You are on page 1of 24

Ă LA DOMICILIU


ă el permite pilotarea
I
independenta a trei ă sau
grupuri de ă Aprinderea sau
stingerea lampilor este ă
printr-un ă de ă ă exercitate
pe unul din butoanele de comanda.. in
loIal sunt posibile opt ă
succesive pentru a acoperi un ciclu
complet al dispozitivului. Pentru a
simplifica manipularea acestui
automat, este ă un ordin de
.anulare ă Într-adevar, oricare ar
fi combinatia ă daca. unul din
butoane este mentinut ă peste o
secunda, ă se vor stinge. ă
o ă de stingere ă
montajul se ă pentru
inceputul unui nou ciclu. ă aceste
precizari, ă trecem la studierea
montajului, compus din ă
ansambluri bine definite. Primul
functioneaza la o tensiune ă (5 V);
ă fiind conectat la reteaua
electrica, va fi realizat cu atentie, el
compunându-se din tranzistoare ş trei
relee,
fi
R1

C

+--+--11
t----i 2
t----l3
+
Cir
Ansamblul de ă tensiune
Acesta va fi montajului, el
comandând aprinderea diverselor
becuri. Oiodele electroluminiscente,
cu rol de semnalizare, permit
verificarea bunei ă a
ansamblului. Componenta de ă a
montajului este un ă ă ş
de 4 bili, de tipul COB493, In
ă circuitul integrat este utilizat
ca un ă ă de 3 biti, impulsurile
de ă fiind aplicate pe intrarea
1. La ş 9,8 ş 11 se obtin
simultan ă prin 2,4 ş 8,
ş circuitului integrat vor
comanda trei diode electro-
5
-
C
91-- .,-+--
8
10
u
RS
R7
ov
• TEHNIUM - septembn'e 1999
luminiscente cu rol de semnalizare ş
Irei relee, prin intermediul câte unui
tranzistor. Diodele electro-
luminis'cenle vor li conectate intre
masa, rezistoarele de balast ş
ş ă ă Impulsurile de
ă aplicate pe terminalul 1
(i ntrarea de tact a circuitului), sunt
furnizate de butoane de ă
ş - tip sonerie. la ă
acestor butoane, din cauza
fenomenului de vibratie a
contactelor, ă un semnal
electric tranzitoriu. Aplicat la intrarea
numliratorului . acest semnal
tranzitoriu ă o ă
ă iar montajul va fi greu
de oprit pe pozitia dorita.. Vom
rezolva ă problema
intercalând fntre butonul de
comanda ş intrarea ci rcuitului
integrat un dispozitiv de filtraj real izat
cu ajutorul componentelor CI , R2 ş
C2. In acest fel , de fiecare ă când
va fi ţ butonul, un impuls unic
va fi transmis la intrarea circuitului
integrat. Comanda de . anulare
ă sau de .aducere la zero· a
montajului se face prin mentinerea
ă ă a butonului mai mult de o
ă În acest scop, se aduce la
ă 2 ş 3 ale ci rcuitului integrat o
parte din tensiunea de alimentare
prin intermediul unui ci rcuit de
temporizare. Acesta este realizat cu
ajutorul tranZistorului T1 ş al
TEHNfUM • septembrie 1999
-
,-----".5 .
..
LISTA DE COMPONENTE
componentelor R3, Dt, C3 ş C4. Într-
ă când butonul esle liber, C3,
plasat in baza tranzistorului , este
ă prin intermediul lui A3 ş Dt .
TI este deci saturat, iar ţ de
la ă 2 ş 3 ale circuitului integrat
este 1n jur de OV. ă ce se ă
butonul, C3 nu mai este alimentat ş
i ncepe ă se descarce pe baza lui TI .
ă câtva timp, TI iese din
ţ iar C4 se ă ş aduce
la zero montajul. ă impulsul
furnizat de buton este foarte scurt, el
va fi ignorat de Tt ş in consecinta,
ciei ul de ă va continua in
mod normal.
Cablajul acestui automat nu pune
probleme. EI se va executa pe un
tlpu."
circuit imprimat (eventual , ca i n
ă respectând conexiunil e
componentelor ş ă diode lor
ş condensatoarelor. Pentru testare,
ansamblul se ă de la o
baterie de 4,5 V. Punerea i n functiune
ş utilizarea automatului sunt foarte
simple. Diversele butoane de
ă vor fi legate i n paralel pe
ş pereche de conductoare.
Poate fi utilizat orice cablu cu ă
conductoare. ă butoanelor
este nelimitat ; in plus, dat fiind ă
tensiunea de alimentare este de
maximum 5 V, montajul poate fi
instalat direct pe perete, ă ă alte
ă de protectie.
D

Ă cu bec sofit
Construirea ş folosirea unei lilmpl electrice
anume proiectatil pentru dotarea cu bec de tip sofit
(de formil platil ş cu ogllndil) este avantajoasil atAt
prin posibilitatea de a dlrecpona fasclcululluminos
cAt ş prin faptul cA acesta este mal Intens ş ajunge
la o distantil mal mare fatil de un bec ş
(rotund sau paril) de ş putere. Tn figura 3
vedeti o diagramil expllcativil Tn acest sens: linia A
aratil rilspAndirea razelor de lumlnil provenite de la
un bec ş Iar linia B pe cea a unellilmpi cu
bec sofit av§nd ş num<lr de watl. '--______ ---1
LAMPADAR.
cu tuburi fluorescente
Acest corp de iluminat local ş 1-2 tuburi
(Juorescente montate Tntr-un ansamblu estetic ş
functional.
Materiale: o ă de ă a doua ă ă sau din
rotunda ă ă din ă de material plastic (cu un diametru
stejar sau fag ă de 40-50 mm, corespunzator celui interior al
cu diametrul de 300·350 mm; ă primei tevi); folie rigida (sau
rondele (sau patrulatere) de ă ă din material plastic (Ia
sau plumb; o ă de fier zincat dimensiunile pe care voib sa. le daV
(cum sunl cele folosite la,instalalia carcasei ă doua piese din
de apa) ă de circa 700 mm; o ă de brad ă de 12-14
ş ă ă filelata În interior, din mm, În forma de semicerc (pentru
melal sau material plastic (al carei capetele carcasei-abajur); cablu
diametru ş filet sa le poata electric bifilar (de lungimea dartta
cuprinde pe cele ale tevii de sus) ; o pâna la legatura cu priza); doua
II
lntrerupatoare tip para; un ş
completa a unei lamPI cu
doua tuburi fluorescente (se
cumpara gata montata de la
magazinele cu artICole
ţ ş pentru
lemn; vopsea duco.
Momars. Pe una din ţ
piesei rotunde (sau de orice alta
forma doriti) de lemn ţ (cu
ş cele doua rondele de
fanta sau plumb (pentru a mari
greutatea ş deci , stabilitatea
mobilei), Qpoi ţ in
ă un orificiu cu diametru!
cu cel exterior al tevii-suport
In acest orificiu veU introduce
(fortat) ă tevii metalice. pe .
care, la partea dm spatele placil. il
aplatiza cu ciocanul pâna când
nu va mai putea ş din ă
Axarea aces1ui ă al tevii se
mai pt?ate face ş pnn infiletare. De
altminteri, la celalalt capat trebuie"
TEHN/UM • septembrie 1999
,
1
• •
• •••
• •••
• • • •
• •••
• •••
• •••
2
• •••
• •••
.A. n figura 1 vedeti lampa in
I
ansamblu ş pe sectiuni. Se
compune din: (1 ) • bec sofit;
(2) .. carcasa metalica ă (3) ..
ă suport; (4) .. ă (5) ..
cordon bifilar de alimentare de la retea;
(6) .. ş cu ă pentru reglarea
pozitiei ă (7) .. ă ă
ă pentru fixarea fasungului; (8)
'" ă ă pentru fixarea piesei
(7) la ă (9) .. colier de prindere
a carcasei de suport.
TEHNfUM - septembrie 1999

6
MATERIALELE
NECESARE
reies atât din cele descrise mai sus
cât ş din desenele cu detalil ale
figurilor 1 ş 2. Retineti, in plus, ca
tabla carcasei (2) va avea grosimea
de aproximativ 0,5 mrn; teava (3)
poate fi ă sau din matenal
plastic, iar suportul (4) esle din
ă de ă sau pal cu
grosimea de 12 mm (poate fi inlocuit
cu o ă din ă sau fier ă
de circa 6 mm). Piesa (7) poate fi
ă de la o ă ă din
uz ori ă dintr-un magazin
cu articole electrice. FolositI un
fasung special pentru valoze, care
sa formati un r,let (cu ajutorul unei
filiere) pe care ă montati o ş ă
(sau un holender ş pentru
ţ de tevi). Tot in placa·
suport dati (cu burghiul) un orificiu
lateral (care pa.trunde ş prin
peretele tevii) necesar pentru
introducerea cablului electric bifilar
de alimentare. fn continuarea tevii
din suport, montati cel de-al doilea
tub (indoit curb), care face
ă cu carcasa ă
Aceasta. carcasa. o lucrati prin
fndoirea (Ia cald) a foliel de material
plastic ş fixarea ei (cu ş
pentru lemn sau prin IIpire cu
prenadez) pe cele ă piese qu
ă 1n ă de semicerc. In
Jocul foliei rigide de material plastic
3

4
are filet pentru introducerea piesei
(7). lucrati toate partile componente
potrivit formelor ş colelor din
desenele cu detalii pentru piesele (2),
(3) , (4), (8) ş (9) , apoi montati lampa
ş cum vedeti in figura 4. Carcasa
(2) poate fi ă cu bronz de
aluminiu sau bronz (aurolac) pe
ambele ă iar ă (4) cu
vop.:;ea ă
In figura color, ă oferim alte trei
sugestii de folosire a acestui fel de
Iluminare cu instalatii ce cuprind una
sau ă ă Astfel puteti pune
mai bine in ă (cu becuri de
putere ă anumite colturi din
ă tablouri, mobile. acvarii,
plante decorative etc.
puteti folosi una subtire, colorata
sau o tesatura. Îndoita. cu pliun Ş
fixata cu tinte de tapiterie. În
interiorul carcas ei, montati rigid
lampa electrica. cu tuburile
fluorescente, IixAnd-o (cu ajutorul
unor de tabla) de ţ de
lemn. In continuare, faceti
conexiunile electrice ale ă cu
cablul de alimentare ş cele doua
(sau numaI unul singur)
Tntrerupatoare, prin sudura cu
fludor (cositor). Nu uitati ă
acoperiti bine locurile sudate cu
banda ă
ă doriti, puteti ă vopsiti
unele parti ale lampadarului cu
vopsea ă
IJ

UIT I
pentru
radiofrecven
Constructia unor montajo.
electronice care ă n
ă (AF) este mai dificil de
realizat decât a celOr ce
in ă frecventa sau In tehnica
ă Pentru a ş ma; ş
ă care apar fa elaborarea
acestor montaje, ă propunem
constructia unul circuit imprimat
.special pentru RF", Acest circuit sau
placa de ă permite
Implantarea ă a componentelor
ş modificart sau amanarari ale
montajuluI. Pentru a ă ţ acest gen
de constructie, noi am Imaginat un
montaj ilustrat, ş educativ; un receptor
cu ţ
In monta/ele de RF se impun
ă exigente; ş
tehnice. o $Chem) ă realizarea
de conexiuni cât mai scurte, sortarea
componentelor etc. Aceste probleme
vor li . rezolvate pas cu pas pentru
montajul propus.
Ă FARA GAURI
Drumul va urmAri realizarea unui
montaj de la idee ă la final , cu
toate ă posibile.
Procedeul clasic ă in
montarea componentelOf pe o ă
de circuit imprimat cu sup.rafata
ă ş montaj pe Plan de
masa. \fig. 1). Compqnentele sunt
sudate unele de altele ă ă a
suprapune traseele de ă Punctele
de ă se ă pe suprafata de
cuJ)t:u ş constituie ptJncte efe sp'!lin.
ă ă ă ă
avantaie importante Tn RF:
• ă dintre componente
sunt foarte scurte, reducându-se
riscul ă de inductante ş
ă Se ă
ă ş nedorltul .efect de
ă


• Conexiunile de ă se pot
efectua exact cum ş acolo unde sunt
necesare: cât mai scurte ş direct pe
suprafata de cupru. Constructia este
robusta, iar montarea unul blindaj
devine extrem de ă deoarece
sudarea se face la ş ă
de CU","o
• ă sau modificarile
pot fi multe ş ş de realizat.
Tehnica ă ş ă
circuitului imprimat ţ ă mai ales
pentru ş ă unele
dezavantaje. Astfel, desenarea
circuitelor pe cablajul imprimat al
montajului cere ş complexe,
iar rezultatele calculelor initiale sunt
departe de rezultatele finale. ă mai
amintim ş faptul ă nu se pot efectua
ă sau ă pe
cablajul finisat.
Imbinând cele ă tehnici, se
poate realiza o ă ă
care sa posede avantajele planului de
ă ş pe cele ale circuitului
desenat.
PLACA Ă RF
In figura 2 se prezinta aspectul
definitiv al , acestei ă In centrul
planului de masa sunt cuprinse circa
57 de ă (insule) izolate unele de
altele,· ă a câror dimensiune
este astIel ă Tncât sa nu fie nici
prea mare (riscuri de ă
parazite ă ă nici prea ă
(pentru garantarea unei rezistente
mecanice suficiente, evitându-se ca
pelicula de cupru sa fie ş ă prin
ă Dispunerea este
studiatâ Tn ş fel incât ă ă
montarea de maximum de
componente cu conexiuni foarte
scurte. Componentele se pqt conecta
intre ele sau la ă Utilizarea
circuitelor Integrate pune ă
probleme. De obicei, Tn tehnica
montajului pe plan de ă ele sunt
puse pe dOs, cu terminalele in su_s,.r
ă ţ cele care trebuie sa
fie la ă
In cazul nostru nu am ă o
configuratie ă pentru
implantarea circuitelor integrate
deOarece acestea se ă rar Tn
ă ă utilizarea lor
este ş ă ele se ă
fie pe un circuit separat care se
ă cu placa fie se
ş tehnica de la Planul de
ă ă este cazul, se poate
blinda montajul cu o ă
r-

{l
.,

{l
ă
Aceasta ă nu este ă
numai montajelor RF; ea se P<?3te
folosi la realizarea ă a ă
montaje de ă complexitate.
RECEPTOR CU Ţ
Pentru i ncep.ut. vom trece i n
ă principiile impuse de
realizarea receptoarelor radio.
FellQmenul de superreactie a fost
descoperit i n anul 1920. Avantajele
sale sunt simplitatea (numai câteva
Ojldive), ă cu o
senSIbIlitate Ş o selectivitate foarte
bune.
Dispunerea ă (oscilalor
locat/etaj de amestec/amplificator
FI!detector/amplificator JF) nu per-
mite asemenea rezultate.
Inlrucât 1n ă se utilizau tuburi
electronice, schema de
.,superreactie
M
era ă ş În ciuda
vârstei sale, acest prinCIpiu ş
ă o mare popularttate. Câteva
componente pennit realizarea unui
receptor in UUS cu ţ
foarte bune. De fapt este vorba de un
ţ ă qu ţ
de ţ (MA), Iar receptia
modulati91 de ă ('ffi este
ă prin utilizarea det ei de
lIanc (pe curba de selectivitate .
Vom explica functionarea cu
schemei-bloc din figura 3.
Oscilatorul LC constituie inima
montajului ş este acordat pe
frecventa de receptie ă In
comanda elementului activ al
acestUI oscilator, un TEC MOS, este
TEHNIUM . s.pl.mbri. 1999
,
T2 - BFIOO; BF 007; BF 111; BF.1
BFR'l
astfel ă încât el ă nu
oscileze. Cu ajutorul unul
oscilalor s1nusoiOaJ ţ
(oscilator de ş sau 1:
decupare), se ă
Intrarea ă 1n ţ
a oscilatorului principal.
ş se face cu O
ă ă (pentru
urechea ă de Circa 35
kHz.
ţ semnalului de la
intrare este ă
anvelopei semnalului
osciIatOnJlui in ritmul ..
de 35 kHz. Semnalul de le re
obtinut ă un fi ru
trece-Jos care ă
comP.Onentele de
ţ ă nu ă
decât informatia audio
care comanda un
amplificator audio de ă

,
fl
..

Etajul amP.lificator cuprinsI FIg 2
"'tre ă ş oscIlator are o ';:-,;-C-===:-:C=""7:"--_':'.:ll:'=--,===--===,---=c-:'
functie ă Tehnic ar fi fost constituie deloc un lux! tranzistor constituie inima
ă conectarea directa a antenei Schema de principiu a oscilatorului, a ă ă este
la reteaua Le a oscilatorulul, cu riscul receptorului este ă in ă de valorile lui L2 ş ale
de radiatie a semnalului oscilatorului figura 4. ă traversarea etajului de diodelor varicap 01 ş 02. Tensiunea
in ă ducând la perturbarea a/tOf amplificare, construit cu n, semnalul de ş ă la grila G2
receptoare lucrând Tn ş domeniu de ă este la ă panta ţ lIIo.......
de ţ Acest etaj tampon nu grila 131 a TEC MOS, T2. Acest TEC MOS ş deci, comanda
TEHNIUM - septemblie 1999
II
I
Ţ NUMARULU
1 ______________________ __
lIIo........ intrare periodica În oscilatie a
tranzistorului. 03 este o dioda de
limitare, care ş la stabilizarea
amplitudinii semnalului intr-un
domeniu larg de ă
Tensiunea de ş este
ă de osciIatorul Le construit cu
tranzistorul T3. Valorile alese pentru
L4/C12/C13 dau un semnal de
decupare având o ă de 35
kHz; semnal a ă amplitudine se
poate modifica prin actionarea lui
P2. Cu ajutorul lui se ă punctul
de functionare al receptorulUi.
Avantajul acestui generator este
ca produce o tensiune de decupare
de ă ă deoarece, de
ă se ă o tensiune de
ă ă Armonicele
acestor tensiuni ă
producerea parazitilor. a
frecventelor Joase in particular.
Acest gen de probleme nu apar
când se ş o tensiune de
decupare ă
Receptorul paate ţ ş la
frecvente relativ joase ă se
ă ş valoarea lui L2. •
Gama de ă ă cu
acest montaj este ă intre 63
ş 112 MHz, domeniu care cuprinde
banda MF.
Ţ REGlAJE Ş MOD
DE FOlOSIRE
Se ă la montarea
subansamblului de ţ pe placa
ă mai sus. Figurile 5 ş 6 arata
p!antarea componentelor ş ă o
idee aspectul montajului
terminat. Rezistoar9le utilizate sunt de
0,25 W. Constructia cere ă
fata de un montaj standard.
L 1 est!'" o ă pe aer. cuprinzând.21
'de splre (bobinate ă splra)
din fir de cupru emaJlat de 0,5 mm
diametru, realizata pe un corp de 4 mm
diametru (de exemPlu, un burghiu de
ă L2 are ş
(bobinate ă
lMg8 spira) din fir de
cupru emarlat de 0,8
mm diametru, ă
pe un corp de 8 mm
diametru. La are opt
spire din fir de cupru
emailat de 0,2 mm
diametru, ă ş pe
un inel de ferita de 3x3
mm. Un fir cu lungimea
de aproape 1 m ş
având 1!5 mm diametru
constitUie o ă
foarte ă
ă unui
punct optim de reglare
a receptorului se lace
m odificând
ţ tensiuryii
de ş R"n
actionarea lui P2.
ţ paten-
ţ de acord P1
permite ascultarea
ă a mai multor

O rotatie a lui P2
ă stânga duce la
ş ă ţ ş
ă In caz de
______________ ,,;::-. ______________ ----, ă ş a acestei

ţ ă receptorul
000'
000
000
0000
000 .
. se ă ten-
siunea de ş
devenind foarte ă
O asemenea situatie se
traduce in final prin
zgomol. Gama de
ă se poate
extinde prin ş
tensiunii de acord. In
acest fel este posibil sa
se urce la circa 200
MHz pentru o tensiune
de acord maxim
adrol""l11 de 30 V.
In aceste se
ă pentru Pl
utilizarea unul paten-
ţ ă Pen-
tru coborârea frecventei
de acord, se ă ş
ă de spire al
bobinei L2. Cum
tensiunea de ş
tionare este sinu-
ă se poate cobori
frecventa lla câtiva
megahefli. n acest caz
este ă ă
ă a noilor
valori ale
condensatoarelor de
I
I
cuplaj ş ale
L. _________ . .::6 _________ ...__.J. dkldelorvancap.
II. TEHNIUM - septembrie 1999
-CI
A
t:I
o
>
c
"
';
0-

. I
1 i

8
2
A.
1
TEHNIUM • septembrie 1999

I

!
I


Fig. 1
I
C
onslruirea ş ă la o
ă (sau ă a
unui ş lateral, ş cum
sunt cele folosite la motociclete,
prezinta avantajele: de a spori
ţ stabilitatea vehicul ului in
timpul mersului ş În repaus, de a
dispune de o mult mai mare
capacitate de transportat bagaje
ă mai ales la efectuarea de
excursii cicloturistice) ş de a le putea
mai.lesne feri de ploaie.
In desenele figurii 1 ţ
bicicleta cu ş ă din lateral (A)
ş de sus (8) - lada portbagaj este
ă de liniile intrerupta.
Desenul 1 din figura 2 prezinta
schema de ţ a ramei
ş ă din ă de fier
ă (din aceea ă la
de ă Desenele 2, 3 ş 4
ş cu claritate detaliile
dispozitivelor de fixare a ş la
cadrul bicicletei ş a ro1ii ş
foloslndu·se numai materiale
metalice. Dimensiunite pieselor le ve1i
stabili si nguri in functie de tipul de
bicicleta ş de marimea pe care o veti
da ş Lucrarea terminata o veti
acoperi cu vopsea speciala pentru
biblcleta sau ă ă ce veti
aplica mal Întâi un grund anticoroziv
cu produsul comercial .DeruginoI
R


ALI N R
pentru e
Fiz. Alexandru MiRCULESCU
-220V
P
Sk
Un.
FIg. 1
A
matorii de tranulate
electrice ajung - mal
devreme sau mal târziu - la
concluzia ca un bun alimentator
destinat acestor ă trebuie ă
indep!j neasca ă ă

• ă furnizeze la ş o tensiune
ă reglabil! de la Z9ro pâna la
valoarea ă ă de
ş electric allocomotivei;
• sa suporte P.8 timp nedefinit
curentul maxim solicitat de ă
l
eventual, de ă locomotive ce
ă simultan);
• ă permita inversarea sensulul
tensiunii, pentru a putea comanda
mersul i napQ:i al trenuletelor;
• ă l le protejat sigur la
scurtcircuit, ţ a nu se delecta la
eventualele ş de faelj destul de
frecventele) deraieri, cAna locomotiva
sau vagoanele pot scurtcircuita sinele
prin care aste ă tensiunea ta
motor.
MontaJul propus ă
ş toate aceste conditii
pentru cazul unei locomotive de 12 V,
cu un consum maxim de curent de 1
A. In plus, el are particularitatea ca
permite inversarea sensulul tensiunii
la ş ă ă folosirea unul comutator,
ă functie fiind ă de
potentiometrul care ă reglarea
ă a tensiunii. Acest avantaj
este ă ă prin dublarea
ă de componente din blocul
variator de tensiune plus Protectiei
precum ş prin dublarea ă ş ă
secundare a Iransformatorului de
retea. Astfel, prin manevrarea
P (fig. 1), tensiunea
aplicata. ş poate fi reglatA
continuu 1n plaja .12 V+ -12 V,
evident, cu trecerea prin zero pentru
pozitia ă a cursorului.
ş cum spuneam,
transformatorul de retea Tr trebuie
realizat cu ă ă ş secundare
identice, Tn ş sens ş Tnseriate
cu prizA mediana, N2 ş N3,
dimensionate fiecare pentru
aproximativ 12 Vc.a) 1 A. Tensiunea
Ti
+14Y

p
R.
.14.'+-..... _
ov
"
FIg. 2
ă Tnsumata de aceste
inlasurari este radresata prin puntea
PA ş filtrata prin grupul serie C1-C2.
Punctul comun ar condensatoarelor,
conectat la priza medianA a
secundarului va constitui masa
montajului (M), adica
raport cu care se vor o ine
ţ din punctul A, le
Tntre .12 V ş ·12 V. Evident bOrnele
A ş M se ă la ş retelei
mini feroviare. FatA de masa M, la
bornele lui e1 vom avea o tensiune
ă de cea. 14 V, iar la bornele lui
C2 una ă de cca -14 V. Aceste
tensiuni inseriate {rezultanta lor, de
cea 28 VJ se apliCA potentlometrului
de reglajlinversare sens, P.
Pentru a ă mai ş modul de
funC1ionare Tn figura 2 am
blocul regulator,
elimmând circuitele de ţ Ş
desenând cei doi dubletl Dariington
(TI. T3, respectiv, T2. T4 din figura 1)
ca tranzistoare ş TI (npo) Ş
T2 (pnp).
ă asffel ca din cursorul
potentiometrulul P se p-olarizeaza
bazele tranzistoarelor T1 ş T2
(punctul Bl prin rezistentele de
limitare AI Ş A2. Atunci când cursorul
lui P (liniar, bobina!) se aflA exael la
m;!'locul cursei, punctului B
es e nul in raport cu masa, Cum
emitoarele lui TI ş T2 sunt legate
impreuna la boma de ş A Ş de
acOlo, prin ţ de sarcina Rs, la
masa, observam ca nici unul din
tranzistoare nu poate conduce in
acest caz
L
.deci tensiunea de ş
(fntre A ş M) va fi zero.
Sa. presupunem apoI, ă
deplasam cursorul lui P i n .sus· ă
de pozitia mediana. Punctul B va
capata astfel un potenUal pozitiv 1n
raport cu masa, fapt ce va determina
Intrarea Tn conduC1ie a tranzistorului
TI, de npn. In Schimb, T2, de tip
pop, va rama-ne Tn continuare blocat.
Asadar, prin T1 deschis, la ş
ţ A) vom un ţ
POZitiV in raport cu masa, mal preCIS
potentialul .repetat" al punctului 8,
abstractie ă de caderile mici de
AI ş pe jonctiunea ă
emitor a fui T1 ,
La o deplasare 1n .]os- a
R' •
+.1. ....
xf .
. . -
1 :._ ..............
U.E
,
._--....

• -
,
• • , .
..:.

.. . _,.

I
I
o ••
UD-U.
E
i
,
1" ...
,
!
,
FIg. 3
TEHNIUM - septembrie 1999

ARB I TR U
La o ă ă 81 {buton
cu revenire, cu contacte normal
deschlsel. tranzistorul T1 se
LEC
NIC
Instantaneu, fapt ce
permite Intrarea in conductie a lui T2,
polarizat rn ă prin R2 ş implicit,
A
aprinderea becului L 1. O ă L 1
Fiz. Alexandru M RCULESCU apnns, din colectorullu! T2
D
estinalia ă a montajului r--- ------- ----------------,
este aceea de divertisment, de
joc electronic Tnlre doi parteneri
care se intrec in ceea ce ş
viteza de reactie la ş unui
semnal extern convenit, fiecare
ă butonul aferent lui
(81, respectiv 82) cât mai repede cu
ă dupa aparitia semnalului.
ş e, ă esle acela care
ă primul butonul, arbitrul
desemnându·1 invingator prin
aprinderea becului aferent lui (L 1 sau
L2). Becul invinsului va ă stins
chiar ă acesta ş ă butonul
la doar câteva sutimi de ă in
urma ă Pregatirea jocului
Tn vederea unei noi partide se face
prin intreruperea de ă ă a
ă ă butonul cu
revenire 83 (cu contacte normal
inchlse), ceea ce duce la stingerea
beculUi ă din partida
ă care se menUne
ş ă eliberarea lui 63.
Montajul poate fi ă folosit ş in
antrenamente sau ă .serioase·
in ceea ce ş viteza de reactie la
ş stlmuli (sunet, ă -
eventual cu dtscernerea ă a
culorilor - etc.). In acest caz, ă el
trebuie pertectionat (complicat)
pentru a ă cele trei
Inconveniente inerente ă ţ ş
anume:
• necesitatea unei a treia
persoane, .neutre·, care ă
semnalul, ă ă dea
..startul la fiecare ă eventual
poate fi folosit un semnal din mediul
ambiant, care se ă la intervale
convenabile de timp, dar aleatoare;
• Incapacitatea .arbitrului· de a
penaliza startul ş (mal pe
ş furtul la start) al celui
desemnat ă
• Inexistenta unui cronometru
,dlferential", care ă ă
Intervalul de timp scurs de la aparil',
semnalului ă la ă pnmu ui
buton.
De ă Tn ceea ce ş
ă primelor ă
inconveniente ne putem gândi la
ş unui temporlzator cu
cursorului lui P, situatia se ă
de data aceasta T2 fiind cel care intra
in conductie ş T1 cel blocat.
Prin urmare, manevrarea
cursorului lui P de la o extremitate la
alta va face ca ţ punctului A
1n raport cu masa M ă varieze
continuu, cu trecere prin zero, de la +
14 V la - 14 V, abstractie facând de
ă de tensiune ţ
Revenind la schema propriu-zisa.
(fig. 1), ă ă pe fiecare .brat"
al blocului regulator avem cAte o
ă de tenSiune de circa 1,3 V P.6
ă Înseriate ale
dubletilor Darlington" plus o ă
ă ă in functie de
curentul consumat, pe ţ
traductoare de curent (A3. respectiv
TEHN/UM - septembrie 1999

intârziere ă (dar ş ă
care, la un interval tx de la pornirea lUI
de ă unul din parteneri, ă
determine I;lroducerea semnalului de
start (acusliO, luminos etc.). Simultan
cu producerea semnalului,
temporizatorul poate fi ă ă
conecteze ş alimentarea arbitrului
electronic, eliminându-se astfel
posibilitatea de furt la start.
Schema montajului ă o
simetrie ă a blocunlor stânga-
dreapta aferente celor doi ţ
ş ă ne putem limita la descrierea
modului de functionare PElnlru unul
dintre ele, de exemplu cel din stânga.
La conectarea ă
(lnchiderea ă Kl,
franzistOf'JI T1 ă in conductle
l
potarizat in ă prin ţ Ri Ş
becul L 1. ă sa ă de
tensiune emitor-colector face ca T2 sa
ă ă blocat ş deci, becul L1 stins.
I '
R4) din blocurile de protectie la
scurtcircuit. ş ă In final, de la circa
±14 V pe ă ajungem tocmai la
±12 V, cât ne-am propus.
Protectia la scurtcircuit (ia
R3-T5, respectiv R4-T6) este
cu limitare In curent, Tn cazul unui
scuncircuit A-M, la o valoare ă
r
restabilita, Imax. Pentru cazul nostru
J
max_1 A, deci rezistentele R3 ş R ..
se vor lua de circa R3.R4-0,65 Vl1
A-O,65 fi, pentru ca la acest prag de
'curent, pozitiv sau negativ, T5
respectiv T6 ă se deschid}, limitând
conductia dubletulul Darlington
aferent.
Bineinteles, montaJul poate fi
realizat Ş cu circuite Darlington
monolitice, pereche npn-pnp,
ro
8 0 J.37
+'JV.,
ov
scade foarte mult, astfel ă TI (a ă
ă de ă A1, este ă
tocmai in acest punct) ş mai poate
relua conductia - deci nu-I mai poate
bloca pe T2 - ă eliberarea
butonului B1, ş ă becul L 1 ă
Tn continuare aprins .
ă prin intrarea in conductie
a lui T2, curentul sau mare de emitor
produce la bornele rezistentei R3 o
ă de tensiune ă pentru
aducerea Tn conductie ş a
tranzistorului T3. Prin circuitul emitor-
colector al acestuia este astfel ă la
ă baza lui T5 lsimetricul'uiT2, din
modulul drept), astfel
intrarea in C6nductie a lui T5 la o
ă a butonului 82.
Cu ă imaginatie (de ă
inlocuindu-se becurile L 1, L2 prin
relee rapide), montajului i se pot ă
ş aite ţ ă in domeniul
actionarilor ţ
folosindu-se modele care ă suporte
lejer conditiile de curent impuse.
Oricum, atât aceste circuite Darlington
cât ş finalele T1 ş T2 din dubleti vor fi
montate pe radiatoare termice
adecvate, pentru a preintâmpina
Incalzirea lor ă la
functionare ă
O simplificare In plus poate fi
ă blocurilor de ţ la
scurtcircuit ş cum se ă in
detaliul din hgura 3, unde DarlinQtonul
T1 (nprl) ş dubletul T1-T3
din figura 1. Astfel, in locul
tranzistorului .de proteC1ie- T5 s-a
montat o ă de ă in direct,
D', care, la nevoie, poate fi ă
cu trai dioda radresoare ş
(1 N4001 atc.)1nsariate.
m

SCHEMA ELECTRiCA A RADI

--
ou •
.. ". _"" .
IIM SoOI;
• '" Il0011 fI.
\u. 5o\U 1.11.
IN _(TI( OI-

IIIS TJ:WIIIII'JWI
IIIOKAfIl"

TJO<
8F}I'
TEHNIUM - septembrie 1999
R EPTORULUI ARMONIA
]ofN/JI.!
DSO'
PLIIll
s"fJs
TEHNJUM - septembrie 1999
"
o"
,

ALAYI
ă Aceste roOO819 vor avea
diametrul mai mic cu 8-10 mm decât
cel al tevii din material plastic. ă
" I W f"" ă sa S8 usuce lipiturile 24 de ore. In
simp a e IClent acest timp, uollul, ş cum II
vedeti in detaliul din dreapta
SC OS
desenului, ş instalap-I pe un suport
(alcatuit din doua sine sau tevi
F
igura ă ă metalice ori din ă crengi groase
, ansamblul ş detalii e de de arbore) . Instalati ş jgheabul
constructie ale unul interesant, (lnclinal) pentru scurgerea apei
ş eficient dispozitiv pentru ă acestuia n veti face din trei
ridicat ş transportat ă din scânduri de brad, ca in desen), apoi
rezervoare naturare:!uWa lac, râu... ţ apa lntr-o conducta din
tuburi de material plastic. Introduaeti
Materiale necesare: ă din teava ţ Tn sursa de ă ş
material plastic cu diametrul de 60- flxall ·o 1n pozitie ă cu ajutorul
100 mm; cablu ă din material unor coliere de ă ă (Tn
plastic ă de 3-4 mm; discuri prealabil, ă treceti prin ea unul din
(decupale cu o preducea) din capetele cablului cu discuri) . ţ
cauciucul uzat al unei camere de Tn mod provizoriu, un nod la capetele
autocamion, tractor (ori din fol ie ă cablului ş ţ instalatia, ă
de material plastic) sau chiar sectiuni ă necesare ă este cazul ).
(felii ) ă dintr-o ă sau Când (in urma probelor) aii
ă de arbore ă de 10-12
mm· ă ş de cauciuc gros determinat lungimea ă a
de 2-3 mm fiecare disc folOsit ; cablului, inn09ap-1 definitiv capetele ş
un butuc Cllindric de lemn gros de nodul prin lipirea firelor cu
120-200 mm, pentru troliu; o vergea prenadez. ă ă se usuce ş
sau o ă ă (eventual fier- lipitura aceasta, dupa care puteti
beton) cu profi l rotund sau ă pune instalatia in ţ Daca ă
pentru manivela troli uluii câteva ş ă pul el i ă ş capetele
de lemn de brad cu ţ ă
peIJtru ş ţ troli uluij, cuie; prenadez; ndaite) ale cablului cu un bobinaj de
treI Ş de scandurâ pentru ă ă ă care i ncalzlp
real izarea jgheabului de curger,. moderat zona de contact, astfel ca
Prelucrare ş montare. Indoiti materialul plastic ă se sudeze.
ă de jos al tevii (Ia ă Eficien\a ţ este ă
astfel Încât prin el ă ă trece fie pentru udarea unor ă de
lesne discuri le. Introduce)i pe cablu legume ş zarzavaturi sau a unei livezi
discurile ş ş respectIVe, pe care de dimensiuni mici. fie pentru ă
le fixati prin lipire cu ____ _____ _
COLORAREA
METALELOR
Unora dintre oblectala lucram din dlfarfta matala II 8a
poata schimba culoarea natura/Il, dup4 dorlnlll, nu prin
vopsire ci cu ajutorul prOC8daalor chlmles, Da plldll,
piesa da bronz pot fi lasna colorata fn \'arda, albastru,
roz, nagru". Colorarea ' pa 14ngll un afect astatlc •
prazlntA - , - , -- !Jiul da a fmpladlca oxldllrea sup f8tal
oblaet .. "lUI ş cu Barul, , '

a ă ă inaintea
ă tratament chimic,
obiectele de colorat vor fi
cur ţ bine cu ş fin ş
degresate prin ă (de ă on)
cu solutia unui detergent.
Aluminiu In alb mat.
Dizolvati hidroxid de sodiu (soda
caustica) 20 g in ă ă 1 000 mI.
ţ in solutie obiectele din
aluminiu ş ţ ă ă
culoarea alb-mat. apoi ă cu
ă ă ă ţ ş
eventual, ă cu nitrolac incolor
(pulverizat cu o ă de ă
cum este cea pentru insecticide, ori
pri n acoperire cu pensula).
m
Aluminiu In auriu,
In apa. ă 500 rriI alzolvatl
sulfur.l de potasiu 13 g, .;lupA care
procedati ca mai sus.
J,-,
In 150 mi ă tumatl 50' JX11 ac1'd
azotic, apoi ţ ca mai .. ,)'"
lJaml tn aJbBS1ru. I ,.
In 300 mi ă ă ă la BO°C,
carbonat bazic de cupru' 60
9 hidroxid de sodiu 30 g.
obiectele În ă solutie ă
timp de 20-30 de minute. Veti ţ
o ţ ă mai ă ă obiectele
vor fi ţ in lichid mal mult timp.
AlamA In verd .. a1bastrul,
In 160 mi otet alimentar de 9
0
,
cald, dizolvatl: carbonat bazic de
cupru 60 g, ă de amonfu
lttpirig) 20 ş tartrat acid de potasiu
20 g. Tine i obiectele cufundate in
ă so U1ie câte 40 de minute
timp de trel-patru zile consecutiv.
ă care ă cu ă ş
cu cârpa ş ă ţ cu lac incolor
sau ă de mobila.
AIamlI In gri,
rn 300 mi apa ă 75 9
sulfit de sodiu: Introduceti obiectele
rn solutie tlmp de 20-25 de minute.
apoi procedati ca mai sus. Vor
ă o culoare gri-metalic
lucioasa.
AlamA In castaniu-eafeniu,
In 300 mi apa fierbinte la BO"C.
ţ carbori bazic de cuPnJ lOg,
amoniac (solutie) 100 mi ş carbonat
de sodiu (soda de rufe) 10 g.
ţ obiectele timp ae 30 de
minute in solutie, apoi ă cu ă
ş Introduceti-le numai patru-clnci
secunde 1ntr-o solutie ă de acid
SUIfUrlc. Spal;lle din nou cu ă
apa, AltI ret ADa calda 300 mi,
carbonat bazic de cupru 25 g.
hldroxld de amoniu (amoniac solutie)
160 mi. AltI retatl: apa ă 500 mr,
acelat de plumb 15 g, hiRQsulfit de
sodiu (sare de fixat foff?grafica) 3 g.
Ilronz In ş _,
In 300 mi ă ţ 100 mi acid
TEHNIUM - septembrie 1999
---------------------------
A CEREREA CITITORILO

/
APARAT
stratului de lichid din sticla. ă fie mai
ă cu cel putin 5 mm decât
lungimea ruloului de hârtie. Astupati
sticla cu solul ia astfel ca partea
tubului cu rulou de hârtie de filtru ă

neorl aveti ll8Vole ă
ţ foarte volatile, cum sunt:
eterul, cloroformul, benzina.
suHura de carbon etc. din care ă
le veli lihra Tn mod ş tn aer
liber -, ţ pierde o mare cantitate
datoritA ă rapide. In plus,
vaporii unora dintr. aceste substante,
raspândltl in aer, pot provoca explozii
ş incendli. De aceea, atunci când se
Ivesc asemenea ocazii, pUieti filtra
lichideta cu mar. coeficient de
volatilizare folosind aparatul pe care ti
aveti Tn ă
Matenale/e necesare sunt: doua
ţ albe (de tip farmaceutic) de
100-200 mi, doua dopuri de ă sau
de cauciuc, un tub de sticla cu
diametrul de 5·8 mm, o bucatica de
hârtie de filtru sau ă ă alba.
Urmariti figura ş lucrati - potrivit
' etapelor, A. B C. D - astfel : luati tubul
de ă (t) ş treceti prin cele ă
dopurl perforate (cu un cui ş i n
ă astfel incât dopurile d ş d' ă
ă cu partea ă spre
capetele tubului. Taiati din hârtia de
filtru o ş (h) de marime- potrivita.
(in ţ de capacitatea stidelor
alese) Ş o rulati 1n luru, unuia din
capetele tubului de s icla. , În ş Iei
ca o ţ de aproximativ 20 mm
din lungimea rulou lui de hârtie ă fie
ă de tub iar restul de 50-60 mm
ă fie Tn prelungirea tubului de ă
Legali apoi ruloul de hârtie de tubul
azotic. Cufundat! obiectele 1n solutie
timp de 8-12 minute. Nuanta de roz-
ş mat devine cu atât mai
intensa cu cât obiectul este Jinut mal
multe minute Tn lichid. ă cu ă
uscali ş imediat cu nitrolac
incolor.
Ilronz In albastru.
In 80 mi olet de 9° dizolvati:
carbonat bazlc de cupru 30 g, acetat
de cupru lOg, ă de amonlu 10
g. ş tartrat de potasiu 10 g. Ţ
obiectele cufundate Tn ă
solutie câte 30 de minute timp de
.ei-tru zile consecutiv. dupa care
ă . cu apa., lustruiti cu o ă
moa e ş ă
llroi1z In _.
In 200 mi otet de 9°. dizo/vati
ă 200 9 ş ă de sodiu 200
g. Ungeti obiectele (folosind 'o
ă de câteva ori cu aceasta.
solutie, -DAna când ţ nuanta
ă de verde. dupa care ă
J!ronz (sau aJamI) In _Iu.
In 300 mi ă fierbinte, ţ
25 9 ă de sodiu. ţ
obiectele fn ţ ă timp de 20-
25 de minute. dupa. care ă cu
ă ă lustrultl·le cu cârpa
ă ş ă sau frecati-Ie cu
ă de ă
Iln>nz (sau aramA) In negru.
In 300 mi ă fleminte. dlzolvati
75 g sulfurA de amonlu. apoi
TEHNIUM • ssptsmbris 1999
fie ă i n ă apoi montali
cea de-a doua ă cu gura Tn
de ă cu ă de ă ă peste dopul ă liber. Punet1
(sl . Veli avea ă ca ruloul de hârtie aparatul Tn functiune prin ă
s' nu ie gros, altminteri filtrarea se Daca sticlele folosite sunt mai
face foarte Tncet. ţ apoi cele mari ş folosili un tub de ă cu
ă sticle (de capacItate ă dlametrulde tO·12 mm1. puteti filtra o
foarte curate, (a) ş (b), ş turnall Tntr· cantitate ă de Ijchid, dar 1n
una din ele s01utia pe care s-o acest caz aparatul trebuie fixat
filtrati. Aveti ă ca Tnaltlmea Tntr· un stativ.
r';==::;-
d
d'
A
sau

cu
cu o
putina
c
ă
cu un
!' plastic)

g. Ţ
de 15
• apoi
a
b
5
o
degresate (prin ă cu
detergent) . (a operatiile care
ă intotdeauna ă ş
de cauciuc.
NIcI1e1aro.
ă cât mai fin ş amestecati
bine ă substante: sare de
ă 1,5 g. sulfat de nichel ş
amoniu 13 g, sultat de nichel 8 g,
ă de zinc 5 g, tartrat de sodiu 5
g, cupru metalic (pulbere) 5 g, ă
lOg ş ă ă 25 mI.
Amestecati totul ă obtineti o
ă cu care frecati obiectele
(folosind o ă Acestea se vor
acoper1 cu o ă ă de
nichel. Dupa care ă ţ cu ă ş
lustruiti cu ă ă ă
câteva minute inainte
de folosire. amestecati cât mai
omogen ă substante fin
pulverizate: azotat de argint 10 g,
hiposuffit de sodiu 20 g, ă de
amoniu 5 g. ă 20 9 ş ă
ă 18 mI. ă care procedati ca
mai sus. Alti ţ ă Cufundati
obiectele de argintat Într-un litru de
solutie fierbinte de fixator fotografic
folosit complet. ă sa stea În
lichid timp de trei-patru zile, apoi
ă cu apa ş lustruitHe cu
plete de ă ă sau o ă
moale.
m
REGULATOR
TE Ă
CODARNAI
Montajul propus tn cele ce urmeszll f9prezintll un r9{Julator de temp9raturll
simplu de f9allzat ş de pus Tn functiune ş tn ş timp, ş r9{Jlabll. EI este
destinat sll mentlnll tntre limite destul de f9str4nse temperatura aerului unei
Incinte destul de modeste ca volum, de exemplu a unul mlnllncubator. ş cum
este conceputll schema, se presupune cii temp9ratura exterioarlllncinteleste mal
micii dec4t cea la care trebuie sll ne mentinut .amblantul" din Interiorul el.
S
chema ă a montajului
contine, ca blocuri principale,
sursa de alimentare din reteaua
de tensiune ă de 220 V, o
sursa. de tensiune ă de
ţ un traductor de ă
realizat dintr-un tranzistor pnp, un
comparator de tensiune, un
optocuplor • separator din punct de
vedere al cuplajului galvanic, un
elemenl de ţ Tn curent
alternativ ş un rezister de incalzire.
Pentru ş ţ intelegerii modului de
functionare, in ansamblu, a
regulatorului de temperatura, fiecare
din blocurile pl'ezentate anterior sunt
descrise sumar în continuare, În
ordinea În care au fosl enumerate.
Sursa de aDmentare din reteaua
de tensiune a/tematIvI de 220 V, ş
cum se poate observa din figura 1,
este ă din transformatorul TA1,
de minimum 5 VA, cU ă ă ş ă
secundare ce ă tensiunile de
12 Vel/min. 300 mA ş 6 Vel/min.
100 mA, redresoare PA1 ş PR2
ş condensatoarele de filtraj C14 ş C15.
ca elemeote de protectie, sursa este
ă cu trei sigurante pe ă
de primar ş pe cele secundare,
respectiv Fl, F2 ş F3. O ă
trebuie ă ă asupra sigurantei Fl: ea
ă ţ ş pe partea de
Încalzire cu rezistorul de ă AS.
Sursa de tensiune continui de
ţ reprezinta. unul din blocurile
foarte importante ale monta/·uIUi.
Aceasta ă o tensiune stab ă 1n
timp ş practic ă cu
modificarea temperaturii mediului
ambiant (1n intervalul cuprins intre
_15
0
C ş +90°C) 1n care ă ă
fie ă ă cu Tntreg
montajul electronic. Ca dispozitiv
semiconductor ce ă ă
tensIune se ă o ă de
ă ă de tipul TL431
care, de fapt, este un mic circuit
integrat Tncapsulat Într-o ă
T092 (ca a tranzistoarelor BC171,
BC251 etc). ă ă Zenner·
ă are o ă
ă de 0,2 il, curentul admis prin
dispozitiv 1ntre 1 mA ş 10 mA,
iri

tensiunea la bornele sale
ă Între 2,5 V ş 35 V, iar
coefIcientul de ă este de
maximum +100 ppml" C ă
ă ă a fost
ă experimental de autOf).
Parametrii enumerati fac din acest
dispozitiv un element extrem de util,
flexibil ş stabil in constructia
regulatorului ş nu numai a acestuia.
.Programarea" tensiunii la bornele
sale se face În cazul de ă prin
divizorul rezistiv A6 ş A7, obtinându-
se o diferenta de potential Tntre anodul
ş catodul diodei OP1 de aproximativ
6,8 V. Aelatia de calcul al acestei
tensiuni este:
Uak_(1 +A71R6)·Uref
unde Uak ă tensiunea anod-
catod a diodei, iar Uref este tensiunea
de ă ă de ă cu
electrodul de programare conectat
direct la catodul ă ş ă ă rezistorul
A6), valoarea ei fiind de 2,5 V.
Traductorul de temperaturA utilizat
este un tranzistor BCI77, dar el poate
fi orice tip de tranzistor cu siliciu, POP,
de joasa ă Criteriul de
alegere a acestui tip de tranzistor este
strict legal numai de capsula sa
ă care este ă la
efectrodul colectorului ş care, 1n
schema ă are avantajul ă
fiind ă la masa de alimentare,
chiar cazul ă accidentale a
acesteia la oricare din potentialele din
montaj, acest lucru nu ă
traductorul (dar nu ş lucru se
poate afirma ş despre restul
.componentelor cu care $Curt-
ă
Coeficientul de variatie I -cu
temperatura a tensiunii unei jonctluni
pn cu siliciu, a, este negativ ş are
valoarea ă fntre -1,86 mVr C
ş -2 mVr C. In general este folosita
valoarea de - 2 mVr C. Deoatece
utilizarea numai a unei simple jonctiuni
la determinarea varla\iilor de
ă ă o infOfmatie
electrica ă dar ă rn raport cu
parametrii de intrare ai unor
amplificatoate ţ de uz larg
(cel mai important parametru În cazul
de ă fiind offset-ul, de ş ordin
de ă 1-5 mV), s-a preferat
recurgerea la un artificiu electronic
care ă ă sensibilitatea acestui
lip de traductor. Astfel, se ă
variatia cu temperatura a tensiunii
ţ ă a unui tranzistor,
ă cu un coeficient K, prin
conectarea acestuia Tntr-un dipol
ă În schema ă din TI,
AI ş A2. Noul coeficient de
ă va fi de forma:
unde K are expresia:
K_1+Al/A2
Cu valorile rezistentelor din
ă a·.-20 mVr C. O data cu
ş coeficientului (in valoare
ă tensiunea ă directa
pe jOflC1iunea ă este
reflectata la bornele dipolulul
(tensiunea colector-emitor), multi-
ă cu ş coeficient K. Astfel,
tensiunea colector-emitor a tran-
zistorului din dipolul senzor de
temperatura se va situa In jurul valorii
de 6 V. Ia o ă a mediului
ambiant de +25
0
c.
Tranzistorul T1, de tip pnp, poate
fi inlocuit, având ş rezuhate
practice, cu un altul de tip npn, prin
inversarea colectorului cu emitorul ş
inversarea valorilor rezistentelor AI
ş A2.
Comparatorul de tensiune este
construit cu un amplificator
operational de tipul LM101, dintr-o
generatie mai veche, dar ieftin, iar
parametrii ă sunt suficient de buni
pentru aplicalia ă EI preia
tensiunea ă ă de traductorul
de ă in punctul A ş o
ă cu o ţ din tensiunea
de ă de pe cursorul
potentiometrului semireglabil PSAI
(punctul B). La egalizarea potentialului
din A cu cel din punctul B ş ă ş
acestuia din ă rn sensul ş
TEHN/UM - septembrie 1999
sau al ş comparatorul
comuta, ş sa spre .v sau spre
ă In acest mod, prin intermediul
optocuplorulul , al tranzistorului T2 ş al
triacului TRC 1, are loc comanda
ă rezistorului de putere RS sau
blocarea curentului prin acesta din
urma.
Optocuplorul OC 1 are rolul de
separator galvanic intre partea de
circuit de ă ş cea
de l ncalzire, care este al imentata
direct din reteaua de lorta de 220 V
tensiune ă Se ă astfel
ă tensiunii periculoase în
zona circuitelor de curenti mici ş o
ă cu aceasta se ă riscul
ă componentelor mal
.Iirave· . ă prin folosirea
OPlocuplorului ş separarea celor ă
TEHNIUM - septembrie 1999
MASA
(PAHANT)
TRl
FIg. 1
ă se permite manipularea numai În
zona de curenti mici, ă ă riscul
ă celui care intervine,
eventual, in acest loc.
Elementul de ţ este
compus din triacul TRC1 . Aferent
acestui dispozitiv se ş
tranzistorul T2 care are rolul de
adaptare intre fototranzistorul
optocuplorului ş circuitul de ă al
triacului . ă faptului ă elementul
de ş al optocuplorului nu poate
livra un curent suficient de mare spre
grila elementului de executie,
..suplimentul" este asigurat de ă
tranzistorul T1 rn montaj de repetOf pe
emitor.
Starea de ţ sau de blocare
a elementului de executie este
semnalizata. de lED-ul Dl1.
DU
LED
T1
BC1??
Rezistorul de lncllzire este
elementul care ă ş atunci când
este cazul, temperatura din interiorul
inclntei ce este termostatata. Puterea
ş implicit, rezistenta sa sunt dictate de
volumul incintel, de pierderi le de
ă ale acesteia, de modalitatea
de a aerului din incinta,
de pozitia traductorulul de ă
Tn ă in raport cu pozitia
rezistorului AS etc. Pentru un volum al
illCÎntei de aproximativ 20 de litri ş
pierderi de ă moderate, un
rezistor care ă disipeze circa 100 W
1n interiorul spatiului este suficient
pentru a mentine temperatura mediului
Intern la o valoare ă de 50
0
C.
Elementul de executie permite,
ş actiOnarea ullOr puteri de ă
la 2 kW, insa acest lucru ar impune
m
,

e
+ +
+ +

+
+
+ • •

+ + + + +


+ +


+ +

+ +



+
• •
... . :

• •

+

++

+
+
+ •


+
• • + +
+
+


+ +
+



+



• •



+'

+
+ +



• +

++
+
+
+
+
+
+
+
• •
+ +

++

.+
+
+
.. +


.+
• '+
+
+ .... + +
+ +
• •
+ +
• •


+
+

+
'" •

..,


...
-.

ă gabarltulul circuitului prin
Introducerea unul radiator cu o ă
corespunzatoare disipaUei de caldura a
trlacului. ă se ş ş
puterii de tncaJzire a Incintei, se poate
ă disipatia de caldura ă ă Ia
maximum 200 W, ă ă ă asupra
valorilor componentelor schemeI. La
puteri de peste 200 W trebuie modificata
valoarea ţ F1 pentru a suporta,
ă ă sa. se ardA, Ş de sarcina
AS .
O ă de executie a montajului
prezentat este propusa in figurile 2, 3 $14.
Fiecare dintre figuri reprezinta, respectiv,
desenul de ă ş desenul cablajului
vazuta dinspre partea cu lipituri, iar ultimul
este desenul de amplasare a
componentelor pe ă de cablaj
imprimat.
Punerea in a montajului
este destul de simpla.. Singurele aparate
mai pretentioase necesare sunt un
milivoltmetru de curent continuu ş un
termometru.
ă ca exemplu mentinerea
temperaturi i, Tntr-un minilncubator, 1n jurul
valorii t1_+40°C. de reglare
preliminare se vor ă ş in afara
inclntei de termostatat ş ă ă rezistenta
AS ă Se va pune tn functiune
montajul care, ă este executat corect,
va intra in din primul moment.
Inillal se va determina temperatura
mediului ambiant. Presupunem ă
temperatura ă este de
la_+25°C. Se va pozitiona cursorul
polentiometrului PSA 1 (preferabil
ă de ă calitate) Intr-o pozitie În
care diferen1a de ţ intre punctele
A ş B din ă ă fie:
UAS- a'(t .. -t
1
), respectiv
U
AS
- -20 mVr C· (25°C-400 C)-300 mV.
ă acestei dilerente de
potential se va face totdeauna cu borna
.+ - a milivoltmetrului Tn punctul A de pe
ă
O datA ă aceasta operatie.
monlajul se poate Tncaseta sau fixa i n
locul de ţ ş se va cupla
ţ de ă
Realimentând, acum, tot montajul cu
rezistenta de putere in interiorul inclntei
de termostatat, se ă ş temperatura
ă (cu ajutorul termometrului) care, i n
mod normal, va trebui ă ă iar
OL 1 trebuie ă fie iluminat. Tn apropierea
'temperaturii de lermoslalare LED-ul se
stinge ş concomitent tncAlzlrea
inceteazA. Primul ciclu de tncAlzire-
ă va dura cAteva minute, ă care
urmAtoarele se vor scurta. Eventualele
ş se lac, dupa dorinta. Tn sensul
convenabil. din potentiometrul
semireglabil PSA1. Precizia stabilizArii
temperaturil cu acest montaj este mai
bunA de ±l °C 1n intervalul 35 ... 50°C.
TEHNIUM - septembrie 1999
GRADUL DE ET
ACI
M.STRATULAT
L
' a motoarele care au acumulat un
numar considerabil de ore de
functionare se ă o
reducere evidenta a puterii, insotita de
ş syparatoare a consumurilor
de combustibil ş de ulei, precum ş de o
abundenta emisie de um de nuanta
albastruie la ş Mai ales cAlld
motorul este rece, in fullC1ionarea lli se
percep unele zgomote Motorul
ş tot mai greu - 1ndeosebi pe
timp ă ., iar aemarajul ş se
face lot mal lent.
acestor fenomene
slmpfomatica constituie Indicii ale
ş ă ţ tn care se
ă ş ă procesele ce comPll" ciclul
motOf, pierderile de gaze pt,ltânclu-se
produce fie Pf.intre pisfon ş cilindru, fie
pe unor supape, fie pe la
garnitUra de chrulasa.
De cele mai multe ori, cauza
ă a ă ş ă
cilindrulul o constituie uzura normalA;
uneori insa ş poate 1.
ă chiar $1 la un motor cu
PUtine ore de functionare, ca urmare a
ă chfulasel (datoritA
ă motorului care a
funqionat cu sistemul de rAcite defect,
ă ă lichid la ă sau in cantitate
insuficienta), a calaminei depuse pe
supape sau sediile acestora, a
ă supapelor sau a unor Jocuri
de montaj eronate.
Rulajul cu un astlel de motor este
total nerecomandabil, in asemenea
cazuri impunându-se determinarea
operativa a locului ş a cauzei pierderii
ş ă ţ ca ş ă grabnica a
defectulUl.
Testarea gradului de ş a
cilindrului se poate face Prin m81 multe
procedee: dupa consumul de ulei, prjn
ă ţ de fum la
evacuare, prin. deterrT!lnarea preSiunii
de compresie, prin ă
depresiunil sau debitului de aer din
galeria de admisiune sau a presiunii din
carterul molorului.
ş in astfel de cazuri cel mai
comod este apelul la o statie service
care dispune de o modernA
de control, dar sunt situatii in care
explicatII foto
1 tub
2 dlafragmli
3 r8Z8MlI' de ş
4 galer1e de admlsle
6 mlcromanometru
TEHNfUM • sept.mM. 1999
posesorului de autovehicul acest lucru
nu-I este la ă De aceea, in
cele ce ă se va prezenta un
procedeu care, oractIc, poate fi aplicat
ce oricine este dispus ş faca singur
testul de ş
Metoda se ă P:8 ă
d8p(eslunij din colectorul de admisiun.e.J
scop in care multi prevao
aceste galerii cu oriticii obluratft,
plasate, ae ă sub carburator. In
caz contrar, poate ă
practice el Ş un astfel ce orificiu
liletat, pe care, ă teste, ă
obtureze cu ş ă cu o
ă de cllDQheril.
P.entru justifiCarea procedeului, este
ne\fOI9 sâ se observe ă depreslunea
din colectorul de admisiune IIp
de cantitatea de amestec ă in
cilindru la o n a motorurui ş la o
ă P9zitle a cJapetel de
ş se Jl9a:te ă ca
din colectorul de evacuare
ă de o relatie de tipul
1
'O
-
• •
.o.p .. Kn ·n"

gradata in milimetri. Una dintre cele ă
ramuri ale tubului se racordeaza la
orificiul galeriei de admisiune, despre
care; s-a pomenil mai sus.
In ş scop se pot utiliza
aparate bazate PE! ă debitulLl,
Ş nu a depresiunii, procedeu destul de
ă pentru controlul motoarelor noi
sau al celOr ş din ţ ă
Un amator pasional ş poate constn.i
singur un astfel de debitnietru care este
compus dintr-un tub (1\, având
dimensiunile din ă o ă (2),
micromanometrul il (format dinfr-un mIC
rez9lVOf ş LIl tub rlcIinat ă cu o
ă etaIonata in . de debit) ş un
rez9lVOf de ş (3) asatintre ga!eria
de admisiune (4) ş di . La ţ ă
se poate ş camerei ş (adica
de amortizare a ţ de presiune) ş
un alt micromanometru (6), care
ă depresiunea din galerie.
Este de retinut ca respectarea turatiei
de ralanti recomandata de fabricant este
o conditie obligatorie pentru
corectitudinea rezultatelor obtinute. Ş
Întrucât aceasta turatie depir$t
valoare stabilitate de starea distributiei,
carbura\lei ş aprinderii, metoda
prezentata ă in ea ş efectele
functionArii acestor instalatii ale
motorulLi. De aceea, pentru acuratetea
testaril , este necesar ca, in prealabil, ă
se elimine eventualele lor defecte,
un control ş reglându-le
cu l(19rijire.
In fncheiere, se mai tace
ca indicatiile vacuumetrului pot fi
interpretate ş in aii mod. Astfel, daca
valOOle citite sunt de nivel inalt ş stabile,
atunci ele ă un motor cu o buna
stare de ş ş reglaje
corespunzatoare ale aprinCIeni ,
alimentarii ş ţ ă
ă vaJonle oferite de aparat se
ă in domeniul depresiunUor
in1erioare ş sunt instabile, atunci, in mod
sigur, este 'IOrba de un motor CU defecte
de ş ş cu imperfectiuni teMa la
cele trei ţ Indicatii
valorice superioare, dar instabile ă un
motor ro stare ă a mecanismuhi
motor, dar cu reglaje defectuoase. In
ş observarea unor valori stabile ale
depreslunii, dar inferioare constituie
indiciul ă molorul are pierderi de
:1i\
fiind insa corect reglat
e aIIe procedee de i:Seterminare
a gra ului de ş cum sunt
compresiometrul sau metoda mAsurarii
preSiunii din carter, se va discuta fntt·
unul din viitoarele numere ale revistei.
3 4
Scaune-fotolii
ş ă ă
din ţ metalice
-
-

. '
1
A
2
de sus ale acestora
cu dopuri din material plastic sau
lemn, sp!'9 a evita ă prematura a
tesatunl . Coaseti. apoi , marginile gurii
Sacului peste piesa superioarA (8) sau
fixati-le cu a ş capse
metalice, pentru a le putea demonta
U$OI' când sa le ă Pentru a
translorma aceste scaUne 1" fotol!il. e
suficient sa ş fiecare cale
doua una la ă iar alta la
ş ca Tn figura 2.
Masa o veti asambla din doua
piese (Al, diferite de ale scaunului, ce
au forml ş ă (B). TAblia.
simplA sau dUDl8, avind, eventual. o
placa simetricA ş dedesubtul pieselor
{S), va fi o placi de pal melaminat (sau

lu) vopsiI 100-0 culoare ă la
ana scaunekM'), fixata de piesele
( cu ajutorul a patru ş (fig. 2,
dreapta).
VanantA. Piesele (A) p4)t fi ş din
ă de material plastic, având
diametrul de 40-60 mm lle Iason";
prin fndolre la cald). Piesefe fB) VOI' fi,
ln acest caz. din lemn cu profil cilindric
sau patrat.
TEHNIUM
International 70
,p .... •• "". .. pa"'u 0DItIIIIucI0tI MI 2 w1
FondatA fn "11.11970
SerIe noul., Nr. 323
SEPTEMBRIE 1999
E_
Pr ... I""t'o p'l SA
Plata PreI.1 La.. Nr. 1, Bucu..a
Redactor ş
Ing. Ia.n VOfCU
Redactor
Horia ......
rn strIIrIMMI
c.: ,.... .. C" - S.U.A.
S. L..u:a a aru - Israel
Q. Rolna •• Germania
N. Tun.ct • V. FIla! - Republica
MoIdo,.
G. Boultedy - Ungaria
RedBCfia: Piata Presei Libere Nr. 1
Casa Presei, Corp C, etal "
camerele 119-'22. Telefon: 2240067,
interior: 1186 sau 1444
Telefon direct 2221916; 2243822
Fax: 2224832; 2243631
C""'_I'
·'TEt-NUM
l..Ibh Nr. 1
CI. .. 88, EIucuttd· 33
Secretariat
Telefon: 224 36 6311186
Difuzare
Teleton: 224 00 67/1117
_te
la orice oficiu ş
(Nr. 4120 din Catalogul Presei
Române)
Grafica ....... Sb!a....,.,
DTP imi. o..rrt.tu
Eclilorui ti redac1la ş declina orioI
In prtyin1fi opiniilor,
tllOlu1ilor lorTnuIaW In
rr.-lltl, -.sia r.venInd Vrtegral .uiOlllor.
CI Toate drepturile rezervate.
Reproducefea integralA sau partiala
eate cu desavlr$ire interzisa. in
absenta aprobArii scrise prealabile
a editorului.
T1paflJI Rou","" SA
TEHNIUM - septembrie 1999

E
o micii
ptanto ce
,i care. adesea.
ş clttna.
a le putea culege
este r8COlnal1:lahit sa
ca ara8a din figura.
mm ( .... $.... Ia o CUIe de

foarfece pB2Ibu metal). Copati CU staarl
piesa ş prin douA Oiifici date la IMza
. ş punind tn interior o dltIIurI de pi e ... ·
Modul da a culege fructele n vedeti '" d.llnul
Astfel, etil, •• cad 8UIOmIt
1
o ă ă
m, care poate fi I
o ă ă de t-
din figura ă
abit de utila ş
e pentru
culegerea fructelor On special a
celor mai mari: mere, pere. gutui ,
piersici ... ) din pomi ă ă a-i
ă ă ş cu minimum de efort
fizic.
Materialele necesare se ă
TEHNIUM - septomOOe 1999
lemn (de ă tulpina
unui arbore lânar,
ă ş uscat) sau o
ţ ă de metal (ca
aceea ă la
instalalia de ă
ă pârghi i din ă
ă de 1 mm, ce se
ă in ă de
X, pe un ş central,
astfel i ncât acesta ă
I ş
; ă
j (recu-
perate ambalaje
de conserve) , care
alcatuiesc falcile
(cupele) uneltei ; un
arc de olel (fixat la
pârghiile În X; o
maneta metalica de
ţ manuala,
montata mobil (pe un
ş cu piulita) la
capatul inferior al
ţ uneltei; frân-
subtire sau sârma din fire
metalice impletite (cablu electric
multifilar, mai gros), pentru
legatura dintre maneta ş
pârghiile in X; ş
Modul de asamblare a
pieselor, precum ş felul În care
functioneaza unealta construita
de trnfo<aj. .
sau un cu
muchi5e cu
As.ambIa1i toate pe s DIa
00 __
de lucru cu acest insIMien1j
OO_desus.
mi

.
.

.
de //pul c",'eI ". CIUfI o -
rlBfaUu ş cote de COIJStnJCIie - In flglHS 1, pot constituJ un
fIXD8I6nt lIIB1M8J pe"',,, a mobila foarts COOII8IIIIbI, pna;1ic ş
modem OII a modIffca, ciupi _ ş gust. arpe llJ/ una!
CIIIII/JI& de .. et. Astfel, cHn ac_ module, CU dimensiunile
de 60 X 60 X 30 cm. prin sJmpI4
tsburets, un o CBnapee
pM/1aI8a de pat ş
iWWste 8fc.
Omatfl
- sunt exc:slan18
SBMcII de
efi:.
Cum se lucreazll o ceselll?
Materialul lemnos necesar este
pal gros la 18 mm, dIn care se tale
cele patru latun ş capacul . De
asemenea, placaj ş de 4 mm
pentru placa de fund. In douA sau
patru dintre laturile verticale S8
ă scobiturile necesare pentru a
putea manipula caseta mal ş
Capacul poate fl complet mobil, fiind
ş pe ş stlnghU montata rn
Interior, sau va avea dimensiunea de
60 x 60 x 1,8 cm ş va fi plasat
deasupra ş fixat cu aiutorul a douA
balamaJe metalice. Cele patru or1f1c1i
pentru aerisire pot sA lipseascA.
Montarea pIrtIlor fixe (bine flnisate cu
hlrtle abraz/vA pe muchii ş rn locurile
ă se va face prin ungere cu
aracalin a ţ lor de contact fix
(permanent) ş o consolidare cu
TEHNIUM • septembrie 1999
centi ampla ti pu\In
oaed,'tun .. lucra nI Tn hlbeglnM
..-.. lImnae. ConsInJcIon.j
va allga .ngur avind TnsI
g,*, ca ...... rIe II nu tie moi lungi de
1 000 mm. .. vor curba sub
grautatea obllctllor ·IMete pe el •.
PI ... 'a componl .. 18 sunt: (a). dc>1!'In
_. _1. cln _uri groel'
30 mm sau pol de 18-20 mm; (b)odoI
ortzOll' ' - cel de joe .. e,aza
t
ecIndudI lin .nI7l' ca
(8); (o) • de (ci) • doua
sau lnII rafturt _ din _Urii
gnma de 30 non (NU poIIQ; (.) •
decorative. caN mesch.nl
pi ••• lar (8), (ci); (o) -Il'ac-l da fund. cIn
mm.
I
........ opaI .... nde
umadl. vor ti
o ifei:
(b). (e) li muchIIl (ci) 111 .. mii
bleu dllclill; 10* ........... I.lntarIoer8l11
culoa,. pcncalla. plbln da.ctlla ori baf
dmhJe; (1) 111 cu_ (a).
der Tub ... nuenll muII moi (prin
ca.e cu vapll.IIbI). Oaet eclndurUe au
mici ......... criIpIIurt oatl' port marto ele
vor ft cI1IIulle (cu chft de cutit pt::bu
opal grundulle InIInIII de. ft ..".....
cln pol ti placaj nu au I18l101. de ac ...
..-...m.
Monbanao (uambIInIa) .. va face prin
ungara. CU .a:wtIn a 8UP""''''Di' care vor
ramane In contact plimanenl.
cu turubII1 Jjl2lbu
... cute. RafturIe pot fi el T
Z
_
pa -9. de Ilmn. tie pa
hlbLld"T1 tn orttIcII dm8 anume,
• Ia .... 1 •• __ ..... ele al poaIi
modIfIC ..
I
CU .,.......
a
uruburl (NU cuiel plasate la o
distantA de 10 cm ntre ele. ţ
exterioare vizibile ale peretilor vor fi
vopsite cu douA straturi de vopsea
ă ori pe al S8 vor lipi benzi de
tapet lavablf sau ă fixate cu
de •.
In partea de sus a desenului
vedeti ş cele douA perne care
fnsotesc flecare modul atunci clnd
acesta este folosit pentru ş sau
dormit. Recare pemA este lucrati
dintr-o ă de burete din material
plastic gros de 8-10 om. 1mbrica1A
mal Tnt4I Tntr-un dos dintr-o tesAturA
oarecare ş introdusA apol tntr-o 1atl
confectionati din stofA de mobilA.
Pentru a le tmpledlca sA alunece de
pe casete, pemele pot avea cusute la
bazA eAte patru bride, cu care vor fi
legate pe sub capac. Desigur, pot fi
lucrate ş peme de lungime dublA,
care sA acopere dintr-o datA douA
casete, oferind un plus de stabilitate.
TEHNIUM - septembrie 1999
c
ş lucru este valabil ş pentru

ATE IEI Costul de ţ al
acestor ese este mult mal redus
dacAt al multor tipuri de mobilier cu
functionalitate asemAnAtoare ş
astfel. ele pot constitui o marfii
modemii, ş de produs ş de vândut
la preturi concuren\iaJe. Clientul poate
ă doar ă de casete
care-i sunt necesare, cu sau ă
peme.

J
SCAUNE, FOTOUI $1 Ă Ă
DIN TEVI METALICE
construi economic, orlalna/ ş
.. ă SCBI'n&-fotoI1I cu o 1-
ca rnatBriaIB: teavil
(din acNS utII/zBtiI la
nscssEllil pSl ttlu pJestrB
de fIar-bllton, ptHJtr!I o/8sB-
mobIII; lIDPS8B alchldlcd;
(_201

Ţ
4 000 LEI