Cap 8.

BANDAJUL CHIRURGICAL

Bandajul sau înfăsarea chirurgicală reprezintă metoda de fixare a pansamentului sau de imobilizare temporară a unor regiuni anatomice cu ajutorul feşilor. Feşile pot fi de tifon, de pânză sau ţesătură elastică, de diferite lungimi şi lăţimi, în funcţie de regiunea pe care o acoperă. . Lăţimea unei feşi este cuprinsă între 5-25 cm, iar lungimea 1-20 m. Ele se livrează în formă de sul, cu capătul iniţial la exterior şi cel terminal în interior. Faşa de tifon este cea mai frecvent utilizata, este moale şi se adaptează bine oricarei regiuni. Se livrează sub formă de suluri cu lăţimile mai sus menţionate şi cu lungimea de 5 m (fig. 8-1)

Figura 8-1

Faşa de pânză este confecţionată din orice fel de ţesatură în cazul în care nu dispunem de feşi de tifon şi i se pot da lungimi şi laţimi diferite în funcţie de necesitate. Tot din pinză se confecţionează şi bandajele pline ,,basma”, in forma triungiulară, patrată

fixarea pansamentelor unor plăgi usoare situate în regiuni supuse traumatizmelor in timpul activiaţii (mîna. regiunea capului. este uşoară. Figura 8-2 Infaşarea chirurgicală a avut mai multă intrebuinţare pină la descoperirea substanţelor adezive. Este folosita in bandajul artuculatiilor in cazul luxatiilor si pentru profilaxia stazei venoase şi edemului de etiologie vasculară la nivelul membrelor inferioare (figura 8-2) . Indicaţiile bandajului fixarea pansamentului în regiunile în care materialele cu substanţe adezive nu asigură această cerintă ( pe extremitaţi. care au cucerit teren fiind mai economice şi mai manevrabile. dar mai ales pentru imobilizarea temporară a unui membru in caz de fracturi sau luxaţii.sau dreptunghiulară şi care se folosesc pentru fixarea pansamentului. picior). nu produce stază si se recupereaza usor. lixatii. feşile sunt arse la crematoriu. solidă. fracturi) . Faşa elastică este ţesută din fire de bumbac şi de latex. efectuarea unui pansament compresiv imobilizarea temporară a membrelor care au fost supuse unor traumatizme (entorse. nu se desiră. In prezent nu se mai practică reutilizarea feşilor deoarece există riscul de transmitere a unor germeni rezistenţi în urma manevrelor de spălare şi călcare a lor. nu jenează mişcarile. deaceea după folosire. zona articulaţiilor).

). etc. 8-3).Principii să imobilizeze perfect pansamentul pentru protecţia plăgii să fie elastică pentru a nu produce leziuni de compresie să fie efectuată cu blindeţe şi îndeminare pentru a nu spori suferinţa bolnavului bandajarea membrelor se incepe din porţiunea distală spre cea proximală în sensul circulaţiei venoase bandajarea trebuie sa inceapă si să se termine la 15-20 cm de plagă sa permită mişcări în articulaţiile interesate capătul feşei va fi plasat opus plăgii şi se va fixa printr-un nod care nu jenează sau cu leucoplast turele feşei să nu prezinte cute şi să se acopere parţial unele pe altele pentru a nu aluneca Tehnica bandajului Faşa de tifon este ţinută în mână dreaptă şi cu ruloul spre cel ce execută se derulează de la stânga spre dreapta.. În cazul legării se despică faşa in două. colţul liber al feşii se rasfrânge (fig. capătul feşii fixându-se cu ace de suguranţă. în evantai. oblic. se încrucişează sau se înnoadă capetele şi se leagă în jurul segmentului respectiv în aşa fel încât nodul să nu fie amplasat pe zona afectată sau pe zone de sprijin.ture de fixare”. Pentru o fixare sigură. prin legare sau cu bandă adezivă. . Scoaterea feşei se efectuază prin derularea ei în sens invers sau prin tăiere cu foarfeca butonată. Terminarea bandajării se efectuează cu 2-3 ture suprapuse. după primul tur. Următoarele ture se trag în diverse moduri (circular. Bandajarea incepe cu 2-3 ture circulare .

Figura 8-3 Modalitaţi de bandajare. 8-4) . torace. circular spirală în . braţ.. în .8’’ spică evantai Bandajul circular: se efectuază suprapunând turele de faşă exact una peste alta. abdomen.8”. circulară.. Dezavantajul constă în faptul că se rasuceşte. git. mobilizând pansamentul de pe plagă. (fig. Are avantajul că se execută simplu şi rapid. sunt mai multe tipuri de infaşare: spirală. în evantai. În funcţie de regiunea anatomică supusă bandajului. etc. etc. Se aplică pe regiunile cilindrice: cap. în spică. articulaţia pumnului.

ajungând circulare la nivelul liniei articulare.. 8-5. conducând-o şerpuind în aşa manieră încât să acopere 1/3 din turele anterioare. se trece la ture oblice. Figura 8-5 Figura 8-6 Bandajul in evantai: se începe cu ture circulare aplicate deasupra articulaţiei după care se efectuază o tură oblică deasupra articulaţiei. Sub articulaţie .manevra policelui”. Acest tip de bandajare este indicat de aplicat pe membrele superioare şi cele inferioare (fig. deoarece marginea caudală a fiecărei ture ramâne departată de tegumente. următoarele ture fiind conduse din ce în ce mai puţin oblic. Pe alocuri faşa se rasfrânge prin tehnica numită .Figura 8-4 Bandajul in spirală: după fixarea feşei cu ture circulare.8-6).

8-8).. pentru fixarea pansamentului. după care faşa este condusă în forma cifrei . etc. 8-7) Figura 8-7 Bandajul în .. (fig..8”: se incepe cu ture circulare sub articulaţie. după care turele sint conduse oblic peste articulaţie.. Figura 8-8 Bandajul in forma cifrei . scapulo-humerală). pâna la acoperirea completă a regiunii. Se indică tot în regiuni articulare (fig. Este indicată în regiunea cotului genunchiului.spic de griu” sau . la radacina membrelor (regiunea inghinală. Se termină infăşarea cu ture circulare pe punctul de sprijin.spică”: se începe cu ture circulare deasupra articulaţiei . 8-15) .8”. continuând cu ale ture circulare deasupra . cât şi pentru executarea unui pansament compresiv după amputaţie de sân la femei (fig.se continue din nou cu ture oblice . fiecare tură acoperind cea precedentă cu 1/3 sau 2/3.

înconjurând segmentul posterior. 8-9). Figura 8-9 Bandajul rasfrânt: se fixează fasă prin ture circulare. La sfârşit este fixată cu ture circulare. Aceasta metodă este indicată de aplicat la nivelul membrelor şi are avantajul etanşietaţii pe toată lungimea sa (fig 8-10. mâinii (fig. 8-11). piciorului. .articulaţiei. Este indicată pentru regiunile articulare: articulaţia cotului. Se continuă de câteva ori şi se termină bandajul deasupra articulaţiei cu ture circulare. repetând manevra. dupa care se continuă în 8 acoperind jumatate din tura anterioară. Se revine oblic pe fata opusă . după care se continuă oblic în sus până pe faţa anterioară sau posterioară a antebraţului unde se fixează cu ajutorul policelui mâinii stângi şi apoi se rasfrânge şi continua în jos. incrucişând prima tură ascendentă. după care iarăşi oblic în sus acoperind jumătatea turei anterioare se continuă până pe faţa anterioară a antebraţului unde iaraşi este fixată cu policele.

lasând libere pavilioanele auriculare. Se conduce faşa din spate în fata acoperind bolta craniană cu ture oblice fixate la final prin 2-3 ture circulare. pe deasupra urechii drepte. trecând deasupra arcadelor sprâncenoase. în capătul opus regiunii pansate (fig.Figura 8-10 Figura 8-11 Tipuri de bandaje pe regiuni. Se fixeaza capătul liber al feşii cu leucoplast sau ace de siguranţă. Bandajarea calotei craniului se execută sub formă de capelină sau prin bandaj recurent (mitra lui Hipocrate) . . apoi deasupra urechii stângi şi se continuă cu înca 2 ture circulare pâna la nivelul frunţii. unde se fixează faşa cu ajutorul policelui şi se rasfrânge până la nivelul regiunii occipitale unde este fixată de ajutor. 8-12). Iniţial faşa este condusă circular pornind de la protuberanţa occipitală.Capelina se efectuază folosind o singură faşă de către 2 persoane.

8-13). când fiecare tură oblică răsfrântă peste bolta craniană este fixată cu câte o tură circulară până la infaşarea completă a capului (fig.Figura 8-12 Aceeaşi tehnică poate fi efectuată de către o singură persoană. Figura 8-13 .

Se trec capetele superioare ale feşii sub pavilionul urechii şi se înnoada în regiunea occipitală. căpăstrul. binoclu sau monoclu. Dupa fiecare tura feşele se incrucişeaza la nivelul regiunii frontale şi cele occipitale. Figura 8-14 Figura 8-15 Figura 8-16 Figura 8-17 . Se confecţionează dintr-o faşa lungă de 50-60 cm. lasând la mijloc o porţiune de aproximativ 5 cm lungime nedespicată (fig. care la ambele capete se despică lung. 8-15. Bandajarea regiunii feţei se practică folosind praştia. iar cele inferioare se trec deasupra urechilor incrucişându-le pe cele superioare. realizând astfel o praştie (fig. Praştia se foloseşte la bandajarea nasului. care este aplicată peste pansamentul nasului.-Bandajul recurent (mitra lui Hipocrate) se efectuază cu ajutorul a 2 feşi: una cu ture circulare frontooccipitale şi alta cu ture anteroposterioare de acoperire. 8-14). 8-17).

8-18. 8-19. apoi oblic repetând succesiunea de ture oblice şi .50-1m. 8-20). Fixăm cu partea nedespicată pansamentul de la nivelul bărbiei sau buzelor. deasupra urechii opuse. după care capele inferioare sunt legate pe calotă. Este confecţionat la fel ca şi praştia folosind o faşă cu o lungime de 0. Figura 8-18 Figura 8-19 Figura 8-20 Monoclul sau binoclul se foloseşte pentru fixarea pansamentului la nivelul orbitelor. iar cele superioare la ceafă sau se incrucişează în regiunea occipitală şi se leagă în regiunea frunţii(fig. Monoclul acoperă o singură regiune orbitară. pe sub urechea de aceeaşi parte şi se readuce faşa pe frunte. Se efectuază începând cu 2-3 ture circulare frontooccipitale după care se conduce faşa oblic peste ochiul pansat.Capastrul se foloseşte pentru fixarea pansamentului de la nivelui bărbiei şi buzelor. Se efectuaza din nou o tură circulară frontooccipitală.

Se fixează capătul liber al feşei cu leucoplast sau ace de siguranţă (fig. se conduce fasa oblic peste celălalt ochi.circulare pâna la acoperirea completa a ochiului. în locul turelor circulare frfontooccipitale. Tipurile de bandaje sânt: bandajul circular. 8-22). bandajul Velpeau şi basmaua pentru imobilizarea braţului şi a umarului bandajul umarului (în spică) Figura 8-23 bandajul toracelui (în spică) bandajul sânilor (în spică) bandajul sânului (în spică) . turele incrucişindu-se deasupra piramidei nazale unde formează o spică (fig. Figura 8-21 Figura 8-22 Binoclul acoperă ambele regiuni orbitale. Bandajarea toracelui se efectuază pentru fixarea pansamentului la nivelui regiunii toracice cât ăi pentru imobilizare în fracturi de coaste şi entorse sau luxaţii ale umarului şi a claviculei. bandajul Desault. spica sânului. Pentru infaşarea binoculară. 8-21).

Spica dublă acoperă în mod similar ambii sâni. Pentru realizarea acestui tip de bandaj avem nevoie de 4 feşi cu laţimea de 20 cm. va susţine antebraţul.. fixând-o apoi cu o tura circulară peste torace. După această tură de fixare. încât fiecare tură oblică şi circulară să depasească cu câţiva centimetri tura anterioară. 8-23) al toracelui se realizeaza conducând faşa circular incepând din regiunea inferioară a toracelui 2-3 ture de fixare. Bandajul Desault (fig. precum şi ca mijloc de imobilizare provizorie pentru fracturile braţului. cotul şi antebraţul. mâna şi degetele trebuie sa rămâna libere pentru a putea fi permanent mobilizate. Fixăm membrul superior de torace prin ture circulare de faşa care trebuie să cuprindă braţul. după care lipim braţul şi antebtaţul de torace su cotul îndoit la 90o. vată şi talc. Se încheie bandajul cu doua ture circulare. Se întroduce în axilă şi în plică cotului o cantitate mica de vată îmbibată cu talc. se indreaptă oblic sub axilă sănătoasă şi se reântoarce în faţă peste umărul bolnav. coboară lateral de-a lungul braţului sub cot. unde se închee cu 2 ture circulare. După imobilizarea membrului superior cu 2-3 feşi circulare. Se începe îmbrăcarea toracelui cu ture circulare pâna sub axilă. Aceste ture vor izola pielea toracelui şi pielea braţului şi antebraţului. care se execută de fiecare dată după ce s-a trecut faşa peste sân şi spate. apoi susţinând antebraţul . coboară anterior peste braţ. coboară anterior. Se coboară faşa pe spate prin axila sânului ce trebuie pansat. Apoi din spate faşa se trece peste umărul lezat. Faşa revine în faţa peste umărul lezat. coborând faşa pe spate pentru a realiza asfel o bretea de susţinere pe umăr.Bandajul circular (fig. intreg antebraţul va fi întarit cu benzi de leucoplast. se indreaptă spre toracele opus facând o tură circulară de fixare la cot. Se conduce faşa în ture spiralate pâna în axilă. fasa se trece din nou peste umarul lezat. pâna în dreptul turei circulare. astfel încât braţul şi antebraţul să formeze un unghi de 90o. Pumnul. se face iar o tură circulară şi tehnică se continuă astfel . Spica sânului (fig. trecând peste sânul interesat. sub cot şi urcă în spate paralel cu braţul. 8-23) se începe cu două ture circulare de fixare pe torace. 8-24) este tehnica cea mai des folosită de imobilizare provizorie pentru leziunile claviculei şi umărului. Iniţial se sprijina membrul superior al pacientului . Se repetă manevra pentru a doua bretea peste celălalt umăr. după care efectuam . după care se conduce faşa de jos în sus spre umarul opus sânului de pansat. . provocate de transpiraţia locală.manevra policelui” şi se conduce faşa de jos în sus peste umăr. evitând apariţia iritaţiei şi chiar a eroziunii pielii.

eşarfa lui Petit” (fig.Figura 8-24 Acelaşi lucru îl putem realiza cu o basma cu 4 colţuri care suspenda membru superior ca într-un hamac în poziţia descrisă şi ale cărei capete se înnoadă în spaţiul interscapular şi la ceafă. .. 8-26). de care diferă prin faptul că imobilizarea membrului se realizează cu cotul flectat in unghi ascuţit şi cu mâna fixată pe umarul opus (fig. Figura 8-25 Bandajul Velpeau are aceleaşi indicaţii ca şi bandajul Desault. Această tehnică este cunoscută sub numele de . 8-25).

pe linga fisarea pansamentului se poate realiza si compresia regiunii.. care trece pe sub axilă. Figura 8-27 Bandajul degetelor si miinii (fig. se încrucişează peste umăr şi se innoadă sub axila opusă (cravata biaxilară Mayor). 8-28) .8” sau în spică. Cu aceste tipuri de bandaje. 8-27) La nivelul braţului şi axilei se pot aplica bandaje cu feşi trase în .Figura 8-26 Bandajul umarului şi axilei (fig. precum şi o basma.

De la această faşă se trece oblic peste regiunea inghinală. apoi se duce faşa oblic pe partea dorsală a mânii şi se acoperă degetul respectiv prin ture în spirală.cât şi pentru haluce. peste regiunea inghinală realizând prima spică ce se continuă printr-un nou circular pe abdomen dus apoi oblic peste regiunea inghinal’ până se acoperă (fig. posterioară şi externă a radacinii coapsei de unde urcă iar oblic. bandajul este in formă de spică. deasupra crestelor iliace.La nivelul acestor segmente faşa se fixează prin ture circulare la nivelul articulaţiei radio-carpiene. Fixarea iniţială se face prin 2-3 ture trecute circular pe abdomen. 8-29) Figura 8-29 . pe faţa internă. Pentru auricular şi police. bandajul se face în spică. bandajul în spirală Figura 8-28 bandajul în spică bandajul mânii bandajul în spirală bandajul în spică Bandajul regiunii inghinale şi fesiere La nivelul acestor regiuni.

T”. deasupra crestelor iliace înnodându-se. pâna se acoperă tot pansamentul fixând turele rasfrânte cu ture circulare. Ea va servi ca sprijin pentru a doua faşa care se trece dublu între coapse. Aceasta fixare a pansamentului se efectuaza cu ajutorul a două feşe. acoperind perineul (fig. 8-30).T” sau din material elastic şi de formă corespunzatoare regiunii. Prima se trece în jurul abdomenului. Bandajul scrotului Pansamentul regiunii scrotului se fixează cu ajutorul suspensorului.Bandajul regiunii perineale şi anale Pentru perineu se foloseşte faşa în . ca şi în cazul calotei craniene. după care se rasfrânge faşa antero-posterior. care poate fi confecţionat din pânză asemenea bandajului în . Figura 8-30 Bandajul bontului de amputaţie Pentru bandajul bontului de amputaţie se foloseşte tehnica înfăşării recurente cu 2 feşi sau înfaşarea cu o faşă.. .. Se incepe orin ture circulare de fixare la 10 cm de plagă.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful