P. 1
Tehnium 02 1999 i

Tehnium 02 1999 i

|Views: 179|Likes:
Published by iifoarte
Colectie Revista Tehnium 1970-2006
Colectie Revista Tehnium 1970-2006

More info:

Published by: iifoarte on Aug 26, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/14/2015

pdf

text

original

RaVISTA paNTAU

CoNSTRUCTORl1
AIIATORI
FONDATA 1N 1910, SERIE NouA
ANUL )()(\X, NR. 316
_.u,J5Ii
1j
@M'ij· __________________________ _
a copierea unei. casete
video, unii amatori vor ă
adauge un comentariu pro-
priu. Dar la majoritatea aparaturii
video sunetul este stereofonic. În
schimb, de ă amatorul dis-
pune de un singur microfon,
astfel ă sursa este
ă Mixerul a
ă ă o ă
poate ă sunetul
stereofonic original,
suprapunând pe cele ă
piste, dar monofonic, sem-
nalul venit de la microfon.
Pentru a putea ă ne facem cât
mai rapid o ă asupra monta-
jului, l-am echipat doar cu un mic
amplificator pentru ă ş de con-
trol. Dat fiind consumul redus, ali-
mentarea lui se va rezuma la o
baterie de 9 V.
De fapt, singura ă pe
care o ă schema este dis-
paritatea dintre tensiunile venite
de la microfon ş de la aparatul
video. ă ultima este de ordinul
ţ tensiunea ă de la
microfon nu ă ş ş ţ
ţ ş Înainte de toate,
mixerul nostru va trebui ă ă
cele ă tensiuni la ş ordin
de ă
Pentru aceasta, intrarea de
microfon va fi ă la intrarea
unui amplificator ţ tip
UA741. Montarea lui În
con -
trareactie
ă un ş În
tensiune de aproape
200 de ori. Astfel, sensibilitatea
"micro" a montajului va fi (În con-
tinuare) de ordinul a 2,5 mV,
ă ă iar la ş etaju-
lui amplificator, semnalele vor
avea amplitudini apropiate.
ă mixajul. Acesta se
ţ printr-un joc al rezis-
ţ ă ţ per-
mit dozarea semnalelor de la cele
ă surse Înaintea ă lor În
mixer. Din acest punct se ia sem-
nalul sonor pentru ă Prea
slab pentru a fi aplicat receptoru-
lui, el va fi amplificat din nou
ş adaptat ţ
reduse a ă ş
Pentru simplificarea monta-
jului ş Întrucât ă ş servesc
numai la verificarea ă ţ
mixajului, aici vom lucra În
monofonie.
Un al doilea amplificator
ţ va asigura ampli-
ficarea tensiunii. Un poten-
ţ va permite contro-
larea volumului În ă ş ă ă a
interveni la nivelul mixaj ului. În
acest loc avem un ţ
cu ă pentru pornirea
montajului. ă tranzistoare
complementare, montate În push-
+9V
puII, ă ş În curent,
implicit adaptarea ţ
Pentru ă se ă
firul blindat, al ă ecran va fi
legat la O V, realizându-se astfel
interconectarea dintre ş ş pla-
chetele electronice În vederea
ă ţ
În rest, cablajul este simplu. Va
trebui doar ă se respecte atent
ş circuitelor integrate ş
polaritatea condensatoarelor
chimice.
TEHN/UM - februarie 1999
______________________________ .utJâjl·MI'§"_
+ R9
TEHN/UM - februarie 1999
Spre
amplif.
c a s c ă
+9v
11----<2$
I e ş i r e
+9V
II
_'4=t.lj'4l.lj _____________________ _
TA 82 AH
(IND
%l l'
STANf)-aV .•••..••.
T
II
TEHN/UM - februarie 1999
_______________________ '4:
t

J
j4iC.,j_
· pocnetul ă din difuzoare in
timpul regimurilor tranzitorii. ă
nu se ş utilizarea acestui
ă va fi conectat un
ş pe Este, ă
folosirea unUi cablaj Imprimat
pentru amplificator, dar realizarea
acestuia s-ar putea ă fie mai
ă decât procurarea G.I.-ului.
Lucrând ingrijit, se pot obtine
bune rezultate ş cu un suport
standard, dintr-un material
oarecare, conexiunile fiind
executate cu cablu conventional
(in circuitele de putere se va
utiliza un conductor ceva mai
gros). Traseul de ă se va
executa dintr-o folie de ă ă
pe suport cu un adeziv bun ş la
care se vor conecta scurt,
celelalte componente. Circuitele
cu tensiune ă se vor izola
ă
Col ... TA8200AH
C1 -6,8 nF/50V »
C2 .. 6,8 nF/SO V
C3 o. 10J1F/16 V
C4 -10 J1F/16 V
C5 .. 100 JlF/25 V
C6 .. 100 J1F/2S V
C7 - 100 J1F/2SV
C8- 1500 J1F/SO V
C9 .. 22 J1F/16 V
C10 .. 1000 J1F/35 V
C11 1.000 JlF/35 V
ţ
I
C12- 0,1p,F/SOV
C13 -0,1 J1F/SO V
R1· -10 kO
)
R2;. 10kO
R3-100 kn
R4-15kO
RS-1S0kO
R6 .. 2,? n
I
R7 -2,20
01 .. dif.8 n/15 W
02 - dif. 8 n/15 W
R6 ş R7 vor avea o putere ă de minimum 2W.
C1 -0,22J1F/1400 V . -R1 .. 2 knI2W
C2 -0,1 JlF/100 V 11 - 250 V/3A
C3 .. 0,1 JlF/1 00 V Observatii. RezistentaR1
: g: 1 gg a fost ă pentru
C6 .. 47cfo fl,F/50 V valoare medie a curentuluI
C7 .. O 1 JlF/1 00 V prin 05 (15 mA). Pentru un alt
, . tip de LED, se va modifica tn
D1:l?4 redresoare . mod ă .
ă de minimum 3 A Puntea redresoare poate fi
(de exemplu, 3PM8, ă cu patru diode
4 discrete de aproximativ 100 VI
F1 .. 0,6 AT 3A, de exemplu BY396
F2 .. 2,5 AT BY399).
TEHN/UM - februarie 1999
Pentru punerea tn functiune
este ă verificarea, cu
ajutorul unui multimetru, a
prezentei ă
tensiuni pe pinii C.1. (cu o
aproximatie de 20%):
• Bibliografie:
1. Stabilizator de
tn comutatie, Vioral Popescu,
Editura de Vest, ş
1992;
2. Catalog - Echivalente
internationale de componente
electronice active, 1993.
3. Catalog - Scheme
electronice pentru televizoare,
1997.
variatia nivelului de iluminare Între
ă praguri prestabilite.
Primul montaj (figura '1) a fost
astfel conceput ca releul . ă
ş atunci când
iluminarea traductorului
Fiz. ALEXANDRU Ă
fotoelectric - aici ţ FR
- ă ş ş un prag superior
prestabilit, ajustabil din trimerul
U
tilizarea amplificatoarelor
ţ (AO) În
configuratia de
comparatoare de tensiune ă
posibilitatea ă - cu mijloace
dintre cele mai simple - a unei largi
game de comutatoare electronice
cu prag, actionate de semnale de
ă ă (variatii de
ă iluminare, umiditate,
ă etc.), convertibile În
variatii de tensiune prin
intermediul unor traductori
adecvati.
În astfel' de aplicatii,
amplificatorul ţ co-
ă de ă (prin intermediul
unui tranzistor care ă ş
necesar În curent), actionarea
unui releu electromagnetic, Rei,
care - la rândul ă -, prin
Închiderea sau deschiderea
contactelor de lucru, ă
alimentarea circuitului de ă
dorit, respectiv ţ
ă a consumatorului la
ş sau ş
semnalului de ă peste/sub
pragul prestabilit.
In acest scop, ă
operationalului (inversoare, res-
pectiv neinversoare) sunt
conectate În punctul median al
câte unui divizor de tensiune,
dintre care unul "fix" (ajustabil,
eventual, dar "dictat" exclusiv de
valoarea tensiunii de alimentare ş
de acest ajustaj), iar cel de-al
doilea cu potentialul variabil În
functie de variatiile ă fizice
utilizate pentru ă
transpuse În variatii de ţ ă
ă (implicit de tensiune) prin
intermediul traductorului.
În functie de natura semnalului
de ă a ă ă
ca ş de "sensul" dorit ţ la
ă ş pragului, respectiv la
ă sub prag), cele ă
ă ale AO pot fi conectate În
punctul median al unuia dintre
divizoare sau al celuilalt. De
asemenea, inversarea "logicii" de
lucru (prag inferior-prag superior)
se poate face prin simpla
inversare a pozitiilor celor ă
elemente din divizorul comandat.
ă ă reamintim ă
exemple de acest fel,
reprezentând ă ă
actionate prin ă mai precis
prin ş nivelului de
iluminare ă lui sub
un anumit prag, respectiv prin
R1. .
La Întuneric sau iluminare
ă FR ă o ţ ă
foarte mare, astfel ă intrarea'
inversoare a AO este ă practic
la ă prin R1. Pe ă ă ce
nixelul ă ş ţ
traductorului FR scade, intrarea
inversoare a AO primind, astfel,
din divizorul FR-R1, un ţ
pozitiv tot mai mare.
jamentul" este astfel. ă (din R 1 )
Încât, la atingerea-pragului dorit de
iluminare, acest potential ă
egaleze ţ pozitiv
(constant) aplicat ă
neinversoare prin divizorul R2-R3.
La o ă ş foarte ă a
acestui prag, ţ ă
'I'n starea de saturatie ă
tranzistorul T1 ş 'I'n ă
prin divizorul R4-R5, o polarizare
ă ă În conductie,
comandând ş releului
ReI. Contactele de lucru K1 ale
releului (normal deschise sau
normal Închise,În functie de tipul
aplicatiei dorite) ă starea
consumatorului din "pornit" rn
"oprit" sau viceversa. Pentru
simplificarea schemei, circuitul
consumatorului nu a fost figurat.
Oricum, el este un circuit serie

11
RS
l."Sk
c
;
R4
D1
lN4007 '
T 1 i
. 2N29051
• .J

----"0: &* ...
. j
L.a · .. circuitul
corulum8J:t aru l' ",,1
Rel'lIJ II
.....
'--------....--(fJ QV
TEHN/UM - februarie 1999
Dl
l.N4,14B
1.0
Rl
4,,7k
P2
.10k
lin.
R2 'R:!
l,,:skl. ... Sk
il1
Ti
2N29Cf'S··

ă din consumatorul propriu-
zis (avertizor, becuri· etc.), sursa
acestuia de alimentare ş
contactele K1.
ă se ş ţ cu
ţ a consumatorului,
indiferent de ţ ă a
gradului de iluminare (deci ş la
ă lui sub pragul de
ţ ales), este suficient ca
releul Rei ă ă de o pereche
ă de contacte, K2,
normal deschise, pe care le vom
conecta, ş cum se ă cu linie
ă În ă asigurând
autoalimentarea releului.
Transpunerea ă
pentru prag inferior de iluminare
se face prin simpla inversare Între
ele a ţ elementelor FR ş
R1.
Fotorezistenta poate fi practic
de orice tip, În functie de
rezistenta ei În ă
pragului de iluminare, urmând a se
alege, prin tatonare, valoarea
trimerului R1.
Deoarece ţ se
ă (chiar ş acum) mai greu,
În montaje de acest fel ele pot fi
Înlocuite prin fotodiode montate
(obligatoriu!) În polarizare ă
ş cum se vede În exemplul din
figura 2. Acest al doilea montaj
ă un ă
comandat prin ă ă cu
,;,' ă praguri distincte ş reglabile)
ţ unul inferior ş
TEHNIUM - februarie 1999
1.
ă superior. ă prag îi
este afectat câte un comparator cu
AO, ş acestora (A01, A02)
comandând partea ă de
ţ (tranzistorul Ti cu
releul Rei ş piesele aferente) prin
intermediul diodelor· separatoare
01 ş 02. Tot comun este ş
divizorul de ă (R' 1 +
R1 )/FD, cu observatia ă punctul
ă median este conectat la
intrarea inversoare a
comparatorului AOi, care va
pragul inferior, respectiv la
intrarea neinversoare a lui A02,
care ă pragul superior de
basculare. Pentru a asigura
ţ celor ă prag uri dorite
de iluminare, .între care relelJl
trebuie ă ă ă În repaus
ş potentialele
celorlalte ă ă ale
operationalelor (intrarea
neinversoare a lui A01 ş cea
inversoare a lui A02) au fost
ă reglabile, folosindu-se În
locul divizoarelor "fixe" câte un
ţ (P1, respectiv P2).
Pentru ajustarea pragurilor
dorite de iluminare se ă
astfel:
- cu potentiometrele P1 ş P2
În pozitie ă ş cu fotodioda
FD ă normal, se
ă trimerul R1 astfel
Încât ă de tensiune pe
ă ă fie de aproximativ
ă din tensiunea de
ă de circa 6V;
- se ă cursorul lui P1 În
extremitatea dinspre plus, iar
cursorul lui P2 În extremitatea
dinspre ă ţ În care
releul trebuie ă se afle În repaus
ş ;
- se reduce ilumin-area foto-
diodei ă la nivelul pe care ÎI
dorim ca prag inferior ş se
ă P1 ă la ş
releului; cea mai ş ă ş a
gradului de iluminare peste acest
prag trebuie ă ă la
eliberarea releului;
- se ă ş gradul de
iluminare a FD ă la nivelul dorit
ca prag superior ş se ă
P2 astfel ca, la atingerea acestui
prag, releul ă ş ş
bineÎnteles, ă ă În repaus la
cea mai ş ă ă a
ă
ţ practice ale acestor
comutatoare fotocomandate
ă o ă foarte ă de
ă pe-- care ă
ă ă ă ă le ţ
singuri. ă doar ă pe
ă "banalele" scopuri de
avertizare, ele pot comanda
Închiderea sau deschiderea unei
ş (când "consumatorul" este un
servomotor), pornirea/oprirea apei
la o ă de ă
("consumator" - un
pornirea/oprirea iluUlinatului de
noapte etc.

Ing .. MIHAI .. GEORGE CODÂRNAI
U
accesoriilor ,în
proiectarea, ţ
depanarea sau testarea
echipamentelor electronice ş de
automatizare nu mai este necesar
a fi ă
Un aparat destinat ă ş
munca In domeniile ţ
eventual ş În altele, colaterale,
este descris În cele ce ă
Este vorba de un generator de
semnal sinusoidal ş drept-
unghiular relativ ieftin ş ş de
realizat.
Schema-bloc a generatorului
este ă În figura 1.
DESCRIEREA

Osei/atorul sinusoidal cu
ă ă este cu ţ
ă de tip Wien ş ţ de
ţ ă ă
Domeniul de ţ ă 'acoperit
este de la 10 Hz la 100 kHz.
Frecventa ă În subdomenii
de generare se ţ prin
comutarea a patru grupe de câte
ă capacitoare egale, iar
ţ ă În interiorul unui
subdomeniu de ţ ă se rea-
ă cu ajutorul unui
ţ liniar' dublu În
tandem. Subdomeniile de
ţ ă sunt 10 Hz - 100 Hz,
100 Hz - 1 kHz, 1 kH;:: - 10 kHz,
10 kHz - 100 kHz. In realitate,
pentru ca la ă ţ
domeniilor ă nu existe zone
neacoperite În ţ ă ă
superior al ă domeniu este
ş extins peste cel inferior al
domeniului imediat superior.
Comparatorul permite obti-
nerea la ş sa a unui semnal
dreptunghiular cu un factor de
umplere fix de 50%, modulabil În
ă din exterior sau variabil
continuu Între aproximativ 5% ş
950/0 (de asemenea, modulabil În
ă din exterior).
Atenuatorul În trepte de 10 dB
are rolul de reglare a nivelului de
ş În intervalul de la O dB la -60
dB. Cu ajutorul reglajului de nÎvel
fin al grupului ţ
rezistor PN-RN se ţ
posibilitatea de a varia ă la -11
dB din amplitudinea semnalului de
ş pe fiecare dintre trepte.
Etajul de ş ă
curentul necesar pentru ă
valoarea rezistentei de ş
fiind de 50 n.
II
Sursa de tensiune ă
permite modificarea componentei
de tensiune ă de la ş
generatorului pentru aplicatii În
care semnalul generat trebuie ă
fie, eventual, deasupra sau sub
axa de tensiune de O V. Limitele
Între care poate fi ă ă
ă ă sunt de la
- 5,1 V la + 5,1 V.
DESCRIEREA SCHEMEI
ELECTRICE
Schema ă a
generatorului este ă În
figura 2.
Oscilatorul sinusoidal cu
ă ă este realizat cu
un amplificator ţ din
circuitul integrat CI1 (C11 A), de tip
TL084, B084 sau similar ş
reteaua ă În ă
(retea Wien), care este ă ă
din grupurile RW1-PW1, C1 ... C4
ş RW2-CW2, C5 ... C8.
ă un breviar teoretic al
oscilatoarelor, un amplificator cu
ţ are valoarea ă În
ă ă
Ar = A/(1+M)
unde Ar ă amplificarea
cu ţ A amplificarea În ă
ă ş ft factorul de reactie
ţ termenii fiind ş
Pentru ca amplificatorul ă
genereze la ş un semnal
oarecare, este necesar, conform
ţ anterioare, ca numitorul ă
fie nul:

ţ Barkhausen)
Cu alte cuvinte, la ş se va
ă un semnal, ă ă ca la intrare
ă existe vreunul.
Conform ţ Barkhausen,
ţ sinusoidale se ţ
Într-un sistem ţ
de reactie, ă
AH=1
unde A ş fi sunt, respectiv,
amplificarea ş factorul de reactie
complexe ale sistemului oscilant ş
pot fi ş . .
A = Ae
Jepa
, n =
Relatia Barkhausen se mai
poate pune ş sub forma
A n = A eH epa + epb) = 1
de unde:
ş
(epa + epb) = 2kn, (k = 1, 2, ... , n).l
Ultimele ă ţ ă
respectiv, ţ de amplitudine
ş de ă a oscilatoare'lor.
Conditia de ă este
ă ş deoarece ţ
de reactie reactive au defazajul
ţ de ă ca
semnalul" generat va fi sinusoidal
ă ă ţ nu se
ă decât la o. ă
ţ ă (este se/ectlva).
ţ de amplitudine este mai
greu ă ă faptului ca
pentru amorsarea ţ este
netesar ca În momentul ţ
amplificarea ă fie mai mare decât
lucru cauzat ş de faptul ă
parametrii dispozitivelor active
ă o ă cu modificarea
factorilor de mediu ş se ă
În timp. Aceasta ar conduce la
semnal distorsionat de intrare a
dispozitivelor În zonele neliniare
de functionare (blocare-saturatie).
Limitarea amplitudinii ţ
va fi ă În consecinta,
de un element neliniar.
Utilizarea unei ţ Wien ÎQ
cadrul unui oscilator RC are ca,
avantaj major selectivitatea acesteia.
Conform figurii 3, modulul
functiei de transfer al unei ţ
Wien ă În- ş "citita"
tot În tensiune, Ue/Ui, este
Ue/Ui = 1/(1 + R1/R2 + C2/C1),
iar partea ă a acesteia
se ă la ţ
fa = 1/21t(R1 R2C1C2) 1/2,
Tot la ă ţ
defazajul dintre tensiunea de
intrare ş cea de ş este nuL
Selectivitatea ţ se
În ţ de rapoartele R1/R2 ş
C2/C 1, dar cel mai convenabil
raport este cel unitar Între
componentele de ş fel ale
acesteia (R1 = R2 = R ş C1 = C2
= C), deoarece conduce lac
atenuare ă a semnalului de
reactie. Astfel
Ue/Ui - 1/3
ş
fa = 1/21tRC.
În acest caz selectivitatea
ţ este destul de ă . ea
având un factor de
ec:hivalent,de aproximativ 0,33.
Revenind la schema ă
ă defazaju/ui nul dintre
tensiunea ă ă retelei
Wien ş tensiunea de la ş sa,
aceasta din ă se
la intrarea neinversoare a CI1 A.
TEHN/UM ;. februarie 1999
Pentru ţ formei
sinusoidale a tensiunii de ş
din oscilator, amplificarea este
ă cu un element neliniar.
În ţ ă este vorba de tranzistorul
cu efect de câmp cu ă
ţ (TEC-J)T1, de tip
BFW11. ţ ă ă
('r ds) a canalului este ă
de ă o tensiune ă
ţ ă \ cu amplitudinea
semnalului alternativ de la ş
oscilatorului (pinul 1, Cii A).
Tensiunea ă se ţ prin
redresare cu dioda D1 ş filtrare cu
R4 ş Ci O. La amorsare,
componenta ă de control
fiind practic ă TEC-J ă o
ţ ă r ds ă În jurul a
100 n. Prin aceasta, amplificarea
ramura ţ negative este
A = 1 + R2I(R3 + rds)
ş trebuie ă fie mai mare decât
atenuarea ţ selective Wien
(atenuare = 3). În momentul
ă ţ ea este de
minimum 3,08.
ă amorsare, componenta
ă ţ ă cu
a.mplitudinea tensiunii de ş
ş În valoare ă ş
ă modificarea ă
În sensul ă ei, dar nu sub.
limita de ş din ţ Rolul
de ţ la prag, ă ă
ă semnificative a
amplitudinii semnalului sinusoidal,
este ţ de "volantul" electric
constituit chiar de grupul R4,C10.
ţ P1 are rolul de
reglare a' tensiunii alternative de
ş la un nivel de 3,16 Vef,
indiferent de frecventa de
ţ
Deoarece TEC-J se ă
ca o ţ ă ă ă
În tensiune numai pentru tensiuni
ă ă de câteva zeci de
ţ extinderea acestui
domeniu la câteva sute de ţ
'(tensiune ă care poate ă
ă la amorsare ş În ţ
ă este ă ă cu ajutorul
R5 ş R6. Tensiunea
ă ă canalului ă
rEHN/UM - februarie 1999
IN-l':'lD


ă prin P1, R5 ş R6, ă
este, În cazul cel mai nefavorabil,
de ordinul a câtorva sute de V
(500 - 600
Nivelul de tensiune ă de
pe condensatorul Ci ° este ş
amplificat (de 1,15 ori) de
operationalul Cii B ş inversat,
apoi, de Cii C.
Comparatorul este realizat cu
Cii D. Tensiunile de la ş celor
ă amplificatoare ţ
Cii B ş Cii C se constituie În cele'
ă limite Între se va
compara semnalul sinusoidal de
la oscilatorul propriu-zis, din care
se va obtine factorul de umplere
dorit al semnalului dreptunghiular
(prin intermediul ţ
P-AX, cu S-C/ A În pozitia "C").
ă S-C/ A este la ă ţ
"A") , factorul de umplere al
semnalului dreptunghiular este de
50%. În ă ţ a
comutatorului, semnalul
dreptunghiular se poate modula În
ă cu un semnal alternativ
extern, aplicat pe IN-MD ş ajustat
ă cu potentiometrul
PMD. ţ la supratensiuni
accidentale este ă de
grupul Ri, DZ1, DZ2.
Atenuatorul În trepte este
constituit din rezistoarele HAi ...
RA7. Deoarece etajul de ş
ă de trei ori (raportat la
intrarea neinversoare), atât
semnalele sinusoidale cât ş cele
dreptunghiulare sunt divizate
suplimentar ă de atenuator prin
rezistoarele R9 ş R14.
Sursa de ă
este ă de tip
TL083, 8083 sau echivalent, ă
surse auxiliare de tensiune
ă ş ă R20-DZ4,
respectiv R19-DZ3, ş un
ţ liniar de reglaj,
PCC. ş sursei este ă
prin intermediul comutatorului
ţ ş prin Ri5 la
(Continuare În pag. 10)
_*4:t
e
'ij4Ce'i_

(Urmare din pag. 9)
intrarea inversoare a
amplificatorului operational CI2A.
În pozitia ,,-" se poate minimiza
componenta de curent continuu a
ampllflcatorulul de ' ş (cu
• i
atenuatorul la -60 dB ş PN la
minimum) cu ajutorul
potentiometrului semireglabil PO.
Acest amplificator este repetor
inversor, raportat la intrarea
inversoare de curent continuu.
Sursa de alimentare a
montajului trebuie ă fie cât mai
ă În sensul unui filtraj
eficient ş al unei ă cât
mai bune la o ă care nu
ă ş ş un consum de 150 mA .
TEHN/UM - februarie 1999
________________________ .....;. ____ fii:t·'itti
l
.,_
R
eleele electromagnetice sunt ă larg folosite ş au, În ciuda
-criticilor de tot felul, un viitor În ă Din nefericire, multe
din rezultatele proaste ţ puteau fi evitate prin
ş câtorva "secrete"... Scopul prezentului articol este de a
trece În' ă câteva. criterii de alegere a releelor electromagnetice,
insistând de ă ă pe optimizarea ţ contactelor cu
sarcina de comutat ş cu mediul În care ă releul.
Preliminarii arcului electric adecvate. De exemplu,
În mod normal, proiectantul de ă un releu cu un ă maxim de
aparate care ă un releu ţ ă de 10
8
ă cu cinci
ş ă de contacte, tipul ţ ă pe ă atunci timpul de
contactului (normal deschis, normal ţ este de 10
8
/5s-
1
= 2.10
7
S =
închis, comutator), puterea ă cea 5 600 ore.
ă pe contact, ă de
ţ ă durata de ţ ă
caracteristicile SarClnll ă
ă ă tensiunea
ă pe contacte. De asemenea,
sunt cunoscute (sau impuse) ţ
de lucru ţ mediului
ă .
Natura sarcinii comutate
Din punctul de vedere al uzurii prin
frecare ş al transportului de material
între contactul mobil ş cel fix,
materialele de contact se ă
diferit în ţ de tipul sarcinii (pur
ă ă ă
Tensiunea la deconectare în cazul unei
sarcini inductive ş curentul la conectare
în cazul unei sarcini capacitive pot
ş mult ă contactului ţ ă
de valorile cunoscute în regim ţ
Acest lucru se ă ş în cazul
sarcinilor aparent rezistive, dar la care
. cablurile de alimentare sau
conductoarele de cablaj ă o
ţ ă ş o capacitate ă
deloc neglijabile. Pentru cazul sarcinilor
inductive alimentate în curent alternativ
(Ia care stingerea arcului este adesea
ă ş pentru cazul vârfurilor
mari de curent (de exemplu, la
comutarea ă cu ţ ă
au fost concepute aliaje de contact
speciale, care se ă în mod
deosebit la aceste tipuri de sarcini.
ă de ă ş durata
de ţ ă ă
Pentru fiecare releu, ă
ă durata de ţ ă ă în
ă U.e. durata de timp în care
releul ă ă ă întretinere).
Aceste valori sunt valabile pentru
ă ă pe contacte cu
ă ă sau cu ă
ă ş dispozitive de stingere a
TEHNIUM - februarie 1999
Influenta mediului ă
Deseori apar defecte "inexplicabile"
ale contactelor, datorate ţ
gazelor industriale, ă maselor
plastice ş a altor produse chimice cu
efecte secundare ă ă Cea mai
ă ă a ă
contactului este praful, constituit în
principal din particule neconductoare
electric.
În mod deosebit trebuie ţ ă
influenta ă asupra contactelor a
. siliconilor. Siliconii sunt ţ din ce în ce
mai mult în preparate cosmetice (creme
de mâini, spray-uri pentru ă etc. - deci
nu se ating contactele de releu cu mâna!),
în ţ le de lustruit ă
ş automobile), precum ş În
uleiurile, lacurile ş ă ş tehnice.
De asemenea, adausurile siliconice
sunt Întâlnite ş în ţ pastelor
termoconductive utilizate la montarea,
pe radiatoare a componentelor de
putere.
Uleiurile siliconice au tensiunea
ă ă ş ă cu
ş ţ ă cele mai mici ţ În caz ă
pe contacte ajung urme de siliconi,
atunci, ca urmare a ă degajate în
timpul ă se ă dioxidul
de siliciu, care este puternic adeziv ş
bun izolant. Acest fenomen poate
conduce la defectarea contactului
(indiferent de materialul de placare a
acestuia) i ..
La observarea anui contact de
releu, este perfect posibil ă avem un
contact total inutilizabil (prin formare de
dioxid de siliciu) care apare ş
ca aspect, în' schimb, la anumite
materiale de placare, est$ posibil ca un
contact negru ş cu depunere ă pe
capacul de ţ împotriva prafului
ă fie în stare ă de functionare.
Atunci când releul este încorporat în
diferite aparate, se întâlnesc o ţ
de ţ organice ă ă de la
transformatoarele înglobate în mase
turnate, de la masele plastice, de la
vaporii de ulei ai ţ ş
ţ volatili ai ţ
ă (cablaje). Aceste ţ pot
ţ urme de clor, acid acetîc sau
sulf.
Urmele de sulf- sau gazele cu
ţ de sulf care ă în zonele
industriale conduc, în cazul contactelor
din argint sau aliaje ale acestuia, la
formarea unor ţ ă ă
electrici.
O ţ ă la uzura
prin frecare. o au umiditatea aerului ş
temperatura. Astfel, în cazul unei
ă ţ reduse, de exemplu în cazul în
care releul se ă deasupra unor
elemente care se ă puternic,
uzura prin frecare este ţ ă
Mentenanta contactelor
de relee
Se interzice cu ă ş
ţ mecanica asupra
contactelor, deoarece astfel se poate -
mai ales în cazul releelor ă -
deregla ansamblullamelelor arcuitoare.
Este ă utilizarea mediilor
abrazive, care pot deteriora grav
metalul de placare al contactului. Nu
trebuie utilizate excesiv nici mijloace
chimice de cu ă ţ , deoârece ele
ă puternic unele materiale de
contact sau conduc la efecte secundare
greu controlabile (de exemplu, o
oxidare ă a contactelor).
Materiale
Utilizatorul de relee este interesat În
primul rând de fenomenele care conduc
la atacul materialului sau transportul de
material.
În linii mari, din punctul de vedere al
ţ sarcinii electrice comutate
asupra contactelor, tipurile de sarcini
pot fi ă ţ În trei game:
- contacte ă ă atac pe cale ă
asupra materialului (practic, numai
ă ă
contacte cu atac asupra
materialului prin transport fin ă
ă ă
contacte cu atac asupra
materialului prin transport grosier
ă ă ă
Bibliografie
1. Swet Roslavlev, Re/aiskontakte -
Betriebsbedingungen, Scha/tverha/ten,
Werkstoffe, Siemens . Bauteile
Informationen 6, Heft 1, Heft 3, 1968,
1969
2. Siemens AG, Re/ais - Datenbuch,
1968
(Continuare Tn viitor)
II
Ing. EMIL MARIAN
(Urmare din ă trecut)

ă . ţ
sistemului DOLBY-HX, ca ş
eliminarea unor inconveniente .
ţ ale sale, În anul 1980
firmele "Dolby Laboratories" ş "Bang
& Olufsen" au elaborat ă un
nou sistem SPD, ş anume sistemul
DOLBY-HX PRO (Pro
Professional). Realizat ă o
ă ă ă cu cea
ă anterior, principiul de
ţ al acestui SPD ă În
modificarea instantanee a nivelurilor
ţ ilF' astfel Încât suma
ţ ilF ş iAF ă în
permanenta o valoare constanta:
iiF + iAF(Fi) = constant,
unde iAE(Fi), = componenta iAF de
ţ ă ă ş nivel mare.
ş acest tip de sistem SPD
ă o parte a inconvenientelor
sistemului DOLBY-HX, schema lui
ă este deosebit de ă
(deci, realizare ă ă
. suplimentul lui de eficacitate nu
ă ş ş valoarea de 3+5 dB.
Desigur ă ş ţ ţ de
aparataj electronic au încercat ă
ă la punct montaje de tip SPD,
ă ă ţ ă rezultate
functionale cât mai bune.
In anul 1983, inginerul rus N.
Suhov a ş ă realizeze o ă
de SPD mult mai ă ş ă
cu ă ţ ţ mult mai bune
decât sistemele prezentate anterior.
Schema bloc a SPD-ului realizat de
autorul ţ [4J este ă
În figura 4. '
Se ă ă ţ ă de sistemul
DOLBY-HX, montajul ă unele
evidente ă ă ţ de ţ
Blocul electronic care ă
nivelul curentilor iiF' ş anume CI Fi.
ş semnalele de ă de:;
la preamplificatorul de Înregistrare'
prin intermediul filtrelor FTS1 Ş FTS2,'
strict dimensionate pentru domeniul \
ţ Înalte, ş ă ou o ..
ă de timp ă În mod:
ă ă configuratie a
schemei-bloc permite ţ
SPD pentru diferite benzi magnetioe.
ă el este de
nivelurile generale de intrare ale.
?istemelor 'AF1 ş iAE2, ţ
In vederea inregistram Intr-un mod.
optim, indiferent de sursa de semnal),
Caracteristicile de transfer ale filtre lor
trece-sus FTS1 ş FTS2' urmate de
detecfoarele de amplituaine DA1. ş
DA2' sunt alese astfel înoât
ş ţ tiF. în momentul
ţ componentelor iAF de'
ă ă ş nivel mare ă
determine functionarea SPD ou
maximum de eficacitate. ţ iiF
se ă dinamic instantaneu pnn
ş tensiunii de alimentare a
blocului OSP, rezultând imediat
ş ţ iiF la valoarea
optima.
Dar ă nu ă ă ş
tensiunea de alimentare a blooului
OSP, ş ă În mod practic ş
nivelul curentului de ş iiFS
aplicat oapului magnetic de ş
CMS. ă acestui fapt, este
necesar ca nivelul j,\F.S ă fie reglat în
ş fel ca, În timpu ţ ă SPO,
valoarea sa ă ă creeze În CMS
fluxul magnetic util care ă determine
ş ă deci
demagnetizarea ă a benzii
magnetice, care' ar fi putut fi
ă anterior (înainte de noua
înregistrare). ţ acestei
probleme este ă deoareoe este
de ajuns ca, În ţ statice
ţ a OSP (deoi, SPD
neconectat), ă prevedem o valoare
ă cu cca 25+30% a curentului
iiFS ţ ă gea ă (din cazul
prel]1agnetlzaru statice).
In mod practic, se ă ş cu eoa
20-40% tensiunea de alimentare a
blocului OSP, ă ă
reglajele pentru ţ de
premagnetizare ă optimi, ale
ă valori s-au ă ţ
înainte de ş sistemului SPO.
Pentru aprecierea ă ţ
practice a unUI sistem SPD ş la
un magnetofon sau un casetofon este
ă necesar Ca ţ ă fie
determinate ţ aparatului
care ă a fi ţ Perfor-
ţ se ă la capacitatea
ţ ă ă de Înregistrare-
redare privind banda de audio-
ţ ă de lucru ş în speoial
ţ ă a ţ
sonore care se ă ş
ulterior, se ă
In figura 5 sunt· prezentate
caracteristicile de transfer
ţ ă ale unui
magnetofon care ă tipuri
diferite de benzi magnetice ş
ă este dotat cu posibilitatea
ă lor la diferite viteze
standardizate (4,76 emis, 9,53 ş
19,05 cm/s). .
TEHN/UM - februarie 1999
Diagrama 6 corespunde spectrului
de ţ ă cel maL complex al unui
program muzical sonor, în special
sunetele de ţ ă ă
Diagrama 7 corespunde unui spectru
de ţ ă mediu, ă ă celui
care ă un program
sonor ş
, In' vederea ă ş ă
nedistorsionate a ţ sonore
,complexe, se ă ă diagrama
6 ă cel mai corect ţ
reale de ţ ale unui
magnetofon utilizat în mod practic.
Dar ă ă ă rezultatele
ă ă se ă pe
ă statistice, care nu includ
semnalele de ţ ă ă ş nivel
mare, care apar rar, dar ş ă
în ţ programului muzical
Redarea lor ă deci ă ă
distorsiuni (care sunt imediat audibile,
deoarece nivelul este mare!)
ă major calitatea ţ
Efectuând o ţ Între
diagramele 1-5 ş diagrama 6, se
ajunge imediat la concluzia ă la
casetofoane (deci v = 4,76 cm/s) ,
ă magnetice de calitate,
care includ întreaga ă de
ă sunt posipile, în cazul
folosirii ă statice, doar
utilizând o ă ă deosebit
de ă (METAL). La magnetofoane,
o tnregistrare ă se poate ţ
doar pentru viteze mari de antrenare
a benzii magnetice normale ,(Fe203),
deci de J 9,05 cm/s. In rest,
ă magnetice, nu vor fi, de
calitate, banda audio ă fiind mult
TEHNIUM - februarie 1999
AOB14
f
"31
'
" ," " '

'
,It $1",
1.
ă sub normele HI-FI actuale
(vezi DIN 45 500). Aplicarea
sistemului SPD la un magnetofon sau
casetofon bun permite o ridicare a
nivelului semnalelor de, ţ ă
ă Înregistrate cu cca 12 dB.
ă acestui considerent, ă
ă 'Se, pot face ă magnetice
de calitate ş la viteze mici de
antrenare ,a benzii magnetice
(esential pentru casetofoane),
folosindu-se pentru Înregistrare
benzi-magnetice ş sau bune
(Fe2.o3,sau Cr02)'
ă mal ă ă nu este
absolut necesar ă ă sistemul'
SPD la . magnetofoanele care
ă banda ă la
viteze mari (19,05 cmls sau 38,1
cm/s) , deoarece În ă ţ
ele' oricum ă ,bine
(evident, ă partea ă ş
blocurile electronice sunt realizate
ă .
Dar, pentru sporirea ţ
sistemului SPD, în urma unor
ă practice multiple, s-a
constatat ă mai este necesar un
lucru. Norma NAB impune ţ
semna,lului audio destinat ă
magnetice util,izându-se ă
constante de timp, 'tI ş care
ă zona ă
spectrului de ţ ă ă ş
anume 't1 = 50 ilS ş 1'2 == 3180 ilS.
ă ă le efectuate (folosindu-se
pentru ă un cap magnetic
ş de tip 60" 24051), s-a
constatat, ă se poate reduce
valoarea, constantei de timp 't1 la 10
Jls ă ă pericolul ă ă benzii
magnetice În zona frecventelor Înalte.
Ca rezultat imediat, s:..a ţ un
ş decca 11 dB În raportul
semnal-zgomot general al casetofo-
nului (deci o ş de la 60 dB la
71 de). Folosindu-se o ă cu
ă ă ă (Cr02,
MAXELL), modificând valoarea
constantei. , , de timp 't1 a
preamplificatorului de Înregistrare ş
ă intact preampUficatorul de
redare, prin utilizarea sistemuluiSPD
se ă nivelul maxim al semnalelor
audio de ţ ă ă Înregistrate
cu cea 12 ,dB. Conform acestui
considerent, se poate afirma ă gama
ă magnetice de calitate În
Ş
..
ţ ă cu ţ HI-FI se
ă ş ţ În ce
ş ă ţ de utilizare a
benzilor magnetice de , calitate
ş ă ,sau bune (Fe203) sau
Cr02) ş lucru ţ la viteze mici
de antrenare a acestora (4,76 ,cm/s).
Singura moc;:Jificare ă
pentru ţ ă a
sistemului SPD ş la un
magnetofon sau casetofon oeja
reafizat o constituie schimbarea
valorii' constantei de timp 't1 de la 50 '
ilS la 10 ilS, fapt destul de ş
realizabil (prin Înlocuirea sau
comutarea, cu ajutorul unui
comutator, a câtorva componente I
electronice pasive - condensatoare ş
rezistoare). Modificarea :Oeste pe
deplin ă de ă
raportului semnal/zgomot cu cca 11
dB ş ş de cca trei ori a gamei
dinamice a magnetofonului În zona
ţ Înalte.
In mod practic, pentru realizarea
ă a ă suplimentare
În zona ţ lor Înalte cu o
ă de timp 'tl = 10 ilS, la
preamplificatorul de Inregistrare se
mai ă un bloc electronic
suplimentar, similar cu cel a ă
ă ă este ă În
figura 6. Caracteristica de transfer
ţ ă a acestui bloc
intercalat Între sursa de. semnal ş
preamplificatorul de Înregistrare este
ă în figura 7.
ă nu ă ă ă sistemul SPD
ă rezultatele estimate anterior numai
ă este aplicat la un magnetofon
(casetofon) ţ care, folosind
premagnetizareCi ă ă în mod
ş un spectru de ţ ă din
zona ţ înalte _. de cca
12+ 15kHz la un nivel mai ă al
semnalUlui de ş (-9 dB+ - 6 dB).
Utilizarea sistemului SPD cu
ţ ă ţ ă
ă ţ
ă
- verificarea ş asigurarea bunelor
ţ al.e, sistemului de
antrenare ş ghidare a benzii'
magnetice;
- ver4ficarea, capului magnetic de
Înregistrare (sau a capului magnetic
(Continuare În pag. 14)
(Urmare din pag. 13)
universal), care trebuie ă fie curat si
În ă stare (neuzat); ,
'- verificarea ş asigurarea unui
contact perfect Între banda ă
ş capetele magnetice ţ ă
presiune de, contact etc.).
ă este necesar ca
preamplificatorul de Înregistrare ă tie
de ă calitate, asigurând un curent
iAF nedistorsionat În Întreaga ă
audio, În special În zona ţ
Înalte (10 kHz+16kHz).
Desigur ă pentru a asigura un
transfer ţ corect al
sistemului de înregistrare-redare,
este necesar ă ă ş
constanta de timp 1'1 a pre-
amplificatorului de redare. Modi-
ficarea este simpla, iar modul de lucru
cel mai rapid ş eficient este prezentat
în figura 8. Se ă ă la schema
ă initiala (cu circuit integrat,
dar la preamplificatorul cu tran-
zi.stoare ţ buclei de ţ
ă este ă ă
modificarea ă în introducerea
ţ ă
K1) a unui grup RC In bucla de ţ
ă se poate
schimba, ' dupa' ţ valoarea
constantei de timp 1'1, fapt ă
ţ
O ă de SP O ă
practic ş care a dat rezultate
ţ foarte bune este
ă În figura 9. Analizând
schema ă se ă ă de
la ş prea.mplifi,catorului.
înregistrare (deCI malntea etajulUi
convertor tensiune-curent), semnalul
electric destinat ă se ă
la intrarea SPD prin intermediul
grupurilor R1 C1 ş R2C2' Ele
ă celule tip filtru trece-sus,
care permit trecerea spre
montajului doar a semnalelor electnce
de ţ ă ă (zona În care
sistemul SPO ă a ţ
De la cursoarele ţ
semireglabile R1 ş R2, semnalele
'electrice cu spectru cre ţ ă
ă se ă circuitului integrat
CI-1. Acesta ţ ă
amplificatoare operationale identice,
amplasate fiecare Într-o ţ
m
de tip detector de amplitudine. Cele
ă semnale electrice de la ş
,celor ă amplificatoare-
ţ se ă la bornele
ţ C3'
In acest sistemul SPO
ă simultan pentru ambele
canale informationale, L ş R. Practica
a ă ă acest mod de lucru este
foarte util, deoarece sistemul
stereofonic presupune o ţ ă
aproape uniform ă a
semnalelor de ţ ă ă Re
canale informationale, L ş R.
In ş timp, ţ schemei
electrice este mult ă iar
eventualele erori de codificare ale
sistemului SPO sunt practic
nedetectabile din punct de vedere
auditiv.
Semnalul electric de la bornele
condensatorului C3 se ă ulterior
la un terminal de ă al blocului
OSP, în ţ ă sunt
incluse ampllficatorul ţ
specializat CI-2 ş transformatorul T j.
Blocul OSP face parte din categoria
oscilatoarelor de ş ş
premagnetizare de tip simetric, .foarte
eficiente ţ pentru realizarea
ă magnetice de calitate.
Ampl1tudinea ţ ă a ţ
electrice generate de blocul OSP este,
ă de grupul R4R7 pentru
cazul În care se ş banda
ă ă (Fe20s) A sau de
grupul R4 ş RZ " (R5 + Rs) In cazul
K1 încFlis, afunci
se ă o ă magnetica
având ă ă ţ ţ (Cr02)'
Se ă ă În ţ
blocului OSP este ă Ş bobina
capului magnetic de ş CMS.
Tensiunea ă ce ă în
final amplitudinea ţ electrice
generate ce blocul OSP, ă la
terminalul 6 al CI-2, se compune din
Însumarea a ă valori, ş anume:
- o tensiune de nivel fix,
ă de ţ
R4
R
7 sau Ş R7 /1 (RS + Rs);
- tensiunea de la bornele
condensatorului C
3
, ă prin
intermediul ţ R3'
ţ OSP, de cca
70+80/kHz, se ă prin
valorii ă ţ condensatorulUi C7
(în jurul celei ţ în schema
ă
Cei doi ţ de premagnetizare
!IF1 ş i'F2 se preiau de la qe
ş ale transformatorulUi T 1 pnn
intermediul grupurnor R8C9 ş R.9C10'
In mod practic, ţ SPOesfe
ă de valoarea tensiunii de la
bornele condensatorului C3' La
ţ ei (deci, semnale electrrce de
ţ ă ă cu amplitudine mare),
ă tensiune se ă cu
tensiunea ă ă de grupul
R
4
R7. (sau R4 ş Ri /1 + Rs)·
Acest fapt ă la ş
amplitudinii ţ electrice
generate de blocul OSP, deci la
ş ţ ilF1 ş i1F2' fapt
ă ţ
Regimul de înregistrare cu
prernagnetizare ă ă
Inchiderea comutatorului K3' iar
înregistrarea cu SPO', închiderea celor
ă comutatoare K2 ş K3' Blocul
OSP ă un curent de ş a
benzii magnetice din CMSde 130 mA
(Fe203) sau 210. mA (Cr02)' iar
valorile celor doi ţ de
premagnetizare se ă în
Intervaful 0,8-1,4 mA (valori absolut
suficiente pentru un CMI de tip
3024080 sau 3024221). Valoarea
ţ R3 a' fost astfel ă
încât, în momentul aparitiei semnalelor
de ţ ă ă ş amplitudine
mare, amplitudinea ţ electrice
generate de OSP (deci ţ de
premagnetizare) ă nu ă cu mai
mult de 6 dB ţ ă de valoarea ă
pentru regimul de premagnetizare
ă - banda Fe293 - ş de 4 dB
pentru banda Cr02'
Pe de ă parte, acest
ă o ş a curentuluI
ilFS din C!v1S cu 3+5 fapt
însa nu dauneaza ş magnetice
ă blocul OSP a fost bine proiectat
ţ Spre exemplu, valorile
curentilor ilFS din CMS de tip,
3C 12211 sunf 80 mA pentru banda
Fe203 ş 150 mA pentru banda Cr02'
Aceste valori sunt acoperite cu
ţ ă de blocul OSP, indiferent de
regimul ă de lucru (cu sau ă ă
SPO) ş anume 130 mA pentru banda
Fe203 ş 210 mA pentru banda Cr02'
(Continuare În ă viitor)

.
..".


®
--t:S\o' . J:.:i'

-1'5\/
?
®
ZOOk
rr:::::J----
+.15\1
ş
ţ .. ••. .•.."ontelJ
..... .•· •• ••• .,·.·.afll ...· .. •• II1 .. ••ampiltitorulul
.. '.
(Rlspunsurlle·corecta .. .
TEHNIUM . februarie 1999

,
M. STRATULAT
estabilirea ţ
automobilului la nivelul nominal
este ţ ă În primul
rând de ţ ă a
ţ de aprindere. Se ş ă cea
mai ă ă ş ă stabilire
a ă tehnice a acestei componente
a motorului o ă testerul electronic.
Dar, din ă ţ dintre mecanicii
unor ateliere dotate cu un astfel de
auxiliar de diagnosticare ÎI ă
ă fideli vechilor mijloace de
ţ ă care sunt
imprecise, costisitoare ş cer mult
timp; ba, de multe ori, se produc
ţ inutile asupra unor organe
aflate În ă stare. De altfel, nici
clientul nu ş ce trebuie ă ă
din acest punct de vedere,
ţ cu ce-i spune
mecanicul.
Pentru a fructifica pretiosul ajutor
al testerului nu este nevoie de o
ă ă ă Este
ă doar ş structurii
ş ţ ă ţ de aprindere
(pe care o ş orice ă auto
absolvent al unei ş de conducere)
ş a configuratiei normale a ă
diagrame. In acest fel, oricine din cei
ţ va putea "citi" el ş pe
ecranul osciloscopului "radiografia"
eve[ltualelor ţ
In primul rând, trebuie ă se ş ă
testarea aprinderii pe cale ă
se· ă pe reprezentarea ţ
efective a ţ tensiunilor din
circuitele primar ş secundar ale
ţ de aprindere, a ă
ă este ă În fig. 1.
Modul În care ă tensiunea
din circuitul primar (tensiunea
ă În cazul unei ţ de
aprindere perfecte se poate ă În
'\
fig. 2, În care momentul 1 corespunde
deschiderii contactelor ruptorului,
marcând o ă ă a tensiunii,
ă de zona 2-3, În care apar
puternice ţ ţ ş gradul
de amortizare ale acestora depind de
starea elementelor care compun
circuitul oscilant: ă ş ă
a bQbinei de ţ ş condensatorul.
In acest ă se produce
ă prin scânteia ă
dintre electrozii bujiei, proces care
ă ă În momentul 3, când
intervine o ă reducere a tensiunii
primare. Perioada de ţ puternic
Fig. 3
amortizate care ă 4, tinde ă
stabilizeze tensiunea la nivelul aceleia
din bateria de acumulatoare Ub' În
punctul 5, când ruptorul se Închide; ş
În acest interval caracterul ţ
este determinat tot de starea
elementelor care compun circuitul
oscilant primar citate deja:
condensatorul ş ă ş ă
Perioada care succede punctului 5
corespunde timpului În care
contactelEfruptorului stau Închise ş se
Încheie În punctul 6, moment În care
contactele se redeschid, reluându-se
procesele descrise. Cum scala
ă a ecranului osciloscopului
este ă În unghiuri de ţ a
arborelui cotit (distinct pentru motoare
cu ş ş cilindri), pe ă
se poate citi direct unghiul Dwell.
ş astfel ă imaginea
tensiunii primare a unei ţ de
aprindere ă În stare ă ă
Cum se ă ă imagine'
În cazul unor defectiuni ale circuitului
primar?
Starea ş reglajul' ruptorulul
ţ ă ţ ă a
acestui circuit. Astfel, arderea sau
ă contactelor ruptorului
ă ş ţ În
circuitul primar ş deci ş
tensiunii primare În perioada 2-3, de
ţ a scânteii .Ia bujie, precum
Ş scurtarea acestei perioade, ş
cum se ă În fig. 3. Un foarte bun
indiciu al ă contactelor ş al
ş ă lor imperfecte ă
ţ lor reciproce incorecte) ÎI ă
forma liniei tensrunii primare În
punctele de Închidere 3 ş
deschidere 4 ale lor. ă cum se
ă În fig. 3, scânteile ce se produc
Între contacte În aceste cazuri
ă forma ă a semnalului
primar, conferindu-i ă
caracteristice.
Distanta dintre contacte (jocul·
platinelor) se poate aprecia cu mare
Fig. 2
I
c·.w·w .••.•• ....
,
!
LI
VP
,;f
., ,
1 .... II
.•
fT
Fig. 4
!
1
TEHN/UM - februarie
M. STRATULAT
U
nul dintre incidentele
ă care blocheaza
ţ motoarelor cu
aprindere prin scânteie pe
este jivrajul. Se ă uneori ca, la
temperaturi ambiante nu prea
coborâte, ba chiar peste zero (Ia cca
5°C) ş când umiditatea aerului are
valori de 75-85%, la un moment dat,
În timpul rulajului, puterea motorului
Începe ă ă iar regimul de
În gol (ralanti) nu mai poate fi
ţ la fel ca ş cel de trecere la
sarcini ţ Cercetarea
fenomenului a ă ă .el se
ă ă unei cruste masive
de ţ ă pe difuzorul carburatorului,
pe clapeta de ţ ş .În zona
orificiilor prin care emulsla aer-
combustibil ă În camera de
ţ sub ă
Gheata ă ă ş
combustibilului, oprind astfel
alimentarea motorului la ralanti. Când
se ă la sarcini ţ crusta de
ţ ă se depune. pe ţ
difuzorului ş pe pulvenzatorul tubulUi
portjiclor. În astfel de ţ accesul
aerului este strangulat, Iar din cauza
depresiunii ă debitul de
combustibil ş ca urmare,
amestecul se ă ţ ş excesiv,
ă consumul de combustiqil.
Deoarece regimul de ralanti nu mai
poate fi ţ orice a
ţ se ă cu opmea
motorului, iar ă de a-I repune
în functiune sunt infructuoase.
ă suficiente motive pentru a afla
cum poate fi evitat acest fenomen
ă ş ă pentru aceasta,
ă
acestora. O valoare mal mare decat
cea ă a acestui. ţ
semnul unei ţ mal miCI decat
cea ă de ă ş .. La
Dacia 1300", de exemplu, unUi JOC
recomandat de constructor 0,,4-0,5
mm îi corespunde un unghi Citit pe
ecran de 54
Q
-60
Q

: n"",:. .. ................... ' ....... " .........,.,....'''....... ' ..............,,, . ..,,,.._ .......
Fig. 5

Fig. 6
"1
TEHN/UM - februarie 1999
trebuie mai Întâi ă se ă
mecanismul producerii sale.
Jivrajul are loc În procesul de
macroformare a amestecului în
carburator. ă ă sa În
camera de ţ în urma de
amestec se produce o vaporizare
ţ ă a benzinei, proces În cursul
ă 'temperatura ă scade,
ă putând fi chiar ă de
ordinul a 17-20
Q
C. Chiar ă
temperatura ă nu pare a fi
prea ă fiind de ordinul a 4-
6
Q
C, ă ă ţ
mentionate, temperatura În carburator
ă mult sub zero, provocând
condensarea vaporilor de ă ş
formarea de cristale solide de ţ ă
pe ţ camerei de ţ
Probabilitatea ţ ţ este mai
mare În zonele În care amestecul
ş ă În camera de ardere,
ă cea a orificiilor de mers În gol ş
ă (din dreptul clapetei de
accelerare) ş cea a jiclorului principal
(din dreptul ţ minime a
difuzorului). .
Cea mai ă ă preventiva
de combatere a jivra'ului ă În
Fig. 7 ' 11
Geometria camei ruptorului se
ă suprapunându-se imaginile
de tensiune ă ale tL!turor
cilindrilor motorului. Se admite o
ţ ă a momentelor de
Închidere a contactelor tuturor
cilindrilor cu un ecart de maximum
ş cum se ă 4.:
In caz contrar, Inseamna ca
geometria can:ei ţ nu e?te
ă la tOti lobI! el, fie din motive
protejarea carburatorului de purentul
de aer produs de ventilator. In acest
sens, este foarte eficace plasarea
între ventilator ş carburator a unui
ecran protector. La "Dacia 1300", de
exemplu, acesta poate fi ţ
din ă de aluminiu ă de 2 mm,
având forma ş dimensiunile indicate
În milimetri În figura ă ă Fixarea
ei pe motor se face ă alte ă
constructive, introdblcând În orificiile A
ş B furtunurile de ţ a
benzinei În carburator ş respectiv, pe
cel de ă pentru ă ş
carburatorului. Dar, atentie, ecranul
trebuie ă ă cu venirea
anotimpului cald, pentru a riu produce
ă carburatorului În
aceste perioade ale anului, ţ
care poate duce la Întreruperea
ă motorului prin fenomenul
de blocare a circuitelor cu vapori de
ă - ş numitul "vapor lock".
Trebuie ă se ţ ă ă ă
functionarea motorului a fost
ă prin jivraj, nu trebuire ă
insiste inutil pentru a-I porni.
ă infructuoase conduc rapid
la înecarea motorului, ţ care
ă considerabil repunerea
lui În ţ Este suficient doar ă
se ia o ă de 15-30 de minute,
Întrerupând pe scurt timp rulajul,
interval În care ă ă În
structura motorului ş spre
carburator, ă ş topind În
acest fel crusta de ţ ă Apoi
repornirea motorului ş continuarea
rulajului se pot ă ş n?rmal. .
Un ultim ă JlvraJul poate fi
favorizat de prezenta apei în ă
De aceea, pe ă o ă
drenare a rezervoarelor Înaintea
ă În sezonul hibernal, este
ă ş prevenirea ă a
ă apei În rezervoare pe
tim ul ă cu ă
tehnologice, fie din cauza uzurii
inegale.
Condensatorul se poate defecta
din cauza ă ţ fapt
care se traduce prin modificarea
caracterului ţ din primele
ă perioade, ă cum se eoate
ă În fig. 5. Conexiunea slaba
Întreruperea ţ ă a conductorulUi
central produce ş modificare a
ţ .tensiunil dar
numai În prima zona (fig. 6), In rest
diagrama prezentându-se normal.
Bobina de inductie poate distorsiona
semnalul normal al tensiunii primare
atunci când una din ă ş ă sale
este ă caz în care oscilatiile
din a doua ă sunt puternic
aplatizate, situatie ă în fig. 7.
Punerea În ţ ă a de-
ţ elementelor care
circuitul secundar se face prin
examinarea ţ tensiunii
secundare, chestiune ce va fi ă
În ă viitor al revistei.

______________________________________________________ _
GD
a
............... _·b

(!1
ă ă ă moda-
ă ţ de montare pentru diverse
ţ dintr-o ă de baie. Prima
parte a materialului a ă fn
ă trecut al revistei.
B
ideul este de cel ţ ă
. . tipuri: ă cu stropitorul
plasat în mijlocul vasului, sau
cu ş de ă cum este cel din
figura E. ţ ă este
oarecum ă ă cu cea a
chkJvetei, ş cum .se vede în desenul
din ţ dreapta-jos, unde: 1=
bateria cu ş 2 = ă la ţ
de ă din perete, iar 3 = sifonul dintre
ţ ă ş vas, prin care este ă
apa ă ă ă a ă acces mirosului
ă de la canal.
In desenul 1 este ă
instalarea robinetului cu ă care
permite intrarea apei reci ş ca:lde
ş amestecul lor) în ş Desenul 2
ă racordarea bateriei la ţ
din perete, cu robinetele respective.
Desenul 3 ă ţ ş ă piesele ş
modul lor de montare la ş
(evacuarea) apei uzate, începând cu
ventilul cu ă h ă Ia sifonul i ş
conducta k.
ţ ă în ă
trecut cu privire la chiuveta din
camera de baie Rot fi de folos ş
pentru montarea tmei chiuvete de
ă ă Aceasta poate fi cu una sau
ă cuve, de perete drept sau de
ţ Bateria ei pc;:>ate fi ă ă
celei a chiuvetei de baie ori ă
suplimentar, ş cu un ş scurt.
In figura F ă ţ fazele de
montare. Desenele 1 ş 2: bateria ş
instalarea ei la ţ din perete.
Desenul 3: piesele de evacuare a apei
uzate printr-un sifon ceva mai larg i,
legat la holenderul h, cu o ă de
cauciuc ţ ă h Ş d, Piesa k
ş la ă ţ sifonului. .
ă generale
a) Racordurile dintre ţ de
aductie a apei din conductele din
perete (sau de la un hidrofor ori o
ă se vor face cu furtunuri
metalizate, elastice, care au între 200
ş 600 mm lungime ş sunt dotate cu
holendere de bronz la ambele capete
(nu ţ ţ de plumb sau cupru).
b) Racordurile de evacuare se vor
face cu ţ din, material plastic, care
se ă prin ă ş ş ă
ă a diametrului la ă uneia
dintre ele, apoi ă lipire cu
codez.
c) La case construite în ţ
evacuarea apei de la WC se va face
într-un ţ absorbant ă nu se ă
un ţ cu ă ă în apropiere)
sauîi1tr-un ţ betonat, care' se
ş periodic cu o ş ă de
vidanjare. Conducta dintre vasul WC
ş ţ va fi din pvc cu' grosimea de 110 .
mm sau ·125 mm, de-a lungul ă
se ă ş un racord de ă ţ
sau ă
TEHN/UM - februarie
________________ ---------_____ Ş
În figura 1 observati un model ţ deosebit de. solariu,
conceput astfel Încât ă fie folosit mai ales la obtinerea de
ă timpurii din. ţ sau bulbi etc. Este simplu de
construit ş economic. Particularitatea lui ă În geamul 5, care
se ş ă peste rama 6. Aceasta face ca aerul aflat Intre stratul de
ă de ă ş geam ă fie mai cald decât cel din partea
ă ă a solariului ş desigur, mult mai cald
decât în atmosfera ă '
ţ se compune din ă ă ţ ş materiale: 1-
arcuri lucrate din crengi de arbore, placaj gros de 2 mm ori ă cu
grosimea de 0,3-0,4 mm' 2 - ă ă ă ·de 4 mm,
arc ă ale ă capete le ţ introduce ţ În orificii date În
rama 4; 3 - folie de material plastic; 4 ş - capacul ş rama-
postament din ă ă de 20-25. mm, capacul 4 fiind
.rabatabil ş fixat de postamentul 6 cu ajutorul câtorva balamale
5 - foaie de geam gros de 4-6
2a
In desenul de detaliu din coltul stânga-'sus ţ cum puteti
ţ aerisirea ţ fie complet, fie numai la partea supe-
ă Di m e n s i uni I e solari u lu i le veti stabili sing u ri, In ţ de ;';
locul disponibil, ă nu este recomandabil ca lungimea ă i"
ă ş ă 3 m. La nevoie, ţ ă unul sau doua solarii în
apropiere. Geamul 5 poate fi ş din ă trei ă ţ pe care le veti
manevra mai ş -
Când plantele. cresc înalte cât geamul, îl ţ ă tinând
seama ă între timp atmosfera ă s-a mai ă
Pentru a rezista mai bine la putrezire sau mucegai, este
recomandabil ă ţ (vopsiti) toate materialele lemnoase cu
un strat dublu de nitrolac incolor sau Palux. Piesele metalice le veti
vopsi cu deruginol sau vopsea de ulei cu miniu de plumb.
ă folosire, demontati ţ tot solariul ş ţ
într-un loc uscat (chiar În pozitie ă iar terenul ă liber ÎI
ţ ţ ca pe o ă de ă
În desenul 2a ţ ă tipuri de solariu lesne ş econo-
mic de realizat: A - Înalt de aproximativ 1,80 m ş B - înalt de
circa 1 m. ţ construi pe oricare din ele, din ş mate-
riale: ţ ă ş din lemn (sau, eventual, metal) pentru stâlpi verticali
de ţ ţ sau bare metalice (cum sunt cele de tip fier-beton)
pentru semicercurile verticale ce ţ copertina (4); bare cilindrice
de lemn (chiar trunchiuri nefinisate de arbori) pentru laturile (1) de la
ă precum ş pentru grinda ă de la ş (El); bare
cilindrice lemnoase sau metalice (3) pentru fixarea ă ş 2 la
ţ solului; scoabe metalice (5) pe care le ţ lucra singuri
din ă ă de 6-8 mm; o ă (]) pentru fixarea aco-
ş ă piese de lemn cu profil cilindric (8); alte scoabe cu
profii În ă de U (10); folie din material plastic ă pentru
solarii (9), ă pentru a Înveli Întreaga constructie, inclusiv pe-
retele din spate ş ş - ş cum sunt prezentate explicit În desenul
din centru. In desenul 2b apar ă detalii de lucru. Remar-
ţ ă folia ă nu este ă prin perforare cu ş sau
cuie, ci prin ă ş presare sau piese suprapuse ş lipite
(asemenea pungilor) cu ajutorul unui letcon ş ă (ca În
desenul din ţ dreapta-jos). Desenul din partea ă ă ă
modul de introducere În sol a ă ş (2) ă la nivelurbarelor (3),
care ă afundarea necorespunzatoare sub efectul ă ţ
constructiei. In desenul 3 al figurii 2 a ă sunt prezentate sugestii
referitoare la unele dimensiuni; sus - pentru tipul de solar A; la mijloc
- pentru B. Lungimea solariului o ţ stabili singuri ş În ţ
aceasta veti calcula, ş dimensiunile pieselor componente. Im-
ă dintre piesele lemnoase sau metafice le ţ face cu ajutorul
cuielor ş al ş specifice. .
Acest solariu ă permite ă ţ ă legume, flori ş
unele fructe ă ş tragi) foarte timpuriu sau ă toamna târziu.
TEHN/UM - februarie 1999
_U#4".1I1I _'--____________________________ _

ţ igrasiei într-o ă se
ş prin umezeala
ţ (mai ales în partea
dinspre ş chiar ş în timpul
verii), umflarea ş ă ă
a vopselii, formarea de pete de
culoare ă pe ţ persistenta
unui miros de mucegai, fri'g ş
eventual, putrezirea pardoselii din
lemn. Pentru a ă umezeala,
se ă de la caz la caz,
astfel:
1. ă igrasia a ă ş în
ă ă zicfului: a) se scot ş se
ă ă toate ă ă atacate de
ă

treptat, înlocuindu-Ie rând
cu rând ă la temelia zidului; b) pe
temelie se ă un strat de bitum
fierbinte, gros de 2 cm, deasupra
ă se ş ă o foaie ă de
carton bituminat, peste care se ă
alt strat de bitum fierbinte; c) se
reface ă folosind un mortar de
var-ciment preparat din: ă de var
1 kg, ciment 3 kg, nisip 12 kg, ă 6 1.
Noul perete se ă ş on se ă cu
ă NU se ă cu tapet sau
v9psea de ulei , nu se ă ş cu
Vlnarom.
2. ă igrasia a cuprins numai
tencuiala: a) se ă ă tencuiala
ă b) se ă bine zidul de
ă ă ă cu ajutorul unei ă cu
ă sau al unui radiator electric;
c) peretele se ş cu un strat
dublu dintr-o vopsea ă din:
praf de ă ă 8,5 kg, ă 1,5
kg, ulei de in atât cât este necesar
pentru ţ unei paste
semifluide; d) ă ş zile, se
ă o tencuiala cu mortarul de mai
ş se ă ş ă ă
amintite.
3. ş ă de putregai:
a) se ă ă b) pe ţ ă
sub ea se ă un strat gros de 2
cm din ă (bitum) fierbinte
ă cu 30% ă de lemn
(mangal) ă c) ă ă
peste acest strat se ă var
nestins amestecat cu ă de
lemn sau ş ă de lemn (1 :1); acest
amestec absoarbe umezeala ş
mirosul de mucegai; d) se bate o
ă ş de ţ ă parchet
sau ă steiar, care este mai
rezistent la umezeala; e) ş
se ă ă în culoare ă ă ă
a o vopsi sau acoperi cu lacuri
j plastice incolore, care ă
evaporarea ă în exces.
4. ţ pivnitelor netencuite ş
umede se ă ş se vopsesc, ca
mai sus, la punctul 2, literele b ş c,
apoi li s.e ă o aerisire mai ă
cu un curent de aer permanent.
ă igrasiei pe cale
ă '
ă cunoscute de eliminare a
umezelii din ţ constau în
ă tencuielil, demolarea
ă ă igrasioase ş
ă lor), izolarea zidufui
ţ ă de temelia casei) cu bitum ş
carton bituminat, urmate de refacerea
ţ cu ă ă noi, uscate.
Metoda, ş ă ă ă
cum lesne ţ o ă
ă timp ş ă
In ultimii ani s-a descoperit ă ă
apa ă în ţ caselor poate fi
ă ă "coboare" ca urmare
a ţ curentului electric, printr-
un procedeu În care ă ă
. polul pQzitiv, iar ă pe cel
negativ. In mod practic, se constituie
o ă electrica ă dintr-un
electrod de cupru fixat în partea de
jos a peretelui umed ş altul, de zinc,
Introdus În ă (umezit). Prin
legarea celor doi electrozi cu un cablu
metalic, se ţ o ă de curent
electric, în care rolul electrolitului îl
ţ chiar apa din zid. Astfel,
umezeala poate fi ă ă În mod
pasiv, ă a apela la o ă de
energie ă în modul cel mai
economic, ă ă a demola nimic. ă
opinia unor ă folosirea
ă a unei surse de curent
continuu ă procesul de
uscare a ă Dar fie ş numai prin
procedeul descris mai jos, igrasia
este ă ă într-un interval de
30-60 de zile, ă faptului ă
circulatia curentului din perete
ă efectele ă ţ apa se
ă ş zidul se ă
Materialele necesare sunt: bare
sau ţ de cupru cu diametrul de 10-
12 mm (pentru electrozii pozitivi),
lungi cât 2/3 din grosimea zidului
igrasios; ţ ă ă sau ă din
ă de zinc (pentru electrozij
negativi); ă ă de cupru
(cablu electric) ă sau ţ ă
(pentru conexiunile electrice); mortar
de ă realizat din 40% ă
ă ă ş 60% pulbere de
sulfat de cupru (CuS04J, cunoscut ş
sub denumirea de piatra ă ă
Instalare. La ă ţ de 100-200
mm (de la ă ţ în zidurile
igrasloase (folosind o producea de
ţ sau un burghiu gros pentru lemn)
orificii cilindrice cu diametrul de 25
mm, lungi cât ă treimi din
grosimea peretelui. ţ dintre
. orificii sunt de 400 mm.
ţ apoi mortarul,
amestecând omogen argila cu
sulfatul de cupru (pulbere ă ş
ă ţ ă ă ă când
ţ ţ o ă ă (mai
tare). ţ orificiile date în zid cu
acest ş ţ îo ele (în.centru)
electrozlI de cupru. In continuarea
ă ţ electric între ei ţ
ş electrozi cu un fir gros de
cupru, prin ă cu cositor. ţ
realizat astfel centura electrodului
pozitiv.
Pentru electrozii negativi, la o
ă de aproximativ 2 000 mm
de zid, ă ţ în ă ţ zincate
lungi de circa 1 500 mm ori ţ
ă din ă de zinc la adâncimea
de 1 000 mm. ţ dintre
electrozii de zinc vor fi de 2 500 mm.
ţ între ei ş ş electrozi (tot
prin ă cu cositor) cu cablu gros
de cupru, ţ astfel centura
electrodului negativ.
Ultima ţ ă în a
lega cele ă centuri de electrozi
pnn fire de cupru sudate la fiecare 1
000 mm. In acest fel, pila ă
ă în ţ de la sine ş sub
actiunea ei, igrasia se ă treptat.
ţ nu ă nici un
pericol pentru oameni sau.animale.
TEHNIUM
International 70
Revistl1 pentru constructori' amatori
ă in anul 1970
Serie ă Nr. 316
FEBRUARIE 1999
Editor
ş ă SA
Piata Presei Libere Nr. 1, ş
Redactor ş
Ing. Ioan VOICU
Redactor
Horia ă
Control ş ţ ş tehnic
II Ing. Mihai-George Codârnai
Ing. Emil Marian
Fiz. Alexandru ă
Ing. Cristian Ivanciovici
ţ În ă ă
C. Popescu - S.U.A.
S. Lozneanu - Israel
G. Rotman - Germania
N. ă & V. Rusu - Republica
Moldova
G. Bonihady - Ungaria
ţ ţ Presei Libere Nr. 1
Casa Presei, Corp C, etaj 1,
camerele 119-122, Telefon: 2240067,
interior: 1186 sau 1444
Telefon direct: 2221916; 2243822
Fax: 2224832; 2232272
ţ ă
Revista TEHNIUM
Piata Presei Lbre Nr. 1
ă ş ă 68, ş - 33
Secretariat
Telefon: 224 36 63/1186
Difuzare
Telefon: 223 26 83/1117
Abonamente
la orice oficiu ş
(Nr. 4120 din Catalogul Presei
Române)
ă cu ţ din ă ă
Amaterske Radio (Cehia), Elektor & Funk
Amateur (Germania), Horizonty Technlke
(Polonia), Le Haut Parleur ţ
Modelist Constructor & Radio (Rusia),
Radio-Televizia Electronika (Bulgaria),
Radiotechnika (Ungaria), Radio Rivista
(Italia), Tehnike Novine (Iugoslavia)
Grafica Mariana Stejereanu
DTP Irina ş
Editorul ş redactia ş ă orice
responsabilitate În privinta opiniilor,
ă lor ş solutiilor formulate În
ă aceasta revenind integral autorilor.
Volumul XXIX, Nr. 316, ISSN 1224-5925
© Toate drepturile rezervate.
Reproducerea ă sau ţ ă
este cu ă ş re ă În
ţ ă scrise prealabile
a editorului.
Tiparul Romprint SA
TEHN/UM - februarie .1999
TEHN/UM - februarie 1999
ED
În imaginile ă ţ
patru piese de mobilier simplu,
foarte rezistent la ă
mecanice, destinat unei camere
pentru unul sau doi copii ori ado-
ţ Ele permit ca In ă
ă ă ă liber mult ţ pentru
ş
Toate piesele principale sunt
din ţ ă fier zincat cu diametrul
de circa 25 mm. Piesele pentru
asamblare sunt tot metalice. La
acestea se ă ş lem-
noase pentru ă mesei, apoi
burete din material plastic gros de
circa 150 mm pentru saltele ş
ă ă ă ă
ă ă acestora, ca ş
din stânga patu-
lui. La saltele mai este ă o
ă de sac pentru dosuri. Din
ş ţ ă ă ă a
ţ de saltea se fac ş ş ş
ă scaunului. h
ţ ă figurile. In cea
dintâi ţ ă modele de
ă de lucru cu ă ţ ă
ţ mesei poate fi din ă
ă de circa 30 mm ă
cu Iinoleum sau din pal melaminat.
Ambele pot fi ă ţ cu ă
ş ţ ă ln figura 2 sunt prezentate
ă detalii de montare.
TEHN/UM - februarie 1999
Figura 3 ă ţ ş ă un pat etajat,
ă cu o ă (dreapta) ş un fel
de rucsac vertical (stânga) dotat cu
câteva buzunare, În care pot fi ă
la ă pijamale, batiste, ciorapi,
ă reviste etc. Sub acest pat dublu
se ă un al treilea pat (de ă
pentru un alt copil.
Piesele-tip din care se ă
mobila - la dimensiunile dorite de con-
structor, În ţ de ă camerei
ş talia copiilor - sunt prezentate În figu-
ra 4 cu detalii. Ele vor fi vopsite În cufori
ă (portocaliu, galben, ş albas-
tru deschis) sau asortând ă culori.
Saltelele vor fi dintr-o ă foaie de
burete ş vor avea un dos din ă de
sac, iar deasupra o ţ ă ă din
ă ă ă ş fru-
ă Din ş material
ţ ţ ş peretele-rucsac.
Ţ Aceste piese de mobilier
pot fi produse ş În serii mici sau la
ă pentru vânzare, de un pro-
ă individual, o ţ ă
ori un S.R.L.
Figura de mai jos ă ă
modalitatea de a realiza un ţ
inedit, atractiv ş ă relaxant
Într-o ă sau o ă
prin instalarea unei mese care
ă un... acvariu -
ă de o canapea sau câteva
fotolii.
ţ avea nevoie, mai Întâi, de
un acvariu mare din ă (1).
Singurele piese pe care va trebui
ă le ţ (sau ă le ţ
, la un atelier de ă ă
TEHN/UM - februarie 1999
ţ ă sunt cele ă laturi-
suport (picioare) 2, din ă
ă indiferent ţ lemnu-
lui, potrivit cu dimensiunile acvar-
iului ş ă ţ ă a mesei
propriu-zise. Aceste laturi vor fi
doar ă cu nitrolac incolor
(dat cu pensula În ă straturi
suprapuse), ă la vedere
culoarea ă a lemnului.
ş ă ţ exterioare (vizibile)
ale scândurilor vor fi bine finisate.
ţ lemnului natur se
ă bine cu vegetatia ş
fauna din acvariu.
Deasupra acestor suporturi-
picioare ţ ş o ă de
ă ă ă de 8 mm, cu
muchiile bine ş ă
la un atelier special de geamuri).
ţ ă ă Între
ţ acestei ă ş margin-
ile acvariului trebuie ă ă ă
un ţ liber de circa 50 mm
necesar aerisirii, ă
ş etc ..
Cu aceasta, ţ va fi
ă dar, desigur, ă
ă ţ acvariul cu nisip,
plante ş ş scoici. .. ş ă acor-
ţ zilnic ă ţ ţ
ţ În ă ă ţ aeraj,
ă ă ă ţ ca
Îngrijirea ă fie mult ă
ţ În acvariu numai
ţ ă ş câteva roci,
poate ş 2-3 raci.
+- ....... +1'
/ '/ '/ ,/
ţ ţ ţ ţ ţ 1<1
1'" * *f G-t ;; ... ,g.... I(J.. Jt
i+-+s+ f8 ...
I ..
RedilN! Inreglstl'.1re


07
,,,
5.1f v- IlI;>
I,'JIJ

Tia
221<
n
" K1
't
le
II
® TensIUnile În ţ de rflregiutr ar8

Cap dl' &lteI'9t're
",Jzu!din ş
R23
8,ZI(
2SC828 2SBJ2ft
10, .
11
1<.2
12K1 I
J.z
,..
5\1 ....1-
T-
i
Ci)
r--
I
1
I
I
---------- -- l
I
I
Ef - :!!:-T,n
E
I
f
221)1,1 1
I l ..........
l
---
I'
_'":---11 r 'OM. i
L ______________ 1
I eUI1
\1000"

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->