Tanaviosoft-2006

!

Tanaviosoft-2006

!

Tanaviosoft-2006

!

"#Manualul electronic Îndrumar de laborator pentru sudarea metalelor şi

"#Manualul pune la dispoziţia profesorului de cultură tehnică un set de 7 lucrări de

aliajelor a fost conceput pentru utilizarea sa în procesul de instruire informatizată.

"#Lucrările de laborator prezentate sunt însoţite de animaţie (fişiere „avi”) care au un
caracter didactic.Imaginile prezentate evidenţiază instalaţii clasice utilizate în procesul de sudare,dar şi instalaţiile produse recent (firma BOC). mod ,se asigură o anumită notă de atractivitate în instruirea elevilor.

laborator,însoţite de fişe care pot fi utilizate pentru înregistrarea datelor rezultate la finalul fiecărei lucrări.

"#Manualul electronic este însoţit de o gamă largă de desene realizate în Paint.În acest "#Manualul de Tehnologie poate fi utilizat pentru desfăşurarea orelor în cadrul "#Realizarea Îndrumarului de laborator pentru sudarea metalelor şi aliajelor în
format „pdf” prin programul ACROBAT WRITER,asigurã un acces facil la informaţiişi o anumitã continuitate a procesului de instruire.Calitatea echipamentului(hardware) influenţeazã calitatea manualului electronic(la imprimare).Imprimarea se poate realiza pe baza fişierelor tip „doc”. Tănase Viorel laboratorului de informatică în sistem AEL(Asistent Educaţional Liceu).

Tanaviosoft-2006

!

Lucrarea de laborator nr. 1

Tanaviosoft-2006

!

1.1.Noţiuni introductive. 1.2.Utilajul folosit. 1.3.Tehnologia sudării manuale cu arc electric. 1.4.Determinarea parametrilor regimului de sudare. 1.5.Aplicaţii. 1.1.Noţiuni introductive.
udarea manuală cu arc electric este un procedeu tehnologic de asamblare nedemontabilă a două piese prin topirea locală a marginilor lor,datorită căldurii dezvoltate de un arc electric format între piesele de sudat şi electrod.În cazul acestei metode se utilizează electrod metalic,fuzibil,care reprezintă şi metalul de adaos, necesar formării cordonului de sudură în rostul de sudare.

S

Fig.1.1.1.Sudarea manuală cu arc electric. 1.-electrodul; 2.-arcul electric; 3.-piesele; 4.-clema de contact; 5.-sursa de curent; 6.-cleştele portelectrod.

Tanaviosoft-2006

!

1.2.Utilajul folosit. 1.2.1.Surse de curent. 1.2.2.Convertizoare de sudare. 1.2.3.Transformatoare de sudare. 1.2.4.Scule şi dispozitive. 1.2.5.Echipamentul de protecţie a muncii. 1.2.1.Surse de curent.

alternativ. Sursele de curent electric de sudare trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

A

morsarea arcului electric şi stabilitatea sa între electrod şi metalul de bază se datorează diferenţei de potenţial electric generat de o sursă de curent electric de sudare.Sursele de curent de sudare furnizează curent electric continuu,sau

Variaţia curentului de sudare să fie cât mai mică atunci când tensiunea arcului electric creşte datorită lungirii sale (cauze: topirea,ridicarea electrodului); Tensiunea la bornele sursei de curent să permită amorsarea arcului electric; Curentul de scurtcircuit să nu depăşească mult curentul de sudare, pentru ca în cazul lipirii electrodului de piesă,să nu se producă deteriorarea sursei de curent; Între tensiunea şi curentul electric de sudare este o legătură dată de caracteristica externă a sursei de curent de sudare; Condiţiile de mai sus sunt îndeplinite de sursele de curent care au caracteristica externă coborâtoare.

Tanaviosoft-2006

!
CS-350; CS-500; GES-350A.

L

a sudarea manuală cu arc electric se utilizează următoarele surse de curent:

surse de curent continuu; surse de curent alternativ.

Sursele de curent continuu sunt: co n v ert i zo are d e s u d are co n v ert i zo are d e s u d are co n v ert i zo are d e s u d are Sursele de curent alternativ sunt: transformatoare de sudare TASM-300.

1.2.2.Covertizoare de sudare.

Convertizorul de sudare CS-350

Fig.1.2.2.1.Convertizorul de sudare CS-350

Tanaviosoft-2006

!
Tabelul 1.2.2.1.

Caracteristicile tehnice constructive ale convertizorului de sudare CS-350

C

onvertizorul de sudare este format din următoarele părţi componente: motor electric asincron trifazat care acţionează un generator de curent continuu; tren cu roţi (4); tablou de comandă (1); carcasă (2); pârghie (3); ampermetru; voltmetru; comutator stea-triunghi (CST); comutator pentru inversarea polarităţii (CIP); contactor pentru introducerea în circuit a ampermetrului şi a voltmetrului; butoane şi prize pentru comanda şi reglarea de la distanţă; cruce portperii.

Generatorul de curent continuu este constituit din două categorii de înfăşurări: 1. Înfăşurarea de excitaţie separată (de magnetizare); 2. Înfăşurarea de excitaţie în serie cu indusul (de demagnetizare).

Tanaviosoft-2006
Explicaţii suplimentare

!

CST-comutatorul stea-triunghi –pentru pornirea şi oprirea funcţionării convertizorului; CIP-comutatorul pentru inversarea polarităţii.Polaritatea directă este cu conectarea electrodului la (-) şi a piesei la (+).Polaritatea inversă este cu conectarea electrodului la (+) şi a piesei la (-); CФm-comutatorul pentru reglajul fin al intensităţii curentului de sudare (10 trepte de reglaj printr-un reostat); CФdm-comutatorul pentru reglajul brut al curentului de sudare (4 trepte de reglaj); placa cu borne a motorului; placa cu borne a generatorului. ! ! ! !

Fig.1.2.2.2.Tabloul de comandă

!

Tanaviosoft-2006

!

Punerea în funcţiune şi exploatarea convertizorului CS-350
Înainte de pornirea convertizorului de sudare se verifică obligatoriu următoarele:

comutatorul CST trebuie să fie pe poziţia “0”; cablurile de legătură nu trebuie să prezinte defecte de izolaţie sau de contact ; existenţa legăturii la pământ a convertizorului de sudare; să nu existe scurtcircuit între port electrod şi cablul de întoarcere.
Este interzisă conectarea convertizorului de sudare în circuitul de alimentare,dacă nu s-au făcut aceste verificări. Se execută următoarele operaţii:

se conectează întreruptorul automatului de protecţie; se trece comutatorul CST de pe poziţia „0” pe poziţia , şi după uniformizarea turaţiei,se trece de pe poziţia pe poziţia se stabileşte polaritatea circuitului de sudare cu ajutorul comutatorului CIP; se determină domeniul de reglare cu comutatorul CФm ; se determină valoarea curentului de sudare cu comutatorul CФdm; Este interzisă manevrarea comutatorului CФdm în timpul sudării sau în cazul existenţei unui scurtcircuit între cablurile de sudare.
Timpul total de sudare,Tt este utilizat în două moduri:

pentru sudarea efectivă-Ts; pentru mersul în gol-Tg. Tt=Ts+Tg
Durata activă DA este dată de raportul:

Ts DA = 100% Tt

Tanaviosoft-2006

!
Tabelul 1.2.2.2.

Regimul nominal de lucru pentru sudarea manuală este calculat la DA= 55 % pentru un ciclu de lucru de 2 minute.

Convertizorul de sudare GES-350A

Fig.1.2.2.3.Convertizorul de sudare GES-350A Generatorul are două perechi de poli.,decalaţi între ei cu 780.Se mai numeşte generator cu poli divizaţi. Reostatul Rh permite reglarea curentului de excitaţie.Comutatorul CST are rolul de pornire-oprire a convertizorului de sudare.Reglarea brută a curentului de sudare se face în 3 trepte,prin poziţionarea periilor colectoare. Poziţionarea periilor colectoare se face cu mânerul M.Prin rotirea sa în acelaşi sens cu săgeata,valoarea curentului de sudare scade. Reglajul fin al curentului de sudare se face cu ajutorul reostatului Rh.

Tanaviosoft-2006
Caracteristicile tehnice ale convertizorului de sudare GES-350 A

!
Tabelul 1.2.2.3.

1.2.3.Transformatoare de sudare.
Transformatorul de sudare TASM-300

Fig.1.2.3.1.Transformatorul de sudare TASM-300

Tanaviosoft-2006
Părţi componente

!

1.carcasă; 2.cadru magnetic; 3.miez magnetic mobil; 4.înfăşurare primară; 5.înfăşurare secundară de bază; 6. înfăşurare secundară de reacţie; 7.plăcuţă de reglaj; 8.şurub; a,b-coloane. Înfăşurarea primară este dispusă pe coloana „a”.Pe coloana „b” este dispusă înfăşurarea secundară de reacţie prin care se obţine curba caracteristică coborâtoare.Reglarea brută a curentului de sudare se face cu ajutorul plăcuţei 7.Prin poziţia sa asigură asigură domeniul de reglaj 75-230 A,sau 210-480 A. Curentul de sudare poate fi reglat fin cu ajutorul miezului magnetic mobil (şunt magnetic) printr-un mecanism şurub-piuliţă.

Înainte de conectarea la reţeaua electrică se fac următoarele verificări:

Punerea în funcţiune şi exploatarea transformatorului de sudare TASM-300 legătura la pământ a transformatorului; cablurile utilizate să nu prezinte defecte de izolaţie; să nu existe scurtcircuit între portelectrod şi cablul de întoarcere; piuliţele de fixare a cablurilor la borne să fie fixate corespunzător; plăcuţa de reglaj să fie bine fixată.

Este interzisă comutarea plăcuţei de reglaj după conectarea automatului de protecţie.
Caracteristicile tehnice ale transformatorului TASM-300 Tabelul 1.2.3.1

Tanaviosoft-2006

!

Fig.1.2.3.2.Transformatorul de sudare CEN 151

1.2.4.Scule şi dispozitive utilizate.
La sudarea manuală cu arc electric se utilizează următoarele:

Cablurile de legătură; Cleştele portelectrod; Clema de contact; Scule; Echipamentul de protecţie.
Cablurile de legătură sunt multifilare şi se execută din cupru.Ele asigură circuitul de sudare. Cleştele portelectrod permite fixarea electrodului.Trebuie să asigure o suprafaţă de contact mare cu electrodul.Mânerul trebuie să fie izolat.

Tanaviosoft-2006

!

Fig.1.2.4.1.Cleşte portelectrod 1-cleşte portelectrod;2-electrod Clema de contact are rolul de a închide,prin cablul de întoarcere,circuitul de sudare.

Fig.1.2.4.2.Clema de contact Sculele utilizate în procesul de sudare sunt următoarele: ciocanul pentru zgură; ciocanul pentru ciocănit cordonul de sudură; perii de sârmă; dălţi.

Fig.1.2.4.3.Ciocan pentru zgură Echipamentul de protecţie: masca de protecţie; şorţ,mănuşi,ghetre; ochelari de protecţie.

Tanaviosoft-2006

!

1.3.Tehnologia sudării manuale cu arc electric.

Fig.1.3.1.Procesul de sudare manuală cu arc electric

1.3.1.Pregătirea pieselor .
Pregătirea pieselor în vederea sudării constă în următoarele operaţii: prelucrarea marginilor pieselor destinate sudării; curăţirea suprafeţelor de oxizi şi grăsimi; asamblarea pieselor în poziţie corespunzătoare; asigurarea rostului de sudare (pasuirea); deformarea prealabilă a pieselor pentru a elimina influenţa deformaţiilor termice (dacă este cazul). Marginile elementelor de îmbinare se prelucrează asigurând forma şi dimensiunile rosturilor de sudare.

Tanaviosoft-2006
Tabelul 1.3.1.1
Denumirea cusăturii Grosimea metal de bază

!
Forma îmbinării
Dimensiuni

Forma rostului de sudare

Observaţii

I

s 1-3 mm 2-5 mm

b 1-2 mm 1-3 mm

Se recomandă suport

Y

320 mm

0-3 mm

Prelucrare mecanică a marginilor

X

1240 mm

1-3 mm

Sudură nesimetrică

1/2V

420 mm

0-3 mm

Se completează la rădăcină

K

1240 mm

0-3 mm

Tanaviosoft-2006

!

1.3.2.Amorsarea arcului electric.
După aşezarea tablelor în poziţie de asamblare,sudorul echipat corespunzător,atinge piesa uşor cu capătul liber al electrodului.După amorsare,se ridică capătul electrodului la o distanţă egală sau mai mică decât diametrul electrodului şi se menţine această distanţă în timpul sudării. Mişcările necesare realizării cordonului de sudură sunt: mişcarea de avans a electrodului în lungul cusăturii-permite realizarea cordonului de sudură pe toată lungimea sa; mişcarea de avans a electrodului în lungul său-menţine distanţa optimă între electrod şi metalul de bază; mişcarea pendulară transversală-realizează lăţimea cordonului de sudură.

Fig.1.3.2.1.Mişcările necesare procesului de sudare Mişcarea pendulară transversală cunoaşte variante aplicate în funcţie de forma rostului de sudare,de grosimea elementelor îmbinării,de poziţia elementelor de îmbinare.

Mişcările necesare procesului de sudare

Tanaviosoft-2006
Clasificarea îmbinărilor sudate
după forma rostului de sudură: rost „ I , Y , V , X , K , U , ½ V , H , ½ Y , ½ H “

!

Fig.1.3.2.2.Rosturi de sudare

Fig.1.3.2.3.Rosturi de sudare după poziţia elementelor îmbinării: cap la cap; cu margini suprapuse; îmbinare de colţ; îmbinare în T , în X ; după poziţia cusăturii: orizontală; orizontală în plan vertical; în jgheab; în cornişă; de plafon.

Tanaviosoft-2006

!
A-îmbinare cap la cap; B-îmbinare cu margini răsfrânte; C-îmbinare de colţ; D-îmbinare cu margini suprapuse

Fig.1.3.2.4.Tipuri de îmbinări

A- îmbinare cap la cap; B- îmbinare cu margini suprapuse C- îmbinare de colţ; D- îmbinare de colţ;

Fig.1.3.2.5. Tipuri de îmbinări Sudarea tablelor subţiri

Recomandări
a.table cu grosimea sub 1 mm-se sudează prin suprapunere; b.table cu grosimea 1-2 mm-se sudează fără rost de sudare; c.table cu margini răsfrânte; Cazurile a,b,c utilizează garnitură de cupru. Tablele cu grosimea 2-3 mm se sudează cap la cap cu rost de sudare; Tablele cu grosimi 3-6 mm se sudează în I,V,Y; Tablele cu grosimi peste 6 mm se sudează cu margini prelucrate în straturi.

Fig.1.3.2.6. Tipuri de îmbinări

Tanaviosoft-2006

!

Fig.1.3.2.7.Sudură de plafon

Fig.1.3.2.8.Sudură în cornişă

Fig.1.3.2.9.Sudură în jgheab

Fig.1.3.2.10.Sudură în straturi

Fig.1.3.2.11.Sudură de colţ

Fig.1.3.2.12.Sudură orizontală

Tanaviosoft-2006

!
Sudura în poziţie verticală se poate executa de jos în sus,electrodul făcând un unghi de 40-450 cu verticala. La sudarea cusăturilor orizontale în plan vertical trebuie preîncălzită piesa superioară.Arcul se amorsează pe piesa inferioară iar apoi este condus pe piesa superioară. La sudarea pe plafon arcul se menţine foarte scurt electrodul se mânuieşte foarte rapid pentru amorsare şi susţinerea băii de metal. Pentru cusăturile lungi,se recomandă fixarea la capete a tablelor cu plăcuţe sudate. Pentru micşorarea deformaţiilor termice se recomandă sudarea „ în pas de pelerin” sau „în salturi”.

Fig.1.3.2.13.Sudură orizontală Sudarea în pas de pelerin Sudarea în salturi

1.4.Determinarea parametrilor regimului regimului de sudare. 1.4.1.Alegerea electrozilor.
Electrozi
Clasificarea electrozilor !" după prezenţa învelişului: #" înveliţi; #" neînveliţi. Învelişul prezintă următoarele funcţii: 1. măreşte stabilitatea arcului electric; 2. crează perdea protectoare de gaze,evitând formarea oxizilor;

Tanaviosoft-2006

!

3. separă zgura din baia de metal topit; 4. asigură răcire lentă cordonului de sudură. 5. introduce elemente de aliere în baia de metal topit. !" după diametru: #" 1,6 2 2,5

3,15 3,25 4

5

6

!" după grosimea învelişului: #" înveliş subţire; cu #" înveliş mediu; cu #" înveliş gros; cu !" după natura învelişului: #" acid(A);bazic(B);celulozic(C);oxidant(O);rutilic(R);titanic(T). Tabelul 1.4.1.1. Dimensiuni şi abateri limită

Tanaviosoft-2006
Materiale utilizate la învelişul electrozilor Tabelul 1.4.1.2. Funcţia materialelor Ionizanţi Denumirea materialelor

!
Carbonat de calciu(creta,marmura); Dioxid de titan(rutil); Carbonat de potasiu(potasă,cenuşă); Oxizi şi săruri ale metalelor alcalinopământoase. Minereuri de titan,mangan şi fier(hematit,magnetit); Silice şi silicaţi naturali(cuarţ,feldspat mică); Carbonaţi naturali(dolomită,magnetită). Feroaliaje(feromangan,ferocrom,ferosiliciu); Feroaliaje şi oxizi de metale. Dioxid de titan,fluorină,săruri şi oxizi ai metalelor alcalino-pământoase. Substanţe organice(amidon,dextrina, rumeguşul); Substanţe minerale(carbonaţi de calciu magneziu,bariu). Silicaţi lichizi de potasiu şi sodiu. Bentonita,dextrina,amidonul,cimentul. Pulbere de fier,pulbere de nichel.

Zgurifianţi

Dezoxidanţi Componenţi de aliere Fluidifianţi Gazeifianţi Lianţi Plastifianţi Componente de adaos

Tipuri de învelişuri
Acid (A): Zgura se desprinde uşor.Are viteză mare de topire şi se utilizează la curent de mare intensitate.Pătrunderea este bună.Se recomandă pentru sudare la orizontală,dar şi pentru alte poziţii.Se utilizează în curent continuu sau alternativ.Metalul de bază trebuie să prezinte o bună sudabilitate.Se recomandă pentru suduri care se supun controlului radiografic foarte sever.

Tanaviosoft-2006
Bazic (B):

!

Zgura este compactă şi puţin abundentă.Are culoarea maron-maron închis cu aspect lucios.Ea se desprinde uşor şi se ridică repede la suprafaţa metalului topit. Dă un arc cu pătrundere medie şi este aplicabil pentru sudare în toate poziţiile.Se utilizează pentru secţiuni groase şi rigide din oţel moale.Este preferabil curentul continuu cu polaritate inversă.Sunt recomandabili pentru şi pentru oţelurile mediu aliate.pentru a evita porozitatea învelişul electrozilor trebuie să fie foarte bine uscaţi. Celulozic (C): Grosimea învelişului este medie.Se produce un volum mare de gaze protectoare.Zgura este puţin abundentă şi se desprinde uşor.Arcul are o pătrundere mare şi o viteză de topire foarte mare.Pierderile prin stropire sunt mari,iar suprafaţa cusăturii are aspect neregulat.Se recomandă pentru sudare în toate poziţiile,sudare în curent continuu cu polaritate inversă sau alternativ. Oxidant (O): Învelişul este gros.Zgura este grea,compactă şi se desprinde de la sine. Are pătrundere medie.Se recomandă pentru grosimi mici.Utilizarea lor este limitată pentru poziţiile orizontală şi în jgheab(curent continuu sau alternativ). Rutilic (R): Zgura este densă şi suficient de vâscoasă.La sudare se produc puţini stropi.Se recomandă pentru sudare în toate poziţiile,la curent continuu sau alternativ.Au tendinţă de fisurare la cald(sudarea în poziţie verticală).Se utilizează în construcţii. Titanic (T): Zgura este mai puţin fluidă şi densă.Se utilizează pentru sudare în poziţiile verticală şi de plafon.Se sudează în curent continuu sau alternativ.Au tendinţa de fisurare la cald.

1.4.2.Alegerea curentului de sudare.
Se face în funcţie de: diametrul electrodului; grosimea metalului de bază; natura materialului.

Tanaviosoft-2006
La sudarea oţelului carbon(poziţia orizontală) se utilizează relaţia:

!

I s = 40 d (1 + C )
Is-curentul de sudare; d-diametrul sârmei electrod. C=0 1,5d"s"3d; C=+(0,1...0,15) s>3d; C=-(0,1...0,5) s<1,5d. La sudarea pe verticală intensitatea curentului de sudare se reduce cu 10-15 %. La sudarea pe plafon intensitatea curentului de sudare se reduce cu 15-20 % .

1.4.3.Alegerea vitezei de sudare.
Se face astfel încât să se respecte forma şi dimensiunile secţiunii transversale a cusăturii.Se ţine cont că lăţimea cusăturii este inversproporţională cu variaţia vitezei de sudare.

1.4.3.Alegerea polarităţii.
Polaritatea directă se va utiliza la sudarea tablelor groase şi a pieselor cu masă mare. Polaritatea inversă se utilizează la sudarea tablelor subţiri cu electrozi relativ groşi.

1.4.4.Alegerea metodei de sudare.
După sensul de avans a electrodului în lungul cordonului de sudare sunt două metode: Sudarea spre stânga(înainte); Sudarea spre dreapta(înapoi).

Tanaviosoft-2006
Sudarea spre stânga

!

Fig.1.4.4.1.Sudarea spre stânga Se utilizează pentru grosimi de max. 4-5 mm.

Sudarea spre dreapta

Fig.1.4.4.2.Sudarea spre dreapta Se utilizează pentru grosimi de min. 4-5 mm.

Tanaviosoft-2006
Recomandări

!

Sudarea oţelurilor slab şi mediu aliate

Oţelurile cu conţinut mediu de carbon se preîncălzesc la 200-300 0C. Oţelurile cu conţinut ridicat de carbon se preîncălzesc la 300-350 0C. Se utilizează electrozi bazici. Straturile succesive de sudură se ciocănesc. După sudare se aplică tratamentul termic de recoacere (675-700 0C) ,răcire în cuptor şi apoi în aer. Sudarea oţelurilor înalt aliate aliate Se utilizează electrozi cu compoziţie chimică asemănătoare metalului de bază. Se aplică preîncălzire. După sudare se aplică tratament termic de recoacere. Sudarea fontelor cu arc electric descoperit Sudarea la cald(preîncălzire la 600-700 0C); Sudarea la semicald(preîncălzire la 200-300 0C); Sudarea la rece. Se încălzesc piesele numai în locurile care permit dilatare termică liberă; Sudarea se face numai în poziţie orizontală cu capetele placate cu grafit; Se sudează cu electrozi subţiri,curenţi mici şi polaritate inversă; Se limitează propagarea fisurilor prin executarea de găuri la capete; Sudarea se face de la centru spre margini; Se utilizează electrozi de oţel,fontă,aliaje neferoase. Sudarea aliajelor de aluminiu Sudabilitatea aluminiului este foarte scăzută datorită peliculei de oxid de aluminiu şi a conductivităţii termice ridicate; Electrozii trebuie să prezinte puritate mare; Pregătirea marginilor tablelor se face la un unghi de 80-90 0C; Trasarea se face cu creionul,iar îndreptarea cu ciocanul de lemn; Tablele se preîncălzesc şi se sudează pe suport de Cu; Cusătura se începe la 50-60 mm de la margine şi apoi se completează; Amorsarea arcului electric se face pe o placă alăturată; Electrodul se orientează perpendicular pe piesă şi nu se execută mişcare pendulară; Arcul electric trebuie să fie cât mai scurt; După curăţirea de zgură,cusătura se spală cu soluţie de HNO3 şi apoi se clăteşte cu apă.

Tanaviosoft-2006

!

1.5.Aplicaţii
Lucrarea de laborator nr.1 constă în următoarele: Se aleg parametrii regimului de sudare pentru sudarea unor table de anumite grosimi; Se execută o cusătură sudată şi se va determina durata activă; Se verifică calitatea îmbinării sudate. Parametrii determinaţi şi rezultatele lucrării de laborator se vor înscrie în tabelele de mai jos: Tabelul 1.5.1.
Nr. crt. Grosime tabla Material Pozitia cusaturii Forma rostului Tip invelis

Electrod
Marca Diametru

Curent de sudare
Continuu Alternativ Intensitate

1 1. 2. 3.

2

3

4

5

6

7

8

9

10

Tabelul 1.5.2.
Nr. crt. Polaritate Preincalzire Recoacere Alte masuri tehnologice Aspect cusatura Timp de sudare Durata activa Observatii

1 1. 2. 3.

2

3

4

5

6

7

8

9

Pentru detalii suplimentare se poate accesa fişierul Power Point Sudarea cu arc electric

Tanaviosoft-2006

!

Lucrarea de laborator nr. 2

Tanaviosoft-2006

!

2.1.Noţiuni introductive. 2.2.Utilajul postului de sudare cu flacără oxiacetilenică. 2.3.Tehnologia sudării manuale prin topire cu flacără oxiacetilenică. 2.4.Determinarea parametrilor regimului de sudare. 2.5.Aplicaţii. 2.1.Noţiuni introductive.
entru sudarea cu flacără de gaze este necesară topirea simultană a marginilor pieselor de sudat şi a metalului de adaos.Căldura necesară topirii se obţine prin arderea în oxigen a unor gaze combustibile. La sudarea cu flacără,gazele combustibile sunt: acetilena,hidrogenul,propanul,butanul,metanul,vaporii de benzină.cea mai mare putere calorică este dată de acetilenă,care prin ardere în oxigen dezvoltă o temperatură de 3100-3200 0C. În funcţie de raportul oxigen/acetilenă,sunt 3 tipuri de flacără oxiacetilenică: 1. Flacăra reducătoare-cu raportul K=O2/C2H2 cuprins între 1,0-1,2; 2. Flacăra oxidantă-cu raportul K=O2/C2H2 >1,2 ; 3. Flacăra carburantă-cu raportul K=O2/C2H2 <1,0 ;

P

1.Flacăra oxidantă-are nucleu redus:este de culoare albastră. 2.Flacăra carburantă-este lungă, galbenă şi începe să afume. 3.Flacăra reducătoare(normală).

Fig 2.1.1.Tipuri de flacără

Tanaviosoft-2006
Flacăra oxiacetilenică are următoarea structură: 1. Nucleu; 2. Zona reducătoare; 3. Înveliş.

!

Fig 2.1.2.Structura flăcării oxiacetilenice

2.2. Utilajul postului de sudare cu flacără oxiacetilenică. Instalaţia de sudare
1.generator de acetilenă 2.butelie de oxigen 3.reductor de presiune 4.furtun 5.supapa de siguranţă 6.furtun 7.arzător 8.masă 9.sistem de ventilaţie

Fig.2.2.1.Postul de sudare Postul de sudare cuprinde următoarele: Generatorul de acetilenă; Epuratorul; Supapa de siguranţă; Reductorul de presiune; Butelii; Trusa de sudare; Tuburi de cauciuc pentru conducerea gazelor.

Tanaviosoft-2006

!

2.2.1.Generatorul de acetilenă.
!" după producţia orară: #" m3/h; 0,8 #" m3/h; 1,25 #" m3/h; 2 #" m3/h; 3,2

Clasificarea generatoarelor de acetilenă

!" după contactul dintre carbid şi apă: #" contact intermitent; cu #" contact carbid în apă; cu #" contact apă peste carbid. cu !" după presiunea de lucru: #" presiune joasă 0,1 x 105 Pa; cu #" presiune medie cu 0,1-1,5x105 Pa.

Funcţionarea generatorului de acetilenă

1.rezervor 2.tija 3.tijă 4.clopot 5.coş pentru carbid 6.tavă pentru reziduuri 7.conductă 8.ţeavă 9. ţeavă 10.epurator 11.robinet de nivel 12.robinet pentru acetilenă 13.conductă

Fig.2.2.1.1.Funcţionarea generatorului de acetilenă

Tanaviosoft-2006

!

Fig.2.2.1.2.Generatorul de acetilenă cu contact intermitent

Tanaviosoft-2006
Funcţionarea generatorului de acetilenă

!

Generatorul de acetilenă se compune din rezervorul 1 în care se află plutitorul 2, fixat de rezervor prin tija 3,iar în plutitor este introdus clopotul 4 în care se află coşul de carbid 5 şi vasul de reziduuri 6.Acetilena rezultată din descompunerea carbidului trece prin ţevile de legătură 7,8,9,epuratorul 10,supapa hidraulică de siguranţă 11 şi robinetul 12 la arzător. Dacă consumul de acetilenă este mic sau dacă robinetul 12 este închis,acetilena formată trece prin conducta 13 şi se acumulează în spaţiul 14 al plutitorului;când presiunea acetilenei creşte,apa este refulată deasupra plutitorului,iar la atingerea unei anumite presiuni se întrerupe contactul carbid-apă. Dacă se deschide robinetul 12,pe măsură ce acetilena este consumată,apa,datorită presiunii hidrostatice,pătrunde din nou sub clopot,reia contactul cu carbidul şi reâncepe procesul de producere a acetilenei. Epuratorul filtrează acetilena.El se încarcă cu cocs. Robinetul 15 permite curăţirea ţevilor de legătură 7,8,9.După 2-3 zile de utilizare coşul de carbid şi tava de reziduuri se spală.

Fig.2.2.1.3.Funcţionarea generatorului de acetilenă

Tanaviosoft-2006

!

2.2.2.Supapa hidraulică de siguranţă

Fig.2.2.2.1.Supapa de siguranţă

Fig.2.2.2.2.Supapa de siguranţă

Supapa hidraulică de siguranţă se montează între generatorul de acetilenă şi arzător şi are rolul de a evita întoarcerea flăcării la generator.Întoarcerea flăcării are loc în următoarele condiţii: viteza amestecului de gaze din arzător este mai mică decât viteza de ardere; distanţa dintre becul arzătorului şi metalul de bază este prea mică; orificiul becului este obturat de stropi metalici. În cazul întoarcerii flăcării,acetilena din supapă arde.Gazele rezultate la ardere evacuează apa din supapă în ţteava de admisie şi în ţeava de siguranţă până la stabilirea comunicaţiei cu atmosfera.Apa din ţeava de admisie împiedică pătrunderea flăcării în generator.

Tanaviosoft-2006

!

2.2.3.Butelii de oxigen şi acetilenă

Inel de cauciuc

Reductor de presiune

Corp

Suport

Fig.2.2.3.1.Butelie de argon Fig.2.2.3.2.Butelie de oxigen

Fig.2.2.3.3.Butelie de acetilenă Butelia de oxigen este confecţionată din oţel,cu grosimea peretelui de 8 mm şi diametrul interior de 220 mm.Presiunea oxigenului în butelie este de 150x105 Pa.Se vopseşte cu albastru şi inscripţia OXIGEN cu alb. Butelia de acetilenă este confecţionată din oţel,cu grosimea peretelui de 8 mm şi diametrul interior de 220 mm.Presiunea acetilenei în butelie este de 16x105 Pa. Se vopseşte cu roşu şi inscripţia ACETILENA cu alb. În interiorul buteliei se introduce masă poroasă pentru a evita explozia şi acetona care favorizează înmagazinarea acetilenei în stare lichidă. Preluarea acetilenei din butelie se face cu un robinet cu ventil.

Tanaviosoft-2006

!

2.2.4.Reductoare de presiune.

supapă de siguranţă manometru de înaltă presiune

manometru de joasă presiune

piuliţă olandeză

robinet de închidere

şurub pentru reglarea brută a presiunii

Fig.2.2.4.1.Reductorul de presiune Reductorul de presiune are două funcţii: 1. reduce presiunea oxigenului de la 150 atm. la 2,5 atm.şi a acetilenei de la 15-16 atm. la 0,3-0,4 atm.; 2. menţine presiunea de lucru constantă. Reductorul pentru acetilenă se racordează la butelie printr-o bridă şi este vopsit în galben.Folosirea alternativă a reductoarelor pentru oxigen şi acetilenă este interzisă.

Tanaviosoft-2006

!
1.şurub de reglare a presiunii 2.arc 3.membrană de cauciuc 4.cui 5.supapă 6.camera de înaltă presiune 7.manometru de înaltă presiune 8.camera de joasă presiune 9. manometru de joasă presiune 10.robinet 11.arc 12.niplu 14. supapă de siguranţă

Fig..2.2.4.2.Reductorul de presiune

Funcţia de reducere a presiunii
entru obţinerea presiunii de lucru se roteşte şurubul de reglare 1 până când manometrul de joasă presiune 9 indică presiunea dorită.Şrubul de reglare tensionează arcul 2,şi acesta,prin intermediul membranei elastice 3 şi a cuiului împingător 4,ridică supapa 5 de pe scaunul ei.Oxigenul trece din camera de înaltă presiune 6,prevăzută cu camera de înaltă presiune 7,în camera de joasă presiune 8,prevăzută cu manometru de joasă presiune 9;gazul se destinde şi presiunea scade.Robinetul 10 fiind deschis,oxigenul din camera de joasă presiune trece prin niplul 12 la arzătorul de sudare.Arcul 11 are rolul de a menţine supapa pe scaunul ei,atunci când reductorul nu funcţionează.

P

Funcţia de menţinere constantă a presiunii
enţinerea constantă a presiunii se realizează fără intervenţia sudorului.Dacă debitul de oxigen este mai mare,atunci presiunea din camera de joasă presiune tinde să scadă.În urma scăderii presiunii oxigenului,forţa exercitată de presiunea oxigenului asupra membranei devine mai mică decât forţa exercitată de arc asupra membranei,şi membrana se ridică.Odată cu membrana se ridică cuiul împingător şi supapa,mărindu-se astfel secţiunea de trecere a oxigenului din camera de înaltă presiune în camera de joasă presiune,permiţând admisia unei cantităţi mai mari de oxigen în camera de joasă presiune. Când debitul de oxigen este mai mic ,fenomenul este invers celui descris.

M

Tanaviosoft-2006

!
Bec

2.2.5.Arzătorul.
Cameră de amestec Injector

Robinet pentru acetilenă

Ţeavă de amestec

Robinet pentru oxigen

Mâner

Fig.2.2.5.1.Arzătorul Arzătorul pentru sudare este aparatul în care se face amestecul acetilenei cu oxigenul şi la extremitatea căruia are loc ieşirea şi arderea amestecului de gaze. Arzătorul are următoarele funcţii: #" amestecă gazele; #" reglează debitul gazelor; #" produce flacăra; #" reglează flacăra; #" dirijează flacăra. Amestecul gazelor se face prin intermediul injectorului în camera de amestec. În procesul de sudare cu flacără oxiacetilenică mai sunt necesare: !" trusa de sudare; !" echipament de protecţie; !" masa de lucru; !" ciocane de oţel,perii de sârmă,dălţi,pile.

Tanaviosoft-2006

!

Dacă se deschide robinetul de oxigen,oxigenul trece printr-o ţeavă din mâner,prin orificiul central al injectorului în ţeava de amestec.Datorită presiunii mari a oxigenului care iese din injector cu viteză mare,se produce o depresiune în spaţiul din jurul injectorului,iar dacă se deschide robinetul de acetilenă,acetilena este aspirată prin canalele exterioare ale injectorului. Din injector,oxigenul împreună cu acetilena intră în camera de amestec,ţeavă de amestec şi bec.Pentru aprindere,se deschide iniţial robinetul de oxigen,apoi robinetul de acetilenă,după care se aprinde flacăra.Reglarea structurii flăcării se face cu robinetul de acetilenă,După terminarea sudării,se închide robinetul de acetilenă ,se cufundă arzătorul în apă şi apoi se închide robinetul de oxigen.

Caracteristicile arzătoarelor
Tabelul 2.2.1.

Epuratorul
1 2 3

4

Fig.5.2.2.3.1.Epurator 1-epurator; 2-conductă

Fig.5.2.2.3.2.Epurator 3- cocs; 4-robinet

Tanaviosoft-2006

!

Epuratorul are rolul de a reţine impurităţile şi umiditatea.În cilindru se introduce cocs sau bucăţi mici de cărămidă.gazul intră pe la partea inferioară a epuratorului şi iese pe la partea superioară.

2.3.Tehnologia sudării manuale prin topire cu flacără oxiacetilenică. 2.3.1.Pregătirea materialelor.
Pregătirea materialelor constă în următoarele operaţii: Prelucrarea marginilor pieselor de sudat; Curăţirea suprafeţelor de oxizi şi grăsimi; Asamblarea pieselor; Preîncălzirea pieselor; Deformarea prealabilă a pieselor. Tabelul 2.3.1.1

Tanaviosoft-2006

!

2.3.2.Metode de sudare.
Metodele de sudare sunt determinate de 3 factori: înclinarea flăcării,înclinarea şi poziţia sârmei de adaos şi orientarea în spaţiu a sudurii de executat.

Metoda se aplică la sudarea tablelor cu grosimi de 4-5 mm la oţel şi 3 mm la aliaje cu conductivitate termică mare.

Sudarea spre stânga (înainte)

1

3 2

1.Arzător 2.Sârma de adaos 3.Elemente de îmbinare Cordonul de sudură se află în urma flăcării oxiacetilenice. Mişcările necesare sunt: !" mişcarea de avans în lungul cusăturii; !" mişcarea pendulară.

Fig.2.3.2.1.Sudarea spre stânga

Tanaviosoft-2006

!

Sudarea spre dreapta (înapoi)
Sudarea spre dreapta se aplică în cazul tablelor cu grosimi mai mari de 4 mm,pentru oţeluri şi peste 3 mm la aliajele cu conductivitate termică ridicată. Metoda are productivitate mai mare cu 25% decât la sudarea spre stânga.

1

2

3

1.Arzător 2.Sârma de adaos 3.Elemente de îmbinare Cordonul de sudură se află în faţa flăcării oxiacetilenice. Mişcările necesare sunt: !" mişcarea de avans în lungul cusăturii; !" mişcarea pendulară.

Fig.2.3.2.2.Sudarea spre dreapta Mişcările oscilatorii imprimate arzătorului şi sârmei de adaos se execută cu scopul de a regla procesul de topire,de a repartiza mai bine metalul topit şi de a realiza forma cusăturii. Pentru detalii suplimentare se poate accesa fişierul Power Point: Sudarea cu flacara oxiacetilenica

Tanaviosoft-2006

!

2.3.4.Regimul de sudare.
Regimul de sudare este definit de următoarele elemente: Sârma de adaos şi fluxurile; Structura flăcării; Puterea flăcării; Presiunea oxigenului şi a acetilenei; Poziţia arzătorului şi a sârmei de adaos; Viteza de sudare. Sârma de adaos şi fluxurile

P

entru formarea cordonului de sudură este necasară prezenţa materialelor de adaos. Acestea trebuie să prezinte aceeaşi compoziţie chimică cu cea a metalului de bază. Materialul de adaos se utilizează sub formă de sârme,vergele,colaci,fâşii de tablă. Sudarea oţelurilor: !"10 S 0,01% C; !"10X S puritate deosebită. Sudarea fontelor: !" 3-3,5% Si; VT-S30 !" 3,6-4,8% Si. VT-S36 Sudarea aluminiului: !" vergele de aluminiu pentru conductoare,conducte; !" vergele de aluminiu-cupru pentru duraluminiu; !" vergele turnate din siluminiu. Sudarea cuprului: !" sârmă de cupru electrolitic CuE; !" vergele de cupru-argint. Sudarea alamei: !" sârme şi vergele din alamă. Se prezintă sub formă de praf,pastă sau lichide.Au rolul : !" evită formarea de oxizi în baia de metal topit; !" separă zgura din baia de metal topit; !" asigură o răcire lentă cordonului de sudură. Fluxurile au următoarele proprietăţi: !" uşor fuzibile; sunt !" vâscoase în stare topită; sunt !" dizolvă pelicula de oxizi; !" greutatea specifică este mai mică decât a metalului de bază; !" formează produse gazoase. nu Fluxurile utilizate sunt:

Tanaviosoft-2006

!

!" borax 100%: borax 50%.bicarbonat de sodiu 47% şi acid sulfuric 3%(pentru sudarea oţelurilor); borax 70%,clorură de sodiu 20% şi acid boric 10%(sudarea cuprului şi a alamei) Structura flăcării Structura flăcării se reglează,în funcţie de natura materialului de bază,de la robinetul de acetilenă prevăzut la mânerul arzătorului. Pentru sudarea oţelurilor şi a cuprului se foloseşte flacăra reducătoare.Pentru sudarea aluminiului,fontei şi a oţelurilor cu conţinut mărit de carbon se foloseşte flacăra carburantă.Pentru sudarea alamei se foloseşte flacăra oxidantă. Puterea flăcării Puterea flăcării este dată de consumul de acetilenă,de metoda de sudare,de grosimea metalului de bază,de natura sa. Pentru oţel puterea flăcării se determină cu relaţia: Qacetilena=(100-120)s Qacetilena=100s [l/h] sudarea spre stânga; [l/h] sudarea spre dreapta.

În funcţie de consumul orar de acetilenă se alege mărimea arzătorului. Se poate determina şi consumul de oxigen utilizând relaţia: Qoxigen=1,2 Qacetilena Presiunea oxigenului şi a acetilenei. Presiunea oxigenului este de 2,45 at,iar pentru acetilenă este 0,0098-0,049 at. Reglarea presiunii de lucru se face de la reductoarele de presiune. Poziţia arzătorului şi a sârmei de adaos

Fig.2.3.4.1.Sudarea spre dreapta

Fig.2.3.4.2.Sudarea spre stânga

Tanaviosoft-2006
Viteza de sudare

!

Viteza de sudare influenţează încălzirea metalului de bază,sau supraîncălzirea băii de metal topit .Ea se stabileşte în funcţie de metoda de sudare,grosimea şi natura materialului de bază. Pentru oţeluri,viteza de sudare se determină cu relaţia:
V = K , s

K=12 -pentru sudarea spre stânga; K=15 –pentru sudarea spre dreapta.

2.3.5.Regimul de sudare.
Sudarea otelurilor si a fontelor. Sudarea oţelurilor carbon. Sudarea oţelurilor cu maxim 0,3% C nu necesită condiţii deosebite.Pentru grosimi mai mari de 3 mm,productivitatea este mai redusă şi se produc deformaţii mari. La sudare se foloseşte ca sârmă de adaos,S 10 ,iar pentru sudarea oţelurilor carbon de calitate,S 10 X.Pentru un conţinut mai mare de 0,3% C,se recomandă preâncălzirea pieselor la 150-350 0C. Tablele cu grosimi de maxim 2 mm se pot suda şi fără sârmă de adaos. Tablele cu grosimi mai mari de 5-6 mm se sudează în straturi suprapuse.La sudarea tablelor cu grosimi inegale,flacăra se orientează spre tabla mai groasă. Sudarea cap la cap spre stânga,orizontală: Tabelul 2.3.5.1

Tanaviosoft-2006
Sudarea cap la cap spre dreapta,orizontală: Tabelul 2.3.5.2

!

aliajelor Sudarea aluminiului si a aliajelor de aluminiu Se face curăţirea ,degresarea şi decaparea tablelor pe o lăţime de 30-40 mm,în ambele părţi ale rostului de sudare.Degresarea se face cu o soluţie de 3-5% hidroxid de sodiu şi 1-3% silicat de sodiu,urmată de o spălare cu apă fierbinte şi o decapare într-o soluţie de 10% acid azotic,şi apoi spălare cu apă. În funcţie de grosimea tablelor,se face o preâncălzire la 300-350 0C. Tabelul 2.3.5.3

Tanaviosoft-2006
Sudarea alamei

!

După prelucrarea marginilor,tablele sunt decapate într-o soluţie de 10% acid azotic, apoi,se spală cu apă fierbinte şi se usucă. Ca material de adaos se utilizează AmSnLp,sub formă de vergele.Pentru a evita evaporarea zincului,sudarea se face cu flacără oxidantă. Sudarea alamei se face prin metoda de sudare spre stânga cu amplasarea sârmei de adaos sub un unghi de15-300 faţă de piesă.Arzătorul se orientează sub un unghi de 70-800 faţă de orizontală,fără mişcare pendulară.

Măsuri de tehnică a securităţii muncii la sudarea cu flacără oxigaz
La locul de muncă este necesară o găleată cu apă pentru cufundarea arzătorului,în cazul refulării flăcării. Sudorii trebuie să poarte echipamentul de protecţie a muncii. Generatoarele şi butelii de acetilenă se vor amplasa în afara locului de sudare.Distanţa dintre generator şi orice sursă de foc ,trebuie să fie de minimum 10 m. La terminarea lucrului restul de acetilenă se va evacua în atmosferă.Reziduurile se vor înlătura.Generatoarele se vor feri de îngheţ.Butoaiele de carbid se vor păstra în condiţii speciale.

2.5.Aplicaţii
Lucrarea de laborator nr.2 constă în următoarele: Se stabileşte regimul de sudare pentru un exemplu concret; Se urmăreşte execuţia demonstrativă a unor îmbinări sudate; Tabelul 2.5.1. Nr. crt Material de bază Calitatea Grosimea Metoda de sudare Nr.arzător d mm Qacetilena l/h qacetilena l/h qoxigen l/h V m/h t min/m

1

2

Tanaviosoft-2006

!

Lucrarea de laborator nr. 3

Tanaviosoft-2006

!

3.1.Noţiuni introductive. 3.2.Utilajul folosit. 3.3.Tehnologia sudării automate cu arc electric sub strat de flux. 3.4.Determinarea parametrilor regimului de sudare. 3.5.Aplicaţii. 3.1.Noţiuni introductive.

Fig.3.1.1.Sudarea automată sub strat de flux Sudarea automată sub strat de flux se caracterizează prin următoarele: arcul electric este acoperit în permanenţă de un strat de material fuzibil,granulat,denumit flux; electrodul este continuu; deplasarea arcului în lungul cusăturii se face automat.

Tanaviosoft-2006

!

Sârma electrod 1, se desfăşoară de pe tamburul 3 şi se trece prin capul automat 2, fiind trasă de rolele 4, acţionate de un motor electric.Sârma este trecută printre patinele de contact şi ghidare 5, legate la unul dintre polii sursei de curent de sudare,piesele de îmbinat 7 fiind legate la celălalt pol.În timpul lucrului,fluxul este adus din rezervorul 6 în faţa sârmei electrod,acoperind în permanenţă arcul electric.

3.2.Utilajul folosit.
Instalaţia de sudare ADS 1000-2

Fig 3.2.1.Instalaţia de sudare ADS 1000-2 Instalaţia este compusă din: Tractorul de sudare; Cofretul instalaţiei de distribuţie; Sursa de curent de sudare.

Tanaviosoft-2006
Sursa de curent de sudare.

!
Este un transformator monofazat,coborâtor de tensiune.Pe miezul 1,este înfăşurat primarul 2.Secundarul 3 este legat în serie cu bobina de reactanţă .Miezul 5 al bobinei este mobil,el se manevrează cu un mecanism şurub-piuliţă 6,7 de către un motor electric. Intensitatea curentului electric se citeşte pe un vizor aflat pe capacul transformatorului.Pe capac sunt şi două butoane pentru reglarea curentului de sudare. Transformatorul este prevăzut şi cu ventilator pentru răcire.

Fig.3.2.2.Sursa de curent Caracteristicile tehnice ale transformatorului Tabelul 3.2.1.

Tanaviosoft-2006
Tractorul de sudare

!

Fig.3.2.3.Tractorul de sudare Tractorul de sudare este format din căruciorul1,prevăzut cu coloana 23 şi braţul orizontal 16,pe care sunt montate:capul automat de sudare 2,rezervorul de flux 3,caseta 4, pentru sârma electrod 5 şi tabloul de comandă 6. Capul automat de sudare se compune din mecanismul avansului automat al sârmei electrod şi elementele necesare amorsării şi menţinerii arcului electric.Avansul se realizează cu ajutorul rolelor de acţionare 10,dintre care una este acţionată de un electromotor printrun reductor de turaţie,iar cealaltă este presată cu ajutorul unui arc. Pentru îndreptarea sârmei capul de sudare este prevăzut cu rolele 7.Contactul electric al sârmei-electrod cu circuitul de sudare se face la trecerea acesteia printre patinele de contact de cupru 11,deplasabile pe verticală pe coloanele 8.Conectarea la patine se face cu şuruburi,iar contactul patinelor cu sârma-electrod se face prin intermediul unor garnituri de cupru demontabile.Pentru un contact bun,una dintre patine este fixă,iar cealaltă este apăsată prin nişte arcuri. Arcul electric este acoperit de un strat de flux dirijat din rezervorul 3, printr-un furtun flexibil 12,până la inelul colector 14, de unde curge liber în jurul electrodului.rezervorul este prevăzut cu o sită.

Tanaviosoft-2006

!

Pentru deplasarea tractorului de sudare pe table,acesta este prevăzut cu un dispozitiv de ghidare 15,in raport cu rostul de sudare. Braţul orizontal 16 se poate roti,având posibilitatea blocării sale cu maneta 17.Unghiul de rotire se poate citi pe o scară gradată.Pe braţ mai sunt montate:inelul 18, pentru conducerea sârmei-electrod şi dispozitivul 19 pentru suspendarea cablurilor de sudare. Sârma electrod se poate înclina şi în direcţia de sudare (max. 450) datorită unei articulaţii,în jurul axului 20.Blocarea şi deblocarea se face cu maneta 21. Pivotul 22 se poate roti în jurul axei sale şi se poate fixa.Blocarea pivotului se face cu rozeta 24.Pivotul poate fi deplasat lateral,perpendicular pe direcţia de sudare,deoarece este montat pe nişte ghidaje.Deplasarea pivotului se face prin rotirea rozetei 27. Roţile 25 sunt învelite în cauciuc.Deplasarea căruciorului se face prin motorul electric de curent continuu 26.Maneta 28 cuplează roţile la motor. Caracteristicile tehnice ale tractorului de sudare Tabelul 3.3.2.

Tanaviosoft-2006
Cofretul instalaţei de distribuţie

!
Instalaţia de distribuţie cuprinde: • grupul convertizor; • transformator coborâtor de tensiune; • redresoare cu seleniu; • transformatorul de măsură pentru ampermetru

Fig3.2.4.Cofretul instalaţiei Pornirea şi funcţionarea instalaţiei ADS 1000-2 Înainte de conectarea la reţea se fac următoarele verificări: • existenţa unor defecte de izolaţie a cablurilor de alimentare; • instalaţia este legată la pământ; • butonul basculant 2 de la tractorul de sudare este pe poziţia „mers în gol”.

Se cuplează automatul de protecţie şi întreruptorul general al instalaţiei C1,aflat pe peretele din faţă al cofretului. Se face reglajul brut al tensiunii cu comutatorul C2.

Fig.3.2.5.Tabloul de comandă

Tanaviosoft-2006

!

Sensul de deplasare a tractorului se stabileşte cu comutatorul 1, care poate fi pus pe poziţia DREAPTA sau STÂNGA.Comanda mişcării seface cu comutatorul 2.Reostatul 3 stabileşte viteza de sudare.Curentul de sudare se reglează cu butoanele 4,care măresc sau micşorează curentul de sudare. Tensiunea arcului electric se reglează cu reostatul 5.Pentru apropierea sârmei-electrod de piesa de sudat se apasă pe butonul 6.După aceasta se deschide şubărul pentru accesul fluxului şi după acoperirea capătului sârmei cu flux se trece comutatorul 2 pe poziţia de sudare. Se ridică maneta de cuplare a deplasării tractorului şi se apasă pe butonul 8.În acest moment se închide circuitul de sudare şi se amorsează arcul electric. Pentru oprirea procesului de sudare se apasă pe butonul 9 şi concomitent pe butonul 7, pentru deschiderea circuitului de sudare şi a ridicării electrodului. Oprirea instalaţiei :se poziţionează comutatorul 2 pe poziţia MERS ÎN GOL,se decuplează 28 şi se deconectează instalaţia de la întreruptorul general.

Sudarea automată sub strat de flux poate utiliza şi flux magnetic.

Fig.2.3.6.Schema de principiu

Tanaviosoft-2006

!

Echipamente şi instalaţii utilizate la sudarea automată sub strat de flux.

Fig.2.3.7.Tractor de sudare

Fig.2.3.8.Tractor de sudare (BOC)

Fig.2.3.9.Tractor de sudare

Fig.2.3.10.Echipament sudare(BOC)

Tanaviosoft-2006

!

3.3.Tehnologia sudării automate cu arc electric sub strat de flux. 3.3.1.Materiale utilizate.
Sârma electrod La sudarea oţelurilo carbon este din oţel moale.Pentru a mări contactul cu patinele, aceasta se cuprază lucios. Fluxuri Fluxul pentru sudare este un material granular,format dintr-un amestec de materiale naturale sau prelucrate (MnO,CaCO3,FeO,Fe2O3,MgO). Fluxul ionizează spaţiul în care arde arcul electric,protejează baia de metal topit împotriva oxidării.Fluxurile sunt de 2 tipuri: 1. Fluxuri topite; 2. Fluxuri ceramice. Fluxurile topite au aspect sticlos,culoare brună.Se utilizează la sudarea oţelurilor carbon obişnuite. Fluxurile ceramice au aspect mat,formă granulară,culoare cenuşiu-deschis.Se utilizează la sudarea oţelurilor speciale. Poziţia sârmei electrod. La sudarea cap la cap a tablelor orizontale,sârma-electrod este perpendiculară pe piese. uneori se utilizează şi poziţia înclintă a sârmei electrod cu 20-300 faţă de orizontală(cazul sudării tablelor în unghi).

Tanaviosoft-2006
Pregătirea materialelor Tabelul 3.3.1.1.

!

Tanaviosoft-2006
Utilizarea pernei de flux şi a garniturilor

!

Pentru a asigura protecţia rădăcinii cusăturii se utilizează perne de flux sau garnituri de oţel sau de Cu.Garniturile de oţel rămân sudate de cusătură,iar cele din cupru se pot desprinde uşor după răcire.

Fig.3.3.1.1.Perna de flux 1. 2. 3. 4. Elemente de îmbinare; Flux; Profil metalic; Furtun de cauciuc.

Fig.3.3.1.2.Perna de flux

3.4.Determinarea parametrilor regimului de sudare.
Sârma electrod Tabelul 3.4.1.

Tanaviosoft-2006
Viteza de avans a sârmei

!

Ea influenţează adâncimea de pătrundere şi este legată de tensiunea de sudare. Curentul de sudare Se alege corelat cu diametrul sârmei-electrod şi viteza de topire a sârmei.Densitatea de curent trebuie să fie de 100-150 A/mm2 în sârma electrod.Când curentul de sudare este mare,pătrunderea creşte. Tensiunea arcului Este corelată cu viteza de topire a sârmei pentru a asigura stabilitatea arcului electric. La stabilirea tensiunii arcului electric se utilizează relaţia: Us=22+0,02 I Viteza de sudare Viteza de sudare influenţează adâncimea de pătrundere.Pentru sudarea tablelor cu grosimi de (2-8) mm se folosesc viteze de sudare între 50-25 m/h,iar pentru table de (8-40) mm,viteza de sudare este 25-15 m/h. V

Regimuri de sudare
Tabelul 3.4.2.

Tanaviosoft-2006

!
3.5.Aplicaţii

Lucrarea de laoborator nr.3 constă în următoarele: Se vor realiza mai multe cusături sudate cu arc electric sub strat de flux,urmărind parametrii regimului de sudare; Se vor executa secţiuni transversale prin cusături. Elemente stabilite în prealabil
nr. crt Grosimea tablei mm Material de baza Forma rostului schita Sârma-electrod Diame Mar Cupra trul ca ta Fluxul Marca Granulatie

1

2

Elemente realizate efectiv
nr. crt Curent de sudare A Tensiune arc V Timp sudare efectiva h Masa metal depus Coef depune re Schita Latime cusatura Inaltime cusatura Coef forma

1

2

Tanaviosoft-2006

!

Lucrarea de laborator nr. 4

Tanaviosoft-2006

!

4.1.Noţiuni introductive. 4.2.Utilajul folosit. 4.3.Tehnologia sudării in mediu protector de gaz(MIG). 4.4.Determinarea parametrilor regimului de sudare. 4.5.Aplicaţii. 4.1.Noţiuni introductive.

Părţi componente: 1.Derulator; 2.Role de împingere; 3.Sârma electrod; 4.Arzător; 5.Gaz de protecţie; 6.Metal de bază; 7,8.Conductoare

Fig.4.1.1.Procedeul MIG-schema de principiu Sudarea în mediu protector de gaz se caracterizează prin protejarea arcului electric şi a zonei de formare a cusăturii faţă de atmosferă. În funcţie de natura lor gazele de protecţie sunt: gaze active: hidrogen (H2),dioxid de carbon (CO2); gaze inerte:argon (Ar),heliu (He).

Tanaviosoft-2006
Clasificarea procedeelor de sudare în mediu protector de gaz

!

Fig.4.1.2.Clasificarea procedeelor de sudare

Sudarea în mediu protector de gaz (CO2)

Arcul electric se stabileşte între electrodul 1 care avansează cu o viteză constantă şi piesa de sudat 3. Printr-un ajutaj este proiectat gazul de protecţie protejează arcul electric şi baia de metal topit. Datorită căldurii dezvoltate în arcul electric,are loc topirea electrodului şi a marginilor îmbinării. Sunt două procedee de sudare: 1. Sudarea cu arc scurt-transferul de metal se face cu picături mari.Desprinderea picăturii este urmată de o uşoară pocnitură. 2. Sudarea cu transfer fin-transferul de metal topit se face cu picături fine.Electrodul nu atinge baia de metal topit.

Fig.4.1.3.Sudarea în mediu de CO2 Sudarea în mediu protector de CO2 se aplică oţelurilor carbon sau aliate.

Tanaviosoft-2006

!

4.2.Utilajul folosit la sudarea cu arc electric în mediu protector de gaz. MIG

Fig.4.2.1.Instalaţia de sudare în mediu de argon -(ESAB)

Tanaviosoft-2006
Părţi componente
1. Derulator(pupitrul); 2. Regulator de presiune; 3. Manometru; 4. Cofret; 5. Comutator pentru reglajul fin al tensiunii; 6. Comutator pentru reglajul fin al inductanţei; 7. Întreruptorul general; 8. Comutator pentru reglajul brut al tensiunii; 9. Comutator pentru reglajul brut al inductanţei; 10.Pistolet(arzător); 11.Legătura la masă; 12.Butelie de gaz; 13.Reductor de presiune; 14.Cablu multiplu. Gaze utilizate at.

!

Dioxidul de carbon(CO2) se livrează în butelii de culoare neagră,la presiunea de 60 Argonul(Ar) se livrează în butelii de oţel de culoare argintie,la presiunea de 110 at. Heliul. Sârme folosite

Se utilizează materiale cu compoziţie chimică asemănătoare metalului de bază. La sudarea oţelurilor ,sârma electrod conţine Si şi Mn.Livrarea se face sub formă de colac,vergele sau bobine. Utilajul folosit Se utilizează instalaţia A9/PP/275,produsă de firma ESAB(Suedia). În pupitrul 1 se găseşte aparatura de comandă a instalaţiei şi bobina cu sârma electrod. Pe capacul pupitrului se află regulatorul de presiune 2 şi un manometru care servesc la reglarea vitezei de avans a sârmei. În cofretul 4 se află sursa de curent( redresor) alimentată de un transformator.În circuitul de sudare este şi o inductanţă pentru a mări stabilitatea arcului electric. Pe capacul frontal al pupitrului sunt: întreruptorul general 7; comutator pentru reglajul fin al tensiunii (5); comutator pentru reglajul fin al inductanţei (6); comutator pentru reglajul brut al tensiunii (8); comutator pentru reglajul brut al inductanţei (9);

Tanaviosoft-2006

!

Mai sunt:două aparate de control,prize de alimentare,borne de conectare la ieşire. Instalaţia mai cuprinde pistoletul de sudare 10,clema de contact 11,butelia de gaz 12 cu reductorul de presiune 13. Sursa de curent

Fig.4.2.2.Sursa de curent Debitează curent continuu.Reglarea curentului de sudare se face în 3 trepte de reglare brută şi printr-o reglare fină (300 A). Pupitrul de comandă

Fig.4.2.3.Pupitru Asigură următoarele funcţii: Alimentează arcul electric cu sârma; Permite regkarea vitezei de avans a sârmei; Comandă trimiterea gazului de protecţie la locul de sudare; Pune sub tensiune circuitul de sudare.

Tanaviosoft-2006
Pistoletul de sudare

!

Permite conducerea sârmei şi a arcului electric pentru a realiza cusătura sudată şi asigură protecţia arcului electric şi a băii de metal topit,cu gaz de protecţie. Pistoletul este cuplat de pupitru printr-un cablu multiplu.cablul multiplu asigură: conducerea sârmei; conducerea curentului electric; transportul gazului de protecţie; transportul aerului comprimat necesar antrenării turbinei pistoletului.

Fig.4.2.4.Pistoletul Pistoletul este constituit din mâner 3,ajutaj 1,turbină 5,apărătoare de protecţie 2, pârghie de comandă.4. Cablul multiplu

Fig.4.2.5.Cablu multiplu Este alcătuit dintr-un furtun de cauciuc 1,în interiorul căruia se află mantaua împletită din sârmă 2,având la rândul ei,în interior o conductă din plastic 3 prin care trece sârma 4. Aerul comprimat şi gazul de protecţie circulă prin interiorul cablului multiplu. Sârma electrod este trimisă la locul de sudare printr-un sistem cu dublă antrenare ( PUSH-PULL).Sârma derulată este împinsă de către două role,antrenate de un motor electric aflate în pupitru.La ieşirea din cablul multiplu,sârma este trasă de două role acţionate de turbină.Turbina este acţionată de aerul comprimat,care are rol şi de răcire.

Tanaviosoft-2006
Buteliile de gaz

!
Butelia de gaz este constituită din: Tub de oţel; Inele de cauciuc; Suport; Robinet cu ventil; Reductor de presiune.

Fig.4.2.6.Butelie de gaz

Instalaţia de sudare Autolynx BOC

Fig.4.2.7.Autolynx

Fig.4.2.8.Pistolet

Tanaviosoft-2006

!

Fig.4.2.9.Arzătoare

Fig.4.2.10.Sârma electrod

Fig.4.2.11.Sursa de curent

Fig.4.2.12.Derulator

Tanaviosoft-2006

!

Fig.4.2.13.Aparat de sudură

Procedeul WIG
Această metodă de sudare utilizează electrod nefuzibil din wolfram. Arcul electric este amorsat între un electrod din wolfram(tungsten) şi metalul de bază

Fig.4.2.14.Schema de principiu

Tanaviosoft-2006

!

Protecţia contra aerului se obţine printr-un gaz inert,argon sau heliu.Majoritatea metalelor se sudează cu curent continuu,electrodul fiind conectat la borna negativă.În cazul tablelor foarte subţiri din aluminiu se poate suda cu polaritate inversă.Aluminiul, magneziul cu grosimi > 1 mm se poate suda în curent alternativ. Sursa de curent este un generator de tensiune înaltă (3000 V) la o frecvenţă de 0,5 MHz,pentru amorsarea arcului electric.La sudarea cu curent alternativ,tensiunea de 3000 V este necesară şi în timpul sudării.Căldura arcului electric este distribuită 1/3 la borna negativă şi 2/3 la borna pozitivă. Metoda se aplică la sudarea oţelurilor slab aliate cu Cr-Mo,oţeluri feritice şi martensitice,oţeluri inoxidabile,metale uşoare,metale refractare. Instalaţia realizată de BOC este constituită din:

Fig.4.2.15.Instalaţia de sudare

Fig.4.2.16.Arzătoare

Tanaviosoft-2006

!

Fig.4.2.17.Arzătoare

Fig.4.2.18.Electrozi

4.3.Determinarea parametrii regimului de sudare
Parametrii regimului de sudare pot fi aleşi din tabelul următor: Tabelul 4.3.1 Regim de sudare
Tipul îmbinăre Gaz protectie Electrod Pozitie Rostul

Material

I (A)
130 160 130 130 200 110 160 200 130 160 160 160

U(V)
22 23 23 24 25 20 25 26 23 25 28 28

Induc.

ten.

Oţel

6 12 6 12 6 2 3 5 2 3 5 12

1 1,5 1,5 2 1 1,5 2,5

CO2

H
CO2

0,8 1 0,8 1 0,8 0,8 1 1,2 0,8 1 1,2

II

Oţel

H

II

Oţel

CO2

H V

II

Tanaviosoft-2006
continuare
2 1 1

!
H
CO2 0,8 0,8 1 1 0,8 0,8 1 1 1 1,2 0,8 1 1,2 130 130 160 160 130 130 160 150 150 190 100 160 200 23 22 25 24 21 22 24 22 23 25 22 23 24

Inox

III

2 2 3 3 5 5 2 3 5 1 1 0,5

CO2

Inox

Ar

H V

II

aluminiu

Ar

H V

II

2 2 3 3 3 5 5

aluminiu

Ar

H V

0,8 0,8 0,8 1 1,2 1,2 1,2

100 120 120 120 120 160 200

22 24 23 20 22 24 25

II

4.5.Aplicaţii.
Se va studia componenţa instalaţiei de sudare.Se va urmări influenţa parametrilor regimului de sudare asupra calităţii cusăturii sudate.Se va completa tabelul: Tabelul 4.5.1
Metalul de baza Gazul protector D(mm) Regimul de sudare I (A) U(V) v(m/min) debit Aprecierea cusaturii

Tanaviosoft-2006

!

Lucrarea de laborator nr. 5

Tanaviosoft-2006

!

5.1.Noţiuni introductive. 5.2.Utilajul folosit. 5.3.Tehnologia sudării prin rezistenţă electrică prin puncte. 5.4.Determinarea parametrilor regimului de sudare. 5.5.Aplicaţii. 5.1.Noţiuni introductive.
Sudarea prin puncte este un procedeu de sudare prin presiune,la care căldura necesară realizării punctului topit se obţine pe baza efectului Joule.

Fig.5.1.1.Schema de principiu Piesele de sudat 3 sunt strânse între doi electrozi din cupru şi răciţi forţat cu apă. Cei 2 electrozi şi elementele de îmbinare închid circuitul înfăşurării secundare.Prin circuitul de sudare trece un curent de mii de amperi,care datorită efectului Joule,produce încălzirea pieselor în zona de contact.În acest punct de contact,materialul trece în stare plastică chiar topită.

Tanaviosoft-2006

!

Presiunea aplicată evită apariţia microarcului electric la suprafaţa de contact şi arderea superficială a metalului.Pentru realizarea unui punct de sudură sunt necesare următoarele condiţii: 1. Trecerea curentului de sudare prin circuitul electric se va face după aplicarea presiunii asupra elementelor de îmbinare; 2. Întreruperea circuitului de sudare se va face după eliminarea presiunii aplicate.

5.2.Utilajul folosit la sudarea prin rezistenţă electrică prin puncte.

Fig.5.2.1.Maşina de sudat DALEX

Fig.5.2.2.Maşina de sudat PMS

Fig.5.2.3.Maşina de sudat portabilă K-201 Fig.5.2.4. Maşina de sudat portabilă K-265

Tanaviosoft-2006

!

Fig.5.2.5.Maşina de sudat în puncte BOSVA Pentru sudarea la această maşină,se aşează piesele pe electrodul fix 3’.Se apasă cu piciorul pe pedala 13,pârghia 14 se roteşte,împinge tija 7 în sus.Datorită deplasării în sus a tijei,piuliţa 6 va comprima arcul 5 şi va roti pârghia pe care este braţul mobil 2.Acesta va imprima electrodului 3,o mişcare de apropiere de electrodul fix 3’ strângând între ei piesele de sudat. Pe tija 7 se află fixată cu ajutorul şurubului de blocare 11 bucşa cu aripi 10 pe care sunt montate două tije cu capete din cupru 9. Când tija 7 se va deplasa în sus, capetele tijelor vor atinge plăcuţele 8 şi se închide circuitul primar al transformatorului.Prin circuitul secundar se induce curentul de sudare care trece prin electrozii din Cu.reglarea curentului de sudare se face cu comutatorul C. Pentru reglarea apăsării electrodului 3,se acţionează piuliţa 6,iar pentru reglarea cursei electrodului se acţionează un opritor.Arcurile fixate de pedală asigură repoziţionarea acesteia. Maşina a fost prevăzută su un sistem care să permită aplicarea presiunii înainte de închiderea circuitului de sudare şi înlăturarea presiunii după deschiderea circuitului de sudare. Căldura rezultată în procesul de sudare este preluată de un sistem de răcire cu apă a electrozilor şi a braţelor.

Tanaviosoft-2006

!

5.3.Tehnologia sudării prin rezistenţă electrică prin puncte.
Exemple de sudare în puncte

Fig.5.3.1.Sudarea simultană Schema generării punctului de sudură

Fig.5.3.2.Sudarea unui profil

Fig.5.3.3.Punct de sudură Fig.5.3.4.Punct de sudură Electrodul de cupru se alege în funcţie de grosimea tablelor şi de natura materialului. Pentru oţel de=(1,5...2) S1 +3 mm Diametrul capătului electrodului nu va depăşi 12 mm. S1 reprezintă suma grosimilor tablelor. Diametrul punctului de sudură format se determină cu relaţia: dp=(0,9..1,2) de

Tanaviosoft-2006

!

În cazul sudării de table de grosimi diferite ,electrozii vor avea diametre diferite: pentru tabla mai groasă,electrod cu diametru mai mic şi invers.

5.4.Determinarea parametrilor regimului de sudare.
Regimul de sudare: Densitatea de curent [A/mm2]; Forţa de apăsare; [Pa] Timpul de trecere a curentului de sudare Sunt două regimuri de sudare: Regimul moale !" timpul de sudare1,5-3 s; !" presiunea de lucru<5x105 Pa; !" densitatea de curent70-160 A/mm2. Regimul moale se aplică la sudarea oţelurilor moi cu grosimea peste 1 mm. Regimul tare !" timpul de sudare0,02-1,5 s; !" presiunea de lucru>5x105 Pa; !" densitatea de curent160-400 A/mm2. Regimul tare se aplică la sudarea oţelurilor inoxidabile,a aluminiului şi a aliajelor sale,a oţelurilor foarte subţiri ,a altor aliaje neferoase. Regimul moale-oţeluri Tabelul 5.3.1.

[s].

Tanaviosoft-2006
Regimul tare-oţeluri

!
Tabelul 5.3.2.

Distanţa între puncte se determină cu relaţia: l = (2-3) dp , dp-diametrul punctului de sudură.

Tanaviosoft-2006

!

5.4.1.Sudarea prin presiune în linie.
5.4.1.1.Domenii de utilizare. 5.4.1.2.Sudarea în linie. 5.4.1.3.Maşini de sudat în linie.

5.4.1.1.Domenii de utilizare.
udarea în linie se aplică în industria de autoturisme,autobuze,în aeronautică (avioane),în transporturi feroviare (vagoane).Se mai foloseşte la executarea carcaselor pentru armarea betonului,în domeniul construcţiilor metalice şi pentru obiecte casnice.

S

Se realizează ,în principiu,prin trecerea unui curent electric printr-un contact metalic şi încălzirea contactului la temperaturi ridicate,urmată de presarea şi răcirea sub presiune.Sudare în linie se poate realiza: !" linie continuă; în !" linie întreruptă. în

5.4.1.2.Sudarea în linie.

Schema de principiu

Fig.5.4.1.2.1.Sudarea în linie

Fig.5.4.1.2.2.Sudarea în linie

Tanaviosoft-2005

"

Sudarea în linie întreruptă se obţine prin închiderea şi deschiderea circuitului electric la anumite intervale de timp.

Fig.5.4.1.2.3.Sudarea în linie 1-primar; 2-secundar; 3-rolă de cupru; 4-piese de sudat: 5-rolă de cupru.

5.4.1.3.Maşini de sudat în linie.

Rolă mobilă din cupru

Tablou de comandă Pupitru de comandă

Rolă mobilă din cupru

Fig.5.4.1.3.1.Maşina de sudat în linie

Tanaviosoft-2005

"

Fig.5.4.1.3.2.Sudarea ţevilor pe generatoare 1-ţeavă; 3-role de cupru.

Sudarea cu arc de scurta durată

Sudarea cap la cap

Sudarea cap la cap prin frecare

Tanaviosoft-2005

"
5.5.Aplicaţii.

• • • •

Se va studia componenţa şi reglarea maşinii de sudat prin puncte. Se vor determina parametrii regimului de sudare prin puncte. Se urmăresc etapele de mai jos: Se va executa o îmbinare sudată; Se vor analiza defectele şi cauzele care au produs aceste defecte; Se va constata rezistenţa îmbinării prin distrugere; Se vor înscrie rezultatele lucrării în tabelul de mai jos. Tabelul 5.5.1 Regimul de sudare de mm dp mm I (A) U (V) P Aprecierea calităţii

Materialul de sudat Calitate s1+s2

Tanaviosoft-2006

!

Lucrarea de laborator nr. 6

Tanaviosoft-2006

!

6.1.Noţiuni introductive. 6.2.Utilajul postului de tăiere cu flacără oxiacetilenică. 6.3.Maşina de tăiat semiautomat RS-5. 6.4.Tehnologia debitării manuale prin topire cu flacără oxiacetilenică. 6.5.Determinarea parametrilor regimului de sudare. 6.6.Aplicaţii. 6.1.Noţiuni introductive.
ebitarea cu flacără oxiacetilenică se realizează prin încălzirea materialului cu o flacără de gaz,până la temperatura de aprindere în oxigen,urmată de dirijarea pe suprafaţă,a unui jet de oxigen tehnic pur.Jetul de oxigen activează arderea materialului şi îndepărtează oxizii produşi în urma arderii. La tăiere trebuie respectate condiţiile: temperatura de aprindere a materialului de tăiat să fie inferioară temperaturii sale de topire; arderea materialului să degaje o cantitate mare de căldură,pentru a compensa pierderile şi a preâncălzi zonele vecine; conductivitatea materialului de tăiat să fie mică; temperatura de topire a oxizilor formaţi să fie mai mică decât a materialului de debitat,pentru a putea fi îndepărtaţi.

D

6.2. Utilajul postului de tăiere cu flacără oxiacetilenică.
Utilajul folosit la debitarea cu flacără oxiacetilenică este identic cu cel de la sudare. Arzătorul este de o construcţie specială,fiind prevăzut cu posibilitatea generării unui jet de oxigen tehnic pur,necesar arderii metalului.

Tanaviosoft-2006

!

Fig.6.2.1.Arzător pentru debitare Aparatul pentru tăierea manuală 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. Aparatul se compune din următoarele: Mâner; Robinet pentru oxigen tehnic pur; Camera de amestec; Ţeava de amestec; Ţeava pentru oxigen; Piuliţă olandeză; Capul de tăiere; Piuliţă; Bec;

După deschiderea robinetului de oxigen şi acelui de acetilenă,gazele trec prin injector camera de amestec 3,ţeava de amestec 4 şi ies prin spaţiul inelar format de becul interior şi de becul exterior.Cu amestecul de oxigen şi acetilenă se obţine flacăra oxiacetilenică necesară preâncălzirii materialului de debitat.După ce materialul de debitat a ajuns la temperatura de aprindere cu ajutorul flăcării,se deschide robinetul de oxigen tehnic pur,care iese prin becul interior. Pentru păstrarea unei distanţe uniforme ,capul de debitare se poate monta pe un cărucior.Pentru decupare circulară se poate utiliza un compas special.

Tanaviosoft-2006
Tabelul 6.2.1

!

6.3.Maşina de tăiat semiautomat RS-5

Fig.6.3.1.Maşina de tăiat RS-5

Tanaviosoft-2006

!

Maşina de tăiat RS-5 se compune din căruciorul pentru materialul de tăiat 1,aşezat pe şinele 2,căruciorul inferior 3,căruciorul superior 4 şi căruciorul şabloanelor 5. Căruciorul inferior,prevăzut cu valţul din aluminiu 6,se poate deplasa după săgeata I pe şinele 7,montate pe picioarele 8.Una dintre şine are fixate la capete opritoare pentru a evita o rulare a căruciorului nepermisă.Căruciorul superior se compune din dispozitivul de antrenare 9,proiectorul 10,panoul principal de comandă 11,maneta închizătorului rapid de gaze 12,pârghia de ridicare a dispozitivului de antrenare 13,panoul secundar de comandă 14 şi axul rotativ 15 al suportului aparatelor de tăiere 16.Căruciorul superior se poate deplasa pe calea 17 după săgeata II.Axul rotativ 15 poate executa o mişcare circulară după săgeata III . Căruciorul şabloanelor serveşte la aşezarea şsbloanelor metalice pentru tăierea cu capul magnetic,sau a desenului pentru tăierea cu proiectorul. Maneta închizătorului rapid de gaze are 3 poziţii: 1. poziţia orizontală pentru flacăra de încălzire; 2. poziţia verticală-jos pentru jetul de oxigen de tăiere şi cuplarea avansului maşinii; 3. poziţia verticală-sus pentru întreruperea flăcării,a jetului de oxigen şi a avansului. Maşina de tăiat RS-5 poate să execute tăieturi în linie dreaptă(longitudinal,transversal sau oblic),după şablon,după desen,circulare şi înclinate.

6.4.Tehnologia debitării manuale prin topire cu flacără oxiacetilenică.
Taierea în linie dreaptă În acest scop ,se utilizează ca dispozitiv de antrenare,dispozitivul cu roţi dinţate 1. Acesta primeşte mişcarea de rotaţie de la motorul I prin ridicarea întreruptorului 1 de pe panoul de comandă principal.Prin roţile dinţate z1,z2,z3 şi z4,mişcarea de rotatie se transmite rolei dinţate 3.Aceasta poate rula cu valţul din aluminiu 2 după coborârea pârghiei 13. Când rularea se face după generatoarea valţului,căruciorul superior se deplasează transversal (II).Dacă rularea se face după circumferinţa rolei dinţate,căruciorul inferior se deplasează în direcţie longitudinală.Pentru o tăietură sub un anumit unghi,se roteşte manual proiectorul cu unghiul dorit.

Tanaviosoft-2006

!

1.reductor de turaţie; 2.valţ de aluminiu; 3.rola dinţată; -roţi dinţate

Fig.6.4.1.Dispozitiv de antrenare Tăierea după şablon

Tăierea cu şablonul este utilizată în producţia de serie.Capul magnetic se montează în locul dispozitivului de antrenare. Pe căruciorul şabloanelor se fixează şablonul din metal.Cu ajutorul pârghiei 13,se coboară capul magnetic până la contactul cu şablonul.După conectare,capul magnetic va urmări conturul şablonului. Şabloanele sunt interioare şi exterioare. Dimensiunile şablonului sunt influenţate de: • lăţimea tăieturii; • diametrul rolei capului magnetic; • adaosul de prelucrare. 1.Bobina; 2.Şablon; 3.Rola

Fig.6.4.2.Cap magnetic

Tanaviosoft-2006
Tăierea după desen

!

Fig.6.4.3.Proiectorul La tăierea după desen se foloseşte proiectorul,care este cuplat,prin roţile z1,z2,z3,cu dispozitivul de antrenare 6.Proiectorul este prevăzut cu lampa incandescentă 1,diafragma cu fantă în cruce 2,lentila 3 şi roata de mână 4.Imaginea fantei se proiectează pe desenul 5 fixat pe placa căruciorului şabloanelor. Centrul crucii proiectate se conduce,prin roata de mână,pe conturul desenului.La proiectarea desenului se ia în considerare influenţa lăţimii tăieturii şi adaosul de prelucrare. Tăierea circulară La tăierea circulară,axul rotativ al suportului capetelor de tăiere primeşte mişcarea de rotaţie de la motorul II.Raza de tăiere se reglează prin deplasarea aparatului de tăiere pe suport. Tăierea înclinată Constă în înclinarea aparatelor de tăiat la unghiul dorit.

Tanaviosoft-2006
Instalaţii de debitat

!

Fig.6.4.4.Condor

Fig.6.4.5.Han Commander

Fig.6.4.6.Hawk

Fig.6.4.7.Pug 2 Bantam 3

Tanaviosoft-2006

!

Fig.6.4.8.Tăierea oblică(înclinată) Debitarea materialelor se poate realiza şi prin alte procedee de sudare:

Fig.6.4.9.Sudarea cu fascicul de electroni

Tanaviosoft-2006

!

Fig.6.4.10.Sudarea cu laser

Tanaviosoft-2006

!

6.5.Determinarea parametrilor regimului de sudare.
Parametrii regimului de sudare sunt: Pregătirea pieselor; Regimul de tăiere; Executarea operaţiei de tăiere. Pregătirea pieselor Constă în curăţirea suprafeţelor de oxizi,vopsea şi impurităţi.Curăţirea se face cu flacără preâncălzitoare sau cu perii de sârmă. Regimul de sudare Regimul de sudare este definit de următoarele elemente: Structura şi puterea flăcării de preâncălzire; Presiunea jetului de oxigen; Viteza de tăiere. Tabelul 6.5.1

Tanaviosoft-2006
Parametrii regimului de tăiere la tăierea manuală
Tabelul 6.5.2.

!

Parametrii regimului de tăiere la tăierea semiautomată pe maşina RS-5
Tabelul 6.5.3

6.6.Aplicaţii.
• Se urmăreşte componenţa şi funcţionarea utilajelor. • Se va executa un şablon. • Se vor stabili parametrii regimului de tăiere. Tabelul 6.6.1

Tanaviosoft-2006

!

Lucrarea de laborator nr. 7

Tanaviosoft-2006

!

7.1.Clasificarea defectelor îmbinărilor sudate. 7.2.Controlul îmbinărilor sudate. 7.3.Controlul radiografic al îmbinărilor sudate. 7.4.Controlul cu ultrasunete al îmbinărilor sudate. 7.5.Controlul magnetic al îmbinărilor sudate. 7.6.Controlul cu substanţe penetrante al îmbinărilor sudate. 7.1.Clasificarea defectelor îmbinărilor sudate.
Defectul de sudare reprezintă o abatere de la: continuitatea cordonului de sudură; forma şi dimensiunile cordonului de sudură; aspectul exterior al cordonului de sudură; structura şi compoziţia chimică; Prezenţa acestor defecte de sudură reduce rezistenţa mecanică a cusăturii,influenţează negativ capacitatea de etanşare şi comportarea în exploatare.

Clasificarea îmbinărilor sudate:
defecte de compactitate: fisurile; suflurile; porii; retasurile; incluziunile de zgură; incuziunile de oxid; incluziunile metalice.

Tanaviosoft-2006
defecte de legătură: lipsa de topire; nepătrunderea la rădăcină; defecte de formă: crestăturile; supraânălţarea excesivă; picătura; scurgerea de metal; lipsa de aliniere; străpungerea; lăţimea neregulată; revărsarea; ciupituri. defecte de strutură şi de compoziţie.

!

Fig.7.1.1.Lipsa de topire Cauze: geometrie necorespunzătoare; curăţire necorespunzătoare; intensitatea curentului prea mică. viteza de sudare mare; diametrul electrodului prea mic.

Fig.7.1.2.Lipsa de pătrundere Cauze: geometrie necorespunzătoare; diametrul electrodului prea mare;

Fig.7.1.3.Lipsa de pătrundere

Fig.7.1.4.Lipsa de topire

Fig.7.1.5.Incluziuni de zgură Cauze: curăţire necorespunzătoare; lipsa separării zgurei;

Fig.7.1.6.Străpungere Cauze: intensitatea curentului prea mare; diametrul electrodului prea mare;

Tanaviosoft-2006

!
Fig.7.1.8.Scurgere Cauze: regim de sudare cu valori prea mari; lungimea arcului electric prea mare.

Fig.7.1.7.Ciupituri(şanţ marginal) Cauze: intensitatea curentului prea mare; curăţire necorespunzătoare; conducere greşită a electrodului.

Fig.7.1.9.Revărsare Cauze: regim de sudare cu valori prea mari; lungimea arcului electric prea mare.

Fig.7.1.10.Supraânălţare Cauze: vireza de sudare prea mică; diametrul electrodului prea mare;

Fig.7.1.11.Lipsa de aliniere Cauze: Aşezarea pieselor greşită

Fig.7.1.12.Incluziuni de zgură Cauze: curăţire necorespunzătoare; lipsa separării zgurei;

Fig.7.1.13.Incluziuni de zgură

Fig.7.1.14.Incluziuni de zgură

Fig.7.1.15.Sufluri.Pori

Fig.7.1.16.Neregularităţi

Tanaviosoft-2006

!

7.2.Controlul îmbinărilor sudate.
Punerea în evidenţă a defectelor de sudare se face prin două categorii de metode: 1. Metode distructive; 2. Metode nedistructive. Prin metodele distructive,îmbinările sudate sunt supuse unor solicitări mecanice,prelucrări care modifică starea iniţială a acestora. Metodele nedistructive nu influenţează şi nu modifică proprietăţile îmbinărilor sudate, supuse controlului.Din categoria metodelor nedistructive fac parte: Controlul îmbinărilor sudate cu radiaţii penetrante (radiografic); Controlul îmbinărilor sudate cu ultrasunete; Controlul îmbinărilor sudate cu pulbere magnetică; Controlul îmbinărilor sudate cu substanţe penetrante.

7.3.Controlul îmbinărilor sudate cu radiaţii penetrante.

Fig.7.3.1.Schema de principiu

Tanaviosoft-2006

!

Controlul constă în radiografierea îmbinărilor sudate du surse care emit radiaţii X sau γ. Tehnica radiografierii îmbinărilor sudate Radiaţiile X generate de o sursă sunt dirijate asupra unei îmbinări sudate,pe care o penetrează,ajungând la o casetă cu film pe care îl impresionează.Din cauza atenuării diferite a radiaţiilor la străbaterea unui material compact sau cu defect,locurile cu defecte se vor evidenţia ca zone întunecate. Pregătirea suprafeţei Iniţial îmbinarea se controlează vizual,se înlătură stropii de metal şi zgura.Dacă este necesar suprafaţa cusăturii se prelucrează. Filmele şi casetele Se utilizează filme speciale: fără ecrane; cu ecrane fluorescente. Direcţiile de iradiere Sursa de iradiere se aşează astfel încât fasciculul de radiaţii să fie perpendicular pe centrul suprafeţei controlate şi pe centrul filmului. Examinarea radiografiilor Radiografiile vor fi examinate într-o cameră obscură,cu ajutorul unui ecran mat,uniform luminat.Defectele constatate se compară cu cele existente pe un film etalon.

7.4.Controlul cu ultrasunete al îmbinărilor sudate.

Fig.7.4.1.Schema de principiu

Tanaviosoft-2006

!

Defectoscopia cu ultrasunete se aplică frecvent,dar rezultatele nu sunt extrem de precise(erori de interpretare).Defectele care se pot pune în evidenţă sunt:incluziunile, porii,fisurile,suflurile,lipsa de topire şi nepătrunderile. Examinarea se face,de obicei,cu unde transversale.În acest caz se utilizează un singur palpator.Anumite defecte nu se pot evidenţia decât cu două palpatoare:nepătrunderile,fisurile transversale.

7.5.Controlul magnetic al îmbinărilor sudate.
Metoda se aplică materialelor cu proprietăţi magnetice.Prin această metodă se pun în evidenţă defecte superficiale.

Fig.7.5.1 În acest scop se utilizează pulberi magnetice uscate sau umede.Pentru a mări contrastul dintre suprafaţa îmbinării şi pulberea magnetică,prima,se vopseşte.La utilizarea corectă a metodei se pot detecta fisuri deschise de ordinul sutimilor de milimetru.

Tanaviosoft-2006

!

7.6.Controlul cu substanţe penetrante al îmbinărilor sudate.
Metoda se aplică pentru detectarea defectelor de suprafaţă.În raport cu metoda anterioară,aceasta,se poate aplica şi materialelor nemagnetice. Aplicarea metodei utlizează următoarele substanţe: • agent penetrant,colorat; • revelator-suspensie de caolin; • substanţe de curăţare-dizolvanţi puternici. În cadrul lucrării de laborator,se parcurg următoarele etape: 1. se studiază eşantioanele de îmbinări sudate; 2. se execută o îmbinare sudată prin topire cu arc electric şi se supune controlului vizual; 3. se identifică defectele şi se determină cauzele de apariţie.

Tanaviosoft-2006

!
CUPRINSUL
1 2-3 4-29 30-49

COPERTA INTRODUCEREA Lucrarea de laborator nr.1 Utilajul şi tehnologia sudării manuale cu arc electric Lucrarea de laborator nr.2 Utilajul şi tehnologia sudării cu flacără oxiacetilenică

Lucrarea de laborator nr.3 Utilajul şi tehnologia sudării automate cu arc electric sub strat de flux 50-63 Lucrarea de laborator nr.4 Utilajul şi tehnologia sudării în mediu protector de gaz Lucrarea de laborator nr.5 Utilajul şi tehnologia sudării electrice prin rezistenţă electrică Lucrarea de laborator nr.6 Utilajul şi tehnologia debitării cu flacără oxiacetilenică Lucrarea de laborator nr.7 Controlul îmbinărilor sudate 64-76 77-87 88-99 100-107

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful