PUBLICAȚIE DE SPIRITUALITATE CREȘTINORTODOXĂ A PAROHIEI LAZARET

DIN OSPĂTUL ‚ CREDINTEI ‚
”Unde se termină rugăciunea

începe păcatul”.
Sfântul Efrem Sirul

Numărul V / 11 - 17 martie 2012

Duminica Sfântului Grigorie Palama
În Duminica a doua a Postului Mare, Biserica Ortodoxă prăznuieşte pe Sf. Grigorie Palama, amintind de o altă biruinţă a dreptei credinţe împotriva ereticilor varlaamiști. Aceștia se opuneau învăţăturii mărturisite de Sf. Grigorie Palama, și pretindeau că omul nu se poate împărtăşi de lumina necreată, de harul îndumnezeitor. Sf Grigorie s-a născut în 1296 în Constantinopol din părinţi binecredincioşi. Având oarecare dificultăţi în memorare, şi-a luat un canon să nu înceapă să citească înainte de a face trei metanii în fața icoanei Maicii Domnului. Se îndeletnicea cu rugăciunea minţii încă de pe când trăia în mijlocul zgomotelor lumii. La vârsta de 20 de ani intră în monahism. Personalitatea sa energică a influenţat şi mediul familial, aşa încât mama sa şi două surori au devenit călugăriţe, în timp ce el, împreună cu 2 fraţi ai săi a plecat spre Sfântul Munte Athos. Aici, i s-a arătat Sfântul Ioan Teologul, trimis de Născătoarea de Dumnezeu, ca să-l întrebe de ce se roagă neîncetat ei cu cuvintele „Luminează-mi întunericul! Luminează-mi întunericul!” Sfântul, cu adâncă smerenie, a răspuns: „Ce altceva aş fi putut să cer, om pătimaş şi plin de păcate fiind, decât să fiu miluit şi să fiu luminat, pentru ca să cunosc şi să îndeplinesc voia lui Dumnezeu?”. Sf. Ioan Teologul îi făgăduieşte că Maica Domnului îi va fi ajutătoare şi împreuna-luptătoare şi în prezent şi în viitor. Este prăznuit în această duminică pentru lupta pe care a dus-o împotriva lui Varlaam, un călugăr latino-cugetător, fățarnic, care afirma că Dumnezeu nu poate fi cunoscut direct, întrucât se face cunoscut și intră în relație cu omul prin intermediul harului creat. Câtă vreme există un intermediar – harul creat, nu poate fi vorba de o unire directă a omului cu Dumnezeu, nici de sfințire, nici de viață veșnică. Potrivit lui, curățirea minții se face prin intermediul filosofiei, prin studii și mijloace intelectuale. Pentru această erezie Sf. Grigorie l-a combătut afirmând că pentru a-L cunoaste pe Dumnezeu nu e absolut necesară știința profană ci păzirea poruncilor Lui. Apropierea de Dumnezeu vine prin neîncetata rugăciune care încălzește inima omului cu focul iubirii lui Dumnezeu și a semenilor. Din învățăturile Sf. Grigorie

În acest număr:
Pagina 1  Duminica Sf. Grigorie Palama Pagina 2  Rugăciunea - o măsură a dragostei Doamne Iisuse, miluiește-mă pe mine păcătosul!

Pagina 3 Duhul trândăviei - ucigașul bucuriei Pagina 4  Semnificația metaniei în ortodoxie

Din înțelepciunea copiilor Rugăciunea ne salvează din orice naufragiu

Rugăciunea săvârșită de minte în inimă întărește gândul omului permanent la Iisus Hristos, mărind comuniunea cu El. Prin rugăciune neîncetată mintea devine receptive a harului Duhului Sfant unindu-se cu inima, revărsând bucuria sfântă a contemplației duhovnicești și peste trup.  Mintea curațită de patimi și luminată de harul dumnezeiesc se depășește pe sine și devine capabilă de vederea lui Dumnezeu în Duh. Numai unindu-se cu Dumnezeu prin har omul poate vedea acea lumină care este frumusețea și substanța veacului ce va să fie. Este singura lumină adevarată, necreată, prin care și noi devenim lumină ca niște fii ai luminii.  Ființa lui Dumnezeu este inaccesibilă oamenilor și ingerilor, dar ea este nedespărțită de lucrările sau energiile ei necreate, comune Sfintei Treimi, prin care Dumnezeu ține lumea și o îndumnezeiește.  Sfântul Grigorie vorbește de posibilitatea cunoașterii și a unirii nemijlocite cu Dumnezeu. Fiind necreat, harul lui Dumnezeu se manifestă prin energii necreate, pe când omul și intreaga creație au energii create, corespunzătoare naturii lor.  Rugăciunea curată și neîncetată duce la unirea cu Dumnezeu, îl ridică pe om din hotarele firii căzute și-l face părtaș ”dumnezeieștii firi” încă din această viață, într-un progress nesfârșit în Hristos.

fără interes personal. în automobil. Și noi știm că ciunea şi brusc ne dăm seama că fie Dumnezeu ne-a creat pentru El. simțim că iești! strigăm către un cer pustiu. că cu efortul fizic. datorită păcatelor pe care le facem.ce. Dar cel mai răspânînvață: "Tu nu devii mai sfânt pentru că noi dit motiv este acela că nu avem dispoziTe sfinţim. Hristos a spus că ”sunt în toate zilele. până la sfârșitul veacului“. astfel încât să ne revenim curând şi să dorim să fim iarăși alături de El. fiind chemat. miluiește-mă pe mine păcătosul! Cunoscută în Ortodoxie precum Rugăciunea lui Iisus sau Rugăciunea inimii. Sfântul Ioan de Kronstadt pentru noi un mijloc prin care Dumnezeu ne învață: “Oamenii se gândesc astfel: vrea. Dacă ne vom ruga numai Însuși! atunci când vom simţi nevoia. Aici. chiar daca noi nu știm cum are loc aceasta Unde și cum să spunem rugăciunea? Oriunde ne-am afla. Sf. fără calcule. în rugăciunile noastre. dinspre care nu vine nici un răsOmul nu se poate mântui fără rugăciune! Rugăciunea puns. bucuriei împărtășirii de El acesta e un mod greşit de a gândi. cu multă atenţie aduce nişte foloase extraordinare. Începem rugătale contează pentru tine. Nicolae Velimirovici ne suntem prea obosiţi. Rugăciunea este o întâlnire și o relație cu Dumnezeu. vom sfârşi prin a nu ne mai ruga deloc!” Fără rugăciune viața este incompletă Cum se antrenează sportivii? La începutul pregătirii Deși înțelegem că rugăciunea este un izvor nesecat de sportivul simte durere. Nu trebuie să se facă cu gândul “să o învăţ. dar cum rămâne cu faptul că noi continuăm să trăim în starea de păcat în care ne-am obișnuit? Și chiar și în această situație. Să facem Rugăciunea cu sentimentul iubirii faţă de Domnul.” Așadar rugăciunea este facem. El ne lasă să simţim absenţa Lui. Precum doctorul pune doctorii pe rana celui suferind. necontenita chemare a Acestuia fiind o adevărată doctorie care ucide lucrarea patimilor. rugăciunea lui Iisus e simplă și scurtă. tocmai că o făceau cu forţa. este important este limba raiului. S-au îmbolnăvit mulţi din pricina aceasta. Sfinţii Părinţi care au practicat-o ne spun că rugăciunea inimii are ca rost: să-L chemăm pe Iisus în noi.Pagina 2 Numărul V / 11 . pentru propriul nostru bine. Fiul lui Dumnezeu. dar nu mai ajungi să scrii subiectul propriu-zis. nu pentru a dobândi raiul.chemarea numelui Domnului în noi Privită din afară. Dacă am experimentat astfel de stări. Nu trebuie nici să ne legăm de un anume loc. Doamne Iisuse!