Inimă de copil

Stăteam azi să veghez asupra pruncilor la masă şi ca deobicei m-am pus în spatele clienţilor mei fideli Aden şi Andri. Le e de ajuns momentul când strănut sau tuşesc ca să facă schimb de mâncare, aşa că ochii mei rămân nestrămutaţi de pe farfuriile şi de pe mâinile lor. Am observat că Andri e stângaci şi am rămas surprinsă de descoperirea mea : „şi la ei sunt unii stângaci!” De parcă ei n-ar fi la fel ca noi! Când priveşti apusul, totul devine bidimensional şi forme şi umbre se unesc inseparabil ca nişte linii şi pete negre pe o bucată de sticlă ce precede un spaţiu adimensional şi nelimitat. Poate aşa e şi cu sufletul colorat, mereu diferit şi unic ce stă în spatele negrului pielii Bushman-ilor. De fapt nu e negru ci maro, la fel cum nici pielea noastră nu e de fapt albă. Părul, care indiferent de vârstă şi gen, le creşte puţin, ca nişte biluţe negre, te face să fi mai atent la trăsăturile feţei. Au pielea întinsă dar îmbătrânesc repede datorită greutăţilor vieţii şi dacă întâlneşti o femeie de 40 ani, ai zice că are cel puţin 55. Au buze pline, care uneori sunt conturate de răni probabil datorită vântului rece sau datorită diferenţei de temperatură dintre zi şi noapte. Nasul lor turtit, nivelat în partea superioară se face vizibil doar la bază. Ochii lor înceţoşaţi şi îngălbeniţi mai mult de povara vieţii decât de fumul inhalat zilnic în jurul focului ascund sufletul lor în 2 pete negre. Aşa că prima lor reacţie în contact cu un zâmbet sau cu o persoană străină este să închidă ochii şi să-şi ascundă faţa. S-ar putea spune că sunt firi ruşinoase dar cred că mai degrabă ani mulţi în care au fost sclavi, respinşi, daţi la o parte de oameni, care îşi căutau propria îmbogăţire, au înscris în sângele lor o precauţie, o reţinere faţă de albi în mod special. Au o imagine de sine foarte proastă şi mentalitatea că nu ştiu nimic. Adică dacă pui în timpul lecţiei pe careva, în mod special pe fete, să numere, să calculeze, sau să scrie, ei spun: „Mi tam!” adică „nu ştiu”, cu toate că, dacă insişti şi îi încurajezi, îţi vor da răspunsul corect. Acest simţ al inferiorităţii ascunde însă în spate un suflet colorat, jucăuş, sociabil şi însetat dupa dragoste. Nu aş putea face o caracterizare generală a copiilor boşimani la fel cum nu aş putea face o descriere care să caracterizeze toţi copii români, pentru că fiecare copil este diferit şi are o personalitate deosebită . În săptămânile trecute în lucrarea cu copiii, am observat că

într-o zi îi apucă pe câţiva din ei crizele, în altă zi îi apucă pe alţii, şi tot aşa pe rând îi apucă pe toţi. De fapt ei duc lipsă de afecţiune şi ca să atragă atenţia încep să se comporte în felul acesta. Când mă pun lângă unul din ei şi îi acord atenţie mărită, toată conformaţia feţei se schimbă complet şi chiar şi cea mai dură expresie se schimbă într-un zâmbet ruşinos şi timid. Stăteam într-o zi în pauză pe nisip şi l-am văzut pe Natanael, un băiat din clasa I care deobicei face mari probleme, venind spre mine. Aşa că am început să desenez pe nisip o poveste cu şcoala, cu maşini, cu măgari şi cu el vânând păsări. Şi văd cum izbucneşte într-un râs cu poftă. Ce râs frumos are! Şi câtă inocenţă în râsul lui! Şi şi-a dat drumul la robinetul bucuriei. Cred că aceşti copii au o faţadă dură şi aspră de rebeliune, tencuită cu neascultare, încăpăţânare, amărăciune, agresivitate, dar dacă te uiţi pe ferestre la ceea ce este de fapt în casă, poţi descoperii omul ascuns, sensibil cu un potenţial mare pentru lumină. Întrebarea nu e dacă există ceva de găsit în casă, ci dacă este cineva dispus să caute, să privească mai profund. Nu am văzut până acum nimic mai frumos decât bucuria unui suflet. Nici un apus de soare, nici luna când e plină şi domină cerul, nici primăvara care face pomii să roşească nu se compară cu imaginea bucuriei unui om, căci ea ascunde expresivitatea colorată a unui apus, şi inocenţa lunii. Ce pot spune eu despre Bushman-i sunt doar observaţii făcute în timp ce urmăream comportamentul lor în diferite situaţii. În timp ce mă plimbam printre mesele copiilor la prânz am observat că o fată destul de mare, probabil în perioada adolescenţei (nici ei nu îşi cunosc vârstele), tot cerea pe ascuns mâncare de la alţi copii, cu toate că avea porţie mare şi uneori primea mâncare în plus. Apoi Neli mi-a zis că în toată copilăria ei a suferit de foame aşa că acuma mănâncă până nu mai ştie de ea. Şi aşa fac oamenii din acest trib, mănâncă tot ce au într-o zi cu gândul că azi sunt sătui, ce va fi mâine nu contează. Într-o zi am fost la locul lor de joacă. Ei îşi găsesc un joc din orice. Băieţii îşi caută un fel de nuiele, îşi iau avânt şi le aruncă aşa încât să lovească pământul şi să ricoşeze. Nuielele zboară cu viteză înainte. Scopul jocului e ca nuielele să ajungă cât mai departe. Sau mai merg ei la vânătoare de păsări. Desculţi pe nisip, nu fac nici un zgomot. Se apropie de copac, ţintesc cu o praştie şi o piatră şi doboară pasărea. Fetele în general cântă, împletesc părul sau joacă tot felul de jocuri care implică cântatul. În timp ce se jucau am observat o fetiţă care a luat o bucată de pământ şi a băga-o în gură. Ei spun că are un gust dulceag. Tot la masă în timpul prânzului, o fetiţă purta un bebeluş în spate într-o bucată de material legat în faţă. Înainte să înceapă să mănânce, a luat bebeluşul în faţă şi a început să-i dea să mănânce din porţia ei. Ciudat lucru. Cu toate că au crescut cu responsabilităţi mai mari şi de multe ori au de îngrijit copii mici. Dar ce e de apreciat la ei e că sunt un pământ bun pentru Cuvântul Domnului şi au inimi de copil, care cred cu sinceritate în cuvintele Dumnezeului lor. Am văzut oameni schimbaţi complet de Domnul. El trasează astăzi pe feţelor lor riduri de bucurie şi blândeţea le întinde pielea obrajilor şi dragostea o colorează. Oameni, care mai demult erau legaţi de alcool sau plini de mânie băteau orice fiinţă ce le ieşea în cale, au astăzi pace. „Ceeace face farmecul unui om este bunătatea lui” Prov.19:22 Fii haruiti de Domnul Ma bucur sa cunosc o parte din minunata familie a lui Isus Sunteti scumpi in ochii Stapanului Traiti in lumina ca niste fii de Imparat Imprastiati peste tot miresma Lui Cristos Va iubim si va asteptam sa va alaturati marii lucrari de rascumparare a sufletelor pierdute Un strain si calator pe acest pamant Echipa Kalahari New Hope

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful