P. 1
Tehnium 2 iun 2003

Tehnium 2 iun 2003

|Views: 202|Likes:
Published by iifoarte
Colectie Revista Tehnium 1970-2006
Colectie Revista Tehnium 1970-2006

More info:

Published by: iifoarte on Aug 26, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/07/2013

pdf

text

original

Sections

Ă IN ANUL 1970

ANUL XXXIII, NR. 349 Ă PENTRU CONSTRUCTORII AMATORI
ă editat cu sprijinul Ministerului ţ ş ă
DATE
v.
2.5V . U/
. : f" y
~ J
LED I ., ~
,
1
V • SW LED 2
.,
• ;;, _L
"""'"
LMZlIII/O
lED 3
.,
LED'
"
V, •
fa 3
ov J1.. ~
JSHON
ONO
.,
2 I ~ "
.( """
~
_L.
c.
'.'
C ~ " " "
Nici nu ă ă ă "pe curat" paginile
revistei pentru predarea În tipografie, ă am ş fost Între-
ţ telefonic (de ă de domnul Ladislau din Oradea,
care deja ş ă vom publica schema unei variante de
televizor Sport!) ă a ă ă 212003, când
apare etc. Ce bucurie mai mare ş putea dori un edi-
tor sau un redactor decât ă constate ă ţ pe
care o ă este ş ă cu atâta ă
Din ă ţ dintre cititori n-au ş ă ş pro-
cure toate numerele recente ale revistei, fie pentru ă ea
"nu mai apare" (nu este ă În localitatea lor, fie
pentru ă o ă la alte ş decât cele ale ţ
RODIPET, singura care mai preia spre difuzare În ţ ă
TEHNIUM. ă reamintim, celor care nu ţ ă ă
abonament, ă la caz de nevoie, revista poate fi procu-
ă contra ramburs de la Editura S.C. PRESA
Ţ Ă S.A. , dar tirajul fiind limitat, solicitarea tre-
buie ă la cel mult o ă de la ţ ă
lui respectiv. ă cum ţ observat, editorul ş onorat
ă În prezent promisiunea ca revista TEHNIUM ă
ă În ultima ă a ă trimestru.
Ne mai ă - mai ţ dintre ă e
drept - ă am ţ cumva la ideea Concursului
TEHNIUM pe probleme de economisirea energiei ş
energii ţ Nu numai ă nu am ţ
dar ţ ă chiar ca În ă viitor ă ă
tematica ş regulamentul Concursului. Între timp am
primit vestea ă ă În România a luat ţ ă
o ţ pentru promovarea energiilor regenerabile,
pe care desigur o vom contacta ş o vom ruga ă ne fie
ă
Acelora dintre ă care ţ posibilitatea
de a "atrage" publicitate În paginile revistei TEHNIUM ă
aducem la ş ţ ă ă editorul a aprobat tarife foarte
avantajoase, anume de 1 euro/cm
2
În pagini de poli-
cromie, respectiv 0,5 euro/cm
2
În pagini de ă culori ,
cu posibilitate de negociere la ţ repetate sau pe
ţ mari. Persoanele care aduc comenzi ferme de
publicitate vor beneficia de un comision (negociabil)
raportat la valoarea ă De asemenea, editorul
ă ş ideea de publicitate În sistem barter - de
ă ţ tipografic pentru publicitate contra premii În
obiecte pentru ş ă concursurilor, pentru articole
apreciate ca foarte bune etc.
Desigur, nici de data aceasta ş ţ nu a
ş ă ă toate semnalele dvs. Oricum, ă
ţ ă ţ ă aproape de noi ş ă ne "bom-
ţ cu ă ă sugestii , aprecieri , de
care ne ă ă ţ cont, respectiv ă le
ă pe cât ne ă În ţ ă
Alexandru ă
TEHNIUM iunie 2003
SUMAR
CONSTRUCTORUL Ă . . ...... .. ... pag. 4-7
Verificarea ă a trist oare lor
Experimente
Ă ÎN Ţ Ă . . . . . . .. ..... pag. 8-17
Trei montaie utile in ă
VU-metru
Sonerie ceas
Controlul vitezei de rotalie a servo motoare lor
TEHNIUM INTERNET .................... pag. 18-19
ATELIER .... .................. . . . . . . . . pag. 20-29
Construclia incintei acustice Voigt Tapered Pipe
Minimape pentru coleclia de vederi
Introducere in calculul relelelor de separare
ATELIER TV ......... . ............... . . pag. 30-32
Tester pentru transformatoare
Ş Ţ ............... .. .. . . pag. 33-36
RADIOAMATORISM . ...... ......... . .... pag. 37-39
ă factorului de amplificare p
Amplificator de microfon
Circuit de temporizare
Convertizor 400 Hz
Grid-dip-metru (dipper)
Ţ Ă .. .. .... . . . .. pag. 40-43
Generator de curent pentru ă acumulatori
LABORATOR . . .. .. .. . . ...... . ......... pag. 44-49
Convertor
Filtru digital
Frecvenlmetru analogic 1 OHz-l MHz
Microvoltmet ru pentru tensiuni continue
Ă Ă .............. pag. 50-51
Electrostimulator digi tal
AUTO-MOTO .......... . .... . . . . . . . ..... pag. 52-65
Indicator de tensi une
Ungerea motorul ui
Ş ă automat pentru parbriz
Aprindere ă ă ă contacte
ă ă aprinderii
MODELISM ... ... ... ............ . ....... . . pag.66
Aprindere ă pentru navomodele
INTERNETUL PRACTIC ... . . . .. .. . ... ....... pag.67
TEHNIUM
ă pentru constructorii amatofl
ă in anul 1970
Anul XXXIII , nr. 349, iunie 2003
Editor
SC Presa ă SA
Piala Presei Libere nr. 1, ş
ş !iz. Alexandru ă
Secretariat - macheta ă Ion ş
ţ Piala Presei Libere nr. 1,
Casa Presei Corp C, etaj 1, camera 303
Telefon: 224.21.02 Fax: 224.36.31
E-mail : presanationala@yahoo.com
ţ ă
Revista TEHNIUM, Piata Presei Libere nr. 1
ă ş ă 68, ş - 33
Abonamente
La orice oficiu ş (Nr. 4120 din Catalogul Presei Române)
OTP: Clementina ş
Editorul ş redaclia ş ă ori ce responsabilitate
in privinla opinii lor, ă lor ş solul ii lor lormulate
in ă aceasta revenind integral autorilor.
ISSN 1224-5925
© Toate drepturile rezervate.
Reproducerea ă sau ţ ă este cu ă ă ş
ă in ţ ă scnse prealabile a editorului.
Tiparul Romprint SA
Abonamente la reVista .. Tehnium
M
se pot face ş la sediul se
PRESA Ţ Ă SA, Piata Presei Libere nr. 1. sector 1,
ş oficiul ş nr. 33. Relalii suplimentare la telefoanele:
224.21 .02: 223.26.83 sau la FAX 224.36.31
Conform art . 205-206C,P., int reaga ă ă pentru
continutul articolelor revine exclusiv autorilor acestora.
3
----------CONSTRUCTORUl Ă _________ _
VERIFICAREA
v
RAPIDA
A
TIRISTOARELOR
Pentru a ţ mai bine meto-
da de verificare ce ă a fi
ă se impune o ă tre-
cere În ă a tiristoarelor ş a
câtorva din ă ţ de testare a
acestora.
Tiristorul sau dioda ă
ă cum se mai ş În lite-
ratura de specialitate, se caracte-
rizeazâ prin proprietatea ă
de a conduce numai la o POlarizare
ă ă ă cazuri semni-
ficative:
1. când tiristorul trece În stare de
ţ la atingerea unei tensiuni
ă Done FILIP
1
-#-
4.5V+
de autoamorsare ş curentul anodic
ş conSiderabil, având ca efect
distrugerea tiristorului, ă nu se
iau ă de ţ Acest caz
nu face obiectul preZentului articol;
2. când tiristorul trece În stare de
ţ numai la aplicarea unei
tensiuni de ă pe ă
ă ş ă de ă ă
ţ este cel mai frecvent Întâ/-
ă În ă În cele mai diverse
ţ variatoare de curent, con-
tactoare statice, invertoare,
redresoare reglabile etc.
Este de ţ faptul ă tiris-
toarele pot fi amorsate cu ajutorul
unor ţ de ă de valori
foarte mici (10-50 mA), În compara_
ţ cu valorile mari ale ţ de
lucru, de ordinul amperilor sau al
4
82
-o.
100
---.
60
R
-

LED
ţ
A
P...:lI
r
-
K
Th.
zecilor de amperi! ţ fac
numai tiristoarele de mare putere,
care ă ţ de ă Între
50-200 A ş ă ţ de
ă de max. 200 mA. Toate aces-
tea În ţ În care tensiunea de
ă a ţ are de asemenea
o valoare ă ă 2-3 V.
TEHNJUM iunie 2003
Ă
ă prezint În continuare trei
metode simple care pot fi uti-
lizate pentru testarea tiris-
toarelor. Cu ajutorul schemei din
figura 1 se poate realiza ş un
tester "de ă Tiristorul este
alimentat cu tensiune ă
de la trei baterii de 1,5 V Înseri-
ate, având ca ă un LED ş
o ţ ă de limitare a curen-
tului prin LED) . La ă
butonului B1 , tiristorul va intra În
ţ iar LED-ul va ă
aprins ă la Întreruperea cir-
cuitului de alimentare, prin
ţ lui B2. Tiristorul din
figura 2 este alimentat de
ă ă cu tensiune alter-
ă prin intermediul unui
transformator, iar ca ă are
un bec de 12 V/O, 1 A. Tiristorul va
conduce numai pe perioada
ţ pozitive ş numai
atunci când butonul B va fi
ţ Ş În ş În figura 3
avem o ă care ş
atât comanda tiristorului În c.a.,
cât ş În c.c. Verificarea În c.a.: cu
comutatorul K În ţ I se
ţ ă butonul B1. Becul se
va aprinde, apoi se va stinge o
ă cu eliberarea lui B1.
Verificarea În C.C.: se po-
ţ ă comutatorul K pe con-
tactul II. La ă butonului
B 1 , tiristorul se va amorsa, având
ca rezultat aprinderea becului;
acesta se va stinge la ă
lui B2, care va Întrerupe un
moment alimentarea tiristorului ,
sau prin ţ comuta-
torului K pe contactul 1.
Schemele de testare, având
un ă redus de piese, se pot
realiza foarte ş ă ă a mai uti-
liza cablaj imprimat. ş pen-
tru cei care ă cablajul impri-
mat În locul conexiunilor cu fire,
am realizat câte o ă a
schemelor din figura 1 ş figura 3.
Acestea sunt ilustrate În figurile
6 ş 7.
Atât tensiunile de alimentare,
cât ş valorile componentelor uti-
lizate În cele trei scheme nu sunt
deloc stricte. Circuitele pot fi ali-
mentate cu orice tensiune
ă Între 3 V ş 45 V.
Valoarea de 45 Veste ă
practic de tensiunea ă
ă ă la care se fa-
ă anumite tiristoare, ca ace-
lea de tipuIT ... N05 (VRRM=50V).
TEHNIUM iunie 2003
2
3
220 V
C. d.
4
Tr.
0----,
220 V
C. a.
12 V.
2'
12 V.
12 V/0,1A
A
150
L . .
-'-
B R K
Th .
92 9 1
..:r...
II
12 V.
0.1 A
150
P
Th.
K
2 1
2'
tenlelor ş a becurilor utilizate.
R
Singura ă a constructorului , În
cazul ă cu alte tensiuni
decât cele ă este aceea de a
ajusta ă valoarea rezis-
In Încheiere ă prezint cea mai
ă ă de verificare a tiris-
toarelor de ă ş medie putere.
5
Ă
5
r··· .. ······························ .. ················_· ................................... __ .................... -........... _ .............. ;
i i = aprox. 100· 150 mA ! TIRISTORDE
! ., ______
R2
B
A
p
BAT.
K
Th.
APARAT DE MASURA (OHMMETRU)
................................ ............................................................... ................. _ ..................... .......... : : ........ ..................................... i
6
Aceasta se ă ă ă nici un montaj ă ci doar
cu un simplu ohmmetru. Cu un aparat de ă ă (ana-
logic, nu digital!) având comutatorul ţ pe scara
"X1" pentru ă ţ se ă tiristorul
(fig. 4). Astfel, borna + a aparatului se va prinde de cato-
dul tiristorului, iar borna - de anod. Acul indicator trebuie
ă se afle la infinit (fig. 4a). Cu borna ă pe anod se
atinge o ă poarta, prin intermediul unei ţ
ă ă cu 2'. Acul va trebui ă devieze spre
zero (fig. 4b) ş ă ă ă În ă ţ ă la
Întreruperea ă tiristorului. ă testarea
decurge conform ţ ă ă tiristorul este bun.
6
TRAFO
Cu ţ ă Îndemânare se poate trece la verificarea
tiristorului din ă ţ la firul 2'.
ţ metodei de mai sus este ă
prin intermediul bornelor de ă ă ale ohmmetrului
se culege tensiunea cu care se ă tiristorul.
Se ă faptul ă instrumentul de ă ă
ă atunci când este ţ pe ohmmetru,
o tensiune de polaritate ă ţ ă de cea ă la
borne. Se poate ilustra ş o ă ă a cir-
cuitului de verificare, ă cum se ă În figura
5. Astfel , pe scara "X1" se ţ un curent de aproxi-
mativ 100-150 mA, suficient pentru amorsarea tiris-
torului. ă se ă o ă ă tiristorul nu se
va amorsa. Fac ţ tiristoarele din seria T1 N ... ,
atunci CÎnd sunt alimentate cu comutatorul pe ţ
"X1 O"; În acest caz, curentul injectat pe ă va fi În
jur de 1 0-15 mA. ţ R 1 ă acest curent,
fiind ă ş ţ de ă a tiristorului tes-
tat.
Înainte de a fi testate, indiferent de modalitate, este
bine ca tiristoarele ă fie ă "Ia rece" cu ajutorul
ohmmetrului. Un tiristor bun trebuie ă nu ă În
nici un sens Între anod ş catod, iar ţ ă
catod trebuie ă ă În ambele sensuri , prezen-
tând o ţ ă de 0,2-2,5 kQ.
TEHNIUM iunie 2003
--------- CONSTRUCTORUL Ă
EXPERIMENTE
Y03FGL
Analizând schema de oscilator Colpitts din figura 1
ne putem Întreba cum ă amplitudinea tensiunii
alternative sinusoidale de ş UOUT, cu R4' Se pare
ă ţ R4, a ţ dintre emitor ş
ă are o ă R
40
t, pentru care UQUT
este ă ă când este "sus' (Ia
emitor) este evident ă UOUT = O. Când cursorul
ă valoarea lui UQUT ş la un maxim, iar
pentru ţ "jos" (extrema) a cursorului ţ
lui, UOUT ş nu e ă este ă ă ţ ne-
gative maxime de curent, care se suprapune cu ţ
ă a oscilatorului, reducând-o.
Cu componentele din ă s-a executat practic mon-
tajul oscilatorului, care a fost experimentat.
R
1
= 39 kil; R2 = 7 kQ; R3 = 2 kQ,R4 = 10 kQ (pot.)
C1 = 10 nF; C
2
= C
3
= 240 pF; C4 = 10 JlF; C
5
= 10 nF;
L = 164 JlH; T = SC107.
Practic s-a reglat ş s-a ă ţ R4' iar
cu ajutorul unui voltmetru electronic ş al unui
ţ s-au citit UOUT ş ţ de ţ
fo.
Rezultatele sunt redate În tabelul 1.
Tabelul 1
R4
kQ
0,53 1 1,45 2,3 5,8 7,5
UOUT
Vef
2,2 2,6 2,8 2,95 2,8 2,75
fo kHz
1052,4 1047,2 1046 1046,5 1049 1048,8
Din tabel ă ă R4 opt = 2,3 kQ, ă se ş
ca oscilatorul ă dea la ş U
Qur
ă (valoare ce
trebuie ă cu un "buffer"). In ce ş ţ
de ţ aceasta practic nu este ă de reglajul
lui R4'
Se poate regla ţ unui oscilator de RF cu aju-
torul unui ţ dar ă ă folosirea unei diode
varicap? ă o Întrebare de ă ţ
ă la care vom ă afirmativ, prin cele ce
ă Schema de oscilator ă a fost cea din
figura 2, În care:
C1 = 150 pF; C2 = 150 pF; C3 = 47 nF; C4 = 10 JlF;
C
5
= 10 pF; C6 = 200 pF; R1 = 2,2 kQ; R2 = 10 kQ; R3
= 100 kQ; T = SC 107; bobina L pe ă <1> 6 cu miez
de ă a avut 100 de spire, cu prize la 30 ş 60 spire.
S-a variat ţ R1 a ţ ă
du-se valorile cu un ohmmetru. S-au citit, la un milivolt-
metru, UOUT ş la un ţ electronic cifric, fo.
Rezultatele sunt trecute În tabelul 2.
Tabelul 2
R1
Q 200 400 550 680
UOUT
mV 425 320 280 205
Din tabel ă ă rata de acord a oscilatorului (cu
R1) este foM / fom = 1195/993 = 1,203.
Evident, o ă cu R1 ă ş amortizarea circui-
tului oscilant, deci factorul ă de calitate Q ş deci,
amplitudinea semnalului de ş Uour. ş În cazul
de ţ ă amplitudinea ă este de 175 mV, suficient
pentru unele ţ
·1
+12V
UOUT
2
+12v
e,
UOUT
900 1100 1300 1550 1800 2050 2100
180 175 180 195 210 235 240
fo kHz 993 1002 1024 1042 1078 1102 1127 1152 1172 1192 1195
TEHNIUM iunie 2003
7
Ă ÎN Ţ Ă
Trei montaje utile În ă
lulian NICOLAE
Încep prin a-mi exprima ţ de a-mi fi ă publicat În ultimul ă al
revistei TEHN/UM articolul despre LED-uri bicolore, pentru care ă ţ
ă rog ă ţ ă ă mai propun ă un articol despre
câteva montaje realizate de mine.
Primul se ă la un REGULA TOR DE
TENSIUNE. Chiar ă schema pare ă se
poate vedea ş ă ea ă ă probleme majore:
În primul rând, nu mai este nece-
ă procurarea unui poten-
ţ de putere (bobinat), ş În
al doilea rând, prin ţ
tranzistor + ţ + diac
se pot comanda triace sau tiris-
toare care au sensibilitatea chiar
de 30+50 mA curent de ă
Astfel am ţ un "poten-
ţ electronic" care ă
condensatorul de 1,5 IlF ş aces-
ta, la rândul ă deschide perio-
dic diacul , respectiv triacul. Nu se
ă ă foarte mult a
LETCON
0
0
" .210V

O,5A
ă ţ condensatorului , Întrucât curentul ă de
ă care este de fapt curentul de colector al
tranzistorului , poate deveni periculos pentru fiabilitatea
acestuia din ă Plaja de ţ ţ ă În cazul de
AI doilea montaj ă un AUTOMAT
FOTOELECTRIC care aprinde lumina la ă
Întunericului ş o stinge la ivirea zorilor. Poate fi folosit În
interior - hol uri, birouri , camere etc., cât ş În exterior -
paza unor obiective, parcuri, terenuri de sport etc.
Varianta ă de mine este cu contactor pe partea
de ţ ă ş am optat pentru ea din mai multe motive: a)
ţ ă este 140210 +V, ă pentru letcon, ă
ş etc. ă este necesar, triacul ş tranzistorul
se vor monta pe câte un mic radiator. ă cum se
1MO
1PM6
(4x1 N4007)
ă În schema de ţ ă a fost ă montarea tri-
acului ş a tranzistorului pe ş radiator, ă ă a fi
ă izolarea ă Personal mi-am echipat cu
acest montaj letconul de 40 W/220 V.
poate fi ă ă foarte mult puterea consumatorului ,
implicit ă de ă prin simpla Înlocuire a con-
tactorului TCA 10 cu TCA 25 sau TCA 40; b) nu ă
radiator de ă ca În cazul tiristoarelor (triacelor) , care
la puteri de ordinul ţ ar avea dimensiuni impor-
tante ş este posibil chiar ă necesite ă ţ ă c)
pot fi comandate orice tip de ă cu ţ ă
cu vapori de mercur sau de sodiu, cu neon, cu halogeni
r---------------------------------, etc. Consumul con-
8
220V-
S,
'OA
O.3A
0,
P112Z
+
c,
'OOO!'f'
'6V
TCA'O
P
'MO
Rs
'OOKO

tactorului destul de
mic - pentru TCA 10
acesta este În jur de
3 W - ă
folosirea lui În astfel
de ţ
Schema se
compune din ă
ă ţ partea de
ă ş partea
de alimentare. A-
ceasta din ă este
ă din revista
TEHNIUM ş este din
variantele ă ă trans-
formator de ţ
TEHNIUM iunie 2003
Ă ÎN Ţ Ă
Partea de ă ţ triggerul Schmitt realizat cu
tranzistoarele T1 ş T2 ş tranzistorul T3 pe post de
amplificator-inversor. Când lumina ă scade,
ţ FR ş ă ş ţ ă la o va-
loare la care are loc deschiderea lui T3. Acesta prin R3
pune baza lui T2 la ă blocându-I. În acest moment,
T1 este adus la ţ prin R2 ş ă releul ,
care la rândul ă prin contactele sale N.D., ali-
ă bobina lui TCA 10 iar acesta În final , prin con-
tactele sale de ţ ă ă lampa (grupul de ă
Histerezisul dat de pragul de basculare al triggerului
este suficient pentru a evita Închiderea ş deschiderea
ă a contactorului la ţ lente ale luminii
AI treilea montaj este o ă de Ă
PENTRU APARTAMENT ă de
mine cu bune rezultate ş care are la ă etajul monosta-
bil realizat cu circuit integrat de tip E555. ţ este
ă ă ce a fost ă alarma trece În
stare de ş ă de LED, când IC2
ă pe ş pinul 3, un nivel logic O pe o ă
ă ă cineva atinge
yala, care ş rolul de senzor,
fie cu mâna, fie cu o ş ţ ă fie pur
ş simplu ă ă ă o
cheie, etajul realizat cu tranzistoarele
T1 ş T2 (care este un sesizor foarte
sensibil, inspirat din TEHNIUM 11-
12/96) ă nivelul pinului 2 al IC2
la zero, nivel care ţ era la 1 logic,
prin ţ R3. În acest moment
monostabilul ă la ş (pin
3) avem nivelul logic 1 ş prin R10 este
adus la ţ Darlington-ul T5-T6,
iar sirena este ă un anumit
timp. Acest timp se alege ţ de
tipul de ă folosit ş se ş
din R7 ş C7. Sirene cu alimentare la
12 V mono sau multi-tonale cu pre-
siune ă peste 90 dB se ă
la ţ rezonabile În magazine ş În
ciocuri lor.
majoritatea tal-
Rolul circuitului de temporizare realizat cu C5, R8, T4
este de a realiza o Întârziere ă proprietarului pen-
tru a deconecta alarma când ă În ă
ă ă cu td - timpul necesar pentru deconectare,
cu t
s
- timpul cât dorim ă fie ă sirena, iar cu T M -
timpul de lucru al monostabilului , atunci T M = td + t
s
'
ă aici toate bune, numai câ În ă am observat
ă alarma prezenta un mic neajuns: la cuplarea ă
cu tensiune, monostabilul bascula ş ţ ş (pin
3) la nivel logic Înalt un timp T M. Abia ă aceea revine la
TEHNIUM iunie 2003
.
ambiante. ş se va avea ă la amplasarea ă a
montajului , implicit a ţ ca aceasta ă se
ă departe de lumina ă comandate.
Din ţ P se poate regla pragul de ilu-
minare la care ă basculeze montajul. Acesta, ă
cu R5, se pot Înlocui În final cu o ţ ă ă de va-
loare ă
În timpul ă ş la realizarea ă a
acestor montaje se va ţ cont de faptul ă se ă
cu tensiunea de 220 V: nu se vor atinge ă ţ metalice
decât ă deconectarea de la ţ ţ va
fi ă cu buton de plastic, montajul se va introduce
În ă ă electric etc.
O ş se ţ În ă stare timp nelimitat. Pentru a
anula acest efect ă când sirena ar fi sunat de fiecare
ă când se ă alarma, am introdus ă un circuit
monostabil identic cu cel descris anterior ş care este rea-
lizat cu IC1. Acesta la activarea alarmei prin R5 ş T3
ţ blocat Darlingtonul ş sirena nu mai este alimen-
ă Timpul cât ă IC1 poate fi egal cu T M sau ţ
mai mare ş se ă din R4, C4.
R.
200K0
R;
200K0
Ru
,.0
+ 12\1
Schema este foarte ă ş ş ă alarma
chiar ă se atinge yala cu un ac de cusut ş chiar când
"vizitatorul" ă ă ş Câmpul electrostatic creat este
suficient chiar ş În acest caz. Este obligatoriu ca ă
Între ă ş montaj ă se ă cu cablu ecranat cu tresa
ă la ă la ă dinspre montaj. Alimentarea este
bine ă se ă dintr-un acumulator de 12 V ă cu
posibilitatea de ă ă ă una din
schemele publicate de revista TEHNIUM de-a lungul anilor.
ă Senzorul (yala, broasca etc.) trebuie ă fie mon-
tat pe ş din lemn sau alt material izolant.
9
Ă ÎN Ţ Ă
VU-metru
Elev Emanuel Ţ
IC1-AN6884
1 2 3 4 5 6 7 8 9
..
"
JIJI JIJI JIJI
.2
.2 .2

o:
6 01 02 03 o
R3
lKO

-
În continuare ă propun o apli-
ţ a circuitului integrat KA 2284
prezent frecvent În aparatura audio
ă pe ţ româ-
ă EI este echivalent pin la pin
cu BA 6124 ş AN 6884.
Montajul (vezi figura ă ă
poate comanda 5 LED-uri care au
un consum de 15 mA. Plaja de ali-
mentare ă de la 3,5 V la 16 V,
ă ă ţ negative asupra inten-
ă ţ luminii emise de LED-uri.
ţ ă nu pune
e2 2,2JJ.f
JIJI :k ;Ii IN
0/
JIJI
r
+Vcc
!;. •• .2
+ L.fR
05
16KO 1 5}
fGNO
... ..
probleme deosebite, montajul având
ţ componente pasive.
ţ tensiunii de alimentare
este ă de LED-ul 6 (de
ţ ă de culoare ă Din
semireglabilul R2 se ă
nivelul semnalului de ţ ă
de la intrare.
În repaus, consumul montajului
ă de la 5 mA la 8 mA. Pentru
comanda mai multor LED-uri, se pot
monta mai multe LED-uri În paralel
pe fiecare ş dar, ţ con-
sumul lor Însumat nu trebuie ă
ă ş ă 15 mA. De exemplu, se
pot monta trei LED-uri de 5 mA.
Circuitul integrat AN 6884 (sau
echivalentele sale) este realizat Într-o
ă SIP 9. Pinul 1 corespunde
laturii ş a capsulei. ă ş
varianta SMD cu 14 pini În ă
SOP 14, caz În care circuitul integrat
are În ţ sufixul F. O ţ
ă se va acorda ş ă
LED-urilor, terminalul mai lung al
acestora semnificând anodul.
SONERIE
cu CEAS
Ceasul digital realizat cu
circuitul integrat MMC 351 are o
ă ă Circuitul integrat
nefiind ă ş cu ţ de
alarmare, se propune realizarea
unui modul de sonerie (figura 1 sau
figura 3) care se ă ă ă
nici o modificare la structura de ceas
ă Montajul nu ă
reglaje, având o ţ ă
ş ă
La ş de date (Qa, Qb, Qc,
Qd) ale circuitului MMC 351 este
conectat un multiplexor/demultiple-
xor cu 16 canale de tip MMC4067.
Acest circuit a fost utilizat ·ca un
decodor binar-zecimal , utilizând
ş 0-9 ş 15; pe aceste ş se
10
Cornel Ş Ă
ţ un 1 logic când adresa de
intrare corespunde canalului
respectiv. ş 15 (pinul 16
MMC4067) trece În 1 logic doar
pentru cifra O a zecilor de ore, când
este lansat codul 1111 la ş de
date Qa, Qb, Qc, Qd; acest cod nu
este recunoscut de decodoarele
MMC 4511 (4543) ş digitul respectiv
este stins.
Programarea orei ş minutelor
la care se va ş alarma se
ă cu 4 ş mobile (lO)
zeci ore, (O) ore, (lM) zeci minute,
(M) minute; de asemenea, se mai
poate utiliza un ş mobil sau un
comutator cu ă ţ pentru
ţ AM/PM.
Ş lO poate fi Înlocuit ş el
printr-un comutator cu ă ţ
conectat la ş 1 ş 15 ale
decodorului. Se pot adapta, ă se
dispune, comutatoare ă
decadice de tip KDM 10, cu ş
ş ş ă Se ă 3
astfel de comutatoare pentru ore,
zeci minute, minute; ă lor se
ă În paralel ş se ă la
ş ă (0-9) ale
decodorului. Cele 3 ş din comu-
tatoare se ă În punctele
notate (O), (lM), (M). S-a considerat
ă (lO) este trecut printr-un comu-
tator cu 2 ţ
ş 0-9 ş 15, prin intermedi-
ul ş sau al comutatoarelor
TEHNIUM iunie 2003
Ă ÎN Ţ Ă
(4(3 C2 el
10 9 8 7

.'?'''

Rl
2211(.


D2

1
TEHNIUM iunie 2003
.
r
lA
R3
ii
2211( •

00

MMC 351
Qa Qh Qc O< AM/PM
sec
14 13 12
111
15


SWl
...,-
lO ...
....--..
-;-- +Ycc"
o
-;-
'- li)
R6
xf-!-
""
I
Xl
ZloI

)(2
f-lL- Xl INHABlT
- -;'
XI
AL 10
)'Il
II
II
)'Il B
-
r:J C

)'Il o
....--..
)'Il
-

Xl.

7
Xl1
-
e>-
X12

X13
6
Xl<

r-' X15

U3
-
15
&N2
1 2

f';;:l U2B
+Ycc
:l

04

R7
""
05

05 07
difuzor
lN4148 Ti
1-
R5
2211(

OI .

• • •
• • •
• • •
• • •
• • •
• •

••••••••••••
"'
••••••••••••
BC101A
2 S
R6
n 101<
90237


O O
D D
""·
D4 D7 De.
•• ••
• It:! "6.. 5rc

"' .





[i3
,.
E •

B 15
•• •
9
+Vcc

2a
g. gb
• •
2b
11
M
=-uU l.or C\I t U nu U C1 N h
<k tip kOH '" l u t ro bl ... n
D c B A
M
4a
12
o.
.......
Ă ÎN Ţ Ă
ZM o
COIOutator eu . n un ud uh
ti p .IlIM cu i u i a blfl&u 4, t !.p lCtIt CII i u l r l binuI
D c B A D c B A
11
"
"
"
"lA
o,
... MI
ti«: 351
Qd
Qc:
Qb
(Ia
NIl ""
.. c
OI
. .....
"
DO
. .....
3
T EHNIUM iunie 2003
zecimale, ă datele de
intrare pentru circuitele de memo-
rare realizate cu bistabile de tip O
(MMC 4013). ă dorim ă pro-
ă de exemplu, ora 11 :11,
toate cele 4 ş vor fi conectate
la ş decodorului ă
cifrei 1; acest fapt nu ă
ţ alarmei deoarece sem-
nalul de clock pentru bistabile este
distinct ş nu ă concomitent
(Q1, Q2, Q3, Q4). Când ora ş ă
de ceas corespunde cu ora progra-
ă toate ş bistabilelor vor fi
În O logic, diodele 01, 02, 03, 04
sunt blocate, iar tranzistorul T1 este
comandat de semnalul de ton de
1 024Hz (de la unul din pinii de mul-
tiplexare Q1, Q2, Q3, Q4 -
MMC351), modulat cu semnalul de
secunde - 1 Hz. Alarma se ş
automat ă un minut, dar prin
Întreruperea ă ş oprirea
devine instantanee. Comutatorul
intercalat K1 trebuie ă fie cu 2
ţ una semnalizând
cuplarea/decuplarea soneriei.
Tensiunea de alimentare V+
este tensiunea de alimentare a cir-
cuitului MMC351.
Pentru cei care ă comu-
Ă ÎN Ţ Ă
CII in 0 4 c ." (r 11 '" c: 1) I " I/el 1.\ . 1010
I:ll:ll:ll:l I:ll:ll:ll:l I:ll:ll:ll:l I:ll:l I:lUl
4b
tatoare de tip KOM cu ş zeci-
ă dar cu ş În cod binar direct
(SCO 1248) propunem realizarea
cablajului din figura 4. Schema elec-
ă (fig. 3) ţ mai multe com-
ponente electronice. Sistabilele sunt
ă cu data ă din com-
pararea datelor de ş din
MMC351 (Qa, Qb, Qc, Qd) cu datele
selectate din comutatoare. Pe post
de comparator s-au utilizat 3 circuite
integrate MMC4030, care ţ
patru ţ SAU-EXCLUSIV. La coin-
ţ celor ă date, bistabilele
sunt ă cu 1 logic, ş
ă Q trece În O logic blocând
dioda ă ţ fiind
ă cu cea ă anterior.
Cablajele imprimate, simplu
strat, vedere dinspre componente
prin ţ ă ş planurile de
implantare a componentelor elec-
tronice sunt la scara 1: 1.
CONTROLUL VITEZEI DE ROTATIE
a servomotoarelor utilizând
,
circuite de ă de tip amplificator audio
Prin utilizarea amplificatoarelor
audio cu intrarea ţ ă având
etaje de ş de mare curent,
putem proiecta ş etaje de putere
pentru ţ În cadrul controlului
servomotoarelor.
ş multe circuite de control al
motoarelor electrice uti-
ă circuite integrate
specializate, dedicate
unui tip de ă
adesea acestea sunt fie VR 1
destul de scumpe, fie nu
Îndeplinesc toate ce-
ţ de proiectare.
Utilizând amplificatoare
ţ de tip audio
ca elemente de servo-
control, se pot ţ atât VR2
un cost redus, cât ş o
ă ţ ă
Amplificatoarele audio 1
ţ ă
TEHNIUM iunie 2003
Ing. dipl. Florin V. DUMITRIU
câteva avantaje În raport cu amplifi-
catoarele ţ generale.
Cele mai multe au compensare de
ţ ă ă ş ţ de ş
de ă la 3 amperi. In plus, benefi-
ă de ţ pentru ă
deci circuitul servomotorului, prin
ţ de ţ de ş Înglo-
ă cipului , ş ă ter-
ă (thermal shutdown).
ţ de proiectare a
circuitului servomotor
ţ amplificatoa-
relor audio ca elemente de
control este ă dar
ă ş câteva ă ţ de
proiectare. Mai Întâi,
,>-.---, VOl deoarece cele mai multe
amplificatoare audio nu au
un ş unitar stabil, este
ă amplificare A.C.
de cel ţ 10. In al doilea
rând, este ă ale-
gerea unei ţ RC la
ş amplificatorului care
ă compenseze tranzistorul
pnp pe_ntru a preveni osci-
ţ In plus, În anumite
13
Ă ÎN Ţ Ă
amplificatoare audio ă o ă
de mod comun de intrare mai ă
decât la amplificatoare le de uz ge-
neral ţ Pentru a realiza
ă ă ţ de servo-
control, este important ă se ţ ă
nivelul tensiunii de intrare între li-
mitele specificate.
ţ amplificatorului de pu-
tere este un alt factor critic. Mane-
vrarea improprie a ţ amplifi-
catorului poate activa eronat cir-
cuitele de ţ la ă ter-
ă Pentru a evita astfel de pro-
bleme, trebuie ca amplificatorul ă
2a
2b
14
V=14,4V
VR,
5KO
VR2
R,
4700
5KO
R2
3000
R,
3900
V
fie ţ între limitele specificate,
pe întreaga ă de lucru a tem-
peraturii ambiante folosind ă cu
un radiator adecvat.
Pentru circuitele anexe ale ampli-
ficatorului ţ audio, decu-
plarea liniilor de alimentare este
foarte ă Cele mai multe
motoare ă zgomot electric
semnificativ ş ţ electromag-
ă ş minimizarea acestor
probleme se poate face prin
ecranarea ş decuplarea termi-
nalelor motorului, trebuie ă se
localizeze condensatoarele de
C4
I
C5
1
R"
2,2KO
R'2
2,2KO
4
5
v
lMO
2
Rg
decuplare cât mai aproape de cip.
TIPURI DE Ă ALE CON-
TROLULUI MOTORULUI
În figura 1 este ă schema de
control ţ cu unghiul de
ţ unde motorul este cs>mutat
ă ce atinge ţ ă In figu-
ă apar ă dispozitive de
ă ce au o ţ de
comparatoare de putere ş ţ
metrul P1 este elementul de control
de ţ Axul ţ P2
este cuplat mecanic cu ă
R'3
2,70
R'4
2,70
Cs
I
TEHNIUM iunie 2003
Ă ÎN Ţ Ă --------- -
de ţ ale motorului ş produce o
tensiune D.C. ţ ă cu
ă ţ
ă ţ de control
este ajustat astfel Încât tensiunea În
punctul A ă ă ş ă tensiunea
din punctul B, tensiunea ţ ă va
roti motorul ă ce nivelurile de
tensiune se ă
O ă ţ ă de erori este
tensiunea de ofset de intrare.
Amplificatoarele audio au o tensi-
une de ofset ă ă de 5
mV la intrare. ă amplificarea
este de 1000, ofsetul amplificat va
roti motorul. Putem corecta ă
eroare prin reglajul de ofset extern
al amplificatorului.
Exemple de circuite de ă
În figura 2a se ă un circuit
simplu de control al unghiului de
ţ ce ş un amplificator
audio dual de 5 W având indicativul
LM28278P.
ţ acestui amplificator
ă o ă de alimentare de la
6 V la 35 V ş ţ de ş de
maximum 1,5 A. Tensiunea de ş
este aproximativ 3 V sub ş dea-
supra ă ă de alimentare
(saltul de tensiune = Vs = 6 V).
In timp ce intrarea nu poate
ă ş În mod normal Y2 V S cu mai
mult de 0,7 V, ă ţ
extinde gama de intrare la 1,5 V sub
sursa ă conectând pinul de
polarizare intern (pinul 1) la sursa
ă
Valorile ţ R1 , R2, P1
ş P2 sunt selectate cu ă spre a
ne asigura ă tensiunea de intrare
este ă În gama de mod
comun de intrare.
Cele ă ţ de compensare
RC, conectate În dreapta ş
ţ amplificatoarelor, previn
ţ ă ă Com-
ţ rezistive R5/ R3 ş R6/ R4
stabilesc ş D.C. al amplifica-
toarelor.
În ă parametrii motorului
ş ţ de ţ a controlului
ă ă ţ reale de
ş ale sistemului.
Circuitul de control al servomo-
torului bazat pe LM2877P din figura
2b ă ă ţ ş exactitatea de
control ş reduce ă ţ de
ţ ă În timpul perioadei de sta-
bilizare.
Amplificatoarele sunt ă În
ţ de comparatoare, dar
au fost ş modificate buclele de
ţ
TEHNIUM iunie 2003
3

I Convertor F IV Amplific. de eroare I
I I
I
I
I
I
)
4a 1/2
LM2878P
V=24V
-------l
R I
I!.V
I
V reI I
__ _ __ __ J
Controlul
vitezei
i -DiREcr- i
I
I K

I I

4b
R2
20KO
R2
22KO
R4
22KO
Rs
22KO
Cl
I10nF
V=20V
C2
I10nF
C3
I10nF
R7
2,70
Re
2,70
15
5
ă D1, D2, C2 ş C3 se
ă ă ţ ş ţ pe
ă ă ce circuitul se apropie de
echilibru. Chiar Înainte ca motorul ă
ă ţ ă diodele se
Închid, crescând ş D.C. al
amplificatoarelor. Aceasta permite o
ş a tensiunii de eroare de
intrare pentru a genera ă ten-
siune de-a lungul motorului pentru
rotire.
Rezultatul este un control mai
precis asupra ţ de ţ ş o
reducere a erorii de control ă
ă ă ţ Întârzie timpul
de ă al sistemului pentru a
preveni ş când
ş sistemului ş
UTILIZAREA SENZORILOR DE
Ă
Diagrama bloc din figura 3 ilus-
ă conceptul de control al vitezei
motorului de curent continuu, sim-
plu, În ă ă
16
Ă ÎN Ţ Ă
VR,
10KO
Cs
Vo
a)
50pF
10KO
H C2 b)
2 ţ
Convertorul ţ ă
(FVC) ă ş senzorului
de ă Într-o tensiune D.C. pro-
ţ ă cu viteza motorului.
Amplificatorul A 1 ă dife-
ţ dintre ş FVC-ului ş tensi-
unea de ţ ă ă la un
nivel ce ă viteza ă a
motorului).
A2 ă apoi tensiunea de
eroare cu ţ pentru a stabili o
tensiune ă a motorului con-
ă ş viteza motorului.
Pentru A 1 poate fi ales orice
amplificator ţ dar pentru
a furniza destul curent pentru motor
la tensiune ă trebuie ă
ţ un amplificator ţ
de putere pentru A2.
O ă de implementare a
ţ cu ă ă (figura 4a)
ă amplificatorul audio
LM2878p, un repetor/draiver cu o
capabilitate de ş variind ă la
29 V/1 ,5 A.
R1, R2 ş C1 stabilesc ş
A.C. Ia aproximativ 18 pentru a
ţ stabilitatea circuitului.
Circuitul are o ţ ă - el rea-
ă un control al vitezei numai
ţ
In mod normal , pentru control
ţ este ă o ă
ă dar poate fi asigurat lucrul de
la o ă ă folosind o confi-
ţ de amplificator ca În figura
4b. Cu comutatorul de control al
ţ În sens direct, ş lui A 1
ă tensiunea de intrare ş
A2 va fi saturat (aproximativ 2 V).
Astfel, tensiunea ă motorului
este ă cu VREF + V - 2 V.
Când comutatorul este transferat
În ţ ă ş amplifica-
torului ş ă polaritatea ş
ş motorul În sens invers.
CONTROLUL VITEZEI MOTO-
RULUI Ă Ă SENZORI
Noul circuit de control de impe-
ţ ă ă (figura 5a) permite
TEHNIUM iunie 2003
---------- Ă ÎN Ţ Ă ----------
unui servosistem ă ă reglarea
vitezei ă ă folosirea senzorilor.
Tensiunea electromotoare EC ş
curentul motorului IM sunt pro-
ţ cu viteza ş cuplul,
rerspectiv, astfel ţ un EC
constant de-a lungul motorului ş
deci ă ă
Ec este ţ constant
deoarece ţ lui I
M
ă
ă ţ de ă sunt
anulate de ă de tensiune
ale motorului.
Tensiunea ţ diodei VD,
ă la un nivel constant de
R4, ş ca ă de ţ ă În
acest proiect.
Folosind o ă de ţ ă de
precizie pentru V1 se va optimiza
lucrul ţ de ă
Raportul R2/R1 ă viteza
motorului ş selectând R3 pentru a
Împerechea ţ ă ş ă
motorului, se ă perfor-
ţ ă de servocontrol.
Figura Sb ă un exemplu
de concept de control al vitezei cu
circuit de ţ ă ă Dioda
ă este ă În serie cu
linia de intrare, În acest caz,
deoarece gama ă de mod
comun a lui LM289SP este ă
la 1 V sub ă
R3 ş C1 ă filtrarea
ă pentru dioda de ţ ă
D1.
Pentru a ţ stabilitatea cir-
cuitului, bucla de ţ (R2, R6,
6
TEHNIUM iunie 2003
C4 ş CS) ţ ş A.C. Ia
aproximativ 20.
Alegerea ă pentru P1 ş P2
ă ţ de parametrii
motorului. In procesul de ajustare,
ţ regla P1 pentru a stabili viteza
motorului ş sub valoarea ă
ţ P2 astfel ca la o ş
ţ ă a sarcinii motorului ă
se realizeze numai o pierdere mi-
ă a vitezei motorului. Deoarece
ţ ţ ă ambele
ţ trebuie ă realizeze
optimum de ţ ă
UTILIZAREA AMPLIFICATORU-
LUI AUDIO STANDARD
În figura 6 este ă circuitul de
ă a unui motor de SO Hz,
bifazic. La ă circuitul are o con-
ţ de oscilator cu ş În
ă Integratorul A2 ă
faza semnalului de intrare cu 90°.
A 1 este neinversor, filtru de
ordinul 2 trece-jos, ce produce o
Întârziere de ă de -90° ţ ă de
ţ de ă Cu o modificare
a ă de ă În ă de 0°,
ă suficient ş pentru a
ţ ţ la:
Fo = 1 / 21tR(C1 · C2) 1/2
Stabilind C1 = 2C2, se produce
amortizarea ă pentru filtrul
trece-jos. R 14 este ales astfel Încât
ă realizeze destul ş În ă
ă ţ ă ţ ă R9 =
R14, se reduce ş ca ş curentul
R8
2,70
C7
O, ţ I
1/2
LM2878P
V=+15V
de polarizare de intrare ă genereze
probleme de ofset.
D1 ş D2 ă nivelul de
ţ ce se ă În timpul
vârfurilor de ă cosinusoidale.
R10, R11, R12 ş R13 stabilesc
nivelurile de vârf, În timp ce R6, C4,
R8 ş C7 ă etajele de
ş ale amplificatoarelor.
Ca Încheiere, ă
codurile câtorva circuite ope-
ţ de tip audio.
LM378 - Amplificator de 4W -
NATIONAL - SUA - Amplificator
dual
LM2878P - Amplificator -
NATIONAL - SUA
LM379 - Amplificator de 6W -
NATIONAL - SUA - Amplificator
dual
TDA 1100SP - Thompson CSF -
ţ
TDA 1102SP - Thompson CSF -
ţ
TDA 11 03SP _ Thompson CSF -
ţ
TDA 2010, TDA 2020, TDA 2030
- Amplificatoare audio RFG
MBA 810S, MRA 810AS -
Amplificatoare audio SW- R.S.
Cehoslovacia
MDA 2010 - MBA 810AS -
Amplificatoare audio 18W - R.S.
Cehoslovacia
MDA 2020 - MBA 810AS -
Amplificatoare audio 2SW - R.S.
Cehoslovacia
R6
2,70
2700
ş SIN

en·
'"
17
------------ TEHNIUM INTERNET ------------
REALIZAREA PAGINILOR
de INTERNET
Web designer, Gabriel Florian MANEA
Rezultatul ţ de programare În cod ă pe care am efectuat-o În ă anterior este
prezentat mai jos, Într-o ă de Internet Explorer, browserul cel mai utilizat pentru vizualizarea
paginilor de web.
Se poate observa ă textul din tag-ul <title> apare ca titlu al ferestrei de browser ă AROi, tag-
ul <P> ă cu atributul center ă alinierea textului din paragraf la centrul ferestrei . In ă
intervine tag-ul <br> ă care face trecerea la o ă linie. ş paginii este marcat de un
link - ă ă email-ul precizat ca argument al atributului tag-ului <a>. Textul este aliniat la centru
cu ajutorul tag-ului <center>.
Bine ati venit
Pagina in constructie
Email: gabrielm@go.ro
Vom continua acum editarea sursei noastre ş
vom ă noi elemente, precum:
• Atributul bgcolor pentru tag-ul <body> care
ş culoarea fundalului-backgroundului
paginii noastre de web;
• linia ă ă de tag-ul <hr> ş
atributele de rigoare: width, care ă pro-
centul din ă al lungimii liniei ; align,
care ă al inierea liniei În ă
ă color, care ă ce culoare ă
liniei de ţ
• Introducem apoi un tabel cu 1 linie ă
prin tag-ul <tr> ş 1 ă ă prin
atributul <td> iar tabelul este definit de tag-ul
<table> cu atributele de rigoare;
• Am mai introdus o ă ă ă de
tag-ul <ul> = unordered list;
• Am completat simetria În final aplicând
18
..
{ ....
, ,
, .
ş linie ă dar cu dimensiunea
ă - am setat rigla ă ocupe 90% din
ă ţ ferestrei .
Codul ă este prezentat În pag. 19 (sus) iar
În pag. 19 jos este indicat rezultatul.

O O ă ă de creare a paginilor de
Internet este aceea În care se ş un
editor pentru a crea documentul HTML; unele
folosesc metoda WYSIWYG - What You See
Is What You Get - ceea ce vezi este ceea ce
ţ ă câteva exemple de editoare:
Microsoft Word, FrontPage, Netscape
Composer, Macromedia Dreamweaver,
Acexpert etc.
TEHNIUM iunie 2003
-----------------------TEHNIUMINTERNET-----------------------
Codul ă
NotepadEile .Edit Help
<HTML>
<HEAD>
o Pagina ă
de Internet va
ş ş imagini;
tipurile de ima-
gini Întâlnite pe
web sunt ş
de tip .git sau
cele de tip jpeg
cu extensia .jpg.
<TITLE>Prima pagina de web<!TITLE>
<.IHEAD>
Mentionez ă
imaginile ani-
<BODY bgcolor="#ffffOO">
<P align="center">
mate/bannerele
ţ
care le Întâlnim
des pe Internet,
sunt ş de
tip .git.
<font color="blue" size="18" face="arial">Bine ati venit<.lfont>
<.IP>
<hr width="80%" align="center" color="red">
<br>
<br>
<br> O Câteva exemple
de navigatoare:
Internet Ex-
plorer - program
0terit gratuit de
catre Compania
Microsoft, despre
care putem
spune ă este cel
mai popular ş cel
mai recomandat
ă se uti-
ă ca sistem
de operare Win-
dows, Netscape
- program ce a
ajuns la versi-
unea ă 7,
Opera - cel mai
rapid browser,
ş se spune
(aceste pro-
grame cu care se
ă pe
Internet se nu-
mesc browsere) ,
Lynx, NeoPla-
net etc.
<table bgcolor="white" align="center" border="1" bordercolor="green">
dr>
<td>Pagina in constructie</td>
<.Itr>
<.Itable>
<br>
<br>
Eu am urmatoarele hobby:<br>
<ul>
<li>Calculatoarele
<li>Muzica
<li>Plimbarile
<li>Sahul
<.lui>
<br>
<hr width="90%" align="center" color="red">
<center>
<a href= .. mailto:gabrielm@go.ro .. >Email: gabrielm@go.ro</a>
<.Icenter>
<.IBODY>
<.IHTML>
Alte exemple de tag-uri :
<A HREF=> ... <.IA> ş un link
<APPLET> ... <.IAPPLET> ş un applet
<BGSOUND> ş un background sonor
<CENTER> ... <.ICENTER> Elementele din inte-
riorul acestui tag vor fi aliniate la centru
<FONT> .. . <.IFONT> ş fontul ş ÎI for-
ă prin atributele de rigoare
<FORM> ... <.IFORM> ş un formular
<FRAME> ş un frame
<IMG> ş o imagine
<MAP> ... <.IMAP> ş o ă
<MARQUEE> ... <.IMARQUEE> ş un
element care se ă orizontal
<META> Tag ce se introduce În <HEAD>
<TABLE> ... <!TABLE> ş un tabel
TEHNIUM iunie 2003
Bine ati venit
19
-------------ATELIER -------------
Constructia incintei acustice
VOIGT APERED PIPE
(Urmare din ă trecut)
Încerc ă ă ţ de promisiunea
ă ă DE A PREZENTA Ş MODUL
DE REALIZARE A UNEI VARIANTE
PE 3 Ă A INCINTEI Voigt. Pentru
ă la data ă primului articol
nu experimentasem varianta cu 3
ă mi-am permis modificarea idei i
originale de a construi o ă pe 3
ă ş am adoptat varianta mult mai
ă a unei incinte pe 2 ă de
mici dimensiuni , care poate fi utiliza-
ă independent sau ă cu
incinta Voigt care ă ca un
subwoofer . . ă abordare are
unele avantaje:
- se poate opta pentru utilizarea
incintei pe 3 ă În modalitate
ă incinta pe 2 ă fiind
ă pe incinta Voigt ş opti-
ă ă ţ În con-
ţ cu aceasta;
- se pot utiliza cele ă ţ
L-R Voigt ca subwoofere,
plasate ă sau separat
În ţ de ţ cei 2
ţ de format mic fiind
ţ ă unei
ţ stereofonice.
ă ă permite, Între
altele, o versatilitate ă ă
a. incintele mici se pot utiliza ş
separat;
b. se poate utiliza conexiunea
biwiring;
c. se pot utiliza amplificatoare
separate pentru subwoofere ş
incintele medii-Înalte (bi -
amping) . In acest caz se uti-
ă un crossover electronic
În ţ amplificatoarelor pentru
separarea celor ă ă
Avantajul ţ este net: se
ă utilizarea unui filtru pasiv
pe o ţ ă ă (100-300
Hz) , mai dificil de construit ş
pus la punct cu componente
pasive, dar relativ ş de rea-
lizat electronic, iar amplifica-
torul pentru medii - Înalte nu
este o ă acum, când se
pot ţ puteri relativ mari
(50-70 W) cu CI specializate ş
având ţ care pot
20
Ing. Aurelian MATEESCU
ţ ş audiofilii cu ţ
Dar, ă trecem la ă
ţ incintei pe 2 ă
Recunosc, eu nu am mai construit
cele ă incinte de mici dimensi-
uni , ci am utilizat ă incinte recu-
perate de la un pick-up cu amplifica-
tor din anii '80. Cele ă incinte au
dimensiunile de 260 (H) x 175 (L) x
110 (A). Au fost ş ţ
(pentru ă spatele era demontabil
din ţ care au dimensi-
unea de 160 x 247 mm. Acestea au
fost Înlocuite cu ă ă noi, din
MDF de 16 mm grosime. In ă
noi au fost practicate ă nece-
sare ă difuzoare lor ş au fost
finisate cu ţ pentru un aspect
ă ş vopsire sau aco-
perire cu furnir sau folie autocolan-
ă ţ noi au fost lipite cu aracet
gros de ă astupând cu ă
orice orificiu care ă la
ş incintei. Placa din
spate a fost ş ă cu ş con-
ă de mastic auto ş ă
cu ş Rigips 3,5 x 45 mm.
Incinta pe 2 ă este, ă cum
ţ dat seama din descriere, o in-
ă ă Cei ce nu dispun de
ă incinte de dimensiuni compa-
rative, gata executate, le vor execu-
ta din PAL cu grosimea de 12-14
mm, la dimensiunile indicate, având
În vedere ca:
- ă ă fie ş
- ţ ş ţ se vor rigidiza cu
baghete ă 15 x 15 mm,
lipite cu aracet gros la care nu
se va face economie;
- pentru fixarea ă spate se
ă baghete cu dimensi-
unea 25 x 25 mm, perfect alini-
ate, care ă ă montarea
În ţ Îngropat a ă ş
imobilizarea cu ş
Rigips. Pe ţ de
ş se va pune o ă
de mastic auto cu ă ţ de
10 mm ş grosime 2 mm, pen-
tru a prelua eventualele
ă ale ţ de
ş
ţ de separare a celor
ă difuzoare se va monta pe
placa spate, ş ă pe un strat de
burete de 5-10 mm grosime, care va
Împiedica orice ţ ă
Finisarea ă la ţ
constructorului.
Alegerea difuzoarelor utilizate.
De calitatea difuzoarelor, ă cum
am mai subliniat ş cu alte ocazii,
depinde calitatea rezultatelor
ţ Din ă nu prea avem
de ales ş ne vom ţ cu ce se
poate procura din magazinele de
specialitate.
Alegerea mid-wooferului este
cea mai ă deoarece
ă ă ş limita ă de lucru a
incintei atunci când ţ ă
ă ă incinta Voigt. Dimensiunile in-
cintei permit uti lizarea unui difuzor
de 13 cm (5 1/2") ş a unui tweeter
cu dimensiunile ş de circa 100
mm.
Pentru mid-woofer am utilizat un
difuzor cu indicativul DYE 5508-90
de ţ China, având ă
toarele caracteristici declarate de
ă (KON Electronic):
- diametrul 5 1/2";
- greutatea magnetului 10 oz
(283 grame) ;
- diametrul bob inei = 1" (25,4
mm) ;
- puterea ă 50 W;
- ţ Z = 8 ohmi;
- banda de ţ ă ă
50 Hz - 6 500 Hz;
- SPL = 89 dB.
Pentru tweeter am utilizat, ţ
o ă de titan de tipul HP 520, dar
pentru un sunet mai cald am
ţ la aceasta ş am optat pen-
tru o ă SENON, tipul PT 25L
(KON Electronic) având diametrul
bobinei de 1" ş caracteristicile:
- puterea ă = 120 W(!);
- banda de ţ ă 2.000 Hz -
20 kHz;
- SPL = 91 dB.
Nici un ă nu poate pune
la ţ parametrii Thiele-Small
ai difuzoarelor comercial izate sau
caracteristica de ţ ă Din
ţ proprie recomand pre-
ţ În interpretarea datelor de pe
etichetele lor, astfel :
TEHNIUM iunie 2003
--------------ATELlER--------------
- puterea ă se va "multipli-
ca" cu 0,5 ă la 0,1 pentru a
nu avea surprize ă de
genul: "S-a ă La 10 W!";
- SPL - presiunea ă la 1
W/ 1 m ă este de cele
mai multe ori cu 3 ă la 6 dB
mai ă În realitate;
- ţ ă ţ ă ţ pro-
bleme complexe de nelineari-
tate la capetele benzii de
ţ ă ă ă ţ
mult de acestea cu ţ
de ă ale filtrelor.
Nu ţ utilizarea altor
tipuri de difuzoare, cu ţ ca
acestea ă ă loc În ă ş ca
banda de ţ ă a acestora ă fie
ă ă se ă suficient
pentru a nu avea ă În caracteris-
tica de ţ ă
Pentru decuparea ţ se va
Întocmi o ţ ă ă astfel ca:
- mid-wooferul ă fie plasat ast-
fel ca rama de ş ă nu
Încurce montajul, pe axa de
simetrie a ţ trasându-se
atât cercul de decupat, dar ş
marginea ă a ş lui,
inclusiv plasarea ă de
prindere;
- se ă cercul ce reprezin-
ă ş tweeterului cât mai
aproape de ş wooferului,
axa tweeterului fiind ă
ă ţ ă de cea a
wooferului) astfel ca magnetul
acestuia ă fie la 1-2 mm dis-
ţ ă de rama de ş a
ţ Montarea ă are
ca scop evitarea ţ
undelor emise ş ă ă ţ
imaginii sonore stereo.
Deplasarea tweeterului la cele
ă incinte se poate face
ă stânga, ă dreapta sau
stânga-dreapta (simetric ţ ă
de axa de ţ
Alegerea ş ţ ţ
de separare (filtrului)
Suprapunerea benzilor de
ţ ă În cazul difuzoarelor
ţ este suficient de mare
pentru a ne permite mai multe ţ
uni În alegerea ţ de ă
Am considerat valoarea ţ
de ă de 2.500 Hz. Pentru
ţ de separare am luat În con-
siderare utilizarea unui filtru
But!erworth de ordinul II având
panta de 12 ă ş pentru a
ţ o ă ă În
zona ţ de ă coborârea
punctului de ţ a celor ă
TEHNIUM iunie 2003
caracteristici la -6 dB.
Pentru aceasta, ă
ţ la care Începe inflexi-
unea caracteristicilor celor ă
difuzoare, pentru a ţ ţ
caracteristicilor la -6 dB:
- Ftweeter = 1,3 x IT = 1,3 x
2.500 = 3.250 Hz
Ţ DE .-.c/-,,-/
RARE A INCINTEI
SATELIT
+1'---.... -'1
Bobina de 0,94 mH se ă
pe un mosor de plastic cu diametrul
interior de 25 mm ş ă ţ de
bobinaj de 14 mm, pe care se
ă ă ă ă 175
spire cu ă de cupru ă cu
diametrul de 0,8 mm. Evident ă
este nevoie de ă seturi de con-
-- ____ ____ --J
Ţ DE
SEPARARE
A INCINTEI
VOIGT
Ţ DE SEPARARE A INCINTEI VOIGT
PE 3 Ă LA Ţ ÎN REGIM ASOCIAT
CU INCINTA SATELIT PE 2 Ă
- Fwoofer = 0,7692 x IT = 0,7692
x 2.500 = 1923 Hz
Calculând ţ L C pentru
mid-woofer ţ valorile:
C1 = 7,3 mF ş L 1 = 0,94 mH.
Condensatorul C1 = 4,7 mF +
2,2 mF + 0,33 mF la tensiunea de
lucru de minimum 63 de ţ Toate
condensatoarele sunt nepolarizate,
cu polistiren sau mylar.
densatoare ş 2 bobine.
Calculând ţ L C a
tweeterului vom ţ
C2 = 4,3 mF ş L2 = 0,554 mH.
Condensatorul C2 = 3,3 mF + 1
mF, utilizând condensatoare nepo-
larizate.
L2 = 0,554 mH se ţ
bobinând pe un mosor cu ş
dimensiuni ca În cazul bob inei
21
--------------ATELlER------------ --
mid-wooferului, un ă de 140
spire cu ş ă de cupru
emailat cu diametrul de 0,8 mm.
O ă ă de ţ a
bobinelor ă sârma de cupru
emailat de 1 mm diametru ş mosor
suport din lemn sau plastic având
diametrul interior de 40 mm ş
ă ţ de bobinaj de 20 mm.
Pentru o ă de 0,94 mH se
ă 140 spire, iar pentru
0,554 mH se ă 105 spire.
ţ ă de prima ă construc-.
ă aceasta ţ bobine cu rezis-
ţ ă În c.c. mult mai ă (pierderi
mai mici de putere) ş comporta-
mentul filtrului fiind mai bun.
În cazul difuzoarelor ţ
ş ă o ţ ă a presiunii
acustice, conform datelor tehnice, În
ă nu s-a ţ nevoia de a se
introduce un divizor rezistiv pentru
egalizarea presiunii acustice. in
cazul ă altor difuzoare poate fi
ă o astfel de ă ă de
egalizare.
ţ montajului ă ţ
componente ale incintei satelit
ă proCurarea difuzoarelor,
ţ ş finisarea incintelor ş
ţ ţ de separare se
poate trece la asamblarea tuturor
componentelor, astfel:
- se ă difuzoarele cu
ş tip Rigips 3,5 x 25
mm, Între ţ incintei ş ş
ş garnituri din mas-
tic auto;
- pe placa spate se ă la
exterior placa de borne, procu-
ă din ţ ş la interior
ţ de separare ce a fost
ă pe o ă de circuit
imprimat sau chiar pe o ă
de textolit sau plastic de 2 mm
grosime. Nu ţ de stratul de
burete;
- conexiunile la difuzoare se
ă cu cablu de incinte cu
de minimum 1,5
mm ;
- interiorul incintei se umple cu
ă ă (circa 200
ă ă ă
ce se poate procura din ţ
(pentru saltele). Aceasta are
rol de material fonoabsorbant
ş ă formarea undelor
ţ În ă
La dimensiunile date, mid-
wooferul specificat s-a comportat
suficient de bine ş În cazul ă
incintei ă subwooferul Voigt (ca
ă de sine ă ă volumul
interior ţ ţ În
22
regim de suspensie ă -
ţ la ş ă
Interconectarea celor ă
incinte
Având În vedere ă wooferul uti-
lizat În incinta Voigt are domeniul de
ţ ă destul de extins, este
ă reducerea domeniului ă
de lucru pentru a nu avea surpriza
de a ţ o ă ă a
ţ medii. Pentru aceasta
se ă un filtru de ordinul 1,
respectiv o ă ă cu
wooferul ş care ă o ă de
ă de 6 dB pe ă
Pentru ţ de ă de
circa 300 Hz, bobina are 4,5 mH ş
pentru ţ sa se ă
265 spire cupru email cu diametrul
de 1,6 mm pe un mosor de plastic
sau de lemn de tei cu diametrul inte-
rior de 50 mm, ă ţ de 22 mm
ş diametrul exterior al mosorului de
110 mm. Bobina nu este nici ă
nici ă Ea se ă În interiorul
incintei Voigt ă testele finale.
Aceasta pentru ă În ţ de difu-
zoarele utilizate pot fi necesare
ă asupra valorii bobinei sau
chiar utilizarea unei pante de ă
mai abrupte, prin montarea unui
condensator În paralel pe woofer
(orientativ se ă valori În
domeniul 20-100 mF) .
Utilizarea ă (în regim de
3 ă a celor ă incinte
Pentru aceasta, incinta satelit se
va ş pe incinta Voigt, pe un pat
de burete sau polistiren expandat de
circa 5 mm grosime. Greutatea
destul de mare este ă pen-
tru a ţ satelitul În ţ ă
Desigur ă audiofilul este fami-
liarizat cu imaginea incintelor care
ă faza rea ă a sem-
nalelor emise de mai multe difu-
zoare. Aceste incinte se recunosc
ă realizarea ă sub un
unghi bine precizat a ţ pe care
sunt montate difuzoarele, ş
ZDP = zero delay plane. ţ pro-
ă ă difuzoarele Între
ele prin montarea sub woofer ş mid-
range a unor ă cu grosimi bine
determinate, astfel ca semnalul
sonor emis concomitent de cele 3
difuzoare ă ă la urechea
ă În ă ă
ţ ş ţ semnalului
sonor original.
Desigur ă În regim de amator
este greu de determinat modul per-
fect de ş a difuzoarelor, În
lipsa echipamentului specializat de
ă ă
În cazul nostru, ă teste de
ţ multiple cu genuri diverse de
ă ş cu ă de foarte
ă calitate, am determinat ca fiind
ă o decalare de 15-17 mm
Între ţ incintei Voigt ş ţ incintei
satelit. Este ă plasarea unui
martor din folie ă pe placa
ă a incintei Voigt pentru a
readuce satelitul În ţ ă
ă a fost deplasat din diverse
motive.
ţ desprinse din prac-
ă
În urma ă ş testelor
executate am observat ă
- plasarea incintei Voigt În
ţ camerei conduce la
ă ţ joase,
ş efect de ţ de
care trebuie ţ cont pentru o
ţ ă
- la utilizarea unei calote meta-
lice În incinta satelit, reducerea
condensatorului asociat twee-
terului de la 4,3 mF la 3,3 mF
este ă pentru trans-
ţ sunetului ;
- ă wooferul de 200 mm este
de calitate ă chiar cu o
ă moale, ă ă
din ţ se pot ţ rezul-
tate foarte bune care nu justi-
ă efortul de a construi ţ
cu 2 ă Wooferul trebuie ă fie
linear, În special la ă
superior al benzii, pentru a nu
crea probleme În domeniul
apropiat ţ de ă
Doresc succes celor care vor
aborda aceste ţ ş le stau
la ţ pentru ă supli-
mentare.
Ă ţ de separare a
satelitului coincide cu ţ de
separare a incintei Voigt pe 2 ă
Suplimentar este necesar ă se
ă filtrul pentru woofer,
care trebuie separat la o ţ ă
mai ă ă În domeniul
200-300 Hz. Experimentarea prac-
ă decide ţ ă În
fiecare caz În parte, mai ales când
se ă alte tipuri de difuzoare
decât cele specificate.
Mai ţ ă ă numele Voigt
a ă În articolul din nr. trecut ,
dintr-o ş ă pentru care ţ
ă cere scuze, scris Voight.
TEHNIUM iunie 2003
--------------ATELIER --------------
MINIMAPE
ă de ţ de
ă ş (timbre), În cadrul pre-
ă generale ă filatelie, ş
ţ de ă ţ ş cu
vederi din diverse zone ale
României ş ale lumii poate fi
ă Pasiunile acestea pot
Începe din ă ă ş ă nu
ă nici la adânci ă ţ Pe
copiii-elevi, ţ de timbre ş
PENTRU COLECTIA
DE'VEDERI
ă ţ ş cu vederi Îi va deprinde
cu rigorile ordinei ş ă Îi
va ă ţ "volens-nolens" geografie
ş istorie, le va prilejui petrecerea
ă a timpului liber cu real folos.
ă timbrele ş se ă ă pe ţ ă pe
ani ş pe serii, În clasoare speciale, pentru ă
În ţ a ă ţ ş nu s-a statornicit un
procedeu.
Cu ţ ă ş nule, ă propunem În conti-
nuare un mod de ţ a unor minimape ş a
unor cutii de ă În ţ organizate a ă ţ
ş (figura 1).
Mapele se ţ ă din carton recuperat
de la cutiile de ambalaje ce se ă aruncate peste
tot. Mai avem nevoie de mici ă ţ din textile, din
rafie sau din material plastic, recuperate de la diverse
pachete sau de la buchetele de flori, ş de ş coli
de hârtie format A4, care pot fi scrise pe una din ţ
(figura 2).
Se ă un
lipici din ă ă
(vezi ţ În nr.
7/2001 al revistei
TEHNIUM). Se unge
În partea ă a
coli lor A4 ş se aco-
ă partea exte-
ă a mapei (cea
cu panglica ă pe
ea), Îndoind sur-
plusul În interior.
ă uscare, se
Îndoaie cu ţ În
dreptul ă
turilor, ş mapa
este ... gata! Dimen-
siunile sunt alese
pentru ă ţ ş
tale-standard (for-
mat A6). ă ce
I
105
\
\
cartan';'2
mapa este ă cu ă ţ ş sortate (de
exemplu, din România, pe ţ din Europa sau alte
continente - pe ţ ă etc.) ş se ă cu ă cu aju-
torul capetelor panglicii.
Pe ă se poate scrie un ă de ordine sau
o denumire, nu ă de ă ci lipind Înscrisuri
decupate cu foarfeca din ziare, calendare etc. Mapele
se pot ă Într-o cutie de carton, pe care ă n-o
ă de-a gata, tot noi va trebui ă o ţ ă
ea ă ca În figura 3.
In felul acesta, putem comod, la nevoie, ă
ă o ă carte ş ă ă le revedem
cu ă pe altele, ă vedem ce "dubluri" avem pen-
tru un eventual schimb cu ţ ş ă
ş În definitiv, câte ă ţ ş avem!
TEHNIUM iunie 2003
Elev Radu UNGUREANU
1
0=10;20;30
2
o 105
I I
I I
I I
o
I I

I I
I I
:
"'- ă ă de "coter" 50%
23
ATELIER
INTRODUCERE
iN CALCULUL
RETELELOR DE SEPARARE
,
Ing. Aurelian MATEESCU
Motto: "Nu subestima ă
puterea prostiei umane!"
Lazarus Long
Am plecat la tratarea acestui subiect convins ă voi
plictisi pe ţ dintre cititorii ţ ţ ă ă un mate·
rial arid, plin de formule matematice, care Întredeschide
perspectiva unei munci sisifice pentru rezolvarea unei
probleme pentru care ă ţ mult mai simple.
Vorba aceea: De ce m-ai pus ă citesc ă ş pace"?
De ce nu mi-ai spus ă s-a ă un film ă cartea
. asta ă
ă vedem, dar, de ce este mai bine ă studiem acest
material, ă facem un morman de calcule ş ă muncim
®
1

a)
se cere, dar nu poate suplini ţ ă ş logi-
ca În adoptarea unei ţ sau a alteia;
- a doua o ă ă din ţ a unei
ţ de separare. Este cea mai ă ţ
având În vedere ă sunt produse care În 99% din cazuri
sunt departe de ţ ă ă ă ş ce se
ă la ţ ă vom constata ă se folosesc
componente de calitate ă sau neadecvate
scopului. Cum aceste produse sunt procurate de obicei
de ă amatorii de ă "tare", cu ş ş Înalte, cu
toate ţ la maximum, În scurt timp Îi ţ
Întâlni În ş magazine, ă alte difuzoare
În locul celor "arse". Filtrul a contribuit ş elia noua chel-
ă
Dar ă Începem ridicarea va-
lului de pe misterul acestor ţ
de separare.
Ţ DE SEPARARE
Necesitatea ă unei
ţ de separare a ă o
ă cu conceptul de utilizare a
unor traductoare (difuzoare) spe-
cializate pe domenii de ţ ă
Termenul În ă provine din
limba ă "crossover net-
work" , la care se ă tipul
acestei ţ
- ă pentru ţ for-
ă din bobine, condensatoare
b) ş ţ sau
Fig. 1. ţ de separare a) serie, b) paralel
- ă atunci când avem o
ţ ce ţ componente
electronice active ş care pre-
supune utilizarea de amplifica-
toare de putere dedicate ă
domeniu de ţ ă Acest tip
la ţ ţ de separare, când avem ţ mai
facile la ă
Trebuie spus ă În fiecare domeniu ă per-
ţ ş care vor ă ţ ă superlativul În domeniu. Din
ă nu vor putea ţ ţ ş mai ales În
domeniul HI-FI. Dar vor lupta pentru cel mai bun rezul-
tat, care ă le ă ţ personale.
De aceea, recurgerea la ţ facile ă abdi-
carea de la acest crez.
ă ă ţ facile:
- prima o ă utilizarea ă ă ă a
unui program de calculator yi este ţ ă În
special de cei ă ă ţ ă ş ă pen-
tru care utilizarea calculatorului pare ă asigure ş
ţ unui rezultat perfect. Calculatorul ă ce i
24
de ţ a fost mult timp utilizat
aproape exclusiv de ş În ultimii ani acesta
ă ş În rândul audiofililor cu ţ
ţ de ă ţ materiale ă
Ne vom ocupa aproape exclusiv de ţ de sepa-
rare pasive. Primele ţ de acest tip au fost proiectate
având la ă teoria filtrelor ă de inginerii Zobel
ş Campbell de la BeII Telephones. Hilliard ş Kimball, de
la departamentul de sunet al studiourilor de film MGM
au publicat În 1936 un articol_ intitulat ţ divizoare
pentru sisteme de difuzoare". In 1941 , Hilliard publica În
"Electronics Magazine" un alt articol , ţ divizoare
pentru difuzoare", În care sunt listate formulele de calcul
pentru ţ de tip Butterworth, serie ş paralel, qe
ordinul I ş III, ţ utilizate ţ În anii '50. In
anii '60 ş '70, Small ş adus o ţ ă
TEHNIUM iunie 2003
--------------ATELIER --------------
80
70
60
50
dB
/
"
v
.,
./
J
V
/
20 100
ă (ord.l)
ă (ord.tI)
./
/
,
/
-.

,.,"
/
/
/
/1
/
/
/ /
I
I
I
500
t
2k
Ţ
ă (ord. tll )
- • - ă (ord.IV)
5k
Fig. 2. Caracteristica de ţ ă ţ de panta filtrului (ordinul filtrului)
10kHz
atât la definirea parametrilor difuzoarelor, dar ş la
proiectarea ţ de separare. Ulterior, ţ
importante au avut În acest domeniu Linkwitz, Riley,
Marshall Leach ş Robert Bullock.
Dezvoltarea calculatoarelor a permis ţ unui
soft specializat , necesar mai ales ă avem În vedere
cantitatea mare de calcule matematice implicate de
proiectarea ş optimizarea acestor ţ de separare.
dB
80
70
60
50
20
TEHNIUM iunie 2003
Fig. 3. Valorile factorului Q(fT = 1 kHz)
-
........... :?
J
.... .
.....
/1
li
h

v.
Ifj

I
I
/
100
t
2k

Ţ

5k
0=0.575 Bessel-ord.tI 0=1 ,O
0=0.707 Butterworth ard.tI - • - 0=0,49 Linkwitz Riley-ord.tI
10kHz
25
ATELIER -------------
4
>
X
- filtrele trece-jos, utilizate În
ă ă cu wooferele, care permit
trecerea ţ lor joase, ă
accesul ţ Înalte ă
difuzorul amintit;
- filtrele trece-sus, care permit
trecerea ţ lor Înalte ă
tweeter ş ă trecerea
ţ lor joase;
- filtrele ă utilizate În
cazul unor sisteme cu mai mult de
ă ă ş care permit trecerea
ă a unei benzi de ţ ă
ă un difuzor desemnat ă repro-
ă domeniul respectiv de
ţ ă
ţ de filtre lC care
ă o ţ de separare
ă circuite atenuatoare
dependente de ţ ă care uti-
ă ă ţ reactive ale
componentelor.
Fig. 4. Separarea dintre difuzoare pe ă ş pe ă
ţ sau ţ În
curent alternativa celor ă com-
ponente este ă de formulele:
5 Frecventa

ZDP
Xc = 1 I 27tfC ş Xl = 27tfl
Se ă ă ţ conden-
satorului este invers ţ ă cu
ţ curentului alternativ ce ÎI
ă ă ţ sa la tre-
cerea curentului alternativ ş cu
ă ţ curentului.
ţ ă a bobinei
este direct ţ ă cu
ţ respectiv ţ ă
la trecerea curentului alternativ
ş cu ş ţ
Filtrele (o ă denumire ă
frecvent pentru ţ de separare)
sunt definite de 3 elemente caracte-
ristice:
- panta filtrului ă va-
loarea ă pe ă In ţ
Localizarea centrului
acustic 01 difuzorului
de modul de conectare (topologia fil-
trului) a elementelor componente,
panta poate avea valori de 6, 12, 18,
24 ă sau chiar mai mult, ca-
racteristica de ţ ă fiind ilus-
ă În figura 2. In general valori de
Fig. 5. Centrul acustic al difuzorului ţ de ţ ă
Între cele mai performante programe ă XOPT,
. CACD, CAlSOD, Filter Designer ş lEAP 4.0, programe
ce au apropiat mai mult de ş ţ ă proiectarea acestor
ţ
ţ de ă
_ ţ de separare pot fi serie sau paralel (fig. 1).
In prezent, ă de incinte acustice ă
aproape exclusiv ţ de tip paralel, deoarece au un
avantaj important, ţ tratarea ă a
ă traductor acustic dintr-un sistem cu mai multe
traductoare. În cazul ţ serie, ţ parametrilor
componentelor ă ţ traductoarelor ş
rezultatul total ţ astfel ă acest tip de ţ este
mai greu de manevrat de un constructor care nu dis-
pune de ă de ă ă ă Ca atare, ne
vom concentra În special pe ţ de separare paralel.
ă cum am amintit, componentele ţ de se-
parare sunt bobinele (l), condensatoarele (C), la care
se ă În anumite ţ ş ţ (R). ţ
de separare cuprind 3 tipuri de filtre lC:
26
peste 24 ă sunt foarte rare
În ă Curent, un filtru de 6 ă este denumit
de ordinul I ş ă cel de 12 ă - de
ordinul II , 18 ă - ordinul III, iar cel de 24
ă - ordinul IV;
- ţ de ţ ă este ţ la care reac-
ţ componentelor filtrului are ş valoare ş
ş ţ de ă a filtrului. ţ de
ţ ă este ă pentru filtrele de ordinul II ş
superior. Pentru filtrul de ordinul II , ţ de rezo-
ţ ă este ă de formula:
f = 1/21tJLC
Produsul l x C este important, deoarece ţ
de ţ ă ş ă ă valoarea ă l ş C ă
dar produsul lor ş ă ă valoarea ă
- factorul de calitate a al filtrului are ş sem-
ţ ca În cazul a-ului difuzoarelor sau al ansamblu-
lui difuzor - ă purtând denumirea de factor de
merit al circuitului , fiind echivalent cu:
TEHNIUM iunie 2003
------------- ATELIER -------------
a = 2 x (energia ă la ţ ă disi-
ă la ţ ă _
Pentru un filtru de ordinul II, valoarea a este data de
formula:

Valorile lui a pentru diversele tipuri de filtre definesc
caracteristica de ă În ţ ă În imediata
apropiere a ţ de ă a filtrului (fig_ 3), fiind
identic cu cel al unei incinte Închise.
Valorile lui A, care definesc curbele de ă ş au
ă ţ specifice, au fost denumite ă cel care s-a
ocupat de studiul filtrului respectiv:
a = 1,00 - ş
0= 0,707 _ Butterworth
a = 0,58 - Bessel
a = 0,49 - Linkwitz - Riley
Subliniem ă la discutarea caracteristicilor filtrelor, ne
referim la ţ de transfer acustic ale traductorului
(difuzorului) .
ţ de separare pentru 2 ă Indiferent de
ă de difuzoare care reproduc un domeniu strict
del imitat În ţ unei in-
cinte acustice, efortul ă la
sus ş ţ trece-jos la toate ţ Cele ă
ţ ale filtrului se ă plat atunci când
nivelul ambelor filtre este cu 3 dB mai mic la ţ
de ă ţ de ordin par, Butterworth, Bessel ,
Linkwitz - Riley sau ş de ordinul II ş IV nu au
ţ de ă mai precis ţ de ă este de
180 de grade la filtrele de ordinul II , dar la inversarea
ă ţ decalajul dispare. de ordi!,ul IV au
defazaj de 360 de grade, ceea ce Inseamna, practic, ca
ţ sunt În ă
Când filtrele de ordin par sunt combinate, faza este
ă ş cele ă ţ se ă plat când
nivelul celor ă ţ este cu 6 dB sub nivel la
ţ de ă ....
Când ţ trece-sus Ş trece-Jos ale filtru lUI
Butterworth de ordin par sunt calculate ş fazele sunt
coincidente, nivelul ţ este redus cu 3 dB la
ţ de ă ă factorului de_ calita!e.:
Valoarea Însumata se afla la +3 dB datorita corelaru
surselor. ă ţ de ţ ă de ă nu mai
este foarte ă iar ţ se Înscrie Într-un
domeniu de 1,3 pentru filtrele Butterworth de ordinul II,
ţ de separare va avea o ă ă
atunci când cele ă ţ se ă cu 6 dB sub nivel
la ţ de ă
proiectarea ţ de separare a
incintei ă ţ unui
ă În ţ ă cât mai plat,
mai liniar, atât În domeniul repro-
dus de fiecare difuzor, cât ş la
punctele de pe caracteristica de
ţ ă a incintei unde se ă
Fig. 6. Z O P (zero delay plane) A "
a b - localizarea axelor ce definesc planul ZOP In cazul ţ
, constructive curente
ţ de ă
Când ă de modul În
care semnalul provenit de la ă
surse independente se ă
ţ de ă este elementul
determinant:
- când cele ă surse sunt
corelate, semnalele emise de
difuzoare se ă ca ă
ă scalare;
- când difuzoarele sunt ali-
mentate de la ş ă se
ţ o ş cu 6 dB a
nivelului sonor, ţ ă de cazul unui
singur difuzor;
- când cele ă difuzoare
sunt alimentate de la ă surse
necorelate ca ă suma nivelu-
lui ţ este doar cu 3 dB mai
mare decât nivelul unui singur
difuzor. Însumarea a ă ţ
uni ale unei ţ de separare se
ă ca În cazul descris mai
sus. Filtrele utilizate pentru
ţ de separare se Împart În
ă grupe bazate pe corelarea
de ă ă Între filtrul trece-
sus ş filtrul trece-jos. Faza este
direct ă de panta de
ă a filtrului, astfel ă modifi-
carea a-ului filtrului ş a pantei
acestuia conduce la modificarea
caracteristicii de ă
Filtrele Butterworth de ordin
impar au o ţ ă de ă de
90 de grade Între ţ trece-
TEHNIUM iunie 2003
c, d - ţ constructive ce aduc axa de ţ a inpintei la ă
[c - ţ Cabasse ţ d - ţ Thlel (SUA)]
a)
c)
zop J \ zop
I ,
zop I
I
I
--
6
b)
zop
d)
27
ATELIER
7
e1 +
a) b)
+ __ ---,
e)
d)
Fig. 7. ţ de separare pentru incinte cu 2 ă - de ardin I (a) ard. " (b); ard. /II(c) ş ard. IV (d)
ţ compensatoare de ă ş ţ cu linea-
ritate de ă La adoptarea unei ţ practice pentru
ţ de separare se poate alege din 3 tipuri de
ţ
- ţ cu linearitate de ă (minimum phase net-
work), grupa ce cuprinde numai filtrul But1erworth de
ordinul I care ă un ă plat În ţ ă ş
ţ ă ă de ă la Însumare. Teoretic, acest filtru
nu produce distorsiuni de ă dar nu ă ă
atenuare pentru difuzoarele de ţ medii ş Înalte.
Aceasta se traduce prin ş distorsiunilor emise
de acestea, mai ales ă ţ de ă a filtrului
se ă aproape de limita de jos a caracteristicii de
ţ ă a difuzorului de medii (Înalte);
- ţ cu compensare de ă (aII pass network =
ţ trece tot), tip care are ă plat În ţ ă
Patru tipuri de filtre sunt utilizate În ă ă
Butterworth de ordinul I ş III ş Linkwitz - Riley de
ordinul II ş IV. Filtrul But1erworth de ord. I este inclus În
ă categorie, celelalte sunt cel mai des utilizate de
constructori pentru ă ă linearitatea caracteristicii
de ţ ă ş ă au o atenuare suficient de ridi-
ă
- celelalte tipuri de filtre utilizate sunt cuprinse În ca-
tegoria ă non aII pass networks, caracterizate
prin caracteristica de ă ă filtre lor all-
pass, dar caracteristica de ţ ă nu este ă Aici
se includ filtrele Butterworth de ordinul II ş IV, filtrele
Bessel de ord. II ş IV, filtrele Legendre, Gauss ş cele cu
ă ă de ordinul IV. Ultimele 3 tipuri sunt filtre asi-
metrice de ordinul IV.
ă criteriul ă ţ de ă este mai ţ cate-
goric, aceste filtre se pot proiecta astfel ca În final ă se
ţ ă o ă de ţ ă suficient de ă
ă
28
Însumarea ă Pentru a se ţ o imagine
ă ă ş ă o ţ ă este ca
emisia difuzoarelor ă fie ă ă ele ă ă
din exact ş punct din ţ În realitate ă
ţ este ă În procente variabile În ţ
de ţ practice adoptate la ţ incintei.
Singurele incinte care au difuzoare care emit din
ş punct sunt cele echipate cu difuzoare coaxiale,
la care tweeterul este montat pe piesa ă ă a
wooferului ş ă proiectantul nu a ă rabat la acest
aspect, se presupune ă cele ă difuzoare emit
coaxial.
O ă ţ prevede montarea tweeterului În
spatele bob inei wooferului, pe magnetul acestuia,
emisia tweeterului fiind ă printr-un canal cilindric
din piesa ă a wooferului. Pentru a se ţ coinci-
ţ se ş o pâlnie ă tip lalea ă În
piesa ă a wooferului, ţ ă la incintele
high-end produse de Tannoy. Firma ă are o
ţ ă de peste 50 de ani În ţ acestor
tipuri de difuzoare coaxiale. Difuzoare coaxiale mai uti-
ă ş ţ ţ de renume: KEF (Anglia),
Cabasse ţ
Marea majoritate a incintelor au difuzoarele plasate
neq.oincident (fig. 4).
In acest caz, punctele de emisie ale celor ă sau
mai multe difuzoqre sunt separate, atât În plan vertical
cât ş orizontal. In plan vertical efectul se ă
asupra diagramei de ţ pe care apar lobi cu atât
mai ţ ţ cu cât ţ este mai mare. Singura
ţ este reducerea ţ dintre difuzoare sub va-
loarea unei lungimi de ă ă ţ
de ă a filtrului. Separarea ă poate cauza, de
asemenea, ş ă ale pantei diagramei de ţ
În ţ de filtrul de separare ales.
TEHNIUM iunie 2003
-------------- ATELIER ---------------
Separarea pe ă conduce la o Întârziere a
undei emise, Întârziere care are o valoare ă
de ţ ă Pentru cele mai multe aspecte de calcul se
ă ă punctele de emisie a undelor sonore se
ă În centrele bobinelor difuzoare lor, indiferent ă sunt
cu ă sau cu con. Aceasta pentru ă
foarte ă a acestui punct este ă (fig. 5). In
cazul unui difuzor cu con, acest punct se ă undeva În
ţ bobinei ş În ţ vârfului conului membranei. Acest
punct se ă pe un plan pentru care Întârzierea este
ă În cazl!1 ă difuzor, plan numit ZDP = zero
delay plane. In figura 6 se poate observa efectul pe care
îl are modul de montaj al difuzoarelor asupra axelor de
ţ ă ale ZDP ş ţ pentru a readuce axa la ori-
zontal. Problema În sine este mult mai ă ş este
ţ ă ş de tipul de filtru utilizat pentru separare,
necesitând ă complexe, care nu vor fi prezen-
tate În lucrarea de ţ ă
ţ ţ de separare gentru incinte cu
ă ă Alegerea tipului de ţ In practica curen-
ă a ă incintelor cu 2 ă se ă 12 tipuri
de ţ (filtre) de separare: Butterworth de ord. 1, II, III ,
IV, Linkwitz-Riley de ord. II , Bessel de ord. II, ş
de ord. II, ţ de ordinul IV Riley, Bessel ,
Legendre, Gauss ş faza ă In cele ce ă
vom trece În ă aceste filtre cu caracteristicile lor de
ă
ţ Butterworth de ordinul I este de tipul trece
tot (aII pass) ş pentru care defazajul Între semnalul de
intrare ş cel de ş este minim, ă toate cri-
teriile pentru o ţ de tensiune ă La puncte
echidistante de ambele difuzoare, suma semnalelor
emise de acestea, atunci când se ă filtrul
Butterworth de ordinul 1, nu produce distorsiuni de ă
Se mai spu'1e ă acest filtru are ţ ă de ă sau
ă ă Insumarea caracteristicilor celor ă ţ
uni este ă la -3 dB pentru ţ de ă a fil-
trului , atât În polarizare ă cât ş ă Filtrul
este foarte sensibil la modul de montare a difuzoare lor
ş la plasarea ţ de ţ ă a difuzoare lor În
domeniul de atenuare al filtrului. Amintim ş faptul ă
atenuarea este de numai 6 dB/ ă ă pen-
tru evitarea distorsiunilor În cele mai multe ţ ceea
ce îl face ţ recomandabil pentru utilizare. Dar, acest
tip de filtru s-a bucurat ş se ă de o popularitate
foarte mare În anumite cercuri de audiofili ş constructori
de incinte. Este preferat de unele firme nordice (ex.
Dynaudio).
Filtrul Butterworth de ordinul II a fost pentru mult timp
unica ă ă de constructorii amatori.
ţ de ă Între cele ă difuzoare este de 180
grade. Inversarea ă ţ produce sumarea sem-
nalelor În ă cu o ş a nivelului de + 3 dB. Cei
mai ţ constructori ă inversarea ă ţ
la unul din difuzoare pentru ă decalajului de
ă dar, trebuie ă se ţ ă cont ş de alinierea difu-
zoarelor. Q = 0,707 pentru acest tip de filtru. Toate filtrele
de ordinul II sunt mai ţ sensibile la alinierea pe ori-
ă a difuzoarelor comparativ cu filtrul de ordinul 1.
ă ţ Între centrele difuzoarelor este de Y2 din
lungimea de ă la ţ de ă faza este inver-
ă astfel ă nu mai este nevoie ă se inverseze pola-
ritatea unuia dintre difuzoare. ă cum am mai amintit,
filtrele Butterworth de ordin impar au, prin Însumare, o
ă aproape ă care poate fi ă prin
modificarea ţ de ă a ţ trece-sus ş a
celei trece-jos, astfel ca În final ă ţ o caracteris-
ă de ă cât mai ă
Filtrul Linkwitz-Riley este de tipul trece tot, având Q
= 0,49. Caracteristicile de ă ş polaritate sunt ş
TEHNIUM iunie 2003
ca la filtrul Butterworth de ord. II ş sunt identice pentru
toate filtrele de ordinul II. Este des utilizat de ţ
de incinte.
Filtrul Bessel de ord. II este similar filtrului Linkwitz-
Riley, dar are Q = 0,58 ş nu este un filtru trece tol.
Caracteristica de ţ ă a filtrului se ă ă
ţ de ă ale celor ă ţ sunt diferite
cu un factor de 1,1.
Filtrul ş de ord. II este rar utilizat, În cazul În
care se ş ţ unei caracteristici anume.
Caracteristica de ă ă o ă ă de +6
dB În zona de Însumare. Pentru ţ ţ de
ă ale celor ă ţ sunt decalate cu factorul
1,5, nelinearitatea caracteristicii Încadrându-se În +/-2
dB.
Filtrul Butterworth de ordinul III are caracteristica
ă ă celui de ord. 1. Pentru a se corecta
Însumarea la -3 dB la ţ de ă factorul de
ţ este 1,2 pentru cele ă ţ Acest tip de
filtru a devenit cunoscut mai ales ă ce Joe D'Appolito
l-a utilizat, combinat cu ţ de ş a tweeterului ,
Încadrat de ă difuzoare de reproducere a
ţ medii pentru a se ţ o ă
ă ă de ă cât mai ă ă ă dife-
ţ de lobare a caracteristicii de ă vertical.
Pentru ă lobarea nu ă semnificativ ţ ulte-
rior, D'Appolito a utilizat filtrul Linkwitz-Riley de ordinul
IV, la care atenuarea mai ţ ă are avantaje iar
aplatizarea caracteristicii de ă se poate face prin
optimizarea ţ de separare.
Filtrul Butterworth de ordinul IV se ţ prin
legarea În ă a ă filtre de ord. II , Q = 0,707.
Factorul de ţ a ţ de ă pentru Ii -
nearizarea caracteristicii de ţ ă este 1,13.
Filtrul Linkwitz-Riley de ord. IV are Q = 0,49.
ă În ţ ă linear, panta ă ş sensibili-
tatea ă ă la decalajele de aliniere a difuzoarelor ÎI
fac deosebit de utilizat pentru tweetere.
Filtrul Bessel de ord. IV nu este un filtru trece tot ş
are o denivelare de -1 ,5 dB În zona ţ de ă
ş ă o ţ cu factorul 0,9 pentru linearizare.
Ultimele 3 tipuri de filtre de ord. IV, Legendre, Gauss
ş faza ă nu sunt utilizate decât foarte rar, fiind
ţ asimetrice ş prezentând sensibilitate mare la vari-
ţ parametrilor.
Formulele matematice pentru calculul ţ
de separare pentru incinte acustice cu ă difu-
zoare. Formulele prezentate se ă la ţ din
figura 7.
ă ţ de ă ă sunt:
- pentru ţ (bobine) În henries (H);
- pentru ă ţ (condensatoare) În farazi (F) ;
- pentru ţ În ohmi ;
- pentru ţ ă În ţ (Hz).
S-au utilizat ă ţ
FT = ţ de ă a ţ
Z = ţ difuzorului la care s-a utilizat indicele
Tw pentru tweeter ş W pentru woofer.
In cazul În care se dispune de un program specia-
lizat, acesta are de obicei ş o ţ care ă
calculul unei ţ de separare În ţ de tipul de
ţ ales.
(Continuare În nr. viitor)
29
--------------------------TEHNIUMTV--------------------------
TESTER
pentru TRANSFORMATOARE
Ing. Florentin Ă
Acum aproape un an am primit de la cineva din
chatul Depanatorul montajul pe care ÎI voi descrie În
paginile ă L-am construit În mai multe
exemplare, atât pentru mine, cât ş pentru unii dintre
ţ mei cu ă În domeniul service-
ului televizoarelor sau al monitoarelor. ţ am fost
ţ ţ de ş ţ cu care se ă de cali-
tatea ţ precum ş de ţ relativ ă -
nici 70.000 lei - al ţ În cazul În care sunt
ă absolut toate piesele, ş În unele locuri
pot fi montate ş piese recuperate din ă
evident ă ă lor. ş bani se pot con-
sidera ţ ă câteva ă ă În special
prin economisi rea timpului ş ţ certitudinii
ă piesa ă ă este ş cum am presupus.
Date suplimentare se pot ă la adresa
www.electronicsaustralia.com.au , de unde a fost
downloadat sau direct de la autorul articolului,
domnul Bob Parker, prin e-mail
electaus@magna.com.au. Domnia sa ă ă
folosind acest montaj a ş ă ţ ă un procent
de minimum 80% ă corecte. Tot la ş
ă de net mai ţ citi ş ă unora din cei
care au folosit montajul descris.
Unele din piesele cele mai solicitate În orice
monitor sau televizor sunt transformatoarele de linii
sau cele din ă ă ţ În care
ă ţ fixe sau variabile, tensiuni ,
ţ ş respectiv puteri disipate mari , majoritatea
defectelor În blocul de baleiaj orizontal sau chopper
se produc În jurul transformatoarelor respective.
Cum acestea au un ţ ridicat , de sute de mii de lei ,
În general al doilea sau al treilea ă tubul
cinescop sau microprocesor, În afara cazurilor evi-
dente - ţ ă urme de arsuri, miros spe-
cific - nici un depanator nu poate fi sigur ă piesa
din ţ lui este ă cu certitudine. Mai ales ă
de obicei se ă prin scurtcircuitare ş
tranzistorul final sau chopper, iar Înlocuirea lui cu un
altul, ă ă eliminarea cauzelor care au produs
defectarea lor, va provoca imediat ă o ă
ă ţ ă Ş ne rezolvând problema,
dar creând ş mai multe ă Oare transforma-
torul a ă neatins? Piesa a ă din cauze
naturale, ă ă ţ ă prin
obturarea orificiilor de ţ cu praf, cârpe,
broderii etc., sau a unor defecte ascunse precum
cedarea materialului , care ş ş ă În ţ
deosebit de dure? Sau are ş câteva spire În scurt,
30
care vor determina ă rea" instantanee a piesei
Înlocuite? Cum pot fi determinate aceste doar câte-
va spire construite cu ă ţ diametrul
folosit În mod curent fiind sub 0,15 mm, care scad
ţ - Î n mod normal având o valoare
ă X - a ă ş ă transformatorului de la
xn la (X-x)n, unde x este foarte apropiat de zero?
Ce instrument de ă ă poate detecta ă
ă reducere?
Din punct de vedere al ă ă se vede
imediat ă tensiunea de al imentare este ă spre
ă ş unele elemente se ă sau se
ard ţ O ă ă o mai constituie ş
scurtcircuitarea altor elemente, condensatoare de
recuperare, diode redresoare etc.
Toate transformatoarele chopper sau de linii
sunt montate În colectorul sau drena unui tranzistor
comutator, ă cu (cel ţ un condensator
de acord, cu care ă un circuit rezonant pe o
ă ţ ă cu un factor de calitate a de va-
loare mare. Scurtcircuitarea unor spire sau a sarcinii
unor ă ş ă (diode de redresare, condensatoare
de filtraj sau chiar a elementelor active care
ă transformatorul respectiv) va determina
reducerea ă a a -ului.
ă presupunem ă ă un singur impuls
unui transformator bun ş ş impuls unuia care
are spire - sau o ă - În scurt.
ă factorului de calitate mare, impulsul
aplicat unui transformator bun montat În circuitul
ă se ă ă mai mult timp,
iar armonicile au amplitudini importante.
ă În montajul testat ă pierderi impor-
tante sau scurtcircuite, acestea ă ţ
unor armonici cu amplitudini reduse sau chiar blo-
carea lor.
Descrierea montajului
Acesta se compune din 3 ă ţ
a) generatorul de impulsuri;
b) comparatorul ;
c) bara de LED-uri.
a) Generatorul de impulsuri
Circuitul integrat IC1 a este folosit ca oscilator
de ă ţ ă ş - pinul 7 - este ă la
sursa de al imentare Vc.c. prin intermediul a ă
ţ serie, R6 ş respectiv R7. ă impul-
TEHNIUM iunie 2003
--------------------------TEHNIUMTV--------------------------
surilor cu durata de 2 ms la fiecare 100 ms - va-
loarea acestora este ă de circuitul format din
C2, R4 ş R5 Înseriat cu D1 - ş IC1 a va fi
ă la ă Atunci când pinul 7 al lui IC1 a
"cade" la ă tranzistorul 01 se ă iar
tensiunea din colectorul lui ă la Vc.C. Astfel se
vor produce ă evenimente:
1) condensatorul C6, prin R16, trimite un
impuls pozitiv cu durata de aproximativ 5s spre
pinii de resetare ai registrului de deplasare de
patru ţ IC2 a ş respectiv IC2b, ale ă ş
vor fi ţ astfel În nivelul logic O, ţ stin-
gerea tuturor LED-urilor ' conectate la pinii
respectivi ş ă montajul pentru un nou
ciclu de ă
2) simultan, un curent de aproximativ 20 mA
va ă ţ R8, ţ trecerea
diodei D2 În stare de ţ ă Astfel pe
ea se vor putea ă aproximativ 650 mV.
ă tensiune va fi ă prin conden-
satorul C3 la bornele de testare ş respectiv la
+VC<>6V
Rl Re
'"
1K

o,
ac 328
R7 ce ,O<P
' K
II
R3 1 tA
"
, ;
RB
270R

U'A
l.M:!03
()o..()fr
o.J
...
R'
47 K
01'''''''-48
R,O
curent continuu de aproximativ +490 mV de R11 ş
R12. Dioda D3 este ă ă În ţ ă de
curentul de circa 1 mA care ă ţ R10.
ă un salt de tensiune de aproximativ 600 mV
care este aplicat la intrarea neinversoare a lui IC1 b,
ca tensiune de ţ ă prin R13. R14 produce o
ă ţ ă asigurându-ne ă ş lui va
comuta sigur Între nivelurile O ş 1 logic. Astfel vom
ţ un ş de trepte de tensiune la ş lui
IC1b, ă când amplitudinea armonicilor ă
va ă sub circa 15% din valoarea ţ ă
Aceste trepte de tensiune vor fi aplicate la ă
de clock ale registrului de deplasare IC2a ş respec-
tiv IC2b.
c) Bara de LED-uri
Integratul IC2 ţ ă registre de
deplasare de patru ţ identice, cu intrare ă ş
ş ă Cum ele sunt legate În serie, practic
vom ţ un singur registru de 8 ţ În care
R15
4.1K 4.7K
Rl.,M
R1310K


.
o
.1
00:

.

f-
Rll
33K
Il
o
00:

"1'
U2A
U28
14015
=r=
C7
47 n
ţ
"
R5 2.2 tA
02



C2 RO C5





r'R2
47n ,K f- 01 R12
=
:= 47 n R'.
1N4148 47K
, ..
T
NoI,48 ,5O K
R17 R,. R2, R22
1 K 1 K 1 K 1 K
Borne de alimentare Borne de IilasuratoaFe
LED 1 LED 3 LED 5 LED 7
RolU 1 ROfU 3 GIitIen 2 Verde 2
ă ş ă a transformatorului de linii.
Acesta va intra În ţ ă ă conden-
satorului C3.
b) Comparatorul
Impulsul(urile) ţ vor fi transmise prin
condensatorul C4 la intrarea inversoare a compara-
torului IC1 b, care este ţ ă la un ţ de
TEHNIUM iunie 2003
Rle R20 R21 R23
1 K 1 K 1 K 1 K
LED 2 LED" lED & LED 6
Roau 2 Galben 1 Verde 1 Verde 3
fiecare ş va comanda câte un LED Înseriat cu o
ţ ă de limitare a curentului. Astfel vom avea o
ă de LED-uri. Intrarea ă a primului etaj este
ă În ţ ă la nivelul 1 logic (Vc.c.) .
ţ montajului
ă primele 5 s ale unui nou ciclu de
ă având durata de 2 ms, ă
31
--------------------------TEHNIUMTV--------------------------
registrele sunt resetate. Simultan, ş lui IC2b trimite
un impuls pozitiv ă ş ă transformatorului ă
ă ă ş ă este ă armonicile
semnalului aplicat ă mai multe sute d.e s. Fiecare
valoare care ă ş ş aproximativ 15% din valoarea
ţ ă produce un impuls ă care este aplicat
registrului de deplasare. Astfel ă nivelul 1 de la pinul15
va fi deplasat spre dreapta de ă fiecare impuls care
ş Nu are nici un fel de ţ ă ă vor exista
mai mult de 8 impulsuri, pentru ă toate LED-urile vor
ă aprinse.
Realizarea montajului
Cei care vor studia desenul cablaj ului original pro-
pus de autorul lui vor remarca imediat marea densitate
a acestuia. Realizarea lui la nivel de amator este (rela-
tiv) ă ă traseelor deosebit de ţ ş trece-
rilor printre pinii integratelor, ceea ce presupune o ă
de desenator deosebit de ă Sau alte ă tehnice
- scaner, imprimante laser, folii speciale de transfer -
care cresc semnificativ ţ ă acestui montaj.
Din aceste motive, ă ă structura
ă originale, colegul meu Aurel Simulescu -
ă îi ţ ş pe ă cale - a (re)proiectat
cablajul.
Cu ă versiune, În anul care a trecut au fost
realizate peste 20 de exemplare ale testerului, toate
ţ de la prima alimentare. Evident, au fost
respectate Întocmai schemele electrice ş de amplasare,
iar piesele au fost bune, chiar ă unele au provenit din
ă fiind ă Înainte de plantare.
Singura ă În acest timp a fost ă prin
folosirea unui BC pnp din ă ş care era bun, dar
care nu avea ş factor de amplificare ca acela pro-
pus de autor.
Imediat ă alimentare, primul LED - dioda 04
ş 1 - se va aprinde ş va ă aprins, semna-
lizând ă ş ţ tensiunii, montajul având bor-
nele În aer.
O testare ă a ţ ă acestuia se poate
face scurtcircuitându-Ie, LED-ul respectiv trebuind ă se
ă imediat.
Apoi se va trece la ă unui transformator
cunoscut ca bun, ă aprinderea tuturor celor 8
LED-uri la ă ă ş ă primare, care are
ţ cea mai mare.
Pentru o mai mare ş ţ ă În exploatare, sugerez
montarea pe firele de testare a unor borne tip crocodil
care ă asigure un contact ferm cu pinii piesei ă
Testarea se face deosebit de simplu. ă ali-
mentare, bornele instrumentului se ă Între
colectorul tranzistorului de linii ş ă
Este evident ă alimentarea televizorului sau mo-
nitorului respectiva fost ă Nu este ă
scoaterea ş de FIT din tubul cinescop.
ă primul LED ş 1) se stinge, ţ unui
scurtcircuit este ă Sau În transformatorul testat -
spire În scurtcircuit - sau În circuitele pe care acesta le
ă - diode redresoare ş recuperare, con-
densatoare etc. - ă am ă transformatorul În
montaj.
Sarcinile În scurt se pot detecta cu ajutorul metode-
lor ş aparatelor de ă ă clasice.
ă transformatorul respectiva fost scos deja din
montaj, se ă cu ajutorul ohmmetrului ă ş
care ţ cele mai multe spire ş Între acestea se vor
efectua ă ă
Cu cât se aprind mai multe LED-uri - minimum 4
din cele 8 - cu atât putem fi mai siguri ă transformatorul
verificat este ă
Personal Îi Îndemn pe cei care vor realiza
ţ de mai sus ă ă diferite ţ Între
transformatoarele cunoscute ca bune sau I}oi ş cele
asupra ă ă semne de Întrebare. In timp vor
afla singuri limitele acestui aparat.
CIRCUITUL 555
Mai ţ cititori ne-au solicitat ă ă unele
date de catalog ş ţ ale circuitului integrat liniar
555 (circuit de temporizare).
O vom face Într-un articol viitor, amintind celor intere-
ţ ă o descriere ă a acestui circuit - inclusiv
numeroase ţ tipice - pot ă În Manual de uti-
lizare, Voi. 3, Circuite integrate liniare, ă În Editura
rE 5 5 5 H
rE555N
rE555MH rE555MN
v+
GND
V
+
ă ş 1984.
ă ă de acest ţ (care fusese
rezervat pentru cablajul testerului de transformatoare,
neoferit de autor la termenul convenit), reamintind dis-
punerea terminalelor circuitului 555 În cele trei varinate
uzuale de Încapsulare folosite de ş ă
rE555E
rE55SME
N( NC
NC
N(
NC
N(
PJ
DESC
GND
v+
OUT
PS
PJ DESC
PJ
PS ALO
C
OUT PS
ALO
(((ontrol)
ă MP4B
ALO
ă
32
TEHNIUM iunie 2003
Ş
• lulian Ă - Tecuci
În ce ş cele trei scheme
solicitate, v-am trecut pe "lista" de
ş ă ş noroc!
Referitor la CD player ş miniefectele
de ţ ă fiind ă pro-
bleme de interes general , vom pu-
blica ă articole În ă ă
ţ pentru sugestie.
• Doru Ă - Slatina
ţ pentru ă adresate
ţ Despre releele "REED",
care constituie o ă de
interes general pentru cititorii ş
vom publica cât de curând un articol
documentat.
Alexandru BOT - Lugoj
In ce ne ş pe noi , ţ ţ
mim, tinere "pasionat de ă
la debut", pentru ă trimise
numai În numele ţ revistei
TEHNIUM, neavând "mandat" s-o
facem ş În numele tuturor elec-
ş ş al radioamatorilor pe
care-i ţ
Ca fiu de radioamator, dar nu
numai, noi ţ ă ă ş la ă
cât mai curând ş ă devii colabora-
tor al revistei TEHNIUM. Pentru
aceasta trebuie ă ţ În perma-
ţ ă ş ă ţ câteva principii :
- revista TEHNIUM este revista
constructorilor amatori din România;
- revista TEHNIUM nu se
ă numai radioamatorilor
(numai ei ar avea nevoie de un bug
electronic). Pentru radioamatori
ă revista FRR "Radiocomu-
ţ ş Radioamatorism". ă
n-ai nimic contra, vom trimite acolo
schema ta de bug electronic;
- revista TEHNIUM nu ă
scheme pur ş simplu ş nu are
nevoie ă fie trimise, cu sumare
ţ ţ revistei ţ
ă articole cu text , ă
desen de cablaj imprimat, desen de
echipare etc. , toate redactate ţ
cu desene corecte.
Cred ă ai ţ ă propunerile
tale din finalul scrisorii sunt desuete:
nu putem ă "umplem" o ă de
ţ cu ţ despre circuitele
integrate din PC-uri, despre
proiectarea oscilatoarelor de RF etc.
ă o sumedenie de ă ţ (unele
chiar de nivel liceal sau postliceal)
cu astfel de probleme, pe care
TEHNIUM nu le mai preia ă le
expJice.
In ce ş schema de amplifi-
cator tranzistorizat de 50 W ă
ea a mai fost ă În TEHNIUM
(o ă ă ş n-o mai
facem ă o ă ş ă
TEHNIUM iunie 2003
• Victor Ţ Ă - ş
ţ pentru aprecierile elo-
gioase la adresa revistei TEHNIUM.
ă ă ă pentru procu-
rarea bobinei toroidale ce ă e
ă (L = 0,5 H; I = 5 A) nu e
nevoie ă ă ţ chiar În .. .
ţ Firma ă ROM-
TOROID din ş Str. Toma
Ionescu nr. 27, tel. 0244/51 61 31
(ing. Eugen Dinculescu). e-mail :
rtd@romtoroid.ro, produce bobine
toroidale pentru filtre, cu parametrii
la cererea beneficiarilor În gama:
L = 0,5 mH .. . 50 H
I = 0,1 ... 30 A
U = O ... 500 V a.c.
F = 50 Hz ... 1 GHz
ă ă ă ţ ă o ţ
ţ singur, ţ ă ţ anumite
idei din ş ţ - Tehnium
din nr. 4/2002. ţ ş ideea pro-
ă de ă a unui arti-
col despre miezurile magnetice,
care este de interes general pentru
cititorii ş ă punerea În
ţ a redresorului dumnea-
ă cu tiristoare, poate ne ţ
un articol. ă ş ă
• ţ Ă Ă Cârn-
pia Turzii
ţ ă atât ţ cât ş
prietenilor ă care sunt ţ
Ţ
ţ ai revistei TEHNIUM, ă
prin microfonie, În radioelectro-
ă nu se ţ tehnica con-
ţ ă microfoanelor, ci cu totul
altceva. Este un fenomen nedorit
de ţ ă microfon-difu-
zor, prin care, În ţ
sonorizate electronic, se pot pro-
duce ş ă nedorite (zgo-
mote) . ă ş o microfonie, ceva
mai ă În etajele de
ţ ă când nu sunt bine
fixate mecanic.
Despre microfoane ţ citi
ă ţ de specialitate (de exemplu,
"Traductoare ş preamplificatoare
audio, Editura ă ş
1998) . Nu cred, ă ă un micro-
fon de cal itate se poate realiza În
regim de amator, iar "reinventarea"
microfonului din secolul 19 nu are
rost!
• Marian CAZBIR - ş
Ca pentru o ă scrisoare
ne ceri cam multe, ş confirmi , În-
ă ă nici nu ai ă
ţ revistei noastre, unde ai fi
ă multe variante ale schemelor
(egalizor stereo, VU-metru cu
LED-uri, ă de alimentare
pentru tuburi cu neon) . Tipurile de
tranzistoare pentru ampl ificatorul
de AF de 50-100 W le ă ş la
ş ţ din nr. 1/2003 al
revistei noastre.
• Luca ARITON
Ne pare ă dar nu dispunem
de schema "aparatului " Philips
FW630/2 IM. În ce ş profilul
revistei TEHNIUM, el este majori -
tar electronic, dar nu exclusiv
(primim ş ă art icole de
ă de ă de
service auto etc.).
• Mihai ROZMARIN
ţ pentru apreciere.
Referitor la scoaterea apei din fân-
ă cu ajutorul unei pompe, ă
ă articolul "Mici auto-
ă În ă indivi -
duale" de Ion PISCATI , ă În
ă din mai-iunie al revistei
TEHNIUM 2000, precum ş arti -
colul "Motor eolian din nr. 7-8/ 1996
al ş reviste. În ţ
tipurilor de pompe hidraulice ce se
ă În ţ ă ă ă ă
ă ţ uzinei de specialitate
AVERSA SA, str. Ziduri ş
nr. 25, ş Sec!. 2,
33
--------- --- Ş Ţ
34
r --J'l)y",- - - - - - - - - - - - ------------ - - .. - - ----- - - - -
I
I
I
I
I
I
I
I
I +
L __
!
:;-
-

$
a.

:5'
Q.
-

9:
$
D

fT1
r


iJ
$
B
o
Z
Q.

$
-,
C 041\
.,

ii
"6' N'
c'
"
.,
' ID,
6-
if
Q.
O' ii
"O

- C
"O
ii'
i-
1/1
"
D
II
, 1111 r-'1""'"-+--:Dr-t
i
!Il
..
P12313
I C BOARD ASSY
r----------- -
I
I
I
I
I
I
L _______________ .-J
TEHNIUM iunie 2003

I
...
O
...
U
Im
IW
IU]
------------ Ş Ţ
.@}
E
.@C
It II1II
ICm
.f '"
ICI72
ICISI
,- -
- - -1
I 2
,
4 5
"" ,."
1.
m
Ee.
1O1l5
100.
lom
IOUI
"457
·0·
111_
.... D
-
usa
I
I
I
I
I
L._,

r---.J
I
I
I
I
I
TW =

Z2t1t Z2Vl I * -+ l5V -c:J- '2511
,. - - -. -tir av a,SII
I I 8C172 I ... I-!Wv '"
I II I T501 I ....... - 1:0:- III
1I!!.,.136 _ -.J 'a,tII L... ______ --1 f. -4tL lIIv -oa:r ,,,
7,SVu(pp. H
N
TEHNIUM iunie 2003
35
Ş Ţ
tel. 2.525.000, care ă
poate pune la ţ
prospecte cu caracteristicile
produselor sale.
• TELEVIZORUL SPORT
215
Seria de televizoare
"Sport" portabile (de fapt,
transportabile În ă a
fost ă de fostele uzine
Electronica, ea fiind aceea a
unor receptoare TV ali-
mentabile atât de la ţ
de 220 V/50 Hz, cât ş de la
un acumulator auto de 12 V.
Diagonala ecranelor tubului
cinescop a fost la toate
tipurile de 31 cm.
ă primul televizor
Sport a fost tranzistorizat ,
folosind numai componente
active discrete, s-a trecut
apoi la ţ intermedi-
are cu 2-5 circuite integrate,
iar mai apoi cel care avea ă
Încheie seria televizoarelor
Sport este tipul de ţ ă 215.
Acesta este echipat cu un
singur circuit integrat spe-
cializat ţ de
tip TDA 4503, ă nu con-
ă tot circuit integrat ş
stabilizatorul de tensiune
termocompensat ZTC 33. În
afara acestui CI, În ă
se mai folosesc 21 de
tranzistoare, o punte de
diode redresoare ş 11 diode
Zenner sau redresoare, plus
diode varactor În selector.
Schema (vezi paginile
34-35) este una foarte mo-
ă de televizor AN. În ea
este folosit un bloc de
canale moderne, cu tranzis-
toare MOS-FET.
• Tunerul TV Sport 215
Tunerul (selectorul de
canale) din televizorul Sport
215 este un tuner modern
FIF-UIF, realizat cu tranzis-
toare cu efect de câmp tip
MOS (BF966, BF981), cu
ţ ă ă ţ
Codul de identificare al
acestui bloc de canale este
P 38 308.
EI este folosit la toate
televizoarele alb-negru ş
color, Începând cu anul
1992.
36
TEHNIUM iunie 2003
------------RADIOAMATORISM------------
Pagini realizate În colaborare cu ţ ă de Radioamatorism
"
MASURAREA
v, I Re
FACTORULUI 'e
DE AMPLIFICARE 1--
Montajul prezentat este destinat ă În cer-
curile de ă de la cluburile de copii ş per-
mite ă ă a factorului de amplificare În
curent al tranzistoarelor npn ş pnp.
Se ş ţ ă
Ic = Ib
Din figura 1 ă
Uc = (Ic + Ib) Rc
Ucb = Ib (Rc + Rb)
ă cele ă tensiuni sunt egale ă
= Rb / Rc, deci factorul poate fi ă prin
simpla gradare a unui ţ de 100 kQ.
Aparatul prezentat are ă game de
ă ă 30, 100, 300 ş 1000. Sesizarea ă ţ
tensiunilor amintite este ă cu un amplificator
ţ cu ţ ă mare de intrare (BIFET,
CMOS etc.) ş ă diode electroluminescente.
3k3
,:i
lI. 330 100n
H
lUD. 1.-- I
ITI
I
I I
1/1
Diodele 01 ş 02 ă tensiunea UBE a
tranzistoarelor ă Când este ă
ţ de egalitate a celor ă tensiuni, ambele
LED-uri sunt În ş stare, respectiv aprinse. S2b
ş S2c pot lipsi.
2
L . • . Iq
RO-71 100 ş C.P. 22-50
Tel.lFax: 01-315.55.75
E-mail:
yo3kaa@penet.penet.ro
yo3kaa@allnet.ro
WEB: www.gsl.netlyo3kaa
NPN
PNP
AMPLIFICATOR
DE MICROFON
1
Folosind un circuit TL082 care ţ ă amplifica-
toare ţ se poate realiza un amplificator de
microfon (fig. 1), care ă un nivel de cca 1 V la ş
când este utilizat cu un microfon dinamic standard, având
ţ ă de 600 ohmi. Nivelul de ş este reglat prin
ţ de 10 kQ ş este suficient pentru un modu- 2
lator SSB. Cablajul (34 x 34 mm) ş dispunerea compo-
nentelor se ă În figura 2.
TEHNIUM iunie 2003
37
------------RADIOAMATORISM------------
CIRCUIT DE TEMPORIZARE
Multe baterii ă ă un timp anumit
pentru ă Circuitul propus ă ă un
temporizator ce permite ă unor acumulatoare
sau alimentarea unor sarcini În intervale de timp
cuprinse Între 2 ş 12 ore.
ţ se ă pe un circuit ICM7242
montat ca monostabil. Prin intermediul unui tranzistor
PNP care ă separarea ş un curent de cca 5 mA,
este ţ triacul cu ă ă TLP3063. Acest
triac ă un curent maxim de cca 100 mA, curent
suficient pentru ă multor baterii.
Montând ă un triac, cum se ă În ă mon-
tajul poate ă ă numeroase alte ţ Un jumper
permite testarea montajului pentru intervale mici de
timp: 20 secunde - 2 minute. Schimbând valoarea con-
densatorului de 470 se poate modifica timpul de
ţ
Componentele alimentate la tensiuni mici se mon-
ă pe o ă ţ ă de circuit imprimat. Transformatorul
are un secundar cu 2 x 12 V.
ÎntregUl montaj se va introduce Într-o cutie ă
având dimensiunile de cca 150 x 90 x 55 mm, luând
ă de ţ Împotriva ă
Bibliografie: Electronic World nr. 8-2002
r TIC226M [)l I
I TI FI10fi1 KJ :
,l!!L.f-T UT' l.M7BL12 8C212L 1 I L1>1 I
__ 31j i '" r-t=f' I I 1
6
4k7 i
' 1 i VI =r= . 110 I 1, Iw I
1
100l'fn· ICM7242 X'" 22k Iti?
T "
1 -ro ... 1 l ______
1
.'... Duration 1
N" 1M
1 5K6 1
1 1
1 ______ ----------______ 1
Running
-@-

CONVERTIZOR 400 Hz
Se ş ă foarte ţ radioamatori sunt În posesia
unei aparaturi care provine din domeniul ţ unde
este ă tensiunea de 115 V la 400 Hz.
Personal ţ un Transmatch automatic de la 2-3 MHz
"Coli ins" , model 490T -1 A ce poate ţ ă la 1,5
kW ş se ă la orice ă cu P de la 1 W la
1000 W.
stabilitate de 1 Hz; apoi semnalul se ă unui
integrat flip-flop MMC 4013 care îl divide cu 2, deci
ă 400 Hz, ş din care prin ă etaje
Darlington formate din 2N5496 ş 2N3055 de-
ă pe un transformator de 100 VA cu
ă ş ă de 110-220 V ş secundarul 2 x 220 V.
Întrucât el se ă ş cu ă tensiune de
115 V-400 Hz, am fost nevoit ă realizez o ă de
acest fel poate debita 100 VA.
Sursa este ă dintr-un circuit IC1 ,
555, care ă pe ţ de 800 Hz cu o
ţ ă sursa ţ ă între 8 V-16 V; din
aceasta se ţ cei 115 V/400 Hz. Transformatorul tre-
buie ă fie de ă calitate, iar pentru ă ă ţ
formei sinusoidale la ş am pus un filtru de ţ din
cele folosite la calculatoare.
Y03AXJ - Lucian Anastasiu
22001< T
lZOO J,l/16V r=t +12-15V

---... 2x 2x
2N5496 2N3055
5
38
Filtru retea
IOO-130V
400Hz
IOOVA
TEHNIUM iunie 2003
------------RADIOAMATORISM ------------
GRID-DIP-METRU (DIPPER)
Grid-dip-metrul sau mai exact Drain Dip este un
oscilator pe care-I ă mai jos.
Circuitul se ă pe dispunerea În unul din
ţ unei ţ Wheatstone a unui oscilator având ca
element activ un BC245 (tranzistor cu efect de câmp) cu
ţ ă ă ş ă În timp ce.în cele-
lalte trei ţ ale ţ sunt folosite ţ In acest
mod sensibilitatea Dipper-ului ş foarte mult, iar
amplitudinea ţ este mult mai ă
Consumul de curent este mic, ş Încât pentru ali-
mentare se poate folosi o baterie de 9 V tip PP3, a ă
ă de ţ În acest aparat este de cca un an.
Pentru conectarea bateriei se poate folosi o ă cu
contacte ă de la o ă baterie (veche) sau firele de
ă ă pot fi sudate direct.
Instrumentul indicator este un model ieftin, scos
dintr-un radioreceptor AM-FM portabil, la fel ca ş con-
densatorul variabil , ce are patru ţ (2 x 270 pF ş
2 x 20 pF, ă C1 a - C1 b ş respectiv C1 e ş C1 d),
toate ţ fiind de fapt folosite În montaj.
Bobinele sunt ă folosind un conector
DIN ă fixat pe aparat.
Bobinele sunt realizate pe tuburi de pix cu ţ
ă sau ă cu diametrul de 7-8 mm ş au
lungimi de 40-50 mm.
BOBINE
Bobina, gama, nr. spire, diametru conductor, obs.
a. 150-460 MHz, ă lungime 20 mm, ţ ă
3 mm, <p = 2 mm, ă ă ă ă ă la pinii 2-4,
ţ ă de 470 ohmi Între pinii 2-5
b. 70-200 MHz, 2 spire 2 mm, idem
c. 30-75 MHz, 5 + 5 spire, 0,6 mm, un singur strat
ă 4-2-5
d. 14-35 MHz, 9+9 spire, 0,6 mm, Un singur strat,
ă ă ă ă 4-2-5- Scurt 1-4 ş 3-5
e. 7-20 MHz, 20 + 20 spire, 0,3 mm, idem
f. 3-8 MHz, 50 + 50 spire, 0,2 mm, idem, ă
ă
g. 1-3,5 MHz, 120 + 120 spire 0,15 mm, idem
h. 0,3-1,4 MHz, 300 + 300 spire 0,15 mm, idem
i. 80+310 kHz, 750 + 750 spire 0,1 mm, idem
Realizare
Asamblarea se face Într-o cutie cu dimensiuni apro-
ximative de 80 x 60 x 30 mm, ă din aluminiu de
1 mm grosime sau circuit imprimat simplu cu folia de
cupru spre interior. Se ă condensatorul variabil,
ţ instrumentul indicator ş soclul ă
DIN, inspirându-ne din figura 2.
Etalonare
Cel mai simplu mod de etalonare este ă
1

ă a ţ cu ajutorul unui
ţ digital cuplat jnductiv prin 1-2
spire cu bobina dipper-ului. In ă poate fi
folosit un receptor, chiar ş de uz casnic, În care
ă ă ă ă dintre armonicele unui
Marker de 10 MHz (pentru bobinele a ş b) , 1 ---7'
2SK
OFF De
100uA
GDO
MHz (bobinele c ş d) ş 0,1 MHz (bobinele e, f,
g, h ş i).
De aseme-
2
MOD
......--.---:--1
Ll.
Ll.
nea, se pot
asculta armo-
nicele dipper-
ului Într-un
receptor de 144
MHz (72, 48,
36, 28,8, 24 ş
12 MHz).
Evident ,
punctele vor fi
mai rare.
470n
12K ONO
Bobinele pentru cele patru game de ţ joase
(f,g, h ş i) se vor realiza În ă compartimente separate
definite prin 3 ş circulare din celuloid sau carton
recuperat de la cartele telefonice expirate ş având
diametrul exterior de cca 20 mm ş diametrul interior de
7-8 mm.
ţ dintre rondele este de cca 5 mm.
Cu ţ bobinelor a ş b, bobinajul va Începe de
la 10 mm ţ ă de unul din capetele carcasei, iar capetele
lor se vor introduce În interiorul tubului pentru a fi
scoase din nou la 10 mm ţ ă de ă ă al tubu-
lui , prin ă practicate radial.
Tubul va fi apoi lipit cu Super Glue, pe placa cu 5
ş a unui conector ă DIN. Firele se vor lipi la
toate bobinele la ş 2, 4 ş 5 - la care sunt
legate cele ă condensatoare variabile de capacitate
ă
Pentru benzile mai mici de 50 MHz (d, e f, g, h ş i)
se vor lipi scurt Între ş 1 ş 4, respectiv 3 ş 5.
TEHNIUM iunie 2003
Utilizare
Se alimen-
ă montajul ş se ş ţ astfel ca
pentru bobina ă instrumentul ă ă o ţ
aproximativ la ă scalei sale. Apropiind mâna de
ă se ă o schimbare a valorii indicate.
Se ă inductiv bobina.dipper-ului cu un circuit
oscilant pe care ÎI ă ă Invârtind condensatorul
variabil, ă un salt al acului instrumentului indica-
tor În momentul În care dipper-ul este pe ţ cir-
cuitului oscilant ă Saltul va fi cu atât mai mare cu
cât cuplajul dintre cele ă bobine va fi mai strâns. Se
ă ă dipper-ul de circuitul oscilant ă când
saltul abia se mai ă pentru a se evita eventualele
"târâri" ale ţ dipper-ului ş deci introducerea unor
erori de ă ă
Acordul unei antene verticale se poate realiza, de
exemplu, deconectând feederul ş conectând Între
radiator ş ă ţ (planul de ă un fir scurt
ce ă o ă ă care se va cupla cu
dipper-ul.
39
---------- Ţ Ă ----------
GENERATOR de CURENT
pentru
Ă ACUMULATORI
Cornel Ş Ă
1
"'3
'"
o.
61<a
OJ
8I<a
.
Durata de exploatare a unui acu-
mulator este cu atât mai mare cu cât
este mai bine ţ Nivelul elec-
trolitului nu se va ă ă ă sub
nivelul superior al ă com-
pletarea se face periodic numai cu
ă ă Pe autoturism, ă
bateria este ă ş ă
completare cu ă ă mai
repede de o ă este semn ă plaja
40
C •
4,1mF
"'i
1IlD
UJ
'05120 '0&20
Da
LED

014
m
010
lN4148
de tensiune a releului regulator a
fost ă prea sus ş bateria se
ă ă ţ
este ă ă sub 1 ,24
g/cm , releul regulator este reglat
prea jos ş bateria se ă
Releul de tensiune trebuie ă fie
reglat în plaja de 13,9-14,4 V.
Pe perioade lungi de nefolosire,
bateriile se ă ă ă ş
ă ă ţ ă o
ă pe ă sau mai des. ă
carea ş ă excesive
ă deteriorarea lor ă
ă de acumulatoare cu
plumb ă ca ă opti-
ă ă sub un curent con-
stant care ă nu ă ş ă în mod
uzual 1/20 din capacitatea bateriei
(IA = 0,05 x C) . De exemplu, pentru
o'a
'"
0'2
JlI<
OU
3l1<
O,lI5W
OL'
02 .V!l
1N4148
0'5
2'
"'
o baterie cu capacitatea de 55 Ah,
IA = 2,75 A.
Cu ajutorul montajului prezentat
în figura 1 se ă ă
unui acumulator auto sub un curent
constant, reglabil între 0-5 A.
Montajul întrerupe ă atunci
când tensiunea a atins valoarea
ă ă de exemplu
14,5 V, ş reia automat ă
TEHNIUM iunie 2003
Ţ Ă
când tensiunea la borne a ă sub o
valoare ă ă Astfel acumula-
torul poate fi ţ în tampon cu
ă ă un timp nelimitat. La
conectare ă ă ţ nu
este indicat), dioda LED DS de culoare
ş ă dar montajul nu
ţ ă dioda D2 fiind ă
releul RL 1 nu se ă contactul
ă ă normal deschis ş acumu-
latorul (borna -VB) nu este conectat la
generatorul de curent. Contactul releu-
lui RL 1 este de putere, trebuind ă
suporte curentul maxim de ă
deci S A.
Pragurile de tensiune pot fi reglate
ă ă ţ din ţ
semireglabile R1, pragul de sus, ş din
R2, pragul de jos.
Montajul se ă dintr-un
redresor ă ţ ă realizat cu o
punte de putere de tip 20PMOS, 20
3a
l "LI
CDntact. led
,..leu
PM1 sau patru diode 10SIOS ş ă
condensatoare de 4700 IlF/2SV.
Tensiunea ă ş ă poate fi
ă între 17 V-21 V, în ţ de
transformatorul avut la ţ
Partea de ţ ă ă cu tranzis-
toarele OS ş 06 (DB237, 2N30SS)
montate pe radiator ş comandate de
amplificatorul ţ U3 (IlA741),
ă cu rezistorul R 17 (0,1
ohmi/SW) ă generatorul de
curent constant. Din ţ
R20 (1 kQ), scos pe panou, se ă
curentul de ă Pentru a avea o
ţ asupra sa este ă mar-
carea ţ ş conec-
tarea unui milivoltmetru cu ac în paralel
cu ţ R17. Diodele D8, D9
ă o tensiune ă (este un
artificiu, neexistând o ă ş sepa-
ă sau ă ă pe transforma-
TEHNIUM iunie 2003
2
+VI
... 'tiU ••
BP led Qnd +\18
-va
"
CI
"





. U>
,
,
,
,
i
i

"""'"
tor) pentru buna ţ a cir-
cuitului integrat. Aceste diode se
ă tot pe un radiator, prin ele
circulând întregul curent de ă
care a acumulatorului.
Între punctele +VB ş -VB se va
conecta, prin contactul releului RL 1
(vezi schema bloc - figura 2) acu-
mulatorul. Tot între aceste puncte
(direct pe baterie) este conectat ş
montajul detector de praguri, rea-
lizat cu ă amplificatoare ope-
ţ U1, U2 (IlA741) , în conexi-
une de comparator. Tensiunea
bateriei este ă în perma-
ţ ă cu cele ă ţ fixate
prin R1 ş R2. Tensiunea de ţ ă
ă comparatoarelor este ţ
ă dintr-un stabilizator parametric
cu dioda Zenner (D7). ş com-
paratoarelor ă un bistabil
format din tranzistoarele 03 ş 04.






"


• •
"
• •
• •
• •
• •

Ul.
m
Om
le 02
• • • •
TID
n
E il
.u
O: [3
contact. Iad
41
Ţ Ă
R2
11<7
Rl
111<6
D7
:II lED
..
R6
21<
INIOOI
ID
Dl
lNlOOl
R)
3
1-1l!..--W--JVV'-<t---'-{.
4
R5
100
llllllNII
În unul din ţ bistabilului (colec-
torul Q3) se ă bobina
releului RL 1 ş dioda LED de
culoare verde, care ă modul de
ţ ă
Reglarea pragurilor se poate
executa ş separat ă ă a conecta
ă ă la ţ cu o ă de
tensiune ă Între punctele
+VB ş -VB, cu valoarea de 14,5 V
se ă R1 ă când ş
comparatorului U1 trece În starea
sus (voltmetrul pe ş compara-
torului) . Se scade tensiunea, de
exemplu la 13,1 V ş se ă R2
ă când ş comparatorului
U2 trece În starea sus.
42
5a
RI
1111<
BCl07A
mrn
I_'
S
_1

-
-•

1_ c, _1
• .,
RIO
160
DI
1N4001
D2
lNIOOl
Re
0,36

-
Oi. - RL
. - - 1- RO _1
-
UI. _
-•



1_ os _1
c.1-_-,=, -1 kl'" -1
1- -1 I! .1 _1
L:---...r',
1- "'-1 [:J
5b
BP
ă punerea În ţ a
ă ă ş conectarea bateriei
la bornele +-VB, montajul ş
automat, ă tensiunea bateriei
f!ste sub pragul minim reglat cu R2.
In cazul În care tensiunea se
ă ş Între cele ă praguri
reglate ş se ş ş o ă
care, se ă butonul de pornire
BP (scos pe panou) .
Cel mai important avantaj al
acestui montaj este ă cu
curent constant limitat ş eliminarea
ţ de ţ ă
atunci când bateria este foarte
ă ă crescând timpul de
ă ţ a acesteia.
În figura 3 a,b sunt prezentate
cablajul imprimat, simplu strat, ş
planul de implantare pentru monta-
jul detector de praguri (scara 1: 1),
Generatorul de curent nu este com-
plex ş majoritatea componentelor
sun.! pe radiator sau panou,
In figura 4 este prezentat un
montaj mai simplu ş mai economic,
Generatorul de curent este realizat
cu un singur tranzistor NPN de tip
2N3055, montat pe radiator, rezis·
ţ R9(0,36 ohmi) , R10(680
ohmi) ş diodele D1 , D2 (1 N4001),
Curentul este constant ş fixat la o
valoare În jur de 2A. Comanda ge-
neratorului se ă prin con-
TEHNIUM iunie 2003
Ţ Ă
6
?
>


Rl R2 R3
<
_7 _7
<
330
lN4l<18



prag jos
a:
W
R7 Re
2 1R
3
l CJ< lCJ<

.
..L-..:,
prag sus
DIS
2CJ<

... 2

5

.L-.
D3 =::l OI

> C2
"
DZlo.. T •
.,

tactul normal deschis al releului
AL 1, Detectorul de praguri este rea-
lizat cu un singur amplificator ope-
ţ 1lA741 , ţ semi-
reglabile A6(20 k.Q) , A7(100 k.Q) ş
contactul normal închis al releului
AL 1. Intrarea neinversoare a ope-
ţ este ţ ă la un
ţ fix (4,7 V) de dioda stabi-
lizatoare 05. Din A6 se va regla
pragul superior astfel :
- se ă sursa de tensi-
une (14,5 V) În punctele +VB ş -VB
(releul nu este conectat În circuit
sau se Întrerupe ă cu A7);
- dioda D7-LED trebuie ă
lumineze; se ă A6 ă ce
LED-ul se stinge;
- se va conecta releul În circuit
(A7 prin contactul NI) ; se ă
tensiunea pentru pragul inferior
(13,5 V), se ă valoarea lui A7
ă ce LED-ul se aprinde.
La conectarea bateriei , montajul
ş automat ă tensiunea
TEHNIUM iunie 2003
7a
este sub pragul minim stabilit cu A7.
Butonul de pornire BP se ă
pentru o ă când tensiunea
este Între cele ă limite presta-
bilite. La acest montaj releul
poate ă fie ă contactele
sale comandând un curent foarte
mic.
În figura 5a, b sunt prezentate
cablajul ş planul de implantare pen-
tru circuitul detector de praguri, la
scara 1 :1.
ă ă ă
(fig. 6) este tot un detector de
prag uri, bazat pe circuitul integrat
LM 555 sau echivalent. Acest circuit
integrat ţ ă comparatoare
de tensiune care au câte o intrare
ă la o tensiune de control
ă CV. ş celor ă com-
paratoare ă un circuit bas-
culant bistabil care poate fi adus În
starea "O" ş cu un semnal aplicat pe
intrarea de reset ADUCEAE LA
ZEAO.
D1
t ...
+VB
.....
Re
2k lN«Xl1
Kl

,04

LED
1


2
I

2
1'.1 1 1IC107
R5
2CJ<
- VB
Tensiunile de prag pentru com-
paratoare sunt:
- pentru pragul de jos EC/3;
- pentru pragul de sus 2EC/3,
- unde EC ă tensiunea
de alimentare a circuitului , maxi-
mum 18 V.
La atingerea pragului de sus,
comparatorul C1 ă bista-
bilul , care prin intermediul amplifica-
torului ă la ş un nivel
ă de tensiune, O V.
Comparatorul C2 ă resta-
bilirea circuitului basculant
(setarea) ; când pragul de jos a fost
atins, pe ş integratului apare
un nivel ridicat de tensiune. Curentul
absorbit sau debitat este de aproxi -
mativ 200 mA.
În figura 7 a, b sunt prezentate
cablajul imprimat ş planul de
implantare. Aeglarea pragurilor se
va realiza ă ţ de reglare
de la montajul prezentat În figura 1.
43
---------------------------LABORATOR--------------------------
CONVERTOR
Pagini realizate de Cornel Ş Ă
în orice sistem, alimentarea cu energie a montaje lor
electronice ă o ţ ă ţ ă In ţ
când gabaritul este redus sau ş transformatorul
adecvat ş este ă o alimentare de putere ă cu
tensiune mai mare ş de polaritate ă ţ ă de ali-
mentarea ă se ă convertorul de tensi-
une ă c.c.-c.c. Majoritatea convertoarelor C.C.-
c.c. ă ţ dar În figura 1 este ă
schema ă a unui convertor tranzistorizat ă ă
ţ
Tranzistoarele T1 ş T2 (SC 171) ă un astabil
cu cuplaj ă a ă ţ ă de ţ este
R1 R4 R2 R5
4K7 47K 4K7 1(1(
Rfl
1(1(
13
BCl07
12
BC107
1
2
ă de valorile R3C2 ş R4C1 , alegându-se În
jurul la 15-20 kHz. Tranzistoarele T3 ş T 4 ă În con-
tratimp ş ă oscilatorul de circuitul redresor/dublor.
Toate tranzistoarele sunt comandate ă lucreze În regim
de ţ deci cu ţ ă de putere.
Oiodele 01 ,02 (1 N4148) ş ă ţ C5, C6
(1 ă un redresor de tensiune ă
44
T4
Ca valoare, tensiunea de ş nu poate ă
ă ş ă valoarea tensiunii de alimentare.
Oe exemplu, pentru o tensiune de alimentare de
+ 1 OV ă + 18,5V ş -8,5V, pentru un curent de
ă În jurul valorii de 50mA.
In starea ă ă tranzistorul T3 este comandat
În ţ condensatorul C3 se ă (cu polaritatea
din figura 1) prin dioda 01 la valoarea tensiunii de ali-
mentare, dioda 02 este ă Tot prin tranzistorul T3
condensatorul C5 are ă ă + ă practic
la masa montajului, dioda 03 este ă iar prin dioda
04, condensatorul C6 se ă cu tensiune ă
aproximativ ă ca valoare cu tensiunea de alimentare.
Când circuitul astabil ă starea, tranzistorul T3
se ă iar tranzistorul T4 conduce la ţ
Condensatorul C5 se ă prin dioda 03 ă
la tensiunea de alimentare. Condensatorul C3 este
practic Înseriat cu sursa de alimentare (01 fiind ă
iar prin dioda 02 condensatorul C4 se ă cu dublul
+VCC
R7 01 02
47K 1N4148 1N4148
+2
VCC
BC256
+C3 + C4
100UF
1
1<nJf
04
tC5 lN41048
100UF
- VCC
R8 03
47K lN41048 C6
l00uF
• C4 c.
: I 1: I
BND

