6 [fituusElot ut ul

Sl'lklR

uzfumiftnrgn
detitr-eflttil
trDITLIRA TINTVERS

CINGHIZ AITIUATOV

in rom6negte de Ion COVACI Denisa si FEJES postfati de Nexandru MUSINA

riP. 324
4t,

tJ zl

.4,

mai lungl decitveacul
roman

o

Editura UNIVERS
r Bucuresti 1996

a

Redactor artistic Vasile SOCOUUC Redactor: Mircea Aurel BUICIUC

@CINCHIZNTMATOV Bunnnii polustanok (I dol'seveka dlitsiaden') Moskla gvardia" ,,Molodaia 1981

a

Toate drepturile asupra acestei versiuni sint rezervate Editurii ItNIttEf,S Pia{aPresei Libere 1,79799, Bucuresti nr. ISBN 973-34-0246-x

Aceastii caftc este trupul meu. lnima mea_naceslcuvint aAicste...

::iffHj,ti5i}
I
niscai vinat plin. vigiunile acc[,] seci, prin ripete goiase. Amclila de tit_alergase un))clcnespusde iritortoilreare, pe rnchtputnd irdevdr:lta o lor.ftrtr. rniruntejorvietali suhpa_ alr minlenc.. scormonind ha intrigrrralir (.ile o viezurina,ba in cSlcplld ct \reuu soarece stcpa.tulilat sub buza vechii de surpdturi,sd iasii in sfirsit la loc deschis.unde i_ar fi venit de hirc inrr-,' clipiri. vulpea llanrindr .i",rpropia in rn"ii ocurun. rncel.dtr slgur. dc calea ft,rtta.de ralul acela dc sc si Pi:rlinl^cc. ittillr pLelurrg rnohoritin srepd.ispirind5i rnlncosind tolodatl. de ridicallura lceer uniforma pe cure lre!eru cutremur.ind parnintul.cinLl intr.o part.. iind in ccalrlta.nesfirsite lrcnuri.li5ind irr rrnrra. dita cu lumul si o funinginea,rnirosur.i puternice.nelinistitoare. purtuted. uini hit, deparre. Spre..seard, vnlput se aciui undeva,linge linia de tele_ ^ graf. pe Iundul rrrreigropi nu prea mari. intr._o insuJili de rlevrc de stepi invdlalacu arsila si. incolicindu_se ghem ro$cat - inhe plantele acelea puternice, de un rogu-iichis, care im-prd_$tiaseri imprejur puzderie de seminle, prinse a a5_ lepta ribditoarc cAderca noplii. ciujrndu_si r:ervosurechile. atenta inlruna la suierul sublire rl vinlului prin ierburile u\cale c(' loyrreau aspru la atrnqclea lui. Sfilpii de teleqr.al zvoneau ei monolon.DII d., stilpi vulpra nu .* t.rnaul Ei si sint tintuiti locului, nu te por hiitui. Trecerea asurzitoare a trenurilor o ficea insd de flecare datd sd tresari violent. sA se incoldceascd Si mai strins in micul hdtis ce o irddpostea. Trepidaliile Frrnii o i?ceau sj srmri cu eoasrele- i rt.cprr.upu-i ru plapind lbfla lerihili a grnl|lurrlor in mlscare.lrcncziu:i nla\ivitillcr lor.. drr cu loate acestea,invingindu-si spaima 5i repulsia stirnitd de

iTr rnssura .RABDARE, GLUMA, sA cAsESrr NU cA

i,

l

l

mrrosurile acelea stAine, se clinti din ascunzis: nu asteo cind pesle catea ferald insrdpinea. se vreme ;i."..iifrri."j],"

alarmd al naturii. Vulpea scinci doar ugurel, lingindu_5i pernitele labelor. ,. dureroase dupa ali ta alergaluri. Serile erau de-acum ricoroase: loamna bAtea la usa. Iar noaptea piimintul se ricea brusc, zorile gireau st.pa i.J pcrrti cu un slrat albicios. ca sarea. de- chiclurr'reoede trecdluarc.Veneau vremuri de infomerare pJn,. ,i sdlbdticiunile stepei. prada, orlcum arara, ce luf. hdlAduia Yarr . pe acestemeJeaguri rzrzletise. se pierzinclu_si ,rrnu. i_.ln unur un mAt calde.care prin vizuinl. care in adinc de ni:r_ pxfl. rlecare vulpe vina acum prin rtcpr in denline de parca srirpeai_ar ti pieril de'p" trru :,lC.r.lrlg. oa'rnlnIutur.^ru,t^crescuserii..si imprastiaseriin cele se paru zjri. tar zodta rmperecheriiera incd deprrte. in zipezile iem|itimpul acelarivnit cind vulpile se cautdiardsi, iinarnu..riii se rncarera cu nivalnica forti ce i-a tbsr daruita r iei,i dintru-nceput... .La cddereanoplii. vulpea isi pdrdsiascunzi:ul.in.r.._ ment o cttpa cu urechileciulite. apoi tisni pe terasarnl::de a lungrrl lui cind <le o p*". .i"j O.-.""frl,l flergind , |lnrel. Ua5ea^ uneorr pe_aiciresturi de minciue arun.-at: :: pasagenpe terea\rrd. Alerga indelung.adulmecindrcr .-.:. mtros irilanr.dezgusr or. pini \ii Ji3 .j: :: 9Dl:cl:cu -:.r acaranl. traseul era sernjnat cu hirtii :j ziue l:,r:-::.::-,sticle sparte.nrucuritle tigara.cutri Oe .on.:..'. . - ,. -eoul. gunoatc ctr,to\tloare. Din cale_afarii re.pinr.rr.,::_, dc :::

restn$le. foamer Dar inrbu5i er pina,, ,..rr .iriiri JJ in

.. Venea aici extrem de rar, numai cind foamea o chinuia din cale-afari... Ing" doud trenuri, in stepA se ldsa brusc o mare tacere -- , ca dupa o surpare. in Idcerea si aceeatotala urlp.a .umiinr. un sunet inalt. nedeslusir.care_o ficu sa_ii .i"i"rrfi urechile, un sunet abia auzit, al nimiinui, ,iia"irJ p..i" stepa.amurgila.- jocul curenlilor de aer Era ce pr"ua'.ra. graDntca sclltmbarea vremii. Mice jivina simqi'instincti acest.lucrx $i o mare sfirqeali o cupiinre. ,qr fi urut ia se tinguie. sa dea_ glas. sche lalaind. rceiei rutUurio*rimi.i j"

.l-r duhtrerer pr care-o simtea iesind din gitul sticlelor :inirse intre,gi: trdsneau a ciumdfaie. Dupi ce, adulmecinju-ie. o luasede vreo doud ori ameteala, vulpea incepusesi :.\irc mirosul de alcool: pufnea 5i sdreaca arsd in laturi. Zadarnic elerga. Nu gdsea, ca un fdcut, nimic din ce :-rr il ficut trebuinti, nici o ciozvirtd, nici o fdrima de :xani. si doar pentru asta a$teptase,infringindu-si cu greu .faima. atita amar de vteme. Dar in speranla ci poate, :.rtusi. o sd dea in cele din urmi peste ceva de-ale gurit, ..ulpeaisi umri drumul, de-a lungul terasamentului, cind de ,\ fr srlc.ci||d dc cealallzi liniei. a Deodatd isi curmi goana, incremenind cu una din labele dinainte u$or ridicatd. Topita in lumina tulbure, intre sine, ca o nilucd. oicloasa a lunii. rdmase nemiscat,r i uietul surd care o tintuise locului nu inceta. Deocamdati era prea indepdrtat.Tinindu-$i tot intinsd coada, vulpea se balansi nehodfti de^pe un picior pe altul, gata si _pdrdin ieasca terasamentul. loc de asta insa, prinse a adulmeca griibita taluzurile, trdgind inci nadejde si giseascd ceva, orice, cu care sii-gi poati ostoi foamea. Adulmeca,doar-doaro da norocul pesteea, cu toate ca de departe nivdleau asuprd-i, crescind neindrrplecatsi infricosdtor. scrisnetulacela de fiare si biitaia sutclor de roti. Vulpea mai zibovi pret de o clipd, atit fu insa de aluns peniru ca deodati sd zvicneascdin lilturi. rostogolindu-se isemeni unui fluture buimac, cincl brusc. la cotituri rdsdrird, cu torte lilrtrrilc rprinse. cele d('ur locolnolivectrpllte ri puternice, lurninind orbitor totul inaintea lor' proiectoarele imulsera pentru o sccundi stepadin intuneric,dezv.lluindu-i fnr?i mili usciciunca cadavericit.Trenul isi intetea goana nimicitoare. Vdzduliul prinsesemiros de zguri si praf. O pali de vint se iscase. Vulpea tisni fulgerdtol intr-o parte, aruncindu-5i ins.l de numaidecit privirile indarAt 5i lipindu-se insparimintatd de ochi aprinsi isi contiDimint. Iar monstrul acela cu sute nui huruind goana, zgomotul rotilor lui diinui inci multi vreme. Vulpea zvicni inainte 5i o rupse la fugd cit o {ineau picioarele... Cind isi mai trase sufletul, privi iarisi cu jind spre calea feratd, uncle si-ar tl putut astimpiira tblmea. Dar in

fa1d, pe gine, licdrird din nou lumini, apdru din nou o pereche locomoliverlagind dupd ele o garnituriinesfir5ita de $r grea. - Vulpea o porni atunci intr-un mare ocol prin stepd, . hotdriti sd iasd la calea ferati intr-un loc pe unde nu trec trenun... __ P9 lceste meleagui, trcnurile goneau dinspre Est spre Vest si dinspre Vest spre Est... Iar de o parte si de alta a cAii ferate se intindeau maile spatii desertice Sati-Ozeki Tinutul stepelor galbene. aceste meleaguri, toate distantele se mdsuraupor. ,Pe nind de Ia calea ferata, ca de la un meridian Greenwich-... _, Iar trenurile goneau dinspre Est sprc Vest si dinspre Vest spre Est... in miez de noapte cineva se chinuia de multd vrene. stiruitor, sd ajungd la el, la canton, inaintind la inceput chiar pe linie. iar apoi cind din fala rdsari renul coborind povirnisul terasamentului,croindu-si drum ca orin viscol. apirindu-se miinile de valurilede aer .si prai cu cu care improsca marfarul acela (tocmai avea verde un (ren special care trecea pe o linie secundard,in zona inchisd Sari-Ozeki- unde exista un serviciu feroviar special. pe l, scurt, mergea la cosmodrom, de aceea toate vagoanele erau acoperile cu prelate. avind pazd militard pe-platformer. Ediehei isi dadu seama le indata cd nevasti-ia era cea care alerga spre el si ca nu se grAbeaea degeaba.zorul acela trebuie cd avea o pricind serioasii. Ceea ce se adeveri curind. Dar el, ca un cantonier ce se afla, nu avea dreDtul sd se miste din loc pinii nu trecea si ultimul vagon, cu insotilorul in pozitie de drepti pe plarforma deschisi. isi semnalizara unul altuia cu felinarele, semn ci totul era in ordine, si abia apoi, pe jumatate asurzit de zgomot, Edighei se intoarse spre nevastd-sa, care rdzbise, in sfirsit, la canton. * Ce-i cu tine? Ea il privea plind de nelini$te, mi$cindu-si buzele. Edighei n-o auzi, dar.inlelese: era intocmai cum crezuse. - si intrdm. bate vintul. O conduse in canton.
a

Dar in clipa aceea,incd dinaintede a auzi din gura ei ceea ce ghicise Ei singur, il izbi, cine stie de ce, cu totul altceva. E drept, bdgase de seamii gi pina atunci cd bdtrinetean-o ocoleste, dar acum, vizincl-o crrm se indbugddupd .it rlelcare.auzir)dcum ii lrorcrir >i.iruiera uelul in piepr. in vreme ce umerii slibuti ise ridicau nefiresc de sus, il cuprinseo milii adincd. Lunina puternicddin micul canton varuit pe de-a-ntregulin alb dezvdluisebrutal zbirciturile acelea in veci fdra leac tle pe obrajii intunecati, piminrii ai U\g!{g 1si doar fuseseo mindretede feneie, oachcsa, cu de culoarea gliului copr. 5i ochi negri. Fifriiereda. strrilucitori) gi gura gtirbi se v?idea incii o dati cii nici chiar o femeie care si-a trAit traiul nu se cade si umble cu danturaciuruitil (de mult ar fi trebuit s-o ducd la statie,sd-si pund Ei ea dinti din.aceia de metal, din care purtau acum toti. bdlrir)i 5i tinerit- si ruvilele carunle.albe pe alocuri. alunecindu-ide sub basmauacdzuta.si toate asteail rdnird adinc, drept in inimi. ,,Eh, cum mi te-a mai sllchiuit bAtrinetea!", ciind el, cu un sfi5ietorsimtiimint de vinovdo lie in suflet. Cu atit rrai mult il cople5i o recunostinti tacutd, care crestea deodatA in el pelttru tot ce trdiserd llatur i alita anrar de ani. bi mai alis pentru ci alergrse acum, in puterea nop(ii, pind la cel mai indepirtat punct al haltei, din preluire 5i din simtimintul datoriei, pentru cd qtia cit era de important pentru Edighei ceea ce avea ea sd-i spuna, alergase intr-un suflet si-i aducd vestea morlii nefericitului Kazangap, bdtrinul singuratic ce-si sfirsise zilele in cdsutalui pustie de lut, pentru cd igi dddea seama cd sin-qurEdighei va pune la inimd stingereaacestui om piirisit de toti, cu toate cd nu avea cu riposatul nici o legature singe. de - $ezi, mai trage-ti si tu sufletul, spuse Edighei dupi ce pitrunseri in canton. - $ezi si tu, spuseea ca un ecou. Se asezard. - Ce s-a-ntimnlat? - S-a stins Kazangap. - Cind? - Tocmai treceam sd vdd ce mai face, , o fi avind, mi-am zis, nevoie de ceva. Intru, lumina - aprinsi qi el - pe

dorrt hlrhl Parca-istaleanu. \llu cum' locul lui obiSntlit. ril.ICilil-n.x. \4-lm dat mai rprrtrpe Kalakc'.7|c' tef,Diina, hei. Kazake..il lr lirc trtrccrrlclldl Da'el erl silta Ula\ut i se frinse. lacrinile o podidiri sub pleoapeleinrostte' ^ sublrrtesi elc. L'kubull 'citr'.r :i plinse o vrelnc In^lacere' sil-l Incnlol Uite eum *-l tlus...('e orltl St n-a avtll etne printre sughiluri de,plitts ea cLt arnitritciune. *frii, .tfut. - ca Cine-ar'fi crezut'i Sd moari iisa. ca ' Voise sd spun' mar era llevole' un ciine in margine de drum. dar ticu, nu oticunt. \e intelegea ca gr1l!]rli.!-Ellgtr'^ - r:ir .l hutezaseririn linul' pentru din inclr de cind 'e inlorsese lucr:rlir haltl boritnll-tluralrllll intunecat pe lavita' cu rdzboi - isi asculta nevastaSeziItcl bu:tettisptiltrtilepe.senyncli C?z:: .iinif. gt.l. cl niste >i unsurolsrl jcrpeliti rdu' il umbrea roeul >eicii rlc letovir.tt. La ce sc gindea oare'? ochii. - Ce facem acunl i pririntl-o cu un zimbel amlr: Edisheiisi ridica fruntca. in *e flce inderrbste clipe ca usll' -ie ra lacem] Cc picioareca un om care a sl luat o il ineropdm.Se ridici'in Dar i'.ieii"i uit. ce-i, nevasti, intoarce-tedegrabi in sat' mai intii. asculti. - Ascult. - i.er"gt"-l pe Ospan. Nu te uita cd-i seful haltei' faia moitii sintem toti egali . Spune-i ci n-ur" u i"i",in alcl pauubietul Kazangaps-a sivirsit. Onlul dsta a muncrt nici nu ficuse ochi cind r".i'ti- orit-i'ae ani. ospan ullde f-rnnub a inceput si lucrcze in puslielateaasla' monlit. pentrtt nimic in lun]e' un cllrle' o.-atui.i n-ai [i ot. N'"t. el l'ire-neap cite lrcnttrii-ru trecutlui [l.;;;; blne" Asa sa-l Kuzrngupprin l ulrrochilor' Sl sc gindeas crr spui. $i incd ceva... - Spune. - "lrezestc-lpe totl la rind Bate-le-n geam Cd doar pe degctc' cili sirttem ',p e se (u totul. le poli nulllirll dreptulsa doalmalslrzl' 11-f,re Nimeni Scoalatolttrt 'ullrrre;t. om Scoalii-ipe tott' cincl s-a stins tln asenlellea suduie'? -- Si dacii nii
*tsurannii ', Vilirrosul de la rus bu'tt L,clighti ..Etli-qhci \rlcr'

t0

- Datoria noastrd e sd-i vestim pe toti. incolo - n-au :.-it .3 .xix|s. Spune-le eu le-amtiimis sa-i scoli.Omul ca -::rule sa aibd rusine.Stai! Ce mai e? - DA fuga mai intii Ia $aimerden - e de serviciu la .:ripecerat-, spune-i ce s-a-ntimplat,sd chibzuiascdsi el. ?.trle pe cineva sd md iniocuiascd. caz de ceva. in -siise$te ..-mi del de :rire. Ma gasesre intelegi.' el. Ara sa-i spuii - Ii spun, ii spun, rispunse Uliubala, apoi insd iqi lua .-Jnrr. de parci abia aruncisi-ar fi adus aminrc lucrul cel :rri. de seamduitat in chip cu totul nepermis. Dar copiii? Lnde ne-o fi capul! Pe ei ar trebui sa-i instiin$m inaintea :uturor, dar cum'i Cd doar le-a murit tatdl... Edighei se posomori, instr-dinatparca deodatd, chipul i .: inaspri si mai mult. Nu rdspunse - Oricum al fi ei, copiii sint copii, urmd Ukubala, . dezvinovdlindu-se parci. $tia ci hri Ediehei nu-i place si .iuda vorbindu-se despreasla. - gtiu, spuse el, dind din mini a lehamite.Crezi cii nu-mr dau seanta? Fiir:i ei nu se poate,e drept, cu toate cd, dac-ar fi dupir mine, nici sd se-apropie i-as lAsa! nu - Edighei, asta nu-i treabanoastrd.Las, sd vini. sd-l insroape. Altlel o sa jasulr vorbe.de n-o sii le pui capatcit r eacul... - Da' ce, ii tin eu? N-au decit sd vind. - Si daci bdiatul n-o si poatd ajunge la timp din oras? - DacA vrea. ajunge el. incd alaltiieri, cind am fost la statre,i-am bdtut cu mina mea telegramdcd, uite_asa a$a, $i taicd-tdue pe moarte. Ce vrei .mai mult? Se crede destepi, asa cd trebuiec-a priceputce gl cum. - Ei, dacd,j asa,e bine, spuseUkubala,imp6cindu_se. sovditoare,cu horirirea lui Edighei 9i, cu gindul la cevi numar de ea $tiut si care o frdminta, adiugi Barem de_ar venl sl nevasta-sa.ci, oricum, e inmormintarea lui so_ cru-sdu,nu a unui fltecine. - Asta s-o hotirasci singuri. Ce sd_i tot dAddce$ti, doar nu-s cooii mici. Ticurd o vreme. - Nu mai zdbovi, du-te, ii aminti Edishei.

:s

Ferneia insd maj avea ceva pe suflet. - Dar pe liiea-sa.pe antaritairia de Aizada. care sta . la slalre(u beti\Jnulde barhatu-sau. coprii... ri Trehuiesa-i dirm de stire 5i ei. si ajungd la inmonnintare. Edighei zimbi fdrd voie si o bitu u5urel pe umiir: * Plea te perpele5ti tu pentru roti. Aizada si e colea, . la o zvirlituri de biit, nriine de cu zori s-o rcpezi cineva pluii Ia statie sd-i spunir.Vine ea, de venit. Dar un lucru trebuie s,t pricepi: nici de la Aizada, si cu atlt rnai mult de la Sabitjan,cu toate ca-i e fiu 5i e, vorba aia, birbat, lu-avell ce a\tepta.Al si vezi, or sti vind amindoi, ci n_au incoro. dar or si stea deoparte ca rnusallrii; cle-ngropattot noi o sd-l ingropanl,asa si $tii... Acuma. du-te si t'i cum ti_ an] spus. .Fctncmdrrlrr \r plec('.apoi sc opri. leholuitir. si irr porrri.De u\tit rhtir rr opri Edighei: - Nu uita: iurii si-ntii la Saimerden, trjmirri pe casi rera^inlotrrl nt(.u:ziurro re(upereleu p(.unl)i. Zacc bictul orn ln casil puslle. n-are pe ninreni la crplitii... Curn se poate una ca asta...A5a si-i spur... $i f'emeia porni la dlum, incuviintind din cap. intre . trmp, pe panoul cle semnalizare prinse a clipi becul iotu. O nouA gar ituli :c Jpruptr dc helra Borarrli-Burrrrnii. ( o lLltnlicrn illului prirrrit lr dispecer.rt. dc rr.ehuia anuajata pe o linie secund:rrA, dindu-se cale liberi trenulul din celdlalt setrs, care i5i tdcusedeja aparilia la intrareain haltd. drr la mrcazul tli rr prrrc.roprrsri. mirncvrilobi)nuitj. i; O trrr)p(c lre urile ilr urnttu c:rlel. Edighei iSi irtroar.re de citeva oli capul dupd Ukubala, care se indepirta de_a lungul liniei. de parci ar fi uitar si-i spundceva important.Ar n-iai fi fost rnulte tle spus,tru-i vorbi. cite nu-s de ficut inainte rle irrr:urnrirrrale. rrrrti le poli anrintipc tolLt., si deodrrla. dar nu dc a{lJ prrvcael in unna ei. ci penlruca aturrcibicase de seam:i, cu amiraciune, ce niult imbdtrinise si curi se girbovise Ukubalain ultimul timp. Acum, in cealagdlbuie a i'elinalelorce lurninau calea feratir,acest lucru se iedea cit se poatede deslusit. ..Asadar.ne-au ajuns 5i pe noi bitrinetile. gindi el. , Iacir,le-anr triiit veacrrl,Si,acum:jintenl moSul Si biba.,.Si, cu toate ca nu se putea plinge, ii diduse Duuurezeusind_ I2

:.3fil lnci in puter€.anii se tot adunaser:i avea Saizeci -..-ti (le rni bituli pe mucltie. ..Ca si vezi, pestevreo doi rrrt sil md scoati la pensie".isi zisc Edighei. nu fdrir o . . -,:.r brtjocurii. Stia el cir n-are cum si iasd la pe-nsie asrr ::i.1.nu era itsa simplu sa giisesti pe cincva care sd-i ia '-rl in pustietatea asta eril revizor de cale si mccanic,pe -.:rl fiicea nunrai in caz de nevoie. cind se imbolndvea ':irnui sau pleca in concediu.Nur.nai daci n-o rivni careva : rndemnizatiapentru collditii de izolare 5i lipsi de apli. l"r slabaniidejde.Pas' de gdse$te asemenea oaneni printre ':reni de astizi. Ca sarpoti trdi in haltele din Sari-Ozeki trebuie sd fii :.'.:e.altfel putrezesti de viu. Stepa-i urinsa. omul mai rlnric. Stepa-i nepisritoare.ei ii e totuna de ti-e riu sau -rne. trebuies-o iei a5acurn e. dar omului nu ie totunace ,:-ntirnpliipe lume, omul se zbuciunlai tinjeste.ise tot si :lre ci undeva, aiurel. printre alti oameni, ar fi avut rnai ::rult noroc 5i cd n nimcrit aici numai din grc5cali...De stepe,omul -i.!'ea in lata stepei,a rniretei 5i neinctrplecatei .e pierde cu tlrea, se descarciiintocurai ca bateria motoci;lctei cu at:rsa lui $:rimerden. Stdpinu-sdu tot cl'utd.nici o nerge cl cu ea, nici ii lasi pe altii. Asa ci masindria,tot z.rcind firi folos, cle lt o vrerne n-a nrai vrut sil nteargal, putereace-o puneain nrisc:rre secat.Asa si omul in halele a tlin Sari-Ozeki: daci nu se pune pe trealli, nu plinde rlcldcini in step:i,nu se daldupd ea, cu greu se poatc line pe picioare. Unii, privind pe ceam din goana trenulilor, \e-apucaucu miinile de cap - Dumnczeule,cum ()-putea trii oameuii aici? Cit vezi cu ochii -,numai steoi si cimile! Iite s;i triiesc, fiecurecit il lin biierile rabdr;ii. Trei, hai. patru ani mai rdbdau, pe urmd gata, lichidarea5i pe-aci ti-e drumul, cit mai departede Iocurile astea. La Boranli-Bulannii doar doi oarleni se stttorniciserii pentru toati viala - Kazangap$i el. Burannii Edighei. Citi nu se perindaserd pe-aici de-a lungul anilor! Pe sine ii 5i veneil si se judece. e drept, nu se ddduse bdtut, dar Kazangap muncise aici patruzeci si patru de ani. \ii nu pentru ci al fi fbst mai prost ca altii. Edighei nu l-ar fi dat pe zece...$i uite cd nu nrai e, s-a dus Kazangap...
l -i

oara. totut piiru a invia imprejur _ stelele strdluceau mai putemrcst mri elrr pe bolta intunecata. vintul se zbenguia mar neastrmparar prin ierburile de pe lalazuri si priitre raverse, pnn prundigul dintre ginele ce mai zvoneau incd slIns. Edigheinu reintrain canton.Ramase acolo,pe ginduri. reTemalde un slilp. Deparre.in cimp. dincolo d; .;i;; lerati. \e zarelu siluetele nedeslusite ciimilelor.Stateau aie rcrniscale irr lunii. asteprindsd lreaca _lumina rT[lrre ete. b.dlghei deosebipe a lui. botezatr. "ou;i""l o dupa nu_ mele stdpinului, Burannii Karanar _ cea mai puternicd gi mai iute de picior din tinut. Edighei era ,u."'rni.Jr" A. Karanar, un mascul diruit cu o rard vigoare, cu toate cii nu ell usorde slipini r.cdci.cir err tin:rr.EAign"i nr_i irea"i.". rJr rpot nu se mat rtin5ese el, il ldsase de etan. Printle pe , 3119 .rreburi care le rvea de clus la bun :firsir a ooua zl. tdlghe' isi am;nli ca. dis_de_di mineata, rrebuia sA-l aducd pe Karanar 5i sdJ inqeueze, c6ci avea;;";;;; el pentru felurileledrumuri legarede inmormintare. Si_i mai venrraIn mrnteo mullime de alre gri-ii... . La halti, oamenii dormeauinci,'liniftiti. Clddirile tero_ viilre. insirale de aceeari parte a cdii ferate, un grun de casule..5Jse totul.din panorrri cu prelabricate, aco-oeiisuri cu orn..ardezte. apoi casa lui Edighei.ridicati de el insusi. si coliba de c.hrrpici raposarului r Krzangap,i f.lurii"i" il"_ s{rucll auxlttare-cuptoare.imprejnruiridin stuf penru vite, rar In centru. de ciliva rni incorce. pompa de ipa, :i er 'un.o.i '.unuul a tuluror. aclionatatle vint si electricitite, :ista era intreg cdtunul Boranli_Burannii. Ai,1 crr tol. aruncat aiei. lingAnesfirSita cale ferata,in .., . nesr Sttetestepe Sari_Oteki marunld veriga de lesatura inrr.r.r1siritemrrmilicrt. aidoma capilarelo.. ;. il,;:";;i;; g:ili noduri de crle ferata si orase... Asta era ,o,, ,rrniui arcr.descI s. c:r la spovedanie. tuturorvinlurilor lumii, mri crr searnicclur ce bintuieiarna.cind vi5colele srepeiinvol_ bulri zripada.. ingropind casele pinr la teresire i"-i-i""."ii acoperind calea ferard cu ndmeii inghetati... n" o.".u i. ii
IJ

Trenurile trecuri - unul spreEst, celdlaltspre Vest. Liniileramaseravreme o pusrii Boran ia li_Buiannii- a""ii

,ri3 halta Boranli-Burannii, asa scria pe placa indicatoare' Burannii- in rusd... - -,nli in cazaha. aminti cii, pini si-5i fi ficut aparifia feluEdrghei igi - :..: masindrii ce curitau acum zdpada- care improgciti'.-n ;uvoaie, care impingind-o in ldturi cu ajutorul unor r ::. lame deversoare,care in alt chip, - cl si Kazangap : iruisera si lupte, cum se zice, pe viali 5i pe moarte cu .. .retn. parcdnici nu erau chiar atit de indepirtate acele Si ':ruri. in cincizeci si unu si cincizeci 5i doi, bundoard, ce ,:-,i cumplite fuseseri! Poatenumai pe front se rnai intim..lsir. sd-ti pui viala pe o carte, pentru un atac, pentru :--:lJarea unei grenadesub tanc...ASa fuseseSi aici. Chiar r:-:r nu te omora nimeni. Te omoraj singur. Cite troiene nu -riil5era ei deoparte cu miinile lor', degajind zdpada cu : .rtoarele. chiar cdrind-ocu sacii, mai ales la kilometrul ba -r:t:. unde calea ferata recea printr-un fel de vAioagi. de '...rrc dalr credeau e ullimt birlaliecu ripa viscolitii:i cd :r itsntru a o cistiga merita s-o si dai dracului de viati, fdri -: -tai prea mult pe ginduri, numai si nu mai auzt cum trenurilein stepd cd ele ce stiau. voiau cale liberi! -:..rLr Dar zdpezileacelease topiserd,trenurileacelease pierDe :--:rjr in zare, anii aceia trecuserd. toate asteanu-l nal :::.r azi nimdnui. De oarci nici n-ar fi fost. Acum. cei din ..ricrul de intretinere dideau pe-aicidin rn in pilsli- ni)le ::r'r zsomotosi,alcdtuindbrigdzi de revizie - si nu numai cd :.u r oiitu sd creadi. nu puteau pricepe, nu le intra in cap citiva :um vine asta: troienelestepei gi sus, pe terasament, rid in nas: la ce .r,rmeni lopeti. Gogosi! Ba, cite unii i1i cu run toate astea - de ce, adicd, s.l induri atitea, de ce sd-li .1i\tru-siviata, ca ce chestie! Noi n-am fi fdcut a$a ceva srntru nimic in lume! Duci-se dracului! Ne-am fi pus calma-nfuml sr valea! in cel mai riu caz, ne-am fi aciuit pe !a vreun santier. sau unde-o fi, numai viata de om sd fie. .\rit am lucrat, atit imi dai. Iar daca-i 5vung, aduni, neicd, brale tari 5i mai pune ceva parale. ,,Ehei, mosnegilor, de tiaieri r,-au luat, fiaieri o sd muriti!"... Cind ddtlea peste isteti din istia, Kazangap nici nu-i lua in seamd,de parci spuselelor nu l-ar fi privit cituqi de putin. zimbea numai, ca 5i cum ar li stiut despresine ceva important si care nu era de nasul lor, dar Eclighei nu se

t5

I

I

puteastipini, exploda,uneorise lua in guri cu ei, ficindu_$i zadamic singe riu. mai desore .Adevdrule cd el si Kazangap vorbeau lu_ -hizul crurile astea.care thceauacum ripilor din ,il;;;i. speciale. revizie, de. despre asrea despre;"lr. rlr;fe;l;;; si ln de demult, cind desreptii irsria mai iucaucu Duta_n se lnl prar, rncii de-alunci intorseserd doi viata pe toatefelele. ei atil cit ii ducea minlea. o linuserd mereu, erauniste si asa si anroe-atgncr. prin paruzeci5i cinci.vorbisera de mult si De lnoerete..mar seamd cu dupdce Kazargap iesise pensie la ii. c'rne de ce. calcase stingul, Sne cu plecase -intoisese. la oras,sii steacu fiu-siiu.dar dupa trei luni se VorUir.iaina'"lunn despreroale cite.sinr pe lume. int.l.pt U,arUui'k;;;;;;;: gi, cu 3Y..i' S:-l,amrnri de pe urma sfaturilor e1... brus'c. Eorgnet daduseama. dureroasd l$r cu limpezime. de_acum ci4 cu at?trdmisese: amintirile... cu grd-bit canton. in caci auzise decliculinrerfonului. ,._ -In,{a rvlagaoala st suieraindelung, viscolulin stepd, nrflt ca abia apor prinseglas. ragu$it, ,. - Edike.alo, Edike, _ spuse. Saimerden. orspecerut serviciu, auzi?Risoundel de md - Aud,. Zi-i. - Auzil - Aud, aud! - Cum md auzi? - Ca de pe lumeaailalt{! - Da' de ce ca de pe lumeaailaltd? - De-aia! - 4d4... Va sd zicd, betrinulKazangap... - Ce-i cu bdtrinul Kazangap? se . - A murit, adicd.Sarmerden chinuiasd AaseascA cuvrnrete potflvlle. impreju{rii. Cum si spun... gi_aincheiat, va sd zici, drumul slorios. - Da, spuse icurr Edishei. ,,Ca sd vezi, dobitocul,se gindi el, nici despremoarte nu poatevorbi ca oamenii... . !{me.r!e1 riicu o clipii. in microfon se dezlentui-rA si mat abttlr htrsiturile gi piuiturile, I printrecarerdzbdtea zso_ . morutunetrasullAri sacadate. Apoi, $aimerden cirii: l6

-- Eilike dragi. un lucru te rog... Nu-mi... asra,cum ii , - :t,.r da bitaie de cap. Dacd tot a murit, ce sa mai... nr : :il n,ant oanieni. Ce-{i veni sd-i stai la cdpaltii,l : - .-rrLrl. tsta. cunl ii zice, fot nu se scoali dacri-l prive!-tt - : . l,-1. tsa Cred... itr eu crcd ci nu pricepi nimic, se inlirrie Edighei. .r[l \ii Du-ti dau biitaie de cap? Tu esti aici de doi ani, . ,:r-illlcrat cu el treizeci.Gindeste-tc tu: a murit un ont si --i'.enr voie si-l lisiim sinsul..in casii pustie... Palci-r asta,cum ii zici - ntortul 5iie ci c sinuur slu :.in,sur!... - Dlr noi 5tirnl - Bine. b:itrine,bine. nLrmai astl. cum ii zice nu :tpl Ia nine! \u tip, iti explic I Si ce vrei si lac? N-am oameni. Ll uma umrei. ,- , .rr faci acolo, in ntiez dc noapte? - O si n?l rog. O sir-l priveehez.$i iar o sti mi roe. - Salte ro,ri'l Tu, Burannii Edighei? Drr.eu. Alla \.il still rj eu rucrciuni. - Asta,i buni, la asta, cum ii zice _ gaizecitle ani -:: :urerc sovieticii... --Ce-are a facc putereasovietici! Oamenii se roagi la -.:rtiiul nlortilor de cind lurnca.Moare un o,.,r, o uitil ,r, - Bine, bine, n-ai clecit si tc rogi, dar.nu mai 1ipa. .:nit dr.rpiEdilbai, d.rcrio si vrea, asta.cun.tii zice, si-ti :.i locul... Acum las-o baltd, cd vine o sutd saptesprczece, .:.-.-l pc-a doua secundard... $i $ainterdeninchise, in aparat risultal declicuj intre_ --tJrlorulul.Edighei se indrepti grabit spre macaz 5i, schim_ ^.:r.lu-1. tot chitea dacA Edilbai o sd se invoiascd si_l .-:rmbe, daci o s:i vind. Mai prinse curaj _ uite ci oamenii -J totusi suflet -, cind vizu seamurile celor citeva case rnrinindu-se. Ciinii ldtrau.Asadar, levastd-sanu pregeta, ii ::ilcr pe to{i in picioare. Irrtretirnp. u 5utitsaptespreze(.e \c pe linia set.un_ inlr -.rlii. Dirr ccalalti prrte sc upropiu o rllnitura rlciltuitii rumai din cisteme. Trenurile se incruci5iseri, trecirrcl unul \pre Est. celilalt - spre Vest.

t7

Se fdcuse doud noaptea. Strdlucirea stelelor crescusesi -. lrecare astru se deslu;ea distinct. Lumina lunii se revdrsa si ea bogad peste Sari-Ozeki, prinzind parcii, pe clipi ce trecea, puteri noi. Sub bolta instelatA se intindea nesfirsiti. pind hdt-departe, srepa; numai siluetele cdmilelor. si intre ele cea uriasa a lui Burannii-Karanar, contururile moho_ 5i rite ale halrelor mai apropiatese profilau. ca mari umbre. incolo rotul. de amindou! partile caii ferate,se ineca in ne_ cuprrnsul noptii. V?ntul nu adormise, suiera neostoit orintre ierburi... Edighei nu-gi afla locul, ieqeau mereu din canton sa vada daca nu aparecumvc Edilbai. inr-un rind ziiri. nu orea departe.o mica salbAriciune. Era o vulpe. Ochii ei aruncau sclipiri galben-verzui. Sratea abatur:i. capul plecrt. linsd cu stilpll de relegraf:nu se holara nici si se ipropie. nici _acela s-o ia la fugd. - Ce cauli aici? gopti Edighei, ameninlind-o in glumd cu degelul,Vulpea nu se sperie. la vezil Ti-arziteu t,-el S, Datudln Drcror. Vulpea indeparla^ prirrlr-unsalt. apoi se asezadin -se nuu. lot cu lala spre el. Il privea stiiruitorsi lrist. a$a i se piul lui Edighet,nu-qi mai dezlipeaochii de la el, sau de la ceva aflat in imediata apropiere. Ce-o adusese aici, oare ce-o lmplnsese spre asezareaomeneascd?Lumina electrica sau, foamea? Lui Edighei purtarea vulpii i se pdru .poate, slranie. Ce-ar fi sa-i facri de petrecanie cu un pieiroi? Cum li.]ali si ll scape o pradd care te imbie singurd s_o ingfaci.? Edighei dibui o piarri mai mdricicii. O ciniari in palmi si ridica br.rlul. dar si-l cobori numaidecit. Lepada piatra la prcroare. lrecu5erd toate ndduSelile. Doamne,cite_i mai trec omului prin ninte! Ndzbitii cu ghiotura. Cind sd dea cu piatra, igi amintise deodati ce-i povestise cineva - nu stia exacl ct e. poale unul din tipii aia din ragonul special. sau lotogralul cu care slAteael de vorba despre Dumnezeu.ori poatealrcineva. nu. Sabitjan povesrise. dar ii arzd-l_at.tocul. Astacum deschidegura i1i toarni cite-o ffAsnaie, tot felul de inrimpl:ili cu lilc. pe care le poveste5te numai ca sii_l bage rumer In se:lna. sa se cl.uceasca prostii _. da. Sabitjan.liul lui Kazangap.ii vorbise despre reincarnareaspiritelo;. t8

irrrc Jmar de scoalape seamaobstii ca si iasii un fle_ ._:J r\tov La prima vedere. fi zis ai cA_iceva de caoul )..J. de l orte. auzise.chipurile.despretoate, ._ ,('ntpurrte. lt purlaserd prin internale irrstitute, uite 5i dar l,r,o, - irJ r)tmtc de ctpul Iui. Lauda de sine 5i trlsul la - -..loit\turi clrre mri de care lnri intorlocheate arl -.rur:ni "r] . . .nd erl r orba de rrerbi "_,, ,it.. ini.,un

:. p,'\estr\codalr ca. in Indir. cliinuie credintl ca. irr - irrd omul nlolre. \ulletul lui trece intlo ai,;;,;,;: , rreaz:i. fel, fie ea 5i fur.nici.. ce $i se mai ..",t. p._"i inainte de a_sefi ndscut,orice om a fost fie iiari, ,,i. ...rrc. lle gizd. De aceeala ei e mare pacat sa ucizi o - chiar^5i_un o 5arpe, cobri de le'iesein.oi", n, ' :.-: de : ,,:l..: el, se inclinii 5i_i fac loc sd treacd. '_ire nrnunl nu-s pe lume. Cit or fi de adevArate cine : ,,rntea,t necupnnsii5i mintea omului n_o_ncape. Cincl -iindu--\ein rulpe. Krzangap velt5e la cel rnai bun .__.:l rLl- pcntlu.cA-dupi muriseii ce ell urit .ingrrr ir: , rccea/ ,.Am dat in mintea copiilorl se oceri in'sinea . :.:;ghc.i.ruginrt. Cum de-mi poati pri" ;;.;;;i -, . "riri;; _Je ntine! M-am prostitde tot!., )l lotu)r. rrp|opiiDdu-.e pr)i grijulii (u de vulpe, ii --., :i crrrnaceasttl-ar ii putut inte.-leqe: - grerge-o,n-ai ce ciiuti aici, iugi'la rine in srepa. l-t.-. n-auzi? Numai nu intr_acolJ.A..i; ., ,i"t;i;;. -": ;u Dumnezeu,du-te acasi, in stepd. \ ulfqr se inloarse re departii si ir'i fugi maruntl. Mai :.. iircva ori rlt rrrmr. :rpoitiispiru in i"rnJ. - - ' "' .::lrc {r,nlp. halta se apropia..e alla gilrniturii. dc pu_ o : irenul igi incetini treptai mersul, purtinci cu sine aura ' -;r;;;";1". -.1:i - o piclir luminoa.sa colb d'easuf;" de : ': opri. din cabina locomotivejcare stbriia i"iirri a'i,, : n,,i:.rrii pistr-r-rnelorrol se ili rrreclnicul: in - Her. b(tlkc. Burir nnii.aiszliun';tleik|lnt.

:r'berchea,un ninric pe linga Kazangat,;; ;i;;; ;; : r)c\oie-rnare diplorna Nu. rruera cu air. de nadeitlc- .rjn:lclr taica-siru. naiba Dar. sa_lia: i\tJ .;'.;:; "*.

,'.,,'; il, i;3,i,l.* I'I? l1x l, Tl'lli,: ?',1,".i,l jx r.;fJ ;

t9

'- Alekim-assalanl lnai Eclighei isi incordd privirea, ca sd-l desluseascd intre ei. Il stia. intFa' bine. Pe ruta asta toti se cunosteau devdr.il rLrgi sii lasevorbir la statie,la Kumbel, unde locuia Aizada. s-o anunte cd rnurise taicii-siu. Mecanicul se invoi numaidecit,clin respectpentru Kazangap,cu atit mai n1ull cu cit la Kumbel echipa de mecanici se schimba, ba ii idgadui chiar ca la intoarcere s-o aduci pe Aizada cu lamilia ei, daci pind atunci aceastaavea si fie gata de nlecare. Un om dintr-o bucata. Edighei simti chiar o anumitii usurare. Una din insdrcindrile pe care gi le lttase era indepliniti. Peste citeva rninute trenul porni 5i, pe cind isi lua rdrnas bun de la mecanic, Edighei zriri un lungan inaintind spre el de-a lungul gamiturii ce lua vitezd. Privi mai atent. Era Edilbai. Pinri cind Dlinnii Ldilhui' pclui .chimbul. pinr tnrt vorbiri de cele intirnplate. oftind si pomenindu-l pe Kazangap, la Boranli-Bulannii se incrucisari, vdzindu-si fiecare de drum, alte doud renuri. Iar cind, scdpat de orice griji in legdturacu cantonul, Edighei porni spre casi, isi cd. mai aminti - mai bine nai tirziu decit niciodati inirinte, uitase sd-i spuni nevesti-si, mai bine zis s?i se sfatuiasca ea. cull) ar firce sd Ie dea de stire fetelor si cu ginerilor lor despresfir5itul bdtrinului Kazangap.Cele doui fete ale lui Edighei- amindoud nlaritate, locuiau pe cu totul alte meleaguri lingi Kizil-Orda. Cea ntare lucra la un sovhoz specializat cultura orezului, birbatu-sdu era tracin torist tot acolo. Cea micii locuiseun tirnp la o statiede cale feratii de lingi Kazalinsk, apoi insd se mutase cu familia mai aproape de sora cea mare, si acum bdrbatul mezinei lucra in acela$isovhoz.ca sofer. Si, cu toate ci n-aveaucu Kazangap o leg.lturi de rudenie care si le oblige si vinii neapirat la inmormintarea lui, Edighei era incredintat cd acesta insemnase Dentru ele mai mult decit orice rud:i. la Fetele lui Ediehei se nAscuserd Borartli-Burannii. Aici
*Elinnii Edilbai ..Etlilbui Lung" (de la rus. d/innii cel lungl.

20

,':.--,iseri. carte invdlaseriih Scoaladin statia Kumbel, o - ..i cu internat, unde,le duceau pe rind ba Edighei, ba ' -rsap. $i le aminti. lsi aduseaminte cum le aduceausi : r-iceru. in vacanti 5i din vacanld, cocotate pe cimild. .:.. :ricd in fatii, el la mijloc si cea ntare in spate - a$a - ,:\rreau ei trei. Cite tlei ceasuri, ba iarna si mai mult, - -::,i Karanar in trap usor de la Boranli-Burannii la . - :,.-1.lar cind, dintr'-unmotiv sau altul, Edighei nu putea : -:.u ele, le ducea Kazangap.Le fuseseca un tate. :iei hotdri sa trimiti o rele-srami.iar ele si facA asa . \'or crede de cuviintd. Mdcar sd a1'le ci bdtrinul ' -:nIilP nu mar este... .\poi se gindi cd a doua zi dimineata trebuia intii :i,. sa-l aducdde la pisune pe Karanar,crici avea sii-i fie :: ]lre trebuintd.Nu-i uSor sd mori, qi nici sd inmor- :lzl cum se cuvlne un om nu-i usor...Descooerimereu - : r)u-i unu. ba rru-ialtir >i tlehuie laeutetoati in grlbri. -::ind cu giulgiul 5i terminind cu adunatul lemnelor '.-. n.iol'e penlru prcgalreapornenii. Pe cind gindea el a5a, vizduhul se cliitini parcd :: .r-11i. amintind undele de 5oc cle pe fiont, si pimintul se . :::'r.iura picioarelelui. Edighei viizu cum, chiar in fata sub - r.parte. in stepd.acolo unde sc afla, dupi cite stia el, in - -::lodromul SariOzeki. crescu,irnplintindu-se tirii, un -:::' virtej de lbc. Edighei incremeni, uluit: o racheti isi :oorul spre cosmos.Nu vizusc niciodatda5aceva. $tia, ',-1.-. ca toti ceilalti, de existentacosmodromuluiSari:.,:-I - la vreo patruzecide kilometri sau chiar mai pulin - ;nai stia cd lntr-acolo ducea o derivatie a cdii ferate. :' : :nd de la gara Togrek-Tam, ba se mai spunea cd in --r rceer de stepa:e inalll*c urr mflrc oras.crr rnagazine la -'r::'. auzise,bineinteles. radio, stia din discutii si citise -' ziiire despre cosmonauti. despre zborurile cosmice. in -:-' lccstea se intimplau undeva,in apropiere. orice caz unde locuia Sabitjande -:r spcctacol amatori din ora5Lrl :.rrul ista se al'la mult rnai depafie, la aproapeo zi 5i :.ri.rrede mers cu trenul ii auzise pc copii cintind in - -:r cintecel in care se spuneaci ei sint cei mai l'ericiti :.: ,lin lLrme. isi cici cosmon:ultii luau zborul spre cosmos , .'-' Damintullor': dar cum zolr0cc inconiulircosnrodromul

2l

era considerat[ inchisi, Edighei, mdcar ci locuia in cu apropiere, multrumise ce afla de ici qi de colo' $i iata se ci acum vedea pentru intiia oari cu ochii lui cum se inilta sDre tiriile-nsteiate rachetaaceea,intr-o vilvdtaie delldntuitd, luminind imprejurimile cu strifulgertui tremuritoare. Edighei se infiorl: oare, intr-adevAr,vatra aceeade foc purta inlduntrul ei un om? Sau chiar doi? Dar cum se face ci, triind aici de atita vreme, nu mai vdzuse niciodati o lansare- $i doar fuseseri atitea, nici nu le mai prrteai line Poate ci navelefuseseri lansateziua. In lumina socoteala. gi le-aifi pututnumaicu depanare. soarelui de la asemenea greu deslugi.Dar asta de ce qi-o fi luat zborul in ptterel noptii? Poatecd era vreo grabi, saupoatechiar aEatrebuia? Sau poate, pdrisind Pamintul noaptea,ajung pe orbita in atit phnd zl? Tot Sabitjanle povestise, de sigur pe sine de parci ar fi fost el insu$i acolo, cd, in cosmos,noaptease ichimbd in zi la fiecarejumitate de ceas.Ar trebui sil mai pe descoasd Sabitjan.Sabitjan$tie tot. Se $i vrea atot$tiulor si mare mahir. De, lucreazi la regiune. Dar tot n-ar trebui sd se dea dreDtcine nu este.La ce bun? Vorbe$tecum ti-i vorba qi poart6+ecum ti-i portul. Or e1...,,Deunizi, m-am intilnit cu cutare.zice, om mare, si i-am zis eu cutare $i cutare".Cind colo. Dlinnii Edilbai a povestitcum il c[utase in intr-o bund zi la serviciu.Alerga Sabitjanal nostru,.zice, sala de primire, ca o suveicd,intre telefon $i u$a cabinetu! lui. Abia mai prididea:,/.m inteles,Aljapar Kaharmanovici Aljapar KaharmaNumaidecit, Da, Aljapar Kaharmanovici! novicil" lar $eful, zice, std in cabinet9i apasi pe butoane. si A$a ci nici nu izbutiserd steade vorbi ca lumea...Va si zicd, asta a ajuns, zice, consiteanul nostru din Boranli- In sfir$it, mai ddl incolo... Ii parea riu doar de Kazangapmult pentrubdiatullui. Pind in ultima zi nu spusese Suferise o vorbdrea despreel. Ba se $i mutasela ora5,si steacu ei, chiar ei il rugaserisf, vind, chiar ei cu fiu-sdusi cu nord-sa; acolo,si uite ce-aie$it...Dar asta-ialti poveste..il duseserd La acestelucruri se gindea Edighei, inlorcindu-se spre casii prin noapteaadinci. Urmdri nava cosmica pind-cind se ficu nevlzutd. Urmiri indelung minunitia aceea.Iar cind imensa ei vipaie. care urca scdzind, se mistui in beznidupd ce md lntii se preficu intr-un punct de ceatl lumi't)

... clatini din cap si-si vdzu de drum, incercatde senti: :: conlradictoriisi ciudate. Neincetind si se minuneze : -:r.- \arzute,iSi didea seamacd acesteaerau Dentru el ' . .tr.iirre. pi .r[e-i treze:ru uimilc, 5i \Daima. aduse lsi . :. .1c,'drtu vulpeaaceea de ctre alergade-a lungul ciii :' :. Ce-o fi simtit ea, singurd in stepa pustie, vizind pe .' .:tcjul acelade foc? N-a stiut. pesemne, unde sd se as- :,, ntal lUte... f.rr nici chial el, Burannii Edishei. rnartorul acelui .. rilchelei rroapte. banuia>i nici nu i se cuvenea ilr nu ' : !-ri era vorba de o misiune extraordinari.de salvare. :-i tari nici o festivitate,fird ziaristi 5i garzi de onoare, r:.itura cu un incident neprevdzut petrecut la bordul : .,-.ntice ,,Paritef'* care,'in cadrul'unui program so.:nicrlci l, evolua de peste un an si iumdtate pe o ' 5(jtczatii convenlional,.Tramplin"*+.De untle si stie : . torte l.tca.' Edigheinu hanuiarrici ca acestcveni. . ' i!- \'a rirsfringegi asupralui, asupravietii lui - aceastil ' - ;mai in virtutea legdturii inexpugnabiledintre om $i ., rtitte. in inlelesuI lor generic, ci in ntodul cel ntai ---: sj concret.Cu atit mai puin putea $ti cd, la scurt timp - Lrn'lrea rrrvei de le S:rri-Ozeki, din parteartpusr i .:.r. de pe un cosmodromdin Nevrda, luase irartul, i r.ceasi statie orbitali ,.Paritet" de pe aceea5iorbiti -.lplin". o navd americani cu aceea5imisiune, dar care .-:-1 din sensoDus. \lvele fuseseri lansatein cosmos de urgenti. la un ' - primit de pe porrrvionul de cercerari sliintifice : :r\entia", baza plutitoarea centrului unic sovieto-ameri. : Je dinjare a programului.,Demiurg". Portavionul,.Konventia"se af'lain zona sa Derrnanenti . -'trrrltle. OceanulPacific,la sud de insulelcAleurine. in ' :-rn patrulater situat Ia distanld aproximativ esali de .:ro.tok si Srn Franeisco. Centrul unic de dirijire roc:: urntilrea cu incordare inscrierea celor doui nave ne ---::i ..Tramplin". Deocamdati. totul mergea bine. Umiau -.: rranevrele clc cLtplarecu complexul orbital ,,Paritef'.
.Pxfitatcr". .Trarntrulina".

23

Era o problerrd tlintre cele trai cornplicate, cuplarea nu intii o navi, apoi, dupi umird si se realizeze' succesiv, un interval, cealalta, ci concomitent, absolut sincron, dil') doua tlirectii diferite. ore, ..Paritet"nu mai reacliona De peste douisprezece nu tie pe,,Konvett1ia". reactiotlanici la semnalele Centrului la sennalele navelor ctre sc indreptau spre ea pentru cu cuplare...Trebuia clariflcat ce se petrecuse echlpajul de pe,.Paritef'...

tr
Pe acesle nteleaguri. Ircnlnile goneau dinspre Est spte Yesf i-i dirspre Vest spre Est... lar de o parte si tle alta a ciii let'ate se intindeau nttnile spatii desettice Sari-Ozeki fimttul stepelor galbene. Pe acesle meleaguri, toate dislilulele se niisurau polnind de ltt calea feratd. ca de la un meridiatt Greenwiclt.. dinspre Est sy:re Vest si dinspre Iitr o'enu le gL>neau Vest .\pre 6.sr... cIMITIRUL PINA LA ANA-BEIIT. Dn r.e soRANLI-BURANNiI nainanilor, erau pe putin treizeci tle kilometri, si asta dacal o luai de-a curmezi5ul prin stepd. Dacil insd voiai sd lli cel sigur cii nu te rdtalcesti, mai bine era sd urmez-icalea obisnuitd,care insotealinia l'erati, numai cd atunci distanla pini la crmitir era mai ntare. Trebuia sd faci un ocol bunicel. pini cind calea feratd cotea din valea Kiisiksai spre Ana-Beiit. Dar n-aveaide ales. Asa cii, in cel mai bun caz, ficeai vreo treizeci de verste la dus si tot pe-atit la-ntors. Dar, in afari de Edighei. nimeni tlintre localnici nu stia precis cum se ajunge acolo, cu toate cd de auzit multi auziseri de strdvechiul Beiit, despre care se povesteauf'el de sau inchipuite,dar incd nu avuseserd iel de istorii, adevdrate de :rl:iul sd calce pe acelecoclauri.N-avuseseld ce. Pentru r--: ,uri. dupd mulli ani, in acestcitun cu opt cdsutese ir*::l rn om care trebuia ingropat la Ana-Beiit. Cu citiva

.rnl:l. cind o fetitd nurise subit, de astm bron;ic. - rjurs5sli ._rr,ingrorpe pe lreleapurilelur nrtalr.

. -. lr.bula fdcut.

, _,-:' i';oii;,,:i' J*ti^l ;ll.;ii J;:l,l !;","*l, ;i -;:lt:'J"ilJT;,*iLT',f;i:.1'"1'li, :l;,1*,::,:.,s
.{cum insd oamenii stdteau cuntpiind. in Edighei o tinea pe_alui:

iJlilil l"i " ,IBu.nn :1":,nxi.r 1x:.i,,:i ii.i",K,;,, ;l: ;;i illii,,li,ll.'i,l,l

.i,,, i,,'ill ;'.,i "il # *liJlil Jf iiXi'r,?i )lL . o;.lii:,il 5i troririse,ir,,,u,,"p. .,
,"i

tl+i.';i':l::.;';0.;li;i,i;[ ffiiltii **$; tr'*,ili."**,fi :l ;l?:TJ iiJ'lT.lii ::,j:;i;
25

;1agf b:lh'i$ilrx iry*,; ffi
je pornlse Edighei pe un asem(

I .:Jf ;:#;rux [# t, i:, i$i ;fliiiru li,ft ;lxi
:usestapinisi repetJse intrun:

:* :i':l"iii'?:lfi I t'ii;:iiii''H .::"ni*lr.n'* :tT{:i$ ft .;rlir**trix ltli*:r ":ti*lil;ii"ll' .:i,: #'li":: y:1"ili $ii.':,,,ffl,ll;:,*:ii; 1* i" 1;'l l: "lx' m [l*]:tii1'f{ii: i:' ;ff?l'l::i: *;i*, "J:*i*it*1.tur.'ltffffi #fli il #il'Ji ':]
Toti isi dirduseri seama cd Edighei era cel mai in

n€detnne deniste til 1:%'1xL:1":1 ;'iii":'i"':'-asrea'

Kumbel, pentru copiii feroviarilor, cd de indata ce aveau putin iigaz dddeaufuga la el - fie cu weo gamituracare mergeaintr-acolo,fie cildri pe camile, ca sd vadi cum o pe duce el acolo,la internat,dacanu supfuase cineva,daci cum invatd 5i ce spun nu fdcusevreo boacini, ca sd afle invdtitorii despree1...Iar in vacante,infofolindul bine in subi, de cite ori nu bituserAsbpa cilare, prin ger 9i viscol, prin zipadd pin-la briu, numai ca sd nu intirzie el Ia $coali. Toate trecuseri,se topisera Eh, timpuri fdrA intoarcere! ca un vis. Si uitel acum om in toatd firea, amintindnumai pe departe de bdietelul zimbitor, cu ochi bulbucati, care fusesecindva. Acum poartd ochelari,o pdlirie turtitl $i o cravati scimosati. Lucreazi la ora$ si se dd de ceasul mortii sa pari om de vazi, mare activist,dar viala-i pargivd riu, nu-i a$au$orsd ajungi sef,mai cu seami daci, a$acum el se plinsese in mai multe rinduri, n-ai pe cinevaacolo sA te sprijine,vreo cuno$tinli sau o rudd ceva,or, cine era el, pe Kazangap la o haltdoarecare, nume de fiul unui oarecare Boranli-Burannii.Sfuicutul de el! Acum insd nu mai era nici acel tati, un tatd de care nu auzisenimeni,dar careera viu, aqadar o mie de ori mai bun decit unul faimos,dar de mort, acum nul mai aveanici pe acela... Trecuserd trela Anoi lacrimile li se mai zvintaserd. bdieta$ buri. $1 deodatase vddi cd drdgutul$i atot$tiutorul pirintele, ci sd scapede belea, venisenu sd-$iinmorminteze sd-l vire cum-necumin pdmint $i sii-$i ia cit mai rapid C6, Elpd$itra. adici, de ce si-l mai care atita drum pinA la cit Ana-Beiit, doar in jur e loc berechet, vezi cu ochii numai stepi. A$a ci i-ar putea sipa mormint undeva,prin pe apropiere, vreundimb, pe lingi caleaferati, cd tot fusese bduinul revizor de cale, si odihneasciin pace 9i si audd pe trenurilegonind pe traversele care el trudiseviata toati. Ba amintise chiar de-o zicald strdveche:mortu-odatdinatita,la $opat, de o grija ai scipat. Cd ce s-o mai lungeabcd ce bun atita filozofie, in fond e totuna unde te ingroapd, in cu chestii de-astea cit se termina totul mai repede,cu atit mai bine. Aga vorbeaSabitjan,cdutindsi se dezvinovileasc{ il pasdmite, slujbd treburi urgentesi importante, la a$teptau, e timpul, de bund seama, scurt,ca gefii ce treabdau, ce le 26

pasdlor - aproape-isau departecimitirul, ei ii porunciserd sd fie inapoi la slujbdin ziua de, la ora de qi gata.gefii sint qefi, oragu-iora5... In sinealui, Edigheii5i spuse era un nerodbAffin. ca ii era ruqinesi ciudd ci plinsese hohote,mi$catla vederea in unui individ de teapa asta, fie el qi fiul rdposatului Kazangap. ridici. erau cinci bdrbatisrrinsi la sfat pe Se niEte binci incropite din traversevechi, lipite de zid, si trebui si-$i adunetoateputedleca sd se stdpineasci si nu qi spunade fa(a cu ceilalii. intr-o zi ca aceea. ceva umilitor saujignitor. Cruta amintirealui Kazangap. Spusedoar atit: in - Sigur, loc e cit pofteSti jur. $i totuqi,cine qtie de ce, oameniinu-i ingroapdpe cei dragi unde se nimereqte. $i dac{ n-o fac, trebuieci au ei un motiv. Aitminteri, cui i-ar pirea riu dupd un petic de pdmint neroditor? gi-acum, chibzuiti gi voi, eu md duc sii vdd ce se mai intimpld. $i se indepirti intunecat,dugminos,ca sd nu cadi in picat. Sprincenele se impreunaseri rdddcina i la nasului.Era om aspru qi iute la minie, nu zadarnic il porecliserii Burannii.$i acum,daci ar fi fost singurcu Sabitjan,i-ar fi azvirlit neruqinatului fatd tot ce merita. $i incd asa, sd in tjnd minte toati viata! Dar nu voise sd se lase tirit in birfe muieresti.Muierile oricum $u$oteau pline de indignarecd, vezi mata, venisefeciorul s6-qiingroapetatiil ca in viziti. Cu miinile-n buzunare. fi adusmicar un pachelel ceai S[ de daci nu alta. $i nevastd-sa, nora de la ora$,puteaaveaputin respect,puteaveni si verse Ei ea o lacrimd, sdl boceasci nitel pe socru-sdu, dupd datind. Oameni firi rugine, fdri inimd. Cind bAtrinultriia qi mai aveaceva cheag- agonisiseqi el, bietul, o pereche cimile cu lapte $i vreo cincide sprezece - atunci fusesebun. Atunci venise6i stdtuse pe oi capul lui pini cind bitrinul vindusetot ce avea.Il luaseri, chipurile, la ei, iqi cumpdmserd mobild Si magind,iar apoi batrinul nu le mai trebuise.Acum nici nasul nu gi-l aratd pe-aici. Femeile voiserd sd-l ia pe Sabitjan la rost, dar Edigheinu le diidusevoie. Si nu-ndrdzniti, zisese, nici gura sd deschideliintr-o zi ca asta; la o adici, nici nu-i'treaba noas[6,descurce-se singuri... O porni spre ocoiul in care Burannii Karanar, smuls de el din piiEune legat, zbieraarar, dar minios. E drept cd o $i

27

dat6 sau de dou{ ori pe siptdmind veneacu lurma si se adapela jgheabul de lingi pompa, dar in restul timpului pi$tea liber, zi qi noapte.Scipasedin friu, ticilosul, qi uite-acum dAdea glas nemullumirii ce-l nipddise,cdscinca du-si fioros f{lcile colfoase 9i zbierind la ristimpuri vecheapoveste: iariEi captiv, trebuiasd se invele iarriqi era cu porunca. Edighei se apropiase el, inciudat dupi discutria de cu Sabitjan,cu toate cA stiusedinainte cum avea sd decurgi. Reiesea Sabitjanle fdcuseo favoarevenind la inm6rcii mintareapropriului sAutati. Pentruel astaera o povardde care trebuiasd scapecit mai repede.Edighei nu-gi mai bdtusegura de pomand,nu merita,oricum tot el trebuiasd le facii pe toate, de$i nici vecinii nu pregetaserd. ToJi cei care nu erau de serviciu ajutau la pregdtirilepentru inmormintareagi prazniculde a doua zi. Femeileadunaude prin case veselatrebuincioasi, curdtausamovarele, frdmintau aluatul, ba chiar incepuserd coacApiinea, bdrbalii cirau si api, teiaserddin traversevechi lemne de foc - in stepd combustibilulera, ca qi apa, o mare problemd.Numai Sabidanincurca locul de pomand,abdtindu-ide la treburi, trdncinind inruna --cine ce funclie avea la regiune,cine mai fusese afard,cine mai fuseseridicat in rang. Cd nedat vastf,-sa venisesd-giingroapesocrulnici nu-i pdsa.Sd te nu cruce$ti, ziu aga!Avea, pasamite, nu'$ ce Conferintd care la urmau sA asistegi niscai oaspetisrrdini. Cit desprenepoli, nici nu mai incapevorbd. Ei se bat pe carte Ei pe frecventi ca sA obdnd medii cit mai mari la examenulde maturitate, ci de, dideau la facultate. ! ,,Ce tinerct,ce oameni se revolta Edigheiin sinealui. Penfiu ei totul e imponantpe lume, in afardde moarte!"Gindul ista nu-i da pace:,,Daci pentruei moartea inseamnd nu nimic, se cheamdci nici viata n-o tin la mare prell Atunci, pentruce mai triiesc?" Edigheiisi virsd niduful pe Karanar: - Ce zbieri a$a,crocodilule? urli sprecer de parcA Ce te-ar auzi insu$i Tat4l ceresc? Edighei iEi ociira cdmila, facind-o ,,crocodil", numai in cazuri exfeme, cind era minios din cale-afard. Tipii din vagonul specialil procopsiserdpe Burannii Karanar cu porecla asta din pricina 28

dintilor lui zdraveni$i a ndravuluiriu- Daci nu taci, o sa urli de-abinelea:iti sfarm toti coltii, crocodilule! Trebuia si-i pund qaua gi, apucindu-sede treabi, Edisheise mai inmuie. Nu se mai sdturaorivindu-sicftnila. capul cu Ce animal frumos si puternic!Ediglreinu-i ajungea mina, de$i nu era mic de staturd.Incovoiecu dibdcie gitul pline ciirnilei,apoi - lovind-o cu biciuscapesteincheieturile cu d€ baidturiale picioarelorEi indemnind-o glas aspru- o t?cu sA stea in genunchi.Protestindvehement,cimila se supusetotu$i voinlei stdpinului ti cind, intr-un sfirsit, isi adundsub ea picioarele, lisd pieptul la pdmint si se iEi liniqti, Edighei trecu la lucru. A inseuao camild cum se cuvine e o treabi la fel de anevoioasd zidirea unei case. $aua trebuie cliditi de ca fiecare datd, $i acest lucru cere nu doar pricepere,ci 5i tbr$, mai cu seami cind ai de-a face cu un gigantcum era Karanar. Nu intimplitor il chemaKaranar- adici Atanul'Negru. Avea capul mare, negru si pletos, impodobit cu o barbd pind pe greabin, partea impundtoare, neagrdEi ea, crescutd de jos a gitului era numai cirlionli negri, coborind pini la intr-o coam6 deasdsi silbaticd - cea mai de -qenunchi seamdpodoabi a masculului-, iar pe spinarei se iniltau, In mlddioase. sfirgit, negru ca doui turnuri negre,cocoagele era qi pomponuldin capitul cozii scurte.Restul- parteade picioarelesi pintecele era, sus a gitului, pieptul, coapsele, din contra,deschisla culoare,de un cafeniu luminos. Prin asla era maret si vestit Burannii Karanar- prin staturi si prin coloritul lui neobi$nuit. era un mascul in plini $i de de outere. abia lrecuse doudzeci ani. din Cdmilele triiesc mult. Pesemne pricina asta femelele fatd pentru prima oari la cinci ani, iar apoi nu in fiedarean, ci la doi ani o dau4.tinindu-si puiul in pintece luni. Pini mai mult decit oricare alt animal - doudsprezece pe la vre,gnan $i jumitate, puiul trebuiebine ingrijit, ferit din apoi insi cregtevizind cu de rdceali, de Curentul stepA, nici ochii si nimic nul mai sperie- nici frigul, nici ar$i14, seceta... pe Edighei se pricepeala cimile 6iJ crescuse Karanar ca la cdte. Cele doud cocoasenegre - intiiul semn de

29

sdnAtate fortd - tronau pe spinarealui ca turnate in fontd. $i Cindva, Kazangap ii diruise un pui de cdmilii, mai sugeade la maicd-sa,era tare mic, firav qi pufos ca un boboc de rali asta se,inlimplase in anii aceia de inceput, cind Edighei. intors din rdzboi, se stabilise la Boranli-Burannii. Ediihei insusi era tindr pe-atunci.eh. ce tinar! Nici cu ginduf nu g1ndeape atunci cd avea sa-ncarunleascii ln stepa. aici. Avea rristefotogralii de pe vremeaaceea.le privea uneori 5i nu-l venea sd creadi. De necrezut cum se schimbase:albise de tot. p'ind qi sprincenele ii incirunliserd. Se schimbase si la chip. fireste. Dar trupul nu i se-ngreunase. cum se mai intimpld la virsta asta. A$a, parcd de la sine, nici el nu gtia cum, iqi ldsasemai intii musrd[i, apoi barbi. Acum nici n-ar fi putut rrai fiira ea, i s-ar fi parul czl umbla col. Dar de atunci trecuse, cum se sDune.un car de ani. Chiar si acum, in vreme ce punea gaua pe Karanar, care era a$ezatla pdmint, si strunindu-l ba cu vorba, ba prin cite-un gest amenintator- cind acestai)i mai ardta coltii. riigind ca ul leu si rasucindu-sicapul negru. flocos. la capitul gitului prelung -, Edighei iqi aminlea cum fusese in anii aceia. Si linistea ii cobora in suflet... Se mosmondi multd vreme tot potrivind si aranjind harnaEamentul. data asta, inainte de a pune 5aua,ii acoDe peri lui Karanarspinareacu valtrapulcel bun, rle sarbrtoare. o lucraturaveche.de minii. cu modele persancsi miirginita cu canafi lungi, mulricolori. Nici nu mai linea nrinte cind il impodobise ultima oard pe Karanar cu harna$amentuldsta scump, pdstrat cu arira grijii de Ukubala. Uite cd se ivise iardgiprilejul... Odatd Burannii Karanar in5euat, Edishei il fdcu sd se ridice in picioare si riimasecit se poaredi multumit. Ba era chiar mindru. Karanar arAta impundtor si mdrel. impodobil cu valrrapulcu canafi $i cu sauamdiestrirasezati inire cele doui cocoage. Foarte bine, sdl vadi si cei tineri, mai ales Sabitjan, poate aveau sd priceapd gi ei cd inmormintarea unui om ca-re-a trdit cu cinste nu-i o povard, nu-i o piedicd-n calea celor vii, ci o clipi marea{d, chiar dacd trisiri, qi de aceeatrebuie sd i se dea cinstirea cuvenitd. pentru unii cinli fa.1far3 flutura.steaguri.pentru altii se trag salve de run. si ailtl slnt acoDentr flon... de 30

el. Miine. dis-de-dimineata. Burannii Edighei.cdlare pe Karanar cel impodobit, va porni spre Ana-Beiit in fruntea cortegiului, petrecindu-l pe Kazangap spre locul de veci... $i cit va line drumul prin stepa mdreati 0i pustie, Edighei se va gindi la el. Cu gindul la el il va reda tdrinii in cimitirul 5trdmosesc,asa cum se inteleseserd. Da, avusese cu el o J:emenea inlelegere.Departe sau aproape. nilneni. njci micar fiul riposatului, nu-l putea face pe Edighei sd incalce dorinta lui Kazangap... Sd stie toti cd a$a va fil Karanar al lui era gata pentru acest drum, inqeuat 5i impodobit cu valtrapul de sfubitoare. - Las' sdl vadi toti. Edighei il purtd pe Karanar de capistl'u prin fata tuturor caselor, legindu-l apoi lingi coliba lui Kazangap.Las' sd-l vadA toti. Burannii Edighei nu-si incalcd fdsiiduiala. Numai cd nu era nevoie sd dovedeasca asta. in vr-emece el era ocupat cu inqeuatul cimilei, Dlinnii Edilbai, prinzind un moment prielnic, il chemasepe Sabitjan deoDarte: - Hai mai la umbrd, sd stdm pulin de vorbi. Discutia fusese scurid. Edilbai nu mai stiruise sd-l de-a dreptul: convingi, ii spusese Uite ce-i, Sabitjan, mullumegte-ilui Dumnezeucd existd pe lume un om ca Burannii Edighei, prietenul lui taicd-tdu. Nu ne impiedica sil inmormintim pe om cum se cuvine. Iar daca ti-i degrabd, noi nu te finem. Arunc eu qi pentru tine un pumn de tirini peste sicriu! - E tatdl meu, $i $tiu eu singur...dddusesi protesteze Sabitian. dar Edilbai i-o retezasenumaidecit: - Rdposatul e intr-adevfu tat Hu, dar tu nu mai esti al tdu. - Ei, si tu acum, ddduse inapoi Sabitjan. Bine, hai si nu ne certim intr-o zi ca asta. Fie si Ana-Beiit, ce conteazi. mi gindeam numai cd-i cam depirti$or... Cu asta, discutia se incheiase. A$a ci, atunci clnd Edighei se intoarse purtindu-l pe Karanar la vedere gi le spuse: ,,Termina{i cu prostiile astea, nedemne de ni$te djighili. Un om ca el nu poate fi inmormintat decit la AnaBeiit", nimeni nu-l contrazise, toti incuviintara in tdcere... Seara si noaptea vegheard,tdifdsuind ca intre vecini, in curtea din fata casei rdposatului, mai ales ci era vreme

3l

buni. Dupi arqilazilei, pestestepi se lisase o rdcoarecare prevestea toamna.O lini5te majestuoasd, netulburatide nici o pal6 de vint, ciizusein amurg pestelume. Berbecultdiat pentru prazniculde a.doua zi era jupuit gi acum oamenii beau ceai lingd sainovarele aburinde,vorbind de una, de alta... Aproape toate pregetirile pentru inmormintareerau fAcute, nu le mai riminea decit sA asteptezorile. ca sd porneasc{ drum. spre Ana-Beiit.Ceasurile veghese la de scurgeaudomol, impdcate,a$a cum se cuvine la moartea unui om impovdrat de ani, pe care-l petreci cu o durere ostolh... Iar in Boranli-Buranniise incruci5au,ca intotdeauna, trenuri, se intilneau,venind dinspreEst gi Vest, 9i se despdrteau, gonind spreVest gi spreEst... Asa stAleau lucrurile in searadin ajunul plecdrii cortegiului mortuarspre Ana-Beiit, $i toate ar fi fost bune,dacd nu s-ar fi petrecuto intimplare neplicutd. Sosirdla inmormintare,cu un marfar,gi Aizadacu bArbatu-sdu. cum isi De semnala prezenla printr-un rasunator hohotde plins.Aizada fu inconjuratd numaidecit femei.care se pornirii $i ele pe de bocit.Cel mai rau se prapadea. alituri de ea, Ukubala. era ii tare mili de Aizada. Plinserd si se viicdriri indeluns. Edigheiincercase mai lini5teascd Aizada: sa-ifac-i, s-o pe ce toti murim odatd $i-odati, trebuie sd se imDacecu soarta. Dar nu izbutise potoleasci. s-o Aga cum se intimpld adesea, Aizada gdsi in moartea tatilui ei un prilej de a-gi despovirainima prin plins, vdrsindu-qiin fata tuturor amaru.l, durereaei de mult neimbricatd in cuvint. Cu pdrul rivdsit, buhAiti la chip, ii vorbea, plingind,tatdlui mort, vdietindu-se amamic,muiere5te, de soartanemiloasd carenu-i hdrr{zise ei un suflet de om s-o si inteleagi si s-o mingiie, ci numai viafd potrivnici inci din tinerete: barbatu-sau un be1iv. era copiii umblahai-hqicir e ziulica de lungri,lipsili de supraveghere negtiindde frica 9i nimdnui, de aceeaajunseseriniste derbedei,azi-miine tilhari, or sd se-apuce spartvagoane, mare qi incepuse de cel sA bea, militia o prevenise dacdnu-i line din scurt or si cii intre pe mina procuraturii. Dar ce putea face ea de una singurd. sase cu zdrahoni! tataluilor pulin ii pasi... Si

. intr-adevir, bdrbatuluiei nu-i prea pisa, qedeaqi el acolo,$leampir5i mahmur,cu chipui mohorir inrt eiri^t !'enisetotu$i la inmormintarea socru_siu ii fr." _ ii lui ti_stuiieftine, riu-mirositoare.Nu era prima oara cA auzea "iit" asaceva.Stia ca nevasta-sa sii tipe ce_o o sA tipe,dar Dind Ia urme tor o sa osteneasca... Numai cd, i" ;;*lrf;;l mai nepotrivit,i;i viri coadafrate_sdu, sabitjan.oe-aici inceputotul. Sabitjan prinses-o rusineze "sord_;;.;;, pe aorca. undes-a mai viizut asaceva,ce punareera asta,la urmaurmei de ce venise:sdl inmorminteze taicd_sdu, pe ori rd se lacd de risul lumii? Asa-siplinge o'fata ae aiishii -pesre preacinstirul pdrinte? Nu devenislrd ani Uo""i.i" Iemerlorcazahelegende cintecepentru urmagi? si Numai monlr puteauascultafard sii se ridice din mormint acele bocete; cei vii vdrsau riuri de lacrimi. nap.*i"iri i ," aduceau laude,virtulile lui erauridicate_n ,fa"i _ us" Uoc"uu v1e1u1ifemeile.Si ea? lzvodiseun bocetde orfana, sa ry ane rotl crt de ndpastuita era! paru cd atit asteptase. porni De tiDal cu Se ^ .Aizada mdoltapurere furie.Cd destepr invdlir te_ai si si mai facurl ue c-e. zrce,n-o invetj iruii pe nevaslii_ta? ce nu-i viri ei De pe glt pove(ele asteafrumoase? ce nu s_amilostivitsii De se infafi$ezeaici 9i sri ne trinteascd bocet cit de mareii un Pl .n'-- .n fosr cu pdcatnici sii-i aducii J;; d. ;;;,ir" rur btetuttata.pe carevoi _ ea.bestia. "" tine,otreapd Si cu de tl.b jumulit.de nu i-a1itd;"i ;;-J; ;; {upl" ce esd - I-a1i ala. barbatu-meu, beliv cum e. uite_lcolea;dar a5a nevas_ ta-ta,deoteapta pdmintului,unde_i? Momentin care Sabitjan prinsese zbierela cumna_ sd . _ ru-sau, cenndu-r potoleascA Aizada,iar acesta, s_o pe infuri_ rnou-se subrt. repezise Sabitjan sringd de git... se la sal Oameniiizbutiseri numaicu greu si poto'ieasci"cimotia puld pe*hafla. Toti se simtiserisringhiriti, li se fa;;;; rusrne. bdtghetera I oartemihnit.Stia el cite parale fac, dar la asa ceva nu se asteptase. Asa cd-i d"j#;;;;;; aspnmea: n-avetipic de respect unul pentrualtulmacarnu -dacd amin rea tatAluivostru,altfei. fie lnbnati ce_ofi. 1i9i .nu yri mai ingaduisd rdmineti,i"i,-ra;;;;;;;i ; ;; rttr oe vtna...

I

Da, uite la ce intimplare neplicuti fuseserd manori in ajunul inmormintirii. Sufletul lui Edighei se intunecase. gi iariisi ise impreunardsprincenelepe liuntea mohorita, $i iard$i prinserd a-l munci intrebdrile de unde se prisiserd asemenea copii. cum de ajunseseri iI halul asta? Asta visaserA,el si Kazangap, pe vremea cind, pe argili sau ger niprasnic, ii punaserd la internatul din Kumbel, numai sd invete ei carle, sd se ridice, sd nu dirdiie ca ei la cine stie ce halti amiritd, blestemindu-si soarta: uite, adicd, ce pirinti am avul...Dar lotul se brodiseanaDoda... ce oarei Ce-i De impiedicase devinr si ei oameni,ni5le oameni pe care. sa privindu-i.sa nu li se laci sila, $i din nou Dlinnii Edilbai fu cel care-i scosesedin impas, ardtind o chibzuintdcare u$urAin mare mdsurd misiunealui Edighei. Edilbai sria ce era in sufletul lui. Copiii sint, oricum ai lua-o, felele ceie mai de seamd la inmormintareaunui pirinte, asa e de cind lumea. N-ai ce le face. n-ai cum ii ascunde,oricit de neobrAzatisi de neisDr:iviti ar li ei. Ca sa abalt cit de cir gindul oatnenilor la slada de aceea dintre fiate si sori, care-i mihnise pe toti. Eclilbai ii pofti pe barbaliin casa lui. Haideti.spuse,inaunrru. n-o sa stam sa numarilm stelele: hJideli la mine sa bem un ceai. sJ mai stam la tai1as... in casa lui Diinnii Edilbai, Edighei inrrd ca inrr-o €hd lume. Mai trecuse$i inainte pe la el, de, ca intre vecini, gi ffAise de fiecare datd o mare ntultumire. ii tihnea. sufletul i se umplea de bucurie pentrLr fhmilia lui Edilbai. Ast:izi simlea nevoia sd stea aici 5i mai mult, de parci acea casi l-ar li ajurrt sA-siregase:rscd nisrepurer.i pieidute. Dlinnii Edilbai era feroviar ca toti ceilalti. primea leafa pe care o primeautoli ceilalti. locuia,ca toti c;ilalti, inrr-o Jumdtate de cdsuti din prefabricate - doui camere 5i bucitArre. dar o altfel de viatd domnea aici - era curat. pldcut, luminos. Ceaiul, acelagica gi al celorlalli. pdrea, la Etilbar. tag.ure miere. Nevasta- si frumoasa. go.pode 5i dind, pruncii ca pruncii... Or sd trdiascdin stepd cit or sd triiasca.se gindi Edighej.apoi or sa se zburiticerscr prirr locuri mai calde. Rau o \a-i para. tirrc niu. cind or pieca de-aici...
?11

Lepddindu-si cizmele in cerdac, Edigher inn.i in odaie -,. asezindu-se turceste,simti pentru intiia orrrdin ziua aceea .r obosise si era fldmind. lsi pe peretele ^rezemdspinarea :: scinduri si ramasetacul. In jllrul nt:l\ulei rolunde se .-ezard. pe jos, si ceilalti oaspeti.vorbind molcom de una. :3 alta... Adevalrata disculie se legi abia rnai tirziu, o discutie :ranie.Edighei parcd si uirasede nava cosmicii ce-si luase iorul cu o noaptein urrnd. Dar uite cd altii. tnaj cu $tiinti. ::tcuiau lucrurile in fel si chip. gi Edighei cazu si el pe ::rduri. Nu cd ar fl ticut cine stie ce descoperire, pur 5i :lplu spusele lor si nesriinla lui in rreburjle asiea il :mpleau de mirare. Asta nu inseamndcd ar fi simtit vreo :rustrareliuntrici: pentru el, zborurile asteacosmice care-i ::eocupau atit de mult pe toti erau lucruri indepd,rtate, ,:ierne,aproapemagice.Le 9i privea de aceeacu un fel de riudentA respectuoasa, pe manifestareaunei voinle puterca :ce. fdri chip, de care, in cel mai bun caz, nu putea decit .. ia cunostintd.Cu toale astea, imaginea navei luindu-5i Tocmai despre -rorul spre cosmosil zguduise5i-l captivase. .-iit lucru venisevorba in casa lui Dlinnii Edilbai. La inceput, sezurd si bduserd .tubaf - un cumis din rple de cdmilA. Un qubat grozav, rece, spumos, usor .ioolizat. Cei din vagonul special beau adesea zdravAn rbat din dsta, ii ziceau bere de Sari-Ozeki. O datd cu :ustirrle calde, apiru si votca. La ocazii din astea,Edighei :rr facea. indeob:le. nazuri. bea si el pentru comeseni.de .\rd dald insd nu bdu, dindu-le astfel, cel putin asa credea ... >i celorlalti inlelesca nu-i sf,lruia de s-o ia preatare - ii --tepta o zi grea. un drum lung. il nelinisteafaptul ci tiiiele. beau votca -eilalli. mai cu \eamd Sabitlan-sciipilsera rnestecatd cu $ubat. Subatul Si votca fac oereche potriviti .'.t doi cai buni inhitr maliimpreuna - ta invioreazi. te :nveselesc. Numai cd azi nu era momentul. Dar cum sd le loruncesti unor oameni in toati firea si nu bea? Trebuie -i-si stie singuri mdsura.Bine mdcar cd bdrbatulAizadei se -tbtinusepind acum de la votcd, unui alcoolic nu-i trebuie jecit un strop ca s:i se imbete, dar el bea numai $ubat. isi .liiduse, pesemne, gi el seama cd ar fi fbst prea de tot sd

35

zacd beat-critd la inmormintarea lui socru_sdu. Dar cit o putea rabda, numai unul Dumnezeu putea sti.l Si curn slateau asa.vorbjndde una,de ala. Edilbai. ei (are-siospiit:t musalirijcu subat- palmelemiinilor lungi se deschideausi inchideau aidoma cupelor unui excavatlor spusedeodati. inrinzindu-i ceascaiui Edighei,cle cealalra pnrte a rnesei: - Edike, ieri-noapte, cind te-am schimbat. abia nlecasesr.parca ceva lt lisnit in vazduh: m_am cutremuril din adinc. Ma uil o t.acheta pornise de pe cosmodrom sore cerl Uriasal Semina cu o biela. Ai vazui-o? - Ba bine ci nu! Am riintas nduc. Asta zic si eu puterel Un snop de vilviitai. parcii fara capat si marginl. ridicindu-sesus, ror mai sus. Mi se fdcusesi tiica. De;ind triiesc aici, n-am apucatsd vad asa ceva. - $i eu vid pentru prima oard cu ochii mei o rachetd. recunoscuEdilbai. - Hal Daci tu ai vizut-o pentru prima oari, apii noi. istialalti, ce sii mai spunem!se hordfi S;bidan si glurneasci pe socolcal srururiilui Edilbai. Dlinnii Edilbai se rndrgini sd schileze un zirnber. - Halal! spuseapoi, retrdind clipele acelea.M6 uit _ nu-mi credeam ochilor - un stilp de tbc suiml spre tdrji! Ca sd vezi, imi zic alt om in cosmos. Drum bun! .Si dau numaidecit drurnul la tranzistor, ci il por.t totdeauna cu rnine. Credear ca du sa rnunle de indata la ratlio. De obicei, urmeazd imediat o transmisie de la cosmoclrom. $i crainicul are un glas sdrbdtoresc,intocmai ca la mitinguri. Te furnici pe iub piele! Tare-a5 mai fi vrut, Edike. sd"aflu cine era cel pe care-l vuzusem chiar eu inallinclu-se cer. la Dar n-am izbutit. - Cum aqa? se miri Sabitjan inaintea tuturor, ridi_ cind-u-gi sprincenele cu un aer contrariat si plin de impor. tantd. Incepuse sd se chercheleascd. Transpira gi se inrogise la chip. - Uite-aga. Nu s-a anuntat nimic. Am tinut tot timDul tranzistorul pe ,,Maiak": n-au suflat un cuvint... Nl se poate! Ceva nu-i in reguli! se indoi, sfiddtor, ^ ... Sabitjan, dind de dusci inca o in-ehitirurade votcd cu subat. 36

zbor in cosmose un evenimentmondial...Priceni?E j: prestigiul nostruin rtrarene stiintdsi politicil .. de \Ll stiu ce s-a intimplat. Am ascultatspecialqi ulti: : :tiri. si revistaDresei... - Hml isi rdsuci Sabitjancapul cu ifos. Sd fi lbst la ' -, ie slujbd, as fi aflat cu siguranti despre ce-i vorba! ' ie ciudi. fir-ar sa fie! Poate ce. intr-adevir. scirtiie Nu 5tiLr ce scirtiie $i ce nu, dar unul mi-e ^mie :.ir. ziu a$a, mArturisi Dlinnii Edilbai. Intr-un fel, mii - ::f,m legat de cosmonautulacela. Doar i5i luase zborul . :.ub ochii mei. Te pomeneSti, mi-am zis, cd o fi zburat .: r'reunul din fldcdii nostril Ce bucurie pe noi! Poate. .tie. l-rm li si inr ilnit cindva:ar [i [osr grozav... Sabitjanil intrerupsenerdbddtor, incredintat cd dezle-. -: mis terul: - Aha, am priceput! A fost o navi fdrd pilot. Un ex-.::iTlent.

--: '-

- Cum vine aia'l il privi piezi5 Edilbai. - Asa... Varianta experimentald. Un fel de probi. :'-'epi? Lanseazi o navd fdrd pilot pentru cine stie ce -::tnire in spatiu sau, poate, pur 5i simplu ca sii se inscrie rreo orbiti, si nu se stie ce si cum o si iasd. Dacd totul - ::qe bine, dau comunicat5i la radio, $i in zi;Lre. Dacd nu - xt s:i taca milc. Un experiment gtiin{ific oarecare. Eu credeam Si Edilbai isi increti fruntea intristat : am vdzut indltindu-sela cer urnom. Toti tiiculi. dezamdgiti intrucitva de explicalia lui ::bitjan, si poate ci discu{ia s-ar fi incheiar aici, dacii :.lishei n-ar fi impins-o. fdrd voia lui, pe alt teren: - Asadar,djighili, dacd am infeles eu bine, in cosmos .-.r iniiltat o rachetii fird om iniuntru? Atunci cjne o -.rnduce? Cum cine? isi plesni palmele, cu pirelnicd uimire. irbitjan, privindu-l triumfitor pe ne$riurorul Edighei. Torul, :dike, se face prin radio. La comenzile primite de pe ?amint, de la Cenrru. Totul e dirijar prin radio. Pricepi? Jhiar si cind are cosmonaul la bord, racheta e dirijata tot :rin radio. Cosmonautultrebuie sd primeasci dezlegareca .:r intreprindri insuri ceva...A\ta. rieica. (u rotul;jrceva el e

31

decit sAl mii pe Karanar pnn stepi; sint lucrui complicate, nu glumA... - Ca sd vezi, bombini nedeslu5itEdighei. Insu6i principiul dirijirli prin radio era de neinleles pentru Burannii Edighei. In reprezentarealui, radioul insemna cuvinte, sunete rostite prin eter de la mari distante. Dar sa te faci prin asta ascultatdc un obiecr neinsulletit? Dacd inlduntru respiri un om, atunci da, e ahd treabd: omul i1i indeplinegte ponrncile fii asta, fri aia. Edighei ar fi vrut si se dumireasci, si intrebe, dar hotiri cd nu meritA. Sufletul lui se impotrivea, cine gtie de ce. Ticu. Prea era umilitor tonul cu care Sabidan le impirti$ea din $riinta lui. Pasamite, habar n-ave(i pe ce lume trditi, dar pe mine mi socotili un neisprdvit. ba cumnatu-meu,ultimul dintre belivi. se 5i repedela mine sd mA sugrume,cind colo eu $tiu mai multe ca voi toli in chestii de-astea. ,,Ei qi, foarte bine, se gindi Edighei, de-aia te-arn purtat pe Ia scoli o viali-ntleagi. E si cazul sd stii cite ceva peste ce-a fost de nasul nosfru, niiite oameni neinvitati." $i se mai gindi Burannii Edighei: ,,Di-i unuia ca Astaputere qili stricd o lume, ii si leste pe bietii oameni s-o facd pe atot$tiutorii, altfel nu-i cd rabdi. Deocamdati nu-i decit o biatd caracudd, dar qi-aga tare-i mai place sd se uite toti in gura lui, mdcal aici, in Sari-Ozeki"lar Sabitjan chiar c;4isi pusese-ngind si-i uluiascd, sd-i niuceascd, pesemnepentru ca in felul acesta si mai creascd in ochii lor dupd ru5ineace-o pdtise din pricina gilcevii cu sord-saEi cumnatu-sdu. si-i ameteascd cu vorba, s6-i la el desprindi de intimplarea aceea. gi incepu si le povesteascA despre tot felul de minunilii nemaivdzute, despre cuceriri de-ale stiintei, sorbind intre timp zdravdn din votcd o inghiliturd, alta, iai' peste ele $ubat. Din care pricind se infierbintase $i mai abitir 5i incepuse sA le impuie capul cu niste lucruri atit de niiucitoare. incit bietii oameni nu mai $tiau ce sA creadi si ce nu. - Judecati5i voi, spuse- ochelarii-i sclipeau,si el ii imbrAtisi pe toti cu o privire aprinsi, de parcd ar ti vrut sd-i larmece , in fond noi sintem cei rnai fericiti oameni din istorie. Tr:, Edike, e;ti cel mai bitrin dintre noi. Tu stii si cum a fost inainte, sii cum e acum. Ce vreau si zic: inainte 38

cA in vreme oameniicredeau zei. Grecii antici credeau zeii pe muntele Olimp. Dar ce zei erau iia? Niqte ar fi treit netoti. Dact stai si de ginde$ti,n-aveaunici o putere.Nici defel, de fapt, prin astale mersese intre ei nu se inlelegeau $i buhul, iar viata omului n-o puteauschin.rba nici nu se omorau s-o faci. Dar ce mai - zeii iia nici n-au existat! Mituri. Ni$te pove$ti.in vreme ce zeii noqtri traiescalaturi de noi, uite colea, pe cosmodrom,in stepa noastrd,SariOzeki, si prin asta sintem vestiti in lumea toa6: nici unul dintre noi nu-i vede, nu-i cunoa$te, nici nu se cade ca si orice Mirkinbai-$iikimbai sd se inghesuie:dd laba, adicd, noroc, ce mai faci? Dar ei sint adevdraliizei! Tu, Edike, te minunezicd pot sii dirijeze prin radio navelecosmice.Dar asta-izero,o chestiefumatdde mult! Aparatesi ma$inicare lucreazi dupd program.$i o si vind vremeacind $i oamenii Vi dati or sd fie dirijali prin radio, ca ni$te automate. seama,toli oamenii, cu mic cu mare. Existd de pe acum unele dale $tiintifice in sensulista. Pornindde la interese superioare, $tiintaa izbutit pind si asta. - Usurel,ugurel,nu ne lua asarepedecu superioarele tale! il intrerupseDlinnii Edilbai. Ia zi, cd eu nu prea pricep: adicd fiecare din noi o sd trebuiasci sd poarte tot a$a timDulcu el un fel de tranzistor. cum am eu. ca sd Pdi din asteasint de pe acum pe toate ascultecomanda? drumurile! a$a - Fugi de-aici,parcddespre cevae vorba?Aslea-s si fleacuri,jucdrioarepentrutingdrl N-o si trebuiascd porli pieleagoald.Numai nimic la tine. N-ai decit sd umbli 5i-n cd niste unde nevizute - asa-numitiibiocurenti- or sii tale.De-ascon$tiintei ta, asupra asupra actioneze neincetat tea n-ai cum si te-ascunzi. - Chiar asa? - Cred si eu, cum altf'el?Omul o sd faca totul dupd un programstabilitla centru.O sd ise pard cd invirte$te lucruriledupd capul lui, dar, de fapt, o sd urmezeindicaliile de sus. Ordine 5i disciplini. E de trebuinF sd cinti - ti se Semnal va da semnal ai si te pui pe cintat.Si dansezi'l si Te rnuncesti? pui pe treabd! incepisd 1opii.E nevoiesi $i fdrzidelegile sd piard-n or incd cum! Hotia, huliganismul, ele. uitare, numaiprin cirlile vechio sd mai poti citi despre 39

Pentruc{ totul in purtarea omului o sd fie prevdzut dinainte - fapte, ginduri, dorinte. BunioarA,acum in lume e o explozie demograficd, adicd oamenii s-au inmultit peste misuri, n-ai ce le da de mincare.Ce-i de fdcut? Trebuie redusi natalitatea. Asa cii o sd ai de-a face cu nevastd-ta numai cind o sd ti se dea semnal, dacdo ingiduie interesele societdtii. - Interesesuperioare? interesAEdilbai, nu firi o se urmi de zeflemea. - Tocmai! Interesele statuluimai presus orice. de - $i dacdeu uit de interesele asteasi o sd vreausi-mi fac treabacu nevastA-mea, mai gtiu eu, ce-o si se sau intimple? - Nimicuta, Edilbai, drdgulule.Pentu cd asemenea gind nici n-o sd-li treacdprin minte. Sd-ti trinieascd fa{d in pe zina-zinelor,n-o sd-i arunci mdcar o privire. Pentru cd vor intervenibiocurentiinegativi.Asa cd si in chestiileastea o sd se facd ordine deplind.Poli fi sigur. Qau sd ludm, de pildd, militdria. Totul dupd semnal.O sd fie nevoie si sari in foc, in foc o sd sari; sd sari cu para$uta nici n-ai si clipeqti; sii te-aruncicu o mind atomici sub tanc - intr-o clip6. De ce, o sd md intrebali. Pentru ci au si cupleze biocurentiineinfricdrii:gata cu orice fel de spaimi... Aqa o si fie! - Ce pripistii! $i le torni cu nemiluita! Ce te-or fi invAtatdia atit amar de vreme?se miri sincerEdilbai. Cei strin$i in jurul mesei rideau de el firi sd se ascundd, luau in rdspir, cldtinaudin cap - a cam scdpat il caii biiatul -, dar continuausdl asculte,indrugd el bazaconii, dar ni$tebazaconii haz, nemaiauzite, era tuturor cu le limpedeca se cherchelise zdravin tot leorpdinddin vodci 9i $ubat, dar la ce altceva te puteai aftepta, lasA-l sA trincineascd.O fi auzir e.l cite ceva, pe undeva,cit desprece era adevir gi ce minciund in spuselelui nu merita sd-ti spargicapul. Numai cd Edighei se simti deodatdinfrico$at de-a binelea. Limbd-lungdAstan-o fi croncdnindel chiar anapoda, nelini$ti el, o fi citit te miri unde sau o fi tras se cu urechea, el pe toate le afli a$a,in crimpeie,de pe la cd cine se nimereste. Dar dacdor fi existindintr-adevir aseme40

Iar Sabitjan dddeainainte,dacdtot se sirnleaascultat. ii ^ . Slb ochelarii aburiti.pupilelei.e aifatasera ca';;;i;;; cilor in inruneric. Votci _ vorcd. _:;"Ur,. A."ri'll subatul bralele .larg_desficute,tocmai povesteadesprenu Etiu ce tnunghi Bermudelor,un loc'din f*guf 6""onrful'-Jna" navele .al misterios.dupa cum f;ra ;; ;ft;:l -' ,dispar avloanele se incumeta zboare ce sa deasupra acelor ape. se .. Ungl de la noi de la regiune tot dddea de'ceasul m.ortiisd plece in strdindtate. l-o n t.a. Ci _'"uiU" stie. Desrulci 9i-a fdcut_ocu "i"-at" lui. A d;idil .mina pind la lrmd s-a vdzut in avion, "";i;;; ocean, in Uruguay sau paraguay, _ punct. "ilitorin;-;;;;;;r;; Timan si -J" 'a deasupra Bermudelor. avionul aisoaiui _triunghiului parci nici n-ar fi existat vreodata. Uite_l nu_i:'A;; prieteni. ce bun sa re mai zbatiaupaaprobari, la .d_;';;; altii la o parre: mai bine fardrriunghiuri ffi;il il;ri;. neicd.Ia line acasa: sdnarare fie: H;il"]i ;;'#;"il sii sdndtatea noastrd! _ I,S-1pomit, lual-ar naiba, sudui in sinea lui Ediehei. Acuqi ?qi aminteste roasrullui cel de toaie ;il;i;. A";;t pacoste! Cum bea.cum scapd friiele... ns" ," ii iniirnofa.'-' - ln sandtatea noastrd! repetdSabitjan, . invaluindu_i intr-o privire.tulbure5i lunecoasii. stiaduindu_se dar sa_si pdslreze aerul plin de imporranta. Sandrarea ;;;rir;-.';;; mar mare bogAtie ldrii. Chiar asa! Siindratea a noasrae o valoare, nationaldlCdci sintem slujbagiai ;,"rufri,1"-"utl
lteclnel 5l aDor...

vrnd puterea sd ff"Jffi:x'l tl,#n,1T,:l,"ri.l"' $iavind

BuranniiEdigheise ridicd brusc.nemaiasleprind ca ^ .. )aDruan sa-sltermineloastulsi iesi din odaie.in cerdac se rmpteolca era intuneric o gdleatii goalasaucine stie ce 5i anceva se incurcd I printrepicioare i$i incdllA aDucate _. De crzmete care.Idsate atita vremea[ara.eraupatrunie friedL si porni. sprecasaabarut minios...Et. ,*rnun" Xuz._nuii si gemuel neauzir, muscindu-si musrala obidd.Ce n;;;-;; de rnumpta- moartea nu_i moarte. durerea mai e durere! nu Std, se abtiguieintruna ca la ospdt$i _ piei lumel A;;;;i; balivern^ele despresdnarale vatoarepubtica alea ca ii il Iurulecrnd vrer si cind nu vrei. Deie Domnuica miine sd 4l

putem implini cu cinste datina: apoi, dupd inmormintareqi praznic,piari-i urma: cine dintre noi are nevoie de el, de cine dintre noi are el nevoie?" Se vede treabaci ziboviseri totusi destul de mult in casa lui Dlinnii Edilbai. Se apropiamiezul noptii. Edighei respira cu tot pieptul aerul ricoros al noplii de stepe. Vremea figdduia si fie a doua zi ca de obicei, senind, uscat4.$idestul de fierbinte. A$a e in stepddintotdeauna: ziua - cald,'noaptea- dird?i de frig. De aici intinderile sterpe:plantelorle e greu sd se invete cu asemenea climi. Ziua, iri inaltd, invoalte, tulpinile spre soare,jinduie dupd le api, iar noaptea ripune frigul. Raminnumai cele care pot supravietui. Ciulini de tot felul, pelin mai cu seami, iar sub buza ripelor - smocuride iarbi, pe asteaoameniile cosesc pentru animale.Geologul Elizarov, un vechi-prietenal lui Burannii Edighei,povestea frumos,de adesea si povestea parcd ar fi pictat un tablou - cd aceste locuri fuseseri cindva acoperitede ierburi bogate,clima era alta, ploi de trei ori mai dese. $i e limpede ci, nu-i aga, din aceastd pricind 9i viata era alta. Turme,herghelii$i cirezi strdbdteau in lung qi-n lat stepa. Toate asteafuseserd mult, sigur cd de da, poatechiar inainte,de ,ndvalaveneticiloracelorafioroqi, juanjuanii,cdrorali se pierduse urma in veacuri,rdmlsese qi numai pomina. Cum altfel s-ar fi putut statorniciin stepi atita popor?Nu degeaba spunea Elizarov cd Sari-Ozekisint Dupi el, nici istoriacimio paginauitati din istoriastepei... tirului Ana-Beiit nu era lipsitd de tilc. Cirturarii sint 9i ei de tot felul, unii recunosc drept istorie numai ce e scris pe hirtie. Dar ce te faci cu vremurilecind nu se scriauclrti?... Zgomotul trenurilor trecind prin haltd ii amintea lui Edighei, printr-o curioasi analogie,furtunile de pe Marea gi Aral, pe malul cdreiase ndscuse, crescuse trdise pini la rizboi. $i Kazangap cazahde la Aral. Asta ii apropiase era cind se intilniseri la caleaferata,$i deseoriin stepi tinjeau in dupdmarealor, iar cu putin inainteamorlii lui Kazangap, primdvari, se cdldtoriserd amindoi la MareaAral; bdtrinulacum era limoede - se dusesesd-si ia rimas bun de la mare. Mai bin-ear fi stat amindoi acasd,cici drumul acela Seacd fusesedoar un prilej'de mihnire. Marea scdzuse. Aralul, sdracul,e pe duci. Ficuserd cu Fenul vreo zece
4')

n rir .a-i ,n lt1Ti"1 etelant. Edighei sepuru nu abtine'si_l ,;.i";';^l;; ;; lo"i
Mdi. cd grozav mai esti!

ili#l"i!}':'liflh,t"?J*1"*f id;d";it-;"-;ffi calm.purernic., il' ljiil, piirea urias.

zdboviipa ri"s"' 5: i'Jfi:'""'ij,Ji:*''^-1dl9L"iocr Jiilli I

kilometripe fostul lund de mare_ imprejur,numai arsila nisipoasd uscard pind sd dea de apa. f"rr"nu"*ri* si $i sese: ..Aralul cil pamin(ul mare.$i uite cA se" de d'uce .era si .J-^o3T,lr"-v,l.alu omului...gi addugase: ma ingropi ta ..Sd Ana-be t. bdlgiei. Stiu cd vdd marea pentruultima-oara!.. cu . burann Edlghel isi Sterse minecao lacrimii ce prlnsese luneca obraz.tusi ca sA_Si a-r pe alungedin sitlei raguseara aceeascincitd.si intra in coliba luI Kaza;saounoe.. veg-heau pn Aizada. Ukubalasi alre femei. T6aie remelte Boranlitreceau aici.cind una,cind dln pe alta.duDa cum le rngadutau treburile. mai steala cripdtiiul sd raDosatu_ rul ofl sa^dea minade ajulor la nevoie. o

cosmodrom, roc, nava *"r"i,,3?:'i#,,3?['fT;"lir.i" de
fi
La ona. acena, iN oceaxul pACTFIC, LATITUDINILE pE lui era ora opt dirnineata. *;;-;;ir".;; U" ,nordice,

li.flili.

aminti nou' ernu din nici 0"..;9"1.'"..:'X1,fi:fTl.i:' aceeacarea ,' de rerara Ji'^:1;1,.1',"?lJ'ffi',"'""',fjl ",, sicum t"XTl.J"" *li,o','"'; apoi''il; ;';";;l;;

Jff

gi ci-r. toiusi,

peste "u jmensa linist"'"ripiioL" lilil'.l,ilTXt,":J1"fi:: -;";;i

9v9nim9nt fiird precedentin istoria cuceririi ---" perecut pe statiaorbitaldamericano-sovietica"Jr."r"f"i, ,.paritei;.

ne$tiuti din,i-""i #"ff #"i";ffi 't#T:"il incd aL

,,Konven[ia", derula o dra se

;";.'if ffil#,"HX,fifff,ji

43

Portavionul,,Konventia" cartierulgeneral$tiintificostrategic al Centrului de dirijare a Programului planetologic comun ,,Demiurg" - care, din aceastd cauzi, intrerupsese imediat orice contactcu lumea exterioara. nu-si schimbase zona de patrularedin sudul insulelorAleutine, dimpotrivi, isi stabiliseqi mai rigurospozilia, la echidistantd aeriand de Vladivostoksi San Francisco. se anumiteschim$i pe nava de cercetare produseseri biri. Din ordinul coordonalorilor generali - american gi sovietic- ai programului, ambii operatoride serviciu- atit * cel sovietic,cit qi cel american ai statiei de comunicatii cosmice, carereceptionaserd informatiilplivind incidentulde pe,,Paritet",fuseseri- iemporar,dar strict - izolali, pentru a se evitascurgerea informatii... de Personalul pe ,,Konventia"fusesepus in stare de de pregitire avansati de luptd, cu toate cd vasul nu avea destinatie militara qi cu atit mai putrin arme la bord si beneficia de inviolabilitateinternationald virtuteaunei hotiriri in speciale ONU. Era unicul portavioncivil din lume. a In jurul orei unsprezece, intervalde cinci minute una la de cealald, era a$tephta sosireape ,,Konven1ia"a celor doui comisii imputernicite de pirti sd adopte hotf,riri de urgenli $i si intreprinda toate mf,surile practice pe care le vor considera necesare interesulsecurititii tdrilor lor si a in lumii intregi. Agadar, portavionul ,,Konven1ia"se afla la acea ord in largul oceanului, sud de insuleleAleutine, la echidistantd la de Vladivostok gi San Francisco.Alegereaacestuiloc nu fuseseintimplitoare. Se invederaserd, acest prilej, mai cu convingAtor niciodatd,clarviziunea9i spiritul de preveca dereale autorilorprogramului,,Demiurg":pini qi coordonatele zonei unde evoluanava, la bcrdul cireia devenea realitate planul de investigalii planetologiceelaborat, erau o expresiea principiilor deplinei egalititi, a parititii absolute ce guvema aceastd actiune de cooperare tehnico-$tiintificd intemationalf, unici in istorie. Portavionul,,Konvenfia", intreagasa zestretehnici cu energedcA, apartineain mod egal celor doud pdrti, era $i coproprietateaa doud state aclionare. Avea leglturi directd $i simultan{,prin radio, telefon $i TV, cu baza spaliali din
a4

iHn*eu-*r'#
*;i':"';1,,,;':dH:lX"

fi"'1t,fftlalt[***,T

i;;.;ii * #"|:i:ij lTilfi: 1;n in'i ji$il;'Jm::J;rt"': "li';rr:

l,'I#rf #"Hi{'L*;"ir#i,ffi

Egsp*+;+ ,''*iiii,r"*#*[{:$:;;
r^",fi*i'#.#if$ ff1H
45

luti".."-,*-;rlitji*i pg;,;-ffi[1il;,if,,.f

r,""m":.,iffi*iqt*ir

*'31i;5;fgtr'31a

precedent vreo alta planetacercetaEde qtiinli, inclusiv pe Luna qi Venus.Existenlaincontestabilia apei pe X fusese confirmatdde probelede foraj. Potrivit calculelorefectuate de c6tre oamenii de $tiinp, in subsolul lui X ar fi outut exista un strat de apii in grosimede citiva kilometri, mentinut in stare stabiid de straturile granitice reci de dedesubt. Tocmaiexistenta acestei uriasecantitalti ap,t pe X de conferea viabilirate programului ..Demiurg".in cizui dat, apa era nu numai sursdde umiditate, si materialulprirnar ci pentrusinteza altor elemente necesare vietii, iunctionarii normalea organismului uman in condilii extraterestre, mai ales pentru sintezaaerului necesar respiratiei.in plus, apa juca rolul principal in tehnologia flotatiei initriale cdreia urmau sd-i fie supuse rocile de pe X, inainte de a fi incdrcatein containerele transgalactice. Era in disculiechestiunea locului unde urma si fie extrasd energia rocile X - la sta{iileorbitaledin cosmos, din pentru ca ulterior sa fie transmisdpe Pdmint prin intermediul unor orbitegeosincrone. ihiar pe pamint.Mai tau era timp destul pentruluarea uneidecizii. Se pregdtea mare expediliecare urrna sA uansporte o pe X, intr-o misiunede lungdduratd,grupul de specialiqti in foraj 5i hidrologie, seama in cdroracddei punere;la puncta instalalieiautomate absorblie apei din adincurileplanede a tei intr-un sistemspecial.de conducte.,,Paritet"era, ca sd folosim limbajul alpinigtilor,bazaprincipaldin drumul spre X. La bordul statiei fuseseri deja montateinstalaliilenecesare pentru descircarea incdrcarea navetelorcare urnau 5i sd facd drumuri intre X qi ,,Pariter".Cu timpul, o datd cu terminareaconstruclieituturor compartimentelor,,,paritet., urma sA ofere unui efectiv de peste o suti de oameni condiliide viatdcontortabile, inclulindreceptionarea permanentaa emisiunilorTV de pe Piminr. In cadrul acesteimari expedilii cosmice,extragerea $i analizaapei de pe { ar fi urmat si constituieprimul act de activitateproductivi realizatd vreodatd om in afaraplanede tei sale... Ziua aceea apropia.Totul mergeastrund... se 46

Pe cosmodromurile din Nevada si Sari-Ozekr sc incheiau_ ultimele pregatiri in vedereaoperaliuniihidrotehnicede pe X. Pe orbita ,,Tramplin,,, sti6a ,,pariteJ,. era gatasd primeasca.si reexpedieze X primul grup de sd spre oestelenlton spatrah. In concluzie,umanitatea afla in pragul civiliza{iei se saleextraterestre... Si. chiar in acesrmoment, aiunul lansdriispreX a in primuluigrupde hidrologi. doi cosmonauti, cei aflatiintr-un lndelungat cart cosmic pe nava ,.Paritet'., dispafusera fArii uDd"' Incetaserd brusc sd mai reaclioneze orice fel de la semnale nu rdspundeau la orele stabilite,nici in restul nici timpului. Senzalia era terifianti - in afard de senzoriicare semnalizau permanentd in pozitia statiei$i de canalulpentru corectarea traiectoriei acesleia, loate celelaltesistemede comunicare radio-TV erau paralizate. _ lmpul trecea.,,Paritei"nu rispundeala nici un apel. Pe ,,Konven1ia" tensiunea accentua se clipri de ctipd.'Se avansau- felul de ipotezegi presupuneri. se intimplase tot Ce cu cei doi cosmonauti? ce tdceau? De S-or fi imbolndvit-s-or fi intoxicat cine stie ce aliment? cu Dar oaremai trdiesc? In sfirsit.apelarir un mijloc extrem declansara, la prin semnalde la sol. alarmdgenerald incendiula boidul de statiei.Un vacarmla auzul ciruia cosmonautilor fi trebuit ar si li se face pirul mdciuc6. Nici o reactie. Prog_ramul era in mare primejdie. Centrul . -Demiurg" atunci la de pe ..Konventla" recurse o ultimd posibilitate pentrua clarilicasitualia. Spre.,paritef. fusesera lansate de urgentd,de la bazeledin Nevadagi Sari-Ozeki,doud nave cosmice pilotate. Prima informatie furnizatd de cosmonaulii venili in misiune de control, dupd cuplareasimultandcu statia _ o aclrune de extrema complexitateprin ea insdgi _, fu ulultoare:parcurgind toate comparlimentele, toate labora_ toarele,toate etajele,controlind pind qi ultimul ungher,ei comunicard cei doi cosmonaufi cd rezidentinu erauIa bord. Nu-i gasisera. Nici vii. nici mo4i... A$a ceva nu-i trecusenimdnui prin minte. Nici o ima_ ginalie, oricit de bogati, n-ar fi fost in staresi exoliceunde 47

putuserddispdreasubit doi oameni aflati pe statia orbitald de peste luni si carepinaatunciisi indeplinisera nei riguros toate indatoririle.Doar nu se evaporasera! Nici nu ieSiseri la plimbarein cosmos! Inspec{ia la bordul lui ,,paritet,era urmiriti in de direct de pe,,Konven1ia", inclusiv de citre cei doi directori generali.Pe nenumd.ratele ecraneale Centrului ei putuserd. vedeaclar cum cei doi cosmonauli-controlori, ."ilirnbind intr.e. scurteobservalii,strdbdtuserd, ei plutind in imponde_ rabilitate,roatesectiunile9i compartimentele statiei oibitale. Cercetaserd totul pe indelete, iaportind pas cu pas cele constatate. o partedin dialogul ,,paritei,._ ,,Konven{ia.. Iatd imprimatpe banddde magnetofo-n: . ,,Paritet": Ne urmiriti? Nu e nimeni. Nu vedem pe nimeni. Existi urme de obiectespa e, stricdciuni, ,,Konventia": distrugeri? . -,,Paritet":Nu. Totul pare a fi in reguli. Toate sint la locul lor. Se ,,KonvenSia": disting cumva urme de singe? ,,Paritet":Deloc. Unde se aflii $i in ce stare sint obiectele ,,Konvengia": personale cosmonautilor? ale .,Paritet": in.aceastd privintA Si totul parea fi in reguld. .J{onvengia": totusi? Si ,,Paritef': este cii cei doi au fost aici pind -Impresia foarte de curind. Cdrtile, ceasurile, picupul qi celeialte obiectesint toate la locul lor. ,,KonvenSia": Nimic scris _ pe perete sau pe vreo hirtie? ,,Paritet":PinA acum nu ne-a cdzut sub ochi agaceva. Dar ia stali! Jumalul de bord e deschis,paginile la care e deschis sint_scrise sus pind jos. Ca si nu plureascd de in imponderabilitate. caietulestefixat in cleme5i indreptat cu filele deschise spreintrare... : ,,Konventia" Ciriti-ne textul. Numaidecit. ,,Paritet": Sint doui texte aliturate,unul in rusi, celdlaltin englezd... Dati-i drumul, ce mai asteptati? ,,Konvengia": 48

,,Parite(': Titlul este ,,Mesajcitre piminteni". Urmeazd, intre paranteze,o note explicativi. Stop. Nu cititi mai departe.Legitura se ,,KonvenSia": intrerupe. AEteptati. sd vd rechemdm O curind. Rdmineli pe receptle. ,Paritef': O.K.l Aici tnregistrarea fuseseopritd. Dupi ce se consultari, directorii generali ai programului ,,Demiurg" le cerurd tuturor, afari de cei doi operatori,sA parAseasci incdperea. Abia apoi legitura dubld cu statia orbitali fu reluat'i. Iati textul lAsatde cosmonaulii pe ,,Paritet": de colegi,intrucit pdrasimstatiaorbitali <Paritet> ,,Stima1i in condilii cu totul neobignuite pentruun timp nedetermi9i nat, poate pentru o perioadd nesfir$it de lungd - totul depinde de o serie intreagi de factori legali de actiunea noasta fdrd precedent ne socotimdatori sA vi explicim -, ratiunile hothririi pe care am luat-o. Ne dim foarte bine seamacd fapta noastrd va apdrea, cu siguranp, nu numai nea$teptata, qi, in chip firesc, ci inadmisibilain lumina celei mai elementare discipline.Dar o circumstantd absolutexceplionald care ne-am confruncu tat aici, in cosmos,la bordui staliei orbitale, circumstanta cdreiacu greu i se poategiisi asem,rirure inlreagaistoriea in civilizaliei umane, ne permite si contim mAcar pe intelegere... De la o vreme am inceput si distingem- intre nenumtuatele impulsuri radio proveninddin spaliul cosmic qi, in numArmare,din insdsiionosfera Terrei, saturatd zgomote de si parazitri- un semnaldirijat in bandade joasi frecvenli 5i de aceeau$or de reperat,care reveneacu regularitate,la lntervaleegale,mereu la aceea$i ori. Initial, nu i-am dat o importan@ deosebiti.Dar semnalulpersista, emis sistematic dintr-un punct strict determinatal Universului qi, judecind dupi toate indiciile, orientat cu precizie spre statia noastri orbitald.Acum $tim sigur cA aceste unde radio, dirijate artificial, strdb4tuserd eterul si inainte - cu mult inainteacartului nostru, al treilea pe aceastA statie aflata in cosmosul indepdrtatde peste un an $i jumitate. E greu de spus pentru ce, pesemne purd intimplare,sintemprimii pe carc ne-a din interesat acestsemnaldin Univers.Fapt esrccA am inceput

sd supraveghemfenomenul, sil localizim, sd_i studiem na_ tura $r, _treptat,am aluns la convingerea cd este de sorginte artificiali. N-am acceptat cu uqurinfd aceasti idee. Am stat mulH vreme la indoiali. .Cum puteam sustine cA am descoperit exrstenta unei civilizalii extraterestre,bazindu_ne oe o smgurAdovadd - semnalul acela radio, pe careJ bdnuiam de provenientii arrificiala. emis din misteiioasele adincuri ale Universului? Ne mai relinea qi faptul cd toate ?ncercArile intreprinse anlerior de sliinta cu lelul cum nu se ooale mai modest de a descoperipe planeteleinvecinatemdcar unele semne de viatd, fie qi in forme dintre cele mai simole- au fos t dezolantde infrucluoase. Invesrigatiile pentru idenrifi_ carea unor lumi ralionale exfiaterestre erau socotite hazar_ date-. mai tirziu de-a dreptul nerealiste. iar utopice.deoarece cu lrecarepas inainte in cercetarea spalialaaiesre 5ansese impulinau. chirr si in plan leorctic. asiaca sa nu spunem ca. praclic. se reduceau zero. N-am avul curaiul s:i va facem la cunoscute presupunerile noastre. Nu intenlionam punem 5a in discufie ideea unanim acceptatda unicitiitii vieiii, ca fenomen biologic, atit in trecut, cit si in prezent, pe planeta Pimint. Nu ne-am considerat obligali sa va impirtaqim indoielile noastre in aceastdprivinli, deoarece iarcinile noastre de serviciu pe statia orbitald nu implicau observalii oe acestgen. _ Iar cind am avul dovada, de asta data zdrobitoar.e,cd undeva in lume existd intr-adevdr o viatd rationali asemindtoarecelei terestre, era prea tirziu. in con$tiinta noasfi se produsese un salt, o cotiturd, conceDtia noastrd despre alcaluiree lumii se rasturnasesi ant desconerit deodata ineepusem gindi in cu lotul alle categorii ca a decit pinii atunci. Viziunea calitaliv noua asupra structurii Universului.revelaliaaltui spatiu locuit de fiinle aidoma nouA, exlstenta unui al doilea fbcar puternic de energie ralonald ne-au condus la concluzia cd, deocamdatd, bine e sd nu inlbrmdm pdmintenii despre descoperireanoastr6, aceastapornind de la o noud perspectivAasupra preocupiirii falii de soarra Pimintului. Am luaiaceastd hoiariri in inieresul societitii contemporane. $i acunr,esen[ialul. Iatd cum s-au petrecutlucrurile. 50

sii l'iTri,liil':il':: amhotarit transmitem 'J'o#i*oJ'l glh"d.,_l^,p,"u"ir-iu"n"i,';,Xl,lffi

3l:lllo:J..,l...Tn:

11:"'"TJ.,'i,'i'Th,i *:x#i{{t**;il"fr

lli*"'r*",J"rJft trffifl *:#:',,,1 $ft

$,*llli#"t: ;if-ilq,.{l,iriifT;;,ff flfl Ci,': lt j:,, :ffi1:1",j;w: tr i*' 1 :';t;, ffTil f ullttimrf i,'ifs#'i"'': t#::Ji:,*fr .,*ffii;i','l!:;i fi-*;-l*.i1+F5fuTff r

,ffi'"ffit{*E#iii; *frnl*ffi+i-Hhr ilil;fo

tri'#lm,jt[,it",;fr,1ii* trI.*Hl: i'ff"'J?l': ffin"'ll'i'? l,tru#,ff rt$ti* ffit:rfl i,*lnH+:il".l,il*$
5l

studiazi limbile terestre ajutorulunei putemiceaparaturi, cu capabile si receptioneze semnalesonoredin profunzimile sistematic legitura radio CosmosGalaxiei. Urmdrind qi prin compara{ie analizi, sd descifreze Pdmint,izbutiserd, Ne-amconvinsde acest sensul cuvintelor$i frazelornoastre. lucru cind au incercat,pentruintiia oari, sd se inteleagi cu noi in englezd$i rusi. A fost pentru noi o nouArevelatie neverosimild, uluitoare... Ne-amincumetatsA vizitdm aceasSi acum,esentialul. a td planeg, apartinindunei civilizatii extraterestre, cdrei inseamnd, in interpretarea noastra - Liman lenumire Impadurit.Chiar locuitorii ei ne-au invitat, a fost initiativa lor. Iar noi, dupAo maturi chibzuintd,ne-amhotdrit.Ne-au cornunicatci un aparat de zbor trimis de ei, stribdtind orbitald spatiulcu viteza luminii, va ajungela staiianoastrd in 26-27 de ore. Se obligau ca, in acelaEirAstimp,sa ne aducdinapoi de indatd ce ne vom fi exprimat dorinla in acest sens. La intrebdrile noastre privind modalitdtile de cuplare,ne-aurdspunscd nu e cazul si ne facem griji, lor aparatele de zbor se pot cupla ermeticcu orice deoarece lui. Este, obiect, indiferentde configuratria constructia si electromagneticd. probabil,vorba de un sistemde aderentd lor Am convenitci cel mai bun lucru ar fi ca aparatul si se la trapadc ie5irein cosmosa statiei,urmind ca cupleze pe fel tansferulsii se efectueze aici. In acelasi intenlionim fireqte,daci excursianoastrl pe la sd proceddm intoarcere, Liman se va incheiacu bine... Ldsim la bord acestrnesaj,saucum vre(i sdJ numiti deschisi,apel...Nu astae impornoti explicativd,scrisoare uriasane tant. Stim foarte bine ce facem 5i ce rdspundere asum6m. Dar nu putem proceda altfel, atita vreme cit destinulne-a oferit tocmai noua sansade a face umanitdtii acestserviciumai presusde care nu vedemaltul... , Trebuie sa $titi cd cel mai greu a fost si ne biruim cd sentimentuldatoriei, con$tiintra eram legati de anumite obligalii, de o anumitddisciplini, in sfir$it...A trebuit sa ne a ridicim deasupra tot ce e sadit in fiecaredintre noi prin putereatraddiei, prin legi, prin normelesocialede morald. firi sd vi prevenimpe voi, conducitorii Pirisim ,,Paritet> fdra sd prevenim nici un pdmintean,fdri si Centrului, cuiva pentru telurile si misiuneanoastri, oblinem aprobarea 52

dar nu pentru cI am nesocotinormelevietii socialede pe Pamint.Aceasti chestiune conslituit pentru noi subiectul a astfel unor dureroase reflectii. Am fost nevoiti sd proceddm pentruci ne-a fost u$or si ne imagindmce starede spirit, de ce contradictii, pasiunis-ar dezldntui indatdce ar intra ce in scendni$teforte carepind qi intr-un gol in plus la hochei vdd o victorie politici, o dovadi a superiorititii sistemului vai, prea,bine realitatea noastra. lor de stat. Cunoa$tem, paminteandl ca de Cine poategaranta p'osibilitatea a intrain n-ar constitui mobilul contact cu o civilizatie extraterestra inre paminteni? unui nou conflictde anvergura Pe Pdmint e greu sau aproapeimposibil sd te sustragi Iuptei politice. Stind insd vreme indelungata zile $i saptimini nenumirate- in cosmosul indepirtat,de unde globul pamintesc pare nu mai mare decit o roatd de automobil,te gindegticu durere si neputincios regret ci actualacrizi ducind-ola energetici,aceastd crizi ce isterizeazisocietatea disperare, careimpinge uneletari spregindul de a aruncain joc bomba atomicA,ar fi doar o mare problemi tehnicd, a dacdaceste ar fi in staresd caddde acordasupra ceea ldri ce estemai important... De teamesd nu riscolim lucrurile,sd nu complicdm5i mai mult situaliaoricum atit de primejdioasia pdmintenilor, rdspunderea precedent a fdrf, de am indrdznitsi ne asumdm in actionain fata exponentilorunei civilizatii extraterestre numele intregului neam omenesc,potrivit convingerilor noastre,a$a cum ne dicteazdcon$tiinla.Sperdm,avem misicredintaintimi ci vom implini in chip demn aceasta de une Decare ne-amasumat-o bunivoie. Gindurile, indoielile, sovaielile O ultimi chestiune. noastreau stat necontenitsub semnulgrijii de a nu aduce prejudicii programului <Demiurg>, acest urias inceput in istoria geocosmici a umanititii, la care ldrile noastre au ajuns dupa amteastrAdanii,dupA atitia ani de neincredere reciprocd,de fluxuri qi refluxuri in relaliile de colaborare. Totu$i, ratiuneaa triumfat si noi am slujit conEtiincios noastre. dupd puterilegi posibilitf,trile aceastd cauz[ comunA, Dar, cintirind lucrurile, nedorind si expunem programul <Demiurg>vreunuiadin pericoleleenumerate mai sus, am ales:pirisim vremelnicstatia<Pariteb pentruca, la intoarcere, sa raportam umanitdtii despre rezultatelevizitei pe 53

Liman impddurit.in caz ci vom dispdrea pentru totdeauna, sau conducerea va socoti nedemnide a continuacartul ne pe ,,Paritet", va fi greu sii fim inlocuiti. Se vor.edsi nu oricind biieli capabilisd lucrezela fel de bine ca noi. Pomim in necunoscut. cheamdseteade cunoa$tere Ne 9i visul de veacuri al omului de a descoperi fiinp aidoma lui in alte lumi, pentru ca ra{iuneasd se insoteascd cu raliunea. Nimeni nu $tieinsi ce ascunde sine,pentruom, in expedentaunei civilizatii extraterestre. vom- strddui si Ne fim obiectivi in aprecierilenoastre.gi dacd vom simti cd aceastd. descoperire implica o primejdie pentru pimintul nostru,Jurd.m actionim in a5af'el, incit sd nu abatemnici sd un dezastru asupra Planetei. $i incd ceva. E clipa de bun-rimas.Zirim prin hu_ .. blouri de deparre Pi4minrul,strdlucind ca un briliant in mareaintunecatd spaliului.PAmintulnostru, suDerb a in pdmintul nostru,fraAil albastrullui neverosimil, nemaivdzut, ca un cdp5orde copil... De aici, ni se pare ci toti oameiii din lume sint fralii qi surorilenoastre, fdri ei nu indriznim nici mdcar sd ne imagindmcd am puteaexista,cu toate cd stim: pe Pzimint lucrurile srauniii pe depane nu astfel... peste Ne ludm rdmas bun de la globul pdmintesc. citeva.orevom piri4si orbita <Tramplin>,gi atunci pd,rnintul va ieqi din cimpul nostru vizual. Extraterestrii sint in drum spre noi. Vor sosi curind. Pesteciteva ore. A mai rdmas foartepulin timp. A$teptim. la . $i incd ceva. Lisdm, de asemenea, bord, niqte scrisoripentru familiile noastre. rugim pe toti cei ce vor Ii avea legdturd cu acest caz sd transmiti scrisorile la destinatie... P.S.Pentrucei ce vor veni pe <Paritet>> locul nostru: in in jurnalulde bord am indicatcanalulde emisie-receptie si frecvenh radio pe care am intrat in contactcu extrateiestrii. La nevoievd vom chema$i vd vom transmite informatii pe acelasi canal.D.incite am purutdeduce urma discutiilbr in puna(epnn radlo cu extratere$trii, mai comod si. de cel fapt. unicul mijloc de comunicare ramin sistemele la de bordul statiei orbitale, deoarece semnalele radio transmise din UniverssprePrimintnu pot atingesuprafata acestuia din cauzaunui obstacol netrecut ionosfera. de Asta e tot. Cu bine. E timDul. 54

e Textul identical mesajului alcituit in doud llmbi rngleza rusd $i r-2 cosmonaut
2-l Cosmonaul La bordulstatiei"Parilet". Cartultrei. Ziua a 94-a." dupd ora Orientului Exact la ora stabilitd, unsprezece . Indepirtat, pe puntea portavionului,,Konventia" aterizara' unul dupi altul. doud avioane cu reaclie, avindu-i la bord pe de membrii comisiilor specialedesemnate cele doui par(i, pentru elucidarea cazului ,,Paritef'. rmericand 5i sovieticd, Membrii celor doud comisii turd primili conform unui protocol strict. Li se comunicd numaidecit cd pentru dejun ru la dispozitie exact o jumitate de ori. Imediat dupi dejun urmau si se intruneasci in salonul ofiterilor, in cadrul unei sedintecu u$ile inchise, pentru a discuta situatia exceptlonalzicreatApe statia orbitala ,,Paritet". Dar sedinta, abia inceputi. fu intreruptd brusc. Cosmonautii trimi$i in misiune de control pe ,,Paritet"chemaserd Centrul de pe ,,Konven1ia" pentru a retransnite primul romunicat piimit de la cosmonautii l-2 si 2-1 allali in Galaxia vecind,pe planetaLiman Impddurit.

Iv
Pe acestemeleaguri, trenurile goneau dinspre Est spre Vest $i dinspre Vest spre Est... Iar de o parte si de alta a cdii ferate se intindeau marile spatii desertice Sari-Ozeki linutul stepelor galbene. Pe aceste neleaguri, toate distantele se mAsuriru pornind de la calea tbratii, ca de la un meridian Greenwich.. Iar trenurile goneau dinspre Est sprc Vesr 5i dinspre Vesr .spreEsr... ORIcE s-a.n spuNE, ctMITIRUL NAIMANILoR. ANA-BEIIT, nu e la o zvirliturd de bit - sint pind acolo treizccide verste. si asta dacii o iei pe scufliturd. tiiind dmmul prin step.l. 5-5

'BuranniiEdigheise sculdfoartedevreme in ziua aceea. De fapt, nici prea dormise.Abia daci atipisenitel spre dimineata. -nu atunci fuseseocupat_ il Dresiitise Pina De rAposatul Kazangap ingropdciune. de Toateacesiea'se de lac obiceichiar in ziua inmormintarii, putin inaintede a fi cu scos mortul din casd.inaintede djazana- rugdciunea obsteascd din casa rdposatului. De astd dati in-sdtotul trebuiseficul in noaptea dinainteainmormintdrii.Dentruca in zori sa se poata pomi fitra zabavd drum.Facuse ce la tot se cuvenea unul singur.daca nu puneaila socoteald de laptulca Dlinnii Edilbaiii-adusese caldapentrugrijirea apa mortului.Edilbai se cam codise,se fereade m6rt. Ce mii. ii era fricd.Simtindu-|. Edighei zisese. ii parcdin reacdr: . - Cascdochii, Edilbai, cd prinde bine in via1d.N_ai ce-i face: citi oamenivin pe lume, atitia hebuieingropali. incuviinlase glal qovditor cu _....1 Da, de bund seamd, Edilbai. - Pai! Sa zicem cA mor miine: chiar n-o sA se sdseascd nimenisa ma pregateasca pentrusomnulde veci?-O sa-mida(i brinci in vreogroapd gala? si toi indrugi" acolo! se posomorise _....1 9e- prapasrii Edilbai, facind lampa mai mare si striduindu-sesd se dea mal aproape mori. Ffui dumneata, de viata n-ar aveanici un haz pe-aici.A$a cd mai bine sd ne trdiesti.pimintul Doate sd mai astepte. Pregitirea mortului ii lud vreun ceas 9i jumitate, dar Edighei rimase mullumit. il spdlase cum se cuvin", ii indreptase miinile gi picioarele$i i le asezase cum se cu_ vine, croisegiulgiul alb, fird sd se zgirceascd pinzi,5i_l la infdgurase Kazangap pe cum se cuvine. Ba cu'o caie il invitase.$i pe Edilbai cum trebuia croit giulgiul. Apoi se ogupd$i de sine. Se bdrbieri cu griji, isi potrivl muitatrile. Avea.mustiti dese, bogate,cum ii erau gi sprincenele. Numai ci prinseserd albi. Da, incArunlea. a Edighei nu-gi uitd nici.medaliileostd$e$ti, ordinele$i insignelede fruntas, le lustrui.pe toate, agitindu-$i-lepe manta, sd fie pregdtii pentrua doua zi. Asa trecunoaptea. Edigheise minunade sine _ cit de simplusi de linisrirfacearoateastea. Sd-i fi spusdinainte cineva,n-ar fi crezut sd aibi indeminaresi peniru o treabd 56

atit de trist4. Pesemne a$a-ifusesescris,sd-l ingroapeel pe Kazangap. Voia Celui-de-sus. Ca sd vezi. Cine s-ar fi putut gindi la agacevacind se intilniserdpentruintiia oard,in gariKumbel? Era la sffrsitul lui patruzeci9i patru, Edighei fusesedemobilizatin urma unei contuzii. Te uitai la el - totul pdrea in reguli: picioareleqi miinile la locul lor, capul pe umeri, numal ci, vezi dumneata, tocmaicapul dstaparcdn-ar fi fost al lui. in urechiii stdruiaun vuiet ca un fel de vint necurmat. Fdcea citiva pa$i si se impleticea,ametea, parcdse-nvirtea lumea cu el. j se laceagrealii.Si il scaldau sudorile cind reci, cind fierbinli. Nici limba nu-l mai asculta, uneoriii era sreu sii articuleze si citeva cuvinte.Zdravdn il mai pilise fie unda de soc de la obuzul acelanemtesc. omorii nu-l De omorise,dar nici si trdiasci nul ldsase. Edigheise pierduse de-a binelea. Era tindr, parea sdnitos, dir, odati intors acasd, Aral, ce aveael sd faca,la ce mai era bun? Ce nola roc, diduse pesteun medic bun. Nici mdcarnu-i prescrisese leacuri, consultase il numai,il ascullase, pipdise Edighei it $i-l aminteade parc-arfi fosr ieri, un zdrahonroscol,an. cu halat alb $i bonet4albi, cu ochi limpezi si nasul mare. care-lbaleaveselpe umiir.rizind: - Vezi tu, frafoare, zicea, rdzboiul o sd se termine curind,_ altfel, dupi o vreme,te-a$retrimite pe front; ai mai putealupra incii. Dar ajunge.Ii batemnoi cumva 5i fd.rd tine.Numaisd nu re lasi ros de indoieli- colo. Deste vreun an. poalechiarmai devreme. sa te simti iardsizdravdn o ca un taur. Asta ti-o spuneu, qi cindva o si-ti aduci amintede vorbeleastea.Find una-alta, intoarce-te meleagurile pe tale. Nu-1ifa griji: de-aldetine trdiesco suti de ani...Drept vorbise doctorul cel ro$covan. Asa se si intimplase. Numai cii. usorde zis un an. colo. si gata.insa el. de cum iegisedin spital, cu mantauabotiti, cu ranita-n spinare9i cu o cirjl sub bral - pentruorice eventualitate * ora$, Sro p^ormse-.prrn parcApatrunsese inr-o pddureinnop_ tati. Capul ii vuia, picioarele-irremurau, ochii-i se impdien_ jeniserd. prin griri 5i trenuricui,ii pdsa,era lume cita lar iarbii. cine avea putere r:izbatea, cine nu - la o parte. Totusi.rdzbise. tirisesi el cumva.Sii vezi si sii nu crezi: se dupavreo lunrl de pribegie,intr-o noapte,trenul se oprisein
JI

gara Aralsk. ,,Veselulcinci sute $apte",asa era poreclit trenul acela,deie Domnul ca nimeni sd nu mai cilitoreasci vreoda$ cu asemenea trenuri... Dar pe-atunciera bucuros$i de-atit. Lunecase din vagonbijbiind, ca de pe-unmunte,5i se oprisebuimac,era un intunericsi-ti bagi degetele-n ochi, numaiici-colo licirul felinarelordin gard.Bdteavintul. Vintul acelal intimpinase. Era vintul lui, un vinl drag, vintul Aralului. Mireasmamirii il lovise drept in fa1d.Pe vremuri, mareaera la doi pagi, clipoceachiar lingri calea feratd.Acum n-o mai zdre5tinici cu binoclul... I se tiiase risuflarea- dinsprestepiiadia abia simtit a pelin incins, mireasmaprimdverii trezite ialiqi la viati pe intinderiledin jurul Aralului. AEadar, acasd! sfir5it,acasi! In Edighei cunoqtea bine gara aceeasi mica aqezare de lingd gar6,de pe malul mirii, cu ulicioarele intortocheate. ei Noroiul i se lipea d9 cizme.Chitisesi innopteze citun la in ni$te cunoscuti,pentru ca dimineatas-o porneascd spre Jangheldi,aulul siu de pescari,pina la care era o bucatd bund de drum. Nici nu bdgasede seand cum ulicioara il scosese margineacitunului, pe malul mdrii. Edighei nu in se putusestdpinisi se apropiase mare.Se oprisepe figia de udd de nisip. Ascunsdin beznd,marease ghicea doar din sclipireacrestelorde val ce izbucneau intuneric dantedin late, zvonind, gi piereauintr-o clipd. Luna iqi luasechipul patii albd, singuraticd tirii, din preajmazorilor, strdlucea, in sub o buzdde nor. Asadar.se revedeau. - Bund dimineata, Aral, qoptise Edighei. Se a5ezase apoi pe o piafiA, i$i aprinsese tigard o deOi, cauzacontuziei,doctorii il sfdtuiserisd se lase de din fumat. Mai tirziu se lepadase naravulista. Dar atunci se de infuriase- parcdin tumul de tutun sta necazul,el nu stia cum sd trdiascdmai departe.Ca si iesi in larg, i1i trebuie miini zdravene,qale zdravene$i, mai cu seamd,cap zdravdn,ca si nu amelegtiin qalupi. Fusese pescdriscusit ?nainte rizboi, dar acum?Invalid era 5i nu era, ajunsese de un t'el de nimeni, nu era trebuinciosniminui. Capul, rnai ales.asta era limpede.il faceacu totul neporriviipenrru muncaasprdde pescar. 58

Edighei tocmai didea si se ridice, cind pe lirm apiruse, cine qtie de unde, un ciine alb. Alerga cu pasi mdrunti pe buza apei. Se oprea in ristimpuri, adulmecind atent nisipul umed, Edighei il chemase.Ciinele se apropiase increzitor, se oprise lingi el, dind din coadA.Edighei ii mingiiaseugorgrumazulzbirlit. - De unde e$ti tu, ia spune?De unde vii? Cum te cheamd?Arstan? Jolbars?Boribasart Aha, pricep, cauli pe$te, Bravo, bravo! Numai cd mareanu se milostiveste ai? intotdeauna arunce pestisor picioare. sd-ifaci! si-1i un la Ce Trebuiesd alergi.De-aiaesri asajigarit. Eu,-prietene, mi intorc acasd.Tocmai de lingd Kiinigsberg. incd pulin 5i ajungeamqi in oraEulesta,numai cd m-a plesnitihiar la spanultirguluiun obuz,de-abia scipatcu zile.$i acum. am md gindesc$i md tot gindescpe unde si scot cama$a. te Ce ui{i aqa? N-am nimic pentru tine. Poate doar ordine si medalii...E rdzboi,prietene, foametepestetot. Mili mi-e de tine, dar de... Ia stai, am colea nigte bomboane.i le duc bdielasului meu.credca aleargide-acum, ar trebui... asa Edighei nu pregetase, desficuseranifa pe jumitate isi goald, in carg avea un pumn de bomboane invelite intr-o frinturi de ziar, o ndframd pentru nevasta,cumpdratiidin mersul trenului, dintr-o gari, 9i doui bucd{i de sipun cumparate fel. de la speculanli. mai aveain ranitiiun la $i rind de albituri soldilegti, o centurA,o bonetd militari, o tunicd de rezervd,niqte pantaloni- cam dsta-i era tot bagajul. Ciinele ingfiicase limba bomboana cu aceeadin oalma Iui si o spdrsese zgomorintre dinti, dind din coida si cu privindu-l cu ochii strdlucind sperantd. de - Ei. si-acum rdmii cu bine. Edighei se ridicasesi o pornisede-a lungul ldrmului. Se hotdrisesi nu mai tulbure somnul oamenilordin cifun. mijeau deja zorii, era mai bine sd se indreptefArd zdbava spreJangheldi. Abia ciirreamiazd reu5ise ajungdin aut, si mergind tot de-a lungul coastei. $i cind te gindeSti ca inainte vreme ar fi fdcut caleaastain doui ceasuri. Aulul il intimpinasecu o veste infricogitoare:beieFsul lui era dus
* Arstan. jolban, boibasar- leu, tigru, duldu.

59

de mult dintre cei vii. Cind Edigheifusese mobilizat,copilul abia implinise gase luni. $i uite ci n-avusese zile, murise[a numaiunsprezece luni. Se imbolndvise pojar $i nu putuse de infrunta fierbinleala aceeadinlduntrul lui, se mistuise, se stinsese. se induraserd Nu si-i scrie tatilui, pe front, despre asta.Unde Ei pentru ce sd-i scde? Soldatuluiii e de-ajuns piineaamarda rdzboiului... Daci rimine viu, afli el cind se intoarce,o sA se amarasci,dar pini la urm6 tot o sA-i fteaci, judecaseriin sinealor oameniidin aul qi o sfituiser{ pe Ukubala sd nu-i dea de gtire desprecele intirnplate. Sinteli tineri, ii spuseseri, rdzboiulo sa se termineel cumva o $i, dac-oda Cel-de-sus, sd aveti qi altricopii. ,,Ci s-a frint o rAmurici nu-i rnare nenorocire. trunchiul Daltinuluisd ramindintreg."Atirnaserii cintar si ale priiini. nerostite la de nimeni cu glas tare,dar stiutede toli: rdzboiu-irdzboi,Si dacal doboardvreun glonte,mdcarsd-$iia rdmasbun de la lum€a asta cu nddejdea uite, i-a rdmasacasdun vldstar, ci nu l se sungeneamul... Dar pentrutot ce se intimplaseUkubalase invinuia numai pe sine. Se prdpddea plins, imbrdii$indu-$i de bArbatul intors acasd.A$teptase ziua aceeaplind de speranld, dar gi cu nesfirgitddurere, sfisiatd de simtdmintulunei vinovdlii chinuitoare. Bdtrinele,ii povestise lui Edighei toati-n ea lacrimi, ii spuseseri bdietelul are pojar, boald cu care, ci ziceau,nu-i de glumit, trebuiesdl invelesticit mai stdnsin paturi din pdr de cimild, sdJ fii numai pe intuneric qi si-i dai sd bea apd fiarta si rAcitd, incolo, cum o fi voia Domnului, dacd o putea indura fierbinteala,scapd.Dar ea, neroada,nu le ascultase bitrinele din aul. Cerusedin pe vecini o cd-rutA dusesecopilagulbolnav la gard, la doc5i toriti. Dar cind, hurducati in goana cailor, ajunseseri la preatirziu: bietul biietas se mistuisepe Aralsk, era de-acum drum. Doctorita o ocdrisecum ii venise la gurd: ar fi trebuit,zicea,sd le asculfipe bdtrine... Iatd ce ve$ti cdzuseri asupralui Edighei de indati ce trecusepragul casei. Impietrise auzindu-le,se fdcuse,din acel ceas,negrude supdrare. N-ar fi crezut vreodatA va cd tinji atit de aprig dupi miculul acela,primul lui ndscut,al cirui chip nici micar nu $i-l mai aminteadeslusit.PoatecA tocmaide aceea era atit de greu si se impacecu pierderea ii suferiti. Nu putea uita nicicum zimbetul acela 5tirb, 60

increzdtor, luminos. La amintirea lui, inima ii slngera intruna. De aici incepuse totul. Lui Edigheii se fdcuselehamite de aul. Cindva, aici, pe tdrmul argilos, se ingirau vreo cincizecide case.Oameniise indeletniceau pescuitul.Era cu si un artel. Din asta heiau. Acum rdmdseserivreo zece colibe pdrdginite. rdzboiul Barbati nu mai erau,ii mdturase pe toti. Doar bdtrini si copii - ba 5i pe ei ii puteainumdra pe degete. sd nu moar{ de foame,mulli dintre cei rdma$i Ca prin aulele colhoznicesau prin cele se imprdqtiaserd crescdtoare vite. Artelul se destr{mase. N-aveacine iesi de in larg. $i Ukubala s-ar fi putut duce acasi, era de fel din tinuturile de stepi. Veniserd9i la ea pdrinlii, o chemaserd stdruitor.Hai cu noi, ii spuneau, macarpind lrec vremurile asteagrele.Cind s-o intoarceEdigbeide pe fiont, n-o sd te la tini nimeni, te poti intoaice numaidecit^ Jangheldi.Dar Ukubalase ?mpotrivise indiritnicie: ,,Imi aqteptbirbatul. cu Biielagul nostru s-a dus. Daci Edighei se intoarce,rnAcar nevashsA5i-o gdseascd undea lisat-o. Nu sint singurd,mai sint bdtrinii, mai sint copiii, o si-i ajut, o sd ne tinem laolaltdcum om putea." $i bine fdcuse Ukubala. Numai cd Edighei, incd din primelezile, o tinuseuna gi buni ci era pesteputerilelui si ramini fd:d nici o treabdaici, lingd mare.Avea 9i el dreptatea lui. Piaintii Ukubalei,veniti sdl vadd pe Edighei, le propuseserd se mute la ei. Vino, omule. spuneau, si si ai in triie$ti pe lingi turmele noastre, stepi- Incet-incetai sA te-nzdrAvene$ti $i-ai sd te apuci $i tu de vreo treabi: o turma poti pastori $i tu... Edighei mullumise,dar nu le urmasesfatul. $tia ci oricum avea si ajungd o povard pe capul lor. Sd stai o zi, doui Ia neamurilenevestei,mai fteaca-meargd. de la o vreme,dacd nu pui umirul, cui Dar ii trebuiesti? $i atunci, el qi Ukubala hottuiserdsi ri$te. Holtuiserl ea sd-giincerce norocul la calea ferati. O sa se geseasce vreo muncd gi pentru Edighei - fie paznic,fie lucritor de intrelinerela vreun canton- sd deschidd sd inchidi bariesi ra. Nu se puteasi nu fie ajutat un invalid de rdzboi. 6l

t

Aqa cd primdvarao luaserddin loc. Erau tineri, nimic nu-i lega prea strins de catunul acela. La inceput, innoDtaserA prin statii. Dar o muncii porrivitanu izbutiserd ia gdseasca. cu locuinlaera Si maj riiu. Stareau undese lar De nimerea. tirau zilele fiicind tot felul de corvezi oe la isi caleaferata. atunci.Ukubala Pe greul.ea.sanatoasii ducea si tiniri, era cea care munceacel mai mult. De tocmit la tot felul de incrircdri9i descircdrise tocmeaEdighet,ca bdrbat sanatos cum parea la prima vedere.dar tiraba o fiicea Ukubala... Aqa se nimeriseri intr-o bund zi - primdvaraera de-acum toi - in marea in gardKumbel.Desiarcru cdrbune. Vagoanelepline erau trase pe liniile secundare direct in curtea din spate a depoului. Aici cirbunele era descdrcat mai intii direct pe.pirnint, pentruca platformele fie elibesd rate cit mai repede,apoi era cirat cu roabe 5i descdrcat tocmai sus,in virfll haldelormari cit casa.Rezervdoentru un an intreg.Era o muncdpestemasure grea.imbicsitd, de murdard.Dar ce si-i faci, omul trebuie sd trdiascd.Cu o furcd Edigheizvirlea cdrbunele roabd,iar Ukubalao urca in pe podelulinclinat pinii sus,unde o golea,intorcindu-se din nou jos. Edighei incdrca iariigi, si Ukubala, ca un cal de povard,impingea iardqi, cu ultimul strop de vlagi., povara grea,pesteputerile unei femei. De parci toate astean-ar fi fost de ajuns.zilele se fdceautot mai fierbinti,era arsitd de-a binelea,qi din pricina ei Ei a prafului de cirbune lui Edigheii se intunecau ochii oi se sufoca.Simteacurn il lasi puterile,ii veneasi se prdvalepe o grimada de cirbuni qi s{ nu se mai ridice niciodatd.Cel mai rdu il chinuia insd gindul cd nevastii-sa. inecindu-se praful negm-era silita cu sa facaceea s-arfi cuvenitsd facdel. il duria inimacind ce o privea. Neagrddin cap pind-n cilciie din pricina prafului de cdrbune, numai albul ochilor qi dinlii ii strdluceau. era Si leoarcdde sudoare.Sudoarea, amestecate praf de circu bune, ii lisa dire negre pe git, pe piept, pe spate.Ar fi ingiduit el a$aceva sd fi fost in putere?Zece vagoane fi ar descircatsingur din cirbunele Astablestemat, numai s6 n-o vadd chinuindu-se Ukubala. pe Cind pdrdsiserdaulul acela pustiu, Jangheldi,in speranFcA pentruEdighei,ca invalid de rdzboi, se va gdsi 62

lesneo slujbd potrivitd, la un singur lucru nu se gindiseri: cA Fra era plini de fogti combatanli, care, toti, trebuiausi invele din nou sd trdiasce.Ba inc{ Edighei, ferice de el, aveamiini gi picioare.. citi schilozi- fdrd picioare,fird Dar miini. i1 cirje 5i cu proteze- strdbateau atuncitara pe calea feratd!In noptile lungi, cind, aciuindu-se vreun ungheral in clidirii arhipline qi urit mirositoare a glrii, agtepiausd treaednoaptea,Ukubala,cerindu-gidinainte iertare pentru gindurile indltaspreCel-de-sus ei. multumirimutepentru ce bdrbatu-sau afla lingd ea si nu era mutilar dl rdzboi se intr-atit, incit sd i se facd groazl privinduJ qi si gtie ci nu mai e nici o speranfd. Cici ceeace vdzuseprin giri o infriqi co5ase o fdcusesi suferecumplit. Oamenifdri picioare, friri miini, ciopirtiti si scrijelali,in mantaleferfenitite,sub mornane de zdrenle,in cdrucioare, cirje, cu insotritori, in fird addpost,buimaci, nomazi prin trenuri $i prin stalii, nivilind in cantineqi bufete,fringindu-giinima cu urletele gi plinsul lor de be(ivi...Ce-i agtepta fiecaredin ei, cu ce pe putea fi inlocuit ceea ce e de neinlocuit?Chiar si numai penru cii o asemenea nenorocire ocolise- cdci s-ar fi o putut sd n-o ocoleasce pentru cA birbatul i se intorsese, -, fie qi contuzionat, intreg, Ukubala ar fi fost in staresd dar plircascdtrudind din greu pini la sfirqitul lumii. De aceea nu se plingea,de aceeanu se didea bdtutd,indura, chiar si atuncicind abia-simai tira picioarele. cind ar fi zis cd gata- ajunsese capdtulribddrilor... la Dar toate astea nu-i f{ceau lui Ediehei inima mai usoari.Era timpul sdL facdceva.sd-5i giiseaica loc al lor un in lume. Cd doard n-or si pribegeascd veci. $i tot mai in des il incerca gindul: ce-ar fi sd zicii intr-o bunii zi taubakef si sd debarce undeva. intr-un oraq, iar acolo cum le-o fi norocul? Numai de i s-ar intoarce s{ndtatea. de-ar scdpaodatdde urmelecontuzieiasteiablestemare. Atunci s-ar puteabate gi el, ar puteasta gi el pe picioarele lui... Lucrurile s-ar fi putut orindui, freste, in fel ai chip la oras.poatechiar s-ar fi deprinscu timpul. devenind ei sl orA$eni,ca atitia altii, dar a fost si fie altfel. Da. bratul destinului, cum altfel ai puteanumi intimplareaaceea...
*,,Fie ce-o li".

63

intr-unadin zile - erauin acee:-:: :::. Kumbel.lucrau pe acelasimunte de cdrbune ,: :-:r:.r din soatele -. -cazah depoului isi ficuse inrarea, cdlare re . -.imile. ur venit,pesemne. step6 cine ,ri: -::e:uri. Cel pulin din cu a$apAreala prima vedere.Noul veru: pr:a1r = animalulpe gi. locul virandin apropiere aruncinj.i r. inerijorata in se apropiase, purtind sub bral o de*i: n.uil. .yur, -. * Hei. fratioare, spusese lur E.::;.:: ;ind ajunsese ii el in dreptul lui, fii bun qi mai uitd-tedurr,i.;::::ri.rasraa mea. sa n-o neciijeasca ciurda asta de cop:r Cj "u ei ndravul ista: intititd qi lovescbietuldobitoc. Ba.:-::i lacahaz.Dot sa-ldezlege. vin acusi,nu staumuli. Eu - Du-te liniqtit, am eu grijd. ii iig:duise Edighei, fruntea cu o cirpa neasre. insreunati de Stergindu-$i sudoare. Sudoarea-i curgeaqiroaiepe chip. E,:ir,rirei invirtea se oricum in jurul mormanului cdrbune. de in;inind roaba,aqa cA nu era mare lucru si aruncecind si cind cire-oorivire. sd vadade nu cumvadracii de copii din gari .<-epucaserd sd necdjeascd biata crimild. Le cunogtea ispr:iril:. ii mai vdzuse.intiiritaunefericitul animal intr-atir. incir brerulde el incepeasi rag6,ii stuchea se lua dupii ei. Or- rocmaiasta qi era pldcerea intocmaica vinaronrprimitivi, o 5trengarilor: inconjurau, scotindsrigdtesilbatice,lovind-ocu pietresau bete.Vai de sufletul pind ise intorcea ei supinul. de astadati, ca un ficul niveh in eoanamare-nu $i se 5tie de unde.o ceatdde pusti zdrentarosi biitind mingea. $i nu-5i gdsird alti tintd pentru mingea aceeadecit biata clmild impiedicatd, in care gutau cu sete, din rAsDuteri. Cdmila se fereacit putea.dar ei continuau sa-i pisize cu mingeacoastele. ffagind care mai de care mai cu puteresi mai precis.Cel care nimerea cimila topaiade buiurie,de parc-arfi bigat gol... - Hei, voi de colo, ia cdrati-vdde-aici,fueal ii amenintase Edighei, agifndu-sifurca.V-arateu voual Copiii o luaseri la picior - il crezuseri,pesemne, stdpinulcdmilei, ori, poate,chipul incircdtorului di cdrbuni era prea infricoqitor, ba mai pirea si beat, asa ci nu se ficea_sd.te pui cu el, drept care se indepirtard in fugi, bdtind mingea.N-aveaude unde si $tie cA ar fi Durursi;ii 64

cdmila cit pofteau farA si. se teama de vreo pedeapsi, Edighei ii ameninlase numai de tbrmd, in staria lui de atunci n-ar fi putut alerga dupd ei nici doi paqi. Fiecare lopatd de cdrbune aruncati in roabd il costa mari eforturi. \-ar fi crezut niciodatd cd era atit de respingdtor, de umilitor sd te srmlr neputincios, bolnav, de prisos. Amefea intruna. gi sudoareaaceea, chinuitoare. Edishei se toDea vdzind cu ochii. era la capiitul puterilor. Din piicina prafului Je carbune scuipa din riirunchi o flepma neagra.viscoasd. Lkubala se striduia nein --etatsii ia asupra-i pirtea cea mai sreaa muncii. pentrxcc el sa se poalaodihnj nilel. sii stea Jeolarte. Asa.ca .incarcasingura roaba 5i o cara sus. pe mlda. Dar Edighei nu putea indura s-o vada spelindu_se. se :rdica iari5i, trecea iardsi la treabi... Omul care-l rugase sd aibi grijd de cdmild se intoarse :urind. cu desagaplina. O polrivi pe spinarea camilei si, ;narnte a porni la drum. se apropiede Edighei.sa schim_ de :'e citeva vorbe cu el. $i, nu $tiu cum, dar se inleleserd din rrinra, clipii. O^mulera Kazangap. un feroviar de la halta
DOIanll- tJ ultnnt r-_.

Se dovedi ci erau de fel de pe acelea5i meleaguri. Kazangap marturisi ci 5i el se trigia din aulele de iinea \al. Asta ii apropienumaidecir. ... Nimdnui nu i-ar fi trecut prin minte ci intilnirea rceeaavea si le horirasce,lui Edighei gi Ukubalei,intreg .iitorul. Kazangap induplecase ii pur gi simplu si plecE n']preuna el la halta Boranli-Burannii, se stator_ cu si -liceascd acolo. Existl asemenea oameni careli se lioescde nimd de la primul cuvint. Ca infdtisare,Kazangapn-avea :irmic deosebit,ba dimpotrivd, dar tocmai simplititea asta tezvaluia el un om ce dobindise in inlelepciune prin .;rcercdri grele. Pdrea,la prima vedere,cel mai obisnuit cu -'azah, straielelui decoloratede atita purtat, ce luaseri 'orma.corpului. Panralonii. pieledc capra din argasila. erau ,t ei alesianume. fiind foarreporiviti penirucrilirit. Dar el .tra 5r pre{ullucrurilor o sapcade feroviar. noua. ca rdstratd anumepenlruasemenea drumuri,ii acoperea canul rare. iar cizmele pielede box. purtale ele timo'de din si -nultiani. eraufrumospeticite cuiutecu fir smolit.Ca si :ra un adevirat om de stepi. invatat cu muncaasprd,1i-era
o-)

limpede dacd-i priveai chipul cafeniu ca scoarta stejarului, ars de soarele dogoritor $i bitut de vinturi. si palmele bitucite, noduroase.Umerii, girboviti de trudd inainte de vreme, ii cdzuserd, si de aceea gitu-i piirea lung. ca la ginsaci, cu toate cd era om potrivit de staturd. Avea ochi uimitor de tiumosi - caprui, pdtrunzAtori,atenti. plini de zimbet, impresurali de riduri subliri ca ni$te raze. care fremdtau cind qi-i mijea. Kazangap avea pe-atunci aproape patruzeci de ani. Pdrea mai virstnic din pricina mustitilor, tunse perie. si a smocului de barbd zburlitd. Cea ntai mare incredere ti-o trezeauvorbele lui pline de bun-simt" Ukubala simtise pe loc un mare respect pentru el. Tot ce spunea Kazangap era cumpdnit. Si intelept. Daci, zicea. tot ai contuzia asta la cap, de ce si-ti niipAsiuie$tisi reslul trupului? Am bigat de seami nunraidecitci munca asta-i peste puterile tale. Nu te-ai inzdrdvenit inci indeajuns pentru asemeneatreab:i. Abia te tii pe picioare. Pentru o vreme i1i trebuie o muncd ceva mai usoari, undeva la aer curat, unde si poti bea pe sdturatelapte nesmintinit.Uite ce zic eu: nou6, la halti, ne crapa buza dupd oameni pentru lucrdrile de terasament. $elul cel nou mi tot intreabd: ai fost paznic aici, zice, f{ rost de oameni. Dar de unde? Toti sint pe front. Iar pentru cei ce-au terminat-o cu rizboiul e destul de lucru prin i te pirti. Sigur, la noi nu curge lapte si miere. Tldim in loc urgisit, jur-imprejur pustiu $i arsitd: stepele Sari-Ozeki. Apa se aduce in cisterne, o data pe sdptimind. $i nu arareoLicu intirziere. Ce sd-i faci, se mai intimpld. $i atunci trebuie sii alergi dupd ea prin stepal.s-o aduci in burdufuri de la lintini indeptutate, pleci dimineala si te-ntorci in taptul serii. Dar tot mai bine in sGpA, zicea Kazangap, decit si te canonesti asa, rdticind dintr-un loc in altul. Ai un acoperis capului, Ioc de muncd stabil, o sa-ti ardtim, o si deasupra te-nvdtim ce 5i cum, iti poti dura chiar si gospodirie. Dacd-ti dai silinta. ln doi, zicea, o sir cistigati destul de o bine. Se intoarceea si sdndtatea, sd vedeli voi, iar dacd o sd vi se urascd, o si puteti pleca oricind unde credeti voi cd-i mai bine. Asa le vorbise Kazangap. Edighei se gindise, se rdzgin' dise si in cele din urmd se-nvoise. Chiar in aceeasi zi 66

.%',"",i.1i'11il*iliil{i":i?'g'lil:tJi un,l
_.: PIeroUl., A)r c;i se holiiri:efA sir.sr itt. rrr.e n()ro(.tr,Ii lil lor :l tl i -Btr r lr r nii. . ' f inr pu l a v e a \t l t:tti j \..j i rc ,)l ,rk , sl .a l ocuL u ru n l ul ac c lt pn s te p i l . d e l l Ku ,rrb c l l i r B ori rnl i . _

pornlseri. impreuni cu Kaza

,' "i.,',,)l,ii"l 'renr :i rrr;n.\c\era,r.-rlr)lll'f l,i'"i,f

:reu de trecut, iar vara se ac

d.:li::i'H"il:li:: *:'?J.fl Tx,*: i:ix i:i,: li;'i'";i-':,i"'jjf "f ,l:,#.J,"T"";;i;; :',iX,j:3,"iX*',,?':::ff il, hi:":,::1. I7r1 r; in"#i i'"l:,r: l'.";',1: i i:l;:lf
tiJ:';'lf Xi,l'J,. " J,itE, ,,i,11', r' JL :?,, : "1 J, y:i,*,]
67

,n,i,,,pritnirJ,""#' eT",lLri""f aJ^ rii' ']fi cr,i' i"fji;',#t#i

aceea inci r,."i'lioii;*?3ii|i';iii'"f" vrentea nuera

:;;:il'"i:il'"'l'f i'"';;i*":::Ti ,li*[:i:i*"d5ffi

ci un''";'" ndva i;;':;;;; iTj,ili'J,,,|i,,1'*.;,,.1'l:'il,

.ire. inriirir)(ru-\c ;, ;i;,r',i;:#lilot,"oi,lj*jj,";,,*?Xj:

.=a,l_,rr*w;ill;'{Tll+.

Tiru;; .;;lr if#:yl1.l,[:i1;til*:: "itTf

iiii "]ll,; i, *l t:ilj,,_:jhl li''"'ff ',iJ"Hil[ii'iiJ.i.t ,;:'"1ff*i::n:o;[,,,,1'-o1";,['iJ

,nrinse, Usiiurt la mJT.ffi'.3ffi::T":'.:TlJj podisur esre,t

:l ametiser;t Edigtrei.gi pe

iill'il i, li'l:ll ;";r -li;.,';lr'il" l,!,hl#,T;L* ];",'il;'lj"o;i['"3il1]il1,:",'lll,K:,,.il$'j

toatA puterea cuvintului, cici $tia sd desluseasca intelesurjle ce mocneau sub spuza gindurilor tulburi. Cine qtie cum s-ar fi simtit Edighei sr Ukubala pe cind se afundau in srepA,dacd n-ar fi fost cu ei Kazan-eip. care mergea cu pas hotdrit in frunte. ducind camtla de capAstru. Fdighei faceadrumul cilare. cocotat prirrre baeuje.Firesre. in 9a era locul Ukubalei, si nu al lui. Dar Kazancap,si maj cu seami Ukubala insasi. staruisera indeluns.-ii ,rliseri aproapes.| incalece:..Noi sintern oameni sjnal())r. pe cind tu trebuie sii-ti crufi puterile, aga ca nu mai cirti. nu ne mai tine din drum, avem de bitut cale lungd....' Ciimila er.a tinard. prea cruddrinca pentlu poveri mlri. >i tlc aceea mergeau doi pe jos, unul cdlare. Pe spinarea lui Karanar, camila de a5tAti a Iui Edighei.ar li putur cirllrrrrilinirtiti toti trei, $i incd mergind mai repede: in trei ore $i junrdtate - patru de trap iutins ar fi mistuit drumul acela. Atunci insi. a;unseserdla Boranli-Burannii abia noaptea tirziu. Dar. tot stind de vorba si cercetind pririrea locurile cu necunoscute jur, nici nu simtiseri cum lrece timpul. Pe din drum, Kazangaple povestisecum se intimplaseel aici, in stepd,la calea feratd.Era inci tindr Kazangap, avea treizecj 5i 5ase de primdveri atunci, inainte de sfirsitul rizboiului. Era de feiul lui cazah de la Aral. Aulul Besasaci.unde se ndscuse. era la vreo treizecide kilomerri de Jrnqheidi.pe tarmul marii. Si. cu tuale cu pribeg.ise mulia lrenie. de trecuserd ani si ani de-atunci, Kazangap nu-gi revdzuse niciodag aulul natal. Avusese si de ce sd nu se inshesuie intr-acolo. Tatal sau, aflara Edighei si Ukubala. fusese surghiunilcind cu lichidarea chiaburimiica clasa :i rnurise curind dupa aceea, pe drumul de intoarcere din surshiun, dupi ce se dovedisecd nu era defel chiabur si ca, indeobste, zadarnic fuseserd napdstuili gospodarii mijlocaqi ca el. ii diiduserd drumul, dar era prea tirziu. Ai lui - fratii 5i surorile lui Kazangap - se zburatdciserdintre timp care-ncotro.cit mai departe de ochii autorirdtilor. gi de arunci parcii-i inghilise pamintul. Pe Kazangap.care Ia vremea acaeaera foarte tindr, activi$ri peste mdsurd de zelosi il sileau s6 tot ia cuvintul Ia sedinte ca sd-gi condamne tatil, sd sDunain lata lumii ca sprijina cu infldcararelinja, cii taral sau fusese pe drept condamnat ca element striin, cd el se leapidd de 68

asemeneatate $i cri pentru du$mani de clasd ca, el, ca taicd-siiu adica, nu-i loc pe pAmint, cd oriunde s-ar aciui ii a$teptapieirea. Ca sd scape de rugine, Kazangap se vizuse nevoit sd-gi ia lumea-n cap. Saseani bituti pe muchie lucrase la BetpakDala - in Stepa Fldmindi de lingd Samarkand. Tocmai incepuse deslelenirea unor pdminturi virgine pe care urnau sd ia fiinli plantatii de bumbac, gi era mare nevoie de oameni. Locuiau in barici, sipau $anturi. Fusese, pe rind, sapAtor,tractorist, brigadier, cdpAhse $i diplomi de fruntag. Acolo se qi insurase. Spre Stepa Fldmindi alergau pe vremea aceea, atraqi de ci$tig, oameni din toate collurile tarii. Bukei venise de lingd Hiva. de prin pdrlile KaraKalpakului, impreund cu familia fratelui ei, ca sd munceasci Ia Betpak-Dala. $i le fusese sortit sd se intilneascd. Se cdsdtoriserdla Betpak-Dala gi liotariserd sA se iltoarcd in tinutul lui Kazangap, la Marea Aral, printre oameni cunoscuti, pe meleagurile natale. Numai cd nu chibzuiserd indea,iuns. Merseseri indelung, tot schimbind la trenuri, gi, intr-o _eari, la Kumbel, Kazangap se intilnise intimpldtor cu pAminteni de-ai lui de la Aral, $i pricepuse din vorbele lor cd n-avea rost si se intoarci la Beiiagaci, unde tot cei de care fugise erau mari si tari. $i Kazangap pirdsise gindul de a se intoarce in aul. Nu pentru ci i-ar fi fost teami de ceva, avea de-acum o diplomd ci5tigatd cu cinste in Uzbekistan. Dar nu voia se dea ochii cu niste oameni care triumfaseri barjocorindu-1. inca le mai mergea. iesiserabasma curata. dar cum i-ar fi stat lui, dupi cite indurase, sa Ie intindi mina de parcd nimic nu s-ar fi-ntimplat. Lui Kazangap nu-i pldcea sd-gi aminteasci de lucrurile astea, nu-si dddea seama cA, in afard de el, toti ceilalti uitaserdde mult si sd se gindeascdla ele. Numai de doui ori in toli anii aceia, multi la numdr, ce trecuserade la statornicirea lui pe aceste meleaguri, ddduse de inleles cd pentru el nu existd uitare. O dati il supdraserdu de tot fecioru-siu, a doua oarA o glumd stingace a lui Edighei. Atunci, intiia oard, tocmai sosise Sabitjan si sdteau tustrei la rnasd, bind ceai si stind la taifas despre ce mai era nou pe la oras. Printre altele, Sabitjan povestise, rizind, cum )e intorceau, spisili. cazahii 5i chirghizii care piecaserd in

69

anii colectiviztuii la Sinkiang. O duseserdca vai de lume in Cliina, in comune, oamenii n-aveau voie nici sd manince acasi - la cazan, cletrei ori pe zi, cu mic cu mare Ia coadi. Asa trai bun le-au dat chinezii, cd o tuleau de-acolo ca o-pdri1i, lisind cdlel gi purcel. Acum se rugau in genunchi sd tie primili inapoi. * Si ce-i de ris in asta'l Kazangap se intunecase deodatii gi buzele prinseserda-i tremura de minie. Rar ise intimpla asa ceva, gi la fel de rar vorbise pe tonul dsta cu feciorul lui. pc care-l adora. pe c:rre il puita prin scoli si lntematesi nu-i refuza nimic, incredinlatci avea sd aiunsii om de vazi. Ce giise$lide lis 'in asemenea lucruri? reoetaie el c u glas surd.lor mai incordar drn pricinr sinseluice ise urcasela cap. Olmenii aceia lraiesco mare nenorocire. - Si cum ai vrea si vorbescde chestiile-astea? Curios om mai esti: se minunase Sabitlan. N-am spus nimic neadevirat. Taicd-s:iurdmasesetAcut, i$i impinsese numai ceasca de ceai la o parte.Taceler aceeudeveirise neindurat. clc - Si, la urma urmei, pe cine sd te superi? reluase Sabitjan, ridicind nedumerit din urneri. Nu piiceo. inci o data te-nlreh- pe cinc si re:,uperi?pe rimp? Timpul nu.i r'n putere_a noastrd. lar pe stdpinirc n-ai dreptul si te superi. - gtii ce, Sabirjan, imi 5tiu lungul nasului si nu md eu amestec in treburi care nu nti-s pe misurd. Dar tine minte, fiule, - cu mintea ta credeamc:i ai inlcles 5i singur -, line mlnte: pe .numal Atotputerniculnu e i|gdduit si te superi _ dacd trinlile moarteasd [e ia. inseamniiii viata si-a imolinit sorocul sj trebuic sri tc irrtorci ill lit.int, ca dtrrupentru asta rlc r i:r:fem.rlar inc,,lo. pelltru luate pe lunrca,,sta erte o lispundelc si trebuie cerut |o(.oterlr. Cu accste cuvinlc. Kazangapse ritlicase 5i, supdrat,ldra a privi in jur, ie5ise tdcut din casi, plecase incotrova... Iar intr-alt rind, rnulti ani dupii plecar.ea diu Kumbel _. se statorniclserii de-acum temeinic la Boranli-Burannii. diduseli nastere copii gi copiii crescuserimAt.icei intr_o _ la pnrn,rvarii - era pe,nserat 5i minau vitele sprc ocoi _ Ediul:ciglLrrrrise. cuprirrzir:tl pnvirel lunna de oi carc se cu inmulliserii, fitaserd o niultinre de ntiei: 10

- Ne-am imbogAtit, Kazake, e timpul sa ne deschiabu:eascatar, Kazangap il fulgerase cu o privire aspri, ba ise zbirli ierd si mustitile. - Ai grija ce vorbesti.ca o cam iei razna. Ei, si tu acum, ce Dumnezeu, nu mai stii de glumd? ! - Cu asa ceva nu se glumeste. - Mai di-le si tu uitdrii de necazuri, Kazake. Au rre;ut o suti de ani de-atunci... - Vezi. tocmai asta e. iti iau toatd agonisealasi nu te prdpAde$ti, trdie$ti mai depalte. Dar sufletul, sufletul rdmine rtrivit, nu se mai intreamA niciodatd... Dar atunci, cind biteau drumul prin stepil de la Kumbel spre Boranli-Burannii, discutiile astea erau inci departe. Nimeni nu $tia pe atunci cum avea sd sfirseascd intilnirea lor cu Boranli-Burann?i.Cit aveau sd rimind. dacd aveau sd rimind acolo sau dacA aveau si oorneascd iarisi prin lunre.VorbeaudespreluclLlrisimple.d'espre vielii. ale Vorbeau si, la un moment dat. Edighei il intrebi pe Kazangap cum se face ci n-ajunsese pe tiont, sau era bolnav? Nu. slavi Domnului. sint sdnitos. rdsDunse Kuzangap. n-am bolit niciodati )i cred (.ils li luprar la Iel de bine ca altii. Numai ci a fost s:i fie altl'el... Cind Kazangap hotdrise sd nu se inai intoarci la Besagaci, impotmoliserd gara Kumbel, n-aveauincotro se in s-o apuce. Si se fi intors iarir5i in Stepa Fldmindi - era prea depalte,si-apoi ce rost avea,de ce plecaserd de-acolo'lNici spre Aral nu-i mai triigea inima. Noroc ci setirl de gari, sullet milos, bigase de seami cit de aniiriti erau qi, dupd ce-i intrebasecu de-andnuntul de unde sint si ce au de gind, ii suise.pe Kazangapgi pe Bukei, intr.un mic martar care mergea citre Boranli-Burannii. Acolo, le spusese,e nevoiede oarneni,si voi sinteti numli buni pelttruce le trebuie. li scrisese rivas sefului de haltd. gi nu dddusegreg. un Oricit dc gleu le venise. chiar in comparalie cu Stepa Fi?iminda unde mdcar erau oameni puzderie 5i ntunca clocotea-, oricit de infiicog:itoare se paruse stepa aceea li vesnlc lnsetata, incetul cu incetul se obisnuiserd.se 1l

invdfaserd ea si incepuserd via(dnoud.Bine. rdu, dar cu o trdiaupe picioarele In scripte, lor. amindoierauinscrisica revizori de cale, dar de fapt intreagahalta era in grija lor. Aqa incepuseviala lor in doi, a lui Kazangap a iinerei gi sale so1ii, Bukei, in halta aceeauitatd de lume din SariOzeki.E drept,dupdce strinsesera ceva bani.se gindisera in anii aceiade vreo doui ori sd pleceundeva, altd parte, in aproape oras saude garir.dar pinii se tot pregaliserd de. Jnai
lzDucnlse razDolut_

I

, prin a $i prinseserd treceegaloanele Boranli-Burannii spre Vest cu soldati. spre Est cu evacuali, spre Vest cu grine,spreEsr cu raniti.ffnii $i inrr-ohaltaarii de marunra 5i indepirtatd cum era Boranli-Buranniise simlise numaidecit cum se involburase deodate viata... LocomotiveleEuierau una dupd alta cerind cale liberd. intimpinate sensopus de tot atiteasuieraturi... din Traversele nu mai rezistauincArcaturilor, incovoiau. sinele se se uzau inaintede vreme.deformindu-se pncina greutatii din vagoanelor burdugite. Izbuteausd inlocuiascd linia ici, ceda colo... $i nu se mai terminaodatd- din ce nesecat adinc izvora oqtirea aceea fdrd de num6r, e5alon dupii egalon gonea sprefront,zile si nopti-saptdmini luni. iar apoi ani gi in qir. $i toate spre apus, intr-acolo unde doud lumi se incle$taserd viald qi pe moarte... pe Pind la urmd ii venise qi lui Kazangaprindul. Era chematla razboi. ii transmiseseri Kumbel ordin sd se din prezintela centrulde incorporare. cu $eful haltei se apucase miinile de cap, i5i strigase disperarea inallase rugi - i se si lua cel mai btrn revizor de cale, gi incd de la -BoranliBurannii, unde lucra, de fapt, doar un om $i jumatate.Dal ce putereaveael, cine stdteasil ascultecind incercasi le explicecd, mii oamenibuni, cu capacitatea trafic a haltei de nu-i de gluma... trenurile Cii mugesc semafoare... fi la L-ar luat in ris dacii le-ar fi spuscri aveanevoieurgentA incd de o linie secundard. Cui ii ardeade a$a cevf acum. cind du5manul la portr Moscovei... era [e $i iarna brlteala ugi - prima iami de rizboi, timpurie. gdbitd sa.se instapineascii asupralumii cu noptile ei, crr negurile ei, cu frigul ei pdtrunzf,tor. ajunul plecdrii lui in 72

cdzuseprima ninsoare. Se pornise in puterea nopfii. La inceput cu fulgi rari, apoi virtos, cu rivnd. Asupra tdcerii celei mari a stepeicddea, a$temindu-se un fabuloscovor ca pestecimpii, coline si ripe, albul pur al tdriilor. gi deodatd jucindu-se ca intr-o doard cu neaua inci se de$teptaserd, neinghetatd, vinturile stepei.Erau primele lor ribufniri, ca de probA;abia apoi aveau sd se inteteasca. se invirsd teJeascA, stirneasci marile viforniti. gi ce avea s6 se sd intimpleatuncicu tirul plapindal caii ferare intinsde la un capdtla al(ul al stepelor galbene o vini5oard timDla? ca De O vinisoari ce palpitasi. citii vreme palpita.trenurile goneau, goneau, intr-o direclie 9i in cealaltd... In diminealaaceea,Kazangapplecasespre front. plecase singur, nepetrecut nimeni. Cind iesiserddin casi. de Bukeise oprisein pragsi spusese albul zdpezii amelea. cri o Kazangap luasedin brale copilul strins infofolit. Se ii ndseuse de-acum Aizada.Porniserd. ldsind poateDentru ultimaoarii urmede pa5ialdturi. omiit. Da_r nevasta in nu il insoteape el, el o insolisepe ea pini la canton,inaintede a se urca in trenul de marfi ce urma sd-l ducd pind la Kumbel.Acum Bukei urma sa fie acarin locul lui. Acolo, la canton,iSi luaserd rimas bun. Tot ce aveaude spussi de plins fusese spus5i plinsin noaptea trecuse. ce Loiomotiva era deja sub presiune.^ Mecanicul grabea. ii chemindu_l stdruitor. Kazangap. clipa cind acesta pe [n suisepe sciri. tocomotlva prelung5i. luind vitezd,trecuse suierase viielios pe lingA macazulunde.dindu-lecale liberd.srAtea B-ukei. legatastrins cu broboadaincinsapestemijloc. in cizme barbatesti, fanionulinrr-omind $i copilul in cealaltA. cu isi l'dcuserd semnde ramasbun pentruultrmaoara...ii trecu_ serdin goanape dinaintechipul, privirea,mina, semaforul... Trenul gonea, asurzind intinderea ca de lapte ce le veneatdcutain intimpinareSi tot in taceretrecea.ri,rninind in urmd ca un vis alb. Vintul riizbatea cabinalocomo_ in tivei, biruind mirosul neinvins al zgurii cu izul proaspdt al primei zdpezide stepd... Kazangapse strdduiasi redna cit mai indelung in pldmini mireasmaaceeaiernaticda steDei nemdrginite,dindu-$i cu un fel de surprindereseamacd aceste rneleaguri mai eraudefelsraine... nu-i 73

La Kumbel, cei mobilizali erau expedialinumaidecitpe front. Incolonarea, apelul. repartizareape vagoane. $i aici- o intimplare ciudati. Kazaneap tocmai se indrepta spre vagon cu coloana lui, cind un lucrdtor de la comisariatul militar ii ajunsesedin urmd. - AsanbaevKazangap!Cine-i Asanbaev?Iesi din coloani! Dupd nline! Kazangap ficuse ce i se ordona, iegise din coloanii spurirrrl: r - Eu sint Asanbaev! - Actele!... E-n reguld. Urmeazii-md. Se inapoiaserd in garii, la puuctul de incorporare, si omul acelaii spusese: Uite ce e, Asanbaev: tu intoarce-te acasi. Ai inteles? - Am inteles! rdspunse Kazan-{ap,cu toate ci nu pncepeanlmtc. . - Atunci, ia-o la picior, nu mai incurca locul pe-aici. Esti liber. KazangaprimAsese.pierdut cle-abinelea,in mullimea zgomotoasda celor ce plecau sau ii petreceaupe cei ce plecau. I a inceput chiar se bucurasede intorsatura pe care o luaserdlucrurile, dar apoi in adincul sufletului ii Tulgerase deodati o bdnuiala si-un fel de lierbinteald il cuprinsese. Aha, va si zicd asta era! $i-5i ficu loc prin marea de oameni pini la usa indiritul cdreia se afla qeful punctului de incorporare. - Hei, incotro, unde te bagi? strigau la el cei ce voiau, de asemenea, intre la $er. sir - Am o problemd urgenrd! imi pleacd egalonul, o problemdurgentdlSi intrase. Cind ddduse buzna in inciiperea impicliti de fum, dintre telefbane, hirtii si oameni un ofiler pe jumAtate cArunt, rdgusit.isi ridicasespre el chipul crispat: - Tu ce vrei. care-i necazul? - Nu sint de acord. - Cu ce nu esti de acord? - TatAl meu a tbsr reabilitat.N-a lbst chiaburl Veriflcati toate actele.A ibst recunoscut n.rijloca5. ca - Stai, omule! Ce vrei, de tapt? 14

-

fi Tlio.:;1,:,ll""Bil; " Tjil?.:i, "- ""f ", -0",.,Tl'11i"1,"J. ;ii "
a##l;:"1',:i il, f,a1 l"[.,","auiun

Dacii mii respingeti din cauzaasla, nu e dreDt...

,"";lij;ii:;11iil;,'fl"'r3'.,,}:,:' h,. ::"fl^'i{i#fil#ll'iL,;..,"ru,lt,i

llll l]1,1",, ;:,' 1".,':' ?',.^'::Xl" :# * :i"lU
75

rfr:t, x_in: *,n'jr:fr i1i1,j;,"f"ib$,',t:ffii.;l jlli,i'1,;,liil..,l,l'i."j, ;, o',ljil,"n ;"rii#Fi,' i.'1, ,*. g Tir;$:; ?il,Xi d; ,1' ru;n il :n*r,',rm #",1'!1" Jli :,:, " !:"11 lliil;;'J, li:#i?.f "[i,_i; ';,ff :i;,J; iu"" "!"

"ft..ffi f :ilvdn#r"T#::il:xf;?:#s s:#ili$l*"l:r*hir ::lill r ,;J ii l?:i ["?::?

iin'li'.jir,r"] ffitr+','ffi

ir*:1il.'ilr ff rilri

,',:##$;5il;Tir*;;',,i j;*,,rx
tlj::'fr':JrftT; :jl jr

:1

$

Astfel se apropiaserd locul unde,a$a cum avea se de dovedeascd timpul, urmau si triiiasci ani indelungali- tot restul vietii. Curind soarelesb sinsese.Cind aiunseseri. Boranlila Burannii de-acum era i||tuneric pe cerulstepei Sari-Ozeki si rdslriserii,sftAlucind intens,stelele. Citeva zile ii gdzduise Kazangap. Apoi primiserdo odaie in baraca1'eroviarilor, astfel incepuseviata lor in 5i aceste locuri. Cu toarc vicisitudinile stepei,cu toata singurdtatea ce domneaaici - din cale-afard aDdsdtoare cu seamdla de mai inceput doualucruris-audoveditnespus binefAciitoare de pentru Edighei: aerul $i laptele de cimild. Aerul era de o puritate ca de-nceput lume - cu greu se putea gdsi un de spafiuca acela,cu adevdrat virginal - iar de lapte avuseserd parte prin grija lui Kazangap,care le imprumutase pur gi simplu una din cele doui cimile ale sale. - M-am sfdtuit cu nevastA-mea, spusese, le noui laptele la o cdmilii ne ajunge. de asa ca luati-ovoi pe Belogolovaia* noasra.E rinara. laprebun 5i nrult.a fiiiat da abia a doua oari. Voi o ingrijili, voi o folosili. Numai vedeli si nu-i infometalipuiul. Cri pi el e al vostru- a$aam hotArit cu nevastd-mea. darul meu penru dne, Edighei, E poateprindeti qi voi cheag.Dacd-l pi4srrezi prisild, ai sd de aduniin jurul lui o cireaddintreaga. dacdvd vine dor de Iar duci, il vindetisi lacetibani buni. Puiul cdmilei Belogolovaia cap negru, miiruntel $i doui cocoagemici, la fel de negre - venise pe lume cu numai o siptdmind ii jumitate in urmd. Avea nigte ochi tulburatori - enormi, u5or bulbucali, umezi, strilucind de alint copildrescEi curiozitate.Uneori o rupeabrusc la fugd era aEade caraghios sau sAreaca un z6natec, zbenguindu-se pe lingd maicd-sa,alteori, cind riminea singur in tarcul lui. o chema cu glas aproapeomenescrug,itor. Cine-ar fi putut ghici in el atunci pe viitorul Burannii Karanarcel puternic$i neobosit, cdruiacu timpul avea si i se duca vesteain stepalarga! De el aveauiri fie legate multe intimpliri din viala lui Burannii Edighei. Dar pe
*cap Atb.

76

atuncipuiul mai aveanevoiede ribd{toare ingrijire, trebuia supravegheat si noapte. zi Edigheise legase loane mult de Karanar. petrecea Isi lingdel rot timpul liber.gi inainte. pe vremeacind tlaia la Marea Aral, se pricepuse cimile, Si la asta se dovedisea-i fi acum de mare folos. Sore iarnd. micul Karanar inaltase gerurile. se biniqor. Cind se ldsaseri ii cususeri cergat o cilduroasd, carese incopcia sub-pintece. Era nespus hazliu cu cergaaceeape el ii ramineau de llard doar capul,gitul. picioarele cele doud cocoase. 5i Hoinirise astfel invesmintatprin srepd,sub cerul liber, zile si nopti de-a rindul, iarna toatd $i primdvara, pini cind vremease mai indulcise. in anul acela,cdtre iarnd, Edighei simti cd, incetul cu incetul,puterileise intorc. Parcddin seninametelileil l6saserd.Se stinsese, nesimlite,$i tiuitul neincetat urechi, pe din iar sudoarea nu-l rnai nip{dea giroaiecind rnuncea. spre Ba, mijloculiernii,pe gerurile cele mari. putuse lucracot la lot cu ceilalli la interventiile urgenta. de Iar rnai apoi se inzdrdveniintr-atit - era si tindr, si dirz de felul lui -. incit uilasede-a binelea zile amarnice ce traisenumli cu pulin timp in unna. cind abia-siputeatiri picioarele ici-colo. de Se impliniserdvorbeledoctoruluibdrbossi roscovan. Uneori, in clipele cind se simtea cu inima usoard. Edighei glumea puiulde camild. cu cuprinzindu-l miinile cu pe dupdgrumaz alintindu-l: 5i - Noi doi sinrem,inrr-un fel, frati de laDre. iaciti Tu ce-ai rnai crescutcu laptelemaicri-ti. ror lapteleei m-a 5i intremat si pe mine, ndddjduiesc pentru totdeauna. Atit numai cd tu l-ai supt din uger, in vreme ce eu am muls-o si-am facut din el subat... Mult timp dupii aceea, cind Burannii Karanardobindise asemenea faimd prin imprejurimi, incit veniseriide la oras special sa-l fotografieze. ca cind riizboiulera de-acum dat uitirii, cind copiii mergeaula qcoali, cind, o datd cu aparitia haltaa mult asteptatei la pompe,problema aoei fusese definitiv rezolvard, Edighdiisi duiasecara trai_ iar nlci, acoperiticu tabll, intr-un cuvint, cind via1a, dupAa6ta suferinla zbucium, intrase alt fdga5. pe si demnsi fiiesc,se rscase disculiepe care Edigheiavea sd 5i-o aminteasca o multAvreme. 17

Sosireafotoreponerilor a5a se recomandaserd era, _ , , de bunA seama.un evenimentrar. daca nu chiar unic in istoria cdtunului Boranli-Burannii. C.i t."i ;;;;;;,--;";: ghetati si bunr de. gur6, nu se zgirciseri ta fagaauieii _ ae aceea am 5r venit. ziceau. sa_l fotograliem-pe Burannii Karanarsi 5i scrienl in roareria-relesi-reui.r"te'a*spii ei'ii stipinii lui. Luj Karanarzarva 5i vinzolealadin iur;i, i ;;; erau.peplac, zbiera minios $i-si scrisueacoltii. Lidiclndu_si eJpul cit puteade su\. sus de lr)1.ca si fie lasat in prce. Fotoreporterii luseserii nevoiti 5c se lor,o"e" a. Eaisl,.i sd-l asrimpere, sa-l suceascdba inrr_o parte, ba intr_iiiu. Edighei. h rindul lui. ii chemr de fiecire arri p" .opll. chemr lemeile. pe insusi Kazrngap.ca \d nu ii. porii si \lIgur. cl taollltd cu loti. aSa 5ocotet cl ca se cuvine. l-oloreporterii se inlpitcrsera lArd nazuri cu lolna rsta 5i lncepuseri sd licdne cu rivnd din aparate. Momentul zilei s-a .produs cind i-au coco{at in spinare lui Karanar pe toti copii.i doi pe.gir. pe ,prnareaili einci. iar inrre .[io"ie L.orgnet: adrca.t:t xitati_va mindrelede cirnilal O larma ce 5r o vcseltede nedescris: cele tlin unna. foloreporteriise In vizur:i,..nevoiti Ie spunu ca pentru ei impor'rant sd e ii lologrrtteze cdmilr. nu tot ciltunul.Daci_i asa.mi rog. mai incape vorbdl se Si iotog^rafii. porniseriisi-l pozeze pe Karanar din " rrta. otn prottt. de-aproirpe. departe.cum puteaLr cum de si se pncepetu. dupd ccre. cu ajutorul lui Edighei al lui si Kazangap,. apucaserdsi_l misoare _ iniliimea pin6 ta se gleabdn circumt'erinta pieptului, a incheieturilor, l;ti;;; corpulul - notau si se tninunau: .- Ce bastrian reusit! Uite unde au lucrat formidabil genelelBacrianul.clesrcl piept pulernic. Ce ce tinuti! rrresle.. pe.tdrghetaceste laudeil ungeaula inimi, dar trcbur sd intrehe ce inseamna^ vorbele acelea neinlelese pentru. el, bundoard ,,bactrian.,.ii spuserd ca ..a a.numiieo acestuisoi strdvechide cdmile cu dbud cocoase. - Karrnare. deci, bactrian? - Pur singe. Diamant, nu alta. - $i la ce bun toate mdsurdtorile astea? . Ca date sriintifice. In.ce priveste ziarele 5i revistele, cei veniti le arun_ caserd, bineinteles, celor din Boranli praf in ochi, vrind sd_ii 78

dea mai multd importantd. dar peste vreo .iumAtatede an le expediaserd prin pogti un manual pentru lacultiti zootehnice, destinatspecialigtilor cre$terea in cdmilelor,pe coperta cdruia se lifiia bactrianulclasic - Karanar. Trimiseserdsi yn paclgJ intre_qde poze, unele color. Fie qi numai dupd tbtografiile acelea i1i puteaj da seama ce vrcrnuri fericite gi pline de bucurie veniserd.Zbuciumul priniilor ani de dupa riizboi rdmisese in urnti. copiii nu-qi sfirsiserd copiliria, adullii erau irrcl irr putere.iJr bitrincler er.upitita undevir. pesle. rniri 5i tari. ln ziLutaceea.Edighei injunghiascun miel in cinstea musalirilor 5i trintise un ospil in lege. la care poftise intregul cdrun Bolanli. gubat. votci si bel$us dC bucate. pe aluncive ea dcscurilr hlltl un vrrrorr-rnagizin. grsl,fli urrde tot ce-li pofiea ininta. Bani sii fi avut. Raci, icre negre si rosii. pe:li sunredenie. corriaeuri. sirluirrrrri, bunrborne citc si altele.$i, cum se intimpli de obicei, citrd se siiseaude toate nu cumpiira nirnerri.De ce:t ier rlutri rrulli lrde buzu.' Acum, magazinul acela nu mai rula de mult pe calel Ierata... Atunci insd se ospitascrii pe cinste, biuserir chiar 5i penh'u Burannii Karanar. Din discutii reiegisecli oasoctii auziscla Klrirnar de lrr EIizar.ov. de Elizarovle po\cslisecr in Sari-Ozeki rraie)le priercnul Iui. Buranriii Edishei. \l Apinul celei nrai fruntorse camile din Iunrc Buriunii Karanar.Elizarov, Elizarov! Ce oml Un invdfat care cunogtea stepa ca pe buzunarelelui... Cind treceape la Boranli Burannii, se adunaurustrei,el, Edighei 5i Kaiangap, si cite nu-sl povesteau pind-n zori... Atunci. la osptl. le po\esti\erj muslfiritor _ cinrl Kazrngap.cind Edighei. luindrr-;ivorba din gurA si intr.e_ gind._ u_nulspusele celulhlt Iegendr dcspie srramo:rpa cdmilelor din Sari-Ozeki, vesritt cdmili cu capul alb. Akmaia, 5i desprenu mai putin vestitaei stipini, NaimanAna. care odihneala cimitirul Ana-Beiit. Iati ain ce soitd se trdgeaBurannii Karanar!Toli cei clin Boranli sperauin taini cd, crne stie, poate musafirii aveau sd publice prin gazete crre ceva desprepovesteaaceeastrdveche. Oaspetiiii ascul_ lilseracu interes. tlll socoli\erilpesemne ci,rita era a5a,n istorie de prin partea locului. transmis?idin eeneratiein gencralie. Elizalov eru insrrde llta parerc.Legendaclesprc

79

Akmaia, spunea el, putea foarte bine si dea de $tire despre fapte intimplatecu adevaralin rcea realilateistorica. Lui ii pldcea sA asculte asemenealucruri, 5tia chiar el o multime de povegtide demult... Isi petrecuserA oaspe{ii abia spre seard. Edighei era multumit si mindru, de aceeail si luase gura pe dinainte. Bduse si el in rind cu musafirii. Dar ce e sDuse bun sous. Vorba n-o mai poti intoarce - Spune drept, Kazake, recunoagte, spuseseel lui ii Kazangap, nu-ti pare rAu, nu socoti c-ai gresit cind mi l-ai ddruit pe Karanar'J Kazangap il privise cu un zimbet ironic. Nu se a$teptase, pesemne,la aga ceva. gi dupd o clipi de tdcere, ii raspunsese: - Oameni sintem cu totii, fireste. Dar existd o lese din bdtrini, care gldsuie5tecam asa: mal iesi kudaidan*.4 tbst voia Domnului. Asa a lbst scris. Karanarti-a fost sortit lie, tu trebuia sd-i fii stdpin. De-ar fi cdzut pe alte miini, nu se stie ce s-ar fi ales de el, poate nici n-ar fi triit, s-ar fi prdpddit, ori cine stie ce i s-ar fi putut intimpla. Ar fi putut cddea in vreo prdpastie, bundoarl. A fost sd fie al tiiu. Eu am n]ai avut 5i inainte cdmile, deloc de lepddat, si tot de la Belogolovaia la care il ai ru pe Karanai. Dar penlru tine de el a fost un dar fird seami.npe lume... Deie Domnul sd te slujeasci o sutd de ani. Numai ci zadarnic md. rAnesti cu vorba... - Iarta-md, Kazake, iartd-md. se ruginase Edighei. necajindu-se nu-si puluse5tapinilimba. ca Kazangap ii spuseseapoi ce bdgaseel de seamd. Dupi legendd,matca de aur, Akr.naia,adusesepe lume 5aptepui patru masculi gi trei femele. Si de atunci, toate femelele care se trageau din neamul ei erau deschise la culoare gi cu capul alb, in vreme qe masculii, dimpotrivd, aveau capul negru gi erau cafenii. Intocmai cum era Karanar. Un pui cu cap negrude la o camila cu capul alb. Era primul seinnca se trage din neamul Akmaiei. De arunci,-cinestie de cind, poatede doud, trei, cinci sute de anj sau mai mult, sernintia Akmaiei nu se stinsesein stepd. $i din cind in cind apare 5i
' Stipinul animaluh.ri hirizit de Dunrnezeue

80

cite un sirffal*, cum era Burannii Karanar.AEa ca Edighei pur avusese, qi simplu,noroc... mare si venisevremeasa Iar cind Karanarse l-icuse aleagi - ori il jugineste, ori il tine ferecat,cA prea se bezmeticise, te mai puteaiapropiade el, o lua raznacine nu stie pe unde,disparindzile si nopti de-a rfndul -, Kazangap ii ii spusese fdri ocol lui Edighei,cind acesta cerusesfatul: poti hotdri. Vrei si fii linistit - Asta numai tu jugane$te-I. Vrei faimd * nu-l atinge. Dar daci se-ntimpld ceva, asuprata o si apesetoata vina. Daci ai putere$i gi rdbdare asteapti:in trei ani ii treceturbarea sd indeajuns, vezi cum o sd-(i menincedin palmi... Nu de Si Edighei nu se atinsese Burannii Il lisase atan. cutezase, nu-$i putuseridica mina asupralui. ^Karanar. Dar nu de putine ori, dupd aceea, cdiseamarnic... se

v
Pe aceste nteleagui, trenurile goneau dinspre Est spre Vest si dinspre Vest sprc Est... Iar de o Darte si de alta a cdii ferate se intindeau marile spatii desefti;e Safi-Ozeki - liuutul stepelor galbene. Pe aceste meleaguri, toate distantele se mdsurau pornind de la calea fentd. ca de Ia un meridian Creenwich... Iar trenurile goneau - dinspre Est spre Vest si dinspre Vest spre Est...

TRUpuLLUI KAZANir.r zonr. Torul ERApREGATrr. gap,strinsinfd$at paturade pisl:i qi incinsdeasupra cu in fusese asezat intr-o remorcd fesede lind,cu chipulacoperit,
pe talaggi de tractor,dupi ce agternuserd fundul ei rurnegug, un stratde fin proaspdt. trebuiausd tirigdneze plecarea, Nu dacdvoiau si se intoarcade la cimitir nu mai tirziu de cinci sau $aseseara.Treizeci de kilomerri dus si tot pe-atitala
L\a7(lravan.

81

intors, plus inmormintarea - toate acesteacereau timp, a$a ci hotdriserd ca praznicul sd inceapi pe la gase ieara. Tocmai de aceeaporneau la drum dis-de-dimineatd.ca si se poatd intoarce la vreme. Totul era pregitit. Tinindu_l de capdstru pe Karanar, inseuat $i gdtit de cu seari, Burannii Edighei isi zorea consirenii. Dai ei tot mai zdboveau. Cu toate cA nu dormise toati noaptea Si era cam tras la fati, Edighei ardta dichisit, concentrat, grav. proaspdt ras, cu m lstdtile gi sprincenelecdrunte, Edighei era iir tinutii de sarbAtoare: cizrne din piele de box. pa-rrraloni cdlarie din de caurea. surtuc t)egru st cdmala alba. itr pe cap _ o Sapcil noui de feroviar. Arborase toate ordinele ii medaliile osldseiti.^.ba chiar si insignele de lruntas in produclie. Jtrarele veneau ca turnale si_i dadeau o inflilisare lmpunatoare.A5a se gi cuvenea si arate Burannii Edishei la inmorminlarea Kazangap. Iui Se strilserAsa-i petretcr toti locuilorii cdtunului,cu . mlcJ cu mare. Se imbulzeau lingd re4orci. asteptindple_ carea.Plinsul femeilor nu mai contenea. lird sa-l fi r;sat Si, nimeni. inlr-un gesl de la sine inteles, Burannii Edisliei vorbi: - Pornim spre Ana-Beiit, cimitirul strimosesctinut la mare cinste de toatd suflarea din Sari-Ozeki. RdDosatul Kazangapmerila sa-l ingropamacolo. asa cum. de altfel, mr-a ldsal cu limbi de moarle. Edighei rimase o clipa pe ginduri, apoi continui: Aqadar. apa 5i sarea ce i_au fcjst harazi te s-au ispravilpenlru el. Ac-est om I muncit la halta noastrii patruzeci 5i patru de ani. O viata, se poate spune. C?nd a venit el la Boranli-Burannii, aici nu eri nici mdcar pompa de apa. ApJ se aducea in cisterna.o drli De 5iiD_ limin.i. Nu exi\lau nici masinilecare curala aslitziziDfld;_ Nrr era nici macar tractoruldsta. cu care il rlucem acum la ingropdciune. Dar trenurile $i-au vizul de drunt. cdci au avut mereu cale libera. Cu cinste a trdil Kazangap la Boranli-Burannii. A fost un om bun. Stiti cu totii icest Iucru. Pornim la drurn. N-avem nici cu ce, nici de ce sd mergem cu tolii la Ana-Beiit. Nici calea feratd n_o Dutem l6sa de izbeliste.Mergem doar noi $ase.O sd facem totul asa cum se cuvine. Voi asteptali-nesi pregdtitt_vi ca, la rntoarcereanoastra, sii venili cu totii la praznic. Vd chem in 82

numelecopiilor lui - aici de fatd -, al fiului $i al fiicei lui Kazangap. Cu toateci Edigheinu se gindisela a5aceva,iesiseun fel de mic miting de doliu. Cind el sfirgi ce aveade spus, pornir6.Locuitorii ii petrecurio bucatdde drum, mergindin urma remorcii, apoi rimaserd ciopor lingi ultima casi. O vreme in urma lor mai rasunarA vaiete jeleau,cu glas mare, Aizada 9i Ukubala.Cind si plinsul lor se stinse,iar micul cortegiu,indepfutindu-se mai mult de caleaferati, tot se afundi in stepa,Burannii Edighei risufld u$urat.Acum erauei intre ei, si el stia ce aveaude f6cut. Soarelese ridicasedeasupra zdrii, imbucurind,damic, intindereastepei cu lumind. Era incd rdcoare$i nimic nu pdreasi le ingreuneze mersul.Sus, in vdzduhulnecuprins, planau,familiari si inaccesibili, ereti, iar uneori,ai fi zis doi chiar de sirb picioarelelor, isi luau zborul ciocirlii, ciripind inspdimintate bdtind freneticdin aripi. ,,Or sd plecesi ele $i curind. La prima zdpaddol sd se adune-nstol sior si plece", gindi Edighei,imaginindu-si pentruo clipd fulgii de zdpadi in cidere 5i pdsirile zburind prin pinza deas6a ninsorii.$i din nou ii rdsdriin minte, cine $tiede ce, vulpea aceea alergind noapte in sprecalea[erata. chiar runcao Ba privire furiga in jur, sa vadd de nu cumva aleargdin urma lor. $i revdzuialdsi rachetade foc ce se indl{asedin stepa in noapteaaceea.Mirat de propriile-i ginduri, Edighei incercdsd le alunge.Nu erau ginduri pofivite intr-un asemeneaceas,chiar dacdporniserd drum lung... la Cdlare pe Karanar,Burannii Edighei deschidea cortegiul, calauzindu-i ceilalli spre Ana-Beiit. Karanarinainta pe in trap intins, intrind tot mai mult in ritmul, binecunoscut lui, al drumuluiindelungatprin step6. Orice cunbscdtor fi ar remarcatnumaidecitfrumusetea umbletuluilui Karanar.La capatulgitului inalt si mindru, capul pdreacA-i plute$te deasupra unor valuri, rdminind aproapenemiscat, vreme in ce picioarele,lungi gi musculoase, tdiau agile aerul, m{surind neobosit pimintul. Edighei trona intre cele doui cocoasesigur de sine, comod, increzAtor. Era multumit. Karanar n-avea nevoie de imbolduri, ghicea lesne si fird gre$ dorintele stdpinului.Ordinele si medaliile lui Edighei 83

zdngd,neau usor, sclipind in soare. Asta insd nu-l deranja def'el. in urma lui venealractorulcu rernorcii.in cabina.linear linarul traclori:,1 Kalibek. srirea Srhrtjan. in ajun bauie zdravdn, distrindu-i pe comeseni cu povestile lui despre oameni dirijali prin radio ;i alte bazaconii, iar acum era mahmur si tdcut. Capul ii cidea ba intr-o parte, ba in cealaltd. Edighei se temea sd nu cumva sa-si spargi ochelarii. In remorci, aldturi de trupul lui Kazangap,stdtea,abitut, soiul Aizadei. Numai arareori se uita imprejur, mijindu-si ochii din pricina soarelui. Betivul acesta nelrebnic isi intorsese,de asti dati, spre lume partea cea buni. Nici nu-si muiase buzele in biuturd. Se strdduise si aiute la toate. lrralindu-se plin tle zcl- lnai cU seamalu.coatirea raposalului din casd, cintl pusesecu nidejde umirul. Cind Edighei ii propusese urce alituri de el pe cdmili. in spate,refuzase. si stau :rici, lingi socru-meu,il petrec pini Ia ,,Nu, spusese, capitul rlrumLrlui."Si Edighei, si ceilalti priviserd cu ochi buni acestgest. Iar cind porniserddin Boranli, plinsesemai amarnic clecit toti, acolo. in remorca aceea,sprijinind trupul inlisurat in pislii al riposatului. ,,Daci intr-o bund zi ii vine Dintea la cap $i se lasd de bdut? Ce bncurie ar fi pentru Aizada si pentru copii!" i;i spuse, cu o vagd nidejde in sutlet, pin?i 5i Edighei. Acest mic 5i straniu cortegiu ce stldbdteaslepa pustie, condus de un onr c:ilare pe o camild impodobitd cu valtrap sdrbitoresc, era incheiat de excavatorul ,,Belerus", in cabina ciruia se aUau Edilbai gi Jumagali.Jumagali,tuciuriu ca un negru, mic de statura 5i bine legat, era l.r volan. De reguli conducea ma$ina asta de-a lungul cdii f'erate la felurite lucrdri. Isi fdcuse aparilia la Boranli-Burannii numai de pulind vreme qi era inci greu de spus cit avea si rAmind pe acestemeleaguri. Alituri de el, depdginduJ cu un cap, stdtea Dlinnii Edilbai. Tot drumul discutara cu insulletire ceva. Orice s-ar spune, Ospan, Eeful haltei, fusese la indltime. Le pusesela dispozilie, pentru inmormintare, intreaga dotare tehnicd de car€ dispunea.Chibzuise bine tindrul gef de haltd: de la asemeneadepirtare, dacd mai stateau $i sa sape groapa cu hirlelul, greu s-ar fi putut intoarce pini-n seard, 84

cdci mormintul uebuia sf,pat adinc gi cu niEi laterall, dupa obiceiul musulman. La inceput, propunerea asta il pusesein incurcdtura pe Burannii Edighei.Nu-si inchipuiacum i-ar putea trececuiva prin minte sd sape un mormint nu cu hirletul, ci cu un excavator. Shtea in fata lui Ospan, ascultind cu fruntea plecatd, ingindurat si plin de indoiala. Dar Ospan gd.sise cuvinle potrivitesi-l convinsese bdtrin: pe - Uite ce m-am gindit, Edike, Ca sti n-ai nici un fel de musfieri de cuget, mai intii sipati cu hirlelul, pind dali formd gropii. De tenninat o termind excavatorul cit ai bate din palme. $tii si tu ca in stepd pdmintu-i tare ca piafia. Cu excavatorul o adinciti cit e nevoie, iar la urmd dati din nou cu hirletul. Economisifi si timp, implinili si datina... Acum, pe misuri ce se afundau in stepi. Edighei gisea statul lui Ospan cit se poate de intelept $i de potrivit. Ba chiar se mira cum de nu-i venise lui gindul dsta. Da, intocmai aqa aveau si faci odati ajungi, cu ajutorul Celui-de-sus, la Ana-Beiit. Aveau sd aleagi in cimitir un loc potrivit, ca sd poati a$eza mortul cu capul spre Kaaba cea vegnici, aveau sd porneasci groapa cu birlelele Ei lopelile pe care le cdrau cu ei in remorcd, iar cind avea sd lie cir de cit adinciti, aveau sd sape cu excavatorul pind la fund. Niqa laterald - kazanak-uI- si loja le vor termina tot cu hirletul si lopetile. $i mai repede, 5i mai bine. Spre locul acela stribdteau acum stepa, ba ilindu-se pe coama vreunui dimb, ba dispdrind in ripele largi, ca si risard apoi iardqi. desluqit, departe in cinip: in fiunte Burannii Edighei, cdlare pe cimild, dupd dinsul - tractorul cu remorcd, iar apoi. ca un enorn gindac cu rnulte picioare - excavatorul ,,Belarus", cu lama buldozerului in fatd $j cupa rdsucitdindirAl. pestecabiri. Abia acum, aruncind o ultimd privire spre halta ce se pierduse in urma, Edighei il ziri cu mare uimire pe duliul sau ro$cal, Jolbars, care alerga mdrunt alituri, cu un aer plin de importanta. Cum o fi reusit sd se strecoare nebagat in seamd printre oameni, de se tinea acum dupd ei? Nali-o buna! Cind plecaserd din Boranli-Bulannii, parci nu-l vdzuse. Se fi stiut cd-i face una ca asta, l-ar fi leqat. Mare holoman.De cite ori sirnte ca Edighei vrer s-o porneasca

85

incotrova c4lare pe Karanar, prindea momentul prielnic Ei li se_aldtura. de data asta risdrise ca din pdminf. Fie, hotdri $i Edighei. Ca^sdJ goneascdinddrAt era, oriium, prea tirziu 5i nici nu se ficea sd piardii vremea din pricina'unui zdvod. N-are decit sa vina si el. Ghicind parcagindurilesrapinului. Jolbars depiisi in fugd tractorul si sc stecura inaintea lui K^aranar. putin .in dreapra.Edighei ij ameninldcu cnurul. L nete rnsantct rnicar nu miscadilr urechi.E prea tirziu sli nra ameninli.piireaa spunedulaul.$r. lc urma urmei.de ce sd ru. vind gi el? Pieptos, cu grumaz puternic, ldtos, cu urechi scurte gi privire intehgenti, calinii, duliul lui cel ro$cat, Jolbars, era tiumos in felul lui gi-1i bucura orivirea. Multe ginduri se imbulzeau,;ub frunrealui Edieheioe drumul spre Ana-Beiit. Privind in ristimpuri la soarJ. ca sa vadii cit se inallasedeasupra orizontului. miisurindastfel si scur€lerea timpului, isi arninteamereu aceleagilucruri din trecut, din care, de fapt, se alcAtuise viata lor. ii inviau in minte zilele cind el 5i Kazangap erau tineri gi in putere si erau, la drept vorbind, principalii lucritori permanenli de la halta, allii nu prea se inghesuiauh Boranli -Burlnn iar ii. oaca se ntmereaupe acolo. cum veneau.ala plecau. El si Kazangap n-aveau vreme nici sd-Si tragi sufletul, erau silili sd facii, vrind-nevrind, toati treaba c;re trebuia fiicutd la halti. Acum s-ar fi ru$inat sd pomeneascdde vremurile aceleacu glas lare , l-ar fi ris iei rineri: fraieri bdtrini ce sinteti, v-ati ingropat de vii in pustietateaasta. $i pentru ce, md rog? Chiar asa, pentru ce? Trebuie cd or fi avut ei molivele lor. Odatd, la o inzipezire, rrudiseri din greu doui zile qi . doui nopti la rind, ca sd indepirreze nerielii de pe calea ferala. Noaplea triigeau pe aproape o locomotiva sa turnrreTe locul cu larurile.Ningea inruna 5i vi ntul viscolea ziipada. Curiitai ici, dincolo se ridica alt troian. gi era un ger, Doamne, ce ger, obrajii si miinile li se urnflaserd. Urcau pentru cite cinci minute in locomotivd. si se mai ?ncelzeascd, iarisi porneau corvoada aceea blestematA. si Zdpada ndpddise gi locomotiva pinii mai sus de roti. Trei dintre muncitorii nou-venili pleiaserd la halta inainre de ciderea noplii. lnjuraserd viata din stepi cum le venise la guri. Ce naiba. ziceau.nu sintem puscaiiasi. qi-apoichiar 5i 86

la ocnd ti se ingdduie mdcar sd dormi. ASa cd ii ldsaserd baltd, iar a doua zi in zori, cind trenurile se urniserd, le aruncaseri de bun-rdmas: - Bd, ghiuji bdrrini, cite un corn in frunte vd lipseste! Dar nu pentru cii mucosii aceia ii batiocorisera se luaserii. si Kazangap.la bataie atunci. noapiea.Cd se el luaserd. Spre seara.orice efort devenisezadarlii. Ninsoarea se intetise, iar vintul mugca din toate pirlile, ca un ciine turbat. N-aveai unde te ascunde. Locomotivascoleaea niste aburi, care insd nu fdceau decit sd imprAstie in iur un fel de ceata.Farurileei abia izbuteausi slrapungd beina. Cum cei trei plecaserd,Edighei qi Kazan_qap rimdseserd sd deszipezeasca singuri linia. lrigind zdpada cdmileleinhdLmate cu la tirsitoare. Dar dobitoacele nu se urneau din loc. le era si lor frig, viscolul le orbea 5i pe ele. Pe marginealiniei, zdpada le ajungea pin-la piept. Kazangap trigea cdmilele de niii ca sa le frca sd-l urmeze. iar Edighei le indemna dindiriitul tir$itoarelor cu biciul. Se canoniserd aga pind spre miezul noptii, Apoi insd cdmilele se privdliseri in zdpadd, sd le fi omorit si nu se mai miscau din loc, erau sleite.Ce sii fach? Lisasera.lucrul. a5teptind se mai indrepte sa vremea. Staleau fata-n fatii dupd locomotiva,care-i fereade viscol. - Ajunge, Kazake, hai sa urcam in locomotivi. Mai incolo - cum o fi vremea, spusese Edighei, lovindu-si una de alta mdnu5ileinghelareboclrii. - Vremea cum e a$a o sd fie. Oricum, treaba noastri e sd deszdpezimlinia. Hai sd-i tragem cu lopata, n-avem vole sd stAm gurd-casci. - Da' ce, noi nu sintem oameni? - Nu oamenii, lupii gi alte jivine se ascundpe asemener vreme-nvizuini. - Ah, nemernicule! se infuriase Edighei. Din oartea ta. omul poatesa crape:ba ai sii crapi si ru-aici,in troiene. $i ii arseseun pumn in falcd. Se inciieraserd, isi spdrseserdbuzele. Noroc de fochistul din locomotivdcare sdrisegi-i despdrlise timp. la Asta fusese Kazangap.Azi nu mai gasestioameni ca el. Nu mai existiiKazangapi. duceaula groapape ultimul. ll Atit mai rdmdsese- sdl coboare in tdrinA, sii-i declame

81

lingd mormint citeva cuvinte de rdmas bun, $i cu asta amin! Cugetind astfel, Burannii Edighei igi repeta in gind rugiciunile pe jumdtate uitate, verifica dacd mai $rie ordinea inddtinatd a cuvintelor, si rcfacd in minte, cit mai exact, ordinea gindurilor indreptate spre Atotputernicul, pentru ca numai El, cel nestiut 5i nevdzut, avea putinla de a irnpdca in sufletul omului cele de neimpicat - inceputul $i sfirsitul, viata $i moartea. De-aceea gi erau pe lume, pesemne, rugdciunile.Cdci n-o si te-apucisd strigi la Cel-de-sus, sil intrebi de ce, adicii, a rinduit el lumea in a$a fel, incit sd ne na5tem si si murim. A6a triiegte omul de cind se 5tie - nu-i impAcat cu rinduiala, dar se chinuie sd se impace cu ea. Iar rugaciunilesint neschimbare din adincuri de veac, sr ele spun mereu unul 5i acehgi lucru ca omul nu uebuie sa cfuteasci in van, mai bine si se impace cu voia Domnului. mii $i vorbeleastea,5lefuite de ani ca niste linsouride aur. sint ultimele dintre cuvintele de pe urmd pe cire cel viu e dator sd le spunacelui mort. Ast;-i dalina. $i se mai gindi Edighei cd, o fi existind Atotputernicul sau nu. onul isi aduceaminle de el numai cind si cind, cu toate cd nu s-ar cddea sd fie astfel. De aceea se gi spune, pesemne,cd necredinciosulnu-5i aduce aminte de Cel-de-sus pinii nul doare capul. Asa o fi sau nu, citeva rugdciuni tot trebuie stiute. Privindu-i pe tinerii lui tovardqi de drum de pe tractor, BuranniiEdigheiera sincer rnihnir si-i era si miia de ei nici unul nu $tia mdcar o rugdciune. Cum aveau si se ingroapeunul pe altul? Cu ce c;vinte in smre sii cuprindain ele inceputul si sfirsitul vor peceilui ei trecerea omului in nefiintd? ,,Adio, tovarise, nu te vom uita?" Sau cu alte asemenea vorbe goale? Se intimplase sd fie odatd la o inmormintare, in orag. Tare se mai minunase Burann?i Ediehei - la cimitir era un fel de miting. in fala rrposarului. linga cosciug. vorbirorii citeau din ni$te hirtii, 5i toli spuneau acelagi lucru - ce a fost raposatul. functii a ocupat.cum a muncir. pe cine si ce cum a slujit, iar la urmi - fanfara qi coroanele de flori pe morminl. Dar unul nu se invrednicisesa zica o vorba desore moarte. asa cum se spune in rugiiciuniJe aceleacare incu88

nunA din veac in(elepciunea oamenilorin marea fiecere a fiin1eiin nefiintd; de parci pind atunci nimeni n-ar fi murit pe lume qi nici dupd aceeanu mai avea si moare. Nefericilii: erau nemuritori Aga Ei strigau in gura mare: ,,A ! trecutin nemurirel" Edigheicunostea bine locurile. plus.de la indltimea in lui Burannii Karanar, vedea in fala lui pinri departe.Se slriduia sd tin{ drumul prin stepd,spre Ana-Beiit, cit mai drept,ficind doar arareorimici ocoluri pentruca tractorulsi poati trecehopurilemai uqor. $i totul mergea cum chibzuiseri dintru-nceput.Nici prea repede,nici prea incet, dar lSsaseriin urmi o treime din drum... Burannii Karanarinainta neobosit.atent la indemnurile stapinului. ,.rnuu. huruind, il tractorul remorcu ca, iar dupd remorcd- excavatorul ,,Belarus". Cu toateacestea, a$teptau ii intimpldd neobisnuite care, oricit ar pdreade incredibil,aveauo legiturd intimd cu cele ce se petreceau cosmodromul la Sari-Ozeki... Portavionul,,Konven1ia" afla in zona lui de patruse lare, in Pacific, la sud de Aleutine, la echidistantA aeriand de Vladivostoksi San Francisco. Pe oceanvremea se schimbase. primajumatate nu in a zilei, soareleinundasela fel de orbitor intindereaapei. Nimic nu prevestea modificiri atmosferice. In schimb, pe pogavion, in toate compa imentele, inclusiv la escadrilele avioaqeqi in serviciul de securide tate, domneao mare incordare. Infeg personalul la bord de era gata si intre in orice momentin actiune,cu toateci, in lumea inconjurdtoare, nimic nu pdrca si justifice o asemenea alarma.Cauzelese aflau undeva, afaraGalaxiei. in Comunicdrile cosmonauliloraflali pe planeta Liman ^ Impidurit, receptionate bordul ,,Konven1iei" prin interla mediul orbitei ,,Tramplin", ii aduseserd conducitorii pe Centrului qi pe membrii comisiilor specialeintr-o stare de totali dezorientare. Deruta era atit de mare, incit ambele pddi conveniserisi evalueze prealabilsitualiain Eedinle in separate,pornind de la propriile lor interese si pozitii, urmind ca numai dupa aceeasd se reuneasca pentru dezbateri comune. 89

Omenirea nu aflase incd nimic despre descoperirea, fard precedentin istoria Universului, privind exisrenta unei civilizatii exrrateresrrepe planeta Liman impadurir... Nici , chiar guvernele celor doud pir1i, informate in cel mai strict secret despre eveniment in sine, nu cuno$leauinci evolutia ulterioarda situatiei.Se asteptaopinia conri.,iilor competente. Pe intreg portavionul fusese instaurat un resim sever - nimeni. inclusiv pilolii avioanelor.n-rvea voie sa-5i pdraseascd postul. Nimeni si sub nici un motiv nu putea pi.rdsi portavionul, iar navelor aflate in acea Darte a oc;anu_ lui li se interzisese se apropiede..Korrventia.. mai sa Ia putin de cincizeci de kilometn. Avioanele ce zburau dea_ supra zonei iSi deviaserd rutele ca sd nu se apropie la mai putin de trei sute de kilometri de Iocul irr'caie parrula Dortavionul. Agadar,gedinlacomund a celor doud pdrti tuseseintre_ rupta 5i comisiile.sub conducerea pre5edinlilor programului ,,Demiurg", dezbiteau separat rapoartele trinsiise de cosmonautiil-2 si 2-l de pe aceaplaneti necunoscuti. de .Ele parveniserd la o inimagimabilidepdrtareastronomrcA: alentiunel ,,Atentiune, Transmisieintergalilclica pentru planetf,piimint: Ne este imposibil\it vd eiplicam lucruri pe||rru care nu . exlstd notiuni in limbajul terestru.Totu$i, exista niulte ele_ mentecomune. Locuitorii acestei planete sint fiinte hominide. sint oa_ meni, ca gi noi. Ura, deci, pentru evolufia universalalSi aici ea a realizatun tip de hominid conform principiului univer_ sal. si inca unul splendid. Au pieleasmercla. panrl azuriu. ochi liliachii sau verzi 5i gene albe, clese. I-am vdzut in scafandrele lor pert'ect transparentecind si-ilu cuplat aparatulde zbor la stalia noaslra orbjralr. Ne zimbeau din cabina navei lor, invitindu-ne iniuntru. $i am pasit asrlel intr-o altd civilizatie. Aparalul lor de zbor, de fbrmd elicoidali. s_adetasatde stalie si, cu viteza luminii - efect practic insesizabil intein riorul.navei.- am pornit prin Univers,depalind curgerel timpului. Primul lucru care ne-a frapat, dinclu-ne un ientimenl nersteplrlde uju[rre. a lost absenla irnponderahilitalii. 90

Cum au realizat acesl lucru - nu sintem incd in miisurd sd vi explicim. Amestecind cuvinte rusesti $i englezesti, au rostit prima propozilie: <<Welcome nas galaktik>. Am infeles atunci cA, dacd vom fi receptivi, vom reusi sd schimbAm idei. Aceste fiinle cu pir azuriu - erau cinci la bord, patru bdrbati si o l'emeie - au cam doi metri inaltime. Femeia se deosebeanu prin staturi, ci prin formele tipic feminine si prin culoarea ceva mai deschisd a pielii. Toti cei de pe Liman Impddurit sint destul de oache$i - cam ca arabii nostri nordici. Ne-au inspirat incd din primele clipe o mare incredere. Trei dintre birbati erau pilofii aparatului de zbor, iar cei de-al patrulea 5i femeia erau cunoscdtori ai limbilor terestre.Ei studiaserdsi sistematizaseri primii, prin intermediul radiocaptirii cosmice, cuvinte rusesti, -englezestifi aicituind un fel de dictionar terestru. In momentul inlilnirii noastre,stipineau deja pestedoud mii cinci sute de cuvinte si termeni.Gratie acestuibagaj lingvistic a gi inceput comunicareadintre noi. Limba lor e, fire$te,cu totul de neinteles pentru noi, dar, prin consonant{,aducecu spaniola. pdrdsiseUnsprezeceore dupd decuplareade <<Pariiet>, rdm Sistemulnostru solar. Trecerca dintr-o galaxie in alta a fost imperceptibild, momentul nu ne-a atras prin nimic atentia.Materia Universului este pretutindeni aceea$i. Dar in fata noastri, pe stdrii din acel momelrt a dileclia de zbor (datoriti, pesemne, corpurilorcercstidin afara sistemuluisolar) a prins sii creasci treptat o vdpaie -intensi, care prolifera, extinzindu-se in inilnitul luminos. Intre timp, lisaserdm in umd citeva planete, inlunec;rte la acea ord pe una din f'ete si luminate p. cellalte. Sori si luni fdra numAr ffeceau in goand pe lingi noi. pielzilrdu-se spaliulnecuprini. in 'freceam parcd din ooapte in zi. $i. deodati, am piitruns intr-o rnare de lumind orbitor de pur:i, nemirginiti, reviirsattd un soareuria$,stralucindpe un cer cum nu mai de vlizuseram pini atunci. -- Sintem in Galaxia noastrd! Iati si soarele nostru. I\lureleReirzenrl ne-a Curind va aparea Linran impadurit. si anuntatlelneia.

9l

$i, intr-adevir, din inflnitul acestui nou Univers, rdsinse un soare nou pentru noi, Marele Reazem. Prin intensitatea radialiilor gi prin dimensiuni depd$esteSoarele nostru. Credem, de. altfel, cA tocmai aceastdpanicularitate. precum 5i faptul c?r o zr :i o rroaptedureazd pe Liman Impddurit douizeci $i opt de ore, explicit cele mai muhe diferente geobiologice intre lumea de aici si lumea noastrd. Dar despre toate acestea vd vom vorbi data viitoare. sau la intoarcerea pe <Paritet>; acum va ransmitem succint citeva inlbrmatii mai importante. Privitii de la mare iniltime, planeta Liman lmpiidurit aminte$tede Pimintul nostru. cici e inconjurati, ca $i el, de atmosferd.Din apropiere insi, de la cinci-5asemii de metri ca sd ne ofere b imasine de arsamblu. glzdele au efectuatpenrru noj un zbor spicial o priveiiste netnaivazuta de ftumusete dezviluie priviri se lor: lanluri de munli. coline acoperitc un covor verdc. de aprins, riuri, mdri si lacuri, iar in unele zone ale planetei. mai cu seanrr spre poli. ca niste pete uriase - deserturi lipsite de viat6, unde bintuie fufiuni de praf. Dar cea mai covirsitoare impresie o produc ora5ele gi celelalte aEezdri.in fermecitorul peisaj de pe Liman lmpddurit, aceste insule de edificii sint nldrturia unui grad de urbanizare extrem de inalt. Chiar si Manhattanul e departe de ceea ce au realizat in materiede urbanisticd locuitoriicu pleteazurii ai acestei planete. Cit despre bd:itinasi,ei reprezintd, credem, un fenomen aparte printre fiintele rationale din Univers. Perioada de sarcind e de unsprezeceluni. Durata vietii este, de asernenea, mare, cu toate acesteaei considerd prelungirea vielii o problema capitali, dacd nu chiar raliunea de a fi a socieutii lor. Triiesc o sutd treizeci-o sutd cincizeci.iar unii ajung 9i la douA sute de ani. Planeta are peste zece miliarde de locuitoli. Nu sintem inca pregititi pentru o prezentare cit de cit sistematicii a modului de viaE al acestor locuitori si a realiziililor civilizatiei lor. Vd aducem la cunostinti, fragmenlar.tloar ceeace ne-a frapat in chip deosebit. Oamenii de pe Liman $tiu se capteze energia solari, translbrmind-o apoi in energie termicd sau electricd de mare randamenl, rnult mai mare decit cel obtinut in constructiile
ot

lroastreenergetlce,$i, ceea ce este deosebit de important, energiedin diferentade temperaturd dintre zi si -\intetizeazii :l'raPte. Au invdtat sd diriieze clima. In acel zbor de recuiroa$tere jurul planetii. aparatulde zbor a disipat intr-o in .lipii. cu aiutorul unor radiatii, aglomerdrile nori si ceat,r. de .\trr aflat ca au posibilitatea a inlluenta rriscalea maselor de de aer si a curentilorde apii din mdri si oceane. regularizind .rstfelrcgirnul tennic si de urniditatede la suprafata planetei. Si totusi, sint confruntaticu o problemi colosalii care, Jupi cite stim. pe Pimint nu s-a pus incir. Ei nu sLrlerir de pe urna secetei, pentru carstiu sii dilijeze clinrir. Nu cunosc .rici deficitul produclieialimentare.5iasta la un nunrarurias Jc Iocuitori. tlepi5ind .le peste doud ori populatia terestri. lhr impor'lanle teritorii ale planeteidevin. treptat,irnproprii ',ietii. In acele locuri piere tol cc e viu. E ftnomcnul asa-zi.ci ariciiziri interioare.In tinrpul zborului tle recunoastcrc. .rnr observrt furluni cle praf in partea sud-esticir planetei. a Ca urmare :r unor reactii naligne din adlncurile planeteii:riudite. porte. cu proceselevulcanicerle la noi. numai cir ltci e vorbu. pare-se.cie efuptii lenle. cliluzate,radiante structurilc lui se detcriorerzA. substan!ele 'oltrl se riistr-rrpe. i.-l alcaluiescse rlescompun. aceast:i prrtc a planctci, un ln .:lctendc'dimensiunileSahareiinvadeazii, pas cu pas, sprtiul locuibil ll orrncnilorcu plete azurii. Acest lLrcmconstituie t-..1)tnlei cea mai mare catastrofii. N-lu izbutit inci si procesele se produc in adincurileplanetci.Au )tr'rpineascii ce iiruncat in lupta inrpotriva acestui inspiimintiltor fenomen rlita oamcnilorde stiinti, miiloace materialeuriase.Nu au o Luni in sistemul lor solar, dar sint la curent cu existenta ::Ltelituluinostru. pe care l-au 5i vizitat. Dup:i ei, e posibil ca Luna noastri sal fi trecut printr-un proces asemdniitor. --\flind acest lucru, am ciizut pe ginduri: de la Lunzi la Pamint nu-i o distanti prea mare. Dar sintem noi gata nentru o astfel de lntilnire? $i care ar fi urmdrile. de ordin e\tcrn si intem'J lsi vor tll oare seamaoamenii cit au pier,.lutin evolutia lor intelectuali din pricina ve5niccidiscordii de pe Pimint? In prezent,ln cercurile de stiintiflce pe Liman se des-

ll .trrir planetard jrrrLrl in lltcrnativei:
9l

irttensificrrea elorturiloIpentr: . .:: lrr,irzlirir >i ldenlrltcirreirpo\ibilitrtilord(.,-.. .--..r.tir\rftutlii cata.strotd, giisireain Lnr..:sau : r:L,x tirziu, a unei noi planete care \ii cor-.' pentrua incepe. titnpuj.tr;t..(.u . : ., r\,pulalicl naDrlill C()smr(.un.j. - :( l.tnlJn :n ']9u'. Impadurrl rellir5le. tr Inr.lrrru r. :-. r,, planetii , isi_indreaptii privirile. Oricunt. :;:.. - :nrlioanesi milioane de ani. E Lrimitor. r'n,ii.: .- _ .- - .:_, ucum la ne un viitor arit dc irdep:irrxt. ,i : .,c,orbiti cle aceastd activitate,de parcirilr ii\ i-.: ..: -:: ,: problemi de care depinde nemijlocir ,,..:., _: : ..,,i iictuale. .. Nirrrlnui sa rru-i li lrecul oJr( . :lr.ul uind i.. . ..dupl noi. potopLrll".' Nc-a t,,.r ,,.,-,, ri..ut p n minte a$a ceva cind am ttl.lt ,. t:: partea produsului planetar brut este .r,. ::.,nrLriui de -_:j -: -:lll preintimpinarea aridizdrii. Se prc,,:-:_--_- i:.-.ltreii de-a _ .-. ._. ..,,ntierr lungui r rnulte nrii .le kilometrr - : il descrtului illvildtlor lr rrneiblrrrer< : :: : .rrret)ltre adincime,precum gi injectareain aciir,:.,. : .:t(.r .uhstante neutralizantecu actiune de lun-ciiriLt:-,:. ei, ar influenta in sensuldorit reactiilJ nucl:.::: --,:. -rcd pian_ -:.-.r: rie etet. Desigur. si la ei existi. si trebure ..: :., .:.,. nrobleme . ,trrril. inteiec_ de ordin social,aceleproblemede ortlin ..: tual care constituiecnlcea dintotdeauna r.::t.:]:. pL,slc I zece mililrde de locuitorirru pot (onvielutir.ell . rr.ir ,lc pros_ peril ar fi societatea lor. Dar, lucru uinirr,,:. nu cr,,,o.c notiuneade stat ca atare, nu cunosc amlel!,. :-.Li -, ,tiu ce este * un rizboi. Pesemne incd nu vii puteln \punr, iu !-ertitudine - in trecutul lor istoric vor fi avut si ei rizf,rrrre.\tate. bani Si toate categoriilede relatii sociale ce ie inroleic. drr in actualaetapi n-au nici mdcar noliuncl u;lrrr jnstttulii de constfn,qere, ca statul. sau a unor tbrnrc, i1e luptii. ca rdzboiul. Dacd va trebui sd le explicdnt r\tnta ne\llr\irelor rizboaie de pe Pitllnt, nu li se vor p:irea i)ar!- un mijloc Iipsit^desens,.nrai mult, barbar,de rezolvarel problentelrr,i Intreagalor viati e organizatd cu totul rike prrncipii. pe c^are in virtutea stereodpului terestrude gincirrr,. nu'ne "noui, sint indeajunscle limpezi 5i nici pe deplin accJsibrle. 91

atlns un stadiu de dezvoltarea-stiintei in'"_" u.unirn."o "i trmpului si spatiului sd reprezinteprincipalui;;';i';;iii
.Nu

p.""":"?riHi!"f io"'fii1"3x",1i1?lH#ff 'j.J:,:'Tl i::J,ff l"X'l*"l*:ii:il iHli' '[ f;.#::?"JlE l'ir* ,a ii desigur,in limitele spaliuluiimaginabil. p"riUif
sa compariim lucruri necomparabile.

de avem lH?';J.i.n tl"fl:'"; artrer cu'" i'" ';"oii eoare ani victima um tarea J13!?t:,Hr:iil"lfjilj?,:: -decit convingeci istoda n-ar fi ",, altceva o istorie ; .;;;;
ielorl Dar dacadirecliade dezvoltare f"r, Ol"rru . i"i.,r",

^ Cu rimpul. pepamintul :i norriu oun.,.nii ;;;;"il;;_ u;,

liii'iL,lil'?llfill;li:1.1;,i:,'5,li1".tntinuo. ;iff avern intentia

,Y"":Jiil::f :ffi fil,*,,: m".;ll; ;i':|:"Tl,:: "; i:t
riizboaie... Locuitorii rces tei planetestiu despreexisrenlapamin_ ..., .

ifi::ll#i'[iql',"J':',J.':|"""'ii;';"[.,'i,: iffi "Ji3lT"o'.:T:,Hi"*:,1;.',""1"'# ;i'T#:'i[?'T?:'l"ll'i?j"i1:T',f ffi J'*Tlff 'j,"'il

","*..T{ trf #tr .:i:tt",*::iniiir*"; ti:frl:';;.tl,dfi'l*:' iT*"l", ::#,;ii:"i:.T:il?T":fr
95

lxi,:li,i'il1"::#i:'t'i";j'T1,1!:""9;r 9;FF'ii["tii','!

sint mai concrete decit s-arputea crede. Interesul fatdde piminteni f"eut,id; lor "

;Xlti:f, .:",TJ!:Jd.1fb',,',?Jea e: lor rrevtztuntle in rcesl sens

,}Hl** i'fiffi ;i1i||i,?;lii^T!.['.*li?li.:'"ilfffi gind in e ruii irii, vo t

ll'il*lJ",'":i;ilI'JJ'rff$l[T .'',,l$lil i]iY,i,,Li,'T,,,TJ;

proiectecosmicede organizare unei noi bazede comunia careintre tot ce e viu in Univers. Dispunindde aparatede zbor ce se deplaseazicu viteza luminii, ar puteavizita chiar acum Pimintul. Dar nu vor s-o facd fird acordulsi invitatia pdmintenilor insisi. Nu se vor oaspeti nepofiili pe Paminl. Totodatt, ne-au dat a intelege ce de multi vreme cautd un prilej pentru a face cunostintd noi. Cind am inceputsd lansdmin cosmos cu slaliiorbilale perrnanenle. inleles mornentul au ca intilnirii se apropiesi cd ei sint cei care trebuiesi ia initiativa. S-au pregAtitminutiossi au asteprar ocaziapotrivire.Ea s-a ivit in timpul canului nostrupe statiaorbitald... Sosirea noastrdaici a produs,fireste,senzatie. ocaCu zia evenimentului fost cuplat in eter sistemulde telecona tact global.folositnumai la mari sarbatori. vdzduhLrl in luminos ce ne inconjura,vedeamaievea,alituri de noi, chipuri si obiecteaflatela mii qi mii de kilometri. Am putut si comunicdm fratii nostri de pe Liman - sd ne privim in cu ochi. sd ne zimbinr. ne stringem sd miinile.sd discutam. scotind exclamatiide incintaresi rizind zgomotos- de parcetotul s-ar fi petrecut cadrul unui contactnemijlocit. in Cit sint de frumoqi acegtiextratere$tri totusi, cit de si, diferiti unul de altul, chiar culoareapdrului variazd de la azuriula ultretnarin. birtriniiincarunlesc. pare.intociar se mai ca ai no;tri. $i tipurile antropologice sint diverse, pentruci reprezintd grupuri etnicediferite. Despretoate acestea desprcmulte alte lucruri uimi$i toare vi vom relata aminuntit Ia intoarcereanoastrd De cer "Paritet" sau pe Paminl.$i acum.chestiunea mai im. ponanu. Locuitorii plzrnetei Liman ne roagd si transmitem, -lor de a vizita planetanoastri atunci prin <Paritet>, dorin(a cind acestlucru va convenicel mai bine pdmintenilor. PinA atunci. ei propun realizarea unui program care prevede construirea unei statii intergalactice intermediare, meniti s6 serveasciprimelor intilniri prealabile, pentru ca apoi sd devini o bazd permanentipentru curse in ambelesensuri. Am promis ci vom aducela cunostilrta pimintenilor noEtri aceste propuneri.Ceva ne neliniSte$te insi in aceastd privintii, mtuturisim. 96

Sintem oare gata noi, pAmintenii, pentru asemenea intilniri intergalactice, sintem indeajuns de maruri, ca fiinte rationale, pentru a face un asemeneapas? Vom putea noi oare, cu discordia si contradictiile existente intre noi. si actrondm unitar, asumindu-ne aceastdrdspunderein numele intreguluineam omene5c, numeleinrriBului Panlint?Vd in rugam staruitor ca. pentru a evita o ieizbucnire a rivalititilor, a luptei pentru pseudoprioritate, sa transfera{i chestiuneaOrganizafieiNaliunilor Unite. Vd rugim sd nu abuzati de dreptul de veto, ba chiar, cu titlul de exceptie, sd renunlali la el de aceasta data. Ne sindim cu amiirdciune la asemenealucruri acum, cind ne aflarn in afara eranitelor Calaxieinolstre.dar sintempaminleni5i ne cunoaJtem bine leagdnul - planeta Pdmint. In sfirsit, incd o datd despre noi, despre fapta noasfid. Ne ddm seama citi nedumerire, ce mdsuri exceptionale a generar disparilia noastrr de la bordul slatiei orbitale. Re$etim profund ci am generat asemeneaagitalie. A fost insd un prilej unic in practica mondiali gi am considerat cd nu putem, nu avem dreptul sii ratdm cea mai mare gansd a viefii noastre.De$i supusi unui regulamentsever, am fost obligali, in numele unei mari idei, sd actiondm contrar resulament i. ulu Ne asumam consecinlele acestuiact. sinlem gara sa suportdm pedeapsacuvenitd. Acum insd, uitati de asta! Luali aminte! V-am transmisun semnaldin Univers. Va trimitem un semn dintr-un sistem galactic necunoscutpini acum sistemul Marelui Reazem.Acesti oameni cu Dar azuriu sint creatorii celei mai inalte civilizatii. intilnirea-cu ei poate determina schimbarea intregului nostru mod de viatd, a deslinelorintregii specii. Vonf-aveanoi oare curajul sa acceptdm acest contact, apdfnd, lireste, inainte de toate, intereselePdmintului? Extraterestii nu reprezinti, prin nimic, o amenintare pentru noi. In orice caz, noud a$a ni se pare. Iar insusindu-neexperienla lor. anr putearealizao coiiturein existenfa noasfa, incepind cu metodele de oblinere a energiei din materia incorrjurdtoare lerminind cu deprinderea a trai 5i de lAra arme. fara violenla si constringeri.iara razboaie.S-ar putea ca acest din urmd lucru sd vi se pard o enormitate- dar

97

declarim solemn cA viata fiintelor rationale de pe planeta Liman este organizatii asa cum v-am spus, cd ei au atins gradul de perfecliune pe care vi l-am descris, intr-un habitat geobiologicasemdnitorcu cel al Pimintului. Ca purtitori ai unui rnod superior de gindire. ei sinl rttil de contacle deschise cu confinlii lor intru ratiune. cu Diminteltii. in forme corespLlrzAtoare cerilllelorti demnrtrtiilnrbelor pirli. Captivali.zguduili de descoperirea unei civilizalii extraterestre.noi ardem totu5i de dorinta de a ne intoarce cit mai curind posibil pe Pdmint, pentru a impirtisi oamenilor tot ceea ce ne-a fost dat sA vedem aici, intr-o altd Galaxie. pe una din planeteleMarelui Reazem. Intentiondmca peste doudzeci si opr de ore, adici exact pesteo zl si o uoaptede la aceastir comunicareradio, sd ne intoarcempe <Paritet>. Dupi sosirevom fi cu totul la dispozitiaCentrului. Plna rtunci. la revedere. irtrintc de I Iur :tlrtul spre Sistcmul sollr. vom comunicu orr sosirii noaslre De -Parirel.., Cu aceastaincheiem prima noastrii tr.ansmisie pe de plarreraLinran. La revedcrc.Vj ruganl rrrult. lr.:rrrsnritili lamiliilor sa lu fic ingrijorrte... Cosmonaul 1-2 Cosmonaut 1." 2ale comisiilor specialede la bordul $edinteleseparate portavlonului ..Konven1ia", consacrate evenimentuluiextraordinal petrccut pe statia orbitalii ,,Paritet", se incheiari prin plccarcr in Lorforc x arnindurora.pe calea aerului, pentru consultaricu lorurile superioare. avitrn - spr.e Un San Fralrcisco, celalalt, la citeva ninute, in sens contrar -- sDre Vladiv0srol. Portavionul se af'la in zona lui permanellD de patrulare, in Pacific, la sud de Aleutine... Pe portuvion domnea o ordine severi..Toti erau gata de actiune...Si toti pastrau tacerea... Pe acesremeleaguri, trenurile goneau dinspre Est spre Vest 5i tlinspre Vest sDre Est...

98

Iar de o parte si de alta a cdii fer:tte st itttindea marile spatii desertice Sari-Ozeki - Tinutul steoelorgalbene. Parcurseseri o treime din clrumul spr.e Ana-Beiil. Solrele. care sc rrdic asc la inccput cu iuiclli rlersuora orizontului. parcaincrernenise inlr-un l,unet.Dclsrrorrr .tctei ie instiipirrise ziua. $i doeoarerr zilei.' Uitindu-se cind la ceas. cind la soare. cind Ia vi'rile intinse ale stepei.Burannii Edighei i5i spuneacii. pit.liluna. alta. totul mergeacum tr.ebuie. Dcschidei procesiunea calare pe cdmili, dupii el veneatractorulcu remorca.duD,lremorci excavrttrrul ..B,.'lurus". pe de litur.i lclcr Llrrlriul ial. t.el roscat.Jolbars. ,,Bag seanti, mintea omului nu poate sta tird si sin_ deascdnici mdcar o clipA. Si vezi iritzclrivdnie:vrei,'nu vrel gindul raste gind,5i tot aga. la nestir5it.adicd, fireste, pini. la morrte-" Descoperirea astit nastru5niriio ficuse tolghet_drndu-sr \etma ct pe drunr se gindiseintr rra la cite .eva. Urldul lri'l)teir tind. ct pe rnilrevalul rirl. pe cind era c-oprl, stitea ceasuriin sjr pe tirm, urmirind cunr pe Marea Aral, pe vreme vintoasd, se niisteau in depdrtare. alergin_ cir-se..talrzuri. care se lpropiau cu cresteGin:.punratJde Irfrn. Vtlul ltjSlea val. Tn mist.rrealceel. trupul viu rl miirii se ndsteasi rnurea,se nd$tea iarisi si se sti;gea pentru .r renrsleneconlenit. el. copil pe ulunr.i, lar s-ar.[ivrut oe:,_ ,irtr5 zburind deasupra vrlurilor. ca sii vadj cle *u, virh marilor ane. Stepa in prag de toamnd,cu goliciunea ei izbitoare 5i I stii, trapul monoton al cdmilei il predispuneau Edighei pe h medilatie si el se lisa in voia'sindurilor fira a li se iurpotrivi defel, mai cu seamdcd avea de ficut cale lunsd si nimic nu le stinghereainaintarea. Karanar, ca intotdeaurla ia drum lung, se incdlzisede mers gi rirspindea puternicmi_ un ros de mosc. Mirosul ista venea drept in nirri di la greabin si grumaz. ,,Oho, se g?nclimultumit Eaignei, va si zlca esti numai spume. Mir afurisitule!... Ma rdutate.ma!',... $i iardgi ii inviari in minre zile de denrulr, fapte si intimpliri de pe vrcmea cind Kazangap era sanitos'si in putere, si ?n acest lant al aduceril,oi-aminteil nipdrti, nelalocul ei, o tristete indelung pritocith, amari. 'Nici

99

rugdciunile nu-l ajutard. Le qoptea mereu Si mereu, iard5i 5i iardSi,repetinduJe intruna, ca sd alunge, sd insele, sd ascundi durerea aceea ce se intorcea cu inc:ipdtinare.Dar nu simleanici o u)urarein sullet.BuranniiEdieheise intuneca. imboldind fali rosr. cu asprime.camila carealerga plind de zel. rsr trase eozorocul mai pe ochi 5i nu rnai inloarre pnv[ea spre tractorul care venea in urnd. Lasi_i cd vin ei dupd Karanar, nu. rimin de cdruti, ce-i doare pe ei, tinerr 5i verzi ca bradul cum sint, de povesteaaceeaveche, despre care nici cu nevastit-sa schimbao vorbi si in care iude_ nu cata lui Kazangap se dovedise, ca intotdeauna, inteleapti si dre-apti. Numai el ii purea judeca, si il judecase cinstit, altf-elEdighei ar fi pirdsit de nult Boranli-Burannii... Czitrestirtitul iui cincizeci si unu, iarna, se pr.ipisisela halti o noud familie. Un birbat cu nevastasi doi cobii . cloi biielei. Cel mare, Daul. avea cinci ani, ntezinul - trei. pe mezin il chema Ennek. Cit clespre Abutatip, capul farniliei, ace\tacra de-(rvirstr cu Edighei.Incl inainrede rizboi. pe cind era lbalte tinir. pred:rsc ln la \coah din aulul luj. un apor. chiar in primele zile din vara lui patruzeci 5i unu. fusese mobilizrt.Crr Zaripr se insurase. lsadlr, spresllrsilul riizboiului sal imeJiartlrrpariizboi.$i er fusese. pina lr rnutarea lor aici, invititoare. gi uite ca soartaii niipirstuise. ii aruncase stepd,la Bor.anli-Burannii... in Cd nu de bine fugiserd ei taman in pustietateaasta fusese se poxteJe limpededin prima clipa. Cu meseri:r cit lor..Abutalipsi Zaripa ilr fi pulut l'orr.te bine si-si ga\ersca de lucru in altd parte. Se vede insA ci impreiurdrile nu le lasrser:ialla iesire. La inceput. toli crerieauca cei dol n-aveau sa tacd prea mulli purici pe-acolo. ci n-au sd poatd rezista $i-au sd fu_edincott.o vor vedea cu ochii. pleciu ei din Boranli-Burannii al1ii, mulr mai prejos- Edighei gi Kazangap erau de aceeai;i p:irere. Cu toate acestea. famitia lui Abltalip impusese respect tuturor, de la inceput. Erau oameni serio5isi la locul lor. Numaj cd ajunseserila necaz. Trudeau - barbarsi nevasti - in rind cu ceilalti. Cirau traverse, inghelau iarna printre ndmeti. Fdceau, adic:i, tot ce trebuiau sd tacA ni$te muncitori i'eroviari. gi trebuie sous cd ela o farniliede oameni asezali. prielenosi, cumsecade, cu loate ca erau nefericili.si asla pentru cri Abutalip lirsese,

r00

pare-se,prizonier la nemti. La vremea cind veniserd ei aici. prsiunile din arrii razboiuluise mai porolisera. Fostii prizonieri de rdzboi nu mai erau privi(i ca niste triddtori si dusmani. Cit despre cei din Boranli-Burannii, ei nu-si prea bateaucrpul cu asernenea trebuli. A fosl omul prizonier a fost 5i gata. rdzboiul s-a incheiat prin victoria noastra. incolo.cite nu le lusesedat oamenilorsr indure in aceasta infricosatii reimpirtire a lumii. Unii nai pribegesc 5i astizi prin lume de bezmetici...Stafia rdzboiului ii urmdreainci... De aceea,cei din Boranli-Burannii nu-i siciiau pe noii veniti crr inlrebalide orisos. sl le nrri zginddresti le. oricum ce rini bdusera cupa durerii pind la fund... Cu timpul, pe nesimtire, Edighei se imprierenise cu Abutalip. Era om cu scaun la cap. Cel mai rr[.rlt il atrdsea pe Edighei faptul ca. in stareade plils in care se aila. Abutalipnu se pierduse firer. Era demn si nu-sj blestema crr de-a surda ursita. Nu putea sd nu find seama de cele ce se-ntimplau lume. Pricepuse in omul, pesemne, astaii era cd crucea. Nevastd-sa, Zaripa, inlelesese de buni seamd gi ea acest lucru. Impdcati in sinea lor cu aceastdispisire de neocolit. cei doi isi easisera rustul vielii intr-o neobisnuird intelegere Ei apropiere reciprocd. Dupd cum inlelesese mai tirziu Edighei, tocmai asta-i linea in viatd, Drin asta se apanu unul pe altul si-i apdrru anrindoipe copii de vinlurile naprasnice vremurilor. ale Mai cu seamaAbutalio.Nu pulealrAi o zi deparre ai lui. Copiii. cer doi biieli, erau de pentruel totul. Fiecar e clipa Iiberi si.o petrecea lirrgaei. ii rnvalacarte.niscocea pentruei tot l'elrrl istorioare, de ehici_ tori :i jocuri. La inceput.cind el si nevasra-sa pleciu la lucru. isi lasau copiii singuri in baraca.D:rr Ukubala nu putea rabda una ca asta si incepusesd-i aduci pe biieli la ei, unde era mai cald, si-apoi pe vremea aceea aveau, oncum. mai mult cheag decit noii veniti. Asta le si aprooia_ se farniliile. Edighei avea si el de-acum copii - doui ftitite ,iam de aceeasi virslii cu baietiilui Abutalip. Odrtd. cind verrisedupa lrrcru :a-si ia copiii acasd, Abutrlip le propuse :.c: - Uite ce m-am _eindit,Edighei, ce:ar fi sii le invat, cu o cale,5i pe t'etilele voastre?Si stii cd dacd md ocuD irtcr de pe-acum de copii o lhe nu ca sd-mi treacade urii. l0l

Cit desprecopii. ei s-au imprietenit: se joacd de-atita timp laolaltii. De ce spun asta? Viata aici, departede lume. e, slgur, siiricactoasi,si cu atil mai mult e cazul sd ne ocuDin de ei. Vin vremuri cir.ulomul va trebli si stie o multimi de lucruri inci de iiaged A:rrrzi si-rrn umulcl de-o schioapa lrebuicsi rrihairr cap lniri multe dccit aveape vrernuridiiai ac :rul. Alllel. nu Ijzbc)le in vialir. Si, iar:lsi, rosrul acestor striidanii ale lui Abutalio Edighei rvea \a-l piilrundiinrui tirziu, cind nenurocirea se intimplase.Abia. atunci avea si-si dea seamaci. in situalia lui $i iu conditiile din Boranli, ceea ce ldcuse Abutalio era sinru|ul lucru pe care il mili putealace pcntrucopiii lui. Se grdb(a p rca si lc deu. du|)ri pt;'..a0.r..,lrri. cit putea mai mult, de parcii ar ti vlLrt ca astlel sd se invesniceasciin amlntirea copiilor', sii treiascaprin ei o noui viatd. Seara. cind se inrorceau de la lucru,. Abutalp 5i Zaripa organizau pentru copiii lor si ai Iui Edighei un lel de gridiniti-scoald. Copiii inr,iitaulitere, silabe.se jucau, dcsenau, intrecindu-se intre ei. ascLrltau povesti citite de pdrinti, cintau f-elsi fel de cintccelc. TotLrl err alit de interesant. incit Ecliglrei insusiincepuse sa treacalpe-acolo. admirindu-i indelung. pini si Ukubalr .c repczca. chipurilccu rrehurr. lrapi clt ochiul sa ca si-5i vadd l'etitelela lucru. Burannii Edichei era rniscat. Sullcruli se unrplcrde luntini. Urtc ce irrsc'rrrtrur fii orn sa cu scoalal. dascdl. Ti-e mai mare dr.agulcind ii vezi cum stiu:n volbcascr eu copiii. eurn :tiu sa frc si ei copii, raminind irr ac..llr:i timp uat)teni rnrruri. ilr scrile (ind venea,Edighei se striduia si nu-i iucurce. Stitea linistit in vrenn col1i5or. cind intla, isi scoteacusnrain Drag: Iar .- Selra bulil ll(irlir si-al cilcilea elev. Copiii se obi5nuiserdcu vizitele lui. Fetitele erau fe cite. De fat:i cu ratil lor, i5i dideau roari silinta. Edishei si Ukubrll lrceir u.cu schinrhul.lotu] ilr sobr. uentru ca \errfl copiilor si le fic calcl:i bin.' in bar:rca. Asta era deci familia care poposise anul acela la -asentenca Borrnli-Burannii .Dlr. curios luelu, oarnenilru prea au uol'oc. lui Abutalip era cd fusese nu nunrai . Nenorocirea' pnzoller la nenu; spre uorocul sau nenorocul lui, dupa ce rcuslse sA evadeze cu ult grup de prizonier.i de razboi 102

dintr-unlag:irde concentrare sudul Bavariei, djn nimerise, in patruzecisi trei, la partizaniiiugoslavi.Abutalip luptase in armataiugoslavdde eliberarepini la sfir$itutrizboiului. Acolo fuseserdnit, acolo se vindecase. Fusese decoratcu ordinesi medaliirnilitare iugoslave. scrisese Se despre si el in ziarelepartizanilor. publicaserd fotografia. ii Asta-l si ajutase foartemult cind dosarulii ajunsese cbmisiapentru la repariere, in patruzeci9i cinci. Dintre cei ce fugiseri din lagar. nouasprezece numdr, doar palru riimdseserd la in via(a.Toti patruavusesera nou noroc:o comisiesoviedin ticd de verificare se deplasase subunitatea la respectivda armateide eliberare, comandantii iar iusoslavi diiduserd declaratii scrisedebpre caljrdlilemilirari sj moraleale fostilorprizonieri riizboirovietici.despre de participarea lor la lupta partizanilorimpotrivafasciqtilor. In sfir5it, dupi vreo doui luni de verificare,interogatorii.confruntdri. asteplare. speranli.si deznadejde. Abutalip Kuttibaevse intorsesiin Kizirhsranul natal,iiiri ca drenturile civice sd-i fi lbsr afeclare. si fard privilegiiie ctar cuvenitedemobilizalilor.Abutalip Kurtibaevnu purta pici niminui. Cum inainte de rizboi fuseseprofesorde geografie,se intorsese la.muncalui. gi acolo,la o scoald iintr-un centruraional,o intilnise pe Zaripa.Se mai intimpli in vlatd ca doi oamenificuli unul pentruceliilalt sd aibd noroc sd se-ntilneascd. Rar, dar se intinpld. Viata iti ddruie$te si asemenea bucurii. se . Intretimp.ecoulprimilorrni de dupavicrorie mai stinsese._Dupd si slavd. aersricliierA rriumf irr primiifulgi ri ,,rizboiului rece". Apoi acestase intelise.$i-n diferire parti ale lurnii, in punctele cele mai dureroase, resorturile constiinteise incordaserd. La o leclie de geografie, unul din aceste resorturicedii. Mai devremesau mai tirziu, intr-un fel sau altul, aici sau aturea. ceeace s-a intimplat trebuiasd se intimple. Dacd nu lui - altuia el. ca Vorbind elevilor dintr-a opta desprecontinentuleuropean,AbutalipKuttibaev povestise le cum, cu ani in urmi, tuseserd din lagdrul concentrare Alpii Bavariei dusi de in de sud, la o carierd piatr+,si cum de acoloieusise, de dezarmind paza, sii fugd la partizanii sirbi; le povestise elevilor. 103

cii in timpul rdzboiului bituse jumaitatedin Europa. inclusiv coasta Adriaricii gi a Meciiteranei, asa cA el Uil," natura si viata oamenilor de prin partea locului, "uiroit"u toate si cA astea nu pot fi descrise intr_irn manual. profesorul socotea cA imbogdteste astfel materia cu observaliile martorului ocular. Plimba.baghetape harta Europei.agalarape labla, . . $i D^agnera slrabdtea munli. cimpii si riul.i.atinginddin cind in clno rocurrte care el Ie rnai visa incr noaptea. pe Iocurile acelea unde odinioari luptele nu incetau zi si ni,upri, uuia 5i tarnd-,5i.. poate. chiar punclul acela irr[im unde cursese srngeretxt. ctnd. dtn dreapta. rasu tse fdra veste rafala aurontalutut rnamicSi el ciizuseincet pe povirniS.inroSintj cu singelesru iarba si pierfele.cu singeieacela purpuriu care ar tr putut inundainlreagaharta.si prel de o ciipzri se paruse chtar ca-st ve(le singele imprjsliindu_sepe hartri, cum ametrseatunci, cum ise ldsasepe ochi o cea1d,gi, rotindu-se. asupra lui . si el ,triea, .muntii se prabusiserd cnemlndx-sl in aJutor prietenul. polonezul care evadise rmpreunacu et. c u o vara in urmii, din carierade Diarl bavr reza:..Kazimir! Kazimirl... Dar prietenul nu_t urri.., .1 lui Abutalip i se dotr ca srriga din raspu_ l.l"u, .paruse ren. de tapl nu scosesenici un sunet, i5i venise irr ilre numai.la. spitalul partizanilor, dupd o transfuzie de singe. despre prrlea europeanaa iumii, ^, Y:r?l"d ".eleviior ADura p Kutttbaevse mirr in sinealui ca. dupd cite triise, putea povestl atit de sec, de irnpersonal,numai-ceea ce avea Iegatura elelnentara cu geoerafie 5coala. Deodata. mina ridic;la din bancainrii ii intrerupsese o firul povestirii: * Agal , agadarafi fost prizonier? ochi ...Doi .reci si limpczi il priveru cu severitate. AOotescenlut llnea capul usor dat pe spal e.slalet drept i)r In Dancrsr - nrcr el nu slia de ce, dar loati viala nu uitaie acestlucru - avea mu$catura inversd,dinlii de jos ii acope_ reau,incilecindu-i, pe cei de sus. - Du, ti ce-i cu rsla? - De ce nu v-ati tras un glonl in timpld,? * invititorulel 104

- De ce s-o fac? Oricum eram rinit. - Pentru ci e interzis si te lasi prins de dusman. e ordinl - Al cui ordin? - Ordin de sus. - Dar tu de unde stii? - $tiu tot. La noi acasd vin mereu oameni de la Alrha-Ata, si chiar de la Moscova. Deci, n-ati executat ordinul? - Ia spune-mi, tatil tiu a fost pe front? - Nu. el it fosl cu mobilizarea. - Atunci mi-e greu si-ti explic. Pot doar sA-d spun ce n-aveamaltd iesire. - Trebuia, oricum, si executati ordinul. - Ce tot dai cu gura? se ridicase din banci alt elev. Profesorul nostru a luptat aldturi de partizanii iugoslavi. Ce mai vrei? - Oricum, trebuia si execute ordinul! reDetase.categoric. celilalt. $i deodati, rupind tdcerea de mormint ce se ldsase pentru o clipd, clasaintreagi prinsesea vocifera:,,Trebuia!,, ,,Nu trebuia!" ,,Pureal" ,,Nu putea!" ,,Justl" ,,Ba nu-i iust delocl'. Profesorul izbisecu pumnul in catedrii. - Terminatil Sintem la ora de geografie. Cum arn luptal eu. cunt am facut razboiul - se )lie loarte bine acoio unde trebuie. Sd ne intoarcem la harta noastrd! ' $i, din nou, nimeni din clasd nu vdzu punctul acela obscur de pe hana. unde rapai iar. din dreapta.rafala de automat, $i profesorul, care sti.tea cu bagheta in mind lingd harti, se prdvdli zabavnic pe povirnig, inundind cu singele lui hartaEuropei... Peste citeva zile il chemaseri la sectia de invitdmint. Acolo, lui Kuttibaev i se propusese fard vorba multi sd-$i dea, din proprie iniliativa, demisia: un fost prizonier de r;lzboi r-avea dreptul moral de a educa tinara glneratie. Abutalip Kuttibaev, impteund cu Zaripa 5i primul lor ndscut,Daul, luseser?i nevoili si se mute in alt raion, mai departe de centrul regional. Se angajaserdla o $coalAsiteascd. Ai fi zis ci se a$ezaseri,o scoteaubinisor la cao6t.

i

I

I

105

,ltJT::i, ;;*",#*:: *'T"fif:':1 Iiii#:fr J:' pou",t"u &T: :ix"i il.:;ur:utr ;i; I"l,Tfl,x und' "*xi*yl ;:Jrl;ili,','i,ff #llf#ili. "-u;;;;i;
iugoslavi, nimeni nu.lui in lovgrfsii -"iia"."." "".ril""i.
.. $.1,!q, mutindu-iedintr_unloc in altul, familia lui

gll**#i','J-,.,,,';;l:,fiii"" il"lii

Zarip , invi'l oaretinAra$i capabild, devenise dirigintd. urte ca tocmaiatunci se decLansase .ti^;;il:-:^, Dar cnze ::

,:ffi :ff \:.1il9'i*1,if :'lf",i$].l s,"tiif :"iJfl
il;;,; T, {,i,1
sese .dreptur torida' tulntI,ll".l',ffi :l"Ji# l?f ru .de-a

ii'e"ii" 5i?3f,"'"'Tf1; ;:,ilfjXr{i, s6 .ascundd a ;;;;;.i"Tlt:ii,tiiil|l.t",#i'jii:: se ,"'d";" seavinrauarir
de sus,de nu-i zdreai ;hi;i "; il;i;i

#;:*r:ff't*:ilf:: **j i; parpitind disperate

llil'J,:"i*r;:,',"*;; i,"i#','#iililT:i'fllfi x:l""f,:Tilf :liff r::!?i:'*i:3T3.:':',#ff .31i:'; ffi; H :n:n ;x?,'.',',.:i; H;'ffi';::J"ll* Tf,T# '"',:,1rx!*',,T;"Jft ,ii:;fttn-;;;"r;"; *:iJ':lffi Soareleil- Uat"uO,ipi-"1""1fi !,.,: prarra, necumtierul. nii: ol""lili'; i de ;l lj fJi;f,iT il,J,i:Tt.f,icere ;:*:[r; *"i "if'"."i." !:i';',,:',,:il;:'
ciqaserA$i in vara aceea la B

asemenea dogoare. 106

ela "j#;;JlJ':'i parcd rirai usor decit pe

Burannii Edighei se straduia si-l imbdrbdteze pe Abutalip: - Nu-s toate verile ca asta. Asa s-a nimerit anul Asta, se dezvinovdtea Edighei, de parcd el ar fi adus arsita aceea. In doud sdptdmini,cel mult trei. se mai rdcoreste,moare putin si iadul. Arzd-o-ar tbcul de dogoare, ce pe toli ne-a vliguit. Uneori. spre stirsitul verii, vremea se schimbd in stepi de pe o zi pe alta, fdri veste. gi-atunci,toatd toamna, pina cdtre iarnd, ti-e mai mare dragul - numai rdcoare dulce. pind si vitele pun carne pe ele. Am eu semnelemele ca si anul dsta o sd fie la fel. A$a cd mai rabdati Si voi, o savem loamne frumoasd. -.Te pui cheza5, sd zicd, zimbeacu tilc Abutalip. va - Mai cd m-a$ pune. - Bogdaprostegi pentru-atit. Parc-am fi la baia de aburi. Dar nu mi-e de noi. Zaripa si cu mine rabdim noi cumva.doar am lrecut prin rritei. Dar mi-e mild de copii. Ini se rupe sufletulcind ii vad... Copiii din Boranli sufereau peste poate, aveau fetisoarele supte,5i n-aveai unde-i ascundede zipuseala si arsita care-i secr. Nu tu un potntsor. rru tu o girlii - atit de trebuitoarelumii lor de copii. Primdvara,cind stepareinvia, cird cirnpiilesi luncileinverzeau. lumeaintrcaga a copiera ilor. Biteau rningea, se jucau de-a v-ati ascunselea,alergau prin stepir.fugdreautistarii. Era o desfarare le-auzi zvosa nul glasulilor rf,zbdtind pini departe, in stepd... Vara nimicise totul. Ar5i1a ii vliguise pind gi pe copiii cei mai zurbagii. Se pitulau de cdlduri in umbra zidurilor. ridicindu-si privirile numai cind treceau trenurile. Era singura lor joacd - si numere cite trenuri treceau intr-o parte, cite in cealaltd, cite vagoane de pasageri, cite de marfd. Iar cind vreun tren de pasageri incetinea la intrarea in haltd, copiii se ldsau pentru o clipi amAgiti, crezind cd acugi-acugi va opri, si dddeau fuga in intimpinarea lui se gifiind, cu minufele cozoroc, pesemne iu speranli naivd cd trenul i-ar putea scoatedin cuptorul dsta,Si-ti era mai marea jalea sd-i vezi cu citd ranchiund, cu citd necoDiliireasci lristcle prive:lu in urma vagoanelor cate treceau... Vaqoanele aveauusiledate in laturi si geamurile pind li refuz. deschise

t07

iar pasagerii erau 5i ei innebunili de zdpu$ealA, duhoaregi mu$te,dar ei aveaumdcarcredinlace inr-o zi, doui aveau sAajungd.inalti lume, cu riuri rdcoroase pdduriverzi. si Toti cei virsrnici. $i mame. tati suferiserii varaaceea in penuu copii, dar cit il costa acesrlucru pe Abutalip pricepea,in afari, fireSte,de Zaripa, doar el, Edighei.De altfel, at Zaipa gi avusese prima disculie pe tema asta. Discutie care ii mai dezviluise cite ceva din viata acestordoi oameni. Lucrau in ziua aceeala linie, prineneau prundisulde pe terasament. imprdstiaupietrele,virinrlu-lein spaliile goale de sub traverseEi linii, intdrind astfel terasamentul sldbit de vibratii. Treabaasia puteafi ficutd numai,in intervalul dintre doud trenuri.Era o muncdgrea,istoviloare, mai pe cu seame asemenea ar5i1i.Spreamiazi, Abutalip apucase bidonul gol si plecase, cum ziceael, dupd api fiartd, la cisternatrasiipe linia moartd,qi cu un drum sd vadd ce mai e cu copiii. O pornisezolit pe mijlocul liniei, peste traverse,sfidind dogoarea. grdbeas-ajungi cit mai repedela copii, Se de sine putin ii pisa. Tricoul decolorat, un alb murdar, de atirna pe el, conturindu-iumerii scheleticilavea pe cap o pr drie jerpelitd de paie, pantaloniiii lluturau pe trupul slibit, iar in picioarepurra niste inciltari scilciate,fard gireturi. Mergea lipiind printre traverse,strdin de tot ce se-ntimplain jur. Cind in spatelelui apiruse deodatdun 0en, nici mAcarnu luaseseama. - Hei, Abutalip, jos de pe linie! Ai surzit?! strigase Edighei. Abutalip insd nu-l auzea.Numai urletul sireneiil ficuse sd coboare povimiqulterasamentului, $i atuncifirri pe dar sd aruncemdcaro privire spregarnituracare treceachiar pe linga el. Nu-l viizuse nici pe mecanicul crre-l zuneninta iu pumnul. In timpul rdzboiului,in prizonieral,nu incfuuntise, era de bund seamA5i acum un om- tindr, plecasepe front la nouasprezece ca locotenent. varaaceea ani. ln incepuse insa a inciirunli. Em carunleala srepei. Gribite. nechemate. lirele albe ii sclipiseri ici, colo, in chica deasa,bogati, mai cu t08

seamd la timple: da, timpleleii incirunliserri.in vremuri pe bune ar fi fost o mindrelede bdrbat.Lat in umeri, cu nas vulturesc,cu mdrul lui Adam proeminent, tdieturagurii cu vadind o fire hordrildsi cu ochii prelungi.migdalali, Abutalip era inalt qi bine legat. Za':pa ii spuneauneori, glumind cu amdrdciune: ,,N-ai avut noroc, Abu, erai ndscut si-l joci pe Othello".Abutalip ridea, la rindul lui: ,,Ca sa te sugrum, ultimulidiot!...Asta voiai?,, ca Pe Edighei,reactiaintirziatd a lui Abutalip la trecerea acelui tren il pusese seriospe ginduri. - Ar fi bine sd stagide vorbd,ii spusese Zaripei cu el ugoard dojanii in glas. Ce-i joaca asta?La o adicd,mecani_ cul scapi basma curatd: interzis umbli pe linie. Dar nu e sd despre astr e vorba:la ce bun asemenea risi? Zaripa otiasedin adinc,$tergindu-$i minecat'ataimcu broboditd, arsi de soate. - Mi-e teamdpentruel. - S-a-ntimplat ceva? - Mi-e reamii, Edike.Dumi'tale sd-ti spun.il chipot nuie remu$cdrile: socote$te se vinovat $i fati de copii, si fatAde mine.Cirrdnr-ammdrilatcu el, lziriivoia aloi mei. frate-meu rnaresi-a iesirdin fire 5i mi-a strigal:..O sd mai te cdie$titoard viafa, neroado!Nu btubar,belea pe cap i1i iei, iar copiii tdi 9i copiii copiilor tdi, care inca nu i_au ndscut,sint de pe-acum sortitrinenorocului.Cit desore preaiubitul sot. de-ar avea un slrop de minte. sreing tiu gi-arpetrecepe dupd git, nu bratede femeie.Ar fi cea mai bundalegere pentru el.' Dar noi am linut-ope-anoaslrd. Ne-amzis ca, riizboiul odat6terminat. mai au de impiirtit ce viii cu mortii? Ne-am tinurdeoparre rod si de-allui, 5i de de-ai mei. Dar de curind, n-ai sA crezi, chiar fratele meu a dat o declarafie cum cd el, adicd,m-a prevenit, fgst a impotriva casattoriei noastre. nu are nirnic comuncu ca mine,5i cu atit mai putin cu unul ca AbutalipKuttibaev, care a stat atita timp in Iugoslavia.$i s-a pornit totul de la-nceput. Oriincotro ludm.ni se rintesteu.sa-n o nas.Si-acum, uite-neaici: mai departen-avemunde ne duce.
trJ9

f

$

w

!

i

. i

Zaripa tdcuse; indesind ind?rjitd pietrisul bdtucit sub traverse.Din fala lor venea o noud garnituri. Se driduseri la o parte de pe linie, luind cu ei cazmalele targile. si er . Edigheisinrlea trebuiesd_i,rjuteeunruape oamenii aceia afla(i _la analghie. Dar nu_i prr.a ,juru'.u-nirni.. renorocirra krr vencl (le deparle.de dincoiu de S.ri_O;;ki' - Not lritm ritide rnulli ani. O si ri obitnui(i voi. si o sd vr invilali cu locul. Ce sa-i llci. cle rriit rrebuie .a tr;iim.rpa\ascel. prrvilrd-o drepr in ochi si gindinO-in-.inei indurerat lrurnuselet cil acelei fenreiri,,a,. .* ,op.u urrini cu oclrii. $i cc prr frumos arel. acunt c 5i el \Dalacitgenelc i s-au spelbit de solre. Buzelc ,_\ craDrte.C;; trebute\ii-t vini. Nu_i de ea vial:rr5lt. Drr uile ca sc li e

11f c J ; t lha lx e m,l i:r1-,,.,,rTq'"-i rc u tn c e :l p j mi n l u l , I tl J .

piir:ea srepei. Asri_iarn:r. au renir, cind
observuse el .

di birurii. Si ale l{li;...11, aclevirat-.-.' curnsi se ciea: dui r.utii. ll uncullt. um

lntre lrmp. spjrFind xeful 5tatut.dogoritor. safltilura lrecusecu lulilc r ipiind cr o r.tlnla fier.b-inte -auto6x1. dc Kevenrsera. unellecu lol. pe terasan)errt. cu Asculta.Z aripa.spuscse Eclighei. incercincl im_ r_o , - , -DarDateze. impacecu realilrtea.Ce_i drepl. penrr.u s-o copii nu zic. Si mie mi se rupe sirfleiulcind r'na :,SI:u.p.-.1.,: urr ra ilr mel. Dar nrct trsrlt astan_osa linii cit velcul. O sr se-mJtilstirnpere. $i-rpoi. drci \lai Si te eindesli. u sinteli srnsun.mar srnt oameni in jrtr. sintem noi rici, In o adicii. Le rost are sd vd perpeliti atita? Ce_afost a fost.._ - Asa ii spun 5i eu, Edike. din ris_ $i md stritduiesc puten,s;i nu-l supar cu vreo vorbii nelalocul ei. $tiu cit ii vtne de greu. BT. laci. Cir despremine. am vr r 5i re ajur cu un . ,srilr Dun.De rnutt a5tepr prilejul. Dar vad cii stii ii sinsuri cirleaccr buni. Iar la-rna drca te-amtulburrt. - Se mai intimpli. ce_i drept, si md..lase purerile. Mi-e niili de el, ni-e mili de mrne, oe copll _ ce sil mai vorbim.mi.se.rupe inirna.lar el. desi n_agresit., ni-i., ri. srmre rolust vrnovalca ne_aldus aici. Si de schirnbat nu poate schimba nimic. Vezi dumneata,in tinuturile noastre viata-i cu totul altfel, gi clima e cu totul alta. Micar vaia sd-i tl putur trirnire acolo pe copii. Dar la cine? paiirii n-o_ il0

vem, si-ai lui, qi-ai mei au murit de tineri. Iar fratii, surorile, Nici pe ei nu-i uqor si-i judeci' nu-s celelalteneamuri... vinovati de ce ni se intimpli. Se fereaude noi si inainte, noastrdnu mai vor. Cum sd le acum nici ii stie de soa.rta ne trimitem copiii pe cap? $i uite-asa chinuim, munciti de teamacd o si ne ingropdmaici pentrutoatdviata. Da, ne e teama,chiar dacd n-o mArturisimcu glas tare. $tiu ce-i in numaiQel-de-sus 5tie... sufletul lui... lar ce ne mai aqteaptd vorba Se lisase o tdceregrea. Apoi nu rnai aduseserf, despreasta.Lucrau,se dideau la o parte,ldsindtrenurilesa treacd,ii iar se apucirude treabd.Ce-i riminea de fdcut? Cum si-i mingii, cum sn-i ajutj in nenorocire? ,,Binein(eles, se gindeaEdighei,n-o sri-siia ei lumea-ncap - de trdit au amindoi.Ai zice cd nimeni nu din ce trii- cd doar muncesc i-a intemnitataici. atita doar cd n-au nici o iesire.Nici miine.urcipoimiine." Edighei se mira in sinealui cd tamilia astaii pricinuia atita amirdciunesi mihnire, de parcaar fi fost vorba de el insusisi de ai lui. Ce erauei penlruell La urmaurmei.ar fi putut atunci sd-$ispuni - treabaastanu m-atinge,ce mA prive$tepe mine? $i apoi, cine era el ca sa judece,si pund ordinein lucruri care nu-l priveau?Era un biet muncitorde stepd, el citd frunzd si iarbi, de ce tocmaiel trebuiasd se ca amdrascd, sd-$ichinuie sufletul,hotarindce-i drept 5i ce nu-i drept pe lume? Cei de sus, de unde li se tr{geau toate astea,$tiau, f{ri indoiald, de o mie de ori mai multe decit putea $ti el, Burannii Edighei. Alora totul le era mai limpede ca lui aici, in Sari-Ozeki.Ce putere avea el in lucruri de-astea? totusi, nu-pi gdsealinigtea.Il durea $i sufletul mai cu seami pentruea, pentruZaripa.Femeiaasta ei il uimise gi-l cuceriseprin devotamentul stdpinirea de 9i cu Aducea cu o sine, prin lupta ei disperat?i restri$tea. pasire care incearci sd-$i apere, cu aripile, cuibul de furtuni. Alta in locul ei s-ar fi pus pe plins 5i s-ar fi supus, s-ar fi rugat de neamuri.Ea insi plitea deopotrivdcu birbatul pentru trecut. Si tocmai astail supira pe Edighei mai mult ca orice - ci nu-i putea apira nici bdrbatul,nici copiii. Se intimplasemai tirziu sd regreteamarnicca soarta la De adusese fanrilia aceea Boranli-Burannii. ce ii tulburase lt l

|; {

1

f

curgerea vietii? Dacdnu i-ar fi cunoscut, n_arfi stiut nimic din tot ce induraseriei, ar fi trdit linistit, ca mai_nainte...

VI
DupA-AMTAZA, iN pacrptc, LA suD DE ALEUTTNE, valurile se umflari. Vintul cle sud-est, format pe cursurile inferioareale riur.ilorde pe conriner)lul ,","ri;;n: r.-;;i;;;, precrzrndu-5t treplaldireclia.pe uria5ele intinderiale oceanului, apele se puseri in miqcar.e,leginindu_se greoaie, plesciind, ridicind rot mai des valurile,ir.asti ti,rga'c,easii. Toate prevesteau, dacd nu o turtuni, in orice caz .acestea ceasurilungi de mare zbuciumata. Pentru portavionul ,,Konven1ia,., asemeneavaluri nu prezenlau.nici prinrejclie. alte inrprejuriri. o in rrici micar nu sr-artt sctltmbal pozilia.De ajtii diltii insa. intruciftrebuiau sa soseascd dintr-un moment intr_altul lr,rQrrnele bordul la t. aflau-com.isiile speciale revenc,rr ce dupii consullilgru liflle avute cu forurile supel.ioare. porlaviorrrrl intoarsecu 5e prova in vint, pentru a micsora baiansul. Totul se desfdsurd normal. Primul aterizi avionul din San Francisco, apoi cel din Vladivostok. Comisiile se intorseserd efectiv complet, dar tdcute in si Pesle cincisprezece minure se !i aflau in .ingrijorate. sedr nti inchi5a... Cinci minute dupir inceperea lucrdrilor,fu transmisdin cosmos, la bordul statiei orbitale ,,paritet.,, spre a,fi retransmisd cosmonautilor I _2 si 2_I un"ti i" Cufu'*i, Marelui Reazem, o radiogramd cifiatd: .,Ciitre miriun"o J" conlrolde-pc ..Paritet": se prevenicosntonautii A l_2 si 2_l alralr rl atara stslemului solar sa nu intrepri ndii nici un fel de actiune. Urmeazd sd rdnrini pe loc pini ta noi aispozitii din partea Centrului.,, DupA care, firii a pierde o clipi, comisiile trecurA la expunerea. poziliilor 5i pl.opunerilor celol douli piirli. in vedereasoluliona.rii crizei cosmice. ll2

Portavionul ,,Konventia..infrunta, cu prova in vint. nesfirsita vilroare Pacificului. a Nimeninu stia ci la bordul siu se houra soartaintregii planete. _. P9 1?esteryeleaguri, trenurile goneau dinspre Est spre Vestsi dinspreVestspre Est... Iar de o pai'te si de alta a cdii tbrate se intindeau marile spatii Sari-Ozeki - finutu) stepelorgalbene. ^deseftice Pe. aceste meleaguri, toate distaniele si mlsurau oor_ nind de Ia calea ferutd, ca de la un meidian Greenwich... .. Iar trenurile goneau dinspre Est spre Vest gi dinspre Vestspre Est... Rdmdseserd doud ceasuride drum pina la cimitirul vreo Ana-Beiil Cortegiulfunerarse deplasa prin itepa in aceeaqi ordine. Burannii Edighei cdldrea in'fr.unte, deschizind drumul, 9i Karanar i5i continua trapul intins, neobosit;in urma lui. prin stepainlelenita. grdbeau tractorul remorca cu ln. care-aldturide raposalul Kazargap. singuratic sedea si rabddtor ginerele barbatut lui, Aizadei,'iar dupi gi I gx.rrrtorui .,Belarus". rnargini. luind-oinainie,ba riminincl Pe ba in urmd.ba oprilrdu-se pentru cine slie ce pricindinsemnata, alerga. fel de preocupat sigurde sine.Jolbars, la si duldul ro$cat pieptos. $i Soarele dogora.urcind sprezenit.LAsasera urma o in _ bundbucala drum.dar dupaliecare de dimb stepa dezviiluia prtvrrii noi si noi intinderipustii. ce se desfaSurau, de fiecaredatii. pind la orizonr.Uriasdera inrinderea stepei. Cindva.pe locurileacestea traiseun neamde tristd taima, juanjuanii.niste veneticica.re cucerisera aproape intreaea 'si stepdSari-Ozeki. Mai silasluiserd acesiemeleaguri pe alte popoare nomade. rdzboindu-se vesnicintre ele"penlru ima$uri li. puluri. Biruiau cind unii, cind altii. Dar si invingltorii, si invinsii rdmineauin stepr4, unii pierzind,iar al1ii.ci5tigind teritorii. Elizarov spuneacd stepaSari_Ozeki, privitd ca spatiu vital, meritaseasemenea lupta. Odinioara, sr primavara. toantna. pe-aici si cideau mull mai multeploi. tra.rarbade-ajuns pentrunumeroase tunnede vite _ mari si mici. Treceaupe-aicinegutiitori9i se fiiceanesot.Dar de L o vremeclirna se schimbase brusc:ploile ocoleautinutul,
ll3

fi
ff I

fintinile secaserii, pdgunilemureau. Neamurilevenetice si nomadese rdsliraseri care pe unde. iar iuanluanii aiina_ rusera desiivir5ire. luasera cu O spre Edil _ osu * nuri"u Volga,pe-atunci si-i inghilise pdrmintul acolo,in necunos_ cut. Nrmentnu stia de undese iviseri,nimeni n_aaflat undedisparuserd. spunea rjunsese Se cd_i Utesremt,l:'pe ciril rreceau uvtul s_arfi rupt deodatd toti de_a .irrna.gheata Si vatma. cu.herghelii cirezi. fi pieritsubsloiuri. :i ar Cazahii nomazi. bdsrina5ii Sad-Ozeki. di; nu*i oari_ srsera meteagunle aceletimpuri.ddinuiserri Iocurile in in unde. izburisera deade api in'finrinilen.u-rapri;. D;;;;j sa mal pentrustepele .ant Sari_Ozeki, de cei -tnsulteult ^lusesera. oupa razbot. ticuserd l$t aparilia camioanele_cisternA. Un asemenea camton_ daci solerulcunostea bine locurile _ pulea aprovizionrcu apd trei_palru salasurit.tepiiunat. Lornozunte sovhozurile regiunile sr din invecinare. care gospod;ireau pa5unile srepei, planuiiudeja ,a in,.r.l"r.-in srepabazepermanente pentrucrelterea vitelor.Calculaserd cam ctt t-:r cosla ilsemenea rmenajari.$i bine c:r nu se pripiserd. nesimlite. apropierea Pe in lirni,iirfu nnr_'gil;,,. norcAse oraslErdnunre Curiapostala. un _ Asa si sDuneau oamenii: duc ll Curraposrald. forr fu Curiu-fori"Lal ma am arn cumpdrat Ia Cutiapostali.am vrzut la Cutiapog_ de -i,*f-rir.-b tali... Cutia Posrala prolilera.devenind* soserastattala lega.diurr_o "ir, il parte.de cosmodr.om, din iar cealaltii de sralia cale feriti... De fapt.a5a de s; i"..ori. nouaiepopulare. semnu i ndustria i. ;-";.i;S;l: sub I Iizarl Ozeki. Din tot ce fuseseodinioari.rimdsesenu.ii -;;;;;; Ana-Beiit. asezal doud coline g"r.n.- ,lri"r; "i_itirul pe cocoagele cdmile Eghiz-Tiub ."t *ul u.n"rur'io. unei _ a. ingropiciune din Sari-Oz-eki. vremuri ;,ra*;;i.' in ;;;; 'incii""i erauadusiaici din locuriuneoriarirOeinaepanar.. ce-i insoleau erauirevoitisd innopteze rr.'pa.in*a ui.*]l in celorinrnonninlati Ana-Beiir mindreau la ie ;. ;r;;;;_ tateci cin5tiserir cum se cuvineamintirea inainras;tor. eiii odihnea,u mai veneratiqi mai vestili oameniar,,1"*i, cei l"i care tritseramult. ori [useserisocotiliintelepti,'ori isi ci5tigasera fairnaprin vorbdsi fapra.Etizarovi ;"; r;l; totul, numiseacestcimitir ,,panteonul Sari.ozekiil. din U1

. . De acest loc se apropia in ziua aceeastania procesiune de la halta Boranli-[iurannii. alcdluifa dintr_o cimilii- un rractorst un exctvatorsi insolilade un ciine... Cinriurul Ana-Beiit avea povestea lui. Legendasoune ci iuanjuanii. eotropjlorii de odirrioara ri"i,tri"i 5^.i_ rjzeKr. lSt lralau priTonierii cu t, cruzime "l fura seamin. vrndeau prin tinururileinr riinare. si pentru 'obi pflzonlefl tcest lucru era iocolit un t)tiue ^"-l_y:^:i t)oroc, pentru ca si_i pistrauaveauDarte oe .o soartacutnplilil.Juanjuaniiucidelu rnemoriarobilor. mar cu seatnda eelur tineri. prilrlr_o cazni irrfricosatii: imbnrcarea. Iui in sirt. Capul'vicr imei ;i; ca_pu ;"i ;;,i; ;;'i; prere.rar ttrele de prr srnulse rnigalri cu dirr riciacini.intre rmp. atll luunluani.rnesteriin aceasta indeletnicire, iniun_ gnrau pe-aproape eimila brlrina. Dupii o ce rr iuoulau. arcgeau mrl inlii. despirtind_ode resr. piclea iea ntai Durircnoasa.rnai groasi. tle pe grumaz. Taiuu aceastiioiele In DUcalr care le intirdeaurrurnaidecit. pe rburinde ir:eri. oe (ilpetete rase ale prizorrierilor.de crre ele se lipeau intr.'_o clrpil.,ca nrsleplasturi. al(.ituindceva asernanalut. ca:lilor de Dare astdzt. de Astl se chenru imbracaun rirl.. Cel suous ..a urrui lsemenearrarirnlenr mrrrea. fie lrepurind irrauiachl[i_ rile.,iie is^ipierder penrru tolderuna ,,,"rn nrir,-'*rnllli_ mlndu-se tnlf-un nlankurt _ rob ce nu_si Inai :rntinle5te propriul trecut. Din pielea de pe grumazul unei cimile se puteal.contecliona cinci_$ase slr.r. O.latd pricopsit.u un sr4 nel-ericitul ririr cu girul intr_oobadade lirn". era .";i";; poara attDgepaminlul cu capul. prizonierii erau dusi aooi oepffle. ln slepd.pelltrucit urleteleIor zrdur.nice 5i sfisie_ toare sa nu se aud:r. si lbandonati acolo, cu ,niinii.-;i picioarele legate- barriasoarelui. in fara apa:i hr"";.4;; dura citeva zile. patrule intdrite pizeau. iii-cofo, arurnuriie. ca nu cumva cei din neamul osinclitilorsir incerce a_i salvl cita vreme mai erau in viati. Asemenea incercaii ;"i;;; ertrem de rare. caci in stepr neteda ca_r palma .r;' o;i;; oDserva. once ora. cea mai micii mi5care. ta Mai tirziu,cind se afla cd juanjuanii au u.ansformat vreun rob in mankuri, nicj..n^eamurile cele mri apropiatenu incerclu sa_l salveze: ar It ltsemtrat si rduci acasadoar umbrr cclui ce lusese

mri devrenre rnai sru il'j19,^pr,t_.:: pe carejualrjuanii rirziu.J frg;-i;;;r;; rn palrre.Insi cei

I t5

odinioard. Numai o mamd din neamul naimanilor, cu
numele de Nairnan-Ana, nu se putllse ilnpica cu soarta

fiului ei. Legendaei diinuie si azi in srepaSari-Ozeki.De la ea ie trage si nurnelecrmiriruluiAna-Beiir- Sa/asa1 de vecr a! mamel, .. Cei mai multi dintre prizonier.ii aruncatj in cimp stirgeau in chinuri groaznice, sub soarcle stepei. Rdmineau in viald doar un mankurt sau doi din cei cinci-sase osinditi. Nu de tbame piereau,si nici chiar de sete.ci in umra chinurilor de neindurat, de-a dreptul sillbatice, pricinuitede ptelea aceeade ciimili, care se usca. Contractindu-se nemilos sub razele soareluidogoritor,sin-ul strinseacapul ras al robului ca intr-un cerc de tler. Dupi doua zile, prlrul martirizatilor incepea si creasc{. Firele de pir asiatic. aspre 5i tepoase, cre5teau sub pielea tdbicitd qi, de cele rnai multe ori. negi:ind iesire.:e incoroiuu)i rcirtrau rn pieleucrpului. pricinutnd chinuri cumplite, insolite de intuuecareJ totald a mintii. Abia in cea dc-a cinceazi iuaniuaniiveneaus:i vadii dar.i u supllvicluit vrcurr,prizoniir.Daci lie >i un singur martirizatriminea in vialii. se chemer scopul fuseseatins. ci Acestuia ise dadea rpii. era scos din lantulj ri, cu tin.tpul,puterile ii reveneau, punea pe picioar.e. se Era de-acum un rob-mankrx't, uia memoria ii fusesesmulsir.si de cau lceea lbarte prelios. lii(.eucit zece r.obi sanatoSi un loc. lu Exista si o reguld: dacii in incdieririle dinlduntrul tdrii era ucis un rob-mrnkurl.rrscumpirrret cerul:r pcntru asemenea pierdere cra de trei ori mui mare decit cer pretinsiiDcntru viata unui um libor. Mankur-tLrl lrrli stia cine e. din ce nu neam se trage, nu-sr cunosteanumele, nu-Si aminteacopildria. latal.mamr ir rlr-uncuvint, n-aveaconstiinlttle sine a unei fiinle omenesti.Lipsit de personalitate, mankunul prezenta numeroase avantaje economice. Era totuna cu o f-ipturi necuvintitoare, si de aceea intru totul obedient si inofensiv. Nu se gindea niciodatd la evadare. Pentru orice stApin de sclavi, revolta lor e lucrul cel mai de temut. Orice rob e un virtual rizvritit. Mankurtul era. in felul lui. sinsura exceptie. Lumii lui lduntrice ii era striin imboldui la rdscoalii, Ia nesupunere.Cu el n-aveai a te teme de asa ceva. De aceeanu trebuia pazit, $i cu atit mai pulin suspectat de ginduri tiinuite. Mankurtul igi recuno5tea,intocmai ca 6

goboritpe cresletcerc neviizut. pina ce ochli.qf" ga""""

E mult mai lesne si-i tai unui prizonier capul, sau sd._i pricinuiesti cine gtie ce vatimare intru infrico5area duhului dintr-insul, decir si-i nimiceqti aducerea-aminte, jua.caia, smulgind din rdddcina tor ceea ce poartd omul iin. fina la suflareadin- urma. de fapt singura avere pe "u car._o duc. cu el. cdci e de neatinspenrrualtii. Dar iuaniuaniinomazi. care aduceaudin bezna isroriei lor cea mai neimblinzira dintre barbarii, au fvnit gi la acest miez sfint al omului. Ei au gasit mijlocul de a le smulge robilor mernoria cea vie, siivirsind astfel. imporriva narurii umane, cea mai curnnlitd drntre.nelegiuirile imaginabile inimaginabile. degeaba. 5i Nu Docrndu-sl prelhcutit) mankurl.Naiman_Ana liul spunea. in amarnica-i jale gi deznadejde: ..^Ci1d li-au rdpil. liul meu drag. aducerea_aminte, cind . lr-au lncrns capul ca nuca in clesle.stringindu_ti (eastain scripe^tele lenes al pieii de cdmild ce se,6ircea, cind ti-au

ur ciine,doar stipinul.Nu schimba vorbdcu nimeni. o loate girdurile lui se tndreptau spreindestularea pintecelui. Alt, grua n-avea. aceea De implineaporuncile orbeste, cu zel si fdrd preget.Mankurtul era pus he obicei la muncile cele mai murdare$i mai grele sau'la treburileserbede, plicnsltoare, carecereau nare rdbdare. Numai un manlurt putea indura. singurdtatea, nesfirqira intinderegi pustietatea siepei, pizind turma de ciimile scoasdIa pd:unat.Un sinsur mankurtinlocuia.in aceledeprirtari. mulfimede are"ati. o tot ce rrebuia sd-idar de mincare arunci lucraiara _ era iti si iarnd firii murmur,fird si simtd ca se silbadce$te fAra $i sd se vaiete Iipsuri. de Porunca srdpinului era leee.lar ii pentlusine.in afari de hrandsi de iiteva zdrenle irir cir _ sii nu inghele stepa- nu cerea il nimic.

i

I

iesitu-ri-au dotdora puroiut de spaimei. cind($b&l E
lum al stepei le ardea sete de rnoiule

J;

I

cindu-re t'atele in izvorir\iyo&j)i{h

ditatorde viatalumind vraimasa 6ibi * drntreastriitririei.) .. . ,/. de siar^ .oury'.rtripar,ut tiul.gffila in stepa !ind.,sfi pustie,cind te pr<l pe Allah zi si noapte, cerindajutor de , o, fiule, cind, ine-

srropde api pe bure n-a clevenir_p(nuf una^Sile ;ei

carnii. cirrd, ciriicir t7

in scirna ce se scurgeadin trupul zguduit de spasme,te stingeai in duhoarea aceea, pierzindu-ti mintile, nepddit de nouri de muste - nu l-ai blestemat oare, cu ultimele puteri, pe Atotputernicul, cel ce ne-a zimislit pe toti intr-o lume pe pe care-apoi a pdrisit-o? Cind negura [i-a intunecat pentru totdeauna mintea schiloditi de cazne. cind aducerea-ta-aminte smulsi cu anasina pierea tiird intoarcere, o datd cu trecutul, cind. in chinuri sdlbatice.ai uitat privirea mamei 5i gopotul riului sub tdpsanulpe care te jucai in zilele de varil, cind numele tdu $i numele tatilui t?iu s-au stins in mintea ta zdrobitd,o datii cu chipurile celor printre care ai crescut, cu numele fetei ce zimbea stlos, intilnindu-te,nu te-ai blestematoare, cdzind in hdul neaducerii-aminle- ti-ai blestematoare cu nu infricosat blestem mama ce-a cutezat se te rodeascd in pintece Ei sd te-aducd pe lurne spre a cunoaste ceasul acesta?" Povestea Anei-Beiit venea din vremurile cind juanjuanii, alungali de la hotarele de sud ale Asiei nomade, ndvdliserii spre nord si, punind pentru vreme indelungati stipinire pe tinutul Sari-Ozeki, purtau lupte necurmate pentru a cuceri noi piminturi r;i a captura cit mai multi robi. La inceput, datoriti atacurilor lor fulgeriitoare, izbutiserd sd ducd in robie, din linuturile lnyecinate, mulli prizonieri, inclusiv femei 5i copii. Dar impotrivirea fat:i de nivdlirile veneticilor crestea. Aveau loc ciocniri tot mai inversunate. Juanjuanii insi n-aveau de gind sii pdriiseascdtinutul, dimpotrivii, ciutau sd se aseze cit mai temeinic pe aceste intinse meleaguri de stepd, atit de potrivite pentru cresterea' vitelor. La rindul lor, bisrinasii nu se impicau cu asemenea pierdere gi considerau ca drept si datorie sii-i izgoneascA, mai devreme sau mai tirziu. pe invadatori. Asa stind lucrurile, bdtdlii mai mari sau mai mici se purtau neincetat, iar victoria era schimbitoare. Dar $i in timpul acestor rdzboaie istovitoare mai rdsdreau,ici-colo, clipe de acalmie. Ei bine, intr-unul din aceste momente, ni$le negutatori dintr-o caravani ce aducea mirfuri in tinutul naimanilor povesdra odati, la o ceascir de ceai, cum trecuseri ei prin stepa Sari-Ozeki fdrd ca juanjuanii sd le pricinuiascdcine $tie ce necazuri in timpul popasurilor la fintini si amintira, 8

in treacet, cd intilniseri in stepd un tinar piisfor ce avea in grija lui o mare turma de cdmile. Neguldtorii incercaseri si intre,in vorba eu el. dar pastorul5e divetlise a fi mankurl. La pnma vederepareasinalos. n_ai li zis pentru nimic . .1 i se inrimplaseun lucru arir de infricosdtor. l.]r... Udrnroara Iu.sese. pesemne. linar la fel cu ceilalli, vor_ un bAretsi ager la rninte.cdci abia ii mijisc mustatasi nu parea prost, numai cd, de-l intrebai ceva, cdsca ochii cle parci abia ieri ar tl wnit pe lume, nu mai 5tia. siimranul, nici cum il cheami, nu-Si mai amintea nici de tat,l, nici de mami, nici de,ce-i fdcuserd juanjuanii,nici din ce neam se trage n_avea habar. Orice il intr.ebai, tdcea sau rispundea prii ,,da.. gi ,,nu", qi se linea intruna cu miinile dc un fel de sapci ce strinslipira de cap. E prcar. sigur ca da. insa oamenii .parea no uneon de betegi. Acum cei de tala riserii auzind cjr. pare-se.unor mankurti pielea de camild li se lipea pe il locun penlrutoldeauna pieleacapului.pentruun aseme_ de nea mankurl.mai rdu decit orice calna era sa_lsperii: hai. biiietas, sd-li ddm nitel cdpi{ina la aburi. S-ar zUite ca un mustang,dar nu te-ar ldsa sd-i atingi capul. Manku(ii nu_si scoteau $apca nici ziua, nici noaptea, dormeau cu ea pe cap... Cu toate astea,urmard oaspetii,prost-prost, dar treaLa stia sd si-o faci si ii urmirise arent cu'privi;a pina ce cara_ vana se indepirtase indeajuns de locul unde hrildduia turma lui de cdmile. Unul din cei ce minau cirnilele caravanei vorse sd se distrezenitel pe seamamankurtului si_l intre_ base.inainle de plecare: - Avem cale lungade batut.la spune. cui sa_iducem .. dln parte-lt plecdciune. ciirei frumoase.pe ce meleaeuri? Spune, nu te sfii. Ori poate si-i ducem'o naframd 3e ia tlne I Mankurtul tdcuse indelung, cu ochii la cel ce vorbise, , , oupa care roslrse: . l. Ma uit noaptede noaple la lunii si ea se uirii la nlrne.Numat ci nu ne auzim... Acolo sadecileva... La disculia din iurti fusese de tatd si o femeie, cea care fdcuse ceai pentru negutdtori. Era Naiman_Ana.Sub acest nune a intral in lesendd. Fali de oaspeli. Na-iman-Ana se tra.la prin nimic. nu Nimeni nu bdga de seamd cit de ndprasnic o iz'bise vestea 119

aceeasi cum se schimbase fati. Ar fi vrut si le cearii la negutdtorilor$i alte amAnunte despretindrul rnant<urt, aai, de fapt, cel mai tare se temea sd nu afle spusesera aceia.Izburisi tacd.inabusindu_5i, pe un liDar -ui -rtt'ai"ii ca de pasdre ranira.nelinisrea ce_ocuprini.se.b"ii"iti'? pornrrd apoi sa vorbeascii despre altelb,nimanuinu_i oasa de soarta sarmanuluj mankurt. nu se_nrimpla_n-viari. cite ii vreme ce Naiman-Anase chinuia sa_sibiruiJ .p"l-"'L_" coplesea. sa-si_ srdpineasca tremurulmiinilor.O"'pur* ,i fi lnaDusrt in .rntr-ade.vdrea tipatulunei pisari rdnitb:iSi rrase ooar mal pe ocht ndlrama neagra doliu. care_i de acoperea de multd vremepdrul incirun(it. Laravananegufitorilor se dusecurind in dnrmul ei. in noaptea.aceea nesomn, de Naiman_Ana intelese nu va cA avea lini$te pind cind nu_l va fi gdsit in siepi p" paiio-t mankurtsi nu se va fi convinsci nu era fiut'ei. ecest ei;d infricosiiror redesteprd inima ei indoiala. ;rii;#;;; in ;. rn rulbun preslmtiri. fiul ei cizuse pe cimpul de luptd. c:i Era oricum brnesii-l ingroape ,io"i oii a..ir ,a'r. ,i. _mai zDucrunle atita.si faiascain necurmata spaimi.in necurrnatd durere. necurmatii in indoiala. Bdiatulei fusese ucis intr-o luptd cu juanjuanii,in Sari^ Ozeki. Birbatul ii murise cu un an inainie. f,usese un riizboinic vesrilprinLre naimani. Fiul zburase apoi iii pii." rup(4. sa-strazbune ratzi{. se cddea morlii sit fie lasati Nu ca pe cimpul de luprd. Ceilalti osreni erau obligali ; ;;;; acasd. trupul celui ucis. Dar de aceasta auia tus.se iu neputrntd. Multi vdzuserd timpul aceleilupte, cind sibiile in pnnseserA scinteia. a cum fiul ei cazuse pieptuloe cu gteabanul caluluisi cum acesra. spume, in ,p.riri OJ l-uila. il. scosese. foculluprei. din Baiarul cazuse arirnci d;r;;;; plcroru^t l .rdmdsese scard.si el atirnaasa-ca mort, iar in carul.rnnebunit inca mai mult din pricinaasta, luase o la galop. rirind.in stepii rrupullipsirde viatd un racut. "tUirindde luota catuttugtse "atur"trtui.-ii spretabara dusmana. rnversunati. singeroasd. care fiecareom era prelios, in doi luptiilori porniserd goana in cailorsd ajunga calul'fugar sa si culeaga tl'uput celui cdzut.Insi citiva caliireliiuiniuani. aflati la pindainrr-ovagiuna.le (iiiasera .u1"", nl-i srrgare tupli. Unul dinre naimani de -.6i.,nd, cazurapus o si_ de t20

geatii, celdlalt, grav rinit, fdcuse cale intoarsA $i, abia ajuns la.ai sdi, cdzuse la pamint. Intimplarea asta ii ajutase pe naimani sd descopere la timp pilcul de juanjuani din vigduni, care se pregilteau .ri-i loveascd din tlanc in momentul hotAritor. Nairnanii se regrupaserAin grabii gi se aruncaseri din nou in tuptd. $i, firegte, niminui nu-i mai slitea mintea la tinirul ostean, fiul lui Naiman-Ana... Naimanul rdnit, cel ce reusisesd se intoarci la ai sii. novestise dupd aceea cA atunci cind se repeziseriipe urma lui. calul, tirindu-l dupd sine pe fiul ei, se ficuse nevdzut in depArtare. Naimanii ie5isera stepa.in cautarea in trupului neinsufle1it al camaradului lor, cirlva zile la rind. bar nu izbutrserd si-l descopere nici pe cel cdzut, nici calul, nici armele, nici vreo altd urmd. Nimeni nu avea nici cea mai micd indoiald cA tindrul pierise.$i numai renit sd fi fost, in citeva zile ar fi murit in stepd, fie de sete, fie pentru cd i-ar fi secat singele. O vreme se amdriserd $i se ociriserir pentru ca un tinir din neamul lor ramasese neingropalin stepa pustie. Era o ru$ille pentru toti. Femeile, ldrmuind in iurta lui Naiman-Ana,isi invinuiau bdrbalii 5i fratii, ielindu-se: PasAride pradi i-au ciugulit trupul. sacalii l-au sfisiat. $i mai cutezali si vd numiti bdrbati dupd una ca rsta?... Pentru Naiman-Ana incepuserdzile pustii pe pAmint pustiu.La riizboi oamenii mai si mor, sigur cd da, stia acest lucru, dar gindul cd trupul fiului ei zdcea pirasit undeva pe cimpul de lupti, cd nu fusese intors fdrinei nu-i didea pace. Ginduri amare.curgind parcii dintr'-unizvor nesecat, ifi5io au. $i n-aveacui le impiirtdgica si-gi aline durerea,n-avea spre cine-Ei indrepta privirile deznaddjduire, afard doar de Cel-de-sus... Ca si nu se mai gindeascd la asta, trebuia si se incredinteze cu ochii ei ci biiatul nu mai era in viatd. N-ar mai fi cdcnit atunci: la ce bun, dacd asta era voia ursitei? Cel mai mult o punea pe ginduri taptul cd si calul fecioru)uiei dispiruse fArd urmd. Calul nu fuseserdnit, o luase la soan6 de spaimd. orice cal inslrdinar herghelie, al baiaruCr de si Iui ei ar ti trebuit sJ se intoarci, m3i devreme sau mai tirziu, pe meleagurile unde crescuse,tirind dupa sine, agAtat

l2 l

de scari, cadavrul ciilire{ului. Si atunci, oricit de cumplitA ar fi fost privelistea i s-ar fi infdtisatochilor. ar fi iosi. in ce cele din urmi, mai impdcatd, ar fi lipat qi-ar ti plins pind i-ar fi secat lacrimile, ar fi jelir riimii$itele fiului ei si, crestindu-si obrajii cu unghiile, i-ar fi spus, in bocetul acela, Atotputernicului totul despre sine, despre nenorocul qi blestemul cirora le era pradi, qi-ar fi spus pdsul in asa fel, incit si Atotputernicului, acolo, in cerurile lui, i s-ar fi facut scirbi de lumea asta, dacd, fireste, avea urechi pentru durerile altora. Dar aturrcinici o indoialS nu i-al mai [i umbrit sufletul gi s-ar fi pregitit de moarte cu cugetul curat, a$teptind-oin orice ceas, nu s-ar mai fi agdtat de viatd nici mdcar cu gindul. Dar trupul neinsull^etital fiului ei nu fusesegisit, nici calul nu se intorsese. Indoiala o sfisia fara incelare, cu toate cd, incetul cu incetul, cei din jur incepuseri sd uite povestea asta, cdci $i moartea coboar?i,cu timpul, in uitare... Dar ea, mama lui, nu-si putea gdsi alinare,nu putea uita. Gindurile ise-nvirteau in cerc. Ce s-a intimplat cu calul, unde-or fi rdmas harnasamentulqi armele - ele i-ar ti putut da un semn despre soarta baiatului. Desigur,era cu putinti ca si calul, sleit de puteri. pe undeva prin stepd, si fi cizut in mina juan.juanilor. Un cal, cu hamasament cu tot, nu-i pradri de lepddat. Dar ce-au lircut atunci cu lesul fiului ei, agdtatde scard?L-or fi ingropat, sau l-or fi ldsat pradd silbdticiunilor stepeil Dar dacd, totu$i, printr-o minune, in clipa cind au prins calul, bdiatul ei mai triia? I-or fi dat ultima loviturd, curmindu-i asttel chinurile, sau l-or fi lisat si-$i dea sufletul in stepd?Sau... Dar daca?... Virtejul indoieliloro atnetea. negulatorii lar aceia.care pomeniserd la o ceascd de ceai despre tinirul mankurt intilnit in stepeleSari-Ozeki,nici nu binuiau ce scinteiede nddejde aprinseserd sut'letulbietei Naiman-Ana. lnima-i in zvicnise de o presimlire rdscolitoare.Gindul ci acel mankurt era tocmai fiul ei dispdrut se instipinea tot mai stdruitor. tot mai puternic in mintea si inima ei. $i intelesecli nu-si va afla linisteapind cind nu-l va gisi pe acel mankurt 5i nu se va incredinta ci nu era llul ei. Podisul unde-si aveau taberele de vard naimanii era str?ibdtutde mici piriiase. Toatd noaptea, Naiman-Ana
111

ascultd susurul apei pe prundis. Ce-i spuneau oare undele acelea,al ciLrordulce clipocir era atit d; strain sufletului ei zbucjumat?Ar fi vrut sir se adune, umplindu-si sufletul de zvonul undelor. inainte de a porni spre depaflarilemute ale stepei Sari-Ozeki.Stia cit de pericuio: era sa porneasca de una slnguri prin stepd.dar nu-si impdrla$i nimanui planul. Nimeni n-ar fi inteles. Nici chiar cei mai apropiati n_ar fi incuviintatasemenea hotirire. Cum sd pleci in larpul steDei. in ciiutareaunui fiu de mult dispar.ut iriri urmd.l-lar dica, din intimplare, a rimas in viafd, dar e de-acum mankurt, cu atit mai firi noimd esre sil cauti si siJ gdsesti, zdro6indu-1i in van inima: un mankurt este doai invelisul. doar momiia omului de odinioarii... . _ In noaptea aceea, inainte de a porni la drum, iesi de citeva ori din iurrii. Privi indeluneimpreiur.ascultasleoacautindsd se concenl reze. sd-siaduneginiurile. in miez'de noapte, luna sffAluceaalbd pe cerul senin, scdldind pimintul in lumina ei palida, liproasd. Puzderia de iurte albe imprds_ tiate la poalele colinelor pdreau stoluri de mari odsdii ce \^-arfi hotaril si innoptezeaici- in soporul piriia5elor.De lingd aul, dinspre stinele de oi, si de mii depdne. din lunci. unde pasteau hergheliilede cai. razbiileau glisuri nedeslu5ite si liitrat de ciini. Pe Naiman-Ana o misia mai cu seami cintul fetelor, rdsunind dinspre aceleasi stine. Cintase odinioard $i ea cintecele acelea ale noptii... poposea in aceste locuri vara de vara. de mulli ani. d-ecind fuseseadusd aici in chip de logodnicd.15i perrecuse toata viala pe aceste meteagurr: pe vremea cind erau o familie numeroasii. st de inallau patru iurte deodatd - una pentru bucdtarie.alta pentruoaveli Si doua penlru locrrit -. Si dupd niivala juanturnilor.cind r5mAsese sincura... gi acunr isi p6rdsea ea iuna singuraricii... ii Se oreedtisede dnrm inca de cu seard.isi puseie apir si meriirde. .A.pdluase mai multd, doui burdufuri, nu se stie dacd avea sd dea peste vreo fintind in pustiul Sari-Ozeki... Tot de cu seardo priponise lingd iund pe Akmaia. Era nddeideasi tovard$aei de drum. Cum s-ar fi incumetat sd se afunde in pustietaleaaceea, daci nu s-ar fl bizuit pe vigoarea gi rutealaAkmaiei? Anul acela Akmaia se odihnea dup:i doud latiiri si era in form:i de zile mari. UsciilivA, cu Dicioare
I z-)

lungi si putemice, cu talpi mlidioase, nebitdtorite inca de poveri peste mdsurd de mari sau de bdtrinete, cu o pereche de cocoasezdravene5i capul mindru la caprtul gilului muscnlos. cu nari ce fremdtau ca ni$te aripi de tluture cind trdgea cu nesa[ aerul in piept, Akmaia, cdmila ei albd, facea cit o turmd intreagd. Unii ar fl dat zece minji zvdpaiali pentru o cimild iute de picior $i inci tinird ca ea, cdci era bunii si de priisila. Era comoara de pe unnii - marcA de aur in miirrilc lui Naiman-Anir,ullima arnintire a lostei ei bogatii. Restul se spulberase aidoma colbului in vint. Datorii. pomeni la patruzeci de zile si la un an pentru cei ce i se prapadisera. Penlru biiatul ei. in cautarea .::iruiepornea acum nrinatii de presimlire 5i dor, de amarul fdrd seamiin ce-o sfisia, diduse nu demult sr ultimele pomeni. multirne de oarne.ni.se perindaserii prin tala iurrei.ioti naimaniidin lmprejunlnl. Dis-de-dimineata, Naiman-Ana iesi din iurtA, gara de drum. In prag se opri, sprijinindu-sede usi, si rAmaseo vreme pe ginduri, cuprinzind cu privirea aulul adormit, inainte de a-l pdrdsi. Era inci o femeie bine ticutd, mai pdstraceva din frumusetea bdinioari. Se incinsesepeste de ntijloc cu bliul. a>a curn se cuvine cind ponre5tila drum lurtg.Purtacizrne.salvari.o vestalungi peite rochie.iar pe umeri ii flutura, liberi, ndframa. Isi puseseo basma albd. cu capetcleleglle dupa cea[a. A5a hotariseea in noplile de veghc:drta tot nlda.jduia sl-si vadii liul in viala-lace bun si mai poarte doliu? Iar dacd aceastiinddejde ise va spulbera, o si aibd timp o viatal intreasi si tot poarte ndframi neagrd. Ceata diminetii ii ascundeain clipa aceea pirul in(iirurlil 5i peceteamarilor sufelinte - zbirciturile ce-i brizdau adinc fruntea indureratd. Ochii i se umeziri si oftd din greu. Nu si-ar tl inchipuir vreodati ci-i va fi dat sd indurc alitea. Der izbuti sa-si sraoineascalacrirnile. ..A5viidra tn illa ttil a//a" . sopti ea pnmul vers irl rugaciunii, gi cu astaporni hotdriti spre cdmild, lovind-o u$or peste genunchii indoiti. ArAtindu-gi,din obi5nuinti, coltii, chipurile, ca sd-5i sperie stipina -, Akmaia se lisii fdra grabi cu pieptul la pamint. Petrecind cu o miscare iute desagii
-' Nu exisla all Dumnezeu in alari de Allah.

t24

peste sa, Naiman-Ana se sdltd pe cdmild, o imboldi usor si Akmaia se ridicd, indrept?ndu-5i picioarele si intiltindu-si s.tdpina mult deasupra pamintului. Abia acum pricepu Akmaia ce drum o asteaDti... Nimeni din aul nu $tia de plecareaei, si-n alard de cumnata-slujnici pe .iumatateadormitd, care cdsca mereu. nirneninrr o petrecu. Acesreirii spusese cu 5caracii se de duce in ospetiela nistentde 5i cJ. dupii aceca. clJcilaveasi itttilneasci drum ni scaipelerini.avia sii-i insulen\cii pe sore p;iminturileKipceakilor.sd se inchinc la hranrrrlsfinrului Jassavt... Porni dis-de-dimineati,ca si nu apuce nimeni s_o in_ trebe ce ii cum. Dupa ce icsi din uul, Nairrrurr.Ane se indreptd spre stepele Sari-Ozeki, ale ciir.or. depir.tiiri picloase abia se ghiceau in pustiul nernigcat ce ise igternea ornarnte... P? afste nelettguri. trenufile goneau clinspre Est spre _, vest si dinsprc Vest spre Est... Iar de o parte si de alta a cdii ferate se intindeau maile spalii desefiice Sa'i-Ozeki - TinutLtl stepelot salhene. r. . ,P: 1lrt,l meleaguri. rotte disrantele ,rr.r,.,,, po._ nrno oe t:t (';tte:tter:ti. cJ de lt un meridiattGrettwich.., Iar trenurile goneau dinspre Est .spr"eVest si dinspre ,. Vest spre Est... De pe ,,Konven1ia" o noui radiogram{ cifratil zburd in spatiu, spre cosmonautii trimiqi in misiune de control la bordul statiei ,,Paritet".Pe acelaEiton categoric,de avertisment, celor doi li se interziceasd intre in contact Dentrua itabili ora :i modalitalile de reinloarcercpe stalie cu cosmonautii l-) ri 2- l. atlrti in afara Crlariei . si li se rndica si asteptenoi dispozilii de la Centru. Pe ocean de dezlin{uia furtuna. portavionul intrase in tangaj.Apele Pacificului vuiau, involburindu_se de_alunsul pupei giganticei nare. Dar soarele tot mai rtrjlucea oe-ste intjnderileclocotiroare. pesle goana inspumata valLriilor. a Vintul curgeflviguros5i egal.

t25

depe"Konvenlia"' v incrusi o'.r'i33iioi,'?Sliili:ii:i: erau ijrsrare ararma, ," de gara ".,j1lil],ilil"f;iJ;::,n'are,

,si srsesti pdsrorul. R,"'I1fi1"i:"",

:, ;:,J" x I qlfi #i]: I'J'0,.1i?",.l ndi i, .l,J ;:;'1" THil pe'asti 1$ ffplf"#t#[ Til,*ffTili;1i$t
Sd gAsestiun om in Sari_Ozeki ca e . si cunt ai cduta acul in carul cu tin, dar daciri

i$d11*T.F!',i;:"li3t;.tii""i* :H[:iH[

'b'j.11J",#,,i.* ;{i!ili:iisJ"ii:,ffi1ffi jr_.:., jr'l i,'l!::!}],,11i-J?i,Tji;*JJ,i,1iH :1",

ffi '-lT,',il"1:';#,f ,-?,:l*;ili'i i#iii.r:.illfi !

P, *::mll"'t,::':::il["1j d"ii.'iiTdl rgnY i;i; j. ;ilr3,T[11,,?'il'rJl. l: ciutarea runnei
"";

rt*r' n::'r,lr ?ilil: i:"ei{ "tr"*iif ltri* j;H

. Erau citeva zile tle cind, leginindu_se rners5i :fb_ in riind usor, Akrnaia. cdrnila t

;li T,,T::,::';','lid,l i it,,i'ij';ij :' l?"):l]i

se,; oiir*

lrJT,iillf, ]r']]i:"l*r;ki;;tJ, ,i*'ll;rlfr
12.(t

"i,,offi'x;"i1ii,l'lJi:;.T:':iliffi,iili r.iu, au dus c:imilele roaresi le vindi, fu Hi"u.o, ii iflui..i. DacAera a$a,se va mai intoarceoarc pastorul rnankurtclin :'i'i'Hl i: llii:l'1,1:11 4tl ;";;:';i; ,i'il f 's, "y$11 il ill5il,l'J'i,.' *fltfltS";if,X*t$l'=r,

locul unde l-ar {i putut gisi pe pistorul intilnit de caravana negulltorilor, o biruia tot mai mult teama cd avea sd afle in fiul ei o fiinti cu mintea schilodita. $i atunci implora cerul ca mankurtul acela si nu fie biiatul ei, ci vreun alt nefericit, era gata chiar si se impace firi cricnire cu gindul cd fiul ei nu e gi nu mai poate fi in viatd. Bdtea stepa numai ca sd-l vadd la chip pe mankurtul acela gi sd se incredinleze cd indoielile ii sint zadarnicet odatd,convinsd cI a$a era, avea sd se intoarcd si si-si curme zbuciumul, trdindu-$i veacul dupd voia sortii... Apoi insd se ldsa din nou stdpinitd de dor si de dorinta ca mankurtul din stepi sd fie tocmai fiul ei, oriciti durere i-ar implinta starea lui in inim6... Astfel de sim6minte se iuptau in sufletul ei cind, din virful unui dimb cu pantd dulce, zdri o mare turmi de cdmile - sute de capete - pdscind in voie, intr-o vilcea. Brune, grase, animalele rddceau prinfie tufele mArunte $i ciulinii stepei, retezindu-le cu dintii virfurile. Nainan-Ana o imboldi pe Akmaia, care se ndpusti inainte, mincind pdmintul; l'emeia se sufoca aproape de bucurie ca gdsise, in sfir$it, turma aceea, apoi insi fiori de spaimi o trecuri la gindul cd si-ar putea vddea deodati fiul pretdcut in mankurt. Apoi bucuria o coplesi din nou: nici ea nu mai $tia pe ce lume trdieste., Turma uite-o, paste acolo, dar unde-i pastorul? Trebuie sd fie si el pe undeva pe aproape. $i, intr-adevdr, peste o clipi zdri de partea cealaltd a vilcelei un om. De departe nu-i putea deslugi chipul. Pdstorul statea in picioare, sprijinindu-se cu o mind intr-un toiag lung, in vreme ce cu cealalti tinea de cdpdstru, in spatele lui, o camild in$euafi; privea liniqtit, pe sub ciciula infundatf, adinc pe cap, spre femeia ce se apropia. Cind ajunse in preajma lui si-si recunoscu fiul, Naiman-Ana nici nu mai $tiu cunr coborise de pe spinarea cdmilei. Cizuse parcd, dar ce importantd mai avea asta! - Biiatul rneu drag! Te caul de atita vreme, pretutindeni! Se arunci spre el ca printr-un h{tis ce i-ar fi despdrtit. Sint marna ta! Dar deodata inlelese, si un plins amamic si inspiimintAtor ii sparse pieptul: prinse a lovi pimintul cu picioarele, mu$cindu-si buzele ce-i tremurau spasrnodic, strdduindu-se

121

sd se stdpineasci, nereugind. sd nu se prdbu$easci, dar Ca se agatd cu putere de umdrul flului nesirntitor 5i plinse indelung, stl'ivitd de durerea ce se adunaseintl'-insa atita amar de vrcrne 5i rahufnea ocurn.cufundind-oin lbis. lsi privea fiul printre lacrimi, printre 5uvilele de pdr ciirunt si umed scipate de sub basma, printle degeteletremur.ltoare care-i minjeau chipul cu colbul drumului, ii privea trisitunle atit de cunoscutesi ciuta se-i prindii privirea, inci mai a$teptind un miracol, mai trdgind incd nadejdea cd in cele din umii o va recunoaste; e mai sintplu pe lumea ce astadecit si-1i rccuno5tipropria mami? Aparilia ei nu produsese insi nici o impresie asupra baiatului. ai fi zis, viizindu-I.cd f'emeiaaceeaera acolo de cind lumea sau cdl vizita zilnic in stepd. Nici micar n-o inlrebi cinc e ri de ce plinge. intr-r-r vrerneii cobori minl de pe umdlul lui si se indepartd,triigind.dupd sine cdmila aceeade care nu se despdrtca. lui spre capiitul celdlalt al o turmei, sA vadd de nu cumva se rezletiseri de tunra cdmilele tinere,mai zvapiiate. Naiman-Anardmaselocului. Se shemui. oftind si acoperindu-5i chipul cu palmele. slaluc)a. pierrlulr.lara si-si 5i ridice tiuntea. In cele din urnid isi aduni puterile si se rplopic de lill ei. slriduindu-sesr-si pirstreze cumpatul. Mankurtul o privea nepisdtor, cu ull aer timp si indil'erent, pe sub ciciula trasd adinc pe cap, si o ulnbrd de zimber ii fluturd pe chipul supt,aspru,ars de vint. Dar ochii. ochii lui sonrnolenli, exprimind o totali lipsi de interes pentru lume, rdmineau reci. - Hai sd stim putin de vorbd. ii spuse Naiman-Ana. ottind adinc. Se asezardpe pdmint. Mii recunosti'l intrebi rrama. Mankurtul clitind din cap. - Cum te clleamd pe tine'/ - Mankurt, rdspunse el. -- Asa te cheamd acum. Dar numele dinainte nu ti-l rmintesti'l Aminteste-tinumele tiu adevdrat. Mankurtul tdcea. Ea vedea cum se strdduie$tesd-si aminteascii - de incordare. Dicdturi de sudoare i se sttinseserd la riddcinl nasului, iat: ochii i se umpluserdde ceati

t28

un tremuritoare.Dar in fata lui diinuia, pesemne, zid de nepdtruns, dincolo de care nu puteatrece. - Dar pe taul ilu cum il cheami? Din ce neam te tragi? $tii mdcarunde te-ai niscut'/ Nu, mankurtulnu-5i aminteanimic si nu $tia nimic. - Doamne,ce ti-au tiicutl $opti mama, si buzele-i zvicnird iardsi friri voie. Zadarnicincercasi se stApineasci. incepudin inibusindu-se durere,de minie si amdriciune. de nou sa plingd cu suspine.Suferintamamei nu-l miScainsi citusi de-putrinpe mankurt. ii - li poli lua omului piimintul, averea, poti lua chiar via1a,spuseea cu glas tare, dar cine s-a putut gindi, cine-a O, cutezatsd se atingi de aducerea-aminte? Doamne,dacd gind? Nu-s $i ftu6 asta existi, cum de-ai ingdduit asemenea destulerele pe pdminfl Atunci, cu ochii la fiul ei mankurt, a rostit ea acele tristecuvintedespresoare,despreCel Atotputernic9i despre sine, cuvinte pe care oamenii inlelepli le repeti $i as6zi cind vine vorba despreistoria tinutului Sari-Ozeki... Atunci a izvodit ea bocetulacelape care si-l amintesc oamenii luminali: si astirzi - Men botasiolghen boz naia, tulibin kelip iskeghen..." Bocetelungi, vaietet'iri alinarei s-au smulsdin inimd stepeinerndrginite reci. atunci,inaltindu-se deasupra si Nimic nuJ mi$cainsi pe fiul ei mankurt. incercind sil Se hotiri atunci sa renuntela ir.rtrebdri, invete,ca pe un copil mic, cine era. - Numele tiu e Jolaman.Auzi? Tu e$ti Jolaman.Pe tatdl tdu il chema Donenbai.Chiar nu-ti mai arninte$tide tatAltdu? El te-alnvdtat,incd de copil, sd tragi cu arcul. Eu sint mama ta, iar tu e$ti fiul meu. Cobori din neamul pricepi? naimanilor, E5ti naiman... de El ii ascultaspuselecu o deplind nepdsare, parcd gi nici n-ar fi fost vorba despreel. La fel asculta,pesemne, tiriitul greierilorin iarbd. Naiman-Ana intrebi atunci tlul-mankurt: isi - Dar ce-a fost nini sd vii aici?
*Sint irrlp,riiil. pielea puiului ei o sirmani cdmili, venita si adulmece

129

N-a fbst nimic, suni rdspunsul. A fost uoaDlesau zil - N-a fost nimic, rispunse el iar. - Cu cine-ai vrea sd stai de vorbd? - Cu luna. Dar nu ne auzim. Acolo std cineva. - Si ce ti-ai mai dori? - Sd am coadi pe cap, ca stipinul. - Lasi-md si vdd ce ti-au ficut. spuse Naiman-Ana. intinzindmina sprefrunleclui. Mankurtul sdri brusc inddrit si. prinzinclu-se miinile cu de cap. se indepdrra thrd a-si nrai privi manra. irrlelese Ea cr nu trebuiasa pomeneasciniciodati in fata lui despreasta. Intre timp. in departlre risiiri un om cillre pe o c:tmilii. Se indleptaspreei. - Cine e'?il intrebi Naiman-Ana. - Mi-aducede mincare,rdspunse bdiatul. Nairnan-Ana cuprinsl de nelinirte. fu Trchuir sa se-ascundd cit mai iute, ca sd u-apuce s-o z:ireasczi luanjuanul acela.apirut intr-un montent aiit de nepotrivit.igi ingenunche cdmila 5i se arunci in ga. - Sd nu-i spui nimic. Mi-nrorc curind, ii zise ea. findrul nu respunse. era totuna. Ii Nainran-Anaisi dddu sealna ci gresisetrecind cdlare prin lrrrrna canrile.I)lr era plea tirziu. Juaniuanul se de ce apropir putea. lrira indoiali. sd (l vada cocolalil cum cra De c:lrttiluei alba. Trebuiir sa [i mers pe ios. ascunzinclu-s printreanimulelecrte pa:teau. Dupi ce se indeparti indeajuns,Nairnan-Anapdlrunse . inlr-o vdgiunili adincd, nipddird pe margini de pelin. Aici descilecd,ingenunchind-o iari5i pe Akmaia. Urmdri de aici ce se pelrece. Si se int?mpla intocmai cum se asteptase.O vdzuse, asadar. Minindu-si cimila Ia trap, juanjuanul se apropie curind. Purta arc si sngeti ri era-vidit ingrijor.at. privea nedumeritin toate pirlile. intr.ebindu-se, pesemne trndepuluscdisplrerr ornul rcela ctilurepe o c:rnrila albi pc c:rreel obscrva:\e int.l de departe.Nrr prea stia incotro s-o apuce.^il goneacimila cind intr-o parte.cind in cealaltil.O Igi data lfecu chrar pe lincl vAsiiunt. Nuroc ci Nainrun-Artr gi-i legase cimilei botul cu o basma: fusese prevdzdtoare dacd i-ar fi venil tocntai atunci sd ra_ed Ascunsdiri pelin. / 'io

.ub buza vargiurii, Naiman-Ana putlr \'e(ieu destul de .ieslu5itchipul juanjuanului. Cilirea c lumil:i pletoasir, privea atent inrprejur, avea chipul puhrv. er.rntu$chii ohraiilor incordati.pe cap purta o cdciuli'tneiiiltal. o lotcii. cu ca .'apeteleriisfiinte in sus, iar pe spate ise leg:ina.strirlucitorre. o coadi neagrii,subtire,ilnpletitii. Jrranjuanul lidici se in sciu'i. linind sulita la indeminir. lrrivea scrutiitor in iur, rdsucinclu-si capul in toate pnrlile.;i ochii ii sclipeaLr. Era rrnul dintre vriimasii care cuceriserirSari-Ozc.ki.luind mullime de norod irt lobie si aducind lanliliei ei atita nenoroc.Dar ce putca thce ea. o biatd lemeie neinannatil, impotliva unui flolos rdzhoinic.juanjLran'/ se ntai intrebd Si :e tel cle viati. ce implcjur:ili ii coboriseri pe acesti oameni pin:i la o lsemcnea sllbdticie 5i cfuzime, pinii la gindul qi faptl de a le smulge robilor lor memoria. Dupat ce se mai irrvirti o vreme prin preajni, juanluanul se indepa i, luind-o indiriit, spre turmi. Se ldsaseseara.Soareleasfintise,dar zareamai rinrase inci multi r vrt'r)le:rprinsii pestc\tcpi- lntulrclicrrl cazu lrrr Yeste. adinc. Naimar-Ana isi petrecu noaptea singuri in stepd, nu rlepartecle netericitul ei fiu mankurt. S-ar fi intors la el, dar se temea, cici juanjuanul ar ti putut si iuuopteze la i urmii. in noaptearceea. Naiman-Anahot:iri sir nu-si lase fiul in robie. sd incerce sd-l ia cu sine. Fie si mankurt, lie si cu stinsd.mai bine acasd.printre iii lui, decit pistor la .iudecata luanjuani, irl pustietateadin Sari-Ozeki. A5a-i poruncea rnima ei de marni. Altii se imp:icaseri cu asemenea t'aptir, el insd nu putea.Nr.r-si pulea ldsa in robie bdiatul,singe din ringele ei. $i-apoi, cine stie, poate ca - ajuns din nou pe rneleagurile natale,in mintea lui avea sa reinvie copilalria si. tl dat2icu ea,judecata... In zori, incdleci iard5i pe Akmaia. Se apropie, fdcind mari ocoluri, de turma care, peste noapte, se indepiirtase destul de nult. Cind o descoperi, cerceti indelung illprejurimile. ca si vadi dacal se ziire$tepe-aproape nu vreun juanincredintdcii, aihri de ei doi, irr stepir luan. Abia dupd ce se nu mai era nirneni,isi stri-qi fiul pe nume: - Jolaman!Jolaman!Bund dirnineata. Jolaman! lll

Bdiatul intoarse capul 5i ea chiui de bucurie; peste o clipi inleleseinsd ci el reactionase doar la sunetulglasului. Si mama incercd din noud si reinvie memoria ucisd a [iului ei: numele - Adu-ti aminte cum te cheama,aminteste-{i tiul il conjura ea, striduindu-sesd-l convingd. Tatal tiu a fost Donenbai, doar stii? lar pe tine nu te cheam{ Mankurt, ci Jolaman'. fi-am dat acestnume pentru cd te-ai nascut la drum, in tinipul unei mari peregrindri a nainranilor. Cir.td te-ai niscut tu, s-a ficut popas trei zile. Trei zile a tinut ospatul. Si cu toate cd vorbele ei nu-l impresionaucitu$i de in putin pe fiul niankurl, ea continud sd-i povesteascd, ar putea nddejdea, de nimic indreptdtita, ci o scinteie izbucni deodatirin mintea lui asfin{itd. Bitea la o usai pe veci inchisi. $i totusi, nu se ldsa: Adu-ti antinte cum te cheami. Esti fiul Iui Donenbai! ii dddu si miinince li sa bea din merindea ei. tpoi prinre a-i inginacirrtece leagiin. dc Cinteceleii plicurd nespusbdiatului. Ii era drag si le asculte,cici un l'el cle luminii vie si caldi ii inuldd chipul impierrit, tibdcit, aproape negru. Ea incerci atunci si-l convingd si pdriseasci locul acela gi pe juanjuan 5i s-o unneze spre meleagurile lui natale. Dar in mintea mankurtului nu incipea una ca asta:cum adicd, sd te ridici si si pleci a$a, deodatA,te miri unde - dir cu turma cum rimine? Nu, sa slipinul ii poruncise slea zi si noaplelinga Iurrnd.Asa-i poruncisestdpinul.Si el n-are sd plece niciieri... $i iarisi - a cita oard'l - Naiman-Ana lovi in zidul surd al memoriei strivite, repetind intruna: - Aminte$te-ti: cine esti? Cum te cheami? Esii fiul lui Donenbai! in zadarnicele-i stradanii, mama nu simli curgerea rimpului: deodata, la marginea turmei rdsiri iarirsi juaniuanul acela cilare De cimili. De astd datd era mult mai
*t.*ume lormatdin doui cuvinte: - drunr si atlrn - strndtate Jb.l la AIe sensul ,.sirniitate drum". de

t32

aprqlpe.s, venea in zor rnare. imboldindu_qinecon(enit crm,la. Intr-o clipii. Naiman_Ana urcApe Akmaia;i o lud in pa.rtea opusi. Dar aparu pe neasleptaleun all .dintr-acolo cdlare.Imboldind-o pe Akrnair. Naiman_Anatrecu JuanJuan prrntre ei. Alba Akmaia cea iute de picior o scoasela timp dirr caleacelor doi juanjuani care o ufmareauacurn,slrieind sr. anlenintind-o cu sulitele. Drr pas. de_o aiunqe' oe Akmair. Juanjuanii rzimineautor mai departe"i;;r;. zorind. trap-marunlpe crnrilele lor liroaie. i n ,r.r. in .. AKmala. adunindu_si pulerile. gonea prin stepa ca vintrtl. ouclndu-st stApi,la departe lioro:ii ei urmdriiori. de Nu stia cd, odati intorsi la rurmi, juanjuanii, inuritati. se napusriseri pumnii asuprabierului ,ri"nf.rn cu in rrrette. Cact el o tinea una si bunli. "an. - Zicea ci e m ama mei.. - Nu ti-e nici un fel de manri: Tu n_aintamdlgtii de ce-a venit? $tii? Vrea.sdli smulgi cdciula sri-ti si oirioieas_ cd feasta! strigau cei doi care mai de care, ca si i tiag" in spereti pe bietul mankurt. lntr-adevdr, chipul ars de soare al pdstorului se fdcu cenuslu.lsl tmse capul intre umeri si, apdsindu-si cdciula pe cre$tet, prinse a arunca in jur priviri de fiari. - Dar nu-ti tje frici: Na. tinel Juanjuanul mdi virstnic ii puse ?n miini arcul si si4getile. - Ia ocheste! Cel ti;dr isi zvirli caciuja in vizduh. Sagertr.i-osrrapunse. re uira.miirrilen_au,i",',,i"li.]"" la Nairnan-Anadadea rircorle locului ca pur_., iisonira din cuib..Nu slia ce sa faca.nu rria ."_o n,ol ,;**,;:D;;; a\eau si goneasci inrreagatunna, luindu_l luanJuan si oe nui el. spre alle locuri. mai rproape de marea lor hoarda. unoe ea n-aveat.um sd ajungd?Sau poale o pindesc, s_o ri_ puna? Muncitd de asemenia gincluri si iJ;;;;;.";; ascunsd, dar umirca atentdturma $i se Ur"u.a n"rpor'.inJ rAru ca cei doi juanjuani o parjsesc.plecard dupd ; calaflndatalun.fdrd:r mai privi in urmii. "r;;; Naiman-Ananu-si deilipi rndelungprivirea de la cei , oor calarelt.st nunlai cind se pierdurain lare hotari si se intoarci la biiatul ei. De astd dati era llotiititd sdl ia cu slne, cu once pret. ASa cum era: nu_i vina lui cd soartal-a

r33

JOIanlitrl.',

gindurile(.e isc citcilrrp(, lrunte si-n priviri ritlorn.raslilr_ (lurerea lara lelc... Ajrrnsela ttrrmii, IIutut d l stepir. ei s(, strecurr..privind utel.eu jur. printrealrimalelc nisre"uin .. ditr nu-5rz;rlr fiLr l.Carnila lui inscuata pjrtea liberi, tirind dupd c ciipisrrul. Dar el nu apirea. Ce i_o fi intnnpiai?' -- Jolamanl Jolanran. flnle. unde e5ri? ii ,. irrigd Naimau-Aua. Ninrcni nrr se ltrttJ. linlcnt nu_i rdspurrsc. -.loln,.uni lJnde esti,] Sinr eu, marna tal Unde esti, .^,_,-

il8dorare, era paliclsi incordat. p,t,ui .i.r"r, ,6i'ilir.i[.

tnirta. duvnattilor. ca-re-l ljocoriserd: n-o sii-si b c lflli']: i". rase ut rn.robte.lii poalecd nairnanii. vazindcu ocJriilor cum I sctlrto(tesc colropirorii pe djighilij luali prizonieri. curn Il rmttese Sr ii liprcscde lninte.au :ti fie cuprinri dc m[)re sr au:a prrnantina pe arme. Nu tle pii minl eia v,rrbr. farnrnt eril destul penru Ioli. Dar rdui ee stiipinel 5uflclele luilnJuanttor tic neilrdurrt erl clriarca vecinaliteintJrparrrrr; ('u rceste gindut.ise int()ar5e Nairn:rn-AnrIa iiul e;. " Ilamrnttnclu-se runa,cdutind in rnrntectrvintelc inl care l_ar pulea indupleca si litgd impreuni cu ea chiar in noaDtea aceca. Asl-inlcil. Asupra stepelorSari_Ozcki. furi:irr,lrr_se oe unneleamurguluirosu. printrecoline.coborr irrci o noaole or.nsrrutlteslirsitalnoplilorlrec te si viitoarc. Alba Akmiri rsr purtil.usor sr ltrd elbr.t. stipirtr sprenlatealurnrlr. Rlzcle soareluice se stin-seau luminiiu desiusir,il""ro;;,;;i'';;;zatd intre cocoasele crimilei. Chipul ei, atent si ,tapinii J"

('uprinsa nelirrirtc. Si eurn sulula.. dc impr.ejuriln nu ile. Daga.de \etnta ca fiul ei. mankunul.irscun\in rirnbrl canti_ lei..isi si pler:lsc genunchiul:i o litlIc .,, ,r,":ri-iniinr. Jrraructrea suarelui orbea.rstepll mt,r cnlul pricllric. il - Jolarrrarrl Fiulc! il strieeN;rjman_Ana. remindu-se si nu rsc lt-nlitnpllt cevl. Sc ritsuci itr s;r. N u tritse: tniti al)uci si:i .slrigc. imboldir)d-ope Akntair sa se inlolarcacu IJll \pre.tolirmalt: sige a luci \cun. inl.igrndrr_r_se ddr inlre coaste. \tltrga.sub untir in . Lovitula fl rnortalir.Naiman-Anase inclinii si prinse a ciclea incer, agdtindu-sede girul c:irnrlei. Orn"i intii li I 3.:l

lunecd de pe cap niframa cea albd, care se Dreficu in oasire si zburii in tdrii. lipind: .,Amirrte:te-li cine e5til Cum te cheami? Esti fiul lui Donenbai!Donenbai,Donenbai..... Se spune ci, de atunci, peste stepele Sari-Ozeki zboard noaptea pasdrea Donenbai. Cind zireste vreun drumet. coboarAsi se roteslein juru-i. tipind: ..Aminteste-li e e:til ci Cine esti? Cum te cheamd-cheamd? Esti fiul lui Donenbai! Donenbai,Donenbai,Donenbai.Donenbai!,.... llr locul unde il fosl ingropati Nainrrn-Anase numeste de atunci Ana-Beiit - Sd/asul de veci al namei. Cimila alb:i Akmaia a ldsat multi urmasi. Femeleledin neamul ei ii seamiind cdmilele cu cap alb sint vestiteDrin irnprejurimi in vrernece masculiisinr. dimporlir rregri -. ii. $i puternici,precum Burannii Karanar. Riposrlul Kuangap. pe care-l duceauacum Il Ana_ Beiit sti-l ingroape. spunea ii rdesealui Edi-chci Buranrrii cil Karanar nu e un oarecaret cici se trage diri insasi Akmaia, vestita cimild albir ce a ritdcit prin stepi dupd rloarrea lui Naiman-Ana. Si Edighei il credea. La urma urmei, de ce nu?... Burannii Karanar era demn de asetneneaobirsie. prin cite nu trecuserii - bune si rele - 5i lntotdeauna Karanar il scosese liman... Atita doar c:i e peste m:isurdde-afurisit la cind i se luce de irnpereel:cre ti.'i,bicel iurrra, gcrurile p,., eele.nrari . atuDcilhce pr;ipad. Dourrrrre. pripicl. iar.na ..e si el, doud urgii. Doud ierni deoclali. in zile ca acelea. n-o scoti la capit cu el. Odatir i,o ficuse lui Ediehei. $i ce i-o rnri lhcuselSa ll lbst BuranniiKrrranrr- rna roq rru orn. illtr fhpturucir de t.ir cu judecrli. BullrnniiEtlici:einu l-rrr fi iertlt in veci pcnlruintimpllrer lceca...Dar cc-i poli cerc ttttui ltan lovit dc:trcche ll vrerrrerimperechcrii..,... cl Ce. erl dc rilu.'l',lu le poli supira pe ur: dobitoc.il invrrruia 5i el cii itsa venea vorba. de thpt, a$a fusesevoia soa ei. Ce amestecputea s:i aibii Burannii Kariurar?Kazangapcunosteir binc povcstclr. ij ri fuse'ejuelecriror. el irlrtelr.iirestie ce xr nlal tt lestt,..

l -l-5

vII
zeci si doi purtau in aducerile-aminte ale lui Burannii Edighei nimbul unei fericiri apuse. prevestirealui se implinise ca- prin farmec. Dupd arsita aceea cumplitd care adusese pini 5i 5opirlele stepei, imebunite de clogoare,in pragurile caselor, vremea se schimbasebrusc inid de la mijlocul lui august. Zdduful acela de neindurat se imblinzise deodata. treptat.se instapinise si. rAcoarea: macar noaptea puteatoorrnl ltntStlt.Asemenea minuni se ntai intimpla in slepA. sigur.nu in fiecarean. dar se inlimpla.Numai iernile sinl intoldeaunala fel. crunte, dar vara L uneori mai iertdtoare. Asta cind, in straturile superioareale atmosferei. cum povesleaodala Elizrrov. se schimbAdirectia riurilor . ceregti. Lui Elizarov ii pldcea sd povesteasc{lucruri dinlr-astea. EI le explicase cd in slavi curg uriase riuri nevazute. care ru:i ele mrlurile 5i revarsarile lor. Riurile astea, atlate in necontenitdmi5care, ar scilda globul pi_ mintesc.Si nrai spuneaca Pamintul,infasuratpe cle-a-n_ tregulin vinturi.plutesle cercurile pe lui. iar astanoi numim trecerea timpului. Era o adeviratd desfdtare sd-l asculti oe Elizarov. Oamenr cu ru[let ca al Iui mai rar. Burantiii Edighei il respecta, gi Elizarov ii rdspundeacu aceeasi miisurd.Va sa zica. riul acela ceresc,ie rduce urreoriin stepele Sari-Ozeki mingiierea rdcorii in niiez de vard. riul acela,a5adar, coboard,nu se $tie de ce, din tdrii si se izbes_ te de Himalaia.lar Himalaiaasla e hdt, numai Dumnezeu stie cit de departe, dar, daci judeci lucrurile la scara qlobului pamintesc.e coler. la doi pasi. Riul cer.esc iz,-be5re, se agadar, in calea lui de Himalaia 5i o porne5te indirit: nu rnai ajungein lndi a :i Pakisran. acolo arsitaranlineat.5il:t, ci se revarsd asupra stepelor Sari-Ozeki, si asta pentru cd stepa.inlocmai ca marerr.e o inlindet.el'arasfirsii... Si riul acelaaducecu sine racoarea Himalaiei... A5a o fi lost sau nu, un timp intr-adevdrbinecuvintat se instapinise acel un. la sfirsitulverii, pesteSari-Ozeki. in In stepa. orice plorie e urr eveninrent oameniio lin nlinle 5i multa vreme. Dar ploaia aceean-avea s-o uite Ediehei viata 136

SriRsnul vERtr$r ixcepu.r.ulToAMNET ctNcrl_ur

intreagi. Mai intii cerul se innegurase; aveai chiar o sttingere de inimd vdzind cum strdfundurileve$nic pustii ale ceruluiarzator. vlaguitor stepei. acopereau nori. $i al se di in vdzduhstdruiao zipuqealiide neindurat.Edighei era in zlua aceeamauevrantde vagoane.Pe linia moartd, dupd pietriSului a unui transport traverje. descircarea de si rdmdseserA plalforme. Le descdrcaserd trei inci din aiun. Ve5nica poveste: se ceresd faci rreaba pentru numaidecit, ti ca apoi sa afli cd nu era nici o grabd. Platlbrmele desciircate zdceaude o zi intreag6pe linia moartd. Dar la descircat fuseseri scogi totii: Kazangap, cu Aburalip, Zaripa,Ukubala, Bukei - toli cei care nu erau prinsi cu revizia liniei - la treaba. pe-arunci descarcau lopetile.Doamne. ce cu Si si arsi(aera! Ce plocon platformelealea pe asemenea vrcme! Dar, dacd-i musai, e musai. Tibdriser{ asupravagoanelor. Ukubalei i se fdcuserdu, incepusesd vomite. Nu suporta mirosul de smoali incinsd al traverselor.. trimiseseri O acasi. Apoi le ddduserd drumul tuturor femeilor- acasa, copiii sufereauEi ei de cdldurri.RimAseseribdrbatii,Si ei, vliguili cum erau,duseserd treabala bun sfirsit. A doua zi, cind sd se porneasciploaia, trebuiseri si ata$eze vagoanele un marfar ce mergeaspre Kumbel. la Pind sd incheie manevrasi sA cuplezevagoanele, Edighei mai si-si dea duhul de zdpuseald: etuvi, nu alta.Decit aga, mai bine pe ar$itii.$i se mai nimerisesi-un mociit de mecanic ca ochiulmorrului. pesr.toat..sd le si viri vioi Si cu spinarea incovoiatdpe sub vagoane. Edigheirni ti-l trimisesepe mecanicunde se cuvenea.Acela nu se ldsasemai prejos.'Parcd ii era mai bine lingd lui locomotivei! -cazanul Ce mai, cdldura-icdpiase pe-an.rindoi. sfirsit, marfarul se In umise, slavd Domnului, carind dupi el platformelegoale. Ploaia torenliali se dezldnluise brusc. Rupere de nori. Pdrnintul cutremurase. se untplindu-se intr-ociipa de clibuci si biltoace.gi ploua,5i ploua,se pornise ploaiefurioasd, o smintitd,o ploaie care adunase sine - dacd era adevirat in ce spuneaElizarov - ricoare si umezeali chiar de pe cuhnile inzdpezite Himalaiei. aie Mdi,ce {i-esi cu Himaliia asta! Edighei o pornisein fugd spre casd.De ce - n-ar fi putut spune.De-aia.Asa e omul: cind il apucdploaia,o ia la goand spre casi sau se addposteste vreun acoperi5. sub 137

ObisnuirJta. Altminteri, de ce s-ar fi ascuns de asemenea ploaie? Igi luase seama 5i se oprise cind ii viizuse pe toti Kuttibaevii- Abutalip.Zaripa si cei doi baietasi, Daul ii plouie. lingii blraca lor. prinsi inrr_un ltnr9k : topaind in lel.(le danl. Scena il zgudui pe Etlighei. Nu penrru ci_i vedea rbenguindu-se. bucuroside ploaie. ci penir.ucri. inci inainte.si inceapd ploaia, Abutalip si Zaripi o 5terseserd, cilcind cu pa5i mari pesre linii, de la luiru. Abia acuni pflcepeade ce: volseri si fie laolaltdcind se vor fi deschis barierele cerului. cu .sd lie inrpreuna copiii. toata famiLia. Lur..tdtghet nu t-ar li dal prin minle asa ceva. Iar ei, scdldindtr-se torentele ploii. danluiau si larmuiau ca ill gistele sdlbaticepe Aral. Era penrru ei o sarbitoare, o alinarecizutd din cer. Ca si vezi cit ii secase, ii mistuise cit in stepa dorul de ploaie. Edighei se bucurd 5i se inrristd in acelasr. tlmp - erau deopotrivd hazlii Si jalnici aceStisurghrunltl ce se agdtaude-o clipd luminoasdla halta Boranli_ Burannii-. Edigheil Vino cu noi, Edighei! striga Abutalip sub quvoaielede ploaie, dind din brate ca un inotitor. - Nene Edighei! Nene Edighei! se ndpusdrdsi bdietii spre el. Mezinul, Ermek - favodrul lui Edighei, mergea pe rrei anr - alerga spre el cu bralele desficute si gurili deschisi. inecindu-se cu ploaie. In ochi ii strllucei o bucurie de nedescris,o vipaie eroicd gi strengireascd.Edighei il luase in brate. invilrindu-secu el sub ploaie. Apo] se oorisesringherir. N-aveade gind sa rulbu;ejoaca aira de fr;ilie. Da^rin clipa aceea.de dupi col(ul cisei daduseranavala, tipind cil le tinea gura- fetitelelui Saule si Sarapat. Le adusese larma Kuttibaevilor. ,,Tatd,hai si alersiim!.,'serugasera ele. Erau lencite. Astl-i topise indoiala.Erau acum toti laolaltd. uniti. hirjonindu-sesi lirmuind sub ploaia ce turnacu galealr. Edighei nu-t ldsa din brate pe micul Ermek, de teamd ca nu cumva in zdpiceala aceea sd cad{ in vreo baltd si sd Aburrlip o luasein spinae pe garupar. mezinalui 1e..in5c9 b.orgnet. rterg:lu usa prin plolie.spre marea bucuriea )t copiilor. Ermek se zvircoleain braleli lui Edighei,tipind din rd\puleri. irrr eind se inecl isi linea tafe_fare gurila 138

umedd de gitul lui. Era nespusde misczitor, Edighei pr.in5i se in citeva rinduri, atintite asupralui, privir.ilestrilucind de recunosrrnti ale lui Abutalip 5i ale Zaripei, incintati cd bdletasul lor se in{elege atit de bine cu nenea Edighei. Dar 5i Edighei cu fetitele lui se veseleau cinste in aiest dans pe al ploii dezlinluir de Kuuibaevi. gi, ldri voia lui. Ediehei brgd de seanri cit de frurnorsi era Zaripr. ploaia ii risliiase pnrul rregrupe obraji. pe git. pe rrnreri.ilr apa ce se revarsa din tdrii, ?nviiuind-odin cre5fer pini-n rdlpi,ie prelingea, cu dragoste parcd, pe trupul mlddiu, tinar at femeii, mlineiin_ du.i girul prelung si bralele.solclurile. pulpelepicioaielor desculle.Ochii, dintii ii striiluceaLr tericire. de In Sari-Ozekiploaia-i orz strical pe gi;re. Zdpada im, bibd, incetul cu incerul, glia. ploaia inii. oricit de inbelsu_ Fali. e ca argintul viu in paltnii.sc strecoara la supr4falr de pnn sulpituri gi vagiuni. Face cldbuci gi zarvd, dar uite-o _ nu e. _in.nurnai citeva minute, in rimpul acelei ploi torentiale se de dntuiserd piriiase si 5uvoaie puternici, iu1i, inspu_ mate.Si^copiiidin catun prirrscserii alercr si il lopai prin a elc..punindpe rpr. in chip de barci. copii :i li ghene.Br copiii rnai mari, Daul 5i Saule, se 5i urcaseri.-in copdi. plutind pe ape. N-avuseserice face, ii a$ezaseri pe'cei 5i mici in copdite.sd se desfetesr er... Ploaia nu mai contenea.prinsi de joaca aceeaa copi_ ilor, ajunseserd linia de cale ferati, lingd rambleul din la capdtul haltei. Tocmai trecea un tren de paiageri. Cdlitorii, ieqili in.pdr la feresrreleqi in uqile larg deJchise,priveau inveseliti si mirati la acesti stranii dezmosteniti pusriului. ai ' ..Hei. vede{i.si-nu vit-necati: strigau.pripddindu_;e ris de sr urennd.ltllitrsarea celor de jos era. Lrrd doar 5i poatc. cel putin ciudat6. Trenul trccu, scdldarin ploaie, aucindu_i cu slne pe cel care, peste o zi sau douij, aveau si poves_ teascate miri unde ce vAzuserd, spre veseliacelor din jur. Edighei poare cd nici nu s-ar.fi gindit la a5a ceva, dacii nu i s-ar fi pirur cir Zaripa plinge. Cind asupra cuiva ploui cx galeata, e greu si spui daci plinge au ba. gi totusi. Taripa plingea. Se preficea ci ride, ia_i veseld. tare, dai plin€tea, iniibu$indu-sisughiturile,intrer-upindu-si plinsul cu

t39

risete 5i tipete de bucurie. Abutalip o prinsese nelini;tit de brat.: -- Ce-i cu tine? Ti-e riiu? Si mer.gemacas6. . A. nu. sughil numai. nu stiu ce rn-a apucrt. \pu:\e Lartpa. sd-i parcii $i continuaser:l distrezepe copii, grdbindu-se si se bucure pe siturate de binelacerileacelei ploi intinrplatoare. Edighei nu se mai simlea ln largul lui. isi inchipuia de glcu trebuiesi lc rina eelor doi sa-5iadrrca cit alninte cd existd qi un alt fel de viatii, o viald ce lor le fusese rapitii, o viald in care ploaia nu e un eveniment, il.) care oamenii se scaldd $i inoatd in api limpede 5i curatd, in care totul e altfel - alrele distractiile,altele grijile pentru copii... Ca sd nu-i mil.meascd Abutalip gi Zaripa, care, pe sigur, se prefdceaufericili de dragul copiilor, Edighei continuasesi le taci jocul... Se distraserd cinste, se veseliserd se jucaseri pe pe si saturate copiii. ri orrneniimui. si ploaiaincAnu inceruie. )i Intr-untirziu o porr:iserd spreclsele lor'.Pr.irindcu dlag in uma lor. Edighei ii admirase Kuttibaevi care, uzi cu totii pe leoarci. alergau aldturi - taGl, malna si copiii. Mdcar o zi lericira in srepa. Jinind-o pe cea mici in bmte lji pe cea mare de mina, Edighei rilsarisein plag. La vedereaior. Ukubala iri plesrtiserperiatd palmeleuna dc alta: - Vai de mine, da' ce-i cu voi? De unde-mi veniti in l.nlul ista? - Nu fe speria, mam6, iqi linistise Edighei nevasta. rizind. Cind se irrbatd, atanul se hirjone5te cu puii. - Bine Zici: dacd md uit bine, cu asa ceva aduci. zimbi mush'ator Ukubala. Hai, dezbrdcati-vi odatd. ce-mi stati ca ni$tecurci plouate. La Boranli-Burannii pkraia incetase, dar, judecind dupd zgomotul surd al tunetelol indepirtate ce rizbdtuse toatd noapteapina-n cdtun, continuase undeva. la marginile stepei, pind spre zori. Edighei se trezise in citeva rinduri din cauza asta $r se minunase: la Marea Aral, pe vreme de flrtuni, tunetele rdsunauadeseachiar deasupracapului sdu, gi cu toate astea dormea dus. Ei da. numai ci acolo era altceva turtunile se tineau lant. Trezindu-se, Edighei ghicea pr.in

r4 0

pliqabeleinchiSe, din lumina ce bdteain geamuri,fulgerele cerul stepei. ce b,rdzdau, undevadeparte, in noaptea aceea,Edighei visaseci era din nou pe tiont, sub foc inamic. Dar obuzelecddeaufdrd zgomot. Exploziile iniltau valuri mute de pdmint ce inmdrmureau, negre,in vizduh, cdzind apoi agale 9i greoi. O astfel de indelung, explozieil azvirlisesi pe el in aer,de undecdzuse infricosdtoare. Apoi se cu inima cit un purice,intr-o genune visasepornind la atacin mijlocul unei muitimi de soldati?n Ai mantalecenusii,iar t'etelelor nu se deslugeau. fi zis cd in mattalelealergausingure,cu mitralierele miini. $i in clipa cind mantalelestrigaserd ,,ura", in calea lui Edighei deodatA, de ploaie,iizind, Zaripr-.Era minunati. uda lpdruse ploii cu ln rochiaaceea stambd, pArulfdvd$itde torentele de ce i se reviirsaupe chip, Zaripa ridea dezldntuiti. Edighei n-aveavremede stat,isi amintisec[ ntergeala atac.,,De ce Edighei. .,Dareu nu rizi asa,Zaripa'l semnriu", spusese E sd rid, plin,e",rdspunsese $i continuase rid{ sub guvoaiele ea p1oii... ei si A doua zi vrusese le povesteascd, si lui Abutalip, ce visase.Dar se rizgindise: eta un vis ulit. Ce sd-i mai necdjeasci e1... si Dupd ploaia aceeade pomind arsitaincetasesau, cum vara se diduse bituti. Mai urmaseri spuneaKazangap, dar cdlduranu mai era de neindurat. citeva zile toride, vremeadulce din prag Treptat,in Sari-Ozekise instdpinise de toamni. $i copiii scipaserdde toropealazddufului. din nou viati, umplind cdtunul de Glasurile lor prinseserd larmi. Chiar atunci li se trimisesevorbi ci la Kumbel sosiseripepeniverzi si galbenidin Kizil-Ordin. Erau liberi lor, sa si aleag{: sd li se trimitdpartea ori sd^vind si-i ia ori singuri. Altemativd de care profiti Edighei. Il convinsepe seful haltei c{ trebuiesi se duci ei inqi5i dupd pepeni, altminteri, vorba aceea:ista di-l incoace,dsta ial tu, ca nu-mi place.Fie, spusese seful, ial pe Kuttibaevsi alegeli ce-i mai de soi. Atil ii trebuiselui Edighei.Voia sa-i scoatd pe micar pentru o zi din Boranli-Burannii Abutalip si Zrripa, cu cdpii cu tot. Ba nici lui nu-i strica si mai schimbeputin locul. Asa cd ambelefamilii, cu mic cu mare, o pomiseri a douazi in zori, cu un marfar,spreKumbel. Se t4l

rs;,

S lrser;lca de zile mari si totul ela ,ternai polnenit. Cofft aveau impresia cd zboari spre un tinut de basm. Nri-ii rrsisera locul tot drumul.sufocinrlu-i intrebirile:dar pecu acolo cresc pomi? Cresc. Este si iarbi verde? Este. si e verde.Sint chiar 5i fluri. E-adevarat acolo cascle-s ca rnari. rar pe strazt gonesc toati ziua masinil Si c:j poti minca pepenigllbeni si verzi pe \illrrrilte.) ri-nr.:helatr.' rnlrc E Dlr este / Vintul Iingeavagonulde marfi. strecurindu-se fuioa_ in re plicute prin u5ile intredeschise, care proptiseri, pentru in ,rriceeventualit:r tr. pentr cil nri curnra'cooiii ni)te scinduri. ri se aplece ilr rfrrrr >i sa cadi. (u toale crr lincn uSii ilaleau.pe ltiste lizi goale.Edigheisi Abutalip.Vor.beau tje unr. rle rlla. rrspundeaull intreh:irilccopi ilor..Burannii Edigheiera mulluntit cr lnet.geau impreunl. cir vrernea\e brodisea fi tocmai bunli, cd pr.unciierau veseli,dar cel mai mu_lt.sebucura pentru Abutalip si Zaripa. Chipur.ilelor infloriseni parcd. Se eliberaseri. se deicitusaserii si ei pentru o vreme din chingile vegnicelor de ,rriji, uitaser.?i apisaret aceealduntricd. Iti era mai mare dragul sd,i privesti: Zaripa si Ukubala )usoteuuintre ele despretol Iel l de tr.ehuri de-ale lor. Si elau fericite. De-ar fi asa mereu: parcir mult ii trebuie urrrulrri... Edighei ar fi tlor.irdin rot sufletul ca lanrilie Kuttibaevilor sir mai uite de necazuri. sd se deprindi cu r iata din Borarrli. tut n-ilvcaude :rles.Err chiir mir:ulit cii Jc laptul cd Abutrlip sederaljruri de el, arirrgindu-i umirul 5i ardtindu-iparci ilstt'elcil se poate bizui pe el si ca ei doi se in[eleg de minune liri cuvinte cie prisos, fi.rd sd rdsco_ iersci in zadlr 5uhiecte dul.cloase, tlesjre crre nu se flee si tliscuti_ treacirr. irr Eclighei preluia lir Aburalip inlrlepciurrea ijl stdpinirea sine, dar mai ales diruirea lui fatd d-eiami_ de lie, din care-Sirrdgeaseva, de dragul cdreia trdia gi nu se diidea bitut. Din spuselelui. Edighei intelesese cel mai ci bun lucru pe care un om il poate face pentru semenii lui este sii-si educecopiii in asa fel. incit sii iasi din ei oameni de nddejde.$i asta nu cu ajutorul unuia gi altuia, ci cle unul singur:.zi de zi, pas cu pas, sd le diruiesti intreagata fiintii, si tii cit poli mai mult aiaturi de copii.
I J?

,:ti.*.

Asta cam a5a era. Bunioarri, Sabitjan. Unde nul dildusera la invdtiitura si asta din arrii cei mai liagezi. _ prin internate, pe la institute, pe la tot soiul de'cursuri de perfeclionare.Bietul Kazangap isi ddduse tot ciStigul ca sri-si tind feciorul la oras, ca sa nu fie Sabitianal lui mai prejos ca altii - si ce folosj De sliur sria el ieva carte, dar neisprdvitultot neisprivit se cheami. Atunci, pe drum, cind mergeau impreund la Kurrbel . dupii pepeni verzi 5i galbeni, Edighei si mai gindise cd, daci tot nu exista alti ie5ire, n-ar {l fost rdu c; AbutaliD Kuttibaqv sd se aseze temeinic la Boranli-Burannii. Sd-;i ridice gospodiria.lui. si-si faci rosr de vite si si i-sicrcxsca copiii in stepd, cum gi cit va putea. Nu se-apucase, fireste, sd-i.dea povete, dar din discutii pricepuseii si abutalip inclina spre asta, cA avea asemeneaeind. Se interesasecum si-5i lhcr rost de cartol'i pentru rarn;. de unde sii cumpere pislari pentru nevaslr 5i copii - cu. zicea-o sa umblu cu cizme. Si mai inlrebare dacd la Kurtrbel existi biblioteca si dacii se dddeau cdrti cu-mprumut. \ Se intorseseri in aceeagizi, pe sear:i, tot cu un marfar. rducind pepeniigalbenisi verzi aiesipenrru cei din Boranli. Copiii erau obosili.dar tericili. Vizu:er:i lir Kumbel o lunre noud. cumpdraseri jucirii, mincaserd inghetatii si cite altele. Avuseserdinsi parte )i de-o prlanie. la frizer. Se llolari5eri sd-i tundd pe copii. Cind venise rindul lui Ermek. acesta se pusesepe plins si pe tipat. de n-o puteau scoate la caDit cu el. Ii ddduse gata de [oti: ii era tiicl, se zvircolea, urla, che_ nrindu-lpe taici-saui n:rjuror. Abutalip rocmaise reoezise pina la magazinul de- aldruri. Zaripa nu stia ce sa ,ui fr"a. d9 ba rosea, ba palea. Se tot dezvinovitea, explicind 3;ine. ci bdieteluln-a fost tuns de cind s-a niscut, se codiseri s_o facd, avea un pdr atit de frumos, numai bucle. pirul lui Ermek era, intr-adevir, nespus cle frumos, des si cirliontat _ piruf maicd-si. lndeobste semina cu ntaicd-sa,at Zaripa; dupd ce-l spdlau pe cap 5i-l pieptinau, era o deslhtaresd-l DflVeStr. '. in cele din unnil, Ukubala se invoi s-o tundd pe Saule: uite. ziceau,ea e f'etitzi tOt rru se teme. Asta ficuse oare5i care impresieasuprapustiului,dar cum pusesefiizerul mina pe ma5inade tuns, line-te iar plins 5i jalc. pe cincl Ermek se

t.+3

zvircoleaastfel,apdruse usaAbutalip.Ermekse ndpustise in spre talcii-siu. Acestail luasein braF si_l strinsese iare ta piepr,.dindu-si loc seamacd nu merita sa chinuiesti pe copilulpenttuun tuns. - Ne iertali, ii spusese frizerului. poarealtd dard. Sii ne velrim in tire si atunci... Nu_i nici o grabd...Altri -mar oaIa...
in tinrpul sedinlei extraordinarede pe portavionul -. ..Konventia". spre slatia ,.paritet.' rr"nrriru,'., ,.oiCui fu ambelor parti. o noui radiogramacift.ala aerrinataior*o_ nautilor l-l Si 2-1. aflati pe planera Linrrn: li se cereasd uu Intreplrnddabsolut ninric. sii riimini pe loc pirra la noi dispoziliidirr parteaCenrr-ului. Sedinta continud sA se desfd$oarecu u5ile inchise. Portavionul ,,Konven1ia,.continua sd patruleze in pacific, la sud de Aleutine, la echidistanld aerianede San Franciscoil Vladivostok. Nimeni pe Pimint nu stia cii se produsesecel mai grandios evenimenl intergalactic: in sisternul Marelui Keazen)lusesedescoperitd civilizatie exllateresra.o Dla_ o netd ai carei locuitori, fiinte rationale, doreau sd intre in contact cu Damintenii. l,a sedinta extraordinaiii, pitulile clezbiiteautoate argu_ mentele .,pro" si ,.contra', ridicate de aceasr{ problemi ;tit de neobilnuita. ivita in chip atit de neasteptal. Menlbrii comls tor aveau. t,ecare.pe nrasdlaldturi de alte docu_ mente, cite un dosar continind mesajele transmise cle cosmonautii 1-2 si 2-1. Se studia fiecare cuvint, fiecare nuanli. Oricare detaliu legat de orlanizar.ea ui.iil ,uti"nui"''-p" Lrman era examinat, inainte de toate, din perspectiva consecintelor.. care le putea avea pentru p6minteni. a pe compalibilildtii sau rncompatibiliratii experi;ntaciviliza_ ct lrer. terestt.e. lnlet.esele cu principalelorputeri ale planetei... Nrclodal:ivreun pdminleannu fusesccontiuntat cu aseme_ nea p^roblemi.O problemii ce trebuia solulionati urgent... In Pacitlc se dezliintuiafurtuna... . Dupi ce Kuttibaevii trecuseri prin cea mai cumplitd ar$ita si. cu roate acestea, nu-$i abunaserabaqaiete'i-; IM

porneasci incotro vedeau cu ochii, oamenii din cdtun se incredintaseraci aceas6 familie avea sd rdmini acolo, avea sd reziste. Abutalip era mult mai sigur pe el, se deprinsese, pesemne,cu viata grea din Boranli, cu munca de la haltd. Acum era si el la fel de indreptitit ca si ceilalti sd spundcd Boranli era locul cel mai ulgisit din lume, din moment ce pind gi apa - pentru bAut $i pentru atitea alte nevoi - era adusi in cisterne, iar cine avea chef de apd proaspata, adevirati, ffebuia sd puni $aua pe cimila 5i sd bati cale de sapte poste cu burdufurile petrecute peste $a, pe la fintinile din stepa, ceea ce, in afard de Edighei 5i Kazangap, nimeni nu se-ncumetaSd facir. Da, asa era in cincizeci si doi, de fapt, asa fusese pind in saizeci, cind se instalase haltd pompa aceeaeleciric! la de rnare adincime,aclionati de vint.-Dar De vremea aceea nici nu visau la asa ceva. $i cu toate accJtea. Abutalip nu suduia niciodatii.nu ponegrea nici halla BoranliBurannii, nici munca in stepi. Lua riul aqa cum era gi binele aEacum era. La urma urmei, pdmintul n-avea de dat socoteali nimdnui. Omul era chemat si hotirasci dacd putea sau nu sd trdiascd aici... Chiar 5i pe acestemeleaguri, oamenii se striduiau si facd in a5a fel, incit viata si le rihneascd.Cind Kuttibaevii ajunseserdIa convingerea definitivi cd locul lor era aici, la Boranli-Burannii, ci n-aveau unde se duce altundeva. si cd deci trebuiausii se instaleze telneinic. timpul incepu sa nu le mai ajunga penru treburile gospocliriei.i fiecare zi, in fiecare schimb - la lucru, dar si in timpul liber - aveau acum treabiipina peslecap. Abutalip rsuda. nu glumA. caci incepuse sa-si pregdreascdlocuinta pentru iarnda i$i zidi o soba de lut, izolii bine u5a, ajustd ramele ferestrelor. Nu se prea pricepea el la astfel de treburi, dar Edighei il ajuta cu scule si material,mai pusese5i umdrul, nu-i ldsase lincur. Iar cind porniserd siparea beciului de lin[td rnica suril le sdrise in ajutor gi Kazangap. Tustrei construiri o mici pivnitd, o acoperiri cu traversevechi, paie si humi. pentru ca nu cumva vreo vila sa se pravileascairr beci. Timp in care copiii lui Abutalip se rot invirteau pe lingd cei mari. gi chiar dacd uneori ii mai incurcau, parcd era mai vesel 5i mai plicut cu ei aldturi. Edighei gi Kazangapprinseri a chibzui
| /l <

cunr sa-l ajute pe Abutalip sj-si inlocmeascdmai bine gospoddria. Cite ceva horariserir deja. Se inleleseserii ca primivara viitoare sd-i dea o ciilTrild de lapte. lmportant era sd invele se nrulge.Crmila nu-i vaca.o muigi .tind in prcroare.-cum trehuie sii alergi dupi ea prin steoa. tnai 5r rnaj si ales..i-i ingrije5ripuiul. sa-l lasi sa sugii la ureme sa_l si smulgi de lingii uger la vreme.Nici asranu_i u5or,tr.ebuie sd slii ce si cum. Edighei se bucura cd Aburalip incepusesi_si vadd de gospodarie. ocupindu-setotodatad'e copiii ambelor l-amilii, lnvltfndu-1. rmpre ni cu Zaripa-\ii cileascA si deseneze, si oar sr mat mult se bucuravAzindca. biruindu_si simlarnintul acela de izolare, inviititorul incepuse si se ocupe 9i de propriul lui suflet. Abutalip .era cloar om cu scoali. Sd clteasca o carte, sa-$i faci insemndri erau trebuinte de cdpdtii penrru el. Edighei se mindrea, in taind, c6 aie un asemeueapneten. Asta_l qi atrdgea spre Abutalip. Nici prretenia. cu Elizrrov. geologul)repeiorSari_Ozei<i. lui care carca adeseatocurrle tslea. nu se iDliripaseinlimplalor. Edighei ii respectaadir)c pe oamenii i"i;itiri, ..i.'iti",i multe Iu('ruri. Abutalipstia 5i el nrulrelucruri.Numri cl se cii strdduia cugetecit ntai pulin crr sla. tare.O dati avuse_ sera totubl o drscuueserioasi_ Era seard si se intorceau de la lucru. Instalaseri in ziua aceea paraz{pezi la kilontetrul sapte, unde intotdeauna linia \e troienea.. abia ntijlocul loamnel.dar pregatirilepeniiu ErararnAlrehuiaufrcute din tirnp. Asadar.rnereeiuspre'casA. Sear:r trumoasa. err lun)inoasi. irrdenrrrind parcaIa iaitas.in amurguri ca acela, coutururile stepei, aidoma adincuriloi Mirii Aral vazute din bircile ce plutesc pe vrerne f.4r..i vinr, abra se fantomatice, prin vilul de ceatd ai -qhicesc, asllntitului. - Cc tot frci. Abu. seara.ca ori de cite ori trec pe .^ lirrpacasavoasrrlili zaresc capul deasupra pervazului. iciii (evir . dreut cevr. ca Iampa_imereu aprinsii.i il intreba5e Edishei. l-. cil se poate de sinrplu. ii r.rispulrsese drasr cu Inrm r Ahulalip. Inulindu-si cazmauade pe ulr unlar Dc cel:rlirlt. N-arn rnrsi de scris.Asa ca. (lupiif ce-i culcam Le irrrpielitrrtii mrci. Zaripa lnli citerte, iar eu imi pun oe ai:r I lr'r

hirtie cite ceva din ce-rni mai aduc aminte - desore rizboi. mai cu sernrddesprealrii petreculiin Iusoslavia. Vremea trece $i trecutul rimine tot mai departe in urmai. Tdcuse o vreme. Vczi tu. Edighei.Ina tot gindesc(e-irs putea lace pentrucopiii mei. Cd trebuiesd-i hrdnesc sd-i educ - e de 5i la sine inteles. Cir por, atit pot. N-aib2inimeni parte, nici intr-o suti de ani, de cite,am patinrit eu; si uits cA totu$i triiesc, respir; pesemneci nu degeabami-a oferit soarta sansaasta. Poate cat.in pr-imul rind. pentru ca sd le spun cite ceva copiilol mei. Eu a$a cred, cd, clin moment ce eu i-am adus pe lume, trebuie s:i le dau socoteald pentru viata rnel. Exista. fireste.un adevdrcomutr,al tuturor'. dar mai exisfir si risfringereaacestui adevar in mintea fieciruia. Si aceastdrastringere se duce o dati cr.rnoi. Gnd uu om trece pe muchia dintre viafir gi moarte intr-o inclestaremondiald. in care putea fi ucis de cel putin o sutd de ori, si totusi supravietuie$te, inseamndcd i-a fost dat sd cunoascal multe - hine >r rau. adevarsi minciunri... - Un lucru nu-nteleg,il intrerupsese, uinrir, Edighei. Poate cartot ce spui tu e adevirat, dar copiii tdi sint iruzi incii. nisle tinci crre se tem )i de mrsi l de tuns. ce crezi c-au sd priceapd? - Tocmai de asta scriu. Vreau s;i-mi Distrezinsemndrile pcnrruei. \imeni nu 5rie dirrainre inai are de triiit. cit Acum vreo trei zile m-am luat cu gindurile, ca un prost,5i er:rgatr-tatasa nirneresc lren. Noroccu Klzarrgap. rub M-a impins la o parte. m-t miri ociril dupr aceea: Ce prunciitrli. zicea, sd stea irstAziin genunchi 5i sd-i mullumeascd lui Dumnezeu. - Avea dreptate.Eu de cind te tot bat la cap! I-am spussi Zrripei. se indignase. Iindul lui. Edighei.iolosind la prilejul pentru a-si mirturisi o datil in plus temerile.Mergi pe linie de parcd treuul ar trebui sli coboare de pe 5ine 5i si te ocolerscil Esti orn cu calte: trchuiesu-li spurreu.) E:ti leroviar, dar te plimbi pe linie ca-n tilg. Ai sd te priipdde5ti intr-o zi, nu-i de glurnd. -Ei. dac-o fi si-o fl sA se-ntimple. numai eu am sd liu virrovul.il rprohlse. mohorit. Abutalip. Der mai intii ascultirna pind la capdt.apoi ceartd-mii. * Ei, zic 5i eu, cii veni vorbl. Spune.sDune.

t41

- Pe vremuri, oamenii le lisau copiilor, drept mog_ tenlre,averi. Spre binele sau spre rdul lor _ cind curn. Cite romAne 5-au scris-cite piere .e joaci despreacele vrenruri_ desprc tetut cum se-mpdrlea moSlenirea despre solrla Si mostenitorilor.$i tie ce? pentru ca rvcrile acelea se rgo_ niseau cel mai adeseaprin nedreptate,pe spinarea si ;e umerii altora. prin inseliciune: mosteni;ile purtau cle la inceputin.sine sdmintardului, a picatului, a n;dreprdtii.Eu sint insd linistir dinspreparreaasia. Noi, slavd Celui-cie_sus, am.scdpat de asemenea pacoste.Mo$tenireamea n_o s:l pncrnulascti nimdnui, niciodatd.vreun rdu. Nu e decit sufle_ lul meu in rceste_insemnrri. elc cuprindtol ce am inleles si 5l :rou\ cU mlne dtn rdzboi.\_rm:lltii bogilliede li:iill copi_ ilor rnei. Stepele Sari Ozeki m-au indlmnat sd_mi nun rrnintirile pe hirrie. Vrrtir m-r impins si rn_r rot im;ilrs inculcc. r'lr si ntl piclrl :i .A Olar.,lar ctr lnr s:r ,crirr pcirtru er Iotul. to:ltegindurilc rrrele. lrrrfel voi mai tnii iindv:r si prin ei, prin copiii ntei. Ei vor realiza,poate,tot .".. ." .u n-lrn izhurit sd rellizcz... Dar de tliii ru si trliilsca nlai greu ca nol. A5a ci trebuiesii capeteminte inci de fragezi... tinrp n.]erseserii t:jcere, fiecare cu gindurili lui. in " -LIn Lui Edighei cele auzite ise pdreaustranii.Sl minuna ci rosrul pe pdmint putea fi inteles 5i il acest fel. .ontului $i totusi hotirise sii limpezeascii lucrul acela cate_luimise: -- -Iorti lumea crede ti la radio se sDune_ cd ur_ nrrsii rrottrivor (rai Inai bine ri rnei u5or,iar iu zici c;-r li o le fie mai greu decit n<tui. Vinc rdzboiul atomic, sau de ce? - Nu. nu-i runtai asta.poate cd nici n_o sd fie r6zboi. ri tllc-o si l'ie. n-o s,l fie curind. Nu de piine e vorba, ci tje lcptul ci roata vremii se-nvirtegte lot mai repede. Ei vor trebui si deslu5easci totul sirrguri.cu nrinte:tlor, ba sd pl:iteasci in parte 5i pentru noi, iei din trecut. lar. a gindi e drntotdeauna lucru anevoios.De aceeazic eu cd o sa le fie mai greu decit noui. Edighei nu-i mai cemse sd-i explice de ce credea el c.i-i lucru.aneroiossi gi rdu fhcuse,pentru ci mai tilziu, anrintindu-5i -eindestide disculia aceea,avea si reqrete.Ar fi lr'(buil sA-l i5co(leasci. si-l rlesc0as:j. sd_ntileagA ca mai r(linc r()slu :lcelor\()rbe,.. | l4ir

- De ce spun asta? urmase Abutalip, rdspunzind parcd indoielilol lui Edighei. Celor mici, oamenii mari le par intotdcauna stup de intelepciune. Dar crescsi bagtrde seama cd dascdlii lor, noi adicd, nu stiu chiar atit de multe, nu-s chial atit de de5tepli cum pdreau odati. Poate cd si rid de noi, ba uneori, irnbitriniti cum sintem. le pdrem chiar jalnici. R oatl vremii sc-nvirleste tor mai repede.pintr la trrma.noi sintemcei care trebuiesi spunernultimul cuvint desprerroi insine. Stranrosiirrostriau incercarsa facii acesl .lucru prin legende: sd le arate unnasilor cit au fost de mireti. $i noi ii judecdnr,inrr-adevdr, dupd spiritul lor. Asa ci si eu vreau sa fic ce por. pentru copiii mei- Legendele mele sinl anii mei de lozboi. inri 5criu pentru ei insemnarile de partizan.Cum a fosl. ce-am vazut. ce-am triit. Spcr sa le lle de folos cind s-or face mari. Si inc;i un sind ma mai indeamrrd scris.Au sa creasca Sari-Ozeki.\-a) vret sa la irr creadi. cind vor fi mari, ci au trait in loc pustiu. Am scris penlru ei o parte din cintecelcnoa\tre strarnoseJti: cine si le culeagd mai t?rziu, si de unde? Fiecare cintec este. duDa mine. o vcstedin trecut.Vad ci Ukubala;tie foartemulte. gi $i mi-a promis cd va incerca sd-5iaminteascd altele. - Sigur cd da, cum altfell Doar e de la Aral. se umfli deodatdin pene Edighei. Cazahd de lingi rnare. Or. pe mare se cinti ca niciunde in altd pafie. Mar.eainlelege tot. Orice-i spui, ii spui ca de Ia sutler la suflet. - Asa e. Am lecitit. deundzj, ce-an scris - nrai cd ne-au dat lacrimile, mie si Zaripei. Doamne. frumos mai cintau bdlrinii. Fiecarecintec e o poverte intreagi. parcj-i vezi pe oameniiaceirr aievea.gi-ai'vrea si iii alitur.ide ei. Sd poli suferi si iubi ca ei. Ce arnintiri rulburiroare ne-au lAsatl Eu am indemnat-o5i pe Bukei, nevastalui Kazangap: aminteste-1i,i-am zis, cintecele de prin Kara-Kalpakl o si ie lranrcriu intr-un criet aparte.Sa arem un caict numai cu cintece din Kara-Kalpak... Pa;eauagalede-a lungul liniei. Era o vreme cum rar se intimplii in Sari-Ozeki. Siirsitul irnpicat al zilei se strngea u$ol'.ca un otiat prelung. In stepi nLr sint nici pdduri, nici riuri. nici lunci. dar. aslinlilrd, soarele faceasa oard olini u ri vie. datoritdjoculuj abia percepribil lumini si umbr.e de pe chipul dezgolit al pAmintului. Azur.ul tulbure, fluid al

149

acelor spatii ce-d tAiaurasuflarea prin intinderealor ineltl gindul, trezeadorin$ de viala si seiede cuqetare... Asculta, Ed.ighei, vorbise nou A-butalip. din amin(in_ , du-s, parca. un lucru pe care il pusese de cindvi deoparte, rnr-un cotttgor ntintii.ca sd se intoarca el cind ie va al la rvr prilejul.De mult vreausa te intreb desDre oas:irea Donenbai. ce crezi. existao pasare Tu aur. ,a .a'atirn. chiar.a5a: Donenbai? intilnit vreodatd Ai asemeneu purar"i- Pai,asta-i lesendii. o ca sd , ^ - Sriu.Dar se iniimpldadeser legendele aibii la oDrrSle reale. fapte de viata. La noi, in .eve.ntmenle \rmlrecle.de pilda._ existao pasiire. fel de grangur. un care clnrapnn ttveztte munte e ziuade.lungd. de cir intrebind: esri?Undee5ri?.. vorbadoara. ," iil a" .un.i.. ,.Unde E de o consonanta. existi un basmcarepo"u"rt.st. Dar ti-.. cinli. asapasiirea asta.Ma gindeam dacanu cumuae uorUa tol de o consonantii. Poate fdiesle in stepdo pasiire ca al cirei srigit aducecu numele Donenbai, ae om, ii poatecii tocmai de aceea intrat in lesendii? "urne a - Nu stiu.Nu m-amgindit la a5i ceva,sDuse. cuorins _ . de indoiala. Edighei. Desi bat stepa lung si_nlar de'arira in amarde ani, n-amintilnjt inci asemenea pesemne pasdre. cd nici nu existd. -- P^e.semne, spusese, ginditor, Abutalip. --l Si cum. dacd pasdrea exisra,inseamna nu . cd legenda nu-' adevaratd? nelini$ri se Ediehei. - A, nu, de ce?Doardriinuie cimitirulAna_Beiit,5i astainseamni cli ceva a fost oricum. Dar nu $tiu de ce,'eu tot .cred cA existd $i o asemenea pasire. $i c{ cineva, cindva,o va intilni. pentrucopii asaim si si scriu. . - Ei, dacn-i pentru copii, mormai Edighei cu glas nesrgur, atunci mai meree... Din cite-qi amintea Burannii Edighei, numai doi oameni a!ternuserri hirtie. la vremea lor, legendalui pe Narman-Ana. Cel dintii o scrisese Abutalip Kuttibaev, pentruc-opiiilui, cind aveausd fie mari. Asta se intinrplase pe la sfirsitul lui cincizecigi doi. Manuscrisul acela se prdpddise. avuseserd pdtimit pentruel! Da, pind acolo Cil de aJunsesera lucrurile!Ciqivaani mai tirziu, in cincizecisi 150

sapte, o mai scriseseElizarov Afanasi lvanovici. Acum, nici Elizarov nu mai e. Manuscrisul o fi rdmas, de bund seam6, rdtdcit printre hirtiile lui, la Alma-Ata... $i unul, si celdlalt transcriseseri legenda asa cum o auzisera din gura lui Kazangap. Edighei fusese si el de fatd, dar mai mult ca sufleur si comentator. ,,Ca sd vezi cum trec anii! Cind s-au petrecut toate astea'l!" se gindea Burannii Edighei, legdnindu-se intre cocoasele lui Karanar cel impodobit cu valtrap sdrbdtoresc. Acum il petreceau pe insu5i Kazangap spre cimitirul AnaBeiit. Era ca si cum s-ar fi inchis un cerc. Povestitorul legendei unna sd-si afle 5i el pacea vesnicd in cimitirul a cirui legendd o pasfase gi-o transmisesealtora. ,,Am ramas numai noi - eu gi Ana Beiit. $i in cutind qi am sd poposesc eu aici. Si-mi ocup locul. Da, incet-incet se apropie ceasul", se gindi intristat Edighei, conducind mai departe prin stepi ciudatul cortegiu funerar: un tractor cu remorcd si excavatorul ,,Belarus", ce incheia coloana. cu Jolbars,duldul roscatce li se aldturase de la sine putere, alerga ba inainte, ba in unna, ba in flancurile procesiunii, iar uneori se ticea nevezut pentru citdva vrente... [5i linea coada bit 5i privea in jur tantos,plin de sine... Soarele bitea de-acum drept in cre$tet: se apropia amiaza.Nu mai aveaumult oind la Ana-Beiit...

. ut r
ACELEADE,t.A sFiRslrt.tt.t-ur SI rorusr, zTLELE
cincizeci si doi, mai bine zis toati toamna $i iarna, care venise,ce e drept, cu intirziere,dar f.ird viscole, fuseserio adevdratd binecuvintare Dentru mina de oameni de la halta Boranli-Burannii. Mai tirziu, Edighei avea sd le duci adesea dorul. Kazangap, patriarhul cdtunului. dar care, plin tle tact, nu se amestecaniciodatA in treburile altora, era inca sdndtos si in putere. Pe Sabitjan al lui il diiduse deja Ia internatul Kuttibaevii se a$ezaserd din Kumbel, la invAtdnrrd. temeinic l5l

;,i,.i"',i,e'"i'"1l,,':'"iXfi iT,X,i:l]'i!il,.! iil.3".:f

iliii':itlip;Lt.,i,3,1iiiiT,,t,,
timpul liber 5i-l petrecea fr la
. Mai erau la haltd vreo doui_trei tamilii de muncitori,e

;#iii:1.rly rsr if iH: ff:f'".fr T,.ffi

in stepA.Pregiitiseriibaraca D€

iffi:l"i"'iiJ"::oll,1.,i,1ix,i"l;T[.;i Hlj;,1,?1T5.!;;f
telTnelt. Si :e asterrtuse pesle st( "

3l;'l;i,".'."J1fi ,$",i*tTXff ;Jtm.I ',iJ:l*:l;,*f

ff|?#iilH l.iJ"jr"?.1
,, 9.i -dil

noplii ". Xl':ilffi tili:\;';;;r";;olll miezur i'#atini trenurile inui,it., ;i,JT:3. treceau iali :T#'r,'"1"i,'iXlt"i le prindd
Anul Nou. Unde mai' p"i ilr"u ui si in gospodarie dusla bunsfirsir de rreburi "i surnedenie.tili. i;
dupa vtte.- si la pirSune. in ocol. Spetit de si munca llearga oe pestezt. omul tragela pat.:e culcd mai devreme-

in j:,T,j: * bel5ug magazine, peun o.."'l,o"l.'J rotusi. "" Boranji nu ddcleau, indeobst",iin"
sti.

i;i'Jl, i?1.' illXl' [1'lT ll;l{i Il,',;.:i l'J' iJfi 'iii, tn'ru }i" jn'9tu.r uun'"ni.'ii

O mil:i cari n-aveanici un temei. Cei din avuseserd an bun - sigur,daci nu puneaifi Boranli un ,*"i"rfi a:l.llf ingrozitoare vari. dr ciin

prel de-o ii i*"[' i:',H ::3fit:|fihiiii.l""'"' 'riii

Lr.revaca\ule sr citeva acareluri...pasagerii le aruncau

",::;;TJl'::i""liJ lili:"r1i."1',1l:,[';,Yffi ;i'l,lli ffi "liiT,il;._*i:J:'il;1',,':;il.; ''"1"

: [If,*iffliilr:?T*"ti ;;q';d:fi i"{:.

t 52

treceauanii, unul duDAaltul... $i uite-aSa Dar ajunul Iui cincizeci si tiei lusese la BoranliBurannii o adevdratdsdrbdtoare. sdrbdtoare O orqanizatd. bineinteles. Kurribrevi.Edighei se alaturase de prigitirilor de Anul Nou abia ciitre sfir$it. Totul incepuse ciiri sotii Kuttibaev holariserasi inlpodobeasca brad pentru copii. un Dar de r rnde bmd in srepa?Maj lesne gise5ii un ou de dinozaur. Elizarov chiar gdsise.tot hoinirind prin SariOzeki pe cararilelui geo^logicc. nisle oua de dinozaurde mrlroane ani rechime.Impietrisera de ouhlelcelea 5i liecare din ele era cit un pepeneuria5. Le cdraserd muzeul din la Alma-Ata. Se scrisese la gazeti despreasta. gi Abutalip Kuttibaev fusesenevoit si meargi pe un cer ndprasnicla Kumbel ca sa-i convingd pe cei de acolo sd cedeze unul din cei cinci brazi, repartizati statiei. pentru copiii din Boranli-Burannii. ASa incepusetotul. Edipheitocmai ie5el dirr depoziiulde rnrteriale. prinrise nl$te miinusi de lucru noi de la seful halrei. cincl. frinincl anevoie din pricina gerului, la linia intii oprise un marfar biciuit stragnicde viscolul stepei.Era o garntturdlungd din vagoane cu patru osii, bine plumbuite. De pe platforma ultimului vagon, tirindu-5i cu greu picioarele inlepenite in cizmele inghelate,coboriseAbutalip. $eful de tren, incoto5_ nl,rnatcu un cojoc ulias Si cu ciciuld de blani bine intun_ datd pe cap. se cdzneasa-i dea lui Abutalip un obiect volu_ mirros..Bladul.ghicisc Edi-chei. rninuliniu-se rle isprcva dascilului. - Hei, Edigheil Buranniil Fd-re-ncoa' dd_neo rnind si de ajutor! strigase seful de tren, aplecindu_gi trupul mdtihilos de pe scaravagonulur. Edighei diduse luga gi, ajur.rsaproape, se speriase la . vederealui Abutalip. Alb pinir la sprincene, acopeiirtl. sus pinri jos de promoroaci, Abutalip inghelase in asa hal, de nici buzele nu si le mai putea lnisca. Nici miinile nu_l ascultau. Dar aldturi de el stdteabradul,copaculacelatepos, din pricina cdruia Abutalip fusese gata-gatasd dea ortul popll. - Ce-i cu ai vostri de umbld in halul ista? risund glasul rAgu$it,nemultrunit al qefului de tren. pe plattbrmi

I53

poti sa-ti dai gi sulletul de liig. I-a; fi imprumutat cojocul, dar atunci as fi deserat eu. Abia miscindu-sibuzele,Abutalip isi cerusescuze: ^imi - lertali-ma, aga s-a intimplat. revin indatd. stau la doi pa5i. - $i doard i-am spus,bombdnise conductorul, adresindu-se. lui Edighei. Uire, eu am cojoc, si sub cojoc pufoaica, port pislari, c:iciuli, li tot lnti crapd ochii-n cao cle I'rig pina trecemde sectorulvostru. Se p.raieurruca asti.? Pe Edigheidojananu-l lasase nepisirer. - Bine. Trofim. alti data o sa rvenr gliji. ili nrullumesc.Drum bun! Edighei apucase bradul. Era rece, inalt cam cit un stat de om. Cetinalui mai p:i:,tnlmirelsnrapidurii cotropitcde iarna.Inima-i tresirise: padurile revedea rnernorie in lrontu_ lui. Brazi cit cupri ndeai privircr. ii ntrtu'1.,u tancurile, cu cu ii doboraucu obuzele. N-ar fi crezul vreodutici-i va fi atit de drag mirosul de brad. mergem.ii spusese Edighei lui Aburclip.abur_ ^ . f :r. pe-un unrar. ctno Droout . Pe chipul dascdlului,cenusiu, rebegit de frig, cu la_ crimi inghetate pe obraji, striluceau, cle sub spiincenele albite.ochii vioi. fericili. lrrmino5i. Edich.'ifusese cuorins deodatiide team:i:aveau si pretuiascd oare copiii indeiiuns sacrificiultalalui?Se intimplil doar de atileil ,lri rocrnalpe dos: in loc dc recunostinlii nepasare. urreorichiar uii. ba ,,FereasciCel-de-susde asa cevl. ii aiunc oricum necazurile".se gindise Edighei. Primul vizuse bradul biiatul ce mare. Daul. Scosese urr tipdt de bucurie si iesisevalvinei in usa baricii. Tor acolo ii intirnpinaseni Zaripr si Ennek. - Un brad, un bradl Uite ce brad! Daul tondia cle bucuric. dindu-i roata. Si Zaripa era bucuroasi. -- L-ai atlus pini la urmd! Doamne. cil e de frurnos! De bund seantd.Ermek nu vAzusenicioclatdun brad. Nu+i putca dczlipi ochii de povarace-o ducca irr spinar.e neneaL.drshel. - Mami, itsta-i un brad? E bun, mr-i asa? O si tr.i_ iasci la noi in casd? 154

- Pentru un brad, batd-l sA-l batA, ii spusese Edighei Zaripei, era cit pe-aci s:i tc-alegi c-un birbat degerat. Hai sil-l ducem repedein cilsi, si se incalzeascd. Sd-i scoatem rnai intii ciznrelc. Ciznreleinghelaserd. Cirrd incercaserir, laolaltd.sd i toti le scoati din picioare, Abutalip se strimbase de durere, stringlind din dirrti 5i genrind.Copiii, rnai ales, se intreceau in rivnir. Apncau cind de ici, cind de colo ciznrele butucirnoase, diu pielc de bovine, inrpietrite de ger gi [pite de picioare. Copii. nrr ue-ncurcati,ldsati-m{ pe mine, ii gonea Zaripa. Dar Edighci ii spusese jumdtatede glas: cu Lasir-i,Zaripa, la,sii-i s[-si ajute tat6l. Sufletul ii spunea ci nu poate fi riisplatd mai mare pentru Abutalip decil sd simti dragostea copiilor',infocarea cu care se invirteau ir.rjulul lui. A5adar, erau $i ei mari de-acum,pricepeaucite ceva cu cdp5oarelc lor. Nespus de induio5itor si de nostim era mezinul. Ermek ii spunea lJlilui \au. eirreStie(le cc, ,.tilici". Nimeni nu-l coleclase. pentrucii iista era propriul lui diminutiv pentru unul din cele dintii cuvirrteeternenarscocite neamul ornenesc. de - Tirticiii Titicd! se foia el ingrijorat si imbujorat de efornrl zadarnic.Cirliontii ise zburliserd,ochii-i ardeau de dorinla tle a sivirsi ceva importal'ltgi necesar. Chipul lui era atil dl: serios,incit numai cu greu i1i puteai stdpini risul. Trcbuia totu$i ficut ceva pentru ca pu$tii si-$i atingd scopLrl. Edighei gasisesolu[ia. Pielea cizmelor incepusesd se mai innrotric'5i ncum puteai tra-qede c'le fdrii a-i mai plicinui lui Abutlrlipdureri plcr nruri. Copii. ia trcceti voi in spafelemeu. O si f'acemun tel de tren, fiecare o sa-l tragirpe cel din fata lui. Daul. tu agata-lede Ininc, tu, Ernrek,apucd-lde mijloc pe Daul. gindul lui Edighei 5i diiduseaprobaAbutalip pricepuse printre iaclinrile ce-i siroiau, topite de tor clin cap, z.im[rind c:ildurir.pe obrali. Edi-qhei infipsesepe picioarein fata lui Abutalip, in se spatelelui se plinseseri lanl copiii Si, cind lbrnlatia lusese gata. Edighei prinsese tragii de una din cizrrrc. sir

t55

- Hai copii, mai cu nidejrie, trageti cit puteti, amin_ . ._ doil Singur nu rdzbesc.N-am pureredistuld. Daul, b,rmek! Mar cu inimdl Copiii gifiiau in spiitele lui. stracluindu-se rr:purerj din . sa-r^ iUule. Zaflpa crt pe post d( suporter. Edighei se pretacea cd-i e greu si cind, in sffrsil, prima ci-zmd fu sc(rasil. eopiii slobozirl urr strigat dc tr.iumf.ZlLrip:rse_aple_ case sa frecc ltlpr biirbalului cu o hasml de lina, dar Edighei ii oprise pe roti: - Prii bine, copii, pdi bine, mamil Ce facent aicj? A doua cizm;i cine-o scoate?Sau il lisdm pe tata a$a, c-un picior inciltar $i cu altul bocni-n cizmi? tialal! $i deodatri roti izbucnird in hohote. Riseseri indelunc. sa seJiv,rleasci pe jos, nu alta, mai cu seamdcei doi biieii. C.in9 $tie - gindise mai tirziu Burannii Edighei tot ^ incercind.sd dezlege taina aceea inqrozitoare _ cine qtie. poate ehiar in rcele elipe. urrdeva.departe de Boranli_ tturrnnll. numele lui Abutulrp Kuttibaev ie5eadin nou lu vederede.prilr vreo hirtoaga.si oamerriicare primiseraacea hirtoagAhotarau.pe tenteiul ei. intr-o problemii lr care nirneninici cu gindul nu cirrder- nici in iarnilia Kurtibaev, nici la halti. Nalpastacazuse ca un trisnet. De5i, dacd Edighei ar fi fost mri hirsit in Lreburi de-aslea ceva mai rirtr. poatecd ori n-ar fi ghicit dinainte, clar o neliniste tulbure kx i s_ar fi strecuralin ru flet. inrotdcauna. pulin intin_ cu . Dar de ee :-lr li nelinistit., te de Anul Nou. veneala lialtd revizorul de sector.. Colinda, contbrnr graficuluj. halt, dup:i halta si gara dupa gara. venea.stdlea zi. doua. verificaplalile.consumul mate_ o cle riale, miri ce alte cele, intocmea procesul-verbal de re_ -te vizie impreuna cu seful haltei gi cu vriunul din nruncitori si se ducea in drumul lui, cu vreun marfar. Ce mare lucru avea de verifical la o halti! gi Edighei semnasede citeva ori actele de revizie. Dar de data ista revizorul rAmiisese trci, zile la,Boranli-Burannii. innoptase in clidirea principata, unde se alla telefonul si cdmiruta sefului de halta, botezata ,,cabinet". Abilov. seful haltei. alerga intruna sd_i aducd revizorului ceai. Edighei crezusec6 era vreunul dintre revi_ zorii care mai fuseserdpe-aici, unul cunoscut prin urmare. 156

clzu' pe ista nu-l 5tia. Avea obraii rumeni si buze subtiri. nu, pLrrta ochelari5i incepuse incirunteasca. ochi ii sclipea ri in un zimbet straniu.linicios. Se intilnisera ieara tirziu. Edighei rocmai iesea din schimb, revizorul se pleunrbla pe sub felinar. lingd canton. Isi ridicasegulerul din bland cle miel - ciciula din aceeagi biani de miel, ochelaripe nas - si fuma ginditor, iar talpile cizmelor lui fdceau nisipul sd scirliie. - Bun2iseara.Ati ie$it si fumati? Treabi, nu slumi. spuseEdi gheicu o undd de cumpiitimire glas. in - Da, ce-i drept, rispunsese revizorul, zirirbind din coltul gurii. Nu-i u6or. $i ial zimbise din col(ul gurii. Vi cred, nici dumneavoastrdnu lrditi De roze. spusese polileteEdighe din i. - Miine-n zori plec. il incunostiintase revizorul. Cu Zimbise din nou din col[ul gurii. Avea ul $lptesprezece. glas inibu5it. izvodit parcd dintr-o mare sfor{are.Te privea drept in fatd, cu ochii mijili. Dumneata trebLriecd estj Ecliglrei Jangheldin, interesase se revizorul. - Chiar el. - A5edar,llu rn-anl inselat.Revizorul slobozi,sicur de sine.citeva dirc de lum prinrrcdinlii rari. I.ost conr6aranl. La haltd,^dinpatruzecisi patru. Oamenii i1i zic Burannii. Inlocmai, ritspunseseEdighei sincer. Se sirrlea rnigulit cir revizorul $tia atitea despre el, dar era tototlati mn?i ci alcesta ostenise sii alle si si tind minte toate se rcele hlcruri. Am o mernorie buni, colltinuaserevizorul, cu acela$i zimbet din coltul _qurii,ghicind parcri gindul lui Edighei. $i eu scriu, intocmai ca si Kuttibaev al vostru, adiugase el, trimilind o 5uvilii de fum spre fereastra luminati, in rl cirei cadru se zirea capul lui Abutalip aplecat,ca de obicei, asupra insemnirilol lui. E trei^ zi de cind il tot ^ vdd scriind. Scrie intruna. ll inleleg foarte bine. $i eu scriu. Nunai cd eu scriu poezii. Ziarul depoului md publici lund de luni. Avem si un cerc literar. Eu il conduc.Am apdrutsi ir: ziarulregional. nrai dernult. 8 Martie.$i anul aila de I de NIai. Urmase un ristimp de ticere. Edighei tocmai se pregitea sd-5iia rimas bun. cind revizorul descliisese vorba. iar l-57

.- Aud cii scrie desprelugoslavia? - Drept_:a va spun. nu prea 5tirr.rispurrsese fidir.:lrei. . Asu. A fost acolo multi ini, la partizani.S..," :r."{. ;;,ri;; copiii lui. -. Stiu. Mi-a spus Abilov. A fosr. pare_se. prizonier. 5i . A hcrar sj ca invitdtor citiva ani. Iar aiLrm s_ahoiirir s;-;; crorascrdnrm cu i ljulorul penitei.risesc..ltilcrrit rcvizorul. t\umtt cii nu-r asa cum pare. $i eu rrr:rlirrrlescr:r scnu cevJ mai soli _simpltr liont \i.lusprtelc d .despre fr.olrtrrlui,,le pllor trelbi. nu glumil. Or. e . frilioflre. rr_rr pic.lc r rdgaz.Mereu pi drumuri... .- $i el scrie numai noaptea. Ziua munce$te. tete_ i_o zaseEdighei. Ticurii din nou. Si din nou Edi-ehei se irrvreclnicise nu si plece. Da scrieca ur) apucal.nici capul nu sr_lriclici, rinii rar dln col(ul gurii r evizorul. ochii la ,ilucta de la gelm. cu - lii-a.gisir $i el o ocupatie,spuseseEtlighci.-E ofir cu carte. In jur , nimeni si nimic. Aqa cd scrie si el. bi.tul om. ,-.$tii cn e o idee? in jur nimeni si nirnic, murmu_ fase revtzorut..cu. rer ginditor.mijindu_si urr ochii. Liber., in Jur - r)tmelt st ntmtc...$lii c:i e o idee... Liber... Cu asta i5i luaserd rdmas bun. in zilele urn,ltoare, Edighei se tot linuj,c \ii-i pove\leasc:i Abulirlip,lesDre lui drsculrarceea intitnplatoarc rcvizorul. tllr rriie cu ra'rru apucase, nar apoi uitasecu totul cle ea. lar In pragul iernii sinr mulre rreburide implirrir. pesre Si. toare.pe Kararraril apucaserii nabadiile. Si vezi bataierle Silp:.era o rdevaratii pacosle pelltru slirpin. Cr atrn sc, rmplntsecu dot anl in ufma. dar pini :rtulrcinu lusese a5a ilpucat.le mar puteaiinlelegecu el. ba cu un gest amerrin_ lirlor.ba cu ocara.De altfel. mascululturmei di camiie din Boranli - un atan bi^trin de-al lui Kazangap _ f fii, .i_ii ia nasul la purtare. il lovea, il r.nugca, "u it,inginau-f A. fingi femele..Dar stepa-i uriasd. ?l goneai de iici - i$i ficEa mendreledincolo. Bdtrinul atan il tugdreacit era ziulica-cte lungii, dar pinii la urmii il ldsau putirile. Asa cd rindrul si infbcalul Karanar lol. ajungea stdpin pe situalie. i58

Anul acesta inse, o datA cu venirea gerurilor, care trezesc ?n singele cimilelor eterna chemare a firii, Karanar isi afirmase deplina supremalie asupra tumei din -Boranli. Era in floarea tinerelii $i zdrobea orice irnpotrivire. Il gonise pe batrinul atan al lui Kazangap intr-o ripd Si acolo. in stepa pustie, il bdtuse, il cdlcase-n picioare, il muscase mai si-l omoare, ceci n-avusesecine si-i despartd. Legea firii neinduplecati: venise rindul lui Karanal si lase urmaqi. Din aceastapric^indKazangap 6i Edighei se si certaserd pentru intiia oard. In fata jalnicei priveliEti pe care i-o infatisa atanul siu maltratat in ripd, Kazangap nu-si putuse tine flrea. Se intorsesede la pdsune mohorit si-i aruncaselui Edighei: - Curn po(i ribda a$a ceva? Ele sint dobitoace, dar tu si cu mine sintem'oameni! Ce l'ace Karanar al tdu e omor in reguld. lar tu il lasi slobod in stepa! -- Nu l-am ldsat eu, Kazake. Singur a luat-o razna. Cum ai vrea si-l opresc'/ Sd-l tin in lan(? Rupe si lantr:l. $tii vorba din bitrini: ,,Kius anzin tanimaidt". l-a venir si lui vLemea. - Te mai si bucuri. Dar ai si vezi tu, asteaptd. numai. Acum il cruli. nu vrei sii-i viri belciugulin niri. dar ai sa te cdie$ti amarnic. Sufletul o sd-ti iasd alersind duDd el. O fiali cr asi:i nu se mullumestecu o sing-ura tu*la. O si batd stepa-nlung qi-n lat ca sd-5i facd voia 5i n-o si-l mai poati inliina nimeni. Sd-ti aminte$tiatunci vorb€le mele... Edrghei nu voise sd.-lintdrite si mai mult pe Kazangap; il respecta 5i, la urma urmei, avea dreptate. Asa cd mormiise impdciuitor: - Chiar tu mi l-ai diruit, $i-acu-m md ocdristi. Bine. o si md gindesc,gisesc eu cumva ac de coiocul lui. Dar nu i se ridicase mina sd sluteascdm?ndrc1e atan de cum era Karanar, gdurindu-i n{rile ca si-i vire in ele fepusa de lerln. lsi amintise. intr-adevir. adesea de vorbele lui Kazangapsi uneori, lurios din cale-afari, se jurase cd, gata, nu-i mai pasi de nimic - dar tot nu se-alinsese Karanar. de Se gindise intr-o vreme sdJ jug.ineascd,dar nu se incumetase.n-avusese inima asta.Anii trecuserd cum cideau si.
:'Uitit (le tamiir5i lllii!

I59

gerurile iernii.. incepea chinul goana duDa nesfi15ira Karanar.care bintuia, neistovit.steoa. In iarla aceeaincepusetorui. isi antinteabine. pina _, sa-t domolerscii^pe Krranar. pind sa injghebeun larc in care sl-r poala zavon cu oarecarisorli de izbindri_ iaca 5i Anul Nou. Kutribaevii impodobeaupomul de iu-A. B.;;ui;;;l; rn9r: evenimenl penrru roti copiii din Boranli. ly,r":.. uKubatast tetllele5e nlutascra pur si sirnplula Kuttibaevi. Pregdrjri pesrepregiriri. podoabe pesre pil"";".'l; ;;;; . sple stuJbitsl de la slujbi. pina si Edighei se abareamai intii pe la Kuuibaevi.si vada bradul.g-ru,or ..i-i.rr"r. tot mai impodobit, doldora de panglici si Oe tot fetiri-aJ Jucdrele.Zaripa_ Ukubala, ce-i ailo. e al lor, * i",*sicuserdpe sine de copiilor. i5i puseserd bitaie toaii la _dragul rscustnla.b,ra vorba nu atit de pomul de iarnd, cit cje soe_ ranlele pe care ei roti le legau be Anul Nou, a" nedestustlia unor apropiateschimbiiLri "r,ao,ri* fericite. Abutalip nr.rse nrultumisecu bradul. ii scosese pe toli ^ In.cune. unde incepusera inalle un mflre om sd de ziiDadi. EorgnercreTuseIa inceput ci il filceau nurnai penlru iazul copl.ror. apot ispravalol il lisase mut cle admiralie.in _insa rata nattelse andlla om de zapadii un uriai. o ardtare hazlie, cu ochi 5i sprincene carbune,cu nas rosu de Si dinti rirriiti. punind pe cap o cliciu^lide_alui Kazangapveche.j;.;ili;, din. blrna de vulpe. intr-o ,.mind..oniui d. ,ao"'aa rin!l lanionulverde.de..cale libeia...iar"in ceutatiu, J;;;.;;';; placaj pe care. scris: ..La muiti ani. t953ll. sra H"l.i;;;;";l

:,rT;,;xT,luff p]lill

zapadi rdmasese incamutra acoto vreme bradutui princurte.'ioi;":";;i;;i; si

Pe 3l decembrie, copiii din Boranli sejucaseri din zori ^ . ,g*r, in juruJ

raceau de tucru Si cei mari care nu erau de serviciu. Abutalip i.i povesrise lui Edighei cum in Aiminea;; ;""* Dare t tut se slrecuraseralr el in pal , unde se lot smjorcaiseliist se rot foisera.in vreme ci el se prefacea J ooanne dustartica: zgiltiia Ermek. Acuri vine Moq il ,,Sloa]1. uerjla. Har s,-l tesim inainte^^_, ^ -.Bine, zic, scularea, spdlarea,imbrdcarea rnergem. . Ei Asa a zis. ci vine. t60

- Dar cu ce tlen? Asta era cel mare. - Cu oricare, zic. Pentru Mos Gerila oDresteorice tren, chiar si la o halra ca a noaslriil - Atunci sii-i dam zorl Ne-am gAtit de zile mari. - Dar marna?sare Daul. $i ea vrea sd-l vadd pe Mos Gerila. - Fire5te,zic eu, cum altfel? Chemali-o5i pe ea. In sfirgit, am ie5it cu rotii din casd.Copiii - luga spre canton.Noi, dupd ei. Alergau de colo-colo,dar nici urmd de Mos Gerild. - Unde-i Mosul. riiricA? Lui Ermek mai-mai si-i dea lacrimile. il stii cum e. - Un bob zitbavi, zic, nu v6 grAbiti. 56-l infi.eb pe cantonier. lntru in ceurton;ldsasem acolo de cu sear{ o scrisorici de la Mo$ Gerild si un sdculetcu daruri. Ies - ei buluc spre mine: - Cum e. tdtict? - Stati ci vd spun; Mog Gerild, parc-se,ne-a ldsat o scrisoricd. uite-o:..Dragicopii - Daul si Ermek! Am sosil la vestita halti, Boranli-Burannii, pe dis-de-dimineatd. la cinci. Voi dormeali incd si alari era ger mat.e.$i eu sint numai ger, am barba toati turturi de gheate. Iar trenul a oprit numai doud minute. Abia am apucat sd incropesc scrisoiica asta si sd vd las niste daruri. Am adus in sdculet cite un mdr si cite doud nuci pentru toti copiii din Boranli. Nu vd supara-ti plec aSarepede.dar mC aSteaptd alti copii. De ca Si Anul Nou viitor o s6-ncerc sd fac in asa fel, incit si ne-ntilnim. Pind atunci - la revedere. Al vosrru, Mos Gerild.,. Ia stati. Parcd mai scrie ceva. Citeva cuvinte aruncate in mare grabi, pesemnepleca trenul. A, da, am priceput: ,,Daul, nuti mai bate ciinele. L-am auzit o dati cum icheuna rdu de tot, cind l-ai lovit cu galo5ul. E drept cA de atunci nu s-a mai intimplat. Inseamni ca ai incepui sd te poni frumos cu el. Asta-i. Ve saruu al vostru Aial-aa.', Ba nu, zic. mai e ceva. la sd vedem:..A1ifiicut un onr de zApada cinsle. De Bravo vouii. Am dat mina cu el." Copiii s-au bucurat. firegte. Scrisorica lur Mos Gerild i-a dat gata. Nici o supdrare. Sfadi a.ie5it numai cind sd se

r 6l

hotdrasci cine duce sdculetul cu daruri. I-a impdcat maici-sa: - Primul o sd-l duci, zece pa5i, Daul, ci-i mai mare. Apoi zece pasi tu, Ermek. cd esii mai mic..." Edighei risese din toati inima. ,,Si fi fost in locul lor, eu.a$ fi crezut." si In timpul zilei, in schimb, personajulcel mai popular printre copii fusese nenea Edighei. Organizase penlru ei o plimbale cu sania. Kazangap pdstrasedin intimplare o sanie veche. Inhdmaseri la ea o cimili blindi, de-a lui Kazangap. care tragea supusi la ham; pe Karanar nul puteai pune, doalnne feregte, la asemeneatreabd. Inhdmasera.asadar. cdmila si porniserd la drum cu droaia toatd. Harmdlaie, nu glumi. Edighei era surugiul. Copiii lirmuiau, roti voiau sa stea aldturi de el. ,.Mai repede, mai repede!" strigau. Abutalip 5i Zaipa alergau pe lingd sanie, dar la cobori5uri se aburcau gi ei pe margini. La vreo doi kilometri de halta, pe o colini, intorseserd sj porniseri ?ndiirit, pe piintii. Cind ajunseseri jos, cdmila gifiia. Trebuia lisatd sa mai rdsuflc nltet. Era o zi frumoasd. Peste intinderea nemdrsiniti. cit cuprindeaicu ochii 5i auzul - linisre alba. ca de-lceput de lume. ln jur, tdinuitd de nea - stepa,vdlurind sau desf6$nrindu-se netedi in depertare,sub lurnina blindd a soarelui de amiazi.O boareabia simlitdxlinta auzul. Iar in fata lor. oi Irnie. locmai treceao garnrturi nesfirsitiide vagoanecdiamizii, trasd de doud locomotivenegre,cuplate,care.pufdiau furioase. Inelele de fum slobozite de cosuri soinzurau indelungin vizduh inaintede a se destrdma scamefiravc irr Apropiindu-se de semafor, locomotiva scoase un quier prelung $i putemic. Il repetd de inci doud ori, semnalindu-gi astfel sosirea.Era un tren direct, trecea prin halti zgomotos, fd.ri ca micar sd-gi mic5oreze viteza, lunecind firA pds pe lingd sematbare qi pe lin,qd cele citeva cdsule aciuite cine stie de ce lingi calea feratd, micar ci in iur domnea nemirginirea. Apoi torul se stinsese nou. pestestepi se din instdpinise tdcerea.Nici o migcare. Numai deasupracaselor din Boranli se inillau rorocoale vinelii de fum. Amutiserd cu totii, pind qi pu5tii infierbinrati de siinius. Zaripa goptise incetigor,pentru Abutalip: 162

Ce frumos, ce infricosdtor! - lntr-adevir. ii rispunsese. tot in soaDl:i.bdrbatul. Edighei ii plivca t.u coadaochiului.(-um slaterursir. unul lingd celdlalt, semdnautbarte rnult. Vorbele Zaripei. rostite ?ncet,dar desluqit,il intristlserr pe Edighei,cu roate cd nu-i fuseserdadresate. d:idusedebdari ieama cu cita isi mihnire 5i spaimi privea ea ciisuteleaceleadin care se ridrcau tuioare de fum. Dar el nu-i putea ajuta cu nimic: agezarea aceea,cuib:iritd lingi calea ferald. era unicul adapost al lor, al tuturor. Pocnind din bici, Edighei indemnasecirn.rilasi sania porni^se indarat.spre haltl. ln ajunul Anului Nou. toti localnicii din Boranli se adunlserdla Edighei si Ukubala,agacum cei doi hotirisera cu citeva zile in urmd. -- Daci ni$te nou-venili, cum sint Kuttibaevii- au impodobit un brad pentru toti copiii, om fi gi noi in stare sa ' punem cite ceva dinainteacitorva oameni, spusese Ukubala, n-o si ne calicim chiar acunr. Pe Edighei purtarea nevesti-si il bucurase. E drept, nu puluserivenr chiar toli unii erau de serviciula linie. altii intrau in turd seara. Trenurile circulau inainte. nu le odsa cd-i sirbdtoare sau duminicd. Kazangap participase do;r la incepurul petrecerii, pe la noud seara plecase la canton. Cit despre Edighei, el trebuia sd tle pe linie chiar in ziua de Anul Nou. Ia sasedimincata. Slrrjba. sa-i faci. Cu loale ce ilcestea. seara reugisede minune. Erau cu totii in chef de zile mari 5i, cu toate cd se vedeau de cite zece ori pe zi. se s.iliserii(a niste oaspetisositi de deparle.Ukubalaie inrrecuse pe sme, pregdtise tot felul de bunititi. BAuturi era de asemenea $r votcd, Sl Sampanie.Pentru cine poftea, aveau si 5ubat- din laptelecamilelormulse de Bukii. neobosira nevastaa lui Kazangap. Dar atmosfera se incinsese cu adevdrat abia cind. duod gustarisi primele paharele. incepuserii cinre. Era cliba sa cind. dupa ce rinduiescpe masi cile cuvenife.gazdelenu se mai foiesc o vreme. cind incordarea oaspetilor dispare 5i, netulburat de fleacuri, te poti ldsa pe de-a-ntregul in voia acelei rare desfdtdri suflete$ti pe care ti-o di putinta de a sta de vorbd pe indelete cu oarneni pe care-i vezi zilnic si-i

163

cuno$ii foarte bine, dar care ti se infati$eazd intr-o lumind noui, pentru cA petrecerea darul de a schimbaoamenii. are Se intimpld uneori ca schimbarea fie in riu, dar nu aici, sii nu printre oamenii dirr Boranli. Curr sa traiesti in stepd, dacd nu te $tii intelegecu aproapele te bintuie duhul si gilcevii?... Edigheise cherchelise nitel, dar nu-i stitea rdu. Ukubalaii spusese, amintise,altminteri fird cine stie ce ii ingrijorarein glas: - Nu uita: miine la sasemergi la lucru. - Fii faragnja.Uku.ii raspunsese. pe $edeaaldturi de Ukubala,pe careo cuprinsese dupd umeri, qi ingina cite un cintec; e drept, uneori o lua pe-alituri, dar cinta cu mult suflet, producindun puternicefect sonor.Trdia aceaminunatdstare sufleteasci care limnein zimearnintii se imbindIericilcu incintarea simtirii.Cind terminade cintat, privea blajin chipurile oaspedlor, daruindu-le tuturor un zimbet vesel Si sincer.incredinlat se cr{ simteaula fel de bine ca dinsul. Si pe-atunciBurannii Edighei era inci birbat chipe5,- sprincene negre,mustiti negre,ochi cdprui.strilucitoriri dinti albi, puternici. Nici cea mai bogatdimaginalienu si l-ar fi putut inchipui batrin. Avea cite o vorb:i bund pentrufiecarc.O bitea pe umdr pe btindari durduliaBukei,cdreia-i spunea Boranll', ,,mdicutd propunind sa oaspetilor bea pentruca.5i prin eu pcnlru intreg norodul din Kara-Kalpak,asezatundevape malurile Amu-Dariei,si rugind-osd nu se mai necdjeasci pricini din cd bArbatu-siiu, Kazangap,fusese nevoit si pdriseascd ospdtulca sa meargala slujbd. - Las' cd si-asami s-a urit cu el, rdspundea in ea glumd. toatAsearape numeleei intreg Ukubalei ii spusese Uku balasi - pui de cucuvea,nume tinut la mare pre[ pe meleagurile natale.Da. aveapentrufiecareun cuvint bun ei si sincer, in lumea aceeamici ii socoteape toti frati $i surori,chiar si pe Abilov, seful haltei,care-giduceaca pe o povardslujba de mirunt lucrdtor t'eroviarin adincul stepei, chiar gi pe Saken,nevastalui gravidd gi palidd, care urma la sd se internezecurind la maternitate, Kumbel. Edighei credeasincer ci e inconjuratde oamenicum nu se poate mai apropiati;$i cum s-ar fi putut altfel? Era de ajunsca, in t64

vreme ce cinta, sa inchidd pleoapele pret de o clipi, ca sd Vadi uriagaintinderea stepeidormitind sub zripadi qi mina aceeade oamenidin casa lui, strinsi laolalti ca o singurd farnilie.Cel mai mult se bucurainsd pentru Abutalip si Zaripa.Perechea astamerita toatdcdlduraunei inimi curate. Zaripa cinta Ei la mandolini, prinzind din zbor motivele cintecelorce se perindaucu repeziciune. Avea un glas limpede, cristalin, qi Abutalip o acompaniacu vocea lui adincd, vAtuitd; cintau din toatd inima, armonios,mai cu seamAcintece dtAriqti, pe care le interpretauintr-un fel aparte,rdspunzindu-qi unul altuia, in vreme ce oaspelii le deja o mullime de cintece - mai tineau isonul. CintaserA vechi 9i mai noi -, Ei incd nu obosiserd, dimpotrivi, ci-ntau tot mai cu foc. Asadar,musafirii se simteaubine. A5ezatin fala Zaripei si a lui Abutalip, Edighei ii privea intruna, induio$at;asa ar fi fost ei, pesemne, mereu,de n-_ar fost fi soattaamarnicdce nu-i lisa sd-$i ffagd sufletul. In timpul aceleiveri ingrozitoare Zaripa ardtaci un pomi5oruscat'de arsite. Chipu-i era cenusiu,iar pdrul i se spdlScise pind-n ridicini.- Buzelevinelii, crdpate... Acum insd era de nerecunoscut. In searaaceeaEdighei o gisea minunatd - ochi negri, strilucitori, ten neted,curat,asiatic.Starea lduntricd ei era oglinditi cel mai bine de sprincenele mobile, care vii, cintau parci o datd cu ea, inilfndu-se, posomorindu-se, destinzindu-se niqte aripi sub suflareacintecelorvechi. ca Abutalip o ingina cu multd simtire, ciutind sd pund in luminainlelesul fiecirui cuvint: Ca urma chingii pe pieptul tdpasului In suflet mi te-ai incrustat, iubire... gi degetele Zaripei,ciupind strunelemandolinei, ciutau rnereualte armonii,in mijlocul celor adunadsa prdznuiasci Anul Nou. Zaripa plfiea parcd, furatd de cintec, iar lui Edighei i se pdreacd ea era undevadeparte,ci alergarespirind ugorgi liber prin zdpezilestepei,in bluza ei impletitd, liliachie, cu guleraqalb, rdsfrint, linind in miini mandolina gi aceea, intunericulse despica dinainteaei, fricindu-iloc 5i, indeplrtindu-se, dispdrea negurd,mai rdsunadoar ea in mandolina,dar,.amintindu-sici la Boranli-Buranniifiiesc 165

oameni cdrora le-ar veni greu firii ea, Zaipa se intorcea 5i reaparea masa lor. cintind... la Abutalip le ardtaseapoi cum dansau ei la partizani. punindu-si unul altliil bralele pe umeri 5i nriscindu-:ii picioarele in tact. Le cintase, acompaniat de Zaripa. o mclodie sirbeasci viorre: 5i dansirs,..rd in cerc. pcr;ecilioli du- si bratele dupirumeri si srrigind: pe ..Hop-la!Hop-lal'.. Mai cintaseri gi mai bduseri, ciocnind pahaiele. se fclicitasera Anul Nou. unii veniseri,altri plecasera. de Seful hallei.:i_nevasta-\il para5iserii pclrecetea inaiittecle a incepe dansul.$i uite-asa trecusenoaptea. La un moment dat. Zanpa ie5isesi ia pulin aer. dupd ea - Abutallp.Ukubalaii :ilrse pe amindoi sa se imbrrce, si nu iasi in frig incins.i culn erau. Cei doi nu se inapoiaseri multi vreme. ln cele din urmd. Edishei se Irotarise aduca indaret, ciiei larA ei petrecerea er.:t rru '.a-i petrecerc. Ukubirlilstriuaseirr urma-i: - Ia-tr ceva p line. Edighei, unde-ai ponut a;a? Ai sa , facesni - MA-ntorc iudatd, ii strigase din prag in acel miez de noapte rcce, limpede. Abutalipl Zaripal ii chemaseel, privlrlo oe jur-lmpreJur, Nu-i rdspunsesenimeni. Apoi auzise un zvon de glasuri in spateiecasei. Se oprise nehoterit.negtiindce si iaczi - sd plece sau, dimpotrivi. si se duci la ei Si sd-i chemein casi. Cei cloi discutauaprrns. N-arn vrut sa vezi, spunea Zaripa, plingind cu suspine. Iarti-lnir. Pur si simplu n-am mai putut indura. Iarli-ma. lc ro.e. .- Stiu. o lini$reaAbutalip. gi inleteg. Dar nu-i vorba tle mine, c-a5 fi cunt sint. Dacii toate asteant-arprivi numai pe mine! Ce conteazdo viald de oml Poate ci nu m-as fi agalatdc e:l cu iltila (lr5perilrc. Tacuseo vr.emc.apoi spusese: Cupiii nostri n-au sr nrai su1erc... ustl mi-e toati in nidejdea... Nepricepind despre ce era lorba, Edighei se retrdsese inceti$or,stringindu-siunterii de frig, 5i reveniseneauzitin incipere. Ajuns indulttru.ise piruse ci totul se intunecase, sl petrecereimurise. O fi Anul Nou, dar oamenii se mai {luc si pe-acasd. I66

La 5 ianuarie 1953, la ora zece dimineala, in halta Boranli-Burannii oprise ur.rtren de pasageri,de$i'traseul era complet liber si si-ar fi putut urma calea fdrd oprire, ca intotdeauna.Trenul stationase doar un minut $i jumdtate. Atit fusese de ajuns. Trei insi - in cizme negre de box. croite pe acelagicalapod sdriserd pe scaraunuia dintrg de vagoane.qi o porniseri direct spre canton. Mergeau in tacere, cu pagi siguri, fird a privi in lituri, se opriserd doar o clipd lingd omul de zirpadd.Priviserdticuti inscriptiade pe bucata de placaj, care-i saluta, priviseri si ciciula pusi aiureape caraghioasd, veche,jumulitd a lui Kazangap, capul omului de zdpadd. Apoi intraserd canton. in Dupi un timp, pe u$d iesise valvirtej Abilov. 5eful haltei. Mai sd dea pesteomul de zdpadd.Suduisesi mersese mai depalte,grdbit, aproapefugind, ceea ce nu i se intimplase niciodatd.Pestevreo zecc minute, gifiind din greu. se intorsese, aducindu-l cu sine pe Abutalip Kuttibaev, pe carel luase urgent de la lucru. Abutalip era palid. isi linea ciciula in minii. Intrase impreund cu Abilov in canton. lesiseinsi foarte repedede acolo. insotit de doi din cei trei nou-veniti 5i tustrei o pomiserri spre birraca Kuttibaevilor. De acolo se intoarseri numaidecit Abutalip insotit la fel. pas cu pas, de indivizii in cizme de box. Aduceau cu ei [iste hirtii luate din casa lui Kuttlbaev. Apoi se asternuse linistea.Nimeni nu ie$eadin canton, nimeni nu intra. Edighei af'lase desprecele intirnplatede la Ukubala. Ea diduse fuga. cum ii iridicase Abilor,. la kilornetrul patrLr, pe urrdcse fuceern zirurrrccel rcvizie. li chenrasc Erliuhei deup rle: pe Il ancheteazA Abutalip. Cine-l ancheteazd? - Nu ltiu. ALr venit ni5te oameni. Abilov m-a trimis cLr vorbii c?i, dacd nu iese binc lnchela, sd nu spunem cal Abutalip si Zaripa au fost cu noi de Anul Nou. Dar ce l-a apucat:) - Stiu eu'l Asr mi-a zis sir-1ispun. Si mi-r zis sn fii la cantonpe la doLri. Vor sd te ntrebe si pe tine, sii alle nu itiu ce despreAbutalip. -- Ce sit afle'l

t61

- De unde si 5tiu? A venit Abilov, mort de spaimi, gi mi-a spustoateaster.Iar eu ti le spun lie. Pe la doud Edighei mergea oricum acasd, sd mdnince. $i pe drum, gi acasd tot incercasesd-$i dea seama ce se petrece.Dar nu gdsea raspuns.Sd fi fost iarasi la miiloc trecrrtullui. prizonieratul.' Dar a5ll veri[icaserldernult.Ce altcevaputea fi? Era nelinisrit. nu-5ipiiseastarea. lmbucase dorrir linguri cu tailei si dacluse f:rrlllia deoparre. Privise ceasul:doud fiiri cinci. Au spusIa doud.doud fie. Iesisedin casi. Prin fafa cantonului se preumbla incoace si incolo Abilov. Arrrr jalnic. botir.abdrur. - Ce s-a-ntlmplat? - Nenorocire, Edike, nenorocire mare! fdcuse Abilov. privind speriat spre u5d. Buzele-i tremurau mdrunt. L-au arestat pe Kuttibaev. - Dar de ce? - Au gdsit la el niSte scrieri interzise.Seari de sear?i scria ceva. Toti $tiu asta. gi uite cd a b?igat-ope minecd. - Dar scria pentru copiii lui. - Nu $tiu irentru cine scria. Nu stiu nimic. Intri, te a$teapta. In cdmdrutasefului de haltii, numitd cabinet,il a$tepta un om cam de ac eea5i virsti cu el, poarecevl nrai tinai rd fi avut vreo lreizecide rni . incleiet, capul mare.tuns cu perie. Nasul carno\. cu nnri largi. ii asudase incordar.ea de pe care i-o cerea lectura.Cici citea ceva. Iqi $tersese nasul cu batista,incretindu-sifrunteainaltd, masivd.gi mai tirziu, in timpul discutiei, avea sd-qi $teargdintruna nasul asudat. Scosese din pachetulde ,,Kazbek",asezatpe masi, o (igar:i lungi, o risucise intre degete,o aprinsese alintind asupra 5i, lui Edighei, rdmas lingd usi, ni$te ochi limpezi, cu pupile giilbui, ca de erete,ii spusese scurt: - Ia loc. pe Edighei se asezase taburctuldin fata mesei. - Uite - asta ca sA n-ai nici o lndoiald. rostise ocliide-erete.Scosese din buzunarulde la piept al tunicii civile un carnetelcafeniu. il deschisese si-l inchiseseiute la loc. mormdind ceva care aducea a ,,Tansikbaev" sau ,.fisikbaev" - Edighei nu-i deslugise prea bine numele de familie. - Clar'l fdcrxe ochi-de-erete.

r68

- Clar, fusesenevoit sd rdspundiEdighei. - Ei, atunci sd trecemla treaba.Se spuneci e$ti cel mai bun prieten$i tovard$ lui Kuttibaev. al - Sd zicem c-ar fi aga,Ei ce-i cu asta? - Sd zicem c-ar fi aga,repetase ochi-de-erete, trdgind din ligari cu aerul c{ se strdduie$te patrundatilcul acessd tor cuvinte.Si zicem c-ar fi aga.E clar. $i deodatd, un cu nea$teptat rinjet ironic, cu o ciudatd bucurie anticipatd sclipindin ochii lui limpezi, ca de sticld,ii aruncd:gi cum e, prietene dragi, scriem,ai? - Ce sd scriem?se fisticiseEdiehei. - Tocmaiastavreausd a1lu. - Nu pricepdesprece-i vorba. - Oare?Ia mai gindeqte+e! - Nu pricep desprece e vorba. - Ce scrie Kuttibaev? - Nu stiu. - Cum nu stii? Toti $tiu, $i tu nu $tii? - $tiu cd scrie ceva. Dar ce anume,de unde sd qtiu? Ce mi priveste pe mine? Are omul chef si scrie, n-are decit. Pe cine privegte[eaba asta? - Cum adicd, pe cine prive$tetreabaasta?zvicnise, uluit, ochi-de-erete, stripungindu-lpe Edighei cu ochii lui pdtrunzdtori, doud gloanle.Dupd tine, oricine vrea, n-are ca decit sd scrie ce vrea?El ti-a bigat ideeaastain cap? Ba nu mi-a bdgatin cap nimic. Dar ochi-de-erete nu-i lud in seamdrdspunsul. Era indignat: du$manului! Te-ai gindit vreodatd - Uite propaganda ce s-ar intimpla daci oricine $i fiecare s-ar apucasd scrie? Te-ai gindit ce s-ar intimpla? Daca fiecare gi oricine o pe sd-nqire hirtie ce-i trece prin cap? De unde ideile astea straine?Nu, drigufi, nu ldsdm noi si se intimple una ca asta.Nu vom ingdduicontrarevoluliei si,qi facd de cap! Edighei tdcea,rdzbit 9i descurajat torentulde vorbe de ce se pravaleaasupri-i. Era foarte mirat ci nimic nu se schimbase jur. Ai fi zis cd nu se intimpld nimic. Privind in pe geam,zirise trecind trenul de Taskent,$i pentru o clipi vdzuse ochii minlii oameniidin vagoane, cu carecildtoreau, fiecarecu treburile si nevoile lui, beau ceai sau votci. 169

l-aln demascal - Ce-a{i demascat? Ochi-de-erete riisucise scaunsi spusese. acelaqi se in cu rinjet ironic, nea$teptat,cu aceea$i ciudaia brcurie antici_ patd. rdutiicioa,sa. fiiLrdsii clipeasca 5i fdrd s:i_5idezlipeasca oe et pnvrrealtmpede,pAfunzatoare:

vorbeau de-alelor Si nu-i pdsanimdnuicd in clipa aceea, la halta Boranli-Burannii, stdteain fap unui i"r'""-""iri'af el erete.picarnaibasrie de undepe capul lui. Si oieotu_l fusesesrrapuns o aril de adincaai,r".", i""-ii LJi"r*i de mai-maisd dea buznaafarddin canton. sa il F;;; trenulacela5i sAmearga el pind lu .^patui friii, nu.?i "i;il; cu sd nu mai fie aici.._ - Ei, ce zici? Ai prins tilcul? urmaseochi_de-erete. Ediehei. Numai . - L-am prins.l-am prins.rdspunsese un lucrua) vreasd stiu.Omul voia doarsd_Si sclieamintiri_ le, p-entru. copiii lui. Cite i s-auintimplat,sa zicem,;-i;. sauin prizonierat, mai apoi la pariizani. irar'i" 5i C" -^pentru copii?!exclamase "rrr: acela. Cine sii creadd una ca asta?Ce om cu scaunla cap se_apucd scrie pentru sA niste (inci de-o schioapi? Balivernel Ui,. r.tiJ*rla d9sr.nanut: ascuns pustietatea in "r* _ nimeni S-a in asta. jur 5i nrmtc. _ nlct.un ochltreaz 5i pune_te scrismemoriil pe - yat dacda simtit nevoirl obiectase Edighei.Voia. pesemne. sd-siastearna hirtie nisteginduri pe te_ale lui. personaje. pentru prunciis6 i le citeascd ca atuncicind s_or racemafl. Caregindurlpersonate? tor indrugiacolo? Ce oftase ,.; ochr-de-erere., cldrinind dojenitordin cap. Ce inseamnii gin_ oun personale..ce-i. pdrerepersonala? punct aia Un de vedere.personal adici, nu_i aga? O piirere pirsonald, deosebita, Ei bine. nu por exisrani.i un f"f'J" opinii nl? personale. e^ L9 astemu( hirtienu mai e opiniepersonala. pe ue e scnsriiminescris.Unde_am ajunge daCa fiecaruia i_ar tuna si-$i povesreascd gindurile? Ar fi prea de tot. Uite_i caretete, aSa-zisele de ,,Caiete partizan;, uite gi subtitlul nolti in Iugoslavia"- uite-tet Aruncasep; ;;-; a!it1 9i rer calete.groase. copefiidin musama. cu Asta_i neobrazare! )l tu cautlsd-ti \coti prietenul basma curara! Numaicd noi

170

- L-am demascat, restul,dacdne dai voie, ne privegte. parcd fiecarecuvint, imbitindu-sede $i urmase,mestecind efectulprodus:E treabanoastra. N-o si-ti dim 1ieraponul. - Ei, dacd-i asa, a$a sd fie, mormdisebuimdcit Edighei. - Amintirile asteadu$minoase si-l coste, tine au printre dinti ochi-de-erete, minte ce-1ispun, strecurase apoi se-apucase scrie ceva repede, si dojenindul in acela$i timp: Te credeammai intelept, mA a$teptam fii de-al nostru. sd Muncitor frunta$.Fost combatant. Credeam o sd ne-aju(i cd in demascarea dusmanului. Edighei se infuriasegi-i spusese incet, dar deslugit,pe un ton ce nu ldsa loc indoielii. : Nu semnez nimic. Vd spundinainte. Ochi-de-erete aruncase privire nimicitoare: ii o' ta. - Nici n-avem nevoie de semnatura Ce, crezi ci dacd nu semnezine-ai pus capac?Te in$eli. Avem Si fari semnAturata material suficient ca sil tragem serios la rdspundere. Edighei amuliseumilit, cu sufletul pustiu deodatd. Dar simteatotodau crescindin el, ca un talazpe Aral, revoltagi minia. Brusc, simtise nevoia si-l sugrumepe ochi-de-erete ca pe-unciine turbat,si se $tia in stares-o faca. $i fascistul acela,pe care fusesesilit si-l doboarecu miinile lui, avea gitul la fel de gros qi de zdravdn.N-avusese ales. Se de pomenise deodatdfat6-n fatA cu el in tran$ee, vreme ce in luptausd scoatdapdrarea inamici de pe pozitii. Pdtrunseserd din flanc, improgcind tran$eea grenadegi trecerile cu cu rafale de automat,curdtaserd de-acumlinia $i se pregdteau s-o porneascd mai departe,cind se trezise deodatA fatA-nfag cu el. Era pesemneun mitralior care trAsese pini la ultimul glon1.Cel mai bine-ar fi fost s6-l ia prizonier. pe gi Gindul ista il fulgerase Edighei.Dar neamtrul apucase si ridice pumnalul deasupra capului. Edighei il pocnisecu casca in fati; apoi se prdviliseri-n tdrinA. Nu-i mai rimdsese altceva de fi{cut decit sii-l in$face de grumaz. Neamlulse zvircolea,horciia, scormonea degetele cu imprejur, incercind si dibuiascdpumnalul pe careJ sciipase din mind. In fiecare secundd, Edighei se a$tepta simtd lama si ascutitdinfigindu-i-sein spate,. aceeastringeacu o fortd de
l7l

crescindd, supraomeneasci, selbadcA, sringea urlind gruma_ zul cartilaginos dusmanului rinjea, i]rvinetindu_*se. al ce Iar cind neamtulse sufocase incepuse miroasdpitrunzdtor gi sd a urina. Edighei isi desprinsise girul lui degetele de iuclestate spasmodic. Vomitasc imediar 5(ropir p;opria de si boriturii. tirisecit lnai deparre. ochii tulburi.gemind. se cu Nu povestise despre asta nimanui,nici atunci,nici mai tirziu. Uneori, noaptea, retrAiacoqmarulacela,si a doua zi nu-$i.gAsealocul, ii era lehamitede toate. $i uite ci gi-l reaminfisetocmai acurn,cu o tresdrirede sciiba. isi dad", seama totu5icii ochi-de-erele era superio; prin vicleniesi ii prin agerintea nrintii.$i il raneacuinpliracestlucru. in vremece omul acelascria.Edigheise itr,iduiasa easeascii in spusele punctulslab. il uimise,mai cu seailA.orin lui draceasca liprd de noima.o idee:cum poqi invinui pe sa cinevade ..amintirr du5ntanoase..? amintirile Oare oot'fi dugmdnoase neduqmdnoase? ele apartinunor vremi sau Doar ce-au trecul 5i omul i5i alninte$(e lucruri ce s_au de intimplaf aieveal . _ - As vrea sA $tiu... incepuseEdighei. i5i simlea gitlejul uscatde emotie,dar sb-silea sa-vorbeascd rece, linistit. Uile.tu spui... rutuia Il penrru individul dinadins, ca vi priceapa el. Edighei. ca n-avea ce sd-l linguseasci de si de ce_sase reama. mai deptrtede stepdn-aviauunde_l gont.Utte.tu spui.repetase ca e vorbade nisteamintiri el. dusmanoase. sd intelegasta: pot fi amintirile Cum dusmanoase nedugmdnoase? cred ci omul isi aminteste sau Eu ce a fost gi cum a fost cindva, ceva ce nu mai e de mult. Sau cum? Dacii-i de bine - amintegre-ti, dacA-ide riu, daci-i ceva nelalocullui - nu-ti aminti, uitd?Chipurile.ce_i rdu nici nu s-a-ntimplat? Sau. sa zicem,ai un vis: rrebuie sau nu si fil aminte$ti? Dar daci-i un vis urit si nu-i place cuiva?... - Ei, dricia dracului! se minunaseochi-de-erete. Va sd zicd, de-{9tia-nriesti! iti place s-o-ntorcipe toate fetele. care va sd.zicd, esti clantdu,ai? Se gisi gi filozoful locului. Bine, atunci hai sii discutim. F:icuseo pauzd.gi, cinririn_ du-gi.parcd vorbele,spuse:Multe se pot intimpla pe lume in ce pnve$teevemmentele istorice.Cite qi mai cite, fel de fell Importante sA-fi aminte$titlEcutul,sa-l infdliqezi,prin viu t72

grai sau, cu atit mai mult, in scris, a$a cum se cere acun, asa cum avem nevoie astdzi.Iar ceeace nu ne este de folos nu trebuie linut millte. DacA nesocote$tiaceastdcerintd, inseamni cd actionezica un dugman. - Nu sint de acord, spuseseEdighei. Nu se poate sd fie asa. -- Ba asa e, cu sau fiud acoldul tdu. Ti-am spus toate astea pentru cd veni vorba. M-ai intrebat qi 1i-am rdspuns, pentru cd sint cumsecade. Nu sint defel obligat sd-mi bat gura cu tine. Bun, $i acum sd trecemde la vorbe la fapte. Ia zi, n-a scdpat Kuttibaev vreodat.l, in fata ta, bunioard la un pahar,ni$te nume englezeqti? - Da'de ce? se mirase sincer Edighei. unul din,,Caiedeschisese - Uite de ce. Ochi-de-erete tele cle partizan" ale lui Abutalip qi citise un pasaj subliniat in cu rogu: ,.La 27 septembrie trbdra noastri a sosit o misiune englezd- un colonel si doi rnaiori. Am defilat prin fala lor in pas de parad:i. Ne-au salulat. A unnat apoi un dejun Ne-au invitat $i pe noi, cei comun ln cortul comandanlilor'. ciliva partizani strdini. Cind rni-au fdcut cunolititrtd cu cokrnelul, el mi-a strins mina foafie amabil si m-a intrebal, priu traducitor, de unde sint 5i cutn ajunsesemacolo. l-am poveslit pe scurt. Mi-au dat vin, am bdut cu ei. Am stat pldcut englezii: aveauun apoi multi vreme de vorbd. tr4i-au 1tl de a se purta simplu li deschis.Colonelul era de pdrere cd o marc $ansd,sau, cum spuneael. providenfaa ficut ca noi to1i, in Europa, sd ne impotlivim fascismului. Altfel, lupta impotriva lui Hitler ar fl fost gi mai grea, ba poate s-ar pentru popoarele dezbinate" - $i a$a mai fi sfirsit ^tragic departe. Incheind citatul, ochi-de-ereteimpinsese caietul spre marginea nesei. Mai aprinsese un ,,Kazbek" gi, dupd un ristimp de tdcere, urmase, printr-un nor de fum: vasdzici, acestKuttibaev nu i-a spus colonelului englez ci, fdrd geniul lui Stalin, victoria ar fi fbst imposibili, oricit s-ar fi dat ei de ceasul morlii pe-acolo, prin Europa, la partizani sau mai stiu eu pe unde. Agadar, dumnealui nu se gindea la tovarasul Stalin. Asta pricepi? - Poate c-o fi vorbit despre asta, incercase Edighei sd-l apere pe Abutalip, dar a uitat pur gi simplu sd scrie.

t73

de _- Dar unde pomeneste asa ceva? Nicdieri. Si_apoi. am ctrll depozttllelui Kultibaevdin patruzeci si cinci, iind -dln a lost audiat de comisia de control, la intoarcerea tusostauii de parrizani. Acolo nu e amintit episodul f.ftlltlg cu mrsrunea englezd.A$adar,e ceva necuratla mijloi. Cine poate garanla cd nu era in legdturd cu serviciul Lnglez de spionaj? nuy Etligheisimtiseo Inarerpisare;i durere in ?i,n \ullel. Nu prreepeii ce bun loale aslea.ce vreir, la Ia urma umrei. ochi-de-erete. NU ti-a spu\ Kuttibaevcevr desprcasla,ia eindes_ ' te.re binc n-a ponteuirniciodatii vreun t)utne roartc lntportautsi $tim cine erau cei din misiun& "ngt.rir.i-b englezd. - I)ar cum suni numele lor, ale en-qlezilor.? -- gtiu .eu Clark, Smith, Jack... l vlata mea n-am auzit asemenea nume. Oehi-de-erete caluse pe ginduri.pusornorit: vede cil se .. orscultJcu t^dtghetnu intra pe ldgasulpe (.rre ar fi vrut s_o rmptnga strecura\e et. apoi. pc un ton furisat: - Aud cr:r inllintataici un t'elcle rcuald.ii ddscile:te pe copii? Ei, care scoali! zinbise Edi-qheifira voie. El are _. doi b;iieti, eu - doud fetite. Iacitii $co:ala. Cei ,"u.i uu ani, cei mici - trei. La noi, ce si faci bietii "rn.l in iu. -cei,l. numai pusriu.Kutribaeviise ocupd ae ei, ll invata "opii, ?ie 'Cli"r. Sint, oricum,_ fbsti invitdtori, si it si neuarta-s". acolo_, mai deseneazd, invatd sd scrie una, alta, sd soco_ " "i teasci. Asta-i toatd scoala. -- Ce cinrece i-au invitat? - Pdi, ror felul. Din cele pentru copii. Nu le tin minte. - Dar de scris ce scriu? - P i. litere.Cuvinteobisnuite. - De exemplu? - Cuvinre.Cirrele line minte... - Uite ce cuvinte! Ochi-de_erete alesese . dintre hirtiile ll" :"1t4 nisle pagini ruple din caietele mizgalite de !: cop . toItm primele cuvinle. pe lbaie. o mina de copit scnsese: ..Lasa noastrd',. Vezi care_sprimele cuvinte scrise de copil? -,,Casa noastrd.,. ce nu De _Victoria noasffa,.ta; cuvinte sint acum pe buzele tuturor? ,,Victoria noastrali 114

Asa-i? Dar lui de ce nu-i trece a$a ceva prin minte? Victoria 9i Stalin sint de nedesptutit. Edigheiamufise.Se simteaatit de umilit de toateacestea $i-i era atit de mild de Abutalip 5i -Zaripa, care-gt pripidiseri atita energiegi timp cu pu$tii lor cei neastimfurie, incit isi luase pirali, qi-l mai ndpddise o asemenea $i inima-ndin{i gi spusese: - Apoi, daci-i asa, mai intii ar fi trebuit sd scrie ,,Leninal nostru".Oricum, Lenin e pe primul loc.. i De surprizd,lui ochi-de-erete se tiiase respiratiai expiraseprelu4g,dind fumul afard din pl6mini. Se ridicase de pe scaun.In mod obi$nuit, s-ar fi preumblatpesemne nu incoace$i incolo, dar in cdmiruta aceea preaavealoc. Lenin! rostiseel - Cind spunemStalin, subintelegem Apoi risuflase u$urat,ca dupi o goand sacadat rdspicat. $i impiciuitor: Bun, sd zicem cd nici n-am buna $i adriugase, vorbit despreasta. ii Se agezase din nou, pe chipul de nepatruns sticlird $i, ochii reci.limpezi.cu pupilegalbui.ca de erete. - Avem dovezi ci Abutalip Kuttibaev s-a pronuntat De impotriva educirii copiilor in internate. astace mai zici, se pareci erai de fatl cind a adusvorbadespreasta? dovezi? Cine v-a putut da - De unde asemenea o dovezi?se miraseFdighei Ei, brusc,il fulgerase asemenea bdnuiald:Abilov, qeful haltei, era vinovat, el adusese Abutalip pe lui nenorocirea capul lor - in prezenta discutase De tema asm. ^ din sdtite pe ochi-deintrebarealui Edighei il scosese ererc: - Ascultd, ti-am mai explicat: ce dovezi avem, de unde le avem * asta e treabanoastri. Nu dAm socotealA niminui. Jine minte. Ia zi, ce tri-aspus? Asadar,bdiatul lui - Ce-a spus?Pdi, si-mi amintesc. Kazangap- cel mai virstnic muncitor de la haltd -, e la internat,la Kumbel. Acum, de, biiatul, ce mai, se tine de prostii, injurA, minte. Pe intii septembrie tocmai se pregAteau sd-l duci din nou la $coali la Kumbel. L-a dus lui taicd-siu,cu cdmila. Iar maicl-sa,nevasta Kazangap adic6, s-a pus pe bocit - vai 5i-amarde noi, zicea,cum a nu zicea,nu intratla intemat instriiinat, mai e ca-nainte, s-a

t75

mai e legat cu inima si sufletul de casd, de tatd, de mamA. ca pe vremuri. Minte de muiere proasta.Biiiatul trcbuie sa invele, sigur cd std departede e1... - Bine, bine, il intrerupseseochi-de-erete.$i ce_a spus Kuttibaev? - Era si el cu noi. A spusca o inimi de mamAsimte numaidecitcind ceva nu-i in regula.Cil internatele lr_aufosl ele niscocite de bine ce-o duce;. lnternatul rupe inrr_un fel. adica nu. nu. rupe. indepirteaziicopjlul de fatnilie. de tara. de mama. 5t cd a5ta e. indeobste.o pr.oblemi grea. Crea pentru roti - si penrruel. si pentru allii. Dar ce sir faci dacii nu-s alle posibilitati. Eu il inteleg. gi copiii mei au sd creascd. De pe-acum nla doare sufletul cind mi sindesc la asla. Bine n-are cum sa fie, asla fdra doar si poatel.. - Lasii. despre asta vorbim noi mai tirziu. il oorise ochi-de-erete.Deci, a spus cd la internatul sovietic e riiu. - N-a spus ,,sovietic". A spus internat si-atit. Inter_ nalul noslru-ila Kumbel.Iar ..riiu.; eu am sDus. - N-are imporlanl,ii. Kumbel e in UniunbaSovierica. - Cum n-are importantd? izbucnise Edighei, simlind cd acela cauti sd-l incurce. De ce sd-i pui in circd vorbe oe care nu le-a spus? $i eu gindesc ca el. Sd trdiesc eu in ait,i parte, nu la halta. pentru nimic in lume nu mi-as rrimite copiii la internat. Aga gindesc 5i eu. $i ce-i cu asta'? . . - Gindeste, gindegte! puseseochi-de-eretecap{t diselrtiei. Dup;i o clipd de tdcere, continuase: Asa-a. deci sri tragemconcluziile.Asadzr.e imporiva educatieicoleclive. Edighei.Ce va puneli pe capul omului? Cum'se porte una ca asta? - Usor, usor, nu te enerva! ocolise rdspunsul ochi_de_ erete.neostenindu-se dea vreo explicalie.Spune-mimai sii-i bine ce-i cu caietul asta pe care scrie ,,pasarea Doncnbai..? Kuttibaev afirmri ca a scris-odupd spuselelui Kazangapsi. in parte, dupd ale rale. Asa e? - Chiar asa. se invioraseEdighei. Aici. in stepa SariOzeki, circuld o poveste, adicd o legendd. Nu deiarte de aici e cimitirul naimanilor, adicd a fosi cindva al nairnanilor. acum e al tuturor. se cheama Ana-Beiit. acolo a fost ingropatiNaiman-Ana. ucisade fiul ei, un mankur(... t76

Bine. bine, o si citim si-o sd vedem noi ce vrea si zicd 5i pasdreaasta, spuseseochi-de-eretesi incepuse sa rdsfoiasci filele caietului. gindind iardsi cu voce tare. O Pasdrea Donenbai,hm, halal gdselnita. pasire cu nume de om. Marele scriitor. Al doilea Muhtar Auezov. Scrie despre epocafeudald.PasireaDonenbai.hm... Credeacd ne duce... Scria pe ticute, pentru copii, vezi matale...Dal' asta ce-i? Tot pentru copii? Ochi-de-erete apropiase de chipul lui Edighei un alt caiet cu invelitoarede musama. Ce e? nu pricepuseEdighei. - Ce e? Asta tu trebuie s-o stii. Uite titlul: ,,finguirea lui Raimali-aga cdtre fratele lui, Abdilhan". Edighei. O poveste - Sigur, e tot o legendi, spusese din bdtrini... ochi-de- Fii pe pace, o stiu $i eu, il intrerupsese mie pe la ureche.Un bitrin cu mintea erete.Mi-a trecut $i rdticite se indrigosteste de o t'etiscan6de noudsprezeceani. Ce-i bun in asta?Kuttibaev Astanu-i doar un tip ostil. mai e si imolal. Cu citd migalii, ce amirnuntita scris toatd porcaria asta. Edighei se imbujorase.Nu de rugine.Sufletul ise umpluse de minie - nu putea fi nedreptatemai marc ca asta ill abia tinindu-si firea: ce-l privea pe Abutalip. Spusese, - Uite ce e. r'lu stiu ce fel de sef vei fi tlind tu pe-acolo, dar si nu cutezi a-l rnurddri in felul ista. De-ar tl toti bdrbatii pdrinti si soti cunl e el, orice localnic i1i poate spune ce fel de om e. Sintenrputini la haltd, ne numeri pe bine unul pe altul. degete,asa cd ne cunoa$tem - Bine. bine, linisteste-te,rispunsese ochi-de-erete. V-a imbrobodit pe toti. Du$manul $tie intotdeauna si se Asta-i tot. Esti liber. pretaci, dar si noi stim sdl demascdrn. Isi pusesecdciulain ticere. Edighei se ridicase. - Si cu el cum rdmine? Sd intre omul la pugcirie pentru niste srningdleli, cum asta'J Ochi-de-erete ridicasevehement: se - Uite ce e, ti-am mai spus: asta nu-i treaba ta. Pentru ce trebuie urmirit du{imanul, cum trebuie procedat cu el, ce pedeapsd se cuvine - e treabanoastrA!Nu-ti bate tu capul. i Vezi-ti de-aletale. Esti liberl

t11

in aceea5izi, seara tirziu, la halta Boranli-Burannii oprise din nou un tren de pasageri. Numai cd acum trenul mergea in direclia opusri. gi de astd datd sta(ionaseputin. Trei minute. Lingd linia intii asteptauin intuneric cei trei indivizi in cizme de box, care-l luaserdcu ei pe Abutalip Kutribaev, iar mai deoparte, despdrtiti de spindrile de nepdtruns ale celor trei, care-l acopereaupe Abutalip, stiteau citiva oameni din Boranli Zaripa cu copiii, Edighei, Ukubala si Abilov, seful haltei, care se tol invirtea de colo-colo, agitindu-se de-a surda qi bicisnic pentru ci trenul intirziase o jumdtate de ord. Ce cduta el aici? Si daci ror venise,sd ti stat linistit locului. Kazangap, care fusese interogat 5i el in legituri cu nefericitelelegendegisite la Abutalip, era in acel momen( Ia macaz. Trebuia sd indrepte, cu miinile lui, trenul pe calea ce unna sd-l ducd pe Abutalip departe de Sari-Ozeki. Bukei rimiiseseacasd, fetitele lui Edighei. cu Cei trei - cu gulerele ridicate drept pavAzd.impotriva vintului il acopereau pe Abutalip cu spinirile Si tdceau, incordati. Cei ce veniseri sd-l conduci pe Abutalip taceau, la rindul lor. Vintul ridica omitul cu un fel de fosnet si suier abia auzit. Stepa se pregercade viscol. Undeva, in adincul nepdtrunscl lilriei.negurainghelat:l urnfla.Luna - prla 5inguse raticd $i spiliicitd pe bolti - isi strecura cu greu spre pdmint lurnina searbddi, stdtuta si pustie. Gerul ardea obrajii. Zaripa plingea surd, stringind in brale boccelutra cu merinde si haine pregititi pentru bdrbatul ei. Suspinele adinci ale Ukubalei sJ rransfbrmau in norisori de aburi. il addpostise poalelesubei pe Daul. Acesta pirea a presimti in ceva si tdcea infi'icosat, lipindu-se strins de tuqa Ukubala. Cel rnai mult aveau de furci cu Ermek, pe care Edighei, ca sii-l lercascd de vint, il tinea in brate. Cel mic nu binuia nlultc. - Tdtici, tdtical isi chema el tat6l. Vino linsd noi! Mergem5i noi cu lile I La auzul glasului sdu, Abutalip tresdrea incercasd se $i intoarcd,sd-i rdspundd ceva copilului, dar cei trei nu-l lisau sd pliveaseiindlrat. Unul dintreei nu mai rezistase:

r7 8

- Nu stati aici! Auziti? Duceti_vA mai incolo, vd luati rdmas bun mai tirziu. Fuseseriinevoiti sd se indepdrteze. Drr ialii cd din beznd rdsari\er:i luminile rrenului.si totr se.puseserd miqcare.Zaripa nu mai putuse in i,rar.i ii izbucnisein hohorede plirs. plingea si Ulrnuf". i*lri a91cercu srne Srrapuneind laruriledin lata crr .despi irtirca. prcla.detsi.inphelar,ce pluteain vlizduh. se aproDia incel. rmentnljtor.(rescinddin norii de cerla si rranilbrlnindu_se intr-o. masd intunecatd,'scrisnitoare. 5l pe misuri ce .e apropia, farurile strdlucitoare ale locomotivei se riaicau tot mar sus. deasuprapantintului.rpulberul cle zapada dinrre srne tremiitator mai deslusirin fisia de lumini, zeornotul trudnic al bielelor:i pisloanelor rtsuna lor rnui pariunraLo. sr rnar inspdiminlilor. Se desluseade_rcunr conturul si trenului. - Tdtici, tdticil Vine trenul! strigaseErmek, claramu_ . tise deodari, uimit cd taicd-siu nu-i rispundea.ip.i r".., caseiardgi sii-i atragdatentia:Titicii. tdliciil Abilov, seful haltei, care se tot foia prinrprejur, se aproplase cei trei: de . -ry'agonul po$tale in capul ganriturii.Treceti,vd rog, mai in fatd. Acolo. Porniseraroti. cu pas zorir. in directia rndicata. in ^ trunte.liiri a trunca vreo privire in jur. pasetochi-de_erete, cu servreta mtnr. dupa el. irrcadrirrdu-l Abutalin_ in pe cele doui aJutoare lui. doi zdrrhoni.iar indaritul lor. alc la oare_ care.dislaxta.. Taripa. urmata de Ukubala.care-l tinea Je Inln:I. Uilut. hdrghei era ultirnul.cu Ermek irr bra1e. pe il podidea plinsul.drr nu-si puter ingadui.a i .e tasepraai in tala l^emcllor. a copiilor. lnrint:r Iuptindu_se sr cu sine, rncerctnd sj-si inghirdnodul din git. Tu esri biiat mare. Erniek. E:ti baiar mare, nu_i . _. usr'l Esli biiat mare :i n-ai sa plirrgi. N-ui plinSi, nu_i a5a'.' -i bolborosea lari sir. srringind el iopilul la piepr.' Intre rimp. rrenulirrcerinisc. oprindu_se halri. Couilul la tresarisc speriat irr bralele lui cirid locolnotiva,duoa'ce_i alunsese i5i 5i-i depd5ise, slobozisebrusc,cu zgomot: aburii sl risunasetluieratul pAtrunzitoral conductorul-ui.

t79

- Nu te reme,nu te teme! spuseEdighei.Cit egri cu mlne sd nu te temi de nimic. O sd fiu mereucu tine. Trenul oprise cu scrignetmare, prelung,9i vagoanele acoperile chiciurdgi zdpadd de spulberati,oarbedin pricina gnepl ce se a$ternuse geamuri,incremeniserd. l{sase pe Se tdcerea.Dar numaidecitlocomotiva slobozisedin nou. cu guier,aburii, pregitindu-se porneascA sd iardgila drum. Vagonul po5talera chiar lined locomolivii. dupa vagonulde bagaJe. Avea geamurile zabrelite, u5ilecu douacanaturi iar erau disptse la mijloc. Cineva le deschise diniuntru si ln cadrul lor aparuserd bdrbat qi o f'emeiecu chipie de un postasi. pantaloni vestoane vdruite. si Femeia tineain mindun felinar- pirea sii fie sefa.Era voinica, pieptoasi. - DumneavoastrA sinteli?inlrebase ridicind feli_ ea, narul ca sA luminezeintregut grup. Vii a$tept6m. Totul e pregatlt. ' Primui urcase ochi-de,erete, servietalui budusitii. cu - Hai odata.nu ne line in loc! il zoriserA arestat pe cei doi insotitori. - O si md-ntorccurind! E o neinlelegere! spusese precipitatAbutalip. O sri md-ntorccurind, asteitati_mi! rezisra.Cind Abuialip isi luase .. Ukubalanu mai put-use rimas de la copii. incepuse plingrlin hohore. si Acesra rSr. ^bun cu dtsperare hratecopiii speriati. srrngea in care nu prrcepeau ninic, sdrutindu-i spuninduJe ceva fdrii qir.! 9i Locomotivaera deja sub presiune.Totul se perecea la lumina felinarului. $i deodatdrdsunase din nou, sFabitind gamrturaca un curent electric, guieratulacela pitrunzAtor, care-tiinghetainima. - Gata,ajunge,urci! il impingeaucei doi pe Abutalip sprescaravagonului. Edighei^ Aburalipapucaserd ultimaclipd sd se si in ^ . imbriti$eze. tnmdrmurind de-o secunda, pret intelegind totul cu mintea. inima.cu intreaga fiin(d.lipindu_ii cu tor unul de altul obrajii umezi,nera5i. - Si le povestesti despremarel soptiseAbutalip. Au fost ultimele lui cuvinte.Edighii inteleses". .ugu il si le povesteasci fiilor despreMareaAral. - Gata,ajunge,urci! ii despdrtiserd doi. cei 180

lmpingindu-l din spatecu umerii, cei doi il imbrinciseri pe Abutalip in vagon.Abia atunciin minteacopiilor se strecurase iniiico$dtorul adevdr. Se puseserdpe plins amindoiodath,fpind intr-un glas: - Titicd! TatAlTiticil Tatil Edigheise repezise, Ermek in bra1e, cu spre vagon. - Hei, incotro?Incotro?Unde te trezest:i! impinsese il furioasd inddrdtfemeiacu f'elinarul, blocindcu umerii ei masiviusa. Nimeninu-sididea seama Edigheiera gatain clipa cd aceeasd pleceel insusiimpreuni cu Abutalip, pentruca pe pe drum sd-l sugrurne ochi-de-erete propriile-i miini, atit cu de durerosii sflsiausufletultipetelecopiilor. - Nu statj aici! La o parte!urla femeiacu felinarul. Un miros de tutun $i de ceapdil izbise pe Edigheidrept in fata. Zaripaisi :rmintise boccelularimasi in miinile ei. de - Luati asta,dati-i-o, e cu mincare!strigase, zvirlind bocceluta vagon. in se Cdzuse nou tdcedin $i ugilevagonului inchiseserd. rea. Locomotivasuierase se urnisecu rolile scriqnind. $i luind cu greu vitezi in noaptea inghetati. Cei rima5i pe peron porniseri dupd tren, pdsind o vreme aldturi de vagonulinchis. Prima isi venisein fire pe Ukubala.O cuprinsese Zaripa in brate si o strinsese la piept, parci nemaivoind sd-i dea drumul. - Nu pleca,Daul. Stai aici! Jine-o pe mamade mini, strigase tare,ca sd acopere ea ticdnitul rotilor ce goneautot mai iute. pe Edighei,cu Ermek in bra1e, alergase lingd tren, oprindu-senumai cind il depdsise ultimul vagon. Trenul si plecase, ducind cu sine glasul tot mai stins al rotilor si lumina rosietici, mereu mai pald, a farurilor. Rdsunase un prelung... ultim $uierat Edighei se intorsese. Multd vreme nu izbutisesd potoplinsulcopilului. leascd Abia acasd,spre miezul noptii, stind ca buimac lingd sobd, amintise Abilov. Se ridicase isi de incetgi incepuse sd pe datd. se imbrace. Ukubala ehicise
l8l

- Incotro? il prinsese de mini. 56 nu te atingi de el, un deget sa nu ridici impotriva lui! Are nevastagrea. giapoi, nici n-ai dreptul. Cu ce dovedesti? - Nu-ti fie teami, rdspunseseEdighei, calm. Nu md ating de el, d^artrebuie sd stie ci ar face mai bine si se mute de aici. I1i fdgidgiesc,- n-o si-i clintescnici micar un fir de par. Crede-mi! I;i eliberasernina si iesise. La Abilovi ferestrele erau incd luminate. Nu dormeau. aSadar. Ficind sd sci4iiq stridenr ziipada de pe cilrare, Edighei se apropiasede u$a inghetata $i bdtusecu putere. Deschisese chiar Abilov. - A, Edike, intrd, inrrd, bolborosise el speriat si se daduseiudarat.Dalind. Edighei intiase ricut, cu v atucii aburinzi ai eerului in juru-i. Se opriseli nga prag. inchizinduqa. - De ce i-ai ldsat orfani pe arndrifii aia? spuseseel, striduindu-se sd-si tinii firea. Abilov cdzusein genunchigi incepusepur 5i simplu sd se tirascd, apucind poalele gubei lui Edighei. - Cel-de-sus, nu eu, Edike! Pe pruncul din pintecele nevesti-mi! se jurd el, aritind spre femeia pieritd de spaimi. Repetase, bilbiindu-se: Doamne, nu eu, Edike. Cum as fi putut! Revizorul dla a facut-o! Adu-ti aminte. El tot intreba ce 5i de ce scrie. El a fost, revizorul dla. Cum as fi outut eul Pe pruncul nostru! Adineaori. Iingd tren, mri bine ma inghilea pdmintul decit sd-i vdd a5a! Revizorul dla mi ti se tot vira in suflet, intreba toate cele, de unde era sd stiu... Sd fi stiut... - Bine, fie, il intrerupsese Edighei. Lini$te5te-te, sd vorbim ca oamenii. Uite, iti spun de fatd cu nevasg-ta. Si dea Domnul sd nasci cu bine. Dar nu despre asta e vorba. Chiar dacd nu esti vinoval.fie ti-e rotunaunde stai. pe cita vreme noi o se rdminem aici poate pini in ceasul morlii. A$a cd, eu zic sd te ginde5ti. N-ar fi rdu sd-ti gise$ti cu timpul altd slujbd. Eu a$a te sfituiesc. Asta-i tot. Si sd nu mai vorbim despre asta. Atit am avut sd-ti spun... inchiztndusadupdsine. $i cu asta.Edigheiie5ise.

t 82

x
iN pactrrc, LA suD DE ALEUTTNE. TRECUSEDE mult de amiazi. Furtuna inc{ nu se dezlAntuise cit vedeai si. cu ochii, talazuri inspumatecresteauunul dintr-altul, alcdtuindvasta miscarea apelor din orizont in orizont. Portavionul se ,,Konven1ia" legdnaugorpe valuri. patrulain acelaqiloc, la echidistanld aeriani de San Franciscoqi Vladivostok. mare tensiune O domneain toate serviciile acestelnave ce gdzduia^centrul comandi al programului de $liinlific international.intreg personalulera guta1n orice clipdde acliune. La bordul portavionuluitocmai se incheiase reuniunea de urgenlda comisiilorspeciale, imputernicite adopte si deciziileimpuse situada de exceptionale crearica urmare a descoperirii unei civilizalii extraterestre sistemulMarelui in Reazem. Cosmonaufiil-2 si 2-1, plecati fdri aurorizatie impreunil extratere5trii. cu continuau se afle pe plrneta sa Liman. Fuseserd pentrua treia oardprevenilide Centru,prin intermediulstatiei radio de pe ,,Paritet",sd nu intreprindi nici un fel de actiune fara indicatiiexprese pe pdmint. de Ordinele atit de caiegoriceale Centrului reflectau,de fapt, nu numai panicace stipinea rninlile tuturor, dar si situatia extrem de complexdqi tot mai tensionatd, incandescenla la care ajunseserd. relaliile dintre cele doui pirti, ameninlind ducit la incetarea si tolalaa colaborarii, mai mult, la o confruntarefdti$d. Programul ,,Demiurg", care pind nu demult unea cele doui parti, servind interesele dezvolttuiitehnico-$riintifice integratea celor doui superputeri, trecusepe planul al doilea, insemnitatea pdlise lui bruscin lala superproblemei careo reprezenta pe descoperirea unei civilizatii extraterestre. Membrii celor doui comisii iqi dddeauseamaci aceasti descoperire extraordinari, firi egal in istorie,punea la grea incercareinse5i bazelesocietiitiimoderne, toatevalorile create,propovdduite si cultivatede-a lungul secolelor ansamblul nomelor existentiale.Cine se puteaincumetasi facd pasul riscantal

r 83

corltitctului,chiar ignorind consiclerenlele lcgate de securitateainlre-qiiplanete? in de Si, ca intotdeauna nlomentele crizi ale istoriei. se dczviluiri din nou, violent. contradjctiil e fundamentale dinhe cele doua sistentesocial-politice opusede pe Piimint. Disculiile degenerarii polemici. Punctele de vedere in diterite deveneau,treptat, pozilii ireconcil iabile. Lucrulile evoluau vertisinos spre colfruntare, spre amenintari reciproce care, scdpatede sub control, puteau alucela dezldnfuirea unui rzizboi mondial. In lata prine.ldiei globale pe care o conlporta o asemenet evolulie a evenimentelor, pirtlle ciutau si evite extrenrele; dar ceeace deten.nina nrai cu seanriiaccasti retiuereera teama cle o explozie spontana a con$tiinteiumanttdtiiin cazul ci stirea privind existenta unei civilizatii extraterestre fi tlevcnit publicir. Nimeni al rru-gi putca asuma rirspundereapeltlru consecintclc unui astfel de deznodlimint... clc $i rafiuneatriumfii: constriltse situalie,pirtile ajunserd la un compromis-- din nou pe bazd de strictal paritate. Centrul transmisestatiei ,.Paritet" o racliograrnicifrati cu urnrAtuul cuprins: ,,Citre cosmonauliicu misiune de control I-2 si 2-I. Stabilili imediat, cu aiutorul aparaturii de pe "Paritet", contactul radio cu cosmonaulii l-2 si 2-1, atlati in afara Galaxiei noastre,in aga-zisulsisten al Marelui Reazem.oe pllneta Lim;rn imprdulir. Lc udueelide ursenti Ir cunostitrti ci, in temciul concluziilor la care au ajuns comisiile bilaterale, studiind informatiile ref'eritoare la civilizatia extraterestrd descopcriti de cosnonautii l-2 5i 2-1, Centlul adoptd urmdtoarele hotiriri irevocabile: a) se interzice intoarcereafb$tilor cosmonauli l-2 si 2-l pe statia orbitali pe Pamint, "Paritet> 5i, in consecinli, ca persoane non gl'atapentru civilizatia terestrdl b) locuitonlor planeteiLiman irnpidurit Ii se comunica reluzul nostru dc a intla cu ei in contactede orice naturi, acestea fiind considerate inconpatibile cu experientd istorici, interesele vitale si particulafiti(ilestadiuluiactual al evoluliei societi(ii umane pe Pdnrintl 184

fbstii cosmonaufi l-2 5i 2-1, precum c) se avertizeazd cu si extraterestrii care acestiasint in contact,sd nu incerce sd intre in legituri cu pirminteniisau, cu atit mai mult, sd partrundi in zonele din proximitatea P{mintului, cum au de fiicut-o vizitind statia<Paritet> pe orbita <'frantplin"; de d) pentru a proteja spatiul circunlterestru eventuala invazie a unor aparate de zbor de origine extratelestri, Centrul anunti pentru viitorul foarte apropiat cleclansarea operaliunii ,.Obrucio', prin care va fi instaurat un regin.t transcosmic extraordinar, constind din plasareape olblte prestabilite a unor rachete-robotde baraj, programate sil distrugi prin laser orice obiect se va apropia de Pdmint venind din Cosmosulinclepirtat; e) se va aduce la cunostintafostilor cosmouauti,care cd, in au intrat firi autorizatie contactcu fiinte exlraterestre. din raliuni de securitate, in scopul prezerviirii actualei stabilititi a structurii geopolitice lerestre,se exclude orice posibilitatede a stabili legdturacu dinsii. Vor fi luate loate pentru pistrareain cel mai strict secreta mdsurilenecesare cvenimentuluice a avut loc si vor fi intreprinseactiunile ce se inpun pentru a preintinrpina reluarea contactelor de iicest gen. In acestscop,orbita pc care este plasatdstatia"Paritet" va fi schinrbatd urgenti, iar canalelede legaturdrldio ale de statieivor fi recodificatet asupraperi{) ,,,orfi prevenili incd o clatdextraterestrii de colului pe care il incurnbdapropierea zonelecircutntercstre aflate sub incidentaoperaliunii"Obruci>. Centrul comun de dirijare de la bordul portaviol.lului "Kouventia>." mdsuri de protectie.Cent|ul fu .Recu|gindla asemenea pentru o perioacla timp nedetermi de nevoit sd suspende, natd, intregul progrirm .,Demiurg". Stirlia orbitala ,,Paritet" urma sd lre tblosith, dupi modificalea paratnetrilor de evolulie, pentru observatii cosmice curente. Se hotdri ca portavior.rul ,,Konventia" si fie dat in custodie Finlandei, rachetelor din sistemul<Obruci>>, tari neutrd.Dupd lansarea '..Cercul".

t5

toli .oamenii sliinta,funclionarii lucrarorii de si din serviciile auxllare urmausd fie dispon ibilizati.dupzice_sivor fi asumarangaJamentul categoric a nu dezviilui.oind la de moafie, cauzele incetdrii activitatii Centrului. Pentruopinia publicd se preconiza formulareaunui comuntcal. potrrvlt ciruia programu I ..Demiurg..era susnendat pe o perroadd nedeterminatd virtuteanecisitdliidi a se in intreprinde investigalii fundamentale de a se si r"."f" ""' coreclri planurilor exploara_re de a resurselor "oii* X. plud;i I otut.tusese minutiosplanificat. Mrisuriie urmausd fie

lblijl,il,,"","

imediat lansareaorbiri sistemului dupa pe a

Imediatdupi incheierea sedinteicelor doud comisii. . . toatedocumentele, toatecifrurile, toateinformatiiief;;;i;;; de^fo;tii cosmonaufi,toate rapoartele,U"rrli" sl niitiii" avind^ vreo legiturd cu acesttrisi episod'fur,i;i;;-;..'"""" In Pacific,la sud de Aleutine,ziua p" .n iit.. Vr"_ mea era incd relativ calmd. Dar oceanuldevenea ".u din ce in ce mai ag.itat. Apele incepuserd clocoti. a Echipajele aviatii de pe porravion de a$reprau. incor_ , oare.restrea melnbrilor comisiilor sp^eciale clin'scdintd. in slirsit. aparuri cu totii pe punte.i5i luara ramas'Uun. Jumarale dlntreer pornira spreun avion. jumalale sprealtul. u oecotare cusur.in pofidahulei.Un avionisi tarA . '"' lud '"" zborulspreSanFrancisco. celdlalt spreViral""""r..' -"t".n"t"_i Invelit in vinturile tdriei, pamintul ptui"u-p. cercuri.plutea pimintul... Griunre de nislipin d;iv;[il;: comensurabil.Aqtri aidoma lui sint fdrd d" ;r;;; ; Univers.Dar numaipe suprala1a r"i pr.".,.i-iiirn i"i. lraiauoameni. " Trdiau-cum prt.au s, cum sttau. uneori, rar iilsr oe setea cunoaslerii. incercau afle daci nu cumva. sd -i;alte corpuriceresli.exisrafiinte asemenea p;;;;ri; De emiteau ipoteze. lselenizau. planrau dispozitiv" p. alte planete,dar, invariabii, a1ungeau amArdciune ^r,""*i. la cu c9nvrngerea. in proximitatea cA Sistemului solar nu exista nrmenlsl nlmtc asemenea nu existdnici ntacar lor. o alta rormade vlalA.Uitau aceste cdutari. altceva stdtea la le gindul - convieluiautrudnic, iar p?inea cea a.,ou[ rifrl" nu era ntci ea lesne cigtigat... de Multi socoteau la;;; ci, 186

urmei, Cosmosul nu-i treaba lor. $i plutea Pf,mintul, plutea singur,instrdinat... Anul acela toatd luna ianuarie fusese cetoasA si muscati de ger. 'I'e gi minunai de unde atita fi'ig in stepele Sari-Ozeki! Trenurile aveau cuplele inghelate, albite de ger. Era curios si vezi cisternele de petrol, de obicei negre, oprind la haltd in siruri albe, viscolite, acoperite de chiciuri. Numai cu sreu se urneau din loc. Locomotivele, cite doud la tiece gainiturd, icneau indelung, smulgind literalmente lolile ce ie lipeau de sinele inghelate. Sforlarea indelungi.a de locornotivelor a deslepenivagoanelerazbaleadepane in jur. sub lolma unui ingrozitor huruit de llare. Noaptea.copll din cdtun se trezeau speriati de huietul dsta. de 5i Si incepusera inzdpezirile pe linie. Colac peste pupaza.Vinturile turbaserd. Sari-Ozekiisi puteau face de [n cum si stii de unde cit caD - sleDa vedeaicu ochii, n-aveai au sd izbeasci. $i - cel pufin a5a li se pdrea celor din Bornali-Burannii - viscolul se ndrdyise sd troieneasci zipada tocmai pe calea feratd. Sd juri cd abia a$tepta sA un sdseascd loc;or curitat, ca sd se nipusteasceasupra'r, cu ii-l ndpddeascd nimeli grei, viscolili. Edighei, Kazangap si incd trei muncitori nici nu flceau altceva decit sd deszdpezeascisectorul de la un cap la altul, cind ici. cind colo, cind intorcindu-se iardsi la locul abia curitat. ii mai ajutau tirqitoarele trase de cimile. Stratul de omit greu, cle deasupra, era impins pe margillle liniei cu tirsitoarele. restul rebuia curAFt cu lopefile. Edighei nuJ cruta pe Karanar qi era mulfumit ci se ivise prilejul sdJ istoveascd,domolindu-i astfel pornirile niprasnice; il prindea in ham aliituri de altd cimila cft de cit potriviti cu puterea lui, sr le mina cu cnutul. impingind ziipadain laturi cu linjei. avind de-acttnnezisul ajutorulttneiscindurice luneca in partea dinddrit o contragreutatepe care stdtea-el insu$i, utilaje lasin(lu-\epe scindura cu propria lui greutate. -AIte n-ir!eau pe vremea aceea. Auziseri cA \e labrlcau deja dispozitive speciale pentru deszdpezit- ni$te locomotive cure di.leuu idpada la o parte din calea lor. Li se figdduise si lor o masindrie din asta, dar pind una-alta promisiunile rilliseserir vorbe goale.

187

Daci in vard, pret de doud luni, soarele ii arsesede era gata sd li se intunece minlile, sa inspiri aerul inghelat era cumplit - a.reai impresia ci-1i plesnescpliminii, nu alta. Dar trenurile treceau, treceau lntruna, ii treaba trebuia fricuti.-Chipul lui Edighei era niipadit de o barbii tepoasi ca peria, in care, iarna aceea, incepuseri a sclipi primele fire albe, ochii ise urnflaseri de nesomn,ii er:i si'frici sii se uite il oglinda 5e facuse negruca luciul. Nu mai ie5el dirr puloaica.ba i5i punea pesreca si o rnanla de ploaic cu gluga. dll lbric de corr. ln picioar.e purta pislari. Dar orice-ar fi fdcut, oricit de istovitoar.eera munca. nu povesrea sj-l puler scoaledin minle pe Abutalip Kulribaev. lui staruia in tsdighei ca un ecou dureios. incercase adesea. impreurra cu .Kazangap. priceapacum de se intimplasera sr toate astea qi cum se vor sfir5i. Kazangap tecea mohorit, gindindu-sela ceva numai de el $tiut. Dai odatAspusese: - Asa-i de cind lumea. Pina sii se lamureaici lucru_ rile... Nu Jegeaba 5punea vremuri:..Hanulnu_i A1lah. re pe Nu slie toldeaunlce fac cei din lurul lui. iar cei drn iurul lui nu stiu ce fac cei ce stringbirurilepr.intirguri... 4.53"_1 6s
ctnd lunlefl.

Cc tot indrugi acolol Ca sa vezi unde zaceamarele intelepl:il luaseEdigheipeslepicior. nemultumir. De cinci lr s-a dat la cap hanilor! Pffca desprersla e vorba! - Dar desprece., intrehase. Calln.Kazangap. - Despre ce, despre ce, bombinise Edighei inciudat, . dar nu rispunsese. gi urnbla de-atunci cu intiebarea aceea infipti in creier. fard a-i giisi rdspuns. Cum bine se $tie, o nenorocire nu vine nicitrdatd sin_ guri. Pe Daul- biiatul cel mare al Kuttibaevilor. i-l prinsese o rdcealar hafna. Fierbinte:rla doborise la pat. Delira. il il chinuia tusea.il durea gitul. Zaripa zicea ca are atnigdalitA $i-l indopa cu tot. felul de pastile. Numai ci nu purca;ta tot timpul linga copii: era acar, trebuia sd cistige -bani. Lucra douasprezece doudzecisi paru cind ziua. cind noaptea. cu Ukubala luaseosuprd-i5i grija celor doi baiieli.Se descurca cum putea cu totl patru _ doi ai ei Si doi ai Zarioei inlelegind in ce situatie fara iesire se afla iamilia lui Abutalip. gi Edr ghei o ajurr cum purea. Aducea rlis_de_ drnrneala cdrbuni ri. daca rvea (imp, facea si l'ocul.Nu t88

oricine $tie sA aprindAcdrbunele lemn. Biga in sobi o de vadri 9i jumdtatede cirbune dintr-odata, le tina copiilor si cald toatd ziua. Aduceagi apd de la cisternatrasi pe linia moartd, fdcea si surcele.Nu era mare lucru sd faci una, alta, sd spargdni$le lemne acolo, sd care apd sau mai gtiu eu ce. Cumplit era altceva.Ii veneapestemisuri de greu, era un adevdratchin pentru el sd-i priveascdin ochi pe copiii lui Abutalip 5i sd le rispundi la intrebiri. Cel mare tdcea,era si din fire mai stdpinit,insi cel mic, Ermek, semdna maicd-sa, cu era vioi, lipicios, pestemasurdde simtitor si de gingas;cu el o scoteatare greu la capdt. Dimineala,cind Edighei aduceacdrbunii si ficea focul, Se pe strdduiasi'nu-i trezeascd copii. Cu toate astea,numai Bucilatul, oachesul irareori se ihtimpla sd plece neobservat. Ermek se trezeanumaidecit. cum fdceaochi, prima intre$i barece-i risdreape buzeera: - Nene Edighei,tdtica vine astizi? Miculul alerga spre el dezbricat,descult cum era, cu ochii strdlucindde sperantaneclindte cd era de ajtrns ca Edigheisi spund,da" pentruca tatdl sdu sd se intoarcd negre5it, fie din nou acasi, alituri de ei. si Edighei il lua in brate, siptindu-i cdldura trupsorului firav, qiJ puneaindirit in pat. Ii vorbeaca unui om mare: nu, - Nu qtiu, Ermek,daci 6tica v.ineastAzi.sau dar o sii ne vesteascd la sta{ie prin telefon cu ce tren se inde nu toarce.$tii doar cd trenurilede pasageri oprescla halta noastrd.Numai dacd di ordin dispecerulprincipal. Dar eu tustrei- eu, tu si cu cred cd o si dea zilele astea.Si-atunci, Daul, sigur, daci se pune pin-atuncipe picioare- o sd iesim la tren sdl a$teptam. - O si-i spunem:ia uite-ne,tdticl: hop 5i noi! Aga-i? il - Sigur cd da! Chiar a$ao si-i gi spunem, incuraja Edighei. Numai cd nu era chiar aqade simplu sii.l duci cu vorba p€ istetul Ermek. - Nene Edighei, hai sd urcim intr-un marfar gi sd principal ca sd-i spunemsd mergemchiar noi la dispecerul opreascd trenulcu carevine talica. pe cdmasa. Trebuia scoatd undeva sd 189

- Ei. cind am fosr noi alurrci era cald. Cum sii mersi acum cu^marfarul?E frig tare. Si bale_unvint! Vezi doir cum au Inghetat geamurile. Nici n_apucam s_ajungem pina la el.^Slol ne facem.Nu. nu. e prea primejdlos. Bdietelul ticea, intristar. - Pind una-alta, culcd-te, vreau sa vird cum ii mai e . lui Daul, gdseaEdighei motiv sa schimbevorba. Se aorooja de patul celui bolnav, ldsindu-si palma grea, bitdtoriti, aspra pe. iruntea infierbintatd a copilului... Daul intredeschidea ocnu cu greu, zimbind slab cu buzele arse de febri. Temperaturanu-i scddea deloc. Sii nu te dezvelesti. Esir transpirat. Mi auzi, Daul'/ Sri nu race$ri moi ro.e. gi iu, Ermek, sd-i aduci olila claci o sd vrea si facd pipi. l,t-auzi? deajos din par.Mai e pulin 5i vine ri mamade 9" :r..n, se. la sluJba. Vrne-acusi tuSaUkuhala.sa vd dea cie mincare. si Cind o.sd se-faci bine Daul. si datj fuga la noi sa vi iucaii cu Saule si garapat.Acum trebuie ,i.-plec si t" ri."Ua, zdpada-i asa de mare, cd or sd se opreascdtoate tr.enurile.ii ",, amdgeael cu vorba pe copii, dind ii plece. - Nene Edighei. il oprea Ermek cind er.a irr Dras. ^ Daca o sd lie mulld-nlultdlipada cind o verri trenul c-u tdtica,vin 5i eu sii curif. Am o lopdticd. . . _Edighei ii pirdsea cu inima iupta. il durea sufletul de obidd, de neputintd, de mild. Era supirat pe intr.eagalume. atunci focul pe z:ipadii.pe vint, pe ,,irrl.ii. o" Si-si_vdrsa bretelecimile. Muncea ca o llarii. de parci ar fi vrut sd opreasci singur toate viforele stepei... Zilele trecealtuna dupd alra. ca niste picaluri cizind ,]Pl.:. I recuseri rriuarie ttigul se mai inmuiase.De la si ADula p Kul(tba(.\ ntci o veste. Edighei Si Kazancaose pierdeauin presupuneri. intorcind luciurile pe ro.r.'f"i.t.. $i unul, gi celdlalt crezuseri cd or sii-i dea drumul reoede: ce mare grozdvie fdcuse,ia, scriseseqi el acolo cite ceva pentru slne, nu pentru altii. Nutreau aceasti speranti pe care incercau sd o sideasci si in sufletul Zarip€i, ca s_o aiute astfel si se tini rare, si nu se dea batutd. bar ea isi aaciu.ie sr srngura cA. de dragul copiilor. trebuia sa fie ca de pralra..)i. ^seama_ parcr impietrise.Se it|chisese sine, rntr-arlevdr. in nu mar vorbea, doar ochii ii sclipeau nelinisritor. Dunnezeu Stie cit putea sd mai reziste. t90

Edighei avuseseodatd zi'liberd. Se hotirise sri se duci in stepA, sd vadi cum pasc cdmilele gi, mai ales, cum se mai poarti Karanar, dacd nu cumva schilodise vreun animal din turmd. Poate se mai potolise, era timpul. Plecase cu schiurile, nu era prea departe. Se intorsese la timp. Tocmai se pregdtea sd-i spuna lui Kazangap cd totu-i in reguli. Turma pigtea in vilceaua Lisohvostovaia, unde aproape cd nu era zdpadi, o viscolise vintul, aqa ci pd.Eunea rimisese descoperita deocamdrtdn-aveaua se t;me penlru hrana si cdmilelor. Dar i5i zisese sd treaci intii pe-acasd,si-si lase schiurile.Saule.terila mai nrare.il intimpinase speriala in

usa:

- Tatd, mama plinge! gi reintrase alergind in casd. Edighei aruncaseschiurile cit colo qi o urmase nelinigtit. Ukubala bocea in aqa hal, ca lui Edighei ise tdiase riisull area. - Ce-i, ce s-a-ntimplat? - Blestemat fie tot ce mi$ce in lumea asta blestematdl strigase Ukubala printre hohote de plins. Edighei nu-5i vdzuse niciodatd nevasta in asemenea stare. Ukubala era o femeie stipind pe ea, curajoasd. - Tu, numai tu esti de vinil - De ce? Ce-am fdcut? - Le-ai inqirat copiilor vrute $i nevrute. Mai adineaori a oprit la noi un tren de pasageri, fdcea cruce. Ce le-o fi gisit si. se incrucigeze tocmai la halta noastrd? De cum au vdzut c-a oprit trenu{, pruncii lui Abutalip s-au nipustif spre el, strigind: ,,Tatd! Tdticd! A venit ritica!" $i fuga la tren. Eu - dupd ei. Fugeau de la un vagon la altul si tot tipau: ,,Tatd, tAticd! Unde-i Utica?" Credeam cd acusi-acusi or si cadd sub roti. Au alergat pe linga vagoane cit era trenul de lung, strigindu-gi tatdl. Nu s-a deschis nici o usd. Dar ei nu s-au ldsat. Era o gamituri lungii, cu toate luminile stinse. $i ei alergau intruna, Pind si-i ajung, pini si-l iau in brale pe cel mic si sel apuc de mind pe cel mare, trenul a pornit. Dar ei se zbdteau din risputeri: ,,Acolo-i tdtica.n-a putut sd coboare din tren". gi pune-te pe urlat. Parcd-nri pierise inina, credeam c-o sd-mi ies din minti, asa tipau si plinge:ru. Ermek nu-i a bundl Du-re5i lini)resre Cu iooilul. Du-te. cc mai stai! Tu le-ai spus ca aluncr cind b sa l9l

!?J::'.ii"T::t:'il;f";x.fi.: i"l;lsi:: chibzuim.mar :: pe drum rnai ba.rigdd uise
,, *,i".lo,jlLliil

j'.*x'j;iffi i'"i,Tii", lx,:;:,iiJ:ilJfl ..."lJl':r;ill.ll

leasca uu lel pe copiiilare urhu. gi .?i irlrr li., ii lri.i"" sf,-,]e, stlPtleasciel insuri. sa nu se trddeze, nu sd se

mai pringeli,,**.i," Eaien"::r',:X.iT,:':!"f,l,:fi,

dere, cu speranti, cu durere. - Md duc acusi sd vdd r

,,.'**,#Ji1'1#l;1",1 iJJT:,0:",'#,!1,'ffiflX if,r,r#l

el. Nerrea Ediglrei. trebuiasa oprersca trerrul...

',#y,.:il,'i,3ff l,t, ifl rili.l," ?,X,';:'* i{,[:'t?"if I",i*,l' JTJ g" ;: ffi I :ig:1,,," i"",r"3l'ibi' ,iH?$. ill"ilill ";;' Ji#l::' :,,,lll :;fi::: ji,[.i..;iT uoar nu te dot.tsc riul! Acumce si:l spuna. le cum 5a le lina piept? "lli" lui, .. . La apar.ilia Ermek qi Daul, cu chipurile schimono_ ;i:L"1'L:'$,i".f#i::;i ,:llX,:;lii I ; i il;.::,. ff i : fffit:!' :n;:J:i f il'f,liii,ri'Jlll'',XHi"iXT :;
lor! Si-i fi vdzutl De ce, Do: , se dusesela copii ca la orindi. Atila ii cereil ^Edighei

borgr,"i'i" iliill;,r;f oli :.'J:T.j.:, J,:l ^i.deZaripa. zdcea par. care pe rcoperindu
Zaipat. o arinsese Edighei pe urnar. ; larip,t. Ea ln\a ntct nu se clinlise.

H[f,k,tfif;*lr ["rr,'if i.il,:..*'*tl fr::
*Mi-e clor!

?Jo,l1'lx?ff. "p.t;,fJ#,jl.lj,X"ili::':,T';f

t9l

seseri a$a,fdrd tel, de-a lungul liniei. Niciodati nefericirea altuia nu stirnise atira suferintd in sufletul lui Ediehei. Ermek mai suspina- simlea in ceafa rdsuflarea ii unieda, intretiiatd. O micd fipturd bolnavi de dor il imbrdtiqape dupi umeri, o alta ii stri4geamina cu atita incredere, incit lui. Edighei ii veneapur qi simplu sd urle de dureresi de ' Merseserd vreite prin stepd, o de-a lungul liniei; numai trenuriletreceauhuruindcind intr-o parte,cind in cealaltd... gi Veneau plecrrl... $i din nou Edigheifusesenevoit s{ le spundcopiilor o minciuni. Le spusese s-au in$elat:trenul acela,care cd opriseintimpl{tor la halra lor, mergea direcliaopusi celei in din care trebuiasd vind Eticul lor, care aveasd se intoarcAfire5te. dar nu chiar atit de repede. pare-se, Fusese, trimis undeva, ocean,ca marinar,Ei de indatd ce corabiase va pe intoarcedin cllAtoria aceeaindelunsatd. titicul va veni neintirziat acasa. Numaicd trebuiau simai astepte. Edighei ndd:ijduia minciunaastasd-i ajute si mai rezisteun timp, ca pind ce adevdrulavea sii iasd la lumini. Nu se indoia cd Abutalip Kuttibaev avea sd se intoarcd.Sigur, avea sd mai treac{ o bucatdde vreme, lucrurile aveaus6 se limureasci si el avea sA se intoarcdfdri zibavi. Un tati care-siiubea copiii cu atita ardoarenu purea intirzia nici o clipd. De aceea 5i minteaEdigheipe copii. Cunoscindu-l ii destulde, binepe Abutalip.Edigheii5i imagina mai bineca oricinece era in sufletul acestui om despirtit de familie. Un altul poaten-ar fi triiit alit de violent,- de dureroso despartire atit vremelnicd. chiar dacd aceasta despdrtire s-ar fi pelrecut impotriva voinlei lui: l-ar fi luminat speranta se va ci intoarce curind.lnsd pentruAburalip- Edighein-avea nici cea mai micd indoiali in aceastd privintd - despardrea era totuna cu o condamnare la moarte. Se temea Dentru Abutalip. Avea sii rabdeoarepinii i-or ldmuricazul? , V*pq trimisesedeja citeva peritii insritutiilorin drept, intrebind_ solul ei qi rugind sA fie anuntaHdacdar puiea de sdl vadi{. Nu primise deocamdatd nici un rispuns. Kazangapsi Edighei se framinrau5i ei. Cei doi barbati inclinau si expliceintirzierearispunsuluiprin aceea halta cd Boranli-Burannii avea legituri po$talt directe.Scrisorile nu 193
mlla lot.

trebuiautrimise prin cineva sau duse personalla Kumbel. De venit, veneautot prin Kumbel, ajungindla destinatie tot prin bunivointaunuia saualtuia...Or, se $tie,caleaastanu-i tocmaicea mai scurtd... Asa se $i intimplase intr-o buna zi. Pe la sfirsitul lui februarie, Kazangap fusesela Kumbel sd-l duci pe Sabitjanla internat.FAcuserA drumul cilare pe cimild. In vagoanele marfarelorn-ai voie si cilitore$ti, e inter4is,iar pe platformele deschise vintul e de neindurat. Pe cdmili insi, daci ai hainecdlduroase mergi in trap intins, si intr-o zi poti-parcurge liniqtit distanla Boranli-Kumbel dus-intors, mai ai timp 9i sili rezolvi felurite treburi. ba Kazangap intorsese se spreseard. Edigheiil zd.rise descilecind $i bdnuise prietenullui aveacevape suflet,prea cd era innegurat:o fi fdcut pugtiul vreo poznd pe la internat, ori o fi omul obosit,nu-i de colea sa bati cilare atita drum. - Ei, cum a fost?intrebase Edighei. - Bine, rdspunsese glas surd Kazangap, cu ocupatcu des$duatul. intorsese Se apoi spre Edighei si spusese, dupir un rdstimpde gindire:E5ti acasiiin seara asta? - Acasa. - Am o treabdcu tine. Trebuiesi stim de vorba. - Te-agtept. Kazangapnu-l ldsasesd a$tepteprea mult. Venise curind, impreundcu Bukei. El mergeainainte, nevastain urmi. Pdreauamindoi foarte ingrijorali. Kazangap avea un aer de om istovit, gitul ise lungiseparcd $i mai mult, umerii ii cdzuseri, mustala i se pleogtise.Rotofeia Bukei sufla greu, de parc6inima i s-ar fi zbarutsd-i spargiipieptul. - Dar ce-i cu voi? Nu cumva v-ati luat la harti! ii intimpinaseUkubalarizind. Te pomenesti c-a{i venit si vd-mpdcdm. jos. Stati - Micar de-ar fi ata, rAspunse Bukei, care, desi isi mai [asesesufletul, riisufla inca anevoie. Privind in jur, Kazangap inrrebase: - Dar unde-sfetitele'l - La Zaripa, se joaci cu bdielii, r{spunsese Edighei. Dar ce treabi ai cu ele? 194

- Am vestl proaste. spuse Kazanqap. privindu_i pe ^ rind cu ochii tristi. Copiii e mai trine s;i rru le afle incd. Mare nenorocire, Edighei! Abutalip al nosrrrr;r rnuritl - Ce-ti venil? siiriseEdighei de pe scaLrn, vreme ce in Ukubala,tipind scurt, i5i acoperise gura crr palmele,albii ca varul: - A murit! A murit! Bietij copii. bietii orlirni! ieleacu \oee )optitr B ukei. - Cum adicd a nlLtrit'lE.lighei- apropiase se speriatde Kazangap, nevenindu-iinci sii-5i creadi urechilor.. -- A venjt o instiintarela sta(ie. Amutiser,lcleodatd rotii. t'erindu-$i privirile rrnul de crr altul. * Vai, ce ndpasriilCe rrenorocire, vai! Ukubala se clitina dintr-o parte in alta, cu capul intre miini, gemind. Unde-i hirtia aceea? intrebase, intr-un stirsit. Edighei. - La locul ei, la statie,incepuseKazangapsii povesteascd. L-am dus pe biiat la internat5i apoi, ce rni-am zis, ra si trec 5i pe la gard, pe la magazinul din sala de a$teptare. Md rugase Bukei sd cumpir sipun. Chiar in usd nrd ciocnescde Cernov, setul statiei. Ne dim binete - ne cunoa5tem mult qi el imi zice: ..Dacirtot ai venit. hai de pittr la mine-n birou.ca rrn o scrisoare pentrucinevl de la halla". Deschidebiroul. sco:lte din serraiun plic cu adresa scrisalil masind...Aburrlip Krrttibaev. zit.e,a lucratla voi la haltd, nu?" La noi, zic, dar de ce? ,,De trei zile a venit scrisoarea asta si n-aln avut prin cine s-o trimit la BoranliBurannii. Poftim, ia-o. di-i-o nevesti-si. E raspunsul la scrisorilepe care le-a trimis. Omul ei a murit, aga-scrie..,$i mr-a spus un cuvitlt pe care nu l-arn inleles: ,.De infarct,,, zice. Ce-i aia infarct? intreb. Si-mi zice -..Atac de cord. Adicd, zice, i-a plesnit inima." Am cizut ca rrAsnitpe un scaun.La inceput rrici ll-flm crezul. Arn Iuat scrisoarea, pe hirtia din plic scria: ,,Cdrresetul sratieiKumbel. Veli comunlca cetdtencei cutare,de la stalia Boranli-Burannii. risnun_ .ul oficial la sesizdrile ei." Mai deparrescria citL inculoatul Abutalip Kutribaev. asr si pe.lincoio. a muril in unna unui atac de cord. Chiar'asa scria, negru pe alb. M-am tot uitat prostit la scrisoarea aceea.,,Ce si-i faci, asta-i situatia.imi

r 95

zice Cernov. Ia-o si du-i-o". ,,Nu, zic, nu merge asa' Nu vreau si flu vestitorul mortii. Are copii mici, cum m-a$ incumetaeu si le fring inimile. O si ne sfituim mai intii intre noi. la halu. si-om hotiri. Fie o sd vind carevadintre noi specialdupdhirtia asta$i o s-o aduci asacum se cuvlne vestetristd- doar a murit un om, nu asemenea si fie adusri o vrabie - fie, astamai curind, o si vind chiar nevasti-sa, Zaripa, s-o primeascdpersonaldin mina dumitale. $i sa-i ta, ce chiar dumneata 5i cum." ,,Treaba imi zice, deslusesti eu n-am ce-i desluti. Nu $tiu nici un cum vr6i. Numai cd destinatarului amlnunt. Treabamea e sd transmitscrisoarea sd te supira. zic, lasd scrisoarea mai stea $i-atit." ,,Nu de la dumneata, spuso sd le spuneu.oamenilor deocamdatd prin viu grai, $i o si ne sfituim acolo,la haltd,cu totii, cum si facem." ,,Bine,zice, tu stii mai bine." Cu astal-am lisat si-am venit inr-o goan6,sufletul l-am scos din cimili, imi inima de durerecind md gindeamce-i de fdcut, care secase dintre noi o si aibi curajul sd-i spunaa$aceva. $i Kazangaptacuse.Edighei se incovoiase,parcd un pe munteintregise priivdlise spinare. dar Kazangap, nimeni nu-i ris- Ce facem?intrebase DUnseSe. - $tiam eu, clitinase cu amdriciunedin cap Edighei' N-a putut indura despirtireade copii. De-astami temean Nu cel mai mult. N-a putut indum despe4irea. exist4 chin le e asa dor de tatil mai infrico$iitorca dorul. $i copiilor lor, ti se fringe inima cind ii priveqti. Si fi fost altfel de om. si fi fdcut ceva si si-l fi condamnat,ar fi stat in pugcfie un an, doi, saucit o fi fost, Ei s-ar fi intors. Doar a losl prizonier la nemti, 9i numai Dumnezeu stie cite a nici de induratprin lagarele concentrare, la partizanin-a stat srAine,dar nu puf, in toti anii aceiaa luptatpe meleaguri in numai pentrucA atunci era singur,rdspundea s-a dat bitut, familie- Acum insd l-au rupt de ce avea de el insusi, n-avea el mai scumppe lume,de copii...$i uite... N-as fi - Da-i, oi eu gindescli fel, rostiseKazangap. un om poatemuri din pricina despn4iriide ai lul crezutca cu Era Sd nu tl fost asta... bfubatlinAr,destept. carle,ar tl sAse limureascl lucrurile si l-ar fi eliberat.Doar nu asteDtat t96

fdcuse nimic. Cu mintea a priceput gi el asta, sint sigur, numar ci vezi, inima n-a rezislat... Stituserd indelung de vorbd, intorcind lucrurile pe toate f'etele, cliibzuind cum ar putea,o pregiiti pe Zaripa pentru asemeneaveste, dar orice ar fi spus, gindur.ile li se intorceau mereu Ia acelagicumplit aclevdr: amilia Kuttibaevilorrdmdf sesede izbeligte:copiii erau orfanj, Zaripa vdduvd.Cea mai inleleaptlprLrpunere facuseLkubrlr: o - Eu zic cd Zaripa insagi trebuie si ia hirtia aceeade la statie.Sa primeasci lovitura acolo. nu aici, linga copii. $i tot acolo, la statie, Ei pe drumul de-ntoarceresd se qindeascd sa hotiiia\ciidacr le spunecopiilor sau rru. poate :i asleapli\ii mai creascrsi ei urr pic, sa-ji mai urtecil clecit parintele. lrg-i usor sr le spui asacevJ... - Bine zici, o sustinuseEdighei. E, mamd. sd hotirascd stnguri claca le vorbegte sau nu desDr.e moartea lui Abutalip. Err unul nu mi incumer.Edighei rru rnri prrluse continua,lirnba refuza si ise supund,trisiseca si scipe de nodul ce ise oprisein qitlej. .Kazake,il stituise apoi tot Ukubala pe Kazangap, ar trebui sii-i spui dunneata Zaripei cir are o scrisoarJ ia sef'ulstatlei,ceva in legaturdcu sesizirile ei. Si cd e ruqatd s-o ridice personal,pentru cd asa-i regula.in al doilea rind. urmaseea. nu putem s,o trimitenr pe Zaripa singurii acolo, Rude n-are.nici llti priereni.Si nimie nu imai greu decit sii l-ii singurla necaz. Du-rc cu ca. Fdighci,sa-i tiinldturi ilt clipa cea grea. Cire nu se pot inrimpla cind le love$te asemenea n?ipasld. spui cd ai si tu ceva tretrurila stalie.si Ii mergeli impreund.Copiii or si stea la noi. - Bine, se invoise Edighei. Miine-i spun lui Abilov ci lrebuie s-o duc pe Zrrrpa la spitr!. h ,tatic. SA oprcast.a prel de-un minut u trc de pa,tceri. A$a rdmdsese.Dar de nrers Ia Kumbel reusiserii si mearqdabia peste doud zlle, cu un tren oprit la rugiimintea sefului de hrltri. Err 5 mrrrric.BurarrniiFditltei aier ,i-si aminteasca vtalirinlreae.a o ziul lceel. Cildtoriseri intr-un vason necolnpartimentat. arhiplin. ^ Oamenii, cu c5tel, cu purcel, se fbiau intnrna, cum se-nt?nlplala drumi miros de basantac. acel dlt-te-vinodezlinat. joc de ci(i pini la sminteali si sporovdieli soprite intre 191

muieri desple traiul greu, despre ndravul de betivani al biirbatilor. despre despArtiri. nunti si inrnormintdri. Oamenij cilitoreau departe.si tot ceea ce alcituia viata lor de zi cu zi ii insoteah drum... Lr se alituraseri vremelnic.cu ialea $i durerealor, Zaripa si Burannii Edrghei. Zaripa.li[e;tc. rru se simteain apclcei. Tacusetol dnr. mul innegurata, nelinistitii,gindindu-se, pesenns. la rispunsul ce-o asteptilacolo, in biroul selului sratiei.Nici Ediqhei nu sc-ntrecea vorba. cu Pe lume existi oameni simlitori si inimosi care-sidau seama dintr-o privire cii cel de-aliitur.i ar.e un necaz. La un moment dat, cind Zaripa se ridicase sj traversasevasonul, oprindu-se plrlfornti sr slea puqin ll rer. o babuta.ru. pe soarcd. sedeape banca din fala lui Edi-qhei, intrebase, ce il privindu-l cu ochri ei blinzi, cindva alba5tr.i, acum decolorati de bdtrinete: - Ce-i. fiule. ti-i nevastabolnavi? Edighei tresdrise: .- Nu mi-e nevasti, miiicutit. mi-e sord. O duc la spitai. - Asa. asa,r,id si eu cd se perpele$te rdu, seracuta. Se vede cit tlc. colo cd-i e rdu. N-are-n ochi nici razi de lumind.Parcds-ar teme de ceva in adincul suiletului.poate-i e fricd sii nu-i giseasci la spital vreo boalii din cele fird leac. Vai de zilele noastre!Nu te nasti nu vezi lumina zilei, te nasti - numai necazuri.Asta e. Da' Dumnezeue mjlostiv. E femeie tinirii, trece ea si peste asta, mai zisese batri nlea. talrn!cirrcl lelul ci tulburarea trisletea i cilre.De 5r In surl \'. \( apr()pllu dc stalie. puneau l ul mai mulf stipinrre pc Zaripa. Pind la Kumbel trenul face un ceas $i iumdtate.pasagerilor lc elii lotunitce teleagu[islrilh teau irr ,trua aceea. Intrebau numai ce statie umteazii. Stepa dormea incd sub zapadd - impiritic. pustie, tacutii $i nemarginitA.Ici-colo insu.urt Ochrdeprirrs locul ghict'upnntel('\em e vc5ti d cu trecerea iernii. Pe pante se zdreau pe alocuri fi5ii negre de pimint, buzele zdrenluireale ripelor razbiteausi ele de sub zdpadi, pe coline apiruserd pete negre si pretutindeni zdpada scdzuse, muiati de vintul urned al dezghetuluipe care lrarl.ie il desteptasein stepa. Soarele mai era insd 198

ascunssub norii grei, cenu$ii $i jogi pe care-i simleai doldorade api chiar numai privindu-i. Iarna driinuiaincd oricind se mai putea porni o lapovili 9i chiar un pui de viscol. Edighei ramisesela locul lui, privind pe geam, fali-n fatd cu bdtrinicacea inimoasi. mai vorbeacu ea la rdstimpuri, dar Zaripa nu se apropiase. steaacolo un timp, i$i Si zisese, steala fereastrd sd chibzuiascd. sd Poatecd incerca $i o presimtirelduntrica.Sau poatei$i aminteacilitoria aceea de anul trecut, de la-nceputul toamnei, cind erau toti laolaltd,cind cele doud familii, cu copii cu tot, se duseseri cu marfarul la Kumbel dupd pepeni galbeni si verzi gi fuseserd nespus fericiti, iar copiii trdiserd sdrbdtoare de o de neuitat.Parca ar fi fost ieri. Edighei qi Abutalip stdtuseri atunci lingd ugile intredeschise vagonului,mingiiali de ale vint, vorbind desprecite toate,in vreme ce copiii se zbenguiau pe lingd ei sau priveau locurile ce se perindauprin. fata lor, iar nevestele, Zaripa 5i Ukubala,sporov{iausi ele qi despreale lor. Bdtuseriapoi magazinele se preumblaseri prin parculelulstatiei,fusesefA film si la frizerie. Copiii la mincaseri inghetate. $i mai fusese intimplarea aceea tragi-comici de la frizer, cind qimeni nu reu$isesd-l pe convinga Emleksd se laseluns.Ii era frica - ce-ofi fost in cipqorul lui - de masinaaceea. Edigheii$i aminteacum deodatd ugafrizeriei apdruse in Abutalip si cum bdietelulse ndpustise spreel, iar Abutalipil strinsese piept apdrindu-i la parc{ de frizer, gi spusese deocamdatd mergegi a5a, cA mai au sil tundddataviitoare,dupi ce are sd se, mai linisteasci. Cidionlii cei negri ai lui Ermek rAmdseserd netungi,numai cd el era acum orfan de tatd... sa $i iariqi, pentru a cita oard, Edighei incercase priceapa, sd-$iexplicede ce muriseAbutalip Kuttibaevfdri sa mai apucerezolvarea cazuluisiu. $i ajunsese nou la din singuraconcluzieposibild:numaidorul fdre leac de copii ?i zdrobiseinima. Numai despar{irea, cirei povarAo simt cu a adeviratdoar sufletele alese,numaigindul amarcd fiii lui fira de care peniu el era de neconceput numai viata, ci nu chiar respiralia, lipsa cdreiainsugi firul vielii se fringe in au rimas acolo,departe, voia soartei, in intr-o haltdoarccare pustieSi stearpi- numaiastail ucisese... din stepa
t99

La acelaqi lucru se gindise Edighei qi pe banca aceea din pdrculetul de lingd gard, a$teprind-ope Zaripa. Se ?n1eleseserAst o a$tepteacolo pind avea ea sA ridice scrisoarea de la seful statiei. Era deja amiazd, dar vremea ramisese urit6. Cerul ios. irnoral nu voia sd se lunrineze. riistimpuri. La bolta lasi sii cadii asuprii-i cirrd l-ulgi. cind stropi. ulnelindu"i lata. Dinspre stepa sufla un vint umed. cu mireasmade zaDadd gata de.acumsii se lopeasca. Edigheiil luasecu statula. Pe frig. nu se simlea deloc in largul lui. indeob"ste placeasa ii se piarda in mullime. in lorfota 5i irr vdlmd5eala din eara: nu calaloreacine slie ce deparle.a:a ca n-aveanici o grija. $i ce priveliste! Sdrind din tren 5i pomind grabili pe peron, pasagerii aduceau ?n viatA ceva ca dintr-un film: uitel a venit trenul, nu e - trenul a plecat. Acum insA toate astea nu-l interesau. Privea cu uimire chipurile nesimtitoare, serbede, istovite, indiferente ale oamenilor ce pAreauatit de strdini unul de celilalt... Muzica monotonA pe care megafonul rdgu$it o revdrsa asupra pietei din fata girii il intrista 9i ea. Ce muzicii mai era si asta? O fine una gi buni cu aceeasi melodie. Din cind in cind rdsunau nedeslugit vocile solemne si bombastice ale crainicilor. Apoi, iar muzica aceea! Trecuserd doudzeci de minute, dacd nu mai mult, de cind Zaripa intrase in clidirea gdrii. Edighei incepuse si se nelini$teasci $i, cu toate ci se inteleseseri sd o a$tepte pe banca asta - chiar pe banca asta unde odinioard stituserd cu copiii si cu Abutalip mincind inghelati -, se hotdrise si meargd dupii ea, sd vadd ce s-a-ntimplat. $i deodarao vazuse in u5a si fara voin lui se curemurase. Chiar si in multimea aceea de oameni care intrau si ieqeau din gard, figura ei te izbea prin expresia de intunecati instriinare. O paloare cadavericd i se a$ternusepe chip: piiseaca in vis. fara sa priveascain laturi. bi tolu5i ftua sd se impiedice de nimeni si de nimic, de palci in iurul ei ar fi fost pustiu. mergeaca prin deserl. ca oarba, tinindy-q drept capul indurerat, cu buzele strinse. La apropierea ei, Edighei se ridicase. I se pdrea ci venise spre el ind6lung, iarisi ca ?ntr-un vis, atit de infricosdtoare. de ruDte dintr-o alte lume fuseserii apropierea lenta. ochii ei goi. Trecuse ei 200

o intreaga ve$nicie, un timp de insuportabili a$teptare, nesfir$iti ca o beznd de nepitruns, pind ajunsesein fala lui, tinind in mind plicul agela cu adresa scrisd, a$a cum spusese Kazangap, la masini. Il intrebase, abia miqcindu-si buzele: - Stiai? El iqi plecase tiuntea, incet. Zaipa se lasase sd cadi pe banca. igi prinsese capul intre palme si, stringindu-l puternic, de parcd s-ar fi temut sd nu-i plesneascdsdrind in tdnddri, izbucnise in hohote . amare de plins, retrigindu-se pe de-a-ntregul in sine, in durerea si nenorocireaei. Plingea ghemuitd. cutremurindu-se,o simtea cum pleacii. cum cade. cum se prabu)estetot mai adinc in abisul ei lduntric, in suferinta ei nemtuginitdtel sedeaalituri gi era gata, intocmai ca atunci cind il ridicaserd pe Abutalip, sd-i ia locul, sd-si asume ldra preget orice chinuri - nqmai s-o poatA apdra, abdtind lovitura ce cidea asupri-i. isi dddea seama insi ci n-o poate nici alina, nici mingiia pind nu trecea primul val al durerii ce-o copleqise. SHreau alituri pe bancd in pialeta din fata girii. Zaripa plingea spasmodic si intr-o vreme zvirlise cit colo plicul botit cu hirtia lui nenorocitd cu.tot. Cui ii mai trebuia hirtia aceea, daci el nu mai era prinfte cei vii? Edighei ridicase insi plicul si-l virlse in buzunar. Apoi igi scosesebatista si ii descle$taseZaripei degetele cu forta, ca s-o oblige se-si steargdlacrimile. Dar firi folos. Parcd anume pentru imprejurarea asta, asupra girii se revirsa o muzicd funebrd, nespus de tristi. Cerul de martie atima, cenu$iu si umed, peste lume, iar vintul ribufnea la rdstimpuri. Trecitorii ii priveau chioris, gindind, poate, in sinea lor: s-or fi luat la hartA, amdrltii. O fi ocdrito rdu birbatu-siu, de plinge atit de amamic. Dar nu toti gindeau astfel. - Plingeti, oameni buni... Plingeli, risunase de undeva de aproape glasul cuiva, parci impirtA$indu-le durerea. Am rdmas frri tdtucul nostru scump! Ce-o si se aleagi de noi? Edighei i5i ridicase privirea si vdzuse trecind o femeie in cirje, invelitd intr-o manta veche. Un picior ii era retezat din sold. O cuno$tea.Fusesepe front, acum lucra la casa de bilete a garii. Era si ea plinsd gi, mergind, striga intruna: ,,Plingeti! Plingeli! Ce-o si se aleagd de noi?" Trecuse mai

201

departe plingind, miscindu-se, ca intotdeauna, cu greu, bocdnind cu cirjele virite sub umerii ridicati din aciasta pricini nefirescde sus, t?rgindu-gi dupa fiecare doud boci_ nituri singurul picior siinitos inc?iltjt intr_o veche cizmi soldiileascii, scilciati si aceea. Edighei p?itrunse intelesul spuselorei abia mai tirziu, cind vizu lumea bulucindu-se deodat.l in tata intrdrii in gar:ri. Toti priveau, cu capeteledatc pe spate.la cei ciliva ln$r care, urcatl pe o scarii,atirnaseli sus, deasupra u5ii. un porlrel mrre al Iui Sralin il runicr militlra; rima fusese invelitd in pinzd neagrii. Pricephseatunci de ce si uruzica de la rriegalbn era atit de tristA. Alrddatd s-ar fi ridicar dc pe banii si s-ar fi apropiatde oameni ca sa afle ce ri iunr s_a_ntimolat cu acestom mare.far ude care nimeni rru si puteeirnagina cum se va mai invirti globul pdmintcsc; acum insd ii aiunsea nenorocirea Nu scosese lui. nici o vorbi. Si nici Zarioei n"u_i ardeade a5la... Dar, orice s-ar fi-ntimplat pe lume, trenurile circulau dnpi orarul lor. Peste o jumilate de ord urma sd soseascd in statie expresul saptesprezece. Nu oprea la niste halte precum Boranli-Burannii. de aceeaeia expres.Nirndnui Ca nu-i treceaprin minte cA, de astd-datd, gapfespiezece avea sA opreascd Boranli-Burannii. h Asa hotiriie. dirz :i calm, in siner lui Edighei.ii spusese Zaripei: curind spre casi, Zaripa. Mai avem jumiitate . lornim de ord. Trebuie sd chibzuie5ti bine ce faci: le spui copiilor despre moartea tatiilui lor sau mai amini. Nu vreau sd_ti dau sfaturi: toati casa cade de-acum in grija ta. Le e5ii copiilor 5i marnir,si tatd. Dar la asta o sd te mai gindegtiqi pe drum. Dacir re hotdristi sd nu le spui copiilor inca, trebuie sii-ti vii in fire sd nu ver5i lacr.imi in fati lor. Ai sri pofi, te simti in s,areiJ noi, ceilalli, trebuies?i Si stim cum sd ne purtim cu ei. [4elegi? Asta-i problema. - lnteleg.intelegfoartebine. rrspunse pnntre lacrimi _ . Zaripa. Pind ajungem, am sd-mi adun pfindurile $i am sa-ti spun ce cred ci trebuie sd facem. Lasi_mi pulin timp, imi vin in fire numaidecit... )01

In tren, atmosfera era aceeagica la sosire. inghesuiala, fum de tutun, aqa cildtoreau oamenii de la un cap la altul al intinseilor 1ari. Zaripa gt Edighei nimeriseri intr-un vagon cu compartimente. Aici era lume mai putinaiqi ci doi se instalaserd pe culoarul de trecere. lingd o fereastrd, chiar la capitul vagonului,ca sii nu stea in calea nimdnui $i si poatd vorbi in ljnistc.Edig.hei pe Zaripastiitea aldruri. sedea straponrina. in picioare, privind pe geam, cu toate cd Edighei ii oferise locul. - Md simt mai bine asa,spusese. Suspinind incd la rdstimpuri, incercind sd-Ei infringi durerea sau micar sd-$i cumpdneascd povara ce-i cdzuse pe umeri in asa fel, incir s-o iacd mai u$or de indurat. se chinuia sii se concentreze, chibzurascd avea de fdcut si ce fle si numai in primele zile si saptimini.ale noii sale vieti. .avusese aceea de vdduvi. Dac:i pind atunci mai mdcar sperantacd intr-o zi toate acestease vor destrdma ca un vis urit, cd mai devreme sau mai tirziu Abutalip se va intoarce - era cu neputintd se nu se limureascd o asemeneaneinfelegere - Si vor fi din nou impreund cu totii, intreaga lor familie, iar restul ar fi venit de Ia sine, ar fi sdsit ei calea. oricit de trudnicd. a supravietui. a rezi.sra dc a-si de de ri educa bdietii, acum gi luminila acelei nddejdi se stinsese. Avea pentru ce si se friminte Zaripa... Se frdminta si Burannii Edishei- cdci soarta acestei familii nu-l putea lasa indiferenr. Asa a losr sa lie. Dar el socotea cd, in aceste imprejurdri, mai mult ca oricind, trebuia sA fie lini$tit $i stipin pe el, pentru ca astfel si-i insufle;i Zaripei un dram de incredere. N-o zorise defel. Si bine ficuse. Dupd ce plinsese, amarnic 5i indelung, chiar ea deschisese discutia: - Deocamdatd n-am sd le spun copiilor cd nu mai au printre suspine.inceicind parca sa-si goneasca tate. spu5ese plinsul undeva in adincul sufletului. Acum nu pot. Mai cu seamalui Ermek...Si sint atir de legatide el. ma cuprinde groaza...Cum si le ucid visul? Cu nddeideaasta trdiesc amindoi...Asteapla. asleaprii de zi. clipa de clipa...in il zi cele din urmd o si trebuiascd sd DlecAmde aici- sri schimbdm locul... Numai sa mai creasiaDulin. Mi-e teama mai

203

rara a rtccrca sd feacA dineolo de acelegranile nesirisb: Zarrpa.^Daci nu ti-;$ cunoaslecopiii. poareas | _dl9ntrte. -^^,^-_ t' | \lat ln cumpiinil.Dar nici eu r.t_il) avea curaiul sr te spul asa cevu. Trebrriesa nlai asleplirln putirr.Iartoina primesti nispurs de h rude. re puli bizui p" O .ii n. "oi. ulem ta^olatri. pin-acunt.Cir ai r! fii pe linie, copiii or. ca sA stea.impreund ai no5ni. $tii doar, Ukubala ii i'ubesie cu ca pe-arel. ln lest, om trdi si_ommai vedea... Atunci, irr trerr.Zariparrraispusese. oltinrj aclinc: - Le str. lu c alciituiliiltrrneaasml Toate se leaca infi.un..lant inliicosat. Sfir;ir, inceput, aainulre... Oo.aJia. lr coplr. sd md crezi.Edighei.mi-a5li pus capit zilelor.. As Ir lost rn slare.La cc bun sa fi traill Dar cupiii ma silesc, nla obligd, md opresc. in ei sti salvarea dainuirea. Am2.6. ;i grea, cum e, viata diinuie... Mi gindesc de pe acun cu groazii nu la clipa cind vor afla adevirul _ ea e de neocolir -.^cr.tace va urma dupa aceea. viati intreagii O vor Jveade sulefl.l penlru cc i s_a indnrplat taralui lor. Lr scoali. .ceer r) orrce toc di llluncd. or-iundcvor roi sa se afirme prin ceva in ochii oamerrilor. numele taralui tor. te ua iliciliJ. toate u$ile... $i cind niri gindesc la asta, mA il;;u;;; preslmtlrea din capul locului viata rre_lridicat ca irr calc rrn zld de netrecut. Abutaiip>i cu nrineocoleamsubiectul asta. Ne cruftm unul pe altul. Aveam insa credinta cd, allttur.i de er,_rut no$trl vor cre$te oatneni intregi. Credinta asta ne dAdealilia sii lreeenr pesle toale viLregiilc soanei... Aeum nu mat slru... Nu voi ti in stare srL_l inlucuiesein inima 204

dercirca injmape de-a-nrregul...lce.a ii .i ia.pr"rir.. ne

ales pentru Ermek. Macar nilel sj nrai creasca... Alunci o sa re spun. cu ltmpul. poateca or sa ghiceascii sineuri... Dar si nu tc^unl,acum nu pot... Mai bine :a ml perpeldsc numai eu... U sa ie rcriu fratilor ri surorilor lui. suiorilor fra{ilor si mei. De ce s-ar mai teme de noi acum? poate or sa_mi rdspundr,or sa ne-ajulesa plecanr... Apoi om mai uea.a... Acum tor ce pot tacee sa (.resc copiii lui Abutalip,dacdel nu mai c... _ - , Alrl,el vorbiseZarlpa. iar Edighei o rscultasein tacere, lntelegrnd prinrinJ in sufler tilcul fiecirui cuvint 5r al ei. Stia.fireste. spusele^ei doar urr slabecou uf ca sinl ce-r rf,visea "irt"iriui girrtlurile. astlelde irnplejurari In nici nu_lipoti

copiilor... El era e1...Cu Abutalip am fi reusit. Voia parcd si se sffAmute, si se reintrupeze in copiii lui. De-asta a si murit: l-au rupt de ei... Edighei o asculta atent. Faptul cd Zaripa ii incredinla aceste ginduri lduntrice, vorbindu-i cum vorbesti numai omului cel mai apropiat, trezea in el dorinta sinceri de a-i rispunde cu aceeasicildurd, ocrotind-o, aparind-o, iar recunoastereanepulintei de a o face atita in sutletul lui o minie surdA,mocnitd. Se apropiau de Boranl?-Burannii. Prin fatd prinseri a defila locuri cunoscute- intraserd in sectorul unde Burannii Edighei lucrasemulte veri si iernr de-a rindul... Pregdteste-te, spuseseZaripei. Sosim. Asadar, ii ne-am inteles: copiilor nici o vorbi. Asa rdmine. Ai grijd sd nu te dai de gol. Acum $terge-ti lacrimile si stai lingd uli. Cum oprestetrenul, coboari linistita $i asteaptd-mi.Am sd r in curind si o sd mergem spre casd impreuni. -- Edighei,ce vrei sd faci') - Nimic. Lasd asta in seama mea. La urma urmei, ai ffrdcar dreptul sA cobori dintr-un tren. trecuse in goand Ca intotdeauna,expresul saptesprezece prin halti, dar micsorase totu$i viteza la semafor. Era momentul pe care-l a$teptaseEdighei. La intrarea in halta Boranli-Burannii, trenul frinase brusc, oprind inir-un torent de suierdturi si scri$nete.Toti sdnserd speriali de pe locuri. Trenul hduia de strigile gi fluierdturi. - Ce-a fost asta? - Semnalul de alarmd? - Cine? - Unde? - La comDartimente. intre timp, Edighei ii deschiseseZaripei uqa gi ea coborfse. El asteptasepind cind niviliseri pe platforma $eful de tren si conductorul. - Stai! Cine-a tras semnalul de alarmi? - Eu, rdspunse Burannii Edighei. - Cine esti dumneata? Cu ce drept? - Asa se cuvrne. - Cum adicd. se cuvine?! Tribunalul te mdninca!

205

Nu-i nimic. Uitali actele mele. Scrieti in procesul_ . verbal, pe care o sd-l trimiteti la tribunal ;au l_"il lrimite. ca.feroviarul "ia" EdigheiJangheldi". i""i *rnlrl"r, , rras semnatut alarmd 5i a oprit trenul la halla de Boranli_ Burannii in semn de <.loliuin ziua morlii t""*ai"lri-SrJi". - Cum? A murit Slalin? - Da, s-a comunicatla radio. Mai ascultali voi. 5i - A, asta-rcu totul altceva,spuseseril aceia burmdcili, ldri a se mai osteni si-l retinii. Daci_i asa,du_te. Pesteciteva minute, qaptesprezece ulma drumul. i5i Si, ttin nou, trenurile treceau tlinspre Est spre Vest si dinspre Vest spre Est. .Iar. de o parte si de alta a cdii ferate se a$terneau ac.eleasi pusrietiti aride, marile spalii de$efiice Sari_Oriii _ finutul stepelor galbene. ,Pe vremea aceea. cosmodromul Sari_Ozeki_lnu exista declt,.poate. in imaginaSia viitorjlor demiurgi ai znoruritir cosmrce. Trenurile insd treceau ta tbl, dinspre EsI spre ye.st si, dinspre Vest spre Est... Vara si toamna lui cincizecr si trei fuseserdcele mai chinuitoare. anotimpuri din viata lui Burannii eAignei- Nici pind atunci, nici dupi aceea,niciodatd, nimic, n]ci uriasii nimeti de pe linie, nici ar$ita si seceta,nici nenumdrateje nevoi si necazuri,nici chiar rdzboiul,5i doar ajunsese pini la K0nigsberg,putea fi ucis, sau rinit, ,uu ..ilitodit jr-n mie de ori - nimic nu-i adusese lui Edighei atita suferinla ca zilele acelea.. ' Afanasi Ivanovici Elizarov ii explicase odatA lui Burannii Edighei de ce se produc alunecirile d. te.en. acesteslramutari necrutaloare. care clintesc povirnisuri in_ . tregr, ba uneori chiar munti, si-i surpd, dezgolind miiruntarele pdminrului. gi oamenii se inspiiimintd cind isi dau seamace urgie lucra sub picioarele loi. Alunecdrile de teren sint. inlricositoare prin aceea cd urgia creste pe nesimtite, apele subteranerod zi de zi baza rocllor, incit li un momeni dat e de ajuns un mic cutrenur, un trdsnet sau o oloaie lol€ntlala pentru ca muntele sd prindii a luneca la vale incet. 206

dar neabitut. O surpare obisnuitri se produce fdrA veste, dintr-o .dati. Alunecarea de teren inainteazi insd infricogator gi nu existi pe lume forld s-o poatii stiivili... Ceva asemdnAtorse poate intimpla qi in sufletul omului, cind ri4minesingur, fald-n fali cu propria gindire potrivnicd, de nebiruit, zbuciumindu-se,torturindu-se,dar neindrdznind sd-$i impafidseasci triiirile nici mdcar celor apropiali, pentru cd nimeni pe lume nu-l poate nici ajuta, nici inlelege. El stie asta si e inspiimintat. Si nu exista forta sa poati4stdvili urgia ce-l ameninti. Pentru prima oard Edighei simtise cii inlauntrul lui se petrece o asemenea schimbare - pricepind limpede ce inseamnil ea - atunci cind, la doud luni dupi ce o insolise pe Zaripa la Kurnbel, se dusesedin nou la stalie, cu treburi.. Ii figdduise Zaripei si treacd si pe la postd, sa vadd de nu veniserd cumva scrisori pentru ea, iar in caz ci nu veniseri, sd trimiti rei telegrame la adresele pe care ea i le diduse. Zaripa voia doar sd gtie dacd rudele ii primiserii sau nu scrisorile a5a scria si in lelegranre: rog insistentcomunrcali dacd ali primit scrisorile, da sau ba, rdspunsul nu e obligatoriu. Asadar.fratii si surorilenu voiau ia aiba de-a face nici micar prin postd cu familia lui Abutalip. Edighei pornise cilare pe Burannii Karanar inci de cu zorr, ca sd se poatd intoarce pind seara. Fireste, cind ela sirigur gi fdrd bagaje, orice mecanic de locomotiva l-ar fi luat bucuros,doar ii cuno$teape multi dintre ei, si intr-o ord iii jumatate ar fi fost la Kumbel. Dar Edighei nu mai voia sd cdldtoreasci cu trenul din pricina copiilor lui Abutalip. Amindoi, gi cel mare, gi mezinul, continuau sA asreple de zi lingA caleaferaldinloarcerea zi tatilui lor. in jocuri, in tot ce-$i spuneau unul altuia, in ghicitori $i desene, ln toati existenta lor simpld de copii a$teptarea tatalui era cea care didea sensviefii. gi, desigur,pe atunci toatd nAdejdea lor stitea in Burannii Edighei, omul care, erau incredintati,stia tot si-i putea ajuta. La rindul lui, Edighei i$i dadea seama cd fdrd el copiilor le-ar fi venit si mai greu la haltd, s-ar fi simtit si mai ortani, si de aceea,cum avea putin timp liber, se strdduia sd le gdseascd ocupatie,sd-i desprindii, o incetul cu incetul, din mrejele acelei a5teptdri zadarnice. Amintindu-gi promisiunea

207

pe care i-o facuselui Abutalip- sd le povesteascd micutilor despremare.- Edighei sconnonea memorie,dezgropind in mereualte si alte intimplari din copilirie si din tineretei lui de pescar,rot felul de povegti di la Aral. incerca si le coboarela intelegerea lor, gi de fiecare datd era uimit de istetimea, sensibilitatea memoriacopiilor. Si acestlucru ii 5i dddea maresatisfactie: chemacd educatia carele-o o pe se fdcusetatal lor dadearoade.Cind poveslea. Edighei se adresa mai cu seam{mezinului,lui Ermek: dintre cei oatru ascultdtori copiii ambelorfamilii - Ermek ?i era cei mai drag, cu toate cd se striduia si nu-l tratezealtfel decit oe ceilalti. Ermek era un ascultiitor pdtimas5i. torodati,iel care deslugea povestirile lui tilcuri nea$teptate. in Micutul lega orice intimplare.orice inlorselurdmai interesantA a actiunii de tatdl seu,care, pentru el, era prezentin toate si pretutindeni. Edigheile povesrea. bunaoarh: - La noi, la Aral, sint nigte lacuri cu maluri nline de stuf. Iar stufule plin de vindlori.carestauascunsi icolo cu pu$tile incdrcate.Primivara sosescla Aral rate silbatice. Iama triiesc pe lingi alte mAri, mai calde,dar de cum se topescsloiurile, o pornescspre Aral, zboard,saracele, gi zi noapte,atit de dor le e de meleagurile noastre. Vin in stoluri mari $i vor si ele sd inoate nitel, si se scalde.si se bdliceasci - Ei coboardin zbor tot mai jos, spre mal, dar cind se apropie - poc-poc! - din trestii le intimpind o grindinade foc. Trag vindtorij.Si ra(elelovirecad cu tipal in api. Celelaltezboardsperiatein largul marii, nu qtiu ce si facd, unde sd se a$eze si ele. gi se rotesc uite-asa. deasupra valurilor.plingindpe limba lor. Ralelesint obiqnuite sA ffdiasca lingd maluri,dar Ie e teamdsa se mai pe apropie. - Nene Edighei, dar n-ar putea o rdtu$cA zboare s{ a$a,deodata, indarit, de unde a venit? - De ce sd zboareinddrit? - Cum de ce? Doar stii ce talica e marinaroe-un vap,or mare.Chiar ru ne-aispus,neneEdighei. - Da, sigur, cum si nu, isi aminteaEdigheiincurcat. Si ce sa faca acolo? -Pdi, si zboarepini Ia el Si sa-i spunade vinAtorii 208

care ie impuscd din trestii. Sd-i spund ci nu mai au unde tral. Bine te-ai gindit, niinic de zis. * Si titica i-ar spune rdtu$reici vine si el curind, ci a lasat aici, la haltd, doi btiieti pe Daul si pe Errnek - si pe neneaEdighei.$i cind o si vini el, o sd ne garim roti de drum 5i-o sd mergem la Aral, si-i gonim din trestii pe vinitorii rai. Ca sd le fie iar bine ratelor pe Aral...Sd inoate si sa se dea pesre cap. uite-asa... Cind nu-i mai venea in gind nici o poveste,Burannii Edighei Ie ghicea in pietricele. Avea mereu asuprir-i patruzeci si una de pietricele cit boabele de mazil€. Acest srAvechi obicei al ghicitului iqi avea obirgia lui complicati, terminologia straveche. lui Cind Edigheirinduia pieriicelele pe covoras,descintindu-le sd-i spuni drept gi cinstit daci un om pe nume Abhralip mai riieste, unde se afli acum qi dacil asteapti drum fird z;ibavd, si-i destdinuie ce-i in sufletul ;i-n inima lui - copiii amuteau,urmirind concentrati alcdtuirealor. lntr-o zi, Edighei prinsesedupir col(ul caseio fbiald suspectA. dintr-acolose auzeauniSteSoapTot te. Trdsese cu coada ochiului. Erau cooiii lui AbutaliD. Ermek ghicer in pietre. Le rinduia curn sriil el, dar rnaj inainte ducea fiecare pietricici la frunte si la buze. incredintind-o: - Si pe tine te iubesc.Si ru esii o pierricici desteapti sd $i bund. Sd nu gre$e$ti, nu te-ncurci,sd-mi rispunzi drept si cinstit, ca pietlicelele lui nenea Edighei. Apoi incepuse sd-i desluseascd fratelui mai mare tilcul rinduielii oietricelelor. imitindu-l in chip de-u dreprul izbiror pe EJighei. Vezi tu, Daul, altminteri nu stem rau, nu stim rau deloc. Uite. dsta-i un drum. Drumul e cam innegurat. S-a asternut peste el, a5a, un fel de ceatd. Nu-i nimic. Nenea Edighei zrce ci asta inseamnd sfadd la drum. Dar existi drum firi bucluc? Tata e pe cale sd o porneascd spre casi. Vrea sd urce-n $a, dar chinga a slibit un pic. Uite, vezi'? Chinga nu-i strinsa bine. Trebuie strinsi. Asta. Daul. inseamnd cd ceva il mai fine acolo pe tata. Trebuie sd niai asteptim un pic. $i acum, ia si vedem noi ce are in dreapta si ce are in stinga. Rindurile-s inrregi.Asra-i de bine. Dar pe iiunrea lui. ce vad? E cam incruntat latica.Sa slii ca.i tare nelinistir

209

din pricina noastri, Daul. in inimd - vezi pietricica asta?in inima - durere qi dor: is-a ficut tare dor de-acasa. Oare se-asternela drum curind? Curind. Dar Dotcoavade la unul din picioarele din spate ale calului se clatind. inseamni ci trebuie sa-l po^tcoveasci.iari5i avem de asteptat. Dar in traistd ce are? In tfaista al€ cumDirituri din tire ! Bun. Dar a5ezarea steleloro li norocoasi?la sa vedem... Steauaasta se cheami Priporul de Aur. De la ea pornesc niste urme. Ce-i drept. nu-s inca tocmai limpezi. Dar. oricum. inseamna ci in curind va trebui sd-gi despriponeascii trApa$ul $i sa porneascila drum... Edighei se retrdsesepe neobseruate, tulburat, intristat si uimit. Si o mai riirise cu ghicitul in pietricele... Dar copiii-s copii, pe ei ii poli ogoi mai ugor, e mai lesne sd Ie aprinzi in inimi speranla, la nevoie iei asuprdli chiar pdcarul de a-i amdgi. Alt alean apasa, ca o stJncd, sufletul lui Burannii Edighei. In imprejurari ca acelea, in lanlul de intimpltui ce se stringea in jurul lor, stinca aceea crescuse si, intocmai ca in alunecdrile de teren. odati $i-odata rebuia sd porneasci intr-o privf,lire de nestdvilit, la vate... Edighei suferea adinc pentru Zaripa. Cu toate cd . vorbeau numai despre lucruri obisnuite, legate de viala de zi cu zr, cu toate cA, pfln purtarea ei. Zaripa nu dddea prilej pentru alt f-el de discutii, Edighei se gindea fird incetare Ia dinsa. Nu era numai mila sau sinrpatia cu care toti ceilalti o priveau pe Zaripa, el nu doar suferea ca unul ce vdzuse totul $i stia ce prapid cdzuse asupri-i; sd fi fost numai atit, n-ar fi fost nimic. DaLr T,aripaii stipinea sufletul, Edighei se gindea la ea cu iubire, cu dorinta tainici de a deveni omul pe care ea sd se bizuie in tof si in toate. Ar fi fost nesnus de fericit daca lr fi aflal cd ea vede in el. in Burannii Edighei,omul care o iubegtecel mai mult. omul de al ciirui devotament l'ari margini putea fi sigura. .Era un chin sd se poarte de parci n-ar fi simlit pentru ea nimic deosebit, de parcd ar fi fost incredintat cd intre ei nu poate gi nici nu trebuie sd fie nimic!... Aceste ginduri il hiituiserd tot drulnul spre Kumbel. Edigheise zhuciuma. prin mintel Traia o Cire nu-i trecusera \tare ciudara. lua cirrdcu cald, cind cu rece.se simtel ba il

2t0

jTH. !*:1.'1T'*:i1il1' ;lli nFtilffi ffiHil:,':,1"
zll

H#iiiffi ft$:*iiffi1"r, ':':r*l';*rf :1..:,"J'31tff :l,ll,**iJ;"txl.::

jl'ii :: **;t*jid:r iffi ",':r.a # "- :il:

"l,',il,:'. ili;;. J,:' :31lfi :r:'ff i *, i:cT jJ t;;'l;*t **i.',,;"i,;il''#"'g IJ:LI,T; *:'"-,'T$f

:':'!x'i"J'xl'oi' H+;'t*ffi''i.ffi

n

fi f -?''"'"',r '*nt-*j.;lfiiljffi $:l!ls'iii,::ffi ti*i"**i-t[T
simt"a "*-:neuoo'inte" cum ".3T";:J}'il"l"o.lii:"0?

#l*iqg*i'u*g *iji l,f

t##igii,{#Ifi;:qi}i ,*tfr

i1,l;";i*^,iff '"*111,,i:!o.Xlo.,i,i: .i,i.'o:i:#;"oi {}f fiil,.;::n'" jsri"*ii :i#'.?i:,tiJffii*li:: *i{4"ilYi:l

distantele primdvanemdsurate stepei.Coline si tApsane ale ratice, apoi lacul sirat, secat de mult. Cocotat in Ea, pe spinarea Karanar,Edighei suferea, lui muncit de propriile-i ginduri... Sfisiat de simtiminte contradictorii, nu-si afla linistea,sufletul lui nu-5i gisea alinarepe intinderilenesfirgite ale stepelorSariozeki... De neindurat.-. Ajunsesela Kumbel pradi aceluiagizbucium lduntric. Ar fi vrut, fire$te,ca Zdrip^ si fi primit, in sfir5it, rispuns la scrisoriletrimise rudelor, dar la gindul cA acesterubedenii ar puteaveni sd-i ia pe Kutdbaevigi sd-i ducdundeva, pe meleagurile [or, sau pur gi simplu si-i chemeacolo, Edighei simlea o stringerede inimd. La posta, la ghiseul post-restant, rdspunserd ii insd din nou ci nu aveaunici o scrisoare pentru Zaripa Kuttibaeva. Vestea il bucurase nebdnuitde mult, il fulgerase chiar un gind riut6cios, intru totul sfdin de firea lui: ,,Ce bine cd n-arenici un rispuns". Implinise apoi cu pldceredorinta Zaripei - expediase cele trei telegrame. seardse intorsese. Pe Curind venise vara. Culorile stepei pdleau sub bdtaia soarelui,verdeleierbii dispirruse un vis blind. Stepacea ca galbendredevenise galbeni. Vdzduhulse incingeape zi ce trec€,se apropia,arnenintdtoare, arsita-De la rudeleKuttibaevilor nici un semn. Nu rispundeaunici la scrisori, nici la telegrame.Dar trenurile contjnuau si se perinde prin Boranli-Burannii viata isi urma cursul.-. si Zaipa nici nu mai agteptavreun rispuns, pricepuse de-acumca nu se puteabizui pe ajutorul rudelor,ca n-avea nici un rost sd le mai impovireze cu scrisori gi cereri de ajutor. Ajungind la aceastA convingere, femeiacizuse intr-o disperalemutA:ce sA facf,,incotro s-o apuce?...Cum sd le spundcopiilor ce se intimplasecu tatdl lor, de ce fir de pai sA se-agale, cum s6-$i refacd viata pustii6? Nu inffezarea nici un risouns. Edighli suferea.se poate spune. nu mai pulin ca Zaripa insdgi. Toli localnicii sufereau alituri de aceaste familie, dar Edighei se $tia implicat personalin tragedia Kuttibaevilor. Nu se putea separade ei. Trdia, zi de zi, destinul acelor copii 5i al Zaripei. Triia aceeasi incordati a$teptare ce se va intimpla oare cu ei? *, trdia aceea;i disperare muti - ce era de ficut? - dar il hdrtuianeincetat 212

$i un alt gind, nespusde chinuitor: ce era de f?cut cu el insusi, cum sd-$i gaseascdirnpdcalea, cum si inabuse inlduntrul sAu glasul ce-l chema spre ea? $i nici pentru sine nu gisea raspuns...Nu-si inchipuisevreodatiic.'r-iVa fi dat Sa treacdin viata p n a$aceva... Edighei i5i pusesede multe ori in gind si se rnarturrseascd. sir-i spunii sincer si deschisZaripei ci o iubea si era gata si la asupra-$i toate vitrcgiile ce-i atineaucalea,crii nu-si mai puteainchipui viata separitt ei: dar in ce lel sa de i-o spuni? Cum'l S-apoi,avea sd-l inleleagi ea oare'l Numai de aga ceva nu-i altiea atunci Zaripei. Rinlisese sinqurA falJ.n f la cu irlireane(ilzuti.iuI cl nu-si ga:el rrirrrrc-rnai bun de {?cut decit sa-i impuie capul cu simlimintele luii La ce burr'l Stisiat de acesteginduri, Eciigheidevenisegrosac si $oveitor, reusind nuurai cu nlari elbrturi si nu-si tracleze zbuciumul. O datd ii scapaseri,totu$i, citeva cuvinte. Se inlorcea de pe linie dup::io revizie pi o zirise de departepe Zaripa. care ie5isecu giiletile in utiini dupir apd, la cisternii.Ceva il impinsesespre ea si grdbise pasul. Nu pentru cu i s-ar:fi ivit atunci prilejul sri se aplopie de ea - ca sd-i care. adicil, vedrele acelea.O dat.l Ia dou:i zile. uneori chiar in fiecue zi, munceaualaturi. pe linie, asa cd puteau sta de vorbi cit pofteau. Dar atunci, in clipa aceea.simtise o dorintii dc nebiruit sd-i vorbeascil, i se destf,inuie. se gindise in sd Ba vreme ce inainta spre ea. cu hotirirea disperdrii,ci totul nu putea fi decil spre bine - chiar daci Zaripa n-avea sli-I inteleaga gi avea sd-l respingd. oricum el avea sa-si des. povireze sufletul, sit-$iregiseascdliniiitea... Ea nu-l vdzuse gi nu-l simlise apropiintlu-se.Stdtea cu spatele Ia el, deschisese robinetui cisternei.O g?ileatiera plinA. o pusese sub jet pe cea de-a doua, din care apa dddea deja pe de ldturi. Robinetul era deschis la refuz. Apa se Levirsa holborosirrd. lbrrnrrse iur balloitce. err parcanu rcdea irr clar nimic, sldteacu fi-untea plecatii,rezemindu-se umdrul cle cu cisternii. Era in roclria de stambi in care vara trecula o prinseseploaia aceeagrozavat. Edighei ii privise zulufii ce-i zburdau usor pe frunte 5i dlrpi urechi , cu ea semdna cirliontatul de Ennek -.5i chipul rras, $i girul subliar, si unrerii cizuli, 5i mina atirnincl pe lingd sold. S,o 1l vraiit
!t-.

cald_

zgomotul apei.-aminlindu-i de riurile de munte 5i de anl< -unte dtn Scmrreciesau. adumbritii de qinduri amare. coboriseadinc in sine? Numai Dumnezeusrie] Oar o Jurere de neindurat strinseseinima lui cind o vazuse, totul in ea ii era nespusde drag, simlea dorinta s_o alinte, s-o mingiie, s-o apere.detoate.relelc se napusteau ce asupra_i. Era insa cu nepuunla. lnchtsese rrumri. lacut. robinetul, sliivilindrevar_ sarea apei. Ea il privise fiird mirare, dar cu ochi eoi. ;e parcd el nu s-ar fi allat alituri, ci undeva. deoeLrte. " - C. s-a-nrimpla|l Ce-i cu tine.., inlrebase cu glas el -,,,

me l e .. .

zimbisedoar din coltul buzelor, . .. ^t nq-i rispunsese, ridicindu-si sprincenele tremuritoaredeasupra ochilor ce se llmpezeausl care spuneau parcd: nimic, ce si fie, de_ale

- fi-e rdu cumva?intrebasedin nou Edishei. - Mi-e rau. recunoscuse oftind din sr;u. ea. Edighei strinsese din umeri, descumoiinii -De ce te perpelegtiaqa?o dojenisi el, cu toate cA nu asta.voia sa-i spuni. pinri cind.l Chinul dsra nu aiura ia nrmtc..Ne vtne greu ti noud (vrusese spuna imi vine sa greu 5i mie) cind te vedem a5a, gi copiii'suferi. Te ros, ginde$te-te. Nu pe calea cea buni. Trebuie facut cevi. -egri spusese cautind sii aleagi acelecuvinle care i_ar fi purui el. de-ntete. ci rocmai el. Edighei. su[erea pentru er 91 si o rutrea.mat mult_decit orice pe Iume. Ce daci nu_tiraspund ra scnsofl - narbasd-i ia. nu ne prapiidim noi din atita. Noi lolr (vru5es€ spuna:cu) sinlem alaturi de tine. aici e5ti sii Inlre ar tii. Numai sd nu te laSi doboritd. Munce$te si trne-te tare. Copiii or si creasci gi aici, cu noi (vrusese J spund- lingd. miner.Cu rimpul.toates_orroslui inrr_un fel. L I de5preIntne. Stii doar ca nu trece zi sa nu mA viid cu baietii.. Si \e oprise. nu_i ingaduia ia_H .imprejurarea deschidd. mai mult sutletul. si - lntel:g lol ce-mi spui. Edighei.spusese Zaripa.si i1i ,. multumesc. ttresfe. Sliu ca nu ne-ali l:isa la necaz.Nutnai ci noi trebuie sd plecam de aici. pentru ca biietii sa uiii totul: ce a fbst, cum a fbst. Abia apoi am sd le pot spune
*Canal de irigalie.

214

adevdrul.Doar intelegi si tu ca multi vreme nu mai rezisputeaface... tdm... Tocmaima gindeam ce-as ! - Ai dreptate fusesenevoit sd recunoasciEdighei. Cum s-o pomeEti Mai gindegte-te. Numai si nu te grabe$ti. in lumea largi cu ni$te copii atit de cruzi dupi tine? Cit despremine, mi-e frici numai sd ml gindesccum a$ putea trii aici fdrd voi... $i, intr-adevir, ii era nespusde frici penmr ei, pentru ea Ei pentru copii, qi nu voia sd vadi mai departede ziua de miine. cu toate cd-si ddduseseama$i el ci lucrurile nu se puteaucontinuaaqa.La citeva zile dupd discutia aceea, fdcuses6-9ipiardd capul o mai petrecuse intimplare care-l multi vremedupi aceea, cu totul. Se ciise $i se zbuciumase purtarea. putusedezvinovAti nu-5i Trecuseri multe luni de la neuitata cdlatorie la de Kumbel, cind, speriindu-se frizer, Ermek nu se lisase tuns. Biiatul rimdsesenetuns- numai cirlionti negri - 9i, micar ci fricosul $i incipilinatul de el era nespus de drdgdlascu buclele aceleafluturindu-i in vint, parcA tot trebuia tuns. Uneori Edighei isi infunda obrazulin coama lui bogati, sdrutindu-l qi umplindu-5i ndrile de mireasma de-acumpind la cdpqoruluide copil. Dar pdrul ii ajunsese joace 5i sd alerge.Copilului umeri $i-l impiedica si se fdri noimi, tunsului i se pdreapesenrne insd$i necesitatea de neinleles.Aqa ci nu se lAsa tuns de nimeni. Insi vizind cum stau lucrurile, fdcusece fdcuse$i-l Kazangap, E induplecase. drept cdJ bigase nifel in sperieli:berbecilor, zicea, nu le prea plac bdielii cu pirul lung si au sd-l intruna. buseasci pe mai Zaripapovestise tirziu cum il tunsesera Ermek. intre nevoit se recurgdla forld. Il strinsese Kazmgapfusese Jale mare.Urletele genunchisi-l luasela jumulit cu maqina. buna Bukei, ca lui Ermek umpleauhalta. Cind terminaseri, din scosese buzunaro oglinjoard. Ia uite, linisteascd, sil zisese, mindretede bdiat mi te-ai facut. Ermek se privise ce incepuse urle cu indoiti si in oglinda qi, nerecunoscindu-se, cu putere.Zaripa il scosese greu din curtea lui Kazangap, cdci mititelul plingea in ne$tire,si pe potecaspre casa se intilniserdcu Ediehei. 215

Tuns chilug, Ermek nici nu mai semdna el insu5i. cu Gitul lung si subtireii rdmlsesedescoperit, qi urechile, ca carepdreauneobiqnuit mari. Cu f'etisoara de toatd-nlacrimi, se smulsese mina maica-siEi se nipustisespre Edighei: din - Nene Edighei,uite ce mi-au ficut! Sd-i fi spus cineva inainte lui Burannii Edighei cd o intimplareca asta l-er putea rdscoli intr-atit, n-ar fi crezut pentrunimic in lume. Luase bdietelulin brate si, stringinjalea 5i du-l la piepr.ii trdisenenorocirea. neajulorarea. sp€ranta, parcdtotul i s-ar fi intimplat lui insui;i;il siruta de intruna si, cu glas frint de am4rdciunegi de induio6are, rosteacuvinteal cdror tilc nul mai supinea: - Taci, baiatul meu! Taci! Nu plingd. N-am si mai las pe nimeni sd te nipistuiasci, o si{i fiu ca un tati! Ca un tatd o se te iubesc,numai si nu mai plingil Dar deodatd dd.duse ochii de Zaripa, care incremenise, cu schimbatdla fa1d,aproapede nerecunoscut, cd $i-ntelesese trecuse un prag interzis,se fisticise, gribise pasul, indepdrtindu-se cu copilul in bra1e.Bolboroseabuimac aceleasicuvinte: Nu plinge Chiar acum mA duc la Kazangapgi-i ardt eu lui! ! Chiar acum! Las' ci-i arat eu lui ! I-arAt eu lui, las' pe mine!Chiaracum. ite-acum!... U Citeva zile dupd intimplareaaceea,Edighei o ocolise pe Zaripa. De altfel 5i ea - bigase de seameacestlucru se ferea si-l intilneascd. Burannii Edighei se cdia si-5i diduse proste$te petic, tulburind o femeie nevinovatA, in care avea si firi asta destulegriji $i necazuri.Cum trebuie si se fi simtit ea atunci, citd durere adiugaseel durerilor -nu-i ei? Edigheinu-5i putea ierta purtarea. putea gdsi temeiul.Avea si-5i aminteascd de-arindul, poatepind la ani ultima suflare,clipa in care simfise cu toatd fiinta trupul aceluicopil obijduit 5i fird apdrare lipit de pieprullui. in care sufletultresirisede duioSiesi durere,$i felul in care il privise Zaripa, uluiti, cu ochi mdrili, in care cre$teaun stngatmut. Pentru o vreme Edighei se retrdsese sine. Toate in simtimintele pe care era silit sd $i le ascundi'$i si si ie inibuge le revdrsa asupra copiilor ei. Nu gisea alt mijloc de a se elibera.Se ocupade ei de cite ori aveatimp, continua si le povesteasci, repetindu-se adesea, dar amintindu-qiqi 216

lucruri pe care le credeauitate,despremare. Era subiectul pe$ti $i pisAri lor preferat.Le vorbea desprepescdruSi, la Aral, unde triiau migratoare,despre insulele de vieiuitoare rare ce dispiruserdde prin alte pnrti. Si, povestind, aminteatot mai des si cu tot mai multd cletriisi tate lucruri legatede propria lui viali pe acele meleagurr. Amintirea ii zibovea mai cu seami asupraunei intimplari care nu era pentrucopii. o o de nepovestit. intimplare intimplare despre care $tiau numai doi oameni' el $i de Ukubala,dar nici ei nu mai pomeneau ea, pentrucA era legat{ de primul lor ndscut,care murise.Daci ar fi trait, ar ti fbst acum mult mai mare decit ceilalli copii din Boranli; ar fi fost mai mare cu doi ani chiar decit Sabitjan,biiatul Dar se pripddise.Or, fiecarecopil e asteptat lui Kazangap. ci cu speranta se va na$tesi va trdi mult, mult de tot, enl indelungati:altminteri, ar mai aduce oalnenii pe lume copii?... Pe cind era pescar,in tinerete,putin inainte si izbucneascirdzboiul,el si Ukubalatrf,iserio intimplareuimio toare. celece se petrec dataintr-o viatd. din se cisdtoriseri, Edigheiisi doreasd se intoarDe cind ci de pe mare acasdcit mai cuiind. O iubea pe Ukubala. lceea.nu errtpenlruel Pe $tia ca si ea il steapta. vremea femeie mai doritd ca ea. Uneori i se pirea ci, de fapt, el Ia existAtocmai ca si se gindeascd ea fdri-ncetare,sd sA absoarbd, adunein sine toatd putereamirii si a soarelui pentruca in si si i le diruie apoi ei, femeii care il astepta, era fericirea amindurora, acea diruire isi afla izvorirea fericirii- rertul nu faceadecit sa le inmulteascd. simburele izvoriti din ceeace ii df,ruiau t'ericirea si le imbogdleasci lui soarelesi marea.lar cind Ukubala simlise ca inl?iuntrul ei se intimpld ceva, ca a rimas grea si va fi curind firami, necurmatia reintilnirii de dupd iesirile in larg la a$teptarea primului niscttt. Fusese timp un se adlugaseasiteptarea seninin viata lor. iernii, pe Spresfirsitul toamnei,putin inaintede sosirea pete cafenii, pe care o privire chipul Ukubalei aparuserd i de atenti le deslu$ea indati. Pintecele se rotunjisede-acum il intrebasecum aratd pegtelealrin binisor. Odatd Ukubala mekrc. ,De auzit, am auzit de el, dar de vazut, nu l-am

2t7

vdzut niciodaD", spusese.Edighei ii explicase cA alfin yeKre ? un pe$te mare, foarte rar, asemdnator nisetrului. Inoatd la mare ad?ncime si e nespus de frumos: albristrui.. stropit cu puzderie de alte culori, iar caput, inotatoa.eie ii creasta. canilaginoasd pe spinaresinr sirilucitoare,sd de iuri ca-s dtn aur cur at. De aceease Si numeste altin mekre, adicd pestele de aur. Pulin dupri aceea Ukubala ii spusesecd a visat un alfir . fdcea ca pesreleinora in juru-i si ea incerca sa_l -9fu,:, 1.. pnnca.,isr,ctorea nespussd_lprindd. pentru ca apoi si_i dea drumul. Numai o clipd sa_l tina in miini, sa_i simta in palme trupul de aur. Isi dorea atit de mult acest lucru, int.it in somn .inotasedupa el si-l prindti. Oar p.5ret. n, se lasaseprins :i. rrezindu-se. Ukuball nu se puruse linisti multd vreme. o i ncercaun naduf curios. de'prr.a i ui-ii scdpataievea, norocul printre degete.ii poveslisevisul acela rrzlndde ea insis i. dar Edihei stia cd ea si cu ochii deschiri igi dorea nespus sd lind in miini un peste de aur. Da. Edihei srir si se gindeamereu la acestlucru cind . d-eserta ndvoadele p€tjli: 5i. cum se dovedi mai tirziu, cu ta-lmaci ldri gres aqeadorinti a ei. care sc ivise in vis, du dtunula5i aievea. I5i ddduse seerna rrebuiesd prindi cu ci orice prel un tin mekrc.pentru cii ceeace simtea Ukubala era ralgr(-uI et. polta ei de lemeie inslrcinJla. Multe femei simt in timpul sarcinii asemeneapofti aorinta ae a ceva fie acru, fie sdrat, fie foarie iute, fie amar, ol -in.a J" u gusta.din prajitd a cine 5rie cirei fiare ,au pii:iri _carnea sarDauce. bdrghet nu se mirase deci irflind de pofta neves_ ti-si. Era normal ca o nevasG de pescar si_si doreasca ceva legat intr-un t'el sau altul de meseria Uirfatutui ei. Dumn^ezeu. trimisesedorinta de ii uedea ueuea si- de- a " srmll In patme zbr lereaaceluipestede aur. Edighei Stiadin auzltecA. daca po[ta temeii gravidenu_r implinita, aceasta porte^avea nefasteasuprafatului allar in pinrece. .urn)Ari po a LJkubalei era insd arit de neobisnuiLa, incit nici ea nu indrdznea sa-i dea glas, iar Edighei ." f..ir" r;_o alrcoasr. pentru cd nu stia daca va putea sau r)u sa Descuiasca un pesrealir de rar. Chttises_o laca mai Inlii. si Jbia apoi s-o intrebe daci asta ii era dorinra. 218

Pe Aral sezonul de pescuit se apropia de sfirsit perioada de virf tinea din iulie pind in noiembrie. Se fdcea de-acum simtiti suflarea iernii. Artelul se pregdtea pentru pe activitalea iarni. cind marea. loli cei o mie cinci sule din de kilometri pdtrati ai sdi, se acopereacu gheati virtoasd $i trebuiau date copci uriase prin care coborau nivoadele grele, fiegindu-le apoi pe sub gheali, pe scripeti, de la o copcir la alta, cu ajutorul cdmilelor - neostenitii cdriusi ai stepelor... Iarna vintul devine vifor si pe$teledin ndvoade n.apucd nici micar sd se zvircoleasci dupi ce e scos din apd, inletnne$te, numaidecit,acoperindu-se incremene$te cu o carapace de ghea1d... Dar oricit pescuise Edighei cu artelul.vara si iirrnd- pesli din speciimai oropsitesau mai de pref - nu-si amintea sir le fi cdzut vreodati in mreje vreun a.ltirrnekre. Era un pe$te ra-r gi se prindea nurnai cu undita sau blincherul, si cind se prindea, era un adev:irat eveniment.Mulli vreme dupi aceea se povesteacum pescarul-cutare izbutisesi prindd un pe5tede aur. In ziua aceea ie5ise in larg dis-de-dimineatir. chipurile sd pescuiasci pentru casi, pind nu se prindea gheata. In ajun, Ukubala incercase si-i schimbegindul: - Avem acasd pe$te berechet.Ce rost are sir mai iegi'? Vezi ce fiig s-a ldsat. Dar Edighei o {inuse pe-a lui: - Ce-i acasde-acasd, spusese. Ciriar tu ai spus ci tusa Sagin zace la pat. Trebuie sd minince ciorbi fierbinte de peste ploaspat - mreanf, sau avat. E leacul cel mai bun. Cine sd-i prindd ei pe$te, sdlmana? Sub acest pretext pornise in zori sd caute pestele de aur. Chibzuise ce avea de fdcut si orinduise din timp toate uneltele de pescuit. Erau a$ezate cu grija la prora bdrcii. Edighei imbracase haine cdlduroase, peste care isi pusese mantauade ploaie cu glugd, si o pornisein larg. . Era o zi innorata, cu vreme schimbdtoare,intre toamnd si iarn:i. Vislind oblic pe direclia valurilor, Edighei i5i indreptase lotca spre lelrg, intr-acolo unde binuia cd ar trebui sd se atle locurile de mas ale mult rivnitului pe$te. Totul tinea, fireste, de noroc: nimic nu sti mai la voia intimpldrii decit pescuitul cu undita pe mare. Pe uscat, omul gi vinatul se afld, oricum, in acelasimediu, vindtorul poate 219

U,",:* ilJ[Jm1*i?r,'i1i-#tl;,.,m1

:11: $ii,*.,,i'il i:''::' riitf $j[**.:*m iir*#

.*iffi itp*i*'rtii,?$' $gq

iiJ,;l: trt&hilil{1{:h,*Fj:i."i..!,it :i:il $:;,::i.i*:ffi jilijl'tr"::"",,t[. ,i" T#

::in :11fi'.*m.ti:"* fl ; ;{"hiil *rffi *'

.:::lui: *it: J' IxT:#H;#iili u;**{

jlL,i,,'j_"ii,, .i.:? ::$""*14;,li'",',#:ffi

i,il T';f,if llf ihli?il.'l'x,i#;
220

**ttru iTt#*ffi .ix,'*';t* il"3ij;,, *,,,i,rl' l'lx,1iili."*,r,,, nmlx' h;:#[*.]ii:rx ffi :iliitr#:r

* s;ffi *:Tn*;*,ls,l'nu fi:'.i.ifj$ ;L:i i[;l J: i?::",i'*

::::,lH*,"""*i".:,1,:Tl"-u,1'qi::;1.

Dar Dupi un timp, peqtii i$i ficuserd simliti prezenla. nu 5i cel pe care-l asleptaEdighei.Primul fuseseun avat. de Inci inainte de a-l scoate,sim(isecd nu era pe$tele aur. Sa Nu put€asd dea din prima undild pesteun rneftre. fi fost a$a,viata pe pamint ar fi devenitmult prea simpld si neinteresanta. Or, Edighei se impdcasecu gindul cA viata in insemnatrudi si a5teptare. Apoi se prinsese cirlig o mreand toate zilele, unul din cei mai buni, daci nu chiar cit cu cel mai bun pestedin Aral. Dupd ce-l ametise o lovituri, gi il lepadase pe acela pe fundul lotcii. Cei doi pegti erau, oricum, mai mult decit de ajuns pentru ciorba mdtuEii bolnave.$i mai pescuiseun tran - o pldtici de Aral. Ce naibava fi cdutatpe fundul mdrii? Plitica se tine de reguli la suprafald.Da, singuri si-o ficuse. Urmase o a$teptare lungd, apasatoare. ,,Nu se poate, tot il inhat eu pind la urmi, se imbarbdtr Edighei. Drept cd nu i-am spus,dar ea stieca.un plecatdupi pegtel/de aur. $i-i musaisi dau de el, pentruca prunculsi nu sufereacolo,in pintece.Cici, de fapt, copilul e cel care dore$teca maici-sa sA vadA si se tini-n miini un mekre de aur. De ce si-o fi dorind tocmai acest lucru - nimeni nu poate sti. Si maici-sa rivne$tela pegteleacela, iar eu sint tatd $i trebuie sd fac astfel incit si-i implinescdorinta." barca in Valurile strimbe se tineau de sotii, rdsuceau iirek tolkun: sint viclene,nestatorfel si chip .. ci de acea-s pe nice. De atita nemi$care Edighei incepusesd-l pdtrundd mulinetele, frigul. Privea necontenit,cu mare concentrare, vreuna,dacdnu incepe sd vadd dacdnu cumva se smuce$le sA ragd. Nu, nici un semn,nici la pupa,nici la prora. Dar Edighei nu-5i pierduserdbdarea. $tia, era adinc incredinlat ci pegtelede aur avea sd vind. Doar marea si mai rabde ni1el,prea-qi involburade la o vremevalurile suimbe.Ce sd fie asta?Nu, furtuna nu se puteaporni a5acutrnd. Valurile cu de fuftund, alabasiicei zgomoto$i, cresteinfiorate,aveau si se ridice abia spre searasau la cfierea noplii. Din clipa aceea, Aralul avea sf, devind infricosdtor, avea sd se acopere,din mal in mal, cu spumd $i atunci, intr-adevir, nimeni nu se va mai incumetape mare.Dar pind la cdderea seriimai era...

221

_ _Rebegitde frig, aruncind in jur priviri posomorite, Edighei i5i asreptapestele. ,,Unde-mi zdbovesti itirar ii vor_ bea el in gind, de ce te remi? Nu-ti fie fricd, am sd te_azvirl indirdt. Ce spui? Cd aga ceva nu se-ntimplii? Ba uite cd se mai intimpli. Eu nu te-asteptsd te infulec. Am acas:i bucate cit. poftesc si peste a5ijderea. acum pe fundul lotcii zac gi trel pestl cit toate zilele. Dacd de ostoirea foamei ar fi vorba, la ce bun te-as mai astepta pe tine. peste de aur,l Pricepe si tu: o si am un fiu, intiiul meu n:iscut.I te-ai ardtat femeii mele in vis si i-ai furat linistea: ea nu mi_o (pune-dar eu stiu. Nu-ti pot explica de cc li se inrimpl:i lemellorrsemenea lucruri: oricum rebuie numaiclecit te sd vadii si sa te tind-n palme: apoi, iti dau cuvintul tneu carte slobod inddrit in mare. Ce si-ti fac daci e{jti l t peste atit de deosebit.de rar. C:rp si corda de aur. inulaloirr.e aur, de pe spinare dungi aurie. pune-te 5i tu in locul meu. pe Ukubala o mistuie dorinta sd te vadd cu ochii ei. sd te atingi, sa-ti simtd zbaterea in pahne, peste de aur. Sd nu crezr ci dacd esti pesre n-ai nimic a face cu noi. Vei fi liind tu vietate a mirii, dar ei ii e dor de tine ca de_un frate, ca pe un frate vrea sd te vadd inainte de a naste. Pentlu ca pruncul dil pinteceleei si se astimpcrc.Asa ca vino. N-am sa-ti flc nici un rlu. pestede aur. bc_us[i erul gind rau.ai li simtit.Am pr.ins undile sinr rloui. ulese_ in o pe care-li place cite o bucatd mare de currrr,. Carne un pic rincedd, s-o simti de departe. Apropie-re 5i nu te gindi la nimic rdu. Te-a; fi putut momi cu biincherul. dar ni era clnstit din prLrte-mi.Ai fi venit mai repede la blincher. dar rn-am gindir cj poale ai sa-l inghili. 9i cunr .a mai fi rriir tu cu fierul acela in pintece, chiar dacd 1i-a5 fi dat drumul inddrit in mare? Ar ti fbst o miselie din parte-mi. Asa ci iti propun cinstit cirligul. O sa-5i ranesrinilel huzelc si_arit. Incolo, nu-ti fi griji: am la mine un burduf mare. O sd_l umplu cu apa si o si srai gi tu putin in burduf. O sa ai rot timpul si inoli dupi aceea cir iii pofteste inima. Sa stii cii fira tirreeu de-aicinu plec. Si rimpul nu sla-n loc. Nu simli cum se-nvolburd valurile, cum se-ntete$te vintul. vrei ca intiiul meu copil sd se nascd orfan de tatd? Gindeste_tesi tu Sl ajuti-md..."

Peste intinderea rece si albasffA a mirii cidea inserarea. Lotca se apropia de mal, ba itindu-se peste crestele valurilor, ba oisfariia inre ele. inainta anevoie, luptind cu valurile mdrii agitate, gata sd dea in clocot, o mare ce-$l aduna puterile pentru furtuni. Stropi inghelali il loveau-pe Edighei drept in fatd, miinile incle5tate pe visle i se umflasera de umezealasi de trig. Ukubala batea nelini$tiG ldrmul. I$i astepta bdrbatul de multA vreme. Ciud alesesesd se mirite cu un pescar, rudele ei, pistori de stepa, ii spuseserd:mai gindeste-te, mii fati, inainte de a-ti da cuvintul: te-ncumeti la vial.l grea, cu marea te mf,riti. nu o datd ai sn bati tarmul cu chipul in Iacrimi. rueind marea sA nu-ti ia birbatul. Dar ea nu se lisase de ddigh"i, .puse." doar atit: soarta bdrbatului va fi si soartamea... Asa se si intimplase. Numai ci de data asta el iesise in larg nu cu artelul, ci singur, iar inserarea se lisa repede 5i marea era tot mai involburati. Dar iati cd dintre talazurile spumeginde rdsdriseri lii inceput vislele, bdtind ca ni5te aripi, apoi 5i lotca. Intd$urati in broboadii, cu pintecele ei rotofei, Ukubala coborise la Un buza apei si asteptaseacolo pind ce Edighei acostase.. puiernic lepAdasedeodati lotca pe limba de nisip. val Edighei sirise numaidecit in apd 5i trAseselotca pe mal, ca un bivol. Cind, in cele din urmi. murf,t culn era din cltp Ukubala se apropiaspinarea. pinir-n picioare.isi indreptase se Si iSi petrecuse bralele, pe sub mantaua rece, intepeniti, pe dupi grumazul lui. Unde-ai stat - Mi s-au lungit urechile a5teptindu-te. atita? - M-a perpelit toati ziua; n-a vrut sA vini decit pe seara. - Si nu-mi spui sd mi-ai adus pestelede aur.-. - Ba da. l-am induplecat.Uite, desfatd-tiprivirile. Edighei ridicase de pe fundul Iotcii burduful greu, il apa pe tarm, laolaltd cu pe$telede dezlegase$i desertase aur. Era un pe$te mare. Un pegte puternic $i frumos Zviczbatindu-se si nise violent din coada lui de aur, arcuindu-se, prundisul ud, apoi, cdscindu-silarg botul roz, se rivisind inlorsese spre mare. incercind sd ajung[ la stihia natala' la

223

valurile ce bateau pentruo clipi, tdmul. Brusc,incremenise ostoindu-qi incordatzbaterea, incercindparcds6 se deprinda cu locul, cercetind cu ochii lui rotunzi si atit de curati luineain careil azvirliseintimplarea. Chiar si lumina acelui asfintit iernatic era neobisuii purernica de penrruel. il ametise, pegtele vizuse ochii sfAlucitori ai oamenilor $i aplecaliasuprii-i,buza frinti a t{rmului $i cerul, $i departe, foartedeparte. deasupra.marii. printre norii rari din zare. lumina, de neindurat pentru el, a soarelui ce se stingea. Incepeasi se sufoce.Zvicnise iarasi, brusc. se zvircolise. rdsuchdu-se prundis indoirdputere, sd ajungala pe cu ca api. Edighei il ridicase, apucinduJde sub branhii. - Intinde palmelegi ia-I, ii spusese Ukubalei. Ukubalaapucase pegteleca pe-un copil, cu ambele miini,si-l sfinsese piepl. la - Cit e de mlddios, doamne!exclamase simlind ea, mareaforti l4unfficAce-l arcuia.Dar e greu ca un bu$tean!' Cum miroasea mare! Ce minundtie!Ia,l, Edighei, sint multumiti, foarre multumiti. Dorinta mi s-a-mplinit.Ial si dA-imai repede drumulin mare... Edigheipurtasepe$rele bratespremare.Intrasepini pe . la genunihi in apa ce-i veneain intlmpinaregi-l ldsasesd alunece valuri. Cind pegtele in sfredelise apa,albastruldens al v{zduhului p{ruse a reflecta pentru o fracfiune de secundi tot aurul ce impodobea pegteleacela din cre$tetla coadd. Pe$teleacela care, spintecindca un fulger apa cu trupu-i ndvalnic,c()borise adincuri... in O furtuna niprasnici se dezlinluise in noapteaaceea. Afard, sub povirni5ulabrupr.marea urla. gi iidighei se incredintase incd o dati cd valurile aceleastrimbenu se iscd ele de zinatice, sint, intr-adevir, vestitoare furtuni. de In noapteatirzie, ascultind,pe jumatateadormit, zbuciumul valurilor,Efighei se gindeala pegrele aur. Ce-o de fi fdcindel acum?ln adincmarea nu-i atit de agiura.gi de acolo,din adincurileintunecate, peStele asculti, pesemne, Ei el clocotul valurilor. Edighei zimbise fericit la acest gind. Inaintede-a atipi, pusese mina pe pintecelefemeii 5i simlise deodatzloviturile slabeale fdtului. Dtrdeade srire cA existd. Edighei zimbiseiard6ifericit $i adormise pdce. in
't1A

De unde si fi $tiut cd nu v^ trece aurul$i peste lume se va privdli rdzboiul, schimbindu-i viata toau, indepirtindu-l pentru totdeauna de marea lui dragd, pe care avea s-o revadi doar in arnintire...Mai cu seamd la ceas de restnste... Pe aceste meleaguri. tenu le gotrcau clinspe Est spe Vert si dinspre Vest spre Esl.. Iar de o parte si de alta a cdii I'erarc'\c intindeau ntarile spatii desertice Sari-Ozeki TitlLttul stepelor galbene.. . in :uiul acela ingrozitor pentru Edighei - cincizeci si trei si iarna cdzuse mai devreme. O iarnd nemaivdzutd in Sari-Ozeki. Zdpezi marr si ger inci de la sfirsitul lui octombrie. Bine mdcar c.l apucase si aduc.i din vreme cartofi de la Kumbel, pentru ai iui 5i pentru Zaripa. Se gribise cit putuse.Ultima oard se dusesela statie cdlare pe c{mili, se temea c:i in rnirfar. pe platforma deschisd, car-tofii si inghete.Si la ce-s buni cartofii degerati...Asa au cd pornise la dmm cdlare pe Burannii Karanar. pe care il procopsise doi saci uriaqi'- singur nici n-ar fi putut si i-i cu incarce in spinare, il ajutaseri oamenii, prinsese un sac intr-o parte, altul in cealaltA, iar peste sacj, ca sd-i ocroteascd de ger, o bucati mare cle postav cu capetele indoite induntru, sd nu pdtrundd vintul: el se aciuise sus de tot, intrc saci, gi pornise liniqtit spre Boranli-Burannii. Parc-ar fi cild-rit un elefant. Pini nu demult, la haltd nimeni n-avusese idee ce-i aia si stai cdlare pe un elef'ant. Abia in toamna aceea se proiectase la stalie primul film indian. Toatd suflarea din Kumbel se imbulzise, cu mic cu mare, sd vadd acel iilm nemaivdzut despre o tari nemaivdzutd. Afard. de cintecele $i darsurile necontenite, ii mai uimisera in filmut acela elefanlii: niste oameni ie$eau la vindtoare de tigri, in jungli, cdlare pe elefanli. Edighei viizuse si el filmul. Se af'la la Kumbel impreunii cu $elul de halH, la o sedintd sindicali: ei doi alcituiau delegatia din Boranli; la sfirsitul adunirii rulase pentru ei, la clubul depciului, fihnul cu pricina. Asa incepuse discutia. Tocmai ie$eaude la film, vorbind

225

cite toate, minunindu-se de felul in care merseau indienii pe cAlare elefanti. cinevaspusese lare: Si - Ce-o(i fi vdzut la elefantii iia, nu stiu: bundoarA. Burannii Karanar al lui Edighei cu ce-i mai prejos? Ia incarci-l bine, sd vezi cum trage, intocmai ca un elefant. - Asta asa-i! riseserd din jur. cei - $i-apoi.rasuni alti v()ce. poatetlai nuntti eielatrlul in larile calde. Adu-mi-li-l nurnai o ialna h noi. in SariOzeki. Aici ii rdmdn copitele.Nict nu incape asemdnare cu Burannii Karanar. - Ia ascultd,Edighei. de ce nu-ti inalti 5i tu o cusbir pe Karanar, cum lac di din India pe eleturtii lor'l Si calarerti tu ca nababjiitial si Edighei risese.Glumeau ei, prietenii, pe socoteala lui. dar il ungeau la inirni vorbele acelea despre vestitul lui atan... E drept ci. drn pricina aceluia5i Karanau-, avusesein iarnaaceea lurc l. rru glumr. mult aml. inghilise... tlc Dilr lstr se inrirrrplise abia dupa eirderiagcrulur. irr ziua acecr ii prinsese drum prima zipada. Mai ninsese5i pe pini atunci, dar cite pulin 5i neauase topise repede.De astil dati insi, se pornisede-a binelea,nitrgeainainte, firar istov. Cerul coborise peste stepii, beznd de nepdtruns, vintul inviltcjer zipadu crle cirdcr.dersa.grea.irr fulgi albi. rotitori. Nu era frig, d:rr era umezeala si asta-ti dadea o senzatienepl?icuti1. ce era mai rdu, din pricina acelei $i, ninsori nu nimic in jirr. Ce ela cle .indesate sc mai desluscu licut? in stepar n-ai unde te adiposti pind treie vremearea. Nu-i rdn.rinea decit si sc bizuie pe fbrta si De simtul de orienlirrc lui Buranrrii irle Karanrr.Numri el nLitea sa-t ducu ar'asi.Etligheiii lisasedeplin friu liber. i5i ridicase guterul. isi infundasecdciula pe cap, trigindu-si gluga, si se asezase cit puteade contod in sa, striduindu-sesa distinci cil de cit ceva i rr ;ur. Dar nu vedeadecir perdearra deasi i ninsorii... Karanar insir inainta prin iure5ul acela in pas nesldbit,de parcd si-ar fi dat seama ci stapinul nu-i mai era staDin: arnutise tolul acolr. prinrre bagaje.:i nu-si mri ficea cu simtitd prezentain nici un fel. Mare putere trebuie cd avea Karanrrcr si alerge(u rlila usurinlaprin \tepi. purtind in splnare asemeneagreutate Si avind a infrunta o asemcnea

226

vifomild! Respira vieuros, tierbinte. purti)rdu-$lstdpinul in spinare, si ba ragea ca o fiar6, indelung. puternic. ba isi cobora glasul intr-un suier prelung, inaintirr(lneobosit.f)rai opnre prin ninsoarea ce-i velea in lntimp'nure... Nu-i de mirare ci lui Edighei dnrmu, acela i se pdruse din cale-afarade lung. .,De-asaiunge rnai repede".gindea el, inchipuindu-$icum avea si-si titcd aparilia intre cei de-acasdcare. desigur, vor fi fiind neiinistiti sliindu-l cdlitor pe o asenrenea vrcme. Ukubala e. ncule5it.ingrijorati, dar n-o spune cu voce tare. Nu-i dintre aceleacrre-si imbraci numaidecit ginciul in cuvinte. Mal stii, poate si Zaripa lsi face griji? I5i tace. sigur cd-5i tace. Dar ea chiar cd nu di glas ingrijoririi. se striduiestesd-i iasAin cale cit mai rar si se fereste de orice discutie intre patru ochi. Dar de ce l-o fi ocolind, ce se petrecuse,de fapt, atit de grav? Doar el, Edighei, nu d{duse prilej nimdnui nici cu vorba, nici cu fapta - sd-gi inchipuie cd intre ei putea fi ceva. Rdmdseseri ca inainte. Erau ca doi cdldtori care- duol ce au mers o vreme aldturi. s-ar fi oprit deodatd.privind imprejur. sd vadi dacd au apucat-ope drumul cel bun..-$i-ar fi pornit apoi nai departe.Asta era tot. Cit despresul'erinlele lui, el, Edighei, avea sd-si poarte crucea...Asta era soarta ce i-a fost, pesemne,hiiraziti. Aqa i-o tl lui scris - sd ardd-n doud ruguri. N-avea nimeni a-9i face griji din asemeneapricind, ce se intinrpla in sufletul lui chinuit il plivea pe el si numai pe el. Cui ce-i pasd de ce triise el si de cel asteapg de acum incolo? Nu-i prunc de titd, o sd se descurceel cumva, o si dezlege el pind la urmi nodul dsta uciga$, care se sllingea tot mai mult, si asta din propria lui vind... Erau ginduri infiorate, chinuitoare, fdrd sperante. Veni-se Ei iarna, dar el n-o putea uita pe Zaripa $i nici nu putea renunta, fie gi in gind mdcar, la Ukubala. Nenorocirea lui era ci avea nevoie de amindoud odati. iar ele. vdzind si stiind pesemneasla. nu incercausa grabeirscd cursul lucrurilor, ca si-l oblige sA se hotdrascdmai repede. Aparent, totul era ca inainte relatiile dintre cele doui I'emei erau normale,copiii cresteau laolaltd,ca intr-o singurdfamilie, se jucau mereu impreund - cind intr-o casd, cind in cealaltd... A5a lrecuscvara, rsa trecuseri toamna.

227

Al nimdnui si stingher,asa se simlea Edighei pe drumul acela cotropit de ninsoarc. Imprejur, totul era alb qi pustiu. Karanarigi scuturaintruna cocoloa5ele zdpaddce de ise adunau pe crestet, spir'.qindla r:istimpuri linigtea cu rdgetelelui. Stapinul,hordrit_lucru, se simteadeloc stdpin nu pe sine in aceastd ciilitorie. lntr-adevar,Edighei nu se putea aduna deloc, nu rzbuteanicicun si se linisteasci, sd ia o hotdrire limpecle lii nestrintutltii. Nici nu se putea destiinui Zaripei, nici nu putea renuntaia Ukubaia.Prinscseatuncj a se ocdri cu volbe grele, se ficuse porc, si lepAditurA,$i ciine. ,,Un animal. asta esti, ca si cdmila de sub rine! Un netrebnic!" isi striga. sutiuinclulit, biciuindu-secu vorbele. infricoSindu-si sul'letul-in nddeideaci doar.doar avea sd,$i r'ina in [ire. slrurrirrdu-se. uprirrdu-se tinrp... Dar ninric la nu-l maj putea ajuta... ln sufletul iui se intimpla ceva lidoma alunecirrilorde tercn... Sinsutii bucurie care-l mai rrteptr la haltnerrrucoprii. Fi il luiu a::r curn era. plini de ?ncredere, ei n-aveaprobleme.Se,i ajute, sd le aduci ce cu le nebuie, sd clreagii miri ce prin cas:i,pentru ei era g?rta te sd facd orice, asa cun tdceaacunt.cirrindu-lein cei doi saci uriasi, petrecuti pestc spinarealui Karanar, cartofii nentru i lrnii.,, Le udusese cnlhrrniuenLru iunra... si Gindul la copii cra refugiul, singura stare in care se simtea impdcat cu sine insusi. Vedea cu ochii minlii cuni avea si ajungd la Boranli-Buranniiqi cunr aveau si-i iasa. alergind, in intirnpinare, si cum nu va izbuti cu nici un chip, cu toata ninsoarea aceea. sd-i .qoneasci inddrdt ir casd, $i cum au si topaie in juru-i: ,,A venit nenea Edigheil Pe Karanar! Ne-a adus cartofi!" $i se vedea pe sine cum avea s6-i porunceascdel cdmilei, cu glas aspru. de stdpin, si ingenunchezein olndt si cur.n avea sa coboare din sa, cum avea sd se scuture de ziipadd, izbutind in acelasi tinp sd mingiie crestetele copiilor, cum apoi avea sd descarce din spinarea lui Karanar sacii cu cartofi, trdgind cu coada ochiuiui sri vadd de nu se ardta cumva gi Zaripa - daci avea sd fie acasd-, $i cum, dacd avea sA se arate, n-au sA-sisDune nimic deosebit. dar el avea s-o priveascd drept in ochi, rnullumindu-se cu atit, si apoi avea sd sufere iar, ca de o boali fdrd leac - ce si-i faci, dsta era paharul lui amar -. 5i cum copiii aveau sA se vinzoleasci. incurcindu-li-se printre

228

picioare, apropiindu-se de cantild cu teamA din pricina rdgetelor ei, 5i cum totu$i, infringindu-gi frica, se vor stridui sa-l ajute, si cum el va simti asta ca pe o alinarepentru tot calvarul cel indura. Edighei se pregatea sufleteste pentru apropiata intilnire cu bdietii lui Abutalip, se gindea cie pe acum ce avea sd le mal povesteasciiacelor ascultirtori atit de lacomi. IariSi despre Aral'/ Cele rnai indrdgite de copii erau povestirile legate de mare, qi le repetau apoi de nenumdrate ori, repldsmuind intimpldr'ilein asa fel, incit din ele sa fie nelipsit tatal lor, mer4ininci astt'el, firal sd-si dea seanra.leqitura cu et. cu aminrircalui.. \rrnrli ca amintirile lLli Eaiehei despreviata oamenilor'rnarii \eeiruiscra;le povesrirc5i le rdspovestise ce Stia. Mai pu1in.fir.e5te, lot episodul cLrpegtele de aur. Cum sd istoriseasci unor copii asemenea lucruri? Nimeni nu pLtteainlelege. afari tle el insu5i, tilcui acelei intirnpldri indepirtate... Astfel drumuise Edighei in ziua aceeaninsd. Ginduri, intrebiiri, zbucirun... z:ipadri, polop de zipada.,. $i Din ziua acea, in Saf-Ozeki se instdpinise iarna, o iartrdtimpurie si aspri dintru inceput. De cum cdzuserdgerurile. Burannii Karanar cdpiase tardsi,bolunziseiardSi, rizvritise iarigi atanul din el si de se data asta nimeni gi nimic nu mai pulusestt in cale:ldorintei lui tle lifrertate.irrsusi strpinul lLri lusese nevoit su tlea inddrdt,nu se incumetase intindi prea tnult coarda... si A treia zi dupd ninsoareaaccea,un ,iriscolrece scuturase stepa.$i peste Sari-Ozekise ridicaserleodatdun l'el de picld inghelati si densA.Era un ger alit de crincen, incit se auzea deslugit, pinA departe, chiar li scirtijtul pasilor in zdpadd, orice zgomol., orice so?rptilstil'ne.tuecouri slridente. Trenurile se auzeau (le la lnulti kilometri. gi cincl, intr-o bnni zi, dis-de-dinr ineatii, riizbatuse clin ocolul de vite rdgetul prelung al iui Burann?iKaranar,citrd il auzisc' cunr se frdminta pe loc, inceicind. cu scri$net. si zdruncine garclul din spatelecasei. E,:iighciisi clitluse seanrace ndpasti cilzuse iar pe capul lui. Se irnbr:lcase grabir.iesire in bijbiind din casd, iiidurc l,,rgaiir ocol si iipase, iar gerLr-i zdrelisegitlejLrl:

229

- Cc ail lar vine slir5itul lumii? lar te_aapucat?lar o sd-rni ntdninci sufletul?Ticilosulel Gural Cam'devrente iti dai in petic anul isra! 0 s-ajungide r?sullurnii! Vorlrc irr vinl. pm(li pltin;ii .c cr.e)tcir el. Karanrr ir n-avea si-i del lui socoteald.isi cerea dreprul lui, riigea. slbriia, scrisnea anleuintdtor dinfj, rle.i,.,ra prejrrlril"a. din in Va si zici, asa,schimbase srirpinulrrinia pe clojanii. Ai aduhnecar-o. Sirnti un miros tle c:imild rlnaia. neirefr_ ai'i niculc. si-r r usui :ir dei luqa la lrrrrnir. Ol, oll Cc i_o li vcnrl llri Dumrrczerr vJ al\.iiluia\cl lrja lrritpocll. vlr \J aduceli lrrrrr e drrar o dlttr pe ll dc tre:rbtr t.tr. 1,s 6xrr irllmrntctiali puteir-o lhcc irr [ieclrc zi. lard lrtitir zlrrvir1r zaverirlCui ii pasa de voi atunci? Dar asa.l Sfirsitul lumii. nu altal Ectighciil ocira pe Karanara5a,cle tbrntit. ca si nu se sirntd din cale-atard unrilit, in realitlte stia prea bine ci de cra lotal ncputinciossi i5i rdcea gura de pontanri.Nu_i rdminea decil si deschicli ocolul. Nici n_apLicase intre sir deschid:ilogteiul trcu, de nuiele, inalr cit un stat de ont si inchis de obicei cu un lanl zdravdr, cii Burannii Karanar se nipuslrse afarii. urai-n.rai sd-l calce in picioare: tisnise iu slepiicu larnld gr rigct, zvirlind clin picioarelelar-tr desliicute si. scuturindu-tjcocoaselenegre, inclesate. Dispiiiuse intr_o chpil. stir-nind umtii-i nori cle zipadi spulberitii. in - Ptiul scuipase urma lui stdpinul,aciiiu-cind ndin cu . duf: Fugi- nirodule. 1irgi.nu cunrva sli-ntirziil Trcbuia sd fie la lucru dis-de-diminealir, aceea sc de impicasc'atit de repedecu riznrerita lui Karanar. De_ar fi binuit culn aveausi sc sfirseasca toate astea.nu l_ar lj ldsat sloboclpentru nimtc in lume: n-aveadecil sa crape. Dar, in lipsa lut, cine dinlre ai casei s-o scoatdla capiit iu un atar lurbatl Duci-se in srepi. Edighei niddjrtui i c:t Burannii Karanar avea si zburde o vrente in voie, pinii 5i_o mai domolj clocotul singelui.si apoi avea sir se inioarc:lacasii. Cind coio. pe lii antiaziise trezisecu Kazangap, care_i spusese. zirnbindcu intelegere: -- N,liitem. Edighei, c-ai incurcat-o.Tocnai vin de la palunc. Krranilr ll tau rr.u lrut dr,-a blnelealurrrca_rr can. Nu-i mai ajung ciurilele cie pc la rx-ri. ?-i{I

- Ce vrei sd spui? A fugit incotrova? Unde? Nu ma fierbe, vorbe$te serios. . Nici nu glumesc.I s-a fdcut de alte tume. A adulmecat el ceva, dihania. Am trecut pe la p65une,Sd vdd ce mai e pe-acolo. Ies din vilceaua cea mare, si numai ce vdd o ndlucd gonind prin stepd de se zguduia pdmintul. Karanar. Ochii iesiti din orbite, rage cit il tin -puterile,botul plin de bale. Aburi din el ca din locomotivd.In urma lui - vilbr, nu alta. Credeam c-o sd md faci una cu pdmintul. A trecut ca l.a sageata doi paSide mine, nici nu mai vede omul in calea Acolo, sub coasti, pasc lui. A luato spre Malakun.rdiceap. turme mai mari. A noastrd nu-l mai intereseazA.Vrea prospiturd. De, atan in plind putere. de-a binelea.Isi didea seamace Edighei se intunecase alergituri si ce bdtaie de cap il asteaptd. S-or gdsi et spusese Kazangap. - Ei lasd, lini$teste-te, prin pa4ile alea niscai atani sd mi ti-l bumbitceasci, sd si picioare. Ci unde sd se vezi cum se-ntoarce coada-ntre cu ducd'/ sii. incd cle a doua zi, incepuserd soseascd intocmai ca pe vremuri comunicatele pe front vesti despreisprdvile de lui Burannii Karanar. Situatia nu era cituqi de pulin linistitoare. Cum oprea vreun tren la Boranli-Burannii, te trezeai cu mecanicul sau fochistul, sau conductorulpovestind intr-un suflet ce auzise dcspre fir.ldele-qile5i pogromurile lui Karanar prin turmele cle cdmile din Sari-Ozeki. La halta Malakumdiceap, Kalanar ar fi biitut doi atani pinri-qi diduserd duhul. dupd clre gonise inaintea lui, in stepi, patru femele: sttipinii lor izbutiserdnumai cu gl€u sd i le srnulgi. Oamenii trdgeau lbcuri de armii in aer. Altun'ar fi fugdrit o c;lmild cu stipinu-n deva, Karanar $a, inspdirnintat.Care stipin, fdcindu-l pe acela si descalece, prostul tirgului, asteptase vreo doud ceasuri,in nidejdea de cd, dupi ce-o sd-si facir pofta, atatrul o si lase camila in pace, cimild care, intre noi fie vorba, nu prea se inghesuta sd scaDe de desfiinatul Karanar. lar cind bietul om se apropiase gincl si-5i ia cdnrila si s-o ducit acasd.Karanar cu prin stepa,ba l-ar fi se repezise ei ca o flard si-l alergase la cilcat in picioare daci bietul om n-ar fi izbutil sii se piteascii intr-un fel de vagauni. unde stituse o vlen')e
-1--) I

ascuns, un soarece, Jumiitate ca pe mort de liicd. Abia tirziu igi venisein lire si, strecur.indu-se sub o coasti de deal. pe cit mai departc tle locui rrnrlr bintLrirr Buranrrii Karunll.. daduse ftiea acasa. Inullurntt scapasc zilc. clr cu Telefonul fhrd fir din Sari-Ozekiaduceasi alte asemenea ve$ti despre niiprasnicele isprdvi ale lui Karanar. dar. stlrea cea mai infricoqiitoare sosise in scris, de la halta Ak-Moinak ,Ca si vezi pind unde qunsese,smintitul, pillii dincolo de Kumbell Tocmai de-acoloii scria lui Ecligheiun oarecare Kosparr. a cuprin\ulacesluirlvar. demn ,le l,rala Ial luarea-amlnte: ,,Salem,nult sriniareEdighei-aga! MA rem c,i, desi e$ri om de vazi in Sari Ozeki. va trebui sd afli niste lucr-uri neplacute.Te credean birbat mai apriq. Cum cle l-ai iiisat rlobod pe rilharulde Kuanar'l Si rrii ir la unl ca rrta nu ne asleplam. \e-l baqut rn spcricqi tolj. Ne-l \chilo(lil pe atanl. ba r)e-a lrrlal ri trci din celc mri bune clrnile de prdsild: si ia seamacd nu a venit sineur, a adus cu el qi-o cdmilii inseuatd care, se vede treaba. isi lisase stdninu-n drrrm. altfel tlc ce rrr nrai fi fost in:euata.,A sadari. nc-:t ademenit carnilele ciu.e lrccam, le-a rninat in stepa5i de lr ru lasa pe ninrcnr sri se rpropie dc ele nici om, nici animal. Unde-o s-ajungern'l Un atan de-al nostru, mai tinerel, $i-a dat duhul, avea coastele rupte. Am vrut sa-l sperii nilel pe bandit si-arn slobozit citeva sloante in aer. doar-doar izbuti sa rrc juum camilelcirrdiiirt.Ti-ai easitj ont Nu se temc de rrimir.. te sli:ie. sil te tnilince dc vi-u,nu. Sa alta, dacd nu-l lasi sii-si tacii mendrele. Nu minincd. r.rubea" incalecdpe rind camilclc ulel cu o lurie de se curenlura pdmintul. fi se face si scirbd cincl vezi atira sdlbdticie. Ba mai si rage de vuieste stepa toata. Sfir5itul lumiil Ai zice cd-i in stare s-o tind asa o sutd cle firi oprire. in viala -ani mea n-am vizut asemeneafiari. In cdtunul nostru toatd suflarea e ingroziti. Ferueile si copiii se tem sd se indepartezede cusr. Asa ri vino de indatr sa ti-l adunr oe Karanar.Eu atita ili \pun: dacriintr-0 zi. doua nu rii sd ne izbivesti de diavolul dsta,apoi sd nu-ti tje cu supdrare, aga. Am o puscd de mare calibru. cu _qloante care pot dob;ri O si-un u-rs. si-i gaurcsc ciipalil)ir air. de frtj cu rrrarlor.i. si basll. lar prel(.a si li (, trirnil (.u vreun rnrr[ar.N-o si tirr o
') 1')

sealna ca-i Karanar vestitul. Si sd $tii ca-s om de cuvint. Giite$te-tede drum 5i purcede incoace pind nu-i prea tirziu.
/a\

Al dumitale Kospan din Ak M{nak.'l Ca si vez-i.Ravr:ul era. nici vorbd, ,.ri, d..u}# cam sucit, dar continea un avertismeni cit se poatg de serios. sfutuise Kazangap hotiriseraca el, Edighei. cu Sc si trebuiasi plece numaidecitia Ak-lUoinak. Ugor de zis, greu de fdcut. Nici sd rizbesti pind lbr Ak-Moinak nu era floare la ureche, necum si-l mai prinzi in \lepi pe K:lranarsi sii le-ntorci.pe a)€menerger: unde nr i prri ca in urice (lipa 5e pulcx p{rni iiscolul. Cel rnri cuminte, gindea Edighei, era si se irJiblaCecit mai cdlduros, si se arunce in vreun martar care mergea intr-acolo, iar indirit sd vind cilare. Dar de unde sd stii cit de :rdinc se infundase Karanar in stepd cu haremul lui? Juclecind dupi tonul scrisorii, cei din Ak-Moinak erau atit de furiosi, incit n-aveau sd-i dea nici micar o cdrnili pe care sd se-ntoarca, si-avea si fie nevoit si alerge dupd Karanar pe jos prin cine stie ce coclauri inzieezite. A doua zi dimineata pornise la drum. Ukubala ii pregdtise merinde. Se imbrdcase cilduros. Iqi pusesepeste pantalonii vitui{i Ei peste pufoaici o $ubii de oaie, in picioare avea cizme de pisli, pe cap - o cdciuli mare cu urechi, din bland de vulpe, croiti astfel incit si acopere si capul si gitul. ferinduJe de vint din toate pa{ile, iar miinile ,li le virise in mdnu$i cdlduroase,cu un deget, din blana de oaie. 'locmai inqeua cdmila cu care voia sd meargd la. Ak-Moinak, cind se apropiaserdin luga copiii lui Abutalip, amindoi. Daul ii intinsese un fular de lina, impletit in casd. - Nene Edighei, a spus manla si-l iei, sd nu rdcegti la git, ii spusesecopilul. De bucurie, Edighei se zdpaciseintr-un hal fdrd hal, se rlipustise si-i imbrdtiseze, ii sdrutase,cuvintele il parasiseri, sufletul ii sdlta de bucuric, parc-al fi fost si el un copil. Era primul semn de atentie din partea Zadpei. ' Spuneli-i marnei, le strigase copiilor la plecare, cd dacd dd Atotputernicul, mi-ntorc curind, poate chiar miine.

233

N-o s:i zdbovesc clipd in plus. $i-o sd ne sringem cu totii o sd bem ceai. 'iEi cloreacu patimd s:i ajungi cit mai repedela neno,"iocitul. dla de cdtun 5i sa se-ntoarciacasi ca vintul, ca s-o t^adApe Zaripa, s-o privcasci fn ochi pentru a se incredinta cd fulalul acela,pe care il impdturisecu grrj::r 5i-l :rscunsese in buzunarulinterior al. haiuei, n-a fost un semn intimpldtor. Cind pornise la drum, si mai tirziu, cind se indepdrtase de-acumbinisor de casi. abia se stipinise s:i nu se intoarca - mai ducd-sepe pustii turbatulde Karanar,n-are decit sA-l irnpugteKospan dla si sd-i putral pielea-nbit, la urma urmei pind cind si tot ducd grija unei cAmile apucate,las' si-si primeascdpedeapsa! DupA faptir si rdsplat:i!Da, avuseseo pornire. Apoi insii se rusinase.Pricepusecd s-ar asemenea face de ris, ci s-ar facc de ocar,t in ochii oamenilor, ai Ukubrlei.ri Zaripei... se pololi\e.Isi drduseseanrr nu ca Si existii decit o cale: si ajungii mai curind. ca sd se-ntoarcd mai curind. Gonise cle aceeaca un nebun.Era destul de frig 5i mai bdtea neostoit si un vint aspru. Chipul ise umpluse de chiciuri, ca si blana de vulpe a circiulii: ai fi zis ci-i un glob de puf. Respiraliacimilei ingheta5i ea in vdlituci albi, inchipuind o trenirde-a lungul gitului pind la greabdn.lama luase stepa in stipinire. Ziri de ceati. In apropiere,vizduhul pdrea limpede, dar depirtirile se pierdeau in picle alburii. O picld care se deplasao datd cu drumetul. retnigindu-sepe mdsurdce el inainta. Nemiloaseerau iernile in Sari-Ozekisi pustii, albe, incremenitesi linse de vint. Camila, incd tindri dar iutc de picior, era r:ibddtoare sub sa $i luase in piept voinicestedepiirtdrile.Alerga vioi, rdscolincl zipada inghetati. Dar Edighei era nemultumit: nu tu ritn, nu tu litezd. Ehei, sd fi lbst Karanar...Alt suflu, alt pas. Nici nu inci-rpea asemuire. degeaba Nu spuneaubdtfnii: Prin ce intrece-unbidiviu pe attul? Prin pasul lui mai sprinten doar. vezi bine. Dar un viteaz. prin ce intrece-un altul? Prin nintea lui nai sprinteni, vezi binc.

Avea de strdbdtut drum lung, in deplind singurdtate"Si l-ar fi vldguit oboseala dacd n-ar fi fost fularul daruit de Zaripa. Simlea necontenit prezenla acestui, ai fi zis, lucru$ot' firi insemnitate. Trecuse atita amar de ani peste el, dar niciodari nu si-ar fi inchipuit ce un biet flecu$tet de llnii iti poate incblzi intr-atit inima daca e diruit de ferneia iubiti. Fularul acela ii lusese alinare la drum. Din cind in ^cind, vira mina in sin, dezmierdindu-I, si zimbea fericit. Intr-o vreme cdzuse insd pe ginduri. Ce era de fdcut, cum sd triiascd de-acum incolo? Un zid de netrecut parea sa-l impresoare. Ce era de fdcut? Omul, cit triie$te, trebuie sd aibe o dnti si sd stie calea spre aceasti tintA. Edighei nu mai avea nici tel, nu mai cuno$tea nici un drum... $i privirile i se inceto$aserdde tristete, aidoma dep{rtdrilor stepei, ndpadite de picle reci. Nu afla nici o iesire. Isi tortura sufletul, zbdtindu-se in ghearele cleznddejdii, pentru ca apoi sd se lase iar pradd visurilor lui zadarnice... Uneori il cuprindea o adeviratd spaimd in ticerea $i singurdtateaaceea.De ce avea tocmai el parte de asemenea soartd'? De ce nimerise in Sad-Ozeki? De ce oooosise la Boranli-Bulannii familia aceea nefericitii. lrimiir oarcd dinadins de destin.' Sa nu fi fost tolte rstea. ooaie ci suferinlr l-ar fi ocolit si-ar ll trait in linistesi pace.Pe cind a$a, sufletul i-o luase razna, ndzuind spre ceva cu neputintd de atins... Ba mai picase pe capul lui gi necazul dsta cu Karanar - altii povara, altd pedeapsd a lui Dumnezeu: n-avea noroc, si pace. Chiar asa: n-avea pic de noroc in Vlata... Ajunsese la Ak-Moinak abia spre seard.Cdmila ostenise. Drumul era lung, si in stepdiarna vremuieqte. Ak-Moinak era o halte aidoma celei din BoranliBurannii, numai ci aici oamenii scoteau apd din propriile lor fintini. Incolo, nu era o mare deosebire.Citun de stepd. De cum intrasein Ak-Moinak. Edigheioprise. in iap de ulicioari, un bdiat si-l intrebase unde l-ar putea gdsi pe Kospan. Bdiatul ii spusesecd la ora aceea Kospan era la lucru, era de serviciu la halta. Asa cd Burannii Edighei o luase direct intr-acolo. Se apropiasede canton si tocmai voia sd iuteasci pasul, cind in cerdac isi fiicuse aparilia un birbat de staturd lrijlocie, dezghelat, cu chipul luminat de

235

un zimbet lritru..purtind o scurtdimbldniri. mult prea mare lui.-pislariin picioare,iar pe cap o ciciuld cu Llllllt"a.,u., ur.qgnr, veche.pusi ci5. - A-a-a. Edighei_ag:rl Scunrpulro\tru Boranli_aat. ctrclarnlsecl. reeuiroscincirr_j nunraicjeclr Eji*i,.'i.'ii n. venit. rsadri- urr:)ase r..olrorind ci. ,,"p,"f.'*.aa.i,iri, re-an asteptalin van... Cd ne tol gindeam:vine, ",, nu vine... pu!cilr'n rru vin. zimhisc erfigirei.'eind _, .., . ,fur.,, ^\ir mj-alt t mr\ rrn ravasalit de r.ru t. -. Prri cunrl Dlr rlvasur e llorrc Ir urcthe. Edithei . flgri.u llluter liujo. Che.tia(. cii trehuie rrc rcapr .a cil-ootr nrai rcp.,dctle Karanurirl durnirrle.ca rriirrr ."-iJ f,inci,f"j. ,]..^ ntlr { iruta drurn prin srepirlTc zl.csre t.i J. ,f"prra lrs,, \l {l:lle)tc snrc ltne cil lurhJt. ra le *ehilodcasciL ri mli nrulte nul Mare banditl Mare pacostesi fii stipinui unui asenrerk'J rtarr.lirt.uscilpoi u vrcme.plivirrrJu_l ,int'.rrz,1i r..ar.' J)eriolS|lr \.oboriiedi ,1. dupltCaret(ltiugase: As vrea sa viid curr o sii te descurcicu il; vad .-ui i;;; .; miinrlc eoaie. I)c ce cu rniinile uorle, Il1e flr.rltir meir. Ediuhej (ltir sCosc\e cr,tlurUIl.hi(rimplelit i.a U naglricir. ( u hrrrl)nir.ul rrci \t_i rii :ih tlc hi,,.., ,- l)oar rr-o si pun tunurile pe biatii ciiniii? - Noi lru ne-ncumet,rm s:i_i infruntdm nici cr, anna. "--, Stiu eu. poilte te-o recunoaijt(,. stripirr. cie ,i-oi, ;;.:';;; tale ind-ndoiesc: niste ochi tulburj... are -. Vrrlcnt-noi. \pu\e5c Etliglrci llar. ,i rrrr mai nier.. , ocrn \rtlrc:;. Hf,! .cilnlil, dun)neal.r i)ti chiar KoiDtn. rJlcit tasu. \tIo sr itrirta,n)i L.lnrpc urrcle hilirdUiesle: rcstul lasi-l in seantamea. .- Nu-i tocmai aproape, spuscseKospan cercetincl _^-, zlrcir )r pnvrndu-)j poi ceasul. L,itc ce_i, Ediehei_aleJcunre prL.rrrlzirr.prntl;riulcernl(.ol{).,e tr"i *ciia. UiiJe sJ ller!:t In.l)ulet.er Ii{,plii.lAsl nu nrcrgr $i_lrnoi. cu.nrcLr pnnOi o lUl urr rnustrlircu tin(.. Fir traspctele rtrrstrrr. IaI mirne in zori luci cLul 1i-i voia La o asemenea intorsiiturdEdighei nu se-asteptase. isi ll( rrjc {u.(,trJlilclr. dircapuni ,,rinop" f o,rnoi. ;;";;
_rHI jn Ul,pl,..;r :t((.r ,

ui)tcr'uro\,.ulr lr /ori ,:r i:r cit rna,.l;;;"-,".;|c;,';p;; r;rr 236

lt

Ku, r lh. i.

s it

. lt ) t r p, e, / e

l l c o i . t . '1 , ,

casd. Vizind cn Edighei sta la indoiali, Kospau protestase categoric: Nu --A^ nu, Edighei-aga. pleci nic:iiert.Cit despreravas, sd md ier1i.N-am avut incotJo: pur si sitltplu nu mat era de trait. Dar cle piecat,nu te las si pleci. DacI. fereasci sfintul, ti se intinpli ceva in pustiul iista. la ^vreme de stepei. Innopteaza noapte?N-as vrea sd ajung de l-'atjocura la noi- iar miine - om vedea. Cliisuta mea e colo, la vin li eu. Pina. margineacitunului. lntr-un ceas si jumata.te atunii, simtele ca acasd.Cimila bag-o in ocol. GAsim noi cu ce s-o hranim. Apzi, iardsi,avem din belsug. intunericul se lltsasecurincl.Kospan si cer din tamllia a iui se clovediserd fi oameni minunati. Biitrina matnd a lui bliatul lor, de vreo cinci anisori (aveau KosDan.nevastd-sa. ii o fatil, mai ntare.ei-:rIa interuatuldin Kurnbel), ca s:i tlu rnai vorbim de insusi Kospan, pire:lu a ntl avea alt gilxl riecit si-si multumeasciioaspetele. ln casa bine inciizitir domnea o mare insufletire.La bucdtirie se prdjeacalne din proviziile pentru ialnri. Pinri urla-altit, se bea ceai. Lut Burannii Edighei bitrina ii urnpluse cana cu mina ei' intrebindu-lmereude familie, de copii. dc ale vjctri.de zi ctt la zi, de vremc, de locurile lui natale si povesLindu-i. rindul ei cunt nimeriserd la halta Ak-Moinak Edighei ii ei, cind si rispundea bucuros. liuda untul galben, itlcins. in care inghilindu-leapoi cu mare intingeabqciti de lipie proaspdta, in clesfdtzue. stepeleSariOzeki, untul din lapte de vaci e o raritate.Nu-i rdu rrici untul din lapte de oaie. sau de capri. 'sau de cdmili. dar cel din lapte de vacd e, orice s-ar spune. mult mai gustos. Kospan prin.riseunt din lapte de vacd _dela niste neamuri din Ural. Infulecind cu poftA bucitelele de cd lipie cu unt, Edighei spr.rsese parcA simtea mlleasma ierburilor piiscutede vite prin lunci, iar asta o tlnsese la inimi pe bdtrinal,care prinsese si-i povesteascddespre meleagirrile ei natale, despre tinuturile cle pe lingi Ura" rJespreierburile ce cresteau pe acolo, dcspre pidurile 5i apele acelui coll de lume... int." timp. isi idcuse aparilia li sefui haltei, Erlepes. invitat de KosDan cu ocazia sosirii lui Burannii Edighei. intre barbali .e legase cle indatd o discutie despre slujbd. despre starea transporturilor, despre ninretii ce troieneau

237

calea feratii. Edighei il stia de multa vreme pe Erlepes, unul dintre cei mai biltrini feroviari din Sari-Oze-ki;acum insi il cunoscuse si mai bine. Erlepes era mai virstnic decir Edighei.Era sel de halra la Ak-Moirrakincr de h sl^irsirul razboiului.si se simlea numaiclecir tuli oatncntilocului ca all mare respectpentru el. Se ldsasenoaptea.$i aici, ca Si la Boranli,Burannii. trerruriletreeeru rn huiet mare, de zingiincr .ticlrr.ra.iar vintul )uiera prirr canalurile[crestrelor. Desi usezarlinca rrce,.'rsj cule l'eratj ce stj.abitea slepa, locul rcelu era altfilsr oamenii locului erau alttel. Si apoi, aici era oaspete;cu toate ci venise dupi zvinturatul acela de Karanar. oamenii il primeaucu iuima deschisd. DupA sosirealui Erlepes,Edighei se simlise 5i rrai in Larsullui. Erlepesera mare cunoscdtor vielii cazahilordin al cele ntai vechi timpuri. Nu e de mirare, agadar, discutia' cir lunecasecurind spre vremurile de demult, spre eroii si le_ gendeledin barrini.Tare bine se simlise Edir.heiin seara aceea, in mijlocul noilor lui prieteni din ,qk-Moinak. il deslatasera plaeutele raclalesi ospitalitatea erzdelor.(lar nu in rnai mici maisuri mincareabuni si biutura. Gazdeleil servlrircu votcd. Ostenit de drunt si ger, Edighei dddusede dusci jumdtate de pahar,gustaseapoi murdturile gi sldnina gustoasd cocuu:rde L.anlila din tinara.pusepe m't\ulajoasA. rotundd.si deodatdi$i sinitise trupul cuprins de-o desf,itare ee purciiL-i inmuiases i-i imbunase sufletul.USor lmetir. si Burrnnii Edighei se insufletisc. zimbel cald ii lumina un chipul. Erlepesisi ingaduise$i el sd bea in cinstea oaspe_ telui 5i. insul-letit rindul lui. il rugase Kospan: lu pe ..- Fri bine. Kospane.:i ad:i-nJdombra'. '- Aga mai zic qi eu, incuviinlase Ediehei. De mic r'opil ii piznruiesc cei ce Sriucinta din dombrr. pe - Nu-li fdgaduiesccine qtie ce, Edike, dar cite ceva o sir-mi amintesceu in cinsteata, spusese Erlepes,scolindu-5i tunica $i suflecindu-si minecile cdmdsii. Erlepes era, spre deosebirede insuflelitul si euralivul Kusplrn.mri retinut.Chipul lui cu lrasaluriasprJ, trupul
* lnstrurnenl popularcazahcu doud strunesi corpul de lbrmd t|iunghiularri semiovalri. sau

238

masiv rdspindeau siguranti. Luase in miini dombra si se ai concentrase, fi zis ca se rerage penlru o vreme in sine. indepirtindu-se de lume, de grijile zilnice. Asa se intimpld sa-si dezviluie tainilelesu[letu]ui. cind omul se pregrlesle i,r ur"rn. ce-ji icorda dombra. Erlcpes il inviiluise pe Edighei intr-o privire lungi, profundd, si in ochii lui negri si mari, usor bulbucati,se iviserd, ca rdsfrintede apele mirii, scinteierica de tbsfor. Iar,cind degetelelungi loviserd strunele si prinseserd a-i alerga pe gitul lung al dombrei, izvodind dintr-o miscareciorchinede sunete5i fdcind parci' totodatd, instrur'nentul si lege rod pentru alli ciorchini, pe care apoi, dezvoltindtema melodiei, sii-i culeagi generosde ca pe slrunc.BuranniiEdigheiinlelcsese sullelullui aveasr pldleascascump tnuzica aceer. In primele momente ale vizitei, gindurile-i fuseserdvremelnic abatutede pe fdgasulor, Edighei uitase de sine, dar sunetele dombrei il intorse' seri iardqi cu fata spre propriul suflet, r'irscolindu-idin nou amdrdciunea $i durerea. De ce, oare? Se pare cd incd din vechime oamenii ce alcdtuiserd acele cintdri stiau ce se va petrece in sufletul lui Burannii Edighei, patimile ce-i erau ei hdrizite. Altminteri cum putuserd sti ce anume va simli el cind avea si-si audri propriul suflet in cintdrile lul Erlepes? Da, se cutremura, se inalta in zenit sair plingea sufletul lui' de parcd dintr-o dat?i s-ar fi deschis dinainte-i toate portile ale bucuriei si ale tristetii, ale sovdielii, ale lumii dorintelor indoielilortulburi... si !,rlepes cinta, intr-adevdr, dumnezeiegte.Trdirile celor 'vechi reinviau pe strunele dombrei, eliberind, ca vreascurile uscate in focul de tabiri, flacdra ce-o purtau inlduntrul lor Dezmierdind pe furis fularul ascuns in buzunarul hainei, Eclighei se gindea cd existi pe lume o femeie pe care o iubeste, ca amintirea chipului ei ii aducea 5i desfitare 5i fdri ea, cd o va iubi chin, ci-i va ti cu neputinti sd trdiascd de-a pururi, orice s-ar intitnpla, cu o iubire fira margini $i protundi. de neindurat. Asemenea ginduri ii stirnea, cind stinsindu-se. cind rdbufnind. melodia izvoditi de dombra iui melodiiletreceaupe nesitnErlepes.Motivele se perindau. una intr-alta si sufletul lui Edighei plutea ca o lotcd pe tite valuri. Se vedea iari5i, cu ochii mintii, pe Aral, isi amintea apele de-a lungul tarde culentii nevdzuti ce stl'Abdteau 23c)

murul, a cdror directie o puteai ghici nunlai dupi \ensul^curentl in carepjuteau. aidomr pletelorl,,n!i 5i d..e al. uri.i lemet.allele Ukubalaalusesecindvaasclncnea plete,lunri pl-rrii mili jrrs dc genunchi.Cincl se sciilda. ii ptrrieau. greii. atalufl.tntocnlxt algeleacejer.in \en5ulcurenlului. ca Rider lerrctlaUkubala. era llunr0asrsi oaclreru BurarrnriEdighei sc ilrserrinase. aclinc mtscat de t,nr surtctele dunrblei.Numrl pcnlru aslil.5r lol rnenll sa blll. ln. p na latni. slepacalc dr_o zi. ..Ca s:r vezi ec t)oroc Dc mrnc s-rlrrrrea Karanilr tocntfli pc_ricr.i5i zicea. Si_a lriat lurnea-n crp:i m-l ririr in urma_isi pe rnine,in-3-iilir ,r,: ri simplrrsr Yin. Prea birrc! Macar o drtl irr uirfo .iirni desfat $i eu sufletul cu cintec de clombrii.gruuo, Ed";.;i Nici nu gtiam ce nare me$teresti!.... Ascrrlrindu-i cintiirile. Edi.ehei lasrse in voia sirr. se . durilor. incercu-\j-si privcrscii viata tlin afara. sA *. ,i3i.* oensUpra trdonlir erelelui ,..etisnc:te. ljpind. sus, \us, er. deasupra.stepei^5i pl uresle apor cu uripilerleriinrepur,ri J. curen-Ut rer lt stnguritirtea de dcplinaa \lepei. Nemarsjnireil slepclor c.iizute stipinircr iernii i se inf,rfisa srrb priuiriior.Sl undeva.,il nemdrginirea aceea.Ia un col obscrrral caii terate. cttevacasule\trinseciopor.citevafercstre luminatc halta Boranli-Burannii. intr-una din casutele ;;;b"- _ Ukuh-alacu fetitele. F'etiteledonleau, desigur.,la oru u"i"o. Dar. Ukubala poare cd nu donlea. poate"eia muncitad. porle ca irima ii soptisccevn. inrr_outra -s,induri. Zanpr cu bateliiei. Zaripasigur nu domrea. ter "iirtr'lAti nccazurj pe capulei... Si cine stie cile o rnai asteapta: bdielii nu stiru incd.ce i se lntimplaSe tatilui lor. $i ea nu va avea incotro, odatd^ tot $i-odatd. va trebui sd le spundadevdrul... _ .lst lnlagtna cum treceau cu zgomot mare trenurile, sfigiind noaptea cu farurile locomotiielor si imprastiind--in iur nulberede zipadr. vedea beznaclersi si resiirsit,i ce .e rilsa In rlflnil lor. lar undeva.departede casa aceea,rrrrde el ospetea a\cultind cintec de dornbril. haladuia. in steoa i nrunecari siilbrlicii.inrre nameti.biciuir de uinruri.vi6_ si rosul Karanar.Nici el n-avea pace si s.onrr.Asa_l pldsrnuiie nallrra. de 7t. cil e urul de lung. adunii lbr(e, iii rumeea Zr hrana, rnestecind-oneincetat cu fdicile lui zdruivene_ are'ii stomaculalciituit pe potrivd: primestehrana intreaei, apoi; 240

trimite indirdl la mdrun{itl de fapt, ptanul asta $i face tot timpul. pe drum 5i chiar in somn: rumegi; 5i asta numal ca sii slringa. si-si lacd un tel de magazie de forti in cocoase: cu cit sint cocoaselemai zdlavene, mai indesate 9i mai (u grirsirnea elc. ctt alit e mai virl()a\e. (il e mai groa5a din puternicmascululialna, la vremdaimperecherii.Atunci nu-i mai pasdnici de zipadi. nici de ger'.ba nici de stipin, ce sir mai vorbim de alti oameni. lrnbatatde fbrta lui ndvalnic?i. simlindu-seimpdrat si lege, atanul uitd de oboseali si fiicii, de fbame si sete,nu mai stie de nirnic pe lume - de nimic. in alari de alinarea covirsitoarei si nestivilitei lui patimi. Pentru asta triieste, de firpt, un an intreg, pelltru asta stringe zi de zi puteri. [n clipa aceea.in til]lp ce Burannii Edighei stitea. ca oaspete, la cdldurici. sdtul, ascultind donbra, undevir prin inprejurimi, in noaptea viforoasd, printre nimelii luminali de lund. bilrtuia fird istov Burannii Karanar.credincioschemirii singelui, pdzindu-5icu gelozie haremul de tot ce era strdin, nelisind sd se apropie nici amenintitor latele fiard, nici pasdre. rdcnind si scuturindu-si lungi ale birbii. Si la asta se gindea Ectighei,pe cind asculta sunetele dornhrei... Muzica ii purta, intr-o clipd, gindul din trecut in prezentsi iari5i spre trecut. Si la ce-i putea aduce ziua de miine. O stranie dorintit il incerca - dorinta de a-i ocroti de prin.re-jdie toti cei dra-eisi lumea intreagi. lar simtdmintul pe unei anumitevinovatii fati de toti cei ce crau legati de viata tristele... lui trezeain el o tainicar - Edighei. griise Erlepes, zifnbind dus pe ginduri la capitul unui cintec, in vreme ce degetele lui rningiiau u5or strunelepe care se stingeausunetele.Md tem ci e$ti cam ostenit de drum. Poate vrei si te odihnesti. si eu m-am apucatsd-ti zdrInginesc la ureche. - A, nu, nici vorbd, Erleke, se tisticisesincer Edighei, ducindu-si miinile Ia piept. Dimpotrivd, de mult nu m-anl simtit asa de bine. Daca nu esti tu obosit cumva, te rog mai cinU. Si cam ce ti-ar place sd asculti? -- Tu stii mai bine, Erleke. Mesterul stie intotdeauna mai bine. Firegle, cintecele din bitrini mi-s mai dragi. Nu

211

$tiu de ce, dar parci-ti merg drepr la inimd, gi-1i robesc sindurile. Erlepes incuviinfase din cap. - Asa e si gazda noastri, zimbise el cu ochii la Kospan care stdtea nefkesc de cuminte. Cum aude dombra. parcd se tope$te, devine alt om. Nu-i aga, Kospan?Numai cd azi avem un nrusafir.Fa bine si nu uita asta. la mai toarnd cite-o picituri. - Numaidecit, tresirise Kospan. indata. Si mai turnase un rind. Biuserd, mai gustaserA cite ceva din bucatele de oe masd. Dupd o vrene, Erlepes luase din nou dombra in miini 5i lovise strunele, incercind-o iardsi, si vadi dacd era acor_ datd bine. - DacA intr-adevir i1i merg la inimd cintecele din batrini, vorbiseel spre Edighei.o ia-ti reaminresc povesle o veche.Mulli biirrinio )liu. o slii si dumneata. altminteri,. De Kazangap al vostru o poveste$tenespus de fiumos, numai ca el doar o povestesle. vremece iu o cint insolind-o in de suneteledombrei. ln cinstea dumitale, Edike, o si fac un teatru in toati legea: ,,Tinguirea lui Raimali-aga cdtre fratele sdu, Abdilhan". Edighei _ ]1 multumise printr-o plecdciunea capului 5i Erlepes iqi plimbase degeteie pe strune, intonind at?t de cunoscuta uverturi a legendei. sufletulrinit al lui Edishei $i tresarise dtn nou: povestea trezeainlr-insul ecouri adinci de o dulce lrislele. Dombra rdsuna ftrsotind vocea plind, de bariton, a lui Erlepes.cum nu se poate mai poirivira penlru cintecul acela despre soarta tristi a vestitului bard Raimali-aea. Raimali-rga aver pqstcsaizecide ani cind ii cizuse drasi o Iinaril lard pe nume Beghimai.o cinlarealade douizecJ de ani, care-i risdrise-ncale ca o stea.De fapt, ea se indrigos_ tise de ei. Dar Beghimai era liberi qi plini de roane: isi pulea urindlli vill a asa cum credea de cuviinfa. Asl cd lrrmea il osindise pe Raimali-aga. Din vremuri strdvechi, povestea aceeade dtagosteincingeaspiritele.tJnii o incuvi_ intau, altii dimpotrivd.Nirneni nu putea rimine insd inditerent. Unii vegtejesc fapta lui Ramali-aga, cefnd ca numele lui sd fie dat uitarii, altii il compatimesc,plingindu-t soarta
,4)

si trecind prin cintec tristetea amari a acelei iubiri din generatie in generatie. De aceea nu se stinge legenda lui Raimali-aga, bardul indrigostit, care a avut si va avea. in toate timpurile, defriimitori $i apilrdtoripdtimasi. Edighei isi amintea cutn o terfelise, spumegind de _ furie, ochi-de-erete, cind o descoperiseorintie hir:tiile lui Abutalip Kunibaev. Ahuralip. dimpotrivi. era incinrar dc acesl- cum it spuneael - poem despreun Goetheal stepei; se pare cii si nemtii itvusesera biitrirrbard inlelept cari re un indrigostisc de-o tinari. Abutalip scrisese lesenda lui Rrimali-agu a)a cum i-u poveslise Kazangap. s-pelanla irr ca flii lui o vor citi cindva, cind vor creste niar:i. Exisii. sounea cl. intimpliri deosebire. desrine pilduitoare.care tiaiesc veacuride-a rindul in nremoritoamenilor, pentrucil invatamrntelepe care le cuprind sint Depreluite. risfring trairile unul oln asupratuturor semenilorsdi din acel timp. ba chiar. si asupra celor seoboritori ei pestevremuri... din Acurn. in fata lui Edighei stare:r. mingiind strunele _ dombrei si insolindu-i sunetele cu glasul lui profund, Erlepes,5ef de halti, a cdrui menire era sd aibii sriid de calea ferirti. un orr care. Il o rdica, n-avca de ce iuita in .ullel povesletaceea lristii din tle(.utulindepdrtat leAeDda lui Rainraliaga :i care rul'erea de \incer cintl o ieocru atir in acordurile dornbrei. incit ai li zis ci el insu5i rriise intirnplarea aceea...lati ce inseamnli muzica, iatd ce inseamnda cinta eu adev{rat, se gindea Edighei. Dacd in clipe ca asta mj-ar spune cineva: mori $i naste-tedin nou, as fi Ce Satas-o lac fari preger... bille ar fi ca. in suflerulluminat deodatd, si ardd veqnic tbcul acela care-ti descdtuseazA gindul... si-[i limpeze5te Edighei nu izbutisesd adoarmdimediat - de. oat striin - cu lorte ca. inirinlede culcare.iesisesi ia puli; aer, iar gazdeleii prepdlisera culcubcald. cu aslernuluri proaspete. cum se afli in tiecare casi pentru asemeneaocaZii. Siatea lungit in pat, lingi tereastrd,ascultind gemetelesi suierul rintului. zgomotul trcrrulilorce lreeeaucind intr-o parte. cind in cealalta....A)lepra ca sa puna minc pe rizvritizorii lul .Kuanar 5i s-o ptrrnelscrriumaidecltIa drtrm. ca s-ajungl mai degrabdla Boranli-Burannii,unde il asteptau cei Datru copii pe care el ii iubeadeopotrivat lapr. pentruusta si de

triiia: ca sd le iie lor bine. Clhibzuia fel si chip cum si,l in imblinzeasci pe K:rranar.Altii beleal Nici de-o cdmild ca totte cclelillteuri a\Use\epttle. :\c hloJise si lie eel mai alirrisit atan din {inut. r)alrenii se inspdimintau numai vizindu-|. ba fuseseri gata-gata sri-l intpu$te... Dar cunr si-i bagi Lrnuidobitoc in cipilini ce e bine :i ce e rau'?g;-apoi, nu rjUnsese Kirran:u-. el. prin p?irtile a-stea nurnaide nebunasa-i poruncisel'ir-ea. tsra Lrn anim:rl ntare si Lruternic in $i t)aLimalui ru cunosle;l\tavilt. erJ gilla \a lJca ltna (rt pimintul pe o|rcire ar ii cutezlt sa-i steain cale...Ce era de fiicut. culn sii-l stfuneascir Karanar?O si fie nevoit si-l pe pund in lanl si s.{-l tinartoati ianra iu ocol, altminteri o sli-i fr-ingd gitui: daca uu Kosoan, apoi un altul rot o sii-l irnpurteintr.o hulrazi. sr llurrtr... irrarrrle a:rtlpi iii rnar dc lrttinti.e o dtlir \ierslrl lrrr HrlcFes ri rlemurul slr nelot. dombrei. sinrtind o rnare bLrcurie sindul cii Detrecuse la o .elr';i. Srrnrtel<,lorrrhtei ir:icrnenea reinvirscri.rirlmrrtind-o in sulletul lui. toatd sulerinta lui Rairrali-aga,bdtrinul bard \pr\. nc r)r,'crrl irtdliigostrt. lrrr.'ie o tir]iir;i. cu toale ci $i. nu era nici o iisemdnare inlre Doveslea lui si cea a lui Rairnali-lrcl. Edigher tlcrlrrseirirr lceenda nrfericitului rapsod uD ccou indepartatal sufletului sdu, o durere incercati. Suf'erinta care o induraseRairnali-aga urmd cu o pe in sutd de ani renistea acum aici. in Siiri-Ozeki.in sufletul lui. $i Eclighei oftase adinc. rd-sucindrr-se fdrd somn in asternut. Era coplesit de amirdciunc si tristete din pricina viitorului tulbure. a indoielii care-i sfis;iasutletul. Ce era de ficut? Incotro s-tr apuce?Ce sii-i spun:i Zatipei, ce sd-i rdspundd tlkubaleil Nu-Si gdsea nicjdecLrm cdrarea, ritdcea in nestirgitehdtisuri...Adormise si se visasedeodatdla Marea Aral... Simteaca ameteste atita albastru, alita vint... Si de de intocnrai ca atunci, in copildrie. se ndpustise spre mare, inchipuindu-se pescdrus Iiber deasuprzr talazurilorinspumate, ndlucireaaceeail umplea de o mare bucurie,era beat pur si *irnliu de fericire.plan:rdersuplamdrii nccuprinse auzer si intruna sunetul dombrei sj glasul lui Erlepescintind despre ruef'ericita dragoste a lui Raimaliaga. gi mai retrdise in vis clipa cind zvirlise indirit in valuri pestele de aur. Pestele era n.rlidios gi puternic, si cind il purtase spre apd ii simtise trupul viu si gr€u, ii simtise, ca pe ceva material, dorinta de
1/l4

a ajunge din nou in stihia lui, iu mare. Urmase linia tiinti a apei si marea ise rostogolise intftnpinare. in plirlise. rizincl, vintui in fatd, apoi iti desfdcuse bratele deodatd si pestele de aur. explodind in albastrul clens al vizdultului ca un curcubeuviu, lunecase intFo cAdereindelungi sDrevaiuri.,. rii:iunu mereu (, n)uztcir... ,, rluicc tilrguire $i de rrndevri ;r rit\una... Cinevr isi plinreu ursita... Ull vint inghelat biciuise stepain noapteaaceea.Gerul se intetea.Cele patru cdmile pdzite cu stli5nicie de Buiannii Karanar se rdipostiserd intr-o rnica vilcea. la poaieie unei pe coline. Acoperite ctl zripadai partea dinspre care biiter vintul; se adunasericiopor gi se incdlzeaucu gitul pus una pe gitul celeilalte.dar nesdtiosulsi ldtosul lor stdpin nu lc dddeapace. Alerga in .jurul Jor sau de colo pini colo, ric. nind plin de minie. selos nunrai |tumnezeustie de ce si pe cine, poatedoar pe luna al cdrerchip palid se arita arar prin picla misciitoare. Burannii Karanar nu-iji gdsea locul. Spdrgeacu copitele pojghita subtire de gheatd pesle care vintul purla zdpada ca un lum fiari intunecatiicu douir cocoa$e. git prelung si cu !:itos, urlind in hezn6. Citd 'cap forli silasluia intr-insul! Chiar 5i lcLrm ii ardeade dragoste, siciia cind o ciimilir, cincl alta, nru5cindu-le zdravdn de gleznesi de coapse, ircercind sii spargi mica turmA,dal era prea mult, ciirnileleerau siltulcde pesti:zi, r:iud ii implineau toate poliele: noaptcavoial si iie ldsatein pace. -bucuroase ricneau $i ele cu viditai iritare.respiltA5a ci, tlrept respuns, gindu-i stdruinlelenepotrivitesi nedind nici un semn cti ar avea de gind s:i cedeze:noapteavoiau sd lie lisato in pace. Spre diminea$ se mai astimpirase.se nrai douroiisesi Burannii Karanar.Stdteaalitn de ciirnilele lui. riicnind ia riistilnpul'ica prin somn 5i scrutirrdcu plivirea imprejurirrrile. Abia atunci se cul caserd5i bietele cimile in zdpadi, stringindn-se una in alta. cu giturilc intinse.5i atipiseri itn, paicate. visau pui:. cei pe care-i avLrseseri cei pe catc l$i si urmau si-i aibd dc la atarul cei nsgru, carc se pripiisiscpeaici cine stie de unde, cistigindLr-le, prin lLrpti.de ia ceilalti atani. $i mai vis:ru vara. cu milcasnia ei <ie pelin. 5i atingereaclelicati a puilor cle uqei. 5i parci ugereleincepeausir doard. un fel cle ciulce.junghise ridica din adincul lor,

2.+5

prevestind belsug de lapte... Aldturi, Burannii Karanar stdtea de srrajd, cu lalele flutur?ndu-i in vint... Pimintul i5i unna calea in spaliu, scaldat de vinturile uriilor. Se lotea, plutind, in jurul Soarelui$i cirld, tot rotindu-se, se intorsesespre marele astru cu fata care aducea zorii deasupra stepelor Sari-Ozeki, Burannii Karanar vdzuse rdsdrinddeodatdin apropiere doi oamenicilare pe o cdmili. Erau Edighei 5i Kospan. Kospan luas-e sine pu5ca. cu Burannii Karanar se infuriase. Incepuse sd tremure si ricnea. clocotind de minie: cum se incumetauoamenii si-i incalce hotarul, cum indrizneau sd sr- apropiede turma lui, cu ce drept il tulburau la ceasul iubirii'l Karanar rigea din rdsputeri. cu glas mare, sdlbatic, ficind spume la gurd, scuturindu-si capul pe gitul prelung,ciscindu-si fioros botul ca sd-si arate collii ca de dragon. Aburi ieseauca un fum din gitlejul lui cald, inghetind nurnaidecit o promoroacd ca albri pe la(ele Iui negre. De stirnil ce era, Karanar iqi de$ertase bisica. se indltase pe picioarele dindirdt. desfdcilrdu-le larg si slobozindsuvoiul conh'avintului; in vdzduh se rdspindise duhoarea urinei risipite de vint 5i chiar picituri inghetate il loviseri pe Edighei in obraz. Sdrise din sa, isi aruncasequba ln zdpadi $i, rdmas doar in puibaicii 5i pantalonii viituiti, despletisebiciul de pe codiriste. Vezi ce faci, Edike: in caz de ccva, il dobor, spusese Kospan,ridicindu-qipugca. - ln nici un caz. Nu-1i face griji din pricina mea. Eu sint stdpillul, eu rispund. Jine pugca pentru tine. Dacd te atacdpe tine, e altd poveste. - Bine, fie, incuviintase Kospan, rdminind sus, pe cimili. gi Edighei, ridicind biciul deasupracapului gi fdcindu-l sd scoata pocnituri tdioase, ca niste impu$ciituri, pornise spre Karanar. Acesta, vdzindu-l cd se apropie, turbase de-a binelea, rdcnind si impro$cind cu salivd in calea lui Edighei. Cdnilele se ridicaserd si ele si incepuserda alerga nelinistite imprejur. Pocnind din biciul cu care mina, cind se inzipezeau liniile, cdmilele inhdmate la tirgitoare, Edighei inainta prin 246

zapadd, strigindu-l de departe pe Karanar, in nddejdea cd acesta-i va recunoa$teglasul. - Karanar, hei, Karanar! Termind cu prostiile! Nu te prosti, n-auzi?Sint eu! Ce, ai chiorit? Eu sint, nu vezi? Dar Karanar nu reactionasela glasul lui si Edighei fusese cuprins de spaimd vizind ochii lii, tulburi ai atanuluil care se nipustea spre el in goani, cu cocoa$eletremurind pe trupul lui masiv, negru. $i atunci, indesindu-si caciula pe cap, Edighei pusesein tunctiune biciul. Era un bici lung, de vreo sapte metri, impletit din piele groasd, surucluiti. Urlind, Karanar se nipustea spre Edighei cu gind sdl apuce cu dintii sau sd-l trinteascd la pdmint si sd-l calce in picioare.dar omul nu-l lasa sa se apropie, sfichiuindu-l cu toatd pulerea, se eschiva, retrdgindu-se si atacind din nou si neincetind sd-i vorbeasci, pentru ca animalul sd-$i aminteasca de el si sri-l recunoascd.Se luplaserd astfel, fiecare dupd puterea qi priceperea lui, si fiecare avea in felul sdu dreptate. Edighei era zguduit de ndvalnica dorintd de fericire a atanului si-si didea seama cd, de fapt, el voia sd-i rapeascdaceasti fericire; dar n-avea de ales. De un singur lucru se temea Edighei - si nu-i scoatdcumva vreun ochi lui Karanar; incolo. avea sd-i treacd. inddrdtnicia lui Edighei frinsese pind la urmd voinF animalului. Biciuindul, tipind la el, atacindu-I,Edighei izbutise si se apropie si se arun' case asuprd-i, apucindu-l de buza de sus, mai-nai si i-o clipd, latul pregAtitdin rupd, si trecindu-idibaci, in aceeagi timp peste falci. Karanar ricnise, apoi incepuse sd geamd de durereacumplitd pe care i-o pricinuia latul, si in ochii lui holbati, ficsi, incremeniti de spaimi si suferinta, Edighei isi vdzuse desluqit, ca iltr-o oglindd, propriul chip. In clipa aceea fusese gata sd dea indirit, speriat de propria-i infdtisare. Ii venise sd dea totul dracului si sd fugd unde-o vedea cu ochii. decit sd mai chinuie animalul acela nevinovat; dar se riizgindise numaidecit: era asteptat la BoranliBurannii, unde nu se putea inloarce firi Karanar, si-apoi, daci-l lasa aici, vecinii de Ia Ak-Moinak aveausd-l impuste friri multd vorba. $i Edighei igi invinsese pornirea. Scosese a un strigdl de triunf gi prinsese amenintacdmila cu biciul, silind-o sa ingenuncheze, cdci trebuia si-i pund saua.

241

Burannii Karanar se mai inrpotrivea inci, l'igea $i hiriia. impro5cindu-si stdpinul cu respiratia lui umedd li tierbinre, dar Edighei rdrnasese neclintit. Obligaseanimalul si i se de supuna. - Kospan, arunci-nri $aua Si gone$tecimilele astea mai departe,sd nu le mai vadd, strigaseEdighei. Kospan li :u'uncasenumaidecit fiiua gi pusese pe tirga haremul h.ri Karanar. lntre timp, Edighei izbutise sii puni pe Saua atan gi, cind Kospanrevenise, aduclndu-i$ubaaruncatd in zirpadi, o imbriicaseiute gi, dintr,o migcare,se aburcase in spurarea lui Karanar. Fiorosul atau era inseuat de-icurn 5i tinut in friu cu mind sisura. Karmar. pe care fulia cra deprne tle a-l ti parisil. se mai zbituse sd revind la cimilele de lingd care fuseserupt, ba chiar incercase, intolcindu-sicapul. sd-5i ajungi stdpinul cu collii. Dar Edighei stia ce ale de fdcur. Neluindir-i in seanrdrdgetele infricoEdtoare, nici gerrretele necurmate, ril gonise leid rnili prin stepa inzlpezi6-, calutind, prin vorbi 5i f'apti, si-i baee minlile-u cap: Gata, ii spunea,ajurgel Mai taca-ti gural Acolo tot nu te mai intorci. Bine, rni ndtiriule. crezi ci eu i1i vreau lriul? Pii, si lu fi fos eu. te-nlpu$cauca pe-un ciine tulbat. 'iesir Ai ceva dc spusl Chiar ca ai ruibarlTi-ai din minti, nu mai incape vorba, te po{i clr un smintirl Dai iama - nu-1i mal aJungeaturma noastrd, ai? Bagi bine la cap: ajungem acasd si - adio crailic. Te pun in lan( si nu mai faci un pas ff,rd mine, dace de-dstia-mi estii Edighei ameninta mai mult ca sd se dezvinovateascd in proprii sdi ochi. il sniulsese cu forta pe Karanar de lingi cinilele lui. Ceea ce era, oricum, o nedreptate.Si fi fost el un dobitoc mai de inlelescine i-ar ii dui gri.ia Nu ldsase l Edighei la Kospan cdmila cu care venise? Kospan ii promisese ci i-o va trimite la Boranli-Burannii cu orima ocirzie: nici o problend, toate bune Ei la locul lor. Dir cu afurisitul iista de Karanff - nurnai necazuri. Dupii o vreme, Karanar se impicase cu gindul cd era iar in$euat gi la m?na stiipinului. Riigea mai rar, mersul ii devenise mai chibzuit si curind igi regdsise ritmul - alerga la trap. inghilind ca motorizat distantrele nesfir$ite ale stepei. Edighei se lini5tise.se instalasecomod intrc cocoaiele 248

mlddioase, se infofolise mai bine. ca sd se apere de vint, si acum a$teptacu nerdbdaresA ajunga in cdtunul lui. Dar pinA acasd mai avea de mers. Vremea nu era rea. Un vint usor. citiVa non razleti. In unnitoarele ceasurl nu avea a se teme de vreo viibrniti, dar noaptea ar ti putut foafie bir')esd ningd. Edighei se intorcea la Boranli-BuranniL multumit ci reusise si-l prindd $i si-l cumintsascl pe Karanar, dar nai cu seaild de seara petrecuti la Kospan, in sunetele dombrei lui Erlepes. Fdri voie, Edighei se intorcea cu gindul la soarta lut f6r-de-noroc. Mare nipast6! Cun sd facd si nu plicinuiasci niminui suferintd si, totodatd, si ttu-5i mai ascundddurerea, si-$i descarcesufletul - uite, Zaripa, a5a ;i asa, te iubesc lar tlaci baietii lui Abutalip au de suferit din pricina numelui tatdlui lor si, fireste, daci Zaripa tt-are nilnrc impotrivi, ei bine, sd treaca batietiipe numele lui, .al lut Edishei. Ar fi fost fericit ca nuntele lui si le fie de tblos lut Da;l si lui Ermek, scutindu-i in viati de r.ristepiedici si greulali. ca sc pof,ta izbindi dupa cullr rvelu si'i ajute Duterile si lnjntea. Pentru asa ceva merita si-1i diruiestt numele. Da, si asrf'el de gincluri il incercau pe Burannii Edichei. Z\ta era pe sfirgite. Neobositul Karanar, cit era el de a(Agos $i de neirnblinzit, se purta sub sa fdrd cusur: mergea I constiincios inainte.Curind, 1n zate se ardtasericilnpiile din .' Boranli. Iati vdgiunile atit de cunoscute. acun troienite de nimeti, apoi pilcul de coline si, in slirsit, aciuitd in cotul cdii ferate, halta Boranli-Burannii. Din cosuri se iniltafuioaLrede fum. Ce fiiceau oare cele doui tamilii, ambeLe atit de scumpe lui? Lipsise de-acasdnumai o zi, dar era neliniErit de piuci s-ar ti scurs un an de cind plecase I se fdcuse dor mai ales de copii. Zarind si el, de departe, cAtunul, Karanar iutise pasul. Alerga scdldat^in sudoate' inllerbintat. scotind pe ndri vdldtuci de abur. In vrerle ce Edighei se apropia de citun, in ltaltd se intilniseri $i se despartiseri doud marfare. Unul o luase spre Vest, celilalt sDreEst... Edighei se oprise in curtea din spatelecasei. ca sd-l zorit lantul inchidd numaidecitpe Karanar in ocol. lnsfacase zdravdn in pdn nt, impiedigros, legat de un stilp implintat 249

casecdmila si-o ldsase apoi in plata domnului. ,,ii scot saua pc urma: si se mai zvinte nitel". se gindise.Se grabea.nici el nu strade ce. lsl indreptase spinarea picioareleamorlite ri Si rocmai ieSeadin ocol. cind se apropiise de el in fuea fetila cea mare. Saule. Sringaci in 5uba aceea groaia. Edighei o imbrdti$asesi o sdrurase. - Ai sd-nghe1i, spusese. ii Ferita era imbricard subtire. Fugi in casd.Vin 5i eu acu5i. - Tati, ii spusese Saule. alintindu-se,Daul si Ermek au plecat. - Unde-au plecat/ Au plecat de tot. Cu mimica lor. S-au urcat in tren . Sr au plecat. Au plecat? Cind au plecat? intrebase el iardsi, nelntelegind incd. l5i privise fetila in ochi. - Azi-dimineatd. - Asa deci. spusese Edigheicu glas lrernunrlor. Bine, fugi in casa.fugi. o goniseel iarrisi. Vin si eu indara. Du-te. Sau |e... Fetita dispdruse fugi dupri coltul casei. Iar Edighei, in aga cum era, cu Suba peste pufoaic.i, o pornise glont spre baraca Zaripei. uitlnd pind si sd inchidd dr.rpi el rosteiul ocolul ui. Nu credea.O fi-ncurcind copilul lucrurile. Nu pulca fi adevArat. Dar in zapadr dirr cerdlc se intinariserd () mullime de urme. Trlscse violeltt usa spre rirre si, trecind pragul. v,rzuse odaia prra\ita. rece de-acum.cu boalfe netreburncroas€aruncate care pe unde. Nici copiii, nici Zaripal Cum se poate/ $optise Edi_qheiin pustiul acela, nevrind incd sd inteleagd pini ta capit ce se petrecuse. Adicd au plecat'l mai spusese, uluit gi indurerat,desi totul era cit se poate de limpede. cum nu fuseseniciodatd $i deodati se silntise zdr.obit, in.viata. Stite4 asa, cu 5uba pe el, in mijlocul oddii, lingd soba rece, nestiind ce sd facd, incotro s-o apuce. cum sd slApineasca strigillujce-i cre$tea suflet,qata sj li)neascit. in Pe pel vazul ferestreit,tceau pietriceleleuitatc de Ermek, cele patruzeci si una de pietricele in care cei doi baieti inv.ltaserd si ghiceasci. visind la intoarcerea tatilui lor. dus de mult dintre cei vii - pietricelelesperanteisi ale iubirii. Edighei culesese pietricelele,le strinsese pumn era tot in 250

ce-i mai rimiisese. Si nu mai putuse indura, se intorsese spre perete si. lipindu-si obrajii infierbintati de scindurile reci, plinsesein hohote, inlrint. fiirA speranti. Plingea, si pietricelele ii ciideau din mina pc podea, una dupii alla. Incerca. sDasrlodic,sd le retina, dar mitra rlul asculta si pretricelelecideiru pe podea cu pocnete surde, una dupd prin colluri, in casa pustte... alta, cddeau5i se rostogoleau Apoi se intorsese'sise lisase si lunece incet pe lilgil perete pind pe podea $i stdtuse asa, cu suba pe el si cu de cieiulu pe cJp. proplil uu spinatclt lid. scin(illd ralPu5il. din bttzunarfularul daluit de Znipu intr'-u'rii'ziu, scosese cu si-si stersese el lacrimile. Zibovea irr baraca pdrisitd, incercind sd priceapd ce se intin.rplase.Asadar', Zaripa plecase in lipsa lui cu buni stiinta. Fie a$a voise, fie se tenluse ci el nu-i va lisa si plece. $i, intr-adevdr,nu i-ar fi ldsat sa plece pentru nimic in lume. Cu nici un pre{ nu i-ar fi ldsat,dac-ar 1l lost acasa. Acum era, oricurn, prea tirziu sd se mai intrebe cum s-ar fi petrecutlucrurile dacd el n-zu'fi fost dus. Plecaseri.Zaripa nu mai era! Bdietii nu mai erau! Cum s-ar fi putut despdrti vreodatii de ei'? Zaripa iutelesese asta, isi diduse seama ci astfel plecarea, era nrai bine sd plecein lipsa lui. lsi usurase dar nu se gindise la Edighei, la ce va tr.li el vizind baraca pirisrti. Bine. dar cineva oprise pentru ea trenul la haltd! Cine? Era limpede: Kazangap,cine altul'l Numai c:i o fdcuse nu Edighei in ziua trdginclsemnaiulde alarmd,cum procedase cu ci afanjasetotul dinaintg, se in(elesese mortii lui Stalin, haltei si opreasci un tren de persoane.Era in stare.. seful o Iar Ukubaia diduse si ea, pesemne, mind de ajutor, sd-i vadir cit mai repede plecati! Ldsati voi numai! Singele r:izbundriiclocotisein el surd gi negru, pirjolindu-i creierul; ii vcuea szi-siadune puterile si si nimiceascdtotul in halta aceeablestemati.numitd Boranli-Burannii,s-o spulberedin tenrelii, sri nu rimind aqchiedintr-insa,ca apoi sd incalece pe Karanar. sii se afunde in stepa si sd crape acolo, in singuretate,de tbame 5i frig. Stitea iu baraca pdrdsitd sleit de puterr,cu sufletul gol, cutremuratde cele intimplale. Mai tr;iia in el o neclumeriretimpii: ,,De ce s-a dus'l Incotro s-a dus? De ce s-a dus? incotro s-a dus?"

251

Se duseseapoi acasi. Ukubala ir luase in t.icere$uba, caciula, ii pl.sese cizmele in colt. pe chipul impietrit, pamintiu al lui Burannii Edighei er-agreu ia ghic6gti ce gindea st ce avea cle g?nd sd taeli. Ochii-i pareauorbi. Nu rizbateil din ei decit etbitul supraorncnesc a se stapini.in de a$teptarea Ukubaiaincilzise samovarulirr citeva rinduri. lui, Sanrovfful fierbea gi acum. burdu;rl cu cdrbuni care ardeau mocnit. - Ceain,i fierbinte,spusese Frige. ea. Edighei o privise in t{cere. continuind sii-si soarbe ceaiul clocotil. Nu simtea arsura.Asteptau amindoi, incor_ dati. discutiaaceeade neocolit. -- Zaripa a plecat cu copiii, rostise, intr-un sfir.5ir, Ukubala. -- Stru, momiise scurt Edlghei, tdri sri-qiridiie pri_ vire:L din f:uturioara de ceai. Dupir un r.{stimp de tAcire, intrebase, cu chipul plecat: Ltndes-au dus? tot - Nu 5tiu, nu ne-a spus unde, rdspursese Ukubala. Se asterllusedin rrou fdcerea. Edighei se opdrea cu cearul clocorit, dar nu bdga de seamd. un singui gind il stdpineat sii nu exploclezefdcind tinclliri totul, sA nu-spene copiii. s;r nlt s(-llimpl(',, nerrorocire... I5i tenninaseceaiul, se pregzitise din nou sii iasd. isi puseseiari5i ciznrele,5uba,ciciula. -- Ljnclet!' duci? - Si vid cle aninaie, ii arurrcase din usi. el Intle tjmp. scurrazi tle iarnd se sfir5ise.Vazduhul de_ vcnise deo(lataidens. se llltunecase repetlc, parcd vdzind cu ochij. Gerul se intetise si el simtitor. spulberulinceDuse sa tienete^ ridicindu.se pe alocuri si serpuind in'coame ml$cdtoare. Eclighei intrase posornoritin ocol, fulgerinduJ int:iritat cLt privirca pe Karanar, care se zbdtea in lan1. rdgild. - Aha. rol nlai zbierj! Nu vrei sd-[i bagi minlile_l cap. Vir sti zicd de-ri5tia-nri e$ti. Stiii cal-tiaralteu tie, Demer_ nicule! r\vem o vortri ant?ndoilAcum pu[in imi niai pasii Erlighei il pocnise pe Karanar cu urd in coaste iirjurin_ urit, il deseuase, gauac?t colo si-i clesprinsese anrncase _ -1Ju-l de pe;ricioi. lanlul. Apucaseapoi cu o mirrit frir-rl,stringind in cealaltri bicrul inliisurat pe codir.iste,si o pornise ipre 252

stepi, tirind dupd sine atanul care rdgea monoton' pusttu. Stdpinul se intorsese de citeva ori sPtq dinsul, ridicind amenintdtor biciul ca sii-i curme zbierdtele, dat cum asla nu pAreasi aibd vre(' futcre astrpra alanulut.l.dighei scuipase cu nadttf 5i merseseittatltte.indurind. posac \i rilh(litor. iagetele camilei: mergea indiratnic prin omiitul adil'lc, afundindu-se in stepa ce se innegura pierzindu-si treptat conturul. Sul)a greu. dat nu se oplea. Unlblase indelung astt'el, intunecai cu capul plecat. il oprise pe Karanar departede halti, dupa o colinii. ULmaseo riiluirli cnrnti. legaseiule ltiul de cetrtttracu Zvirlindu-ii suba in zaipadii, care era incins pestescufia valuiti. penfru ca aninralulsi nu scapecu fuga. dar si ca sd aibd nriinile libere. Apoi apucase codiristeacu amindoud miinile si-l biciuise pe rtan cu . sdlbaticie. r,irsindu-si pe el toati llelea. tl sfichiuia cu inversunare,sdlbatic. l cviturti dupi lovituri. horciiind, improgcindu-lcu iniurAturi si blesteme: - Na, scilbd! 'firre. clobitocticilos! Toate-snumai din cauza tal Din cauza tal Nulnai tu esti de vlndl Iti dau drumul acusi, sil te duci untle-i vedeacu ochii. clarmai intii Nu-1i nrai ai^unge! te schilodesclNa! fine, fiari nesiitu16! Bintui si prin vecini! $i ea a plecat.cu copii cu tot! In cot ."d doare pe voi de mine! Cum o sd lriiesc de-acum pe lumea asta? Cum o si triiesc eu fdrd eal Dacd volld vl-i totuna,apoi si rnie mi-e totuna! Asa cd na! Na, ciine! Karanar zbiera. se slllucea,se zvircolea sub loviturile de bici. intr-o vreme, innebunit de spaimil si durere, isi rdsturnasestiipinul si o luase la fugil, tirindu-l dup-dsine prin zdpadd. Il trdgea dupi sine cu o fortd sdlbaticiinfricofatoare, il tira ca pe-un bustean, numai si scape de el, si se vadd liber, si sii fugd inddrdt, spre locurile de unde-l smulseseri cu forta. hrizdind cu - Stai! Stai! striga Edighei, inecindu-se, prin caleJ tira atanul. trupul zdpada ndmelii stepei il loveau - cind jar, Cdciula-i zbr.rrase, ghea6 - peste cap, peste obraji, in pintece. neaua i se cind in strecurape dupd guler, ii pdn'undea sin, biciul i se-ncurcase in miini. nu mai putea opri atanul cu nici un chip, nu izbutea sA dezlege friul de centura de care-l prinsese.Atanul il tira inainte, cuprins de panicd, scos din minti' v[zindu-$i

,

253

scapareanumai in fugd. gi cine stie cunl s_ar il stirsit totul daci Edighei n-ar fi izbutit. printr-o ntilune. sii_si scoati cureaua, smulgindu-si catarama salvindu_se astt'el. si Altmin_ ten ar fi pieril sufocat in vreun troian. Reusisesd insfhce din rroulriul. ( amile il mai tirisecitirrr prrsi. irp(,ise opt.ise. tinutd de stdpin cu ultimeie outerr: - A5a, va si zicd? mormiiiseEtliehei. sutbcinclu-se si impieticinrlu-se. isla-rui Dc.i estil Arunci rnri rra.tiobrtoculel $i sd piei din ochii mei! Si au te mrii vdd in vec:. blestenratu^lelPralul sd se-aleagd tine! Du{e, car.ii-te! de impugte_re. stirpeascd-te pe-un ciine turbat! Toate astea-sdin cauza ca ta! Crapa, netrebnicule, adinc de stepdl pieri-ti-ar urmal in Karanaro luase Ir golnd. zbierind,spre Ak.\4oinak. dirr stdpinulil ajunsese din urmd, il mai biciuise o (latir cu sete. abia apoi ii dddusedrumul, blestemindu-l .injurindu_l 5i curl ! .y9u9u la guri. Venise ceasul rdtuielii si al desp:rr1irii. Edighei nrai strigaseirlcd mulri vr.eme unna alanului: in - Piei, rlobirocul dr.acului!Du-tel Crapir prin strdini, liari nesdtuldlVedea-te-as c-un glonte-nteasii! Karanlr :e indeprrtase iimpia invadalri rrouore. irr clr Se pierdusecurind in volbura viscoiului, numai rdeetelelui sfredelitoare. izbucnitedinrr-o trimbila, m;ri irrzbiteau ca urar din intuneric. Erligheivedeacu ochii niintrr(,urr rtanul avea.sir alerge .toald noaptea, fdrd istov, prin viscol, spre cimilele lui de la Ak-Moinak. - Ptiu! scuipaseel in urmd-i gi ficuse cale-nloarsa. urmind brazdalarga {lratain zrpada de propri ul sau truo. Fiirii ciiciula. fdrii subr. cu obrajii si palmeleirzinti. Edighei se impleticea prin bezni, rirind dupd sine biciul. Se sinitise deodalrparrsit si nevolnic.Se lasase cadj in qcnunchi. sa cu fruntel in zrpada. si. stringindu-si putere capul in cu palme, plinsesecu hohote inibusite, pind IaL istovire.'insin_ gurat. ingenuncheal inima stepei,luzerr vinlul suierin(1. in invirlejindu-se.ridicirrd spulberul.auzea pind si caderea zdpezii.Fiecarefulg in parte si milioanelede tulgi laolaltd, zvonindabia auzit in vizduh. ii rpuneau parcaacelrsilucru: ci nu va pulea indura (lesparlirea. n-avearost \i Irtiasca cii ldrd lemeiaiubita si l arli copiii rccia. de r..irrc legase se rniri strins ca un talii. Ar fi vrul sd tnoilrd ircolo. troienit de zdpezilestepei. 251

- Nu existaDumnezeul Nici el nu pricepeo iotd din viata asta! Ce sd rnai a$tepti atunci de la oameni? Nu existd Dumnezeu, nu existd! strigase Edighei pierdut, instriiinat, in puslietatea stepei cotropite de negurd. Nu rostise niciodatd asemeneacuvinte cu glas tare- Nici pe Elizarov care, desi il pomeneael insu$i pe Dumnezeu,incerca sd-l convingd cd, din punct de vedere Stiintific, divinitatea nu existi, Edighei nu-l crezuse. Acum il credea.

Pimintul isi umra calea in spaliu, scdldatde vinturile tiriilor. Pluteain jurul Soarelui rotindu-se jurul axei in si, sale,purta cu sine un om ingenuncheat zdpadd, inima in in unui pr.rstiu bntutde stihiileiernii.Nici un print,nici o rigd, nici un impirat care si-ar fi pierduttara $i puterea s-ar fi nu privilit in genunchicu deznddejdea carecizuse Burannii cu Edigheiin ziua despirlirii de femeiaiubiti... gi Pdmintulisr urmacalea...
Trei zile mai lirziu, Kazangap 1l oprise pe Edighei lingi depozit, unde tocmai luau in prinrire ni$te materiale pentru revizia de cale. - Ce-i cu tine, Edighei, ce e$ti aEa mofluz'J il intrebase parcd in treacdt, in vreme ce a5ezamai bine pe targi o Iegiture de cuzineti. Md cam ocole$ti.se vede, te feresti de mine, de la o vrcme nu apuc sd schirnbcu tine o vorbd. Edigbe! ii aruncaseo privire tdioasd si rea: - Dacd-ncepem stdm de vorbd, mi-e teamAcd te sd sugrum pe loc. $i tu $tii asta. - Te vdd in stare si-mi sari in git, si nu numai mie, ci gi altora. Dar intrebarea e de ce. - Voi ati silit-o sd plecel riibufnise Edighei, mdrturisindu-si fird ocol gindul ce-l chinuia de atitea zile. Stii ce, cldtinase celalalt din cap Si chipul i se imbujorase - fie de minie, fie de ru$ine. Dacd poti tu sa crezi una ca asta, inseamnd ci gindesti utit nu numai despre noi, ci si despre ea. Sd spui bogdaproste femeia asta a ci avut minte mai multd ca tine. Te-ai sindit vreodati cum s-ar li pulul slir:i toata povesrea astr'.'Nir .' L ite ca ea s-a gindit si s-a hotirit sri plece pina nu-i prea tirziu. Iar eu am ajutat-o sA plece cind a venit si m-a rugat si f'ac asta. N-am intrebirl-rr incolro se duce crr copiii. :i nici ea nu mi-a spus.

255

las' sii stie asta numai bunul Dumnezeu.Pricepi?A plecat, fard a-si stirbi cu nimic demnitatea. nici siesj. nici nevestei tale. $i-au luat rinras bun ca oamenii.Ai putea sd te inchini in lal r rrrrindorura pind la pimint. pcnlruia te-ru ferit de o rnare nenorocire. O nevastal Ukubala t.rumai cisesti tu cit ca e lunrca.Altr in lucul ci li-ar tl liicut ni5lezile fr.iute. de-ai [i fugrt pinA la capirtul pilrrirrrului. rnai dihai cil 5minlitulde I\aritnar... Edighei tdcuse. Ce i-ar fi putut rlspunde'/ La urma urntei. Kazrnclp aveirtlreptrle.Nurnui ea. sigrrr.nu putea pricepe l-lcruri de neinleles penrru el. gi Edighei coborise la mojrcrerau$a: - In reguli, spusese, scuipind cu disprcl intr-o parte, te-am ascultat.Esti intelept nevoie ntare. De-aia-mi si stai incremenitaici dc rIruiizeci si nei de ani, ci egti fdri cusur. stanii de t'tri alta. Ce si pr.icepi tu din asemenea ^piatrit, lucruri'Mn reguliil Nu ntaj am vreme de pierdut cu tine. Si plecase. intr-tdevat. nernaiariteplind replicaIui Kazangap. - Fd cum vrei, treal.ra mai auzisein unni,i. ta, Dupi discu[ia aceea,Edighei se gindise sd pdr{seascd halta Boranli-Burann?i. care i se thcuse.de-acum de lehamite. Se sindise serios.pentru ci nu izbuteasi-gi r.edobindeasci linistea, nu gdsea in el puterea de a uita, nu-si putea inabusidonrl ce-i rli5ia inimr. Fiira Zxip? - lara copiii ei. parcatotul se intunecase jur, devenisepustiu si sirac. Ca in sA scape de chinuri, Edighei Jangheldin se hotiirise sd-i prezinte oficial sefului de haltd cerereade clemisie si si 'plece, cu tamilie cu tol, unde-o vedea cu ochii. Oriunde, numai si nu mai riimini la halrd. Doar nul legasenimeni cu lanlrrrrpe vecie dc halta asta uilatr de Dumnezeu: cei mai nrulli oameni triiesc prin alte locuri , in ora5e,in sate. 5i n-ar rdmine la Boranli nici mdcar un ceas. Si el de ce trebuia si trdiasci o viata intl.eagi in singurdtateastepei, ca un cuc? Drept pedeapsipentru ce pdcate? Nu, gata. ajunge, o sd plece, o si se intoalcA la Aral, orr o sa se.duci in Karaganda, la Alma-Ata - la urma urmei, sillt atitea locuri pe lume. E otn muncitor, schilod nu e, miinile si picioarele ii sint la locul lor. capul pe umeri. Asa ca o si lase totul baltA si gara! Se ginclise si cum o si deschidii vorba despre asla ilr lata ttkubalei. cum o s-o convirrgii; i o lamulesle dac

216

pe ea, restul nu mai era o problemA. Dar pind se tot pregdtiseel asteptindmomentul prielnic, trecuseo sdptimini $i deodati se trezisecu Burannii Karanar,atanul lui izgonitin stepd. Auzise el ciinele ldtrind in dosul casei.il vdzusecum se foie$te,cum tot dd fuga spre ocol 5i se intoarce.in cele din urmd iesisesd vadd ce se-ntimpli si zarise,nu departe de ocol, un animal necunoscut: cimild. Era cam stranie o cum stitea asa, nemi$catd. Edighei se apropiase abia 9i pe atunciil recunoscuse Karanar. - Tu-mi erai, va sd zicf,?Doamne,in ce hal ai ajuns, pripdditule! Numai umbra e de tine! exclamase, uluit, Edighei. Intr-adevfu,din atanul falnic de altidatd rdmdsesera numai pieleagi osul. Capul enorrn,cu ochii tristi si adinciti in gdvane, se bilibinea pe girul slibir; lalele din barbili i fi zis ci nici nu erauale lui, parci i le prinsese carevaacdlo in batjocuri, ii atimau pini mai jos de genunchi;unde erau cocoa$ele de odinioard,mindre ca doui tumuri nesre? lui Cele de acum se bildbdneau inir-o pafie si-n alta ca riiste de fite fle$cdite babi. Karanarera atit de sleit. incit n-avusese puteresd ajungdnici micar pin-la ocol. Se opriseacolo, afar{. sii-si tragd sufletul. [5i secdtuise dezmiitullui in indelungatultima piciturd de vlagi, .si-acumse intorcea acasi ca un sac gol. Abia se tifse pini aici. - Oho-ho! se minunase, fArA rdutate,Edighei, nu rotindu-se jurul lui Karanar$i privindu-l din toateptutile. in In ce hal mi-ai ajuns! Nici ciinele nu te-a mai cunoscut! $i-ai fost cindva un atanl Ptiu, drace! $i cutezi sd mi te infdliqezi?N-ai nici o rugine!Fuduliile ti-s la loc, ai izbutit sd le cari pin-aici, ori le-ai pierdut pe drum? $i cam duhne$ti,mi, bAiatule! Te-ai sctrnivit pe tine, nici si-ti desfacipicioarelen-ai mai avut putere.fi-a inghelatbalega pe fund, schilavule!Ma, rripciugA! pe Karanar rdmdsese loc, neputincios.Nimic nu mai aminteamdrctiali bitosenia lui de altddatd. Trist. ialnic la infdtisare, scuturindu-si capul la rdstimpuri, striiduia se din rdsputerisi se tini pe picioare.

257

Lui Edighei ise fdcusemild de atan. Intrasein casd si se-ntorsese un lighena5 plin cu boabe de griu. presdrase cu pesleele yi pulina sare grurrjolsA. - Ia:i r)lJninca.spusese. punind vasul sub botul cdmilei.Porte pini la urrnale urnesri. Mai il:colo te duc in ocol sii te odihnesti,56:.1i rnai vii in lire. ln zlua aceeaavusesesi o discutie cu KazanqaD.Se infatisase el ri-i volbiseirsrlel: la - Uite ce e, Kazan-uap. Nu te mira ci am venit la tine: chipurile. deunizi nici ll-am vrut si stau de vorbi. li-anr spus \ rute si nevrutc.iar lzi inti :rrrlcde vizitel Mlr aduce la tine ceva serios.Vre:ru sd (i-l dau pe Karanar.Ant venit sa-li mulluntc.cncntlu el. Mi l-ai diniir cind cra ineti pui. Bo-edaproste. sluiit cLl ciltste.Nu dernult l-am alunM-a gat. aJunsescnt capdntlribddrii. Dar azi s-a-ntors. la Abia se line pe piciolle. AcLrmzrrt.e-n ocol. in doua s:tptitmit)i \e pune pe picio:rrc. sr lie dirr nou altrr putcrnicJi sanjtos. O Numai si-l hninesticum se cuvine. - Ia stai. il inlrerupsese Kazanqap.Unde bati.l Ce_ti veni asa,deuiat{. si mi-l dai pe Karanar'lJi l-arn cerut eu.l Edighei ii spusese atunci ce-aveatle gind cir, asa si pe dincolo, se gindise sd plece. cu fanrilie cu tot. Se sdturasede stepii.era tinpul si mai schimbc5i el locul. poate e mai bine asa. Kazangirp ascultase atenlie,apoi ii spuil cu s('se: Bdllinc, treabata. Nurnai cd, bas seam.i.nici tu nu plefl )tir (e vrui. B n. srr uir.errrc ;leci. ca o iei la 5anrloJ\u:de tine ir:sa n-li unde sa lugi. $i-n paurt de de 5oarece te-ai viri, boala ce-o ai va f,i mereu cu tine. Nu. Edirltei. drci e\li djishit rrlevdrrl.:rici trebuic\il inccrclsil te hiluj. Slr Iusi nu-i rrrrle vitejic. De iugit poltc fLr!.Ii oricine.Drr lrrrori,..irre poltr'birui srrlerirrlir. isi Edighei nu-i incuviintase spusele.riar nici nu le respitt.c'e. Clrzrrsc. si simplLl. eindur.i. pur pe oftind tlin -ereu. ,.Poatcci. fotu$i, n-irr ll riru sii plec, sii-mi lac un rost oe alte meleac ril se gindeael. Dar am si pot o.ire uita? Si. la urnra unnei, de ce si-luit l Ce md fac'? Cum o sd triiesc de-acurninainte? Sii nu mal gindesc la ea nu pot, de mA parca-sholna.. $i ra ce-o l'i taci nd. iu cootlasii -eirrdesc :rccir rerjutrrrlli dupr .'ir'.' ti intinzindcinevao mini la l-o 258

nevoie?Nici Ukubalei nu-i e usor cle cind ruij tot rabdd" instrdinatcunr sint, r;i posac,st ursuz...Pcliflu cc?" Kazangapisi didea seamace se iutinltilii in suflctul lui Burannii Ecligheisi, ca sri-i usurezechilLrl. sprsese.ttisild rnli irrtii.cr :ii i iitril-!i luurcl-lrrrriltc: -- La urma urmei. de ce te .lisciilesc cu pe tinc. Edighei? Parci as trage vreun folos ciin aitai f{otiriist(singur. Dacd-i pe-asa, nici tu nu elti llltinrirli-u1ril, L:unu nici sittt Abdilhan. Unde rlai pul ( ri pc o sutii rlc r(tfs1cin jur n-as giisi un mesteacalll cale sir te lcg. F-;ti orit libcr-,1ii dr asaclar cum li-e voia. Numai ginde5te{ebirrc. Cuvintele lui Kazangapii rasunascrir F)digheiin lLri .aceca urechi multd vreme dupal

x
Ratrrlali-ace nRA. LA vREMEA LUr. r.tNUL DtN cEl nrai ienurniti rapsozi.De tindr ise dusese vestea.Durrnezeu il inzestrase trei ditruri minunate:era poet, compozitorsi, cU tok)dati, neasemuit cintare{.Oamenii se minunaude arta lui. A-lungea si nlingiie strunele pentru ca, muzici si vers, izvodite chiar in clipa aceea,cu tofi ozrmenii tati. sii se de reverscpline de vrajd in vdzduh.A doua zi, cintul lui era pe buzele tuturor, cdci fericitii care-l auziserd duceaucu sine il prin aulele si taberelenomadcdin imprejurirni.lati unul clin cinteceleindrdgitede toti diighitii in timpurile acelea: Cum simte roibu-nfierbintat r iicoareaapei Ingenuncheatin unclapiiulLti de munte, Tot asttbl eu dln;a sorbintlu-gi gu'a Uimit descopdt gustul ce1ntinunat al vieyli. Raimali-agapurta straiefrumoasesi viu colorate.A5a-i porunciseinsu5i bunul Dumnezeu.Ii pliceaLrmai cu seami ciciulile bogate,garnisitecu cele mai scurrpe bldnuri altele pentru fiecare anotirnp. gi mai avea Rairlali-aea un lnndsar auriu, de care nu se despilrteaniciodatir-un ahal 2_59

pursinge,pe nume Sarala,primit in dar de la turkmeni, la un ospAtde pomini. Saralaera la fel de vestit ca stapinul sdu.Cine-i admiraumbletulelegantqi fahiic sorbeapind la fund cupa desfdt,.rii. si-o $ugubetiiscoseserd vorbd:,,Cine-i Raimaliaga?O dombriipe Sarala!" intr-adevtu,Raimali-aga petrecuse i5i toati viata-n sa, cu dombrain brate.Cu toate cd era vestit ca nimeni altul, avulii nu agonisise. Trdia ca privighetoarea mai, mereu de in cint qi ospele,intimpinat pretutindeni cinste si drag. cu Calul, la fel, atita stia: drumul si desaga ovdz. Se gdseau cu insi 9i oameni- dintre cei bogati si puteqri/ci care nu-l aveaula inimi pe Raimali-aga. Ziceau cir trdie$te-n desfriu, fird fintd, ca vintu-n pustiu...Da, spuneau unii, pe la spate, astea... si de-alde Dar in clipa cind Raimali-agase-ardta vreun ospdt, la inc[ la primele sunete dombreisi glasuluisdu toti, chiar ale gi cei care nu-i incuviinlau felul de amuleau,privin^viatd, du-i ca vrijili ochii, miinile, chipul. Ii priveauochii, pentru cd toatdputereagindului mareluirapsodardeain flacira lor mereuschimbdtoare; priveau miinile, pentrucA nu exista ii simtimint in sufletul omului cdruia miinile lui si nu-i giseasciintruparepe strune;ii priveauchipul, pentruci era frumos $i inspirat,iar cind cinta, trdsdturile fremitau ca ii mareastirniti-de vint. Soatele-lpdriseau,dezndddjduind, capitul ribddrii, la dar multe femei plingeaunoaptea taini, cu gindul la el. in ' Viata ii zburasedin cintec in cintec, din nunti in nunti, din ospdtin ospdtqi, pe nesimlite,se furisasespreel bdtrinetea. Nici Saralanu mai era acelagi, impulinasela se trup, firul din coami Si coaddise rdrise,si numai dupii umblet mai puteaighici cd fusesecindva un armisar semet. Raimali-aga urcase iarna viefii ca plopul sur, uscindu-se, in mindru, in singurdtate... Abia atunci biigasera oamenii de seami cd n-aveanici familie, nici casd,nici turme sau alte avutii. Ii ddduseaddpostfratele mai mic, Abdilhan,dar nu inaintede a-gi impirtdgi rubedeniilor apropiate nemultumirea si mlhnirea.Abdilhan poruncisesd i se ridice lui Raimaliagao iufld, sAfie hranitsi ingrijit. Raimali-aga incepusesd cinte desprebitdne[e, sd cugete la moarte.Mirete cintecese ndscuserd atunci $i triste. 260

Ii venise qi lui rindul sd incerce a dezlega taina ce frdminta dintotdeauna minlile ginditorilor: de ce se na$te omul pe pimint? Rairnali-aga mai umbla hai-hui.ca pe vremuli, nu pe la ospele s, nunti. stateaInai mult tcasi, cintind drn dombrd cintece triste, trdia din amintiri si zdbovea mai indelung la taifas cu bdtrinii, vorbind despre trecerea lumii... $i, Dumnezeu e martor, Raimali-aga si-ar fi sfirsit zilele in pace.daci o intimplare nu l-ar fi zguduir din adinc in chiar amurgul vielii. Intr-o zi, Rairnal?-aga mai putuse p;bda, pusesesaua nu pe bdtr?nul Sarala si se dusesela o nunta. si-$i mai omoare plictisul. Isi luasecu sine gi dornbra,gindind cd, poate,cine gtie...Prea il rugaserd cinstilelegazdesd vind, dacii nu sd le cinte, micar ca oaspele. Aga plecase Raimali-aga la drunt, cu in^imauSoardsi gind de grabnica intoarcere. Il primiserd cu mare cinste, poftindu-l in iurta albd, pentru oaspetl de vazd. Statuse acolo, printre oameni alegi, bind kumis, tdifdquindgi rostind toastuli me$te$ugite. cum se ob^i\nuie)te asgmerrea in imprejurari. In aul, ospitul era-n toi. De pretutindeni rdsunau cintece. risete, glasuri tinere, zvonul jocurilor si distractiilor de tot felul rdzbdteapind in iurta cea alb?i.Se auzea cum se pregateau cdliretii pentru intrecerile.incinsteatinerilor miri. cum trebdluiau buci4tarii pe lirrgd focuri, cum ldrmuiau hergheliileldsateslobode,cum se zbenguiauin voie ciinii, cum rdtAceaprin stepd vintul, put1ind cu sine mireasma ierburilor crude. Dar printre toale acestea,auzul lui Rairnaliaga prindea, gelos, mai cu seami ecoul cintc:elor din iurtele vecine; ba gi risul fetelor, revarsat in cascade.ii ficea utecheasa tresard. Sufletul bdtrinului rapsod tinjea. Nelisindu-5i chipul s5-j tradezclrairile. Rrimali-a-sa ralices cu gindul in treiut. in timpul acela fdri intoarcere, cind era tindr 5i frumos, cind invinejea colbul drunurilor pe ahalui Sarala, rinir si el si iute, cind ierburile zdrobire sub copite plingeau qi rideau la trecerea lor, cind soarele,auzindu-i cintul, isi grdbea urcu.$ul pe cer, iegindu-i in intimpinare, cind vintul stepei nu-i inciipeain piepr. cind dombra lui aprindca singile. cind fiecarc cuvint rostit de el era sorbit cu nesat. cinri mai stia sA suf'eresi sii iubeasci, 5i si verse lacrimi luindu-si rdrnas
lo I

bun dirr 9a... Pentru ce toate acestea?peutru ca la biifinete sii-l covirseascdjalea qi s{ se stingd aidoma focului strivit de cenusii? Era trist Rairnali-again iurta aceea,amutea lot mai des, cufundat in sine. Dar iatd cd auzul Jui prinse deodatd zgomot dc pa5i mulli ce se apropi:ruin zvon de glasuri. clinchet de salbe si fosnet de rochii. Cineva ridicise din afard pologul cu liumoase cusdturi de deasuprausii si-n prag rrsarise o fari srlirrgindu-:ila piepr dombrr. Avea chipul oaches. odri veseli si mindri, cu jprincenele intinse arc. a neinduplecare: intreagl ei Iiptura - chipul. srarura. ve$mintele feciorelnice - pAreau lucrarea unui mester iscusit. Ramdsese clipri in prag, insotitii de prietenele ei gi o de citiva djighiti. Apoi, cu o plecdciune, ceruse ierrare oamenilor de vazd aflaii in iurtd $i, inainte ia cinev4 sii apuce a-l r:ispunde,lovise strunele dombrei, intonind, cu ochii la Raimali-aga, acestecuvinte: ,.,,Culn cdlaretul insetat goneste spre izvor sA-Siastimpere setea, asrfel vin la tine, slivite Raimali-asa. sd-mi astimpar dorul inimii. Nu ne osindic-am tlat buzni in ceata zdludi; veselia$i larnta la praznic.Nici curaiul meu nu te mire. agr: cu irrliorare spiima iti cint acesicintec. pi 'ertate-s de parci ni-a5 mdrturisi o iubire. Mi iartd, asa. clar md sim/ incareata cintet irrtoctnai llinta cu pulbere.Triiiesc de ca via{a liber;r. lbor din nuntain nuntd.din osbatin ospd1. dar penlru d-ntilnile m-am tot pregatit indelung.asa cum -aceasl alDll)arsr slnng.ein ltgure Inrerea,a5a cum bobocul adunir gi culori pentru ceasu-nflorjrii. iatd, acel ceasa sosit...,, cine e$tj tu, preafrumoas;i strdind?" ar fi vrut sd ,,Dar intrebe aga. Insa nu cutezase sd curme dintru inceput acel viers. Rarcolil.o sorbeadin priviri. O furtuni i se ridicase in suflet. trupul i se trezise sub biciul flerbinte al singelui 9i, dac-ar fi lbst inzestrati cu altfel de vedere, nuntasii ar fi-nmdrmuril toti. vazindu-l cum tresare deodata si bate din aripi, ca vulturul lacom ce sfisie cerul. O flaciira vie ise aprinsesein ochi, de parci ar fi auzit, in tdrii, o tnulta$teplltR c'llemarc. Uitasede ani prca\livitUl[rpsod... lar rala unnase: vestiteakin, dacAeu a [i-o spune ,,Asculta-ni povestea, mi-r)cunlet.Alla-vei. n)arite ag:I. leintrecul bard ll cerului,

cd te-am indrdgit din pruncie. De atunci te-am urmat pretutindeni, oriunde te-a dus neastimpirul dombrei, cici visul cel dulce al inimii mele era sa ajung un akin, un bard cum ai fost numai tu si rdmii r- t'6rd seamdn.$i, nedespdrlitd de tine, asemeneaumbrei, sorbindu-1i cuvintele gi repetind refrenele tale ca pe niqte rugi, invitam, o aga, pe de rost sclipitoarele-ti slihuri. Visam - Ei-i cereamnecuprinsului cer sd m-ajute - sd capil 5i eu darul tainic ce mi-ar fingdduit ilrtr-o zi sd md intdti$ez dinainte-ti $i si-ti mdrturisesc infocata-mi iubire, cu plecdciune cintindu-ti un cintec ce l-as fi izvodit sub privirile tale, ba, Dumnezeu sd irni ierte aceasti-ndrdzneali, md-ntrec,o, slivite rapsod,cu nestinsd sul tdu har, chiar dacd-nfringere sigurd mi-i hirzita. Aceastit zi o visam, o sldvite akin, cum fetele ziua nuntii-si viseazd. Dar eu eram mici si firavd, tu - mdret si iubit de multirte gi glorie, nici nu-i de mirare ci nu [i-au cizut niciodati asuprd-mi privirile, si md smulga din larma ospetelor.Ci eu, imbitata de cintecul tiru 5i arzind de ru5ine,te visam in iatac.gi f'emeie md voiam mai dcgrabi, ca si pot riis,lri dinainte-ti, cutezind sd-1i vorbesc de iubire. Mi-am jurat s-aJungmesterir-narta cuvintului. si pitrund taina muzicii atit de adiuc, incit sd m-aserlin cu tine, $i ca tine sd cint. ne'ntrecutulmeu dascdl,pentru ca, inldtisindu-miitie, sa te chem la inhecere izbivita de virlul sfielii. $i iatd-md;ochiul tdu frird mild nrd judece. Mult a fost, timpul anevoioss-a tirit pinar in primdvara aceasta, a noudsprezecea, cirrd inima-mi spunesA ies la lumini, ca rapsod5i femeie. Iar cit despre tine. sliivite akin, in lumea vrdjitara copil:iriei, ce lncd-mi mai ddinuie-n suflet, la fel ai rimas. numai pirul' o ti-i sur. Ins,r Du e acexsta stavild-ncalea i-ubirii,intocntai cum pletele negre chezasde iubire nu sint. Deci iati-mii. Ingiduie, o. sldvite akin. cutezanta:ma poli izgoni' ca fecioari, poate nu ti-s pe plac, insi nu ca rapsod.Sint aici sd ne-ntrecem intru rreiitesug. cuvintul!" Ai - Dlrcinc etti trr si rlc unde nisri.)zvitrri.ctlirr locrr-l poetul. - Beghimai nlalnumesc. - Beghimai? gi pe unde mi-ai stat pinA astdzi ascunsi'J intrebase,fir?i voie aprorpe, rapsodul,plecind liunler-i i nluneciltit.

26-l

bucuriemai male pe lume decil si le_rlintcu suli,x_111i i. rala- cu.crnteculmeu sl cu dragostea mea ftirii magini. Iar dacii tlu vrel on nu poti sA-d infringi indoiala si zdvori_mi_vei urcusul spre inima ta, eu, iubindu-te netirmurit, nu voi pregeta sd ma-ntrec intru arta cu tine: incercdrite, cit Je grele vor fi, nu md sperie. - Incerciri, spui? La ce incerctu.i, Beghimai,mi poate supunecuvintul?('e poate_rtselnnaintl.ec-ere o in rrreStesuc. re ea crl de apnga. tilla de infricorala_ncerccre I tlr.asortEi c are uzurpd rinduiala sliula a lumii? Nu_li t.aeadiiesc. -Frur""r". peghimai. sa ne-ntreceminrru izvodire a. g_inu,pentru.canu m-ar ",jif,,. tine puterile.nu pentru;;r-r;l; sTrns otnlr-odatd.in valritdin inima mea. vapria cuvinlelor. nici pentru ci glasul mi s-ar fi srrns. Nu, nu de aceea. Ochii mei pot doar sd te admire. ^ Sulletul meu. Beghimai. porre doana_ri inrinai oiiana"a ruDrnr.In cupnnderertle aripd a dragostei. in netrecerea ei ne putem. preatrumoasd lecioara,inlrece. . $i rapsodul, aceste cuvinte rostind, luf, dombra, o ac^oidi cu migali gi izvodi un nou cinrec, timpeae airaior-. sl Cjnta ca p,e vremuri: parea glasul lui cirid o s""oii-, vrntulul rAslitat printre ierburi. cind zvon de lurtuna porniti s[ minie-azurul. Atunci s-a niscut, diinuind de atunci, al dragostei cint . ,,Beghimai". inselalli vii la izvor.. . , ,..Ti".^celei ce. din clepartare. rmbltnzrltll cade lil picioarevintul \lepci neascuhator. Afle cel ce zodiile-mparte cd, dacd astdzi mi-e sortit sd mor. azi nu pot cobori in moarte: azi iubesc gi sint nemuritor..... 264

Beghirnai. aslaTr Daca ursira tuind .hii"i ;;;; ; i" rr'irii_ in $eazd, zadar ciinezi:ai credinld'in te mine.Nu *i iii

spus, luminate stdpin. Am crescut. fi-* . --^tnteleg, murmurase poetul. Ce nu inteleg e haina_mi ursitii. Din ce crud imbold ie_a trimis sa ma tu-lburi, acum. cind alunec \pre-apussi spre iar.na?p*,. a, ,a'tna ,rr" Inraunm-mtst.crincensa tip ca Tadarnic rait_am,ca lot ce a fosr. daci eu respiram. umblam. 1i l,]:ll 'uta.1o;md 5i crntamnestltftlci m-asteaplr. un nepretuit ca dar al cerului. cntnuldutcede I le vedea. auzi Si cunoaSte,.' am pacetuir Cit ca sd ment atita osindd? _ ..- [n zadarte cainezi.lurnrnlreaqa, rasunl qlasullui

-

Toatd lumea Aceazi a trdit indelungin aduceri-aminte. vorbeade cei doi cintireti 5i de stranialor intilnire. Iar cind se pornisealaiul mircsei,printre iqrtele impodobite,printre de 5iruri de cdldreli,in frunteamultimii, a caravanei nunta, pe mergeau, cai aprigi, Beghimaisi bdtrinulrapsod,cint?nd scard-nscari, piirind cintecede voie buni. Alituri mer-eeau, privirile lor se-ndltau citre cer, coboriti dintr-unbasm,$i pentru mire si pentru cdtre zeii cei buni. fericire cerind de mircasi,in sunet dombrdsi f'luier, fluier si dombrd... de $i se minuna imprejur tot norodul de vraja acelor cintiri, chiar si iarba lidea, futnul marilor focuri plutea in imprejur ca o ceat6,5i pdsiri veneau zbor jos, infrico$ate cilrri pc minji repezi... de zarva. bdietandri zburdru. pe Oameniinu-l recuno$teau bitrinul rapsod.Glasul ii chiarsi rrupulii reinviarisunacald 5i plin, ca pe vremuri, se, era iari$i mlddiu si agil ca pe vremuri,ochii lui striiurtd luceau departe, doui ldmpa$e-ntr-o ce, albi, ti-ar ca de verde la capiit de drum. Ba $i fi rdsdritdinaintepe pajistea Saralaparci intinerise: umblatantos,cu coamain vint. Dar nu tuturor a fost dat si le meargi la inimi aceastd schimbare. Erau in multime 5i oamenice cu ingreto$are scuipauurnirindu-l pe marelebard. Barakbaii asa se nurneaucei din neamul din care cobora si vestitul akin pornili, socotind ise tulburaseri ci erau nai cu seamd a-l vielii. Dreptcareprinseserd atita minlile,acum,la apusul impotrivi-i pe fratele lui, Abdilhan: cum te-am mai alege mai-marele nostru,cind * iatd - dst ciine bitrin, Raimali,ne face pe toti de ocard?Asculta-l cum cintd, ascultil cum de ride, de parcd ar nechezao zvdpdieturd minz!... Iar cit aceea- auzi ce-i rispunde! Rusine! Il desprefeti5cana nu-i a buni! Nu-l imbrobodeste vizul multimiil Abdilhan, in -16sa la cheremuldezmdtatei aceleia!Strune$tel,altfel vom ajungede ris prin aule... Lui Abdilhan,ce in taind nutreade demult un gind offAvit impotriva fratelui sdu mai in virsti, care triise pitli in iarna vietii fdrir pds,fhri gindul firesc de a stringe,atit iisinea lui, lipseaca si-nceapda fierbe. ,,Asta,i5i spunea-n tot le intrecepe toate:bAtrinulzevzecne intproagcd neamul cu scirn6." 265

gi iatri-l pe Abdilhan,irnboldindu-si sirs bidiviul ca cu sii sprrga mullimea.5i ameninlindu-l cnut;l De fratele cu siiu..neasemuitul rapsod. pierdutin dulceata iintdrilor: ..Bagi-1i minlile-ncap si purcede spre casa!.. slripase. Numaici tiarelelui. pieldutin dulceata cinldrilor.'nu-l auzise..Iaradmiratorii impresurau, ce-i calaride asemeni, pe cei doi cinrdreti,sorbindu-le fiece vers, il fugariserd pe -la Abdilhanintr-o clipi, izbutindsd-l mai si sfichiuiascd. inghesuialir. cire.obiciusca. de mai afldde unde. cu Prs' si cine,si cind...Scipase fuga,suduind, cu Abdilhan... alaiul trecea.Chiar ir.rclipa aceease nd$tea n€t}un ^ $i
clntec.

,,...O, cind, fremitind de iubire, maralul isi strisd perecheain zori. trecitorile rrrunlilor ii raspundrascolite-... cinta Raimali. ,,Lebdda, cind, despirtiti prin moarte de gingagu-i so1, catre soare prive$te in zori, ea 5i soarelel vede-n zdbranic.,. rdsunrlrilul lui Beghimai. . Astfel ii fermecau ei pe miri, rdspunzindu-5i prin ctntec... Nu qtia, cum ar fi putur banui Raimali, in clipele-acelea vindute uitdrii de sine, cu citd minie in suflei olecase-n galop Abdiihan. cu cird obida si sete niiorasnicdde rizbunare-l unnaseri toti barakbaii.Si ce rafuiala cumoliri puseseri-n ziua aceeala cale... Cum ar ii putut bdnui?... Si alaiul trecea.ca pe aripi purtindu-i pe cei doi rep. sozi ce cintau, rdspunzindu-qiprin cintec... $i gonea Abdilhan, frint in qa, ca un norlr, spre aul, spre casa. lar invergunatele-i neamuri, urmindu-l ca o haita de lupi, ii strigau, beli de uri: . - Bleslem! Raimali a turbat! Mintea i se intunecd! Trebuie sd-l lecuim, pind nu-i prea tirziu ! $i alaiul trecea, ca pe aripi purrindu-i pe cei doi rapsozi ce cintair. rdspunzindu-giprin cintec... Odati ajuns lingd iurtele mirilor, alaiul sarbdtorescse oprise Si cei doi cintdreli intonaserA,de bun-rimas, urdri de bel5ug qi nestinsd iubire. Vestitul rapsod, cuvintind citre lume, isi mirturisise bucuria curatii de a fi aoucat ziua sfintd in caredestinul.in chip de rivnira riisplata, rrimisese pe i-o tiniira Beghimar. un akin pe potriva... Cremeneanumii. 266

lovitd de cremene, izvodeste scintei, addugaserapsodul. La fel Si in arta cuvintului: intrecindu-se in mdretie, akinii-si apropie tainele desdvirsirii. Dar cd, mai presus de orice, era fericit ci atunci, spre sfirsitul vietii, ca intr-un asfintit, cind marele astru striluce deplin, cu toatd puterea sdditd intr-insul de la facerealumii, cunoscuse iubirea, umplindu-sede neasemuitA vigoare. - Visul meu s-a-mplinit, o aga, ii rispunse, cintind, Beghimai. Te urmez de aici inainte pini la ,capatullumii. Oricind si oriundeimi vei porunci, rdsdri-voialituri de tine cu dombra in brate, pentru ca-n c?ntec sd ne insotim, si-n iubire.Cu ace:rsl, dorinla ursiteimd incredinlez frra pregel. Astfel isi vorbird, prin cintec, cei doi si, chiar acolo, in fata multimii ce alcdtuise mirelul alai, se legard sA se intilneascd in zori, ca sd cinte norodului ce se va stringe de pe toatd intinderea stepei la iamaroc. $i numaidecit, cdldretii, rdzlelindu-se in patru zdri, duserd pini departe cuvintele lor, marea lor fdgdduinld. Vestea zbura peste stepi: - La iarmaroc! - inseuati-vdcaii si la iarmaroc! - La iannaroc. s-ascultim doi akini fir:i seamdn! Ecou din ecou se nd$teapeste stepi: - Ce praznic! - Grdbiti-vd! - Ce desfdtale! - Rusine! - Prinos frumusetii! - O neobriizare! Cei doi cdldreti isi luard, senini, rimas bun la riscruce de drumuri: Pe miine, Beghimai, draga meal - Pe miine, iubite aga! $i, indepirtindu-se. isi mai strigard din sa: - Miine-n zoril - La iarmaroc, miine-n zori! Ziua sfir$ea. Peste marile-ntinderi cddea-ncet-incetceaE albA a verii de stepd. Ierbile, pe alocuri ingilbenite de-acum, rispindeau iz de vested si mai adia o rdcoare venitd

din munti, undeplouase: goimir planauin amurg,foartejos si agale,mii de plsdri sliveau,in amurg,asfinlitul-.. - Citd pacelO, binecuvintat ceasal zilei!...munnura Raimali,mingiind coamacalului.Ah, Sarala, bdtrine,ah, ah, armdsarulmeu falnic, sd fie viala atit de frumoasi, incit steaua dragostei rdsarddeasupri-mila capit de drum? se grdbindpasul.domic si el de hodini, Salalasfbrdia. cici doar isi purtaseprin stepdstipinul ziulica intreagd, dornic de sopotul apei de nrunte 5i de iar.bapascuti sub razele lunii. Dar iatii ri lunca si, la cotul riului. rivnitul aul. cu' iurtele-iveseleslobozindspre tdrie fuioarede furn. Raimali sc grdbea.Legd calul dc conovit si, firri sn intre in casi. se asezdlingi pr"g, gustindlinisteaserii. Dar curind cineva,un biiat din vecini, se apropieqi ii spuse: - Aga, oarneniitc cheamd iurta. in -- Ce oameni? -- Ai tAi. Sinr toti barakbaii pir. in Int[ind. Raimali gisi-ntr-adevi,rtot soborul bdtrinilor neamului,stfins in cerc, iar in mijloc pe fratele lui, Abdilhan,cu chip asprusi inrunecat, ochii plecali in pdcu mint, ascunzind, ghicea,priviri rele. se - Pace vouil ii saluti Raimali. Au nu s-o fi abitut vreun llecazpestecasele voastte?! -- Tu crri cel a:leplar. - Dacd-seu, iati-md-s. Facetiloc, sA m-asezcum se cade,in celcul ce-l alcdtufAd. - Nu! Stai acolo in u$,.si c:zi in genunchi!risund o DoruncA. - Aud?! Cum adicd?in iurta aceasta incd.sti.oin. sint - Nu estil Cum ar pulcafi suipinun nrosneag ca lud tine'/ -- Ce vreli, oamenibuni? - Ce vrem? Vrem ca fi4ra zdbavi si faci chiar aici legdmintca n-ai si mai cinti niciodat-i4, niciunde,ci n-ai sa mai bintui prin toateospetele mai cu seami, sAtj-o scoti Si, deindati din cap pe smintitaaceea carecintai azi sputcat, cu uitind baba-ti pagasi nerusinata. si onoarea ca inricgului n€am.Juril Juri ci n-ai sa mai dai ochi cu ea niciodaril 268

Miine-n zori vom cinta - Zadarnicv{ tnversunati. impreundnorodului,la iarmaroc. Ploaiede ricnete: - Ne improascd scirnd! cu - Sd te lepezide ea chiar acum,pind nu-i prea tirziu! - S-a smintit pe de-a-ntregul! - E nebunde legat!E bezmetic! - Ticerel strigd cu asprimeintiiul dintre judecdtori. .Ai spustot ce-aveai ne spui, Raimali? sd - Am spustot. - Iar voi auzit-ati,ulma$i ai sldvitului bei Barakbai, ce griit-a pdc{tosulacesta? - Auzit-amcu totii. - Atunci ascultati$i cuvintelemele. Mai intii voi vorbi despretine, nefericitpierde-vard. o viatd tol binlui, De neagonisind e negrusub unghie,dintr-uncapdtin altul al cit stepei,cinti [a chefuri, zorndi din dombri si faci cu uitare de sine pe mdscilriciul. Citd vreme-aifost tinir, ti-am iertai rdtdcirea. Acum esti bitrin $i purtarea-tri zdbducna$teris de Noi, tiunteaneamului, dispretuim. timpul te Era $i batjocurd. sd cugeti la moarte,era ceasulsmereniei. cind colo, tu te $i incurci, ca un fluierd-v?nt, c-o f{tuci, intru veselia gi behditul aulelor, calci sfintele datini Ei legile, ba gi-acum, cind chemat esti de sfatul bdtrinilor, arili nesupunere. Ei bine,atuncicaddpedeapsa Allah asuprd-ti!... lui Iar acum,. ili voi vorbi, Abdilhan,liate bun al aceslie pdrirrtica si dinsul. tie, {ui nefericit, cel niscut din aceiasi In tine r.ri-itoatdnidejdea,tu egti reazemulgindului nostru. De fapt, cum stii bine, qi vrem sA te-alegem mai-marele neamului.Dar frateletiu, dat in minteacopiilor, nu mai stie ce f'acesi poateimpiedicaimplinireadorintelornoastre. De aceea, indreptdtire faci tot ce-ti sti in puterepentruca ai sd nefericitultdu frate sd nu ne mai facd de ris orintre oameni. penuuca nimenisd nu ne nrai scuipe. nu ne mai aratecu si degetul si si nu mai cuteze sd ia in deridere numele de barakbai I - Nici judecitori nu imi sinteti, nici proroci, gldsui Raimali, luindu-i-o inainte lui Abdilhan. Mi-e mild de voi, de cei strin$i ?n cercul acesta,si de cei ce aidoma voud gindescpretutindeni. Vorbili despre.lucruri asupracdrora 269

nici un sfat omenesc nu e vrednic si judece. Nu qtili cduta adevarul nici fericireape lumea aceisra.E oare ru$inesa .5i. cinti cind iti vine sa cinli. e oare rusinesa dai glas iubirii cind vine iubirea, trimisd de insusi Cel AtotpuLrnic? Ce bucurie se poate asemui pe piiminl cu aceeo de a vedea doud inimi unile.prin dragoste? Dar. intrucit ma privili ca pe-un lud si-un bezmetic doar pentru cd am cintit 5i mai cint :i. nu voi. sd al.ung. cum imi cereti. iubirea ,.,iita. . orepr.ta apusutvretrr. mi bucurde ea _ am sii plec de la ci vor: mare-i.lumea! Incalecpe Sarah clriar acurnii porn.rc lnspreea. sr poatecii vom plecaimpreuni pe alte meleaguri. ca sii nu vi mai tulbure cintecul, nici dragosteanoastri.Nu. n-aj sd pleci de aicil izbucni. horciind. ,, ..: ADdInlln. care panAatunci nu scosese nici o vorbj. N_ai voie sa pleci nicdieri din aul: nu de iannaroc ai nevoie, ci de lecuire.gi re vom lecui pind cind minreacea rataciHo sd [r se intoarcain teasta. gi Abdilhan smulse dombra din mina akinului. - Na! Beat de furie, o trinti de pamint si_o strivi sub picioale, intocmai cum taurul ar strivi-un biet pdstor. De asHzl uita-vei sii cintil Ia aduceti $i gloaba aceea! $i fdcu semn argatilor. Ace$tla, care a$teptau,rincluiti dinainte, porunca, aduse_ ra calul. . .. -- Smulge-i $aua $i-arunc-oincoace! strigi Abdilhan, ridicind deodatd secureape care-o tinuse ascun;. $i, turbat, ciopirli mindra 5a gi curelele scirilor, zvirlindule 'una-ntr_o parte Sl una-n cealaltd. se cliitina plin de spaimd 5i ingenunche, - ,Armiisarul sl.ordind muscindu-sizabala.de parca. privin-du_i si cum sfigie gaua, sinttea cA-l asteapli o soartd asemdndtoare. larmaroc, va sd zicii, de bilciuri i1i arde! Cilare pe ^ .Sarala'l Casci ochii atunci! sffigd, scos din min1i, Abdilh;. Argatii sdrird asupra nefericitului cal, riisturninduJ qi prinzindu-i picioarele, mult sliibite de-acum, in arcan. Iar apoi, Abdilhan ii risuci fdri mili gitlejul, inqficinduJ de ndn cu o mina si ridicind, cu cealalth, hangerul. Raimali incerci disperar se smulgddin miinile celor sa care-llineaustrinsca-n cleste. - Stai! Nu-l ucidel 270

Zadarnic. Suvoiul fierbinte de singe ti$ni deodatii orbindul, ca o negurain faptul zilei. Plin de singe-aburind, se cldtin?ndu-se, ridicd in picioareakinul. - Pe ios md voi duceatunci! La nevoiemd voi tiri in de genunchipin-acolc'l$opti el, stergindu-si pe chip cu pulDana de singe. camiSiiPotoPul ' 'Ch N - ai si m er!,i nic:rieri,secatuta! ip u l lu i gitlejului insingeratal Abdilhan rinjea, strimb, deasupra Cal. nefericitului Un pasn-ai sd taci de aioi! $uieriel incet' cdci pe n'tina ell Aveli griid,legali-t, ricni: Puneti si deodatd de e cup-rins turbare:face moartede om! Invdlmisealdsi rAcnete: - Funia! - Fringeti-ibratele! mai - Rasuceste zdravdnl - S-a smintit:l-a ajunsbiciul Celui Atotputernicl - Ce orivirehain:il - Raticiti e minteaakinuluilVai!.. lingdmeslear;iin: !riti-l incoace. lmpingeti-1. ce trindavi sinteli: - M;i cu irtima, preumbiaprin tirii chipul palid. Era pace in Luna iqi in cer, pe pdmintera pace.$amani,rdsirili deodatd prea1ma aprinseri foc $i dansauimprejuru-i sdlbatic,iz'soat<inului, nindduhulrau. cu Cintdretulera priponit de lnesteacdn, n.liitlile strins la leeate sDate. Un mulla se infdtisi mai apoi, citind rugdciunidin Coransi cheminduJpe caleacea dreapta. cu Cintarepl era piiponit de mesteacdn, miinile strins legatela spate. de in $i deodatd noapterisund glasul lui neasemuit curat: .,Scane iilbastrede negurd lirind dupa sine, noaptea fuge in stepasi zorii se nasc,biluitori, pestelume. Dar mie oJ veci mi-i opritd lumina: tu soarelemi l-ai rApit' te meu frate. Triumfl, cu nesAbuintd LUailiran, nel'eriCitul de iubirea trimisi de Cel bucuri c6 m-ai despdrlit la Atotputernic capatulvietii. Dar nu $tii ce fericire imi nrai diinuie. M-ai inime. cita vreme suflarea-mi dainuie-n 271

leg^at,. pe un flhar, de-acest ca trunchi,dar eu nu sint aici, o, nefericitulmeu fratel Numai trupul meu trecitor e aici: sufletulmeu zboardpesteintinderi ca vintul, se ingemd_ neaza lutul. cu ploaia.si eu nedespiirtit de din-sa cu sint ca propriu-i pir, ca propria ei rAsuflare.in zori, cincl se va de$tepta, bucuroasd viatd, ca un inoroq, cobori-voi din de munti.adisrindinrreslinci.lingd iurraei ilba. C.indfoc va aprinde,eu fum dulce voi fi, mingiind-o. Cind cdlare va freceprin vad.voi fi stropir-mproscatr copite, de alingindu-i obrazut bratele. cind va cinta,voi fi cintec...'. sl tar Fremdtau riimuriguriin razelesoareluitindr. O zi noud cre$tea. Auzind c?iakinul isi ieSise minti. curiosi dddeau din buzna vecinii.Calari.il priveau deparle. de lar el, in ve5minte ferfenilite,era priponitde mesteacdn, cu miinile strinslegarela spate.$i cirita. Gntul lui a rimai peste neultat veacuri: Cind tabdra va cobori din nuntii negri, Vin' de ma dezleagd. trateAbdilhan; C:indnb\ra va cobori din muntii vinetj, Vin' de md sloboade, frate Abdilhan. N-asfi crezut,oricine mi-ar fi spus, Cd sub brat de frate voi pieri ripus. Cind hban va cobori dii muntii nesri. Gnd tabdrava cobori din muntii viieti, Vitt' de md dezleagd,frate Abdilhan, Sd md inalt la ceruri demn. de bund.voie... Cind tabira va cobori din muntii nesi, nu m-astepta. iubita Beghimai, Cind tabdra va cobori iin muntii vinetj, n-am sd mai vin, iubitd Beshimai, Nu vom cintaalaturi.glasln glas: Eu pLrdsitin stepdam rdmas... Gnd tabdrava cobori din muntii neei, Cind tahira va cobori din muntii viieti, nu m-astepn.iubita Beghimai: de bunivoie m-ant suit Ia cerurt.' Asa sfirseapovestea vestituluiaktn.
)1)

Acum, in drum spre Ana-Beiit, petrecindu-lpe Kazangap spre ldcagul din urmd, pe Edighei il urmirea lesendaaceea.

xt
Pe acestemeleagui, trenuile goneau dinspte Est spte Vest si dinspre vest spre Est... Iar de o parte si de alta a cdii fente se intindeau maile spatii desertiie Sari-Ozeki - finutul stepelorgalbene. Pe acestemeleaguri, toate distantele se mdsuraupornind db ]a calea feratd, ca de la un meridian Greenwich... Iar trenurile goneau dinspre Esr spre Vesr si dinspre Vest spre Est... VALE MALADupA CT LASARA iN URMA PRELUNGA prin ale cdrei nisipuri ro$caterdtdciseodinioard kumdiceap, frului ei mankurt,ajunseri aproape Naiman-Anain cautarda Aruncind cite o privire cind pe ceasulde la de Ana-Beiit. mini, cind spre soarelece domnea pesle stepi, Burannii potrivit Edighei socoteac{, pind aici, totul decursese aveautot timpul sri a$teptfilor. Aqa cd, dup{ inmormintare, ajungd acasi destul de devremeca sil poatd poment, laolalti cu toti cei din citun, pe Kazangap.E drept, asta avea si se-ntimplein faptul serii, principalul era insd cd zi. in totul avea sA se isprdveasc{ aceeasi Eh, ce ti-e si cu de-acumla Anaviata asta! Kazangapo sI se odihneascd aveau Beiit, in vreme ce ei, dupd ce se vor fi intors acasd, iarisi, cu vorbe bune... sdl pomeneasci ordine - in frunteatuturor Edighei,pe atanul in aceeaqi invelit cu valtrapul cu canafi, apoi tractorulcu remorcd$i, la urmi de tot, excavatorul ,,Belarus"- iesird din pe Malakumdiceap platoul Ana-Beiit,insotili, ca $i pind in atunci, de Jolbars, duldul roscat care alerga nepdsdtor uitatd parce,intr-o stinga convoiului, cu limba atimindu-i, se parte.$i iati cd la iesireadin Malakumdiceap ivi primul peste un gard de sirmd Dddurd pe nea$teptate obstacol. ghimpati. 273

Edighei se opri cel dintii: ei drdcie, ce.o mai fi qi asta? Se ridicd in scdri qi, de la indliimea lui Karanar, privi in stinga. apoi in dreapta:cit vedeai cu ochii. prin siepa se intindea, de netrecut, sirma ghimpatd infinsd pe citeva rinduri de stilpi din beton infipli in piminr la distanle egale, din cinci in cinci metri. Gardul era solid, durat cu pricepere. Nu puteai ghici unde incepe gi unde slirgegte.Ai fi zis ci nici n-avea capdt. Nu se zarea nici un loc de trecere. Ce era de fdcut, cum sii-$i urmeze drumul? _Intre timp, in spate oprird si cele doud tractoare.Primul siri din cabind Sabitjan, dupd el - Dlinnii Edilbai. - Ce mai e $i asta? spuse Sabitjan aritind spre gardul de simd ghimpatd. N-am nimerit unde lrebuie? il intrebi el pe Edighei. - Ba de nimerit am nimerit, numai ci nu gtiu de unde a risiirit-gardul iista.Naiba si-l ia. . Inrinte rru era? * Nu. - $i-acum, ce facem? Cum trecem mai departe? Edigheirricu.Nici el nu sria. - Hei! Mai opre$remotorul dla! A duduit destul! ii arunci Sabitjan,nervos,Iui Kalibek, care tocmai isi scosese capul din cabind. Kalibek opri motorul. Excavatorularnufi si el. Se ldsd linistea. O liniste deplind. Buramrii Edighei sedeamohorit in spinarea lui Karanar, Sabitjan 9i Dlinnii Edilbai stlteau aldturi, tractori$tii - Kalibek si Jumaeali - ramiseserdin crbine. ripusatul Kazangrp. infasurai in giulgiu alb. era intins in remorci, vegheat de betivul birbat al Aizadei, iar Jolbars,duliul roscat,.proiitind de ocazie, se aciuise lingi roala traclorului.ridicindu-qi cit putcit de su" unul clintre picioarele spure. din Marea stepi se intindea sub soare de la un capdl la altul al lurnii.dar tieceresprecimirirul Ana-Beiitrru exista. Se opriseld cu to1ii. incurcati, in fata gardului aceluia de sirmd ghimpatd. Primul rupse t{cerea Dlinnii Edilbai. - Si zici, Edighei, cd inainte gardul nu era? - ll vad pcntruprin:l oar.i. 274

- Or fi imprejmuit locul pentrucosmodrom? dddu isi cu pdrerea Dlinnii Edilbai. - Mda, s-ar putea.Altminteri la ce s-ar fi ostenit atita'/Nu e de coleasa intinzi pestestepdditamaigardul.Or fi stiind ei ceva. Ci istora cum le tund, le si fulgeri, lua-i-ar naibalocririEdighei. - Acum poti sd tot drdcui! Trebuiesi gtii pe ce lume trdie$ti,inainte de a porni pe asemenea coclauri, spuse, posac,Sabitjan. 'Burannii Edighei privi inUrmd o pauzi apdsitoare. .cruntatdii sus in jos, de la iniltimea lui Karanar,spre Sabitjan. carestarea alaturi. picioare. in - Uite ce-i, dd_qula, putinticdrdbdare, te zbuciuai nu ma tu atita, spuseel cit putu mai calm. Odinioardnu era pe-aici nici urmd de sirmd ghimpata:de unde si-mi dea-n minte asaceva? - Tocmai,bombaniSabitjan9i se intoarsecu spatele. Se ldsirdin nou tdcerea. Dlinnii Edilbai pdreasi pritoceascd ceva. Toateca toate,dar ce facem,Edike?O mai fi fiind vreunalt drum sprecimitir? - Trebuie sd fie. De ce nu? Chiar este unul la vreo cinci kilometri de aici, in dreapta, rdspunse Edighei.S-o ludm intr-acolo.La urma urmei"o treceretrebuiesi edsimaltfelnu se poate. nici incolo. nici incoace. - Sigur existd drumul acela?intrebd apisat Sabitjan. Sd nu fie cum ai zis: - nici incolo, nici incoace! - Existd,nu-ti fA tu griji, il incredinldEdighei.Trece(i pornim. N-avemtimp de pierdut. fiecarela locurile voastre, Pornirddin nou. Matinile incepurdiardsi sd duduie in spatelelui Edighei.O luard de-a lungul gardului de sirmi ghimpati. Edighei suferea.lntimplareail descurajase. Cum a5a, igi.spunea inciudat,au ingrddit locul de jur-imprejurgi nu el pun mdcar un indicator s-aratedrumul spre cimitir? Ce oameni!El mai nutreatotu$i speranta undeva,mai spre cd vreun semnoarecale. sud,au sAgiseascd Asa se si int?mpld. Ddduri de o barierd. Apropiindu-se, Edighei lud aminte cit de temeinic era construitpostul de control: pe margini - stilpi zdravenidin 275

beton, Ia punctul de trecere- o. cdsuti de cirimidd cu peretii laterali aproapein intregime din sticld, pentru ca imprejurimilesApoatAfi supravegheate mai bine, iar sus, cit pe acoperi5ul plat - doui proiectoare, probabil pentru a lumina locul noaptea.Dincolo de barieri"r intindea, pina se degarte, sosea o asfaltati.Pe Edigheiil furnici o nelini$te. La aparilialor, din postul de control iesi un soldat tinerel, blond, purtind pe piepl un automatcu leavaindreptatd in jos. Potrivindu-gidin mers tunica $i indrepdndu-si chipiul, ca si-$i dea mai multd importang, soldatulse opri Totu$i,cind la mijlocul bariereivdrgate intr-o pozi semeatd. Edigheise apropiede barierd,sbldatulsalutdprimul. - Bundziua, zise el, umflindu-se penesi privindu-l in pe Edighei cu ochii lui copildregti incd, de un albastru deschis. Cine sinteti $i unde mergeti? - Sintem din partea locului, soldat, zimbi Edighei, inveselitde batosenia santinelei. Ducem un bdtrin de-al nosku la cimitir, sdl inmorminaim. - Nu-i voie fdri permis de trecere,dddu din cap precaut,de botul coltos al lui soldatul,indepirtindu-se, Karanar,care rumegade zor. Aici e zona interzisi, il ldmuri el. - inteleg, dar noi mergemla cimitir. Foarteaproape. Ce crezi c-o sd facem? Il ingropam gi ne intoarcemnumaidecit.Nu zdbovim.Dd-nedrumul! - Nu pot. N-am dreptul,spusesantinela. - Asculta,drdgutd.Edighei se aplecase $a, astfel din incit sa i se vaddmai bine ordinelesi medaliilemilitare. Nu sintem strdini de locurile astea.Sintemde la halta BoranliBurannii.Ai auzit de ea, nu-i a$a?Sintemvecini. Iar bietul om trebuie ingropat. Mergem numai pind la cimitir si-ndirit. stringinddin - Va inteleg,didu si rdspundisantinela, umeri, sincermihnit, dar in clipa aceease iti, ca un fdcuL Sabitjan,plin de sine, cu un aer gribit, de om importantsi foarteocupat. - Ce se intimpla?intrebi el incruntindu-se. Sint de la regionalasindicali. De ce intirziem? - Pentrucd n-avetivoie sA [eceti. 276

- Santineld, ti-am spus ca sint de la regionala sindicald. - Mi-e totuna de unde sinteti. - Cum adici? riinase Sabitjan cu gura cdsca6. - Asa. Aici e zoni intelzisd. - Atunci ce mai lungesli vorba? ldcu Sabitjan ofuscat. - N-o lungesc defel. Ii explicatn, din respect, cum stau lucrurile omului acestuia,gi nu durnitale.De faot. eu nici nu am dreplul sa discul cu stlainii.Silr in post. -,A.sadar, nu putem trece spre cimitir'? gi nu numai spre cimitir. Pe aici nu poate ffece . . Nu. nllnenl. - Atunci naiba s-o ia de tl€abii: ribufni Sabitian mi nios. $tianr eu ca-i o prosrie.ii aruncA lui Edichei.Dar el [u - nu si nul Mi-o lineai una 5r buni: Ana-Beiitl Ana-Beiit! Poftim Ana-Beiit! gi Sabitjan se indepirrd scuipincl cu niduf. Edighei se simtea stingherit fatA de fndra sanrinelA. - De, si ne ierti, fiule, ii spuse.vorbindu-i ca un taG. Tie asta li-e slu.jba.Dar noi cc facem cu raposalul?Doar nu-i o scinduni, sA-l aluncdm si sA ne vedem de drum. - VA-nteleg lbane bine. Dar ce pot eu sd fac? Ordinu,i ordin. Nu-s eu sef aici. - Mda, rdu am nimerit-o, spusedescumpinitEdighei, lungind silabele. Da'tu de unde esti de fel? - Din Vologda, tiicutd, rispunse soldatul,uqor fisticit, dar voios ca un copil. Zimbetul lui spunea ca e bucuros de asenleneaintrebare. - Aha. $i pe la voi, prin Volo_sda,lot asa - stau santinelelepostate la cimitir? - Ei. si dumneata. tiiicutiil La noi lumea merqe la cimitir cind vrea si rra cit pofteste.Dar prrca de cimJtir e vorba? Aici e zonii interzisii. Dumneata. tdicuii. viid c-ai ficut a"rmata,ba ai si luptat, aga ci 5tii de bund seamd cd ordinu-i ordin. Vrei, nu vrei, asta-i datoria, n-ai ce-i face. - Drept e- se invoi Edighei, dar ce ne fac:m cu raposatul? Dupd citeva clipe de gindire concentrati, soldatul clitinii. compdtirnitor. din capui lui b6lai, privindu-l drept in fat{ cu ochii senini. albastri:

277

- Nu pot, tiicutd, ziu cd ntr por! N-am dreptul! - De, asta e, ce sd-i fhci, rosti, pierdut de-a binelea_ Edighei. li venea greu sA se intoarcd la tovardsii lui de drum cu vesti atit de proaste, mai cu seami cii Sabitlan, care se inlierhirlta mai mulr. se apropiase Dlinnii Edilbai Si tor de incepuse a vocif'era. Glasul lui risuna. iritat, de linsi excavalor. - $i doar v-am spus! N-are rost s-o ludm haihui pe asemenea coclauri. Toate astea-sprejudecdti.Vd impuiati capetele voud gi le mai impuiali si pe-ale altora. Ce conteazi unde-ngropi un mort? Dar voi - una si bund: si-l ducem la Ana-Beiit. Ba chiar tu mi-ai zis cd n-am decit sd nu vin, c-o sdJ inmormintati si fdr:i mine. inmorminrati-l acum, daca aveti undei Dlinnii Edilbai se indepdrtd de el in ricere. Asculti prietene, ipuse el santinelei, ii apropiindu-se de barierd. $i eu am ficut armata si mai lin minte cite ceva din regulament. Telefon ai? - Sigur cd am. - Atunci, uite cum thcem: il suni pe geful gdrzii. ii raportezi cd nigte localnici il roagi sii le ingdduie id treacA sprecimitirul Ana-Beiir. - Cum? Cum? Ana-Beiitl reDetdsantinela. - Da. Ana-Beiir. Asa se cheimd cimitirul nostru.Sund-I, prietene, n-avem altd ieqire. Sd capete el personal permis de trecere pentru noi. Fii incredinlat ca, in afara de cimitir, nu ne intereseazd nimic altceva ne-aici. Santinela stdtu putin pe ginduri. isi increlise fruntea . . Sl-Slmuta mereu greutateade pe un picior pe celdlalt. - Nu-ti fi griji. Totul e conform regulamentului, il asiguri Dlinnii Edilbai. La postul de control s-au prezentat nisle persoane srraine.Tu raportezisefului gatrzii.Asta-i rinduiala. Ce mai stai in cumpdnd? Eqti chiar daror si raportezl. Bine. se invoi sanlinela. sun chiar acum. Numai ii cii $eful e tot timpul in inspeclie pe la posturi. $i vezi qi dumneatace intinsA e zona. Poate-mi dai voie sd stau si eu ling6 tine cind suni? ^ In caz de ceva, sd-i explic ce gr cum. 278

- Bine, hai, se lasa soldatul induplecat. Intrara in cladirea postului de control. UEa era deschisd, asa cd Edighei auzea tot. Santinela telelbni in citeva locuri, intrebind scful garzii. Dar ornul ttu era de gasit. de - Nu, cu gelul, explica el. Cu dinsul personal.Nu. E importanti. o chestiune Edighei incepea sii se inturie. Unde Dumnezeu se virise seful ista'] Cind ai nevoie de el, ia-l de unde nu-i! ln srlrslt. ll glslrll. - TovariisJ locotenent! Tovardse locotenent! strigd de sxntinela glas sugrumal emotie. cu $i-i raportd ci, asa si pe dincolo, veniserdniste localnici care vioiau sd inmorminteze un om la vechiul cimitir. Ce si facd? Edighei ciuli urechile. Era de ajuns ca locotenentul sd spuni - lasi-i sd treaci 5i gata! Bravo, Dlinnii Acum Edilbail lstet bdiat. Numai ca discutia se prelungea. la rdspundea niste intrebiri: santinela - Da... Citi? $ase oameni. $i cu riposatul $apte.Cel ii mai virslnice pe cimi ld. Mai lru si un (raclorcu remor\'a un excavator.Ca. si sape groapa...Poftim? $i eu ce si ltr Deci, nu se poate?Nu e voie? Am inleles, sa trditi! spun'? Deodatd risuna glasul lui Dlinnii Edilbai. Insfiicase pesemne, receptorul. Tovardse locotenent!Puneti-vdin situatia noastrar. Venim tocmai de la halta Boranli-Burannii. Unde si ne Sintqm din parducem acum? Ginditi-vi si dumneavoastrd. tea locului, vecini buni, n-o sd facem nimic riu. Il ingropdm -gi.pornirn numaidecitinddrit. Poftim? Veniti, convingeti-vi personal.E cu noi si un bitrin veteran.Explicali-i lui. Dlinnii Edilbai iesi din clidirea postului de control in ca abiitut.dar lg spuseci vine locolenentul persoani. si holirascala lata loculuice-i dc fircut.ln umra lui iesi srntinela, care le spuse acela$i lucru. Soldatul era linistit Patrula de-acum:nu el, $etul trebuia sd tezolve chestiunea. acum tacticos,de-a lungul bariereivdrgate. Burannii Fdighei cdzu pe ginduri. Cine s-ar fi asteptal intorsdturi a lucrurilor? Acum trebuiau si la o asemenea a$tepte cine stie citii vreme sosirea locotenentului. Duse cdmila lingn excavator 5i o legd chiar de cupa acesluia. Apoi se intoarsela barierit.Tractoristii Kalibek si Jumagali

279

discutau ceva cu glas scizut. Fumiiu.Sabirjan, deparre de grup. umbla de colo pina colo, nervos. Gineiele Iui Kazangap,birbatul Aizadei, $edeaca gi pind atunci in remorca, Iingd rdposat. el _.. _ Ce cr.ezi,Edike, ne lasd sa trecem?il intr.ebd pe Edighei. -- Trebuie si ne lase. Vine_acuqi chiar qeful lor, locotenentul.De ce sii nu ne lase,lDoar n_om fi niscai spioni? Ia mai dii-re si tu .ios din remorcd. Dezmort"r,"_ii Se..fdcuse ora trei, iar- ei nu qunseserd inci "ioil,r.f".la . Ana-Beiit. Edighei se intoarse la santineli. - Fiule, ce crezi, itrtirzie mult seful tdu? il intrebd. -- A..nu. Ac-u5iapar.e. cu magina.Vreo zece, cinciE sprezece nlnute pini aici. - Ce sir facem, il asteptdm.Dar ia spune, de mult s_a pus silma asta shimDati? -- De multigor. Eu sint aici de-un an. Am pus-o chiar noi, cam de jumitate de an. , Ca si vezi. Eu habarlr_aveam de intprejnruirea _ asla. De-aia rm si dar de but.lrrc. Eu .'inr vinovai. ;,;il;;;';; am sdruit si-l aducem si sri_l innormintAm ;ici. Aici e striveclriulnosrrueimirir. Arru_Beiir. raposatul lar X"raiieao u {b:\l un om lrre bun. Arn lut.rlr treizecideltni i.pr"rLi la halti. Am vrut sd lac cum e nrai bine. Soldatulpirea mi5cat de spuselelui Burannii Edighei. - Uite ce-i. tiiicula. spu:,J cu un aer grav. Sa_T el . soui tocol enenlului Talrsikblevtoatea\tea. Doar e- si el om.'Sj raporteze mal sus. $efii di mari au sd vd dea voie nu_ niaidecit. - Mullumesc de vorba bunri. Altfel o incurcim riu de lol. Dar cum ai spus - Tansikblev., Numele de l"rlii;;l locotenentului Tansikbaev? e Da, Tansikbaev. E de pulinri vreme la noi. Dar de ., ". ce?.ll cunoa5rc1i? fapt, e de_alvoslru. f" po-"neqii-l_o1i De n sr neamun. sint ca la . ,- Al.. zimbi Edighei.La noi. Tansikbaevii vot tvanov . Mt-am anlinlil de un om cu numele asla. Chiar atunci in clitdirea posrului suni telefonulsi santi_ . nerr erabt inlr-acolo. Edighei riimase singur. Spr.incenele i 280

se adunari iardsi la ridacina nasului. $i privind astttl, incruntat. in jur, sd vadi de nu apare cumva vreo ma$ind pe din spatele barierei, Buratrnii Edighei clitind din 5oseaua cap: ,,Ce-arfi si ne trezim chiar cu fiul lui ochi-de-erete? se gindi,5i in aceeasiclipd se ocAri in sinea lui. Asta-i acum! Ce nazbitii ii mai treceau prin cap! Citi oameni ttu poartd numele dsta? Nu. nu se poate: cu acel Tansikbaev se rifuise de nrult...ExiStd,totusi, o dreptate!Exista! Orice s-ar va intimpla, dreptatea exista intotdeauna..." balisla si-si sterse Se retrasemai intr-o parte,i$i scoase insignele de fruntas de pe cu gnjd ordinele, medaliile 5i piept, ca sd strdluceasci mai tare si si-i sari irnedialin ochi Tansikbaev. locotenentului

xtr
rATA cuM sE pEI RECUSERA Ian cu OCHI-DE-ERETE lucrurile. primiverii.la depouldin Kumbel spresfir$itul in 1953, convocati toti loc avusese un maremiting, la carefuseserd feroviariide la toale staliile si haltele.Burannii Edighei n.rulte de tot felul, dar participase viata lui la sedinte in si sd-l uite niciodata. mitingulacelan-avea sus Unii se cAtiraseri era Mareahalda depoului ticsitd. _ pe de tot, chiarsub acoperis, console. cq ludri de cuvintl $i pe in Se ddduse vileag totul despreBeria. Il infieraserd perindaula fdrd cru(are.Vorbitorii se cdldul acelablestemat tribundunul dupd altul, se ficuse seari,dar nici un om nu pdrisisesala,stiteaupe loculile lor ca bituti in cuie. Sub bolta halei, murmurulglasurilorpdreafreamdtde padure. chiar Edigheiiqi aminteaci cinevadin ntullime spusese, inainte de furtuni". $i asa era. alituri de el: ,,8 ca marea Lui Edigheiinima i se zbitea in piept intocmaica pe front, inaintede atac,si ise fdcuseteribil de sete,ise uscase 'cerul gurii. Dar cum sd rizbeascdprin puhoiul acela de isi oameni'lTrebuiasi rabde.Ir1 Dauzd croisedrum pind la
28l

Cernov, secretarulorganizaliei de partid, fostul sef de statie, care se afla in prezidiu. - Andrei Petrovici, md gindesc sd vorbesc Ai eu. - Vorbeste, dacd tii neapdrat. - Tin, si incd morlis. Numai cd as fi vrut si ne sidtuim mai intii. fii minre, la noi la haltd a lucrat unul Kuttibaev. Abutalip Kuttibaev. Un revizor de cale l-a denuntat cd i5i scrie amintirile despre lugoslavia. Abutalip luptase acolo, la partizani. in deriunl rrlai punea si alt'e prostii pe seamalui. lu ormenii lui Beria au venit 5i l_au luat. Din cauza asta omul a murit, s-a pripddit fdri vind! Mai tii minte? Jin minte. A venit nevasta lui la statie duDd instiintar^e. .- Intocmai! lar dupi accea,tarnilia lui a plecat...Am ascultatce s-a spus aici si m-am tot gindit. Acum sintem prietenicu Iugoslavia. rnui sintemln vraibaeu er. Dd nu ce sA sulerenisteoameninevinovali? CoDiii lui Aburalioor fi crescut. rnerg.pesemne. scoala. lu Trebuie lamurit rotul. Altt-el bietilor copii au sa li se ror scoari ochii cu chestia asta.$i-asa au suferit destul au rimas orfani de tatd. . Stai putin, Edighei.Aqadar,despreastavrei sil vorbe5ti?
LJA.

- Cum il chema pe revizorul acela'l ' - Pot si aflu. E drept, de-atuncinu l-am mai vdzut. - De unde sd afli acum? Si apoi, ai o Drobi materiald ca locmci el a scrisdenuntull - Cine altul? Aici trebuie fapte, dragul meu Burannii. Dacd _ lucrurile nu stau aga? Nu-i de glumit. Uite ce e, Eclighei, ascultdsfatul unui prieten.Scrie despretoate asteala AlmaAta. Scrie totul a:a cum a forl ji trimite scrisoarea la Comitetul Central. Descurcii ei itele Si n-or sd tdrdsineze. Intregul partid e hota t si facd lumini in problem"aasta. Doar vezi si tu. La mitingul acela, Burannii Edighei strigase cu hotd_ rire, laolaltA cu toti ceilalti, cit il linei gura: ,ilavd partidului! Aprobdm linia partidului!" La sfirEir,cineva. in lundul silii, intonase,,Internationala". Citeva voci il sustinuserd. iar pestecileva momenlemullimeacinla intr-unglas.:ub bolta

282

halei, marele imn al tuturor celor oprimali. Edighei nu cintase niciodatd intr-un asemeneacor. Gindul incarcat de mindrie si totodati anar cd era si el parte din cei ce alcituiau sarea rcestui parnint il inalta ii-l purta ca un val. Imnul comunigtilor crestea, sddind in suflet curajul qi hotirirea de a apdra dreptul celor multi intru fericirea celor mul1i. $i, cum i se intimpla adeseacind era foarte emotionat, Edighei se visase din nou pe Aral. Sufletul lui plana acolo, ca un pesciru$ liber, deasupratalazurilor inspumate. Cu acest simtdmint sirbitoresc se intorsese acasi. Pe cind bea ceai, ii povesteaUkubalei insufletit, cu de-aminunlul.ce se pelrecuse miting.li spusese cd avusese le de si gind sil ia cuvintul, dar cd in cele din urmd ascultasesfatul lui Cernov. Ukubala il asculta, umplind ceaqcddupd ceaqcd. - Ia te uiti, ai golit tot samovarul!se minunaseea, rizind. - Stii, acolo, la miting, de atita clocot, mi se fdcuseo sete!Pas'de gisesteceva de biut, nici nu te puteaiclinti din loc. Dupii miting m-anr napustitafari, cu gind sd beau ceva, dar tocmai pornea o garniturd incoace. M-am dus la mecanic. Era un flicdu de-al nostru,Jandos,de la Togrek-Tama. Pe drum i-am bdut toatii apa, sdracul. Dar tot mi-e sete! - V:id, vid, spuseseUkubala, turnindu-i din nou in ceagci. Apoi adiugase: $tii ce, Edighei, e bine cd te-ai gindit la ei, la copiii lui Abutalip. Daci asa sta ffeaba, dacd au venit alte vrernuri gi orfanii n-au sd mai fie persecutati, incumeti-te. Scrisoarea, zic, e o idee buni, dar pin-o nu scrii, pinii ajunge, pini o citesc, plnd descilcesclucrurile... Mai bin.- du-te chiar tu la Alma-Ata $i poveste$te-le totul de-a fir a ndr. Chiar crezi cd-i mai bine sa md duc la Alma-Ata? La sefii cei mari? - De ce nu? Doar mergi cu treburi. Prietenul tdu, Elizarov, ti-a spus de-atiteaori sd treci pe la el si incd n-ai ajuns. De cind iti tot lasd adresa. nu merg, du-te singur. Eu Unde si mi duc eu de-acasd, cine las copiii? Nu mai sta cu in cumpinii. Ia-ti concediu. Pentru toti anii istia in care nu ti-ai luat concediu,ti-ar putea da $i-o sutd de ani. la-ti-l si tu micar o dati si poveste$tele totul. Edighei se minunase de inlelepciunea nevesti-si. - Stii ci ai dreptate? Ia spusese. sa chibzuim.

283

- Nu sta mult pe ginduri. Cu cit mai repede, cu atit mai bine. O sd te-ajute si Afanasi lvanovici. El $tie mai bine unde si la cine trebuie mers. - gi asta-i drepr. - Tocmai. N-are rost s-o mai lungegti.$i cu o cale mai vezi si tu, poate cumperi cite ceva pentru casi. Felifele au crescut.Jn toamna Saule nrerge la scoald.La asu te-ai gindit? O ducem la internat, sau cum facem? Te-ai gindit? - M-am gindit, m-am qindit. cum s6 nu, spusese precipirat Edighei, strriduindu-se sd-si ascundd uimirea ci fetita cea mare crescuseatit de muh, incit la toamnA urma sd meargd la scoald. - Ei, dacd te-ai gindit, atunci du-re in capitali si spune cui trebuie pr.in ce-am trecut noi in anii aceia. Sii-i ajute pe orfani micar dezvinovdlindu-le tatdl. Dupd aceea, daca-[i raminc tintp. rezi ce poti s-adueipcntru [elilc )i pentru mine. Nu mai sint nici eu tindrii, mai spuseseea, indburindu-si ofrat. un Edighei o privise atenr. Ciudat, poli tr.di ani de zile cu un on fird sd bagi de seami un lucru pe care apoi il vezi dintr-o datd. Fire5te, Ukubala nu mai era tindrd, dar nici bdtrinelea nu-i bitea la uqi. $i totusi, simteain ea ceva nou, necunoscut. Edighei inlelesese: descoperise privirea ei in inlelepciunea, iar in par primele fire zrlbe.Erau doar citeva - trei, patru firigoare, nu mai mult, dar cite spuneau ele de:pre viall Irecuta rtitii... si In ziua urmdtoare, Edighei era deja la Kunbel ca pasager. Da, lrebuise sd meargd inddrdt ca sA ia renul spre Alma-Ara. Dar nu-i perea rdu. Oricum lrebuia sd-i trimiti lui Elizarov o telegram{i prin care sd-$i anunle sosirea. Or, de telegrafiat putea telegrafia numai de la sralie. Sosise apoi rapidul Moscova-Alma-Ata qi Edighei trecuse in goana prin propria lui haha. Borauli-Burannii. Avea loc intr-un compartimcntcu curete. pe unul din paturile de sus. Dupii ce-5i aranjase lucrurile, Edighei iesise pe culoar si stituse la fereastra, ca sd-$i poaH privi halta din tren. ca pasager; abia d[pd aoeea vroia si se vire in pat qi sd doarmii - avea de mers doud zile si doud nopti. Asa gindise la incepul. dar a doua zi nu mai stiuse ce sa facil 284

din cauza acelei sederi silite. Se minuna viizind cA altii nu facea-u decit sd infulece si sii doarmi. In plima zi insd, mai cu seami in primele ore. in sufletul lui fusese sdrbdtoare.E drept, incerca gi o ugoardnelinigte, nu era obi$nuit sd-$i pdrdseascar tamilia pentru atit de multd vreme. Stdtea emolionat la fereastri, imbrdcat de zile mari: cdciuli noud, cumpdratil special penFu aceastdocazie de la magazinuldin staiie, cdmasdcuiatd, o runicd rimasa din timpul rdzboiului, pe jumiirate descheiatd,bine pistrata de Kazangap.Kazangap ii imprumutasetunica tsfa: asa-[l gade mai bine, il incredintase el, cu ordinele si medaliile oe piept, cu pantaloni bufanti si cizme de box, ofiteresti. din piele adeverau. Cizmele astea ii pliceau grozav lui Burannii Edighei, de5i rareori avea prilejul si le poarte. Edigher socotea ca, pentru a avea o infeli$are demnd, omul are nevoie,inainte de toate,de cizme bune si cdciuld noud. lar el avea acum gi una, 5i alta. \ Stdtea, aqadar,la fereastrA.Cei care se perindau pe culoar il ocoleau cu respect, masuritrdu-l din cap pini-n picioare. Burannii Edighei impunea. pesemne.piin iniallsarealui. prin expresiade demnitatesi tulburareintipalrita pe chip. lar trenul gonea ca vintul prin stepele intinse, imprimAvdrate,grdbindu-se parci si ajungi dunga orizontului care alerga intruna in fata lui. Pe lume existau numai doua stihii - cerul 9i stepa deschisd.Ele se intilneau in depdrtare, parcd sd ajungii la intilnirea aceea. si rapidul se srrAduia $i iati ci-i venea in intimpinare, gonind, Inlta lui. Cunogtea aici fiecare movili16, fiecare piatrd. pe misurd ce trenul se apropia de Boranli-Burannii. Edighei incepu a se foi la fereastri, zimbind pe sub rnustati: ai fi zis cd-trecuse un gar de ani de cind nu mai fusese pe-acolo. Halta. Defilaser,lin vitezii prin fala lui semaforul,casutele,tcareturile, stivele de $ine si traverse de lingd depozit, gi toate astea,vezute zi5a, din goana trenului, ise pdruserdlipite de calea Ieratd.in mi.jloculintinderilor uria5e,pustii, dimpreiur. "ele Edighei reu5isesa-si zareasca fetilele. in ziua aceea si urmAriseri, pesemne, toate trenurile care mergeau dinspre Vest spre Est. Fluturindu-5i minutele, topdind ia sd atrigi atentia asupra lor, Saule gi $arapat zimbeau t'erestrelorcaie 285

treceau zburind prin fata lor. Coditele li se smuceau cara, ghios, ochii le strdluceau.Instinctiv, Edighei se lipise rle geam, le fdcuse semn cu mini, mormdise citeva cuvinte de alint, dar ele fie cd nu-l zdriserd, fie ca nu_l ,..unor.ur"J Edighei era, oricum, bucuros ci fetitele agteptaser{treceiea trenuluiin care se afla el. Nici un pasrgern_averde unde sd $tie ca tocmai lisase in urmd copiii'lui, casa luj, halta lui! Si cu arir mai pulin i5i pureavreunuldin ei inchinuici. in lurma.deciimile-in stepa,in spatele halrci.se prdumbJa vestllul Karanar.Edighei il recunoscuse data privir.ea pe $i t se umplusede cdlduri. . Abia apoi, la citeva statii dupd halrd, adomrise.Dor_ mise mult gi cu plicere, in tdcdnitul monok)n al rotilor. in murmuruldiscutiilorpurla(ecu voee \carulal vecinii dill tlc vagon. A doua zi pe la amiazi se iviseri Munlii Alatau, care se ^ intindeau incepindde Ia Cimkent de-a lurrlul intreeului tlnur Semirecie. Astir da. mitnti. aslJ da. privili;te! N.-u se mal situra privind nriretele piscuri inzrpezirece insoleau calealeratapina la Alma-Atr. pentruel. om tle stcpr.mun{ii erau o minune, o imagine a vegniciei. Munti'i ilatau trezeauin el nu numai netdrmuriti admiralie ci si dorinta de a cugelaprivindu.-i.. Asta-i plicea lui Edighei _ sit cugele privindu-i. gind se si pregiilea pbnrru inrilnirea-cu .ln oamenl acerade seami pe care-fircanu_i cunrrstea care si declaraserd greselile trecutului nu trebrrie :,:l se fepete cd vreodald.din care pricina si voia sa Ie istoriscascirrnara isror iea_tamiliei lui Aburalip.Sd cercetelcri sa holjrlsca ln ce tet se.pot indreptalLrcrurile. Sigur. pe Aburalipnu_l pot invia, dar mdcar pe copii sd nri cuteze nimen'i sa_i nedrepldteascd toate drumurile sd le fie deschise.Cel $i mare, Daul, incepea qcoala in toamna aceea.se cuvenea s_o facd fdrd temeri gi ascunzisuri. pe unde_or li oare acum? Cum o duc? $i Zaripa, ea ce-o mai fi facind,l Amintindu-si ea. Edigheisimlisecr in sulletulIui.se de Iace Ing. b.rattmpul si uile trecutul.sa_sisringdlocul din inima. Doar Z:rripa plecaselocmai pentru ca ei- sa_siia oe 'ce veci gindul de la ea. Dar numai bunul Dumnezeu sria uitase si ce nu! Burannii Edighei fusese nespus de trist o vreme, apoi se impiicase.supunindu-se sorrtei. Cui :_rr fi 286

putut destainui, cine ar fi putut intele€ie ce era in sufletul lui? Poate doar muntii aceia inzLpezitri ce-gi sprijineau piscurile in tirii, dar nici ei, de la indltimea lor, n-aveau cum sd coboare pind la necazurile cele pdmintene ale oamenilor. Tocmai de aceea existd Muntii Alatau: Dentru ca oamenii sa vina si sa plece. iar ei sd driinuie,pentru ca oamenii sri cada pe girrduriprivindu-i. iar ei sa ramina muli, plini de taina. Edighei iqi amintise cd Abutalip, care, dupd ce Jranscrisese ,,finguirea lui Raimali-aga citre fratele sau Abdilhan',, cxgetase,pesemne,indelung asupra legendei aceleia, ii spusbse intr-o zi cd oameni ca Raimali-aga qi Beghimai, daca se intilnesc pe calea vielii, igi aduc unul altuia tot atita fericire cita nendrocire, tirindu-se unul pe altul intr-o tragedie de neocolit.si asla penlru ci soarla lor e legatdde judicata celorlalti. Asta si era pricina pentru care oamenii cei mai apropiati se purtasera astfel cu Raimali-aga: in mintea lor, toate astea erau fpre binele lui. Pentru Edighei, aceste cuvinte intelepte fuseseri atunci simple cuvinte, nu le parunsese tilcul decit atunci cind triise el insusi adevdrul lor. Cu toate cd el qi Zaripa fusesere. departe, ca cerul de pimint, de aceastapoveste * intre ei nu fusese nimic, atita doar cd el se gindea tot timpul la ea si o iubea nespus -, Zaripa luase asupra-ilovitura destinului tocmei pentru a evita o situalid firi ieqire. Curmase totul intr-o clipd-.cum ar fi tiiiat o venii. dar la el nu se gindise. nu se gindise cir avea sd.l coste pe el hotiirirea ei. Bine cd md,carramdsesein viatA. Dar ise mai intimpla 5i acum si-l cuprindii un dor atit de adinc. incil simtea cii era gara sir goneasca pinii la capiitul lumii, numai s-o vadi, numai s-o audd... $i-si mai amintise Edighei, rizind de sine insugi, ce stranle l se pal'use povestea, spusd de Abutalip, despre marele poet Goethe. In cazahd numele lui nu suni prea grozav. dar nu asla-i important. in fond liecare om poa,rta numeleharAzit soarli. Cind avea pestesaptezeci ani. de de bitrinul Goethe se indrdgostiseqi el de o tinAfi fatd, care, la rindu-i, il iubea din toati inima. Toli gtiau asta, gi totusi nimeni nu-l legase pe Goethe de miini si de picioare si nimeni .nu-l s('coter nebun...Pe cirii vreme pi Raimali'cli aga!... il umiliseri, il nimiciserd, cu toare ii voiau

287

binele...in felul ei, Si Zaripa vrusese binele lui Edighei qi procedase cum ii dictasecon$tiinta... aceeanici nu asa De era suparat ea. Dar parcArc poli supdra femeiaiubitd? pe pe Mai curind iti gasestitie merehne, scoti pe tine vinovat. te Sri-ti lle tie oricit de rdu. numai nu ei... Si. daca po1i.i1i amintesti ea si o iubeqtichiar dupa ce te-a pdrdsit... de De fapt, aga qi porniseEdighei in aceastd calitorie, amintindu-qi ea si iubind-o,iunintindu-side Abutalip si de de copiii lui orfani... Trenul se apropia de Alma-Ara cind pe Edighei il fulgerdun gind: dar dacf,Elizarovnu era acasi?Ca si vezi! Cum de nu-i trecuseprin minte asa ceva?Nici Ukubalariu se gindisecd s-ar puteauna ca asta.Judecaseri dupd felul lor de viatd.Daci ei nu se urneau stepa, din insemnicd toti stau la fel. doar acasd.De fapt. era chiar foarte posibil ca Afanasi lvanovici sd nu fie acasd. Lucra la ditai Academia. era chematpestetot, ce, putind treabdare un invdtat ca el? Putea fi plecat pe teren. si inci pentru multd^vreme. .Stunci sii vezi dandana!". perpelea se Edighei.in cazul ista, se gindise,Febuia si meargi la ziar, adresaredactiei era tipiriti in fiecare numar. De acolo aveau s{J indrume, de buni seamd,unde se cuvine. Cine putea sti mai bine decit un gazetarunde trebuie sd te adreseziin asemenea problemi? Ce simplir pdrusetotul acasd- se pregitise de drlm 5i plecase.Dar acunr, pe misurd'ce se apropia de Alma-Ata,BuranniiEdigheiera ror mai nelini$tit.Nu degeaba se spune:a plecat la vinatoarefa€ puscd.Asa si ei. E drept,se bizuia pe Elizrov. Elizarovii era prierende mulrd vreme, fusesede nenumdrate Ia ei acas{, la haltd, si ori povestealui Abutalip Kuttibaev. El ar fi inples cunostea totul din doui vorbe.Dar cum sd poveste$ti toateasteaunor oamenistriini, de unde sd incepi, cum sd vorbeqti- ca un om care depunemirturie la un proces,ca un militar care raporteazi, cum? Or sd-l asculteoare,si de rispuns,ce-i sau -cine vor rdspunde? urma urmei, ar puteaspune, La esti dumneata,$i de ce tii mortis si-l scoti basmacurati De AbutalipKuttibaev? Ti-a fosr rudd?Frate, cuscru, cumnati hltre timp, trenulstr{bdrea deja o suburbie Alma-Atei. a Pasagerii. s tnseserd. i5i lucrurile Si ieEiserii culoar,astep pe tind oprirea trenului. Edighei era gata si el. Se vedea 288

la de-acumqi gara,ajunseseri capdtuldrumului.Pe peron ori sau lume puhoi - pasageri oameniveniti sri-i petreacd Deodatd,Burannii Edighei il zdrise pe si-i ?ntimpine. isi ca zgomotos, un copil. Elizarov Elizarovsi se bucurase caciula,mergindparalelcu vagonullui flutura prietenos Edighei. Mdi, ce noroc! Nici nu visase cd avea sd-l Nu intimpine Elizarovin persoana. se viizuseride mult, din cu Nu, Afanasilvanovicinu se schimbase, trecutd. toanrna a5l toalec:i erl oln in virsli Ramasesc cttm il sti:l' uscitiv qi sprinten.Kazangap spuneaargamak- adici tripas ii pursinge. Era semnde mare pretuiresd ti se spundargamak. Elizarov stia acestlucru si se invoise bucuroscu poreclaun fie cunr spui tu, Kazangap! addugase: argamakbitrin, $i dar inci argamak!Bine qi a5a.La ei, in Sari-Ozeki,venea 5i \in hainede lucru - cizme din pinzi cauciucatd un chipiu pona;it - aici insi purta un costuln elegant,cenu$iu-inchis, cu de care-lprindeau minune,potrivindu-se chipul si cravatd, seami cu pdrul lui, pe jumdtatecdruntde-acum. si mai cu Atanasi Ivanovici inaintasepe peron o datd cu trenul, pinr cirld garnitura oprise. cu capul intorsspre Edighei. ai lui Elizarov, incadratide gene blonde, Ochii cenusii pe o 'sFaluceau bucuriasincerd care ti-o stirne$te intilnire de ii incdlzisenumaidecitinima lui Edighei doriti. Acest lucru mea,se bine caldtoria $i toateindoielilei se topiseri. ,,Incepe da Domnul,o si se si incheiecu bine"' bucurase $i dac-o el, Bine-ai - in sfirsit,te-ai indurat!A dat Dumnezeu! I il intimpinaseElizarov venit, Edighei ! Salut,Burannii strins.Din plicina mullirnii ce roia in Se imbrdti$aseri jur 9i de bucurie,Edighei se cam zipdcise.In vreme ce-l conducea spre piala din fala girii, Elizarov il potopisecu toti intrebdri.il interesau $i toate- care culn o mai duce Kazangap, Ukubala,Bukei, copiii, cine-i acum seful haltei, ba nu uitasenici de Karanar. zimbind Ce mai face Burannii Karanar'lintrebase, vesel unui gind numai de el $tiut. Tot mai rage ca un leunaraleu'l Edighei.Deqi libertate - Rage,ce sd-i faci, rispunsese are citd vrea in stepd.Ce-o mai fi vrind?
289

garaasleplto masinamrre. neagra. !lriiluciloale , ,Lirrgi tsorglervcates tru prrmt oart u autolnubil rsta. Erlr pe ca un ,,ZlM" . cel mai bun autotul.ism anilor cincizeci. al Uite si Karanarui rneu, glunrise Elizarov. Urcii. hdighci,spusese deschizindu-i el poriieradin tata. Si rnergein. -. Dar cine o sil conduci ura5ina,1 inn.ebase Edighii. Eu, spuseseElizarov, asezindu_se volan. -Mi_arl la _ luat.inima,n dinli acurr, lr betrirrele" si_a,n invatai ili contluc. La ulrna urntci, cu ce sintern noi tnai prejos ca americaniiJ Elizarovrasucise, o ntiscaresigrrrd, cu cheia de contact. '-" -spu Dar, inajutede a apisa pe accelerator. iese zimbind: - Asadar,iatii-tein crrnc Si oase.Sper cii nu ne pdri_ sesti prea curind. -- Am venll cu treburi. .,\tirnasilvanovici, slau pinii mi dumiresc.De alttcl. vreau sii rnii sfiiluiesc.u clun,ireu_ voastril. -- Mi-an inchipuireu cd vii cu rreburi.altf-elnu te urneai din stcpil til in ruptul capuluil Ei bine. uite cunr tacenr,Edighci.Acurn mergentla ntine. C) sii rragi Ia noi. gi nu cur)rvilsii cirtesli.Sir n_audde hotejur.i cheslii (le_astea si Peniru nrine esli un oitspete seanlii.Asa cunr sint eu de pentru \,oi in stcpij.asa csli tI pcntru ltine aici. Siic]in siini bar piuci rsa se spunc in clzahiil Cinste pentru cinstel - Da. carn asa,conlir.nrase Eclighci. Asadar.nc-ant inlcles. Linde urai pui cii o si_mi tii sr (1('Lrril.Nevastil,nlea plecttd la N4oscova, b{iat. Toc_ e la mAl ol s-il natscul doilea nepot. $i ea s-a dus glonl la cei al ttt)en. -- Alt nepotel. lelicirl spuscse vl1 Eclighei. rlrr. inchiprric-li-rrl Llollell rcfetii\e Elirirrov. rlrlr(Jnd UI lfl {lc c n)i(il ll ln re rlr u rer.i. rU Cirrdli sl lii >i lrr lrrrnir'. ili-\l pri\.epi ec:irnt. Dirr lrritrltr p|ltitiltl )ci. l-J ilrlU tiI nltc lcj-rni )ri baleuu Irrirr.Lrllct tolle vinl rile. C-urioriucru, noi doi ne inleleginr clc rninune. au tuut.i dilcn'rrttr virstrr. irr.r1rr. tlail U *r,.tr.ll,utcnt ,,llurle $i l1t I'e )ul lrcirrn.lr dL'irl. Vezl rnurrlir lre..rir cu pircurilc inraipcrite'l .intr-act o lltergent, stau cltiar la' poalele nruntilor,la Medeo. Parcir1i-anrpovestitcai locujescin alirra orasului.intr-un fel cle citun_ lq0

- Da, Afanasi lvanovici, mi-a[i spt,r cii stali lingd un riu si ca se aude necontenitsusurulapei. - Ar sd te convingi tu insuti in crrrind. Si mergem. Admird ora5ul pind nu se intunecd.[: lcaiie frumos acunt, primivara. Totu-i inflorit. De la gard. strada urca pe nesinrliic.dreaptar parcd |;i nesfirsitd, strdbdtind printre plopi sj prrculi tot orasul. Elizarov nu se griibea, ii explica t)e drurl uirir, alta, destinatia feluritelorclddiri. Pe misurx ce inainlau eriru tot mili multe institutii, magazine,IocLrinle. Chiar in nrijlocul'orase 5ului, intr.o piatd mare, cleschisir, ridica o cladire pe care pentru c,i o viizusenu o clatir poze Edighei o recunoscuse, in PalatulGuvernului. - Aici e sediul CorritetulLri Central. Trecuseri pe lingd el fard a binui ci a doua zi avcau sd vind acolo cu treburi. Burannii Edishei nlai recunoscuse o cladire - cind cotiserd de pe stradi rceea dreapli le o alta, la stinga: era Teatrul cazah de operd. Dupd citeva cvartale, o luaserir din nou spre munti, pe drumul ce ducea spre Medeo. Centrul orasului rdmdsese urmi. Intraseri in cele in din urmd pe o stradd lungd, strijuitd de vile, in susurul rcvarsale munti. In jur - livezi in lloare. din suvoaielor - Ce fiumusete!murmuraseEdighei. * Md bucur c-ai nimerit tocmai in anotimDul dsta. spusese Elizarov.Alma-Ata nu-i nicicind nrri lrumoasa ca acum. E frumos 5i iarna, nu zic. Dar acum parcd-ti cintii sufletul! A$adar, sinteli bine dispus, se bucurase Edighei pentru Elizarov. Acesta il fulgerasecu ochii lui cenugii, uqor exoftalmici, .incuviinlasedin cap, devenind grav deodatd, apoi ridurjle de linga ochi ise increliserdiariEi in zimbet.. - Trdim o primavari deosebiti, Edighei. Primdvara unor. mari schimbiri. Parcd nii-e mai drag ca oricind sd trdiesc,cu toate cd anii md cople$esc. Da. ne-am venit si noi in fire, in s{irsit, privim inddrdt cu ochii adevirului. Ai bolit vreodati iltit de amarnic. incit atunci cind te-ai sculat din pat sd simti din nou gustul vietii'? --- Parci nu-mi aduc aminte, rdspunsese Edighei cu toata sinceritatea. Poatedoar duod contuzia aceea...

291

- Cred si eu, e$d sAndtos un bivol! risese Elizarov. ca Dar nu la asta mA refeream. Am intrebat $i eu asa, ci veni vorba... Important e, bitrine, ci insuSi partidul a spus lucrurilor pe nume. Md bucurd nespus acesi lucru, cu toate cii, personal, n-am motive deosebite.Dar resimt o mare usurare $i sufletul mi-e plin de speranle,intocmai ca-n tinere{e. Ori o fi asa pentru cA, intr-adevir, imbdtrinesc?... - Afanasi Ivanovici. eu tocmai intr-o problemd din_ r-asn am verut. - Cum adici? nu pricepuse Elizarov. Poate cd v-aduceli aminte, v-am povestit odatd. despre Abutalip Kurtibaev. - Cum sd nu. cum si nui irni amintes c perfect.Deci asta era. Tu slii sa vezi rrriezul faptclol.. Bravoi $i ai verrit de indati: - Pentru asta larudati-ope Ukubala. Ea m-a sfdtuit ce sa [ac. Numai ca nu itiu cu ce si incep, u|ldc sii ma duc. - Cu ce sa-ncepi? s.o chibzuimimpreund. O Acasa.la o ceascii cerri.o sa stam de vor.bd indeletc. dupa de pe Si. un momenl de licere. Elizarov adiiugase lilc: Vezi ctim cu se schimbA timpurile. Edighei 'l Acum rrei ani nici prin gind nu ti-ar fi trecut sa vij cu o itsemenea problemd.Acum de-a dreptuli De lapt. atir ilr trebui sa fie mercu. Ar trebui ca noi toti, pina la unul, sA apdrdmpinA la capit drcpratea. $i si nu diim niminui nici un t'el de privilegii. Eu aia vdd lucrurile. - Trdind aici, dumneavoastrii$titi mai bine ce se intimpla. Apoi, sinteti si om invdtat, spuseseEdighei. Dar sd stiti cd si la noi. la mitingul de la depou, oamenii tor cam a$a spuneau.Iar eu m-am gindit numaidecit la Abutalip. De mult port dure rea asla in suflet. Arn \ rut chiar si ilu cuvintul la miting. Nu e vorba doar de dreptate. Abutalip are copii, au crescut mari de-acum, cel mare merse loamna asla la 5coala... ' - Spune-mi,unde locuiescei acunt? - Nu stiu, Afanasi lvanovici, de cind au nlecat curind se implinesc (rei ani de atunci - nu mai stlu nimic despre ei. )o')

- in fond, astanu-i o problemi. ii cautdm5i-i gdsim. Acum importante, ca sA md exprim in termenijuridici, si redeschidem cazullui Abutalip. - Chiar aSa.Ati gdsit imediat cuvintul potrivit. De aceea si venit la dumneavoastrd. am - Cred ci n-ai venit in zadar. potrivit asreptarilor. Foartecurind. la Totul decursese tui mai putin de trei sdptZ.mini dupdreintoarcerea Edigheila in haltd,sosise la Alma-Ata o adresa care scria negrupe de alb ci Abutalip Kuttibaev, fost lucrAtor la halta Boranliin era Burannii,decedat timpul anchetei, pe deplin reabilitat constitutive delictului". Chiar a$a ale din lipsa ,,elementelor scria! Adresaurma sd fie cititd Dublic.in cadrulcolectivului in carelucraseKuttibaev. lui La citeva zile sosisesi scrisoarea Afanasi Ivanovici toate de Elizarov.Era o scrisoare neuitat.Edigheio pdstrase viala printre cele mai importante hirtii ale familiei - certifidocuale catelede nastere copiilor, distincliileostA$e$ti, menteleprivind rdnile primite de el pe front gi caracterizirile de la locul de muncd... Afanasi Ivanovici ii mdrturisea in acealungd scrisoare cd era cum nu se poaternai mullumit de grabnicarevizuire lui. a cazuluilui Abutalip gi se bucurapentrureabilitarea Ci insuEiacestfapt constituieun semnbun a[ timpului pe care il trdiau. Ci era - chiar asa spuneaAfanasi Ivanovici - o victoriea noaslrd asuDra noastrd. lui Mai departescria ca, dupi plecarea Edighei,el treimpreund$i cuse din nou pe la institutiile la care fuseserd aflase noutdti importante. In primul rind, anchetatorul obligat sa restituie Tansikbaev fusesedestituit,degrad4t, distinctia primiti $i diferit justiliei. In al doilea rind, i se spusese familia lui Abutalip Kuttibaevlocuia la Pavlodar cd (Doamne,la capdtulpdmintului!).Zaripa eft invl@toarela civild - cisdtoritii.Acestea erau informatiile o scoald. Starea oficiale palvenitedin Pavlodar.$i mai afld Edighei, scria cu Elizarov,cA presirpunerile in legdturd revizorulacela tale s-au adeverit:chiar el era autorul denuntuluila adresalui Abutalip Kuttibaev.,,De ce a f?cut una ca asta, ce l-o fi impins la asemenea mir$dvie?M-am gindit mult la acest 293

iucru, reJl.)emorind ce $tiam despre asenteneailtimplir.i. tot g1 $i.."1:. povesrire.dedne, Edigh;i, incercind ,a_l i,rieieq telurile.,Si rorusi.mi-e greu sd tdrmulez un ,arpunr. Nu_Irr7 por exptleJcc l nun)c u putul trezi in el a\etneneruri lil(r oe u urn care-tera absolutstr.rin.porlc exi5ti un fel de boalii,.o epiderniec?ireiaoamenii ii cad pradd in o,ru.it" pe_rioade istor.iei. ale Sau poare e la rnijioi invictia,aceaiti trdsituri distru€:itorrede caracter,care.pustie5te incetul cu sufletul si sc transformdin cruzime. Onr ce invklie nurea stirni Abutalipl Pentrumine acestlucru riimine de n"i,ii.t"... Cit prive5remodalilateade ratuialti aleasd_ ea . ii; cind lumea. Pe vr.cmuriera de ajuns si denunli.pe cineva ".;h; cd-i eretic, pentru ca acela sii lle ucis cu pietre in pietele Bulrarei.ill in Eun,pl - ilrs pe rup. Noi i,rn rnai stat de volDr Lle\prc loateil\te. Edichei.cirrd ai lost lu nrinc. Dar dupl elueitlrrrca crzuiui lui Abutulip.m_rm cunvinso tht:j in,plu:.cu lrrcl rllulte(lc illleptill pin;rciltd oatnenii\e vor rlDav-t a(.eslpiicitt - ur:r lala tle personllitatcl aproapelui. dc Crr tle rult . c trcu de spus.gi rnr,,ri.p.ortiu"ri 'uii1r. pcllt t r.i tllcplalcll]U poalc li srirprta pdmint.(.unr vezi. pe )r de dJtJ ast I lrrurnlal.Plitittr scunrp. dar a triurrrlirt! Si a5a va fi in vcci. Mii bucur. Edighei, ii re_aibhtur pentiu xccastiidreptatedezinleresat..... Edighei traisemultli vrenresub impresiaacelei scrisori. _ Se minuna cit de mult se schinrbasc'cl insusi a" uiun"i, prIiii (c\il sc irrtrt'gi:c :e lir pczisein cl. incepuse se rr sii crl(lca5(Jp(.nttuiIlliiil ortrj la batr.incle, car.r. mai era nu chiar atit de departe... Scrisoarea lui Elizar.ov tusese pentru el un fel de riscruce - viata de dinainte de scrivtare si cea de cluod scrisoare. '['ot ceea ce tusese inainte de scrisoare pierea ia invirluit in ceturi, se iudepilla ca un ttirn) vdzut ciin largul In5.rt|: ce u na\e drrpi'l lot \crirortc ptre:t un riu carc curiea llnl$ltt dtnlr-o zl sprc alta. :rrninrjndu-i t)econlcnitci va curge astfelmulti vreme.rlar nu vesnic.Dar.,mai cu seamd, din scrisoareaaceeaatlase ci Z.rripa se rc.casetorise. Veiiea il. liicurera triii:rJ,cii nou clrpc limare.Se mirrgiil ,lourcu dil Slr(lul Li Itiuse. cil. inlr-urrlel. prcrimtiseaceit lucru. cu tr)ill( cir l-irveir idec untlr' ]oeuia.ce nrai l:rceaur:opiii :i cut.I o clucea printre stiiuni. Sim(isc acest lucru^cu o ea
]LiJ

mare acuitatepe drum, pe cind se intorceaacasacu trenul. Greu de spus de unde-i resAriseacest gind. Oricum, nu pentru cd ar fi fost intr-o dispozitie proastd.Dimpotrivi, Edigheise intorsese la Alma-Ata plin de bucurieqi elan. de primitri Pretutindenipe unde umblasgcu Elizarov fuseserd cu infelegereEi bundvointd.Insugi acestfapt ii intirea atit intr-o credintain dreptateademersuluilor, cit si speranta^ rezolvare atare.Care nu intirziasesd se.produci.In ziua ca Alma-Ata, Elizarov il cind Edighei urma sd pdriseascd gdrii. Timp pina la dusesela un restaurant din apropierea plecareatrenului era berechet,a$a cA stdtuserd linigtili de vorbd de la suflet la suflet, sorbinddin pahare.In timpul acelei discutii, Afanasi lvanovici ii mlrturisise un gind in moscovit, care credeadin toati inima. El. fost comsomolist care nimerise incd prin anii doudzecipe meleagurile gi Turkestanului, care se bdtuse basamacii rdmisesesi el, cu geologialui, socotea lumea cd triiascd aici, subjugatde revolutia nu-gi pusese zadarnicnidejdeain ceeace incepuse plitite greqelile, din Octombrie.Oricit de scump fuseserd pe inaintarea acest drum incd nestribitut de nimeni nu incetaseniciodati - iatd esen(aistoriei de dupd Octombrie. inaintare va continua cu cA $i mai spusese acum aceastd viteza sporita.Chez6$ie stdteaautopurificarea socielatii. lucruri, inseamnd ,,Dacdne putem spunein fati as€menea Elizarov.Aga cd avem forti pentrua clidi viitorul", spusese pusesprd lumeala cale acolo,in preajma gdrii. ei lui. Edigheiin stepa In aceastistarede spirit seintorsese iarisi prinseseria-i defila prin fala ochilor Muntii $i Alatau, azurii, inziryezili, intinzindu-se pind departe, intovirdsindu-l de-a lungul intregului tinut Semirecie. lui Atunci, revizind cu ochii minlii gederea la Alma-Ata, in(elesese un glas lduntric ii $optise ci Zaripa se recisdtorise. invadate primivarii, de Conternplind muntii, depdrtdrile gindeaci pe lume mai existi oameniadevirati, Edighei, se pe a cdror vorbd si fapti te poti bizui, a$acum era Elizarov, qi ci fdra oamenica el ar fi mult mai greu de lrait pe 'pimint. $i se mai gindeaEdighei,la capdtultuturor demercazului lui Abutalip, cd vremurile surilor pentru rezolvarea erauschimbdtoare crude,ci, daci ar mai fi trdit, Abutalip si 295

ar fi fost absolvit de toate invinuirile mincinoase ise ce adusesera poate, 5i-ar li regasit fericirea si liniStea aldturi si, de copiii lui. Dacd ar rnai fi trdit! Cu asta, totul era sDus. Daci ar mai fr trair. Zaripir l-ar fi irslepral pi0d l:r rrliima suflare.. Asra era Iirnpedel ferneie., ., ,i -a, [i asreptat O bdrbatul,orice s-ar tl-ntimplat. Iar daci n-ai pe cine astepta, n-ar ntcl ce astepta,Sl atunci de ce sd triiascd sinsurd o femeietinirr cl ea? De ce sir nu \e marile drci iniilneste un om care-i place?Pe Edighei gindurile acestea zdrunci_ il naserd. Incercase se gindeascd altceva,incercase nu sd la sd se mai gindeascir nirnic, sd nu-gi mai cleatiiu liber ima_ la ginaliei. Nu izbutise.ASa ci se clusese vagonul-restaurant. la Lume putini, totul mai era curat si proaspat, c_asa_i la _ inceput de cdldtorie. Stdtuseinsingurat, piivind- pe fereastrd. Luase Ia inceput o sticld de bere, si aibd o ocupatie. Ferestrelelargi ale vagonului ii ingdcluiau sd cuprindii jntr_o pnvlre sr munll. sr stepa.st cerul de tleasupra lor. lnrin_ derea verde. stropitape alocuri de purpurarnacilor.de o parte, si miiretia nuntilor. il.lzipeziti,de ceaialtdparte a va_ gonului, trezeau sufletul lui dorinti zadarnice o mihnire in si adincd. De atita amar, parcd ise facuse de ceva tare. Comandase votcd. Bduse citeva pdhdrele, dar parci nu simlearrinlc. Atunci comlndaseiar:iyiberc 5i sldtuqe acolo. liisindu-se voia gindurilor. Ziua murea. in limoezinrea in amurguluide primdvari rrenul despicadeparrarile. Treceau in.zbor calune.tlrumuri.poduri. oameni 1i cir.ezi. dar pri_ veliStea misca prea putin pe Ediphei.c.ic i amirdciuirea il ce-l cupnnsese deodata puteriparcainsutileii inlunecase cu vederea, furiEindu-i in suflet presiunea tulbure cd tot ce trdise si visase in trecut se sfir5ise pentru totdeauna. Si iarasiii r eniseriiin minre iuvintele de pe urma ale lui Raimali-aga: ...Cind tabdra va cobofi din munSii neeri. Cind labara va cobori din mun(ii vineli, Nu m-astepta. iubitA Beghimai... Lui Edighei i se pdrea ca el insu5i era leqat cu funii de un mesteacan. asa cunr fusesepe vremurr Raimali-aea. ca. de fapt. el era rnarelecintarel.rupt. despartitde sine iisusi... 296

Stiituse acolo pini la cdderea serii, cind vagonul-restaurant se umpluseoclri $i nu mai puteai respirade fum. Edighei nu putea pricepe - cum de erau oamenii atit de lipsili de griji, cum de nu-i oboseau discutiile mirunte din jurul mesei si ce multumiregiseau in votcd 9i tutun? Nu-i pliceau nici femeile venite aici inrpreund cu bdrbatii. il siciia mai cu seami risul lor'. In cele din urmi se ridicase. cl{tinindu-se,o oprise pe ospdtdrita, care gifiia sub povara tivilor pe carcle tot caraprintremesele galdgioase. dupa si. ce plirise, pornise spre vagonul lui. Avusesede strdbdtut pind acolo citeva vagoane.Inainta,cl{tinindu-seo datd cu trenul, tot mai apisat de simtdmintulinsingurdriisi instrdin6rii depline. Ce rost mai avea sd triiasci, ce rost mai avea sA se ' ducdincotrova? ii era totunude unde venea.undecalatorea de ce. si incotro gonea in puterea noptii rapidul. Intr-un capdt de vagonse oprise,iqi lipise frunteafierbintede geamulreceal u$ii si stdtuse acolo fdrii a privi in jur, nedindnici o atenlie pasagerilor pe care treceau lingd el. Trenul inainta,cld.tinindu-se. fi putut deschide Ar uqa ca tot feroviarul,Edighei avea o cheie a lui - ar fi putut deschide u5a,ar ti putut trece pragul...La un momentdat, Edighei deslugise bezndluminile indepdrtate, in ispititoare, care nu dispiruseri multd vreme din vedere. Erau poate ferestrele luminateale unei casesinguratice, poateerau dar mici focuri. $i poateci imprejurul lor Eedeau oaneni. Cine erauacei oameni? ficeau ei acolo?Eh, sd fi fost Zaripa Ce din si cu copiii! Ar fi sAritnumaidecit tren. ar fi alergat intr-un suflet spredinsa,i-ar fi cizut la picioare,ar fi plins firi sii se ruEineze, revdrsindu-gi toati durerea,tot dorul strinsin suflet... Edighei suspinase indbusit privind luminitele ce se pierdeaude-acumin depdrtare. Stitea cu fruntea lipiti de geamulacela,plingindneauzit,cu sughiJuri mute, ftud sd se intoarcd,strain de forfota zgomotoasia pasagerilor. Avea chipul ud de lacrimi...gi-arfi putut deschide u$a,ar fi putut trecepragul... Trenul inainta,cldtinindu-se. 297

...And tubdrava cobofi din munlii negi, (lnd tabdrava cobori din muntii vineti, Nu m-a5tepta. iubid Beghimai... Pe acestemeleaguri, trenurile goneau dinspre Est spre Vestsi dinspreVestspre Est... Iar de o parte gi de alta a cdii ferate se intindeau marile . spatii de$erticeSari-Ozeki- Tinutul stepelorgalbene: Pe acestemeleaguri,toate distantelese mdsunu por-. nind de la calea t'eratd,ca de la un meridian Greenwich... lat trenuile goneau dinspre Est spre Vest si dinspre vest spreEst... marele Pdrisindu-sicuibul din vale4 Malakumdiceap, goim alb porni in recunoa$tere. inspectadomeniile de Iqi o doud ori pe zi - o datddimineata, datddupi-amiaza. Cercetindintinderile cu privirea lui agerd,cireia nu-i scdpanimic din ceeace miqcaacolo,jos, nici chiar gopirlele. stepei,luind, sau gindacii, soimul zbura in tdceredeasupra prin bdtdi ritmice de aripi, inaltime, ca si-si ldrgeasci perspectiva apropiindu-se totodati, planind in spirald,de 9i locul lui de vindtoare favorit - zona interzisd.De cind teritoriul acela intins fusese imprejmuit, inlduntrul gardului ghimpat se inmultiseri vieta$le mirunte si pAsdrilede tot felul, cici vulpile 9i celelaltejivine nu mai cutezausd pAtrundaacolo. Pentru $oim insd, imprejmuirea aceeanu alcdtuiao piedicd.Dimpotrivi. Era chiar sprefolosul lui. Cu toate cA mai deunlzi o pifise $i el. Urmirea un iepuraq, 5i izbutisesd se cind'cdzuse asupralui ca o piatri, urecheatul ascunddsub sirma ghimpati, iar el, soimul, mai sd nimefdcind o reasci dreptin 1epi.Abia reugise evite ciocnirea, sd tumbd brusc6in aer gi iniltindu-se furios, nu flri a atinge cu penelelepii aceiaascu{iti.Citiva fulgi din piept i se desprinseseri,rdtdcindapoi multd vremein vdzduh.De atunci, soiniul se striduia sd se afnA cit mai departede imprejprimejdioasd. muireaaceea Marele soim alb plana peste stepi ca un adevarat de fiird a atrageprin^vreomiqcare stdpin,plin de demnitate, prisos atentiavietuitoarelor pe pdmint. In ziua aceea,9i de dimineata,la primul zbor, qi acum, la al doilea, observase 298

pe pistelelargi, betonate cosmodromului ale marevinzoleali de oameni$i masini.Masinilelunecauin toatedirectiile,dar se invirteau mai cu seamdin jurul rampelorde lansarea rachetelor.Racheteleastea,cu virfurile atintite spre ttrii, stiteau acolo,pe platformele lor, de multd vreme,goimulse obi$nuise mult cu ele, dar astdzise petrecea siguranta de cu ceva neobiqnuit. Preamulte magini,prea mulli oameni,prea multd foiala in jurul lor. Nu-i scdpase soimului nici convoiul acelaalcAtuitdintr-un om cocotatpe cdmild, doua tractoare qi huruitoare un ciine ro$catqi flocos,carestrtba.tuse stepaqi acum se oprise llngd imprejmuirea sirmi ghimpatA, parci n-ar fi putut de de trece dincolo...Ciinele acela ro$catil intidra pe ;oim prin aerul lui ftindav si mai cu seami prin faptul ce se-ncurca fArd rost printre picioareleoamenilor,dar marele Ooimalb nu-gi dezv{lui prin nimic pirerea pe care o avea despre ciine: nu se,cobora intr-atit. Se roti doar deasupra el locului, pindind ce se intimpli, incercind si ghiceascd avea de ce gind potaia aceearo$cat{ care se incurca, dind din coadd, printre picioareleoamenilor... Edighei igi ridicd spre inalt chipul bdrbosqi vdzu goimul care se rotea,planind,deasupra lor. ,,Mareqi cu coadd albd,se gindi. Ehei, sd fiu eu qoim,cine m-ar puteaopril J\4i-as zborulsi-aspoposipe cel mai apropiat fua kumbez* din Ana-Beiit!..." intre timp, pe drum i5i fdcu aparilia o maqindcare se apropiain vitezd: ,,Uite-l ci vine! se bucurdEdighei.Dea Domnulsa se sflrgeascd totul cu bine."GAZ-ul find brusc in fa{a postului de control. Santinela numaidecitpozitia lu6 de drepti.salutindu-l sefulgirzii. locorenentul pe Tansikbaev, carecoborisedin masin6. - Tovarige locotenent, permitetisi raportez... Dar geful gdrzii il opri printr-un gest qi, cind santinela iEi cobori mina de la.chipiu, se intoarsesprecei ce a$teptau de paneacealalti a barierei. - Cine sint persoanele strdine?Cine asteaptd? Dumneavoaslra? inrrebiiel. adresindu-i-se BuranniiEdishei. lui
*Mormint.

299

Bit. bizgoi. karagim. Ana-Beiitke ietpei urip k,tlJik. Kalai da hols;t. .jtrdame5. Laragim'. spuse Edighei. striduinclu-se sa stea in asa fel, incit tindrul ofiter sa-i vada medaliile pe piept. Dar cuvintelelui, rostitein cazahi, nu Droduserd nici o imprt'sie asuprl locutcn(nluli Tcnsikbaev. acesta cloarlusi cird bitrirrul Edrghei plegatirii vorbeuscii nou. sc din )cc ri. Ll prevenl,rece: Vi rog sa vorbiti ruseste:sint iu exercitiul fur.rctiurlr, se explicd el, incruntindu-gi sprincenelecleasuora ochilor oblici Burannii Edighei fu profund tulburat: - lartd-mi, bAiete.iarta-ma.Dacii arn cresit. iarti-md. $r tauu listicir.dc pdrciisi-ar li pierdrrt durufvorbirii sau ar lr urtal (c avcl de gi nd sa \putrJ. - Tova|dge locotenent, permiteli sa vi expunem cererca noastrA,vorbi Dlinnit Edilbai, salvinCu-l oe bdtrinul Erlighci Spuneli. dar cit rrai pe scurt, il preveni si pe el - .seful srirzii. O clipii numar. Sa tie de tata si fiul rdposatului. Dlinnii Edilbai se intoarse pi strigi Sabitjan. Sabitlarr. hei. vino-ncoace! Dar acesta,care se preumbla incoace 5i incolo undeva, nlai intr-u parte.dddrr iritat din mina: - Descurcali-vd singuril Dlinnii Edilbai ro5i. * Ne iertatri,tovardqelocotenent, Sabitjall e supiirat de cele intimplate. E fiul riposatului, bdrrinul Kazangap. E cu noi 5i ginerelelui, uitati. cel din remorca. Ginerele crezu, pesemne,cii c chemat si cobori tlin Iem0lca. -- Amanunteleastea nu md privesc.Treceli la obiect, spuse seful gdrzii. - Bine. - Scurt 5i Ia obiecL. --- Bine, scurt si la obiect.
sintem,fiule. \rr ne lasl si trcccnt \pr( cinrrtir. Fl cevu. aiutA-ne. ll||le. i{)i} *Noi

totul: cine sint, de unde vin si Dlinnii Edilbai ii sDuse in ce scop. in timp ce Edilbai vorbea, Edighei urmirea Tansikbaev pricepuca.nu se putea si chipul locotenentului venisenumai de a$t;ptala nimic bun de la el. Locotenentul strisolicitirile unor persoane formi, si asculte,chipurile, sufletul ii ingheti- $i-tot ce era ine. Edigheipricepuasta si de toate pregdtirile_ plecare, lui legat de-moaitea Kazangap, ce fdcuseca si-i convingdpe cei tineri s{l inmormintoi ceeac€ teze pe rdposatla Ana-Beiit,toate gindurile.lui, tot_ Saride penlruel legatura singecu istoriastepelor insemna intr-o clipd. in fata lul devenird Ozeki - toate aceslea Edighei se sim(ealovit in Tansikbaev,nimicuri zadarnice. 5i simtimintele lui cele mai bune. I se pirea caraghioasi il care. lui iieneatotodatipina la lacrimilasitatea Sabitjan la sorbind priveghivotciicu subat. nimai cu o seariinainte. oamenidirijati zei' despre despre verzi si uscate indrugase prin iadio, incercind sd-i facdpral pe cei din Boranliprin nici mdcarsd itiinta lui, dar care acum nu catadicsea deschiddgura! I se pdreacaraghios5i il umplea,totodati, de amdri-iune Burannii Karanar,impodobitcu valtrapul acum! Locoteacela - cui ce-i mai pdsade toate acestea nu l'oia sau se temea sA vornentul Tansikbaev- care lui beasc:iin limba matemd- putea oare prelui podoabele ii veneasd ridi si sd plingd privindu-l pe belivul Karanar? care, fdrd si puni acela nefericit,pe ginerelelui Kazangap, strop de bduturhtn guri, se lasasehurducatatita drum in acum remorcdnumai ca si steaaldturi de lesul rdposatului; ci aldturide el, tragindinca 0ddejdea se apropiase statea si caraghios si I se pfu'ea vor fi lasatisd lreacaspre cimitir. chiar si ciinele siu, roqcatulJolbars demn de mili totodati de - ce-i venisesd se alipeascd bundvoieconvoiului,$l de Ce'i acum, rdbddtor,s-o porneascimai departe? ce astepta trebuiau lui, ciinelui, toate astea?Dar, mai stii, poarc ca ci duliul sin.rtise stdpinullui era in impas,poatetocmai de in aceeali se si aliturase,ca si-i fie aproape ceasulgreu tinerii tractori$tiKalibek si Jumagaliin cabine a$teptau ce avea sA le spuni, ce aveau sd gindeasciei dupi toate acestea? Umilit si tulburar,Edighei simteatotu$i,deslu$it,cum se riclicd in el un val de indignare,isi simlea singele 301

clocotind $i, cunoscindu-se bine, stiind cit cle periculos era sd dea friu liber miniei, se srriduia sa si_o stapineascapiin puterea vointei. Nu, atita vreme cit riposatul mai era incii neingropat, in remorcd, n-avea dreptul ii irbu"n"u..a. Currr i-ar fi stat lui, om b.itrin, si-5i piardi cumpdtul s:i inceapi 9i sd vocifereze? A;a gindea Edi-shei,inclestinAu_si falciie, pentru ca nici un cuvint, nici un gest si nu tricleze ceea ce triiia el in clipa aceea. cttnr_ si astepraEdighei. discrrlia lui Dlinnii se _ ..,.A). Lo ni (.u )elul !irlii inlrii numaidecitpe un lagas firil speranta. Nu v:i pot ajuta cu nimic. Intrarea persoanelor .. stliii e pe teritoriul zonei e categoricinterzisii..prr. tnaot"_ nentul.dupd ce-l asculr?i Dlinnii Eclilbai. pe . N-am 5tiut acest lucru, tovardse locotenent.Altfel n-atn mai fi venit. La ce si fi venit? Dar acum, de vreme ce s?ntenraici, rugati-i pe superiorii ,lL,mneauoortrd ne sd permlta sii ingropini omul. Doar n_o si_l ducem inddrit. ,\T si raportar superior.ilor. am prirnit indicalie Si . sir nu dau drrrnrul nirnanui. sub nici trn preteit. Ce prcle\l Inai e 5i iistr. torlri:e locotenelrt? . se rninundDlinnii Edilbai. Dc prctextene arde noui? Ce avem de vdzut ilcolo, in zona voastri? Sli nu fi fost inmormintarea asta,am fi pornit la asernenca drum? - Repet.tovar:isc. Siuteti pcrsoanestriine si accesule . lnterzls. in-seamnir persotne striine? prinse glas ginerele tretlv, cale pini atunci tacuse milc. ium ad]ci itriine? Cine-i srr:iin?Noi / spu.se 5i chipul fle5ciit, suft, i el, se rmpurpurd, buzcle ii devenirilalbiitrii. iar - Chrar:lsa,cutn vine asta?il suslinuDlinnii Edilbai. Stradu.in.lu-se nu depascaj\cr sa limita.ginerele bcliwnu ,. fl(r:calonul. \pllse nuntai.vurbind prost rusc)te.tir:iginind cuvlnlele,coreclirldu-se nlereu: - Asta cilnitir vechi al nostru. poporul de Ia SariOzeki are drept s:i ingropr aici oameni ai nostri. Cind ingropataici Naiuran-Ana, nir.neni stiut cii zond inchis. nu - N-am de sd lungesc vorba cu voi, rdspunse , _gind locoteneutulTansikbaev.Ca sef al giirzii vii mai siun o 302

data: pe teritoriul zonei nu poate intra nimeni, sub nici un prercxt. Se asternuticerea. ,,Numaisd mA pot stdpini, si nu-l Burannii Edighei in sinealui. Privi iardsi injur", iqi spunea gi ziri din nou Eoimulacelacare se rotea lin deasprecer suprastepei.$i fu iarisi cuprinsde invidie fata de pasirea aceeacalmi gi puternicd.$i hotdri ci nu avea nici un rost si se joace cu focul: cu fo{a nu puteauintra. $i, dupd ce mai privi o datd spremareleqoim alb, Edigheispuse: ... Tovarirse noi locotenent, plecim. Dar spune-igeneralului, saucui esteacolomai marein grad,ci nu e bine ce faceti! Ca soldatbdtrin ce mA aflu, vi spun:nu e drept! - N-am ordin sd judec ce-i drept gi ce nu. $i pentru ca pe viitor s:i $titi, mi s-a cerut sd v,l spun:cimitirul acesta va fi lichidat. - Ana-Beiit?intrebd,uluil, Dlinn?iEdilbai. - Da. Dacda$ase nume$te. cimitirul asn? se revolti - Dar de ce? Pe cine-ncurca Dlinnii Edilbai. un - in locul acelase va construi microraion. - Iaca minune! spuseDlinnii Edilbai,desfdcindu-9i nu bratelea uimire. Ce Dumnezeu, mai aveli loc? - Asa e prevdzut plan. in - Ia asculti. cine-i tatil tdu? il intrebi Burannii privinduJ dreptin ochi. Tansikbaev, Edigheipe iocotenentul Ce - Asta ce mai e? spuseuimit locotenentul. vn privegte? N-ar trebui sa ne vorbe$tinoud - Uite cA ne privegte. pe care trebuia sd le spui acolo, unde desprenigte lucluri s-a hotarit sa ni se disrrugdcimitirul. Ori poateci stribunii tii n-au murit; tu n-ai si mori in veci? - Asta n-arenici in clin, nici in minecd. - Bun, atunci schimbdmfoaia. Ia spune-mi,tovard$e locotenent, cine-i mai-marelevostru?Vreau sd md asculte, cer sa mi se permitd sd mi pling celui mai mare gef de la voi. Spune-icd un veteran,un locuitor din Sari-Ozeki, vrea sd-i vorbeasci! EdigheiJangheldin, - Nu pot face acest.lucru. Arn indicatii precise. 303

-: Dar ce po(i tu face, md rog? interveni iardqi ginerele _ . betiv. $i, disperarcum era, addugd:pini $i militia dii rirg e ma' de soi! . -- Fdri obriznicii! spuse,pdlind, qeful girzii. Luali-l pe individul dsta de lingd barierd si eliberali diunrul! Edighei 9i Dlinnii Edilbai il apucara pe ginerele betiv de brate pi-l traserdintr-o parte, spre tractoare,dar omul continua sd strige, privind inddriit: j*ol da jetpeitti. s;uan 7er Lh jetpeicli IJnlint . .:. Sugo,l setdeldtn auzrn! Sabitjan, care nu scoseseo vorbii in tot acest rastimD. umblase numai posacde colo pirrdcolo. se hotarideodata sa se afirme.venindu-l e inrinrninare: in - Ei, cum e? Ne lulm tdlpi$ita? Nonnal! Ana-Beiit! Numai Ana-Beiitlgi-acumslali at nisreporili cu corda-nrre p rcloare: - Cine-i cu coada-ntre picioare? se r.epezi spre el ginerele be{iv. Dacii-i printre noi vreo potaie, ap:ii aia nr e$ti, lepiddturd! Care-i deosebireaintre jigodia de la barier.d si tine? Mai te qi umfli-n pene - marele om de stat! Da, tu nici micar om nu esti! - Tine-ti gura, belivanule! il amenintd Sabitian strigind, ca sd se audii pind la post. in locul lor, pentru aiemenea vorbe te rimiream la dracu-n praznic. sa 1i se stingi 5i urma! Ce .folos aduci ru societdtii? De-alde tine ar trebui stirpi(i I .. $i Sabitjan se intoarse cu spatele - md doare-n cot, adici, de tine si de toti Asda. Deveni brusc activ, incepu sd se agite si sa comande. - $i voi ce-ati rdmas cu gura ciscatA? le strigd el tractorisrilor. Umiti tracloarele aleal Cum am venit, asi ple_ caml La mama dracului! Mi-ajunge! Asa-mi rrebujedaci-nri purr mintea cu pro$tii! Kalibek puse in funcliune tractorul si incepu si intoaF cd incet. Intre timp, ginerele betiv sfui in remorcd si-(i relud locul lingd rdposar.Jumagali a$teptdca Burannii Edi.qheisdl
xDrutnul ou-ti mai ajunge,intreg pAmintul nu-1imai ajunge! Fac ceva pe ifoseletalc!

304

tlezlege pe Karanar de cupa excavatorului. Vdzind asta. Sabitjan nu se putu abtine 5i incepu sd-l zoreasci: - Si tu ce stai? Porneste motorul! Nu mai avem ce asteptal intoarcel O-nmormintare pe cinste, ce mail $i doar Acasi! v-am spus de Ia inceput! Acum, gata, mi-ajunge!. - fi camila sd ingePini sa se instaleze Edighei in sa ei, in aruncd-te spinarea ridic-o din nou in picioanuncheze, citeva sute de metri pe drurnul re -, tractoarele strdbdtuserd de intoarcere, mergind pe propriile lor urme. Nici mdcirr nu-l a$teptaseri.Sabitjan, protdpit ill cabina primului tractor' se srdbea... 'in tdrii se rotea $oimul acela. Urmdrea de sus ciinele roscat, care-l irita cine $tie de ce prin purtarea lui firri noimd; $oimul nu inlelegea,buniioarl, de ce, cind porniseri tractoarele, potaia nu le unnase, ci rimdsese lingi omul cu cf,mila pini cind acesla iucdlecase, si abia apoi pontise [a drum- alituri de ei. Oamenii de pe tlactoare,urmati de omul de pe cinrili si de cluldul roscat c e il ilrsotea, stribiteau iari$i stepcle Sari-Ozeki in directia vdii Malakumdiceap, unde, sub buza unei surpdturi dosnice, isi avea cuibul soimul. Altddatii rnarele soim alb s-ar fi nelinistit, slobozind lipete scurte de alarmd si, tinindu-se la distantd, dar nescipindu-i din ochi pe venetici, 5i-ar fi chemat soala, care vina prin imprejurimi, pe domeniile ei, ca sd fie pentnl orice eventualitate alzituri de el. daci, cine $tie, era nevoie si-5i apere cuibul. De aceastddatd marele soim alb nu se nelinisti insi citusi de putin: puii crescuserdsi piirdsiserdcuibul. Da, puii lui, cu iripi pi zi ce trecea mai putemice, cu ochi de chihlimbar si cioc ioroiat, aveau de-acttm via(a lor' domeniul lor de vinatoare in stepd, ba incepuseri sdJ intinpine cu oarecare ostilitate cind trecea intimpldtol pe lingd acestea... Soimul ii urmdrea pe oamenii aceia care fdceau cale intoarsi din obisnuinta de a observa tot ce se petrece pe domeniul siu. Cea mai nare cutiozitate i-o stirnise, de la bun inceput, duliul acela flocos, nedezlipit de convoi. Ce l-o fi legind de oameni, de ce n-o fi vinind pe cont propriu, ci aceia ocupati cu ale al6argi dind din coadi pe lingd ^oarnenii lor? be viati mai era si asta? ii rnai stirtliserd curiozitatea

305

nl$te obrecte care strdluceau pe pieptul omului care mercea pe cdmili. Tocmai de aceea gi observd de indatd cd omui si cdmila. care mergeauin utma tracloarelor, Iuasera o deodala intr-o parte. tdind-o de-a curmeziqul prin valea seaca $i depd5ind convoiul. Agitindu-si biciuSca. omul igi fdcea cdmila sd alerge tot mai iute, obiectelesclipitoarede pe pieplul lui \altau zornaind. camila inaintasprintena, oas cu Iarg. irr ciinelc roscatse luasedupd ei. in galop... AlergarA astf'elo. vreme, pina cind omul 5iiimila depi_ . , primul tractor 5i se opriri de-r currnezisul 5tr,i drumuiui, chrarta rntturea valeaMalakumdiceap. in N4a)inile frinara. - Ce-i? Cc.-a nrai inrimplar?intreha.ilindu_se din cabini, Sabitjan. - Nirnic. Opreste motorul, ii porunci Burannii Edi. . ghei. Avem o vorbi. - Ce vorbd? Nu ne mai tine_n loc; m_am sdturat pind-n gitl Acunt tu ne tii in loc. pentru c{ o si_l.ingropdm aici. -- Gara cu prostiile!izbucni Sabitjan, largin-du_li mai . 9i mult la(ul cravatei care-i atima de git ca o iireanli. Chiar cu o sat-linmomrintezla haltii, si nu mai admit nici un fel de disculiil Ajunge! - Ascultii, Sabitjan! E drept cd_i vorba cle tatdl rdu. _ D-ar nu e5ri pe lnme. Asiultd, torusi, si de al1ii. Ai .singur vdzut cu ochij tai ce s-a_ntimplatacolo, la post. Nimeni dintre nol nu-i vinovat. Dar gi;deste_te la iltceva. Unde si s-a nlal pomentt sd te intorci acasd cu mortul neingropat? "nr'r_u Aga ceva nu se poate. E rugine mare. Asa intimplat de cind lurnea. "auu - Pulin ini pasd! strigi Sabidan. - Acun llu,ti pasi. Cite nu spuneonrul la minie. Dar -. rniine u \il li sc Iilcu luSirre. ru)ine pe calc n_uis_o O ooti sprilacu rrrrnie. rdcste-le. Gir Nu-i voie iii_ torei nrortulpor. nit spre-n gropalciulte. lntre timp. din cabina excavatoruluicoborise Dlinnii Edilbai..,lrrr rcmorca - ginercle beliv. iat e\crvatorislul Jumatrxlrtt u[ma\c :i el. str afle desprc ce era vorba. Burannii Eclighei. cdlare pe Kamnar, le aiinea calea. 306

- Ascultati,djighiti, le vorbi el. Nu mergeti imporriva obiceiurilorstribune $i impotriva llrii. Asa ceva nu s-a mai pomenit - si te intorci cu mortul de la cimitir. Cel dus si fie ingropat trebuie ingropat. Nu se poate altfel. Sintem in Malakumdiceap. Acestae tot tinutul nostru,Sari-Ozeki.Aici iniltat Naiman-Ana spre ceruri mdrelul ei bocet. si-a Ascultati-l pe bdtrinul Edighei. Haideti sd-i sdpdm aici mormint lui Kazangap. mie tot aici sa-nti sipati mormint. $i Nddajduiesc sA md ingropati tot voi, 5i vd rog sd-mi implinili dorinta. Iar acum, cit mai avem vreme, sd sdpdn'l chiar rcolo. in vale. pe tdpsrnul leelu. ;i si-l ledam pe rdposat ttuineil Dlinnii Edilbai privi in direclia in care arita Edighei. - Ce zici, Jumagali,o sd treaci excavatorul? intrebd il el pe tractorist. - Trece, de ce sir nu treacii.O luirn pe acolo. uite... pc Cum :rdici ,,o luim"? Mai inrii inlreabd-ma minc: sltisa Sabitjr n. Uite cd te-ntrebdm, rispunse Jurnagali. auzit ce-a Ai spus omul? Ce mai vrei? Iar eu vd spun si terminati cu prostiilel Asta-i curati batjocurdlNe intoarcenlla halt?i! -^ Batjocurir o sd fie cind o si te-ntorci cu riposatul acasd!li rispunse Jumagali.Ginde5te{ebine ce faci. An rulisera rr to1ii. t - Uite ce-i, voi facefi cum $titi, dar eu m-apuc sd sap mormintul. Treabl mea e sd sap groapa; cit mai adincd. gi pe lumini. Dupir ce se lasd intunericul n-o s;i se-apuce nimeni de treabr asta.Voi faceti cum stiti. $i Jumagali se indreptd spre excavatorul ,,Belarus". Fiir?i a mai pierde vremea,puse motorul in func{iune.intoarsesi porni pe povirni5, spre tipsanul acela, Mllakumdiceap. il urm6, pe jos, Dlinnii Edilbai. Intr-acolo i5i urni cdmila si Burannii Edighei. Ginerelebetiv ii spusetractoristuluiKalibek: Dacii n-o iei dupi Jumagali,mi arunc inainteatractorului. Pufin imi pasddacd md ontorili. Ce fac. incotro o iau? il intrebd Kalibek pe Sabitian.

307

-- Ticdlogi!Pui de cdtea!scriqniSabitjan.Ce srai,dd-i drumuldupdeil De sus. din iniltimi, Soimulurmdreaacum vinzoleala de pe tdp$an. Una din masini prinsea se zgudui spasmodic, scurmind paminrulsi srringindu-l apor gramadialieturi. intocmaica un lislar. lntre timp. din spatese apropiase tractorul cu remorcain ca-restdteaacela5iom insingurat, alituri de un obiecrstraniu. nemiscat alb. Duldul la-tos 5i si ro$catconlinua sd umble bezmeticprintre oameni,dar cel mai mull .se alinea pe lingd cimili. toldnindu-se la
plcloarete el.

$oimul pricepu cd acei cdldtori aveau sd riminA mult6 vreme in vale, scormonind tirina. A$a cd zvicni din aripi si, descriind un cerc larg deasupra stepei, zburd sprc zona interzisd, cu gind sd vineze pe dnim ceva si, totodatA. sd vadi ce se mai intimpld acolo, pe cosmodrom. De doud zile qi doui nopti, pe pistele cosmodrolnului domnea o mare tensiune, activitatea se desfdsura fdri.intrerupere. Noaptea, intreg cosmodromul, atit rampele de lansare, cit gi spatiile aferente, el'au putemic luminate de sute de rellectoare.Ela mai multd lumind ca ziua in amiaza mare. Zeci de automobile - camioane, turisme, microbuze -, nenumirafi savan[i qi ingineri se pregdteau sd pund in aplicare opera(iunea<Obruci". Antisatelitii concepuli pentru distrugerea aparatelor de zbor in cosmos erau de mult in pozi(ie de start pe o pist6 speciald a cosmodromului. Dar, potrivit tratatului SALT-7. utiUzarealor. ca si a celor aparlinind piinii americane,era interzisii pind la perfectarea unui acord special. Acum i$i gdsiseri o noui destinatie, Iega6 de operaliunea transcosmicd <Obruci>. Rachete-robotasemdn{toareerau prcgdtite, pentru o lansare sincroni, qi la baza spatiald americanl din Nevada. La cosmodromul din Sari-Ozeki, startul primei rachete anlisatelitera prevdzut penlru opt seara.Apbi. la interval de un minut gi jumitate una de alta, urmau sd fie lansate in cosrnos alte noud rachete, menite si alcituiascd. De direclia Est-Vesr.o bariera impotriva piitrunderii aparatelor de zbor de sorginte extraterestri. Rachetelor-robot lansate 308

I

din Nevada le reveneamisiuneade a acoperi directia Nord-Sud. l Sad-OzekiExactla ora cincisprezece, cosmodromul la sistemulde numdritoareinversd,,Piatirninutka"+. fu bran$at Din cinci in cinci minute, pe toate ecranele$i panourile inscrisuri luminoase, de electronice pe cosmodromapdreau dublatede o voce car€ amintea:.,Patruore si cincizeci si cinci de minute pind la start! Patru ore $i cincizecide minute pind la start..."Cu trei ore inainte de smn tu cuplat sistemui .-Minutka"**. paraisi lntre rimp, statiaorbitala ,,Paritet" modificase zbor Ei ili trecusepe alt cod sistemulde radiocometrii de municatii, pentru a excludeodce posibilitatede contactcu l-2 oosmonaulii 9i 2-l. dar intre timp, din Universpulsauneintrerupt, zadar$i radio ale nic, intocmai ca un glas in pustiu, semnalele cereaucu 1-2 si 2-ll Cei doi astronauti cosmonautilor Nu ca disperare legdtulacu ei s{ nu fie intreruptd. contestau doar cu insistentdsi se hotirirea Centrului, solicitau cu in studieze detaliuideeaunor posibilecontacte civilizatia de pe Liman, pornindu-se,fireste, inainte de toate de la intereselepimintenilor. Nu insistau asuprareabilitirii lor, gata si a$tepte si facd intre timp totul pendeclarindu-se 9i statorniciriiunor lor tru ca qederea pe Liman sd slujeasc:i dar se proraporturi intergalacticereciproc avantajoase, impotriva autoizoldriiglobaleinfdptuitede cele doud nuntau <Obruci>, pirti prin operaliunea care,dupdopinia lor, nu se puteasoldadecit cu o ine4ie istorice$i tehnologici,pentru milenii... Dar era prea depdqirea cireia vor fi necesare tirziu... Nimeni pe lume ttu-i puteaauzi, nimeni nu bdnuia implorarea muti plutind ?n spatiulsideral... lor Sari-Ozeki-l fusesedeja cuplat sisteLa cosmodromul implacabil,apropierea mul ,,Minutka";acestaconsemna, startului operaliunea in "Obruci"... cosmodroIar soimul, dupd ce-qi fdcu rondul deasupra mului, reapdru deasupratip$anului din Malakumdiceap. mina pe cazmale. Oamenii pe care-i liisaseacolo puseserd
,fD. lo ru.. piat' mlnnt{cinci minute). '-'De la rus. rrirura (minnt).

309

Excavarorulscurrnrsedeja adinc in pamint. dar rot i5i mai coDora ctontutln groapa. smulgindultimelecupe de parnint. Lurrno_tn5a tncetasa n)armusteglia Si se trasedeopa.rte, iar in fundul gropii coborird oamenii. Cimila stitea tit acolo, dar ciinele ro$cat nu era de gisit. Unde s-o fi virir? $oimui se apropie in zbor gi, descriind un cerc deasupra vdii, irttorcindu-si capul ba la dreapta.ba la sringa.il za;i in cele orn urma pe duldul roscal sub remorca, lungil chiar linea roti. Cjinele trindiiveasau poale atipise.puiin ii pasa i'e sorm. Marea pas;ire se rotise astizi de atiiea ori deasupra micului grup de oameni din srepa,dar.ciinele nu_siridicise macaro data privireasple cer. pina si listarul,cind iesedin vrzuindse ridicamai ;ntii in doui picioare prive5re si impre_ .yur.ia.rapoi in sus. :d vada dacd nu-l pindesievreo primej. die. Ciinele. bag seama.s-a inviitaria traiascap; linsa oameni si nu se mai reme de nimic, n-are nici o'eriia.'ia uite la el cum se rolanesre! $oimul riimaseo clipa ci isatat in vazduh si un jel verde-albicios tisni deodati. ci un ii glonte.de sub coadd.in direcliaciinelui.Na. tinel Ceva cdzu minecalui Burannii Edighei.Un .. ^dg;.u1ne gdrnat. De unde? Edighei il scururdde pe minecd giigi ridicd privirile spre cer. ,,Iar coadd-albi. A nu stiu ciia oarri se rote$te deasupra noastrii. De ce oare? Ferice de el. plute5te, se leagdnd fiiri pis in vdzduh.', Gindurile ii furd curmate de glasul lui Dlinnii Edilbai, care rAzbiru pind Ia el din fundul gropl: - Hei, Edike, ia uitd-te-ncoa! E de_ajuns sau mai sipim? Edighei se plecA,incruntat, peste buza mormintului. ii . .T19ci si in coltul acela. rugd el pe D linnii Edilbai. lar lu. Kalrbek.iesi pulin. Iti multumesc. sa vedem.Ce sA la zic, cred cd-i destul de adinc. Torusi, Edilbai, cred ca ar tre_ bui lirgit un picu1, sd fie ceva mai incdDdtor. Dupa ce le dadu acesteinsrructiuni. Burannii Edighei luA canistra cu apa $i, trecind in spatele excavatonilui. siivirsiablutiunea. cum se cuvineinainiede rugaciune. Abia atunci ii mai veni inima la loc. Chiar daca nuleusiserasa_l ingroapepe Kazangapla Ana-Beiit. sciipasera. oricum, de o mare rusine: nu-l pe raposal neingropatinddrit. -adusesera acasd.Daca n-ar fr sldruil e[. a5a-s-ar fi inlimplat. Acum 310

trebuiausd facd astfelincit pini la cidereanoptii sA ajungi la Boranli-Burannii. Acasd erau, desigur, a$teptati, $i oamenii aveau si fie nelinigtili din pricina intirzierii lor. Doar fdgiduiserdcA se intorc nu mai tirziu de ora 5ase, aga ci aveausi se stringdla prazniccam la ora aceea. se gi $i ficuse patru $i jumitate. Mai aveau de sdvirqit inmormintarea, apoi drumul indfidt, pdn stepd.Or, chiar gribind pasul, tot aveaude mers pret de doud ceasuri.Dar nici sd scurteziinmormintarea se cddea.Aveau se intirzie, ce nu sd-i faci, la urma urmei, praznicul se poateintinde 9i mai tirziu... Dupi ablu(iune, Edighei se simti pregdtitsAimplineasca ultirnul ritual. Ingurubindla loc dopul canistrei,iSi fAcu cu lparitia de dupd excavator, o expresiesolemndpe chip. I$i netezicu gesturiprelungibarba$i mustdtile. - Sabitjan, fiu al riposatului rob al lui Dumnezeu Kazangap, treci in stinga mea, iar voi patru aSezati trupul gropii, qu capul spre asfin1it, riposatuluipe marginea spuse el solemn.Cind toate furi implinite, urmd: Iar acum,si ne intoarcem palmele toti cu fata spre sfinta Kaaba.Deschideti in. fata voastri, ginditri-vdla Cel-de-sus,pentru ca El s{ ascultevorbele9i gindurile voastre acestceas. in Oricit ar pdrea de ciudat, nimeni nu murmurd gi nu chicoti in spatelelui. $i Edighei fu multrumitcd a$a stau Iucrurile. Careva, cine $tie, ar fi putut zice: las-o balta, moqule,ce ne tot impui capul, ce te maimutdre$ti o faci si pe vraciul,^mai bine sd-ngropim iute mortul $i s-o ludm spre casi. Igi lud inima-n dinli qi se rugd in picioare,nu gezind, pentruci auzisede la oamenimai-otiutoriin de-alde asrcacA in tirile arabe,unde i$i avea obirqia reliiia lor, oameniise roagdin cimitire stind in picioare.Cd o fi fiind aqa sau altfel, Edighei voia sd fie, oricum, cu frunteamai aproape cer. de ' Dar inainte de a purcedela implinirea ritualului,inclipentruinceputspredreaptaSi sprestingalumii, iar nindu-se apoi salutindprintr-o inclinare a capului pdrnintul5i cerul, prinos Ziditorului pentru rinduialade neclintit ce domneite pe aceastllume in care omul se na$te intimplitor, dar piere negreqit, cum ziua urmeaz[noplii, BuranniiEdigheizdri aqa din nou marele$oim alb. Acestapluteaundeva, fata lor, in
3ll

abja clintindu-si ariprle, descliind in tirii cerc dupii cerc. DirI lrrirnul nu-i tulburacilu5r de pulilt \tarea ruf]eteascddimpotrivi. il ajurasa-siadunegindurile. In fata lui. pe margineagropii cascate, zdcea,inlisurat in giulgiu alb, rdposarulKazangap.Rostind cu jumdtate de glas slujba de ingropirciune. cuvintele acelea destinate tuturor si frecdruia de acum si in vecii vecilor nind la sllrsitul lumii. cur inrele acelea care irnbr-ilisauirr sine destinul,acela5isi necrutdtor, pentru orice om, oricine a fost si oricind a trdit el, si pentru cei cdrora le e hirdzit sd se nascd de acum incolo, rostind aceste formulc atotcuprinziitoare izvodite de proroci, Burannii Edighei cduta, totodatd, sii le adauge propriile gindur.i, izvorite din sufletul si experienla lui. Dorr nu trlise onul zadarnic lurnea De asla. ..Drci lu. Preaputernice. ruzi, intr-aclevar, rugdciunea aceirsta strabUnr invilxla din ciirli, a\culli Sj gindul.ije tnele. Ele n-au sA tulburctainarusdciunii. Stim, Doamne, aici, in valea Malakumdiceap, lingi groapa pe care atn sdpat-o pentru Kazangap in loc pustiu gi sallbatic,pentru ci n-am izbutit si-l inmormintAm in cimitirul in care dorea sii odihneascd,ii din {arii ne priveste roimul. si starncu prlmeledeschise. luindu-ne rdmasbun de la Kazanglp. Dacd existi, Preaputernice, iarti-ne si primeste trupul robului tdu Kazangap cu indurare, iar dacd o meritd, hdrizeste-i pace ve5nici. Ne-am strdduit sd facem tot ce tinea de noi. In rest. facA-se vota ral $i acum, daci imi ridic glasul cdtre tine in acest ceas, ascultd-mi, cit incd mai sint viu gi gindesc. E drept, oamenii alita $tiu - s:i te roage tot timpul: miluieste-mri, ajutA-md, apard-m:i! Prea nul,t asteapri de la tine - si cind li se cuvine, $i cind nu. ln sinea lui, 5i ucigagul vrea sd fii de partea lui. Dar tu taci intruna. $i, ca oameni ce sintem, ni se pare uneorl, mai cu seamdin clipele grele, cd numai pentru asta te gi afli tu acolo, in cenrri, ca sa taci. Nici tie riu ti-e u5or, imi dau seama,rugile noastre n-au sfirsit gi numir. Iar tu e$ti unul singur. In ceasul acestaeu nu cer nimic: vreau doar sa-tidesrainut gindurilenrele. M-am intristat tbarte pentru cd cimitirul nostru sfint, unde odihneste Naiman-Ana, nu ne va mai primi de-acum inainte. Si de aceeaeu as vrea si-mi donn sbmnul de veci 312

pe tdpsanulacestadin Malakumdiceap, cdlcat cindva cle tilpile lui Naiman-Ana.lar daci{-iadevdrat dupi moarte cd sufletul se strimutd in alta fiintd, eu nu m-a$ vrea furnicd, m-a$ vrea soim alb. ca sd zbor, intocmai ca acestacare se roteste pesteintinderea deasupra noastrd, stepei,gi sd mi p:imintul.Asta-i tot ce-mi doresc. satur-privind In fata acestortineri imi rostescacum testamentul. Dorinta mea e sd fiu ingropat aici. Numai cd nu stiu cine are sd se roagela ciipAtiiul meu. Tinerii de azi nu cred in Tine Si nici nu stiu vreo rugiciune.Pentruci nimeni nu gtie gi nu va afla vreodati daci exiqti cu adevfuat. Unii spunci exiSti,altii - cd nu existi. Eu vreau si cred cd existi, exiSti in gindurile mele. Cind inalt rugi cdtre ceruri, md rog, de fapt, prin tine, mie insumi, si-n ceasulacelami-e dat s{ gindescaidomatie, Ziditorului. Iata miezul credinlei.Dar ei, cei tineri, nu se gindescla acestlucru qi dispreluiesc rugiiciunile. Ce-si vor putea ei spune lor in$ile si altora in mareleceasal mo{ii? Vrednici sint de mild. Cum sd-sidea seama pretuiesc oameni,dacdnu-sin staresd-siinalte cit ca gindurile intr-atit, incil sA devindpentruo clipd Dumnezeu? poatec6-ti iau numele-n Iartd-md, desert.Nici unul dintre ei nu va puteaajungeDumnezeu: astainseamnd si Tu ai or, cd incetasi exigti. Dacdomul nu s-ar puteasocoti,in sinealui, Dumnezeu,un Dumnezeuin stare si-i ocroteascd pe oameni,agacum ar trebui si-i ocrote$ti atuncinici tu, tu, Doamne,n-ai mai exista...$i eu n-a$ vrea si pieri fdli urma... Iatd rddicinile tristetiimele.Sd mi ierti, Domne,dacd-ti greqesc. Sint un om simplu, gindesc aga cum md pricep. Acum o sd dau glas ultimelor cuvinte din ctutile sfinte, ca pe sd incepemingropdciunea. Binecuvintd robii tdi..." - Amin, igi incheieEdighei rugdciunea ridicindu-5i 9i, din nou spre 5oimul acela privirile incdrcatede tristete,se intoarsespre tinerii din spatelelui, spre tinerii aceiadespre care tocmai vorbisecu Dumnezeu. Dialosul cu Ziditorul se incheiase. tala lui stdteau cinci oamlni cu carevenise in cei pind aici $i cu care urma sd sdvirgeascd, sfirsit, inmorin mintareaatit de mult aminat6. 313

- A$a, deci, spuseel ginditor, ceea ce se cuvenea spusin rugdciune, spuseu 9i pentruvoi. Acum, si imam plinim ritul. Lepddindu-si tunica. Burannii Edighei coborichiarel in fundul gropii. ll ajura Dlinnii Edilbai.Sabitjan. fiu al ca rAposatului, rdmisesedeoparte, capul plecat,ceilalli trei cu Jumagali 9i ginerele beliv - apucard rupul -Kalibek, infdguratin giulgiu a.[ riposatului qi il coboriri in groapa, unde-lprimird miinile lui Edighei9i ate lui Dlinnii Edilbai. a ,,A$adar, venit 9i ceasuldespd4irii! gindi Edighei, agezindu-lpe Kazangapin sdlaqulde veEnicdodihni din adinculpdmintului.Iartd-ne n-am izbutit atita vremesd-li ca gdsim locul de veci: agaa fost si fie. Nu-i vina noastrdcA nu te-amingropatla Ana-Beiit.Dar fii fdrd grijd, nu las eu lucrurile a5a.O sA merg unde trebuie.Citd vreme triiesc, n-am sA tac. Am,sd le spun tot ce am pe inimd. Tu odihne5te liniEtit. Vbzi cit pimint in jur, intinderi nesfir5ite, iar 1ie 1i-a trebuit doar o palmd de loc. N-o si fii singur. Curind am sd vin $i eu si-ti tin de urit. Mai asteapti-md numaiputin.Si nu te-ndoie5ti. Dacdnu mi se intimplavreo nenorocire. dacAmor de moartebuna,o sd vin si'eu aici si-o sd fim din nou impreuna. sd ne prelacem O amindoiin tirind de stepd.Dar noi n-o si mai $tim asra.Numai citi vreme trdie$titi-e dal se $di asta.De aceeaeu mi prefac cd-ti vorbesc lie. dar, de fapl. mie imi vorbesc. Pentrucir ceeace ai fost tu nu n]ai existd.Asa ne trecemcu totii gi din fiin1ain nefiinta. rr.enurile goni prin srepd. vor si-n locul^noslru vor naste oameni..." se alli bitrinul Edighei nu se mai putu stdpini . . In clipa aceea, si izbucni intr-un plins cu suspine tot ce trdiserdei aaitia ani la halta Boranli-Burannii, intreg acest rdstimp,care pdrea nesfirgit, toate necazurile,amirdciunile si bucuriile incipuserdin citeva cuvinte de adio si-n cele citeva minute ale ingropaciunii. mult, $i totu$i ce putin ii e dat omului Ce sii dAinuie piimint! pe - Md auzi?spuseEdigheiincet spreEdilbai.Umerii li se atingeau. md ingropatiqi pe mine aici, ca sd fim aliiSA turi. Cu miinile tale sd mA aseziin groapi, agacum vezicd facem acum,ca sd-mi fie qi mie ugor somnulde veci. imi figdduie5ti? 3t4

I
- Termind, Edike, vorbim mai tirziu despre asta. Acum mai bine ieqi din groapi. Termin eu ce e de terminat. Liniqteqte-te, Edike, qi ie$i. Nu te mai.chinui. Minjindu-si chipul umed cu palmele pline de lirind, Burann?i Edigheiiesi din groapl, ajutat de miinile celor rdmagi sus. Plingea qi se tinguia in qoapti. Kalibek aduse canlstra apd,pentruca bdtrinulsd se poatdspdla. cu Aruncardfiecarecite un pumn de Fdnd in groapd5i incepurd o umple.La inceput lopetile. . sd cu apoi Jumagali urcaIa volan 5i impinse piimintulcu lama buldozerului. ln sfir$it,puserdiar mina pe lopeli 9i ridicari movila deasupra mormintului... Marele goim alb planadeasupra urmdrindnorigorul lor, acelade colb de jos gi micul grup de oamenicare scurnaserii glia in Malakumdiceap. Observdo oarecare insufletrire in rindul lor cind, pe locul gropii pe careo sdpaseri, incepu si creascA movild de pdmintproaspit.Duliul roscatiesise o de $i el, ?ntinzindu-se, sub remorci, 5i se invirtea iardsi pe lingd oameni.Ce-i pasalur? Numai balrinacdmilieimpodobitA cu valtrap rumega nesimtitoare, migcindu-5i fdrd incetarefdlcile... Oameniipireau a se pregiti de plecare.Ba nu, iatd ci unul dintre ei, stipinul cdmilei, iqi impreuni palmele in dreptulchipului $i toti ceilalti facurdla fel... Se fdcuse tirziu. Burannii Edighei ii invdlui pe toti intr-o privirelungd. std.ruitoarespuse: 5i - Am implinit voia rdposatului. fost om bun? A - Om bun, raspunseri ceilalti. - A remascuiva dator? Fiul lui e aici si Doatelua asuprd-si datoriile tatilui. Nimeni nu rAspunse. Atunci, Kalibek vorbi pentrutoli: - N-a ldsatnici o dalorie. - Tu ce ai sd ne spui, Sabidan,fiu al lui Kazangap? intrebdEdighei. --- Va multumesc tuturor,rdspunse scurt acesta. - Gata, sdpomim sprecasi! spuse Jumagali. - Indati. IncA o vorbd mai am si vri spun, il opri tsuranniiEdighei.Sint cel mai bdtrin $i am o rugdmintecdtre voi toti. Cind o fi sAmor, sAmi ingropaliaici, aldturide Kazangap. auzit?E dorinJa A1i mea de pe urmd.
Jl )

Nimeni nu stie ce-l a$teaptd, Edike, la ce bun si ne - ..gindim de pe acum la moarte? spuseKalibek. - gi totusi.insisra Edigh;i.Eu simr nevoiasd v_o spun,rar voi trebuiesd mii ascultati. Cind o fi sd fie, amintiti-vd ce v-am cerut $i asasri faceti. resramenrul Hai. Edike, rau? . - Si ce mai gldsuieste oacare-alpomtt. mdca,r spune_ne glumi Dlinnii Edilbai, rot. ca sa mat lnsentneze atmosfera. * Nu-i nimic de ris, rosti jignit Edighei.Am vorbit serios. _.... . qin", Edike, o sd tinem rninte,il liniSti Dlinnii Edilbai. Dac-o fi sri fie, o sd facemcum ti-i voia. Nu_ti ia gnJl. - Aqa da, iatd cum trebuie sd rispundd un adevdrat djighit, spuseEdighei. Tractoarelevirarii, ca sd iasi din vale. Tirindul oe -Karanarde friu, Burannii Edighei se apropie de i"UiU,ir. V_oia discutecu el intre patru ochi deipre ceva si iu_i dddeaoace. "u." -- A-sculri. Sabirjan: implinirce aveam implinit am de Sl cred cA e momentul discutiim sii ceva.Cum rdminecu cimitirul nostru,cu Ana-Beiit?intrebriel. - Cum sd rdmind?Cu asta chiar cd nu meriLi sii ne . batemcapu^l. planule ptan.O sa_t riispLrnse Sabirjan. aesii_ rnleze. conlbrmplanului. cu aslabasta. gi Nu asase puneproblema. Arunciam puteasa ridi_ . cam ;oln umefl la tol ce se_ntimpla. te_ainascut ai Tu $i crescut Taicd-tute-a dat la gcoald.Adineaori l-am in_ ^aici. gopat. plin cimp. Surgura mingiiere ca miicarl_aminmor_ e .L) mlnmtin stepa Tu e5tiom cu cafle,lucrezila regiune. lui. ooti vorbi cu cine rebuie.Ar cidt sumedenie ciini... de - Ei, si ce-area face?il intrerupse Sabitjan. - Pli are:_dacii. sprijini, u, *"rg. ihiar miine la m-ai _ ai lnan.ca n-o ll ntci ordselul astade capullui. Nu se Doate ca cimirirulAna-Beiir fie rasde pe fata pamintului.' sii -. Toareastea-s povesti,Edii<e. intejegesi ru. Aici . lucruntese Judeciila nivel mondial,cosmic,5i noi _ cu jalba-n bnt pentrunu qtiu ce cimitir! Cine inghite u5u "oricu*, ""uui Pentru dsta-i un flecu$tet, acolo! gi_apoi, toi nu .ei puten intra la sef. 3t6

- Daci nu incercdm, sigur cd n-o sa intrim. Dar dacd ne cerem dreptul, au si ne asculte. La umra urmei, daci nu putem intra noi, sd iasd seful dla. Ci n-o ti vreun munte, sd nu se clinteascd din loc. Sabitjan ii arunci lui Edighei o privire iritati. - Las-o billta. balrine. Irr orice caz. pe mine sa nu contezi. Chestia asta nu md privegte citusi de putin. - Aria trebuia sd spui de la bun inceput. Ca si nu ne rdcim gura de pomani. Pentru ni$te povefti! -- Dar ce credeai?Ci gata, o sd nd pun pe alergdturA? Ca ce chilipir, mii rog? Am familie, copii, muncesc. De ce si scuip contra vintului? Ca sd dea cei de-aici un telefon si si-mi dea de la serviciu un picior in fund? Nu, mullumesc! Multumirile pdstreazd-le pentru tine! ii arunci Edighei si urm6, clispretuitor: Un picior in fundl Va sd zicd, numai pentru fundul ista al tdu triiesti? - CIed si eu! Da, pentru fundul dsta! Tie-ti vine usor sir vorbesti - cine esti tu? Un nimeni. Pe cind noi triim penuu fund, ca sir ne pice in gurd mai duice. - Ala, clecil Ia uite comedie!Pe vremuri capul era cel preluit.acurn.pere-se. luat-oinlinte funJul. i-a - Ia-o cum vrei. Dar gdseste-tialti fraieri. -- E limpede. Ne-am spus tot ce aveam de spus! i-o retezd Burannii Edighei. Azi e pomana mortului, dar dup6 aceea.dea DumnezeusA nu ne mai intilnim niciodatd. - Cum ne-o fi norocul, rinji Sabitjan. Cu u5lfl 5c dcsphrliri. '[ractoristii a)leptau.cu rrotoarele pornite, ca Burannii Edighei sri urce pe cdmjli, dar el spuse sd nu mai zdboveascd,sA porneascdIa drum $i cit mai repede, ciici oamenii a$teptaula haltii cu masa pusd. Cit despre cind aveas ajunga.rvea sa ajunsa. cl. Dupd ce tractoareleplecari, Edighei rdmaseo vreme pe loc, gindindu-se ce avea de tdcut rnai departe. Era singur acum in inima stepei, pe deplin singur clacdnu-l puneai la socoteali pe credinciosul Jolbars care, la lnceput, se luase dupd tractoare,apoi insd intorsese,luind aminte cd stdpinul nu mergea cu ceilalti. Dar Edighei nu-l bAga in seamd. N-ar fi observat nici dacd duliul ar fi fugit spre cas.l. Nu la el ii stirteagindul. Lumea se intorsesecu fundul in sus. Pulta o arsurd in suflet, nu putea nicidecum

3t7

alunga pusliul clre-i cuprinsesefiinta dupa discrrqil cu SaDrUcn. gol se cascainlauntrullui. o praprstierece si Un intunecoasi,care-l sorbea, pricinuindu-io durerede neosto_ it. Se ciiia, se ciiia amerniCacum c?tpurtasede-a surda discutla aceea,cd aruncasevorbe in vint. Era Sabitian onrul cdruia puteai sd-i ceri stat $i ajutor'l Sperase oni cu carte cii, tlrnd, avea sd gAseascd mai degrabd o linrbii comunii cu oamenii aceia decit el, Edighei. Ce tblos c_a invattalpe la tot felul de scoli? Ori poatecd rocmaiinvitNrurilil ficu.sesd rJungi.aracum err. Ori puuleci exi*li pe (lc\:l ut) duh. Oe (r dlt\()leascii slaruinli, care yi_a dll loati osterrelle pentru ca Sabiqansd devind Sabttjan. nu alrti:l cle om. Nu sr povestea_. insugi .Sabitjan oricui voia sii-l iLscLrlte despre oameni dirrjali prin radio? Nu spuneael cd acclc u,e,r,o.i.e irpropre repeziciune? drcr oameniirinr rliriialide pe cu Dnr lcum tle duhul rr'ela revrzul $i atotpulelrric?... Cu r.it se lirrder rnai nrull la ar..estr, lrrr.r.rri. bltrinui Edighei se simteamai umilit si mai neputillcios. E5ti un mankurt, asta esti! Cel mai adevdrat mankurt! $opti el pentru sine cu sufletul Dlin de ul.al toto_ si dala de Inila pentruStbilian. D _arnrr voia citusi de putin ra se irlpace cu cele ^ intimplxtc. dadea\earnaea lrebuiesa lacl cev;r. rru se isi sli lase dobolit cu una. crr doua. inqelegea ir ijsa lucrurile cu usir cunt sinl insemnasii se recunoascr lrinl. Si llel ci i trebuie sii irctioneze cumva, chiar dacirziua aceease sfirsise a$acum se sfirsise,dar incd nu puteaspuneexact ce anume ar fi vrut sd faci. nu stia cu ce si inccaph5i curn, Dentruca gindurile5i spcrantele care 5i le ]ega:ede Al:r-Beiir sa pe ajungi la urechile celor crrc puleau intr.-aclcrrr schirrrba ordinul rcela. Sr le ajunpala urichi si sr ribrr puter.e asunnr Ior. fncindu-i \i i,e rilzgindersci.De undc .j pornerscn., L:t ce usi sii bate? FrAmintatde acesteginduri apisiitoare,Edighei, purtat . Il pasde_ Kanrnar. lisa privirilesa-i luneee isi irrir-oparresi in alta. De iur-imprejur stepr nlutd. Urnbrel cirrserar.ii se furigau spre vigiunile roscateale Malakumdiceapului. Tractoarcle5e piertlusera lnult in deparltre. de cl:ilr :i zgomotul motoarelorse stinsese. Tinerii goneauspre casi. Ultimul orn ce mal piistra in memorie istoria acestor stepe _ batrinul 3t8

Kazangap zicea acum in vaie, sub movila singuratici de ' pdmint proaspit, in mijlocul stepei nesfirsite. Edighei vizu cu ochii mintii cum movilita aceea de pimint avea sa se surpe incetul cu incetul, avea sd se turleascd, si se impu{ineze,avea sd capeteculoareade pelin a stepelor$i pesteo vreme avea sir fie foarle grcu, iar mai tirziu de-a dreptul cu neputinti sd mai distingi locul acela.Asa si trebuia sd fie nimeni nu poale supravietui pdmintului, nimeni nu poate scdpade imbliitisarealui... Soarelese buhiise si se ingreunase acum. spre sfirgitul zilei, si cddeaparcd sub propria lui povard tot mai jos, spre orizont. Lumina astrului ostenit scddeadin clind in clioi. In pintccele pe aslirrlitului zrmi.,lea. nesimlirc.6ezna. se indesindu-$i ceturile vinete in strdlucireaaurie dimprejur qi stingind-o. Cintirind lucrurile-nfel 5i chip, Burannii Edighei hotdri sd se intoarcil la bariera aceea care bloca intrarea in zonir. Altii cale nu vedea.Acum, cind inrnomintarea se sdvir5ise, cind nu mai ert legat de nimic si dc nimeni, cind se pufea bizui pe intreaga putere pe care i-o hdrizise firca gi pe care cl o inmullea prin experientalui de viat:i, isi putea permite si actiouezepe riscul lui, asa cum srrolea el de cuviinld. Inainte de toatc, era hotdrit sd-l oblige pe seful gdrzii sdl conduci, fie si sub escorti, la selul cel male sau, la nevoie, si-l sileascdpe Setul acela si vini acolo, la barierli,gi sd-l asculte pe el, pe Burannii Edighei. Le-ar spune totul, fili ocolisuri... Odatd chibzuite toate acestea, Burannii Etlighei se hotiri si actioneze fdrd intirziere. Avea si istoriseascd mai iDtii dureroasaintimplare cu inmonnintarea lui Kazangap. Avea dc gind si se arate neinduplecat acolo, la barierd,si obtind ori pennis de liberd trccere,ori posibilitateade a se intilni cu cine ti'ebuie. Da, cu asta trebuia sii inceapd, s:i convingi garda ci avea si meargd pini-n pinzele albe, ca avea si lupte pini clnd va fi ascultatde cel mai mare irr grad, nu de uu oarecare Tansikbaev... Se simti deodatdsigur pe sine si plin de curaj. Taubakel!Daca dulirul are stdpin,gi lupui are unul, fie acesta 5i DLtmnezeu!se imbirbdti el si-l inrboldi ne Karanarin directia barielei. 319

Intre timp, soarele ast'inlise, incepuse sa ss intunece. Cind ajunseseaproape de zond era de-acum beznd. La vreo jumdtate de kilometru de barierd. cind zari lumina proiectoarelor de la post, Edighei cobori de pe cdrnild. N-avea ce face acolo cu ea. La ce bun s-o tirascii dupi sine. Ba, te pomenesti cd apare vreun stab, care nici n-o sd vrea sdl asculte,$i-o sd spuni doar:,,la mai ci.ribAne$te-te de-aici cu cimila ta cu totl Nici un fel de audienlil Card-tel" Si n-or sd-i dea drumul spre birouri. D:r, mai presus de toate, Edighei nu $tia ce avea sa se aleagi de cererea lui, cit avea de a$teptat, aqa cd ise pdlu rnai cuminte si se infdtisezela barierd de unul singur. iar pe Karanar sdl lase deocamdate in.rpiedicat,in stepd. Si pasci acolo. - Agteaptd-mdputin, mii duc sd-mi incerc norocul, sd vedem ce iese, mormdi el, chipurile pentru Kafanar, de fapt ca si-si facd mai mult curaj. Fu totusi nevoit si culce cimila la pdmint, pentru ci trebuia si scoati din cobur piedica si s-o desfdsoare,orbecdind prin intuneric. In jur domnea o asemenealini$te, incit Edighei iqi auzea propria respiralie $i zumzetul insectelor prin aer. Pe cer se aprinseseriideodatd puzderie de stele. Se r$ternuse o tdcere de parc.l intreaga fi|e ar ti a$teptat si se intimple ceva,,. Pini $i Jolbars, care era deprins cu linistea stepei, igi ciulise urechile .si scheldl6ia fiirii pricini. Ce nu i-o fl plicind in tdcerea aceea? Ce mi te tot incurci printre picioarel se otiri Edighei la el. ,,Chiar, se gindi el, risucind piedica in miini, ce m{ fac cu duliul? E limpede, ciinele n-o si rdmind aici. S-i-l gonesc, tot degeaba." Iar sd se infitiseze la post cu potaia al4turi nu se fdcea. Chiar dacd nu pe fatd, in sinea lor tot or sd rid6, zicindu-gi: ia uite, dom'le, a venit bogorogul sA ceard dreptate $i nu-l urmeazddecit un ciine. A$a cd, mai . bine firi duldu. Edighei se gindi atunci siJ lege cu fiiul lung de 6aua cimilei. SA stea legati impreund, ciine si cimili, pind zdbove$teel pe-acolo..Chemd ciinele si se-aplecd sd-i pelreacalatul peste git. In clipa aceease petrecu ceva in v{zduh, ceva prinse a se migca.in spatiu cu zgomot crescind, ca un vulcan. $i chiar aldturi, de undeva, de foarte aproape,de pe cosmodrom, o flacilrd ?nfrico$ati se inaltd ca 320

un stilp orbitor in tirii. Burannii Edighei zvicni speriatin picioare,iar cdmila siri cu un raget intr-o pa e... Ciinele. se cuprinsde groazA, tupild la picioareleomului. din I-uasestartulprima rachetS-robot cadrul operaliunii transcosmice baraj <Obruci". In Sari-Ozekiera ora opt de i$i fix. Dupi intiia rachetd, lud zborul spreindltimi a doua, Rachetele urcausprecosmos, apoi- a treia,si asaintruna... in un unde urm;rusd alcdtuiascd cordon permanent jurul globului, pentru ca nimic sd nu se schimbepe Pdmint, pentruca totul si rdmini asacum era... in Cerul se surpa,spirgindu-se rotocoalede foc si fum... Omul, cimila, ciinele - acestefiinte simple- o rupCupringide groaz6,alergaualituri, serdla fugd innebunite. goneauprin stepdin lumina si temindu-se se despartd, giganticele limbi de foc... cruddrevdrsatide Dar oricit ar fi alergat,goanalor pi.reao goani pe loc: pe in fiecarenouii explozieii absorbea de-a-ntregul oce:urul acelanecuprins lumini $i zgomot... de Goneau- on, cdmild si ciine , goneau fard sd priveasciindirit sr. deodatri, Edighei i se pdru ci, cine lui pasdrea qtie de unde, rdsdrisedeasuprd-i albd, ndscutddin ndframalui Naiman-Anacind ea cizuse din 5a, riipusdde albi zbura propriului sau fiu mankutl...Pasdrea sdgeata qi ce in alituri de om, strigindu-i, vacarmul iuminaorbitoare ii inconjula: Adu-ti antinte cum -- l-u al cui esti?Cum te chearnii'l te cheami! Tatdl tdu e Donenbai,Donenbai,Donenbai. Donenbai, Donenhai... Donenbai. $i glasul ei rasuni inca multd vreme in beznace se lor... reinchidea deasupra in Peste citevazile, primind telegrama care li se anunta sosili la Boranli-Burannii, sfirsitul bdtrinului Kazangap, venind de la Kizil-Orda, cele doud fete ale lui Edighei, s4-l plingd cu Saule9i $arapat, sotii $i copiii lor. Veniserd pe bdtrin si, totodatd.sA mai stea o zi-doudla pirinli. Tot de riul aresi-unsimbure bine. Cind coborirddin tren cu totii $i se infdtisardin pragul nu caseilui Edighei,acesta era acasi, dar Ukubalazburdin 321

il$qiq-"l lor. imbretisindu-i,sdrutindu-si fetcle, radiind de lenc[€ la vedereanepolilor, ingiima printre lacrimi: -sffrsitl tie, Ce_osi se . -. Multrumescu-ti Doamne! in mai_bucure tatil vostru! Ce bine c-a1i venit! Toli odaH, v-a1i'suitin tren 9i-a1i venit! Ce-o si se mai bucureEdike! - Dar unde-i tata?intrebtr $arapat. gi . - Se-ntoarce el spre seari. A plecat dis_de_di_ rnxreala reglune.Are ceva txeburipe_acolo! povestesc la Ve mai tirziu. Da' ce.stati? lntrali. doar . .u." uourtia, mel,.. "opiii P9 aceste meleaguri, trenurile goneau fel, dinspre Est la spre Vest si dinspre Vest spre Est.L Iar de o parte si de alia a cd^iiferatese intindeaumarile spatii deserticeSari-Ozeki - Tinutuj stepelorgalbene...

I

I I
I

I
t

I I

i I

T,iDTE' ,A IRESPREZECtsA
.Nu se extsre cA VECINULMEU DE pALtER sA FIE uN pe geniu! Ce, nu-l stiu cu'll" Aceastdmentalitale, care o credem functioneazd, din limitatd la anumitecategoriisocio-culturale, Ddcate, in cazul multor intelectuali.Lumea in care am trdit ne -face si sd nu mai perceDem cum se cuvine marii scriitori, marile permaExasperali falsilicareir de opere ..din preajmariorstrA". ideologicului. imbecilul de ninrtr i valtirii iiterarc,subordonati comunist,riscdm sd-l inlocuim cu ut.t .,complexde superioritate" postcomunist. Riscdm sd peralt complex, ,de inferioritate", petudm$i in spaliul literar acel clivaj, real la nivelul socio-economic, intre Est si Vest. Sd folosim dou;i mdsuri diferite: una (superiori, penlru..ceilalti" aproape fira drscutie) alta pentru si '. ..ai nostri lPrin ..ai nostri" intelegindpe tolj scriitorii proveninddin ,,marea cu$cd,frd(easca", lumii comuniste.) a Asa se face cd ne extaziemin fala cite unui autor inteli gent, stiutor in ale trucurilor literare,dar cam atit, gen Umberto Eco, dar strimblm din nas la (sau ignordm) prozatori de mare anverguri, cum ar fi Ciabua Amrredjibi (cu al sdu DATA TUTASHIA)sau Viktor Astafiev (cu superbulroman vlsUI ALBE). CRESTELOR Desigur,daci unii dintre acc$ti scriitori, ,,ai no$tri", au deja o glorie bine stabilitd dincolo, in Vest - vezi Kundera, problema".Dar, 9i aici Soljenitin sau Pasternak altfel ,,sepi.rne politica $i economiasint una, iar adeviratalitee;ansa noastrd, qi raturd este, totu$i, altceva:capodopera marele scriitor nu depind de venitul pe cap de locuitor (venit modest, mult mai sau modestln Anglia lui Shakespeare Grecia lui Homer, decit la noi, acum). Nu esteobligatoriuca mizeria matenali (si morald) la care ne-a obligat regimul comunist sd nascdo literaturdde valoare, A! dar nici nu poate impiedica aparilia, nanifestareaacesteia. spune cd, dimpotrivd, prcsiuneaunui sistem aberant,prirnejdia gi descompunerii a mortii (psihiceqi chiar fizice) a unor intregi al comunitdti au avut rolul nnni declan$ator ,,reaclieide apdfundarare". Literatura,ana in general,sint forme de rezistentd

mentalein fata celor carc vor sd ie anihilcze.si te transforme in simplu ,,cap de locuitor". Gindind in felul acesta, ,,materialist., riscdm pcrpeluam 5i mrnihcist. sa virusul comunisrnului. ia Ac;i supralalA ns-amelilrr'ral el. Si ne blocamsinguri.D,.,sigur. dc existA vina colccltvi in gencrurca. o suporrarea DcrDctuarcJ sau 'ror acestci uropiisinisrre. de aici pina la a simplificr ul, I dar . culpabiliza tot cc tine de aceastdlume, vrind sd uiti, sd igrori tot ce a tost, e o marediferentd.A gindi in termenii de lnai sus L,ai no$tri" si ,,ceilalti") inseamnd sri rdminem _ dupii desfiintareablocurilor militarc! - infr-un fel de buncdr meniat din carenimeninu va veni sa ne 5coata. cd _ .Renunlind Ia prqudecdti,sintem obligati sd recunoagtem Estul.Europei a dat acestuisecol citiva miri prozatori,cu nimic inferiori lui Faulkner,H. Hesse, Musil, Joyce sau Thomas sulicienr sd nc gindim doar la Buigukov,ou truu. Ylnl .E tsabel. Danilo Kijsau Ddrl Tihor. la llf 5i pirlov sau Ciabua la Amiredjibi, la MroZeksau Flabal. Scrierilc acestora sint nu doar slrllucitoare,_ piofunde, profetice chiar, dar aduc 9i inovalii mEore in felul dc a gindi si de I scrieproza.Nu in ulrinrul nnd. lnsa.lac conr prehensihila (mai mult decil oricc rrrariv qi doct-trarar,de istorie. polilologic sociologier sru lumeain care am tost oblrgal'sd rriiim,in careinca lrdim. .Marea literaturri (si aici trebuie sd includem $i teatrul, 9i poezra)a.aceslui ,,spatiu,, ajutd nu doar si supravietuim ne psihic pribusirii Monstrului,a utopici singeroase care a fost comunismul,ldsindu-netata in faid cu n6i inSine, dar ne 9i demonstrcazaretroacliv. pnll tc_i(.(lurir ca. totu)1. ici s_a trfll Sr s-a munl. cd noi am c\istat.cii rici au vieluit.toru5r, oamenlca to{i oamenii. Dincolode reaclia neyrotjclde a,,ujta., tot ce a fost ,,inainte',, orice om sensibildin Est a trdit senzalia unui gol cxistential,senzaliacii toati viata sa de pind acum nici macar nu a existat, sau a fost o simpii parodii de viatd; or. aceastd ljfcraturdare si rostul de a ne ijuur sd umplen, culrva, acest,,gol". Mai mult, marealiteraturi a Estului nu este nurnai mcmo_ fla noastrd.ci se constituiesi intr-o parte din memoria integii umanititi, o mcmorie la fel de nccesirdnoud, cit $i ,,celorlalti., cei din,,Insulele Fericirii', economiei piatdsi dernocraliei. ale de De altfel, chiar romanul lui Aitmatov O Zt MAI LUNOA DECif VE\CU,L ne atrage atentia cd aceastd,,fugd inainte,,, aceasti grabd de a ne ,,ingropa,,pe noi insine, cu-tot trecutul nostru.

obnubilcze este o formd de a ceda in fata celor care vor si ne in..mankurti"' memoria, sd ne transforme ^'marilor creatii rle Estului este si un pnlej.d9.1 i.l""ru* cle a nu uita, de a ritnine noi inSine (fiindcd' la fbt rr" ,.g,i.i. . u rn i n c iliv a ani liler l tu ra n u \-i i I' u l u l s c l ti tttb a[u ndamcrttul ' i n n l o d l u ndl menl al r' n i cr n o t ins inc nu n (-e m s c h i n l h a t asa cum am fost, cu urilenia si ftumusetcanoastri Recirsindu-ne j r to rl stri i l oal i i" i i J"i i . nit , r in, f lolti i l c c i l s l i e x p c ri tl l rr' a cctsl i I r r c idilr r clr c a re n e -l o b l i g a t - tv i t" l tt l l e o l l osl ndu-nc lumc -i n c h i s o l rci n c a rc i l m l ri tl ' avcm P osl Dre rn ttur-' r r c c r s t a Inargl ini l i ta te rs ir c r it im noi l e ..c i rp L l n c " :d e l a c o n { u l rl l \trl tl l por r t a c o p i i i d c s c u l ti > i c a ru i a i s c p rre \' r i nvi n"i u i u l ." t . . 1 )l ni 3 t rl u ra ..c os l: lpiga m r r l t" . d l r i s i c trmp i ra l e l e v l z o ^ r.col or rl c c l u i c a re i s l l mcgl nert/i l c u tr co ll, pini h nlt io n a l i s m u lo rb -i. i".' pe.ceI dc ;;-;' ili ..ini1lla'(lccil injo'indu-l [19'i ^t O ZI \4AI LU\IGA DECIT VFNCUL lMI iIPATC DC ICCCI ( A i l mrl ov' ri rcp t o c r podopc t i. iar rtrl o ru l s i u . k i rg h i z u l i n g hi z l l l vel l R o ma n u l Pc un-i .id rn nr lr ii llt oz at o tic o n tc tn p o ra n i ul t " i rrc p ,i n o n u " ' g u ra s i c otnpl cri tater inii" " iionc az h u l i t in accl t .-o ro b l c nt . r t it r i s ale, c i t s i p ri n s ti l u l \d u l n l m l tl rbtl )r ' sa rirmini Ca .si .i',''nil,, ipecifica opcrclor faculc ' , . lu p' to fc ri . s ' r" ' i n l q Sl ' i n fo sta U R S S ' "i.ir")r'i't.. , ; i i r;i ;";;;;. ' ' o )i ti tL t \ 6A Dic l T v EA c u L p rrrctrn ro m a n d c ul l i ma ori ' D l mpotrl va' N i rn i c nu e ilt c l *up e rfl u u . n i n ti c n u " d a l e a l i " ti scdpat acum S"n.uri .ut" la o leciurd, oricit de atentd, ti-ar

de impinse ra:t"ulnarll9 la Iiiitr-r"i..U" rcum..ies suprafata".
(pe alc soectlculoase irloriei conlemporlne care de altlel',nlcl nu a fost in \lare si le anticipcze vczl cazul lul un oolilolog Aron). Ravmond '-' iJri.. *ur. operalitcrari. sarecumva pestecondiliondrile ea socio-oolitice, se insliluic intl-un soi de sisfcmde relcrtnta uriat'ii aincotode ..modesi tirrlp Mai mull mariie opere prohlemeclr^e.ll un nlomcnl dat' nu slnl ..setnnllizeazA' exemnimcni.in clzul noslru'un slnElur dr Dercenulc aproapc in a comunismului Europu ..oficiala" iiu, 6 4",i cu'pribusilea nu cvidentca. in viitor' confrttntrrca vc mai ri i; E;. ;;.t;"il rlvcle m'lllale)' economice lideologicc intrcccle Joua sisleme tl,int"::9:,t3]: cornpli!e)' si. ldar si ..complemenlare uneori. lalslllrlnd si/sau prczenlul viilorultanulind si vor sa nc confistc de noi. oameniisimpli vii' crre refuzim si ,*."*fj ti t'iciii huni alil in Fst cil )i in vest ( are cicv.'nim rohoti(tnxnkurli). si posibilitatca inlelegempropria viati si intr..r* si "t.m

325

"markurtii" ffillY' ;TiTilXl'lt"t'ijfrflfscon"'rm
^.

;,:,f :'io'l[#,1 $"{;lx{{,ilifri,'T,l*,'i,"i"o,,ll'"",:", cri si'iuanl
Dincolo de teorii qi de programe,lupta rdmine sd se ducd

;:"1'#fT:"*:ff#p'*::r.n;,t-a*i, ,i"f
""u, "
nstrument) de o eficacirate inspiimintiitoare ff .il"if"-".f"i

lij} i,l,ffi [{,i,iilfi;".1]1,1'ri:"i.,i:',,1,1;.,f,T

:$:'i#3T:'#"i::fffi*,:l;.?"r,r*

'"-f;''*'.t"'.1*I"'::t'*lft trHi:,l*jlf j:,ft,:iJ:li; nu .o'ruti. ;;;"";r;iJi'i';ffiffi::;"ff1")

:iT,ff:ff'"!::HllH';'il1'juanjuanl6r" " i"ii ""'-"'nioi'
. :t<

duald, angajamenrul zi cu zi de pariea de ui""i"i J-r" penru a asigura libenatea fiecdruia, supravietuirea ".""iirr" nouriid'lu

'".i'.i"##;i:.+:lm*:lu:l iIffi ,?'-fllhfi,f

fiil1,:i:i"Xili"ff:i,n,illll',1;:1,;:TjJ*
,,soclatrsf'sau nu). E un roman.,cu cheie.., care (ine seama de sr dezvoltii cisrigurile in planul retoricii ale ,ornanutuirnlJe,i.

Xllfi_rtli.L :f qngnlz Altmatov plaseaza centrul de greutaGal romanului sau rn realr&ttea cea mai umild, in viata obi$nuird,aparentbanall. .

Evitind alt livresculosrentariu, in,.rrJuufir.ui ;;;;;:?:j zasrrutui,

tunoA oeclr t anr".al*"tili".;i;';""iri,lri"'ii'i##i.ii";ilil;i

o zt tuet

veset,... specirice poirmiae;;il;1"j,

T&T,.T"r.l'"";ntt il':;1''li?3'?""':i',il io'n-i"r"i*;,lx; "deiir sau ;iliil';i Y1-q9JI..t-o*o sabaro. a" ,n

',ffiX,:1*hiJ1ti ill;li.:L:",;:H*:i:$19t,."3ffi jl
326

;Bffi ::lTl ii:ryl.'l. r *:i'":..,iiffi,i:t"1':T[;",1

text un discurs familiar, apropiat.Desi, in fond, odce viald^sau 'Lceastd in iluzie e insd necesard comui"n"it de compleie. .i"t ."i al". jtun"i cind ,'teza" cd(ii e una care.conteste "i"a", ..umanului"Si cind.-"ideologiasupra orimatul..rehnologicului" ca, o iut:: iuutiunraa iehnologicului")e vdzut ca o .mutilare' sl discursulul a "melooeprin reducere paradoxal. complicarea care este exlstenla pluridimensional lor" * a aiestui univers 'celui e' mai umil Simplitatea. la ii""arui- o*-.ttiar si a in viata' cu infinitatea acesteia' timp ce sinonimd cu Ai;;i;t, ascundeo mutilare' o reducere afisatd,exterioara, ,,;;;;ll.;t; a umanulul. a simplitateaaparenta romanului o zl MAI LUNCA DEC|T o asa cum spuneam, constructiede un mare vEAcUt ascunde, a de Oricit ar paLrea bizar.dar' Penlru. pulea.descllra rafinament. ar tot romanulin cauzd,trebuiesA ne intoarcem la" uLr)JE) vdzut ca \n centru al lui Jovce. Ca si acolo, existd un ,,loc" data astanu e vorba de un mare orag,totxsi,.cum este iiii.'o" pierdutd in ijrufl"uf, ci de o haltd oarecare,Boranli-Burannii' centru ne-o arata stepelorasiate.Ci e vorba de un imensitatea prin;epetarea citorva fraze din loc in loc' ca un leitAi;;i;; moliv al caflii: meleaguri ttenurile goneau dinspre Est sprc ,,Pe acieste Vestsi dinspre Vest sPre Est.. ' *' i;; ;;"; p;e si de atraa cdii feftte se intindeaumarile Sari-Ozeki- finutul stepelotgalbene' sDaliideserlice, porntnaoe meleaguri.toaledislanlelese mdsurau aceste Pe la calea feratd, ca de-Ia un meridian Greenwich"' "- *'i* iiriuril" goneau dinspre Est sprc vest ;i dhspre vest spre Est..." -"'Uui rnutt, la fel ca in Ut vssEs' existi si un timp limitat' acliunearomanuluidureazdexact o zi' dar.aceasta ?t,e':m1t pnnclpe lunsd decit veacul", deoarece parcursulei personaJul fel de LeopoldBloom' isl .reffareste pall BuranniiEdighei.un vechl legenoe dar si ascultdsau isi reaminteste inlreg trecutul, va marca' pentru locali si, in final, se confruntd cu ceva care intregii umanitatii' destinul de secole aici inainte. ,loc sacru 5i a acestuiimp sacru lac dln Existenlaacestui w O zl MAI LUNAA DEC.T VEACLJL roman care depasesle si realist (ornal cu racursiuritemporale ceva elemente cadrul mulIlun S.F.).devenind roman initiatic Un romancu planurl unul pe celalalt'intocIumineazd si oi",.ut ." intersecteaza se lara se romanului' lntersecteaza mai lrenurilorcare,la inceputul

.

Relatiil romanurui.rimin ii"r"' s;;r";.iali J#?iri::;"liH"il,:ill: acesteia) ciitre cititorul de

jt;:*r'f .lll;*,:.lflxilli iiid:"li'::"":11i.*", j"!X,#i upu."nt, r#d ;i"i';"-l;l;.Ltj,T;,''.,i1i'i,lti',1i, .J:iJ:n'*.',ix\:iti'::'l*i:, li{':itll.ff
aceleiasipropozitii chiar, ca lrazelor deja citare.

a,opn in halta Boranli-Burannii.Am subliniatfdrd a opri pentrL

i;iH"m,;r;.';l':';* i:fiii!i':ji:;1il,%,rTfi
pu inrerege pii" ri'"'" lJr".*.1T't'J":$i1*":f a" tea ffil'l
in aceeacd lcgdturasimbo.trcddintre diu".selepi;;;;;"';d,1lt

,,obligat.. ;t,"*"a""i"i""" ai#jij sri

,; l"'J:ll "i.,, ;, *li:il: ;'!X !:';:'J,[1 ii::ii,*'f:5i arbitrarulfac suprivieluirea ;'l;,: atotstipinitoare f" ,i""-""'.l.al
l,lzung^aq,.

jH,fl rE:iffilji-.T'#jli'',,n:lili,,; l;.:i;Xl *1,i"*f
,k: cind e vorbade un ..omn.in."rnu,.l,gurann:l

;;#;llif 3:'-"11h'#f3'?,'"t. llll{ "0" .*o'"i*;;:';

ff rocul,respecriv deja e ocupat
S"*:"r:1"

j-li * Yffif :ii f;'#"Y;m?,:jT#,i:i:":iiJ;F!n$ ll't"'i'"''ru;ru*iruli:l#ffr
vestii modj prietenului siu, estr

intr-o jrpi.'aura in.i.p.l. iliLlli;,lii,ii"l.,j.liji,,fj"l,?l harr be eprovocara J ice. J.';;;*i';!',li,"iihi ill,llili ;i:::ff ii. $i el tor un bier fer

3i1^I?i

se lanseazd rachereledin cadrui p;;;;;;;i;i

oJ"o:1H.,?T':"J11 :t:ffi:ffi

t,xt+#i;;ntr Iu;#1",r, fi'ilitiilxT: mi:l ;:r,i r:;n,;,rf*: llsrl rJrull#ii:
conducdtorilor programului,,Dem

,-J,X'JU,;3,'"T:ni.l'i.i-ffiT:i ffi

328

.+*f,FSanse nesperate pentru umanitate. Cosmonaulilor, care pdrdsiscri,fdrd aprobareprealabild,statia orbitald, impreundcu extraterestrii, se interzjcereintoarcerea Pdmlnt, programul li pe de cercetdri e suspendatsi. in locul lui, se declan:ieazi (,,Cercul"): operaliunca Pdmintul e inconjuratcu o 'Obruci" retea de sateliti automali.capabili si distrugi orice navi yenitr' din exlerior. Tolul ,,pcrrru ca nintic sa- nu se schimbe pe Pdnint, pentru ca totul sA rfunind Lts,Lt en..." cum Dincolode dimensiunea in ,,realist[" de cca S.F..incluse si ele, dar ,,invdluindu-le" totodatd, recompuninduJc sensurilc si arnplilicind senrnificatiilc accstora. existiio a lreia.prezentd-discret-dinlrrrinceput in proza lui Aitmatov 5i carc h ESAI:ODUL dcvinedonrinantd, in ,,nivalind"in cotidian, ,,revirsindu-se" realitateavietii de zi ct zi. dimensiunca rnilicd. Aceasti a treia dimensiune exorimd. la Ailmatov. in se douafcl uri.crrc inlerferri. pot fi. toiurr.distinsc: prin exisdar tenta unei rcla{ii speciale. totemice, intrc orn 5i animal5i prill structurarea semnilicaliilor. inLimoliriloraDarent f:ird sens alc lunrii de rzi prin r:rpurlurcJ l.rricrn-urirtiticc.,l(..cr.n(i.rr1.. lr Astfel, chiar in debutulromanului. vulpea,rirnasdsinguri puilor 9i incercindsi supfavicluiascil dupd plccarea iutro lume tot mai ostild, se refugiazatocmai in citunul de la canlonul Boranli-Burannii; Edighei vrea s-o omoarecu o piatri (gest biblic), dar se oprestestrdfulgerat ideeaci in ea s-ar li putut de refugia (contbrm credinfei vechilor indieni, despre care auzise cindva) tocmai sufletul prietenului sdu Kazangap,care tocmai murise.Existd,in mai toate romalele lui Aitmatov, o relalie s peciala omului cu animalele. conformitate sindirer a In cu striveche, oriceom are un fel de,dublu animal":astfel,Edighei il are pe Karanar,celebrul atan (cdmiloi necastrat). Animalul e ,,oglinda" stdpinului(si invers), unul dintre proverbelecele mai des citate in carte fiind ,,Mal iesi kudaidam", adicd ,,Sl:ipirul (esrc) hifizit animalului citre Dumnezeu'. de Mai mult. Edighei e un fel de,,fratede lapte"al lui Karanar, deoarece vindecat s-a in urma unei rdni mortale bind. o datd cu ouiul de crimild Kar.rnar. din laptelela fel de celebreicamile a lui Kazlngap. Belogolovaia.Atit Belogolovaia, si Karanar descind din cit animalul mitic Akmaia, cdmila lui Naiman-Ana,femeiaveneratd de generaliiintregi pentrucd a murit incercind sd-5isalvezefiul devenit,.mankurt". Prin cele doud aninule, dar nu numai, Burannii Edighei gi Kazangapsint urrnasii lui Nairnan-Ana,sinl lega(i ,.direct" de

329

planul ,,mitic", de legenda mankurtului, legendh care este ..cheia" lecluraa intregului de roman. Introdusd parcd in treacit, pentru a explica de ce AnaBeiit, un loc ca atitea altele in imensitateasteDei.este un loc sacrupentru locuitoriidin Sari-Ozeki, legenda mankurtului nu are doar o valoare eriologici.ea cstechiai patrern-ul carestruct]jleazd cartealui Aitmatov si care ne permite sd descoperim semnificalia complexintea legalurilors'imbollce si intre planurile cr tii. legalurialtfel doar .,semnalizate" cind in cind. La fel din cum semnelede cale feratd sau farurile locomotivelorsint schimbdtoare, mi5care,dar fird de care reteauade in ,,semnale" cale feratd (in cazul nostru lumea,viala) n-ar puteasd existe,sii (Dcsi roaliiviala si-auperrccut-o munci ..umile". functionezc. iu deszdpezind sinele de cale feratd gi verificihd semnalele, Kazangapgi Edighei se simt ,,implini1i" si ,,importan1i", trdiesc Si mor cu demnitate, spre deosebire mdruntulactivist Sabitian de sau de KcB-istul Tansikbaev). Legendamankurtului(,,preluatd" sau inventatdde Aitmatov - amdnuntulnu mai are nici o importantd)este una dihtre cele mai terifiante..utopii negre' pe iare Ie-am citir vreodald, cu nimic inferioardcelebrelor1984 a ld Orwell, sau BRAVE NEw WORLDa lui Huxley. Valoarealegendeie amplificati de sugestia, de ideea pe care AitmatoV o face ,,vie" pe tot parcursul romanului sau.si anumeca ,,mankurtizarea"omniprezentd. e cd ea se manifestd sub deghizdrile cele mai neagreplate. ea cd reprezintdo primejdie porentialdin orice clipd a vielii noastre, in oricemomenl evoluliei al omenirii.,,Zodia Mankunului" e nu o zodie ca atitea altele $i intre atitea altele, ci o a treisDrezecea zodie. care le tnsotestepermanent, din umbrd, pe ielelalte doudsprezece le poate oricind inlocui (dacd nu sinlem atenli si la noi si la cei din jurul nostru. dacanu reacliondm curebuie). Dar desprece este vorba? Cindva, in Sari-Ozekilndvdlise poporul blestemat al juanjuanilor. Erau sdlbatici si cruzi, nu cuno$teaudecit razboiul. Dar ceea ce ii fdcea cu adevdrat inspdimintAtori, felul in care igi tratau prizonierii. Acestora.li era se rdpeamemoriajcapul victimei era ras ia piele. apoi imbrdcat in grn (un fel de ,,cdciuld"din pielea de pe gitul unei cdmile proaspdt tdiate).Pieleade cdmild se lipea de craniugi, uscindu-se, il sFingea ca o menghini. Majoritatea celor astfel ,,tratati', mureau.Cei care supravietuiau pierdeaucomplet memoria $i isi deveneau,,manku(i". Mankurtul era un rob perfect: nu cerea decit de mincare.ceva haine.executaorbeSte poruncilesldpi-. 330

nului, nu stdteacu nimeni altcinevade vorbd si, mai ales, nu se gindea nici o clipi sd fugd sau sd sc revolte. Rob, intr-adevdr, nepretutt (pentru cd putea fi lisat singur, in ,,libertate..,sd p,zeascdturmele in stepd),mankur{ul avea o singurd spaimd: nu cumva si-i atinga, sd-i fure cineva srr.r-ul. (Nu intimpldtor in fostul imperiu sovieric, inclusiv la fralii nostri de dincolo de Prut, cuvintul :|rlankurt devenit un nume it ro mu r. des c r nnindu-ip e ro ti c e i e i rre a u fc n u n l l l a propri r id cn l i l i l l e.negindc olc c ti v i ta te u i n ta rc p ro v r' | | e J u s-au pus i n d Si sl u j h l o c upr nt ulur . . . M a n k u rti z a re a ' fi i n d . i n trl ti m a i nstantl . aceiasilucru cu interiorizarca,,nobilelor idcaluri ale comunismulur etc.. etc." Pornind de la propria noastri experienldsi privincl rn Jur, putem punc linistiti scmnul egalitdtii intre mrrkurf si omul nou. pc care atita s-a strdduit si-l fdureasci. reusind p rrl i d l . r ( Cinr ul ( om u n i 5 ro -c e a u $ i \t.F a ri J c c l l \ri -rrcccri c de apirarc a 5irl-ului pus de citre comunistj, e greu de infeles im o b i l i \mul . . nr r ur ul' a i u n c i ma ri p ri l l i d i n l .rl rri r ori i [osrul ui bloc esl-eur,.rocu. r Naiman-Ana. o lemcie din neantul nainttrnilor.isi oicrcluse b i l i rtu l si \ olul in luplc l e c u j u rn -j u rrn i iT m i a i n s r c r .t" di nl o . avind, intocmai Vitorici Lipln, ..scmneleei,' - ci fiul ii e incd in viatd. Afiind dc la nistc negustorica in stepi a apdrut un nou lna n ku rt .Naim an- A nap l e a c a i n c a u rrrt' r rc e ri u i a . S u fl ctuj ei dc mamd nu s-a inselat: fiul trdiesle, e chiar noul mankurt. Dar toate incercdrile mamei de a-si face fiul sa-si recaple memoda (id est identitatea, personalitatea) sint zadarnice. Dialoeul dintre cei doi e zguduitor si semnifrcativlorodala: Cum te cheamd pe tine? ,* Mankurt.

- Dar ce-a fost pind sd vii aici? * N-a fost nimic. - A fost noapte sauzi? - N-a fost nimic. - Cu cine-ai vrea sd stai de vorbd? - Cu luna. Dar nu ne auzim. Acolo sti cincva. - Si cc ti-ai mai dori? - Sd am coaddpe cap, ca sfipinuL.| Cum zguduitor semnificativ) si bocerul (si e mameidisperate: ,.... Sint o sdrmand cdmila, venitd sd adulmece pielea piiu_ lui ei impdiat" (sublinierea noastrd).
JJ I

Juanjuanii, stdpinii mankurtului,o surprindpe mamd$i vor s-o ucid[. Naiman-Anascapii insd datoriti iutelii cdmilei sale, Akmaia. Juanjuaniiii dau mankurtuluiun arc si sdgelisi ii spun ci ,,strdina"vrea sd ii fure ,,cdciula".Cind mama se intoarcc, hottuitd sa-$iia fiul, chiar gi mankurt fiind, acestao ucide cu o sdgeatd. inainte sd moard,,ii lunecdde pe cap nifinma cea albi, care se prefdcu in pasdre ;i zburd tn td i, tipin(l: ,,Anintette-ti cine esti! Cum te cheantd'lEsti tiul lui Donenbai!Donenbai! Donenbai!..." Locul unde Naiman-Anaa murit si a fost ingropatds-a de numit de atunci Ana-Beiit - Sdlasul veci al mameiAm repovestitlcgenda pentru ci, pe baza paftert-ulul Naiman-Ana-juanjuanii-nrankurtu cupri nsin er (lriunghi(rl simbolic.alil al banalelor putem dcscifrascnrul ..secund". stepei,cit 9i pe cel al lntimpldri din halta pierdutdin imensitatea cosmice"relatatein roman. spectaculoaselor,,cvenimente care nu este legatdin Existe o luptd care nu se sfir$e$te, mod specialde un anume loc sau moment din istoria omenirii, intre ,descendentii"(in plan simbolic) ai lui Naiman-Anasi cei cea carc accsleilupte estc memoria. ..Ohiectul" ai juanluunilor. il leagdpe om de ceilalti, dar si de sine insusi, care ii de personalitate, care il socializeazd si il individualizeaz;i totodata. ,,Subiectul" acestei lupte e mankurtul. Mankurt putind deveni oricaredintre noi. Burannii Edighei si prietenul lui, Kazangap, sint, ni se asta ,,semnalizeazd" in fel 9i chip in roman,urma$ii lui NaimanAna. Ei sint pdstrdtoriai traditiilor spirituale (inclusiv ai legendeimatcd), ei nu uitd nimic, ei isi ffeiescumila viale de revizori mereu un de cale feratd ca pe ceva cu sens(9i ii oferd acesteia sens).Legdturadintre cei doi bdtrini;i Naiman-Anaeste dubld: prin optiune pemru anumite valori spiituale (Edighei insisld ca prietenulsau sa fie ingroprt cu toali cinsleala Ana-Belit si este cd considerd omagiul suprempe care-l Poateaduceacestuia viata petrecutdalAturi de el), dar si prin destin sd rememoreze (amindoi sint stdpinii a doui cirnile - Karanar, respectiv directe ale Iegendarei Belogolovaia- care sint descendente Akmaia). La fel, cosmonautii-care ,,ies din program" pentru a se a lac Liman Impadurit aceslgestpentru ajute pe deplasa planela umanitatea,riscind totul. De altfel, ei vor fi sanctionatiprin la dc interdictia a se intoarce ai lor, vor,,muri" cumva,intocmai lui Naiman-Ana.

332

De cealaltdparte, urmasi ai juanjuanilorsint Tansikbaersr pro-eramului,.Derniurg". devenit,,Obruci". conducirlorii Tansikbaev,anchctatorulal cdrui git gros ii amintcsteIu; Edighei de fascistulpe care a fost obligat si-l omoarein timpurizboiului,ii reproseari AbutalipKuttibaev, tbst veteran lui un de rdzboi, care evadasc dintr-un lagdr german (in loc s, se sinucldii, cum ii reproseaziun elev ,,mankurtizat") luptasealituri $i de partizanii iugoslavi, ajuns din profesor de geogratiesirrplu muucitor la Boranli-Burannii, vina capitald de a fi inregistrat legendelclocale si de a-si fi scris memoriile,dezvoltind o argu. nrentatiepe mdsurd,ale cirei sensurisint limpezi: ,,... Ei, bine, gu pot existanici un fel dc opinii personale. Ceeace ai.a$ternut ' Ce ,l pe hinie nu nai e opinie personalA. e scris, rinrrn, scris.., / proerumului rovieli.t si rmcriCondueatorii ..Dcmiurg". cani,aparent dusmani ireductibili, pun;,indoar cltevaore, dc se acord asupraunui program menit si inrpiediceoice contact cu (,,Demiurg"devenindrcpede5i, cumva de la sinc. extratere$trii (,,Ccrcul"). nu .,Obruci"). insusi.,,Obruci", Numeleprogramului este - in fond - decit o reactualizarc..-la nivelul tehnicii dc virf'si pentruintregulPimint. a primitivului,,giri",a,,cdciulii" mankurtului. De fapt, ,juanjuanii"erei cosmicesint, ei insisi, niste mankurti. Fiindcd acestaeste paradoxulla care ne obligd sd meditdm romanul lui Aitmatov: nu poti sri-i ,,mankuflizezi" pe ceilalli si sd nu devii, fdri sd-ti dai seama, fndul tdu un la i'nankurt. in ultin.rdinstanld,si aici cred cd se sfld una dintre pe intuiliile genialeale lui Aitmatov,pornirea a-i transfonra dc ceilalti in manku{i e una de dirrcolode orice ideologie,de oricc sistenrsocial sau cconomic,carc sint doar md$ti sau mijloace de a ajunge,pe-cdi doar aparerrt diferite, la acelasiterifiant rczultat: (ln mankurtul. care rcgisim citc ceva nu doar din ,,omulnou", comunist sau fascisl,din omuletul Charlot prins intre rotile benzii rulante, ci si ceva din tot felul de ,,skinheads", ,,krishnriti' sau..mctalisti'.) Primejdia rnankurtiziiriinu dispare nici o clipd. Dac{ ,juanjuanii" sint relativ putin prezenli in carte (ei tiind, in ultinra instanla, ar$rt cum an] mai spus,tot un fcl cle mankurfil, exisld insii nranifestdri$i forme diverse aIe mankurtiziu'iiindividului. Stafia mankultului aparc unde nu te-ai fi a$teptaf. Astfel, Sabitjan,fiul lui Kazangap,ajuns mirunt activisl regional,9e grdbe$te sd-si vadd tatdl ingropatca sd nu zdboveasci prea mult prin locurile pe unde s-a ndscut{ji a crescut.Mai

3:13

mult, el exp[ca, plin de entuziasm, celor adunatila priveghi cd societatea viitorului va fi una in care toate problemelese vor rezolva dc la :ine, deoarece oamenii vor ii condusi.de la distantd,prin biocurenti.Tansikbaev(coincidenta nume nu e de intimpldtoare), tinrirul sef al gdrzii cosmodromului care se extinseseocupind gi Ana-Beiit qi de unde sint lansati satelitiirobot din cadrul programului,,Cercul",retuzd sd vorbeascd altfel decit in rusestecu cei venili cu mortul, desi trdsdturile fetei ii sint pur orienrale.(Edighei, exasperat revoltat, ii va Si pune o intrebareidenticdaproapecelei adresate Naiman-Ana de mankunului: ,,Ia asculta,cine-i tatdl tdu?") IN O ZI MAI LUNAA DEC|T VEACUL, tEhNiCiANUI zooLehnist CinghizAitmarov. debutanr 1956cu nuvelaFAIi in IN FATA.ajungela un perfeclechilibruinrre subsranla romanului gi structuraacestuia, intre ,,ideologia"Iui 5i discursulnarativ. Toate marile teme ale lui Aitmatov din romanele 9i nuvelele anterioare(eliberarea convenlii prin dragoste, de relalia omului cu natura,valoareaabsolutea fiecdrei vie1i, fie ea cit de umild etc.) se regdsesc aici, ,,re-scrise" din perspectiva unei meditatii dramaticeasupraganselor omului de a supravietui intr-o lume in caretehnologia sinenu rezolvi nimic. ..Rdspunsurile'., in ,,inlrebdrile" safe din cdrlile de pind acum ii apar drept parliate. pentru cd traim intr-o lume in care totul capdtdo dimensiune plenetafi. Con$tientizindaceastddimensiune, Aitmatov cautd insd rdspunsul, gi in cdrlile anterioare, palfem-urileeterne. ca in in relatianoastrd..nonnala" natura,cu inimalele. in omul cu ,,simplu".Extazurileridicole in fala tehnologieiviitorului ale lui Sabitjansinr un memento. Farii sa deaI.solutii.',Airmatgv sugereaze O ZI MAI LUNAA DEC|T VEACUI citeva ,,rdspuhin suri". Am si incerc si le sintetizez.Pe de o parte: umanii/tea (omul) e ireduclibila rireducribilt. Oriceincercaie Iimitare, de de simplificaro,de,,integrare'"inseamni moarte.O moarte psihicri, cc o anlreneaza si pe cea fizica. A luturor.Supravieluirea insd vulpii de la incepurulromanului,a luj Burannii Edighei in Uniunea Sovieticd postbelicd,a cosmonaulilor,a pimintenilor. sint slrins legateunelt'de altele.Omul face parledin nalur,tsi primejdia maxima.la carese gindcsc rnilioane ani inainte cu de cei din Liman Impdduril, e chiar moartea naturii, e deserta,l. Kazangapqi Burannii Edighei au supravietuitintr-o stepd,inhun iar mankurtizarcaintregii planete Pdmint 'aproape-desex': prin programul ,,Cercul" face ,de€eftul" inevitabil. Blocarea accesuluila memorieeste sinonimdcu blocareacomunicdrii 334

\ normale cu ceilalti, amindoud antrenind blocarea accesului la viitor. Toate aceste,,rdspunsuri" regasesc pagini de o mare se in subtilitatesi finete stilistici. Farmeculprozei lui Aitmatov (plinA de accentelirice) rdmine nealteratEi ne face sd ne reamirtim nuvelele gi romanele care l-au fdcut deja celebru: ADIO, FLOARE-GALBENA!, COCORII TIMPLIRII, OGORUL MAMEI, VAPORIJLALB, GEAMILIA, DEF|LEL\Lerc. in Dlus. in O ZI MAI LUNjA DEciT VEACUL, el aduce o comolexitdre a constructiei, structurdpolifonica, ,.stipinita" cu o mini de o maesru. Dincolo de ,,mode qi timp'j, dincolo de bulversdripolitice \ 5i de complexesocio-culturare tot felul, Cinghiz Aitmitov ni de ] se impune ca unul dintre marii prozatori contemporani.Care, arci, ne ayertizeazd: lupta impotriva mankurlizririi nu ia niciodatd sfirqit, cu atit mai putin in ,,era cosmicd", in care tocmai am intrat. $i depinde numai de noi ca a treisprezecea zodie, ,,ZodiaMankurtului", sd nu le inlocuiascii, definitiv! - De toate celelalte.

Ahf,edIu MU$IttA

IN ATENTIA librarilor 9i vinzdtorilor amdnuntul cu Contravaloarea timbrului literar imprimarA cdr{ileEditurii UNIVERS pe se depune contul Uniunii Scriitorilordin Rominia in nr. 45101032, deschis BCR, FilialaSector Bucuresti. la 1,

Tehnoredacbr EI,ENADINULESCU Bun de tipar: 27 t'ebruarie 1996 Coli de lipar: 2l { I ehnoredaclare computerizala

-

lNFoRMATtc. ?uNtvERs Tipdttt to Ate ercle Tlpogafice MEIrcPc)L

l!\

,A

O Zi mai lungd decit veacul se numiri printre cele nai de seami scrieri ale acestuisfirgit de veac ai de mileniu. Este un model de construclieepici, in cuprinsrrlc[reia se contopesc chip desivir;it filonul tradifiei in liter: re culte cu cel al creafiei orale orierrtale.Legenda mankurtului romanulde fa1ri. profundele rezodin cu ei nantefilozoficeqi cu extraordinaraforti de subversiune politici antitotalitari, a pitruns definitiv in patrimoniul simbolisticiiuniversale.
l*i7740 + 160TL = 7900

EDTTURA UNTVERS m i
\