IFURT AUTO

FOTOJllU-EU
NUMARATOR
L-C· METRU
2
6
8

20
4
18
OV
LISTA DE MATERIALE
R1=R2=R5=R8=R13=R14=4,7kn
R3=R6=22kn
R4=R12=47 kQ
R9=470Q
R10=220Q
R11=15 kn
P1=470 kn, liniar
C1 =C3=1 00 nF
C2=C4=22 llF/12 V
C5=220 llF/12 V
Ic=UA741
T1=2N3904,2N3906
01=LEO zomA
02=03=1 N4148,
1N914
LOR = ţ ă
orice tip
Adaptor de ţ =
9V/300 mA
ş ă Peritel ă
F
I
Ş
A
P
E
R
I
T
E
L
·-:-____________________________ 4"1](._

...--.... 7
4 8
3
FR
/E555
1
ontajul propus se distinge prin
simplitate ş originalitate.
Ideea de plecare este foarte
ă modificarea ă ţ unei note
muzicale în ţ de ă Deci,
ă la început montajul se ă la
soare sau în ă ă el va
emite un sunet cu o ă
ă ă vom modula lumina
(mai ă sau mqi ţ ă ă
nota se va modifica. In ţ luminii,
montajul nu emite nici un sunet. Cu
ţ antrenament ş ureche ă
este posibil ă se interpreteze arii
cunoscute ş la început),
mascând (obturând) mai mult sau mai
ţ elementul fotosensibil.
Elementul principal al ţ
TEHN/UM - martie 1999
R3
470
este o ţ ă ă
ă are proprietatea de a
prezenta o ţ ă invers
ţ ă cu valoarea ă ţ
fluxului luminos incident. In cazul
nostru, de exemplu, în plin soare,
ţ va avea o ţ ă de
aproximativ 400 n, în timp ce la
întuneric aceasta va avea mai ţ
Mn.
ţ de ă va fi ă
cu ajutorul unui circuit integrat liniar de
tip (sau similar) conectat într-o
ă de oscilator de relaxare
(astabil). Perioada oscilatiei depinde
de ţ R1, R2 ş
condensatorul Ci. Cum dispunem de
o ţ ă ă ţ
. va fi suficient s-o ă în locul lui
R2 pentru a obtine rezultatul dorit. Nu
ne mai ă decât ă ă
semnalul astfel ţ ş ă ă
apoi unui difuzor, pentru ca ă
ă fie ă ă amplificare
este ă cu tranzistorul Ti , de tip
2N2905 sau 80136, 138. ţ
R3 ă curentul în baza
tranzistorului ş ă distrugerea
acestuia. Difuzorul utilizat trebuie ă
ă o ţ ă de 8 n ş o putere de
0,2-0,5 W. Dimensiunile sale nu au
mare ţ ă dar un difuzor de
diametru mic ă gabaritul
montajului. ţ nu are decât
opt componente, care pot fi procurate
din ţ sau din ă
B
_1-':I·];h
'C
.];_'---__________________________ _
II
TEHN/UM - martie 1999
Fiz. ALEXANDRU Ă
n actualul contexfal costurilor tot 0,66 din valoarea tensiunii de
mai ţ "sponsorizate" de' stat alimentare U. Mai' precis, durata de
pentru energie,. economisirea temporizare Teste ă de ţ
aceste'iaare ş ş . T = 1,1 (R2 + P)C1,
motivate de a trece de la stadiul de putând Jiajustata din ţ p,
"Ipzinca" la :acela de preocupare pentru valorile indicate în ă
ă pentru ţ cei care ă la circa 120 s. Pen,tru durate mai
ă ă - din ce în ce mai adânc - mari, se 'va ă ă
mâna în buzunar spre a achita nota, valoarea condensatorului , C 1
de ă O ă ă ' .. din acest (condensator cu tantal, 47-470 JlF).
curent, al economisirii o ţ ă ş integratulLii 555 ă
(sau ar putea-o reprezenta, ă ţ releul electromagnetic Rei, fiind
locatari de la blocuri nu ş pus ă ă împotriva tensiunilor de
problema sau, mai trist, ţ ţ în bobina
ă ă ţ ă ă acestuia prin cele ă diode D1 ş
folosirea automatului· de ă pentruD2.
iluminarea ă a casei Tensiunea" dealime,ntare U
ă a unor hOluri,cor,idoar'e, ă foarte ă nu
ţ de trecere etc. de. Ia. blocuri ş ă ă alege· În'
nu numai. . ţ releuldisponibil. Pentru
În ţ ă automatul de' ă U = 12 V vom. folosi un releu cU'
(AS) este un 'comutator monostapil de ş .' ă la ,,1 O V" cu. un
ţ care ă nedefinit.în'pozjtia .
,.
consum de curent de sub 100 mA.
ţ releul, trebuie ă posede
o pereche de contacte K normal
ş (ND), lucrului stJ.b
.tensiunea de ţ pentru curentul
maxim preconizat prin coloana de
becuri (acoperitor, contacte pentru
10 A/250 V). '
În figura 2 .. este ă schema-bloc
de interconectare,. a ansamblului
circuit butoane 81-Bo', automat de
ă AS (temporizator) ş ă de
becuri comandate L 1-Ln (becuri de
ţ conectate în paralel ş
alimentate la. 220 V c.a. prin
contactele K releului).
In fine,mai ţ ă ă
avantajelltjmportante' ale acestui
montaj, ş anume ţ
ă a duratei de temporizare
prestabilite În raport cu ţ
tensiunii de . alimentare U ş
eleotrosecuritatea În exploatare,
circuitul butoanelor de ă
fiind total separat de cel al
ţ prezent doar în coloana de
becuri ş la '. contactele de . lucru ale
releuluL
"deschis"
de basculare În starea "închis", peo
ă ă p.rin. simpla
ă ă ,a unuia din t;:lutoanele
B1-Bn amplasate În locurile dorite,'De
ă pentru. iluminarea. casei
ă de la blocuri, intervalul de
temporizare este'cales de ordinul
zecilor de secunde sau al minutelor,
cu' posibilitatea de reglaj pentru
adaptarea la ţ ă
Printre numeroasele scheme care
ă acestui deziderat se ă ş
,cea ă în . continuare, mult
ă prin utilizare'a unui "timer"
specializat circuitul integrat 555 În
oricare dintre variantele lui
constructive. În figura' 1,dispunerea
terminalelor corespunde modelului
PE555E în ă DIL cu 2 x 7 pîni.
ş cum mentionam mai sus,
comanda de pornire se ă prin
ă ă unuia din
butoanele 81-Bn. Acestea sunt
butoane ă cu revenire,
cu contactele normal deschise,
amplasate în locuri ş accesibile, la
fiecare etaj ,. intrare de coridor etc ..
Nu ă asupra modului de
functionare propriu-zis al
monostabilului realizat' cu circuitul
555, acesta fiind clasic ş descris pe
larg în manualul de ytilizare). Amfntim
doar ă temporizarea ă
respecUv durata de ţ În
starea ă când ş
circuitului este "sus" ş deci, releul
Rei ş - este ă de
ă condensatului C1, prin
grupul serie R = R2 + P,de la zero la
TEHN/UM - manie 1999
0\1
Rel.
Ing". CRISTIAN PÂRVU
.A.
1
n cel.e ce ă este ă schema ă a unei alarme
ce ă autoturismul la eventualele tentative de efractie.
ă ţ
Montajul propus este un
dispozHiv antifurt auto
realizat În tehnologie
CMOS, cu ă multiple. Un
aspect deloc de neglijat este ţ
de cost suficient de redus, ca
urmare a ă unor integrate
numerice ş componente
semiconductoare discrete uzuale.
EI ă acustic
intermitent Încercarea de fortare a
ă ţ autoturismului, blocând
ă sistemul de aprindere al
acestuia. ă auto are
un interval de timp de 8-9 secunde
pentru a ă ă autoturismul ă
la intrarea În functiune Ci sistemului
de ă stare ă cu un
LED. Dispozitivul ă cu
Întârziere deschiderea ş
ş punând alarma În
ţ ă 4-6 secunde, timp
suficient pentru inhibarea schemei
electronic.e de ă proprietar. La
deschiderea celorlalte ş sau
capote, ş ă alarma
ă ă ă temporizare. ă
ş sunt Închise rapid, dc:ir nu
inhibat sistemul, alarma ă
ţ ă doar un timp
prestabilit, ă care revine În
starea de veghe. In situatia În care
ş ă deschise, alarma
ă nelimitat.
inversoarele U18 ş U1 C din'
cadrul circuitului integrat
MMC4069 ş in.tegratoarele R5-
C1, R7-C2 constituind un circuit
de Întârziere a semnalului de ,,1".
ă temporizare
proprietarului ă ă ă ă
ş Intrarea În stare de veghe
a al armei ă timpul prestabilit
ă prin aprinderea
diodei LED D2.
La deschiderea ş ş
baza .' tranzistorului 01, aflat În
stare de saturatie, este ă
direct la ă tranzistorul trece În
starea de blocare ş astfel, pe
intrarea de ceas a oistabiiuluiU2A
se ă un semnal de ,,1" logic.
Circuitul integrat MMC4013
ţ doi bistabili de tip D
master-slave cu ă ş ş
separate. Transferul ţ
logice prezente la intrarea DATA
se face la tranzitia ă a
impulsului de ceas. ş O
ă În ,,1", intrarea DATA fiind
acum În ş nivel logic, ş
condensatorul C4 Începe ă se
Încarce prin rezistenta R9. Când
tensiunea pe intrarea de RESET
ă ş ş tensiunea de ţ
ş O este ă În ,,0" logic,
condensatorul C4 ă '
rapid prin dioda 03. Simultan,
ş O ă Îfl ,,1" logic,
semnal care se ă pe intrarea
de ceas a celui de-al doilea
oistabil U28. Începe un proces
analog, temporizarea fiind ă
de grupul R10, C5 ş D4. Pe
parcursul ă date de U2A
ş componentele discrete aferente
este· ă ţ
sistemului ", de ă ceea ce
permite deconectarea tensiunii de
alimentare a montajului. ă
acest interval, alarma se .
ş ă un timp determinat
de constanta circuitului RC
conectat la pinii celui de-al doilea
bistebil.
La deschiderea celorlalte ş
prin intermediul inversorului U18
ş al circuitului derivator C3-R4, pe
intrarea de SET a bistabilului U28
se ă un impuls pozitiv de
ă ă evitându-se astfel
starea ă În care
ambele. ă de control SET ş
RESET pot fi În ,,1" logic. ş d
a bistabilului U28 ă În ,,1" ş
procesul se ă ş ă similar
celui descris mai sus. Alarma
ţ ă un timp prestabilit,
ă care trece În starea de
.
Diodele D5+D7 'constituie o
ă SAU ct1 trei ă
ă cu inversorul U1 D ş
ţ Ş U3A ş U38 din
cadrul circuitului integrat
MMC4011, ă un circuit
logic de validare a al armei. ş
portii U38 este ţ ă În ,,1" pe
parcursul de la
Montajul . impune o
ă de ţ o c:J o cs oo('t';\ om
ă de valorileR 1 :a <Ll'> CA) 0jQ 70° o ISI 'Pf.J ...... 'P t-"o
ă valori care R 12 +7UF" S OI-' t-7D ...J o
se pot modifica ă O c::::::J O olTJ """0 O 'lI"I A n ,#It
ţ constructorilor. 00 C Id"" \It
Senzorii sunt, ţ pe R3 o o c c c c coc o 11<
portiere, pe ă pe o Cl o Sh +888 U2 ro O t::::l O
portbagaj, În capacul cutiei 112lK o o o o o o -oi (l 312JK
de acte, În ş R n t..fi\ O Iif? O
rezervorului de ă În g g C b1 ...... ce '" O O
radiocasetofon ş ti ti R7 ""l R9 0DIJf-O -.
o (:] OeJ O O r.:::J O W '. =00
ţ ... t 50K +-7UF" 1001<
Prin Închiderea ti (:] Rl4- R2 O "4I!N
ot::Jo O
mutatorului K se 30)( D7 O
ali m e n t e a z ă R5 u-----1
schema ă ş LED-ul o el o O o o o
D1 se aprinde. ă 150K s;QD (1 06 . R 15 ......
- DATA ale circuitelor U2A ş S"" ZbJ W O Do Q O.Z
U2B trec În ,,1" logic cu o o O 11 '.' 'D5' 00
Întârziere de minimum O. C3 O D .,.. ' ....
0,74't, unde 1-" o o::::D 1 N+ 1 +8 o O
't = R 5 C 1 = R 7 C 2 , t Q)tlJUF "
o

10 O O"
II
TEHN/UM - martie 1999
intrarea În ţ a
montajului, indiferent de
starea celorlalte semnale,
prin aplicarea semnalului
de "O" de la ş
QirQuitului oeÎntârziere pe
una din ă portii
'U3B. De asemenea,.j)tin
conectarea ş Qa
circuitul,ui ş intrarea
portii U3A se ă
ş În ,;1 "În timpul
ă monostabilului,
format', din U2A ş grupul
RC aferent. ş portii
U3B ă În "O" pe
parcursul ă
monostabilului realizaLcu
U2B. sau atât timp cât o .
ş ă ă ă prin
aplicarea unui semnal· de
,,1" pe' una din ă
.portii cu diode.,
. "O"logi'c la
ş \ portii U3B
ă tranzistorul
Q2. Tranzistorul de medie
Q3 trece În stare
de . saturatie ş ă
bobina releului d, al ă
contact normal Închis
este Înseriat cu contactul
de cheie ş bobina de
inductie.
Circuitele U3C, U3D,
U1 ş ă un
astabil comandat ,cu
intrare de validare În "O"
logic. ă praCtic dintr-un
oscilator RC clasic,
realizat cu trei/in\lersoare.
ţ Ş U3C ş U3D
constituie un latch de tip
RS cu ă de control
negate. ş portii U3D
ă În
u
l" logic, inhibând
semnalizarea ă
La validarea semnalului
de oscilator cu un semnal "O" logic
se ă un tren de impulsuri
cu o ă de 2,2R16C6. Prin
interrnediul '. tranzistorului Q4. ş al ,
etajului pe putere QS+Q6 este
alimentat claxonul autoturismului,
care ţ ă . intermitent
Alegerea tranzistorului npn de,·
putere se tace În functie de
curentul absorbit de claxon.
Instructiuni
de montaj
Ca senzori s,e pot utiliza
ă deja
existente În focurile ş
capotelor sal!!l ,orice alte tipuri
TEHNIUM - mcJrtie1999
adecvate.
Consumul de curent· din
acumulatorul de 12V al
autovehiculului În stare de veghe
este practic' nul, consumul În
starea de ă depinzând de
releul folosit pentru blocarea
sistemului . de aprindere ş de
sistemul de avertizare adoptat,
putându-se opta ş pentru o
semnalizare ă ă
sau ă ă
sau faruri). Siguranta se
ă ă
Montarea celor, ă LED-uri
ş face pe panoul.frontal, timpul
de actionarea fiind prea
scurt pentru ca montajul ă ă
fi dezafectat de o ă
ă ă cu ţ ca firele
vizibile exte'rioare ă fie
ă ă cu firele deja
existente În iar
comutatorul general ă fie bine
ascuns.
În, timpul ă
autoturismului la domiciliu,'·
montajul poate fi pentru a
asigura atât paza ş cât ş a ..
ş a garaj ului.
. In aceste pagini ' sunt
prezentate schema.··· ă
(ContInuare În pag. 8)

II
0""0 o
o ..... Sl)
3<D0-
0-
""OCSl)
g
<D -en -....
:J -. _. c::

<D Sl)""O Il>
o:J <ti
.....
o.. s·
9?.<D "'O
<D _. o.. Il>


:JSl)c
_.:J
0'-

<D .....
_ Sl)
Sl)Sl):-*"
S' l]JCJ>
....... -00
» g:,Sl)
tî) a.c8
0
P3
....... <D ....
(1)-1»""

():J o o
s:
0:-
Sfl
'!J>
s:f>
tU
::J
C:()

()
Q... s.
(1)Q)
C) ro c:
o C::!".
::J -o

(1)" <D""",,,
::J JJ-en (1)
C/). '-+'"
(1)
-t Q....
rn C) <O
::t: tU roCX>m
<: or Sl)( (j) o..
- -:J _.
c::: 0<D C
3: Sl) .....
Sl)
. Sl)
:3
tU 0.."
c:
Q) ::::::::

:
1 v ...
Q
O'"

CONTACT
CHEIE
(Urmare ă ,
·lnSl. ,STELORIAN Ă
Ing. LAURENTIU 'TEFAN
'.' În ă anterior am trecut În ă probleme· de, ordin
genera/./n acest ă ă cu prezentarea aspectelor concrete
privind ă dintre. sarcina ă ş natura. materialelor din care
,este realizat contactul releului. "
Contacte ă ă atac electric

Tensiunea. de .pomutarepe.
contacte. ă între ţ ţ
ş maximum 1 V. Ea este ş de
ă .Încât în. timpul .. ă
.materialul de contact nu ş
punctele de. atingere ş se ă s.ub
valoarea. "tensi.unii de topire" a
metalelor sau aliajel,or.de. metal, care,
în ţ de material, ia valori între
0,1 ş 1 V. Se ş ş ă se ă
ă are loc o ă ă
Alegerea malerialelor de. se
face dip punctul de vedere al crltemlor
. mecanice ş chimice.
, De exemplu, contactele de <,irgint
sunt foarte sensibileilaatmosfera de
sulf,' chiar, ş în cazul' unor ţ
foarte reduse. La contactul. cu sulful
se' produce un strat de sulfit de argint,
due, având în vedere ţ arculuJ
electric la comutare, nu.va fi ă
Uneori' se ă placarea cu
un strat ţ de aur (sub
1 a contaqtelorde argint. Aceasta
este ă doar pe perioada ă
deoarece ă ă se
distruge A acoperirea . În locul de
contact. In .cazul unei atmosfere de
ă ţ numai este
ă O ă ă ţ ţ ă
o aduc aliajele din grupa platinei, de
exemplupaladiuL Chiar ş în acest
caz, în anumite ţ ţ
organice sub' ă ă pot ă
pnecipite pe ţ contactului sub
ă de strat ş ă ă Ia ş
numitul "efect al pulberii·maronii".
AuruL pULare ă
ă dar În cazul unui ă
mare de ă se ş .a fi.
prea moale ş are ţ de Jipire a
contactelor.
ă se are în vedere ă în cazul
dimensiunilor uzuale .ale contactelor
de relee ă suprafata· de ..
ă este de numai
1 0.:
6
cm , atunci În ţ de
contact de numai 10 pascaU se obtine
o pe ţ ă decca
10t/cm !
Ca un exemplu de aliaj. care
ă ă dezavantajele prezentate se
I
TEHNIUM - martie 1999
menn.lonea. ă alia. 1\.1. tcaur-argin. t.
Contacte cu. atac asupra
materialului prin . transport
foarte fin
In ă ţ tensiunea de
pprn . pe. c90taqte este mai mare
decât tEmsiunea de topire. (O, 1 ... 1. V) ş
ajunge la valori decca 10 ... 30V;limita
ă ă de n,atura
materialului ş ă valoarea
ă ă la care nu apare arcul.
Chiar· ş în··cazul ă unor
sarcini mici . se. poate observa . pe
suprafata contactelor, ă un timp
" . un atac clar asupra
materialului.,·sub forma unui trc;tnsport
de. material saL\r' a unei arderi cu
ă de materiaL
Mecaf.lismul transportului de
materialln cazul unui contact care. se
deschide poate fi .. descris în felul
ă mai întâi. va ă
UcM
presiunea pe ţ contactelor,
curentului va ş (cca
10 • Alcm, ). în punctul
de contact ş . ş la deschiderea
contactului se ă o punte de
fuziune. ă ce puntea de
fuziune atinge temperatura de
fierbere,ea se întrerupe în punctul cel
mai fierbinte. Acestei temperaturi' de
fierbere i. se poate asocia o ă
tensiune,,,tensilinea de fierbere",
care, 1n ţ -de ia valori
cuprinse între 0,8 ş 2V. In numai
câteva microsecunde, metalul lichid
este adus în stare ă volumul
ş mult, iar cele ă ale
ţ . de fuziune au temperaturi între
2000 ş 4Q;00QC. Punctul cel· mai
fierbinte al. ţ fuziune se
. de cele. mai multe ori
ă polul pozitiv (anod) ş astfel,
pierde material.
ă se va repeta comutarea,
atunci pe annd se va forma un crater,
În timp ce pe .catods.e va forma o
depunere de material de forma unui
ac. Acest proces . se ş
transport fin. Aspectul exterior al
depunerii materialului prin transport
depinde .de materialul de contact:
metalele nob,ile ş aliajele de metale
nobile au· ţ de formare a acelor
subtiri,în timp ce aliajele lor cu
ţ nenobili ă o
depunere cuo ţ ă mult mai
mare.
Contacte cu atac asupra
materialului prin transport
A. . ••••.. grosier· ..
In acest caz tensiunea de
comutare ia valori de la ă
la câteva sute de ţ Aici ă
diferite fenomene. de arc care conduc
la transport de material chiar ş ă
(Continuare În pag. 10)
II
",
_!4:I·];tt1I.]; _____________________
Materialul deoorrtact
Argint Material universal"iehin,',.'" ş ă '
ţ ţ ţ Ş
T,' ,ranspo,', rt,de" mater"I,al, , , r,e, s, ipec, '", ',';:,.,', a,:,,:s, , U,,'"ri,', t,",U,,"', 1",", ',d,',',e
p
" ă ",', ',a" r,', ',e,'",.',.,",',d,· ',,6,'.,,',", 11'1,., ", a,,' "t,a,',,',r, ia,,1
în cazul puterilor ă .""""",' ,,','
,mari; ă de trecere ş ţ "!"'/!'
Argint..:paladiu
ă ţ
matertaf Ş la ă
comutate foarte ş la ,un ă mare de ă ş În
'cazul pu uncontinu, tn,'d, iea, tde,pC1ladfU;,',a, cest,', "',',,',4e,,, ",""m, , ,',a, t, e,,',r,la, le
suntsusce tlbllede a dezvolta oxidare,detf"ulberemar0nie" "',
Argint;.nichel
Stabilitate mult mai' ă
cal?arglnt, ,transportul ş ă
tendinta efe ă ă ă
de . exemplu , ă ,l«tensh,mi
de trecere este ţ ă '. .. . " .:. '" .
Aur-argint La . tensiuni Ş . ţ '., trecere
ă .. Insensibil la sulLO,eosebit .de·lndicat 1n
tehnica ă ă ş ..
ă transport de ,... .' .

Aur-argint-cupru-indiu
. , .. Aliaj. de.
ş suit Este 1nlocuitorul argintulUi \tn domeniul tensiunilor
ş med}i. .La pute,rf;4e .. comutafemicV ă ă
ma.re ţ ă Sl,Jot,poslblfe.pertvrbatll ă ţ ş
!nurma ă . .. .. . . , . . .' .' .' . . , ...
ă
Material special pentru uhahuOJit ă ă ă
ă la un ă ă ă Ţ
stabilitate în timp.Laputeri de comutare foarte· ş ă
foarte mare decomutari,suntsusceptibile de adezvo'ltaQ·xida.re de
tip "pulbere . .. . .
ă
Wolfram Materiatul cel, mai'" dur", ş cu
ă de' material, ş ·,laprQducerea. ă ş ş
ă un strat dur neconductorîn ţ Umede
ş al unei ţ ă rare: Din acest ţ
tensiunUor reduse pe contact,1n.climat tropical 'sau ă ă
(Urmare din pag. 9)
un ă mic de ă
In fi9. 1 este ă ţ
tensiunii pe contact la conectarea ş
deconectarea unei sarciniohmice.
Pentru un contactgare se Închide,
la ţ de cca 10- mm apare un
câmp foarte intens. Prin emisie de
câmp sunt ţ electroni de pe
catod. ş ă micul
ţ ă ă a se ciocni cu
moleculele de aer ş izbesc anodul cu
mare ă Anodul se ă ş o
parte a ţ sale se
ă ş se depune material pe
catod. In aceste conditii apare un arc
scurt, la care, spre deosebire de arcul
luminos, tensiunea de a"rdere ă
practic ă ă tensiune
este ă de material ş are
valori cuprinse Între 11 . ş 1SV. Acest
arc arde de la initiere, ş ă la
atingerea contactelor (1 0 ... La
deschjdere, ă întreruperea ţ
de fuziune, ţ Între contacte
este suficient de ă pentru ca ă
ă ţ unui nou arc scurt.
ş procesele de mai sus au loc
În intervale de ordinul milisecundelor,
cantitatea de material ă
poate fi de câteva mii de ori mai mare
decât În cazul ţ de .fuziune.
a
ţ unei sarcini inductive
ă ş ă a
curentului În timpul ă Arcul
scurt se aprinde ş dar nu poate
arde continuu. Lucrurile se ă
ţ la deconectare: mai Întâi
apare puntea de fuziune ş apoi arcul
scurt. Pe ă ă ce contactele se
ă ă În continuare, electronii
ţ prin emisie de câmp
ă moleculele de aer din
ţ dintre contacte.
Ca urmare a bombardamentului
ionic, catodul .se ă ş
simultan scade energi,? electronilor
care ajung pe anod. In ţ de
comportamentul energetic al
circuitului de comutare, apare o
ă ă (Ia cca
300V) sau un arc luminos. .
Tensiunea la care un arc luminos
mai ă ă ă aprindere
depinde de curentul de comutare ş
de materialul de contact.
Transportul de material În cursul
ă ă luminiscente este
neglijabil, dar ţ ă starea"
ţ favorizând ţ
/ arcului. squrt. Din aceste cauze
ă ă se ş vârfurile de ,
tensiune de pe contact cu ajutorul
unui dispozitiv de stingere a arculoi,-
dimensionat ă
Metalele pure ă un
transport puternic d'il H3'21ateria I În
ţ cu anumite A aliaje sau
materiale sinterizate. In tehnica
ţ mari, pentru diminuarea
ţ de sudare a contactelor se
ă uneori materiale sinterizate
cu ţ de oxizi (e.g. argint ş oxid
de cadmiu).
ă de comutare ale
materialelor de contact
Exceptând geometria contactului
ş mecanica ă materialele de
contact sunt deosebit de importante
pentru determinarea domeniului de
aplicare a unui releu.
In tabel sunt prezentate
comparativ opt materiale de contact ş
ă ţ electrice cele mai
Importante.
Bibliografie
1 . Swet Roslavlev, Re/aiskontakte
- Betriebsbedingungen, Scha/tver-
ha/ten, Werkstoffe, Siemens Bauteile
Informationen 6, Heft 1, Heft 3, 1968,
1969
2. Siemens AG, Relais
Datenbuch, 1968
TEHN/UM - martie 1999
în, cutia-ecran se prevad ş
ă pentru ţ CU o
ş reglaje, ş ţ ă ă a
cursoarelor ţ
1110ntajul, , rea,Hzat . cu R1 ,R2' J;}S ş R9',
.......... "',;., .... , ... +... ă de In ca"zuJ încC!re
lIo"','on't05 C.SJ. (circuitele integrate transformatorului T ă o
CI-l ş la?ra ă ă pentru constructor,
proclJrarea ,lor nu mai ',c, acesta ş unul gati3.
, ă . realizat de la' blocurile OSP cu care
.,I\JI''''''+!:Iiltl se ă practic. peo sunt dotate ţ ,de.: tip
\,;:placuta de sticlostratitex ă cu MAIA1< 231 STEREO;' MAIAK 232-
cupru. Se ă utilizarea ,STEREO 'sau MAIAK 120:.stereo.
electriqe ,pasive ,La magnetofonul (sau
autohtone ş condensatoare} c'pset6fonul} la care se ş ă
oe ă calitate. lra. realizarea' ,·SPD-ul se.. ă \ ă
transformatoruluj ,T 1 ,se un, i .schlmbarea
miez magnetic"de ă ă (eventua{prin comutare ·sau ş
Bobinele transformatorului T 1se unui etaj"
ă din conductor CuEm, <\> 0,12 constantei ,de timp '&1 ! la
rom sau <l> 0,15 mm, iar ţ ţ ş
ă ă în, circuitul' Schema-bloc'
magnetic al' transformatorului T
1
nu va Interconectare a, SPD este prezentata
ă ş 0,2T. ă ă a O. Se, ă ă Ia
.transforrnatorului , Ţ 1 ' preampllflcato,ru,',
ă folosindu-se. un ,lac IhtrarE?a S!:o, ă L R)se,
electroi,zolant ş ulterior, se ă la, ampllflcatorulUi
"folosintlu-se o ţ ă din, ă de, fier corector NABmalnte de blocul
ă de. Ecranul,se cOnvertor tensiune.,curent (care poate
ă obligatoriu la masa fi o. rezistent? de valoare' mare sau, la
montajului. ...... . . .,' '.' ., .'magnetofoanele , . ţ
ă de altfel,caîntreg perfecti?nate, un t)loc. eleetro.nlc\
montajulSPD ă fie supliment,ar SPD al ă a
ecranat, ă libere ş " electnce
ă pentru realizarea ă din figura 9 ţ ?' blocul qsP, care
galvanice.· Ele' se ă obligatoriu poate lucram... regim . de
CU conductor ecranat, mai ţ firele premagnetizare ş ă sau ă
de 'alimentare' cu tensiun·e. De Cei doi ţ ţ
AUDIO
ă ÎIF1 ş se preiau
de la ş montajului
ţ . semireglabile Rs ş
Rg. CapLiI magnetic de ş CMS
se ă galvanic la terrhinalele
ă în acest scop la blocul SPD
(folosihdu:.se, evident,· cablu ecranat).
ă aceste ă se
ă montajul SPD în interiorul.
magnetofonului (gasetofonului) unde'
ă ă ţ .
"Reglajele încep prin alimentarea
SPD cu energie ă
, (UA 1
6
±15. V, U A2=30 V), ţ
comutatoarele K 1-deschis ă
.Fe20 3) ,K2-deschis ş K3-închis (SPD
nu ă ă
Folosind o. ă ă Fe203,
se . ă valorile optime ale
ţ de premagnetizare ă
il1=1 ş ÎIF2' actionâl1du-se cursoar:ele
ţ semireglabile ş
R9' Se ă
ă ş procentul THDrnihim ale
semnalului audio înregistrat 1n banda .
audio ,în care magnetofonul
(casetofonul) ă a lucra.
Se ă reglajul ţ
IIFih trei puncte '(400 ş .12,5
kHz) în banda audio, la un curent iAF
de nivel -20 dB ţ ă de cel nominal.
Pentru reglaje se ă
generatorul de ţ ă
osciloscopul ,i voltrnetrul electronic ş
ş ă
valorilor ilF OPTIM STATIC pentru
fiecare, canal ţ L ş R, se
ă înregistrarea pentru situatia
iAF (O dB), ilF OPTIM STATIC,
folosindu-sedistorsiometrul,
'osciloscopul ş voltrhetrul electronic.
ă firializarea acestor
ţ .' se "reiau reglajele
mentionate anterior pentru banda de
tiP. Cr02. închizându-se' comutatorul
K1 ş actionând,u-se de ă ă
(Continuare În pag. 12)

CORECTOR
N.A.B.
CONVERTOR FILTRU
DOP
I----___ U . I
, BLOCUL P,R.!.
,-----
R.l

..
TEHNI[JM - martie 1999
III
____________________________________________________ __
·15V +15V
pentru stabilirea nivelului iiF STATIC,
cursoarele ţ
semireglabile R6 (canalul L) ş R'6
(canalul R).
În mod practic, ţ are ca
urmare ă nivelului ţ ilF
STATIC, ţ pentru' banda
Fe203 cu cca 25+40%. ,
ă aceste reglaje, care privesc
regimul ă statice, se
trece la reglajul propriu-zis al SPD,
deci reglajele care privesc
premagnetizarea ă ,Pentru
aceasta se ţ ă ţ
cursoarele ţ
semireglabile R1 ş R2 astfel încât, din
punct de vedere galvanic, acestea ă
fie conectate la masa montajului. Se
ă o înregistrare ă a
unei benzi Fe203 în regim de
premagnetizare ă pentru
semnale de intrare de amplitudine -10
dB ş ţ de 12 kHz timp de
30 s. Se ă banda ă
ă ş se ă ă nivelul
tensiunilor de ş U
as
1 ş U
as
2 ale
semnalului înregistrat. Se trece
ulterior magnetofonul (casetofonul) în
regim SPD (K1 deschis, K2 închis ş
K3 închis) pentru banda Fe203 ş se
ă succesiv, câteva
ţ de ă ă (cca
ă minate fiecare) pentru câteva
, ţ P1' P2' P3 ş P 4 ale cursorului
ţ semireglabil R1
(marcate cu un creion ă de
cursor, pentru a se putea identifica
ş cu cifrele 1,2,3 ş 4). Se are ă
ca ţ ă fie ţ ş
comutatoarele care ă valoarea
constantei de timp 1: 1 de la 50 la
1 O ă efectuarea ă
se redau ţ de ă
ă înregistrate cu SPD,
ţ cele patru ţ
ale ţ semireglabil R1
tensiunile de riivel UAD1' UAD2'
UAD3 ş UAD4 la ş
EI
preamplificatorului de redare PRR.
Reglajul optim al SPD pentru
canalul de înregistrare L este ţ
atunci când se ă egalitatea:
UAD(x) = 3 UAS, x=1, 2, 3 sau 4-
ţ ă a lui R1' '
Deci, se ă o ş cu cca
10dB a nivelului semnalelor de'
ţ ă ă ţ ă de regimul de
premagnetizare ă cu ş
s,emnal audio de intrare iAF (-10 dB,
12 kHz). Se ţ ă ă reglajul
optim se ţ ulterior, ă o
ţ foarte ă de cea
ă anterior pentru ţ
R11 astfel încât cursorul ă implice
ş ă cu 9 dB - ş
'aproape de cca 10 dB. Acest reglaj
corespunde cu o ş cu cca
, 5+6dB a nivelului i/FS stabilit anterior.
ă aceste ţ se mai
face o înregistrare cu sistemul SPD
conectat, având ca parametri pentru
iAF nivel OdB ş ţ 12 kHz. Cu
ajutorul osciloscopului, voltmetrului
electronic ş al distorsiometrului, se
ă la redare ă semnalul
înregistrat ă o ş de nivel
de cca 1 OdB ţ ă de cazul
cu ilF STATIC ş acesta este
nedistorsionist (THD ::; 1%). Reglajele
SPD pentru ă canal
ţ R sunt similare,
ţ de ă ă
asupra ţ semireglabil
R2' ă aceste ţ de reglaj,
cursoarele ţ semi-
reglabile Ş R2' R8 ş R9 se
ă cu ajutorul câte unei
ă de vopsea.
ă ă reglajul SPD se
ţ automat ş pentru banda
ă de tip Cr02' nefiind
necesare ţ de reglaj
suplimentare.
Se ă câte o înregistrare-
redare a unui program muzical sonor
cu spectru bogat în ţ înalte
(deci, ă de ă ă la
nivelul OdB în ţ ă ă ş cu
sistemul SPD conectat.
Folosind osciloscopul, voltmetrul
electronic ş eventual, intercalând
pentru ă ă un filtru trece-sus
cu banda de trecere 7 kHz-18 kHz,
progresul în ceea ce ş nivelul ş
spectrul semnalelor, de ţ ă
ă va' ă În mod evident la
redarea celor ă semnale audio
înregistrate.
ă se va sesiza 'imediat, în
momentul ţ celor ă tipuri de
ă ale ş semnal audio
stereo ă ă ş cu SPD), ă ă ţ
ă ă mai ales în zona
ţ înalte, a programului
muzical sonor Înregistrat cu SPD.
Montajul descris a presupus
realizarea sistemului SPD,
construindu-se ă un OSP
performant. Se ţ ă ă
sistemul SPD se ş la un
magnetofon sau casetofon la care
OSP ă din ţ cu ţ
ca âcesta ă ţ bine,
conform considerentelor ţ
la început. În figura 11 este ă
o ă ă de adaptare a unui
SPD la un casetofon existent, de tip
MAIAK 231 STEREO sau IAUZA 220
STEREO. Comparativ cu schema din
figura 9, se ă ă de ă
ă aplicarea sistemului SPD ă
În aplicarea tensiunii suplimentare
preluate de la terminalul 11 al CI-2 la
bornele comune ale ţ R4
ş R,6 din montajul OSP deja existent.
In figura 12 este ă o
adaptare de SPD ş mai ă la un
casetofon în care OSP este realizat cu
un circuit integrat specializat, de tip
K157Xn2 (spre exemplu
RADIOTEHNICA M 201 STEREO,
VILMA 102 STEREO sau MAIAK 010
STEREO). '
(Continuare În ă viitor)
TEHN/UM - martie 1999
ni
,:t
<:
~
~
~
-..\,
(()
(()
(()
In
47D. -271\
yt KI57.WIZI R208.2" Rit fir< 11111
w/I
C6
100 HIf
CI.ft,10
CIJ
47fl
'--------1
1 1
111
;-~ ' ~ :
I
' I ~ J I j 11 t ~ ! !
a
DAt
f
KI51jJd . ~ >fII ~ 14
? 2'
;;;QIJ/ •.·1
el 470

17
"
RI,' ,"
~ I "1
!!!.
C4 ' 0.022 MIC
II-.-.J
(;5" 1 M/f
A
tund. când . ne propunem
, . realiza. rea unor experiente
. 'în RF ă ele
devin imposibil de ă
nu 'dispunem de un instrument
pentru determinarea valoriicrnei
ă ţ sau inductartte.
Bobina sau. c'ondensatorul
necunoscut este conectat într-un
oseilator construit cu tran-
T1 ş T2.În ··acesta se
ă ş un circuit de reglare care
are ţ de a '. stabiliza
tensiunea ă retelei oscilante
la o valoare ă În jur de 30-40
mV. \'.
Conectarea unei ă În
paralel pe condensatorul.
circuituluioscilant - CO- sau
legarea unei. ţ În serie cu
bobina retelei oscilante - lO -
ă schimbarea' frecventei
de oscilatie.
. ă variatie de ţ ă
este ă ă cu ajutorul unui
convertor ă care
T
i
i
T 1 ••• T 5
este format cu perechea TSrr:4.
Tensiune.ade ă este
ă ga,hvanometru/ui cu
bobina. mobila G1, conectat În
emitorul repetorului '-;5.
InstrumentUl este plasat .În
diagonala unui circuit În pl..lnte(T5,
R12, R14 ş R15), astfel încât, În
absenta inductantei· sau
ă ţ de testat; el ş ă
Reglajul de ă se face cu
ţ P2. P1 ă o
ă ţ ă a lui Cl,.
condensator care ă
I
{)evintia pe
G.:Hlla
toata scata
1 100pF 1 0,1
2 1 oF 1 1
3
10nF· 10 10
4 100nF 10 100
5 tOIAH 0.01 10
6 0.1 10
7 1 mH 1 .10
8 10ml1 10 10
9 lOOmH
. H)O 10
180k 4k1
1k '
6o-o.....-""!i--........
3 x.
8(109
m
4n7
R 1,
680
..
R6
22k
R7·02
33
1 N41'4 8
frecventa convertorului ţ ă
tensiune. Din ă ă se
ă În circuit un
de 1 Okn .. pentru
fiecare ă iar prin ţ
ă a lui P1 ş P2 se
ă deviatia acului indicator
al·. instrumentului pe ă scala.
Valorile date În ă pentru lO
ş CO ă o . ţ pe
ă pentruCX=10 nFsau
LX=10JlH.
Trecerea de pe o ă pe alta
se.face cu ajutorul unui comutator .
rotativ (4 circuite x 9 .pozitii).
Valorile prezentate pentru LO" CO
ş Cl, ţ obtinute În
abser;lta componentei (l sau C) de
testat (fo) , . cele ă
ţ acului indicator al
galvanometrului .. pe· ă scala
sunt ţ tabat.
fx la
el fO
cx CO
sau
oF kHz
LX LO
kHz
0.1 502 355
9.33
158 i 12
3;3 15.8 11,2
fO 5.02 . 3:55
0,1 502 355
0,33 158 112
1 50.2 : ·35;5
3.3 15.8 11.2
33 5.02 3.55
TEHN/UM - martie 1999
+
5 V
8
10k .
3 LED 1 •..
1(1
.. LED10
pE555
4
3 4 5 6 7
3 1 2 4 5 6 .7
5
ICI,. 7445
100n
A B C O
1S 14- 13 12 8
1k 1k
CD8400
12 9 8 11
K 1
.,
ircuitul ă o realizare
ă .a unuia dintre cele
mai apreciate jocuri
electronice - testul de rapiditate a
reflexelor. ă ce comutatorul
"start" (K1) este ă IC1
ă un tren de impulsuri
. ă ă fC3, provocând
aprinderea rând pe rând a LED-
urilor (deJa unu la zece). Cu cât
ţ ă este mai ă
ă comutatorul "stop", K2)
cu atât mai putine· LED-uri se vor
apriflde. Ultimul LED, care ă
aprins, ă lungimea impulsului
Un reglaj corect permite o
precizie de ă ă de 3
%
•.
Etalonarea instrumentului se face
cu condensatoare sau bobine-
etalon.
Scala este ă ă calculul
unui ă oarecare de puncte de
TEHN/UM - martie 1999
1
A 8 C O
5
[[3
f4
[D849 O
" k