“.niceşti care mai mult ne sporesc dorirea de cele dumnezetră – în care. În timpul antrenamentului durerea se reduevităm mai tot timpul să o practicăm! De ce aceasta? Ade. dar sfinţindu-Te pe Ţine noi ne ţia să ne rugăm şi nu simţim nevoia să o sfinţim pe noi. Putem să îi ajutăm pe cei în vârstă. Ci numai obiectul rugăciunii este distragerea atenției. Dumnezeu are o pedagogie cu omul. spune Mitropolitul Antonie de Suroj. a păcatelor noastre. dar noi nu-L simțim.dificultate dar pe parcurs. constatăm totuși. Prin rugăciune Îl slăvim pe Dumnezeu Părintele Sofronie Saharov ne spune că rugăciunea ar trebui să fie starea normală a sufletului. la birou. la şcoală. „Doamne Iisuse Hristoase. pentru a-L avem de dat un telefon important. înseamnă că Dumnezeu contează pentru tine? Un alt motiv pentru care nu ne rugăm Nicidecum. dar nu pe El Însuși. să ne facă dacă nu simt nevoia să mă rog.17 martie 2012 Pagină 2 DIN OSPĂȚUL CREDINȚEI Rugăciunea . astfel că. ucide toate patimile. iar ele lucreaza. De ce? Din pricina răcelii noastre față de Dumnezeu. La început ne rugăm cu seori nu ne rugăm pentru că pur şi simplu nu simţim pre. nu are sens să o fac! Însă părtași celor mai înalte bucurii. dar această rugăciune rostită multă vreme. desi bolnavul nu stie cum se întâmpla asta. precum îngerii din ceruri. Să ne oprim deci şi să medităm la faptele prin care ne-am îndepărtat de la faţa lui Dumnezeu şi să facem schimbările necesare în viaţa noastră pentru a ne apropia de El! A ne strădui să trăim o viaţă bineplăcută lui Dumnezeu fără să vorbim cu El în rugăciune. şi să o aducem adesea la suprafaţă prin rostirea ei cât mai frecventă Rugăciunea . fie lăuda. fie rupt Îl slăvesc. să o ajung”. la serviciu să spunem Rugăciunea. miluieşte-mă”. este ca şi cum ai face o muncă titanică de cercetare. Frumos ne învăța Părintele Sofronie Saharov: „Nevoie este a chema Numele ce cuprinde toate numele. să avem grijă de săraci. dacă nu vorbim cu Dumnezeu în rugăciune. în inima noastră : „Vino. Iisuse Hristoase. Este aceasta o relație de iubire? Se reduce o relație de dragoste față de Cel ce s-a răstignit pentru noi la o cerere de împlinire a dorințeRugăciunea curată alungă gândurile lor noastre? În astfel de rugăciune. miluieşte-mă pe mine păcătosul“ cuprinde în sine o întreagă teologie şi ne aşează în cea mai potrivită relaţie cu Dumnezeu. Iisus Hristos”. Cine refuză rugăciunea. care neîntreavem de mers într-un loc important. să o reuşesc. dar. e ca şi cum am fi trecut pe lângă ce era esenţial şi am rata scopul faptelor bune amintite. de bolnavi. refuză raiul! Doamne Iisuse. Sfinţii ne recomandă să avem mereu această rugăciune în străfundul inimii noastre. pentru că musculatura nu e obişnuită bucurie care ne apropie de Dumnezeu.o măsură a dragostei să aflăm că Dumnezeu nu este niciodată total absent. Ne plângem că Dumnezeu nu ni se face prezent în cele câteva minute pe care le petrecem în rugăciune. întocmai asa si numele lui Dumnezeu. mereu vrem ceva de la El. pe scăunel. “Doamne. Rugăciunea inimii trebuie spusă fără forţare. deoarece ajungem la o sta- . iar rezultatele încep să apară. Să nu devină Rugăciunea o lucrare din obligaţie. Sunt astfel de momente în viaţa noas. apar acele dulci bucurii duhovzenţa lui Dumnezeu. Noi însă.

Iisuse Hristoase. iar peste ani va fi imposibil să biruim patimile. care dă naștere plânsului. cele cinci “Doamne. Atîta mireasmă a Duhului Sfînt mi-a venit şi atîta căldură duhovnicească. puterea. pentru a-L primi pe Iisus. după cum au spus și Sfinții Părinți. cu atât mai mult în relația cu Dumnezeu! Noi nu avem un Dumnezeu rece. când în sfintele altare se slujește Sfânta Liturghie? Coboară Domnul Însuși pe pământ. viața însăși! Să-I dăm și noi Lui Dumnezeu anii tinereții! . așa încât. 1. mai curat. Săvârșirea păcatelor cu gândul pocăinței la bătrânețe – este poate cea mai gravă formă de trândăvie. boala. să îndemne pe alții la pocăință! Cel cu voce frumoasă. astfel încât aceasta nu mai este “o activitate” exterioară. fiecare. Ne întrebăm aici: cum putem noi oare. și ne împărtășim de El printr-o vie și simțitoare rugăciune! 3.Pagina 3 re de egoism şi de mândrie. şi-mi ziceam: Doamne. prin împărtășirea bucuriilor și suferințelor? Cu atât mai mult cu Dumnezeu! Nu îi spunem oare noi persoanei iubite cât de des Te iubesc? Cu atât mai mult lui Dumnezeu! Așa cum dragostea dintre doi tineri se menține vie prin comunicare. noi să ne recreem și să ne relaxăm duminica dimineața. cel care merge la biserică şi nu merge la biserică. Totul este dorul după Hristos. căci mintea noastră ușor zboară la cele lumești. Sfinții Părinți ne povățuiesc la folosirea șiragului de metanii. Legătura vie a omului cu Dumnezeu se întreține printr-o stare permanentă de rugăciune și de comuniune cu El. Pe de altă parte. prin mărturisirea iubirii a unuia către altul. creştinul după mărturia buzelor și corigent la morală. 2. plictiseală și tristeţe. trebuie ca inima noastră să fie curată. noi nu răspundem chemării Lui! Frați și surori creștine! Să nu ne păcălim! La Dumnezeu nu trebuie să venim ocazional! Dacă noi nu rezistăm să stăm la Sfânta Liturghie 2-3 ore. trebuie să se despătimească. „Doamne Iisuse” trebuie însoțită de lupta cu patimile Pentru a putea veni Hristos înlăuntrul nostru atunci când îl chemăm. căci. Un Părinte mărturisea astfel despre simțirea rugăciunii inimii:„atâta dulceaţă în inimă şi atîta căldură am simţit. Gustarea minunată a acestei lucrări aduce mintea într-o stare de împreună-simțire cu inima. Rolul șiragului de metanii este concentrarea atenției la rugăciune. indiferentul: cel care se roagă şi nu se roagă. și dacă va mai avea vreodată vreme de pocăință Șă ne gândim: fraților și surorilor creștine. spații goale. care sunt manifestările vizibile ale trândăviei duhovnicești în viața creștinului. premeditată! Trebuie să știm că obișnuința cu păcatele este cel mai periculos lucru căci păcatele devin a doua noastră fire. eliberată de egoism. ci Unul pe Care Îl primim în noi. inima mea fierbea în clocot şi-L vedeam pe Iisus cum vorbea cu sufletul meu. miluiește-mă”. În clipa aceea Mirele Hristos Se întâlnește cu mireasa. la fiecare boabă trecută printre degete. cum vom rezista să stăm pentru veșnicie în Împărăția lui Dumnezeu? Să știm iarăși că orice lipsă a noastră de la fiecare Liturghie este ireversibilă și irecuperabilă. inima înghite pe Iisus şi Iisus inima. Cum se coboară mintea în inimă? Primele roade ale rugăciunii sunt luarea-aminte și străpungerea inimii. Sufletul trândavului. pentru ca El să ne primească în Sine! Și Îl primim în noi. de răutate. Rugăciunea să se facă deci cu o participare a întregii noastre ființe. Să ne silim așadar să biruim trândăvia care ne DIN OSPĂȚUL CREDINȚEI parfumat în inima noastră. Trândăvia înseamnă uitarea de Dumnezeu și aduce cu sine neputinţa de a vedea minunile lui Dumnezeu. după măsura putințelor noastre și a rânduielii date de duhovnic. Absența de la biserică în zilele de duminică și în sărbători. trist. momente în care nu am răspuns chemării lui Dumnezeu. mereu obosit. pentru toţi aceşti oameni. adică cu sufletul nostru!” Să rostim rugăciunea pentru aproapele în suferință! De mare trebuință este să rostim rugăciunea inimii pentru aproapele în suferinţă. Să ne întrebăm deci. Nu întreținem noi oare prietenii frumoase cu oamenii prin deasa comunicare. miluieşte-i pe robii tăi! Duhul trândăviei . iar noi rămânem indiferenți. Sunt cuvinte de care nu te mai saturi! Rugăciunea . mai Trândăvia este cauza tuturor păcatelor pentru că otrăveşte energia duhovnicească de la însuşi izvorul său. căci pentru toate nerodirile vom da apoi socoteală înaintea Lui! 4. ci noi înşine devenim rugăciune. O altă formă de trândăvie este îngroparea talanților dăruiți de Dumnezeu. Dacă sufleţelul vostru repetă cu adoraţie. la singurătate. să chemăm numele Domnului Iisus rostind rugăciunea „Doamne Iisuse Hristoase.pe boabe de metanii (metanierul) Pentru dobândirea atenției în rostirea rugăciunii. Să vedem deci. corpul s-a înfierbîntat. slăbirea trupului și a duhului? Dumnezeu ne-a dat frumusețea. vreau să mor! Când ajunge să se pogoare mintea în inimă. nimeni nu cunoaște momentul morții lui. împreună cu vederea din ce în ce mai limpede a păcătoșeniei proprii. Nepracticarea unei rânduieli permanente de rugăciune și lenevirea în ținerea posturilor. Doamne Iisuse Hristoase. trebuie să punem tot ce e mai frumos.ce talant avem și cum să îl folosim în slujba Domnului! Cel ce are darul îndemnării. lăsând în noi lipsuri. mai sfânt. ce Îi dăm noi lui Dumnezeu? Oare Să-I dăm bătrânețea. încât lacrimile îmi curgeau continuu. sănătatea. miluieşte-mă“. Câţi oameni se risipesc! Câţi sunt în pragul sinuciderii! Câţi sunt deznădăjduiţi în nevoi! Să rostim rugăciunea lui Iisus. acesta este trândavul. astfel că rugăciunea va fi săvârșită de minte și de inimă laolaltă. nu se mai satură. pe El să-L laude în cântări! Să lucrăm darurile primite. descurajat poate ajunge uşor la ofilire şi disperare.ucigașul bucuriei desparte de Dumnezeu.

meSfintei Cruci (Dum. Cine se străduieşte să-l găsească. Iisuse Hristoase.Vecernie Mare cu litie Duminică . iar măsura rugăciunii este să te rogi fără măsură (ADRIAN. şi iată că Domnul îi aprinsese focul ca să poată fi văzut şi să fie salvat. Iacobeanu Marius Pr. din propria simțire sufletească „după metanii. iar aceasta a ars toată ridicând spre înălţimi o lumină mare. pentru că ele sunt ca o săgeată cu aripi de degete. Liturghie Comitetul de redacţie Pr.00 . (SORIN. cu excepţia praznicelor se fortifică”. ușurare. răspunse strigând: "Da. îl găseşte. le considerăm contrariul la ceea ce aşteptăm şi la ceea ce am cerut. 14 sept. Aici!". miluieşte-mă!" Care este folosul metaniilor? Metania smereşte cugetul şi permite o privire mai realistă asupra propriei nimicnicii.Sf. creştinul îşi închină viaţa. sau se poate zice în gând rugăciunea:"Doamne. pentru că dacă ne spune. ne-ar arăta că parcă urmăresc să-şi facă ei un interes. urmează bucurie mare. având în buzunar o singură cutie de chibrituri. dar îi lasă să citească singuri. vântul fu urmat de o ploaie torenţială care îi stinse și ultimul cărbune. dar iubirea de oameni a ziditorului nostru ne-a rechemat la cer"! Ce să zicem în timp ce facem metanii? În timpul metaniilor se pot spune psalmi sau rugăciuni de umilinţă. pace în suflet.Sf. Folosind o barcă de salvare. în special când nu putem face metanii cu  de la Vecernia Vinerii Mari până la trupul! Să avem așadar în suflet starea de metanie și Înălţarea Domnului de aplecare smerită față de Dumnezeu! Din înțelepciunea copiilor  Ne rugăm cu palmele lipite. Neagoe Basarab” Sâmbătă . căci dac-ar fi zâmbitori. atunci noi vrem repede să murim. Joia şi Vinerea trăi. întoarcerea de la păcat la Dumnezeu.00 Pavecernița Mare Miercuri ora 7.ora 7.Pagina 4 DIN OSPĂȚUL CREDINȚEI Semnificația metaniei în ortodoxie Această publicație apare cu binecuvântarea Preasfințitului Ioachim Băcăuanul. iar trupului nu-i va mai rămâne nici un singur mădular nefolosit și nepus la lucru.. Altora nu le descoperă.00 .Cenaclu ”Sf. Uneori chiar prin mijloace pe care noi. Omul izbucni în lacrimi. Când cineva face metaNu se fac metanii mari: nii folosul este dublu. a 3-a din Postul tania nu este doar un act. pentru moment. au ajuns numai piele şi suflet. Rugăciunea nu i-a fost ascultată. Adormi cu ochii în lacrimi. "Am văzut focul pe care l-ai aprins azi-noapte. sfinţii sunt slabi. După cum ne confesează Părintele Porfirie. Erau nişte marinari. cu gloanțe de bunătate. Ne-am imaginat că e un apel al unui naufragiat ". care se îndreaptă spre Dumnezeu. răspunsul. Metania este o manifestare de pocăință.  în ziua în care am luat Sfânta Împărtăşanie Sufletul se folosește pentru că cere iertare Domnului. Așteptăm sugestiile dumneavoastră. un act de jertfă a omului ce îşi recunoaşte păcatele. El crezuse că focul fusese ultima nenorocire pe care i-o trimisese Dumnezeu.ora 18.. la care diavolul nu are cum să se apere că nu are vestă antiglonţ pentru așa ceva (DENIZ clasa a V-a )  Chiar dacă în vis îl întrebăm pe îngerul nostru cum este în Rai. Liturghie a Darurilor mai înainte sfințite ora 19. având mare grijă să nu se stingă focul zi și noapte. Ciuche Eugen Păstrăv Ana-Maria Ce este metania? Cuvântul metanie provine din grecescul metanoia. să-l alegem pe unul că zâmbeşte mai frumos ca altul. Există multe feluri în care Dumnezeu răspunde rugăciunilor noastre. și pentru suflet și pentru trup. Prin aplecarea genunchilor și corpului până la pământ.  la sfârşitul săptămânii.30 Sf. Digu Bîrnat.17 martie Luni . Rugăciunea ne salvează din orice naufragiu În apele oceanului s-a scufundat un vapor. a ajuns la un ţărmul unei insule nelocuite.30 Utrenie și Sf.com Parohia Ortodoxă Lazaret Str. alungiţi la fată şi la corp. (ADRIANA . el nu ne spune. din care a scăpat cu viaţa un singur călător. trupul. propuneri de subiecte și articole ortodoxe pentru foaia parohială Lazaret la adresa de email parohialazaret@yahoo. Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului Program liturgic Parohiei Lazaret 11 . clasa a III-a )  Sfinţii nu sunt pictaţi zâmbind. a modului de a gândi. 19 . de vineri până duiar trupul. Totul era pierdut. Dimineaţa însă îl treziră din somn voci de oameni: "E cineva pe aici?". Într-o noapte. s-a stârnit un vânt puternic.Sf. clasa a III-a )  Crucea și rugăciunea sunt un fel de arme. rugându-se lui Dumnezeu să-l descopere vreo corabie. astfel că important este să facem metanii cu Mare) sufletul. semnificând schimbarea minții. Naufragiatului acestuia i-a descoperit dimineaţa rostul „nenorocirii".1 august. focul lui mic i-a aprins coliba. că lor le-a rămas în corp doar sufletul.7. Liturghie a Darurilor mai înainte sfințite ora 18. sufletul lui Dumnezeu. Sf. ci un mod de a gândi şi a Mare.00 . Deși se ruga lui Dumnezeu să-l ajute măcar să-şi oprească puțin foc lemnăria ce ardea. Şi-a construit apoi o colibă. 12 ani )  În bisericile ortodoxe. Liturghie și Slujba Parastasului ora 17. pentru că aşa arată cei care sunt buni la suflet.După cum spunea un cuvios Părinte. nr. astfel că și rugăciunile au un alt gust și dulceață după baterea de metanii. Vasile cel Mare ne spune că "de fiecare dată când ne plecăm genunchii şi ne ridicăm. cu care a făcut un foc de vreascuri. încât să-şi mențină focul mai departe. arătăm cu fapta că prin păcat am fost azvârliţi la pământ. Maslu Vineri ora 17.30 . pentru că își întărește mușchii abdominali și minică la vecernie.00 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful