Logistica internaţională • 2.1. Pregătirea mărfii pentru livrare (Ambalarea, marcarea , depozitarea) • 2.2. Documentele de livrare • 2.3. Expediţia internaţională.

Rolul expeditorului Ambalarea • In literatură se face o distincţie între ambalarea care are în principal o funcţie de vânzare sau comercială, numită şi condiţionare (fr. conditionnement) şi cea care are în principal o funcţie logistică- ambalare propriu-zisă. • Condiţionarea trebuie să prezinte anumite caracteristici de robusteţe şi soliditate, dar rolul său esenţial este de a prezenta o imagine atrăgătoare a produsului pentru clienţii potenţiali. • Ambalarea are în vedere asigurarea protecţiei mărfurilor în timpul transportului, respectiv realizarea în bune condiţii a operaţiunilor de manipulare, deplasare şi depozitare a partizii de marfă. Prin condiţionare se urmăresc mai multe scopuri: • prezentarea promoţională a produsului; • asigurarea securităţii produsului şi înlesnirea operaţiunilor de manipulare; • facilitarea punerii în vânzare şi a accesului la consumatorul final (pentru bunurile de consum, de exemplu, “bax”-uri de bere); • adaptarea produsului la condiţiile climaterice din ţara de consum (ex. tropicalizare). Funcţiile ambalajului • Asigură protecţia mărfurilor împotriva şocurilor şi coroziunii şi asigură conservarea acestora pe parcursul transportului; • Asigură inviolabilitatea produsului şi protecţia acestuia împotriva furtului; • Facilitează operaţiunile pe care le implică transportul, respectiv încărcarea/ descărcarea mărfii, transbordarea şi alte manipulări, precum şi operaţiunile de verificare a partizii de marfă; • Facilitează desfacerea produselor prin aspectul promoţional. Alegerea ambalajului • riscurile la care este expusă marfa, şi care ţin de natura mărfii, de mediu etc. (climat, starea infrastructurilor de transport, soluţia aleasă pentru transport); • costul ambalajului, avându-se în vedere raportul dintre costul ambalajului şi valoarea mărfii, precum şi economiile pe care ambalajul le permite în ceea ce priveşte transportul, manipularea şi asigurarea mărfii; • aspecte tehnice: ambalajul greu şi voluminos măreşte costul transportului şi manipulării; ambalajul uşor şi de volum redus are o capacitate de protecţie mai scăzută; • aspecte comerciale: influenţă negativă asupra relaţiilor cu clientul în caz de avarie, furt sau pierdere; afectarea imaginii de marcă a exportatorului; • aspecte juridice şi financiare: în caz de avarie, dacă aceasta este imputabilă ambalajului, este angajată răspunderea celui care expediază marfa;

transmite prin gir cumpărătorului atât recipisa. fiind emise la ordin. Cu alte cuvinte. în care marfa circulă “din poartă în poartă”. • Pentru mărfurile depuse în antrepozit. descărcarea operativă şi în condiţii de siguranţă a mărfurilor. . bagaje şi corespondenţă pe avion. Marcarea • Marcarea reprezintă o obligaţie a producătorului şi priveşte atât mărfurile cât şi ambalajele respective. putând fi depozitele proprii ale producătorului /exportatorului sau cele deţinute de expeditori sau terţi. Ambele sunt titluri de credit şi. • Exportatorul va înscrie lizibil şi de neşters. conceput pentru a fi încărcat cu bunuri în vrac sau uşor ambalate. alimentare etc. Containerizarea • Containerul este un recipient. mobil şi ermetic. • Dacă deponentul vrea să înstrăineze mărfurile libere de orice sarcini. document compus din două părţi: recipisă de depozit (prin care antrepozitul recunoaşte că a primit mărfurile) şi warantul (buletinul de gaj). se mai numeşte şi igloo. fie la destinaţie. . Paletizarea • permite reunirea într-o singură unitate de încărcare (Load Unit) a mai multor mărfuri ambalate depuse pe paletă. din lemn. elementele de identificare a mărfii. silozuri etc. docuri. act ce reprezintă transferul de proprietate asupra mărfii.). această operaţiune poate avea loc fie la expediţia mărfii. cât şi warantul. se eliberează deponentului o recipisă warant. produse farmaceutice. altfel încât transportul să se facă fără manipulări sau transbordări de mărfuri de la locul de expediţie la cel de destinaţie. în litere şi cifre. Paleta este compusă din una sau două platouri suprapuse. Unit load device • În transportul aerian se foloseşte unitatea de încărcare echivalentul în acest mod de transport al containerului ISO.reglementările privind ambalajul din unele ţări sau pentru anumite produse (ex. de regulă. care permit prinderea cu furcile unui elevator în procesul manipulării. Depozitarea • respectiv depunerea mărfii în antrepozite. destinatarul şi locul de destinaţie. pot fi transmise prin gir. deoarece forma sa seamănă cu cea a unui iglu. • Se disting două tipuri de marcare: cea necesară pentru a individualiza o expediţie şi cea cerută de reglementările ţării importatoare. • Prin ULD se înţeleg în general paletele şi containerele utilizate pentru a încărca mărfuri. fără nici o intervenţie asupra acesteia pe parcursul transportului. el este un ambalaj definitiv. Acest sistem permite încărcarea.

Avantajul pentru deponentul mărfurilor constă în faptul că acesta. utilizându-l pentru a constitui un gaj asupra mărfurilor (de exemplu. poate să vândă mărfurile unui terţ.• • Deponentul – deţinător al recipisei-warant – poate însă să despartă warantul de recipisă. la solicitarea unui credit). prin transmiterea acestui titlu de proprietate (recipisa). warantul devine o formă specială a contractului de gaj. Documentele elaborate de FIATA • FCR (Forwarding Agents Certificate of Receipt) – expeditorul a preluat o marfa corect specificata si a primit dispozitie irevocabila de a o expedia la destinatarul indicat • FCT (Forwarding Agents Certificate of Transport) – a primit o dispozitie de livrare a unei partied de marfa specificata • FBL (FIATA Combined Bill of Landing) – utilizat in cazul transporturilor multimodale • FWR (FIATA Warehouse Receipt) – recipisa de depozit FIATA – in cazul preluarii marfurilor in depozitele sale . conservând recipisa de depozit. În acest fel.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful