P. 1
Tehnium 03 sept 2002

Tehnium 03 sept 2002

|Views: 221|Likes:
Published by iifoarte
Colectie Revista Tehnium 1970-2006
Colectie Revista Tehnium 1970-2006

More info:

Published by: iifoarte on Aug 26, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/20/2013

pdf

text

original

Sections

"EVlsrA

3
septembrie
2002
Ă IN ANUL 1970
ţ cititori,
Cu ă de ă ă ă unii dintre ă nu
ţ aflat nici ă acum ă revista TEHNIUM apare trimestrial
Începând din acest an. Probabil, respectivii cititori au " ratar'
ă 1/2002, În care am ă precizarea ă anume ă
editorul revistei - SC Presa ţ ă SA - a decis realizarea
ă a lui TEHNIUM, Într-un ă sporit de pagini ş mult
mai Ş cu termenele de ţ În ultima ă a ă
trimestru. In special probleme de difuzare, de recuperare a banilor
din vânzare - dar nu numai - au condus la ă decizie, care,
ă ş noi, la fel ca dv. , ă fie doar una provizorie.
Ecourile dv. referitoare la ă precedent sunt Încurajatoare
ş ă ţ tuturor pentru aprecieri ş sugestii. Mai ţ
pentru articolele trimise ... Din ă o ă parte din tinerii
ă ne ă nici nu au auzit de TEHNIUM, ori l-au ă
deliberat deoparte, În favoarea ':!nor hobby-uri sau ă "mai
de actualitate", ă opinia lor. Incercând ă racolez noi colabora-
tori tineri, un fost coleg de facultate - profesor de ă renumit la
un important liceu ş - mi-a ă Între patru urechi
ă nu are În ă ş un elev care ă ş ţ letconul În
ă Nu dau numele ş ă rog, "Colegiu ţ dar ă
Întreb ş Îi Întreb pe cei ă ă de restructurarea ă ţ ă
tului românesc ă ă asta ş propus. ă da, roa-
dele muncii domniilor lor Încep ă se ă cu ochiul liber.
Desigur, calculatoarele În general ş Internetul În special "ne
bat de la o ş ă ş nu numai pe noi, TEHNIUM, ci tot ceea ce
apare scris pe hârtie. E o ş ă ţ ă o cre-
ţ ă ă În ţ calculatoarelor. Dar, vorba distinsului
domn academician Radu Voi nea, calculatorul nu ne ţ ă ş ă
gândim, ă ţ ă
S-a mers chiar ă acolo Încât am auzit pe televizor opinia
unui reprezentant al Guvernului României cum ă ă ş Biblioteca
ţ ă ar trebui ă ă Într-un fel ă se scape de ă ţ pe
suport clasic. Un domn inginer Îmi scrie (Într-un alt context) ă
ă ă lui, toate ă ţ sunt inutile, se fac numai ca ă se
ă pentru ă de fapt "totul este pe Interner'.
Nu am amintit aceste lucruri În ţ de a polemiza, de a
trage " nostalgic" spuza pe turta ă ci din convingerea sin-
ă ă suntem martorii - ba chiar actorii, mai mult sau mai ţ
ş ţ - ai unei ă care ne va costa scump.
Revenind la dialogul nostru, ă cerem ă ş scuze ă nu am
putut ă ă la toate ă dv. , multe dintre ele referi-
toare la scheme publicate "cândva" În TEHNIUM. Trebuie ă
ş ă nu e chiar atât de ş ă ă ş o ţ de
32 de ani, ş nici aceea ă Pe rând, ă le vom rezolva,
unele scheme mai frecvent solicitate le vom republica. De aseme-
nea, vom publica ş tabelele de la " Proiectarea incintelor acustice",
ş cu ă de mai ţ cititori. .
Domnul ş Bora din ă redactor la site-ul
"Fotomagazin", http //www. fotomagazin.ro. ş ă prezinte pe
Internet unele din articolele publicate În revista ş almanahul
TEHNIUM. ă se ţ ă corect sursa, ţ nu are
nimic ă din ă se ă ş ă ă
domnl!.le Bora, ă ţ În prealabil ş acordul autorilor În acest
sens. In ă În care mai este posibil, ă vom pune În ă ă
cu ei.
ţ ă dreptate, domnule ing. 1. Luca, TEHNIUM trebuie
ă ţ ă ş "altceva" În ă de ă Apreciem ca
binevenite propunerile dv. de teme - precum combaterea igrasiei,
ă În ă ţ etc. - ş ă ş ă cu astfel
de articole, pe care promitem ă le ă
Alexandru ă
TEHNIUM septembrie 2002
SUMAR
CONSTRUCTORUL Ă ....... pag. 4-8
Variatoare de tensiune
ţ la scurtcircuit
Variator de ţ
HI-FI ....................................................................... 8-12
Amplificator cu tuburi electronice
TEHNIUM-INTERNET ........................................ 13-14
Primii ş spre Internet
LABORATORUL UNIVERSITAR .. ................... 15-16
LABORATOR ...... . . .................. 17-26
Sintetizor de ţ pentru radiotelefoane
. Citizens Banda'
ă ă de tensiune
Temporizator
Ş Ţ ....................... .. .. .............. 27-30
RADIOAMATORISM ........ ...... ...... ...................... 31 -34
Transceiver FM pentru banda de 2 m
Convertor 144-28 MHz
ATELIER .. ... .. .. ... .. .. .. ........ ... .......... ....... ............... 35-46
Proiectarea incinte lor acustice
ţ motoarelor asincrone la
intreruperea unei faze
Transformatoare monofazate
de ă putere
DATE DE CATALOG ......................................... 47-48
Ţ iN Ă ................... 49-56
ţ un aparat de ă
ă ă
AUTO-MOTO ...................................................... 57-62
Conducerea ă
Tehnologia ă ă ţ
de ţ la ţ tehnice
Indicatoare de consum
Testarea motorului cu analizorul de gaze
MODELISM ........................................................ 63-66
ţ de ă
Troliu pentru veliere
TEHNIUM
ă pentru constructorii amatori
ă in anul 1970
Anul XXXII , nr. 346, septembrie 2002
Editor
SC Presa ţ ă SA
ţ Presei Libere nr. 1, ş
ş IIz. Alexandru ă
Secretariat - ă ă Ion ş
ţ ţ Presei Ubere nr. 1,
Casa Presei Corp C, etaj 1. camera 303
Telelon: 224.21 .02 Fax: 224.36.31
E-mail : presanationala@yahoo.com
ă
Revista TEHNIUM
Plala Presei Libere nr. 1
ă ţ ş ă 68, ş - 33
Abonamente
La orice oficiu ş (Nr. 4120 din Catalogul Presei Române
DTP: Clementlna ş
Editorul ş redaclia ş ă orice
responsabilitate In ţ opiniilor,
ă lor ş ţ formulate in
ă aceasta revenind integral autorilor.
ISSN 1224-5925
C Toate drepturile rezervate. .
Reproducerea ă sau ţ ă
este cu ă ş ă in absenJa
ă scrise prealabile a editoruluI.
Tioarul Romprtnt SA
Abonamente la revista ,Tehnium' se pot face ş
la sediul SC PRESA Ţ Ă SA, Piata Presei Ubere nr. 1
seclor 1 , ş oficiul ş nr. 33. suplimentare
la telefoanele: 224.21.02: 223.26.83 sau la Ft>:X 224.36.31
Conform art. 205-206 C.P .. i ntreaga ă ă pent"J
continutul articolelor revi ne exclusiv autorilor acestora. '·· 1
3
Ă
VARIATOARE
_________ de ________ _
----TENSiUNE
Pagini realizate de fiz. Alexandru Ă
În încheierea serialului nostru
consacrat variatoarelor de tensiune,
ă propun ă mai trecem în ă
ă ă montaje practice care au
ă "turul de onoare" al ţ
de profil. Ş pe care, ţ
le-am reexperimentat, cu valorile
indicate ale pieselor, astfel încât citi-
torul interesat ă ă la dispozitie o
ă ă de pornire, chiar ă
pe parcurs el se va mai confrunta cu
unele semne de întrebare sau chiar
cu unele ş ca în orice
început.
Primul montaj - figura 1 - a fost
conceput pentru varierea puterii
absorbite de un consumator de
ţ As de gen "termic" (Iecton
electric, ă electric, ş de
voiaj etc.) sau corp de iluminat -
deci ţ la forma de ă a
tensiunii de alimentare - în plaja ori-
ă de la Pmax la Pmax/2,
unde Pmax este puterea ă a
consumatorului, ă atunci
când el se ă direct de la
ţ de 220 V /50 Hz.
R.
(P .... =600W)
220V-
O,
695P
(rad)
Pentru un lecton electric, de
ă montaJul este foarte util
deoarece s-a constatat adeseori ă
temperatura capului de cupru, la
ţ ă ş mult
peste valoarea ă capul
uzându-se astfel prematur (rezis-
ţ de ă ş supra-
ă ca efect al ...
ă ş de ţ pe la "coope-
rativele" ă Este sufi-
cient ă reduci tensiunea eficace
de alimentare cu 1 0-20%, prin
4
tatonare ă pentru ca el
ă lucreze normal ş ă ă ă
mai mult. Probleme ă ă
întâlnim ş în cazul ă
electrice, atunci când folosim ă
sau vase prea mici în raport cu pu-
terea lor ş când, prin urmare, fier-
berea este prea ă
ş pentru astfel de ţ o
ă de ţ Pmax/2-P max se
ă perfect, iar de realizat este
extrem de simplu: îi oferim con-
sumatorului As o ţ ă
ă a tensiunii sinusoidale de
ţ ă prin dioda D1, ceea
ce ă cu puterea ă
Pmax/2 (neglijând ă pe
ă iar ă ţ ă i-o
ă prin intermediul varia-
torului echipat cu tiristorul Th ş
piesele aferente. Acest variator - în
varianta cea mai ă ă -
are comanda unghiului de des-
chidere cu un circuit de întârziere
de tip AC, plaja ă de ţ
fiind ţ ă prin optimizarea expe-
ă a valorilor lui A1, A2 ş C1 ,
P
25kO
bob
Rf
6,2kO
211'
c:
10",(
#50V
în ţ de sensibilitatea exem-
plarului de tirlstor folosit. Singura
ă care poate ridica probleme de
procurare este ţ bobi-
nat P (25-50 kn), care trebuie ă
ă o putere de ţ de cel
ţ 3-5 W.
Cu valorile Indicate ale pieselor
am ţ o ă de ţ a ten-
siunii eficace la bornele consuma-
torului de Us = 150 V-220 V, ceea ce
corespunde în putere ă
aproximativ la Ps = P max/2-P max.
ă ă ă nu se ţ
direct sau ă ţ chiar o ş ă
extindere a ei, ţ ă ţ
experimental valorile lui C1 ş A2.
Cel de al doilea montaj - figura 2
- este bine cunoscut din literatura
de specialitate (montajul "în punte"),
ca deosebit de performant,
acoperind practic întreaga ă de
ţ ă Faptul ă nu a
devenit, ş foarte ă se
ă probabil ă ţ - care
ă mai ă - de a procura un
ţ bobinat P cu valoarea
de 25-50 kn ş cu o putere de disi-
ţ suficient de mare (peste 5 W)
pentru a nu se ă periculos la o
ţ îndelungata.
In rest, schema este ă cu
componente ş accesibile, ş nu
ă reglaje deosebite, doar
eventuala optimizare ă
a unor valori (A1, R3 ş C1, C2) în
ţ de sensibilitatea exem-
plarelor de tiristoare folosite.
ă cum se ă din figura
2, montajul este simetric (atât ca
ă cât ş în ce ş valorile
pieselor), fapt ce presupune ş o pre-
ă "împerechere" a tiristoarelor
Th.1 ş respectiv, Th.2 ă sensibi-
litatea de amorsare pe ă
ţ tensiunii de ţ
sunt conduse pe rând de Th.1 ş
respectiv, de Th.2, unghiul lor de
deschidere comun fiind reglat din
cursorul ţ P. Pentru
polarizarea ă a celor ă cir-
cuite de ă ă cu celule
de defazare sau de întârziere de tip
AC) a fost ă introducerea
diodelor de separare D1 ş D2, care
pot fi de tip F112, 1 N4007, F407 etc.
Condensatoarele C1 ş C2 (tatonate
experimental între 5 ş 20 vor
fi polarizate, cu tensiunea de ţ
de cel ţ 50 V. Condensatoarele
C3 ş C4, cu valoarea de 1-2,2
pot fi ş modele nepolarizate, dar ele
vor avea tensiunea de ţ de cel
ţ 300 V.
Folosind tirlstoare de 10 Al400 V,
montate pe radiatoare termice adec-
vate, puterea ă a consuma-
torului Rs poate fi ă ş ă
la 1 kW.
in fine, trebuie ă reamintesc ă
experimentarea ş exploatarea unor
astfel de montaje pot prezenta un
real pericol de electrocutare, ă
nu se ia"u ă de ţ
cuvenite. Intre altele, montajul nu se
va atinge cu mâna atât timp cât el se
ă alimentat de la ţ iar la
realizarea ă bornele/prizele de
alimentare ş de ş vor fi ferite de
posibilitatea atingerii din exterior de
ă eventuale persoane neavizate
ş ţ P va avea un buton
izolator care ă nu ă contactul
mâinii cu capul ţ
TEHNIUM septembrie 2002
Ă
2

Sig.
JA
Th. r
KY202H
Rs
Pmax=600W
C,
10"F
250V
R,
5, lk0/2W
R2
2701l
CJ
2,2"F
450V
p
25kO
(bob)
02
FI ,2
o,
F/12
c,
2,2pF
450V
R.
270D
R
J
5,lkO/2W
e}
10l'F
250V
Th.2
KY202H
PROTECTIE la SCURTCIRCUIT
,
Sursele de tensiune ă echipate cu tranzis-
toare ş sau Darlington) pe post de regulator
serie sunt ă foarte ă ă ă ţ lor,
costului redus ş ş ţ de procurare a tranzistoarelor
de putere, dar mai ales ă plajelor largi de tensiune
ş curent - fixe sau reglabile - ce se pot ţ cu aju-
torullor.
Ele au ă un dezavantaj major, anume acela ă
tranzistorul serie este extrem de vulnerabil la scurtcir-
cuitl;l.rea ă a bornelor de ş O ţ ă
ă ş ă nu ă de ă ţ la scurt-
circuit a tranzistoarelor, fiind prea .. ş ă În ţ
cu milisecundele În care se ă ţ semi -
conductoare. De aceea, În decursul timpului s-au con-
ceput ş ţ continuu mai multe tipuri de circuite
electronice de ţ dintre care cel mal simplu ş
accesibil constructorilor ă este acela cu limitare
ă a curentului de ş (de ă la o valoare
ă ă oferind astfel o ţ ă la
scurtcircuit ş ă Atunci când, din diverse
motive, curentul prin ţ de ă Rs tinde ă
TEHNIUM septembrie 2002
ă peste valoarea ă ă I
max
' circui-
tul de ţ intervine În sensul ă tranzistorului
serie, . stabilindu-se un "echilibru dinamic" care În final
are ca efect limitarea curentului de ă la valoarea
I
max
' chiar În ţ ă a unui scurtcircuit acci-
dental al bornelor de ş ă ţ poate dura
un timp apreciabil, dar nu trebuie ă ă ă pe par-
cursul ei , chiar ă tensiunea la bornele lui Rs devine
practic zero, tranzistorul serie va fi solicitat la maximum
din punct de vedere al ţ termice. De aceea,
completarea circuitului cu un indicator optic care ă
semnaleze suprasarcina sau scurtcircuitul la ş este
bine ă
La rândul ei , ă limitare a curentului la o valoare
ă ă se poate realiza in mai multe moduri,
În ţ ş de schema ă a stabllizatorului / varl-
atorului de tensiune ă pe care vrem ă prote-
ă Una din cele mai simple metode este ă in
figura ă ă unde tranzistorul T este regulatorul
serie al sursei de tensiune, Rs este ţ de ă
ş Rs ţ ă care ă În con-
5
Ă
ţ baza tranzistorului, iar circuitul de ţ pro-
priu-zis îl constituie componentele suplimentare RE ş
01 , 02 ... 0n. ş În serie cu ş sursei (deci În
serie cu Rs) se introduce o ţ ă RE cu valoarea
ă având rolul de "traductor de curent".
Conform legii lui Ohm, curentul de ă Is produce la
bornele lui RE o ă de tensiune U
RE
= RExls, care
- ş cum se ă În ă - se ă cu
ă de tensiune ă a tranzistorului, U
BE
.
Suma U
BE
+ U
RE
este ă În paralel ş grupului
serie de diode 01 + 02 + ... + On. Aranjamentul valoric
(valoarea lui RE ş ă diodelor, de obicei cu siliciu)
este astfel ă Încât grupul serie de diode ă ă
ă intre În ţ atunci când Intensitatea curentului
de ă (care ă prin RE) atinge valoarea ă
ă Imax. in Imediata ă a acestei valori
va interveni limitarea ă prin blocarea ţ ă a
+
Re
Pentru un calcul orientativ (oricum, valoarea RE se
ş ă apoi experimental) putem lua aproximativ UD
= 0,65 V În cazul diodelor cu siliciu, iar pentru U
BE
o va-
loare ceva mai mare (tranzistorul fiind În ă con-
ţ de ă U
BE
= 0,75 V.
Mai ă ă În cazul tranzistorului T ş
ă minim necesar de diode este n = 2 (pentru T de
tip Oarlington, ă minim este n = 3).
Pentru exemplificare, ă presupunem ă dorim limi-
tarea curentului la valoarea ă I
max
= 1 A. Alegem
n = 2 ă diode) ş ă
RE = 2 . 0,65 V - 0,75 V = 0,55 a
1A
Rf
/s
UOI -On
(])

.' .
e
U.
C,
Cl
bazei tranzistorului ă ţ prin 01, 02, ... On
ş Rs), stabilindu-se acel "echilibru dinamic" despre care
vorbeam anterior.La echilibru avem:
unde am notat cu UD ă de tensiune În direct
pe o ă (cu siliciu) la Intrarea' În ţ
Ţ cont de expresia ă a lui U
RE
se deduce
ş valoarea pe care trebuie ă o ă ţ RE:
. n·UO - USE
RE=-..=;,....--==-
Imax
in ă ţ RE ă În ohmi ă UD ş U
BE
sunt exprimate În ţ iar I
max
În amperi.
6
D,
D2 Dn
+
Rs Us
Practic vom realiza rezlstorul RE din conductor rezis-
tiv ă constantan etc.) cu diametrul suficient de
mare pentru a suporta ă ă ă ă curen-
tul maxim dorit, iar ţ lui ă RE o vom
dlmenslona ţ ceva mal mare (0,65-0,75 a), urmând
a fi ă definitiv prin ă ă a
pragului I
max
la care intervine limitarea. ă am luat
pe RE ceva mai mare, desigur, limitarea se va produce
la un curent I
max
ceva mai mic. ă curentul de
ă I
s
' nu ne ă decât ă ş ă treptat (prin
ă ţ câte ţ lungimea conductorului rezistiv
al lui RE'
Un alt exemplu practic de utilizare a acestui circuit de
ţ este dat În articolul "Variator de ţ unde
tranzistorul regulator serie este de tip Oarlington, motiv
pentru care s-au folosit trei diode Înseriate.
TEHNIUM septembrie 2002
Ă
"Explozia" de ş electrice
de curent continuu, la tensiuni joase
(de ă Între 6V ş 12V), recu-
perate din aparatura ă
ă din uz ş oferite prin tai-
ciocuri la ţ accesibile, a stârnit
"pofta" constructorilor amatori de
ş realiza o ş ă elec-
ă un miniventilator etc.
Nimic mai simplu, numai ă pen-
tru alimentarea unor astfel de
aparate avem nevoie de o ă de
tensiune ă ă (un vari-
ator de tensiune, de curent sau de
ţ În plaja ă 0-15 V ş
care ă suporte un curent maxim de
ă În jur de 1 ,5-2A. În plus, este
de preferat ca variatorul ă fie pre-
ă cu ţ ă la
scurtcircuit, ă ă obligatorie chiar
VARIATOR
DE TURATIE
pe radiator adecvat, astfel Încât ă
pot conta pe un curent maxim de
ă de 2A, În plaja de tensiune
ă 0-15 V.
Schema, ă ă
este extrem de ă ş nu ă
multe comentariI. ş am Înseri-
at cele ă ă ş ă secundare
(respectând obligatoriu sensul de
bobinarel) ş am redresat tensiunea
T
o
KD3678
,
bobinat P, de 500 il la minimum
3W.
ţ la ă ş la
scurtcircuit am realizat-o prin li-
mitare de curent, ă metoda
ă chiar la ă ă
În articolul ţ la scurtcircuit",
ş ă nu o voi mai comenta.
ţ R2 va avea valoarea
ă experimental În

PR
,<,'8u8M

5;9·
Tr.

În cazul ş al ă
ş ă ă se ă la prima
ţ a burghiului În materialul
de ă ă sursa nu este pre-
ă ă cu limitare de curent.
Pentru astfel de ă mi-am
realizat - ş vi-I propun ş dumnea-
ă În cele ce ă - un
variator de ţ echipat cu un
transformator robust, pe miez to-
roidal (cu ă ă ş ă identice În
secundar, de cca 9 V/3A fiecare) ş
cu un regulator serie de tip Dar-
lington (circuitul integrat KD367B),
TEHNIUM septembrie 2002
P
500 a
(bob)
de cca 18 V ţ ă folosind o
punte ţ supradimensio-
ă KBU 8 M (8A11000V) pe radia-
tor. ă filtrarea cu condensatorul
C1 de 4700-6800 V am ţ
nut În gol o tensiune ă de
circa 25 V.
Circuitul Darlington, T D' l-am
montat pe un radiator cu aripioare,
suficient de mare pentru a putea
disipa termic circa 40 W. Polarizarea
ă a bazei Darlingtonului am
ă prin ţ de limitare
R1, din cursorul ţ
+
Rs
ţ de limita ă ă a
curentului de ă Rezistorul
respectiv l-am realizat din ă de
constantan cu diametrul de 1 mm,
ă "În aer" pe un diametru
interior de circa 15 mm, cu spirele
ţ uniform, pentru o cât mai
ş ă ă ţ sa ă
am dimensionat-o ţ la circa 0,4-
0,5 il, ă care am ajustat-o
experimental (prin scurtare trep-
ă asfel ca limitarea În curent ă
se ă la aproximativ 2A.
7
-----------------------------HI-FI-----------------------------
AMPLIFICATOR CU TUBURI
ELECTRONICE
Prof. ing. Emil MARIAN
Tehnica ă În domeniul audio a progresat enorm
În ţ aparatajului electroacustic. Componentele
electronice active moderne ă În ţ ă per-
ţ noi, deosebite, incomparabile cu cele de acum
zece sau ă de ani. Un amplificator audio de pu-
tere Hi-Fi, modern ş ă actual, nu se mai poate
ă concepe ă ă "finali" de tip MOSFET, HEXFET
etc. Pentru constructorul amator din categoria medie
apare ă un impediment major, ş anume: cum, de
unde ş "cu câf se pot ţ aceste componente
electronice performante? La o ă mai ă a
"problemei", se ajunge la ţ de ordinul sutelor de
dolari, pe care nu Îi are oricine.
Un considerent major, factor mobilizator care a consti-
tuit ţ formula de ţ a ă ţ inginerilor din
România, a fost ă CONSTRUIM CU CE AVEM!
Desigur ă ţ gabaritul ş ţ ţ para-
metri secundari ce definesc un aparat electroacustic
modern sunt cu mult superioare unui montaj clasic.
ş cu ţ ă ţ ă se ţ În final
rezultatul: AMPLIFICATORUL AUDIO CONSTRUIT
Ţ Ă HI-FI!
Din considerentele prezentate, propunem În cele ce
ă realizarea unui amplificator audio de putere
care ş drept componente electronice active
tuburile electronice. Ele se pot recupera din diverse
montaje industriale mai vechi, ce ă nu mai sunt de
actualitate (radio, televizoare monocromatice etc.).
ă ă ă cel mai bun lucru este achi-
ţ unor tuburi electronice noi, care ş nu se mai
ă peste tot În ţ actual , pot fi procurate la un
ţ de cost mai mic cu cel ţ ă ordine de ă
decât componentele electronice moderne. Desigur ă
unii cititori ai acestui articol vor gândi ţ ia te ă
se propune "Întoarcerea" la "tehnica" lui Marconi!
ă autorului este ă mari firme de pres-
tiQiu, ă de amplificatoare audio de putere,
vand "lejer" un "audio amplifier" cu tuburi la un ţ de
ordinul miilor sau chiar zecilor de mii de dolari! De ce?!
Pentru ă un tub electronic, ş ă o cantitate
de energie ă mult mai mare decât un tranzistor
ţ are ş unii parametri electrici net supe-
riori ţ ă de acesta, ş anume:
- stabilitate În ţ net ă ă ţ
tipurilor de tranzistoare;
- ă ă mai ă ţ ă de tranzistoare, cu cel
ţ un ordin de ă
- viteza de ă SR (slew-rate) la semnalul elec-
tric aplicat cu cel ţ trei ordine de ă mai mare
decât a unui tranzistor;
T3
Tl
ECC 81
TR2
T2
ECC 83
1
1-32+-72V I
8
TEHNIUM septembrie 2002
----------------------------HI-FI----------------------------
220 V
SOHz
SOV-
F1
C1
O,1).lF =:=
630V
R1
100nJ1W
- liniaritate ă a caracteristicilor de transfer,
evident în cazul unei ă competente a montajului.
ă "de ce" un amplificator audio cu tuburi electro-
nice corect realizat ă în majoritatea cazurilor mult
mai bine decât unul cu tranzistoarele ţ
ş ambele ţ ş putere ă Acest fapt a
fost în timp pe deplin confirmat de audiofilii ţ cu
"ureche ă
Se ţ ă ă SR-ul unui tub electronic este
atât de bun ă practic, nu mai permite ţ distorsiu-
nilor de ţ în zona ţ înalte
(f > 1 OkHz) , "mergând" liniar ă la 200 kHz! Deoarece
limita audio ă se ă la cca 18 kHz, ţ
ă este net edificatoare.
Mai mult, la ă ş puterii nominale, montajele cu
tuburi electronice ă distorsiuni de tip S cu ă
ordine de ă mai mici decât montajele cu tranzis-
toare c.are ă crunt" forma de ă a semnalului
audio. In ă ţ tubul ă "oarecum" sem-
nalul audio, dar nu de ş ă încât acesta ă ă
deranjant la ţ Acest fapt este confirmat pe deplin
de unele firme ă de aparataj electroacustic.
Ele ă montaje electronice "adaptoare" pentru
ţ unor CD-uri (compact disc) ş permit modificarea
sunetului "metalic" din zona ţ înalte, transfor-
mându-I într-un sunet "cald" acceptabil ş ă ă
pentru ţ Montajele ţ ş tuburi electronice!
ţ ş tehnici " pot ă comenteze: de unde
ă transformatorul de ş ă elec-
ă de ă deosebit de ţ ă Ea este nece-
TEHNIUM septembrie 2002
R4
68kn
R8
28knJ1W
GND
UA 400V
UG2200V
2
ă la adaptarea ă între etajul final ş incinta
ă Unii autori de articole tehnice, care au tratat
ă acest subiect, îi trimit pe constructori (elevi,
ţ etc.) la firme ă de prestigiu
(AMPLlMO sau alta ă ă Evident, stimata
ă ă produsul , dar "te ă la buzunare"! Iar
pentru ă transformatoare de ş onorata ă "nu
prea ă de ă cu un constructor amator, chiar ă
acesta are dolarii necesari.
Acest fapt "mi-a dat de gândit" ş în final am ă
ţ ă ă ă ş ă cu subiectul
acestui articol. Transformatorul de ş corect realizat
conform ţ ce se vor prezenta ulterior, poate fi
realizat ş cu materialele "curente" din ţ din ţ ă
evident respectând ă tehnologia ţ ă Ca
gabarit el este "ceva" mai mare decât un transformator
toroidal realizat de firmele ă dar ş face treaba" la
fel de bine.
Amplificatorul cu tuburi electronice prezentat ţ
ă ţ
- Puterea ă ă PN = 80 W
- Puterea ă PMAX = 140 W
- Puterea ă PIFHM = 210 W
- ţ de intrare Zi = 200 kil
- ţ de ş Z = 8 n
- Banda de ţ ă !:J..f = 16 Hz-45 kHz
- Atenuarea la capetele benzii de ţ ă A = ± 3 dB
- Tensiunea de intrare Ui = 600 mV
- Raport semnal-zgomot SIN 75 dB
- Slew-rate SR 200 V/Il S
9
----------------------------HI-FI----------------------------
- Distorsiuni armonice totale THO 0,4%, f = 10 kHz, PN
- Distorsiuni de ţ TID 0,05%,
f = 10 kHz, PN .
Schema ă a amplificatorului este ă
În 1. Semnalul de intrare se ă prin inter-
mediul ţ R 1, pe grila de ă a tubului
electronic ECC 81 ţ ă triode, deci la prima tri-
ă ţ acestei duble triode a fost ă
astfel Încât ă realizeze defazarea semnalului de intrare
cu 180°, În vederea unor ă ulterioare. Etajul
defazor realizat cu dubla ă T1 este de tipul celor "cu
grila la ă cunoscut ş pentru ţ
ş ţ lui În ţ Inversarea de ă a sem-
nalului de intrare se ă prin aplicarea În catodul
primei ţ a dublei triode ECC 81 a unei ă ţ din
tensiunea de ţ ă ă de la ă ş
ă a transformatorului de ş ă tensi-
une este ă de prima ă a tubului electronic
T1 ş ă În ă de catodul celei de a doua
ţ a lui. Rezultatul final este ă În anozii dublei tri-
ode T1 se ă cele ă tensiuni amplificate, Iden-
tice ca ă de ă dar În ă Egalitatea ca
amplitudine a celor ă tensiuni este ă Ea
este cu ş ţ ă de ţ prin alegerea unui tub elec-
tronic T1 la care cele ă triode ă prezinte parametri
electrici identici.
Concomitent, se are ă ca ţ ţ lor
R5, R6 ş R8, R9 ă fie sub 1 %. Dar pentru ţ
unei ă corecte În ă banda de ţ audio
se folosesc ă ă ţ
- se poate modifica (În limita de ± 5%) valoarea
ţ R4;
10
- utilizând un osciloscop cu ă spoturi, un GAF
(generator de ţ ă ş un distorsiometru, se
ă valoarea condensatorului C2 (Între limitele 10-
50 pF) ă ce, la ţ de 20 kHz, antifazarea este
pe deplin ă ş mai ales nu apar distorsiuni (THD

Semnalul de intrare, amplificat ş defazat cu 180°, se
preia din anozii tubului electronic T1 ş se ă galva-
nic, prin intermediul ţ R1 O ş R11, pe grilele
tubului electronic T2, de tip ECC 83 (de asemenea o
ă ă Acest etaj prefinal ş În ţ
o ţ ă de transfer ă pentru cele ă sem-
nale antifazate, fiind congruent cu toate caracteristicile
montajelor electronice de tip "contratimp". Cu alte
cuvinte, ă nu ă ă etajul final, ce va fi prezentat
ulterior, trebuie ă ă o ţ ă ă pentru cele
ă semnale electrice amplificate, identice ca amplitu-
dine dar În ă În ă banda audio. Grupul C5,
R32 contribuie de asemenea la antifazarea ă a
semnalului audio În zona ţ lor Înalte (f> 10 kHz).
Rezultate optime se pot ţ modificând practic, În
urma ă ă efectuate, valoarea condensatorului
C5 Între limitele 82 pF + 330 pF.
Etajul final este realizat cu ajutorul tuburi lor electro-
nice T3 ş T4, de tip PL509, ş evident cu toate compo-
nentele electronice pasive aferente. Semnalul audio
amplificat ş corect defazat este transmis la grilele de
ă ale celor ă tuburi electronice T3 ş T4, prin
intermediul condensatoarelor C7 ş C8. Schema elec-
ă a etajului final a fost ă din categoria celor "cu
negativare ă pentru fiabilitatea ă ş ţ
ă În ţ Tensiunea de negativare UN =
-32V + -72V. Egalitatea ţ anodici de repaus, la
valoarea Ea = 50 mA, se ă ţ cursorul
ţ semireglabil R 18.
Este ă ă ţ 10 În catozii
tuburilor electronice T3 ş T4, montajul practic realizat
fiind ă cu ă cose de Întrerupere a circuitelor
ă montaj. Ele se ă ă ter-
minarea ă ă ţ R20, R21, R26 ş
R27 ă tehnic o serie de ţ negative. Ele duc
la sporirea ă ţ montajului, mai ales la regimuri
tranzitorii de ţ
Schema ă a surselor de energie ă
destinate ă amplificatorului (pentru varianta
stereo) este ă În figura 2. Se ă ă ea
include În ţ ă
- tensiunea ă U A = + 400 V ă pola-
ă anozilor tuburilor electronice;
- tensiunea UG2 = + 200 V ă ă grilei
a doua proprII finale lor T3 ş T4 ş T4');
- tensiunea de negativare ă UN = -32 + -72 V
ă
- tensiunea de alimentare a filamentelor tuburilor
electronice T3, T4, T3' ş T4', Uf1 = 100 VRMS;
-tensiunea de alimentare a filamentelor tuburilor
electronice T1, T2, T1' ş T2', Uf2 = 6,3 VRMS'
Miezul magnetic al transformatorulUi de ţ se
ă din tole de ă ă de tip E + 1,
ţ antiparalel. Dimensionarea lui ă se
poate face simplu, consultând paginile revistei TEHNI-
UM. Se ş de la ă date ţ de ă
1°tensiunea de ţ 220 V/50 Hz ă
2° ţ miezului S 40 cm ;
3° ţ ă În miezul magnetic B = 1 + 1,1 T;
4°tolele miezului magnetic: tip E + 1;
5° tensiunile ş ţ ţ de ă ş ă secun-
dare:
5.1. tensiunea de 50 VRMS, la un curent de 0,2 A,
ă În final ă fixe;
TEHNIUM septembrie 2002
----------------------------HI-FI----------------------------
5.2. tensiunea de 2 x 150 V, la un curent de 1,BA,
ă ă anozilor tuburilor electronice;
5.3. tensiunea de 100V, la un curent de 1,SA, pentru
fil amentele tuburilor T3, T4, T3', ş T4';
5.4. tensiunea de 6,3 V, la un curent de 3A, pentru fi -
lamentele tuburilor T1, T2, T1 ' T2';
6· puterea ă aparenta a transformatorului S
470 VA.
În ţ de tipul tolelor din ă ă pe care
le ţ procura, transformatorul de ţ se poate
dimensiona ă ă probleme. ă recomand ă ţ cu
o de curent prin conductoarele de bobinaj J =
2,5 A/mm . Urmare a acestui fapt, transformatorul de
ţ nu se ă ş mai mult de cca 30· C, utilizarea
lui fiind de tipul ,,24 ore din 24". Concomitent, al imenta-
rea cu energie ă a montajului se ţ la para-
metrii ţ ă ţ indiferent de regimul de
lucru al amplificatorului puterea ă ă ă
ă sau ă
tor ş uneori cel profesionist) o ă realizarea
transformatorului de ş adaptorul de ţ ă din-
tre etajul final ş incinta ă
Transformatorul de ş nu se poate construi
oricum, el reprezentând o componenta ă "de
ă a amplificatorului cu tuburi electronice.
Considerentul electrotehnic impus este: un cuplaj "mag-
netic" cât mai bun al bobinelor, În scopul ţ finale
a unui câmp magnetic de dispersie ă ă
acestui considerent major, tran.sformatorul de ş
ă o ţ ă In urma ă mai
multor variante constructive practice, Îmbinând perfor-
ţ cu utilul ş ă ţ de realizare cât mai sim-
ple, am ajuns la varianta ă În figura 3.
Analizând ă ă de bobinaj, se ă ă
ă ş ă transformatorului au fost ţ astfel
Încât În final ţ lui "de ă ă ă fie cât mai
red!Jse.
ţ bobinelor ă ş ă primare ş secun-
17
18
,-,--_19
21
22
23
4
Ă
1 - Ă INTRARE
2 - ECRANARE MODUL L
3 - TUBUL ELECTRONIC TI
4 - CABLAJ IMPRIMAT MODUL L
5 - TUBUL ELECTRONIC T2
6,7 - TUBURILE ELECTRONICE T3, T4
8 - ECRANARE Ă
9 - ECRANARE TRAFO Ş TR EI
10 - TRANSFORMATOR Ş TR EI
Recomand constructorilor ă ţ ale
conductorului de bobinaj de tip CuEm sau CuET:
I = 0,2A, 0 = 0,3 mm
I = 1 ,B A, 0 = 1 mm (sau 0 = 0,9 mm)
I = 1,5 A, 0 = 0,9 mm (sau 0 = 1 mm)
I = 3A, 0 = 1,3 mm (sau 0 = 1,4 mm)
Cu ă dimensionare, SIGUR transformatorul de
ţ NU se ă ş ş ţ ă conform pre-
ă ţ anterior.
O ă ă ţ ă pentru constructorul ama-
TEHNIUM septembrie 2002
12 - ECRANARE TRANSFORMATOR Ţ TR R
13 - TRANSFORMATOR Ţ TR R
14 - ECRANARE TRAFO Ş TR E2
16 - TRANSFORMATOR Ş TR E2
17 - ECRANARE MODUL R
18, 19 -TUBURILE ELECTRONICE T3' Ş T4'
20 - TUBUL ELECTRONIC T2'
21 - TUBUL ELECTRONIC TI'
22 - CABLAJ IMPRIMAT MODUL R
23 - GRUPUL CONDENSATOARE FILTRAJ
dare nu este ă varianta ă ă
vizând "realizarea" unei ţ de dispersie minime.
Datele de bobinaj ale bobinei transformatorului de
ş ă de ă de spire, ţ conduc-
toarelor de bobinaj ş dimensiunile ţ miezului
magnetic sunt prezentate În figura 3.
ă ă un considerent major: ţ ă
dintre straturile de bobinaj . Pentru ca transformatorul de
ş ă prezinte ţ estimate ţ el tre-
buie ă fie realizat astfel :
11
----------------------------HI-FI----------------------------
- Între fiecare ă straturi succesive de bobinaj se
ă o folie de material electroizolant (ostafan,
melinex, triafol, ş etc.);
- Între ţ distincte ale bobinelor ţ se
ă o folie ă de triafol (sau ă
fol ie ă ă ă
- ă realizarea ă a bobinajului, el se
ă obligatoriu folosind un lac electroizolant;
- ă amplasarea tolelor de ă ă E + I ş
strângerea miezului magnetic folosind reperele aferente
(rame de rigidizare, piese de fixare etc.), transformatorul
se ă a doua ă În lac electroizolant ;
- Începutul ş ş unei ă ş ă se ă
foarte clar, folosind tub din PVC colorat sau etichete
amplasate de terminalele conductorului de bobinaj ;
- se ă placa de borne a transformatorului ş
la cosele marcate cu cifre sau litere, se fac ă
galvanice ale bobinelor;
- Începutul ş ş unei ă ş ă ă o
ă ă Orice ş ă de conexiuni
Între bobine poate distruge transformatorul;
- ultima ă este verificarea ţ transforma-
torului , folosind un megaohmmetru cu tensiunea de
lucru de 500V.
Ş ă o ţ ţ ă la verificarea ţ
toate cosele. aferente ă ş ă se ă
ş ă In caz contrar, tensiunea de ţ
ă mai ales În cazul ă ş ă de ă tensi-
une, se poate multiplica, distrugând un transformator de
altfel realizat corect. ţ de ţ se ă
Între:
- bobinele transformatorului;
- fiecare ă ş ă (miezul magnetic) . •
Ea trebuie ă prezinte valori de minimum 10 Mil. In
caz contrar, transformatorul ă ă câteva ă
ă Desigur ă un constructor amator nu ă În
majoritatea cazurilor, un aparat de ă ă de tip
megaohmmetru. Dar apelând la prieteni sau la o ă
ă ă de aparataj electrotehnic, cu
un "comision" minim poate face aceste ă
Ţ pentru buna ţ a amplificatorului.
REALIZARE PRACTiCA Ş REGLAJE
Cele ă ţ ale amplificatorului stereo se rea-
ă practic folosind ă ţ de cablaj imprimat (sti-
clostratitex placat cu folie de cupru) . Variantele de cablaj
pot fi multiple. ă faptului ă nu pot estima gabari-
tul componentelor electronice pasive pe care construc-
torul le ă nu am prezentat o ă de cablaj
imprimat. Orice constructor electronist o va realiza,
ţ cont de ă considerente:
- ă structurii de cuadripol a montajului;
, - evitarea ă a buclei de ă (traseu de ă
gros de minimum 4 mm);
- folosirea soclurilor oeramice pentru tuburile elec-
tronice;
- ţ de minimum 120 mm Între tuburile elec-
tronice, pentru o ţ ă .
- ecranarea obligatorie a transformatorului de ţ
ş a transformatoarelor de ş ă de fier cu
grosimea 0,3-0,5 mm, ă ă cu ă 0 0,4 pentru
aerisire);
- cele ă transformatoare de ş vor avea axele
miezului magnetic perpendiculare ţ ă de cea a trans-
formatorului de ţ
Un amplasament constructiv practic, care de altfel a
dat rezultate excelente, este prezentat În figura 4.
Se ă ţ dintre tuburile electronice
finale (minimum 150 mm) ş amplasamentul transforma-
toarelor. Conexiunile de alimentare pentru filamentele
12
tuburi lor electronice nu se vor face folosind trasee de
cablaj imprimat (În mod sigur apare zgomot de fond de
ţ Ele se ă din conductoare cu ţ
"roluite", În jurul axei centrale a traseului, ce pornesc de
la pinii cablaj ului alimentatorului ă la pinii soclurilor
tuburilor electronice. De la ă ţ de cablaj imprimat se
ş "În jos" cu cablajul ă tuburilor elec-
tronice, pe o ţ ă de cca 15 mm, ă care se duc
traseele spre blocul de alimentare cu energie ă
Se ă ecranarea acestor trasee.
ă realizarea ă a componentelor electrice
aferente montajului (transformatoare, ă de cablaj
imprimat etc.) acestea se ă ş ă pe
un ş din ă de fier, acesta având acoperirile gal-
vanice consacrate tehnic (cadmiat, nichelat etc.).
Structura ă a ş va fi ă cu greu-
tatea componentelor electrice îi electronice ă
bar.!'l suplimentare de ţ ă etc.).
Inainte de ă amplificatorului sunt necesare
ă ţ
1 ° se ă buna ţ a ţ
semireglabile R 18 (vezi figura 1) ş R3 (vezi figura 2).
Altfel, se ă deteriorarea ă a etajului final;
2°se ş de la o tensiune ă de negativare
UN = -72 V;
3° se ă montajul cu energie ă el
având ţ ă ş (puse la ă prin inter-
mediul unui condensator C = 11!F/1 OOV;
4° se ă ţ tensiunilor electrice marcate
pe schema ă a amplificatorului - evident anozii
tuburilor electronice. La o ţ ă mai mare de 3% se
ă
4.1. ţ valoarea ţ R12 (± 10%);
4.2. ulterior valoarea ţ R28 (± 10%);
5°se ă valoarea curentului de repaus 10 = 50
mA prin tuburile electronice finale. Sunt necesare ă
miliampermetre. ţ ţ R18 (figura 1)
ş ulterior ţ R3 (figura 2) ţ anodici de
mers În gol trebuie obligatoriu ă ă valorile 1
0
1 = 102
= 50 mA;
6° se scot (pe rând, la fiecare canal ţ
ş de la ă celor ă canale, L ş R, ş se
ă defazarea semnalului audio util (vezi ţ
anterioare).;
7° dupa reglementarea ă corecte În ă
banda audio, modificând practic valorile conden-
satoarelor C2 ş C5 (vezi schema ă nr. 1) se
poate trece la ă dinamice;
8° se ă un program muzical sonor comelex la
puterea ă a (cine rezista, evi-
dent) Într-o ă de cca 100 m ;
9°eventuale "corecturi" ş ă finale sunt con-
gruente cu cele expuse anterior.
ă ă a face ă se va observa ă montajul
prezentat ş ă pe deplin ţ Încadrân-
du-se În categoria HI-FI.
BIBLIOGRAFIE
C. LUCA, 1. Ă - Stereofonia pentru
radioamatori , Ed. Teh-
ă 1971
MARCUS JOHN - High Fidelity with electronic
valves - 1982
JOHN GORGMANN - A new way in audio amplifiers
with electronic valves - Audio
Report 1986
*** - Revista TEHNIUM, seria 1985-2001
*** - Almanahul TEHNIUM 1984
TEHNIUM septembrie 2002
-----------TEHNIUM -INTERNET -----------
ă cum am descris În cadrul
ă anterior al revistei
primele etape ale ă la
Internet ar consta În ţ
unui modem, conectarea calcula-
torului prin intermediul modemului la
linia ă configurarea conexi-
unii ş a driverelor modemului ş În
final, ş conectare' la
Internet.
De asemenea, am mai spus
câteva cuvinte ş despre browserele
de Internet, despre cum sunt vizua-
lizate ş chiar realizate paginile de
web.
Ei bine, ă ă de
tratat În mica ă incursiune
prin ţ virtual al
Inter-
Student Ş BRADEA,
Facultatea de ţ
Economice
ţ
ASE - ş
ţ pa-
ginilor, ş astfel,
ă nu ş
exact ce ă
ţ nu aveai
nicIo ş ă de
r a ă Din
fericire ă
au ă
motoarele
de ă
r __ --- apropiate
de cele

din ziua de azi, celebrele yahool , hot bot sau
Înainte Iycos. O ă cu ele au ă noi

de a explica cum se tehnici de a indexa paginile nou
ă acest lucru, ar fi nece- ă pe web, pe domenii de
netului ă o ă ţ de istorie. La activitate, . gen computere, ă
ar fi
ă
de început au fost ă Veronica sport etc. In plus, spre deosebire de
problema ă paginilor de (prescurtare de la Very Easy Wanderer, care ţ despre o
web necesare, potrivite ă ţ Rodent-Oriented Netwide to ă ă doar numele site-
nO'istre de informare. Computerized Archives) ş Jughead. ului pe Care se ă aceasta (de cele
In acest moment, ă reJea . Ei sunt ă ş fiind ţ pentru mai multe ori, numele site-ului nu
ă se ă ca un adevarat ă în ţ Gopher, Ş el un spune absolut nimic utilizatorului,
ş din basme, care ş ş ş ă ş ă al atât de popularului fiind doar o ş de caractere),
ş Într-o zi cât ţ În ş In WWW de azi. Apoi a ă noile motoare mai ă ş o
fieca1'e zi, milioane de de web Wanderer, un program care a avut serie de ţ descriptive despre
sunt create, reactuallzate sau rolul de a Înregistra ş web- pagina ă WebCrawler-ul a
ş ă nu mai pomenim de cât ului, realizându-se astfel prima ă venit cu ceva ş mai ţ
de des sunt vizitate unele pagini, de date de web. Pentru prima ă a permitea utilizatorului ă caute ter-
milionul de vizitatori nemaifiind un fost pomenit În acest domeniu meni chiar în interiorul paginilorl N-a
luctu atât de imposibil. numele de "robot", program care trecut mult ş a ă ş posibilitatea
In aceste conditii, un utilizator la ă s_arcini repetitive la viteze de a ă pagini care ă ţ ă
Început de drum, ă ă ţ ă În foarte mari. Intre timp, denumirea s-a cuvintele-cheie tastate de utilizator
ale Internetului, cum va ă ceea ce specializat, astfel ă acum vorbim ş nu ă ă Altavista oi
îi trebuie ? Cum ne putem orienta de "spiders" ă - se ă ă ă pe web pentru
prin ă ţ ş de linkuri de la o ă pe "web" ("web" ă ă applet-uri Java, chiar, ş a
la alta, ă ă a mai pierde timpul? de ă În ţ gene- tinut cont ş de ă ţ lim-
ă este simplu ş deosebit ă ă termenul este În prezent bilor folosite, astfel Încât ă
de eficient: folosim un motor de folosit pentru Internet, tocmai ă ă expresia "Cum este vremea
ă ă structurii sale). Pe ă ă În Tokio?", ă nu primim ca rezultat
ce web-ul a crescut, din ce În ce mai un milion de pagini care ă
ă
Motoarele de ă ă greu se putea ţ ă noilor cuvântul "Cum", ci În primul rand
cum le ă ş numele, sunt pagini ă iar programele spi- cuvintele. importante, ca "vremea" ş
ş programe inteligente care, der, majoritatea scrise prost, nu "Tokio". In plus, au fost ă
folosind mai multe tipuri de tehnici ă decât ă îngreuneze traficul ş sfaturi suplimentare pentru
de ă ă paginile care utilizatori.
corespund criteriilor ţ de In plus, ă nu aveau Alt motor important este HotBot-
ă utilizator. ţ ă ţ ul: el a ă În 1996 ş a venit cu
TEHNIUM septembrie 2002
13
-----------TEHNIUM -INTERNET -----------
un spider care putea ă indexeze zil-
nic 10 milioane de pagini , putân-
ş actualiza baza de date
aproape zilnic, evitând astfel ceea
ce alte motoare nu ş ş
anume ă dea ca rezultat_ pagini
care nu mai erau disponibile. In prus,
HotBot s-a folosit Ş de cookies Tn
realizarea de ă ă Cookie-ul este
un mic ş pe care un site, la
ă pe browser,TI ă
pe calculatorul utilizatorului. In cazul
HotBot, motorul scria pe cookie-ul
aferent lui ţ de ă
ale utilizatorului, astfel Tncât la o
ă ă ă ţ ă minte modul
preferat de a lucra al utilizatorului.
Dar cum se ă ş ă o ă
ă pe Internet? V-am tot spus
despre cum a avansat tehnologia de
ă ă nu ş cum se face
ă ă
Foarte simplu. Fiecare motor de
ă mai precis site-ul care ă
ş acest program, are disponi-
bil un câmp liber, ă ă cu cel
al browserului, Tn care ă
numele unui site pe care vrem ă
antenna
coil
Sch.em
deschidem. De data asta, ă
putem introduce orice fel de termen
pe care ÎI ă ă De exemplu, ă
avem nevoie de ţ despre,
ă zicem, automobilele Toyota, nu
ă decât ă ă cuvintele
"automobil" ş "Toyota". ţ ă
la limba pe care ţ ţ ă o
ţ ă cum ş ţ site-urile
ş nu sunt foarte nume-
roase, ş ă o ă Tn limba
ă s-ar putea ă nu dea rezul-
tatul scontat. ţ Tncerca ă Tn
ă sau ă acestea fiind
, limbile Tn care sunt realizate cele
mai multe pagini de web Tn prezent.
ţ ă ş ă ă mai
complexe: de exemplu, dorim ă
ă ţ despre filmele Tn
care a jucat Robert Redford, ă
ă ă ca ele ă ţ ă ţ ş
desfre Paul Newman; vom ă Tn
felu ă ă cei doi termeni
ţ ş Ti unim cu un + (movies +
Robert Redford), apoi TI ă pe
14
domnul Newman cu semnul -. Nu ă
garantez 100%, dar n-o ă vi se
ş prea multe site-uri În care ă
se ţ despre vreun film cu
cei doi.
În prezent ă o multitudine de
motoare de ă cu tehnologii
care mai de care mal avansate. Dat
fiind faptul ă am terminat cu ţ
de istorie despre ele, cel mai bine ar
fi ă ţ cele mai importante
motoare de ă din prezent ş
câteva caracteristici ale ă
www.google.com
Este pentru ţ utilizatori cel
mai ş de folosit, mai simplu, mai
performant motor de ă Ş
poate cel mai iubit. Ascensiunea lui
In topul motoare lor de ă a fost
extrem de ă Tn ţ ani
facând un sqlt de la necunoscut la
cel mai bun. In primul rând, ceea ce
ă la acest motor este "aus-
teritatea" paginii de web pe care se
ă Pur ş simplu, ţ un titlu
colorat, ţ pentru tastarea ter-
menilor de ă ş ş ţ
entru ă ă In rest nici
headphone
ă de reclame peste reclame,
cum putem_ ă din ş pe alte
motoare. In plus, ă se
ă ş ă cu viteza fulgerului,
rezultatele ei aparând aproape
instantaneu.
Nu ş ă se ă sau nu,
dar cei care stau Tn spatele acestui
motor ă ă au o ă de date
de mai mult de ·1 miliard de pagini
de ă ca ă nu mai vorpim de
ş de tip text (doc, pdf). In plus,
la ă se ţ cont ş de limba
utilizatorului. ă nu ă ş de fap-
tul ă are suport ş pentru limba
ă toate ţ ş comenzile
fiind traduse În dulcele nostru grai.
De asemenea, face traduceri pentru
cuvintele din ă astfel ă rezul-
tatele pot fi pagini Tn mai multe limbi.
Una peste alta, pare a fi cel mai
potrivit motor de ă pentru uti-
lizatorul de rând, fiind simplu, rapid,
ţ
www.altheweb.com
Cuprinde un index de aproxima-
tiv 600 milioane de pagini, fii[ld con-
siderat cel mai rapid motor. In plus,
ă ş o foarte ă ierarhizare a
rezultatelor ă ă Tn ţ de
ţ ă Ca ţ avansate de
ă cuprinde posibilitatea de
limitare pe domenii sau Tn ţ de
ă
www.altavlsta.com
Este un motor de ă care a
ă istorie, ca ş yahoo! In conti-
nuare, este foarte performant,
ţ un index de circa 550 mi-
lioane de pagini de web. Ca oPjiuni
speciale se ă ă ă imi-
ă Tn ţ de ă ţ
ă De asemenea, ca ş Google,
are capacitatea de a traduce cuvin-
tele-cheie, pe[ltru a ă rezultate ş
Tn alte limbi. In plus, are modul cel
mai bun de ă ă
folosindu-se termeni ca AND, OR,
AND NOT, NEAR.
www.hotbot.lycos.com
ţ o baza de date de 500 ·
milioane de pagini, având posibili-
tatea de a limita ă Tn ţ
de ă ţ tipul de ş Este
foarte bun Tn ă de ş
specifice, având ş o ă foarte
ă de ş
* * *
ă prezentarea de site-
uri profilate pe ţ Tn tainele
electronicii. De ă ă ă
ă site-ul www.electronics-
tutorials.com, realizat de ă un
australian pe nume lan Purdie.
Site-ul este foarte bine structurat pe
directoare, pe care le ţ ă Tn
partea ă a paginii de Intâm-
pinare. Aici se pot ă domenii pre-
cum antene, ă pentru
ă unelte pentru electronis-
tul ă designuri pentru re-
ceptoare radio, ţ ă
oscilatoare, filtre LC, dar ş nu-
meroase linkuri ă alte site-uri de
specialitate.
Autorul a mai pus chiar ş câteva
glume, ca ă nu mai VOrbl1Jl ş de
câteva ţ gastronomice. ă cu
aceste ă mici ţ site-ul
ă cu mare seriozitate elec-
tronica, având ţ clare pentru
ţ amatorii, de la ă ă la
cei mai ţ
De exemplu, accesând directorul
Radio Recelver Design, autorul ne
ă Tntâi ce ă sistemele
de ţ radio, cum ţ ă
ele Tn general. Apoi ă o serie
de modele de radiouri, cum ar fi
modelul Crystal sau modelul rege-
nerativ de receptor radio, mergând
ă la explicarea modelelor de
receptie radiO Superhetrodyne, AM
sau FM. Ş totul este argumentat din
plin cu scheme ş tabele.
TEHNIUM septembrie 2002
----------LABORATORUL UNIVERSITAR ----------
Montajul descris în acest articol a fost realizat în Laboratorul de ă
al ă ţ "Politehnica" sub conducerea domnului prof.
dr. ing. fiz. George Ionescu, de ă ţ ă ă ş lulian Litu.
GENERATOR de IMPULS RI
IC,
MMC 4011
10
P,
52
lM
C,
l
C
2 l
C
l l
C
4
100pF
1
Generatorul prezentat (figura 1) este cu ţ ă
ă ş raport ă reglabil. EI a fost realizat
cu numai ă circuite integrate CMOS ieftine, MMC
4011 ş MMC 4017. Montajul se ă în special pen-
tru etalonarea aparatelor de ă ă a unghiului de
închidere ş a raportului ă
Circuitul integrat MMC 4017 (IC2) . este un divizor
zecimal, ale ă ş zecimale sunt legate printr-un
comutator de ţ cu intrarea reseI. Prin aceasta
ă un divizor reglabil cu factori de divizare între 2 ş
9. ş cum se ă în diagrama impulsuri lor din figura
2, la ş divizorului, nu numai ţ ci ş raportul
ă este ă ţ ă raportului de
divizare reglal.
Raportul ă la ş O a divizorului (pin
3) este egal cu 100% ă ţ prin raportul reglat al divi-
zorului. ă de exemplu, ş 5 (pin 1) este ă
prin S 1 cu intrarea reset, atunci raportul ă
este egal cu 100%/5 = 20%.
Aceste rapoarte ă reglate fix, sunt inde-
pendente de ţ care este ă de multivibra-
torul astabil construit cu trei ţ NAND (N1, N2, N3) ale
circuitului MMC 4011 .
Cea de a patra ă a lui MMC 4011 ă
TEHNIUM septembrie 2002
14 J
1"
IC
2
MMC 4017
4 7 10 1 5 6 9 11
S,
A
A
semnalul de ş al generatorului de impulsuri, astfel
încât sunt disponibile ş rapoartele ă de la
50% la 88,9%.
În total, generatorul de impulsuri ă 8
rapoarte diferite ă de la 11,1 % la 88,9%.
ţ generatorului poate fi ă fin cu
ţ de 1 MQ aproape trei decade.
Cu comutatorul S2 se ă capacitatea multivi-
bratorului astabil, putând ţ alte game de ţ
Datele din tabelul 1 ă ţ la care
ajunge astabilul când se ă capacitatea.
Tabelul 1
CAPACITATEA GAMA DE Ţ
100nF 7Hz .. . 200Hz
10nF 70Hz ... 2kHz
1nF 700Hz ... 20kHz
100pF 7kHz ... 200kHz
La stabilirea ţ la ş trebuie ă fim ţ
ă ţ oscilatorului ţ ceas) este diviza-
ă prin raportul de divizare reglat pentru raportul dorit
ă al lui IC2.
15
---------- LABORATORUL UNIVERSITAR ---------
Amplitudinea la ş generatorului de impulsuri
corespunde tensiunii de ţ a circuitelor inte-
grate CMOS, care poate fi Între 3V ş 15V.
Figura 2 ă impulsurile vizualizate la oscilo-
scopul catodic.
În tabelul 2 se ă ţ raportiJIui ă
pe cele ă ş
În figurile 3a ş 3b se dau desenul cablajului impri-
mat (1 :1) ş modul de echipare a ă
clock
50:-:
33:-:
25:-:
20:-:
16.6:-:
14.3:-:
1 1,'"
2
a)
3
16
W
W
W
W
W
W
W
50
Il)
Il)
Tabe/u/2
ş A ş A
50% 50%
33% 67%
25% 75%
20% 80%
16,6% 83,4%
14,3% 85,7%
12,5% 87,5%
11 ,1% 88,9%
I
L
I
R2 Rl
oc::::Jo oc::::Jo
II !!n!I
II I!:rnl
0000000
II
ICl <
IIA
II
0000000 IIA
2
1111 il 11 II
Pl
II
1
00000000
11+
'L IC2
<
00000000 11-
S
b)
1îî 1
Sl
111 J
TEHNIUM septembrie 2002
--------------------------LABORATOR--------------------------
'ocr-' 6,9-' 7,29MHz
OF1
rv
AE
rv
OCT
',69-1,72 9MHz
(}(}
OP C<I>
'Ra..
'R[Q
Z U
00 OF2 Nrz-ZOOO
1 Iq =2000KHz
ă cum se ş banda de ţ 27,6+27,99
MHz este o ă ă ă radiotelefoanelor
particulare pentru ă pe ţ relativ mici.
Pentru folosirea acestei benzi nu este nevoie de auto-
ţ de la IGR, ă puterea de ă (baston) nu
ă ş ş 4 W, În banda ă ("CS") sunt fixate 40
de canale de ţ ecartul de ţ ă Între
ele fiind de 10 kHz, Evident, sunt lucruri pe care cei ce
ă În ă ă le ş foarte bine ş
Pentru ţ ă analiza tabelului ă
Pentru ă ş cu ş ţ
desigur ă este nevoie de o ţ ă asupra
canalului, ă a ţ de lucru. Sincronismul celor
doi ţ pe ş ţ ă se poate realiza
În trei moduri :
- lucrul radiotelefoanelor În "pereche" identice pe o
ă ţ ă (un singur rezonator cu ţ În
R:i
+12v
2200
OZ
PL5V1Z

Ce
C
7
22pF
R
7
SINTETIZOR
de FRECVENTE
,
pentru
RADIOTElEFOANE
"CITIZENS BANDS"
Andrei CIONTU - Florin Ă VULESCU
ţ radio private. Metoda nu ş toate canalele
alocate;
- prevederea radiotelefoanelor "CS" cu VFO-uri
acordabile În ă ă ţ lor ă
În acest caz, o ă ă
- prevederea radiotelefoanelor "CS" cu sintetizoare
ale celor 40 de ţ fixe din tabel, cu comutarea
ă a acestora. În acest fel lucrul cu ţ În
ţ radio este foarte comod.
Schema bloc a sintetizorului
Sintetizorul propus este de tip PLL (fig. 1), realizat cu
circuite integrate de tip ş (În special CMOS) , Este
un produs Încadrabil În categoria "HOME MADE", nefi-
ind nici prea costisitor.
CI,
"
la OP
490
I,S9-1.n9MHz
2
+u
v
C
4
C:\
100K
I47nFI1O/olf'
OV
(C
v
)
+12V
T1nF
2
TEHNIUM septembrie 2002
17
------------------------LABORATOR--------------------------
-------------------------- vom considera C2 = ° (nu se mai
Cv(pF)
20
--
10
o

2
i"'oo.
...
5 10 20
Sintetizorul se poate realiza Într-o ă ă ă
la radiotelefon. Comutarea ţ lor se face cu aju-
torul a ă comutatoare rotative 1 x 4 (pentru zeci) ş 1
x 1 ° (pentru ă ţ care ă ă de ordine al
canalului conform tabelului.
ţ blocurilor din figura 1 este:
OCT = oscilator controlat În tensiune;
DF 1 = divizor fix de ţ ă ("PRESCALER") cu 1 O;
DP = divizor programat În 40 de trepte;
C0 = comparator de ă
DF2 = divizor fix de ţ ă
00 = oscilator cu rezonator cu ţ
AE = amplificator de eroare.
Sintetizorul de ţ de ţ ă a fost realizat pre-
supunând ă receptorul din cadrul radiotelefonului CB
are ţ ă de 10,7 MHz, care este cazul
ş (standard) .
OSCILATORUL (OCT) Ş PRESCALERUL (DF1)
Schema de principiu este ă În figura 2.
Oscilatorul RF este de tip Colpitts (care se ă
practic) cu baza la ă Limitele ţ de lucru
sunt:
fmin = 27,6 -10,7 = 16,9 MHz;
f
max
= 27,99 - 10,7 = 17,29 MHz.
Tranzistorul folosit este 2N918. Pentru C1 = 22 pF ş
C
2
= 12 pF, factorul de ţ este
cr = C2 / C1 = 0,54
care se ă În gama ă de valori
(0,4 + 0,6).
Capacitatea de acord a bobinei de ţ ă L (cu
miez de ă este:
C = C1 C2 / (C1 + C2) + C3 + C7 C
v
/ (C7 + C
v
)
În care C
v
este capacitatea diodei varicap DV (de tip
BB 125 A). ă cum ă din curba din figura 3, pen-
tru tensiunea ă pe DV de -7 V se ţ C
vo
= 7
pF (capacitatea medie) . ă tensiunea ă pe DV
se ă cu ± 1 V, C
v
ă cu ± 0,9 pF. Pentru L
alegem valoarea de 7 mH (pentru gama de ţ
10-20 MHz se ă 5-10 mH).
Capacitatea medie de acord este:
C
o
= 1/(2rcfmed)2L; fmed = (fmin + f
max
) / 2 =
16,645 MHz;
C
o
= 13 pF.
Analizând schema de principiu din figura 2, ă
18
3
ă avem:
C
o
= 7,76 + 5,31 = 13 pF
Problema este ă pentru o ţ
a ă ţ diodei
tl.Cv = 1,8 pF, se ţ o ţ a
ţ OCT de
t.f =f
max
- fmin = 0,39 MHz
f = 1/2rc \fLc ş tl.f/f = - tl.C/2C
ş tl.C = tl.C
v
/ (1 + C
vo
/ C
7
)2 ţ
lui se ş numai ţ lui C
v
).
Inlocuind, se ţ
tl.C = 1,03 pF ş deci tl.f =1 fmed x tl.CC 1 = 0,659 MHz,
2 °
care este mai mult decât necesar (se va ş nivelul
semnalului de eroare) .
Semnalul din colectorul lui T 1 este aplicat la intrarea
unui amplificator (buffer) realizat cu tranzistorul de
ţ T 2 = 2N2369, care are rolul ă ridice nivelul
semnalului la intrarea CI1 = CDB490 (divizor cu 10,
TTL).
În figura 4a se ă desenul cablaj ului imprimat la
scara 1 : 1 (70 x 30), iar În figura 4b desenul modului de
echipare a ă
Oivizorul de ţ ă programabil (OP)
ţ de ş a OCT (16,9 + 17,29 MHz) fiind
relativ mare, pentru o ţ ă a circuitelor
integrate CMOS s-a preferat ţ ă unui divi-
zor fix (DF1) cu 10 (prescaler) realizat cu un circuit inte-
grat TTL (CDB490) cu ţ ă la ţ
din banda OCT.
CI'
o o
o o
o o
'Ilo o
b)
o o
o o
o o
4
a)
TEHNIUM septembrie 2002
--------------------------LABORATOR--------------------------
+12v
IN
8
CIZ
4040
10
4
5 6
I.Sg-1.729MHl
5

- +
: : 1: :
o o • o
o C12 o o CIJ o
o o o o
o o o o
o o o o
o
-
-
TEHNIUM septembrie 2002
6
OUT(1KHz)
o o
. .
o
__ o CI4 o
o o
o o
o o
o o
..
..
o
o
..
..
..
o
o
o
o
o
r
14
16 12
8
13
CI:!
4017
15 14
Reset
7 .... ..lI:..O Kz
4 ......... GoII-I
21--.:..0
3
"
9
6
5
1
10
7
4
2
3
Ku
Reset
Divizorul programat (DP) va trebui ă
realizeze În 40 de trepte divizarea
ţ 1,69 + 1,729 MHz ă la
nivelul de 1 kHz. Raportul de divizare N
p
al
DP trebuie ă varieze, deci, În 40 de trepte,
Între 1690 ş 1729.
Vom concepe DP ca având În prima
parte un divizor fix cu 1689; În cod binar
1100001'1001", deoarece:
1689 = 2
1
u + 2
9
+ 2
4
+ 2
3
+ 2
0
Cea de-a doua parte a DP va fi un divi-
zor variabil cu 1 + 39. Primul canal de lucru
are ţ 16900 kHz (nu se ă
Divizarea cu N
p
a ţ de la ş
prescalerului (DF 1) are loc conform
ţ .
N
p
= NpF + NpV = 1689 + (1 + 39)
Deci, mai Întâi se ă o divizare
ă cu 1689 ş În timp ce ă ă
ă logica montajului permite
ş impulsuri de la intrarea ă ă
torului ă fie ă suplimentar (vari-
abil) cu 1 la 39. La realizarea lui N
p
nece-
sar, ambele ă ă (fix ş variabil) se
ă
Schema de principiu a DP este prezen-
ă În figura 5. Divizorul fix din cadrul divi-
19
--------------------------LABORATOR--------------------------
+12V C
J
+H
6.B,uF
10
C,
CI
7
IN O
I
2 7
PE 565
O.1 .uF
1 C
5

7
zorului programat , real izat cu CI2 (MMC 4040), ă ă
tor binar asincron de 12 ţ ş CI3 (MMC 4068) ă
Ş Ş cu 8 ă care ă logica de
ă
Circuitele integrate CI4 ş CIS (MMC 4017), ă ă
CII rod
8
toare Johnson decadice cu zece ş ă cu cir-
cuitul integrat CI6 (MMC 4081) patru ţ Ş cu
ă ă ş comutatoarele decadice Ku ş Kz
ă divizorul variabil (DV) .
Succesiunea de impulsuri ă de Cl1/pin 11
este ă spre DF (CI2Ipin 10) prin poarta Ş C16-3
sau ă DV (CIS/pin 14) în cele ă ţ NF <
1689, când de la Cl3/pin 13 se ă ,, 1" la poarta C16-
3/pin 6 DF ă ă NF = 1689, când 010 . 09 . 08 . 07
06 . 04 = 1 acest nivel logic ,, 1" de la Cl3/pin 1
deschide poarta Ş din CI6-2, ţ succesiunea de
impulsuri ă ă ă decadic CIS/pin 14 al DV.
ă 010 . 09 . 08.07 . 06 . 04 = O de la pinul
,, 13" al C13, ă poarta Ş CI 6-3, oprind astfel
ţ de ă a DF (care ă ă cu
1689). ţ de ţ Ku ş Kz relatate se ă la
raportul general ge divizare, un ă 1 + 39; NDP =
1689 + NDV' Cu poarta Ş CI 6-1, când Kz . Ku = 1, se
ă CI 2, CIS ş C14, reluându-se ciclul.
De la CI 2/pin 1S se culege ţ fR care se
ă la comparatorul de ă În figura 6a se ă
desenul cablajului imprimat al montajului pentru DP la
scara 1 : 1, iar în figura 6b modul de echipare a ă
20
Re
Rg 10pF
47K
.;:...:::... ..... ---0 OUT
( 10 OCT)
P,
5K
+1 2v
Deoarece s-a folosit st iclotextolitul simplu placat, mon-
tajul ă o serie de scurtcircuite ş
Comparatorul de ă (00) ş amplificatorul de
eroare (AE)
Schema de principiu este ă În figura 7. Este
vorba de folosirea CI = (circuit PLL, ă la SOO
kHz). S-a mai ă ă un amplificator-integrator
(cu 5) al semnalului de eroare V (t) realizat cu CI =
(A.O. de J.F.). Acest amp9ificator ş într-o
mare ă ă ş banda de ă a circuitului PLL.
Impulsurile tip "meandre" (coeficient de umplere 1/2) ,
origine de ă (1 L. O kHz) de la DF2 se ă pe pinul
S al CI = pe când cele care provin de la DP (de
b)
a)
9
TEHNIUM septembrie 2002
--------------------------LABORATOR--------------------------
+12V
CI
9
-2
10
c::::J
°
CI
9
-3 2MHz
10
ă ă se ă pe pinul 2. La ş (pinul 7) se
ţ o tensiune de eroare ă V7(t) < 0,3 V. Cu
ţ P = 5 kn se ă tensiunea pe pinul 6
(de polarizare ă ă a diodei varicap a aCT) În
jurul ă ă tensiunea de eroare.
Tensiunea la ş comparatorului de ă (C0) din
compunerea ă cu defazajul 0 dintre impul-
surile pe pinii 2 ş 5, ca În figura 8. Sistemul În ă
ă de reglaj automat al ţ (RAF) aCT
ă numai când 0 = rad = 90'. Când 0 Ţ 90'
-oun
8 .. ·
o o
.[
o
o o o o o o
00 o o o o o
o o o CI9 o OCI1OO o Cl110
"
o o o o o o o OUT2
000 o o o o o
o o
: :
[
o o
o
1
b)
11
TEHNIUM septembrie 2002
OUT ,(lKHz)
15
0, ,(2 10 )
O,J2
9
)
10 14
13
°S(2
7
)
° 9(2
8
)
OUT 2
CI ,O
12
4040
°5(2
4
)
8
3
°
1 1 4
tensiunea de eroare, ă sau ă este astfel
ă În!?ât faCT ă compensator (spre anu-
larea erorii). In figura 9a se ă desenul cablaj ului impri-
mat (scara 1 : 1, ă dinspre componente) , iar modul
de echipare a ă (60 x 35) , În figura 9b.
Oscilatorul cu rezonator de ţ (00) ş
divizorul de ţ ă fix (OF2)
Schema de principiu este ă În figura 10.
ascilatorul cu rezonator de ţ cu f
q
= 2000 kHz este
realizat cu CI9 = MMC4011 (patru PO'1i NAND cu câte 2
ă
ă prescalerului DF1 ' cu NF1 = 10, ţ
de ţ ă (de ţ la C0) trebuie ă fie de
1 kHz (pentru un pas de 10 kHz la aCT), ş deci NF2 =
2000 (necesar).
Cum: 2000 = 2
10
+ 2
9
+ 2
8
+ 2
7
+ 2
6
+ 2
4
circuitul integrat CI 10 = MMC4040 ă ă binar de
12 ţ va fi resetat, prin intermediul CI 1 = MMC4068
(NAND cu 8 ă de fiecare ă când este Îndepli-
ă ţ ă
011 . 010 - 09 - ş . 07 - 05 = 1
Având În vedere ca ţ ă canal sunt
mai mari cu 0,125 kHz (canal 1, de exemplu, 1690,125
kHz), ă necesitatea ca oscilatorul cu rezonator de
ţ ă ă fi ajustat În ţ ă lucru ş de rea-
lizat.
În figura 11 a se ă desenul cablaj ului imprimat (70 x
35), iar În figura 11 b, modul de echipare cu componente.
27 MHz ţ MPT 1320)
P
erQ
= 4W. Mod = ţ de ţ ă (F3E) . f =
27,6 - 27,99 MHz (10 kHz ecart)
Can MHz Can MHz Can MHz Can MHz
1 27,60125 11 27,70125 21 27,80125 31 27,90125
2 27,61125 12 27,71125 22 27,81125 32 27,91125
3 27,62125 13 27,72125 23 27,82125 33 27,92125
4 27,63125 14 27,73125 24 27,83125 34 27,93125
5 27,64125 15 27.74125 25 27,84125 35 27,94125
6 27,65125 16 27,75125 26 27,85125 36 27,95125
7 27,66125 17 27,76125 27 27,86125 37 27,96125
8 27,67125 18 27,77125 28 27,87125 38 27,97125
9 27,68125 19 27,78125 29 27,88125 39 27,98125
10 27,69125 20 27,79125 30 27,89125 40 27,99125
21
-------------------------LABORATOR------------------------
v
SURSA DUBLA
e TENSIUNE
Prof. Ing. Aurelian Emil MARIAN
o mare parte din blocurile
aparatelor electronice folosesc pen-
tru alimentarea cu energie ă
o ă de tensiune ă Ea este
de cele mai multe ori ă ţ ă
de masa montajului , având rolul de
a ă În ţ ă egalitatea
celor ă tensiuni de ş (pozi-
ă ş ă Concomitent, sursa
ă de tensiune trebuie ă fie pre-
ă ă ş cu ţ ă
ă ş ă În cazul ţ
la un moment dat a unui
supracurent sau scurtcircuit acci-
dental În timpul ţ ă Circuitul
integrat ROB 1468 ş ce-
ţ ţ permite
real izarea unui montaj electronic
simplu, compact ş cu ţ
electrice foarte bune.
uni ce ă intrarea inversoare
proprie ampllficatorului ţ
nal A-.
5
Tt-
)IH---+

Tt-
la o valoare dinainte ă
Deoarece baza ă tranzistor de
ţ este ă la termi-
nale ş (pinii 5 ş 10) În interi-
orul circuitului integrat, conectarea
unor tranzistoare externe În ve-
derea ă unui curent de
ă mare (de ordinul amperilor)
nu se poate face decât folosind
conexiunea de tip super-G (tranzis-
tor extern de tip complementar celui
aflat În circuitul integrat). Sursa de
tensiune de ţ ă este ă
cu ajutorul diodelor Zenner DZ1 ş
DZ2' polarizate În zona ă de
ţ cu ajutorul ţ
...... -+---1--414

R
Schema bloc a circuitului integrat
ROB 1468 este ă În figura
1. Se ă ă montajul reprezin-
ă practic ă stabilizatoare de ten-
siune de tip serie, interconectate
Între ele În sistemul Master-Slave.
Stabilizarea tensiunii pozitive este
ă de ă tranzistorul
echivalent T +, comandat de ă
amplificatorul ţ Ar (Mas-
ter) care ă ş ţ con-
ă valoarea tensiunii pozitive,
indiferent de consumul de curent din
ă Stabilizarea tensiunii nega-
tive este ă de ă tranzis-
torul echivalent T_, comandat de
ă amplificatorul ţ A-,
care, la rândul ă ţ con-
ă tensiunea de ş ă
Amplificatorul ţ A_ (Slave)
are ă intrarea neinversoare
la masa montajului, iar intrarea
inversoare la un divizor de tensiune
format din ă ţ Regale
ca valoare, conectate la ş + ş
- ale sursei de tensiune. In acest fel,
valoarea tensiunii negative ur-
ă ş ş ă este ţ ă
În ţ ă ă cu valoarea
ă a tensiunii pozitive.
Deoarece cele ă ţ R nu
pot ş ă fie practic perfect egale,
s-a ă posibilitatea ă
din exterior a unui alt divizor de ten-
siune (Ia terminalul "echilibrare",
pinul 2), care ă ă stabilirea
ă ţ stricte a celor ă tensi-
Rp
• ___ ..... -_t_f II
22
1
o
in mod practic, ă ajustarea la
valoarea ă a tensiunii pozitive
se ă ş valoarea tensiunii
negative, folosinQ un divizor de ten-
siune exterior. Intre ş celor
ă amplificatoare ţ ş
ă s-a ă posibilitatea
ă din exterior a unor con-
densatoare de ţ (terminale
"compensare", pinii 3 ş 12), În ve-
derea ă ă ţ de
ţ a ţ
Circuitul integrat mai include câte
un tranzistor (T p+ ş T p.) ă
pentru asigurarea ţ la
supracurent prin limitarea acestuia
R1 ş R2' Deoarece din ţ
tensiunile diodelor Zen ner ă
o oarecare dispersie, s-a ă
posibilitatea ţ din exterior
(terminalul "ajustare") În vederea
ă unui reglaj precis al tensi-
unii de ş Conexiunile de la
capsula circuitului integrat ROB
1468 (varianta TO 116) sunt ă
toarele:
1 - ă
2 - Echilibrare;
3 - Compensare (+);
4 - Sesizare (+);
5 - ş (+);
6 - NC (neconectat);
TEHNIUM septembrie 2002
--------------------------LABORATOR--------------------------
7 - Intrare (+) ;
8 - Intra[e (-);
9-NC;
10 - ş (-);
11 - Sesizare (-);
12 - Compensare (-);
13 - NC;
14 - Ajustare,
Principalii parametri ai circuitului
integrat ROB 1468 sunt ă
- .tensiuni maxime de intrare:
±30V;
- curentul maxim de ş -SO,
+SOmA;
- puterea ă ă
670mW;
- dezechilibrul tensiunilor de
ş 0,3 mV;
- ţ ă a tensiunii de
ş pentru o modificare a
tensiunii de intrare de la 18V la
Ul_
aND
a
l,ljI
F
I,5A
uz..
2
30V: 10 mV;
- ţ ă a tensiunii de
ş pentru o modificare a
curentului de ă În inter-
valul O .. ,SOmA: 10mV;
- ţ tensiunii de ţ
7SdB;
- tensiunea ă UCE apli-
ă tranzistoarelor ecFlivalente
de reglaj: 2V;
- curentul de mers În gol : 4mA
de la sursa ă 3mA de la
sursa ă
- coeficientul termic al tensiunii
stabilizate: O,4mV/oC;
- temperatura ă a ţ
nilor: tmax = 12SoC,
- intervalul temperaturilor de
_ ţ O .. , +70°C, _
In figura 2 este prezentata
schema ă a unei surse duble
de tensiune care ă circuitul
TEHNIUM septembrie 2002
integrat ROB 1468, ă frecvent
pentru alimentarea cu energie elec-
ă a unor amplificatoare ope-
ţ din montaje electronice,
Sursa ă de tensiune ă
ă ţ
- tensiunea de Ue = ±1SV;
- tensiunea de alimentare U_1 =
17V = U_2;
- curentul maxim livrat pe ramu-
ra ă sau ă 1+ = L
= SOOmA;
- factorul de stabilitate:
ÂU/U>2000;
- ţ maxime ale tensiunii
de ş (RIPPLE) : 10mV;
- ţ prin limitare de
curent.
Analizând schema ă se
ă ă alimentarea sursei de
tensiune se ă Între termi-
ROB 1468
ClI
-
nalele U:1_' U2_ ş ă (GND-
GROUND), folosind o ă ă
de tensiune ă de 17V,
Condensatoarele C1 ş C2 ă
un filtraj de ţ ă al tensiu-
nilor alternative de Intrare, Aceste
tensiuni sunt redresate de puntea
redresoare P1' care ă tensiu-
nile ă Ş ă ce ă
a fi stabilizate, Filtrajul ţ al tensi-
unilor este realizat de grupul de con-
densatoare C3' C4 pentru tensiunea
ă ş Cs, Ca pentru tensiunea
ă In scopul ă curen-
tului de ă necesar, circuitul
integrat ROB 1468 a fost dotat cu
tranzistoarele suplimentare externe
T1 ş T2, ţ R1 ş R2
aflate Între baza ş emitorul tranzis-
toarelor T1 ş T2 s-au dimensionat
astfel Încât s-a acoperit necesarul
de curent, atât cel din baza tranzis-
torului extern, cât ş cel necesar unei
ţ ă optime a tranzistoarelor
finale echivalente de pe fiecare
ă din dotarea ă a circui-
tului integrat ROB 1468,
ţ R3 ş R4 au fost
dimensionate astfel Încât ţ
ă ă intre În ţ
atunci când curentul de ă a
ă ş valoarea de 600mA (pe ori-
care din ramurile de alimentare,
ă sau ă Pentru asigu-
rarea unei ă ţ sporite În
ţ s-au ă ă
tipuri de ă Conden-
satoarele C7 ş C10 amplasate Între
ă ş terminalele "compensare +"
ş "compensare -" ă elimi-
narea ă ţ de ţ a unor
ţ În timpul ţ ă conti-
nue, Condensatoarele C8 ş C9 rea-
u. . .. ,sv
RI
C12
11100
41nf
C14
1111
41nF
,. ..
U-_tsy
ă o ă ţ ă
de tip serie, În special la ţ
Înalte, pentru fiecare dintre cele
ă amplificatoare ţ
aflate În ţ circuitului inte-
grat. Astfel se ă cu de-
ă ş posibilitatea ţ
ţ În regimurile tranzitorii de
ţ a sursei duble de tensi-
une (pornire, oprire, ş
ă de curent prin ă etc,),
Divizorul de tensiune RS, R6, R7
este ă pentru real iza rea
reglajului fin al tensiunii negative.
Divizorul R8, R9, R10 este ă
pentru reglajul fin al tensiunii pozi-
tive. Tensiunile de ş sunt
"netezite" cu ajutorul conden-
satoarelor C11, C12 (pentru tensi-
une ă ş C13, C14 (pentru
tensiune ă
23
--------------------------LABORATOR--------------------------
o
-4
"
"
o
3
o
o
o
o
o o
4
o
+ +

C4
o
0
0

o
5
Realizarea ă ş reglaje
Montajul se ă practic pe
o ă ţ ă de cablaj imprimat din sti-
ţ dublu placat cu folie de
cupru. In figurile 3 ş 4 sunt prezen-
tate cablajele ă ţ (fig. 3 -
cablajul dinspre partea ă ă piese ş
fig. 4 - .cablajul dinspre partea cu
piese) . In figura S este prezentat
modul de amplasare a componen-
telor electrice pe ă ţ de cablaj
imprimat.
ă realizarea cablajului impri-
mat, componentele electrice se
ă cu ă efectuând ve-
rificarea ţ ă ă ş
ă a ă piese. Montajul
24
o o
: x
o o

o
o o
o
o o o
o
o
o
000000
o
o o
o
o
o
o
o
o
o o
o
)-+
+
o
C5 ro cu
AS-<:::::>- AI-<:::::>-
o
I A0814M (!] C!J cu
o
R7-c:::J- C,,,
o
)-
o
se ă de la o ă ă
de tensiune ă U
a
= 17V, f =
SOHz. Se ă mai Intâi tensi-
unea ă la valoarea de 1SV,
prin ţ cursorului poten-
ţ semireglabil R9. ă
aceea se ă ş valoarea de
-1SV a tensiunii negative, ţ
cursorul ţ semi-
reglabil R6. Se ă la ş
sursei duble ă ţ de
circa 10 k!l, repetându-se reglajele
ţ ă la ţ
ă a celor ă tensiuni de ş
±1SV.
ă aceste reglaje, cursoarele
celor ă ţ semi-
reglabile se ă cu câte o
ă ă de vopsea. Se ţ ă
ă sursa ă de tensiune se poate
folosi ş la ţ altor tensiuni de
ş În intervalul ±1S, ±24V, modi-
ficând ă ă tensiunea
ă de alimentare, astfel
Încât pe tranzistoarele exterioare ă
existe o ă de tensiune de mi-
nimum 3V.
Bibliografie:
••• ţ revistei TEHNIUM
(1980+2000. )
••• Catalogul de circuite integrate
I.P.R.S. ă
TEHNIUM septembrie 2002
l
--------------------------LABORATOR--------------------------
TEMPOAIZATOA
Prof. ing. Aurelian Emil MARIAN
Montajul prezentat permite comanda ă a
unor dispozitive ş ţ care ă o ţ
ă În timp, remarcându-se printr-o precizie
deosebit de ă În ceea ce ş durata ă
ş perioada acesteia. La realizarea montajului s-a avut În
vedere alimentarea cu energie ă de la ţ de
curent alternativ 220 V/50 Hz, simplitatea ă
(lipsa transformatorului de ţ prezent la majoritatea
montajelor de acest tip), ţ În timp a comenzilor ş
posibilitatea de reglaj al perioadei de temporizare.
Montajul ţ ă parametri:
- alimentarea: ţ de curent alternativ 220 VI 50
Hz'
- cu;ent consumat: I
max
= 45 mA;
- durata ă ă to = 1 s + 15 s;
- ţ ă 1 contact CND (contact
normal deschis), ce se Închide manual;
- ă optice ale ţ ă iluminare LED
1 - montajul se ă În starea STAND-BY ă
pentru lucru); iluminare LED 2 - ţ comen-
zii START (Începutul ă iluminare LED 3
- ş duratei ă ş ţ monta-
jului temporizat END-WORK;
- precizia intervale lor duratei de temporizare ilt
o
= ±
0,01 s.
Din schema ă ă ă se ă
ă temporizatorul ţ trei blocuri ţ distincte,
ş anume:
- alimentatorul cu tensiune ă
- temporizatorul propriu-zis;
- circuitul de aducere la zero.
La realizarea alimentatorului cu tensiune ă
ă bunei ţ ă a temporizatorului s-a pornit
de la considerentul de a nu folosi un transformator de
ţ ă ă ş uneori greu de procurat.
Deoarece consumul montajului este mic (I
rnax
= 45
mA), s-a ales o ă de stabilizator de tenslune.care
ţ numai componente electrice standardizate
active ş pasive. Se ă ă tensiunea de la ţ
de alimentare se ă la intrarea montajului prin inter-
mediul ţ fuzibile F1, ă ă ca ţ
ă a acestuia. Dioda 01 ă redresarea
ţ ă a tensiunii alternative de ţ Dioda
02 a fost ă ă p.entru ţ unidi-
ţ a curentulUI electric care Circula prin blocurile
ţ ale montajului. ţ R1 ă buna
ţ a diode lor 01 ş 02 În ceea ce ş
regimul de ţ a acestora, indiferent de regimul
de lucru al temporizatorului. Condensatorul Ci are rolul
de netezire a tensiunii continue pulsatorii ţ În
urma ă de tip ţ ă Tranzistorul T 1
ă cu elementele 04' 05' C2 ă
lizatorul de tensiune continua (U
c
= 10 V) necesar bunei
ţ ă a temporizatorului. Stabilizarea tensiunii con-
tinue pulsatorii este ă de un stabilizator de tensi-
une ă de tip serie (realizat cu ajutorul tranzis-
torului T 1)' În vederea unui filtraj cât mai bun al tensiunii
TEHNIUM septembrie 2002
continue stabilizate ă la emitorul tranzistorului T 1
s-a amplasat condensatorul C2'
Temporizatorul propriu-zis este realizat cu ajutorul
grupului R12' R13' C3 ş al tranzistoarelor T 4 ş T 5' La
Închiderea CND K1 ă semnalizata prin ilu-
minarea diodei electroluminescente LED 2), conden-
satorul C3 Începe ă preia energie ă de la stabi-
lizatorul de tensiune ă ă prin inter-
mediul grupului _ de ţ R12' R13 amplasat În
serie cu acesta. In momentul În care tensiunea ă
de la bornele condensatorului C3 atinge valoarea de 1,2
V, se ă ţ ă În stare de ţ a
dubletului de tranzistoare T 3, T 4. Ele sunt amplasate In
cadrul montajului Într-o ţ de tip Darlington. In
acest moment ţ dublet T 3, T 4) dioda LED 3 ilu-
ă indicând ş perioadei de temporizare.
Practic, În locul grupului R11 ' LED 3 se va amplasa ele-
mentul de ă al ţ ă temporizate (un releu la
care un grup de contacte CND este destinat ă
optice cu dioda LED 3, un alt montaj electronic etc.) ,
amplasamentul ţ servind doar la verificarea ă
a ţ ă montajului. Durata ă este
ă de ă timpul de ă a condensatorului
C
2
ă la tensiunea de 1,2 V. Pentru ţ unor
diferite ă s-a ă posibilitatea de reglaj
al duratei de temporizare, prin amplasarea În cadrul
montajului a ţ R13' ă nu ă ă ă
În mod practic, este ă uneori o succesiune de
ţ ă temporizate ş ceea ce este mai important,
având ş ă de temporizare ă ă
ţ ă In vederea Îndeplinirii acestei ţ a fost
amplasat În montaj un circuit electronic destinat acestui
scop, ş anume "circuitul de aducere la zero". EI este
realizat cu ajutorul tranzistoarelor T 2 ş T 3, ă cu
componentele electrice pasive aferente. In momentul În
care contactul K1 este deschis (starea STAND-BY),
T 2 se ă În stare de ţ Acest .Iucru
determina starea de ţ a tranzistoruluI T 3'
Elementele circuitului electric au fost calculate astfel
Încât T 3 se. ă Î_n stare ţ
lucru determina o ţ electrica echivalenta de
ordinul câtorva zeci de ohmi Între emitorul ş colectorul
tranzistorului T 3' Ca urmare a acestui fapt conden·
satorul C3 este practic ?onectat la masa montaju!ui,
intermediul ţ R15 Ş al ţ
echivalente R
ec
hCE"(3 (10+20Q) . In cazul În care con-
densatorul C3 a fost ă ţ la ţ ele?-
tric de 1,2 V, el se va ă practic Instantaneu prin
grupul R15' R
ec
hCET3' ţ R15 a fost pre·
ă ă pentru ţ tranzistorului T 3 la impulsul de
curent care apare În momentul ă conden-
satorului Ca. Constanta de timp a circuitului C3' R15'
R ct:lCET3fiind foarte ă (de ordinul microsecunde-
In cazul În care condensatorul C3 a fost ă el
se ă practic instantaneu. In momentul În care
contactul K1 este Închis (Începutul ă coman-
da START), tranzistorul T 2 este adus, prin intermediul
25
-------------------------LABORATOR-------------------------
grupului Ra, D6' R9 in stare de blocare, ş care ă
ş starea <fe blocare a tranzistorului T 3' In ă situ-
ţ ţ sa ă colector-emitor ă o
valoare de ordinul sutelor de kiloohmi, iar curentul
furnizat de grupul R12' R13 ă in mod practic numai
prin condensatorul c-a' contribuind la ă aces-
tuia cu energie ă Circuitul de aducere la zero
permite ţ unor perioade egale de temporizare,
indiferent de momentul in care se ă începutul
ă ş durata ă a acestora.
Realizarea ă ş reglaj
Montajul se ă practic pe o ă ţ ă de textolit
placat cu folie de cupru. Schema de cablaj imprimat ş
modul de amplasare a componentelor electrice sunt
ă la alegerea constructorului. ă realizarea
cablajului imprimat se ă cu ă componentele
electrice active ş pasive, respectând modul de
polarizare a diodelor. ă realizarea montajului se veri-
ă cu ţ coreqtitudinea ă ă compo-
nente electrice. In scopul ă ă
ţ ale montajului, acesta se ă ţ
pe o ă de lucru ă cu folie ă din punct
de vedere electric. ă nu ă ă lucrul cu tensiunea de
la ţ de curent alternativ ă respectarea cu
ţ a tuturor ă de ţ a muncii pre-
ă de standardele in vigoare pentru ă situ-
ţ Se va evita cu ţ atingerea ă cu
elemente metalice sau chiar prin contact direct a termi-
nalelor ă pentru alimentarea montajului cu ten-
siunea de ţ Se ş in cadrul montajului o si-
ţ ă ă de 0,5 A. In momentul ă mon-
tajului cu tensiunea de ţ se ă iluminarea
diodei electroluminescente LED 1, confirmându-se
ă r:!l0ntajului pentru ţ (starea
STAND-BY) . In momentul inchiderii contactului normal
deschis K1 se ă iluminarea diodei electrolumi-
nescente LED 2, confirmându-se astfel începutul
perioadei de temporizare ţ START) . Durata
perioadei de temporizare se ă ţ curso-
rul ţ R13' ş perioadei de tempo-
rizare este confirmat de iluminarea diodei electrolumi -
nescente LED 3 (starea END-WORK). Prin câteva încer-
ă succesive, cu ajutorul unui cronometru se ş
in mod precis durata de temporizare ă Aceasta
se va ă în timp la toate ciclurile de ţ pre-
ă pentru montaj. ă aceste ă ş reglaje
ţ montajul se ă intr-o cutie ă pre-
ă ă cu supolli ţ pentru montaj. Diodele LED 1,
LED 2 ş LED 3 ă cu ţ R13 se v\?r
amplasa pe panoul frontal al cutiei temporizatorului. In
cazul în care se ş ţ mai multor durate de
temporizare reglabile in timp ă ă utilizarea cronometru-
lui , butonul de ţ al ţ R13 (rea-
lizat i n mod obligatoriu dintr-un material electroizolant)
va fi ă cu un indicator mecanic, iar pe panoul
frontal al cutiei se vor indica ţ aferente ă
durate de temporizare necesare. Este indicat ca in
spatele ş pe partea ă a cutiei ă fie ă o
serie de orificii necesare unei bune ţ în scopul
ă eficiente a ă degajate de rezistoarele de
putere amplasate i n montaj.
Bibliografie:
JOHN MARKUS - Electronic Circuits, Mc. Grow Hill ,
1994
... ţ revistei TEHNIUM, 1990+2000
26

,...

"
.,;
>'>

oS

.....

-g
Oi
G)
::l

..
N
fl
• ..lI.

; il.'"
iEg el
N - \of
> !II
o :1:
1\, ;)
r ... le

.. :il
Oi
TEHNIUM septembrie 2002
Ş
.Daniel STA vA RA CHE - corn.
SCR/OASTEA, TELEORMAN
Pentru ţ trimite schema de
principiu a alimentatorului televi-
zorului ă color, care este defect,
trebuie ă ne ţ indicativul corect
ş complet al televizorului , de exem-
plu NOKIA 5/25 VT, SIRIUS 51 TMU
031 etc. Indicativul este Înscris pe
capacul din spate al televizorului.
ţ pentru ă
.Cosmin FILIP - Rm. VÂLCEA
ţ pentru ă ă
revistei TEHNIUM. Circuitul integrat
CDB490 este un divizor de
ţ ă cu 10, dar poate fi folosit ş
ca divizor cu 2 ş 5 simultan.
Capsula lui din plastic este de tip
DIL 14 (dual in line cu 2 x 7 pini) .
ţ pinilor este ă În fig.
1. Circuitul CDB4192 este un
ă ă decadic reversibil (poate
ă ş Înapoi). Capsula sa din
plastic DIL 16 are ţ
pinilor din fig. 2.
Ai
Ne A o GNO B c
ţ pentru
ă adresate
ţ
Din ă nu mai
putem transmite
scrisoarea domnului
George Dan OPRES-
CU, deoarece În luna
noiembrie 1998 ne-a
ă ă trecând În
lumea umbrelor ş a a-
1
BDi Ro(l) Rafe} Ne Vc, Rgfl} Rg(2) mintirilor. Avea 68 de
e 08 OA
"-.----
It:;; • .,.,
O.lpul .•
fk" r
00/0
ani, ş ă
o ă
activitate la
revista TEH-
NIUM era
ă În ă
ţ ă de
ă când
un stupid
accident de
autovehicul
i-a pus ca-
ă ţ
6 Desigur
N.lllorâ l'u' oO"'; ()( Of) CNO, ă i-ar fi
mvt'rs d'rt',·' . _-=.._-=-.::o
rDvnl r""nl .• p ă ă
dolVrt
2
cere cuvin-
.... _________ :,.; ;7,';., _1"11_ (;_· __________ tele frumoa-
• Vasile Ş - corn.
S/RET, SUCEAVA
TEHNIUM septembrie 2002
se de apre-
ciere pe care le ţ ţ ă de opera
sa. Ne facem o datorie ă din a
Ţ
ă ţ noi, cei ţ ă "Ia
datorie", În memoria ş
nostru. Referitor la indicatorul de nul
adaptabil la puntea RC a ă
ă ţ trimis-o, acesta tre-
buie ă ă intrarea ă nici
una din cele ă ş din punte
nefiind "rece" ă la ă O ă
ţ poate mai ă este cea a
folosirii unui transformator separator
(luat de la un radioreceptor
ă
.Traian CHIRILEANU - TIMI-
Ş
V-am expediat prin ş ă pagina
din nr. 11/92 cu Ţ
Succes! ă ţ pentru
ă ş ă ş ă ă ţ
colaborator la TEHNIUM!
• Silviu Iacob TATAR - Tg.
ş
Schemele pe care ni ţ pro-
pus (privind refolosi rea tuburilor flu-
orescente "arse") au mai fost publi-
cate În revista TEHNIUM ş poate ă
ar prezenta interes ă le ă
pentru actualii cititori, dar În acest
caz o vom face sub ă auto-
rilor respectivelor articole. ş ă
ă ne ţ ş alte articole rezul -
tate din practica ă ă reco-
ă pentru viitor, ă ţ ţ cont
ş de aspectul constructiv, dând
ţ desene, fotografi i despre
cablajele imprimate, ş
pieselor, carcase etc., pentru ca citi-
torul ă ă reproduce con-
ţ Desenele nu vor fi incluse
În text ş vor fi executate pe foi se-
parate. Tehnoredactarea articolelor
o face ţ TEHNIUM.
• Ing. Paul POPA - ş
CV-ul personal pe care ni ţ
trimis este impresionant ş ţ
revistei TEHNIUM ar fi ă ă ă
numere printre colaboratorii ei.
Toate rubricile revistei ă stau la dis-
ţ ă ă ţ
noastre:
- articolele ă fie despre con-
ţ mecanice, electrotehnice ş
electronice de ţ ă reali -
zabile ... "HOME MADE";
27
----------- Ş Ţ -----------
- complexitatea acestor con-
ţ ă fie mai ă ă
pentru a stimula, eventual, un
"HOBBY", ş nu ă "dezarmeze" pe
cititor;
- În articole ă se prefere, În
locul multelor vorbe, ţ ş
desene (eventual fotografii) clare,
ă ă un fel de ...
"KNOW HOW".
ă ş ă manuscrisele!
• Tiberiu VERE$ - Baia Mare
in cele ce ne ţ dv. ă con-
ţ singur. Pe de o parte, sun-
ţ de ă ă nivelul revistei
TEHNIUM este "prea Înalt" (noi
zicem ă nu-i deloc ş ş prea
"electronizat", iar pe de ă parte,
ţ revistei TEHNIUM ă ă
r:::,=
al
l1tJl
:3"
1- -
6110
- -
II
9W
J
- f-- Il
600 /10 •
f-
'"
..
1

611
.s
"
ISI) ;o
r- -
..
60 11
tJ
- -
.,
" l
..
- -
. ,
"
6 1,2
- -
OI
"
O ..
0.&

."
0.\
, ...

-
,"
" l q.
f- -
,.,
'0
JO ,
oA -
-

,
300 611
- -
... .U
I
})DO 100 r--

-
, ..
7
\IlO
."
.11 ... AI
,
.1000
,!.i.
- '--
• S} '100
.!L-
- •. ,

'10
-
"
"
Q
.,
./
I
.
it-'
28
ţ cum ă ţ un automobil
electric, cu acumulatoare electrice,
tiristoare ş motoare electrice.
Problema autoturismului electric
este o ă Ă o
ă de nerezolvat pentru cer-
cetarea ş ţ ă ş industria
ă N-au ş În ani de
ă colective de ş s-o
rezolve, ş o s-o ţ dv. În "tim-
pul liber" dintre ă slujbe pe care
le ţ
Problema nu e ă definitiv
nici la nivelul mondial. Autoturismul
electric este una, iar electrocarul,
alta!
Regretatul Grigore Moisil spunea
ă pesimistul nu este altceva decât
un optimist bine informat!
Noi ă ă ă mai ţ
despre automobilul electric, ă nu
tiristorul ş TUJ-ul ă cheia
problemei. Nu avem posibilitatea de
a ă trimite numere vechi din ă
dar ţ o ă ă de ă
publicitate În ă unde ă solici-
ţ cititorilor ce anume numere
ţ

Eugen Ă - ş
Lipsa culorii verzi (G) la un televi-
zor color se poate datora:
.'
"


A'
- +
'-'
iti
Q-

,
. .fI
.-
IN

t'

-, • l '
I : 1 ••
'1: ' I
, ' I

, L ' & L . ! __ 1 •

' " 10.:, J Yt.
"
f-;f I
+ & .',
,,, I -
...
'"
.Y,mA.-KQ,+n'
- ă catodului pentru
verde (G) al tubului catodic tricrom;
- ă canalului de amplifi-
care În VF al semnalului decodat
ă culorii verzi.
Orice TVC este ă cu posi-
bilitatea ă celor trei
catode de la canalele de amplificare
În VF. Punând pe rând la ă
ş cele trei catode, ecranul se
va colora ş (R), albastru (B) ş .. .
verde, ă este bun catodul de
verde; ă ecranul nu se ă
verde, tubul catodic este defect. in
cazul ă acest catod este bun,
defectul este În canalul de amplifi-
care În VF pentru culoarea verde, cu
mare probabilitate un tranzistor sau
un rezi stor fiind defect. Depanarea
nu se poate face ă ă ajutorul unui
miliamper-volt-ohmmetru (MAVO-
METRU). Desigur, un generator de
ă color ş un osciloscop catodic
nu prea sunt aparate existente În
"zestrea" unui depanator amator, ş
de aceea "depanarea" de amator
este mai mult ă decât ă
Succes!
• M. Ă - ş
ă ţ pentru aprecierile la
adresa revistei. Multimetrul Ţ a
fost prezentat În TEHNIUM nr .
11/1987, dar cum nu ţ ş pro-
babil ă ţ un ă atât de
vechi, ă ă ă schema
de principiu a acestui AVO-metru.
ă aparatul este pre-
ă ş cu un domeniu pentru
ă ţ lor foarte mari
(X1000 kn), dar acest domeniu nu
poate fi utilizat decât ă se ali-
ă ohmmetrul de la o ă
ă de tensiune ă cu
valoarea În plaja 32 V-40 V.
• Gabriel Ovidiu HOMESCU -
jud. Gorj
Ideea ă În cod binar (cu
ajutorul unor comutatoare cu ă
ţ din voit În voit, a unei tensiuni
alternative (ulterior, ă sau
nu) nu este ă ea fiind ă
ş În TEHNIUM .
Cele ă surse, ale ă
scheme au fost trimise, nu au o apli-
TEHNIUM septembrie 2002
1
----------- Ş Ţ ------------
ţ ă ş În plus sunt foarte
costisitoare, de mare gabarit ş
greutate. La ce-ar folosi o ă de
curent alternativ de 50 Hz, cu pu-
terea de 2 kVA ş tensiunea ă
de la 1 la 256 V? Puterea de 2 kVA
se absoarbe, de ă numai sub
tensiunea de 220 V.
ţ ă ă te ocupi de
convertoare de tensiune DC-AC, de
la 12 V (sau 24 V) la 220 V (50 Hz).
Gospodarii din ă ar putea fi
ţ de aceste convertoare, pe
care ă le asocieze cu ş genera-
toare eoliene sau hidraulice, În
cadrul unor minicentrale electrice
independente.
• Cornel Ş - Bu-
ş
ă ş ă printre colaboratorii
revistei TEHNIUM. ă este
ca montajele propuse ă nu ă
scheme de principiu prea compli-
cate. În articole ă se dea toate indi-
ţ necesare pentru realizarea
ă ă de ă cititorii
revistei noastre, ş ş con-
structori .. . amatori!
• Eugen pAUN - jud. Teleor-
man
Revista TEHNIUM ă (sin-
gura, de fapt, care ă este con-
tinuatoarea celei ă În 1970,
fiind Revista Constructorilor Amatori
din România ţ mecanice,
electrotehnice, electronice). ă
TEHNIUM era o ă de electro-
ă numai.
Articole despre convertoare DC-
AC (12 V/220 V/50 Hz) s-au publicat
recent În TEHNIUM (anii 2000-
2001-2002). ţ dreptate În ă
ă cu... "Imprimanta cu jet de
ă de-ar fi fost numai asta!
Vom ă ă fim cât mai practici ş
pe ţ tuturor cititorilor.
• Octavian ZAMFIR - ă
Impresia ţ TEHNIUM
este ă ceea ce ţ ă dv. (per-
ţ unor montaje electroni-
ce publicate În TEHNIUM, combina-
rea lor i n montaje mai complexe)
este un lucru foarte bun, pentru
care ă ă Descrierea ă
TEHNIUM septembrie 2002
• Emil POP - jud. ţ ă ă
Este posibil ca ceasurile electronice americane, nefiind pilotate pe un
rezonator cu ţ ă fie sincronizabile cu 60 Hz ai ţ americane.
Singura ţ În acest caz este ă ă ţ ţ un convertor de
ţ ă AC-AC, de la 50 Hz la 60 Hz. Având În vedere ă un asemenea
ceas nu ă ă energie ă montajul este ş de realizat cu
materiale existente În "zestrea" ă constructor amator. ă ă o
ă de principiu ă ş cum ţ depanator radio-TV din anii '70,
ă ă ă de a stabili singur valorile parametrilor schemei. ă
ă ţ la alegerea tranzistoarelor. Pentru circuitul integrat
(rusesc) KP 145 V1 P2 mai "facem ă ă Magazinul "CONEX ELEC-
TRONIC" din ş str. Maica Domnului nr. 48, cod 72 223, vinde CD-
uri cu scheme de televizoare color moderne. Acestea se pot comanda ş prin
ş ă cu plata ramburs.
D,
2201'
SOHz
de dv. ar putea deveni un articol de
ă dar, În prezent, nu este un
articol. ş are o ă ă
pentru rubrica "SERVICE AUTO",
articolul trebuie redactat ă
"canoanele TEHNIUM". Desenele,
care trebuie ă separat de text
ş cât mai clare, este necesar ă fie
numerotate ş explicate În text.
Pentru ca cititorii ă ă realiza
practic montajul este bine ă ţ
desenele cablajelor imprimate ş
modul de echipare a ă ţ
cu aspectul constructiv ş de ce nu,
o fotografie a montajului realizat,
lucru ce ă "greutate" articolului ş
care ă fezabilitatea acestuia.
• Dumitru Ş - Bu-
ş
ţ ă a revistei TEHNI-
UM pe anul 2001 ţ doar 7
220V
C,60H;
numere, dintre care unul dublu. Deci
nu au fost redactate ş ă ca de
obicei, 12 numere, ci numai 7. Pe
anul 2002, editorul revistei - Presa
ţ ă - a ă ca revista ă
ă trimestrial (deci 4 numere
Într-un an).
• ţ BOBEICA - Târ-
ş
Din ă ţ TEHNIUM
nu dispune de o ă ă ş
nu ă putem ajuta În acest mod. ă
ă ă cu un sfat, zicem noi,
util: ţ personal la Biblioteca
Institutului ţ de Informare ş
Documentare (INID) ş
acesta dispune de mult material
documentar, inclusiv de reviste de
ă ă pe care le Împru-
ă ş ă pe timp de ă ă
ă
29
----------- Ş Ţ -----------
• Constantin PREDESCU -
jud. ş
ţ ă dreptate. in
ţ când ţ ţ
ş mereu, singura posibilitate
ă În ş timp) de
deplasare a celor ă de la ş
ş de la sate) pe ţ scurte
ă pe nedrept ă la noi
În ţ ă ă ... ă Ce ţ
ă dv. este un lucru foarte bun!
ţ realizat ă ă În mai
multe feluri astfel ca ea ă fie multi-
ţ ă ă ă dv. au
caracter de ţ (sunt ă ţ
pe plan mondial) este bine ă le
ţ la OSIM prin brevete de
ţ Acest lucru, din ă
ă ş el bani ă de pro-
totipurile ce ţ realizat). Pentru a
ă recupera banii ţ ş cu
ţ (de ce nu?) unor· ş
viitoare de pe urma ţ lor dum-
ă trebuie ă ă ţ o
Întreprindere ce le-ar putea pro-
duce În serie (a ă ă
ă s-o determine Ţ ş
ă ţ cu patronul acesteia un
contract, În care se vor trece drep-
turile ş ţ ambelor ă ţ
Acest patron ar putea achita ş ta-
xele la OSIM, unde ă ţ modele
de astfel de contracte.
Din ă revista TEHNIUM nu
dispune de fondurile necesare ş nici
nu are În profilul ei de activitate va-
lorificarea ţ Revista TEHNI-
UM ă numai ţ
ă ce acestea au ţ brevet.
Este ş motivul pentru care nu ă
ă ă ţ pe
care ni ţ trimis.
• Sorin BARBU - ş
Electronica nu se ţ ă numai
corespondând prin scrisori sau E-
mail cu diverse persoane. Elec-
tronica se ţ ă În principal par-
ticipând la ţ de specialitate În
diversele, trepte' de ă ţ ă
studiind ă ţ ş tratate, efectuând
ă de laborator,
ă atingerea unui anumit
nivel, care trebuie ă
30
ă mediu, superior) , se
poate face un schimb de ţ ă
cu "similari", prin ţ ă sau
direct.
Microfoanele ş telefoanele
ă ş cu ţ au fost realizate
pentru prima ă În Japonia ă
Înainte de cel de-al doilea ă
mondial. ţ au fost ţ
acolo dintr-un amestec de ceruri
(care ţ molecule polare) printre
care ş celebra ă de Camanba.
Americanii (armata SUA) au luat
ş ţ ă despre microfoanele ş
telefoanele cu ţ ă ce au
capturat un vas japonez.
Microfoanele construite recent În
diferite ţ ă au ţ din material
ceramic (titanat de calciu) care ă
avantajele de soliditate, ă de
ţ ş simplitate a schemei
electrice care nu ă ă de
alimentare, Discurile ceramice au
grosimea 2-5 mm ş diametrul de
50-80 mm,
• Neculai CUCO$ - j ud.
ţ
ţ revistei TEHNIUM
ă ă nu ai ş ţ
necesare de ă pentru a citi
o ă ş a depana un echipa-
ment electronic, Nu ş ce-ar fi de
ă Circuitele imprimate se deca-
ă În ă ă ş nu În acid
sulfuric. Nu dispunem de schemele
de principiu solicitate.
• Vasile DEACONESCU - Tg.
Jiu
Pentru ţ cataloage lor de
ţ ale componentelor
active (diode semiconductoare,
tranzistoare, circuite integrate) ă
ţ adresa magazinului "CONEX-
ELECTRONIC" din ş str.
Maica Domnului nr. 48, cod 72223.
ă 1989 nu au mai ă
almanah uri TEHNIUM. Nu dis-
punem de almanahuri vechi.
• F/orln MUNTEAN - jud. Hu-
nedoara
ă ă este ă
neavând ş ţ solide de radio-
ă nu trebuie ă mai
ţ radiocasetofoane auto
defecte, mai ales când acestea sunt
realizate cu sintetizor de ţ ă ş
ă ă
Nu dispunem de schemele de
principiu solicitate.
• Victor Ţ Ă - Bucu-
ş
ţ pentru ă ş ă
Vom continua publicarea de articole
vizând ţ tiristoarelor ş
triacelor. Vom avea În vedere ş o
ă cu circuitul integrat BL 120.
ă ş ă cu articole interesante,
având "în spate" ă practice,
scheme ş descrieri clare, articole
care, o ă publicate, vor fi. .. remu-
ne rate !
• Dan-Lucian Be/dean,
ş - jud. Sibiu
ă bucur nespus ă revista
ţ ş a ţ mele,
ă care m-a ajutat decisiv În for-
marea mea ă ca electro-
nist, se reimpune, Încet dar sigur, ca
lider În popularizarea tehnicii În ge-
neral ş a electronicii În speciaL"
ţ ă ş pe noi ne
ă mult o astfel de apreciere,
ş suntem ş În ceea ce
ş ă ţ cu care se con-
ă ă TEHNIUM În ţ
ă ă
Propunerea dv., de a oferi la vân-
zare numere suplimentare din
revista ş almanahul TEHNIUM ,
este ă deoarece ţ citi-
tori ne ă În acest sens. in plus,
ţ ş o ă de ă ţ pe profil, la
fel de ă
Din economie de ţ nu
reproducem aici lista cu oferta dv. ,
În schimb ă ă "coordonatele" la
care ă pot contacta cititorii intere-
ţ Dan-Lucian Beldean, str. 1
Decembrie nr. 32, bL 13, sc. B, el. 5,
ap. 58, ş Cod 3125, jud. Sibiu,
telefon 0269/84 49 05.
ă ă de
dr. Ing. ANDREI CIONTU
TEHNIUM septembrie 2002
------------RADIOAMATORISM------------
Pagini realizate În colaborare cu ţ ă de Radioamatorism
RO-71 100 ş C.P. 22-50
TelJFax: 01-315.55.75
E-mail: yo3kaa@pcnet.pcnet.ro
yo3kaa@allnet.ro
WEB: www.gsLnetlyo3kaa
A
PENTR
v
AND 2m
1. DESCRIERE Ă
Transceiver·ul, realizat· de Y03GGO, este destinat
ă ţ de trafic În banda VHF ă radioamato-
rilor. ţ ă ă ş consumul relativ
redus permit utilizarea sa În excursii cu alimentare din
acumulatoare. Principalii parametrii electrici sunt:
Banda de ţ ă 144,000-145,9875 MHz
ă de canale: 160
Tensiune alimentare: 11-16 V
Consum ţ cu squelch: 270 mA
Consum emisie: 720 mA
Sensibilitate ţ <0,7 mV
Putere RF: 1 W
Putere AF: 300 mW
Shift: 600 kHz
Comenzile ş ţ asupra ţ ă transcei·
ver·ului pot fi ă În desenul ă
2. BLOCURILE Ţ
2.1. ţ
Blocul de ţ este construit În jurul circuitului
integrat specializat MC3362, produs de MOTOROLA.
2.2. Emisia
Tensiunea ă de separatorul VCO-ului din sin-
ă este ă succesiv cu BFR 90, BFR 96, TP
2314 ş KT 920 A ţ În final circa 1 W.
Primele ă etaje de amplificare ă În ă "A",
iar etajele prefinal ş final ă În ă "C".
Comutarea antenei de pe ţ pe emisie se face cu
un releu În vid, comandat de PTT.
2.3. Sinteza de ţ ă
ţ realizate de ă sunt ă
- Banda de ţ ă
pentru ţ 133,300-135,2875 MHz
pentru emisie: 144,000-145,9875 MHz
ţ MF pentru banda de emisie
ă canale: 160
Ecart Între canale: 12,5 kHz
Shift de 600 kHz pentru lucrul pe repetoare
ă VFO-uri
Scanarea canalelor din ă
Alimentarea: + 8 V stabilizat ş + 5 V stabilizat
Schema este ă În jurul circuitului integrat
,..---------------------- MC145151. Acesta ţ un
comanda
VFOIAJBIMEM
anulare
scan-are
oscilator controlat cu cristal de
ţ pe ţ de 10,240 MHz
urmat de un divizor programabil
cu rata de 8,128, 256, 512, 1024,
2048, 4096 ş 8192, un divizor
programabil paralel de 14 ţ
(pentru ţ de intrare) cu
rata ă Între 3 ş 16.383 ş
-Hiii1---- MIC ă comparatoare de ă
Divizorul programabil paralel este
precedat de un formator de sem-
nal care ă la intrare semnal
comanda com.oda comanda sinusoidal CU nivel minim de
SHIFT DOWN UP VFO B Squelch 1 OOmVef. Acest semrial este cules
--------------------------- de la ş prescaler-ului tip
Prima medie ţ ă este 10,7 MHz ş ţ un
filtru piezo·ceramic de ă ă iar a doua ţ ă
ă este 455 kHz ş ţ un filtru piezo-
ceramic având banda de aproximativ 8 kHz.
Atât tensiunea de intrare cât ş tensiunea ă
de ă sunt aplicate simetric pe mixerele circuitului
MC3362 pentru o mai ă ţ
Pentru a nu fi ă caracteristica de ş a
pinului 11 [i = f (Ui)] tensiunea de pe ţ de
ă a pinului 11 este ă pe intrarea unui ampli-
ficator ţ (LM 358). ş ţ
ă atât S-metrul cât ş squelch-ul. Comanda celor
cinci LED-uri ale S-metrului este ă de circuitul
integrat 106.
Pentru ş ă ţ receptorului a fost mon-
tat la intrarea circuitului integrat un preamplificator rea-
lizat cu BF964.
TEHNIUM septembrie 2002
SP8680B care ă cu 10 ţ VCO-ului (133,3-
135,2875 MHzl144,0-145,9875 MHz).
Comanda divizorului programabil este ă cu
ă grupuri a câte ă ă ă reversibile Înse-
riate, câte unul pentru fiecare VFO. Prin legarea În cas-
ă a unui ă ă tip MMC40193 (divizor cu 16) cu
un ă ă tip MMC40192 (divizor cu 10) ă un
ă ă de 160 ş pentru ă astfel fiind sufi-
ă numai asigurarea limitei inferioare a benzii.
Comutarea celor ă canale programate se face static
prin intermediul operatorilor 3-state tip MMC4503 ce
sunt ţ cu butonul "VFO AlB". În acest fel ă În
orice moment o a doua ţ ă de lucru ă
Shift-ul de 600 kHz este realizat cu ajutorul a ă
sumatoare logice de patru ţ MC4008 prin intermediul
ă se scad 48 canale (600 kHz) din orice canal pro-
gramat.
31
------------AADIOAMATOAISM---------'-------
t>,
:=:

el


,
""

ni

t>,
r--
t>,

...
Q
...
(/1 II

'O
....
<II
'O
..
IlS
:l
+
..


t>,
&l



,
""
Q

;:..:
!:.l
t>,

...
Q
Scanarea benzii se ţ prin ţ butonului
"SCAN", moment În care este ă intrarea "UP" atât
timp cât intrarea "SQUELCH" este pe nivel "O". La
ţ unei ă intrarea "SQUELCH"
trece pe nivel ,,1" (>3V), moment În care oscilatorul rea-
lizat cu circuitul este blocat. Acesta ă blo-
cat ă la ţ ă de pe canalul respec-
tiv, când se ă automat scanarea.
Scanarea se face numai În sens ă al
ţ cu salt de la 145,9875 MHz la 144,000 MHz.
Comenzile de lucru se dau astfel:
- prin ţ butonului .UP" se ă canalele
În sens ă al ţ
32

""
<
...
CI
+
'" <
- prin ţ butonului "ON" se ă canalele
În sens ă al ţ
- prin ţ butonului "SCAN" se trece În regim
de scanare a canalelor În sens ă al ţ
- prin ţ butonului "STOP SCAN" se trece În
regim de scanare a canalelor În sens ă al ţ
- prin ţ butonului "SHIFT' ţ la
emisie scade cu 600 kHz (48 canale);
- prin ţ unuia din butoanele "UP", "ON" sau
"VFO AlB" se ă comanda "SHIFT';
- prin Închiderea contactului "RXlTX" (contact de
releu comandat prin PTT) ţ ş cu 10,700
MHz (856 canale);
TEHNIUM septembrie 2002
-----------RADIOAMATORISM ------------
- prin ţ ă a butonului "VFO
A/B" se ă ţ ă celor
ă VFO-uri sau pe o ţ ă ă ţ
In cazul ă se ş ţ ambelor VFO-
uri pe canalul ă ţ de 144,000
MHz, se ţ ă butonul PORNIT/OPRIT.
Calarea buclei este ă prin ş valorii
ţ atât la ţ cât ş la emisie.
2.4. ş ţ
ş ţ este ă pe un display cu
cristal lichid, comandat de un ţ programabil
(realizat cu ă ă programabile tip MMC40192)
care ă ă permanent ţ de la ş divi-
TEHNIUM septembrie 2002
:I:

UJ
:::J
o
<Il
zorului cu 10 inclus În bucla PLL. ţ dis-
pune de ă de timp proprie ă cu un cristal de
ţ pe ţ de 3,2678 MHz. ţ introducerii
unui ţ În transceiver ă ţ conver-
siei, cu ajutorul unei memorii EPROM, a ţ de
pe ă de ă ale divizorului programabil
inclus În MC 145151) a fost ă pentru a evita o
ş ă a ţ În cazul ă sintezei.
Valoarea ţ ş ă la emisie este ă cu
cea ş ă la ţ când se ă În regim "sim-
plex" ş este cu 600kHz mai ă atunci când se
ă pe repetor.
33
------------RADIOAMATORISM -----------
CON E T
-
Pentru ţ benzii de UUS
de ă cei care au un receptor de
US, radioamatorul francez F1ASK
propune o ă ă ă
pe o ă ţ ă de cablaj imprimat
dublu placat cu dimensiunile de 70 x
95 mm (figura 1). Tranzistorul
T3 ă un oscilator pe 38,66 MHz,
âceasta fiind ţ cristalului -
Q. T4 este un triplor, la ş aces-
tuia ţ 116 MHz. T1 este
amplificator pe 144-146 MHz, iar
T3 mixer .

2
o
..00
L 1 = l2 = L3 = 6 spire CuAg 0,8 mm, bobinate În aer cu D = 6 mm.
Priza pe L 1 este la 3,4 spire.
L4: primar-18 spire; secundar - 2 spire, CuEm 0,3 mm, pe car-
ă (D = 5 mm) cu miez magnetic.
L5: primar -12 spire; secundar - 2 spire, CuEm 0,3 mm, pe car-
ă (D = 5 mm) cu miez magnetic.
L6 = L7 = 7 spire CuAg 0,8 mm pe ă D = 6 mm.
Cablajele pe ambele ţ ş dispunerea componentelor se ă
În figurile 2-4. Tranzistoarele se lipesc pe ţ cu cablaj.
Conectarea la receptor se face prin cablu coaxial. D1 ă
pentru eventuale ă ş ale tensiunii de alimentare. In
drena lui T1 se ă o ă de ă
Cristalele cu ţ de 38,66 MHz se pot ţ de la
ţ ă de Radioamatorism.
Bibliografie: Megahertz
34
1
TEHNIUM septembrie 2002
I
I
r
J
ATELIER -------------
REALIZAREA PRACTiCA
(Urmare din nr. trecut)
Acest paragraf, deosebit de important, va ă de
ce un amator poate realiza, cel ţ din anumite puncte
de vedere, o ă care poate rivaliza cu cele mai bune
produse industriale de ă
Ca orice realizare ă o ă ă este
un compromis Între ţ ş calitate. ă În cazul unei
componente electronice, la ţ sensibil egale, perfor-
ţ tehnice sunt comparabile, prevalând, de cele
mai multe ori, elemente subiective (agrearea unei ă
mai mult decât altele, designul etc.), la compararea in-
cintelor acustice se ţ ţ de mai sus privind
parametrii, dar elementul subiectiv este mult mai impor-
tant, ă avem În vedere ă urechea ă este un
organ extrem de personalizat, În modul de ţ a
muzicii intervin ş nivelul cultural al persoanei ş o serie
de alte elemente asupra ă nu vom insista acum.
Punând ă ă ş interes În ţ unui
produs care ă ă constructorul amator a ş
deseori ă ă ş ă nivelul calitativ al produsului
industrial la ş nivel de ţ justificând complet
volumul de ă mult mai mare, necesitat de produsul
ţ În ţ unei ă mult mai precare ş ă ă
posibilitatea ă de ă ă cu ă de
ă ă In ă fie spus, În perioada anilor '30
s-au ţ ă ă laboratoarele actuale ş ă ă ajutorul
calculatorului, ă remarcabile ş au fost efectuate
studii de ă În domeniul acusticii.
FORMA INCINTEI ACUSTICE. ă cum am mai
amintit, când ne referim la incinta ă ne referim la
incinta În care se ă traductorul pentru frecvenle
joase (wooferul), celelalte traductoare fiind ă In
aceasta În ţ speciale sau se pot monta În ă
ă
Majoritatea incintelor actuale au o ă rectangu-
ă din mai multe considerente:
- estetica ă având În vedere necesitatea
ă În ţ de locuit, având ş un aspect relativ
neutru;
- practic, este forma cel mai ş de realizat atât În
ţ uzinale cât ş În ţ de amator, fiind ş cea
mai ă
Dar, ă ă nu este nici pe departe un opti-
mum ca radiator sau din punct de vedere al undelor
ţ care se ă În interiorul ă ţ
de ă a incintei este de asemenea ţ ă de
forma sa.
Un studiu efectuat asupra unor incinte de forme
diferite a determinat ţ de linearitate a caracteris-
ticii de ţ ă de ă la +/- 5 dB, ă cum se ă
În tabelul ă
FORMA Nelinearitate
ă +/- 0,5 dB
Cub +/- 5 dB
Cub cu muchii ş +/- 1,5 dB
Paralelipiped +/- 3 dB
Paralelipiped cu muchii ş +/- 1,5 dB
Cilindru +/- 2 dB
Astfel, sfera este de departe forma ă dar este
poate cel mai dificil de realizat. In ordine ă
formele rectangulare cu muchii ş Trebuie ţ
ă muchiile trebuie ş sau rotunjite cu o ă de
minimum 50 mm (sau raza de min. 50 mm). ă mai
mici ale ş sau rotunjirii muchiilor au mai mult un
efect estetic decât unul acustic. Cilindrul (având traduc-
TEHNIUM septembrie 2002
PROIECTAREA
INCINT LOR
ACUSTICE
Ing. Aurelian Mateescu
torul montat la unul din capete) ă o nelinearitate
mai ă decât paralelipipedul, dar este mai dificil de
executat ş de Încadrat În ţ de ţ Cele de mai
sus au fost determinate ă ţ În axa
traductorului (difuzorului) În camera ă ă
punsul În ţ ă se ă ca rezultat al reflexiilor
din panoul pe care este montat traductorul, variind cu
ş ţ (respectiv ă lungimii de
ă pe ă ă ce lungimea de ă devine compara-
ă cu ă panoului. Efectul este mai ţ În
axa traductorului decât În afara sa, creindu-se efectul de
reflector al panoului la ţ care depind de
ă sa. ţ ă incintei este mult mai pro-
ţ ă atunci când traductoarele sunt montate echidis-
tant ţ ă de marginile panoului frontal. Efectul are o influ-
ţ ă mai ă ă ţ ă ţ se face de obi-
cei În afara axei traductorului. Intre ş sunt ă
ă ă ţ unii acordând ţ ă ţ ă ano-
maliilor provocate de ţ ă de panoul
frontal, având În vedere estomparea fenomenului În
afara axei difuzorului. ţ ă ca fiind important
acest fenomen În ceea ce ş imaginea ă
ă de ă
Chiar ă ă total al incintei nu este afectat
puternic de fenomenul de mai sus, trei reguli de ă se
pot aplica pentru a minimiza ţ curbei de ă
ă ţ
- montarea difuzoarelor se va face astfel ca ele ă nu
fie echidistante ţ ă de marginile panou lui frontal;
- difuzoarele se vor monta Îngropate la ţ
panou lui frontal;
- se vor evita orice ă ţ pe ţ
panoului frontal.
Un alt fenomen care este direct legat de forma incin-
tei acustice este cel al ţ de unde ţ care
ă ţ de amplitudine În curba de ă a
difuzorului prin reflexiile pe care le au În membrana
acestuia. Minimizarea ţ exercitate de undele
ţ asupra difuzorului se poate face prin:
- utilizarea de material fonoabsorbant plasat În i[l-
ă ă ă ţ ş În ţ de tipul acesteia. In
cazul incintelor Închise se ajunge la umplerea lor com-
ă cu material fonoabsorbant. La incintele deschise,
experimentarea este deosebit de ă pentru a se
ajunge la un rezultat optim În ceea ce ş echilibrul
tonal ş neutralitatea incintei;
- În incintele rectangulare, undele ţ pot fi
evitate sau minimizate prin stabilirea unor raporturi Între
dimensiuni. "Raportul de aur" al arhitecturii, datând din
antichitate, este unul recomandat:
- ă ţ x ă ţ x adâncime = 2,6 x 1,6 x 1.
Alte valori recomandabile: 2 x 1,44 x 1 ş 1,59 x 1,26
x 1. Acestea ă ş valori informative, având În
vedere dimensiunile difuzoare lor utilizate ş utilizarea de
materiale fonoabsorbante.
35
-------------- ATELIER --------------
Incintele Înalte ş Înguste, destul de ă În
prezent, pot prezenta ţ de tub acustic ş nece-
ă instalarea În interior a unor panouri reflectoare. Alte
incinte au ţ neparaleli ţ pentagonale sau
heptagonale), ţ de ţ nejustificând
ţ ă Montarea wooferului În centrul
panoului frontal sau imediat sub acest punct mini-
ă undele ţ pe ă ţ ş ă ţ (nu ş În
adâncime). Incintele semicilindrice ş cilindrice reduc
/
/
/
/
/
/
I
J---
I
I
I
I
I
I
I
I
I
a)
}---
e)
RIGIDIZAREA Ţ INCINTEI ACUSTICE
a) rigidizarea ţ ş qu cusaci În cruce
b) rigidizarea unui perete lateral (orizontal)
c) rigidizarea ă de ţ
d) utilizarea unui perete cu ă pentru rigidizare
efectul În adâncime al undelor ţ atunci când
incinta nu are material fonoabsorbant.
AMORTIZAREA INCINTEI. Este un fapt cunoscut ă
ţ incinte lor acustice, mai ales ai celor executate din
ă fibrolemnoase (PAL sau MDF = medium density
fibreboard) sau care au o grosime ă ă În
ţ ă cu wooferul montat În ă ş de multe ori,
36
ă o presiune ă care o ă pe cea a
wooferului. Aceasta se traduce printr-o colorare a sune-
tului, În special În zona ţ medii, fenomen care
ă neutralitatea sunetului emis de incinta acus-
ă În ţ Alegerea materialului pentru ţ
incintei, materialele de amortizare, rigidizarea ţ
incintei, modul de montare a wooferului ş izolarea incin-
tei de podea sunt determinante pentru ţ unor
rezultate de calitate.
I
I
a
/
/
/
/
/
/
I
I
I
J---
b)
d)
1. Materiale utilizate la ţ incintelor
acu sti ce
ţ impuse materialelor utilizate În acest scop
sunt legate În primul rând de ţ proprie de rezo-
ţ ă care trebuie ă se situeze În afara spectrului
sonor audibil, lucru nu tocmai ş de realizat. ă ă
ă betonul, marmura ă sunt materiale care se
apropie cel mai mult de ideal, dar simpla enumerare
ă ş ă ţ adeseorL insurmontabile legate de
utilizarea acestor materiale. In literatura de specialitate
au fost consemnate ă de acest fel pentru
sonorizarea unor ă cu ţ de ţ
Curent, se ă materiale lemnoase, uneori combi-
nate cu metal, ă materiale plastice armate cu fibre
TEHNIUM septembrie 2002
--------------ATELIER --------------
diferite, materiale compozite din ă ş sintetice ameste-
cate cu pulberi minerale etc.
Utilizarea unui lemn masiv, cu densitate mare (de
ţ ă tare) este ă ca ţ ş ca tehnologie. La
fel ş În cazul ă de placaj din lemn de ţ ă tare,
al panelului sau al materialelor compozite.
ă de PAL s-au dovedit a fi cele mai la
ă atât pentru industria de profil cât ş pentru
constructorul amator. Gama de ş existente În
industria mobilei ş alegerea unor forme relativ simple,
de cele mai multe ori rectangulare, din considerente de
reducere a costurilor, au impus ca majoritatea incintelor
actuale ă arate aproape identic pentru fiecare cate-
gorie (incinte mici, de pus pe un raft al bibliotecii = book-
shelf loudspeaker, incinte Înalte ce stau pe podea =
floorstanding loudspeaker).
PAL-ul se poate procura de la magazinele de materi-
ale de ţ În mai multe grosimi, uzual folosindu-
se grosimea de 16 ş 19 mm, dar se pot procura ş gro-
simi de 22 mm, 24 ş 30 mm. Se va prefera utilizarea
materialului destinat ţ de ă care are
cele ă ţ cu o densitate mai mare decât
miezul ş care ş ă prelucrarea ă ă ă
ş muchiilor, ş ţ de calitate
ş posibilitatea vopsirii ă ă probleme. ă muchiile
sunt mai rezistente iar ţ la ă mai mare.
Desigur, prelucrarea este mai ă Utilizarea celui
mai gros material este de dorit, dar aceasta ş
dificultatea ă ă ă a fi ceva insurmontabil. Se va
avea În vedere ca la montarea difuzoarelor În panouri cu
grosime mare, gaura cu diametrul difuzorului ă fie
ă În spate pentru a nu se forma un tub acustic a
ă ţ ă de intrare ă ă nedorit În circui-
tul echivalent al ansamblului ă
În cazul unor incinte de mari dimensiuni, pentru
ţ unor ţ de grosimi mari se pot utiliza:
- ţ ţ din ă sau mai multe foi de PAL
sau PAL ş placaj gros, Între care se pune un strat uni-
form de mastic bituminos tip auto (care are temperatura
de Înmuiere ă peste 150°C) cu grosimea de 3-6
mm. Se ţ un sandwich cu ă ţ foarte bune de
amortizare, care trebuie presat uniform pe ă
ţ pentru a avea o grosime ă Utilizarea
sandwichului de acest tip este ă la ţ
panou lui frontal ă problemelor de ţ (incin-
tele JBL seria L au astfel de panou frontal cu grosimi de
ă la 40 mm);
- ţ din ă foi de placaj din lemn de ţ ă
tare, pentru a nu se deforma (TEGO pentru cofraje uti-
lizate la turnarea betonului). Cei doi ţ sunt ţ ţ
prin cusaci de lemn cu ţ ă de 25 x 25 mm.
ţ dintre ţ se umple cu nisip fin, ă ş uscat
În cuptorul aragazului 2-3 ore. Lovit, acest tip de perete
trebuie ă sune inert, "mort", ţ sa de ţ ă
fiind foarte ă Desigur ă ş ă ţ este
foarte ă relativ ă are o greutate sub-
ţ ă dar rezultatele sunt foarte bune.
ă se ă PAL-ul cu grosime ă
ă incintei, se poate spune ă ă ă ş În
ceea ce ş rezolvarea problemei:
- prima ş ă ă utilizarea PAL-ului gros de
25 mm (1'Î, de mare densitate, folosirea de ă În
ă mare ş a unor ş ş sau sintetici cu
ă ţ de amortizare. Firme americane de renume
(Thiel Audio, Westlake, Hale) folosesc ă ţ
- cea de a doua ă ş materiale mai
ţ cu grosimi cuprinse Între 12-20 mm, În general
placaj de ţ ă tare sau MDF. Pe ţ interiori ai in-
cîntei se ă un strat gros de 20-30 mm de ă
ă
TEHNIUM septembrie 2002
Între cele ă variante, utilizarea PAL-ului ă ă alte
elemente sofisticate ă varianta cea mai econo-
ă Desigur, ă ă ţ deosebite.
In cazul incîntelor de tip horn sau pâlnie ă uti -
lizarea placajului este de ă la unele ţ
asupra ă presiunea ă nu este mare,
grosimea fiind ă Aceste incinte au
ţ curbe care nu pot fi executate din materiale
rigide. Racorduri ale unor ţ se pot executa din
foi de ă ă (PVC sau PP) sau din tuburi din
mase plastice cu diametru ă
2. Materiale de amortizare. In cazul În care
ţ de ţ ă a ţ incintei este destul de
ă din cauza unei ă ţ prea mici ă de
grosimea ă se pot utiliza materiale de amorti-
zare. Unele dintre cele mai bune materiale sunt cele din
industria de automobile, utilizate la amortizarea vibrati ·
ilor capotelor, numite ş materiale de antifonare. Accesul
la ele este ă limitat.
O ă ă este utilizarea pâslei bituminate
ţ anterior. Aceasta se prinde pe ţ interi-
ori ai incintei cu capse sau cu ş scurte pentru a
nu perfora ţ
Materialele lichide utilizate la terosonarea automo-
bilelor au ă ţ bune, dar ţ pe care îi ţ
pot ataca ă ţ componente ale difuzoarelor, putând ă
le ă imediat sau În timp.
3. Rigidizarea ţ incintei. Este metoda cea
mai la ă des ă ş În regim industrial. dar
care ş cantitatea de ă mai ales când
volumul incintei este mare ş ă o rigidi zare ă
Rigidizarea Împarte un perete al incîntei În ă
ă ţ fiecare având ţ de ţ ă proprie.
Rigidizarea se ă cu cusaci de ţ corespun-
ă ă ţ din lemn de ţ ă tare ş
ţ
- la ţ incintei, pentru rigidizarea ş ş
ă
- pe ţ laterali, divizându-i În ă sau mai multe
ţ
- Între ţ ş ţ În cruce.
Se mai pot utiliza ţ intermediari din PAL, pre-
ă ţ cu deschideri mari care ă ă trecerea aeru·
lui , ă ă a forma compartimente Închise.
Modul de rigidizare trebuie proiectat Înainte de a
trece la ţ incintei, pentru a se avea În vedere
volumul ocupat de ă ş de materialul de amorti·
zare care se va monta pe ţ
4. Montarea wooferului. Izolarea ş wooferului
de ă reduce ţ ă Pentru aceasta se
vor lua ă ă
- wooferul se va monta pe panou pe o ă de
cauciuc, pe un strat de mastic sau chiar pe un pat de
cauciuc siliconic;
- ş de strângere vor fi ă cu un tub
ş de cauciuc pentru a nu transmite ţ
- ţ de strângere vor fi de tipul captive Într-un
dop de cauciuc sau se va utiliza o ă de cauciuc
Între acestea ş spatele panoului.
5. Reducerea cuplajului cu ţ de sprijin.
Incintele transmit ţ ţ ă ţ
pe care se ă ţ cuplate cu aerul din ţ de
ţ provocând extinderea ţ sonore În mod
nedorit.
Una din ţ des folosite este utilizarea de vârfuri
metalice ţ ş dure (numite curent spikes) , care
reduc contactul dintre ă ş ţ de sprijin.
Evident ă sub aceste vârfuri se folosesc rondele meta-
lice pentru a evita distrugerea ţ de sprijin
(parchet, linoleum, ă etc.) .
37
--------------ATELIER--------------
În ultimii ani s-au ă dispozitive speciale care
ă energia ă de incinta ă pe ele.
ă ă componentele electronice ale ţ
audio, sensibile la vibra ţ de ţ ş ale
altor dispozitive generatoare de ţ In ţ ă
marea majoritate a acestora sunt ţ din pia-
ă sau ă având o ă ă ş care nu'
transmit ţ Multe din acestea sunt ă ş cu
vâliuri metalice. Utilizarea ă metode, ca ş a com-
ţ lor nu poate fi decât ă
. MATERIALE FONOABSORBANTE. În ă ca-
tegorie sunt cuprinse o ă ă de materiale
care pot ţ ă calitatea ş ţ
unei incinte. In general, calculele privind volumul intern
al unei incinte acustice, indiferent de tip, se ă la in-
cinta ă la care se admite un strat de material
fonoabsorbant cu grosimea ă .de 25 mm care ă
ă nivelul undelor ţ In ă de la
proiect la realizarea ă este deseori un drum
anevoios, ce ă ă ş ă uneori
ţ Utilizarea ă a materialului fonoab-
sorbant este o ă ă ă ş un mijloc eficace pentru
mogificarea caracteristicii de ţ ă a incintei.
In afara reducerii efectului undelor ţ din in-
ă care ă colorarea sunetului emis, materialul
fonoabsorbant introdus mai are ă efecte
asupra parametrilor incintei Închise:
- o ş a ţ acustice a incintei atunci
când se ă materiale cu ă ă ă mare
(fibre de ă ă Dacron sau ă ă cu fir
lung). Aceasta este ă cu o ş a volumu-
lui incintei (teoretic) cu ă la 40%. In ă se ţ
ş de 15%-25%, deloc de neglijat;
- ş ţ cu ă la 15%;
- ă ale masei În ş a wooferului;
- pierderi prin amortizare.
Aceste lucruri, deja tratate la capitolul respectiv,
ă ţ acestor materiale. Ş În cazul celorlalte
tipuri de ă aceste materiale au un rol important, nu
numai În suprimarea undelor ţ Cantitatea ş
calitatea materialului fonoabsorbant sunt ă În
multe cazuri În stabilirea unui echilibru tonal corect ş a
unei ă ţ ridicate a emisiei sonore.
Materialul cel mai eficient este fibra ă de ă
cu fir lung, ă ă industrial ş ă ă ă Utilizarea sa este
de preferat, dar trebuie ă Împotriva atacului moliilor.
Dintre materialele sintetice se pot folosi materialele uti-
lizate la salte le ş ţ sub ă de ă cu aspect de
ă Firul acestora nu este atacat de insecte. Densitatea
acestor materiale poate varia În ţ de utilizare.
Fibrele de ă sub ă de saltele se pot folosi
ă sunt introduse În ă ţ de tifon sau ă pen-
tru a bloca firele scurte ă ă În echipajul mobil al
wooferului, antrenate de ş aerului.
Se mai ă pentru utilizarea ca materi-
ale de ţ ă ş ă saltele din fibre de
bazalt topit sau alte tipuri de ă ă care pot fi
experimentate de la caz la caz. Se mai pot experimenta
amestecuri de ă ă cu fibre sintetice, amestec
care În timp nu se ă ă ă ş ca lâna ă dar
nu are rezultatele acustice ale lânii. Aspecte detaliate
asupra materialelor fonoabsorbante au fost inserate la
prezentarea ă tip de ă
ALTE MATERIALE
1. Adezivi. În ă categorie, aracetul este cel mai
des folosit, având Îr vedere ă se ă material
lemnos. Aracetul nu ă bine pe ţ vopsite,
din care ă este ă ă vopselei sau
a lacului. Se va utiliza aracetul gros, de ă
Piesele de Îmbinat se ung abundent cu aracet ş se
ţ presate 24 de ore (sau fixate cu cuie ţ
38
Excesul de aracet se ă ţ ă ă presarea ţ
Înainte de ă
Se poate utiliza ş cleiul de oase fierbinte, dar nece-
ă ţ ă În preparare ş utilizare la cald.
Pentru ă pe ţ mici sau cu urme de lac
ş vopsea se poate utiliza prenadez. De asemenea,
poate fi utilizat la lipirea componentelor din plastic cu
lemn, sau se va utiliza cauciuc siliconic dublat de
ă cu ş •
2. Materiale de finisare. In ă categorie ă
lacuri le, vopselele, foliile autocolante, materialele textile
ş plase metalice pentru ă ş de ţ furniruri etc.
ţ ă trebuie ă se Încadreze cu
ambientul camerei de ţ Se poate opta pentru una
din variantele curente de finisare ă
- furniruirea, ă ă o ş ă a
ţ folosind furnir autohton sau exotic, lipit cu
prenadez ş presat 24 de ore. ă se face cu o ă
de cutter ă
- o ă mai la ă este utilizarea de folie
ă ce ă furnirul, care reduce timpul de lucru
ş la care eventualele ş se pot corecta mai ş
- vopsirea sau ă se ă ă o ă
astupare a ă ş se ă o ş ă
Se ă ă ţ Înainte de aplicarea unui lac trans-
parent, de tip nitrocelulozic;
- ă ş de ţ se ă din profile de lemn
sau plastic, peste care se Întinde o ă ă ă
ă cu capse sau ă Prinderea pe panoul frontal
se face fix, cu ş sau cu dispozitive ă ă de
plastic, procurate de la magazinele specializate.
3. Alte materiale. Ne referim aici la cablurile pentru
conexiunile interne, bornele de ă ă ş rezonatoare:
- cablul pentru conexiunile interne Între placa de
borne ş ţ de separare ş Între aceasta ş
zoare este preferabil ă ă o ţ de 2,5 mm ş
ă fie de ă calitate, special pentru ă În
ţ ă Cablu ţ gen Monster Cable, de
diverse ţ se ă ş În prezent ş În magazinele
noastre. In ţ de terminalele difuzoarelor, cablul va
fi lipit sau se vor monta papuci ţ preferabil ţ
- placa de borne se va ţ folosind borne
pentru ă ş ă de ţ ă aurite, sau s.e poate
utiliza o ă standard, ă din magazin. In cazul
În care se ş utilizarea bi-wiring·ului sau bi-am-
ping-ului, placa trebuie ţ ă din borne procu-
rate din ţ ş montate pe o ă de plastic gros
(min. 5 mm) ce se ă apoi pe spatele incintei;
- rezonatoarele Helmholtz se ă din tuburi de
PVC sau ă (PP) utilizate pentru ţ
sanitare ş electrice, care se ă Într-o ă mare
de diametre. Se pot ă ş cu o ă de bomfaier la
lungimea ă
In caz ă este ă executarea rezonatorului,
nefiind disponibil diametrul calculat, problema se
ă ş prin ă la ă ţ ă a unui car-
ton de grosime medie. Se unge uniform cu aracet sau
prenadez ş se ş pe un dorn din lemn sau plastic
cu diametrul dorit. ă 24 de ore se ş ş la
capete, se ş În negru cu vopsea ă
ş poate fi montat În ă Este de preferat ca
lungimea ă ă fie mai mare cu 50%, ă
ă fiind ă ă acordul final al incintei.
ă ă a putea spune ă am epuizat gama de pro-
bleme legate de realizarea ă a incintelor acustice,
ă constructorului amator ă ă ş
tenacitate pentru a trece cu succes peste numeroasele
mici sau mari probleme tehnice care apar la montaj.
Experimentarea unor ţ noi este totdeauna bine
ă ş de preferat ţ (copierii) Întocmai a unui
proiect oarecare.
TEHNIUM septembrie 2002
--------------ATELlER--------------
PROTECTIA MOTOARELOR ASINCRONE
LA'ÎNTRERUPEREA UNEI FAZE
Student Ion Piscati
R S T
1
Indiferent de ă ş puterea
unui motor electric asincron trifazat,
ă din diverse cauze, o ă se
Întrerupe, ă ş ă motorului se
ard În scurt timp. Pentru a elimina
ă ţ de ă auto-
matele ş contactoarele la ţ
ă a acestor electromotoare
sunt echipate cu relee termice cu
bimetal. Aceste relee termice prote-
ă ă 'sunt reglate ă
tor, motorul electric În cazul unei
suprasarcini (care apare ş atunci
când motorul ă În ă faze) .
BO

Din ă ă ă ă aceste
relee termice nu ţ ă cores-
ă mai ales ă trecerea unei
perioade de timp; este cauza princi-
ă pentru care motoarele electrice
trifazate se ard frecvent.
Pentru a proteja motoarele ş mai
ales pe cele mari, al ă cost este
de sute de ori mai mare decât al dis-
pozitivului de ţ am conceput,
realizat ş exploatat În ă un
montaj a ă ă de principiu
este ă În figura 1. Acest
montaj, realizat În multe exemplare
de-a lungul timpului, a dat ă
ţ Nu se ă ş mai ales,
întotdeauna ţ lui este
ă ş ă
ă cum se vede ş din figura 1,
nu ă nici un reglaj sau punere
la punct. Realizat corect,
ţ ă de la prima Încercare.
Pe de ă parte, poate echipa orice
fel de motor electric asincron trifazat,
indiferent de puterea, ă ş
ţ acestuia. O ă instalat,
automatul de ţ nu ă
ţ sau alte ţ tehnice,
chiar ă ţ ă ani de zile În
regim continuu.
Descrierea $i ţ
ă cum se vede În schema de
principiu ă În figura 1, ele-
mentul principal îl constuituie grupul
celor trei tranzistoare înseriate T1, T2
ş T3, care prin intermediul tranzis-
1- .... Nulul ţ tIifazate + ă
torului de putere medie T4 ă releul intermediar
RI-13. Când ă ş acestuia este ă sub tensi-
une, la deschiderea tranzistorului T4, releul intermediar
RI-j3 ş Închide contactul normal deschis 11.
In rezumat, ţ acestui aparat de ţ
este ă ă pe butonul de pornire BP
(normal deschis) al contactorului motorului electric, con-
TEHNIUM septembrie 2002
tactele de ţ Cc ale acestuia se închid ş motorul
electric asincron M este pus sub tensiune. In acelaji
timp, Între fiecare dintre cele trei faze ş nul (masa)
apare o tensiune ă de cca 227Vc.a. Diodele
Zenner DZ1, DZ3 ş DZ5 se deschid, iar tensiunile con-
densatoarelor electrolitice C1, C2, C3 ă În
sens direct baza tranzistorului T4, provocând În ă

39
---------------------------ATELIER---------------------------
ţ ă atragerea ă mobile a releului RI-13 ş În continuarea acestui articol, la cererea unor cititori,
închiderea contactului normal deschis 11. Din acel prezint câteva scheme de conectare a motoarelor elec-
moment se poate elibera butonul de pornire BP. trice asincrone trifazate la ţ ă (220
ă presupunem ă ă pornirea motorului M, la un Vc.a.) .
Pentru o ţ mai
ş ă este necesara trecerea
în ă a câtorva ţ
despre motoarele asincrone
monofazate. Aceste motoare se
-------------------------,
TR PR
380 V
__ +24 Vcc ă de ă în ţ
Ţ de ă putere la ţ ven-
+
C
tilatoarelor, ş de ă
polizoarelor, ş de cusut ş
tocat etc.
2
I
În general, motoarele asin-
crone monofazate se ă
_
___ .... pentru tensiunea 220Vc.a., la
ţ de 50Hz. In trecut s-au
moment dat, dintr-o ă oarecare, se întrerupe faza S. utilizat ş motoare la tensiunea de 127Vc.a. Astfel de
În ă ţ dispare tensiunea la bornele conden- motoare se mai ă ş azi pe ici pe colo.
satorului electrolitic C2 ş tranzistorul T2 se ă Puterea ă a acestor motoare asincrone
provocând la rândul ă închiderea tranzistorului T4. monofazate este ă de ă în domeniul
Releul RI-13 deschide contactele 11; ă ş con- 20-600W.
tactorului C este ă de sub tensiune ş cele trei con- În mod normal, aceste motoare au pe stator o
tacte principale Cc se deschid. Întrucât motorul electric M ă ş ă (bornele A ş X) ş una ă
este rapid scos de sub tensiune, ă ş ă acestuia nu Pp, de pornire. ă ă fiecare motor asincron mono-
ă ă se supra ă ă ă ă din nou butonul fazat, cu rotorul în scurtcircuit, are patru borne: ă
de pornire BP (nerecomandabil), vom auzi sunetul ca- pentru ă ş ă ş ă pentru cea de
racteristic în lipsa unei faze. Imediat ă eliberarea pornire. Unele motoare au ă numai trei borne,
butonului Bp, contactorul C va deschide contactele prin- deoarece capetele A ş P ale celor ă ă ş ă se
cipale Cc, ţ motorul de sub tensiune. ă se ă între ele ş la ş ă de ş
ă avaria pe faza S, ă butonul BP, Schema de conectare a unui motor electric mono-

-------, I
3
4
motor.11 electric va ţ normal, fiind protejat de
releul el ectronic prezentat în figura 1.
Releul se ă de la ţ prin intermediul mini-
TR (fig. 2), coborâtor de tensiune.
ă ş ă poate fi ă pentru tensi-
unea de 380 VC.a. când se ă între ă faze, sau pen-
tru 220 VC.a., când se ă între o ă ş nulul ţ
Din motive de ţ la electrocutare, cele ă
ă ş ă ale transformatorului TR vor fi ă ţ de un
perete vertical al carcasei.
De notat ă atunci când se întrerupe o ă la ş
diodei redresoare respective (de exemplu, 02 în cazul
întreruperii fazei S) tot apare o tensiune de 60-70 V,
ă celorlalte ă faze valide cuplate la ă ş ă
motorului M. ă tensiune ă nu poate
ă dioda Zen ner ă (în exemplul dat 02)
ş în ţ ă automatul de ţ ă în ţ
deconectând motorul electric de la ţ ă
Acesta este rolul diodelor Zenner DZ1, DZ2 ş DZ5.
* * *
40
fazat este ă în figura 3. ă ş ă
ă la bornele P ş p, se ă la pornirea
motorului, o ă cu cea ă dar ă ce l!I0torul
ajunge la ţ ă ea se deconecteaza de la
ţ (cu ă K din figura 3).. .
In figura 4 este data schema ş motor mono-
fazat, dar cu sensul curentului ş deci sensul de ţ
schimbat în ă ş de pornire.
a ă ă (figura 5) ă în înserierea un,!Ji
condensator cu ă ş ă de pornire. In
ă ă ă ş ă ă în per-
ţ ă sub tensiune, iar cuplul de pornire al motorului
ş Din acest motiv, în prezent acest sistem este
generalizat.
Sunt frecvente cazurile când e necesar ă
ă motoare trifazate În regim monofazat. In
aceste cazuri, ă faze ale ă ş ă statorice se
folosesc ca ă ş ă iar a treia ca ă
de pornire (figura 6). Când motorul ajunge la ţ
ă ă ş rea de pornire se deconecteaza.
Trebuie ţ cont de faptul ă puterea ă a motorului
TEHNIUM septembrie 2002
---------------------------ATElIER---------------------------
in regim monofazat este cel mult 50-60% din puterea
ş motor care ţ ă in regim trifazat.
Pentru a ţ decalajul de ă intre curentul care
ă prin ă ş de lucru ş cel din ă ş de
pornire, de obicei se ă in circuitul ă ş ă
de pornire o ţ ă De valoarea ţ conec-
tate (figura 6) depind decalajul de faze ş intensitatea
curentului in ă ş de pornire ş prin urmare, va-
loarea momentului (cuplului) de pornire al motorului.
Cuplul de pornire al motorului va avea valoare ă
când in serie cu ă ş de pornire este ă
(numai pe timpul pornirii) , o ţ ă a ă valoare
este ă in tabelul ă
Puterea motorului Valoarea
trifazat [kW] la ţ
tensiunea de 220Vl3S0V de pornire (ohmi)
06 25 ..... 30
1,0 20 .... .. 25
1 7 10 ...... 15
2,6 5 ..... 10
5,5-7,0 3 ..... 5
Pentru puteri cuprinse intre 20W
ş 3kW, ă ş de pornire se 6
poate inseria cu un condensator
nepolarizat (care ă curentul
inaintea tensiunii) . In acest caz,
ă ş de pornire ă cu
condensatorul nepolarizat este
ă in ţ ă la ţ
(figura 7). Ca urmare, cuplul de
pornire ş semnificativ ş din
ă ă actualmente, ă
ă are cea mai mare ă
Pentru dimensionarea ă a
condensatorului de pornire (a ă
capacitate poate varia intre ţ IlF,
pentru puteri mici, ş câteva zeci de
IlF, pentru puteri mai mari) , este
necesar un voltmetru cu scala mai
mare de 250V. Acest voltmetru se
ă in paralel cu ă ş
de pornire intre bornele C ş Z (figura
7). Se ă diferite valori ale
condensatorului de pornire, ă
când tensiunea ă de voltmetru 7
este ă cu tensiunea de ţ
Capacitatea condensatorului astfel
ales este cea ă ş motorul dez-
ă cuplul maxim.
ş cum am spus, pentru motoare
de puteri mari sunt necesare conden-
satoare de valoare mare ş invers. De
exemplu, pentru un motor cu o putere
de 600W/220 VC.a., este necesar un
con.densator de cca 30 IlF/400Vc.a.
In incheiere poate fi ţ
faptul ă ă ş motoare asincrone
monofazate cu spire in scurtcircuit
(de exemplu, la unele ventilatoare ş
ş de ă Aceste motoare
cun9sc cam ş ă ca ş
cele cu condensator.
Motoarele asincrone trifazate nu
pot fi transformate in monofazate cu
spire in scurtcircuit ş din ă
TEHNIUM septembrie 2002
ă ă ă nu a fost decât ă În
prezentul articol.
Lista de piese (fig. 1)
01, 02, 03, 04 = 1 N4007
DZ1, DZ3, DZ5 = PL 100 Z
DZ2, DZ4, DZ6 = PL 5V1 Z
R1, R4, R7 = 27 kn./1W
R2, R5, RS, R11 = 4,7 kQ
R3, R6, R9, R19 = 3,3 kQ
T4, T2, T3 = SC 107, SC170, SC 171 etc.
Te = SD 136, SD 138, SD 140 etc.
C1, C2, C3 = 220 IlF/24V
S1, S2, S3 = ţ fuzibile
REL = releu RI-13/24V sau echivalent
C = contactorul principal al motorului asincron
Cc = contactele condensatorului C
11 = contact normal deschis al releului R1-13
Lista de piese (fig. 2)
TR = transformator 380V/20V (P = 10-15 W)
PR = punte redresoare 1 PM1
C = condensator electrolitic 1000 IlF/40 V
41
----------------------------ATELIER-----------------------------
-
I
ţ unui constructor
ă al domeniului elec-
trotehnic, În afara ţ economice
precare impuse de specificitatea tran-
ţ care ă ă ţ de a
ţ de pe ţ ă componentele
strict necesare montajelor dorite, ă
TRANSFORMATOARE
MONOEAZATE
În mod cert ţ de investigare, de
descoperire ş mai ales de realizare a
acestora cu ţ proprii. De fapt, aici se
DE MICA PUT RE
Ing. dipl. Ilie POPESCU,
ă ş marele secret al unor mici
ţ de ş ţ ă efort fizic ş de ordin
economic, care pot deschide calea
succesului spre importante ă ş afaceri.
ă ţ principal la ICPE CA SA
Transformatorul electric - ă ă a
ă ţ schemelor electrice - a fost inventat cam prin
anul 1882 de ă marele fizician M. FARADAY. ţ
savantul descoperise fenomenul de ţ electro-
ă ă care a realizat un dispozitiv format
dintr-un miez feromagnetic ş ă bobine, care au pus
baz_a unui important domeniu al electrotehnicii.
In general vorbind, transformatorul este aparatul cu
ajutorul ă se pot modifica tensiuni, ţ sau
ă de faze la ş ţ ă În domeniul curen-
tului alternativ mono ş multifaza!. ş cum este de altfel
cunoscut, transformatoarele au largi ţ În trans-
portul, ă principalilor parametri ş alimentarea
cu energie ă a unor ţ posturi de transfor-
mare, ţ ş scheme.
Pentru a veni În sprijinul constructorilor amatori
ă vom prezenta pe scurt metode de calcul,
exemple de calcul, precum ş ă ţ ş ă de
ţ a unor transformatoare monofazate de ă
putere cu largi ţ În alimentarea unor scheme,
ţ aparatelor audio-vizuale, ă acu-
mulatorilor auto, ă ţ ş
Este strict necesar, Înainte de a trece la subiectul
amintit, ă facem o serie de ă deosebit de impor-
tante În economia ă de ţ ă cu privire la para-
metrii ş ă de lucru, ă ţ ş sistemele de
ă ă simbolurile ş ţ de calcul pe care
ă a le utiliza. Trebuie ţ faptul ă pe tot
parcursul toate ă simbolurile ş ă ţ de
ă ă fac parte din SI - Sistemul ţ de
ă ţ de ă ă
Tabelul 1
Principalele ă electrice ş ă ţ de ă ă
Ă UNITATEA DE MASURA
Denumirea Simbol Denumirea Simbol
Curentul electric 1, i amper A
Tensiunea
ţ
de ţ U,u voit V
ţ ă R, r ohm n
Energia ă E joul, ă J, Wh
Puterea ă
ă P watt, volt-amper W, VA
Puterea ă
ă Q VAr var
Puterea ă
ă S voit-am per VA
ţ f hertz Hz
42
Tabelul 2
Multiplii ş submultiplii zecimali
ai ă ţ de ă ă
Submultiplii
Denumirea Simbolul ă Denumirea
care
multi-
ă
unitatea
de
ă ă
pico p
10"12
deca
nano n
10-
9
hecto
micro

10-
6
kilo
miii m
10-
3
mega
centi c
10-
2
giga
deci d
10-
1
terra
Tabelul 3
Multiplii
Simbolul ă
care
multi-
ă
unitatea
de
ă ă
da 10
1
h 10
2
k 10
3
M 10
6
G 10
9
T 10
12
Principalele ţ utilizate În ă
Curent continuu ş curent alternativ monofazat
ă de Curent continuu Curent alternativ monofazat
determinat
Curentul 1= U/R 1= U· cos 0/R
1= P/U 1= P/U · cos 0
1= S/U
Tensiunea U = R · I U = R ' I/cos 0
U = P/I U = P/I · cos 0
U = S/I
ţ R = U/I R = U · cos 0 /1
ă R = U2/ P
R = P/12
Puterea P = U · I P=U · I · cos0
ă P = R ' 1
2
P = U2/R
Puterea Q = U · 1· sin 0
ă - Q=P · tg · 0
Puterea - S= U · I
ă
ă Pentru calculul ţ electrice În ţ
de p - rezistivitatea ă a cuprului/sau aluminiului ,
I - lungimea conductorului ş s - ţ conductoru-
lui se ă ţ R = p.I/S (ohmi)
TEHNIUM septembrie 2002
---------------------------ATELIER---------------------------
Tabelul 4
Valorile ţ pentru puteri de 500 VA
ş tensiuni standardizate ă la 220 V
Curent alternativ monofazat
U(V) 12 1 24 32142165 120 127 1220
cos0 I(Al
1 41,66 20,83 15,62 11,90 7,69 4,19 3,93 2,77
0,90 46,90 23,15 17,30 13,22 8,54 4,63 4,37 2,83
0,80 52,08 26,04 19,53 14,88 9,61 5,20 4,92 2,88
0,70 83,33 29,76 22,32 17,00 10,98 5,95 5,62 3,25
0,60 69,44 34,72 26,04 19,84 12,81 6,94 6,56 3,79
0,50 83,33 44,17 31,25 23,81 15,38 8,33 7,87 4,55
Tabelul 5
Transformatoare standardizate de ă putere
Denumire Sn (VA) Tensiuni Gabaritul
Un (V) (mm)
BxLxH
60 110/6; 220/24 100 x 100 x 110
Transforma- 160 220/24; 220/60 150 x 90 x 150
toare mono-
fazate pentru
250 220/24; 220/48 150 x 150 x 150
circuite 500 220/24; 220/48 160 x 150 x 150
auxiliare
220/60
Transforma-
60 60/220/24 150 x 120 x 90
toare de
ţ 120 220/24 0 70x210
ţ de calcul, simboluri, ă ţ de ă ă
pentru calculul transformatoarelor monofazate de
ă putere
Având În vedere considerentele anterioare ş În baza
unei practici Îndelungate a ş din domeniu
privind proiectarea, ţ ş exploatarea, se poate
trece la ţ de calcul ale unui transformator mono-
fazat de ă putere.
Datele se vor prezenta concentrat În sistem tabelar,
pentru a facilita ă ş verificarea rezultatelor
practice.
Se vor avea În vedere, de asemenea, noile alin ieri la
stanpardele ţ ş În special la standardele
UE. In acest sens trebuie ţ ă tensiunea ţ
de 110 V curent alternativ nu este ă În considerare
În noile standarde aliniate, dar În cazuri de ţ - de
exemplu, ţ locale rurale vechi - se are În vedere
ş cum ă ş din tabelul 5.
Tabelul 6 a
a. Date cunoscute
Nr. ă Simbol UM ţ de calcul
Icrt.
O 1 2 3 4
1 Tensiunea ă U1 V
2 Tensiunea ă U2
V
3 Puterea la
bornele secundare
P2
VA
4 ţ ţ f Hz
TEHNIUM septembrie 2002
O
1
1.1.
1.2.
2
3
3.1.
3.2.
4
5
O
· 1
1
2
3
4
5
6
O
1
2
3
4
5
6
6.1.
6.2.
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
Tabelul 6 b
b. Date alese
1 2 3 4
Tipul constructiv Fig. 1 ş Fig. 2
,ln manta' Fig. 1
:Cu coloane' ă
Grosimea tolei S cm S = 0,035 ... 0,05 cm
Uzual S = O 035 cm
Densitatea de
Uzual j= 1,6 ... 2 Almm
2
curent
Densitatea i n
Almm
2
ă ş j Se ă
ă valoarea ă 2
Uzual j = 1,6 Almm
!Jensltatea In .
ă ş valon maxlme'
2
ă zual i = 1 9 Almm
Greutatea sf.eci'
ă a fieru ui
'(Fe kgfldm
3
'(Fe = 7,55 .. .7,6 kgfldm
3
Greutatea speci · )'Cu kgf/dm )'Cu = 8,9 kgf/dmO
ă a cuprului
Tabelul 6 c
b. Date determinate
1 2 3 4
Randamentul
"
% ,,- f
1
(P2) Fig. 3
ă de tensiune In ll.U2 % ll.U2 f2(P2) Fig. 3
ă ă
ă ă ă de A Alcm A = f3 (P2) Fig. 3
curent
ă ţ ferestrei
Bf
cm Bf - f
4
(P2) Fig. 3;
Fia. 1 Fia. 2
ă ţ tolei a cm
a - (P2)
Fig. , Fig. 1, Fig. 2
Coeficientul de k
u
k
u
= fi S) Fig. 4
ump,lere a ferestrei
Tabelul 6 d
c Date calculate
1 2 3 4
Puterea ă P1 VA P1 = 100 P2I"
din ţ
Curentul primar 11 A 11 = P1 /U1
ţ miezului S cm' S=vP2
magnetic
ă de tole n buc n = Sia · S
Grosimea miezului b cm b=1 , 15n · S
maanetic
ă de spire pe voit Practic w = (0,37. . 0,39) S
ă de spire in w W1 = wU1
ă ş ă
sp/V
ă de spire in w2 = wU2(1+âU2)/100
ă ş ă
Curentul secundar 1
2
A 1
2
= P2lU2
ă ă de curent 2(l
w
) A 2(lw) - w111 + w212
Diametrul conductorului d
1
mm
d1 -V1 ,27 '1
1
. it
Drimare
Diametrul conductorului d
2
mm
d2 =V1 ,27 ' 1
2
' i2
ă ş ă secundare
ţ cupru lui
SCu
cm'
SCu = '1O'2(wt dI
2
+ w2d2
2
Y4
tuturor spirelor
ţ ferestrei
transformatorului
Sf
cm
2
Sf = SCJku
ă ţ ferestrei
Hf
cm Hf = Sf = kU/Bf
Greutatea miezului
GFe
kgf
GFe = 2S (Hf + Bt +aIYFe
to
·
3
mag. Ia tr. cu coloane'
Greutatea miezului
GFe
kgf
GFe = 4S (H, + Bt +al YFe 10-3
magnetic la trans-
formatoare ) n manta'
Lungimea spirei medii
ICu
cm ICu = 2(a + Btf2)
Greutatea cuprului
GCu
kgf
GCu = rcu . SCulCu . tO"
Greutatea ă a
Gt
kgf
Gt = GFe + GCu
transformatorului
43
---------------------------ATELIER----------------------------
Pentru ţ datelor determinate din tabelul 6 c
se ă În continuare figurile 1, 2, 3 ş 4 din care
ă valorile U, n, A, a ş Bf' respectiv alegerea con-
ţ "În manta" sau "cu co oane"
l-
a
/ 9

+
,-...
-V
"' -

"

1::

+ r'-/ +

0/ 2
ar a ar
0/ 2
b "1
Tola pentru miezul magnetic la
transformatoarele de ă putere
tipul constructiv "În manta"
Legenda a - ă ţ tolei (miez) B - ă ţ
+
f--
--
+
o
Legenda
44
miezului mag-
netic •
Bf - ă ţ ferestrei H - ă ţ
miezului mag-
netic
Hf - ă ţ ferestrei g - ă de
consolidare a
miezului
magnetic
-Y
.-
+
ti! o
b - Grosimea
pachetului de tole
/' g rTTI"TTT-,
a - ă ţ tolei (miez) B - ă ţ
miezului mag-
netic •
Bt - ă ferestrei H - ă ţ
miezului mag-
netic
Ht - ă ţ ferestrei g - ă de con-
solidare a
miezului
magnetic
b - Grosimea pa-
chetului de tole
g
'"
F

Q
!O(j
-
3
2,1 /
/
80
V
l--::
,' , "?
}-
V
1/
,:. t.
7

60
V
/1/
f-.
81
.-
15

V
<O f---
/
9
20
/
", l---

_l-Y

J


\
<1 fOii ;>00 JM ' 00 50V P/(VA!
Determinarea ilU, Tj, A, a ş Bf
În ţ de puterea ă P
2
ă
ilU - ă de tensiune În secundar (V)
Tj - Randamentul (%)
A - ă ă de curent (Alcm)
Bf - ă ţ ferestrei (cm)
a - ă ţ tolei (miezului) (cm)
P2 - Puterea ă (VA)
0.6 __ ----__ 4
r---t::::::F=f=t--t-i
/-
U. ' i1L------1-----+------I-----+-----+-I
0,2 L-__ ----' ____ --L __ --.l. ___ ....L ____ ...L __ L-
o TOi) .-OG 40D
Determinarea k
u
În ţ de puterea ă S
Legenda
k
u
- factorul de umplere al ferestrei
S - Puterea ă (VA)
Exemple de calcul pentru transformatoare mono-
fazate de ă putere
Pentru a da o ţ ă a modelului de calcul
prezentat anterior, am ă necesar ă se prezinte ă
ă Una ă se refere la calculul unui transformator
monofazat de cca 300 VA cu ţ multiple În scheme
de ţ În curent alternativ sau continuu precum ş
În alimentarea schemelor de redresare pentru ă
carea acumulatoarelor electrice auto, iar cea de a doua
un transformator monofazat de foarte ă putere, cca 6
VA, cu ă ţ largi de utilizare În circuite de ali-
mentare de asemenea În curent continuu prin sisteme
TEHNIUM septembrie 2002
----------------------------ATELIER---------------------------
de redresare sau direct În curent alternativ, sau cu trimi-
tere ă la alimentarea aparatelor de ţ radio.
Am ales În mod ţ pentru primul exemplu
ţ de tip "În manta", iar pentru cel de al doilea
transformator calculat, ţ "cu coloane".
Pentru o prezentare ă a rezultatelor
ţ am apelat tot la o ă ă a ambelor
ă pentru a ă "modelul" utilizat În capitolul
precedent.
Nr.
crt .
O
Exemple de calcul
Tabelul?
ă
1
a. Date cunoscute
o 1
1 Tensiunea ă
2 Tensiunea secundara
4 ţ
b. Date alese
o 1
1 Tip constructiv
2 Grosimea tolei
3.1. Densitatea de cu-
rent primar
3.2. Densitatea de cu-
rent secundar
4 Greutatea ă
ă a fierului
5 Greutatea ă
c. Date determinate
o 1
1
2 ă de ten-
siune în înf. secund.
3 ă ă
de curent
4 ă ţ ferestrei
5 ă ţ tol ei
6 Coeficientul de
d. Date calculate
o 1
1 Puterea ă
din ţ
2 Curentul primar
3 ţ miezului
magnetic
4 ă de tole
5 Grosimea miezului
magnetic
6 ă de spire
pe voit (rotunjite)
6.1 ă de spire
în ă ş ă
6.2 ă de spire
În ă ş sec.
Simbol
2
2
U1
IU2
f
2
-
S
1
2

rcu
2
T1
dU2
A
Bf
a
k
u
2
P
1
11
S
n
b
w
w1
w2
TEHNIUM septembrie 2002
UM Rezultate ţ
Traf0300W Trafo 6 VA
Jn manta"
"Cu
coloane"
3 4 5
Tabelul 7 a
3 4 5
V 220 220
IV
24 6
Hz 50 50
Tabelul 7 b
3 4 5
"In manta" .Cu
oloane"
cm 0005 0005

1.6 1.6
Almm" 1 ,9 1 ,9
kgfldm;l 7,56 7,56
kgfldm;l 8,9 8,9
Tabelul 7 c
3 4 5
°I. ClS 70
% 5 30
Alcm 68 55
cm 6 1,5
cm 4 1,5
- 0,48 0,39
Tabelul 7 d
3 4 5
VA 315 8,6
A 1,43 0,04
cm" 18 2,4
buc 900 320
cm 4,5 1,6
7 1
spN 1540 220
177 7
o 1 2 3 4 5
7 Curentul secundar 1
2
A 12,5 1
8 ă ă de curent 2(l
w
) A 4414,7 15.8
9 Diametrul conducto-
d1
mm 1 0.2
rului ă ş ă
primare
10 Diametrul conducto-
d2
mm 3 0.8
rului ă ş ă
secundare
11 ţ cuprului
SCu
cm" 36 0.8
tuturor snirelor
12 ţ ferestrei
Sf
75 2
transformatorului
13 ă ţ ferestrei
Hf
cm 12,5 1,4
14 Greutatea miezului
GFe
kgf 0,3
magnetic la transfor-
matorul "cu coloane"
15 Greutatea miezului
GFe
kgf 11 ,3
magnetic la transfor-
matorul .,in manta"
16 Lungimea spirei
ICu
cm 14 6,5
medii
17 Greutatea cuorului Gr-, kaf 0,42 0.046
18 Greutatea ă a G
t
kgf 12 0.35
transformatorului
(rotunjit)
19 ă ţ ă a 6
transformatorului
"cu coloane"
B cm
20 ă ţ ă a 20
transformatorului
"în manta"
21 ă ţ ă a 5
transformatorului
"cu coloane"
H cm
22 ă ţ ă a 16,5
transformatorului
"în manta"
23 Adâncimea ă a - 4.5
transformatorului
"cu coloane"
L cm
24 Adâncimea ă a 16.5 -
transformatorului
"În manta"
Rezultatele din tabelele? constituie bazele de exe-
ţ ă a transformatoare lor pe care ni le-am pro-
pus a le realiza cu scopurile precizate. Pentru facilitarea
ţ acestora, În capitolul ă se vor prezenta
câteva aspecte cu caracter constructiv. ă se face
precizarea ă aceste rezultate au fost ţ În baza
datelor cunoscute, alese, determinate ş calculate con-
form tabelelor 6 (a, b, c ş d), respectiv figurilor 1, 2, 3
ş 4.
Aspecte practice ş constructive
Se poate observa, comparând datele ţ cu
cele recomandate din tabelul 5, ă dimensiunile de
gabarit recomandate ţ ă de exemplele calculate de 300
VA ş respectiv 6 VA, sunt cu ceva mai mari decât trans-
formatoarele standardizate.
Dimensiunile de gabarit calculate În tabelul? d sunt
ţ În figura 5, transformatorul În manta de 300 VA
ş respectiv figura 6, transformatorul cu coloane de
6 VA.
45
---------------------------ATELIER----------------------------
5
+ +
T""""-----......,.
+-

Figura 5
Legenda
1 - Miez mag-
netic
2 - Bobinajul
ă ş ă pri-
mare ş secun-
dare
3 - Carcasa
bobinajului trans-
formatorului
4 - Dispozitive
de consolidare a
miezului magnetic
Figura 6
Legenda
1 - Miez mag-
netic
2 - Bobinajul
ă ş ă pri-
mare ş secun-
dare
3 - Carcasa
bobinajului trans-
formatorului
4 - Dispozitive
de consolidare a
miezului magnetic
46
,- , '.- ..
f=" -.::--:-::: ----
1---
I
___________ :.:.: 60'--- ------- -J
Cele afirmate cu privire la gabarite
au o ţ ă prin aceea ă
În exemplele de calcul au fost luate În
considerare valorile superioare reco-
mandate, fapt ce constituie o ţ
privind fiabilitatea ş mentenabilitatea
aparatelor construite.
Am parcurs o ă ă cu
privire la proiectarea ş realizarea unor
componente deosebit de solicitate În
multe montaje ş scheme electronice
ş electrotehnice, prin cele prezentate.
Dar, mai este o ă la fel de impor-
ă ă la aplicarea acestora În
ă
În cazul transformatoarelor de
ă putere, ca ş În cazul celor de
foarte mare putere, la alt nivel, pe
ă carcasa de bobinare a
ă ş ă primare ş secundare,
mai sunt de luat În considerare o serie
de elemente printre care: cutia de pro-
ţ Împotriva ă acci-
dentale, placa de borne, picioarele de
ş mânerul de transport, bor-
nele de conexiuni ş alimentare, comu-
tatorul I comutatoarele de tensiune ş
multe altele.
i!! il i II
! Iii il
III1 il! I
III i II
I II II
1" "
I l' II
l
1
11
1
1
, !
II' II'
I
II i III i 1
t ___ .:..::45 ___ -"
6
TEHNIUM septembrie 2002
Date de catalog
Circuitul integrat MCT 210 (General
Instrument) ţ un fototranzistor planar cu
siliciu cuplat optic cu o ă electrolumines-
ă GaAs, cu emisia În ş Se carac-
ă printr-un mare raport de transfer În
MeT 210
curent (curent transfer ratio - CTR), de mini-
mum 50% În regim saturat ş de minimum
150% În regim nesaturat. Este compatibil TTL,
putând comanda ă la 10 ţ logice. Mai
este utilizat frecvent În receptoare de linie, În
circuite de control feedback ş În circuite de
monitorizare.
Este realizat În ă de plastic cu termi-
nale DIL (dual in line), având 2x3 terminale.
Capsula ş dispunerea terminalelor sunt
prezentate În figurile ă cu ţ
ă am considerat inoportun ă reproducem ş
tabelul cu dimensiunile cote lor reprezentate În
figuri prin litere majuscule. Poate mai relevant
este ă ţ ă am Întâlnit ş dis-
punere a terminalelor (prin Încercare "Ia
.....
CA'toOOt J • COUIC'OII

noroc") ş la unele optocuploare ...... ---------, (tensiunea de ă de
de ţ URSS care s-au minimum 6 V). Curentul Invers al
comercializat masiv prin tal- 'C< 'o:. diodei, la VR = 6 V, este de maxi-
ciocurile ş imediat mum 10 IlA.
ă 1989. Fototranzistorul are puterea de
Circuitul are o putere de disi- ţ la 25°C de 200 mW, fac-
ţ ă de 260 mW, o izo- torul beta tipic 400, tensiunea de
ţ steady-state la 3500 V C.C., ă C-E tipic 45 V, curen-
respectiv la 2500 V c.a. (valoare , , tul rezldual ICEO maxim de
rms) . I J.. 50 nA.
Dioda ă ă ă reproducem ş schema
un curent direct de 60 mA ş o ă de ţ a circuitului
tensiune ă ă de 3 V MCT 210 ca ţ ă TTL.
TEHNIUM septembrie 2002
MCAllGl, MCAllG2
Circuitele MCA 11 G1 ş
MCA 11 G2 (General Instru-
ment) sunt tot optocuploare,
ca ş MCT210, ş sunt modele
cu ă tensiune de ţ
de 2,5 kV În c.a. (valori rms).
Ambele ţ un fototranzis-
tor tip Darlington cu siliciu
cuplat optic cu o ă elec-
ă GaAs, cu
emisia În ş Se mai
ă prin tensiuni
mari de ă pentru
fototranzistor (VCEO de mini-
mum 100 'V pentru
MCA 11 G1, respectiv de mini-
mum 80 V pentru MCA 11 G2),
sensibilitate ă la
ţ mici de intrare,
ţ reziduali mici la tem-
peraturi ridicate (maximum
100 IlA la 80°C).
Compatibile pin cu pin,
aceste circuite sunt destinate
47
Date de catalog
ţ de ţ ă În cir-
cuitele logice CMOS, detec-
toare În inel În telefonie,
ţ ă În circuite TTL cu
semnal slab de intrare, izo-
lare a surselor de alimentare,
Înlocuire a transformatoa-
relor În impulsuri .
Dioda ă are un
curent direct maxim de 60
mA (respectiv un curent
MAX1896
Circuitul integrat MAX 1896
(Maxim) , compatibil pin cu pin
cu LT1613, este un convertor
c.c.-c.c. ă de tensiune cu
operare la ţ ă de 1,4
MHz prin modulare a ă
pulsului (puls-width modula-
maxim În impuls de 1 ils,
300 pps, de 3A) ş o putere
de ţ de 100 mW.
Fototranzistorul are pu-
terea de ţ de 200
mW, o ă ă de ten-
siune de maximum 1,5 V la
curentul direct I F = 10 mA ş
un curent invers de maximum
10 IlA la VR = 3 V.
tion-PWM), având un randa-
ment de peste 90%. Curentul
de repaus este de 200 IlA,
ţ de ş de 0,7 n,
iar tensiunea de ş ajusta-
ă ă la 13 V, la un curent
de ş maxim de 600 mA.
Ambele circuite sunt rea-
lizate În ă de plastic cu
terminale DIL, având 2x3 ter-
minale. Capsula ş dis-
punerea terminalelor sunt
prezentate În figurile ă
rate.
ă Catalog of
Optoelectronic Products,
General Instrument
Este realizat În ă
SOT23 cu dispunerea termi-
nalelor dual in line. Schema
ă de utilizare este prezen-
ă În figura ă ă din
care ă ş semnifi-
ţ terminalelor.
ă ECN mag.com.,
decembrie 2001
MOST EFFICIENT & SMAllEST SOT2313V STEP-UP CONVERTER
INPUT
2.6V 10 5.5V
+ BETTER EFFICIENCY
I.
OUTPUT 100
UP TO 13V,
6
UPTO 600mA 90
I
-
MAX1896
:::---
MAXIM * 80
>-
. ·MAX1896
u
z
/"
/

4 -
UJ
70
SHoN
C3
iI:
I:b
60
COMPETITION
I
VIN·3.3V
OPTIONAL
50
SOFT-START
Vour .5V
o 100 200 300 400
- OUTPUT CURRENT (mA)
48
TEHNIUM septembrie 2002
--------- Ţ ÎN Ă ---------
---CONSTRUITI---
---UN Ă
v
---DE SUDURA---
Maistru Alexandru ANGHELESCU, ş
Un aparat de ă ă (transformator ş
anexe) este foarte costisitor pentru a putea fi ă
În articolul de ţ ă prezint cititorilor, din ţ ă pro-
prie, modul cum acesta poate fi construit artizanal din
materiale ieftine.
ş ţ nonconformist (miez magnetic din ă de
fier ş ă conductor de bobinaj din aluminiu etc.),
aparatul de ă ţ ă bine, ă se ă
ţ constructive din articol. La o ă ă
ş curte) el va da multiple ţ
Un aparat de ă ă este necesar multor
constructori amatori de vari i meserii (sudori, electricieni,
tinichigii, ă ă ş etc.) sau chiar simpli gospodari, atât
din mediul rural cât ş urban (cu ă la curte).
ţ ş poate, ă aparatul de ă mai poate fi
folosit ca redresor de putere pentru ă unor
acumulatoare, robot pentru pornirea unor autovehicule
300
o
<D
\
\ ă more
(240x60)
o
O>
ă ă

,/
/
( 190x60)
1
60 240
(pe timpul rece). sudura prin punctare a tablelor sub 1
mm grosime, la nichelaj, la cromaj etc.
Pentru ţ ţ cele mai acute pro-
bleme sunt reprezentate de procurarea materialelor
pentru miezul magnetic ş a conductoarelor de bObinaj,
cunoscut fiind faptul ă acestea se ă mai greu in
mediul rural.
Transformatorul de ă se compune din:
- miezul magnetic în ă de ă ă
(fig. 1), reali zat din tole;
- bobinele primare (2 buc.) ş secundare (2 buc.) ;
- jugurile pentru strâns tolele (2 buc.).
TEHNIUM septembrie 2002
ţ miezului magnetic
Cele mai bune tole sunt, desigur, cele din ţ elec-
trotehnic (cu siliciu), care ar putea fi recuperate de la
dezmembrarea unor transformatoare stricate ş modifi-
cate ă cotelor din figura 1. La nevoie, tolele
se pot ţ chiar ş din ă ş ă din fier.
Tabla poate fi ă ă sau ă de la
cuti ile de conserve mari (de exemplu, de ă de
uleiuri etc.). Tabla trebuie ă fie ă ă ă ţ
ş ă ă o grosime de 0,25 la 0,6 mm. Aceasta se va
izola pe una din ţ cu un strat ţ de vopsea sau
lac cu uscare ă (pe ă de nitroemailuri) . Din ă
se vor ă cu foarfeca, sau la o ă ă de banc,
cele ă feluri de platbande dreptunghiulare, la cote le
din figura 1. Aceste cote au rezultat din ţ ă pen-
tru a se realiza un raport echilibrat între fierul ş cuprul
(aluminiul) ţ de transformator. ţ miezu-
60

o
o
<D
Ifl
N

(Sectiuneo miezului
magnetic)
lui transformatorului (Sm) este de 36 cm
2
, deci puterea
ă de gabarit ă de primar) este de circa
36 x 36 = 1296 VA. ă necesar de tole ă la
diversele transformatoare, el depinzând de grosimea
acestora (pachetul trebuie ă ă grosimea de 60 mm).
La asamblarea miezului ă ce sunt ţ
ş cele patru bobine) se va avea ă ca tolele ă se
ţ ă iar partea ă ă fie în ş plan ş in
ş sens.
ţ juguri/or
Pentru strângerea tolelor miezului este nevoie de
ă juguri ca in figura 2a. Un jug este format din ă
49
--------- Ţ ÎN Ă ---------
ă ţ de lemn de
ţ ă tare (stejar, sal-
câm, fag etc.) ca în
figura 2b ş ă
ş prezon M10
cu ţ ş ş
Dimensiunile ă ţ
de lemn nu sunt critice
ş pentru un lemn cu
ţ ă mai ţ tare,
ele pot fi ă În nici
un caz aceste lemne
nu pot fi înlocuite cu
bare de metal pentru
ă se ă ă
spire în scurtcircuit pe
transformator. Prezoa-
nele au lungimea de
270 mm, suficient de
mare pentru a constitui
ş picioarele pe care
ă transformatorul.
Bobinele
Schema de princi-
piu a transformatorului
de ă este pre-
ă în figura 3. EI
are un primar format
din ă bobine înseri-
ate, B1 ş B2, ş ă
bobine secundare
identice, BI ş BII, de
asemenea înseriate.
ă de spire
pe voit (N spN) se cal-
ă cu formula
ă
o
r-.
N
I
'"
'"
N
o
o
o

::o
)(
o
Ol
11
j
Nsp/v = 50/Sm = 50/36 = 1,4 spN, unde Sm este în cm
2
ă

3
...--"--0(")0
250
f----Q 240
'---o(") 230
--o(") 220
210
200
t1-
ă de spire pentru ă ş ă
(Up.. = 220 V) este Np = 1,4 . 220 = 308 spire.
ă ş ă trebuie ă furnizeze în gol o
tensiune de 55-60 V, deci ă de spire al ei va fi Ns
= 1,4 x 60 = 84 spire. Vom dispune ă ş secun-
ă pe ă identice a câte 42 de spire, pe care
le vom înseria. In ce ş ă ş ă ş
50
290
2
prezon M10
250
o)
320
ţ
t1-
o
<D
290
b)
aceasta va fi ă pe ă bobine, dar nu identice.
Una din bobine va avea 6 prize, ă fluctu-
ţ tensiunii de ţ de ± 10%, mai ales în mediul
ă Vom prevedea prize pentru 200-210-220-230-
240 ş 250 V, ă din 10 în 10 ţ (Ia 14 spire).
Bobina B1 va avea 175 spire (250 x 1,4/2), B2 la fel,
dar va avea 6 prize la 14-28-42-56-70 ş 84 spire. La
legarea în serie a bobinelor, trebuie avut ă ca ş
ă ş ă uneia (S) ă fie unit cu începutul celeilalte (1).
Curentul suportat de conductorul primar pentru pu-
terea ă ă P1 = 1296 VA, este
11 = P1/U1 = 1296/220 = 5,89 A.
Un conductor de cupru cu 0 2,2 mm, izolat cu bum-
bac sau ă este ă ă ă cam 3-3,5 kg de
conductor. In cazul ă se dispune de conductoare cu 0
< 2,2 mm (de exemplu, de 1,6-1,7-1,8-1,9 mm), se pot
pune în paralel câte ă ă vom bobina cu fir
dublu sau triplu. O ă oportunitate este de a folosi con-
ductor de aluminiu cu 0 3-4 mm. În cazul ă nu este izo-
lat, izolarea se poate realiza cu ă ă ă spe-
ă sau ă
ă ş ă în scurtcircuit (în momentul
sudurii) trebuie ă suporte un curent 12 de:
12 = "P1/U2 = 0,85 . 1296/60 = 18,36 A.
Pentru secundar, conductorul are ţ În jur de
20-24-30 mm
2
. Se poate folosi ş aluminiu, doi conduc-
TEHNIUM septembrie 2002
Ţ ÎN Ă ---------
M ă
$-55-60V
8
1
,...-
I
.
N. =42
I
N. =42
'--
8
11
$-55-60V
c ş
5
P-220V
8
1
f-
N
t
= 175
f-
8
2
P-220V
o
I
I
200
210
220
Tehnica ă
Este ş atât pentru primar cât
ş pentru secundar. Bobinarea se
poate face pe carcase sau ă ă car-
case; oricum un dispozitiv de bobinat
(cu ş este necesar.
În figura 5 se dau detaliile ş
lui pentru executarea bobinelor.
Ş se ţ ă din lemn .
EI are ă ă ţ laterale (figura 5a) de
ă ă ă (latura 240) ş ă
ă 0 12, ă din placaj de 10
mm grosime. La mijlocul laturilor se
ă patru ă (adâncime 60)
pentru scos capetele sârmei de bobi-
naj ş ale ţ de strâns bobina, una
din ele fiind mai ă pentru Începutul
bobinajului.
Este bine ca atât ă le cât ş
gaura ă ă se execute o ă
pentru ambele laterale, care vor fi
prinse În prealabil În patru cuie. Partea
4
ă a ş (figura 5b) se
250 240 230 ă din lemn de ţ ă tare, la
__ ___ cotele indicate. Cu ajutorul unui pre-
tori În paralel de 0 5 sunt buni. ă sunt ţ se zon M12 cu I = 160 (figura 5d), a ă ţ corespun-
ă Se pot pune mai ţ conductori ţ ţ o ă ş a ă ş cu 0ext = 50, ş se poate
ă ş aici sunt mai multe ă ţ Bobinele cu fire asambla ca În figurile 5c ş 5e.
paralele au avantajul ă au ă mai ă dar ă Pe partea ă a ş se pun ă straturi
ţ mai mult. izolante din orice fel de carton cu grosimea de 0,2-0,3
o)
J
t.
160
5
d)
TEHNIUM septembrie 2002
o
<D
.1
60
b)
Î
c..
78
70
r---..,
110(1
t--I)<::>(I---I
I 012 I
L ___ ...J
e)
Ş ă 050
h
H
ţ ă M12
e)
51
Ţ ÎN Ă
o
<Xl
....
78
mm (de pre-
ferat ş
de forma din
figura 6, cre-
stat pe mar-
gine din 5 în 5
mm. Sunt ne-
cesare 8-12
ă ţ de car-
ton izolant.
Înainte de bo-
binarea pro-
ă pe
partea cen-
ă a ş
blonului se
ă
strâns unul din
cartoane. Se
6 pun apoi patru
sfori cu lun-
"'-____________ --' gimea de 1 m
ş grosimea de
1 mm foarte rezistente (preferabil din ă ale ă
capete (egale) vor fi scoase prin cele patru ă din
ţ ş Aceste sfori vor servi la legarea
bob inei ă ţ acesteia. Peste cele patru
sfori se ă al doilea ş eventual al treilea carton izo-
lator, de data aceasta lipindu-Ie cu aracet.
Se ă apoi bobinarea "Ia ă ă ă
ă cât mai strâns (se va folosi ş un ciocan de lemn
pentru a bate conductorul), ţ capetele prin ă
tura mare (începutul bobinei), ş ă cea mai
ă pentru ş bobinei. La exterior, bobinele
executate se vor acoperi cu ă tare izolatoare (even-
tual ă ă ă se vor lega cu cele patru sfori
ş se vor izola cu vopsea sau nitrolac (cufundare, scur-
Surub M4(5)
gere, us-
care). Du-
ă uscare,
bobinele se
ş ă pe o
ă con-
form figurii
1. În interi-
orul lor se
introduc to-
ţ cu
o
tole
f
60 60
lele, între- 7
ă ş 1-_____________ --1
ţ strat ă strat. Nu e bine ă se ă câte ă
trei straturi de tole ă Cele patru bobine, care nu
au câte o ă vor fi ă cu ş "jgheaburi" de
carton ş ca în figura 7.
ă introducerea tuturor tolelor, acestea se vor.
ă cu ă adecvate din textolit pentru a nu
"bâzâi" la cuplarea tensiunii. Capetele bobinelor se vor
conecta între ele, prin dezizolarea lor, ca în figura 8. În
nici un caz prin .... cositorire!
Din ă de textolit cu grosimea de 5 mm se con-
ţ ă ă ţ pentru borne din figura 9, pre-
ă cu ă pentru ş M8 ş M10.
ă executarea ă a ă bobinelor, se
pun cele ă juguri ş se strâng tolele.
Bobina ă prin cordon electric de 0 1,5 pre-
ă cu ş se ă pentru început la 240 V
ş ă lucrurile sunt în ordine, se ă la 230 V ş
220V.
O ă ă ţ transformatorul de
ă trebuie ţ "toaletat" ă gustul ă con-
structor. ă ă miezul poate fi vopsit cu email negru
(foarte diluat) care ă printre tole le ă
"bâzâitul" specific. In fine, unii constructori îi pot adapta
un ă cu ă ţ pentru transportul comod etc.
K M
8
52
Conductor
dezizolot
ţ ă M4(5)
ţ
ţ
9
ţ

-E
j--E
1-
o
<D
4x010
260
290
250 240 230 220 210 200 o
t1- ţ
tT--(
fi
40 35
320
TEHNIUM septembrie 2002
--------- Ţ ÎN Ă
Ă
ELECTRICA (II)
În articolul precedent ne-am referit la modul cum se
poate realiza un rotor hidraulic care ă ă rotirea
alternatorului. ă s-au ă referiri la acumulatorul
de folosit ş la ţ de ă a acestuia. În arti-
colul de ţ ă ă descrierea microhidrocentralei
electrice cu partea ă a ei, ş anume convertorul
DC-AC, ă dispozitivul care ă energia elec-
ă a acumulatorului din forma ă având U = 12 V
(sau 24 V), În energie ă ă utiliza ă
având U = 220 V ş ţ f = 50 Hz. În revista TEHNI-
UM s-au mai publicat, În decursul anilor, scheme diverse
de asemenea convertoare. O facem ş noi, nu atât pen-
tru a Întregi articolul, cât pentru faptul ă ne referim la o
ă de convertor mai rar ă Între ţ
de amator: convertor folosind ca elemente de ţ
tiristoare.
ALEGEREA SCHEMEI DE CONVERTOR
CU T1RISTOARE
Spre deosebire de convertoarele cu tranzistoare,
convertoarele cu tiristoare pot converti puteri mai mari
(500 VA, chiar 1000 VA) , ţ ţ de tiristoare
fiind mult mai mari ca la tranzistoare. Schema cea mai
ă a unui asemenea convertor folosind ă tiris-
toare este ă În figura 1 (convertor paralel). Se
ă ă este necesar un transformator de ş (Tr),
ce ă În regim liniar, ă de tensiune, cu ă
(strict) ă pe ă ş ă de mare curent.
E
A
2
TEHNIUM septembrie 2002
Dr. ing. Andrei CIONTU
Acest lucru poate fi un inconvenient, transformatorul
fiind dificil de construit. Cele ă tiristoare ă
simetric, În contratimp, comandate de multivibratorul cu
tranzistoare, MV. Cu ţ C = 4Co, A = As/n
2
, n =
N2/N 1, ă constantele de timp
'tC = Ae ş 'tL = UR.
Pentru o ă ţ În ă ă (si-
ă ş cu randament ridicat) se ă ca
'te /'tL = 2,5. .
Pentru ca tensiunea ă pe sarcina ă
În timpul ă ă blocheze sigur tiristorul , trebuie ca
'te > 2 tinv' În care tinv este timpul de comutare ă
a tiristorului. Se poate ă ă
'te = 1/5,88 f, unde f este ţ ă (a MV).
ă f = 50Hz ţ ţ ă 'te = 3,4 ms
ş tinv S 1,7 ms.
Pentru alegerea tiristoarelor se ţ cont de tinv' dar
ş de tensiunea ă pe acestea (dublul tensiunii E, la
care vom ă ş supratensiunile din regimul tranzito-
riu) .
De exemplu: E = 12 V, Us = 220 V (ef.)
F = 50 Hz, Ps = 200 VA puterea la
ş transformatorului.
Valoarea ţ echivalente a sarcinii este:
As = U2s / P
s
= 220
2
/200 = 242 Q .
Pentru un randament estimat de TI = 0,85, curentul
primar 11 absorbit de la sursa E este:
11 = P
s
/ TIE = 200/0,85x12 = 19,6 A.
53
_________ Ţ ÎN Ă ________ _
Vom alege un tiristor românesc din clasa 22 N (N =
nQrmal , ş nu R = rapid), de exemplu T22 N1 care are:
VDRM = VRRM = 100 V
ITAVM = 22 A (curent mediu de vârf)
VGT = 3V (tensiunea ă de ă pentru
amorsare)
IGT = 100 mA (curent maxim de ă pentru amor-
sare)
tg = tinv = 0,2 ms (timpul de dezamorsare prin
comutarea circuitului) .
Folosind patru tiristoare se poate realiza un conver-
tor În punte (figura 2). ă ă ş cum ă
din ă are avantajul mare ă ş un trans-
formator de ş (Tr) ă ă ă ă pentru
ă ş ă
Tiristoarele ă tot În contratimp, ca ş la varianta
1, numai ă la schema În punte ele conduc pe perechi:
când perechea T 1-T 4 conduce, perechea T 2-T 3 este
ă ş invers. Transformatorul ă ă ă ş cu
ă ă este mai ş de ţ ă nu
cumva poate fi ă gata ă Optând pentru ă
ă schema de principiu ă este ă
În figura 3 (comutatorul de putere) ş figura 4 (multivi-
bratorul de ă
Transformatorul de cuplaj Tr1 ă impulsurile
meandre de 3 V amplitudine, decalate la 180°, pentru
comanda În contratimp a tiristoarelor. Pentru ţ pri-
mari de ţ mai mici vom alege E = 24 V (acu-
mulator de 24 V sau ă acumulatoare de 12 V În
serie) .
TRANSFORMATORUL DE Ş
Transformatorul de ş care ă În secundar tensi-
unea de utilizare de 220 V/SO Hz, constituie componen-
ta ă ş cea mai costisitoare a convertorului
DC/AC. Tiristoarele fiind capabile, În general, ă comute
ţ continui de mare intensitate ţ de acumu-
lator, ţ ce ă ă ş ă pu-
terea ă de convertor la ş depinde exclusiv de
acest transformator.
Pentru ţ ă standard de SO Hz,
miezul transformatorului se va realiza din tole ş
(E ş 1) de ţ electrotehnic, care au induciia ă
B de 1 tesla (1T = 10000 gauss) .
ţ miezului (Sm) pentru o putere În primar
(pp) se alege conform ţ empirice:
Sm (cm
2
) = 1 ,S6 VPp(VA) (1)
Exemplu: Pentru Pp = SOO VA ă
Sm = 1,S6VSOO :; 34,88 cm
2
= 3488 mm
2
Cu ajutorul tabelului ă se pot alege tolele
necesare.
54
Alegând tola cu b = 64 ş s = O,S putem afla ă
total de tole (Nt), scriind:
Sm = b N
t
O,S = 64 . Nt . O,S = 32 N
t
= 3488
N
t
= 3488 / 32 = 109 tole
Tabel 1
a b=2a c=3a d=6a e=4a 1=3,5a g=5a i Greutatea (g) Fig.
5=0,35 5=0,5
12,5 25 37,5 75 50 43,75 62,5 3,5 7,28 10,7 a
2,52 3,7 b
14 28 42 84 56 49 70 4,5 9,40 13,0 a
3,16 4,63 b
16 32 48 96 64 56 80 4,5 12,4 18 a
4,14 6,21 b
18 36 54 108 72 63 90 6 15,6 23 a
5,2 7,6 b
20 40 60 120 80 70 100 7 24,3 28,3 a
6,4 9,4 b
25 50 75 150 100 87,5 125 9 30 44 a
10,5 14,5 b
32 64 96 192 128 112 160 11 50 73 a
16,5 23,6 b
ă de spire pe voit (n spN) este dat tot de o
ţ ă
nspN = SO. 100 . _1_
f Sm 2,2B
(2)
ă ă are În vedere ţ ă
ca pentru un miez cu Sm = 100 cm
2
, cu B = 1 T la
ţ f = SO Hz ă se ă Într-o ă ă
(n2 = 1 sp) o tensiune standard de 2,2 V.
TEHNIUM septembrie 2002
--------- Ţ ÎN Ă ---------
4

Formula (2) se poate simplifica, ţ cont ă B = 1
Ţ ş f = 50 Hz:
nspN = 45,5
Sm(cm
2
)
(3)
Exemplu. Pentru Sm = 34,88 cm
2
se ţ n = 1,3
spN. Pentru ă ş ă de 24 V sunt necesare:
N1 = 24 n = 24·1,4 = 31 ,2 sp.
Aceasta pentru schema in punte (fig. 2), pentru
schema din figura 1 fiind ă o ă ş ă
ă 2 x N1 '
In ce ş secundarul,
ă de spire este:
N2 = 220 n = 220·1 ,3 = 286 sp.
De ă ă de spire N2
se ă ş cu 5+1 0% pentru com-
pensarea unor pierderi ale trans-
formatorului. Pentru determinarea
diametrelor conductoarelor (CuEm)
cu care se ă cele ă
ă ş ă reamintim ă se alege o
densitate de curent ă
ia (A/mm
2
) cu valoarea
2-3 A/mm
2
. Cum acest transfor-
mator poate lucra timp indelungat,
pentru preintâmpinarea unei
ă se va alege pentru ia va-
loarea ă de 2 A/mm
2
.
Cunoscând curentul I prin
ă ş o ă ales ia' se poate
deduce diametrul 0 al conduc-
torului de bobinat
0 = 2Wi
a
= 0,81{1
(4)
TEHNIUM septembrie 2002
5
A
B
Exemplu. Pentru Ţ = 500 VA ş U2 = 220 V
ă
Ţ 500

U 220 '
02 = 1,2 mm
ţ un randament al transformatorului de 80%
(11 = 0,8)
P1 = Ţ = 625 VA
Trl
lA

4,5A
Tr2
55
---______ Ţ ÎN Ă ________ _
625 VA
11 = 26 A
24 V
02 = 4 mm
ă ş ă cu
conductor CuEm având
02 = 2 mm)
Acest transformator
de ţ trebuie realizat
profesional cu ă
ă ş ţ de
ă un bobinator de
meserie. Pe baza
ţ deja publicate
În revista Tehnium, con-
structorii amatori pot
calcula ş realiza trans-
3
dela
acumulator
12V
o
2
o
4
formatoare de ş mai
*
*
mici pentru Pout = 100
VA (de exemplu), sau
pot refolosi transforma-
toare de ţ din televi-
zoarele vechi, conectân-
du-le În mod corespun-
ă in figura 5 se
ă modul În care
ă transformatoare
(din televizorul "Temp
7") , conectate conform
[4] pentru a da o putere
de 50 VA, se pot conec-
ta În paralel Într-un con-
vertor de 100 VA ş E =
12 V. Mai departe, ă
astfel de ansambluri
(deci patru transforma-
toare) se pot conecta În
serie pe partea ă
ş În paralel pe partea
ă pentru
ţ unui convertor
de 200 VA ş E = 24, la
care se pot folosi numai
ă tiristoare (conform
figurii 1).
6
5
11
r--_A.
7
11
0
in figura 6 se ă aspectul panou lui frontal al boxei
convertorului realizat (cu ă transformatoare), cu
ă ţ
1-2: papuci cablu pentru conectarea la acumulator
3-4: ş M8 cu ţ ă
5-6: ă tumbler ale tensiunii de 220 V
7 -8: ţ 1 A
9-10: diode LED
11-12: prize 220 V
56
6
o
220 V
O
SOHz
12

130
În cazul folosirii a patru transformatoare sau a
ă alt transformator de putere, cotele boxei pot
varia.
Constructorii amatori au la ţ ţ de fan-
tezia lor, orice ă ă
Bibliografie
1. Felea ş Circuite cu tranzistoare În industrie, Ed.
ă ş 1964
M. Iosif ş Tiristoare ş module de putere Ed.
ă ş 1984
••• Diode ş tiristoare (Catalog IPRS, 1987)
••• Revista "TEHNIUM" nr. 1/2002
TEH!'IIUM septembrie 2002
-------------AUTO - MOTO----------- --
"
CONDUCEREA ECONOMICA (V)
Pagini realizate de prof. ing. Mihai Stratulat
Impulsuri ş temperament
Privitor la regimul de ă ţ aprinse s-au
purtat ş se mai ă În jurul a ceea ce se ş sub
denumirea de rulaj prin impulsuri. Grafic el a fost prezen-
tat În figura 1 b din nr. 6/2001 al revistei la rubrica
"Conducerea ă ş ă În accelerarea
autovehiculului ă la viteza ă ă sau ă
de ţ de drum, ă de elibearea pedalei de
ţ aducerea ă de viteza În ţ
ă ş rularea prin ţ ă când viteza scade la un
nivel de la care ciclul accelerare-dece le rare se reia ă ă
ca ţ motorului ă se ă cu smucituri.
Accelerarea se ă ă la acel nivel al deschiderii
clapetei de accelerare a carburatorului la care ă ţ
torul acestuia ă nu a intrat În ţ (cam 70-80%
din deschiderea ă ţ procedeului pare a fi
ă numai ă În fiecare ciclu ţ de accele-
rarEi! este de 2-3 ori mai ă decât cea a rulajului ţ
In tabelul ă sunt prezentate datele comparative
culese pe timpul ă ş ă unor probe experimentale
efectuate cu cele ă procedee de conducere: cu
ă ă ş prin impulsuri. Se ă ă apli-
carea metodei accelerare-dece le rare este ă
de ţ mare a ă etajelor cutiei de viteze
care impun o ş ă a ă de
ţ ă ale ambreiajului, ţ ă a regimului
de ţ a motorului ş reducerea, Într-o oarecare
ă ă a vitezei medii. Din datele experimentale
ă o ă reducere a consumului de combustibil,
dar aceasta se ţ cu ţ ă care duce la
uza rea ă a cutiei de viteze, pneurilor ş a
motorului. Aceasta din ă se ă prin solicitarea
ă a echipaj ului mobil al motorului În perioa-
dele de regim tranzitoriu ş prin ungerea mai ă care
se face la ralanti , ca urmare a presiunilor reduse create
de pompa de ulei.
Privire ă a rulajului cu ă ă ş
a celui prin impulsuri la 100 km
Procedeul de Viteza Conll.m de Consum de Numir Timp de func- Numlr Uzura mo-
_re
medie, combuafbi, t ,oi. kg da accele· !ionare d .. ,jo- wnrirl%
kn>1l rlri ta raland, MUIe nlrIaIe
-ai>U
V.eu
",,1IIrII 20.0 0.19 n 2.6 11 100
47.57 lB.19 0.09 393 175,1 385 128
În ceea ce ş ţ traficului, este
examinarea modului efectiv În care se ă ş
manevrele impuse de aplicarea procedeului de condu-
cere prin impulsl!.ri. Ş Întâi
ă vitezei In vederea ă In final, a pnzel
directe. Observând vitezometrul , la atingerea vitezei la
care se impune Începerea rulajului ţ el ă
pedala de accelerare conpomitent
ambreiaj ş aducerea ă de ă In ţ
ă ă aceea, ţ mereu sub ţ vite-
zometrul, este atent la trafic ş reia faza de accelerare
ă recuplarea prizei directe. Toate aceste manevre,
repetate de un ă nedefinit de ori, au ca efect
obosirea ş ş ă ţ sale, mai ales ă
pentru schimbarea etajelor se ă 2-4 secunde,
TEHNIUM septembrie 2002
timp În care, rulând cu 60 km/h, ş parcurge un
drum de 33-67 m ş nu este greu de ţ ă pe acest
interval de drum ţ din trafic poate suferi ă
importante la care un ş obosit nu mai poate
ă prompt. Din toate aceste motive procedeul
rulajului prin impulsuri nu este recomandabil, mai ales
ă reducerea consumului nu este ă
În ş ordine de idei se Înscriu experimentele
ale ă rezultate sunt prezentate În figura 1, privitoare
la ţ ă a diverselor cicluri de conducere,
cu limitarea vitezei la 50 km/h. Se ă ă con-
sumurile cresc pe ă abaterii rulajului de la ţ
ă a ţ constante a vitezei, cele mai mari
consumuri fiind prilejuite de ţ ă frecvente ş
Îndelungate, motiv pentru care se ă oprirea
motorului În cazul ţ ă Îndelungate. Fiecare
oprire a motorului de un minut ş o cantitate
de ă cu care se poate parcurge un kilometru. Cu
vehiculele actuale, oprirea motorului este recomanda-
ă ă se prevede ă timpul de ţ va ă ş
ă minute.
În ţ conducerii, din cele expuse ă acum se
poate deduce o concluzie ă ş anume ă risipa
de combustibil sau economlsirea lui sunt determinate În
mod ă deJemperamentul ş ă celui care
conduce ş In sprijinul acestei ţ vin ş rezul-
tatele unui pachet de ă În care un grup de
ş conducând ş autoturism, au rulat În trei
ţ specifice diferite: pe ş (fig. 2a) pe drumuri
secundare de categorii diverse (b) ş În ş (c).
Graficele ă ă consumurile efective la suta de kilo-
metri (C100) depind Într-o ă ă ş de stilul
de conducere.
La mersul pe ş stilul cel mai economic (zona 1)
s-a caracteri zat prin pilotarea ş ă a ş cu ă
ă preferându-se priza ă ţ mo-
derate ş spiritul de anticipare a ţ celei mai risi-
pitoare maniere de conducere i-au fost proprii (zona 3)
demarajele extrem de vii ş prelungite În etajele infe-
rioare ă ş foarte frecvente, ă riie numeroase
ş bruiale - toate acestea având drept ţ ă sur-
menajul ş Efectul ş consumului s-a ampli-
ficat pe ă ş vitezei medii , mai ales dincolo
de 70-80 km/h, fapt ş de explicat ă ne gândim ă
V,1(I"/h

(i)
SOV\ J\ J\
Ruloj cu ","'1
frtC'ttnt.
·. ' 12

" '1)
Ruloj ;;

vorlobll
;:-
I
,i •
(j) 5OV::V::V;
·
frlMrilor
y 1
.,IO"!

Trafic urbln

rtal
.; 60

Clreuloti • .
flutntO
u
@ SOl . .1
1,0 ă

tOft,fantd
TU'1Il I f
1
jIj 10
57
_________________________ AUTO-MOTO ________________________ __
la ă ă de conducere, pentru a ridi«a viteza
medie se cer tot mai multe ă ş ă In timpul
probelor care au durat 219 km, ş "duri" au realizat
o economie de timp de 13 minute, dar au consumat trei
litri de ă mai mult ş au ş cursa ţ ş
ă oare efortul?
Ş In al doilea ciclu de probe (fig. 2b) cele mai mici
consumuri le-au realizat tot ă ţ ş cu cea
mai ă ţ ă (zona 1) la rulajul pe drumuri
de categorii inferioare. La ă ă ş viteza de
rulare a fost mai mare, ş consumurile au fost mai mici.
Ş foarte prudenli (2) au pierdut avantajul consumu-
lui ş mai ţ ce al vitezei, ă rulajului mai
I I I I
8o---ss--v,'km/h
fi)
65 70 75
(100
a
I
11
10
1!ID3

9
I I I I I
25 30 35 1<0 45 v, krn/;-,
t100
b
I

10
9

8
7
2
I I I I
!h v, km/h
30 35 45
îndelungat în etajele inferioare. Cei mai risipitori s-au
dovedit ş care nu au avut deprinderea ţ pe
drumuri proaste (3); folosirea ă a etajelor infe-
rioare, ă ş ş ă rapide, opririle
freq,vente au redus alura ă ş au ă consumul.
In ţ ă (fig. 2c) s-au distins echipajele cu
ţ ă de peste 20 ani de ţ în ş (1). Lipsa
ă ţ ţ ş prevederea deciziilor, procedeele
ş ă la automatism ş promptitudinea la ă
au constituit principalele ă ţ ale acestui grup de
ş ă ei are impresia ă ş se
deplaseaza uniform In flux ş ş ţ de a
prevedea ţ din trafic înaintea altora ş de a prog-
noza manevrele viitoare le permit mai mult decât celor-
ţ ă ă ă ş intensitatea ă ca ş al
demarajelor vii, ă ţ mai ţ timp. ă cum
se vede din aspectul zonei, cu ş viteze medii,
ş ş ţ consumul la cele mai joase niveluri.
Ş din al doilea grup (zona 2), cu o vechime sub 20
58
ani, au un stil de conducere în ş mai ţ judicios,
mai nervos. Ş ei sunt capabili ă prevada ţ de
trafic, dar temperamentul li împinge de multe ori ă ă
din ă ă execute demaraje, ă ş în final,
ţ ă ă pentru consum. Din a treia cate-
gorie fac parte ă cu stagii de aproximativ 10
ani ş mai ă ă ă ă rapid la ţ
ş conduc cu frecvente ruperi de ritm, ies adesea
din coloana de ş ă culoarele, se ă
permanent ă fie înaintea tuturor, nu sunt nici o ă pre-
ţ ă ă ţ din trafic ş ă ş optimizeze
manevrele. De aceea consumurile de combustibil înre-
gistrate în ă ă (zona 3) sunt cele mai ridicate.
ă prezentare nu poate fi ă ă ă a face
unele ţ privitoare la gradul de ă a
vehicul ului ş ţ transporturilor mai ales în cazul
camioanelor. Examinarea ţ consumului la suta de
kilometri (1/100 km) din figura 3 ar putea recomanda
efectuarea ţ ă a rulajului cu automobilul cât
mai ţ ă deoarece la ş mici transportate
se ă mai ţ combustibil. In realitate, lucrurile
nu stau ş deoarece, la autocamioane, îndeosebi,
consumul de exploatare se ă în litri de com-
bustibili ţ pentru a transporta o ă de bunuri
pe ţ de un kilometru (I/t.km), întrucât ţ
ă ş impune .transportarea unei ă
cât mai mari de materiale. In grafic se ă
ă parametrul de consum exprimat In f/t.km este cu atât
mal mic cu cât ş este ă la capacitate mai
mare de ă
el
.:.:
E
a
.li:
:::::-

-
\
;.g
\
Li
....
:;:
.,
\
VI
::> :::J

.c
'"
E
o o
'.J u
QJ
GJ
"'"
"O
e
e
::>
--
::>
'"
VI
C C
o o
u u
3
o
Masd
trans ă t
ă ş reguli nescrise ale ţ care au impor-
tanta lor în ceea ce ş risipa de combustibil. Este
vorba de acea ă a traficului care impune ş
lui ă nu plece obosit la drum, ă ă la timp ş
suficient pentru a se odihni ş controla ş ă ă
ţ ă inutile, ă ă cele mai potrivite trasee din
punct de vedere al ă ţ drumului ş al geometriei sale,
ă evite pe cât posibil rula/'ul în ţ nefavorabile de
vreme, iar în cazul ş ui amator ă ş rezolve pro-
blemele printr-o ă ş ă ă plimbare ă
Ş alte detalii ş avea locul aici, ele intrând în
ş ordine a disciplinei ş ordinii de ţ par-
brizele murdare, lipsa sau ă oglinzilor retrovi-
zoare, farurile care ă ă din cauza ă
lor sau geamurile pline de praf sau noroi, ţ de
ă ş ş a parbrizelor defecte, mijloacele de
dezaburire a parbrizelor ineficiente, toate ă con-
sumul deoarece ă pe ş ă ă viteza
medie de deplasare a autovehiculului.
TEHNIUM septembrie 2002
-------------AUTO - MOTO-------------
U
na din prevederile care au dat
ş ă dau mult de lucru fa-
ţ de motoare pentru autove-
hiculele rutiere o constituie respec-
tarea ţ de ţ
poluante din gazele de evacuare
ă prin regulamentele C.E.E.
La autovehiculele consumatoare
de ă este ă În vedere
ţ ţ ă a oxidului de
carbon În gazele de evacuare.
Procedurile folosite În ţ acre-
ditate pentru a efectua ţ
tehnice periodice, ca ş nivelurile
ţ ţ poluante
amintite, sunt ţ În ţ
de dotarea ş distingându-se
autovehicule ă cu epurator
catalitic de noxe sau cele la care
acest element ş
Este bine ca proprietarii autohve-
hiculelor ă ă aspectele
tehnice ale ţ de stabilire a
gradului de poluare pentru a se evita
ţ ă stârnite de suspi-
ciuni cu prilejul ă lor, dar mai ales
pentru ca posesorii ş ş ă ă
pune la punct În prealabil ş din
acest punct de vedere, ţ seama
ă un turometru (când ş nu
este ă cu acest aparat chiar din
ţ ş un analizor de gaze pot
fi procurate relativ ş
La motoarele ă ă catalizator,
verificarea se face la ralanti (mers În
gol la ţ ă ă de
fabricant); când ă ă nu
este ă se va accepta f
ţ de maximum 1000 min- ,
ş ă În timpul probei tem-
peratura motorului trebuie ă se afle
la nivelul celei de regim normal (pre-
ă de fabricant sau temperatura
uleiului de minimum 60° C), con-
sumatorii electrici trebuie ă fie
ţ maneta de schimbare a
etajelor cutiei de viteze ă fie În po-
ţ ş ă iar ambreiajul cuplat.
Inainte de Începerea ă ă
se aduce analizorul de gaze În
ţ de ţ ă
conform ţ de folosire, ş
se introduce sonda de prelevare a
gazelor În ţ de ş pe o
adâncime de minimum 30 cm, dar
numai ă ce s-a constatat cu
exactitate ă traseul gazelor evacu-
ate din motor nu ă neetan-
ş ă ţ ă ă ă este nece-
ă deoarece În timpul probelor
prin locurile ş ă
prost fixate, ă ă
amortizor de zgomot perforat) se pot
insinua ă ţ de aer care ă
grav citirile. Verificarea ş ă ţ
se face obturând ş gazelor ş
observând ă nu se produc zgo-
mote de ş a acestora pe ţ ă
ş ă În ă se ş o
contrapresiune ă
TEHNIUM septembrie 2002
TEHNOLOGIA
... ...
MASURARII
CONCENTRATIILOR
de POLUANTI
la INSPECTIILE
TEHNICE
ă ce motorul ă a fost
adus la ţ de ralanti ţ ă
se ă ă nivelul de CO indicat de
analizor, ţ acestuia trebuind
ă fie stabile pe o ă de cel ţ
20 secunde. ă aparate care per-
mit ţ ş de rezultate corec-
tate În ţ de ţ atmos-
ferice COcor- valoare care va fi ă
În considerare ca rezultat final.
ă motoare la care eva-
cuarea gazelQr se face pe mai mult
de un traseu; În acest caz se
ă ă ţ de CO pe
fiecare traseu, acceptând ca rezultat
media ă a valorilor indivi-
duale.
Se ş ă pentru a trece
proba de ţ ă privitoare
la poluare, la autovehiculele fabri-
cate ă la 01.10.1986, concen-
ţ de CO nu trebuie ă
ă ş ă 4,5%, iar pentru cele
produse ă ă ă nivelul
ma)5im este ş mai mic, de 3,5%.
In cazul auto vehiculelor pre-
ă cu epura tor catalitic, anali-
zorul de gaze folosit trebuie ă ofere
date ş În ceea ce ş valoarea
coeficientului excesului de aer, Â..
ţ de Încercare sunt iden-
tice cu cele descrise pentru automo-
bilele ă ă tratament catalitic al
gazelor de evacuare, numai ă În
afara probelor de ralanti, se mai face
ă o testare la o ţ supe-
ă dar tot la mersul În gol;
ă ţ de mers În gol acce-
lerat este, de ă ă de
fabricant, dar În lipsa ei se ă
un nivel minim de 2000 min- .
Tehnologia ă ă este cea
ă mai Înainte ă ă nici o
deosebire, doar ă În final, se culeg
ă date: nivelul de CO ş valoarea
coeficientului Â., care sunt Înscrise În
raportul de ţ Pentru ca
ş ă ă "examenul",
nivelul de CO nu trebuie ă
ă ş ă ţ fabricantu-
lui sau 0,5% la ralanti ş 0,3% la
regimul de mers În accelerat, la
care, În plus, coeficientul excesului
de aer Â. nu trebuie ă se ă cu
mai mult de ±0,03 ţ ă de unitate.
La motoarele diesel, elementul
poluant care se supune ă ă În
cadrul ţ lor tehnice periodice
este densitatea fumului În gazele de
evacuare, folosind un fummetru
(opacimetru).
Se ă ş ţ ca
mai sus privind regimul termic al
motorului ş starea ă a traseu-
lui gazelor evacuate.
Opacitatea gazelor se ă ă
la ralanti - regim care are ş
ţ ca acela descris În cele ă
cazuri anterioare - precum ş la
ţ ă de mers În gol, prin
care se ţ nivelul maxim de
ţ ă a motorului
ă ă de fabricant,
comanda ţ fiind ă În
ţ ă restul ţ
fiind ş cu cele amintite deja.
Sonda de prelevare a fummetru-
lui se introduce În ţ de ş
ment pe o lungime de minimum 30
cm sau 3 ... 6 D - D fiind diametrul
ţ de evacuare.
Pentru evacuarea ţ
de particule din traseul de evacuare,
Înainte de Începerea ţ
se ă câteva ă ş
ă la ţ ă ţ ă
pe o ă de minimum 2 secunde.
Concomitent se ă ă ţ
atinsf nu ă cu mai mult de 200
min- ţ ă de cea ă de uzina
constructoare, În caz contrar
autovehiculul fiind respins.
ă totul este În ă se rea-
duce motorul la ţ de ralanti,
ă care În mod lent, dar Într-un
timp care ă nu fie mai mare ş
de 0,4 s, se ţ ă comanda
ţ ă la ţ de-
ă maxime. Se ţ ă
ţ ă când se ă inter-
ţ regulatorului de ture, pe o
ă de cel ţ ă secunde
sau pe durata ă ă În ţ
unile fummetrului. Comanda acce-
ţ este ă ă ţ
acestui regim, motorul revenind,
ş la ţ ă de mers În
gol (ralanti), ţ ţ ă pe
durata ă În ţ
fummetrului sau cel ţ 3 secunde.
Procesul, nUl:nit accelerare li-
ă se ă de ă patru ori În
care se ă valorile
indicelui de opacitate, rezultatul final
fiind reprezentat de media aritme-
ă a celor patru date ţ
Probele se ă valabile ă
valorile indicelui de opacitate
ţ În ultimele trei ă ă
nu ă Între ele cu mai mult de 0,5
m- ş ă valoarea medie ţ ă
este ă maximei legale,
ă 2,5 m- În cazul motoarelo{
diesel cu ţ ă ş 3 m-
Ia cele supraalimentate.
59
------------AUTO· MOTO ------------
INDICATOARE
DE CONSUM
Pentru a oferi ş o ţ
ă asupra gradului de eco-
nomicitate al stilului ă de condu-
cere, unii constructori ă un
aparat, nu tocmai complicat, care
poC!,te fi realizat ş de amatori.
In vederea ţ principiului
de ţ al unui astfel de dis-
pozitiv, trebuie ă se ă
faptul ă ş regim de ă
poate fi atins În diverse etaje ale
cutiei de viteze, cu diferite
deschideri ale clapetei de accele-
ţ ş deci, cu consumuri specifice
di ferite; cu cât etajul cuplat este mai
mic, cu atât rulajul este mai costisi-
1
o arie de ă prea ă
pentru a putea fi ă ă cu o
ă ă ca ţ ş
ţ Domeniul poate fi adus
ă la o ă mai ă delimitat
de de ţ .nmin ş n
max
'
precum Ş de valorrle ă ale
depresiunii din colectorul de admisi-
une Pa min ş Pa max ă de liniile
tangente la conturul domeniului de
consum optimal. Este ă ă În
acest caz câmpul de consum va
include ş regimuri mai ţ eco-
nomice, ă ţ situate În
ţ dar apare avantajul ă
ă ă ă ă fi mai ş
f'"
se ă ş ş ţ ă econo-
ă n
max
' ş ă când ţ
motorulUi scade sub limita economi-
ă ă n in' Pe cadranul
aparatului se ă o ă co-
ă care corespunde plajei eco-
nomice de ţ a presiunii din
colectorul de admisiune: Pa min ...
Pa max (fig. 3).
In orice etaj al cutiei de viteze,
când unul din becuri este aprins sau
acul indicator se ă În afara zonei
marcate, ă ă motorul
ţ ă În regim neeconomic.
Pentru aducerea consumului În
zona ă ş poate
corela viteza de deplasare a ş
cu ţ clapetei de ţ
selectând etajul din cutia de viteze
care ă acestei ţ
Pe cadranul aparatului se poate
marca ş un reper G, care cores-
punde presiunii din colectorul de
admisiune ce se ş când
motorul ţ ă la ralanti, În
limitele de ţ impuse de fabri-
cant. ă ă foarte ă
2
l'
"
] 1
8
V ll JJl
'"
-V
'-'-·1-1
l'jir ,; L=:'--'--

18
ti
/5
"
"
t:
e / 2
20 40 60 80 100 120 140
o
VirczD de ru/.1rc. kmIh
tor, ş cum ă figura 1. De
aceea ar fi foarte ă ţ unui
Indicator care ă arate ş
momentul În care este necesar ă
cupleze alt etaj al cutiei de viteze
pentru a reduce consumul.
Individualitatea unui motor este
cel mai bine ă printr-un
grafic denumit ă com-
ă (fig. 2), În care sunt reprezen-
tate liniile izoparametrice ale con-
sumului specific, ca ş cele ale pre-
siunii din colectorul de admisiune,
p , În ţ de presiunea medie
ă din cilindri , Pe' ş de ţ
n.
Impunând o ă ă
pentru consumul specific, c ,
ă valoare ă În gr&fc
6
ă ă cu un instrument mult mai
simplu, mai ieftin, mai ş de
construit ş de exploatat.
Pentru ţ sa sunt nece-
sare o ă ă cu indi-
cator (de fapt, un vacuummetru) ş
un termometru de orice tip: centrifu-
gal , electromagnetic, electronic etc.
Priza vacuummetrului se ia din gale-
ria de admisiune În avalul carbura-
torului (sau al clapetei de admisi-
une, la motoarele echipate cu sis-
teme de alimentare prin ţ de
ă ţ turometrului nu
este ă decât pentru a sem-
naliza ş din domeniul de
ţ optimal. De aceea, pentru
aceasta se pot folosi ă becuri
sau leduri care se aprind, unul când
"POI ""IX
P:1 III;"
n
mllx
n. min' /
poate servi ca indiciu al ă
regimului de mers În gol (ralanti), fie
sub raport calitativ ă al dozaju-
lui), fie cantitativ ă al nivelului
de ţ
Posesorul autovehiculului se
poate servi de acest aparat ş pentru
a ă ţ ă tehnice a
motorului. Pentru aceasta, la fiecare
tip de autoturism este nevoie de o
etalonare care trebuie ă fie ă ă
de preferat, atunci când vehiculul
este nou, dar În orice caz când el !ie
ă În stare ă ş ă In
acest scop, va coborî cu ş o
ă folosind frâna de motor ş va
repera pe cadranul aparatului po-
ţ pe care o ă acul Indicator
la acest regim de mers În gol ţ
ţ ,', -.' " ;:,':... .j - , ., •
4'0: .. \!:\ ... o' • ,1:0 I
TEHNIUM septembrie 2002
--------------------------AUTO-MOTO-------------------------
Din timp În timp ă zicem, o ă la
20000 km ţ el va repeta proba
pe ş traseu ş În ţ
atmosferice ă ă ă
Între timp motorul a ă ă un grad
de ă notabil ă ă s-a
redus compresia În cilindri, s-au
uzat supapele sau scaunele ori
ghidurile de ă atunci apara-
tul va indica o presiune mai mare -
ă acul va ocupa o ţ În
dreapta reperului ţ ţ de
la acesta la locul ocupat acum de
acul indicator este o ă ă a
gradului de ă a motorului numai
ă reglajele sale de ţ ş
aprindere sunt corecte.
Scala dispozitivului de control
poate avea ş alte forme, una din
acestea fiind cea ă În figu-
ra 4, care cuprinde mai multe zone
colorate diferit. Mai Întâi, punctul L
va defini ţ de ţ la
ralanti. ° ă ă În galben va
corespunde ţ de rulaj la
regimul de mers În gol ţ (cu
ă de motor, pedala de accele-
ţ fiind complet ă Zonele
albastre ă rulajul neeco-
nomic În etajele inferioare ş la ţ
ridicate, iar zona verde ă
sarcinile foarte ridicate ş acce-
ă rapide care sunt ţ
evident, În regim extrem de neeco-
nomic. in ş zona ă În
ş ă regimurile de rulaj care
sunt cele mai avantajoase din punct
de vedere economic.
Albastru
lIIIIIIIIIaD Verde
lIIIIIIIIIaD ş
4
Cei care au folosit acest instru-
ment ţ ă el poate fi utilizat ş
pentru sesizarea unor ţ ce
atrag ă sine ă de cuplu
sau ţ cum ar fi frâne care ţ
ă ţ În motor (gri-
paje de piston sau de ă de
exemplu) , pierderi În transmisie,
dereglarea carburatorului, aprinderii
sau ţ defectarea bujiilor,
ă compresiei, ă fir-
trului de aer ş dezumflarea
pneurilor - ă orice ă care
poate interveni În modificarea valorii
economice a presiunii di n colectorl!1
de admisiune. ş dispozitivul
ă doar o ţ ă
asupra ţ unei ţ deci
ş ca instrument de diagnosti-
care ă localizarea ş natura
ţ trebuie ă fie stabilite
prin procedeele de diagnosticare pe
elemente specifice.
TESTAREA MOTORULUI CU ANALIZORUL
DE GAZE
Cândva o raritate, analizorul de gaze a devenit ă
un instrument aproape banal În dotarea atelierelor
ă ţ mecanici lor auto care ţ la profesionalismul
lor. Este de presupus ă o ă cu "intrarea ă În
Europa", aplicarea cu ţ a normelor de ţ a
mediului impuse prin ă ţ va
face tot mai necesar acest aparat. Ş el va prolifera tot
mai mult, pe ă ă ce ş ş amatorii se vor
convinge ă analizorul de gaze nu este numai un instru-
ment necesar ă gradului de ă re" a
atmosferei, ci ă pe ă aceasta, el ă mari posi-
ă ţ de diagnosticare a motorului, pentru stabilirea cu
exactitate a unora din ţ sale ş reducerea con-
sumului de combustibil.
Pentru a ţ mai ş ţ dintre
ţ gazelor de ş ş starea ă a
motorului, este ă mai Întâi o ă descriere
a raportului dintre ţ ţ din aceste
gaze ş calitatea amestecului ă introdus În
motor ş exprimat prin ş coeficient de dozaj, Â..
Se ş ă ţ combustibilii ţ din petrol produc
prin ardere ca, C02' H20, unele hidrocarburi (HC), iar
ca produse secundare, oxizi de azot (NO ).
ş la o valoare a lui A. ă cu unifatea ar trebui,
teoretic, ă se ă numai C02 ş H20, ţ
TEHNIUM septembrie 2002
inofensive, practica a ă ă ţ ţ
ş ca, HC ş NO
x
este de ă
Abaterea amestecului de la ţ sa stoechio-
ă ă de valoarea coeficientului de dozaj A.
= 1, ă Îi corespunde un raport masic ă
14,7 : 1, ă ţ ţ ş cum se
ă În ă
ţ de oxid de carbon scade permanent o
ă cu ă ă amestecului În ă (când A.
ş fapt explicat prin disponibilitatea tot mai mare de
oxigen. Hidrocarburile ă ă o ţ mi-
ă În domeniul A. = 1,03 .. . 1,08; În zona amestecuri lor
mai ă ţ de HC ş ă arderii
incomplete a benzinei ă de temperaturile de
ardere tot mal mici, iar În zona amestecurilor mai bogate
ca urmare a ţ oxigen ului.
S-a stabilit ă ă nu numai reglajul ţ -
care ă În definitiv valoarea lui A. - dar ş starea
motorului ş reglajele sale pot ţ decisiv emisia de
ţ Depistarea ş ă cauzelor care
ă ş ţ de ţ la ş
ment ă ă ş o ţ a ţ con-
sumului de combustibil cât mai aproape de nivelul nomi-
nal ş o ă ă ă de prelungire a ţ motoru-
lui.
61
-------------------------AUTO·MOTO-------------------------
NO
,
,
,
,
,
,
,
,
,
ca
,
,
,
,
,
,
,
: stoochiomctric
,
,
I
I
I
I
,
I
I
I
.. "'"
,......... ..."
...... -..
0.95 l.bo l.b5
bogat : sllroc
..
amestcc
În ceea ce ş ţ de ca, intervalul
optimal de ţ a sa este 0,5-3,0% pentru motoarele
În patru timpi , 2,0-4,5% pentru cele În doi timpi ş sub
0,1% pentru motoarele ă cu postreactori
catalitici, ă ş acestor limite fiind ă numai
de pereglarea ţ
In ceea ce ş hidrocarburile, ţ lor abun-
ă este ă În principal, de arderea ă
ă de defectele aprinderii, dar ş de un dozaj exce-
siv de bogat În combustibil, precum ş de pierderea
ş ă ţ cilindrilor ă uzurii grupului piston-cilin-
dru sau a supape lor. Limitele normale ale ţ
de HC În gazele de ş sunt 100-500 ppm ă ţ
pe milion) pentru motoarele cu carburator, 50-150 ppm
pentru cele cu ţ de ă ş 50 ppm pentru
motoarele cu reactoare postcatalitice.
Având În vedere aceste ţ se poate Întocmi
un sinoptic de interpretare a rezultatelor oferite de ana-
lizor, În care trebuie ă se ţ ă seama de ă
ă
- ţ de ca mare ă ţ de
ţ care ă prepararea de amestecuri
prea bogate;
- ca sub ă - amestec prea ă
- HC peste ă - ţ de ţ sau de
aprindere ori pierderea ş ă ţ cilindrilor.
In tabel sunt prezentate ţ ă modul de
manifestare a ţ nivelul apreciativ al concen-
ţ ş cauzele posibile ale ă anormale - ă
tot ceea ce Îi trebuie unul amator sau profesionist În
scopul ă maximale a ă ţ de diagnosti-
care a analizoarelor de gaze.
ţ ă ţ
de Incercare
Ralanti ţ CO - ă
ă HC - mare
62
Cauze posibile
1. Defecfe de aprindere:
• condensator defect sau
cu ă Imperfecte;
• platine defecte;
• bujll defecte (uzate sau
in scurtcircuit);
• ş deterlorate;
• capacul distribuitorului
defect sau murdar;
• avans la aprindere
incorect;
2. Compresie ă
3. CircuItul de ţ
al carterulul
in stare ă
ţ ă ţ Cauze posibile
de Incercare
Ralanti
Ralanti
Ralanti
ţ CO - ă Amestec prea ă
ă HC - mare • garnitura carburatorului
ţ CO - mare
ă HC - mare
Fum negru
Consum
ridicat
ţ CO - mare
ă HC - ă
sau ă ă
ş ă
• dereglarea amestecului
la ralantl;
• nivel ă in camera
de nivel constant;
• infunda rea ţ
sau jlclorului de
ă al ralantiulul ;
• aer fals.
Amestec bogat:
• dereglarea ş de
amestec;
· ·clapeta de aer nu se
deschide complet;
• nivel ridicat al benzinei
in camera de
nivel constant;
· ·filtru de aer imbâcslt;
• jicloare de aer
(compensare sau ralantl)
obturate;
•. compresie ă
• ventifarea carterulul
ă
Amestec bogat:
• carburator dereglat;
· ·clapeta de aer nu se
deschide complet.
Mers in \lol la ţ
ţ mijlocii ă
CO - 1. Aprindere ă
HC - ă • ş defecte;
• capac distribuitor defect
sau murdar.
Mers in gol Consum mare CO - mare
la turatli Fum negru HC - mare
mijlocii
• bujii uzate sau in scurt-
circuit ;
• ă contactelor
condensatorului ;
• avans la aprindere
dereglat;
• regufatoarele de avans
vacuumatic ş
centrifugal defecte.
2. Amestec ă
• nivel prea mic i n
camera de nivel
constant ;
• jicloare de ă
Intundate;
• carburator dereglat;
• ş ă ţ pe traseul
de admisle (aer fals) ;
• garnitura carburatorului
ă sau nestrâns ă
Amestec bogat:
• dereglare a
carburatorului;
• licloare de aer
Infundate;
• nivel ridicat in camera
de nivel constant;
• clapeta de aer nu se
deschide complet ;
• filtru de aer infundat.
Se ţ Motorul ă
pompa de semne de
accelerare de oprire
CO - nu ş 1. ă de ă
peste 1 % sau ă
2-3 ori
Ralanti
chiar scade. • ă mecanice
apoi revine defecte;
• supapa de refulare
ă
Mers normal CO - extrem
de ă
HC - extrem
de ă
• supapa de admlsie nu
inchide perfect;
• ă ş ă
ă ă sau cu
membrana ă
2. Orificiile de ă ale
carburatorului infundate.
ţ de evacuare
ş ă (racorduri
defecte. amortizor
de zgomot spart etc.)
TEHNIUM septembrie 2002
------------MODELlSM------------
. STATIE
DE Ă
(Urmare din nr. trecut)
REAL/ZAREA RECEPTORULUI
Receptorul este realizat pe un
circuit epoxi (sticlotextolit) placat cu
cupru pe ambele ţ una din fete
ă planul de ă (ca ş a
ţ ă
Pentru practicarea ă se
ă astfel:
• se ă toate ă la
diametrul de 0 0,8 mm;
• se ă cu un diametru
de 0 1,1 mm ă pentru soclul
ţ ş pentru fixarea carcase lor
(blindajelor) filtre lor, conform
schemei de implantare;
• ă pentru cele patru
ş ale filtrulu! au
diametrul de 0 1 mm, Iar pIciorul car-
casei acestui filtru este de 0 1,6 mm;
• acestea fiind ă se ă
ă În planul de ă ă
folia de cupru pe un diametru de cca
3 mm cu ţ celor marcate cu
ţ ă pe figura circuitului imprimat:
ţ ă nu se va perfora Ş
stratul de material izolant al circuitu-
lui imprimat, În procesul de ă a
ă În planul de ă
Montajul
Se vor efectua În ordine ă
toarele ţ de montaj:
• carcaselor filtrelor TR1-TRS li
se taie câte un ş (raportându-
ne la implantarea ă ă de sus);
• se ă ş ă filtrele
TR1-TRS, având ă ă li se cosi-
ă ş ă al carca-
sei de cele ă ţ ale circuitului
imprimat;
• se ă ş la fel
filtrul ceramic;
• se ă ş ă soclul
ţ ş circuitele integrate;
• se ă un fir ţ izolat,
de ă Grosimea firului de
ă va fi de cca 2 mm.
ţ ţ atât la
ţ ă cât ş la receptor, se pot
suda direct ă ă soclu), dar În
acest caz nu se mai pot schimba.
Aceasta constituie un impedj-
ment, mai ales În concursuri. In
schimb, ş ţ apara-
turii.
TEHNIUM septembrie 2002
Prot. dr. Ing. Sorin PISCATI
Decodiflcatorul
Placa de montal a decodiflca-
torului va fi un circu t Imprimat sim-
ă ţ ă
Realizarea decodlficatorului con-
ă În efectuarea ă ope-
ţ
• se ă la ă conectorul
celor 7 ă + baterie;
• se ă rezistoarele, con-
densatoarele ş integratele;
• tranzistorul trebuie sudat cât
mai aproape de circuitul imprimat,
ca ş CS ş R1. Aceste piese se vor
monta În ţ ă
• cele patru ă de fixa!e a cir-
cuitului imprimat vor avea dlametrul
de 0 2 mm;
• fixarea este ă prin patru
ţ M2. În acest sens se ă
ţ respective sub circuitul
Imprimat. Este bine ă ne ă
de buna prlndere a lor; prefeabil În
acest stadiu decât ă se dezli-
ă În timpul ă sub efec-
tul ţ
Cutia ansamblului receptor -
decodifica tor
Desenul pentru realizarea aces-
tei carcase este prezentat În figura
18.
Ca material pentru realizare se
va utiliza o ă ă de aluminiu
cu grosimea de 0,S-0,6 mm.
Pentru ă ţ un
trece fir". Circuitul imprimat al
decodificatorului este fixat de cutie
prin patru ş cu intercalarea a
patru ţ
30 0 .,5 35 fi 30 ,
r " I
-
.a
15
10

o
20.5
"'-
/"
I
I
i"""

f
..
- - '" I
t1,& :
I
,

I
, , ,
, I ,
, ,
, ,
An .!)
I
-
,
I ;;; I
, ,
I
,
I I
: II 2.8
I
!f=='
.---
2.5

.! -_/"
18
It "
31 :! 6
--:' ,-
;;
..
e
63
------------MODELlSM------------
Înainte de fixare, ţ o
ă din carton rigid, cu
de 1 mm, Între spatele
imprimat ş cutie. Decodlflcatorul
este legat la receptor prin trei fire
flexibile cu lungimea de 7 mm. Ele
vor fi sudate la decodificator, ă
fi xare, pe partea ţ ă cu cupru.
[leglarea receptorulUi .
In prealabil se vor ţ
ă ş ţ izola,nte, .de
ă din ă de circUit Impn-
mat (sticlotextolit) , de pe care a fost
ă stratul de cupru.
Decodificatorul fiind montat ă
cum am ă ţ receptorul În
ă parte a cutiei, cu un carton
izol ant mtre cutie ş partea de
dedesubt a ă receptorului.
Se aduc toate miezurile
bobinelor În ţ de mijloc.
Se ă la codifica tor mi-
nimum ă servomecanisme
(industriale, de ă În ă
stare de ţ ..
Se ă celula de filtraj
CLR-1, ă În . figura 19,
ă prin fire mal scurte
punctele "ed" ş "ed " receptoruluI.
Este obligatoriu sa efectueze
reglajele pe o masa dm I,:mn,.
departe de orice corp metfllic
ă ă nici un aparat sub tensIUne m
apropiere (Ietcon, de exemplu). .
Antena se va fixa sub un unghi
de 60° ţ ă de ă Ea trebuie
ă fie rectilinie.
ţ Nu ţ ă În
timpul ă vreunul din ele-
mentele ansamblului de ţ -
receptor, baterie sau servomeca-
nisme.
Pentru a imobi liza cutia care
ţ receptorul (pe
ă ţ o ş ţ
ă iar cu ă ţ
reglajul. .
Ansamblul fi ind sub tenSiune,
ţ ă tensiunea Ud are va-
loarea: . )
Ud = V
ac
- 0,6 V (aproximatiV
ţ ă În apropiere, ă
ţ o a
ţ m ordi ne asupra lUI TR1,
2; 3 ş 4.
ă ţ ţ ă (Ia 4-5
metri), pentru a ţ o deviere cât
mai ă
ţ de mai multe ori, cu
ţ aceste reglaje. . ...
Cu maximum de ţ ţ
celula CLR1 ş ţ miezurile trans-
formatoarel or TR1 ; TR2 cu câte o
ă ă de lac ă ă exces).
ţ la ă ş la
decodificatorului cele doua rezls-
toare ale celulei CLR2.
ţ ă ă la un
osciloscop cu o ă de trecere de
minimum 1 MHz.
64
A90
3,9 kO
3.9 kO
FIRE SCURTE
"'''''''.-.-. ... V U - M
CELULA DE REGLAJ CLR1
" , I "\1
INTRAREA
DECODIFICATORULUI
)
AIA""" I . ·
4,7 kO
19
CELULA DE REGLAJ CLR2
ă ţ progresiv ţ ă
antena sa fiind ă complet !
ă la o ţ ă de 50 m. Nu ma!
ş ţ transformatoare le TR 1 Ş
TR2. ă ţ de 50 m nu este
ă trebuie ă ţ reglarea
TR 1. ş TR2:
ţ asupra lUi TR3 Ş TR4,
ă ţ ă ţ ţ impulsuri (nega-
tive), de amplitudine ă
orice ţ a ă ş Ş
practic lipsite de ţ . .
Reglajul lui TR5. da ?
ă semnalulUI de ş Pentru
un "swing" de 3 . amplitudinea
imRulsuriior trebUie sa fie de 300 mV.
În final IiPili miezurile tuturor
transformatoare or, dar ă
ţ Nu trebUie s?
mire ţ semnalulUi Joasa
ţ ă vizualizat pe
pentru ă masa receptorLfIUi nu
ă direct la masa osclloscopulUl.
Atunci când toate reglajele sunt ter-
minate se poate observa un semnal
stabil, 'legând direct. masa repep-
torului cu cea a osclloscopuIUl .. N"u
ţ ă ă un (egla) m.
aceste ţ Nu ţ ţ
reglaje În apartamente al caror
ţ sunt din beton armat.
Pentru a efectua un control al
ţ intermediare, "sunt nece-
sare ă ţ . .
• se ă ţ ţ ă
torului prin legarea ă
ţ "em" (figura 4) a ă ţ d.e
ţ ă la cursorul unuI seml-
reglabil ale ă ă ţ sunt
legate Între +Ud ş ă ţ
asupra ţ cursorului, se ţ
ţ de emisie ă cu:
F = 2.Fgz ţ
• se ă un ţ de
sensibilitate ă la ă
"ed" ş "ed
l
". ţ ă ă
poate fi ş ă de 455 kHz:
ă ă ţ ă este mal
ă se ă un ţ
În paralel cu C7, de valoare cupnn-
ă Între 1 ş maximum 5,6 pF. O
ţ ă de ă la 1 kHz nu pre-
ă ţ ă .
• se refac toate reglaJele,
Începând cu TR1 , reluând procedu-
ra ă _ _
• se reÎnchide cutia, dupa ce m
prealabil s-au plasat trei ş
izolante sub receptor ş decodifica-
tor. Placa acestuia din ă va avea
o ă decupare, pentru trecerea
celor trei fire;
• se va face un nod la firul de
ă pentru a preveni o even-
ă smulgere a el .
Concluzii . . "
Pentru ă ă ţ
receptorului ş a raportului. S/8,
amatorul constructor nu trebUie ă
ă de o ă de ă ă
ş control ă Aceasta este
foarte ă ş
unei ţ de comanda (sau chiar
mai În de amator, nu
se ă ţ
Constructorul ă poate deter-
mina indirect sensibilitatea
torului, În ţ practice de Uti-
lizare a ţ
Astfel , ş recepto!ul pe o
ă din lemn, de cca 1 m ă ţ
cu antena complet ă ş sub un
unghi de 60· ţ ă de ă por-
ţ pe un teren plat ş degajat tre-
buie ă ă ş ă 1 km. . .
Pe teren nu am constatat
ă cea mai ă ţ ă Ş
cum unda de ÎF ă de ă
ă are o foarte ă puritate
ă ansamblul nu poate per-
TEHNIUM septembrie 2002
-------------MODELlSM-------------
turba nici un ţ ă care
ă pe o ţ ă ă cu
peste 10 kHz. ţ ţ ă va
fi folosit numai cu antena ă
Lista componentelor recep-
torului
Toate rezistoarele sunt cu ă
ă au ţ de maximum
5% ş puterea de 0,25-0,5 W
R1=150il
R2 = 100 il
R3 = 5,6 kil
Condensatoare cu tantal
C7 = vezi textul
C13 = 2,2
C14 = 22
C15 = 47
Circuite integrate
CI1 = S042-P
CI2 = S041-P
(Cod Siemens)
Filtre
TR1 - TR2 = transformatoare de
ă ţ ă (27 MHz)
(113CN - 2K159 sau echiva-
lente)
TR3; TR4; TR5: transformatoare
de ţ ă ă (455kHz)
TOKO 4102A (negre) sau
echivalente
ţ = F emisie - 455kHz
(Pentru ţ cu ţ de
ă
CFK 455 sau CFS 455 - G = fil-
tru ceramic muRata
Condensatoare ceramice (disc)
C1 = 27 pF
C2 = 27 pF
C3 = 1,5 pF
C4 = 10 pF
C5 = 56 pF
C6=10pF
C8 = 0,1
C9 = 47 nF/16V
C10 = 220 pF
C11=10nF
C16 = 47 nF/16V
Lista componentelor decodlfi-
catorului
Consdensatoare cu tantal
C1 = 22
C2 = 47
Condensatoare ceramice
(disc)
C3 = 22nF
C4 = 10nF
C5 = 33nF (poliester/250V)
Rezistoare cu ă ă
ţ ă 5%)
R1 = 470 il
R2 = 100 kQ
R3 = 120 kQ
R4 = 22 kil ajust. 4,7-33 kil
R5 = 150 il
01 = 1N4148
Circuite integrate (CMOS)
1 4069 (CO 4069 etc.)
1 74C164(MM74C164 etc.)
Tranzistor
T1 = BC 207B
TEHNIUM septembrie 2002
TROllU
pentru VELIERE

Prot. dr. ing. Sorin Piscati
Troliul pentru ţ velelor
constituie o ă de ă a
unui velier telecomandat prin radio,
din clasa F5.
Acest ansamblu, care În prezent
nu se ă În ţ ă este
mai greu de ţ având ş un
ţ de cost destul de ridicat. Din
aceste considerente, devine pro-
hibitiv pentru ţ ş
În decursul anilor, autorul a con-
struit ş experimentat astfel de troli i
În diverse variante constructive,
ajungând În final la cea ă
În acest articol. Troliul este compa-
rabil ca ţ tehnico-
ţ cu cele de ţ
ă de ă medie. Poate fi
utilizat la oricare din categoriile "E";
"M" sau ,, 10" ale clasei "F-5" (veliere
telecomandate prin radio). Este ă
mai indicat pentru clasa "E", unde
ţ sa de ţ este Întotdeau-
na ă celei opuse de velatu-
ra modelului. Greutatea sa destul de
ă (cca 95 g) constituie un argu-
ment În plus pentru montarea lui pe
veliere din clasa "E".
Reductorul cu pinioane metalice
este preluat de la un releu de timp
(RT-24), fabricat În ţ ă De la
reductorul mecanic al acestui releu
de timp se ă primele patru
trepte, astfel Încât raportul total de
transmitere ă fie 9t = 1 / 79. Se pot
folosi ş alte reductoare mecanice cu
ţ ţ metalice, de gabarite ş
ă ţ apropiate, având rapoarte
de transmitere 9t = 1/70 1/80.
Pentru ş ă ţ ansam-
blului, scuturile laterale se sec-
ţ ă Tot În acest scop, În ele
pot fi practicate ă circulare cu
spirale 0 3 - 0 6 mm, astfel Încât
troliul ă ă la greutatea ă
de 80-90 grame; În nici un caz nu se
va ă ţ ă a
ţ reductorului.
Pentru comanda ş antrenarea
reductorului cu ţ ţ este de
preferat ă se utilizeze electronica ş
ş electric al unui servo de
ţ ă Futaba,
Sanva, Robe, Graupner, Simprop,
Piko etc.
Pe arborele motorului se pre-
ă cu ţ primul pin ion de
antrenare al reductorului cu ţ
ţ Fixarea motorului electric de
peretele lateral al reductorului se
ă prin intermediul unei
piese cilindri ce strunjite, ă
cu un ă de prindere. In figura
ă ă este ă o ă
ă de ă a acestui
motor. În cazul ă ş
'4.h' -----T--------.--r------,r-----,
• •
65
------------MODELlSM----------__ _
electrice de la alte servouri (rezul-
tatele vor fi similare), dimensiunile
acestei piese cilindrice vor fi alese În
conformitate cu cele ale motorului.
Arborele ultimei ţ ţ se va
strunji din ţ Ol-45; Ol-60 etc. Pe
ă (0 5 mm) al arborelui se va
monta troliul propriu-zis, pe care se
ă ş ă ş de antrenare a
velelor. Pentru un velier din clasa
"M" troliul ă În mod
ş 2-5 ţ Pentru alt ă
de ţ ale troliului, dimensiunile
acestuia se vor alege În ţ ă
luând În considerare deplasarea
ă a ghiului randei. la ă
ă al arborelui troliului se va
cupla un ţ liniar
ă a ă valoare va fi
ă Între limitele 1 kn ş 10 kn.
ă ş ă pentru
acest ţ miniatural este
valoarea ă de 4,7 kn. Când
cursorul acestui ţ
ajunge la unul din capetele rezis-
ţ angrenajul acestuia trebuie
ă se ă liber. ă ă
66
cn
ce
'"
ţ
-
:E
'"
=
'"
ce
C
ce
...
z
-
j

"'2"

i
o:

..
o
....
0-'

d
Z
!o(
o ..

.= 0:-'
00
",>


o:!

.....

.... 0 ..
..
!lci
!:iz
o
..
13

<)
..
..

0
c
o

3
E
:i:
'"
ii!
..
E

@)
>

M


E
M
M
3
E
.,
N
...
..
><
o
u




0
c c c
!il
..
3 3 3
E E E
o
g
N
'"
2.
.. .. ..
E E E

@) @) @)
> > >
":
N
'"

.!!!

3
E E E
;!

"1
..
3 3 3
E E E



s: .,
>
1: 1:
o
UJ UJ
u
::l ::l
e
'1
-
-
i
l:
ă facilitate, probabilitatea
ă lui, ă de la primele
ă este mare.
Fixarea electronicii de ă
se ă cu ă ş ă de tip A + _8
(de exemplu, Terokal-221) . In
ş mod se ă ş poten-
ţ ă Este recoman-
dabil ca toate ţ ţ metalice
ă fie lipite cu cositor de arborii
respectivi deoarece din ţ
ele sunt numai sertizate. ă
eforturilor relativ mari pe care le
transmit aceste ţ ţ (mai ales
În cazul ultimelor trepte), s-a Întâm-
plat ca unele din ele, nefixate prin
cositori re, ă se ă liber pe
arborele respectiv ş ş de
ţ nu s-a mai transmis la trollu.
Pentru o ă ş ă se reco-
ă ă ă de
realizare, care nu ă prea mult
efort ş este ă ă con-
structor amator. Cei care nu emit
ţ prea mari, ş pot realiza un
astfel de troliu utilizând În locul
motorului de servo un motor

il
II
u
!! . s
c c c c c c

3 3 3 3 3 3
E E E E E E

o o o o o
::?
!il
g
2
g
2 2
..
.. .. .. .. ..
E
E E
E E
E



g
@) @) @)
@)
@) @)
>
> > >
": ":
"l

"l "l
-
'"







E E
E
E E
E
o
::?
.,
li!
M
..
3
3 3
3 3
3
E
E E
E E
E

., .,

.,
o

li! li!
::l ... ...
1:
'" '" '" '"
..J
UJ UJ UJ UJ UJ UJ
::l ::l ::l ::l :=; ::l
îi
c

3
E
(il
2
..
E

@)
>



E
N
3
E
M
li!
...
..J
UJ
:=;
.. -
a:
0=
I
..
Mabuchi sau similar, preluat de la o
ă ă nu se vor folosi
ş de ţ ă
deoarece sunt ţ fiabile, au
dimensiuni mari, ă prea mult
ş mai ales emit ţ electrici la
un nivel prea mare.
Pentru a se evita perturbarea
ţ ă corecte a aparaturii de
ă de ă ţ
electrici ţ de aceste moto-
ş "zgomotoase" este ă
intercalarea Între ş ş elec-
tronica de ă a unui filtru.
Acest filtru va fi amplasat la maxi-
mum 20 mm de perille motorului.
Când se ă electronica ş
motorul electric de la un servo
industrial, acest filtru nu mai este
necesar.
Cei care doresc ă ă regla
ă de ture ale troliului, vor
conecta Între masa ş cursorul semi-
reglabilului ă un al doilea
ţ semireglabil cu va-
loarea ă de 10 kn.
u
îi îi
l:
îi
=

c c c c c

§
3 3
3 3 3
E E
E E E
., ., o o
!il
... ...
::?

b
2 2
'"
..
.. .. ..
..
..
E E E
E
E
o


!il
'"
@) @) @)
@)
@)
> > >

>
"l "l "l

li


li



E
E E E E
E

.. N
-
N

3 3 3
3 3
E E
e e e
.,
C! .,
M
.,
oi M
o o
li! li! N
..

..
N
...

!i; ;:: ;::
::l ::l
UJ UJ UJ UJ UJ UJ
::l ::l ::l :=; ::l :=;

1"J
TEHNIUM septembrie 2002
Vee
s,
R,
.\tJ.
ţ

ţ
v
COMANDA
v
OPRIRE RAPIDA
In ă din 1 O ianuarie 2002, revista EDN-The Design Magazine
for Electronics Industry ă la rubrica Design Ideas, pag. 82, autor
J.S. Guiot, circuitul ă conceput pentru comanda pornit-oprit a
motoare lor de curent continuu de ă putere. ă cum se ă nu
este vorba despre un variator de tensiune ţ ci de o ă
ă pornit-oprit, care se ă din ă 51 , prin
tranzistorul 01.
Particularitatea schemei ă în faptul ă ă - ţ tranzis-
torului 02 plasat la bornele motorului - oprirea ă a motorului la
1'-----------------' deschiderea ă 51, când tensiunea ă de ţ
a bobinei motorului este ă prin circuitul emitor-colector al lui 02.
Autorul ă utilizarea montajului pentru motoare c.c. de ă putere, de ă la 24 V/3,5 A.
Tranzistoarele 01, 02 vor fi, preferabil, o pereche (npn-pnp) de circuite Darlington complementare, de puteri
decvate tipului de motor.
-
ALARMA
-
STATICA
Sub acest titlu, ă din aprilie/mai 2002 al
revistei Electronique Pratique ă la rubrica
Dossier, pag. 52, autor P. Morin, ţ unui
montaj destinat... ă ţ Mai precis,
este vorba despre o ă ă care ă În ţ
une la cea mai ă deplasare a montajului,
sesizarea ă fiind
ă cu ajutorul a doi
R3
47k
r-----l
I Ul 0 : Vec

13
detectori de ş
ţ pe placa de cablaj
pe ă axe perpendi-
culare.
Reproducem ă
schema de principiu ş
fotografia ă ţ de
cablaj cu piesele im-
plantate, cititorii intere-
ţ fiind ţ ă con-
sulte articolul ţ
pentru descifrarea prin-
cipiului de ţ ş
ţ constructive.
Utilizarea Într-un ast-
fel de montaj a unui micro-
procesor (U2 = 87C750)
pare o ţ ă dar
autorul a optat pentru
ă ţ care per-
mite ţ monta-
jului cu consum foarte
redus În starea de "ve-
ghe" ş În plus, permite
introducerea foarte sim-
ă a unui "cod personal",
astfel Încât montajul ă ş
ă .. ă

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->