6
I 2
1<3
7
ş la IC1. ă oscilatorul absoarbe 120 mA,' tensiunea de
este reglat În ş fel Încât ă alimentare ă la 5 V.
ă un impuls la fietare 10
ms, timpul de ţ ă ţ de I ţ este
poate fi calculat foarte sr'mplu, ă cu ajutorul lui P1 Între 10
observând rangul ultimei diode. ş 80 Hz. Pentru completarea
De exemplu, ă se va dispozitivului se poate monta un
aprinde al ş LED, timpul de . .' A
ţ va fi de 70 ms, ceea ce . LED suplimentar In serie cu un
constituie un rezultat bun. O ă rezistor de 220 11, Între ş lui
întrecere . poate fi ă P3 ş sursei'de alimentare.
ă comutatorul de aducere
la zero (K3).
I?entru valorile componentelor
indicate În' ă circuitul
rezolutie cu formula ă
(1 -frel) . n max
A
n -:-'"""!I"""'-"t----In care
1-.f
re
l min
trei min este ţ ă
la LX=LO ş CX=CO, trei mini:::
= 1/V2f;;j, n este' ţ
instrumentului ă de
EI se aprinde ă ce un
concurent ă comutatorul
"start" K 1 ) .
ţ pentru trei ş n max la
ţ ă a scai ei pentru
trei mina
Montajul ă aproximativ
12 mA.
III
M. STRATULAT
T
estarea elementelor care
compun al doilea circuit
oscilant echivalent, circuitul
de ă tensiune sau secundar,
se face cu ajutorul diagramei care
ă ţ tensiunii din
acest CirCUIt.
La o ţ de aprindere În
stare ă ş corect ă
tensiunea ă variaza ş
cum se ţ ă În fig. 8, În care se
vede ă deschiderea contactelor
În punctul 1 ş ş
ă a acestei ă electrice
ă la 10-12 kV. Ş În acest caz,
o ă ă 1-2 ,corespunde
procesului de ă prin
scânteie. ă ţ scânteii,
ă o ă ă de
ţ puternice, care se produc
În jurul tensiunii zero (axa
ă a diagramei). ă
ă In care ascilatiile
sunt amortizate, se Întinde, ă
când contactele se Închid (punctul
4), iar curba.. tensiunii secundare
ă sub axa ă
Pe' o ă Întindere a zonei În
care contactele ruptorului stau
Închise (4-5), circuitul secundar
este sediul unor oscilatii
amortizate, tensiunea ă
tinzând ă se stabilizeze la nivelul
zero, ă o ă deschidere a
contactelor In punctul 5.
Cu ajutorul diCl.gramei . de
variatie a tensiunii secundare pot fi
testate bobina de ţ ş le
de ă tensiune, capacul ruptor-
distribuitorului ş bujiile, ă
elementele care compun circuitul
secundar. Trebui.e ă se ş ă
ă tensiunea ă poate
oferi indicii ş asupr,a ..
deranjamente ale circUitulUi '
primar.
Sta'rea bobinei de inductie
ă forma diagramei de
tensiune ă In cazurile
ă ă ş ă primare ş
Întreruperii ă ş ă secundare.
Când ă ş ă este
ă . ". zona care
corespunde ă arcului electric
dintre electrozii bujiei ă o
deformare ă iar ţ
din ş ă ă (fig;
cazul Intrerupem ş
secundare, semnalul de tensiune
este. puternic perturbat În zona
deschiderii contactelor, ă cum
ţ ă fig. 1 Q. Defectul
cu toate ă uneon nu se face ţ
În ţ motorului,
deoarece curentul de ă
tensiune poate conturna locul
Intreruperii ă ş ă qu ţ
I ă efectul ţ se
ă bobina de ţ
Începând ă ţ aleatonu
ca urmare a reducerii tensiunii
secundare. Pe semnalul de tensiune
apar, o m.Y!time linii -. al
ţ ă Instabile a boblne!.
Ş starea ă a bobineide
ţ poate ,fi ă
"ajutorul testerulUi electronic daca
pe ecranul osciloscopului se aduc
semnalele tuturor cilindrilor
motoruluL ă ţ ş unei
bujii (dar ferind-o de contactul cu
masa!)" tensiunea la cilindrul
respectiv ş ă la cel ţ
1,,0 kV ci,lindrului 4
ă atuncI bobina este buna.
Deteriorarea ş centrale sau
a contactelor sale din ă ori
cal?acul distribuitorului conduce la
deformarea alurii normale a liniei
tensiunii secundare În zona care
succede deschiderii contactelor,
ă În zona de ţ a
I scânteii la bujie (fig. 11). ţ
de tensiune âevin neregulate,
semnalul de ă ă ă
ă ă un caracter discontinuu.
ş de bujii pot fi testate În
ceea ce ş mtreruperea lor
ţ ă sau ă punerea la,
ă sau defectarea ţ
antiparazit. Intrerul?erea ă a
unei ş de bujie face ă
producerea scânteii la cilindrul
respectiv. ă situatie este
ă pe semnalul de tensiune
ă prin lipsa zonei de
producere Ş ţ a atcului
{fig. 12). Punerea la ă a ş
ă ă izolatiei. este
ă cu ş
ţ circuitului secundar prin
ş bujiei. Din acest motiv,
tensiunea medie a arcului electric
scade foarte mult, dar curentul se
ţ mai ă vreme, ş
cum ă fig. 13.
Diagnostlcarea - bujiilor este
mijlocita de valoarea ă
tensiunii dintre electrozii lor, In
acest scop, pe ecranul
osciloscopului se ă
imaginile tensiunii secundare ale
tuturor cilindrilor ş
imagine-serie), Când bujiile sunt
toate În stare ă valoarea
tensiunilor secundare nu trebuie
ă ă ş ă 10 kV, iar abaterea
ă dintre cilindri trebuie ă se
situeze Înecartul de ±1 ,5 kV. Sujia
ă sau cu â ţ ă Între
electrozi mai ă decât cea
ă este ă de o
tensiune ă ă (fig.
14). ă ă diagrama
ă la unul din cilinâri o
tensiune ă ă mai
ă decât nivelul ă
aceasta ă ă ţ
dintre electrozii bujiei respective
este prea mare.
Este necesar ă se ş ă
abaterile de tensiune pot ă ş
În cazul În care ţ dintre
electrozi este ă dar bujia
are scurgeri la ă sau
geometria electrozilor ă este
ă (electrozi erodati).
In ceea ce ş ruptor-
distribuitorul (delcoul), el poate
influenta aprinderea prin ţ
dintre contactele din capac ş rotor
(Iulea). ă ţ ă
ă ş In cUFsul exploatarii
ă eroziunii electrice, precum
ş prin jocului, dintre ax_
ă sale. DJagnostlcarea stanl
acestui organ se face ţ ş
. unei bujii ş punând-o la În
acest fel, pe ecran va aparea
numai efectul disruptiv al ţ
dintre rotor ş contactul din capac.
Lungimea arcului care se produce
Între aceste piese poate fi
ă ă valoarea tensiuoii
secundare ce apare pe ecran. In
mod normal, tensiunea ă
ă la cilindrul nefpnctional nu
TEHN/UM - martie 1999
trebuie' ă ă ş ă '3,5· kV;
ă ş acestei valori, ş cum
se vede în fig. 15, ă ă
distribuitorul este defect. Pentru a
evita eventualele. erori,' este bine ă
,se verifice ţ controlului,
ş cilindrului cercetat cu
una ă ă ţ ă antipa.razit.
TEHNIUM - martie 1 f)99
Pentru prepararea electro-
litului necesar acumulatori/or
electrici (cum$unt cei ţ
ş la ţ
'antigelului, a apei de ă este
nevoie de ă ă ă O
ţ ţ în ă ţ mari qu
ajutorul ţ de mai jos, care
permite odistilar,e ă
ţ ă ă ă ş
ţ ,cu ,'procurarea
materialelor: ă stative, un
balonWOrtz de 1 litru, un borcan
de31 ă îi ă ţ ă
tuburi de ă cu diametrul de
8-10 ,mm pe care le ţ
astfel:, primul- sifonul -îl ţ în
ă de U ş îi lipiti (la ă ă un
mic tub lateral, peste un orificiu,
care va servila ţ ă a
apei Jn balon; cel de-al doilea tub
ît ţ curba de câteva ori (sau îi
ţ da forma unei spirala - prin
ă la ă aragaz) ş
va servi. ca "
Montajul ţ de
jos ,în ş ă dintre tubul
,lateral al balonUlui ş
de ă o" ţ introducând
tuburile de, ă ş
fixându-Ie'cu un scurt ş
exterior realizat din tifon ş ă
îmbibat în ă ă de ipsos.
Când ţ ă
ţ drumul aper reci ă ă în
vasul de ă apoi ţ apa
prin tubul de scurgere la canal,
care va ţ pe principiul
sifonuluL ţ de bitul . de
ă rece care ,vine de la robinet
ă fie egal cu acela care se
scurge, astfel încât nivelul
lichidului în vasul, de ă ă se
ţ ă constant'. Când vasul de
ă s-a umplut, absQrbiti{tot cu
gura), printubul lateral al
sifonului, care ă înbalon,
ă când apa ă ă în
interiorul acestuia, ă care
ţ ă tubului cu un dop
ori cu un ă tub de'cauciuc
strâns cu o ă
ă sifonului de ă
apa. din balonul WOrtz se. va
ţ tot ş nivel
cu aceea din vasul de ă pe
principi!-ll vaselor comunicante.
Pentru a' asigura o fierbere
ş ă ş ă ţ de
la început În fundul balonului
câteva ă ţ de tub de ă
sau mici'pietri·cele. În momentul în
care balonul s-a umplut cu ă ş
nivelul se ţ normal În vasul
de ă ţ ă
balonului ş în scurt ,timp:
distilarea va. porni automat.
ţ poate ţ ă ă '
întrerupere ă ş
EFECTE SONORE
oscilatie ă În ·tehnologia instrumentelor pe
ă ă ă care se folosesc.
atât ca amplitudine cât ş . ă În prezent, În domeniul
ca ă permite obtinerea muzical, tendinta tot mai
unei serii de efecte sonore cu ă de producere a notelor
mare aplicabilitate În tehnica sintetice. ş efectelor sonore.
instrumentelor. muzicale, precum Instrumentul care .Ie produce se
ş a instalatiilor desono-rizare
folosite Îndiverse scopuri (teatre,·
studiolJri;laboratoare . etc.).
ă cu Îndemânare,' alterarea
ă a poate da
rezultate spectaculoas$ ş atunci'
când este vorba de semnale
vocate> Efectele sonore constau,.
de ă În modificarea
amplitudinii semnalului muzical,
modificare care se poate face lent,
cu frecvente foarte joase,sau mai
. rapid, 'cu
Variatiile amplitudinii pot avea
caracter selectiv, respectiv pot '.' fi
favorizâte numai anumite
frecvente atât ca amplificare cât ş
ca atenuare . Multe efecte' sonore
. se·' pot obtine destul de comod
folosindu-se .. montaje electronice
simple, ş înglobate
T2 ••• r7.=; 8C171'
CI3 = P1
M
••• P6*;::
ş sintetizator.
unui sintetizator
ă o oantitate
materiale, bogate
privind analiza suin
oarecare. experienta·.
montajeJorel(ilctronice.
ă ă propunem conlstrcfir
unui minisintetizator di
Acesta' .·.mic QUC:UCUJ.L.
ă notelor
sonore deosebite.
ă care' ă
TEHNIUM - martie 1999
+Ua
. Ce ttpde ă
ă trebuie ă
ă ş UNDE pentru
ca morîtajul ă ă un
osGilator?
'.
Care, este amplificarea
In tensiune a acestui
montaj ă la intrarea lui
ă o tensiune ă cu
ţ de 1 kHz?
+Ua
În ce ă de'
amplifica,.re ă acest
montaj? .
+10V
Ce amplificare \ În
ă acest
bloc electronic daca la
intrarea lui ă o tensiune
ă cu ţ de Ş kHz?
Ce
I
, ă
. ă trebuie
ă ş UNDE pentru
a ă amplificarea În tensiune a
acestui montaj?
ă corecte le ă ţ În pagina 20.)
ă \ de sunete
"normale", de ă ţ cosmice,
ă ă de ş ş ciripit de
. ă ă
Pentru realizarea cât mai
multor efecte' sonore, trebuie' ă
dispunem de un ă de
ţ ş d.e comutatoare.
Evident, comutatoarele se pot .
elimi.naprin conexiuni fixe. Un
",oscilator cu un tranzistor
unijonctiune (TUJ) ă o
tensiune În ţ de ă ă care
ă semnalul' unui
multivibrator astabil 'comandat, În
tensiune (OCT). Condensatorul
C1 se ă prin intermediul
TEHN/UM - martie 1999
ţ RS. Când tensiunea' de
amorsare a tranzistorului
unijonctiune este ă C1 se;
ă foarte' repede prinR2 .
Prin intermediul pe
emitor T2, tensiunea .1n ţ de
ă ă este ă
ţ din" bazele
tranzistoarelor multivibratorului.
T3·T4: ţ aCT ă cu
semnalul de ă ţ
de tact este ă
ţ P1. Semnalul
oscilatorului modulat, În ă
ş aplicat la intrarea de tact a
primului bistabil dinCl1., Cele .. 4
(1, 2).(CI1 ş C.12) divid ţ
În ş fel ă ă 16 note
diferite. ţ P2 ... P7
servesc la reglarea ă ţ
notelor dorite. Cu ţ ă
dexteritate' ş . oarecare
ţ ă se pot compune'
ă bizare. Tensiunile
continuu reglate cu
p9tentiometrele P2 ... P7 ă
un generator de ă ţ ă
construit cu. tranzistoarele ş
T6. Semnalul de ş 'al acestui
amplificat de
tranzistoarele TT ş T8. pentru o
ţ ă se poate aplica
semnalul de ş al circuitului
unui amplificator de" putere.
PRACTIC - UTIL '
Pentru ca o ă ă
ă ă deplasa comod o ă
mai mare de geam, placaj, material
plastic 'etc. este deosebit de ă
folosirea dispozitivului din ă
Acesta este compus dintr-o ă
unei ă imperfecte (care
ă dintre ă ţ (Ia cada de
baie, ă vas de WC etc.),
pentru a împiedica picurarea
ă

se face prin ungerea cu
adezivu codez de jurîmprejurul
celor ă tevi (bine ă ţ
ă de ă ş (bandajarea)
locului de îmbinare cu o ţ ă ă din
bumbac ă În ş adeziv.
La finalul ţ bandajul se
ă cu o ă La fel se poate
proceda ş În cazul În care picurarea
se produce din- cauza unui mic
orificiu (por) ă prin ă
Pentru a face orice lucrare pe
un ş Înalt, terminat în varf
ascutit, se va adapta unei ă
simp.fe, ş (11., prelungitorul
de ţ ă (2), alcatUIt din sfinghii
ă (1), care are introduse la
capete câte un cot de 90Q (2) ş o
ă ă ă (3), de care este
fixat mânerul (4). Dimensiunile vor
fi stabilite de fiecare constructor.
Transportorul poate fi ă
4
fie din ă ă ă de
1/2 ţ fie din ţ ă de material
(.fr,7-:--' _ plastic ă de 30-40
In pnmul caz,
ă se fac prin înfiletare; în cel de
al doilea, prin ă unuia dintre
capetele care se unesc ş ungerea
ă În vederea lipirii trainice!) cu
prenandez sau codez, apoi Îmbinarea
putin ţ ă
de lemn groase de 40 mm. Acesta
poate fi ş ă doar la nevoie,
cu alutorul a câte trei ş cu'
ţ (3) introduse În orificii date
cu un burghiu, ca În ă
Capetele de creioane, ă
prea scurte pentru a mai putea fi
folosite comod În continuare, pot fi
prelungite, simplu ş complet
necostlsitor, ' ca ,În ă astfel:
1 =Ie ă ş În ţ hârtie ă
cu aracetin; 2=le ţ În
capacul unur pix, stilou stricat ori
Într-un tub tip "carioca"; 3= atunci
când nu-' ţ îi puteti introduce
vârful În interiorul capacului (3),
pentru a-I feri de rupere.
TEHNIU
International 70
ă pentru constructorii
ă fn anul 1970
Serie ă Nr. 317
'MARTIE 1999
Editor
Presa ă SA
Piata Presei Libere Nr. 1, ş
Redactor ş
Ing. Ioan VOICU
Redactor
Horia ă
Control ş ţ ş tehnic
• Ing. Mihai-George Codârnai
Ing. Emil Marian
Fiz. Alexandru ă
Ing. Cristian Ivanciovici
ţ În ă ă
C. Popescu - S.U.A.
S. Lozneanu - Israel
G. Rotman - Germania
N. ă & V. Rusu - Republica'
Moldova
G. Bonihady - Ungaria
ţ ţ Presei libere Nr. 1
Casa Presei, Corp' C, etaj 1,
camerele 119-122, Telefon: 2240067,
ţ 1186 sau 1444
Telefon direct: 2221916; 2243822
Fax: 2224832; 2243631
ţ ă
Revista TEHNIUM
Piata Presei (jbere Nr. 1
ă ţ ş ă 68, ş - 33
Secretariat
Telefon: 224 36 63/1186
Difuzare
Telefon: 2232683/1117
Abonamente
la orice oficiu ş
(Nr. 4120 din Catalogul Presei
, Române)
ă cu ţ din ă ă
Amaterske Radio (Cehia), Elektor & Funk
Amateur (Germania), Horizonty Technike
(Polonia), Le Haut Parleur ţ
Modelist Constructor & Radio (Rusia),
Radio-Televizia Electronika (Bulgaria),
Radiotechnika (Ungaria), Radio Rivista
(Italia). Tehnike Novine (Iugoslavia)
Grafica Mariana Stejereanu
DTP Irina ş
Editorul ş redactia ş ă orice
responsabilitate În ţ opiniilor,
ă ş solutiilor formulate În
ă aceasta revenind integral autorilor.
Volumul XXIX, Nr. 317, ISSN 1224-5925
© Toate drepturile rezervate.
Reproducerea ă sau ţ ă
este cu ă ş ă În
ţ ă scrise prealabile
a editorului.
Tiparul Romprint SA
TEHN/UM - martie 1999
_____________________________ '88@8·'I"'I"+i"_
IONEL GHEORGHE
În ţ ă ş În alte domenii se
ă ca unitate de ă ă decibelul (dB) sau neperul
(Np). .
Decibelul ă logaritmul zecimal al unui raport
dintre nivelul de intrare ş cel de ş ă ă de
nivelul puterilor, avem
A(p)=10 log10 P2IP1 (dB),
iar ă ă de tensiuni sau curenti, atunci avem;
A(u)=20 U2lU1(dB)
A(O=20 log1 o 11112(dB),
unde P1, U1, 11 sunt valorile de la intrare, iar P2, U2, 12
sunt valorile de la ş
Exemplu
Avem un amplificator. La intrare ă o putere de 0,1
mW, iar la ş ţ 1 W. ă ă avem o
amplificare În putere ă În dB de:
P1=0,1 mW=10-
4
W, P2=1W, ă
A(p)=10 log10 P2IP1=10 log1n..1/10-4=10 log10
10
4
=10x4=400ts.
ă ă raportul tensiunilor, avem la intrare 10 mV,
iar la ş 1 OV, vom avea o amlJlificare ă În dB de:
U1 =1 OmV=1 0-
2
V, U2=10V, ă
A(u)=20 log10 U2lU1=20 10glD 10/10-
2
=
= 20 log 10 10
3
=20x3=6u dB
Toate acestea În cazul ă Când avem de-a
face cu atenuarea semnalului, atunci În ţ valorii
exprimate În dB vom avea (-). Vom lua ş exemple,
dar le vom inversa, ş atuncI vom avea pentru putere:
Puterea de intrare P1=1W.
Puterea de ş P2=0,1W.
At(p) =.1 O log10 P2IP1=10 10g11) 10-
4
/1=
A = 10 log 101 0-
4
=1 O (-4)=-4U dB.
In cazul tensiunii avem:
U1=10V, U2=10mV=10-
2
V, ă
At(u)=20 log10 U2IU1=20 log1Q. 10-
2
/10=
=20 log 10 10-
3
=20 x (-3)=-60dB
Toate aceste ă ă se ă În curent
alternativ ş pe ţ .de ş (de ă egale.
Raportul nivelelor tensiunilor, ţ ş puterilor Între
ă puncte ale sistemului ă valori relative. De
obicei ne ă valori absolute ale ă În
diferite puncte ale sistemului.
ţ de ă ţ ă ă este
Zs=600n.
Nivelul absolut de tensiune sau curent Într-un anumit
punct poate fi mai mare sau mai mic ă cum În ţ de
ă a puterii avem Zx ţ
ZX<600 O; Zx>600 O; ZX=600 O
Pe baza celor ţ aparatele de ă ă a
nivelelor sunt gradate În nivele absolute de tensiune.
ă acum am vorbit de nivele absolute, ă de cele
În care noi ă un anumit nivel (nivel O) ş ă ă la
ş un alt nivel, În ţ de tipul de circuit (amplificator
sau atenuator). Dar ce ne facem când avem de efectuat
ă Între ă puncte diferite ale sistemului? Atunci
vom discuta de nivele relative, Întrucât nu avem la intrare
nivel O, ci cu totul ă valoare.
Având În vedere cele spuse de noi, vom avea ă
de la punctul 2 raportate la ă de la punctul 1, P2,
U2, 12 devin valorile de la intrare, iar P1, U1, li valorile de
la ş ş vor fi luate ca punct de ţ ă cu ţ
Arr)=10 Ig P1/P2
Au }=20 Ig U1/U2
Or)=20 fg 11112
Comparând ţ AIP)=10 Ig Px/P0=10 IgPxl1 mW
A u)=20 !Q Ux/Uo=2O Ig UxJO,nsv
A i)=20 Ig Ixllo=20 Ig 1x/1 ,29mA
A!pr)=10 Ig P2IP1
A Ur)=20 Ig U2lU1
A Ir)=20 Ig 12111,
ş
TEHN/UM - martie 1999
se ă ă nivelele absolute ă un caz
particular al nivelelor relative, luându-se ca ţ ă
rezistenta de ă a generatorului normal.
Cunoscând nivelele absolute În punctele 1 ş 2, putem
determina nivelele relative.
Astfel, ă nivelele absolute de tensiune ale celor
ă Buncte sunt:
AC 1)=20 Ig U1(0,775 V ş V,
atuncI nivelul relativ de tensiune al punctuluI 2 ă de
punctul 1 este:
A{2,1)=10 Ig_ U2IU1=20Ig U2/0,775V/U1/0,775V=
= 20 Ig Ig
DecI nivelul relativ de tensiune al unUi punct ţ ă de alt
punct este ţ nivelelor absolute dintre cele ă
puncte.
Pentru a putea exprima valoarea ă a ă
În decibeli [dB], se considerit puterea de ţ ă Po,
tensiunea de ţ ă Uo, curentul de ţ ă 10. Valorile
de ţ ă ă nivelul de O dB (a nu se ţ ă
la O dB nu avem nici un fel de semnal, tensiune sau
curent), ţ ă de care ă ă va avea (n dB] În
conformitate cu relatiile:
A(p)=10 10910 P/Po [dB] pentru puteri; ă Po = 1
mW, unitatea se ş O dBm (OdB miliwatt)
Po=1 W se va numi OdB w (OdB watt)
O exceptie o face nivelul de O dBIl, care se va referi la
raportul tensiunilor având ca Uo= 1 Il V ş atunci ţ va fi:
A(u)=20 10910 U/UO [dB].
In ţ se ş pentru sistemul
ţ valoarea de OdB, ă
ă ă
Putere Po=1 mW (pe o ţ ă de 6000)
Tensiune Uo=0J.775 V (pe o ţ ă de 6000)
Curent 10=1,i!9 mA (pe o ţ ă de 6000)
Atunci când ţ de intrare ă de cea de
ş vom avea ca rezultat ţ dintre raportul
tensiunilor calculate În dB ş raportul ţ tot În
dB, sau suma dintre raportul ţ În ş raportul
impedantelor tot În dB:"
A(u}=20 log10 U/U0-1 O
A(i)=20 IOg10 1110+10 log10
Când se ă de valorile raportului În Np (neperi),
avem ş mod de calcul, dar cu ţ ă formula se
ă la natural sau neperian, astfel:
N!P)=O,O In P2IP1 pentru putere
N u)=ln U2IU1 pentru tensiune
N 1)=ln 12111 pentru curent
log10=lg
10ge=ln (logaritm În ă e)
In x=2,3Ig x
1 Np=8,69dB; 1 dB=O, 115Np
ă dorim ă facem ţ În raport cu impedanta de
ş ş de intrare, atunci vom avea:
pentru Z=75 O -1,05 Np
Z=150 O -0,7 Np_ (:'6 d
Z=1500 O +0,45Np (+4 d ).
De-a lungul ă ţ noastre vom mai auzi de nivelul
de ă ă el ă valoarea nivelului absolut de
tensiune Într-un anumit punct al circuitului, ă În
punctul respectiv când la intrarea circuitului se ă un
generator normal (OdB). Nivelul de ă ă nu coincide cu
nivelul relativ ă sistemul nu are ţ de 600 n.
Bibliografie
*** F & G Catalog products, 1978
Edmond Nicolau ş ţ Manualul inginerului
electronist. ă ă electronice, Editura ă
ş 1979
Constantin Cruceru, Tehnica ă ă În
telecomuniatii, Editura ă ş 1982
V. ă ţ ă J. ă G.b. Oprescu ş ţ ă
encic/opedie ţ tineret, ţ A-Z, Editura Albatros,
ş 1982
mi
_'·,1'1·]5.*'1'[·_1....-_________________________ _
____________________________________________________
o ă ă ă ş
ă de a decora ţ din
interiorul unor ă care dau
direct spre exterior (din case ş
apartamente de bloc) ă în a-i
acoperi cu lambriuri (panouri) din
rogojini de ă ă în
stinghii de lemn. Pe ă rolul
decorativ, aceste panouri au ş
calitatea ă de a izola fono ş
termo ţ contribuind astfel la
ţ unei temperaturi mai
ridicate în ă pe timpul iernii,
ş la atenuarea zgomotelor care vin
din exterior.
Lucrarea este relativ ă ş
simplu de executat. Incepeti prin a ă
procura: rogpjinile (1), stinghiile (2)
din scândura ă ă âe 15-20
mm ş late de circa 30 mm, stinghiile-
rame (3) groase de circa 20 mm ş
late de Î 00 mm, ş pentru
lemn cu dibluri din material plastic
(4). Separat, ţ o ţ
ă de sulfat de cupru ă
ă ă în ă ă
ţ astfel:
• ţ - bine întinse (cu tinte de
tapiterie) - marginile rogojinilor pe
rama ă din stinghiile (2);
• pe spatele panOUrilor astfel
realizate pensulatl sau ţ
ţ de sulfat de cupru (contra
mucegaiurilor, ciupercllor ş a
insectelor);
• ţ provizoriu Ranourile pe
perete ş ţ cu ă locurile în
care vor fi fixate cu ajutorul
ş (4) trecute prin ramele lor.
In aceste locuri, ţ în perete
diblurile din material plastic;
• ţ suprafata ramelor (3)
(bine finlsate) cu ă straturi de
nitrolac sau Palux. ă uscare,
montati-le peste stinghiile (2) ş ţ
totul definitiv cu ş introduse
în diblurile dinainte introduse în
perete.
ă ţ la ş p'uteti
pulveriza ş ţ ă a
rogojinilor cu nitrolac. Acesta le va da
aspect lucios, le va conserva mai
bine ş va permite o mai ş ă
ă ţ a lor de praf.
TEHNIUM - martie 1999
EfI
4-2OpF
Ideea de a realiza un receptor
ă clasic, cu etaje separate
pentru fiecare ţ pentru semnale
modulate În amplitudine, nu este prea
ă pentru constructorul
amator. ş ă provocare poate
deveni ă atunci când Întregul
aparat se poate realiza cu un singur
circuit integrat ş câteva componente
ş când reglajele ş
punerii la punct sunt simple. In plus,
realizarea ă a unui astfel de
montaj este o ă ocazie pentru
amatorul ă de a se familiariza cu
ţ ş ţ unui receptor
ă
Aparatul prezentat se ă pe
circuitul integrat KA22427, care ţ
toate elementele necesare ă unui
receptor ă amplificator
RF de intrare, mixer, amplificator de
ţ ă ă demodulator ş
amplificator de ţ ă Schema
ă este ă În figura 1.
Semnalul de ţ ă selectat cu
ajutorul circuitului oscilant L 1-Cv1, este
aplicat inductiv, prin intermediul L2,
etajului de intrare al circuitului KA22427.
Acesta este amestecat cu semnalul
oscilatorului local. Frecventa acestor
ţ este cu 455kHz mai mare decât
frecventa semnalului receptionat ş este
ă de circuitul acordat Losc-
Cv2. Acest circuit este acordat sincron
cu circuitul de intrare L 1-Cv1. Semnalul
de ţ ă ă 455kHz, este
aplicat prin intermediul transformatorului
Tr1 etajului amplificator de ţ ă
ă Transformatorul Tr2, de
asemenea· acordat pe 455kHz, este
conectat la ş acestui etaj. Semnalul
util, demodulat, este bil pe pinul8
I
20nF
J,I
20nF
Tr2455KHz
150KO
lOKO
al circuitului integrat. Prin intermediul
unui filtru RC, acesta este aplicat ă
amplificatorului de ă pinul
9. La ş acestuia, pinul12,se obtine
semnal audio amplificat.
Dispunerea componentelor ş
cablajul imprimat, ţ cu componente,
sunt prezentate În figura 2.
Bobina de intrare L 1 ţ 80-100
de spire din ţ ă de ţ ă
bobinate pe o ă de ă iar bobina
de cuplaj L2 ţ 5-10 spire din
ş conductor. Bobina oscilatorului
local, Losc, pentru unde medii,
transformatoarele de ă
ă precum ş condensatorul
variabil sunt de tipul celor folosite curent
În receptoarele de ţ ă
r-------,
I
22OJ,JF
+

Tr2
220 ţ
220 ţ
Acordarea receptorului se face cu un
generator de semnal sau, În ă
folosindu-se un post de radiodifuziune.
Se ă ţ unui post
puternic, ă care se ă
transformatoare le d_E? ţ ă
ă pentru ţ unui
semnal maxim la ş Se ă
apoi circuitul oscilatorului local ş
condensatorul trimer al circuitului de
intrare pentru acoperirea Întregii benzi
ţ
ş simplu, receptorul este
performant ş bine reglat, ă
ţ amatorului.