TULBURAREA DE OPOZITIE 1.Epidemiologie    Prevalenta variaza între 1.7 - 9.9% cu o medie de 5,5%. Vârsta de debut se considera a fi de 6 ani.

În DSM IV apare o prevalenta de 2-16%.

2.Etiologie Se presupune ca etiologia este multifactoriala, cu origini în încarc&# 141g67b 259;tura genetica si în factorii dezvoltarii. HANS STEINER (2000) enumera:

Factorii biologici  Multi autori sunt de acord ca factorii genetici, de temperament si factorii constitutionali aflati în interactiune cu factorii sociali pot duce la aparitia Tulburarilor de opozitie si de conduita.

Factorii psihologici    Teoria atasamentului gaseste similitudini între TC , insecuritatea nedezvoltarea atasamentului în primele perioade ale copilariei. si

Tulburarea de opozitie - antecedente defavorabile si a dezvoltarii unui atasament de tip anxios-evitant. Insecuritatea atasamentului prezice agresivitatea baietilor în primele clase si multiple probleme de conduita la scoala.

Factorii sociali Factorii sociali/ecologici precum: saracia, proasta functionare familiala si parentala, criminalitatea, se considera ca au un rol în aparitia acestor manifestari

Traiectorii developmentale  Tulburarea de opozitie pare a fi destul de clara si bine conturata dar de fapt ea se dovedeste de cele mai multe ori a fi un continuum cu tulburarile de conduita si tulburarea de personalitate antisociala

Caracteristicile clinice. . devenind si mai dificil de stapânit. conflictele se centreaza pe refuzul de a se pregati pentru scoala. .la fel si "venitul la masa sau mersul la culcare". pasiv si nestimulativ. este mereu nelinistit. 90% dintre baietii care au tulburari de conduita întrunesc si criterii pentru tulburarea de opozitie 3. zgârie sau bate.copilul pare adesea a fi greu de controlat si de dirijat. rejectiv.tolereaza cu greutate frustrarea . În acest context. care se simte rejectat si nesecurizat. sarac în caldura afectiva.spasm al hohotului de plâns Comportamentul parintilor poate face parte din aspectul clinic al bolii: -comportament critic.refuza sa manânce si are frecvente "crize de încapatânare". copiii pot prezenta: . Diagnosticul pozitiv . uneori chiar loveste. . concentrarea atentiei acestui copil este deficitara. Criterii de diagnostic. astfel de stari apar când doreste o jucarie de la un alt copil sau când i se ia o jucarie.când este refuzat adesea se înfurie si plânge sau tipa . Supararea este urmata imediat de atac. .anxietate . . Inconstant. Nivelul activitatii însa pare rezonabil când vine prima oara la consultatie.agresivitatea este nesesizata în primii ani de viata.când se afla în afara casei.la vârsta de 4 ani nu respecta ora de somn sau de masa.mai târziu. exagerat de intoleranti. . -mamele pot parea depresive. desi copilul pare mai "nervos". "trebuie sa-l chemi mereu pentru ca nu vrea sa vina când îi spui". .nu are rabdare. anxioase -alti parinti reactioneaza altfel la "acesti mici încapatânati" si devin iritati.activitatea copilului este particulara . pe la 6 ani. Când este certat "ridica mâna la mama sa" dar rareori face asta cu alte persoane .acte deliberate de distrugere a obiectelor .poate aparea un cerc vicios între parinti si cel mic. Acest comportament este inacceptabil si sanctionat de ceilalti copii.

boli somatice severe care au afectat dezvoltarea. . 3) adesea refuza sau sfideaza regulile stabilite de parinti.se va evalua gradul de perturbare a personalitatii parintilor . . care dureaza de cel putin 6 luni. 8) este nemultumit tot timpul. capacitatea lor de a se descurca cu propriul lor copil sau cât sunt de permeabili pentru a accepta modificarile educationale propuse de terapeut. psiholog.si perinatale. ostil si sfidator. 6) se supara si se înfurie cu usurinta pe ceilalti. 5) adesea îi învinovateste pe ceilalti pentru popriile lui greseli.vor fi observati împreuna parintii si copilul pentru a putea stabili care sunt defectele în relationare si care mentin cercul vicios între "copilul negativist" si parintii sai .Copilul are un pattern de comportament negativist. facuta de parinti sau aplicarea interviurilor "Aberant Behavior Checklist" si Nisonger sau .evaluarea si observarea copilului este importanta pentru a putea stabili nivelul de dezvoltare al copilului si daca nu exista si alte conditii psihopatologice asociate precum Sindromul hiperkinetic sau Autismul. 4) adesea îi sâcâie pe ceilalti. profesori.Diagnosticul pozitiv: .Din urmatoarele 8 simptome sunt necesare cel putin 4 pentru a putea pune diagnosticul: 1) adesea îsi iese din fire. educatori . Criterii de diagnostic DSM IV A. traumatisme.antecedentele personale fiziologice si patologice ale acestor copii: eventualele probleme intra. . -examenul clinic este obligatoriu pentru a putea face diagnosticul diferential cu alte tulburari somatice ce pot declansa iritabilitatea si opozitionismul. 2) adesea se cearta cu adultii.antecedentele heredo-colaterale . convulsii.informatii de la apartinatori . 7) este furios si nelinistit aproape tot timpul. .descrierea manifestarilor.

. . nu sunt prietenosi.B. . . . uneori cu spasm al hohotului de plâns. un copil care "se opune tot timpul". . "sare iute la bataie". Tulburarile sunt suficient de severe încât produc o severa afectare a functionarii sociale si ocupationale. fara modificari somatice sau neurologice importante. "care se cearta mereu". Criteriile de diagnostic ICD 10 pentru Opozitionism sunt incluse în lista pentru tulburari de conduita: .incapacitatea de a respecta regulile. care apare destul de frecvent.N. "un încapatânat de mic". "le strica jucariile". îi învinovateste pe ceilalti pentru greselile lui. îsi fac cu greutate prieteni dat fiind felul lor de a fi. .pare tot timpul nemultumit si "pus pe harta".uneori sunt anxiosi. "este certaret". "care face numai ce vrea el".simt ca nu sunt iubiti si parca "se înraiesc si mai tare". Nu sunt îndeplinite criteriile pentru Personalitate antisociala. prezinta o dezvoltare psihomotorie de obicei normala.copil sub 18 ani care nu prezinta antecedente personale fiziologice sau patologice importante. C.crize de mânie.vor sa fie remarcati de educatori si profesori si ajung sa-i "pârasca pe ceilalti copii".când ajung mai mari încep sa simta resentimentele celor din jur si comportamentul ostil se agraveaza: "încep sa faca rau cu buna-stiinta". B. ceea ce le atrage si mai mult dezaprobarea celorlalti. "sa-i loveasca pe ceilalti pe furis sau sa le distruga caietele sau ghiozdanul". . Se va lua în consideratie acest comportament numai daca apare mai frecvent si este mai grav decât la ceilalti copii de aceeasi vârsta cu el.nu prea este acceptat la joaca de ceilalti copii pentru ca "le strica jocul" sau "nu respecta regulile jocului". Criterii de diagnostic diferential cu tulburarile psihotice sau tulburarile de dispozitie D.un temperament "mai iute" care "se înfurie usor". . .Tulburarile nu apartin tulburarii de conduita si copilul nu a împlinit 18 ani.copilul prezinta dintotdeauna sau de la 3-4 ani: . tematori în fata evenimentelor noi. "face numai cum vrea el".

prin cresterea severitatii sau prin transformarea sa într-o tulburare care modifica profund relationarea cu ceilalti si afectând treptat procesul de edificare a personalitatii Ulterior se poate constata aparitia unei "dezvoltari dizarmonice de personalitate". fiind considerata "criza de opozitie" Opozitionismul provocator poate fi considerat o modificare în sens psihopatologic a "crizei de opozitie".Examenele paraclinice si de laborator   Nu exista teste cu valoare patognomonica. urinar. Este necesar screeningul hematologic.A doua etapa: -În perioada 2-5 ani  "criza de opozitie" . acestia alegând ulterior calea drogurilor. prin permanetizarea sa .    5. Acest comportament opozitionist în perioada 3-5 ani are valente fiziologice în procesul neurodezvoltarii. ceea ce agraveaza opozitia copilului.Prima etapa vizeaza toate bolile somatice si organice cerebrale ce se pot însoti de agitatie si iritabilitate: boli hematologice.puberii si adolescentii încep sa sfideze autoritatea parintilor si regulile familiilor lor. cu un mare potential de transformare într-o tulburare de personalitate antisociala. "asa vreau eu". Examenul EEG . eventual RMN când antecedentele sau debutul brusc al manifestarilor disforice suspicioneaza un proces expansiv Examinarea psihometrica . la începerea primului an scolar trebuie sa ridice semne de întrebare si suspiciunea debutului TO . coproparazitologic. boli cerebrale de etiologie toxica. îi creeaza acestuia o stare de ostilitate fata de ceilalti. II. traumatica. crescând furia si rejetul acestora.perioada lui "ba nu". pentru a putea elimina posibilele etiologii organice ale iritabilitatii si instabilitatii emotionale în boli hematologice sau parazitare. inflamatorie. uneori constientizat de copil. tumorala. 4.pentru a diferentia Spasmul hohotului de plâns din cadrul tulburarilor de opozitie de un eventual pattern epileptic Examenul CT. cu agravarea lui.este necesara pentru a stabili deficitul cognitiv care. Persistenta acestui comportament peste vârsta de 6 ani. Diagnosticul diferential I.. epilepsie. parazitare.

odata cu trecerea anilor. . desi si acestia pot dezvolta o astfel de manifestare în timp. acte antisociale. tulburarea reactiva de atasament în care copilul prezinta un comportament contradictoriu.mentinerea unui "jurnal" zilnic al comportamentelor "bune si rele" este de un real folos pentru a evidentia progresul sau pentru a schimba atitudinea când este necesar. Copiii cu TO nu prezinta astfel de manifestari desi pe parcurs.Întârzierea mintala . Copiii cu TO. De obicei copiii cu TO apartin unor familii care fac eforturi de a oferi copiilor conditii afective si materiale necesare dezvoltarii. .manifestari ostile si semne de nesupunere.THDA . se va mentiona ce este "rau" si ce este "bine". cu apropriere si respingere . de cele mai multe ori. . ci apar în conditiile în care presiunile externe sunt prea mari.obiectivul educational va fi stabilit împreuna cu familia si axat pe comportamentul cel mai neadecvat cu ignorarea lui si cu recompensarea atitudinilor dorite. unii dintre ei pot ajunge la astfel de manifestari.este indicat ca în cazul baietilor cu TO. .încalca regulile si nesocotesc îndatoririle pentru scoala THDA si TO pot fi comorbide în 25-60% din cazuri. . Tulburarile anxioase. dar efectuarea examenului psihometric releva deficitul cognitiv. caracterizat printr-o mixtura si ambivalenta afectiva.rezistenta la deciziile familiei. de cât de grav sunt afectate relatiile cu ceilalti de cât de motivati sunt parintii pentru a interveni. cu violarea drepturilor altor persoane. ceea ce ajuta mult la aflarea altor cai de comunicare cu propriul copil si poate aduce o mare îmbunatatire în perceperea propriului copil. cu protest si sfidarea regurilor. minciuni.care poate prezenta comorbid tulburari de opozitie. nu provin dintre cei institutionalizati. .este bine uneori a efectua terapie de sfatuire cu mai multe familii cu aceeasi problema. .Dificultatile de învatare . dar manifestarile nu sunt persistente. .Tratament Managementul comportamentului opozitionist depinde de:   severitate. 6. .Tulburarile de conduita exista criterii pentru acest diagnostic: furt. Consilierea familiala: .Tulburarile pervazive de dezvoltare. tatal sa se implice mai mult în educatie dar uneori acest lucru nu este posibil. Tulburarile afective.

citat de GRAHAM. atât de necesar acestor copii. tulburari de conduita sau întârziere mintala.considera ca 2/3 din copiii cu tulburari bine definite în perioada de prescolar continua sa prezinte acelasi comportament cel putin si în primii ani de scoala. Evolutie.anticonvulsivante în doze mici.. 1999 . multi dintre ei vor dezvolta tulburari de conduita.parintii pot fi ajutati sa înteleaga importanta de a avea mai mult spatiu. . Ameliorarea conditiilor familiale nu concorda întotdeauna cu îmbunatatirea simptomatologiei.nu este folosit la vârste mici. Observarea jocului si interventia discreta poate aduce uneori informatii utile privind zonele de conflict. 1996. poate fi considerata o forma precoce a acesteia   . Prognostic   Tulburarea care apare în perioada prescolara are o evolutie foarte buna (posibil sa fi fost fost confundata cu criza de opozitie RICHMAN si colab. Tratamentul psihofarmacologic Este eficace când tulburarea de opozitie este comorbida cu alte tulburari precum THDA.sfatuirea familiei ajuta mult si la propria cunoastere a parintilor si la constientizarea eventualului conflict existent între mama si tata cu privire la decizile educationale. Eventual tratament sedativ cu: . 7. confirma ca multi baieti cu tulburari de opozitie evolueaza catre tulburarile de conduita la adolescenta de aceea. benzodiazepine .tioridazine . BIEDERMAN.(1982) . Tratamentul individual .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful