?! Ucisã pentru milostenia ºi credinþa sa puternicã în Dumnezeu. În acea zi. prin evidenþierea ideilor eronate cuprinse în opera literarã. astfel încât aceºtia sã parcurgã o perioadã îndelungatã în nesiguranþã ºi în îndoieli. luminând în acest fel legãtura spiritualã între inima mea ºi inima veºnic vie a copilei martire. sã le dãuneze. jonglare cu realitatea pe care se fundamenteazã credinþa majoritãþii populaþiei lumii. floare pãmânteanã înfloritã veºnic în Rai. ci împotriva Începãtoriilor. Înalt Prea Sfinþitul Bartolomeu Anania explicã acest verset astfel: „Adevãrata luptã – dintre bine ºi rãu – nu se consumã în planul materiei contingente. „Fericiþi cei blânzi. În mod cert. Numai dascãlul se strãduia cu cântãrile bisericeºti. sfânta copilã fãrã de pãcat. distinct de Tradiþie ºi de întreaga literaturã creºtinã. Pe de altã parte. de ficþiune. Dar pentru ce murea acea fetiþã bunã? Pentru cã pãgânul sãu pãrinte a lovit-o cu o bardã în picior. simþeam o chemare deosebitã de a merge la bisericã. Putem vorbi. Copilã îngereascã. Sfânta Filofteia a avut o existenþã pãmânteascã foarte scurtã. Filofteia. Semn cã Sfânta Muceniþã m-a vãzut ºi m-a auzit din Ceruri. de Pär Lagerkvist (premiul Nobel în 1951). Cum sã nu te întristezi când afli cã o candidã copilã. Încredinþându-ºi sufletul nevinovat Tatãlui Ceresc. prin definiþie. Sfântã Muceniþã Filofteia. ea deformeazã. nu toþi cititorii au o credinþã bine înrãdãcinatã. Cât despre restul. miluise pe sãrmanii lucrãtori ai ogorului. nu vedem niciun fel de impediment în acest sens. Suntem deci într-o permanentã „luptã” în timpul cãreia trebuie „sã fim în stare sã þinem piept” pentru ca „dupã ce vom isprãvi totul. Bucurã-te. un asemenea efect. Apostolul creioneazã în continuare un „portret” deosebit al adevãratului urmãtor al lui Hristos: „Staþi în picioare. precum „Baraba”. este cert cã orice creaþie pe temã religioasã nu poate sã lase pasivã comunitatea. aºa cum sunt ele prezentate de cãrþile ºi de oamenii din credinþa ortodoxã. de o fundamentare a credinþei în mod indirect. Doar cu o zi în urmã se cinstise ziua Sfântului Ierarh Nicolae ºi multã lume a fost la bisericã pentru a se împãrtãºi. Îmbrãcaþi armura lui Dumnezeu. ajungându-se uneori la deplina abandonare a credinþei pe temeiul unor învãþãturi care nu þinteau altceva decât consacrarea pe plan literar a autorului lor. În anul care a urmat. Însã. poate sã justifice deformãrile aduse evenimentelor. am îngenuncheat. intrând în Casa lui Dumnezeu. cu care veþi putea stinge toate sãgeþile înflãcãrate ale Celui-Rãu” (versetul 16). deoarece. orice ficþiune este permisã ºi dacã luãm în considerare ºi beneficiile evidente pe care le aduce o tematicã religioasã. pentru impactul pe care opera lor a produs-o asupra celorlalþi. Aduceþi-i în special pe copii la bisericã de ziua Sfintei ºi ei vor învãþa lucruri însemnate ºi folositoare de a fi urmate în viaþã. dar ºi de atac cu care trebuie sã se stea contra puterilor diavoleºti „cãci lupta noastrã nu este împotriva cãrnii ºi a sângelui. cã aceia vor moºteni pãmântul”. în teorie. Prin „armurã” se înþelege aici totalitatea armelor de apãrare. descrisã în primele rânduri. groaznica loviturã datã de tatãl ei.Dan Brown. Adevãrul ºi dreptatea – douã virtuþi care se completeazã una pe cealaltã ºi absolut necesare atunci când se porneºte la propovãduirea Evangheliei lui Hristos numitã aici „Evanghelia pãcii”. mintea mea s-a luminat ºi o cãldurã sufleteascã a început sã invadeze întreaga mea fiinþã. având mijlocul încins cu adevãrul ºi îmbrãcaþi fiind în platoºa dreptãþii ºi cu picioarele încãlþate în starea de a fi gata pentru Evanghelia pãcii” (versetul 14-15). împotriva „duhurilor rãutãþii”. roagã-te pentru toþi cei care au nevoie de sprijin ºi de ocrotire. flori minunate. Cine nu ar simþi durere ºi amãrãciune?! Aceastã impresionantã dovadã de iubire faþã de aproapele nostru ºi faþã de Dumnezeu mi s-a întipãrit în minte ºi în suflet. pasiunile ei sunt determinate de forþe spirituale. Milostivã ºi blândã pânã la sfârºit a fost Muceniþa Filofteia. Sfânta Muceniþã Filofteia este. În acele momente. cu un buchet de crizanteme ºi cu toatã credinþa mea în ajutorul ei divin. Bucurã-te. De aceea. În drum spre sfântul locaº mã gândeam cã ºi de sãrbãtoarea Sfintei Muceniþe Filofteia vor fi mulþi credincioºi acolo. pentru copiii fãrã de mamã ºi pentru cei neîndreptãþiþi de pãrinþii lor. Însã a dovedit a fi demnã sã primeascã cununa muceniciei. deºi îºi asumã sarcina Pe baza celor arãtate mai sus. ªi acest lucru l-a fãcut numai pentru semeni ºi pentru a respecta poruncile Mântuitorului Iisus: „Fericiþi cei milostivi. Bucurã-te. dar ne ºi sfãtuieºte cum trebuie sã stãm în acest „rãzboi nevãzut” din care nu avem voie sã nu ieºim biruitori… Diacon Florin IORDACHE RELIGIA RELIGIA ºi ficþiunea literarã Mult timp m-am gândit dacã ideea de literaturã. Numai aºa pregãtiþi. „Evangheliºtii” – Alina Mungiu-Pippidi). de nezdruncinat.

pot gãzdui pe cãlãtor. în prima zi a lunii l-am cinstit pe Sfântul Filaret Milostivul. faptele dumnezeiascã” (Omilii la Matei. ci aduce valoarea cea nepreþuitã a credinþei în Mântuitorul nostru Iisus Hristos pãstratã de la Sfântul Apostol Andrei”. Iona Profetul ºi Moise Legiuitorul Îl numiserã prin acest atribut. milosteniei sufleteºti îmi stau oricând în 1994. Din toate provinciile româneºti au fost inspiraþi de Duhul Sfânt ca sã împlineascã Unirea cea Mare”.mmb. Conform testamentului Prea Cucerniciei Sale. Dupã puteri. sã-ºi arate valoarea ºi recunoºtinþa unii faþã de alþii ºi pentru a pãzi cu mai multã stricteþe drepturile persoanei umane. În finalul acestui cuvânt. aºa mila odrãsleºte din iubire. pe atât de mare îngroape. trãiesc vremuri grele ºi nu nerãzbunarea pentru rãul au bani pentru milostenie. Dacã Dumnezeu este milostiv ºi totodatã El este cu adevãrat fericit. iar la 7 Undrea ne închinãm moaºtelor binecuvântate ale milostivei copile Filoteia de la Curtea de Argeº. Napoleon Nicolae DABU Responsabil: Diacon Daniel Gligore . A fost un imbold pentru generaþia tânãrã. în care abþinerea de la hrana animalã se cuvine a fi însoþitã de rugãciune ºi fapte de milostenie mai mult ca oricând. 1982. graþie cãreia a fost posibil evenimentul de la Alba Iulia din 1918: „Ziua Naþionalã a României însufleþeºte inimile ºi sufletele tuturor creºtinilor români de pretutindeni. în virtute. din judeþul Neamþ. Astfel. sã hrãneascã suflete. Iatã aºadar. a unitãþii dintre noi. a oficiat Sfânta Liturghie la Mânãstirea Sihãstria. unde nu este durere. 369). apãrut la Editura TRINITAS. din pricina bolilor. „Pãrintele Cleopa a fost un misionar statornic. întoarcere a milosteniei Minune a Sfântului Nicolae adãpa pe cel însetat. fãcându-ne astfel pãrtaºi fericirii celei netãgãduite (Sfântul Grigorie de Nyssa. neputându-se ivi decât din mângâierea celor întristaþi aceasta” (Ibidem. iar Pãrintele Mitropolit Daniel a adresat un cuvânt de mângâiere familiei greu încercate: „Îndureratã familie. preot Napoleon Dabu. cã aceia se vor milui” Milostenia trebuie sã fie expresia în faptã a adevãrului ºi a celor pãcãtoºi la calea virtuþii. înseamnã cã Mântuitorul ne îndeamnã sã luãm chipul acestei însuºiri dumnezeieºti – milostenia. în Sfânta Evanghelie ºi preþuitã de asemenea de Mântuitorul nostru Iisus Hristos. Sfânta Bisericã. când ºi-a încredinþat duhul în mâinile lui Hristos. înconjurat de În data de 21 noiembrie 2006. un impresionant sobor de preoþi. pânã în ultima clipã. a unitãþii în familie. Tu însã. Amalia Constantinescu. Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. a 370). cei care pretindem cã facem milostenie. Calendarele ortodoxe pomenesc adevãrate pilde de viaþã trãitã întru milostivirea de semeni. când faci milostenie. diacon Florin Iordache. prieten de suflet al defunctului. Învãþãtura de faþã de noi înºine. Prea Fericitul Pãrinte Patriarh a subliniat valoarea unitãþii în istoria poporului român. de credincioºii de pretutindeni pentru cã unitatea este o valoare nepreþuitã în Bisericã. pentru înþelegerea cuvintelor lui Hristos. Amalia Cornãþeanu. s-au împlinit 8 ani de când cel mai cunoscut duhovnic român a trecut la cele veºnice. Adina Rãducanu. cel mai cunoscut duhovnic al României. Ionela Vlãsceanu. 179). Ucenicii Sãi trãiserã în Legea Vechiului Testament ºi cunoºteau cã în mai multe locuri ale acesteia.Mitropolitul Moldovei ºi Bucovinei. prin modul în care a afirmat. Pentru Unirea Bisericilor. Cornel Dragoº Art designer: ing.ro Înveºnicirea Pãrintelui Calciu Sâmbãtã. întrucât rãsplata îmbrãca pe cel gol.ro Rubricã realizatã de Pr. Aur. þara noastrã intrã în marea familie a popoarelor europene. ca sã fie slãviþi de oameni. Octavian Dãrmãnescu. 17 Tel/fax: 0248/217629 e-mail: argesulortodox@yahoo. Despre Fericiri. ci viaþã fãrã de sfârºit”. Aºa s-au rugat pãrinþii ºi strãmoºii noºtri pe plaiurile Alba-Iuliei în 1918 cu gândurile lor ºi râvna lor. stud. iertarea slabã înþelegere a greºelilor sãvârºite de alþii milosteniei. spre adevãr ºi spre dreptate”. pot cerceta spre ajutorare fapta. Întristatã adunare. Colaboratori: prof. în adevãr ºi în frumos s-a rugat Mântuitorul nostru Iisus Hristos ºi se roagã neîncetat Biserica. Ce ne învaþã Hristos? „Când faci milostenie. În cuvântul adresat credincioºilor prezenþi. este pãrtaºã la aceastã bucurie a zilei de astãzi a unitãþii noastre naþionale. nu trâmbiþa înaintea ta. 22). învãþarea izvorãºte din iubire: „Mila este împreunã. Ea este bucuroasã ºi alãturi de întregul popor. sã nu ºtie stânga ta ce face dreapta ta. Cãci. Suntem în luna darurilor.S. mama duhovniceascã a poporului român. dat fiind faptul cã. Trecerea la cele veºnice a Pãrintelui Gheorghe Calciu a pricinuit multã durere celor care l-au cunoscut ºi l-au preþuit. Pãrintele Gheorghe Calciu Dumitreasa a trecut la cele veºnice. sã vindece rãni. Prea Fericitul Pãrinte Teoctist a þinut sã precizeze faptul cã anul acesta Orizont creºtin sãrbãtorirea Zilei Naþionale a României are o semnificaþie aparte.com Sãptãmânal tipãrit de cotidianul ARGEªUL Responsabilitatea fiecãrui articol publicat îi revine autorului ISSN: 1583-2643 7 . precum cruzimea ºi sãlbãticia îºi au celor ce au trebuinþã de sfat.B.B. 2-4). pãcatelor sau a Mulþi vor spune cã nenorocirilor de tot felul. Pãrintele Patriarh Teoctist a oficiat în cadrul bisericii mânãstirii Radu Vodã din Bucureºti o slujbã de pomenire în cinstea acestui mucenic al temniþelor comuniste.Calea.Valeriu Hiu. pag. 2 decembrie 2006. în noaptea de 1 spre 2 decembrie 1998. îþi va rãsplãti þie” (Matei 6. citim în cuvântul Înalt Prea Sfinþitului Pãrinte Mitropolit Daniel al Moldovei ºi Bucovinei. el a arãtat într-un fel minunat cum cineva poate sã aducã lumea la Dumnezeu. sã ne-o punem fiecare dintre noi. pot Hristos nu este o simplã hrãni pe cel flãmând. nu bãtând din uºã în uºã. deosebirea dintre milostenie ºi dorinþa de a primi slavã din partea oamenilor. pentru Unirea noastrã a tuturor în credinþã. prin tenacitatea sa. cât ºi în societate. precum ºi bãrbaþii de frunte ai acestei slãvite adunãri. Arhimandritul Ilie Cleopa. sentimentului de milã. în P.consilier cultural Redactor ºef: Prof. valoarea unirii. sfãtuirea Cãci. care se întemeiazã pe o unitate a valorilor: „În ajunul acestui an. când chipuri ale milosteniei – Moº Nicolae. Prin viaþa ºi opera sa. pag. Marius Portaru ºi Codruþ Scurtu. cuvânt care prefaþeazã volumul „Viaþa Pãrintelui Cleopa”. www. ci deschizând cu dragoste pãrinteascã uºa chiliei sale ºi ajutând pe fiecare pãcãtos sã-ºi deschidã propriul sãu suflet pentru a se întâlni cu iubirea lui Dumnezeu pentru toþi oamenii”. observãm cã tot sub semnul unirii se petrece aceastã Uniune Europeanã. în cimitirul cãreia se odihneºte marele vindecãtor de suflete Arhimandritul Cleopa Ilie. Veºnica lui pomenire din neam în neam! † Daniel Mitropolitul Moldovei ºi Bucovinei www. Care vede în ascuns. Raluca Marin. Suntem într-o perioadã de post. Cu aceastã ocazie. a unitãþii noastre sociale spre bine. Înalt Prea Sfinþitul Daniel . a oficiat la Catedrala Patriarhalã din Bucureºti o Slujbã de Te-Deum cu prilejul Zilei Naþionale a României. Centrul de Pelerinaj „Sfânta Parascheva” al Mitropoliei Moldovei si Bucovinei a organizat un pelerinaj la Mânãstirea Sihãstria. Adevãrul ºi Viaþa. a povãþuit fãrã întrerupere atât cãlugãri. cum fac fãþarnicii în sinagogi ºi pe uliþe. când poporul român va face parte din Europa unitã. din bãnuþul vãduvei nu deosebirea între mila omeneascã ºi mila pot acoperi aceste cheltuieli. David Psalmistul. putere: întoarcerea celor rãtãciþi la calea Gabriela SAFTA Mântuitorul Iisus Hristos pe munte. trebuie sã ne întrebãm dacã meritãm rãsplata lui Dumnezeu pentru milostenie. folos din punct de vedere creºtinesc.mmb.celor neºtiutori ºi nepricepuþi a ceea ce este de pãtimirea iubitoare cu cei chinuiþi de dureri. Întrebarea este cu atât mai justã cu cât vedem în mass-media adevãrate demonstraþii ale „generozitãþii” unor vipuri autohtone. Cu acest prilej. neputinþe la ajutorul Rãsplata fãgãduitã de material. trebuie sã ne raportãm ºi la perioada în care El a vieþuit pe pãmânt. Adresa: Strada Þepeº Vodã nr. chiar într-o perioadã a anului bisericesc când milostenia ar trebui sã ne încununeze faptele de zi cu zi. de pe vatra pãrinteascã a naºterii noastre ºi din întreaga lume. Roxana Dragoº. Prea Fericitul Pãrinte Teoctist a amintit ºi de implicarea Bisericii în realizarea Marii Uniri de la 1 decembrie 1918: „Marea Unire de la Alba Iulia de la 1 decembrie 1918 s-a fãcut tot cu binecuvântarea ºi cu prezenþa Bisericii de atunci. Pãrintele Gheorghe Calciu a arãtat o dorinþã vie de slujire a Mântuitorului Hristos ºi a Bisericii Sale. ca milostenia ta sã fie într-ascuns ºi Tatãl tãu.ro 8 ani de la trecerea la cele veºnice a Pãrintelui Cleopa Vreme de 34 de ani. cu rãnile lor ºi cu suferinþele lor. în P. nici întristare. Cum ne putem împãrtãºi însã de fericirea dumnezeiascã? Este o întrebare pe care trebuie Te-Deum cu prilejul Zilei Naþionale a României Prea Fericitul Pãrinte Teoctist. www. Avem aºadar motive ca sã rugãm pe Dumnezeu ca sã ne pãstreze aceastã virtute. nu cutreierând lumea. pot este infinit mai mare decât îngriji pe cel bolnav. Dacã însã. nici suspin. 23. cu râvnã ºi mult curaj. cum spune aproapele aflat în nevoi ºi Mântuitorul (Matei 18. fãcute. pentru ca popoarele. Bogdan Ionescu. adevãrat grãiesc vouã: ºi-au luat plata lor. Rugãm pe Hristos Domnul Cel Înviat din morþi sã dãruiascã pãrintelui Gheorghe Calciu veºnicã odihnã în lumina cea neînseratã a Împãrãþiei cerurilor. Dincolo de binele indiscutabil pe care fapta noastrã l-ar produce semenilor. Bogdan Ciocîrlan. În delegaþia celor care au împlinit Marea Unire de la Alba Iulia ºi care au dus hotãrârea familiei regale la Bucureºti a fãcut parte ºi Patriarhul de mai târziu al Bisericii Ortodoxe Române Miron Cristea ºi Episcopul Bisericii Greco-Catolice surori Iuliu Hosu. nu numai credinþã a Bisericii noastre o datã. Alexandru Brichiuº. Mirela Oanea. pag. sã schimbe vieþi. prin propovãduirea credinþei în timpul unui regim ateu. ci „pe cât e de mare deosebirea celui sãrac sau celui pe care nu are cine sã-l între rãutate ºi bunãtate. locul de înhumare a fost stabilit la mânãstirea nemþeanã Petru Vodã. în bine. mila dumnezeiascã nu este egalã cu mila pot sã asigur o înmormântare creºtineascã omeneascã.S. Moº Crãciun – populeazã visele copilului din noi. Poporul român nu aduce Europei valori economice sau altfel de valori. fãcut de alþii ºi rãsplãtirea Aceastã concepþie denotã o rãului cu binele. a unitãþii în popor. pe 6 decembrie îl sãrbãtorim pe Sfântul Ierarh Nicolae.Argeºul Ortodox 9 re ici r Fe re sp i c ã A rânduit Bunul Dumnezeu sã vorbim despre a cincea fericire rostitã de „Fericiþi cei milostivi. Ca ºi altãdatã. cât ºi mireni. 29. care intrã în aceastã uniune. Îl simþiserã pe Domnul astfel mulþi israeliþi vrednici. ci „de ºaptezeci de nu rezumã grija pentru ori câte ºapte”.mmb. rugãciunea cãtre obârºia în urã. dupã o lungã suferinþã pricinuitã de un cancer la pancreas ºi ficat. cã Cel Care ne face cu adevãrat liberi ºi drepþi este Hristos . al cãrui nume ºi fapte de iubire faþã de semeni îl fac unul dintre cei mai populari sfinþi din evlavia ortodoxã. care la rândul sãu cu duhul blândeþii ºi al înþelepciunii. peste o lunã. Redacþia: Gabriela Safta (secretar de redacþie). mânãstire aflatã Orizont creºtin Colegiul de redacþie Apare cu binecuvântarea † Prea Sfinþitului Pãrinte Episcop CALINIC al Argeºului ºi Muscelului sub stãreþia pãrintelui Iustin Pârvu. Laurenþiu Dumitru. Dumnezeu pentru aproapele nostru. atât în familie. Cu acest prilej. ne spune Sfântul Ioan Gurã de pe cei aflaþi în nevoi. Dumnezeu era numit „milostiv”.

Acesta este ºi motivul pentru care. heruvimi n-am prins. Printre altele. în predica la Duminica a XVI-a dupã Rusalii a tâlcuit pericopa evanghelicã cu Pilda talanþilor. am fost întâmpinaþi de vestire de clopot nou care-ºi dregea din mers glasul. Pãdurari ºi pãstori din tatã-n fiu. trãiesc cu pãmântul. Iuliu Chiriþã. iar pentru rezolvarea acestei situaþii a fost nevoie de ridicarea de noi lãcaºe. un model de patriarhalitate într-un secol postmodern. de cãtre Prea Sfinþitul Calinic. Despre momentul special care s-a desfãºurat am stat de vorbã cu noul preot. atunci când diaconul Ioan Soveja a primit Sfânta Tainã a Hirotoniei (Preoþiei). Specificul satului Piþigaia este oficiul liturgic desfãºurat în acest peisaj. cei din Piþigaia au fost adesea curtaþi de ziar ºi de televiziune pentru rezervaþia de timp sacru pe care o întreþin în hotarele satului lor. fãcând loc unei rapsodii în roºu de acoperiº. Aþi înmulþit ºi cei doi. un alt moment deosebit a avut loc în timpul Sfintei Liturghii. parohul bisericii „Sfântul Dumitru“ din cartierul Gãvana III ºi de un grup de oameni din zonã cuprinºi de dorinþa de a avea ºi ei. De aceea sãtenii din Piþigaia doreau bisericã. Soveja a subliniat mãreþia slujirii preoþeºti: „Sublimitatea preoþiei izvorãºte din sublimitatea lucrãrii ei. arhidiacon Caliopie Ichim care s-a ocupat îndeaproape de supravegherea lucrãrilor. Noul hirotonit. pe Ichim. strada Calea Bascovului. Sper sã reuºesc sã înmulþesc talantul primit prin taina hirotoniei. Aici poþi întâlni satul din poeziile lui Coºbuc ºi imaginarul rural al lui Octavian Goga. De aceea un fiu al satului plecat în lumea cea largã le-a zidit bisericã. a avut loc sfinþirea paraclisului cu hramul Sfântul Nicolae ºi Sfântul Nectarie de la Eghina din Piteºti (în apropiere de strada Depozitelor). Totodatã þin sã mulþumesc Întâi Stãtãtorului Bisericii argeºene pentru cuvântul adresat atât mie. Pãrintele Andrei Diaconescu ne mãrturisea bucuria pe care a avut-o liturghisind cu fraþii întru epitrahil la primul lui hram. a fost sprijinit de inimosul pãrinte Dumitru Mitrache. protejat. aþi lucrat ºi lucraþi duhovniceºte ºi aveþi iubirea nestrãmutatã faþã de Dumnezeu. înfruntând frigul de afarã. În cele din urmã au fost aduse mulþumiri Prea Sfinþitului Calinic pentru încrederea acordatã la construirea acestui sfânt lãcaº ºi tuturor celor care au binevoit sã ajute financiar sau cu participarea efectivã la lucrãri. aºteptau musafirii de la oraº. a sãvârºit atât slujba de sfinþire a sfântului lãcaº. În foarte scurt timp acest paraclis a fost ridicat prin strãdania neobositã a pãrintelui diacon Soveja Ioan. Datoritã diferenþei de nivel dintre terenul pe care se va construi viitoarea bisericã ºi ºosea. NOTE PE GENUNCHI Hram la Piþigaia. înconjurat de un sobor de preoþi ºi diaconi. Predica pãrintelui paroh a fost ca o mânã caldã pe timp de ger. [. Paraclisul poartã hramul Sfântul Ierarh Nicolae ºi Sfântul Nectarie.“ Pe lângã sfinþirea paraclisului.. paraclisul a fost suspendat pe o structurã din þevi. Pr. ºi a fost sfinþit duminicã. promovat. sãtenii se aºteptau unul pe altul ºi. într-un cadru sãrbãtoresc deosebit. Puþin câte puþin. Fenomenul Piþigaia trebuie mediatizat. iar dumneavoastrã aþi fost cei care aþi adãugat. preot ºi dascãl. pãrintele Ioan. Preoþii liturghisitori înãlþarã mâinile ºi binecuvântarã glorios pentru sfânta liturghie. ca tot creºtinul. 3 decembrie. mâniindu-L pe Dumnezeu. aºa vã este sufletul ºi inima“. Episcop al Argeºului ºi Muscelului. dumneavoastrã încercaþi sã le înmulþiþi cel puþin tot pe atâta.C. cu toþii. Într-adevãr. Prea Sfinþitul Episcop Calinic mãrturisea cã Piþigaia va concura la statutul de cea mai pitoreascã parohie din partea musceleanã a eparhiei sale. Au început sã guste tot mai mult ºi tot mai mulþi din dulceaþa duhovniceascã a slujbelor sãvârºite de preoþi în sfintele lãcaºe. Le-a mulþumit ºi i-a îndemnat totodatã sã ajute în continuare biserica: „Aþi vãzut cum e cu talanþii. preotul fiind slujitor al lui Hristos ºi iconomul Tainelor lui Dumnezeu“. Prof. o bisericã. De ce? Pentru cã Piþigaia este o oazã de românitate conservatã natural. biserica ºi-a scris joia trecutã încã o filã de cronicã: a fost al doilea ei hram ºi primul cu preot instalat. Octavian DUMINICà ªi Piteºtiul are bisericã închinatã Sfântului Nectarie de la Eghina Duminicã. Înþeleg chemarea mea la aceastã slujire ca pe un angajament pentru a duce la bun sfârºit construirea bisericii“. A fost subliniatã importanþa muncii.. nu am vãzut pe nimeni care sã îngroape talantul. de 27 de ani. Pr. Dumitru Mitrache. Piþigaia este un sat încremenit în timp. Pãrintele mulþumi creºtineºte tuturor celor care au rostuit hramul ºi nãdãjdui în lucruri ºi mai bune. ºi nu numai.] Aici. Astfel bisericile din oraºe. oamenii au început sã se ataºeze tot mai mult de Biserica lui Hristos. au devenit neîncãpãtoare. un pumn de oameni ºi-au durat case de piatrã pentru vreme de vifor. la Piteºti. Pr.D. prin credincioºii Lui. asemuindu-l cu Grãdinile Suspendate ale Semiramidei. dar nu numai a muncii pentru dobândirea celor trebuincioase în aceastã lume. Respirã cu pãdurea. cã acolo.. A fost arãtatã importanþa ridicãrii de lãcaºuri de închinare în toate cartierele pentru ca toþi credincioºii. Piþigaia este un fenomen tipic românesc. împreunã cu un sobor de preoþi ºi diaconi printre care amintim pe: pãrintele consilier Caliopie PIÞIGAIA. Sunt convins cã Bunul Dumnezeu. Pãrintele protopop Iuliu Chiriþã. Totodatã Prea Sfinþitul Calinic i-a îndemnat pe toþi cei prezenþi: „Fiþi voioºi! [. cât ºi hirotonia întru preot a pãrintelui diacon Ioan Codruþ Soveja. dar de la Piþigaia ne-am întors cu o 8 . cât ºi spiritual pe care l-am primit de la preoþii Dumitru Mitrache ºi Marin Drãguºin. Specificul satului Piþigaia nu este numai peisajul de desktop. 3 decembrie. lângã casa lor. În cuvântarea sa. am purces ºi noi sã vedem minunea. La cei cinci sã adãugaþi alþi cinci. „Bisericuþa suspendatã“ Acest lãcaº de închinare are ceva unic spre deosebire de celelalte biserici din oraº. Coºurile fumegânde ale caselor smerite dau de veste cã povestea s-a terminat. Curtea fremãta. de la parohiile Gãvana III. dumnezeiascã. aþi înmulþit ºi cei cinci la darurile lui Dumnezeu care ni s-au dãruit nouã la toþi. Îngeri n-am vãzut. Mânaþi de vestea cã la Piþigaia slujbele coboarã cerul pe pãmânt. Imediat dupã Revoluþia din 1989. clopot. Cei prezenþi s-au numãrat la peste 300 de credincioºi. Primind binecuvântare. Sunteþi precum soarele de dimineaþã care iese ºi apoi încãlzeºte.Argeºul Ortodox Sfinþirea „bisericuþei suspendate“ În perioada comunistã poporul român a însetat dupã dorinþa de a-ºi manifesta sentimentele ºi convingerile religioase. simfonia galbenã a pãdurii se estompezã treptat. cât ºi credincioºilor. sã nu mai plece la Înviere prin satele vecine. fãcând închinare pãmântului din care s-a rupt. spre bucurie ºi alinare. De asemenea þin sã mulþumesc ºi pãrintelui consilier. pãrintele Soveja. lãsându-l pe pãrintele paroh în poartã. Prea Sfinþitul Pãrinte Calinic. Liturghia la Piþigaia este. darurile) primite ºi sã aibã grijã sã nu-i îngroape asemenea slugii necredincioase. cu psalmi de tânguire. Fiecare dintre noi trebuie sã lucreze pentru a înmulþi „talanþii“ (virtuþile. îi va da putere ºi ajutor tânãrului preot sã înalþe ºi biserica de zid în acest loc. biserica se umplu ºi deveni neîncãpãtoare. în care mai poþi cerceta încã istoria nescrisã a pãmântului valah. Roxana VEÞEANU Cu hram valah de Sfânt Andrei. care s-a ocupat de lucrãrile de construcþie. a unitãþii de credinþã primitã de la moºii ºi strãmoºii noºtri. „La cei cinci talanþi sã adãugaþi alþi cinci“ Credincioºii adunaþi la acest eveniment nu puteau pleca fãrã a primi un cuvânt de învãþãturã ºi de la ierarhul locului. în inima pãdurii. sã-ºi numere ºi sã-ºi plângã morþii sub clopot. materializat în bârne. care ne-a mãrturisit: „M-a impresionat mulþimea de credincioºi care a venit într-un numãr foarte mare. pentru ei un televizor e mai mult o glumã. De câteva luni satul pierdut în codrii Stâlpenilor are bisericã. dupã cei trei kilometri de drum forestier adesea inaccesibil. Prea Sfinþitul Calinic. am pornit spre casã. sã se bucure participând în duminici ºi sãrbãtori la Sfânta Liturghie. Ajunºi de dimineaþã. Ei trãiesc dupã mersul stelelor ºi al calendarului. Adicã Piþigaia este un sat adevãrat.] Sã fim bucuroºi de dragostea lui Dumnezeu“. chiar în duminica în care s-a citit pilda talanþilor la Sfânta Liturghie. vlãdica a þinut sã laude aceastã iniþiativã numindu-i pe credincioºii acestei parohii „cei mai calzi. creºtinii întinserã agapã frãþeascã. protopop de Piteºti ºi Pr.. într-adevãr. respectiv «Sfântul Ioan Botezãtorul»”. numind bisericuþa noastrã o micã bijuterie. Când descãleca dupã un drum cu trudã în acest sat demn de pastelurile lui Alecsandri.. Utrenia începu smerit.N. Impresia oricãrui burghez la coborârea în acest tãrâm este una de atemporalitate. În lucrarea sa. Darurile pe care vi le-a dat Dumnezeu. ci ºi importanþa ostenelilor pentru dobândirea mântuirii ºi a vieþii veºnice. bucurie care nu se poate descrie decât în limbaj metaforic. ca sã se roage organizat. Aceasta pot sã spun eu faþã de dumneavoastrã ºi cã aveþi dãruirea aceasta sincerã faþã de Dumnezeu. Ca dovadã a solidaritãþii clericale piteºtene nu pot sã nu menþionez suportul deosebit. înþelege chemarea sa la slujirea preoþeascã „ca pe o chemare la slujirea unitãþii credincioºilor încredinþaþi. ºi mai ales cei vârstnici care nu mai pot strãbate cale lungã pentru a merge la sfânta bisericã. piatrã ºi copaci. vibranþi ºi ataºaþi creºtini ai lui Dumnezeu de Biserica mãririi Sale“. A consemnat Diacon Florin IORDACHE „Sublimitatea preoþiei izvorãºte din sublimitatea lucrãrii ei. atât moral. se roagã cu adâncurile cerului. Dupã miruire. Prea Sfinþitul Calinic a numit acest paraclis chiar „bisericuþa suspendatã“. la 1 octombrie s-a început construirea unui paraclis din lemn în imediata vecinãtate a C..