ş de alimentare ă
In figurile 2 ş 3 sunt prezentate cablajul imprimat
(simplu strat) ş planul de implantare a componentelor
electronice la scara 1: 1. Montajul se poate alimenta Între
+3V ş +30V, singurele ă fiind tensiunile de lucru
ale tranzistoarelor ş condensatoarelor electrolitice uti-
lizate În realizarea schemei electronice.
TEHNIUM iunie 2003
-----------------------------LABORATOR-------------------------
Circuitul poate realiza separarea
unor benzi sau ţ dorite ş
este folosit ca filtru trece-sus, trece-
jos, ă sau filtru ă ă
(filtru de ţ cu ă ă ş
atenuare mare la ţ cen-
ă Trebuie ţ ă sem-
nalul de ş este digital (0-1), În
ş timp ş semnalul de intrare
trebuie ă ă nivelelor lo-
gice de tensiune.
La un filtru ă cu o anu-
ă ă ţ ă ă ţ
ă de trecere, Fmax ş Fmin.
ă ţ benzii B este ă cu B =
Fmax - Fmin, iar ţ ă
Fc = Fmin + B/2 sau Fc = Fmax -
B/2. Celula de ă (fig. 1) este con-
ă dintr-un circuit basculant
monostabil ş dintr-un ă ă
Acesta din ă a fost introdus pen-
tru a preÎntâmpina
ş la
impulsuri perturba-
toare singulare.
Domeniul frec-
ţ semnalului
de intrare este foarte
larg, de la ţ ţ
sau mai jos, ă la
ţ de lucru a
circuitelor CMOS (10
MHz).
Circuitul bascu-
lant monostabil uti-
lizat este de tip MMC
4098 În montaj
retrigherabil cu
ş pe front
2
pozitiv. Durata ă t a aces-
tui monostabil se poate calcula cu
formula t = 0,5RC pentru
C = 10nF - 100llF ş R > 5kQ.
ă ă utilizat este de tip
MMC4017, ă ă JOHNSON
decadic cu zece ş decodate.
Filtrul prezentat În figura 1 este
de tip ă Durata t1 a
monostabilului MS1 ă Fmin
de intrare, iar durata t2 a monosta-
bilului MS2 ă Fmax de
intrare. De exemplu, pentru Fc =
1 kHz (t = 1 ms) s-a ales Fmin =
0,8kHz, iar Fmax = 1,25kHz. ă
TEHNIUM iunie 2003
FILTRU DIGITAL
la intrare se ă un semnal cu
ţ Fc = 1 kHz, monostabilul
MS1 este ş În perma-
ţ ă (t1 = 1,2ms), ş 01 va
trece În 1 logic, ă În
ă stare cât timp Fc > 0,8kHz.
ă ă asociat N1 , ă ă
impulsuri se ă ş lui
ă În 1 logic, validând poar-
ta Ş 2, ş acesteia trecând
În 1 logic.
Frontul ă al impulsurilor
de intrare ş ă În ş
timp ş monostabilul MS2 (t2 =
0,8ms), dar acesta va reveni În
starea ă ă perioada t2,

U2
•• u
lUT
-
.. " .. ------..
"
••••••• ••••••••
U,
Ul
••••••• ••••••••
I 1
ş ă 02 va reseta În per-
ţ ă ă ă asociat N2,
ş ţ Ş ă În 1
logic. La ş montajului apare un
salt 1-0, ă ă impulsuri de
intrare, ş se ţ cât timp
ţ de intrare este ă
Între 800Hz ş 1 ,2kHz.
ă ţ de intrare ş
peste 1,2kHz, monostabilul MS2
este ş În ţ ă iar
ş ţ Ş devine ° logic,
determinând blocarea ţ Ş
ş revenind În 1 logic.
ă ţ de intrare scade
sub 800 Hz, monostabilul MS1 nu
1
mai este ş ş ş
ă 01 ă În ţ ă
ă ă N1, determinând blo-
carea operatorilor Ş respectiv
Ş
ş ţ Ş Ş
se pot utiliza ca fiind ş unui fil-
tru trece-sus sau trece-jos, În ţ
de ă ţ
In figurile 2 ş 3 sunt prezentate
cablajul imprimat (simplu strat) ş
planul de implantare a componen-
telor electronice, la scara 1: 1.
3
••••••••
U2
••••••••
1
R.
1- e2 -I!:l
1-
111111
.2
11111111
OI
-1 I:l

1_ el
45
----------------------------LABORATOR--------------------------
___ FRECVENTMETRU __ _
,
___ ANALOGIC __ _
___ 10 Hz - 1 MHz! __ _
ă Done FILIP
Acest aparat de ă ă 1 se ă la intrare un sem-
este un accesoriu deosebit nal sinusoidal de 1000 Hz
de util ă nu chiar indis- .,1'--.-----=- ..... :-:<==>.:::"'=-.-.., dintr-un generator de pre-
pensabil) atât În activitatea cizie. Amplitudinea sem-
• f ş amatori, cât .... nalului trebuie ă fie cuprin-
ş a ş It> ă Între 300 mV ş 3 V.
Descrierea schemei Pentru etalonare am folosit
de principiu (fig. 1). un Versatester tip E 0502,
Practic este vorba de o având o tensiune ă
ă ă a /)II de 1 V. Comutatorul K1 tre-
ţ cu con- buie ă se afle pe ţ II,
densator serie. Aceasta respectiv pe domeniul 100
ă ă instrumentul Hz - 1 kHz. Din semi-
de ă ă (microamper- ..... ___________________ -' reglabilul P, care este de
metrul) este Înseriat cu un fapt ţ de ş a
condensator (C1-C5) prin care va microampermetrului, se ă
circula, conform formulei, curentul I indicatorul la ă de ă Apoi
= wCU, unde w = 27tf. Având tensi- se ă K2 pe ţ II. ă
unea U ş capacitatea C a conden- instrumentul nu are ţ ma-
satorului constante, ă ă vari- ă se ş ţ de
ţ curentului I este ţ ă calibrare RCAl cu un semireglabil
cu ţ ţ f. Rolul tranzis- de 100 kfl (eventual ă ş
torul\!i T este de amplificator-limita- se ă ă ce se ţ indi-
tor. In ă aceste tipuri de ţ ă a instrumentului.
ţ ă ă cu o precizie ..... _____________ ... Apoi se ş semireglabilul
de 2% valori ale ţ cu o ţ ă ă de
cuprinse Între 10 Hz ş 100 r--------------------..., ş valoare. Este indicat
kHz. Prin ă ca semireglabilul ă fie
ă ţ C5 am extins ă cu un ohmmetru
domeniul de ă ă ă digital. ă implantarea
la 1 MHz, ă cu o pre- ţ ţ
cizie de 10% pentru microampermetrului trebuie
ţ mai mari de ă fie exact la ă de
100 kHz. Chiar ş În aceste ă atât pe ţ I cât ş
ţ se ă extin- pe ţ II a comutatorului
derea gamei de ă ă K2. Apoi se trece K1 pe po-
Întrucât sunt destule situ- ţ V, iar la intrarea monta-
ţ unde nu este ă jului se ă o ţ ă de
o precizie foarte mare. 1 MHz. Se ă C5
Montajul se poate ali- ă când se ţ indi-
menta cu orice tensiune ..... --------------------' ţ ă
ă având valori cuprinse un ţ montat pe panoul Ş În ş se ă fiecare
Între 12 V ş 24 V. Recomand ă a frontal al montajului, ă cu domeniu În parte, pentru ţ
nu se ă ş 15 V, Întrucât pe dome- comutatorul K2, astfel Încât la de 100 Hz, 1 kHz, 10 kHz, 1 MHz.
niul 100 kHz-1 MHz precizia fiecare alimentare cu o ă tensiune ă pe un domeniu de ă ă nu
ă ă scade cu cât tensiunea ă se ă calibra instrumentul. se ţ ţ ă atunci
de alimentare este mai mare. Schema cablaj ului imprimat este ă înlocuirea conden-
Condensatorul montat În paralel cu (vedere dinspre partea ă este satorului (C1-C5) cu unul mai bun,
instrumentul de ă ă amor- ă În figura 2. sau se poate lipi în paralel cu aces-
ă ţ ş ale acului Punerea În ţ ş ta, prin ă succesive, un con-
indicator. ă ţ nu va reglaje. ă alimentarea montaju- densator de valoare mai ă (de
include ş sursa de alimentare, atunci lui cu o tensiune ă de 12 V ă 5-10% din valoarea capa-
semireglabilul P va fi Înlocuit cu (având comutatorul K2 pe ţ 1) , ă ţ respective) .
46
TEHNIUM iunie 2003
---------------------------LABORATOR-------------------------
ă propun un material referitor la o ţ de-a mea, respectiv un microvoltmetru
pentru tensiuni continue, pe care, ă ş ţ necesare,
ş bucura ă ţ publica.
Poate ă titlul mai potrivit ar fi fost "Adaptor", dar am vrut ca cititorul ă ş ă da
seama de la prima vedere despre ce este vorba, cu atât mai mult cu cât În revista
" Tehnium" se pare ă nu au mai fost publicate scheme de voltmetre destinate
domeniului tensiunilor continue de ordinul ţ
Am dorit foarte mult ă descriu ş câteva interesante ţ de ă
ă care pot fi efectuate cu un aparat atât de sensibil,
dar ţ nu mi-a permis.
MICROVOLTMETRU
pentru
TENSIUNI CONTINUE
Marian Ă Ă Ş ă

k llll tIm
I I I I
r-o
kn J1llL
FILTBU DIl J • .,.
U1
MOOO'LATOR AMPLIFICATOR DIIIOOO'LATOR
Ş
Ue
.1
BTAJ AD.lP'l'OR
.1
BLOC DIl
1
COMABDI
Pentru ă tensiunilor continue de ordinul
ţ nu se mai poate folosi un simplu amplifica-
tor ţ deoarece, la ă mari , anumite
fenomene interne (dintre care unele destul de complexe
ş neavând cauze termice) vor determina o relativ impor-
ă ă de la zero a tensiunii de ş De aceea, in
ă se ş transformarea tensiunii continue
intr-una ă amplificarea ei cu amplificatoare
separate galvanic, apoi redresarea sau demodularea
semnalului ţ
ţ pe ş principiu, circuitul de ţ ă rea-
ă amplificarea de 1000 de ori (60 dB) a unei tensi -
uni continue de ă la 3 mV, putând transforma un volt-
metru analogic ş intr-un aparat extrem de sensibil,
TEHNIUM iunie 2003
t
ALIKBNTATOR
gama 0-0,1 V devenind astfel gama 0-100 etc.
ţ de intrare este de 1 Mil, curentul de alimenta-
re de 7-8 mA, iar stabilitatea in ţ este deosebit
de ă deriva ă a ţ fiind sub 0,5
SCHEMA-BLOC (fig. 1). Tensiunea ă de la
intrarea modulatorului chopper echilibrat este descom-
ă in ă semnale dreptunghiulare in ă ă
amplificare, semnalele sunt insumate in demodulator,
rezultând un semnal continuu care, filtrat, va fi livrat la
ş printr-un etaj adaptor. ţ unei singure
ă ţ ţ ă de ă a semnalelor de la ş ampli-
ficatorului este ă demodulatorului, care pune la
ă alternativ, pe durata unei semiperioade, cele ă
ş separate galvanic.
47
--------------------------LABORATOR--------------------------
SCHEMA Ă ALiMENTATORUL (fig. 2).
Tensiunea ţ ă de la un bloc de ş baterii tip R14
Înseriate este ă cu ajutorul ţ de tensi-
une R6-D4, al amplificatorului de eroare A 1 ş al ele-
mentului serie T3. Dioda 05, cu germaniu, ă ten-
siunea ă care poate ă pe grila lui T3 În cazul
unui scurtcircuit la ş alimentatorului, limitându-se
curentul prin T3 (care este bine ă fie ă cu un mic
radiator) la circa 0,1 A.
Cu ajutorul lui A2 se ţ o ă ă de tensiune.
Tranzistoarele T1 ş T2 fac parte dintr-un etaj menit
ă semnalizeze, prin clipirea ă a LED-urilor,
ă tensiunii bateriilor sub nivelul minim de 8,85 V
necesar bunei ţ ă a stabilizatorului.
Prin ajustarea valorii ţ R9 sau R 10 se
poate ţ la ş o tensiune În jur de 8,4 V. Nu se vor
folosi ţ care ă ă ă definitiv În montaj.
2
1:11
il
+
"T"
9 ... 12 V :
-L
ceramice sau multistrat, a rezistoarelor bobinate sau a
trecerilor de ă ultimele având conductorul din fier ş
nefiind admise decât trasee din cupru. ă efectului
piroelectric ş celui termoelectric (efectul Seebeck) ,
aceste componente pot produce ă ţ În
ţ microvoltmetrului.
.Exceptând divizorul rezistiv, peste montaj, ş
Într-o cutie ă ş conectat la trecerile ă
toare, se va turna o ă ă ă din ă
de albine ş colofoniu luate În ă ţ egale.
AMPLIFICATORUL, DEMODULATORUL Ş ETA-
JUL FINAL (fig. 5). Semnalele de la modulator sunt
aplicate celor ă ă ale amplificatorului format din
A6 ş A7. Din P2 (bobinat) se ă amplificarea.
Demodulatorul este realizat comod cu cele patru
comutatoare ale circuitului integrat 4066. ţ nu este
ă ş modulatorului , unde ţ sunt
ceva mai mari. Pentru ali-
mentarea circuitului, pinul
........ -<> +4, 2 V
14 se pune la plus, iar
pinul 7 la minus.
Semnalul demodulat
este preluat de etajul de
ş prin intermediul fil-
trului P3, C40, al ă rol
este de a calma ă
turile acului datorate ten-
siunii <te zgomot de la
intrare. In gama 0-100 JlV
ă sunt aproa-
pe imperceptibile, dar fil-
trul se va dovedi util În
cazul unor ă ţ ş
mai mari pe care ama-
'--__ v torul va dori ă le ă
.1.1, A2 - 741JJ1
00: 2114091
REGLAREA APARA-
TULUI. Din P4 se
ă zeroul electric,
borna B fiind În scurtcir-
BLOCUL DE Ă (fig. 3). Semnalul de circa
265 Hz generat de oscilatorul de relaxare realizat cu A3
este preluat de comparatoarele A4 ş AS, care
ă ă semnale dreptunghiulare de ă
egale ş simetrice ţ ă de ă ş asimetrie ţ ă
fiind ă de R22 ş R23) .
Se va face o sortare a LED-urilor, care trebuie ă
prezinte ş tensiune la borne când sunt alimentate
cuit. Reglajul de zero cu
intrarea ă se rea-
ă prin intermediul divizorului rezistiv din modulator.
Valorile ţ de aici au mai mult un caracter ori-
entativ, ş Încât În loc de R34 se va monta un
ţ de 50 n al ă cursor va fi rotit lent de la
valoarea ă comutatorul K2 fiind fixat pe ţ
pentru care acul se ă spre zero. ă ce acul a
ă ş cu ţ valoarea zero (nefiind posibil un reglaj
fin), ţ se va Înlocui cu o ţ ă echiva-
printr-o ţ ă de 3 kn de la o ..-__________________________ ...,
ă de 4,5 V. Grupul format din R16
ş C15 (cu polistiren) introduce mici
decalaje Între semnalele de ă
În vederea unei corecte ţ ă a
modulatorului.
MODULATORUL (fig. 4). Este
compus din patru comutatoare
ţ din tranzistoare BF 964, pre-
cum ş din divizorul rezistiv P1 ,
R32 ... R35 necesar ă unei mici
tensiuni reziduale de la intrare.
Condensatoarele C22 ş C23 vor fi
cu folie de policarbonat ă iar
C24 ş C25 cu polistiren.
Diodele 08 ş 09 vor avea capsula
ă sau vor fi complet ferite de
ă altfel vor genera tensiuni per-
turbatoare.
În ă de C28, În modulator este
ă folosirea condensatoarelor 1_ _________________ ...;.. ________ ......
48
TEHNIUM iunie 2003
LABORATOR-------------------------
ă În continuare, se r------------------------------,
ă aducerea acului la 4
zero din P1 , iar ă nu se
ş ş se ş ă va-
loarea ţ R32.
Calibrarea microvolt-
metrului se ă din P2,
ă ca la ş ă avem
0,1 V când la intrare este
ă o tensiune de 100
1lV.
Schimbarea ă ţ ţ ă
de ă a tensiunii de la
ş se poate face prin
inversarea, fie la modulator, Ui
fie la demodulator, a traseelor
semnalelor de ă
Ă REFE-
RITOARE LA EXECUTIA Ş
ÎNTREBUINTAREA MlcRO-
VOLTMETRULUI
Toate rezistoarele vor fi cu
ă ă iar conden-
satoarele electrolitice cu tantal.

--- .
--B
cOIIANDl
Cu ţ alimentatorului , blocurile se vor instala
Într-o cutie ă ţ ă din ă de
fier ă de 0,5 mm grosime. Toate ă de
ă ale blocurilor se vor lipi Într-un punct comun rea-
lizat din cupru ş izolat de cutie. Ulterior, ş cutia se va
conecta În acest punct printr-un conductor de cupru lipit
Într-o ă oarecare a ei. Tot În punctul comun se va lipi
ş conductorul de ă al ă microvoltmetrului.
Conductorul de semnal va fi ecranat (cablu coaxial) .
Aparatul este foarte sensibil la câmpuri electrice lent
variabile. ă la ă conductorului de semnal se
ă o ă ţ ă ă de care se apropie o ă de
material plastic electrizat, acul instrumentului (presupus
cu zeroulla mijloc) va devia. Aflându-se În câmp electric,
ă ţ va ă ă un anumit ţ ş va Începe ă se
Încarce, prin ţ ă a microvoltmetrului, cu
TEHNIUM iunie 2003
+4,2 V
5
sarcini de semn con-
trar celor de pe bucata
de material plastic,
ă când ţ
ei va egala ţ
masei. La Înde-
ă ă ţ de
material plastic,
ă ţ se va ă
ca, iar acul va devia În
sens invers.
Sensibilitatea ţ ă
de câmpuri magnetice
lent variabile este de
asemenea foarte
mare. Chiar când
intrarea este ă la
ă printr-un con-
ductor formând o ă
ă care este
ş ă sau defor-
ă microvoltmetrul
va indica o ă tensi-
une ă ţ
fluxului câmpului mag-
netic terestru prin
ă
ă ă pot fi afectate de efectul Seebeck, de
care s-a amintit. ă intrarea se ă la ă
printr-un conductor de cupru În serie cu unul de fier,
microvoltmetrul va indica o tensiune când vom ă
Între degete contactul dintre fier ş cupru. ă În loc de
fier vom folosi ă tensiunea va fi mult mai mare.
La fel, ă efectului piroelectric, microvoltmetrul
va indica o tensiune când la intrare se ă un conden-
sator ceramic sau multistrat de 100 nF pe care ÎI vom
ă Între degete.
Din exemplele de mai sus, date pentru gama 0-100
IlV, reiese necesitatea reducerii ţ câmpurilor
electrice ş magnetice, precum ş asigurarea unui
regim termic omogen ş normal (temperatura camerei)
atât pentru microvoltmetru, cât ş pentru sursa de
semnal.
49
----------- Ă Ă -----------
ElECTROSTIMUlATOR
DIGITAL
Dispozitivul este un generator de
impulsuri rectangulare utilizat În
tratamentul prin ă (stimu-
ă punctele de ă ca
optimizator biologic la recuperarea
ă efort fizic sau intelectual, fie ca
neurostimulator transcutanat În
scheme de tratament care ă
electromasajul.
Montajul (fig. 1) permite reglarea
curentului de ş Într-un domeniu
larg cu ajutorul ţ
R21 (1 ° kQ). Astfel, În elec-
ă (stimularea punc-
telor prin intermediul acelor intro-
duse În corp) intensitatea curentului
trebuie ă fie de ordinul microampe-
rilor (max. 500 !lA), iar În electro-
ă (stimularea punctelor prin
pielea ă intensitatea curentu-
lui trebuie ă fie de ordinul
miliamperilor (10 mA) .
50
c
• .. II II
••••
Cornel Ş Ă
Durata impuls ului de ş se
poate regla Între 0,1-0,8 ms cu
ţ R20 (20 kQ).
ţ ţ stimulilor poate
fi ă continuu cu ajutorul
ţ R13, R14 (1 MQ)
Înseriate cu câte o ţ ă R 1 , R2
(5,6 k.Q) . Oscilatoarele sunt de tip
RC realizate cu ţ logice Ş
(MMC 4011) ă o ă con-
ă ţ ă cu R13
(C3=1 !lF) este ă În plaja 0,5
Hz-100 Hz, iar cea ă cu R14
(C4=47 nF) este ă Între 15
Hz-2 kHz. Prin ţ celor
ă comutatoare cu trei ţ
81 ş S2, la ş se ţ diverse
forme de ă (fig. 2):
a) impulsuri rectangulare cu ca-
racter continuu ş regulat (Ia
ţ ă ă stimularea are efect
tonifiant, iar la ţ ă ă
efect dispersant);


..

..



..
..



..
..

b) trenuri de impulsuri cu ă
ş ă reglabile (Ia stimularea
ă când ţ este
ă max. 5 Hz pe o ă de 5 s,
ă de o ă de 5 s, efectul
este tonifiant, când ţ este
ă ă cu durata de 0,5 s cu inter-
vale de ă de 5 s, efectul este
sedativ);
c) trenuri ţ de impul-
suri cu ţ diferite (stimularea
ă are efect analgezic).
Durata trenurilor de impulsuri ş a
pauze lor se ă din ţ
metrele R15, R16 (1 MQ) În plaja
0,2 s - 7 s. Aceste impulsuri provin
de la un oscilator realizat cu circuitul
integrat MMC 4098 conectat Într-un
montaj mai ţ utilizat. Circuitul
integrat ţ ă monostabile
independente care pot ţ cu
ş sau cu ş pe
front pozitiv (+ T) sau ne-
gativ (-T), intrarea de reset
1
(R) este ă ş ă
pe "O" logic. Durata impul-
sului de ş poate fi
ă prin ţ
t = 0,5 RC (Rmin = 5 kQ,
Cmax = 100 !lF) .
Transformatorul utilizat
În circuitul de ş este
cel descris În articolul din
revista "ELECTRONI8-
TU!.:' nr. 1.
Montajul se ali-
ă de la o baterie
de 9 V sau de la un mic
stabilizator. Diodele LED
01 , 02 ă
optic ţ celor
ă oscilatoare (pot ă
ă din montaj). În
figura 3 a,b sunt prezen-
tate cablajul imprimat
(scara 1:1, vedere prin
ţ ă dinspre com-
ponente) ş planul de
implantare a componen-
telor electronice.
TEHNIUM iunie 2003
---------- Ă Ă -------- - -
pozit1e poz1t1e 2
comutator comutator semnal iesire observat ii
__ __ __ __ ____ __ ______ +-________________________
1 1
1 2
1 3
2 1
2 2
2 3
3 1
3 2
3 3
3a
3b


PD
W
D
L3
G ·
• •
• • Ul.
OI' • • •
mG : :
• •
• •
• ••
·u.

• ••
rn

L3 • • •
• • t,
t,. E38
C3uJ
. .. • •• 1
• 112· •

TEHNIUM iunie 2003
• • •
• • •
• • •

u ••

• • • u.
• • •
• • •
o.cJlator 1 eont111UU n ee10lhl cu 1113
o.cU.tot" 1 lntara.it."t n nqlat eli All
dIIr.at a u'.nul\ll al lUI • JWuu CII IIU
bl(K:flc.
oacUator 2 LQhnl1t.nt. P2 u1Jlat CII aH
durau trenului CII IIU • ",\1" CII 1116
tnn.u.cl <s. lllPlburl altnn,ti".
o.dlnor 1 n ra91.c. CII IIU • durata u".l1ulwi (:\1 1116
o.ci l .tor 2 P"2 nl9l.t. cu 114 • dW'.ta tr-tl"lIIi CII
.ce
• (g
o

8·0
:




:





:

• •

;.





• • • • •

• k
IjInd •
51
Montajul propus (fig. 1) ă
ă auto starea circui -
tului electric - baterie, alternator,
releu regulator. Pentru aceasta 3
diode LED sunt dispuse În bordul
vehiculului ş permit un control efi-
cace al ţ ă tensiunea
a ă sub + 12,5 V, LED-ul LD1
(galben) ă ă
ţ con-
ă
auto. În
cazul ă ten-
siunea ă
la +15 V,
LED-ul ş
LD3 se
aprinde
indicând ă
este nevoie
de o verifi-
care a circui-
tului de ă
care. ă
tensiunea
este ă
Între cele
ă limite,
singurul LED
c a e
ă
este cel
ver{Je.
In montaj
se ă
*

Rl (
1(1(
Cl

f
l
-b
-
.,



R2

31(3
)
OI


-=5
AUTO-MOTO
INDICATOR
de
TENSIUNE
ă circuite integrate de tip
723 care ţ pe ă circuitul
comparator ş o ă de ţ ă
cu tensiune ă
Tensiunea de ş a compara-
torului este ă cu tensiunea
de alimentare ă tensiunea
ă pe intrarea (+) este supe-
ă celei de pe intrarea (-) .
5

P22
2IJ(
5
P11
2IJ(
Cornel Ş Ă
U1
R8
llC2

IN+ o
OUT
10
"-
IN-
>
FCOM ....!La


IUM
ISEN

02
REF !': lN0414B
+U "-'

R3 ...
> Re


llC2
..
)

\/'CC-
R!!
4-
471(
1..--"" IIJ_ TI

ac 111
.-
.. vaP
:;jj
.- 01
-
lN0414B
R1
llC2

IN+
o
IN-
>
IUM
ISEN
REF

OUT
10
..lLo

FCOM



Rol
47K

1
Tensiunea bateriei este ă cu rezistoarele R1
ş R2; astfel ţ punctului A ă ş
ţ tensiunii bateriei . ă directe (+) ale
celor ă comparatoare sunt conectate În acest
punct A. ă inversoare (-) sunt conectate la
ă ţ de ţ ă reglabile cu ajutorul
ţ P1 ş P2.
,...------------------------., Pot ă existe trei cazuri :
2b Da - tensiunea bateriei este mai
[JOI
w.
·'
O O
lDl ă de +12,5 V - ş com-
rel.
o
, '-.--=>.1 paratoarelor sunt În starea jos
L.!J W 1." .1 •• W 'Da pentru ă tensiunile de pe ă
rn
IT]
W
·" w"'1 .·.1" ·1 (-) ,uol ,upe,ia",e celei de pe
.a. : .11 : ă (+) . Tranzistorul T1 este
• • • blocat, iar LED-ul LD1 (galben)

ă indicând un minut;
52
TEHNIUM iunie 2003
---- - --------AUTO-MOTO -------------
q
V; Ub = +13,5V; Ub = +14 V; Ub
+UbOII
= +14,5 V; Ub> +14,5 V.
R3


'" oZI
Schema ă un circuit
3
5K
.. oZ4\/7
>
,.; f0-
R9
TI
1

BC2S6
2
lK2
3 (l
UlA
01
+- .... ",
1 324
J""'
>
00<1
>
RID

R5
> 53091(

lK2 88


"*
U18
02
r1-
1Io...l"
7
324
....
00<1

Rll Re
5309K lK2
88
<
UIC
03

1Io...l"
8 324
J""'

00<1
R12
R7
5309K
?
lK2
>
150
>
UIO
04
t-$.-
1Io...l"
14
324
12
.....
00<1

R13 R8
5309K
(
lK2
(
lK8
05
5309K
1Io...l"
.....

- tensiunea bateriei ă Între +12,5 V ş
+ 14,8 V - pragul de jos este reglat cu P1; astfel
ş comparatorului 1 trece În starea sus când
tensiunea bateriei ă ş ş + 12,5V, LED-ul LD2
(verdf?) ă iar prin dioda D1, tranzistorul
T1 este saturat ş Iedul LD1 se stinge;
- tensiunea ş atingând + 14,8V, prag reglat
cu ţ P2; În acest moment ş
comparatorului 2 trece În starea sus determinând
aprinderea LED-ului LD3 ş indicând o
,
- -
,
supraincarcare. LD1 ramane stins, tranzistorul T1
saturat prin dioda D2, iar LD2 stins prin blocarea
comparatorului 1 (r3, r4) .
În figura 2 sunt prezentate cablajul imprimat,
simplu strat, ş planul de implantare a componen-
telor electronice.
O ă ă de indicator este ă În
figura 3, acesta având cinci niveluri de sem-
nalizare. Un nivel este indicat prin aprinderea unui
singur LED; acestea au fost alese astfel: Ub< + 12,5
TEHNIUM iunie 2003
>


integrat analogic de tip 324
care ţ patru amplificatoare
ţ conectate În montaj
de comparator. Tensiunea
bateriei este ă cu rezis-
R4 ţ R1 , R2 ş ă cu
3K3
tensiunile de ţ ă Tensiunile
de ţ ă se ţ dintr-un divi-
zor rezistiv alimentat cu un ge-
nerator de curent constant , ge-
nerator realizat cu tranzistorul T1
(SC 256) ş componentele afe-
rente (DZ1, R3, R4) . Pentru a
ţ pragurile de tensiune sta-
bilite mai sus, utilizând rezis-
Rl toarele din ă curentul
15K
generatorului este reglat din R3
la 1,7 mA.
Montajul are un consum
redus de curent (12 mA). În figu-
R2
5K _c.!.. CI
ra 4 sunt prezentate cablajul
Ţ
imprimat, simplu strat, ş planul
C-POL
de implantare a componentelor
electronice. Cele ă cablaje
sunt la scara 1: 1.
4a
."' )


I.t" .bi 1- . - III
'-- c. ./ .r="
r--Vi
;. IW" _ J 1.1

• r'I.. - /.1)
IT
'1
Ţ
r:tJ
!-lI-'
,
'l/
lSlJ

V
/ ·YJ
,... l-
II'
• /..,1

/

+Ub.t IND
O
."
"'.
t:] D
• iti
.. D __ '!l •
• "E3 D D"
•• E3 • •
..
C:::---")I!.. __

;';1
- -1
1:
1= =1 ! _._._--_._-_.
.,
""
"
"UD.ll •• II)
4b
53
------------- AUTO - MOTO -------------
Oricine ş ă lubrifierea ă a motorului consti-
tuie ţ unei mari ă ţ a acestuia ş realizarea
unui Înalt grad de fiabilitate. Pentru realizarea acestor
deziderate trebuie ă ă fie respectate câteva reguli, a
ă punere În ă nu ă ă ţ pentru nici
un automobilist, fie el chiar ş ă In acest sens,
orice proprietar auto va avea În ţ schimbarea la timp
a lubrifiantului, folosirea unui ulei de calitate ă
toare, Înlocuirea filtru lui ş ă ţ nivelului din
baia de ulei.
Ce ulei folosim?
În ceea ce ş calitatea lubrifiantului, ţ actu-
ă este ă de o ţ
a uleiului; ă joja din carter, se ă uleiul de pe
ea: ă acesta este foarte fluid ş are o ţ ă
aproape ă ă ă fluidul se apropi!l ,
ă nu a atins cumva chiar limita de utilizare ă In
cazul În care proba ă din carter are o ă ă
buie, uleiul ţ ă
Un procedeu mai precis îl ă construirea unui vis-
cozi metru artizan al compus din patru tuburi de ă c;u
diametrul interior de 8-10 mm ş lungimea de 8-12 cm. In
tuburile 2 ş 3 se ă ulei uri cu diferite grade de ă
50% ş respectiv, 100%, iar tubul 4 se cu ulei nou.
Umplerea tuburilor nu se face În Întregime. In tubul 1 se
ă ă la ş nivel o ă din uleiul din carter
ă folosind o ţ ă ă ă cu o ă Evident,
tuburile etalon se ă
ă de produse ale diferitelor
firme. Cel mai recomandabil
ulei este, ş uleiul indicat
de constructorul motorului. Dar
În lipsa lui, ş nu numai În acest
caz, produsul autohton cu sigla
M 20 W/40 Super 1 poate
Înlocui ă ă ţ fabricatele
ă Este vorba de folosirea
lui numai la motoarele cu
aprindere prin scânteie; pentru
agregatele diesel, a ă lubri-
fiere este mai ţ ă din
\l"GERf/i
MOJORUlUI
definitiv, iar cel de ă ă se
ă cu un dOp, ă intro-
ducerea probei. Se ş ă
un timp oarecare pentru ca
toate tuburile ă ă la o
ă ă ă
care dispozitivul se ş În
plan vertical cu 180
0
ş se
ă viteza de curgere _a
uleiului În cele patru tuburi. In
ţ de viteza de curgere a
probei , ă cu cele
Prof. ing. Mihai STRATULAT
cauza Înaltelor regimuri
mecanice ş termice, se vor folosi numai ţ firmei
ă ş doar În lipsa acestora se va apela la
uleiurile ş din clasa Super 1 : M 30 sau M 40.
)
Periodicitatea ă uleiului (
De ă ă automobilului ă În
ţ tehnice intervalul de timp dintre ă ţ
succesive de Înlocuire a uleiului. De ă pentru autotu-
rismele Dacia din clasa 1300, se ă ca ciclul de
Înlocuire ă fie cup!ins î,ntre 10.000-1};ooO km
18 luni (cu toate ca unII ş al ţ coboara
aceste limite la ă
Dar este cunoscut faptul ă viteza d,e egradare a
ţ depinde de ţ ş
de gradul de ă al motorulUl. t rmlc ridicat,
apreciat prin nivelul temperatdrii Iichidului de ă
chiar al uleiului (când ă un termometru de ulei la
bord), ă oxidarea u eiului ş ţ unor pro-
cese de ă
tatea ş viscozitatea lubnflantulUl. Astfel de ţ Intervin
Întotdeauna când se ă cu ă spre
capacitatea sa ă când se ă indelungat pe
drumuri cu pante mari. sau cu ,\coJ?erire ă
utilizarea etaJelor Infenoare ale cutiei de viteze Ş ţ
cu viteze mici.
De asemenea, ţ pornirilor ţ ă ritmul
ă ulei ului ă ă sale intense cu com-
bustibil (Ia pornire amestecul ă este foa.rte
bogat) ş cu ă ţ metalice (deoarece aproape once
pornire se face În regim de frecare ă care
ă uzura pieselor motorului).
Este evident ă la motoarele cu state Îndelungate de
serviciu, uleiul se ă mai rapid ă ă
intense a gazelor din cilindru spre carter pe ă seg-
ţ ş piston.
ş În cazurile ă ţ utilizatorului
îl va Îndemna ă ă ă ţ Înlocuirii lubrifiantu-
lui de o ă ă ă la libera sa apreciere. Dar ă ş
unele ă ţ cu un grad de precizie mai ridicat decât
liberul arbitru. Una dintre ele o ă ţ ă
54
ale uleiurilor cu diferite grade
de ă ş a ulei ului nou, se
ş ă În care mai poate fi exploatat lubrifiantul
dih carter.
Unii ş mai folosesc ş ă a
petei de ulei pentru a aprecia starea lubrifiantului . Ea
ă ÎI:1 picurarea unui strop de lubrifiant pe o hârtie de
filtru (sau ă ă 3-4 ore ă ă o ă
ă ă a ă ţ se ă cu pata
etalon la care s-au utilizat ulei ă ş uleiuri cu grade
de ă diferite.
Schimbarea uleiului
Tehnologia inlocuirii iubrifiantului În motor este ă
ş nu ă ţ sau scule speciale, cu ţ
unei chei ale ă ă ş dimensiuni sunt prezentate În
figura 1. ţ se ă cu motorul cald, la
cca 20 minute ă sosirea din ă ş se ş ă
in ţ ă pe o ă sau deasupra unui canal
de vizitare, ă ă a avea În portbagaj ă ţ care ă
afecteze orizontalitatea. Se ă ţ ă zona ş de
umplere pe cal?acul chiulasei, ca ş cea a ş de
golire a ă de ulei, ă care se desfac cele doua capace
amintite.
O ă ă este aceea potrivit
ă inainte de alimenta,rea cu ulei nou, În motor ă se
ă 2-3 litri de ulei il)'dustrial sau chiar petrol, ă
motorul ă ţ aStfel 1-2 minute, pentru a se ă
reziduurile formate la schimbul precedent. Procedeul este
nu numai inutil, ci chiar ă ă Mai Întâi , uleiurile actuale
sunt aditivate Împotriva ă de sedimente; apoi, ă
golire În motor mai ă o cantitate de cel mult 100-150
mi de lubrifiant uzat care nu are nicj un fel de ţ ă
asupra caracteristicilor uleiului nou. In al doilea rând, la
ă ş ţ cu petrol sau ă cilindrii ş
restul pieselor vor ţ Într-un regim de frecare total
ă accelerându-se uzura lor.
In cazul autoturisme lor Dacia din seria 1300, ă
ce a trecut un timp de 15-20 minute, se ă la loc
ş ă ş se ă cca litri de ulei ă ă
câteva minute se controleaza cu ajutorul JOJel nivelul din
baie ş ă acesta se ă sub reperul de nivel
TEHNIUM iunie 2003
-------------AUTO - MOTO-------------
minim, atunci se ă turnarea ă când se ajunge
ca nivelul ă se situeze între cele ă repere min.-max.
de pe ă Pentru a aproxima suplimentul de ulei necesar,
se va avea în vedere ă la Dacia 1300 ţ între cele
ă repere de pe ă corespunde la aproximativ un litru
de ulei.
Sunt ş care nu ă ţ ă
ă ţ privitoare la nivelul lubrifiantului din
baie. ş trebuie ă ş ă o cantitate de ulei insufi-
ă deci când nivelul uleiului din baie se
ă sub limita ă ă pe ă
poate provoca scoaterea din ţ a
motorului, ă în primul rând
ă ă arborelui motor.
Intr-un astfel de caz motorul nu
1
ţ ă în ţ corecte de lubri-
fiere, deoarece temperatura uleiului atinge
cote nepermis de înalte, la care viscozi-
tatea se reduce, ă ă ţ ş ungerea,
ă uzura organelor unse sub pre-
siune, efectul fiind amplificat de coborârea
presiunii din sistem.
Nici exploatarea motorului cu exces
ţ de ulei în baie nu este per-
ă existând pericolul ă ele-
mentelor de ş ţ evazi-
unea lubrifiantului în exterior; efectele sunt
atât ă ă a motorului ş
ă ă ţ rea ă sale generale, cât ş
paguba ă de risipirea uleiului.
Schimbarea filtrului de ulei
Schimbarea la timp a filtru lui de ulei este îl) mod
nejustificat ă de foarte multe ori, proprietarul
ş considerând, din comoditate, sau con-
strâns de nevoie, ă mai poate rula câteva sute de kilo-
metri. ă acest organ nu este înlocuit la vreme, atunci
ă pericolul ca hârtia ă ă se ă cu
ă ţ atât de tare, încât uleiul nu o mai poate ă
In acest caz lubrifiantul , intrat în corpul filtrului prin orificiu
de acces 1 (fig. 2) , în loc ă ă ă elementul filtrant 2 ş
ă plece purificat spre motor prin ţ 3, ş
hârtia ă ş se ă direct spre blocul motor prin
ţ 4 ă ă cu o ă de scurtcircuit. Este
de la sine ţ ă în acest caz distrugerea motorului
este ă dar ungerea pieselor acestuia cu ulei
nefiltrat este ă
Periodicitatea înlocuirii filtrului de ulei este ă
de fabricant; în lipsa acestui ă se poate accepta ca
ă ă de schimb parcursul maxim de 15.000 km.
TEHNIUM iunie 2003
Demontarea
vechiului filtru
opune unele
ă ţ mai ales
la prima schim-
bare a acestuia,
ă I!l0Qtarea sa
uzinala. In acest
scop se poate
folosi dispozitivul
din figura 3 sau un
altul artizanal de
ţ proprie.
ă de-
montarea vechiului
filtru, ţ de
ş pe blocul
motor se ş
cu ajutorul unei
cârpe curate, se ă pe ea un strat de ulei, apoi se
ş ă noua ă Montarea se face numai manual.
Strângerea cu o ţ ă mai mare decât cea ă de mâna
omului este atât ă cât ş ă ă deoarece poate
avea ca efect aplicarea ă pe ţ ş de
montare.
De ă schimbarea filtrului de ulei coincide cu una
din ţ de înlocuire a uleiului; de ă ă tre-
buie ă ş mai ă ţ stabilirii corecte a
nivelului normal de ulei. De aceea, motorul se ş
ă ă ţ 5-6 minute cu noul ulei ş filtrul
înlocuit, ă care se ş ş se face o ă de 10-20
minute, apoi se ă ă din nou nivelul , aducându-I ,
eventual, la nivelul nominal, ş ă cum s-a ă mai
sus.
Consumul de ulei
Pentru a avea o ţ ă ă a ă de ă
a motorului, este foarte ă ă ţ
nivelului de ulei din carter. ă ă a ne ocupa de cauzele
ă sale (lucru care se va face într-un material
viitor), se va ă doar cum poate fi ă acest proces,
luând cazul particular al motorului instalat pe autoturismul
Dacia 1300. S-a ţ deja ă intervalul dintre cele
ă repere ale jojei ă un volum de cca un litru.
Marcând pe partea ş ă ă pe ă între cele ă
repere, trei puncte egal ţ între ele, intervalul din-
tre ele va corespunde unei ă ţ de ulei de 0,250 litri. Se
mai poate admite, pentru motorul de Dacia 1300, ă 2 mm
pe ă corespund unui volum de 100 mI. ă nu avem
încredere în acest procedeu, se poate folosi un altul.
Aducând uleiul la nivelul reperului de jos al jojei, se
ă succesiv câte 0,25 I ulei în carter ş ca
acesta ă ă În Întregime în baie) ş se ă pe
ă nivelurile atinse. .
ş încât, controlând periodic nivelul uleiului pe un
parcurs dat (de exemplu, 500 km), se poate determina
consumul la 1000 km:
Se ă ca nivel ă al consumului de ulei pla-
fonul de un litru la 1000 km, valoare peste care se consi-
ă ă motorul trebuie introdus în ţ
Dar la ă concluzie trebuie ă se ă numai
ă s-a stabilit ă nu ă scurgeri de fluid pe la ş
de golire, filtrul de ulei , garnitura de baie sau de capac al
chiulasei ori simeringurile arborelui motor. Pierderile se
ă prin examinarea ă a exteriorului motorului ş
prin montarea sub motor, ă oprirea ş a unei hâr-
tii (ziar, ă de desen sau ambalaj etc.) ş observând
ă înainte de ă pornire nu au ă pete de
ulei.
55
________________________ AUTO-MOTO ______________________ __
Orice ă auto ş disconfortul creat
de necesitatea pornirii ş opririi frecvente a ş ă
de parbriz În cazul permanente lor ă ale vitezei
de deplasare ş al ţ ă ţ ţ
atmosferice. Pentru a scuti Într-o oarecare ă ă con-
ă auto de acest inconvenient, firmele ă
toare de autovehicule au ă ă trepte de viteze,
sau un comutator de interval pentru ş ă de par-
briz. Aceste ă ă ţ sunt ş insuficiente ş din
ă ă În ultimul timp unele autoturisme de lux
v
STERGATOR
ajunge la receptorul al ă element sesizor este o foto-
ă sau un fototranzistor. Cu cât parbrizul este mai
murdar sau mai ud, cu atât intensitatea fasciculului lumi-
nos care ajunge la receptor va fi mai ă ă De
ţ ă parbrizul murdar sau ud absoarbe, dar ş
ă ţ fascicul ului generat de
ţ ă optic. Luminozitatea ă ş ă ă de
receptor este ţ ă cu puterea ă ă
de ţ ă optic ş cu ţ geamului par-
brizului:

It ţ
pentru
PARBRIZ
,
Prof. dr. ing. Sorin PISCATI
sunt dotate cu un echipament de ă ă a
ş ă de parbriz.
O astfel de ţ este ă În cele ce
ă
ţ ă ă pe cale ă gradul de
ă a parbrizului; de la un anumit prag, pune În
ţ ş ă de parbriz. Gradul de ă
sau de udare cu lichid a parbrizului se ă ă foto-
electric cu ajutorul unui ţ ă de ă ş al unui
receptor. Valoarea ă ă care este În ă ă
ă cu ă ş udarea parbrizului, ş ca
ă de reglare. Ea ă printr-un circuit elec-
tronic, motorul ş ă imediat ce s-a ă ş va-
loarea ă
În cele ce ă este prezentat un astfel de
montaj ; corect ş cu ţ realizat, el ţ ă ime-
diat, de la prima Încercare, ă ă a fi necesare reglaje difi-
cile ş complexe.
Pentru a facilita realizarea montajului este nece-
ă o ă mai ă a principiilor de ţ
descrierea fenomenelor fizice implicate În proces.
ă cum am specificat anterior, ţ par-
brizului ş pentru razele de ă În domeniile
vizual ş invizibil de la 350 nm ă la 350 permite
ă ă acestuia pe cale ă
Schema ă pentru explicarea principiului metodei
este ă În figura 1. Un bec cu ţ ă
trimite raze de ă printr-o ă ă
Fasciculul concentrat de raze ă parbrizul ş
56
,
Fig. 1. Schema de principiu
pentru ă transparen$ei parbrizului
1 = raze reflectate (reflexie ţ ă 2 = raze absorbite
(de ă 3 = raze dispersate (de lichid)
'" DxK1xfS
D", ă
În care:
(1 )
(2)
= fluxul luminos care cade pe o ă
D = ţ geamului;
K1 = factor de ţ
= fluxul luminos al ţ ă (puterea lumi-
ă ;
FD = ţ geamului, prin care fasciculul dirijat
poate ă ă nestânjenit;
Fig. 2. Desen pentru determinarea
ţ totale de explorare
ă = ţ ă a geamului, pe care cade
fasciculul luminos.
K1 ia În considerare toate efectele constante
ă de luminozitate, cum ar fi pierderile În
ţ ă În obiectiv, În geam etc.
ă acum se va ţ ă puterea lumi-
ă fs a ţ ă lucru ş de realizat prin stabi-
TEHNIUM iunie 2003
-------------AUTO - MOTO -------------
lizarea tensiunii de alimentare, intensitatea ă la
receptor va avea expresia:
E = I A (3)
unde A = aria ă a parametrului de
ă
va fi direct ţ ă cu ţ geamului
(4)
E = (5)
cu K = (K1 I A) . (6)
ţ ţ electrice a fotodiodei de la
receptor se produce (în anumite limite) invers pro-
ţ cu intensitatea ă ş implicit cu trans-
ţ geamului parbrizului.
De ţ ă intensitatea fluxului luminos ge-
nerat de ţ ă optic trebuie ă fie ă Din
ă ă
este ă
ş ă
stabilizarea
tensiunii de ali-
mentare sau ş
mai bine a
curentului prin
lampa cu
ţ ă
În ă de
aceasta, fac-
torul K1 trebuie
ş el ă fie con-
stant.
În acest
sens trebuiesc
îndeplinite
ă
ţ
a filamentului ş a balonului de ă ale acesteia. Cu
alte cuvinte, pe ă ă ă ă de timp,
intensitatea fluxului luminos emis de bec ă practic
ă
• În nici un alt loc, în afara parbrizului , nu trebuie ă
ă ţ de luminozitate, cum ar fi de exemplu
aburirea ă a geamului pe timp rece. ă
aburire se ă ă pornind turbosuflanta ş sau
deschizând ţ un geam lateral.
• ă nu ă ă în zona fotodiodei recep-
torului ; de exemplu, acoperirea acesteia cu ă ă sau
noroi. Acest lucru se ă printr-o ă ă ş o
amplasare ă
• Se va exclude posibilitatea ă ţ ne-
gative a luminii din mediul ă asupra
Emil.ilor
=o rdl78/an.
ţ ă
corecte a
aparaturii. În
caz contrar,
ă
luminozitate
suplimenta-
ă gene-
• ă o
ţ
ă in-
tensitatea lumi-
ă a fasci-
culului de raze
emis de bec
scade ă
ă
ţ fila-
mentului ş a
culorii globului
acestuia .
Pierderea lumi-
ă ţ trebuie
Fig. 3. Schema-bloc ş ţ ă de principiu
ă erori,
dând impre-
sia unei
ă
mai ţ
accentuate
a parbrizu-
lui. ă
ţ
este ă
ă prin
introdu-
cerea în
echipament
a unei a
doua foto-
diode, care
mon ito-
ă
numai fluxul
luminos al
med i ului
ă
tor. Din
ţ
dintre cele
ă sau mult ă Aceasta se ă prin
alimentarea ă la o tensiune ă ă ă la limita
de ţ ă a receptorului. Alimentarea becu-
lui cu ă tensiune mai ă ă decât cea ă
are ca efect secundar ş ă a duratei
de ţ ă a ă ş în ţ ă modificarea ă
TEHNIUM iunie 2003
ă valori
de ă ă ă luminozitatea mediului ambiant.
În ceea ce ş ţ ă (automa-
tica) de ă a ş ă de parbriz, trebuie ş ea
ă ă ă ţ
• domeniul de expunere a ţ fasciculului
luminos ă o ă ă ş una ă
57
____________ AUTO - MOTO ___________ _
Delimitarea În sus ă ă ţ de
ş
• ţ pe care o ă razele fasciculului
luminos trebuie ă se situeze În limitele zonei de ţ
a ş ă deoarece altfel nu este ă oprirea
lor ă ce au ă ţ parbrizul. ă ţ este
ş de Îndeplinit printr-o amplasare ă a
ţ ă ş receptorului. Limita ă depinde de
ă ă de ă de ţ acestora ş de
limitele de vizibilitate ă
Pentru a determina ă ă se ă ă
cea mai
Ftotal = F 2 ă = 5,66 cm
2
+ 4 cm
2
=
9,66cm
2
= 10 cm
2
(10)
ţ ă de explorare nu trebuie ă
ă ş ă cca 1 O cm
2
.
În figura 3 este ă schema bloc a Întregii
ţ iar În figura 4 un exemplu de montare a aces-
teia pe ş În interiorul unui autoturism. În prim-plan se
vede receptorul amplasat În exterior pe capota ş
În ţ parbrizului.
Receptorul
ţ ca sen-
zori, ă fotodi-
ode la cca 2 cm
una de alta. Ele
vor fi Încasetate
Într-o ă
ă la
partea ă
care le ă
de ploaie, ă ă
noroi ş praf.
mare ă
ă de ă
ă ă pe
parbriz ,
ă o
ţ ă
de 4 cm
2
.
ă
ţ ă a
fost deter-
ă
experimen-
tal. În aces-
te ţ ş
la o dis-
tribuire uni-
ă a
ă
de ă pe
geamul
parbrizului,
ă
torul auto
trebuie ă
ă clar o
ţ ă
de 4 m
2
(lungimea
Fig. 4. Dispunerea pieselor individuale pe, respectiv În autoturism; În prim-
plan receptorul, În apropierea oglinzii retrovizoare ţ ă
ţ ă
este amplasat În
spatele oglinzii
retrovizoare din
interior, care este
ă la partea
ă cen-
ă a parbrizului.
Este ă din-
tr-un cilindru tubu-
lar, deplasabil
axial, cilindru cu
diametrul interior
de 0 20 mm. În
interiorul tubului
se ă o
ă ş ă
laturii de 2 m), la o ţ ă de minimum 50 m (fig. 2).
Subiectul reprodus se ă cu oarecare aproxi-
ţ pe o ţ ă ă cu 45°ş la o ţ ă de
0,5 m ţ ă de punctul imagine.
58
F . b
2
F2 = ---2.
1
__
(a + b)2
F . a
2
'1 2
F2 = = 5 66 cm
. b
2 '
(7)
(8)
(9)
cu ţ ă
ş o ă ă ă cu ţ ă
f = 11 cm, care Închide tubulla partea din ţ ă Parbrizul
ă cu perpendiculara un unghi de cca 40°. Conul
de ă este Înclinat cu 2r ţ ă de ă ă
o ţ ă ă de explorare de cca 14 cm
2
.
Schema ă de principiu a receptorului este
ă În figura 5. Circuitul prezentat ş la
ă gradului de ţ ă a parbrizului ş a
ă ţ mediului ă Semnalul pe care îl
ă la ş ţ ă un releu electromagnetic
final (d1), la ale ă contacte este legat motorul ş ă
torului de parbriz.
Lampa cu ţ ă se ă de la o
ă de tensiune ă deoarece tensiunea
bateriei de acumulatori poate varia cu ţ ţ În
TEHNIUM iunie 2003
-------------------------AUTO-MOTO--------------------------
ţ de solicitare ş starea ei de ă Tensiunea
de 6 Vc.c., ă de dioda Zen ner 01 ş ţ
R6, se ă ş la reglarea valorii prescrise (R4 ş
R5) . Oe asemenea, ă tensiune ă ş
tranzistorul T3, care, în ă ă cu R7 ş R8, ă
un curent constant. Valoarea acestui curent se ă
cu ţ R8. Curentul constant, la rândul ă prin
fotodioda 04, produce o ă de tensiune invers pro-
ţ ă cu ţ parbrizului.
ţ ţ electrono-optice de
ă
Când ţ parbrizului se ă ă la
o ă ă ă ca urmare a ploii, ă
noroiului sau din alte cauze, ţ ă a fotodiodei
04 devine atât de mare încât baza tranzistorului T4 este
R6 RI2
4j(1Jl w;2

OY
Uri.
ă fotodioda 03. Ea ă compensarea lumino-
ă ţ mediului ă Condensatorul C1 ş
pentru filtrare, iar C2 ca element de temporizare.
Tranzistorul T1 poate fi înlocuit cu un BO 238 sau
B0240, iar T2 cu BC251 B, T3, T5 ş T6 pot fi înlocuite,
în acest montaj. cu BC251 B sau BC107B, iar în locul lui
TI poate fi folosit un B0139. Ş alte ţ sunt
posibile, ţ cont de regimurile de ţ (pu-
tere, factor etc.) la care trebuie ă lucreze tranzis-
toarele respective.
Pentru o ă ş ă trebuie ă ş ă
ţ ă a autovehiculului pe care se
ţ ă a se monta acest echipament. O ţ
ă este ca aceasta ă ţ sub 12Vc.c. În
ţ de puterea motorului electric al ş ă de
RI+
'HQ.

li' P///t>/l!
Ampl!licillor
ck i9mpif

I?,
152
1/2w RW
18C12$1
2_ tJCt26
8Cf25 2N 3'J3 U519;j
Fig. 5. Schema ă ă a comenzii ş ă de parbriz
ă direct la o valoare care îl deschide. Acesta, la
rândul ă deschide pe T5 ş TI. În colectorul lui TI este
ă bobina releului electromagnetic final d1. Când
tranzistorul final TI se deschide, ă ş releului d1
este ă sub tensiune. Releul, la rândul ă ş
motorul ş ă de parbriz. Ca urmare a ţ
ş ă ă de pe geamul parbrizului este
ă ă ş acesta devine din nou curat (transparent).
ţ ă a fotodiodei 04 scade la o va-
loare care ă tranzistorul T4 ş în final pe T7.
Releul d1 a ă ă ş este ă în colectorul
acestuia ş deschide contactele, oprind motorul electric
al ş ă Ca urmare, parbrizul începe din nou ă
se ă ă din nou se atinge valoarea ă pre-
ă motorul ş ă de parbriz ş ş ciclul
se ă
ţ R8 ş la reglarea pragului de
ş dorit. Tot cu acest semireglabil se ă
circuitul electronic la geometria ş ţ parbrizu-
lui ă ş În paralel cu acest semireglabil este
TEHNIUM iunie 2003
parbriz se alege releul electromagnetic final d1.
Contactele acestui releu trebuie ă reziste la ţ de
3-4 ori mai mari decât ţ de rupere ce apar la
pornirea ş oprirea ş ă ă ş releului d1
trebuie ă ă tensiunea ă de 10- 12 Vc.c.
În încheiere, trebuie spus ă utilizarea unei astfel
de ţ pe ă faptul ă ă ş confortul ş
ş ă riscul de accidente, ă ş ă
avantaje suplimentare:
1. în cazul permanentei ă a ă ţ
ploii ş a vitezei de ţ ţ ş ă
de parbriz ţ ă automat, asigurând o ş
gere ă a geamului, ă ă nici o ţ a
ă auto;
2. ă unul din ajutajele ţ de ă
va fi orientat spre locul de control al opticii , atunci
motorul ş ă de parbriz poate fi pornit de
jetul de lichid al ţ de ă
3. ă lamelele ş ă deoarece
acestea nu ş ă pe geam uscat.
59
--------------------------AUTO-MOTO-------------------------
v
APRINDERE ELECTRONICA
PL5V6Z
39
270
DR N
1
:$'
3,3k
3
/lSM230
2
Alnlco 450
T1
390
1
BCI08
ă aprindere ă
este ă În special autoturis-
melor Dacia ş Oltcit. Se poate utiliza
cu rezultate la fel de bune ş pe alte
ş cu 4 cilindri: Skoda, Moscvici,
apel, Volkswagen etc.
Autorul a experimentat-o pe un
autoturism Dacia 1300 ş pe o Lada
1200. ă 2 ani de exploatare nu
s-a Înregistrat nici o ţ
Schema de principiu este
ă În figura 1. ă cum se
vede, este destul de ă ş nu
ă componente speciale, greu
de ă ă cu ă pe o
ă ţ ă de circuit imprimat din sticlo-
textolit placat cu cupru pe o ă
ţ ă ţ ă de la prima Încer-
care.
ă realizarea ă ţ electronice
a aparaturii de aprindere, aceasta
se introduce Într-o cutie ă de
ţ Firele de ă ă se vor
scoate pe la partea ă a
cutiei. Tot În peretele inferior al cutiei
ş ă În ţ de lucru) se vor
practica câteva ă de 0 2,5-3 mm
pentru evacuarea ă a con-
densului.
Cutia se ă de aripa ş
În interiorul habitaclului motorului. In
acest scop se vor utiliza 2 ş
M 4 x 10 (cu ţ ă preferabil din
ţ inoxidabil.
60
ă ă contacte
Student Ion PISCATI
A159 BD138
82
4,7 k
T2
TAA862
U,
P,
10k
100
PL18Z
Descrierea aprinderii electro-
nice
ă cum se vede În figura 1,
elementul sesizor de ă îl
constituie circuitul integrat cu ele-
ment Hali, de tip 230.
Atunci când unul din cei patru
ţ ţ ţ pe
discul rotitor DR, ajunge În dreptul
elementului Hali al circuitului inte-
grat 230, ş 3 a acestuia
cade În zero logic, comandând prin
integratul TAA 862 deschiderea
tranzistorului (de tip "pnp") BD 138.
Acesta la rândul ă deschide
tranzistorul final de ă tensiune,
SU160, În colectorul ă este
ă ă ş ă a
bobinei de ţ Când magnetul
se ă ă de senzorul mag-
netic 230, ş acestuia ă
În 1 logic ş În ă ţ ă ali-
mentarea ă ş ă primare a
bobinei de ţ se Întrerupe
brusc. ă fenomenului de
ţ ă Între bor-
nele ă ş ă secundare a bobinei
de ţ apare o tensiune ă
(circa 22 kV) care prin intermediul
distribuitorului se transmite bujiei
respective.
Intre electrozii bujiei va ă o
ă scânteie care ă
• 8 . . . 16V
15
12V/3,4!!
4
ş aprinde În ţ optime
amestecul carburant.
Cu semireglabilul P1 se
ş pragul optim de ţ
al integratului ţ TAA 862.
Se va utiliza un semireglabil profe-
sional. ă nu dispunem de o ast-
fel de ă se va utiliza ţ un
semireglabil ş (de larg con-
sum). ă stabilirea pragului
optim, acesta se ş cu o
ţ ă ă
ă partea ă a
aprinderii este relativ ş de con-
struit, ă ce trebuiesc
aduse delcoului (distribuitorului)
ş sunt ceva mai laborioase.
Se scot platinele ş se ă ţ ă
platoul ţ de cele ă dis-
pozitive de avans) de orice ă
ă care nu mai are rol ţ
ş axe, ţ etc. Pe partea
ă a acestuia se ă
mecanic, prin intermediul unui
adeziv de calitate ă cir-
cuitul integrat 230, În compo-
ţ ă ă elementul de tip
HalI. Integratul trebuie ţ la
periferia platou lui ş paralel cu blocul
motorului.
ţ Circuitul se ă cu
partea ă În sus. Aceasta nu
trebuie ă ă masa sau vreo
ă oarecare.
TEHNIUM iunie 2003
-------------------------AUTO-MOTO------------------------
Intrarea 1 (fig. 2) a circuitului se
ă la borna + a ş prin inter-
mediul contactului cu cheie. Pinul 2
(masa) se ă la carcasa del-
coului cu un mic conductor electric
multifiliar, flexibil ş izolat În manta
de plastic. Ţ cont de faptul ă
sub ţ celor ă dispozitive
de avans (centrifugal ş vacuumatic)
platoul ă cu circuitul integrat
230 (fixat pe el) se ş ă
Într-un sens sau altul În ţ de
regimul de ţ al motorului
termic, acest fir de ă ă la ă
trebuie ă fie cât mai flexibil ş astfel
ţ Încât ă nu se ă
ş 3 a senzorului magnetic
230 se ă la intrarea aprinderii
electronice propriu-zise (fig. 1 ş 2) .
Intrarea 1 ş ş 3, cât ş firele
electrice la care sunt legate, vor fi
bine izolate din punct de vedere
electric. Ele nu trebuie ă se ă
În nici un caz Între ele sau de
ă Deasupra platoului care
ă integratul 230 se va
ţ ţ ALNICO, ş
cum se ă În figura 1. Fixarea
acestor ţ de discul rotativ DR
se face cu ş M 2 x 5 ş ţ
Ş aceste ş vor fi asigurate cu
ş elastice. ţ paraleli cu
circuitul integrat 230, trebuie ă
ă la 0,1-0,15 mm de elementul
Hali al acestuia. Se va verifica
ţ scânteii la ş bobinei de
ţ la fiecare trecere a unuia
dintre ţ prin dreptul elemen-
tului Hali al circuitului integrat.
Discul DR va avea diametrul cu
1-2 mm mai mic decât diametrul
interior al carcasei delcoului.
Nu se dau cote de ţ
deoarece fiecare ş ă are delcoul
diferit (dimensional). De altfel, pen-
tru cei care ă o astfel de
ţ ţ dimensionale
nu §lunt ă necesare.
In cazul Daciei 1300 se poate
1 v+
lua, prin intermediul ţ ă
tura cu autorul, care dispune de
desenele de ţ referitoare la
ă aduse delcoului acestui
autovehicul.
În cazul ă unei astfel de
aprinderi electronice, ţ Între
electrozii bujiei va fi de 0,9-1 ,2 mm.
ă ţ ă se ă la
ş valoare la toate bujiile. ă
la una ţ este de 0,9 mm, ş la
celelalte trebuie ă fie cu exactitate
tot de 0,9 mm.
Reglajul acestei ţ se face
de ă atunci când bujiile sunt
noi. Ele trebuie ă fie de ş
ă ş ă ă ş ă ter-
ă ă de altfel În cartea
ă a ş
Condensatorul nu se mai uti -
ă În cazul aprinderii electroni-
ce. ,
roti un disc din duraluminiu DR
(fig. 1) care trebuie ă ă
grosimea de 1,5-2 mm. Acest
disc se ă pe arborele cu
came al delcoului. Se reco-
ă ca fixarea discului ă se
ă cu ş M 3 x 5 de
camele arborelui delcoului , ă
BSM230
2 Masa
2
In Încheiere, sunt necesare reco-
ă pentru cei care doresc
ă utilizeze aprinderi electro-
nice, beneficiind astfel de avanta-
jele pe care acestea le aduc.
Nu o ă ă
auto, ş la Început ,
ţ ă la aceste aprinderi
electronice deoarece În anu-
mite ţ motorul func-
ţ ă ă se
ş În trafic sau pur ş sim-
plu nu mai ş ş cu o
zi Înainte a ţ impeca-
bil. ţ aprinderea elec-
ă (cu sau ă ă contacte)
ş ă ţ de
aprindere ţ ă ă
motorul ş imediat ş
ce În acestea au fost practicate
ă filetate.
Asigurarea ş lor de
fixare este obligatorie ş se va
face cu ş elastice (grover).
La periferia discului, În dreptul
camelor se ă patru mici
N
1
4,7 k
N
3
jlSM230
2
TEHNIUM iunie 2003
I
1
2k2
BCI07B
3 lesit"e
O
Obs. ş 3 a
integratului
este cu
I I
colectorul
În aer
2
....
..)
T1.
U
1
100
PL18Z
61
-------------------------AUTO-MOTO-------------------------
ţ ă ă Con-
cluzia: nu este ă aprinderea
ă ş În ţ ă se
ţ ă la ea. De cele mai multe ori,
ă aprinderea este ă
degeaba. Ea nu are nici o ă
Cauzele sunt cu totul altele, ş
anume:
- prea ţ ş ă scânteia ă
de o ă de ţ ă
de aprinderea ă este mult
mai ă Acesta este ş scopul
introducerii aprinderii electronice pe
ş ă Un capac de delco de cali-
tate ă vechi sau cu fisuri
uneori aproape neobservabile nu va
rezista noului regim ă scânteia")
ş din ă ă motorul va
ţ defectuos sau nu va
ţ deloc. Fiind de calitate
ă vechi sau umed, ă
scânteii puternice capacul delcoului
se poate ă ş de ă
motorul se ş brusc, neputând
ă mai ă
Aceste ţ sunt valabile
ş pentru bobina de ţ la
DACIA 1300; ă ă ş este
ă cu capac de delco, dis-
tribuitor (Iulea) ş ă de ţ
noi sau În ă stare de
ţ aceste necazuri nu se
pot Întâmpla;
- trebuie ă În considerare ă
rerea ş ă a unor mecanici auto,
slab ă ţ În domeniul ţ lor
electrice, care din ţ ă la orice
ţ ă pun vina ş scot
În primul rând aprinderea electro-
ă
În ţ ă aprinderea ă
(echipament cu care sunt dotate În
prezent toate turismele moderne, de
ă ă ş ă
ă aduce ă
avantaje principale:
- ă ă ţ ş semnificativ
regimul de ţ al motorului.
ă arderii În ţ optimizate
a amestecului carburant, motorul
Ă Ă
,
APRINDERII
Dr. ing. Andrei CIONTU
În care
ş este mai "nervos", mai "pu-
ternic":
- pornirile motorului termic sunt
mai ş mai ales În sezonul rece;
- se ă ş chiar se
ă durata de ţ ă a electro-
motorului de pornire ş a bateriei de
acumulatori:
- se ă durata de func-
ţ a bujiilor;
- permite ţ În ţ
normale a motorului, chiar ă se
ă ă cu cifra ă
ceva mai ă ă decât cea ă
În cartea ă a ş (nu bate
avansul);
- motorul merge mai uniform la
ralanti.
Cei care nu au posibilitatea ă
ţ circuitul integrat TAA
862, pot realiza ţ electroni-
ă de aprindere ă În figura
3. Aceasta ţ ă la ş
parametri tehnici ca ş cea prezen-
ă În figura 1.
Ce ş ş despre aprinderea ă
În figura 1 sunt reprezentate sugestiv, În interconexi-
une, piesele componente ale unui sistem clasic de
aprindere folosit la autoturismele cu motor cu explozie
prin scânteie cu 4 cilindri. De ţ este faptul ă bobi-
na de ţ (8) este În fond un transformator electric
ă de tensiune, iar schema de folosire a sa
ş de ţ cu care germanul genial Heinrich
Hertz a produs, pentru prima ă În 1888, unde elec-
tromagnetice.
Rk(t) = ţ de contact a ruptorului (ideal ar tre-
bui Rk = O, dar ea ă cu presiunea ă de
ă periodic, pe contactul mobil) .
Când ruptorul ("platina") K este Închis, curentul ip
prin ă ş ă ă ă legea:
62
_Bl!t
[1-e Lp 1 (1 )
Periodic, ă intervale de timp T (perioada scân-
teii), a ă ă depinde de ţ n (ture/minut) a
axului camei , contactul ruptorului este deschis, În care
caz energia ă În câmpul magnetic al pri-
marului bobinei este ă secundarului. Cum
acesta este În primul moment În gol (bujia ă ă
se ţ o tensiune ă Us cu valoarea ă
de cca 20 kV, care aprinde amestecul carburant.
ă ţ ă
(2)
TEHNIUM iunie 2003
------------AUTO - MaTa ------------
La autoturisme ţ n
ă În limitele 1000(800) la
6000 ture/min, deci perioada T
ă Între 30 ş 5 milise-
cunde. Energia ă
ă ă În câmpul
magnetic al bobinei de ţ
este, evident, ţ de
valoarea curentului primar Ip:
(3)
Valorile maxime atinse de Ip,
I ş perioadelor T au
fgs calculate cu ţ (1), pen-
tru ţ ă ă E = 12 V,
Rp = 2 n, Lp = 10 mH, Rk O
(se ă contactul ruptoru-
lui a fi ideal) . S-au ţ datele
din tabelul 1.
Tabel 1
n turelminut 1000 2000 3000
T ms 30 15 10
tpM
A 5,94 5,7 5,18
W mJ 176,4 162,4 154,86
F Hz 33,3 66,6 100
Din tabelul 1 ă ă la
ş ţ (accelerare),
O
4000 5000
7,5 6
4,65 4,19
108,1 87,8
133,3 166,6
6000
5
3,79
71,8
200
3
l.p
Np
scade perioada T, scade curen- 4
tul Ip (vezi figura 2), scade, În 15
concluzie, energia W ş ... cali-
tatea scânteii. De aici un corte- 3 + 12V
giu de neajunsuri: gaze nearse o
ş poluarea mediului cu c:
oxid de carbon (CO), consum 8
mare de combustibil, stricarea K T '7
ţ de contact ruptor c::J--J
etc.
Bobina de ţ cu rup-
torul K deschis, are schema CD
ă ă ă
la ă ş ă (p), cea
din figura 3, În care:
2
R'p )RB;
C'p =C + )fcs + CB) (4)
Np = ă de spire al
ă ş ă primare
Ns = idem, pentru ă ş ă
RB = ţ ă a unei bujii, ş
ă (electrozii ţ cu o ă de ulei)
C = capacitatea condensatorului antiscânteie al rup-
torului K
Cs = capacitatea ă a ă ş ă secundare
CB = capacitatea ă a bujiei (un fel de "con-
densator" cilindric)
Ca exemplu vom lua un set de valori specific pentru
o ă de ţ ă În România, pentru auto-
turismul Dacia 1300:
TEHNIUM iunie 2003
Np = 300 sp; Ns = 18000 sp; RB = 1 Mn; C = 0,22
IlF; Cs = 100 pF; CB = 50 pF
Cu aceste date se ţ
R'p = 277 n, (Rp = 2 n fiind neglijabil)
C'p = 0,76 IlF
La bornele primare ale bobinei de ţ se ţ
tensiunea sinusoidal ă
up(t) = Ip . sin wot (5)
63
------------- AUTO - MOTO -------------
li'
."
6S
Sa
în care ţ W
o
este
1 27t
Wo = \I'C'1"C'p =
(6)
iar constanta de timp de amortizare '!:
'!= 2RpC'p (s) (7)
Valoarea ă a acestei tensiuni se ţ pentru
wotM = ă pentru
27t T
tM =- =-=- V LpC P
W
o
4 2
Pentru exemplul deja considerat ţ
tM = 137 tM/2R'pC'p =0,325
(8)
Vom considera pentru curentul primar Ip o valoare
din domeniul ţ mici ş medii, ceea ce e cazul în
momentul ă de pornire a motorului ţ
primei aprinderi) .
Pentru Ip = 5,7 A se ţ tensiunea ă
ă
UpM(v) =472,3 V
În realitate, ă pierderilor de cca 20% introduse
de ruptorul K ş randamentului bobinei (=0,8), ă
tensiune trebuie ş ă
472,3 V . 0,8 . 0,8 = 302,2 V
La bornele ă ş ă secundare (între electrodul
central al bujiei ş ă se ă deci tensiunea:
64
M(3)@)
N
-'
f
0-1
200..0.

@)+
q
a-i
200..0.

o
CD
ci
a-i
470..0. t-o
o
o


a. o-.-C:+-<>
b ( e ["lA 159
10 o 01
9T2(S)@
T1-90 238

O,22}J /1000Y

33..n..
65
USM = 18 135 V
Np
Aprindere ă ă
!312l@


li'
""
5b
ă ă în lume foarte multe tipuri de aprinderi
electronice, care mai de care mai sofisticate ş .. ă
mai costisitoare. Marea diversitate ţ ă ă vai ,
o realitate: problema nu este pe deplin ă ci e în
curs de ...
ş stând lucrurile, propunem cititorilor o ă sim-
ă de aprindere ă bine ă dar ale ă
ţ au fost pe deplin ţ Despre schema din
figura 4 se spune, de exemplu, ă este o ă de "rup-
tor asista!", ă în ă de faptul ă acesta este "prote-
jat" ă un curen! numai 1 A ş n_u de 7 A) , nu
mai are ş alte avantaje. In realitate, dupa ţ practica
a 7 exemplare (pentru rude ş prieteni) ş reglarea lor, s-a
dovedit ă montajele conduc la o ă ă ţ ă a
scânteii la electrozii bujiei, care ă nu unul , ci 4-5
trasee ă deci o ă ă ... "multiscânteie". ,
I,
"
,
,
,
Tl...
'\
I \
·K
I \
.. \ .......
!fI
1
\

I \ I
\
I
\
I
I
I
'.
I I
\
J
A
• CI
I I
,
V'
I I
\ I \
,
,
,

\
,
6
"
\)
TEHNIUM iunie 2003
------------AUTO - MaTa -------------
Avantajul schemei din figura 4 este acela ă borna 1 a
bobinei este ă permanent la colectorul tranzistorului de
ţ de putere, T2, care a luat locul ruptorului. Când
acesta conduce la ţ (pe durata T) În locul ţ
"capricioase" Ak(t) din formula (1), avem simplu A = V CE sat
/ ICM = 2/8 = 0,25 n. Acest lucru conduce la o ş a
curentului Ip cu ş ă de timp, ă fluc-
ţ lui Ak(t) pe ă ă ce contactul k se ă ca
urmare a curentului, relativ mare, comutat. In figura 6 se
ă ă ţ amortizate ce se ţ În cazul ă
cu tranzistorul T 2 (timp de ţ AS), au amplitudinea
mai mare (deci scânteia va fi mai ă decât În cazul
ă cu ruptor (timp de ţ AC > AS).
Tranzistoarele T 1 ş T 2 conduc simultan la ţ
(când k este deschis) ş sunt blocate simultan la
Închiderea lui k, moment când apare scânteia. Tot "secre-
tul" acestui montaj ă În asigurarea unei ă ţ ridi-
cate, În alegerea unor piese componente de calitate, În
a)
--8-
I

.12V
$
-12V
O
K
O
B
T
2
70
ţ unui circuit electronic corect. În figura 5a este dat
desenul cablajului imprimat pentru schema din figura 1.
Tranzistorul T 2 nu apare pe desenul de echipare (figura
5b) deoarece se va monta pe capacul boxei Întregului
montaj, care ţ loc de radiator. Pentru optimizarea
ţ ă montajului pe baza schemei din figura 4, se
propune ca rezistorul A4 ă fie un ţ semi-
reglabil bobinat, de wattaj ă cu axul accesibil
pentru reglaj. Aeglând valoarea ţ lui A4' vom sti.i-
bili practic ă T 2 ă În regimul "saturat-blocat" etc. In
figura 7a ş b se ă desenul unei boxe posibile ţ ă ş pro-
fii) pentru montajul de aprindere ă
Alegerea tranzistoarelor
Pentru tranzistorul T 1 se poate folosi unul din tipurile SD
136 - 138 - 140 - 234 - 236 - 238. Toate sunt tranzistoare
TEHNIUM iunie 2003
pnp cu Si, care au Ic = 1 A ş UCE s t = 0,6 V.
Curentul de colector al acestui tranzistor este injectat
sub forma curentului de ă tranzistorului T 2 pe care tre-
buie ă satureze. Valoarea ţ rezisforului A este
ă de ţ
E - VCE sat T1 - VSET 2 = A Ic
Exemplu: E = 12 -14 V; VCE sat T
1
= 0,6 V; VSE T 2 =
0,7 V, Ic = 1 A
l3e ţ A = 10,7 + 12,7 n / 10-12 W.
In ţ tranzistorului T 2, acesta trebuie ă fie un
tranzistor de putere care ă ă o tensiune EC mare
(peste 700 V), un curent maxim de colector ICM > 7 A,
ă mai mare decât IpM' Se poate alege un tranzistor
npn cu Si , fabricat În Aomania, din cele indicate În tabelul
2.
b)
3
-12V
K
81
7
Tabelul 2
Tip - BU 526-7 8U 207 (208, 8U 208A 8US 12A
(8) 209) (8) (8)
ICM
A 8 7,5 7,5 1,5
VCE sat
V 2 5 1,5 1,5
VCE SA
V 700-800 1300- 1500 850-
1700 1000
IS sat
A 1 2 2 1,2
Pe bancul de probe se poate utiliza imitatorul de ruptor
publicat În TEHNIUM nr. 1/2002
N.B. Ş ş Este bine ca un ă tip tumbler
adecvat ă ă la "nevoie", trecerea ă de la
aprinderea ă la cea ... ă
65
------------- MODELISM -------- -----
v Clasa de navo-
modele FSR - 35
cm
3
ă
motoare termice cu
aprindere prin scân-
APRINDERE ELECTRONICA
Ea trebuie ă
din bronz, ă sau
dural, astfel Încât ă
ă ş greutate
teie. Capacitatea
ă a acestor
motoare În doi timpi
este ă Între
15 ş 35 cm
3
. Ele
ţ ă cu un
amestec de ă
ş ulei auto.
Aprinderea acestui
carburant se rea-
ă cu o bujie tip
auto, de ă
ă Pentru
o scânteie ă
trebuie ca tensiunea
la care ă
bujia ă fie În jur de
20-22kV.
Aprinderea
ă cu con-
tacte (platine) pen-
tru aceste motoare
mici, monocilindrice,
nu ă rezultate
optime ş din
ă ă ali-
menta rea bujiei lor
pentrU
NAVOMODELE
Student Ion PISCATJ, maestru al sportului
SSiBO 680
r
CI
O,68/J
15SSi
B06L.O
1,8k
I
630V
i BStBO
I lL.O C
66
BCV 78II./X
· 56
160 220k
2k2 Q
'",:W
Alnico 450
M
ş ş moment
ţ pentru a nu fi
afectate În sens nega-
tiv caracteristicile
mecano-dinamice ale
motorului termic. ă
volanta motorului este
din duraluminiu, În ea
se va practica un al
doilea orificiu, la 180
0
ţ ă de cel În care este
Încastrat ş lipit cu
adeziv (sau prins cu
un ş magnetul. in
acest orificiu (similar
cu primul) se va intro-
duce o ă de ţ
nemagnetizat.
ă ă de
forma ş dimensiunile
magnetului, ş
pentru echilibrarea
volantei. Ş În cazul
bronzului sau alamei,
volanta trebuie perfect
ă static ş
dinamic, prin practi-
carea unui orificiu la
se face prin
aprindere electro-
ă
O ţ ă

SSi C34 Z22K
180
0
ţ ă de primul. Se
ş ă ambele materi-
ale au greutatea speci-
ă ţ mai mare
ă pe care
trebuie s-o Îndepli-
ă o aprindere
ă ce ţ
decât a ţ
Alimentarea mon-
tajului se face la o ten-
siune de cca 6 Vc.c.
ă un asemenea
navomodel ă În
greutatea ş dimensiunile
cât mai reduse ale aces-
teia. in acest sens, tre-
SSiB0680 lN 40007 BCY78 I XIX BD 140 L Sursa va fi ă din
cinci acumulatori ţ
Cd-Ni cu capacitatea de 4-6
Ah. ş auto care face
SSiB0640 lN 4007 BStBO 140C T6N6R
BAY61 1 N 4007 SSi C 34Z22K PL220Z
buie ă se utilizeze o ă de
ţ (B - vezi figura ă ă
ă de la motoreta Mobra
sau, ş mai bine, de la actualele mi-
nimotorete ă ce se ă În
ţ Bobina trebuie ă fie pentru
6 V În primar. ţ ă a
acesteia trebuie ă fie mai mare de
4,lQ.
Schema de princIpIu a
aprinderii electronice ale ă con-
ţ ş ţ vor fi descrise
În cele ce ă este ă
În ă ă cum se vede, rup-
torul nu este cu contacte (platine),
locul acestora fiind luat de un circuit
66
integrat cu element Hali, de tip
pSM234. in volanta motorului se
ă un orificiu În care se intro-
duce un mic magnet permanent
(alnico). Acest magnet trebuie ă fie
situat În dreptul integratului
PSM234, atunci când pistonul
motorului termic este la punctul mort
superior (PMS) . Integratul va fi fixat
prin intermediul unui suport, astfel
Încât ă ă fi rotit cu cca 20
0
spre
dreapta sau spre stânga ţ ă de
ţ ă pentru stabilirea
avansului optim la aprindere.
Volanta motorului nu trebuie ă
fie din ţ sau alt material magnetic.
ă ra Între ş rea b a
bobinei de ţ B ş bujia
motorului va fi cât mai ă posibil
ş ă cu o ă ă
ă la masa motorului ş la tubul
etam bou (metalic) al modelului.
Ecranarea este ă pentru a
nu fi bruiat receptorul ţ de
ă a navomodelului .
Montajul aprinderii electronice se va
Încaseta Într-o cutie din plastic, fe-
ă de ă
ă aprindere poate fi uti-
ă ş pentru alte motoare
monocilindrice În doi timpi care
ă motorete, scutere, karturi
sau ă
TEHNIUM iunie 2003
"'" S.'·
.
1,.\\' •
.. -
... '"
. --
.- ~ . ..,..
... - ......
"·Mo
.-

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->