Proiect aplicativ în anorexia nervoasă

4

Aspecte teoretice relevante pentru proiectul de intervenț ie. Studii relevante privind eficacitatea unor tehnici de intervenț ie pentru proiectul realizat.

Multora dintre adolescenţi le pasă mai mult de aspectul exterior decât de realizări, de evoluţia ca fiinţă gânditoare şi de succesul la şcoală, carieră, pe de altă parte puţini dintre ei sunt interesaţi de aspectul exterior într-un mod pozitiv. Ei fie urăsc anumite aspecte ale trupului şi înfăţişării lor, fie urăsc cu totul felul în care arată. Aceasta, din nefericire are un efect doborâtor asupra încrederii în sine şi a preţuirii de sine. Adolescentele care au o imagine negativă asupra propriului corp tind să piardă din vedere alte calităţi pozitive şi pot să interpreteze greşit felul în care interacţionează cu ceilalţi. Când respectul de sine este redus din cauza unei imagini negative asupra corpului, este foarte simplu să permiţi unei tulburări de alimentaţie să-şi facă loc în viaţa ta (Ardelean, D.M., 2009). Având în vedere numărul ridicat de anorexice înregistrate în special în cazul adolescentelor, proiectul de faţă îşi propune câteva strategii de intervenţie şi activităţi care au drept scop reducerea anorexiei în cazul elevelor de liceu. Studiile efectuate asupra anorexiei nervoase relevă că perspectiva adolescentelor faţă de această tulburare, este diferită în funcţie de stima de sine, gradul de anxietate şi depresie pe care o au tinerele adolescente. Având în vedere consecinţele negative pe care acest tip de comportament le are asupra elevelor considerăm necesară o intervenţie în acest scop.

Cuvântul ”anorexie” înseamnă ”pierderea apetitului”. 2008). tânăra percepându-se pe sine ca fiind grea şi plină de rotunjimi. Bea P. Anorexia nervoasă se înregistrează mai frecvent în ţările industrializate. Este un fapt bine cunoscut. Imole A. că treptat aceste diferenţe sociale dispar. într-un procent de 14%.20 ani ( Ferenc T. din totalul îmbolnăvirilor. Statisticile arată că tulburările de alimentaţie afectează în primul rând femeile tinere. iar tulburările de alimentaţie devin din ce în ce mai frecvente şi în ţările mai puţin dezvoltate. fie desfătându-se în disconfortul pe care i-l provoacă senzaţia de foame ca dovadă a tăriei sale interioare şi a autocontrolului. putând conduce la impresia greşită că ”anorexică” ar însemna o persoană căreia îi este în permanenţă foame. Ulterior s-a constatat că şi în Europa Centrala şi de Est sunt frecvente. în special . În deceniile trecute ne-am întâlnit mai degrabă cu anorexia. fie învăţând să o suprime. ea refuză să creadă şi ţine mai departe regim.Anorexia. O altă caracteristică este faptul că apar mai frecvent la persoanele cu un statut social mediu sau ridicat. că tulburările de alimentaţie sunt boli specifice femeilor. Ca urmare a unei voinţe de fier şi a unei încăpăţânări concertate. poate chiar în mod flagrant subponderală. În ciuda faptului că toţi cei din jurul său protestează că de fapt este subponderală. mai mult erau considerate bolile civilizaţiei vestice.. în zilele noastre bulimia fiind de trei ori mai frecventă. cu vârsta cuprinsă între 18-35 ani. Mulţi specialişti au arătat însă. bărbaţii se regăsesc doar într-un procent de 2-10%. în rândul bărbaţilor.. în care alimentaţia nu reprezintă o problemă. vârstnicilor şi persoanelor cu un statut socio-economic mai scăzut. Anorexia intră în cadrul tulburărilor de comportament alimentar şi debutează în general între 13.cu denumirea completă anorexia nervoasă constituie o tulburare psihologică. Prevalenţa tulburărilor de alimentaţie depinde de factorii sociali. Frica intensă de a nu ajunge supraponderală este însoţită de o imagine distorsionată a propriului trup.. anorexica îşi neagă senzaţia de foame.

A.la femei. Striegel-Moore (2003). Anorexia nervoasă se întâlneşte în special la albi. precum şi a numărului de cazuri care rămân nedepistate. La tinerele fete. Toate cazurile de anorexie nervoasă s-au recrutat din rândul albilor ( Birţ M. Ohio şi distinctul Columbia se înregistrează procente de 2. în anul 1995. Vârsta studenţilor s-a situat între 18-35 ani. anorexia afectează 1. S-au utilizat Inventarul tulburărilor alimentare.5%.5% dintre femeile selecţionate pe baza criteriilor anorexiei nervoase. Cu toate acestea. aceasta datorându-se nu numai factorilor culturali. 2003). În SUA ponderea anorexiei nervoase este de 1% pentru grupa de vârstă 14-18 ani. În ţările din Centrul şi Estul Europei prevalenţa anorexiei nervoase este mai mică. s-a întreprins un studiu de către Antal Imola asupra unui eşantion constituit din 634 studenţi de la Facultatea de Medicină şi Farmacie ClujNapoca. Pritts Sarah (2003) constată că frecvenţa de 10 ori mai mare la femei decât la bărbaţi se regăseşte în toate grupurile etnice.2%. straturi sociale ( Birţ M. în clasele socio-economice cu standarde mijlocii şi superioare. 1% şi 1. Acest eşantion a fost extras dintr-un contingent de 2046 de femei. prezenţa lor neputând fi explicată numai . Tulburările de alimentaţie sunt existente şi în România.. grupe de vârstă. adolescenţi. a inconsistenţei cercetărilor epidemiologice întreprinse.1%. riscul de a dezvolta o anorexie este de 0. care arată că într-un lot de 76 de femei cu tulburările comportamentului alimentar. afecţiunea este prezentă în rândul oricărei rase.. În România. Scala Distorsiunilor Cognitive şi Bulimice(BCSD). 2003). Testul atitudinilor alimentare (EAT). Afecţiunea se observă mai rar la negrii americani. În California. iar criteriile de diagnostic au fost cele elaborate de DSM III R. A. predomină însă în rândul albilor din ţările industrializate. rata fiind de 10: 1 (F\B). Aceste rezultate sunt confirmate de Ruth H. deşi această afecţiune se întâlneşte cu precădere în rândul femeilor. aproximativ 15% din cazuri survin în rândul populaţiei masculine. EDI. idealul acestora fiind asociat cu siluetele cât mai gracile.

Procentul recuperărilor este mic. din motive de suicid. între 1965 şi 1991 s-a înregistrat o creştere de 6 ori a incidenţei anorexiei nervoase..prin dihotomia economică est-vest (Tiberiu M. Băieţii nu sunt nici ei imuni la dorinţa de a fi slabi. Aproximativ jumătate dintre fetele anorectice ajung mai târziu bulimice. 2006). ci a determinat şi extinderea tulburării la toate straturile sociale şi grupurile etnice. o treime dintre băieţii chestionaţi au afirmat că trebuie să slăbească şi că au încercat să ţină regim de slăbit în medie de patru până la aceste vârste. cu vârste cuprinse între 16 şi 18 ani este anorexică.. Aproximativ 1% din populaţie este diagnosticată cu anorexie nervoasă în cursul vieţii şi se estimează că acest procent este în creştere. s-a putut constata că incidenţa anorexiei nervoase a marcat o creştere spectaculoasă în ultimii 50 de ani. 2008). dezechilibru electrolitic sau alte complicaţii medicale (Wilmshurst L. Estimările în privinţa incidenţei variază. Într-un studiu efectuat în Scoţia. Mai mult chiar. Preocuparea pentru siluetă nu numai că a sporit rata de prevalenţă. Rata mortalităţii la cei care necesită internare este ridicată 10%. Acest fapt indică probabil că imaginea corpului devine importantă şi pentru băieţi. În ciuda dificultăţilor de ordin metodologic. de la 3 la . cu o creştere a riscurilor viitoare de confruntare cu tulburări alimentare ( Craggs-Hinton C. Comitetul pentru adolescenţi al Academiei Americane de Pediatrie sugerează că 0. doar 10% dintre cei afectaţi revenindu-şi complet şi 50% parţial. În cadrul unui sondaj comandat de Jurnalul Britanic de Psihologie a Dezvoltării.5% din femei sunt anorexice. înfometare. revista Elle a întreprins un studiu asupra unui grup de băieţi cu vârste cuprinse între 10 şi 11 ani şi a pus în evidenţă faptul că 43 % ar prefera să fie mai slabi. 2007). în vreme ce alte estimări situează această valoare undeva între 1 şi 4%. este cunoscut faptul că 10 până la 20 % dintre adolescente şi femeile adulte tinere manifestă unele dintre simptomele clinice ale anorexiei. În 1997. Alte studii au sugerat că o femeie din 200..

000 locuitori. 5 Grupul ț intă : specificaț i numă rul de participanț i.. diagnosticul.7 într-o definire cu criterii mai largi. de la Liceul . 10 Stabilirea indicelui de masă corporală. Studii transculturale au dovedit frecvenţa sporită a acestei tulburări în ţările de vestEuropene. vârstă... la fetele emigrante. tratamentul. 11 Întrebări specifice de screening care pot ajuta la stabilirea gradului de intensitate a tulburării alimentare.17 cazuri la 100. faţă de cele rămase acasă în tara lor de origine (Friedmann C. unde standardele conformiste de frumuseţe converg către modelul manechinelor subponderale şi cu o configuraţie anatomică longilastenică.. Se poate realiza un studiu de caz sau un proiect de intervenț ie de grup. Grupul țintă îl reprezintă o grupă de 15 de eleve cu vârsta cuprinsă între 16-18 ani. . Studiile comparative ale fetelor de origine greacă şi turcă emigrate în Germania au adus proba contribuţiei factorilor culturali la apariţia acestei tulburări într-o populaţie semnificativ mai mare..care au un nivel al indicelui de masă corporală mai mic de 85% din greutatea normal și care deţin o cotă foarte mare la testele aplicate : 6 7 8 STAI (Inventarul de Anxietate stare-trăsătură) Stima de sine Scala de Depresie BECK Etapele diagnosticării anorexiei nervoase: 9 O anamneză detaliată a fiecărui participant. 2000). În SUA prevalenţa pe viaţă a anorexiei în populaţia generală este estimată la 3.

vărsături autoprovocate sau abuz de laxative. . la mai puțin de 85% din cea sperată sau incapacitatea de a lua în greutate plusul sperat în cursul perioadei de creștere. examen cardiologic și renal). chiar dacă este subponderal(ă). diuretice sau clisme). sau deasupra unei greut ății normale minime pentru etatea și înălțimea sa (de exemplu pierdere în greutate ducând la menținerea greutății corporale. ducând la o greutate corporal de mai puțin de 85% din cea sperată).12 Stabilirea statusului mental pentru idenficare altor afecțiuni asociate. 13 Investigații medicale suplimentare la nevoie (analize sanguine. de exemplu estrogeni). 16 Frica intensă de a nu lua în greutate sau de a devein gras(ă). dacă menstrele sale survin numai după administrarea de hormoni. anoree adică absența a cei puțin trei cicluri mentruale consecutive. 14 Criterii de diagnostic ale anorexiei nervoase după DSM IV TR: 15 Refuzul de a menține greutatea corporal la. 17 Perturbarea modului în care este experiențată greutatea sau conformația corpului propriu. De specificat tipul: 19 tip restrictiv: în cursul episodului actual de anorexie nervoasă. persoana nu s-a angajat regulat într-un comportament de mâncat compulsive sau de purgare (adică. cum ar fi depresia sau tulburarea obsesiv-compulsivă. radiografii pentru a stabili dacă există o reducere a masei osoase cauzată de malnutriție. (O femeie este considerată a avea anoree. nedatorată influenței greutății sau conformației corporale asupra autoevaluării sau negarea seriozității greutății corporale actuale. 18 La femeile postmenarhice.

care a constat în observarea adolescentelor (contactul vizual. Stima de sine şi BECK. cu două întâlniri/săptămână cu o durată de 1. calcularea indicelui de masă corporală. relația dintre comportamentul nonverbal și obiectivul evaluării).20 tip de mâncat compulsiv/purgare: în cursul episodului actual de anorexie nervoasă. expresia facială. întrebări specifice de screening. volumul și tonalitatea vocii. . 22 Evaluarea iniț ială a pacientului / grup ț intă Înaintea implementării propriu-zise a proiectului nostru de intervenţie. stabilirea statusului mental. 21 Durata proiectului de intervenț ie (numă rul ș edințelor / sesiunilor) Proiectul va avea o durată de minim 6 luni. 25 Câștigarea în greutate. postura. aplicarea chestionarelor STAI1. anamneza fiecărui participant. vărsături autoprovocate sau abuz de laxative. Adolescentele grupului țintă nu urmează nici un tratament medicamentos în momentul inițierii proiectlui de intervenție. alte investigații de ordin medical (în caz de necesitate).5-2 ore/sesiune. la finalul celor 6 luni urmând să se efectueze o evaluare. 26 Creșterea suportului social. diuretice sau clisme). persoana se angajează în mod regulat într-un comportament de mâncat compulsive sau de purgare (adică. 27 Obiective specifice 28 Creșterea stimei de sine și conștientizarea consecințelor pe care pot să le aibă comportamentele specifice anorexiei. 23 Obiective generale 24 Reducerea simptomelor anorexiei nervoase. STAI2. am recurs la o evaluare iniţială a problemei.

29 Reducerea nivelului anxietății. 35 Învățarea de comportamente alimentare noi. 41 Dezvoltarea asertivității. 38 Tehnici psihoterapeutice în vederea creșterii stimei de sine (automonitorizări. 30 Reducerea simptomelor depresiei. 45 Modificarea credințelor dezadaptative în raport cu propria persoană. 40 Tehnici de imagerie. 31 Facilitarea exprimării emoționale. 39 Tehnici de relaxare. 43 Îmbunătățirea comunicării cu familia. vizionare de filme. feed-back pozitiv. „bârfa pozitivă”). 32 Creșterea frecvenței comunicării familiei cu adolescentele. 33 Reducerea predicțiilor negative față de relațiile sociale. 46 Tehnica identificării inconsistenței logice și a contradicțiilor. lista calităților. .). 44 Implicarea familiei în cardul terapiei. 34 Identificarea credințelor dezadaptative în raport cu propria persoană. 42 Consilierea de grup. etc. 36 Strategii de intervenț ie 37 Educarea adolescentelor pentru conștientizarea consecințelor pe care pot să le aibă comportamentele specifice anorexiei (pliante.

55 stabilirii statusului mental cu ajutorul chestionarelor folosite în faza inițială pentru identificarea nivelului anxietății. Elevelor li se va prezenta un filmuleţ ce conţine mai multe cazuri ale unor tinere anorexice. depresiei și cele pentru identificarea credințelor dezadaptative vor avea ca finalitate reducerea simptomatologiei anorexiei nervoase. Îmbunătățirea comunicării cu familia se va face prin organizarea unor întâlniri a grupului de eleve împreună cu părinții acestora. cu scopul de a-i informa asupra importanţei suportului social în ameliorarea anorexiei. În urma vizionării acestui filmuleţ elevele vor conştientiza consecinţele tulburării. 49 Colaborarea cu un nutriționist în vederea stabilirii unui regim alimentar sănătos. 48 Tehnica costurilor și beneficiilor. 50 Structurarea intervenț iei Tehnicile psihoterapeutice folosite pentru creșterea stimei de sine au rolul de a le ajuta să-și valorifice propria persoană și să-și îmbunătățească imaginea corporală. 54 întrebărilor specifice de screening care vor ajuta la stabilirea măsurii în care simptomele au fost ameliorate. 53 stabilirii indicelui de masă corporală. Tehnicile pentru reducerea nivelului anxietății. depresiei și a . 51 Evaluarea finală (evaluarea intervenț iei) Evaluarea finală se va efectua be baza 52 observației. inclusiv aspectul cel mai grav şi anume că anorexia poate duce la deces.47 Tehnica reatribuirii.

Se va constata o îmbunătăţire a stării în ceea ce priveşte stima de sine (au o atitudine mai pozitivă faţă de propria persoană). .stimei de sine. o apreciere mai bună a propriilor calităţi. Elevele vor manifesta interes pentru realizarea unui program de prevenţie în alte scoli în care acestea să promoveze aspecte ce ţin de stilul de viaţă sănătos. Totodată se va observa şi o mai mare implicare a părinţilor referitor la starea (problema) propriilor copii.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful