You are on page 1of 28

........

-
Electronica de ă
Electronica de ă ă ş ELECTRONICS are in ş ă elegante ş
ă de hobby sau ă de amatori bine aproviziona te magazine (str. Popa Nan, nr.9,
ş de multe ori este ă de ă ţ sect . 2 ş B-dul N. Titulescu, nr.62-64, sect. 1), o
profesionisti), a cucerit o ă mare de oameni ă ă ă de aur" pentru constructorii
ă ş î n afara ţ ţ de
dar ş multe ţ din punctul de vedere al magazinele din cele ă ş amintite ,
ş tehnice. VITACOM ELECTRONICS are ţ pe intreg
ă uneori de cei care se ă teritoriul ţ ă Între ş se ă ă (pe ă
ş cu o oarecare superioritate, magazinele de desfacere cu ă
electronica de ă are, cred eu, un mare prezentate) ş ă ţ de ţ ş de ţ
avantaj . Acesta ă chiar i n ţ dintre Firma poate onora orice solicitare intr-un timp
ş ş "amatori" care este ă extrem de scurt, de cel mult 24 ore din stocul
de faptul ă ă În primul caz electronica propriu, sau de circa ă ă ă pentru
ă doar o profesie, În cel de-al doilea piesele care nu se ă pe stoc si trebuie importate.
ă cu mult mai mult decât atât ş anume o Mecanismul a fost testat ş de noi ş ţ ă
pasiune. foarte bine, seriozitatea si promptitudinea firmei
Acest domeniu al electronicii de ă VITACOM ELECTRONICS fiind la ă ţ
care este denumit de englezi gThe DYI Electronics" Dintre produsele din domeniul electronicii
ţ DYI provenind de la Do lt yourself, care se pot procura de la VITACOM
Însemnând un montaj ce poate fi executat ELECTRONICS amintesc: circuite integrate într-o
personal) ă ş domeni ul de activitate al ă ă semiconductoare, diverse
revistei TEHNI UM. echipamente ş accesorii, componente ş piese de
ă În slujba electronicii de hobby sau schimb audio-video-tv, precum ş cataloage. Firma
de ă revista TEHNIUM ă cititorilor ă este, unic distribuitor de transformatoare de linii
În fiecare ă scheme noi foarte interesante HR DIEMEN ş telecomenzi Ha.
ă noi) ale unor montaje practice care se Un alt domeniu de ţ ă ş de
pot construi cu mijloace de amatori (home made, modemitate al firmei il constituie ţ ă
cum se mai spune cu un termen preluat tot din de date ă la ţ ţ pe CD-ROM,
ă ţ produsele comercializate la zi.
Dar efortul nostru ar fi inutil ă el nu ar fi Al at uri de revista TEHNI UM, fi r ma
ţ de suportul material al respecti velor VI TACOM ELECTRONICS ă partenerul
ţ de montaje, ă de componentele ş dvs. ideal În ă firma ă fiind ă
materialele necesare În ă De aceea, ne face de la ţ sa un statornic prieten al revistei
ă ă ă din nou meritele noastre, cât ş al cititorilor ă
ţ ale firmei VITACOM ELECTRONICS Ş pentru ă suntem În luna sfi ntelor
(patron dl. Vasile Vita) in sprijinirea pasiunii noastre ă ă ale ă ă dorim ci ti torilor ş
pentru ţ electronice. precum ş tuturor celor care ă electronica, ă
ţ ă În anul 1991 firma are ca obiect ă ă cât mai multe montaje electronice ş
de act ivitate importul ş comerciali zarea de (evident, din TEHNIUM), ferici re ş prosperitate!
componente electronice. Având sediul central in
Cluj-Napoca (str. Pasteur, nr.73) firma VITACOM
Redactor ş ing. Ş NAICU
Serban Naicu
,
Abonamentele la revista TEHNIUM se pot contracta la toate oficiile ş din ţ ă ş prin
filial ele RODI PET SA, revista figurând la ţ 4385 din Catalogul Presei Interne.
Periodicitate: ţ ă
ţ abonament : 9000 ă de ă
• Materialele În vederea ă se trimit recomandat pe adresa: ş OP 42, CP 88.
Le ş ă cu deosebit interes. Eventual, ţ ţ ş un ă de telefon la care ţ fi ţ
• Articolele nepublicate nu se restituie.
AUDIO
o
CIRCUITE INTEGRATE RFT AMPLIFICATOARE DE
Ă (II)
,
O
8
ing. Aurel ian Mateescu
-urmare din ă trecut-
Grupul RFT a livrat circuite
integrate audio de putere destinate
aparaturii de larg consum În gama 1W
la 16W. Trebuie ă amintim ă unele
din aceste circuite integrate sunt
echivalente cu produsele altor firme,
A211D
Plol .... 'IRs) f= lKHz
THO- IO% Uo=p:Jrornerru
PIot
,
, ,
1,0 - -- --j- - - - ..; -- --
'"
__ _
,

""
, "
Figura 8
Rs[O)
"
cunoscute ş constructorilor amatori din
ă o ţ prin care se
ţ ă puterii de ş la circa
SW pentru o tensiune de alimentare de
12V. Se ă o pereche de
tranzistoare complementare de tip
80441 , 442 sau chiar din seria 200,
montate pe un radiator adecvat.
A211D
Pfot=I(Ual 1= 1 KHz
THD=10% Rs =porometru
3
O'-_-t-_ -;i;-_--;,;UOM
-- 5 10 15
Figura 9
ţ ă Tabelul 1 cuprinde A210K
principalele caracteristici electrice ale Plot=I(Uo) f lKHz
acestor circui t e integrate ca ş PI lHO=lD% ((5 parametru
ţ apropiate sau directe (pin
, , ,
cu pin). Unele din aceste circuite sunt 9 __ ... _ __ • __ • _ -4 __ L _ -' __ L_
util izate ş În aparatura de consum 8 _..: __ _ __ _ _ _: __
ă În ă ' ,'.' , 7 __ , __ < __ , __ < _-< __ L _ _ _ L_
A210K ă modulul sunet al " " ""
, ' , , , , , ,
TV -color Telecolor ş Cromatic, A2030 6 ' - -, - -, - j - - ,- - "i - - - i - - ,- -
, , , , , , , ,
este utilizat În modulul de baleiaj s --,..- .. --,--.- _L_ .. __
, , " "
vertical al ş televizoare. 4 - -;- - - -' - t - .;- -! -;--
Pentru a se putea alege corect ", ' ,', I
3 --... -.- -,- -
regimul de ţ al circuitelor "" 'Rs=8Q
integrate ş stabilirea unor ţ 2 - - -' • -' - ..
, ,
În figuril e 8+18 sunt prezentate câteva .. , ..• -., .... -,. -
, " 'UoM
diagrame de ţ ale circuitelor
integrate prezentate. Figura 1 O
ă ă de utilizare
a ci rcuitul A21 1D este ă În
fi gura 19, iar Î n figur a 20 este
TJ-q%) A21()( THO-f(FrecvJRs:40l/o .. 1SV Pi:xJI=paramefru

, '1" l ' ', 1 I 1, I , ' I '1 ' , , , ,
I ',1, l ' ! , 1 I II I , ' , • , , 1
, '1 I , l' ! ,1 1 I 1 1, Pi:xJI=2,SW",
1.5 1 I 1 1 1: 1 ,1 : I 1 ' , 1 I 1 , ,
'\
: 1: ' : 1 I I ,11 1 : 1: li :':': '
• 1 I 1 1 1 I ! II' I , , I I I I ' I 1
1 tii I 1 I ' : 1 : 1 : ' : PoJI=5Ornvi
1.0 r 'j%U' t tii 1 I ! 10' / "1 1
, II 1 1 I ,r , , 1 1 111111
'" 1 1 I , r , 1" I 1 I 1 1 1 1
, " I 1 I 1 1.' 1 , ' II tii I
trtt '
'II 'II ' 111111
, 1 1 I ""'- " 1 , ,,111 11
II I 1 r'" 1 1 I , , , I , '11111 1
: Iii'· 1 , , ,II ' 111111
O ' , f(Hz)
.l Il 102 2 l 6 103 2 3 6 104 2 3 6 105
Figura 11 Diogcm:I de aeperdento o ctskl'siu'"iI:: de puterea de iesife livrata de CI A21CK

În fi gura 21 este ă o
ă de utilizare pentru circuitul
A210K, ă ă cu reglaj de ton
pentru ţ joase ş inalte. Trebuie
precizat ă majoritatea ţ
pentru CI TBA810 pot fi executate cu
CI A210K.
1
AUDIO
A2000V
ţ Rs"" m
f _1KHz GoIn", 4OdB
10 PoulfW)
A200SV
PouH(Ua ) RS-40:
f .. lI<}\z Gam=- 4OdB
A2D05V
THO=f(Frecv) Rs",-40
Uo" 14,4V Gain=+ 4OdB
I I I I I I
9 _ _ I _ _ .. _ ... __ L _ .... __ L_
" ,
I , I , t ,
fi - , --r -, --r - ,--, -
I r , I !
7 _ -I _ _ .. _ .... _ _ L_ .... _
I , , I ,
, , 1 ' ,
b -: --:THc\:,-S%- ,-
,
, ,
J - - ,- - .. - - ,.- .,- - ,. -
" lHD= l%
2
, , , , I
-,.- ... --,.- .., - ,..-
I l ' ,

Figura 12
Circuitele integrate A2000V.
Vm ş A2005V. Vm sunt amplificatoare
de putere duale desti nate ă i n
special În aparatura de larg consum
ă pe automobile:
- circuitul A2005V lucra pe
sarcini de ţ ă mci vr3.'lC
2x 1 OW pe o ă de 2Q pe c:a'\alla
Ua=144V (speciaJ pentru
- notatra Vm nd câ seec:::t.ar-.-a
arruitLLo_""'-_b:nI- ......,
(rnorx>f"""
- ctrc::uEIe "'eOI..S
de COl (JOI)CI Le =
I I , , , I I I I I I I
-I_I_L- .. ..I -I _'- .. ... .... _L
, I , I I I I I , I I
8
1 " , I I I , '1 "
... _ 1- 1- .. -1 .... _'- ......... '- ..
I I , I I I , " ' 1 I
6 H
, Tt10""lO%, " "
... ..... -.-- .. .., ... .....
, I , , I , I l ' " I
4 H-:-:-H -'-
, , ,
-. - .. ..,-t-r "

I , I I , I I I ,
,
1.0 l HD(%.)
o.,
-,.. . ., .... - ,... .. .,. ... -,-. .,.
.. ..1 _ 1_ ... ........ _'- ..
_L!.J _' _L LJ. -' _'_
I , , I I I I I ,
T1 -,- rr ,-. -r r I

• ti 810 12 14 16 18 102 10
3
104
Figura 15
""""'"
;:o.:t=qtJcjI • = ..... .,z
1. ... 1" Rs--;oco _ ...
","""'"
,
,

o ,
Figura 16
Figura 14
UoM
A20301-W
Pcut-f[lJa) f= 1 KHz
k.= l()%
'" PwttWl ,
,
,
ZI
"
- -.,-- -
,

o
Figura 17
UoM
- cirt:=...C.eie :x:secâ :raec:.; ă
la ă 5 pe
ă
- cele ă aak..e poe: fi utilizate ş
la aJimentarea '"1OCoareIor de curent
cont nuu control ate cu semnale
anal og ce. sau ţ
sarcina, de fil traj ş de decuplare a
sursei se vor monta cât mai aproape
de pinii CI:
Î n figurile 22 ş 23 sunt
prezentate schemel e electrice de
utilizare a celor ă circuite integrate
1.0 THO[%)
A2030HNTHO-f(Frccv)'Uo"" + 14V" Rs - 4W'Pou1-porometru
, " " ' '' ' , , ,, , 1, , , " ' " ,
ă controlate a.J informatie " '" 1 , , , , "" " , I " ' " ,
, " " I , , , , " " '" , ' " ' ' ,
ă o..e -- -j. --:---:-HHH---
La proiectarea cablaJ·elor " "" ' " , "" " , , " " , , "" . ,
. . ,,1,
PouI .... O. l W ' ,f, ,
, ..

I ''''''' , , " " " , , , 1" , , ' Pout
impri mate se vor avea În vedere ' : " ' : ' : ' : ::: : : :: : : : : : : : : A; , ; ,
câteva regul i , de altfel universal 0.6
valabile pentru toate circuitele integrate • r : : : : : : ::: : : : : : : : : : : : II; , : : : :
de putere: o .• -:- :-:--: i
I7W
ă : : ! :' : ::: : : : : : :: :::l/; : , '''' '
- conexiuni le de ş ş de 0.2 _ _ ..: __ ___ __ __ __ __ 1 __ __
l
,--l: ..
ali mentare vor avea o ţ ă , " , I ", , ", " V "" "
I """
proprie cât mai ă deci vor avea ' . , , , "' " , , , , " '(!iz)
o
trasee cu ă ţ de minim 3mm: 101 -'il 103 105
condensatoarel. de cuplaj cu f,gJa B """'"
hi'
o-1jh. - -'1'
,
A2l1D
2 ,

27
2
100
t-----'lOOufI16V


'"
Figura 19
..c-<"'"CI. ' 50
='
...
."" O
....
Figura 20
TEHNIUM • Nr. 12/1998

AUDIO
. 00 0--,,------_,_-,
100 -DS
,
A2 11D
"
'"
9
,
pentru prezentare ă
Figura 24 ă o ă
care dispune de ţ de ton cu
ajutorul unui circuit 8axendal. Pentru
adaptarea impedantelor se ă
.. un repetor pe emitor la primul etaj al

,_.; montajului .
1-
Flgua 21
",,,
"'"
= mi"
""
2.2uF


A200QVm
A20Q5Vm
'"


"'"
39
''''''
"
2 •
Figura 22
prezentate. În montaj monofonie, În
punte ş in montaj stereo.
Ultimul circuit integrat
prezentat este A2030V/H, echivalent
cu TDA2030 produs de firma ă
SGS-ATES. Tn varianta RFT acest
circuit integrat ă
- puterea de ş P Ţ
pentru Ua=±18V, f=1 kHz, TH0510%,
Rs=4Q ş P Ţ pentru ş
ţ ş Rs=8Q;
- pentru o ă ţ
ă circuitul este ă cu o
ă T0220 cu Spini ;
- circuitul este ă cu
ă gama de ţ
Deoarece in literatura de
specialitate au fost publicate multe
ţ ale acestui circuit, am ales
1l - 2N2955;
0,68
T2-2N3055.
roi
'"'


'''''
""
'"
Figura 24
'"
471'1"
n
flC173C
2.2<.1'(1)
2.2o..f{lj

'"
'"
-
'"
1 '''''''

11
"""
'''''

3.3nF
""
Figura 25 cuprinde o ă
de exti ndere a puterii maxime livrate
sarcinii prin utilizarea unei perechi de
tranzistoare complementare de tip
2N3055J2N2955 sau echivalente.
Tensiunea de ă se obtine pe
. ..,
'''''
!lA1S?
, ,
""'"
+ ,
2
"""" - ,
8./1..157 '"
-
'''''''
'"
3.3nF
""
-
"" "" '"
,,,.
"'" 47uF

=!=22CW1F
",,,
ţ de 0,68Q montate pe pinii
+Uo
de alimentare ai circuitului.
ţ vor fi bobinate, cu
R[
ţ ă (1% maxim) ş
,otYn puterea ă de SW ,r:---- S
2 A2030
,
I ' '20"'
Se vor lua toate ţ ce

= """-I::i?
se impun pentru a se evita ţ
12
ţ in special se vor reduce
0.68 '-!l
la minim conexiunile.
Figura 26 ă un
lOOK
amplificator de putere audio pentru
100<1 \pUl<

Î'2<'"
incinte active cu ă ă având
Figura 25
-Uo
ţ de separare a filtrelor de la
--? intrare de 2,5kHz.
, "
IEHNIUM • Nr. 12/1998 3
lK
4
Figura 26
4.7uF
22K
100'"
22K l OQuF
4K7 22K
Tl =2N2955;
T2=2N3055,
2K
10K
... 4 7uF
680
al


fTl = 1 KHz
2
• l 00uF
25V
100
A2Q3Q
0 2
ţ 22K 6K8

2

lK5 6K8
I.SnF ... lODuF
2SV
fT2=6KHz
100
6.8nF 1.5rlF
22K
. ca
lOOK 5K6
+ 4,7uF
'--------f 25V
..:.t. 22K
ţ
00
22Qpf
Ţ
150 1.8
BA157
6.6
5 2""F
10
4
4
22K

FIgura 27

11
T2
40V

• 2200uF
40V
Rs_40
PIlASS= 4OW

+Llo .. mox+36'1
RS .. 8n
Pm:EBLE", 15W

TEHNIUM • Nr. 12/1998

ACDIO
r--t----------1------------t---------t-----t----Q +Ua
8Kr------+-- ,
R
REU
lN4QOI
220K
• lOOuF
4rN
101<
lin
4
l N4001
REl2 r·
ua
I.
22OnF
Figura 28
-

În ceea ce ş incintele
acustice active trebuie ă facem
ă ă ele fiind mai
ţ ă ă În ţ ă
- folosind filtre de separare ce
ă la niveluri mici ale semnalului
util se reduc problemele create de
ţ de separare clasice montate
Între difuzoarele specializate ale unei
incinte acustice;
difuzorului de ă ţ de solupa
ă ă ă bassreflex, cu
radiator pasiv etc.). Difuzorul pentru
ţ medii ş Î nalte se poate
monta Într-o ă ă mult mai
ă constructiv.
in figura 27 este prezentat un
amplificator audio pentru ă ă
cu trei câi. Se remarcâ utilizarea unui
etaj cu putere ă ă pentru difuzorul
de reproducere a ţ joase
(woofer). Pentru egalizarea presiunilor
sonore pe cele trei ă ţ
difuzaarelor utilizate este ă
În figura 28 CI A2030 este
utilizat Într-un dispozitiv de reglare a
lemperaturii cu punct de minim ş de
maxim. ţ lermostalului este
ă Înt re 1 kQ ş 100kQ. Valoarea
ţ R se ş prin ă
de la o valoare ă cu cea a
termostatului la temperatura de 20°C.
Fi gura 29 ă schema
ă a unui releu automat pentru
conectarea luminii. Comanda este ă
de un fototranzistor care ă
nivelul de iluminare Pragul de
ă al nivelul ui poate fi reglat din
ţ de 1 MQ.
Bibliografie
- RFT - CI pentru bunuri electronice de
larg consum, ţ 1990. - progresul tehnol ogic a
permis ţ componentelor
electronice de tipul CI audio de putere

la un ţ de cost aflat mult sub ţ
de cost al unei retele de separare
pentru difuzoare de ă calitate, ceea 10K
lM
un
lK
lN400l
. ''''''
40V
ce a condus la abordarea acestor __ --1--4----4
100<
+
5
,
A2OJO
ţ
- din punct de vedere
constructiv, o ă ă ă lOK
are o ţ mult mai ă ş mai
ă nu se pune problema
dimensiunilor decât pentru incinta
Ă EDITORIALE
,
1n buna sa ţ de a oferi
ă ţ de calculatoare ă de
ţ ă editura ALL EDUCATIONAL ş
ă ţ sa de lider in ceea ce
priveste calitatea ă de ă
oferite publiculu i. Lucrarea "ANTI-
HACKER. Ghidul ă ţ ţ de
de Lars Klander, ă ă În
celebra ţ SOFTWARE/
HARDWARE este un ultim exemplu în
acest sens.
Lucrare ă cu CD-ROM
inclus ţ 149.000 lei). aceasta se
ă cu ţ administartorilor
de ţ ş in managementul
sistemelor informatice, programatorilor,
dar ş utilizatorilor ş ţ
Se ă modurile de examinare
a ă ţ unei ţ modul in care
hackerii le ă precum ş
metodele de prevenire a acestor atacuri.
Se ă ţ despre criptare ş
ă digital e, despre ţ
ă resurselor unei ţ prin
para focuri, despre cel e mai recente
multe attele .

2
3
• loF
,.,
m
,
K
.
1001 Sugestii pentru programatorii
VIS UAL BAslC
Autori: Kris Jamsa
Lars Klander
ţ SOFTWARE/HARDWARE
ţ 199.000 lei
Data ţ octombrie 1998
Figura 29
Lucrarea se ă atât programatorilor I ş
ţ În Visual Basic, pe care îi ă ă examineze toate aspectele
Visual Basic 5.0 ş ă ţ ă problemele referitoare la proi ectarea
ţ de tip Windows.
Sunt prezentate ţ legate de gestionarea cu baze
de date, utili7ând standardele oAO ş OoBC.
S-a ă ă pe obiecte, prin utilizarea
claselor de obiecte din Visual Basic ş ă controalelor ACTIVE X,
documentelor, bibliotecilor ş servere lor.
Lucrarea include CD-ROM.
Grupul Editorial ALL-Scrviciul " Cartea prin ş ă
Sunati si comandati!
tel:01/41 i 11.58;01/4 1 3.43.21 ;01/413.1 8.50;01/413. 16.12;
fax:01/413.05.40 - fax ţ
sau ţ la:
EDITURA ALL ş nr.58, sector 6,
- Bucuresti CP 12-107
Ă
CATALOG
DJ Ţ ALE CIRCUITULUI INTEGRAT BE565(1I)
Aurelian ă ă
ing. ă ă ă ă
-urmare din ă frecuf-
În schema din figura 5,
semnalul a ă ă ă a
fi ă ă este aplicat la intrarea
inversoare a comparatorului reali zat cu
CI1 de tip LM311 (se poate folosi
ROB311 În capsula TO-116 sau MP-
48; ă se ş ROB311 În
ă TO-99, se impune
renumerotarea terminalelor În
ă Comparatorul ă
semnalul de intrare Într-un semnal
dreptunghiular care se ă la
intrarea circuitului PLL de tip CMOS
4046 (CI2). Semnalul de la ş OCT
(terminalu! 4-IC2) se ă la intrarea
unui frecventmetru digital obisnuit.
ţ ş f
o
este de 100 ori
mai mare decât frecventa f. de la
intrarea comparatorului. ş OCT
ă simultan si divizorul format din
cele ă ă ă CI3 ş C14, de
tip CMOS 4018 (de exempl u,
MMC4018), care ă semnalul
cu 100. Iesirea din CI4 este ă
comparatorului de ă din PLL. În
acest fel se ă calarea OCT pe
o ţ ă de i 00 ori mai mare decât
cea ă la intrare.
În cazul multiplicatorului realizat
cu care este recomandat
pentru ă ţ ţ
electrice a ă ţ este ă
(circa 1%), nu se pune problema ca
bucla ă nu se caleze ş ă nu
ă ă ţ acesteia, ă
ţ ă este ă la valoarea
50Hz.
Pentru multiplicatorul reali zat cu
PLL CMOS, care este proi ectat pentru
un domeniu larg al ţ ţ
de intrare (3+100Hz), este ă o
indicatie a ă corecte a
PLL. În acest scop, s-a
introdus În ă un LED alimentat
prin intermediul tranzistorului T1, care
va semnaliza momentul ă buclei
PLL.
Punerea În funct iune a celor
ă multipl icatoare nu presupune
reglaje, ele ţ de la prima
Încercare, cu ţ ă
Întocmai a schemelor.
În final, ă ă ambele
multipl icatoare pot fi folosite pentru
ă ţ ţ electrice
de c.a .. Monitorizarea ă acestei
ţ ă ţ ă ă
În evaluarea ţ ă corecte a unor
6
IOnF
fi
7 14
8
3K3
16
fo
DFM
14
+5V
16 CI3
4018
I100nF
Figura 5
aparate incl use În sisteme profesionale
sau aflate În dotarea amatorilor.
Pe ă posibilitatea ă ă
rapide ş precise a ţ foarte
joase, multiplicatoarele ş pot ă ş
alte ţ interesant e. ş de
exemplu, ţ În ţ ă al e
semnalelor infrasonore (sub 16Hz), pot
deveni audi bi le prin multi pli care.
ă ţ de ţ ă face
ă ş Înregistrarea pe ă de
magnetofon a acestor semnal e
infrasonore. În cazul multi plicatorului
realizat cu CI semnal ul
multiplicat poate fi ş convertit În
semnal sinusoidal, ă fiind ţ
semnalului triunghiular pe terminalul 9.
Detector de metale Pent ru
localizarea obiectelor metali ce se
ă la detectoare speciale, care
pot fi realizate În conformitate cu
diverse metode. În ţ de metoda
ă depind ţ
detectorul ui, dar si gradul de
compl exitate al acestuia.
Detectorul descris mai jos
constituie un montaj accesibil celor mai
ţ amatori. Detectorul ţ ă
pe principiul deviatiei de ă a
unui oscilator care' se apropie de un
obiect metalic, În raport cu un alt
oscilator de ţ ă În ţ ă
ă bobina oscilatorului de ă ă se
apropi e de un obiect feros sau neferos,
frecventa acestuia creste sau
ş În acest fel, ă cu
detectarea metalului , se ă si
100K
M
2,2uF
7 9 13
12
680K
CI2
5
4046
8
11
6K8
3
18K
BClO7
13
CI4
4018
15 16
natura acestuia.
Schema detectorului de metale
real izat cu CI este ă
Îrifigura 6. Oscilatorul de ă ă este
reali zat Î n jurul tranzist orul ui di n
structura ci rcuitulu i PLL
Comparatorul de ă ă ă În
ă diferenta de ă (sau ai ci,
de ţ ă dintre oscilatorul de
ă ă si OCT di n Tensi unea
ă de comparator este ă
la terminalul 7 ş se ş pentru
comanda tranzistorului T 4. Acesta,
ă cu tranzistorul T5 ă
un ampl ifi cator ţ
Galvanometrul cu zero central,
conect at Înt re colectoare le
t ran zistoarelor di n ampl ificatorul
diferential, va indica o devi atie Într-un
sens sau altul, În ţ de natura
metal ului detectat. Prin intermediul
celor ă ţ asociate
ampl ificatorului ţ se ă
sensibilitatea detectorului ş ţ
zero a indicatorului.
Bobina de ţ L 1 se
ă prin bobinarea a 30 spire
CuEm 1 mm pe un ci lindru de material
izolant, cu diametrul de 21 cm. Bobina
se poate fixa de acest cilindru sau se
poate ţ În ă cu coliere de
material plastic. Bobina se ă
la montaj prin intermediul unui cablu
ecranat. Firul cald al acestuia se ă
la colectorul tranzistorului T1, iar
ecranul la plusul sursei de alimentare.
Detectorul se ă de
TEHNIUM. Nr. 12/1998
CATALOG
a;a; G)G)
"':...i
"",:..q
M
xx
<l'"

>111r,' I>---O
0-
II' '!i
o-
'"
N N
'"
'"
o
s;!

o
<l
+

"- "-
II' '11

"
"'
"
8
;;;
o
o
-!HII'
'11f-ti
"' '' "
"'o
"'fil
<l
"
"'
<l
'"
"'

c

o
..
"
g: .
,.
-

o
;.,U
'" "' .

ro
II'
o
'"
'"
'"
'"
N

-""
iJ5"'


""
"
I"

c
o
o
-
"
N
....
o
H"'I:
ro
.o

f-
M-i:>
EMITATOR
Imodulator
de frecventa)
1--
TEHNIUM • Nr. 12/1998
l a ă surse de tensiune
simetrice formate fiecare din ş
baterii de 1 ,5V (R6), sau ă

baterii de 4,5V .
Reglajele detectorului sunt
simple, dar ele trebuie efectuate cu
ţ Se ă bobina de
ţ la montaj. printr-un cablu
a ă lungime nu va mai fi ulterior
ă ă bobina la
ţ ă de o. ce biect metal ic ş
se ţ ă cu rsor ul
ţ P1 la ă
cursei, iar cel al ţ
P2 se roteste În pozitia
corespu ă rezistentei
maxime.
ă al imentarea
montajului , se ţ ă lent
semireglabilul SR1 pentru a se
obtine o deviatie ă a
ind'icatorului. Pe ă ă ce ne
apropiem de ţ ă se
ă ş progresiv sensibil itatea,
prin ţ ţ
P2, În sensul ă rezistentei.
În timpul ă acestui reglaj'se
poate ţ lent ş asupra
ţ P1, deoarece
<; ţ ă a acestuia ar
2 putea ă nu fie ă ceea ce
6, f a'ce ca deviatia ă se ă
iI: Î'1totdeauria Într:un' singur sens.
Când se ă ţ ă se
poate considera terminat reglajul.
Cursorul semireglabilului' SR 1 se
ă cu vopsea În ţ
ă ă prin reglajele
anterioare.
Pentru verificarea
ă este suficient ă se
apropie de bobina detectoare un
metal feros, apoi unul neferos.
Indi catorul galvanometrului va fi
deviat Într-un sens, apoi În ă
Pentru verificarea ă
bateriilor se trece comutatorul S 1
În ţ TEST, ţ În care
indicatorul galvanometrului trebuie
ă ă un punct prestabi lit,
plasat la aproximativ 213 din cursa
indicatorului. Pentru ca indicatorul
ă ă acest punct (când
tensiunea bateriilor este ă
ă se impune reglarea
SR2 ş eventual tatonarea valorii
rezistorului marcat cu asterisc.
ă tensiunea bateri ilor

I 220Vca I
, ,
, ,
--------
Figura 7
DJ
scade sub valoarea tensiunii de
stabilizare a diodelor Zener,
indicatorul nu va mai atinge punctul
ă ă corecte.
Înainte de uiilizare, departe
de orice obiect metalic, se roteste
P2 În ţ ă ş se ă
P1 pentru ţ ţ zero pe
galvanometru. In cazul apropierii
bobinei detectoare de un obiect
metalic oarecare, indicatorul se
ă Într-un sens sau altul,
În ţ de natura metalului. Pentru
determinarea ă si/sau a
adâncimii la care Se ă obiectul
metalic, se ţ ă asupra
ă ţ prin intermediul
ţ P2.
Potentiometrul P1 , care se
ş pe'ntru reglajul de zero,
poate fi utilizat ş pentru
compensarea efectului de sol, care
se ă În anumite situatii.
Acest efect se ă printr-
o ţ ă a
indicatorului , Într-un sens sau altul,
chiar În ţ unui obiect metalic
În apropiere.
Sistem de transmisie FM
pe ţ ă
Pentru transmisia semnalelor
de ţ ă Între ă puncte
situate la ţ ă ă (zeci de
metri), se folosesc sisteme radio de
emisie/receptie de putere ă
sau mai simp'lu, ă conductoare.'
O ă mai ă ă În
folosi rea conductoarelor ţ
electrice de curent alternativ pentru
transmisia unei ă de ă
ă ă conform uneia
dintre' tehnicile uzuale. Un
asemenea sistem de transmisie
ă realizarea unor ă
sigure la ţ de zeci sau chiar
sute de metri, cu ţ ca
ţ ă ş receptorul ă fie folosite
În cadrul ş sistem electric,
delimitat de contor. Precizarea se
impune pentru a explica de ce nu
se pot face ă prin intermediul
acestui sistem de transmisie, Între
ă apartamente veci ne. ş
ţ Între apartamente este de
numai ţ metri, ă de
ă ţ ă este ă de
bobinajele ţ existente
În contoarele instalate la fiecare
RECEPTOR
[demodulator
de frecventa)
-L-___ ...J
--PAF
7
DJ
apartament. In ă ţ
ş puterii ţ ă nu
ă problema, iar ă ş valorii
de SOmW, nu face altceva decât ă
ă eventuale interferente În
radioreceptoarele din In
general, puterea ţ ă se
ă la 2S-30mW, valoarea
ă ă pentru ă
aplicatie.
·In diverse materiale publicate În
literatura de specialitate au fost
prezentate sisteme de ţ
care folosesc conductoarele ţ
electrice de curent alternativ. Aceste
sisteme ă la ţ de
amplitudine ş sunt folosite de obicei,
pentru realizarea interfoanelor.
In cele ce ă ă
un sistem cu modulatie de ă
folosit pentru transmisia ţ ă
a semnalelor de ţ ă În
conditii de ă calitate. Ca o
ă ţ a acestui sistem
ţ ă transmiterea programelor
muzicale de la "centrul audio" dintr-un
apartament, În oricare dintre camerele
acestuia, ă ă a deplasa componentele
sistemului audio (tuner, magnetofon/
casetofon, pick-up). ţ devine
mai ă ş mai ă În
cadrullocuintelor cu arie ă ă
mai ă c'a de exemplu vile sau
ă din mediul rural, În care
anexele ă ă atelier de lucru,
garaj etc.), sunt situate În afara ă
principale.
In sistemul conceput ş
experimentat de noi, am apelat la
tehnica modulatiei de ă
deoarece acest ·tip de ţ
ă o calitate foarte ă a
transmisiei ş ă imunitate ă
la ţ le puternice, existente pe
retelei electrice de curent alternativ.
, In finalul acestei scurte
introduceri ă ă În
ţ ă cu ă În
vigoare, ţ ă ă
pentru transmisii pe ţ ă
este ă Între 10 ş 1S0kHz. De
asemenea, se ă ca valoarea
câmpului radi at ă nu ă ş ă
ţ
Inainte de a trece la descrierea
aparatelor ţ ă ş receptor) care
ă În ţ sistemulu i ,
ă utile câteva ă
Conform schemei din figura 7,
sistemul de transmisie este format
dintr-un ă cu modulatie de
ţ ă ş un receptor de tipul
demodulatorului de ţ ă Atât
ă cât si receptorul se ă
8
la ţ ă prin intermediul
unor transformatoare de ă
ţ ă Pentru blocarea
componentei de ţ ă ă
(SOHz) , se ă cu ă
transformatoare câte un condensator
a ă ţ ă este foarte mare
pentru ţ de SOHz, dar
ă pentru ă de ă
ţ ă a ţ ă
+ 12V
781 2

CATALOG
(circa 0,2%), se ă ca ţ
de ţ ă ă nu ă ă ±10%
din valoarea ă În acest scop,
tensiunea de ţ ă ă
la intrarea ţ ă trebuie ă fie de
aproximativ 100mVrms (valoarea
ă cu ş de linie ale celor
mai multe aparate). ă semnalul
modulator provine de la aparate cu
nivel de ş mai mare, se introduce
1PMQ5
_-14V
22QVca

16{
.. 220uF
25V 47rf
400V
621<
100nf
Afo-j
lOOmVrms
27(l(
l lX)1f
LED

rl
L2
L 1
lK
3.3nf
7 10
+1 2V
lOK
2
CII
lOK
3
BE565
ă si receptorul au ca
ă ă circuitul integrat
IlES6S, considerat a fi ideal pentru
realizarea modulatoarelor ş
demodulatoarelor cu frecventa
,
ă de ă la SOOkHz. In
ţ ă circuitul integrat IlE56S este
folosit ţ spre deosebire .de
receptor unde se ş la Întreaga
capacitate. ă câ În ă se
pot folosi circuite Il ES6S la care
comparatorul de ă este defect; la
receptor ă acesta trebuie ă fie În
ă stare de funcponare. conform
specificatiilor din foaia de catalog.
În· schema ă
ă În figura 8, poate
observa ă aici se foloseste numai
oscilatorul controlat În tensiune. Acesta
permite realizarea unui modulator de
ţ ă cu o foarte ă liniaritate.
Semnalul de ă se
aplicâ oscilatorului controlat În
prin intermediul tranzistorului T1 , folosit
ca injector de curent În circuitul
terminalului 8. În acest fel, ă
este ă În ă de ă
semnalul de ă Pentru ca
distorsiunile armonice ă fie reduse
4
5
2,2nf
8K2
12
[-"--{=:J--+1K. )6D137
Figura 8
un divizor calculat În ş fel Încât
valoarea ă a tensiunii la intrarea
modulatorului ă nu ă ş ă
1S0mVrms.
Regimul de ţ a
modulatorului de ţ ă este mult
ă ă ţ prin introducerea unui LED
pe bara de alimentare a circuitului
integrat IlES65. În plus, LED-ul
ă vizual ţ
ă
, Cuplajul Între modulatorul de
ţ ă ş ţ ă se
ă prin intermediul
tranzistorului T2, care are ca ă
un transformator acordat pe ţ
ă ă ă ţ
ă (În lipsa ţ este
ă de valoarea
condensatorului conectat la terminalul
9 ş de curentul injectat de tranzistorul
T1 În circuitul terminalului 8.
ă cum se poate observa În
schema din figura 9, În receptor se
ş tot un IlES65, dar de ă
ă se ă toate blocurile
ţ din structura ci rcuitului
integrat.
Semnalul de ă ţ ă
TEHNIUM. Nr. 12/1998
CATALOG
ţ prin ţ ă este
apli cat pri n i ntermediul trans-
formatorului Tr2, direct la intrarea
comparatorului de faza din PLL.
ţ ă a osci latorului
control at În tensi une este ă
de valoarea componentelor RC
conectate la terminalele S ş 9.
ţ ă ă spre deosebire de alte
sisteme de transmisi i, cele realizate cu
circuite PLL nu ă o stabilitate
ă a ţ ă ş nu
ă acordul receptorului pe
ă ţ ă Receptorul se va
acorda automat pe ţ
ţ ă ă ş ţ de
ţ ă determinate de semnalul
modulator. Acest acord automat si
continuu pe ţ ţ ă se
ă benzii de ă ş de
ă parametri specifici circuitelor
PLL. Altfel spus, ci rcuitul PLL din
receptor se ă pe ţ
ă a ţ ă
Semnalul demodulat apare la
ş ţ din
j)E565, ă care este aplicat la
intrarea unui amplificator de putere
realizat cu TBA790T, TBAS10 sau
oricare altul , În ţ de puterea
ă Sensibilitatea ampli -
ficatorului de putere se ş la
valoarea de 100mVrms, deoarece
ampl itudinea semnalului audio la
ş demodul atorului din receptor
este aproximativ ă cu cea ă
modulatorului .
Semnalul de ţ ă
demodulat este disponibi l pe termi nalul
7 al circu itul ui i ntegrat j)E565.
Componentele conectate la acest
terminal (interne ş externe), ă
ă fi ltre RC trece-jos Înseriate. ă
fiind constanta de timp a acestor
circuite RC( 1 OJls), ele ă banda
semnal ul ui audio la circa 16kHz. ă
220Vca
47nF
400V L2
Tr.2 ----
ă ţ ă de ă panta
ă este de ă
asigurând o atenuare ă a
reziduurilor ă de ă
ţ ă
Principalele componente ce
ă a fi realizate În vederea
construirii sistemului de transmisie,
sunt cele ă transformatoare de
cuplaj cu ţ ă Acestora,
precurn si condensatoarelor serie
trebuie ă li se acorde o ă
atent ie pent ru evitarea ă
ă de electrocutare având În
vedere ă acestea se ă conectate
direct la 220V'
Ambele transformatoare vor fi
rea l izate pe carcasele de ă
recuperate de la transformatoarele de
ţ ă ă (455kHz), din
radioreceptoarele tranzistorizate
românest i (dimensiunile carcasei
metal ice '12x14mm). ă ş L 1 a
ambelor transformatoare va avea
25+95 spire CuEm 0,1 mm, iar L2 va
avea 15 spi re CuEm O, 15mm. Trebuie
ă se acorde o ţ ă bunei
ă a celor ă ă ş ă pentru a
evita unele ă În ţ În care
condensatoarele de cupl aj cu ţ
se ă De asemenea, capetele
bobinelor L2 se ă cu lac În
canalele suportului de material plastic,
pentru a evita eventualele atingeri
accidentale cu carcasa ă a
transformatorului. Pentru cei care nu
au cert itudinea ă unei bune
ţ Între ă ş ă sau Între acestea
ş carcasa ă a
transformatorului , ă
realizarea celor ă transformatoare
pe bare de ă de tipul celor folosite
ca ă În radio receptoare. În
ă ţ ă spirelor
trebuie recalculat. De asemenea, este
ă ş tatonarea valor ii
+12V
lPM05
+
7S12
rn
rezistoarelor de amortizare.
ă ă datele
constructive indicate mai sus pentru
cele ă transformatoare corespund
unei ţ de lucru de ci rca
130+ 140kHz.
ă cum se poate observa În
schemele ţ ă ş receptorului,
ambele circuite acordate sunt puternic
amortizate, pentru a prezenta o ă ţ
de ă ă ă gradului
de modulatie admis. În caz contrar,
ă ş gradului de ţ face
ca ă ă ă din banda de
trecere a fi ltrelor, conducând inevitabil
la ţ unor distorsiuni armonice
importante. .
ă asupra ă
condensatoarelor de cuplaj cu ţ
Se impune verificarea ă În
afara montajului . ţ ă ă
valoarea ă ţ nu este ă
(22+100nF), În schimb tensiunea de
lucru trebuie ă fie minimum 400Vc.c.
sau 250Vc.a.
Tranzistorul T1 din ţ ă de
tip BC177B, BC253B, BCY79, iar T2
este de tip BD137. Toate diodele sunt
de tip 1N414S.
Receptorul va fi realizat sub
ă ă pent ru a putea fi cât
mai ş de transportat dintr-un loc În
altul. Receptorul se ă Într-o
ă ă cu difuzor de SQ/3W Într-o
ă mai ă receptorul În
care este inclus ş ampl ificatorul de
putere cu TBA790T, poate fi montat În
caseta unui difuzor de radioficare,
rezultând o ţ ă
Referitor la cele ă
transformatoare de ţ folosite În
acest sistem de transmisie, facem
ă ă Transformatorul di n
ă are o putere ă de circa
1+2'VA. ă ş ă a
acestuia se ă cu conductor
2200uF
+ 25V
Ţ
2200uF
+ 25V
L 1
lOK SR2
__ __
lK C il lnF
1 K BE565 lOK 220nF
3,3nF
ţ ţ
lOK 9 "v lOOmVrms
+ lOuF
I25V ::r:: 470PF
Figura 9
TEHNIUM. Nr. 12/1998 9
CATALOG
CuEmO,35mm. Se scoate ţ ă din ă ă egalizare nu se face cu
Puterea transformatorului din ş se ă ţ digital precizia ă receptorul se ă
receptor depinde de circuitul integrat pe terminalul 4 al circuitului integrat oricum pe frecventa ă
folosit in amplificatorul audio asociat din receptor. Se ă SR2 deoarece acordul automat pe ă
demodulatorului. ă se ş ă ă când se ă egalitatea cu ţ ă se face intr-Q ă mai
ă ţ ţ ă ă ă ă ă ă de ă De
ă o putere de ă ş anterior. asemenea, ţ ă a
ă se ă cu conductor În final, se ă semnal audio ă ă intre 120 si
CuEm 0,?+O,8mm. Alimentarea cu amplitudine de 100mVrms (max. 1S0kHz. ă calat circuitul PLL d(n
circuitului integrat TBA81 OAS se face 150mVrms), la intrareaAF din ţ ă receptor. el va ă ă variatie
direct de la ş redresorului , unde Cu ţ ă ş receptorul În ă În interiorul unei benzi de ă
tensiunea trebuie ă ă valoarea de transmisia audio trebuie ă fie foarte care este mai ă decât banda de
circa 16V. ă ă de zgomote ş distorsiuni, ă
ă se ă un circuit atât in cazul când sunt alimentate de În sistemul prezentat În acest
integrat TBA790T, acesta se la ş ă ca ş atunci când se material, banda de ă este de
ă prin stabilizatorul7812; in ă de la prize aflate in circa 40kHz, iar cea de ă de
ă ţ stabilizatorul trebuie camere diferite ale unui apartament. aproximativ SOkHz. ă ă
montat pe un radiator ă Eficacitatea modulatiei de aceste valori ale benzilor de ă
iar ţ difuzorului folosit va fi de ţ ă din punct de vedere al ş de ă sunt asigurante ş prin
8n. ă ţ la ţ puternice amortizarea ă a circuitelor
Este binecunoscut ă existente pe ţ poate fi ă În oscilante LC.
ţ ă montaj ă printr-o ă ă asa cum ă ţ intre ţ ă ş
electronic depind ţ de calitatea se ă in continuare. Se intrOduc in receptor este prea mare si circuitul PLL
componentelor folosite, dar ş de ş ă receptorul ş un aspirator nu se mai ă s'e ă
corectitudinea ţ de reglaj . (considerat a fi cea mai ă ă valoarea rezistorului de amortizare
Presupunând ă in cele ă montaje de perturbatii dintre aparatele aferent transformatorului Tr2, sau se
au fost fol osite componente electrocasnice). În difuzorul introduce un etaj amplificator intre
ă ţ de receptoruluisevorauzizgomotefoarte circuitul oscilant al receptorul ui ş
catalog, se poate trece la reglarea puternice. La introducerea ţ ă intrarea comparatorului de ă din
sistemului de transmisie FM. in ă zgomotele dispar complet, PLL.
ă multe experimente ş ceea ce ă ă receptorul ă ă atunci când
ă ă am ajuns la o ă de s-a calat si este sensibil numai la circuitele integrate folosite În
reglaj ă ă ş ă semna}ul modulat in ţ ă ţ ă ş receptor corespu nd
ă faptului ă reglajul se face In cadrul procedurii de reglaj ţ din foaia de catalog,
global , considerând cele ă ă anterior, am indicat ş sistemul ţ ă ş iar
componente ţ ă un ţ de egalizare a ţ de reglajele nu sunt critice.
sistem unitar. se ă o ţ lucru din ţ ă ş receptor. ă • continuare in viitor -
stabil ă , În ţ de ă calitate. ,..:::.::.:..::::.:..::::::.::::.:::...z:..:.::;::.::::::::...;:::::. ____ -=:::::::.::::.::..::.::::.:::.::::.:::..:..::::...
Pentru efectuarea ţ de
reglaj sunt necesare un osciloscop ş
un ţ digital. Mai întâi, se
ţ ă cursoarele poten-
ţ semireglabile SR1, SR2 ş
miezuri!e de ă ale
transformatoarelor Tr1 ş Tr2, la
mijlocul cursei. Se introduc ă
ş receptorul în ă Se conecteazâ
osciloscopul ş ţ digital la
ă liber al circuitului oscilant din
receptor. Pe ecranul osciloscopului se
ă un semnal
cvasisinusoidal, care la atingerea
ă AF din ţ ă se ă
in ţ ă (sinusoida ă
puternic in dreapta ecranului ş din ce
in ce mai ţ spre stânga).
Se ă SR1 din ţ ă
ă când ţ digital ă
13S±1 kHz. Se ă miezul
transformatorului Tr1 din ţ ă ş
apoi miezul transformatorului Tr2 din
receptor, ă ă se ţ un
semnal sinusoidal cu valoare ă
circa 3Vvv .
10
-urmare din pagina 11-
Scala ă a fost ă
pentru simplitatea ei ş consumul
foarte, foarte redus de curent. Tot
pentru acest motiv am utilizat un ş
cu cristale lichide (LCD), dar la care
având disponibili doar 3 digi'i se
ş ă numai ă zecile ş sutele
de kHz, suficient pentru ţ ă
Baza de timp este ă de
la un osci lator ieftin, realizat cu un
rezonator ceramic pe SOOkHz ş poarta
AaCI2.
Prin ş de divizoare CI3-CIS
se divide ţ ţ ă la SOOHz.
CI 6 ă baza de timp de SOHz
pentru ă la fel ş impulsurile
de ş ş de transfer. CI2-D este
un amplificator pentru semnalul de
intrare (dinspre VFO), ă care, prin
CI2-C ajunge ş semnalul de ă
de la C16, ă pe primul divizor Cl-
8.
Valoarea acestui ă ă nu
este ş ă ea reprezentând de fapt
sutele de hertzi cu ă ă de
timp. Oricum, baza de timp fiind prea
mare ar rezulta o pâlpâire a acestui
segment, oricum nedisponîbil pe LeD.
ă aceastâ divizare ă
ă succesive pe kHz, zeci ş sute
de kHz.
Fiecare ă ă are pinii de
programare liberi , pentru a putea fi
ă orice ţ ă ă de
la care ă ă lantul de ă
Tn cazul nostru, pentru a face
diferenta i ntre frecventa osci latorul ui si
ţ ă
având ţ mai mare),
ă ă este programat sub
valoarea ţ intermediare. Deci,
ă ă semnal de la VFO, frecventmetrul
va ş valoarea 312. În ţ
ţ va incepe ă
de la ă valoare, ş ă
totdeauna o valoare mai ă ă
valoarea ţ intermediare, deci
exact frecventa de lucru.
Prin CI? - poarta B este realizat
un oscilator de ă ă necesar
pentru alimentarea afisorului tip LCD.
TEHNIVM • Nr. 12/1998

-.
CQ-YO
TRANSCEIVERUL Ă "CRINA"-QRP
ă ă Ă ă
Adi MunteanuNOSOBL
Ideea care a slal la baza
acestei ă a fost ţ unui
aparat cât mai economic din toale
punctele de vedere, cât mai
performant, capabil ă opereze in
modurile BLU ş CW, pentru lucrul din
portabil. Exlinzând ascilalorul ş
ă un comutator adecvat,
transceiverul poate deveni mulliband,
lucrând foarte bine ă la ţ
de 30MHz Aparatul foloseste o
ă mai ţ ă la net. ă
ă ă ă ţ ă ş
ă ş care ş ş
sens al semnalului prin etajul de
ţ ă ă atât la ţ
cât ş la emisie.
ţ
Primul mixer ă ca mixer
de ţ iar la emisie este
modulal or. AI doilea mixer la receptie
este detector de produs, iar la emisie
mixer de emisie.
Pentru a putea realiza aceste
ţ alternativ, semnalele de la VFO
ş BFO sunt comutate prin releul
multicontact R1. Ca mixere folosit
tipurile dublu echilibrate cu câte patru
diode cu siliciu, acestea fiind mixere
cu ă ţ net superioare comparativ
cu mixerele active, prezentând ş o
sensibi litate de ţ
ă pentru ă dinamicii,
a ă ţ acestui tip de mixer În
general, nu am ă ă
introducerea vreunui etaj
preampl ificator la ţ
La ţ semnalul captat de
ă trece prin FT J folosit si la
emisie, ă prin ă filtru de
ă de tip Butlerworth, ă la
primul mixer care, În ă ţ
primeste semnal si de la VFO, acesta
fiind de tip ECO tranzistor FET (T1),
t ranzistoarele T2-T3 real izând
separarea oscilatorului de celelalte
etaje. Din emitorul lui T3, prin trimerul
Pt1 se extrage semnalul reglabil la
nivel optim pentru mixare, pe când din
colectorul ş tranzistor este
preluat semnalul pentru scala ă
VFO-ul ă Între
ţ de 11,Hi7+11,487 MHz,
rezultând frecventa ă de
7687 kHz. ă valoare s-a ales
având disponibile un ă de 7
asemenea cristale.
Acest tip de mixer, pent ru a
functiona În parametrii optimi, este
TEHNIUM • Nr. 12/1998
ţ la adaptarea ţ
ţ de ş care trebuie ă fie de
50Q intr-un larg domeniu de frecvente.
În acest scop am introdus, ca ă
a mixerului, un atenuator rezistiv de
3dB, urmat de un amplificator (T5+ T6),
cu ţ de intrare tot de 50Q.
Curentul prin acest amplificator cu
ă FET-uri s-a stabilit la 25mA,
pentru a ţ o ă cât ă
Sarcina acestui etaj o constituie
rezistenta ă cu bobina ă
care ă ş optimizarea
ţ pentru intrarea în filtrul
ă (400Q) . La fel, la ş din filtrul
ă se ă un transformator identic,
acesta adaptând ţ filtrului la
ţ mare a primului amplificator
de ţ ă ă de tip MOS-
FET.
Amplificatorul de FI are ă
etaje identice realizate cu
tranzistoarele T7 -T8. Semnalul
amplificat ajunge la al doilea mixer
echilibrat care pe timpul receptiei
ş semnal ş de la BFO, acesta
fiind un oscilator realizat cu cristalul de
ţ Q1, tranzi storul T14 ş
amplificatorul T15.
ţ astfel ţ ă
ă i n preamplificatorul de AF
realizat cu tranzistoarele T9-T10. Se
obtine astfel semnalul de atac al AAF,
reglabil ca nivel din Pt2, care, trecând
mai departe prin circuitul integrat
LM386 ajunge amplificat la difuzor.
O parte din acest semnal de AF
este preluat printr-o ţ ă ş
introdus in ţ de RAA, ţ
ă revenind tranzisloare!orT12-
T13.
Pe tranzistorul T13 ă
semnal de ţ ă redresat,
ţ MGC ă ă
reglarea ă a nivelului general
al ă la
Din colectorul T13 se culege
semnalul de RAA care ajunge la ţ
2 ale tranzistoarelor AFI, prin dioda 01 .
în emitor este conectat S-metrul. Dioda
02 efectueaza separarea curentului
continuu preluat prin Pt3 pe timpul
emisieÎ.
Pe scurt, peste nivelul reglat cu
ţ MGC se suprapune
RAA-ul care ... a lucra ţ cu
semnalul ţ
Tranzistorul T11 are rolul de a
bloca ţ în timpul emisiei.
ţ la emisie
La emisie, semnalul preluat de
microfon, pe pozitia Tx-SSB, este
amplificat de T16 ş T17 ajungând pe
T18 care ş alimentare numai pe
ţ Tx-SSB pentru a bloca
semnalul de microfon spre primul
mixer în ţ VOX.
Din emitorul lui T18 semnalul de
AF - microfon ajunge pe mixerul1 care,
pe timpul emisiei, primeste de ă
ă semnal de la BFo" - ţ
ca mixer echi librat. Semnalul de tip
DSB ţ trece prin T5, T6 ş filtru,
la poarta lui T7 având astfel semnal
de lip SSB. Mai departe acesta este
amplificat de T7 si T8, aici amplificarea
fiind ă din exterior prin
ţ Tx-GAIN ş dioda 03).
ă amplificare, ţ
ajunge la al doilea mixer, care În acest
caz ş semnal de la VFO, la
iesirea sa obtinându-se semnal de RF
de 3,5MHz. Prin atenuatorul rezistiv ş
filtrul ă semnalul ajunge la
amplificatorul de emisie cu trei etaje
realizate cu tranzistoarele T22, T23,
T24, care se ă într-o ţ
ă
Tranzistorul T21 ă
primul etaj, pentru a reduce la minim
scurgerea semnalului pe ţ de
telegrafie spre final, iar În ţ SSB
acest tranzistor este permanent
deschis prin dioda 04.
La emisie telegrafie, prin
apasarea manipulatorului, simultan
sunt comandate mai multe etaje. Prin
04 se deschide tranzistorul T21, prin
dioda 05 se ă trecerea ţ
pe emisie, iar din 06 se deschide T26.
Ca urmare oscilatoruJ de AF - ton T25
primeste alimentare si ă
semnalului de autolon. Nivelul acestui
semnal se ă la optim prin Pt3,
de unde ă in AAF (CJ-1).
ţ În regim VOX este
foarte ă in ciuda ă ţ sale
constructive. Semnal ul de AF
amplificat prin colectorul tranzistorului
T17 deschide tranzistorul T19 care
pune la ă baza lui T20, de tip pnp,
si care la rândul ă ă releul
RxTx.
ă se doreste lucrul cu
functia PTT, comutatorul VOX/PTT se
ă pe ţ PTT (K1) ş prin simpla
punere la ă a diodei , se deschide
tranzistorul T20.
11

'"
,
\-> 1#
,
00
'"'
"
m
mi "-
••
, .y
mt
"
"' 1
" "
-b--b-
7
t '"
,.

](()jH II»lF 1 ·· it
1-- -1
11
..
"" "? m "? : 2.2uf

,
-

"" "

"

,
,
,
E ,
--::::j:
, " ,
c '" c
r-'-

" ' ,
, '
" Al
nil
--+
" "
Ei
, ,
'o
---+ "
"
, '
"
, ,
±
ro ,
4-
,
ru ,

"'" 01'


I
'o,
an
y.q r
' ,, -m-- ,--/ ' .TcIT ,,--/
1-----<0>----1
-



••
'"
ciP
m
'"
OCI07 II

410 ,:;

,

+
"
L...1.... '"
---+' "
, "

I '/tl1 [
/iO
'"
'"
Be n


,
m
'.

ţ
Il !
II'
2!..."'2'9 i.
m
S
'"
I

,
,

h
5. 2Spf
, ,
''''
,-

,

,

,
,,,,J
,
"
w
,
, 2,4.ti
,

,
1.


"

r.
"
"
-tt
"
iCl1l
,.
'-l
K l ll
I W '

. 11
11--
"
'\'!'
,.
'" ·,If--=----'
w.
Ck?C
-:-i r- 5


=
-
"

"


ne



'00
"
.-
" ... I
:'U'
;ro
"
,.,
m'f
IJlIl\

TII'
·'1
I(W
:::--:4
,.,.
'"
353._
'12:1
-- - ](2
• :Iii
'"
K'"
,.
"
"


"
'00 I 'Ir.1
"

* HrW'
''''
'L

, '
! : Mx2
"
- - - II-

' 00
..L100'1f
""

,-
1'0

"

00
"
,.
"
.,
I
"
"
,
'"" •
,.
;

"
."
---=

""

,

"
>,

,=


"


r---------------------- ----------- ---- -- ---- -- -- ----,
, IirlvICCW I
,
,--- -- - ---- -------- ---------- --------- -- ----- ------- j
r---------------- -,
,
-

Ă 'H,..:A<
, IIUI iIbl _ _ ________ ____ ___ J
r ------ ---------,
, ,

,--_ OG,'IJ
!.
,
L _______________ J
electrica a tronsceiverului monobanda "CRINA"-QRP
Introducere
Probabil ă realizarea prin
mijloace proprii a unui osciloscop
catodic ă visul ă
electronist. Vis pe care, probabil, foarte
ţ dintre ş îl ă
Construirea unui osci loscop nu
este deloc o ă ă ba chiar
ă De aceea, ă ă ă dorim ă
ă pe nimeni, atragem ţ
asupra ă ţ de realizare ale
unui astfel de aparat.
,
do
'IT<>'"
r
"'"
1"" ')
"" """""",
ţ
........
--
Figura 1
ă o astfel de
încercare, ă În fond asta ş este,
doar ş cu ţ ă ş
ş ţ În domeniu.
ă ţ ă
osciloscopului constau În ă
relativ mare al ă ş
subansamblelor care trebuie realizate
ş care ă o mare ţ În
ţ În calitatea ş precizia
deosebite cu care acestea trebuie
executate ş reglate, În ă mare
ş ţ ridicat) al componentelor
folosite, ca ă nu mai vorbim de
partea ă (inclusiv carcasa).
Gradul mare de dificultate al
unei asemenea curajoase întreprinderi
este refl ectat, de exemplu, ş de
ă extrem de mic (doar 5
ţ practice) de astfel de
aparate propuse spre realizare În
revista ş almanahul TEHNIUM În cei
aproape 30 de ani de ţ
ă ş pe care le ă la
bibliografie).
14
LABORATOR
Ă UN OSCILOSCOP !
,
ă nu am ş ă ă ă
speriem indeajuns ca ă ţ ţ
atunci ă trecem la ă
Osciloscopul catod ic
ă un aparat electronic de
ă cu ajutorul ă poate fi
ă valoarea instantanee a unui
semnal electric ţ de timp. Faptul
ă vizualizarea formei semnalului se
face pe ecranul unui tub catodic (cu
deflexie ă ă
denumirea de osciloscop catodic.
"'"
"'-
,
",-
,
do
Osciloscopul este un aparat
absolut indispensabil in laboratorul
ă electronist, ă faptului ă
permite efectuarea unor tipuri diverse
de ă ă cantitative ş calitative.
inainte de a prezenta partea
ă de ţ a
osciloscopului , este ă
prezentarea, pe scurt, a ţ de
ă privind structura ş ţ
unui osciloscop catodic modem.
Osciloscopul a ă ţ
este ă cititorilor ş este unul
de ă medie, de uz general,
monospot, cu ţ de 10MHz,
fiind accesibil ă În de
amator.
Tubul catodic de la care s-a
pornit, este un tub ş (rotund),
având un diametru de 7,6cm, de
ţ Toshiba, de tip 3KP
t
(F).
Tubul este relativ scurt (circa 30cm)
ing. Ş Naicu
ing. Gheorghe ă
Evident ă În prezent, se pot
procura tuburi catodice rectangulare,
de mari dimensiuni, având o ă
de electrozi, care permit realizarea
unor osciloscoape cu dublu spOI,
extrem de performante, dar care
ă o ţ ă foarte
ă ş o mare ţ ă din
partea constructorului.
Autorii fac ţ ă
prezentul osci loscop nu ă
preluarea schemei electronice a
+28V

an
L
__ --o>"'" 15Vc.c.
.......,..
""""
"" CNOOC
vreunui tip deja existent, ci este o
ţ ş o proiectare) proprie,
evident pornind de la ş aparate
simi lare, din care s-au inspirat.
Prezentare ă
Cap. I Schema bloc a
osciloscopului catodic
Deoarece scopul principal al
osciloscopului este acela de a permite
vizualizarea ţ de timp a
unui semnal electric, ă schema
bloc din figura 1.
Semnalul de vizualizat se ă
bornei de intrare Y ă BNC). Acest
semnal se ă ÎN
TREPTE, care se ă (de la
comutatorul ţ cu scopul
de a ţ amplitudinea valorii
ono """
"-
"'''''''-Iti
ţ realizarea unei ţ __
compacte, ş de transportat in cazul!
unor ţ Figura 2
TEHNIUM • Nr. 12/1998
"

LABORATOR
Td'eopIO
!tango
"
,
,
,
,

deflexie orizontale ă Xl
un semnal ţ cu
timpul t, având o ă liniar
o). ă (tensiune în ţ de
ă ă pe ecranul
tubului cinescop ă
astfel ţ y(t), unde
y ă semnalul de
vizualizat.
, , '
Acest semnal propor-
cu timpul , având forma
-
\J \J :\
, " ,
b). ă i n fi gura 2, se
ş baza de timp ş este
produs de generatorul
BAZEI DE TIMP, fiind apoi
amplificat la nivelul necesar
"
,
Ţ
w7:V:\J
c-. c-. c-.
.... , ......... , c:::;o, <::
de ă
X (pe ă ş aplicat
ă X (de ţ pe
ă ale tubului
, ,
,
,
,

,
,
,
catodic. Amplificatorul X are
el· rolul de a amplifica semnalul
În dinte de ă ă furnizat
de baza de timp, ă la
valoarea ă ţ
:/3 i/3 i/3
Ţ mAu -m m m n
w rJ'_c.
" ,"
unei ţ tolale a spolului
pe ă astfel Încât
lungimea trasei sâ fie ă
(sau ţ mai mare) cu
,
,
,
,
,
d). diametrul tubului catodic.
"" /3 i/3 i/3
Se observâ pe forma
semnalului din figura 2
ţ ă care
ă cursa ă in
Figura 3
semnal ului în cadrul ecranului tubului
catodic. ă
Y (pe ă care ă in mod
liniar semnalul ă la valoarea
ă ă ă Yale
tubul ui catodic ă de ţ
ă ţ pe ă a trasei
osci loscopului (respectiva imaginii) se
ş prin dezechilibrarea
amplificatorului Y (de curent continuu),
ă cu potentiometrul"Pozitie Y"
de pe panoul frontal. .
Pentru a se putea asigura
ţ pe ă a spotului este
necesar ă se aplice pe ă de
p
Figura 4
TEIINIUM • Nr. 12/1998
care spotul parcurge ecranul
de la stânga la dreapta ş ţ
ă (mult mai ă În
timp), cursa ă în care spotul
descrie o ş ă de la
extremitatea ă la extremitatea
ă a ecranului. Vizualizarea
semnalului (a ţ y{t) se
ă În timpul cursei directe. in
timpul cursei inverse, prin intermediul
unui circuit de stingere comandat de
generatorul bazei de timp, spotul este
stins.
Facem remarca ă ă
ţ tensiune-timp pentru
cursa ă trebuie ă fie cât mai
'"
ă in timp ce pentru cursa ă
ă ţ ţ tensiune-
timp sunt ţ singurul lucru
ţ pentru cursa ă (de
stingere a spotului) fiind ă ei cât
mai ă
Pe ecranul osciloscopului
imaginea va fi ă numai În ţ
În care perioada T a bazei de timp este
ă (sau este un multiplu) cu
perioada semnalului vizualiza!. ă
ă abateri mici de la ă
egalitate, imaginea se ă lent
spre stânga sau spre dreapta, În
ţ de sensul abaterii , iar pentru
abateri mai mari imaginea devine
ă Pentru a se ţ ă
ţ de egalitate se va ţ
asupra ţ bazei de timp (timpi
diviziune), prin intermediul unui buton
de pe panoul frontal, ă in momentul
În care se ţ o imagine ă
Structura de osciloscop
ă În figura 1 permite ş
vizualizarea ţ a ă
semnale y ş x (respectiv y(x)), prin
trecerea comutatorului ă
de pe panou! frontal pe ţ X-EXT,
semnal ul x fiind aplicat la borna EXT-
x.
Blocul ALIMENTARE Ţ
ă tensiuni le continue necesare
ţ ă etajel or ţ
(modulelor) din osciloscop, iar blocul
ALIMENTARE TUB CATODIC ă
tensiunile necesare tubului catodic,
ţ inclusiv blocul de ă
tensiune (-2000V) . Reglajele
LUMINOZITATE, FOCALlZARE ş
ASTIGMATISM ţ ă asupra
valorilor tensiunilor aplicate grilelor
t ubului catodic, determinând
ă ş focalizarea trasei
osciloscopul ui (respectiva curbei
semnalului vizual izat).
Referitor la ţ unui
asemenea tip de osciloscop catedic
facem ţ ă intre fiecare punct
al imaginii de pe ecranul tubului ş
fiecare valoare a semnalului vizualizat
M
" '"
15
, ,

,
x ,
,
,
,
t;
,
,
,
"
,
Jl ,
,
,
1"
,
,
8
"2
Ş
,
,
,
,
,
, __ _____ _ J
,
- ,
••
"-
"" 00
""
16
,
,
,
,
,
'.
'-

,-
,.

:5
,.
,-

,<
,
,


x


o
,
R

"
-
,
x


3.L
" " 0-
.,
"o. "1
<J 1·
,.

,
"

.
u_
,
..
,
E

0-
E
"


"
g


z
,
-o
< <o


u
5
U
" z
- 1"

Ş
e
-

"
z U z
c
r
T
"
-- 0«
"' ... .. -
1"
,

8
o

-
••
u •
- o

o -
LABORATOR
ă o ţ ă
ă motiv pentru
care acest tip de
osciloscop se ş ş
osciloscop in timp real.
Cap. II Baza de timp
r-
Baza de timp
ă etajul ţ
cel mai important i n ceea
ce ş caracteristicile
ţ ale unui
osci!oscop catod ic .
principalele sale aluuri fiind
o ă liniarilate ş o
ş ă Buna
liniarital e a bazei de timp
ă ţ
distorsiuni lor formei de
ă vizualizate pe axa
ă (X). iar o
ş ă
ă o imagine pe
ecran ă ă ă

o
-.
0 -
«
"-

U:iJE
,
".
o -
1"
1"
I'·


Reamintim faptul ă
semnalul generat de baza
de timp ă
tensiune ă
(dinte de ă ă care
se ă ă X ale
tubul ui catodic ş care
ă t rasa
ă pe lungimea
ecranul ui, mod
liniar. Când trasa a parcurs
ă lungimea ecranului,
tensiunea liniar ă
ş rapid la O ş
fasciculul de electroni
(care ă trasa) se
Întoarce fa punctul de
plecare. Pentru a evita
ţ pe ecran a cursei
inverse (de Întoarcere a
spotului la punctul ţ
se va bloca curentul de
fascicul tubului catodic
in ă ă
ă stingere a tubului
catodic in afara cursei utile
a bazei de timp se face prin
ă ţ
grilei I (de ă ţ ă
de ţ catodului.
În figura 3 este
ilustrat principiul unei baze
de timp ş Ce
ă acest lucru?
În cursul baleiajului
ă trasa ă o deflexie
in ţ ă
ă de semnalul
TEI-INIUM • Nr. 12/1998

LABORATOR
apl icat la ă Y, ă ă ă pe
ecran forma de ă ă la
intrarea osciloscopului. ă baza de
timp este ă ă ă lucreze liber ă ă
intrare de ă sunt ş foarte
BM339(ROB339)
Circuitul de ş va fi
ă cu un reglaj al nivelului de
ş care ă o ş
ă pe or ice ă de ă
ă
O ă bloc a circui tul ui
bazei de timp ş a celui de
, .. ,
'Si'"
ş este ă În
.. ,,,
....
figura 4. Ca ă de ş
poate fi ă cu ajutorul
"
V-\GIIOj
comutatorului K1, fi e ş
preampli f icatorulUi Y, fie un
rr.RMEI- IN;JU,flE4.,. semnal extern. Semnal ul de
ş este comparat cu o
t;11Wltl .. trnAAE<.
tensiune de ţ ă care poate
varia in mod continuu, reglajul
""''''
,
",'AA",
nivelului de ş ă
"11lAJl:E2.f ,m"",,
se OJ ţ P.
Atunci când nivelul semnalului
CopstJo rO-I16
[vedere de sus)
Figura 6
mari ca baleiajul ă nu ă de
fiecare ă din ş punct al
semnalului de intrare. ţ de
ă de ă ă în cursul
ă dintre baleiaje va fi , prin
urmare, ă ş trasa va crea
impresia ă are forme diferite de la un
moment la altul, pe ecranul
osciloscopului. Acest lucru se poate
vedea in figura 3a.
Pentru ţ unei trase
stabile, baza de timp nu trebuie ă
ţ liber, ci ă ă În
ş punct al semnalului la fiecare
baleiaj, cum se ă in figura 3b.
Circuitul de ş
ă amplitudinea semnal ului (a
formei de ă ş de asemenea,
sensul de ţ al acestuia (pozitiv
sau negativ).
ă perioadele succesive ale
unui semnal au ş amplitudine,
nivelul de ş nu are decât o
ţ ă ă ş de obicei se
ş ă trasa la trecerea prin O a
semnalului , astfel Încât punctul de
ş nu ă ă
amplitudinea ă (figura 3c).
ă mai multe perioade
succesive ale ş semnal nu au
ş amplitudine ş ă se face
ş la punctul O, acest lucru
va determina ca ciclurile succesive de
ampli tudine diferite ă ă pe ecran
În ş timp. Într-un astfel de caz
este necesar ca baza de timp ă fie
ş ă pe perioada de amplitudine
cea mai mare a semnal ului, ă cum
ă ş ş nivelul de ş
ş comparatorului trece la
nivelul SUS, iar când nivelul
semnalului scade sub nivelul de
ş ş comparatorului
trece la nivelul JOS,
Selectorul de polaritate +/- va
determi na ă baza de timp va
ş pe frontul pozitiv sau pe cel
negativ de la ş comparatorului.
Frontul ales va ş un
monostabil care va livra un impuls scurt
(de ă ă care va
ş la rândul ă generatorul de
baleiaj.
În ş la ş generatorului
de baleiaj se ă ş un amplificator
tampon, care ă rolul de amplificator
de ş ş care ă amplificatorul
X. Cu baza de timp in modul Uautomaf,
acesta va ţ liber i n ţ
semnalului de ş Acest lucru
este cu ă util atunci când se
ă tensiuni continue care nu
ă semnal de ş
IESlREA/Q

Ne

CopsulO 10-116
(Vedere de sus)
Nivelul semnalului de la intrare
(comutatorul K1) necesar pentru
sincronizare ă este de 50mVeff
(sinusoidal), respectiv 100mVvv
(dreptunghiular).
1n figur a 5 este ă
schema ă ă a circuitului
de ş ş a bazei detimp. Acest
modul ţ ţ cinci circuite
integrate (I3E555, 2 ă CD84121,
I3M339 ş CDB400) ş ş
tranzistoare cu siliciu.
Semnalul de sincronizare (de la
amplificatorul Y sau de la o ă
ă se ă prin intermediul
condensatorului C1 in baza
tranzistorului T1. Acest tranzistor
ă o ţ ă ă de intrare
ş are un ş de 4,7. Semnalul de
ş de la colectorul tranzistorului, se
ă prin rezistorul R9 la intrarea
inversoare (-) a comparatoOJlui I3M339,
În timp ce la intrarea neinversoare (+)
a acestuia se ă prin intermediul
rezistorului R10, tensi unea de pe
cursorul ţ P1, cu
ajutorul ă se ă nivelul de
ă de declansare.
tn figura 6' este ă
capsu l a cu ţ pînilor
circuitului integrat C11, de tip I3M339
(de ţ IPRS - ă simi lar
cu ROB339 (de ţ ICCE
ă Acesta ă un
comparator cuadruplu, de precizie, in
schema de ţ ă fiind utilizat doar 1/4
din acest integrat, respectiv doar primul
comparator (având la pinul 4 intrarea
inversoare, la pinul 5 intrarea
neinversoare ş la pinul 2 ş
A1imentarea cu tensiune a circuitului
f3M339 se face la pinul 3 (+1SV) ş la
pinul 12 (GND). De remarcat ă dat
fiind faptul ă ş (pinul 2) este cu
INTRARI IESIRI
v.
lAI 1'"

Q IQ
Ne o X
,
o
,
x o
,
o 1
Ne
X X o o 1
1
,
X o
,
,
V
,
JL lJ
, ,
JL lJ

,
JL lJ
o x
JL lJ
Ne
x o
JL lJ
Figura 7
"colectorul in gol
H
, aceasta se
ă la sursa de +SV prin
intermediul rezistorului R11 (2,2kQ).
Prin intermediul rezistorului
R12(1MQ) se ă o ă ţ
ă de la ş comparatoru!ui la
intrarea sa neinversoare, ceea ce are
ca efect evitarea ş ă
instabile, În ţ ţ semnalelor
cu zgomote electrice.
ş bazei de timp este
ă de circuitul basculant
monostabil IC3, de tip CDB4121.
Acesta are capsula (de tip TO-116) cu
ţ pinilor ş tabela de ă
(de ţ prezentate În figura
7.
Semnul ! ă ţ de
la 1 logic (HIGH) la O logic (LOW), iar
semnul Î de la O logic la 1 logic
Simbolul X ă starea ă
(O sau 1).
La pinii 9, 10 ş 11 ai
monostabilului se ă grupul
R-C de temporizare (in schema
ă pinul 9 nu este utilizat).
Pinii 3 ş 4 (care ă
ă IA1 ş IA2) sunt ţ
ă ş ţ la ă
Monostabilul CI3, ca ş CI4 de
altfel, ş ă la primirea unui
impuls pozitiv primit la intrarea B (pinul
5), livrând un scurt impuls negativ la
ş /0 (pinul1 , circuitul integrat C13)
care va comanda baza de timp.
Se va ă în cele ce ă
modul În care selectorul de 'polaritate
K1(+I-) ă baza de timp ă
ş pe frontul pozitiv sau pe
cel negativ al impulsului de la ş
comparatoru!ui f3M339 (pinul 2) .
Alunci când nivelul semnalului
de la intrarea de sincronizare (provenit
de la amplificatorul Y) ă ş ş
nivelul de ş care se ă
cu ajutorul ţ P1 (deci,
când ţ de la intrarea
inversoare a comparatorul ui
ă ş ş ţ de la intrarea
neinversoare), ş comparatorului
(pinul 2 al lui f3M339) trece la nivelul
SUS.
Cu alte cuvinte, impulsul de la
ş comparatorului se va afla pe
frontul pozitiv. ă ă ce se
ă în ă ţ când
comutatorul K1 se ă pe ţ
POZITIV(+) ş respectiv pe ţ
NEGATIVI·)·
CU K1 pe ţ (+), la pinul 5
al circuitului CI2 (de tip CDB400) se
18
ă O logic (este pus la ă La
ş comparatorului (pinul2, f3M339)
avem 1 logic, care este inversat de
poarta N1 , ţ O logic la ş
acesteia, care se ă la ă
intrare a ţ N2 (pinul 4, CDB400).
Poarta N2 (având O logic la ambele
ă va livra 1 logic la ş
Semnalul 1 logic de la ş
comparatorului ajunge ş la pinul13 al
Cl2 (poarta N4), la ă intrare a
ţ N4, (pinul 12) aplicându-se tot 1
logic, la ş acestei ţ (pinul 11,
CDB400) ă O logic. Deci, poarta
N3 va primi la ă semnalul de 1 logic
(pinul 9) ş O logic (pinul1 O), livrând la
ş 1 logic, ă un scurt impuls
pozitiv care va ş monostabilul.
ă se trece comutatorul K1
pe ţ (-) se va vedea ă
monostabilul nu poate fi ş pe
frontul pozitiv al semnalului de la
ş comparatorului, ci doar pe
frontul negativ ă al
LABORATOR
acestui semnal, ă atunci când la
pinul 2 al lui I3M339 ş
comparatorului) existâ O logic. Acest
semnal este inversat de poarta N1 care
scoate la ş sa 1 logic, pe care îl
ă [a pinul4 al lui CDB400 (poarta
N2). La ă intrare a ţ N2 se
ă tot 1 logic, deci la ş
acesteia (pinu! 9, CDB400) ă O
logic.
Semnalul O logic de la ş
comparatorului ajunge la pinul13 al lui
CDB400 (poarta N3), la pinul 12 al
ş ţ având tot O logic (prin
comutatorul K1 pe ţ negativ).
Deci , la ş ţ N4 ă 1 logic
care se ă la intrarea ţ N3 (pinul
10, CDB400). ă ă ă
(N3) ş la ă intrare (pinul
9) un O logic, ă cum s-a ă
rezultând la ş acesteia (pinul 8)
un semnal pozitiv care va ş
monostabilul.
- continuare În ă viitor-
Your Internet Business Sohition
"
IExplorer
E-mail
et
(t
WebTalk
Numai prin noi aveti acces la
,
Intemet din ă tara, cu ă
,
ă si costuri minime!
,
InterComp
Tel: 01-3238255 Fax: 01-3239191
Email: office@starnets.ro
hltp:/Iwww.starnets.ro
Nets.cape


RealAudio



Ncws
S
Te\net/FTP


HOT JAVA
TEHNIUM • Nr. 12/1998
LABORATOR
RECEPTOR CU AMPLIFICARE Ă
ing. Ş lanciu
Un receptor cu amplificare
ă (RAD) trebuie ă ă o
sensibilitate suficient de ă ş o ă
selectivitate. Aceste ţ sun! Întru
totul îndeplinite de RAD cu ă
circuite acordate. Cu toate ă nu
ă ş ş receptorul ă
in ceea ce ş sensibilitatea ş
selectivitatea, ă în ş timp,
ş avantaje evidente: lipsa ţ
combinationale - a ă ă se
ă În gama audio sub forma de
ă simplitatea ţ ş
reglajului ş mai ales, costul mic al
componentelor.
ă ă carac-
teristici tehnice:
- gama lungimilor de ă
ţ UL ş UM (300+ 1300m);
- sensibili tatea: 2,5mV/m;
- puterea de ş 3: 5mW;
- tensiunea de alimentare: 3,7V;
- ţ ă ş telefonice nu mai
ă de : 32Q;
- limitele tensiunii între care
ţ este ă 2,5+-5V;
- curentul "consumaC: maxim amA.
Schema de principiu este ă
in desen. Semnalul de RF se ţ
pe circuitul oscilant (CO) serie L 1,
Cl .l, C2 ş prin C3 ş C4, se ă la
emitorul tranzistoarelor Tl ş T2 care
ă ARF în conexiune SC.
Avantajul acestei scheme BC, ă
în aceea ă permite conectarea
tranzistoarelor ARF, la circuitul de
intrare, ă ă a fi nevoie de transformator
coborâtoL Sarcina ARF este cel de-al
e,

"
AN'
e'
3W
r-
"
doilea CO L2, Cl.2, C9 conectat, prin
intermediul ca, la circuitele de colector
ale tranzistoarelor T1 si T2. Semnalul
de RF ţ pe acest 'circuit se ă
prin L3 ş Cl0, la intrarea ARF cu trei
etaje (pinul 5) ş mai departe, la
intrarea detectorului, cu ă etaje, cu
tranzistoare ale CI DA 1. Semnalul
detectat ţ la pinul 9 se ă la
fillrul C17, R9, C19. Sarcina
deleclorului este ţ R10-
"volum". De la acesta, semnalul de AF
se ă la pinul 2 al CI DA 1 ARF - cu
amplificare ă - al acestui CI
ă rolul de preamplificator de AF.
ş 14 a CI este ă la baza T3
aAAF. Polarizarea lui T3 se ă chiar
de la CI. Sarcina (casca ă O)
este ă În circuitul de colector
al lui T3. R11, din circuitul de emitor al
tranzistorului T3, ă o ă
ţ ă ce ă ă ţ ş
ţ
Ca ă ă se
ă o ă din ă 400NN cu
diametrul de 10mm. Bobina L 1
ţ ă 140 spire se ă pe
o ă standard cu 8 ţ
ă pe tija de ă Pentru
bobinare se ş un ă din
trei conductoare de cupru emailat
0,12. L2 ş L3 se ă pe un inel
K8x4x2,5 din ă 400NN. L2 ţ
80 de spire din ţ ă de IF cu ş fire
emai late, ă cu un straI de ă
Ş 0,05) iar L3, ă peste L2,
4 spire conductor 9 0,18 emailat, izolat
cu un strat de ă T1 (KT361G,
RJ" R5
'" !,
'""
C 13 I
*, ?OUF
6.3'"
analog cu BCW57, BCW62A,
BCW63A, BC 157, BSW20, 2SA555) ş
T2 (KT315G analog cu BC107,
8FP722. 2SC634. 2SC641, 2N929)
trebuie ă ă coeficientii de
amplificare în curent h
21
( ţ
Pentru evitarea unei ţ nedorite
intre antena ă ş CI DA 1,
acesta se dispune intr-un ecran-folie,
legat la masa receptorului. Reglajul
receptorului incepe cu verificarea
regimului T1 ş T2. Este important ca
tensiunile EC ale ambelor tranzistoare
ă fie identice ş se stabilesc cu ajutorul
lui R1. Ajustând R3 si R4 se stabilesc
ţ prin T1 ş T2 În limitele
0,8+12mA. in cazul unui montaj corect
nu este necesar reglajul etajelor
realizate cu CI DA 1 si tranzistorul T3.
Calitatea receptiei, se stie, ă depinde
. .
de preacordarea ă a CO. Acesta
se ă in ordinea ă
acordând receptorul. cu ajutorul Cl , pe
un post cu ţ ă de la inceputul
scalei, cu ajutorul C2, se ş
limita începutului ţ Apoi, cu
ajutorul lui C9, se ă cel de-al
doilea CO, ă ţ ă a
ş post, ş se ă acest
punct pe ă Acordul corect, pe
postul ales, la ă scalei , se
ă prin deplasarea L 1 de-a
lungul tijei antenei magnetice. ă
aceasta, din nou, acordându"se, cu
ajutorul condensatorului variabi l pe
ţ de [a inceputul sca[ei, cu C2 se
ă acest acord.
(Prelucrare ă RAD[O 211995 - eSt)
..
'"
6.3'"
+1nF

,----- --- -.,
..
o ,
,
;
,
,
",

e,l
,

t->
"
,
c u C 14
• ::§1& \...Q
KTJHI:>
... 3JIlF
WJ
".
151ll'"

".
,",
'"
: =
w
'"
o.
,

+
,
r
,;C
10361,
el'!:!:::
...;....z : =
7
't
,",
- - --
"


'"
"
150K
51iT; =!§'
m
...c-I'
o
,
-
"

Ţ
'" t
-= ::'0
'"
1031 5.
.
e.
• 'o'
e.



e,
R.· .te'
' o
"
, R6" ,", W
-<>{
1110
'1
' "
o ' ".
'"
."
.J: I SpF
' o
I5r>f XJnF 5 .. 270r>F 5 2 1Oc>f
, ,
- -

-

TEHNIUM • Nr. 12/1998 19
Cam paratoarele sunt circuite
electronice care ă prin
intermediul ă de ş ă una
dintre ă de intrare este mai
mare sau mai ă decât ă
celei lalte ă ă ţ ă
ş au un rol extrem de
important Î n real izarea structurii
schemelor electronice, compa-
ratoarele sunt foarte ţ cunoscute,
fiind de ă confundate cu
ampl ifi catoarele ţ (in ă
ă
Figura 1
ABC
COMPARATOARE DE TENSIUNE
"echidistant" ţ ă de cele ă ă
logice ale ş ("OH ş u1 ").
Principalii parametri carac-
teristici ai comparatoare lor sunt
ă
- rezolutia, ă valoarea
tensiunii de intrare ţ ă (V
R
)
ă pentru a se determina o
decizie ă la ş Aceast a
depinde de amplificarea În tensiune a
comparatorului (AIJ)' conform ţ
V
R
=(V
oo
-V p)/A
u
=(Vp -VOl.)/A
u
tensiunea de decalaj,
ă tensiunea ţ ă (U
1D
)
care trebuie ă la ă pentru
ca la ş ă se ă nivelul tensiunii
de prag (V) . ţ acestei tensiuni
de decalaj ă deplasarea
"oul

ing. Ş Naicu
intervalul de timp dintre momentul
ă la intrare a unui semnal ă
de tensiune ş momentul in care
tensiunea la ş comparatorului
ajunge la valoarea de prag (U
p
);
• sortanta, (Fan Out*ul)
ă ă de ă logice
care pot fi comandate din ş unui
comparator.
Un comparator ă ă
ă una neinversoare (+) ş una
inversoare (-), o ş ş ă
conexiuni de alimentare (+V ş -V). De
fapt, putem vorbi chiar de trei conexiuni
de alimentare, celor ă ă ş
masa (GND). Uneori mai ă ă o
conexiune, ă STROBE, care
ă posibilitatea ă sau
ă ţ ă comparatorului.
Astfel , ă dispune de ă
facilitate, comparatorul ă
Confuzia este ă de numai când este autoriza!.
faptul ă simbolul comparatorului de in numeroase tipuri de
tensi une este ş cu al UoH comparatoare integrate etajul de ş
ampl ificatorul ui ţ fiind IJ
Ol
/ / este reprezentat de un tranzistor (de
prezentat În figura 1. ./ tip npn) cu colectorul În gol, ca in figura
Caracteristica de transfer a ţ 3. Este necesar ă se conecteze
circuitulu i (curba ă cu linie 4l lJR ă ş la plusul tensiunii de
ă -1- corespunde unei tensiuni alimentare (+V) prin intermediul unui
nule de decalaj la intrare, iar curba cu Figura 2 rezistar (R) , denumit ·'de tragere".
linie ă -2- unei tensiuni de +v +u Numai În acest mod comparatorul
decalaj V'D) este ă În f igura 2. Celor poate ţ altfel ţ
ă valori ă V
Ol
ş respectiv V
ot1
' R acestuia fi ind ă Emitorul
ale tensiunii de ş li se ă L __ -<> tranzistorului de iesire este conectat la
T" OUT '
va lorile l ogice uD" ş U1" propr ii ă (GND) . În acest caz,
+
circuitelor digitale (numerice) . Acest ţ comparatorului este
lucru at ribuie comparatoare lor ă ş sa se va ă În
caracteristica de ţ ă - semnal uD" logic când tensiunea de la intrarea
analogic la intrare - semnal logic la IN2 GND neinversoare (+) este mai mare decât
ş ceea ce le face indispensabile 1 cea de la intrarea inversoare (-) ş
În acele montaje unde este ă respectiv În ţ ă (VIN2>VIN' )
intermedierea Între partea ă ş .y ..,.. Figura 3 ş comparatorului se va afla În "1"
partea logicâ a unui ansamblu.
Întrucât sarci na pe care o
ă de obicei comparatorul este
un circuit logic, trebuie ca punctul
median al caracteristicii de transfer ă
ă tensiunii de prag (V ) a
circuitului logic respectiv (de exemplu,
1,4V la circuitele logice de tip TIL).
Deci , pentru o tensiune de intrare
ţ ă ă tensiunea de ş
trebuie ă ă valoarea tensiunii de
prag (V
p
) . În acest mod punctul
ă tensiunii de intrare nule
(de pe caracteristica de transfer) este
20
caracteristicii reale de transfer (curba
ă punctat) cu valoarea VID' ţ ă
de caracteristica ă de transfer
(curba ă cu linie ă
- curentul de polari zare,
ă media ă a celor doi
ţ de intrare pentru o tensiune de
ş ă cu tensiunea de prag (V);
- curentul de decalaj la intrare,
ă val oarea ă a
ţ celor doi ţ de intrare
pentru o tensiune de ş ă cu
tensiunea de prag (V);
- timpul de ă ă
+v OUTl
INl o---<>I +
IN2 0---<>I
-v 0UT2 (GNO)
FigLKO <1
TEHNIUM. Nr. 12/1998

",
ABC
logic ţ apropiat de +V).
La alte tipuri de comparatoare
ş emitorul tranzistorul ui de ş (mai
bine zis al ansamblului complex de
tranzistoare integrate echivalent cu un
tranzistor de lip npn) este conectat la
+v +u
"
150 .. 220
/1-----<>0"'
-V Figura 5
un pin al circuitului integrat. ca în figura
4. Avem În acest caz ă ş OUT1
ş respectiv OUT2, prima fiind
ă ş ă iar cea
de-a doua conectându-se, de ă
la ă
ă se ş utilizarea ş
OUT2 (emitorul tranzistorului fina!) se
ă ca În figura 5: se
ă ş oun (colectorul
tranzistorului) la +U aproape direct,
prin intermediul unei ţ de
val oare foarte ă (1S0J::h220Q) cu
rol de ţ a tranzistorului În caz
de scurtcircuit pe ş
ă se ă ă
ţ (cu ş din emitorul
tranzistorului, ţ compa-
ratorului se ă (ca ş cum
ă (+) ş (-) ar fi inversate intre
ele). Acest lucru se ă faptului
ă in acest caz, dispare rolul de
inversor al tranzistorului final).
Astfel. vom avea: nivel u1 " logic
la ş ă U.>U. ş nivel logic uQ"
Dar, cel mai utilizat montaj
ă cel din figura 3 a ă
ţ o reamintim pe scurt. ă
U.>U tranzistorul final este blocat ş la
ş (colectorul ă avem logic
ţ apropiat de valoarea +U) .
iar când U. <U. tranzistorul este saturat
ş la ş avem "O" logic ţ
apropiat de cel al masei) .
Tensiunea de ş a unui
comparator este ă de
ţ dintre tensiunile e, ş e
2
, din
figura 6. Dar ce se ă ă
aceste ă sunt la ş ţ
Trecerea ş comparatonJlui de la un
nivel de tensiune la altul (din starea
JOS în starea SUS, sau invers) nu are
TEHNIUM • Nr. 12/1998
loc, in general, În urma unui proces
cumulativ, ci vor exista ă
intermediare, când ţ celor
ă ă (+ ş -) sunt suficient de
apropiate ca valoare. Acest lucru
ă o ţ ă de ţ
foarte ă mai ă de 5mV, Între
cele ă ă ş global
(amplificarea) al unui comparator fiind
aproape la fel de mare ca cel al unui
ampl ificator ţ În ă
ă
Ca ş la ampl ificatorul
ţ ş În cazul comparatorului
de tensiune, ţ de Între
cele douâ ă (e, ş e) este cea care
se ă ă cu ţ ca valorile
acestora ă fie Într-o ă ă
ă de obicei, de raportul valorilor
tensiunilor de alimentare (+V ş -V).
Când ă ţ ă de ţ
este suficient de ă tranzistorul de
ş (din comparator) este ţ
deschis ş tensiunea de ş (V OUT)
poate fi ă intre QV ş +U
ţ ă ă acesta este un
regim care poate provoca adesea
intrarea in oscilatie a comparatorului.
+v '
+u
e,
+
R
VOUT
e,
-v
Figura 6
-
v+
v
O ă ţ ă intre
comparatoare ş amplificatoarele
ţ (AO) ă În aceea ă
În timp ce primele nu sunt deranjate
de regimul de ţ AO nu se
ă decât foarte rar în regim
saturat , ele ţ normal În
regim liniar, ă buclei de ţ
ă (di ntre ş ş intrarea
inversoare), deci tensiunea lor de ş
ă ă ă in limitele functionârii liniare.
În figura 7 este prezentatunAO
in ă ă atacat la intrarea
inversoare (-) de o tensiune ă de
ţ ă (u), iar la i ntrarea
neinversoare de tensiunea ă de
un generator de semnal de ă
ţ ă (G). Acest montaj reliefeazâ
faptul ă amplificatorului ţ
unu_i place" ţ în regim de
ţ Este ă o valoare
extrem de ă a tensiunii continue (u),
ă sau ă de doar ţ
ţ pentru a aduce AO la ţ
ş sa fiind in starea SUS, sau
JOS). Cel mai adesea se poate
conecta intrarea inversoare (-) a AO
chiar la ă tensiunea de offset a
acestuia fiind ă pentru a-I
aduce la ţ Se ă apoi
intrarea neinversoare (+) cu semnalul
provenit de la generatorul G. Tensiunea
de ş a AO (V OUT) va ţ
atunci când tensÎunea ă de
generatorul G va ă o ă
valoare (foarte ă În'tr-o ă de
ţ ă de circa 1 O+50kHz a tensiunii
ă de generatorul G, in
tensiunea de ş (V OUT) va ă o
ă ă Ampliflcatorul
ţ (saturat la inceput) are un
timp de desaturare destul de mare,
deci el nu ţ ă rapid la
tensiunea ă de generatorul G
(mai ales ă aceasta nu are o
valoare ă sau ţ ă foarte
ă ă
ă se ă ţ
folosind in locul AO un comparator, se
va ţ mult mai rapid o ţ a
tensiunii de ş (V OUT)' întrucât
acesta are un timp de desaturare foarte
scurt. Fiind proiectat ă lucreze intr-
un regim Utotul sau nimic",
comparatorul a fost proiectat pentru o
desaturare ă nefiind necesar un
timp (de ordinul microsecundelor) ca
laAO.
Este deci clar ă utilizat În unele
ţ in locul comparatorului de
tensiune, amplificatorul ţ va
da rezultate ă
ă ţ in care timpul de
desaturare nu este important (fiind
oricât de lung) sau este vorba despre
o tensiune de ş de valoare relativ
mare, pentru aplicarea la intrarea unui
v+
p
+
v- Figura 8
21
Vout
Figura 9
CI logic, de exemplu, i n care
comparatoarele pot fi suplinite foarte
bine de ă AD.
În general, banda de trecere a
unui comparator este mai mare ca cea
a unuiAO. Nefiind conceput cu ă
destinape, ampli fi catorul ţ se
ă de o ă
ă ă este folosit
drept comparator.
Ca ş in cazul amplificatoarelor
ţ ş În cazul
comparatoarelor, este foarte dificil ca
in procesul de ţ ă se evite o
ă desimetrie intre cele ă
tranzistoare de la intrare. Acest lucru
face ca ş ă basculeze (de la O
ţ la +U) nu la e, =e
2
, cum ar fi
normal, ci când ţ e,·e
2
are o
valoare foarte ă (de ordinul
ţ dar nu zero. ă foarte
ă tensiune se ş Ea
poate fi pur ş simplu ă dar
ă tipuri de comparatoare care
permit corectarea acesteia. Acestea
ţ suplimentar ă doi pini, ţ
cu C ş C' în f i gura 8, care se
ă la capetele unui
ţ P. Cursorul acestuia se
ă la plusul sursei de alimentare
(+V) ş prin reglarea acestuia se ţ
o minimizare a tensiunii de offset.
Trebuie avut În vedere ă ă
compensare este ă doar la
tensiunile de alimentare date ş la o
ă ă
La un comparator de ti p LM311
unul dintre ş pini pentru ţ
de offset ş ş pentru comanda
de STROBE. ţ cu comparatorul
LM311 au fost prezentate pe larg În
revista TEHNIUM 7/96. Comanda de
STROBE (de tipul sau
permite aducerea la zero a jesirii
comparatorului.
Comanda de STROBE (în
ă respectiv echantillonage, în
ă ă posibilitatea ă
sau ă ţ ă comparatorului
printr·o ă ă 1n acest
mod comparatorul poate fi scos din
functiune pentru perioada ă De
,
22
exemplu, ă se ă
comparatorul pentru comanda unui
semnal de ă se poate utiliza
comanda STROBE pentru a introduce
o temporizare. 1n timp ce comanda
STROBE este ă comparatorul
(+5V)
-u
R2 (+15\1)
50K v+
R3
1K
v- (-15V) Figura 1 O
..
+5V'+ .-- - -,
';'"
5()mV
Pragul

Figura 11
nu poate comanda alarma, urmând ca
ă anularea acesteia, la un interval
de timp dat, alarma ă fie ă
Deci, prin comanda STROBE
un comparator ă numai când
este autori za!.
O ă recomandare pe care o
facem se ă la ceea ce am putea
numi "nervozitatea" comparatoarelor.
Astfel , ă in schema ă in
figura 7 se ş AO cu un
comparator, atacat la intrarea
neinversoare de generatorul G cu un
semnal sinusoidal de ţ ă
ă ă la ş acestuia se ţ
un semnal cu forma de ă
ă În figura 9.
Se poate observa o intrare În
ţ a comparatorului la fiecare
ţ Întrucât având un ş
ABC
foarte mare, ca ş o ă ă de
trecere, este ă doar o foarte
ă ţ Între ş ş intrare, sau
Între ş ş una dintre ă de
ţ ale offsetului , pentru
ş ă În ţ
Riscu l ă în ţ a
comparatorului este cu atât mai mare
cu cât amplitudinea semnalului furnizat
de generatorul G este mai ă ş cu
cât ţ semnalului este mai
ă
ă generate de
acestor oscila ţ sunt atât de
ă ă încât au determinat pe
ţ ş ă ţ la folosirea
comparatoarelor. Dar, evident ă nu
aceasta este ţ ci luarea unor
ă de ţ Împotriva acestor
oscilapi. Se ă În primul rând,
folosi rea unor conexi uni scurte Între
ă ş ş utilizarea unor surse de
ă cu ţ ă ă de ş
precum ş decuplarea surselor de
alimentare de tensiune ă ş
ă prin condensatoare situate
În imediata apropiere a circuitului.
Dar, cea mai ă ă
de ă împotriva acestor ţ
nedorite o constituie sistemul reacpei
pozitive, care ă comparatorul
într·un trigger Schmitt. Acest lucru este
prezentat În figura 10. Tensiunea
ă (care se va transforma la
iesire semnal rectanguJar) este
, (+5V)
R2 (+ 15V)
501< v+
"'
500
r<"5--+---i+
e}-+--i
"''''.
1N"VT2+
'''0''
NC
"'
300K

[-15V)
Figura 13
TEHNIUM • Nr.
+u
Figura 12
""
S11108S1
OND
v.
OU1PUI
STROSE2
NC
12/1998
ABC
ă la intrarea inversoare a
comparatorul ui , iar ş este
ă la o ă de tensiune (+U)
prin intermediul unui rezi star R3.
ţ ă ă prin
intermediul rezistorului R2, dintre ş
se petrece atât de rapid Încât
comparatorul nu are timpul necesar
pentru a intra În ţ
Evident ă la ă
ţ ă inversoare (-)
ş fenomen Gumulativ va avea loc
ş intrarea neinversoare (+) a în sens invers, ceea ce ă ă
SmOBEl V+(+ 12V]
ST1lOBE2
Figura 14
comparatorului (prin intermediul unui
divizor rezisliv de tensiune) ă
comparatorul de tensiune intr-un
trigger Schmitt, ceea ce va impiedica
eventualele ţ ă ă
Comparatorul este alimentat cu
o tensiune ţ ă de 1. 15V, iar
tensiunea U=+5V. Valoarea tensiunii
de ş va fi , in acest caz, de OV sau
+51/.
Se poate observa din ă
ă intrarea neinversoare (+) este
ă la o tensiune de circa 50mV,
prin intermediul divizorului rezistiv (R1
ş R2, R3) cu un raport de circa 1/100.
ş se ă ş În acest caz, la un
ţ de +5V.
ă valoarea tensiuni i de la
intrarea inversoare (-) este ă
ş comparatorului este În starea
SUS, iar intrarea neinversoare (+) se
ă ş la +50mV. Crescând progresiv
ţ ă inversoare (-), atunci
când acesta va atinge 50mV tensiunea
de la ş comparatorului va incepe
ă ă rezultând implicit ş o
ă a ţ de la intrarea
neinversoare (+), de o sutâ de ori mai
ă În valoare. ş
comparatorului fiind foarte mare (cu
mull mai mare de 100) scaderea
ţ de la intrarea
neinversoare(+) va determina o
scâdere ă a ţ de
la ş ceea ce va face sa ă ş
mai mult potentialul de la intrarea (+)
etc. Incepe astfel un proces cumulativ
(in ş foarte rapid, care va
aduce ş la ţ zero ţ
ca ş intrarea neinversoare (+). Totul
TEHNIUM • Nr. 12/1998
"""'"
cu,,""
"""u"
V.
1NPU11 · INPU!4-+-
INPlJll -+- INPlJT4·
,"""'.
INPlJTJ -+-
""""
INPUTJ-
Figura 15
1NP\J11 -+-
y.
Figura 16
tensiunea de ş (V OUT) va avea o
ţ În ţ de cea de la intrarea
H, ca În figura 11 . Se ă ă
atunci când tensiunea de intrare (e)
ş atingând pragul de sus,
tensiunea de ş (V OUT) a triggerului
trece rapid la nivelul JOS, iar la
ă tensiunii de intrare (e),
bascularea se produce la atingerea
pragului de jos, tensiunea de ş
trecând la nivelul SUS.
Cele douâ praguri de basculare
sunt situate astfel: cet de jos aproape
la tensiune nulâ, iar cel de sus fiind
determinat de produsul dintre valoarea
tensiunii U (+5V) cu raportul
ţ R1/R2 (circa 11100).
Rezultâ deci ă modificând valoarea
rezistorului R1 se poate modifica
ecartul dintre aceste ă praguri.
Astfel, dacâ R1 =SOOil, acest ecart este
de SOmV, iar ă alegem R1 =1 ,5k..Q
ecartul va fi de 150mV
in concluzie, valoarea
rezistorului R 1 ă ocarlul dintre
cele doua prag uri. dar cum se poate
modifica chiar valoarea acestor
praguri?
Acest lucru se ă în figura
12 , constând in ă unui
rezistor (R4) Între intrarea
neinversoare (+) ş plusul sursei de
alimentare (+V) , sau minusul sursei de
alimentare (-V).
ă R1=SOOQ ş ecartul
dintre cele ă praguri de SOmV,
ă cel de jos la OV ş cel de sus la
SOmV, ă presupunem ă dorim ă
ă aceste praguri la -2SmV ş
respectiv +2SmV Va trebui ă ă
În jos ţ ă neinversoare
(+) cu 2SmV. ă valoarea tensiunii
negative de alimentare (N) este in
acest caz de ·15V, acest decalaj se
poate realiza prin conectarea prin
intermediul unui rezistor (R4) a ă
(+) la -V Valoarea acestui rezistor
ă de 300krl.
S-ar putea obiecta ă prin
introducerea rezislorului R4 se va
modifica ecartul dintre praguri,
deoarece ţ acestuia va scâdea
ţ de la intrarea neinversoare
(+) ă ă ă acum doar de R1. Acest
lucru nu este real, deoarece prin
conectarea in paralel cu R1 a lui R4,
ă valorii mari a acestuia,
ţ de intrare scade cu mai ţ
de 1il.
TIPURI DE COMPARATOARE
INTEGRATE
Din punct de vedere cronologic
primul comparator integrat ÎI constituie
J.LA710, care va fi primul reprezentant
al unei serii În ă ş La
scurt timp a urmat ).lA711 , produs ş la
noi În ţ ă la ă sub
indicativul CLB2711 EC. Acesta este un
comparator dual (dublu) ş are
ă capsula ă cu
ţ pinilor În figura 13.
Circuitul integrat CLB2711 ţ
ă comparatoare de tensiune având
ă ţ separate, o ş
ă ş ă de ă pentru
ţ de STROBE independente.
Din figura 14, care ă
schema ă ă a
comparatorului dual CLB2711, se
ă faptul ă ş circuitului
ă ţ ă SAU a ş
celor ă comparatoare ale dublului
comparator integrat. ă ş
23
comparatoarelor pot fi inhibate ca
urmare a ă lor la ă unor
circuite care ă ţ ă
Ş
Dintre caracteristicile sale mai
importante ă
- tensiunea ă pozitiva: +14V;
- tensiunea ă ă -7V;
- tensiunea ă de intrare
ţ ă ±5V;
- ş În tensiune: minim 700;
OND
INPUl+
",",.
,.
CapstJa To.116
[vedere de sus)
Copsula MP.48
{vedele de susi
,-
,.
CopsulO 10-99
(vedere de sus)
Figura 17
- timpul de ă 40ns.
Comparatorul dual CLB2711
face parte din prima ţ de astrel
de circuite, având ca ă
ă ă deosebita sa
versati litate, ă de structura
sa interna, iar dintre dezavantaje
ţ ţ rel ativ mari de
polarizare la intrare, precum ş
necesitatea ă de la o ă
de tensiune ă mai ţ ă
(·6V).
Dintre comparatoarele ă
parte din ţ a II-a, ă
pe LM111 , iar dintre reprezentantele
ţ a III -a comparatorul
cuadruplu LM339 si pe cel
dual I3M393. rn ă se ă la IPRS
- ă comparatoarele cuadruple
24
j3M339, j3M2901 si I3M3302, având
capsula ş ţ pinilor date in
figura 15 ş cele duale de tip I3M393N
ş I3M2903N, având capsul a ş
pînilor prezentate în figura
16.
Aceste tipuri de comparatoare
de tensiune (duale ş cuadruple) au fost
concepute in vederea ţ unei
ţ bune, a unor ţ de
polarizare mici, ş a unei puteri
·consumate" reduse, in detrimentul
timpului de ă (de valoare ceva
mai ă Ca particularitate a
acestui tip de comparator ă
ş cu colectorul În gol, ceea ce
ă ş aplicabilitatea circuitului. De
asemenea, se ă posibilitatea
ă cu o ă tensiune, a
ă valoare ă Într-o ă foarte
ă (2V+36V).
La ICCE ă se ă
alte ă tipuri de comparatoare. Este
vorba, În primul rând, despre ROB311,
"c
oc
oc
''''''''
INPUTI
,.
oc
Copsula 10-116
(vedere de susI
,+
oc
oc
"
"""'"
0_2
GND
oc
ABC
- curent maxim de polarizare la
intrare: 250nA;
- curent maxim de decalaj la intrare:
50nA;
- permite compensarea tensiunii de
decalaj;
- permite ş semnalului.
Cel de-al doilea tip de
comparator produs la ă
îl constituie ROB760, un comparator
ţ de ă Se poate alimenta
de la o ă ă de tensiune cu
valori le cuprinse intre ±4,5V ş ±6,5V.
Poale fi livrat În ă tipuri de
capsule (TO-99 ş TD-116) prezentate
În figura 18.
Timpul ă de ă mic
ă circuitul ROB760 la
utilizarea in sisteme de conversie
analog/digitale de ă ş ca detector
de trecere prin zero in amplificatoarele
de ă pe disc ş ă
Câteva caracteristici importante:
- ă mare, cu timp de ă
maxim:2Sns;
- mare stabilitate:
- ă ş complementare
compatibile TTL.
Comparatoarele de tensiune pot
fi utilizate într-o multitudine de ţ
practice. scopul articolului de ţ ă este
de a atrage ţ asupra lor,
ţ clar de mult mai
cunoscutele amplificatoare
ţ
Bibliografie
- Circuite integrate linia re. ţ
M.Ciugudean. V. ţ ş Editura
Facla, ş 1986;
- Circuite integrate liniare - A.
Manolescu, L.Turic ş Editura
ă ş ă ş
copsUo T0-99 1983;
(vedere de $US) _ Le Haut-Parfeur, nr.1823, 1824/1994;
FIgura 18 - Full Line Condensed Catalog IPRS
un comparator de tensiune de precizje, ă 1990;
care poate fj livrat in trei tipuri de - Catalog circuite integrate linia re,
capsule (TO·99, Ţ MP48) ICCE(CCSIT.cE) 1987;
prezentate i n figura 17. Acesta este
un comparator de tensiune de predzie
versatil, putând ţ cu surse de TEHNICON
alimentare duble, sau simple, într-o
ă ă de tensiuni: SV+30V, sau "" ...... ;;,;;;,;; ... ;;;,§i,;;;;§§""'§§[
±1SV. ă pot fi izolate ţ ă de
masa sistemului, i n timp ce ş
dispozitivului poate comanda tensiuni
ă la valoarea de 40V ş ţ de
ă la SOmA.
ă câteva dintre
caracteri stici le cele mai importante ale
circuitului R08311:
'Sirene piezoelectrice
pentru alarme auto
(75.000Iei)
'Contacte import pentru
portbagaj, ă
(8.000lei)
TEHNIUM. Nr. 12/1998

CLUJ-NA1!.0CA, str. Pasteur nr. 73, tel \ OM-43840!,
bbs: 064-438230 ă ora 6·30), . ax· 1)4-'438403 , .........
e-mail: office@vitacom.dntcj.i:o -
BUCURESTI, str. Popa ao or.9, sectorul n,
b-dul Nicolae Titulescu or.62-64, sector 11., tel: O
e-mail: vitatOm@dot.ro
DJSTRI§UI'I"OR PEfllTRl
-
,

TEHNIUM • 12/1998
CUPRINS:
AUDIO

Circuite integrate R. F.T. preamplifi catoare de ţ ă (II )
- ing. Aurelian Mateescu .. .. ...... .. .... ...................................... Pag. 1
CATALOG

ţ ale circuitul ui integrat
- Aurelian ă ă ing. ă ă ă ă ............................ . Pag. 6
CQ-YO
• Transceiverul ă "CrinaR - QRP - Gaspar Arpad, Adi Munteanu ... Pag. 11
LABORATOR
• ţ ă un osci loscop !
- ing. Ş Naicu, ing. Gheorghe ă ............ ...... ..... . Pag.1 4
• Receptor cu amplificare ă - ing. Ş lanci u .................................... Pag.1 9
ABC
• Comparatoare de tensiune - ing. Serban Naicu ................................... .. ... . Pag.20
,