Ă TN ANUL 1970

ă editat cu sprijinul Ministerului ţ ş ă -
Autoritatea ţ ă pentru Cercetare Ş ţ ă

OS D6
"'1
04 03
În rubrica de ă
ă ă ă

articole deosebit de
interesante publicate
În ă 82/aprilie "
2006 al revistei
Electronique maga-
zine.
" "
• Primul (pag. 46-
50) se ă la con-
ţ unui Amplifi-
cator AF cu puterea
de 200 W, care poate
."
"
".
. ..,
lU I + CIO
'1'
1O1
." ."
echipa o ţ HI-FI pentru sonorizarea unor spectacole În aer liber sau În ă mari. Dintre caracte-
risticile sale tehnice ţ ă puterea de ş de 100 W/4 Q , respectiv 70 W/8 Q , per canal ; dis-
torsiunile THD la 10 W/ 1 kHz de maximum 0,02%; raportul semnal/zgomot de 115 dB; ă În
ţ ă În banda 3 Hz-200 kHz; sensibilitatea de intrare de 600 mVef.
TI
.---..---- ,....-----,
32V
SA
JUlJ1Jl
ZI
INTER. CONTR.
;L----";
VOLTS CHARGE
ş de ă ă ţ de ţ ă
nostru dialog trimestrial. Din ă trebuie ă amintim de la
bun inceput semnalele dv. ă in ceea ce ş
ă revistei TEHNIUM in unele zone din ţ ă ă
ce, nu cu mult timp in ă un cititor ne scria ă in ş
revista se ă in mai ţ de ă de ă acum un
alt cititor - nici nu-i ă numele, deoarece se pare ă nu are
dreptate - ţ pur ş simplu ă in ş revista
IUM nu a mai fost ă de un an! Chiar ă unii din-
tre ă ă zicem, ţ când ţ asemenea
ţ (nu ţ "prins" ă numere din cauza intârzierii
ţ sau alte asemenea ţ personale), un sâm-
bure de ă tot ă aici, ş anume faptul ă TEHNIUM nu
ajunge, in multe zone din ţ ă in ă in care este soliei-
de dv. ş editorul are ţ contractuale cu compa-
nia de difuzare RODIPET, poate ă n-ar fi lipsit de interes,
când ţ ţ ă ţ certe in ă pri-
ă ţ direct ş conducerea RODIPET. Desigur, pen-
ă ţ lui TEHNIUM care vor ă fie siguri de procu-
rarea revistei ş pe viitor, reamintim ţ abonamentului la
Ţ la oficiile ş din intreaga ţ ă sau direct la
Solicitarea dv., domnule Ioan Diaconescu ş
IOrllvlrl<l publicarea unor scheme pentru garduri electrice, este
curs de onora re, incepând chiar din acest ă in care
ş ă ă doar un articol introductiv referitor la
InrlfmAIA de ţ ş Internetul este plin de astfel de
montaje, am preferat ă ă la colaboratorii ş apro-
ţ care ă vor recomanda variante trecute prin filtrul spe-
IC"'"SluIIJl ş ţ verificate de dumnealor.
ă ţ pentru cuvintele frumoase, domnule
Vasile Pafraucean (com. Arbore, jud. Suceava) ş ă felicit
tenacitatea cu care ă ţ ţ pasiunea de electro-
amator. Am ţ sugestia dv. de a "actualiza" schemele
ă ă pentru acumulatoarele auto, dar ă ş ţ ă
ş nu prea ă variantele cu ă in
impulsuri , deoarece acestea, in general , ă ţ
Ibalteriei . Vom incerca ş noi ă ţ unele date in ă ă
produsul industrial AP200 (ELPROF), care ţ ă ă
probleme. Fiind vorba despre un montaj de larg
li nte",s - despre care ne ţ ă este "un produs binevenit,
ţ conceput, dar cam neglijent executar' - vom cere
permisiunea firmei ă ă schema ş unele ţ de
Nu am auzit ă domnule Goruie Florin (loc. ş ţ
jud. ş despre ţ (aparatul) care inde-
ă ă graurii din culturile de vie. ă ă este
despre o ţ ă ă ă reco-
ă ă ă ţ Oficiului de Stat pentru ţ ş
ă (OSIM), str. Ion Ghica nr. 5, ş
Alexandru ă
TEHNIUM iunie 2006
SUMAR
CONSTRUCTORUL Ă TOR ..... .. .... pag. 4-18
Filtrarea tensiunilor redresate
ă ă pentru acumulatoarele
cu plumb-acid sulfuric ă
Comparatoarele de tensiune
HI-FI .................................. pag. 19-30
Amplificatorul Quad 606
Amplificator audio Hi-Fi
Incinte acustice HI-END
LA CEREREA CITITORILOR ............ pag. 32-41
Calculul simplificat al
transformatoare lor toroidale
Mici ă in ă individuale
Garduri electrice
LABORATOR .. ............ ..... .. ... . pag. 42-43
ă nu ă ă TTL-urile
ATELIER ........ .. ......... . ........ pag. 44-48
O ă auto ă
Dispozitiv universal pentru ş de ă
CITITORII Ă ............... pag. 49-54
Sonerie de apartament
Tuner FM
Recondilionarea televizoarelor AIN
Cititorii ă - ş ă
LABORATORUL Ş ............... pag. 55-62
Motor electric
ă ă Forster
TEHNIUM-MODELISM ................. pag. 63-65
Cuplaje pentru navomodelele de curse
DIVERTISMENT ....... ...... . ........... pag. 66
REVISTA REVISTELOR ... . .......... . ... . pag. 67
TEHNIUM
ă pentru constructorii amatori
ă in anul 1970
Anul XXXVI, nr. 361, iunie 2006
Editor
se Presa ţ ă SA
ţ Presei Libere nr. 1, ş
ă ţ ş ă 11, ş 33
ş flz. Alexandru ă
Secretariat - macheta ă Ion ş
ţ ţ Presei Libere nr. 1,
Casa Presei Corp C, etaj 1, camera 121
Telefon: 317.91.23; 317.91.28 Fax: 222.48.32
E-mail: presanationala@yahoo.com
Abonamente
La orice oficiu ş (Nr. 4120 din Catalogul Presei Române)
OTP: Clementina ş
Editorul ş redactia ş ă orice responsabilitate
in ţ opiniilor, ă ş ţ formulate
in ă aceasta revenind integral autorilor.
ISSN 1224-5925
© Toate drepturile rezervate.
Reproducerea ă sau ă este cu ă ş
ă in absenta aprobarii sCrise prealabile a editorului.
TIparul Romprint SA
Abonamente la revista. Ţ se pot face ş la sediul
se PRESA Ţ Ă SA, Piala Presei Ubere nr. 1,
sector 1, ş oficiul ş nr. 33. Relalii suplimentare
la teleloanele: 317.91.23; 317.91.28 FAX 222.48.32
Cititorii din ă ă se pot abona prin S.C. Rodipet S.A.,
cu sediul in Piata Presei Ubere nr. 1, Corp a, Sector 1, ş
România, la P.O. Box 33-57, la fax 0040-21-2224.05.58
au e-mail: abonamente@rodipel.ro;subscriptions@rodipel.rosau
on-line la adresa www.rodipel.ro
3
Ă
FILTRAREA _____ _
.TENSIUNILOR _____ _
REDRESATE ___ _
primei armOniCI (în
cazul ţ de 50Hz ş
Ing. GH. REVENCO
Marea majoritate a ţ electronice
ă alimentare în curent continuu. Cum sursele
electrochimice de curent continuu (baterii, acumula-
toare) au capacitate ă ş sunt relativ costisitoare,
se ă de cele mai multe ori ş la ţ de
curent alternativ, care prin redresare ne poate furniza,
practic nelimitat, energia ă ă cum am ă
ă la analiza schemelor de redresare, tensiunea rezul-
ă este pulsatorie, ş chiar ă la ş redresorului
se ă un condensator care ş într-o
oarecare ă ă tensiunea ă de cele mai multe
ori ţ este ă ă necesitând o filtrare
mai ă Pentru a ţ mai bine fenomenele Ş
ă ţ de filtrare, consider util ă ă pe scurt
natura semnalelor electrice rezultate din procesul de
redresare.
Ne vom referi la redresarea ă ţ ă care
este cel mai frecvent ă Presupunând ă sarcina
este pur ă tensiunea ă va fi pu!satorie,
ă din semisinusoide, precum se vede în figura 1.
Acest semnal periodic nesinusoidal este echivalent cu
suprapunerea efectelor unui ă infinit de armonici
ale semnalului de redresat (care In cazul ţ Indus-
triale are ţ de 50Hz), cu amplitudini ce descresc
ţ cu ordinul respectivelor armonici, fapt ilustrat
grafic în figura 1, unde s-au reprezentat numai 3
armonici, neglijându-Ie pe ă acestea avand
amplitudini din ce în ce mai mici.
Pentru a ă ă ţ ă mai jos, cu
titlu informativ, amplitudinea primelor 4 armonici, ş
cum ă din calculul matemetic :
4 2 4 2
U 1 = 37r E -fi = '3 Uo ; U2 = 1S7r E -fi = 15 Uo ;
U3 = E -fi = 2. Uo ; U4 = E -fi = 2. Uo ,
357r 35 637r 63
unde E este valoarea ă a tensiunii alternative apli-
ă redresorului, iar Uo = E -fi este valoarea
7r
medie a tensiunii redresate ( a se revedea articolul refe-
ritor la redresarea c.a.). ă clar ă prima ă
este ă reprezentând 2/3 din tensiunea
ă pe când amplitudinea armonicii a 4-a repre-
ă numai 2/63 din tensiunea ă ţ
4
redresare ă ţ ă va fi 100 Hz, a
celei de a 2-a 200Hz, a celei de a 3-a 300Hz ş
(deoarece semnalul generator de armonici - succe-
siunea de semisinusoide - este un semnal periodic cu
ţ de 1 OOHz). ţ ş valorile de mai sus sU!1t
valabile numai pentru redresarea ă ţ ă In
cazul ă ţ ă spectrul de armonici
este diferit.
Revenind acum la figura 1, ă ne ă ă cele 3
semnale sinusoidale (cele 3 armonici desenate cu linie
mai ţ ş axate grafic pe linia de zero) sunt supra-
puse, axate peste tensiunea Uo ă deci sarcina
va fi ă de o tensiune cu un "brum" denumit pul-
ţ sau ţ (ripple voltages în literatura anglo-
ă Brummspannung în literatura ă
Trebuie precizat ă ă ă se ă cu un
osciloscop tensiunea ă nu vom ţ imaginea
armonicilor din figura 1, ci rezultanta ă acestor
semnale, care este, desigur, chiar succesiunea de seml-
sinusoide ă cu linie mai ă pe figura 1).
Pentru evaluarea ţ se ş factorul sau
coeficientul de ţ sau de ţ sau pur ş
simplu ţ p (toate aceste variante se pot întâlni în
diverse ă definind ş parametru), ca fiind
raportul dintre valoarea ă a componentelor alter-
native ş valoarea medie a tensiunii redresate Uo. De
ă p (în unele ă este notat cu Ou) se ă
în procente, ţ raportul de mai sus cu 100. In
cele ce ă vom prefera denumirea de ţ
pentru a o ţ de ţ de ţ a curentu-
lui alternativ, fi) = 2"f, dar vom prefera ţ p, ca fiind
cea mai frecvent ă în literatura de specialitate.
ă cum am ă ă mai sus, prima ă este
ă De aceea, marea majoritate a ă
ce ă proiectarea redresoarelor ş a filtrelor afe-
rente iau în calcul pentru evaluarea ţ numai va-
loarea acesteia, în care caz p = ·100 [%] . (1)
Înlocuind în ă ă pe U1 (valoarea ă
fiind 4E13,,) ş Uo cu valorile de mai sus, valabile pentru
redresorul ă ţ ă cu ă ă ţ
valoarea ă a ţ p=47% (valoarea de var!
fiind de cca 67%), ceea ce ă o ţ
foarte mare, ă pentru marea majoritate a
ţ . _ .. _
ă revenim acum la redresorul cu sarcina capacltlva,
unde se explica fenomenul de "netezi re". a. tensiu!lii
redresate, prin ă condensatorulUi Ş descar-
carea acestuia pe ţ de ă atenuând astfel
ceea ce am definit mai sus ca fiind ţ Putem
acum ă ă ă acest fenomen, luând În consi-
TEHNIUM iunie 2006
Ă
derare analiza ă a tensiunii redresate, efectul
condensatorului fiind de ş de filtrare a acelor
componente alternative nedorite. Calculul riguros al efi-
ţ acestui condensator de filtraj - ţ ă ce
depinde atât de valoarea ă ţ acestuia, cât ş de
valoarea curentului de ă - este relativ complicat.
În ă se pot ă folosi cu succes diagrame sau
formule simple de estimare a factorului de ţ
pentru redresorul cu condensator de filtraj În paralel cu
o ă ă Astfel, În figura 2 este reprodus un
grafic ce permite estimarea ţ unui redresor
ă ţ ă În ţ de capacitate ş de ţ
de ă Rs (Rs=Uo/lo).
Acest grafic este aplicabil pentru Rs 1 kO, deci pen-
tru ţ mici sau tensiuni mari (de exemplu, cazul
redresoarelor anodice ş al redresoarelor pentru ali-
mentarea tuburilor catodice). Se ă ă factorul de
ţ este invers ţ cu capacitatea, ş
chiar ă nu avem trasate dreptele ă
pentru mai multe valori de capacitate, este foarte ş
ă ă .rezultatul ă valorilor de
interes. Astfel , de exemplu, ă pentru o capacitate de
8flF se ţ p .. 20%, ă capacitatea de cinci ori ,
deci la 40flF, se va ţ p .. 4%, sau, pornind de la va-
loarea ă pentru p, ă valoarea ă pentru
C. În literatura ă se ă ă
ţ de calcul, care ă o precizie de ordinul a 25%:
10
p ..
, 2-./2.Uo.C.j
.100 _ 35
Rs.C.j
[%] (2)
und' e 10 este curentul de ă exprimat În A, Uo este
tensiunea ă (valoarea medie), ă În V,
Rs = Uo/lo - ţ de ă ă expri-
ă În 0, C - capacitatea În F, iar f = 50Hz pentru
redresorul ţ ă ş 100Hz pentru redresorul
ă ţ ă In literatura ă pentru calculul pul-
ţ la redresoarele cu capacitate de filtraj sunt reco-
mandate formulele:
. p .. 600.10
UO.C

[%] ţ ă p .. UO.C [%]
ă ţ ă (3)
unde 10 este exprimat În mA', Uo În V, iar C În flF , ondu-
ţ rezultând În % (aceste ţ fiind valabile numai
pentru ' ţ de 50Hz). Exemplificând pentru cazul
unui redresor ă ţ ă ce ă 100V, la un
curent de ă de 100mA (Rs = 10000), cu un con-
densator de filtraj de 10fl F, ă p = 35% ă prima
ă ş 30% ă cea de a 2-a. ă graficele din
figura 2 ă p = 30%. În lipsa condensatorului de fil-
traj, ţ ar fi fost de 47%. ă diversitate de
rezultate este practic ă deoarece valoarea
ă ţ condensatorului de filtraj nu este ă
ţ fiind invers ţ ă cu capacitatea,
ă ţ de a folosi ă ţ cât mai mari, pentru
a ţ o valoare cât mai ă a ţ ă nu pier-
dem ă din vedere ă la conectarea la ţ acest
condensator poate solicita un impuls de curent foarte
mare prin diodele redresoare, putându-Ie distruge,
fenomen explicat În articolul referitor la redresarea
curentului alternativ. În unele ă se ă ca
valoarea ă ţ acestui prim condensator de filtraj
ă nu ă ş ă valorile ce ă din ţ (4), În
care caz curentul de vârf Iv ,; 710.
6010 _
Co = -- ţ
Uo
3010
ş Co =
Uo
ă ţ ă 10 [mA], Uo [V], C [flF] (4)
ţ ă pentru reducerea ţ
este utilizarea unor celule de filtrare ă acest 'Con-
densator, care nu trebuie ă ă deoarece, pe
ă o ă ă ţ relativ ă a ţ aduce
un spor pentru tensiunea medie ă
ă ne ă acum ă ţ de ă este
ă la redresor printr-un divizor format din ă
ţ Înseriate, ca În figura 3a. ă cele ă
ţ sunt pur rezistive (ZI = Rl ş Z2 = R2) , ten-
siunea ă de la bornele condensatorului , deci
atât componenta ă cât ş componentele alterna-
tive de ţ mai sus analizaze, se vor diviza con-
form ţ binecunoscute:
Curentul redresat
1
i
t
Armonica3
Armonica 1
EHNIUM iunie 2006
5
,.
Ă
Z 2 p[%1· U j:;j iesire I
Us =
Uo ZI +Z2
=
.
=
"
U intrare LC(j) 2 _
1
'"
"
, ,
R2 "
Ta I 1
Uo Rl+R2
(5)
,,'
1\..
RicrJilf.R
JC
(Jl.I": ror
--, ,de unde
, , LCw
in acest caz factorul de

K ", LCro
2
(deoarece
ţ
-
.
ramane ne·
LCro
2
» 1)
schimbat. ă ă cel
(6)
ţ una din cele ă
,
.C=4pF
Trebuie ă facem dis·
ţ are o compo·
"
'X
ţ Între factorul de
ă ă divizorul
.
ţ p, care este de
devine selectiv, intro·
C= pF
,"'""
-"'-
dorit ă fie cât mai mic, ş
ducând atenuare ă
,
pentru componentele de
1
" "
coeficientul de filtraj K, a
c.a., ţ ă de componenta
1"\.. 1"1. ă valoare este de
de c.c. ă Z1 va fi con·
"'- "'-
dorit ă fie cât mai mare.
stituit dintr·o ţ ă
1.
iar Z2 dintr·o capacitate,
'"
"-
'"
ă ă ne per·
ca În figura 3b, atunci
mite calculul ă
{jivizorul astfel realizat va
h.X'v
' "
II »1(J
"'''''
10: VI)
'V'"" . pentru fiecare compo·
introduce o atenuare
Rs[ oluni] = UolIo [VlA1 2
ă ă (armo·
ă pentru compo·
ă a ţ ate·
nenta ă ă
nuare care este cu atât
ţ ă ş ă ţ L este mult mai ă
mai mare cu cât ţ este mai mare. Aceasta justi·
decât ţ de ă pe când pentru componen·
tele alternative, atenuarea va fi cu atât mai mare cu cât
ă aproximarea definirii factorului de ţ prin
L ş C vor fi mai mari ş cu cât ţ va fi mai mare. considerarea numai a primei armonici, deoarece cele·
Acest fapt ă lesne din formula de mai sus a divi·
lalte, pe ă faptul ă au amplitudini mult mai mici, vor
zorului, unde pentru componenta ă putem con·
fi ş mult mai puternic atenuate de celulele de fi ltraj.
sidera Z1 '" O, iar Z2 foarte mare, pe când pentru com·
Revenind la ţ ( 1 ) ş notând cu Pi' ţ la
ponenta ă Z1 va fi relativ mare, iar Z2 mic,
producând astfel atenuarea ă Altfel spus, induc· intrarea filtrului ş cu P 'UI ţ la ş filtrului ,
ţ se va opune trecerii componentelor alternative,
ă
neafectând componenta ă iar capacitatea va
ş peste ă componentele alternative nedorite.
P OUI
1 1 1
Acesta este principiul de ţ al filtre lor -
=
-
= - de unde
jos".
Pin
LCw'- 1 LCw' K
ţ ( 5 ) ă un amendament, deoarece În
cazul general reprezentat În figura 3a, Z2 ar trebui ă
K:;;; Pin
LCro
2
(7)
ă ş Rs ă În ţ S·a considerat ă
=
pentru simplificare, numai ţ pentru componentele POliI
alternative, În care caz Z2 « Rs ş ş ă de
ă ă foarte ă ne permite un calcul
Rs este ă
Eficacitatea unei astfel de celule de filtraj se apreci · ş al componentelor filtrului (L ş C), cunoscând va·
ă prin raportul dintre valoarea componentelor alterna·
Ioa rea ţ la intrarea filtrului, ă cu ţ
tive de la ş filtrului ş valoarea acestora la intrarea
le ( 2 ) sau ( 3 ), ş valoarea ţ dorite, ă de
filtrului. Acest raport este denumit factorul de reducere
ţ ă În ă ţ L este exprimat În
al filtrului. Inversul acestui raport ă atenuarea
filtrului, ă ş coeficient de filtraj, notat cel mai
H, iar C În F. Pentru ţ ă de 50Hz, ro = 27<f
frecvent cu K. Acesta fiind o ă ă = 314 În cazul redresoarelor ţ ă (f = 50Hz)
poate fi exprimat ş În dB. Calculul ă se poate
ş ro = 628, În cazul redresoarelor ă ţ ă
face foarte simplu pornind de la ţ ( 5 ), ţ
(f = 100Hz). Cu aceste valori, ş exprimând L În H, ş C
3
R

-
ZI
L
LI L2
C
Rs
C 1 c 1 1 Rs
C
Rs
Z2
Rs
@
a
b c d
6
TEHNIUM iunie 200
--------CONSTRUCTORUL Ă --------
În din ţ ( 7 ) ă pentru un calcul aproxi-
mativ,
LC '" 1 O p;" pentru ţ ă
P Olii
ş LC ", 2,5 p;" pentru ă ţ ă (8)
P OUI
În calculele de mai sus a fost ă ţ
ă a ţ care este de ă foarte ă ş
are efect pozitiv asupra filtrajului , dar care produce o
ă ă de tensiune, ce va trebui ă În
calcul ă este cazul.
Se ă ă pentru un filtru cu o ă valoare
a produsului LC, ţ este de 4 ori mai mare În
cazul ă ă ţ ă ţ ă de redresarea
ţ ă sau altfel spus, ş factor de redu-
Af [dB] = K[dB] = 2010g p;" = 2010gK
POUI
Pentru detalii privind exprimarea În decibeli a ă
lor fizice, se poate consulta articolul "Aproape totul
despre decibel" de Gh. Revenco, publicat În nr. 7 ş
8 /2005 ale revistei ţ ş Radioamato-
rism. Din ţ de mai sus ă ă atenuarea ţ
ă este cu atât mai mare cu cât produsul LC este mai
mare. În cazul În care ţ proprie de ţ ă a
filtrului, fo = k' este ă sau ă de
277: Le
ţ ţ ce dorim s-o ă ş factorul
de calitate al circuitului rezonant LC este foarte prost,
ă fenomenului de ţ ă apar ş
ş care produc o amplificare a ţ În
o
a - SOHz, b - lOOHz, C.- 150Hz, d - 200Hz, e - 300Hz
4
"'
'-
1\.. 1"1
" e'\
c"'\
.1
1\,

o
0.05
.
"
1\,
"\
0.0 I
0,00 5
I
b
a
"
,
'"
1\,
"'
1\,
"\
,
"
,
'\
1\,
6
14
26
26
K[dB]
34
4.0
46
54
0.00 °
.1 O.!'> 1.0
S 10 50 100
60
500 r,ooQ
L[H]xC[pF]
cere a ţ se poate ţ la redresarea ă
ţ ă cu o valoare de 4 ori mai ă a produsului
LC, decât În cazul ă ţ ă Se pot
conecta În ă ca În figura 3c, ă sau mai
multe astfel de celule de filtraj, identice sau diferite, În
care caz atenuarea ă a ţ va 'fi ă cu
produsul ă celulelor, ă acestea sunt expri-
mate În rapoarte, sau cu suma ă celulelor,
ă acestea sunt exprimate În dB. Pentru ş ţ cal-
culelor de proiectare a filtrelor ă ş grafice trasate
ă ţ mai sus analizate. În figura 4 este repro-
dus un astfel de grafic, L fiind exprimat În H, iar C În
În partea ă a graficului avem ş ţ În dB
pentru atenuarea ă se filtru, conform ţ
TEHNIUM' iunie 2006
loc de atenuare, fenomen adesea ignorat. În figura 5
este ilustrat grafic acest fenomen. Din acest grafic
ă ă atenuarea este cu atât mai mare, cu cât
raportul f/fo este mai mare. Curbele din acest grafic au
ca parametru factorul de calitate al filtrului Q = fc
R
ă ce se pot ţ cu celulele de filtraj LC
pot fi foarte mari, mai ales ă se folosesc ţ
mari, de ordinul zecilor de H. Din ă ă acest
drosel de filtraj este o ă ă costisitoare ş
cu un gabarit relativ mare, deci ă cu minia-
turizarea. Acesta trebuie de ă realizat pe miezuri
magnetice cu Întrefier, pentru a minimiza ţ
7
------f---CONSTRUCTORUL Ă --+------
ă de componenta
ă
Atunci ă curentul de
ă nu este prea mare,
ş ă ţ ener-
getic nu este pe prim plan
ş dispunem de o ă
de tensiune, se ă
Înlocuirea ţ cu o
ţ ă ca În figura 3d,
divizorul astfel realizat fiind
tot selectiv, ţ
tot un filtru trece-jos, ale
ă ţ calcu-
late În ş ă ca
ş la celula LC, sunt expri-
mate de ţ (9). Pe
rezistorul R se va produce
ă o ă de tensiune
ă UR ; Rlo, care va
trebui ă În calcul la
proiectarea redresorului.
u iesire 1
,
; ;
u intrare RCm
l/K
l()
/

/::
t---
..........
"
.....
'"
}
u'
J \
/

/ 1\
'\
.-
1\
"-
\
'\
'"
'"
"-

i'"
'\
'"
'"
'"
f,(J
I I I
l
<
r i
'\
"-
",
1""
r-..
"
'\
'\
[\..
'\
" "
'\..
,);.

q'N,
"<-
"
'\
.'"
1'"
1"
"
10
5
1--
1--
'\
Un exemplu de cal-
cul cred ă va clarifica
mai bine modul de apli-
care a ţ de
proiectare mai sus ana-
lizate. ă presupunem
deci ă dorim ă ali-
ă un radiorecep-
tor ce ă o tensi-
une ă UO; 12V,
consumând un curent
10 ; 100mA, dispunem
de un redresor ă
ţ ă ă
tor ş trebuie ă rea-
ă filtrajul necesar.
Din (4) ţ Co ;
30.1 00mN12V ; 250flF
1

de unde K; RC"' l!-_________________ _
R [O], C [F] (9
Din ( 2 ). pentru
Co ; 250 flF, ă
ţ la ş
redresorului, deci la
intrarea filtrului,
Ca ş În cazul filtrului LC, pentru proiectare putem
folosi ă ţ aproximative de calcul, derivate
din ţ (9), valabile numai pentru ţ ă
de 50Hz:
p P
RC ; 3000 _ m ţ ă RC ; 1500 _ m
P OliI PorII
ă ţ ă R [O] , C [flF ] (10)
În figura 6 este reprodus un grafic similar cu cel din
figura 4, pentru calculul filtrelor RC.
Ş filtrele RC se pot conecta În ă În ş fel
ca ş filtrele LC. Comparând ţ de calcul pentru
cele ă tipuri de filtre, ă ă simplitatea
Înlocuirii ţ cu o ţ ă "se ă ş prin
ţ mai slabe. Proiectantul va alege de la caz
la caz varianta ă
Se pune Întrebarea: care este valoarea ă a
ţ pentru diverse ţ Desigur, ar fi de dorit
ca ţ pe ă ă fie zero, P w I ; O. Aceasta ar
presupune LC ; 00, respectiv RC ; 00, ceea ce este prac-
tic irealizabil. În tabelul de mai jos sunt date valorile ori-
entative ale ţ admise pentru diverse ţ
Ţ
Amplificatoare AF finale În contratimp, amplifi-
catoare de RF În ţ ă A 1, tensiune de
accelerare la tuburi catodice, redresoare
urmate de stabilizatoare de tensiune
Amplificatoare AF cl.A, amplificatoare de RF
În ţ ă A3
Amplificatoare HF-UHF, FI , mixere
Preamplificatoare AF, etaje de demodulare
Amplificatoare de microfon, modulatoare
8
p %
0,5 -2
0,1 - 0,5
0,02 -0, 1
0,01 - 0,05
0,001 - 0,002
Ia
_ .100 ;
2..fiUo.C,f
O,IA
pin
2.fi.12V.250.10-' .100Hz
.100 " 11,8%, sau din (3),
300./0 300.100mA
pin " UO.C = ţ
; 10%, cele ă rezul-
tate fiind comparabile. Cu ajutorul tabel ului apreciem ă
pentru o ţ ă ar fi necesar ca la ş fii-
trului poul s 0,05% , deci ar fi ă o atenuare a
d I
. . K P"
on u ţ =--
P lili l
; 11,8 ,, 236 ori, sau K[dB] ;
0,05
Pin
2010g236 " 47dB. Acum, din ( 8) avem LC " 2,5-
Pfnll
; 2,5.236 ; 590. Aproximativ ş valori le ţ
ş de pe graficul din figura 4, sau din formula (7).
Alegând C ; 100flF, ă L ; 5,9H, sau, pentru
C ; 250flF, ă L ; 2,36H. ă ţ
1
proprie de ţ ă a filtrului, fo ;
2n",LC
6,6Hz, f/fo ; 100Hz/6,6Hz " 15,
2n 5,9H.100.l0 ' F
valoare ce pe graficul din figura 5 se ă suficient de
departe de punctul critic. ă dorim ă folosim ă
celule LC identice, ca În figura 3c, pentru fiecare ar tre-
bui ă avem LC ; 2,5 .J236 ,, 38,4. Alegând Cl ; C2 ;
100flF, ă L1; L2 ; 0,384 H, deci ţ mult
mai mici ş mai ş de realizat. ă dorim ă ă
TEHNIUM iunie 2006
Ă
ş ă cu un filtru RC, din ţ (10)
ă
P,. 11,8
RC = 1500 - = 1500. -O O '" 354.000, R[O],
P aul , 5
Alegând R = 3500, ă C ;:; iar
ă de tensiune pe R va fi UR = 3500.0,1 A = 35V,
o valoare inadmisibil de mare pentru exemplul conside-
rat. Alegând R = 35 O, ă C ;:; 1 ş
UR = 350.0, 1A = 3,5V , o ţ oarecum ă
Deci redresorul va trebui proiectat În acest caz pentru
Uo = 15,5V. Este evident ă ţ filtrului RC
sunt mai slabe, necesitând un condensator de o capa-
citate mult mai mare, deoarece R nu poate fi ă
ţ ă ş prea mari a ă de ten-
siune pe aceasta.
Filtrele de alimentare cu tranzistoare
ă ş o ţ de a elimina nedoritul drosel,
substituind rezistorul cu un tranzistor Într-o conexiune
ă În care ă prezinte o ţ ă ă
mare, cu o ă de tensiune ă ă
ţ o reducere ă a ă ţ ş a
gabaritului, concomitent cu o ţ ă ă a filtraju-
lui. Avantajele se resimt mai ales la ţ de ă
mari. Cea mai ă ă este cea ă În
figura 7a. ă cum se vede, tranzistorul este conectat
În serie cu sarcina, montajul fiind de fapt un banal
repetor pe emitor, ceea ce se vede mai clar redesenând
schema ca În figura 7b.
Proiectarea ă este destul de ă ş
presupune lucrul pe caracteristicele tranzistorului. Cum
rezultatele nu sunt critice, vom accepta o ţ ş un
calcul aproximativ, Întrutotul ă ă În ă
Tensiunea ă la bornele sarcinii, Us, va fi ţ
mai ă decât tensiunea ă Uo. Putem scrie Us
= Uo - UCE. ă pierdere de tensiune este pro-
ţ ă cu curentul de ă ş depinde de punctul
de ţ al tranzistorului ş de ţ impuse
montajului, fiind practic de ordinul ţ În ceea ce
ş componentele alternative, ă ţ
ţ este cu totul alta, deoarece grupul Rb Cb
ă un filtru trece-jos care, ca ş În cazul celulelor
de filtraj RC mai sus analizate, va face ca tensiunea
ă ă pe baza tranzistorului ă fie
ţ ă Deoarece repetorul are amplifi-
carea ă ă ă ţ la ş acestu-
ia, pe ă va fi chiar mai ă decât la bornele con-
densatorului Cb. Coeficientul de filtraj, K, ce se poate
ţ cu acest montaj, se poate calcula cu ţ
K = r.Rb r.Rb
(r + Rb)Xcb = r + Rb ro C
unde XCb =
web
=
1
27ifCb
(11 )
iar r ă ţ În curent alternativa ţ
ă ţ ă ce poate fi ă fie
grafic, din caracteristice le tranzistorului, fie din para-
metrii h. Din ţ (11) ă ă ţ filtrului va fi
a • 50Hz, b· lOOHz, C· 150Hz, d • 200Hz, e . 300Hz.
6
0_5
"'
11..1
e
. ( c
I'\.. a

,
\
1 o.
0.05
""
,-
"-
"
......
l/K
, .......
"
0.0 1
0.005
0.001
0.1 (15
1.0 5 10
R[koluni]'x C(lJF]
EHNIUM iunie 2006
'\..
"-
'\

"
,
"-
"
.......
50 100
,
,
5{)
1 4
20
26
34
40
46
54
60
O 1,00
K[dB]
9
Ă
a
b c
7
A UCE'
B.j.
.j.
A
A B
I.j.l
TI
.j.
.j.
1

Rb
Rb/2
1
Rb
1
1";
c;
B
1"5
.j.
.j.
Rb/2
eTi I un
Cb
1
.j. Cb
1"; u;
1
Cbl
Cb2
@
cu atât mai ă cu cât Rb. ş Cb vor avea valori mai
mari. ă pentru Cb nu ă vreo ă ă
Rb ă punctul de ţ al tranzistorului,
deci nu poate fi ales arbitrar. Valoar$ sa depinde de
curentul prin tranzistor, ş va fi cu atât mai ă cu cât
curentul de ă va fi mai mare. În cazul
redresoarelor de tensiuni relativ joase (5 - 25 V) ş
ţ mari (peste 100mA), ă În ţ În care fil-
trele cu tranzistoare ş ă superioritatea,
ă Rb < r ş atunci se ţ cu suficient de ă
ţ
K ", Rb.Cb.oo (12)
ţ care ă ă foarte bine cu ţ (9).
Deosebirea ţ ă Între filtrul RC ş filtrul cu tranzis-
tor ă În faptul ă prin Rb trece curentul de ă al
tranzistorului, care este mult mai mic decât curentul de
ă ş Rb poate avea valori sensibil mai mari (zeci
de kO pentru ţ de ă de sute de mA) decât R
de la filterle RC. În felul acesta se poate ţ ş
K = 500 - 800.
De notat ă În formula ( 12 ) nu intervine conden-
satorul Cs, filtrul analizat fiind considerat doar Între
punctele AB. Conectarea unui condensator În paralel cu
ţ de ă Cs, corespondentul lui C din
ţ (9), ă cu o ă ă de fil-
traj de tip RC, unde R ar fi ţ ă colector-
emitor a tranzistorului. Deci filtrajul se va ă ă ţ
ă ş acest condensator. ţ acestei
celule este ă mult mai ă decât cea ă
grupului RbCb. O ă ă a coeficientului
de filtraj se poate ţ ă ţ Rb ca În figura
7c, atenuând astfel suplimentar componentele alterna-
tive aplicate În baza tranzistorului. Mergând mai
departe, ă se ş un tranzistor Darlington, se
poate ă ţ Rb, putându-se ţ K > 1000
cu valori moderate pentru Cb.
Ş acum câteva elemente de proiectare. Alegerea
tranzistorului se face În primul rând În ţ de curen-
tul de ă punând ţ Is ,; 0,5ICMAX admis de
catalog. Se alege apoi ă de tensiune pe tranzis-
tor, UCE, astfel Încât ă nu fie mai mare decât cea
ă conform catalogului, pentru tranzistorul ales
ă limitare ă doar În cazul redresoarelor
pentru tensiuni mari, când UCE poate avea valori de
10
1
el
zeci de ţ ă ă ţ Us = Uo - UCE, ş ă
fie mai mare decât amplitudinea componentelor alterna-
tive de la intrarea filtru lui. Cu cât UCE va fi mai mare, cu
atât filtrajul va fi mai bun, dar ş ţ pe tranzistor va
fi mai mare. De ă se ă UCE = (0,1 -
0,25)Us. Deoarece tensiunea dintre ă ş emitor este
ă (0,2 - 0,7V, ţ de tipul tranzistorului), se poate
considera ă tensiunea la bornele rezistorului Rb este
aproximativ ă cu UCE . Curentul de ă al tranzis-
torului se poate evalua cunoscând ă acesta este de
aproximativ de J) ori mai mic decât curentul de emitor,
respectiv curentul de ă Is. Cu aceste
putem scrie :
P-
Is
(13)
Rb = URb/lb sau Rb ", UCE
'",
unde J) este factorul de amplifi care În curent al tranzis-
torului , a ă valoare depinde de punctul de
ţ ales, respectiv de Ic. Se ă apoi ă
ţ pe tranzistor este În limitele admisibile, conform
ă ţ Pdmax " ls.UCE. În caz contrar se ş
ă UCE sau se alege un tranzistor mai puternic.
ă ă ă miniproiectare chiar pentru
cazul din exemplul precedent, pentru a putea face o
ţ Deci, avem de la redresor Uo = 15,5V cu
P = 11 ,8%, iar ă filtru, pe ă Us = 12V,
Is = 100mA, cu p,; 0,05%. Putem deci lua UCE = 3,5V.
Pentru scopul propus, catalogul ne ă suficient de
multe tipuri de tranzistoare, ca de exemplu: BC337/338,
BCY58/59, 2N2219, 2N1613, BC140/ 141. Alegând, de
exemplu, un tranzistor 2N2219, care are
Icmax = 800mA, Pdmax = 0,8W la 25°C ş J) '" 100 la
Ic = 100mA, ă din (13) Rb = 3,5V.1 00/0,1 A =
35000. Puterea ă pe tranzistor va fi Pd =
3,5V.0,1 A = 0,35W< Pdmax. Coeficientul de filtraj nece-
sar este K = 11,8/0,05 = 236. ă (12) ă
Cb = Klro Rb. Înlocuind cu valorile de mai sus ş
calculând oo=2"f = 628 (f = 100Hz la redresarea ă
ţ ă ţ Cb '" 0,00010737 F = 107,371lF '"
1 OOIlF. Comparând cu exemplul de calcul precedent,
putem spune ă tranzistorul, În schema astfel ă
ă cu un drosel de cca 5,9H, sau În cazul
filtrului RC, ş ţ ă se ţ cu un con-
TEHNIUM iunie 2006
--------CONSTRUCTORUL Ă
densa tor cu o capacitate de cca 100 de ori mai ă
ă vom conecta ş condensatorul Cs, aceasta
ă cu o ă ă de filtraj de tip RC,
În care R ar fi ţ ă a tranzistorului Între
punctele AB. O estimare ă În minus, a acestei
ţ ar fi s-o ă ă cu ţ În
curent continuu RAB = UCE I ls = 3,5V10,1 A = 35n.
ă ă Cs = 1 din ţ (9) ă
coeficientul de filtraj al acestei celule K= RAB.Cs. ro "
35.0,0001.628 = 2,198, deci coeficientul de filtraj global
ar fi aproximativ dublu. Putem lesne observa ă ă
ţ condensatorului Cb este ţ mai mare
ă a lui Cs. in cazul În care ar fi fost necesar un
curent de ă de 1 A, pentru ş ţ privind
tensiunea ş ţ ( În ipoteza ă redresorul disponi-
bil poate furniza 1A la 15V), am fi putut alege un tranzis-
tor de tipul BD233/235/237, care la un curent de colec-
tor de 1A are p" 25, ş ă ş ţ de calcul ca
mai sus, ă Rb = 875n, Cb = Deci, ş
curentul de ă a crescut de 10 ori, capacitatea
ă pentru ş nivel al ţ la ş a
crescut numai de 4 ori. ă În ş scop se
ş un tranzistor Darlington de tipul
BD675/677/679, la care p" 750, ă Rb = 3,5.750.1
= 2625n ş Cb" in aceste exemple s-a plecat
de la o valoare ă pentru K, pentru a putea face mai
ş ţ Între cele trei ţ dar calculul se
poate face desigur pornind de la valorile disponibile pen-
tru componente, ă K. Astfel , În exemplele de mai
sus, pentru Cb se pot folosi valori mult mai mari,
rezultând filtraje mult mai eficiente.
Schemele din figura 7 nu ă singura posibili-
tate de realizare a unor filtre cu ajutorul tranzistoarelor.
in figura 8 este ă cu titlu informativ, o ă
cu ş pe colector, care este În ţ ă un amplifica-
tor cu ţ ă curent. Am preferat În acest
exemplu un tranzistor pnp, dar se poate utiliza la fel de
bine un tranzistor npn, schimbând polaritatea tensiunilor
ş a condensatoarelor. Avantajul acestei scheme ă
În posibilitatea de a conecta eventual colectorul la ă
dar are marele dezavantaj ă pe rezistorul de ţ din
emitor, de care depinde de fapt eficacitatea filtrului, se
produce o
ă prea
mare de tensi-
une, aplicabili-
tatea montajului
limitându-se la
ţ de
sarcina mici.
Proiectarea
acestei scheme
este mult mai
ă ş nu
o vom aborda În
prezentul arti-
TEHNIUM iunie
+
Cb
Uo
+
Co
06
col, din considerentul ă este de mai ţ interes prac-
tic. ă desigur ş scheme mai evoluate, dar de la
acestea ş ă la stabilizatoarele de tensiune mai este
doar un mic pas, iar proliferarea stabilizatoarelor cu
componente discrete sau integrate a ş interesul
pentru aceste scheme, deoarece stabilizatoarele pot
contribui ţ la ă ă ţ filtrajului. Cei
ţ În aprofundarea ă unor astfel de
scheme pot consulta ă ă Semi-
conductoarele În ţ de V. ă
Editura ă 1962, Radio - constructeur, oct.1966,
Sport ş ă (articol de ing. Gh.Revenco).
La aplicarea ţ de calcul ş a graficelor de mai sus
trebuie observate cu ţ ă ţ de ă ă valabile
pentru fiecare caz În parte.
Filtrele "active" de genul celor prezentate pot fi rea-
lizate cu tranzistoare cu Ge sau cu Si, npn sau pnp. in
cazul tranzistoarelor pnp se ă polaritatea sur-
sei ş a condensatoarelor. Interesant ş util este faptul ă
se pot implementa ş pentru tensiuni relativ mari (sute
de ţ folosind tranzistoare ş deoarece
printr-o proiectare ă (alegerea UCE),
tensiunile Între electrozii tranzistoarelor pot fi foarte mici,
chiar ă Uo este mare. Din analiza tuturor schemelor
din prezentul articol ă ă eficacitatea filtraj ului
depinde foarte mult de ţ componentelor alter-
native, fiind cu atât mai mare cu cât ţ este mai
mare. Acesta este unul dintre principalele avantaje ale
tuturor surselor de alimentare În ţ la care
lucrându-se cu ţ de zeci sau chiar sute de kHz,
ş spectrul de armonici este mai bogat ă
ţ unor impulsuri cu fronturi abrupte), se poate
ţ un filtraj foarte eficient cu componente RLC de
valori moderate. Se pot astfel realiza ţ nece-
sare pe oale sau toruri de ă cu dimensiuni ş costuri
rezonabile.
Bibliografie
1. REDRESOARE CU SEMICONDUCTOARE, de Ion
Dan ş AI. ş Edit. ă 1975
2. RADIO ENGINEERING, de F: Terman, Edit.
MC.Graw - Hill, 1947
1
3. HILFSBUK FUR HOCHFREQUENZTECHNIKER,
8
+
+
RsUs
Cs
Rb
de Wilhelm
Hassel, Edit.
Franzis-verlag,
Munchen, 1959
4. MANUAL
DE RADIO-
Ă de
BA Smirenin,
1954
5. RADIO -
CONSTRUC-
TEUR, oct.1966
6. GHIDUL
RADIOAMA-
TORULUI, . de
A.A.Kulikovski ,
1961
11
--------CONSTRUCTORUL Ă
Ă Ă
pentru
ACUMULATOARELE
cu plumb - acid sulfuric ă
F1z. ALEXANDRU Ă
Acumulatoarele cu plumb-acid
sulfuric ă modelele sertizate
(Încapsulate ermetic), cu ă ţ
uzuale de 477 Ah, sunt utilizate de
ă ca surse de alimentare de
avarie, pe intervale relativ reduse de
timp, in cazul ă accidentale a
tensiunii de ţ (de exemplu, pen-
tru calculatoare, ţ de ilu-
minare, blocuri operatorii in spitale
etc.) . Desigur, ele au atras ş ţ
constructorilor amatori, care le
folosesc În diverse alte scopuri , cum
ar fi alimentarea montajelor experi-
mentale in laboratorul propriu sau a
unor aparate pe care le iau cu ei in
ţ (de exemplu, a ă lor
pentru iluminarea cortului, a ă
ă pentru miniacumula-
toarele din telefoanele mobile,
aparate electrice de ras, de masaj)
etc.
Aceste acumulatoare sunt com-
pacte, de dimensiuni rezonabile ş
nu prea grele, dar mai ales sunt
"curate" (nu curge ş nu ş
din ele acidul), ceea ce le face ş
de ş de transportat ş de
depozitat. In plus, pe intervale
reduse de timp, ele sunt capabile ă
furnizeze ţ cu ă ţ de
pânâ la IOA, ceea ce o ă
ş ă de laborator nu permite.
Un model frecvent intâlnit - la
220VCG 1
care ă voi referi ş eu in articolul
de ţ ă - este acela cu tensiunea
ă de 12 V ş capacitatea de
7,5 Ah. Astfel de acumulatoare se
ă acum ş in magazinele de
specialitate, dar ţ constructori
amatori ă ă le cumpere din
târgurile de vechituri, cu riscul de
rigoare, ă la un ţ ă la de
zece ori mai mic. Riscul este mare
atunci când ă ţ ă acu-
mulatorul ă (n-a avut timp
ă incarce, nu are ă ă adec-
vat etc.). Sub astfel de ă se
poate ascunde ă pe care el
il ş prea bine - ă acumula-
torul În ă este "obosit", ă nu
chiar "mort" de-a binelea. Chiar
ă ă admitem, ă este
de ă ţ ă noi nu ne putem
convinge la ţ locului ă acest
acumulator ă este sau nu
bun, deci ţ ar fi ă nu achi-
ţ ă decât exemplare ă
Pentru acestea din ă putem face
o testare ă ş suficient de con-
ă ă am luat cu noi in
'1ârg" un multimetru de buzunar ş
un bec auto (de exemplu, de 12
V /35 W) ă i-am lipit ă _cor-
doane terminate cu "crocodili". Intâi
ă la bornele acumulatorului
multimetrul , pus pe domeniul de 20
V tensiune ă ă acumula-
la
9,""N-
Ib
y .......
9, "'N,."
Tr.
12
torul este suficient de ă ten-
siunea la borne in gol va trebui ă fie
de circa 13,5 V. Apoi ă la
bornele acumulatorului ş becul,
citind rapid tensiunea ă de
voltmetru (pentru ă ă tensi-
une va ă continuu, reflectând
ă acumulatorului sub
acest curent de ă de circa
3 A). ă de tensiune la borne
intre cele ă ţ - in gol,
respectiv in ă - va fi in acest
caz de cel mult 0,3 V, ă acumu-
latorul se ă in stare ă
Desigur, valorile ţ nu
sunt ă in cuie". De ă un
acumulator in stare foarte ă
ă recent "complet", poate
avea tensiunea la borne in gol mai
mare, practic de ă la cca 14,5 V.
Din punctul de vedere ă aici,
mai ă este insâ ă
de tensiune intre cele ă ă (gol
- ă dar nu este bine nici ă
ă un exemplar care ă ă
o tensiune la borne in gol mai ă
decât 13,5-13 V.
ă trecem acum la subiectul pro-
priu-zis al articolului, ş anume la
descrierea ă ă propus
pentru acest !)lodel de acumulator
de 12 Vf7 Ah. In mod normal, ă
carea unui astfel de acumulator - in
prealabil ă - se face cu un
'med -O,75A
-
Ac.
1
TEHNIUM iunie 2006
Ă
curent continuu constant cu intensi-
tatea de cea 0,7 A, pe o ă de
14 ore. Practic, ă ţ construc-
tori ş bat capul ă realizeze o ă
de curent constant. Cei mai ţ
folosesc un redresor cu sau ă ă fil-
trare, care ă debiteze la ş o
tensiune ă "acoperitoare",
urmând ca stabilirea curentului de
ă dorit (intensitatea medie,
ă aceea ă de amperme-
trele c.c.) ă se ă prin introdu-
cerea în serie a unor ţ de
limitare adecvate (rezistoare bobi-
nate sau becuri cu ţ ă
de wattaj ă
Lucrurile par foarte simple, dar
constructorul amator se ă
mai nou cu dificultatea
ă ă unui
transformator care ă ă în
secundar tensiunea ă Am zis
mai nou, pentru ă înainte miezurile
transformatoare lor nu erau impreg-
nate cu tot felul de ă ş ş ă se
puteau scoate ş tol ele ş se ajus-
ta (Ia nvoie se rebobina) ă ş
ă pentru ţ tensiu-
nii dorite.
Dificultatea provine tocmai din
faptul ă ă tensiune ă în
secundar nu are o valoare frecvent
ă ă De exemplu, pentru a
realiza un redresor nefiltrat, care ă
nu mai necesite element de limitare
serie, tensiunea din secundar ar tre-
bui ă fie în jur de 18 V, iar ă
vrem ă construim un redresor bine
filtrat, tot ă ă element de limitare
serie, ne-ar trebui o tensiune secun-
ă de circa 13-14 V. Tocmai de
aceea, constructorul amator alege
un transformator cu tensiunea
ă mai mare decât cea
ă procedând - ş cum am
ţ deja - la limitarea curen-
tului de ă prin introducerea
unor elemente serie.
ă ă a intra în detalii, amintesc în
figura 1 schema unui ă ă de
acest tip, pe care l-am realizat ş îl
51g
O,SA
220Vca
EHNIUM iunie 2006
1
Tr.
lfN-
1
folosesc cu bune rezultate de ţ
ani. ţ schemei (redresor
ă ă filtrare, bec auto de 12 V /21 W
ca element de limitare serie) mi-a
fost ă de transformatorul pe
care l-am folosit: un model vechi ,
robust, cu tole de ă calitate,
strânse în ş (practic, ă ă
ţ cu un secundar de 2 x 9,7 V,
pentru un curent maxim de cca
1 ;5-2 A (deci ă ă ă semni-
ă la 0,7 A) .,
Dorind ă mai realizez un exem-
plar ă ă m· am confruntat
cu problema de care am amintit,
procurarea transformatorului adec-
vat. ţ ă unul identic n-am
ă ş ă am acceptat ă ă
ţ tensiunea ă alegând
un transformator de 2 x 12 V, care,
ă grosimea conductorului din
secundar, ar fi trebuit ă suporte
lejer un curent de 1,5 A. Surplusul
de tensiune l-am "rezolvat" ş prin
alegerea ă a becului
limitator de curent (care ă ş un
ş efect de stabilizare). Surpriza a
fost ă ă transformatorul - nou-
ţ de ţ ă - se
ă suspect de tare la o
ţ ă cu un
curent de ă de 0,7 A.
Atunci am decis ă aleg un
model de transformator care se
ă ş frecvent prin târguri,
respectiv cel cu tensiunea secun-
ă de cca 30 V, la un curent
maxim estimat de 2 A. Aceste trans-
formatoare provin din dezmem-
brarea unor echipamente industri-
ale, fiind realizate îngrijit ş dovedin-
du· se, ă cum m-am convins,
ţ la ţ îndelun·
ă Problema era ă ă ar fi tre-
buit ă cresc semnificativ puterea
ă în elementul de limitare
serie, lucru nedorit din multe consi-
derente ă de energie, ă ă
ă etc.), dar care ar fi avut ş un
aspect pozitiv - un efect mai pro-
ţ de stabilizare a curentului de
PR (rad.)

Imei!
Th <rad,)
KV202H
ă
Astfel am ajuns ă optez pentru
varianta ă în figura 2, care
ş elementul de limitare
serie printr-un variator cu ţ
ă realizat cu un tiristor.
Constructorii cu ţ ă vor
ş imediat schema de prin-
cipiu a variatorului de tensiune cu
tiristor, ă în diverse variante
în TEHNIUM, îndeosebi pentru con-
sumatori de ţ deci când nu mai
era necesar transformatorul coborâ-
tor de tensiune, Tr. ă în
ă de introducerea acestui trans-
formator nu am ă nimic altceva
decât ă adaptez la noua tensiune
ă valorile lui Rl, R2, R3, P
ş C, pe care le-am tatonat experi-
mental astfel încât ă ţ o ă
de ţ a curentului de ă
de orientativ 0-1 A. Precizez ă
aceste valori pot necesita unele
ţ ă se ă exemplarul
de tiristor. Personal am lucrat numai
cu tiristoare din seria KY202, care
au curentul de amorsare de ă
sub 10 mA.
ţ variatorului se
ă pe ajustarea unghiului de
deschidere a tiristorului prin
manevrare"! cursorului ţ
metrului P. ă poarta G a
tiristorului este ă - via
ţ de limitare R2 - de tensi-
unea ă de la bornele con-
densatorului C. La rândul ă acest
condensator se ă ă la o
ă tensiune de prag ă ă
de sensibilitatea pe ă a tiris-
torului ş de valorile alese pentru R2
ş R3) prin grupul rezistiv serie
Ps+Rl , unde am notat cu Ps va-
loarea ţ înseriate a
ţ ă în plaja
O·P prin manevrarea cursorului. La
atingerea pragului de deschidere a
tiristorului, condensatorul se descar·
ă brusc, tiristorul se deschide ş
ă deschis ă semisinusoi-
da, ă la proxima trecere prin
150n
C
47!,F
35V
P (bob.)
4,71<0
2
13
---------CONSTRUCTORUL Ă
zero a tensiunii redresate, iar ciclul
se reia identic pe fiecare sem isi nu-
soi ă care ă ţ R3,
care poate ş ă ă
ă ă ţ ş ţ ă
tiristorului.
Acesta fiind principiul , pe scurt,
este evident ă unghiul de
deschidere a tiristorului va depinde
de constanta de timp (Ps+R1 )·C, iar
cum valorile lui R1 ş C sunt
constante, el va depinde practic
numai de Ps, pentru un exemplar
dat de tiristor. ş prin
manevrarea cursorului lui P putem
varia unghiul de deschidere a tiris-
torului în plaja ă cu ţ ă
fi tatonat în prealabil experimental
valorile optime pentru R1 ş C.
Deoarece nu ţ constructorii
ă ş ce ă acela
unghi de deschidere, voi explica
simplificat ţ lui. Astfel,
ţ ă ţ ă prin
puntea PR, tensiunea care se ă
circuitului anod·catod al tiristorului
(aflat în serie cu acumulatorul Ac de
ă este o ş de sem isi-
nusoide pozitive toate. Este suficient
ă vedem ce se ă pe
parcursul uneia dintre ele, pentru ă
ţ se va repeta identic pe
fiecare în parte.
Fiecare ă ă
începe de la valoarea zero a tensiu-
nii, deci când tiristorul se ă blocat.
Pe ă ă ce tensiunea ă pe
ă se ajunge la un
moment dat t1 la o valoare a tensiu-
nii ă care ar fi permis
deschiderea tiristorului, ă nu ar fi
existat condensatorul C. ţ
condensatorului, ă întârzie
deschiderea tiristorului ă la un
moment ulterior t2, când tensiunea
la bornele lui C atinge pragul nece-
sar de amorsare. ă întârziere
t2·t1 este cu atât mai mare cu cât C
se ă mai lent, deci cu cât con-
stanta de timp (Ps+R1 )·C este mai
mare. Pe fiecare ă
care în ă ţ de timp are durata T /2
UUN
17,5V
>5A
14
= 10 ms (T fiind perioada tensiunii
alternative de ţ momentul t2
poate fi exprimat ă ş în ă
unghiulare, ţ cont de faptul ca
unei semisinusoide îi corespunde
un unghi de IT radiani sau 180°. Este
clar ă momentul t2. exprimat în va-
lori unghiulare, este tocmai ceea ce
se ş uzual unghi de
deschidere.
Pentru experimentarea montaju-
lui propus recomand ă se supradi-
mensioneze puntea redresoare PR
(de exemplu, model de 6A1400 V, pe
radiator) ş ă se ă P = 4,7 kQ,
bobinat ş C = 47 I'F/35 V.
ţ R2 poate fi ă ă de
8,2 kQ. Astfel, singura ajustare
ă ă va fi cea a
valorii lui R1. Pentru aceasta se
pOqte monta provizoriu R1 = 4,3 kn.
Inainte de a efectua probele de
ă a acumulatorului, poten-
ţ P va fi adus (din cursor) în
ţ cu ă ţ ă
iar în punctul notat cu x pe ă
între plusul ţ ş plusul acumula-
torului, se va înseria un ampermetru
c.c. pus pe un domeniu de 10 A sau
6 A. ţ acumulatorul va fi
în prealabil ă
La pornirea ă curent.ul
indicat de ampermetru va fi zero. In
caz contrar se ă ş valoarea
ţ P la 6,8 kQ sau
chiar la 10 kQ (tot bobinat ş tot în
ţ ţ ă cu ă ţ
ă Apoi se ţ ă lent
cursorul, ă ţ înseri·
ă a lui P. Astfel va începe ă
carea acumulatorului, iar curentul
de ă va ş continuu
ă când cursorul lui P ajunge în
extremitatea ă ţ lui
P ş ă complet). Valoarea curen-
tului de ă în ă ţ
este bine ă fie mai mare de 0,7 A,
mergând ă la 1,1-1,2 A, pentru
ă în scurt timp, prin ă ten-
siunea electromotoare a acumula-
torului ş sensibil, deci curentul
de ă scade, "stabilizându-se"
N:..
relativ la o valoare de regim. ă în
ă ţ curentul de ă
care ţ este sub 1,1-1,2 A, vom
reduce treptat ş prudent) valoarea
ţ R1. ă ă
curentul de ă ă ş ş 1,2
A, vom ă ă valoarea
lui R1.
ă ă alegere a lui R1,
mai baleiem o ă întreaga ă a
ţ ă ţ în
care curentul de ă devine
nul. Este posibil ă ă ă ă o ţ
une ă din ă pentru
care tiristorul ă blocat, iar
atunci ar fi indicat ă ş
ă valoarea lui P, pentru
a-i putea folosi (aproape) întreaga
ă ţ ă un reglaj
mai fin. De ă la prima mea
experimentare am plecat de la valo-
rile R1 = 470 Q ş P = 10 kQ. Din
considerentele expuse anterior, am
ă pe R1 la valoarea de 4,3 kQ,
ceea ce mi-a permis ă folosesc un
potenliometru de 4,7 kQ acoperitor,
iar la ă chiar unul de 3kQ.
Desigur, ideal ar fi ca acest
ă ă ă fie echipat cu un mic
instrument indicator transformat prin
ş în ampermetru c.c. cu 2A
sau 3 A la cap de ă ă ama-
torul nu are ă posibilitate,
este bine ca la fiecare ă ă
ă timp de câteva minute
curentul, iar ă o ă stabi-
lizare a acestuia ă amplaseze
cursorul lui P pe valoarea de regim
de 9,75-0,8 A.
In final, ţ ă variatorul
descris poate fi ş transpus ş ca
ă ă pentru acumulatoarele de
tip auto, cu plumb - acid sulfuric
lichid. Componentele vor fi modifi-
cate ă în ţ de
capacitatea acumulatorului (deci,
curentul mediu de ă ş de
tensiunea ă din secundarul
folosit (de mini-
mum 17-18 V). In figura 3 amintesc
o astfel de ă pe care ă ă
invit ă o ţ singuri.
+ 11,111 -
3
Rl
1000
P (bob.)
21<D
Ol
C
8,2V
R2
471'F 2,71<0
35V
TEHNIUM iunie 2006
---------CONSTRUCTORUL lNCEPÂTOR ---------
COMPARATOARELE ____ _
---de TENSIUNE __ _
Aplicatii În ă __ _
,
Pagini realizate de f1z. ALEXANDRU Ă
(Urmare din nr. 412005)
Cer scuze cititorilor care ă acest articol pen-
tru ă - din motive de timp, dar ş de ţ tipografic -
am amânat cu un ă prezentul "episod".
De fapt , lucrurile importante (din punct de yedere
teoretic) privind acest subiect au cam fost spuse. In con-
tinuare doresc ă mai abordez doar un alt domeniu în
care se folosesc frecvent comparatoare de tensiune,
anume acela al circuitelor de temporizare, ă care,
întru mai buna documentare a constructorilor ă
(care nu prea au acces la ţ mai vechi), voi trece
în ă câteva alte exemple, succint comentate,
ţ din literatura de specialitate.
Comutatoare comandate de timp
Circuitele de temporizare, numite frecvent ş auto-
mate de timp, temporizatoare, circuite de pornire întârzi-
ă sau de oprire ă etc., sunt foarte ă
dite ca atare sau ca blocuri constituente ale unor mon-
taje electronice mai complexe. Ele au ca scop realizarea
pornirii întârziate a unor consumatori electrici , ă
scurgerea unui interval de timp t.t, prestabilit, de la
darea comenzii, respectiv oprirea ă a alimen-
ă tot ă un interval de timp prestabilit. Evident, în
acest caz ă ă de ă o ă tim-
pul, mai corect spus intervalul (durata) de timp dintre
momentul to al comenzii ş momentul t al ţ ă
dorite, t.t = t-to. Pentru comoditate (mai ales în aplicarea
formulelor implicate) se ia de obicei to = O, deci ă
t.t = t, ţ prin t din membrul drept al ţ tot
un interval de timp, nu timpul universal propriu-zis.
Cel mai simplu - ş ca atare, cel mai frecvent folosit
- procedeu pentru a "traduce" un interval de timp scurs
într-o ă ă ş ş precis ă îl
ă ă gradului de ă respectiv, de
ă a unui condensator C printr-o ţ ă de
limitare R. In ă fiind spus, se mai ş une-
ori - mai ales în ţ unor ţ sau con-
vertoare ţ ă - ă unui conden-
sator cu un curent constant , care ă avantajul ţ
ă ţ ţ uIt), dar cu ţ nejustifi-
cate în cazul automatelor de temporizare.
Foarte pe scurt, principiul ă ă ă ă unui
condensator C la/de la o tensiune Uo este reamintit în
figurile 33, 34 ş 35. Astfel, în figura 33 este ă
schema circui tului de ă care poate fi folosit atât
la ă cât ş la ă
Pentru a studia ă condensatorului C prin
ţ R, în prealabil se ţ comutatorul K în ţ
a un timp suficient de lung, pentru a ne asigura ă am
ă condensatorul la tensiunea ă ă în
TEHNIUM iunie 2006
ţ date, pe care o vom nota cu Uo. Pentru un con-
densator ideal , cu ţ ă de pierderi Rp ă
avem Uo = E. Pentru un condensator real , ă rezis-
ţ Rp are o valoare ă care va forma cu ţ
de ă R un divizor de tensiune, rezultatul
fiind:
Rp
Uo= E --'--
Rp+R
1
=E---
1+R/Rp
(8)
Nu putem intra aici în detalii , doar ă ă
ţ de mai sus ne conduce la dezideratul de a asigu-
ra grupului R+C folosit o valoare cât mai ă posibil a
raportului RlRp, deci de a alege un condensator C cu
pierderi cât mai mici (Rp cât mai mare), pentru a nu fi
ţ ă ă valori prea mici pentru ţ de
ă R.
ă ă lui C la tensiunea ă Uo, tre-
cem comutatorul K în ţ b, moment pe care îl ă
cu to = O. Din acest moment începe ă con-
densatorului C prin ţ R, curentul instantaneu
prin circuit, i(t), ş respecti v, tensiunea instantanee la
bornele condensatorului , uIt) , având expresiile:
,
t
i(t) = la eRe
u(t) = Uo e Ac
(g)
unde produsul RC, având dimensiunea ă de timp, se
ă de obicei cu t ş se ş constanta de timp
a circuitului, t = RC.
O reprezentare ă a acestor legi de ţ în
timp este ă în figura 34, unde s-a pus în ţ ă
"efectul" constantei de timp t asupra alurii curbelor.
Astfel, ă ă ambele ă scad ţ
neliniar de la valorile ţ 10, respectiv, Uo (Ia to = O)
ă la zero (teoretic pentru t = 00), ă fiind cu
atât mai ă (mai ă cu cât constanta de timp t
este mai ă
in ţ de care ne ă aici ne ă
doar ţ tensiunii uIt), pe care comparatorul de ten-
siune o va ă comandând bascularea la un moment
de timp t1, când uIt) va atinge o ă valoare presta-
ă uIt) = U1 .
Pentru a ă ă condensatorului C prin
ţ R, în circuitul ipotetic din figura 33 vom ţ în
prealabil comutatorul K în ţ b un timp suficient
pentru. a ne asigura ă l-am ă complet pe C,
ă care, la momentul to = O, vom trece comutatorul în
ţ a.
Legile de ţ a ă i(t) ş uIt) în acest caz
sunt:
15
Ă
,
i(t) = 10 e Ro
iar o reprezentare su-
ă a lor este ă
În figura 35.
In circuitele de tempo-
rizare se folosesc
frecvent ş ă ş
ă unui con-
densator printr-o rezis-
ţ ă Fenomenele fiind
ă ă ca mod de
tratare, ă ă
ţ doar pe cel de
ă
În primul rând, se
cade ă reamintim sem-
ţ constantei de
timp t, pe care o putem
deduce din expresia
ă a lui u(t)
luând t = t.
ţ
u(t) = Uo e-
1
= Uol e '"
Uo/2,72 (11)
ceea ce se traduce În
cuvinte prin faptul ă t
ă timpul (durata
de timp) ă care tensi-
unea instantanee la bor-
nele condensatorului C
atinge valoarea de circa
Uo/2,72.
În al doilea rând,
ă curbele de
ţ u(t) din figura 34,
ă ă la Început
ă tensiunii În timp
este "oarecum" ă
dar pe ă neliniaritatea
se ă graficele
ă ă un caracter
asimptotic În ţ lor
spre zero. ţ
este foarte ă
deoarece ş deja)
comparatoare lor de tensi-
une nu "le plac" ţ
foarte lente ale tensiunii
de comparat. ş
ş ă con-
densatorului ă teo-
retic un timp infinit, noi nu
vom putea conta decât pe
un interval restrâns de
timp la realizarea circuitu-
lui de temporizare dorit, ş
anume alegând un
moment final t (Ia care se
va produce bascularea
comparatorului) În ş fel
16
i(t)='o
u(t)=u
o
o
i(t)=l
o
u(t)=u
o
o
i(t)
u(t)
i(t)
u(t)
i(t)
-
R
33
c
...II
- .
(+) II (-)
-
+ u(t) -
E
a
+:IIIIII!-
K
b
34
pentru .,. more
--------------------
.,. mic
pentru T more
u(t) pentru .,. mic
t
ă
35
---------------------------
---------------
u(t) pentru .,. mare
pentru .,. mare
i(t) pentru .,. mic
t
ă
TEHNIUM iunie 2006
---------CONSTRUCTORUL 1NCEPÂTOR ---------
încât în ă lui, ţ tensiunii ă fie ă sufi-
cient de ă pentru a nu avea probleme cu decela rea
respectivului prag de tensiune.
Tocmai aici intervine utilitatea - ca ă de ghi-
dare - a constantei de timp t. Astfel , în majoritatea apli-
ţ curente se folosesc durate de ă de
ă la 0,5t - 1,5t, ş numai în cazuri speciale, cu pre-
ţ de rigoare, se ă la durate mai mari
(2t - 3t).
Pe de ă parte, o ş valoare a constantei de
timp t poate fi ţ ă teoretic printr-o infinitate de
perechi ale valorilor R ş C, al ă produs este egal cu
t. Dintre acestea se ă din start perechile care ape-
ă la valori foarte mici sau foarte mari pentru R sau '
pentru C. Apoi se ţ cont de dezideratul ţ
anterior, anume de a realiza o valoare cât mai ă a
raportului RlRp, ă de a folosi o ţ ă de ă
care R foarte ă în raport cu ţ de pierderi Rp
a condensatorului. Acest criteriu ne ă ă ă
valorile foarte mari pentru ţ de ă ş
simultan ă folosim modele de condensatoare cu
pierderi cât mai mici în dielectric.
ă ă un exemplu numeric, ş anume ă pre-
supunem ă dorim ă ă un circuit R-C cu con-
stanta de timp t = 600 s ă 10 minute) , pe care vrem
putea ă relativ ş un condensator de 470!!F cu
pierderi mici în dielectric. Ş în fine - lucru care nu s-a
precizat - noi vom dori în final ă facem durata de tem-
porizare ă de exemplu de la 2-3 minute ă la
10 minute, ceea ce va înserl)na înlocuirea lui R printr-o
ţ serie R' + P = R. In cazul perechii alese vom
putea lua R' = 270-300kO ş P = 1 MO, toate valori
uzuale, ş de procurat.
Ar mai fi multe de ă desigur, dar constructorul
ă "înarmat" cu elementele teoretice sintetizate
mai sus va fi în stare ă analizeze, ă experimenteze ş
chiar ă ţ montajele de tem pori zare pe care
ş ă le realizeze ă scheme "gata concepute".
Iar când va ajunge ş ă ş proiecteze propriile
scheme ... nu va mai fi ă
Pornire ă
Un prim exemplu de circuit de temporizare echipat cu
comparator de tensiune este amintit În figura 36.
Consumatorul electric dorit (nefigurat pe ă se ali-
ă de la sursa lui de tensiune (de ă de la
ţ prin intermediul unei perechi de contacte normal
deschise ale releului ReI. Scopul montajului este de a
asigura pornirea consumatorului cu o ă întârziere
36
O O +U
a
(12V)
ll2
Rt
1MO
R2
JKO
lN4007 Rei
O,
1N4001
4
10
12V
<o4OmA
R4
li
5,6KO
+
Rs
C

R3
6.2KO
1.JKO

DIL. 2x7 plnl
ă folosim în ţ unui automat de ă Un
calcul elementar ne conduce la identificarea perechilor
de valori din tabelul ă care satisfac ţ
ă
t=RC C lO!!F 47!!F 100!!F 470!!F 1000!!F 4700!!F
=
600s R 60MQ 12,8MQ 6MQ 1,28MQ 600kQ 128kQ
Conform celor discutate anterior, ne putem orienta,
de exemplu, spre perechea 470!!F - 1,28/.i10, care nu
ă la o valoare exagerat de mare R. In plus, vom
TEHNIUM iunie 2006
oM
6t ă ţ ă de momentul to = O în care se ă
comanda de ţ a ciclului, prin închiderea ă
torului de alimentare 1.
ă cum se ă ă temporizare are la
ă ă condensatorului C prin ţ Rl,
practic de la zero ă la o valoare Uref ă de
raportul ţ lor din divizorul R2+R3 care pola-
ă pozitiv intrarea inversoare a amplificatorului
ţ AO. Cu valorile ţ pe ă
avem:
R3
Uref= Ua R2+R3 = 12V
6,2kO
9,2kO
" 8V
17
--------CONSTRUCTORUL Ă
Evident, durata întârzierii nu coincide cu constan-
ta de timp a circuitului R1+C, care în acest caz are
valoarea, = R1 C = 1 MQ 47flF = 47s, pentru ă prin
alegerea ă a lui Uref (practic, a raportului
dintre R2 ş R3) putem "împinge" ă lui C
mult peste intervalul, sau, ă o putem limi-
ta la un interval mai scurt decât ,. Astfel, prin
alegerea ă a perechilor de valori R1 ş C, ca
ş a pragului Uref, durata întârzierii poate fi ă ă de
ă la câteva sute de secunde. ă se ş ca
ă ă ă fie ă într-o ă ă pe
baza unor mici calcule elementare se va înlocui
ţ ă R1 printr-o ţ serie ă
R'1+P, unde P va fi un ţ liniar. Pentru
ajustarea ă a domeniului dorit, este util ca ş în
divizorul R2+R3 care ş pe Uref ă se inter-
caleze un trimer sau un ţ De exemplu,
se poate folosi ţ serie R2 = 2kQ, P' = 3kQ,
R3 = 5kQ, cu cursorul lui P' conectat la intrarea inver-
soare a AO.
Când ă I este deschis, deci montajul
nealimentat, condensatorul C este ă prin
dioda D1 ş grupul R2+R3. Astfel, la închiderea lui I
(momentul to = O), ă neinversoare a AO i se
ă ţ zero, în timp ce intrarea inversoare
R2
02
timp nedeterminat, putând fi ă prin
deschiderea ă 1.
Oprire ă
Montajul precedent poate fi transpus foarte ş
pentru a asigura comanda ă respectiv oprirea
ă a consumatorului ă un ·interval de timp
6t de la momentul to în care s-a dat comanda de
. pornire. ş cum se ă în figura 37, în acest scop
. se fac ă ă minore: se ă între ele
conexiunile la cele ă ă ale amplificatorului
ţ pe de o parte, iar pe de ă parte, se
ş ă de alimentare I prin combi-
ţ în paralel B+k1, unde B este un push-buton cu
revenire, iar k1 o pereche de contacte normal
deschise ale releului ReI.
Comanda de pornire se ă (Ia momentul to = O)
prin ă ă a butonului B, ă de
ş releului , ă care se ă butonul
B, ale ă contacte vor reveni în ţ deschis.
Alimentarea montajului se ţ ă prin
contactele k1 închise. ă stare se va ţ
ă la eliberarea releu lui Rei, lucru care se va pro-
B 37
(12V)
O,
lN4QOl
3KO
lN4007 Rei
12V
,40mA
Ţ
+
C
47pF
4
10
5

R4
5,6KO
RII
l,3KO
T
2H2219
__ ---+--__
NJ-'A741
DIL 2x7 pini
este ă pozitiv cu ţ Uref ţ ă de
ă ş AO va fi astfel în starea de ţ
"jos", tranzistorul T blocat ş releul Rei în repaus. ă
scurgerea intervalului de timp 6t, tensiunea la bornele
condensatorului C atinge ş ă ş ş ş pragul
Uref, comparatorul AO ă în starea cu ş
în ţ "sus", tranzistorul T ă în ţ ş
releul Rei ş ă ă stare se ţ un
18
duce ă intervalul de timp prestabilit 6t, când tensi-
unea la bornele condensatorului C atinge ă ş ş
ş pragul de ţ ă Uref, aplicat de ă ă
ă neinversoare a AO.
Ş în acest caz stabilirea duratei de temporizare se
face prin alegerea ă a valorilor R1 ş C ş prin
ajustarea raportului dintre R2 ş R3.
(Continuare 1n nr. viitor)
TEHNIUM iunie 2006
--------------HI-FI--------------
AMPLIFICATORUL
QUAD 606
r······ .. ·-· ...... · ........ .. · .. .... _ .. ·: ...... II
\ ............... _ ...................... _.,
Ing. BARBU POPESCU
l II l
Amplificatorul QUAD 520 f a reprezentat un
model intermediar Între QUAD 306 ş QUAD 606, ş
din acest motiv am considerat ă prezentarea sa
cititori lor revistei. Schema sa de principiu, prezen·
ă in figura 2, este ă ă cu cea a lui
QUAD 306, ţ constând În:
1. ţ unui etaj de separare ţ rea·
lizat cu circuitul integrat NE5534 ş piesele aferente;
2. Folosirea În scopul ţ unei puteri mai
mari a câte ă tranzistoare de putere conectate În
paralel ; se ă ţ de putere de
egalizare din circuitul de emitor (R21, R27, R29,
R31), R20 ă În paralel cu R26 În circuitul de
ţ precum ş R7 În circuitul de ă al
tranzistoarelor finale T9 ş T1 O; j
3. Alimentarea cu o tensiune mai mare, precum
ş folosi rea unui etaj de temporizare - limitator de I ;
curent ţ În circuitul pri mar al transforma· ,
torului de ţ etaj realizat cu tranzistorul T300 ş I
piesele aferente.
Amplificatorui QUAD 606 a Întrunit aprecierile ;.: l
unanime atât ale aUdiofililor, cât ş ale utilizatorilor
din domeniul audio profesional. li
Principalele caracteristici tehnice sunt ă ;'., '1
toarele:
Putere de ş 140W/ 8 n·220W/4 n ;.
II

!Iii
II ii
" ii!:.
.. II
i

L-__ -I, '
,.
II
Il
,
UJ
r.
• i' ,..!! i
"


II
I!
II
,t
Distorsiuni 0,01 % la 20 Hz, 130 W/8 n '-
g .... .. .... :..JR.L ...................... ...
ţ
Tensiune de nul
ă in
"Il i\
1I1i;.! li II
.. ...... ... .. ::... il
i'" "1 11 ,ii.·
ţ ă
Sensibilitate
ţ de
intrare
Zgomot
Putere
0,25 dB la 20 Hz ş 20 kHzl
1 dBla ş
500 mV I
20 kn
·105 dBl140 W
ă 35·750 VA
Schema de principiu a amplificatorului QUAD 606 este
ă În figura 1; ţ ă de schemele prezentate ante·
rior, principalele deosebiri constau in utilizarea unei surse
de alimentare cu tensiunea de +57,8 V ş -53,4 V ţ ă de
ă (in ă ţ ă prin redresarea tensiunii de 82
V ă secundarul transformatorului de ţ
In scopul ţ ă ă pe sarcini de
4 n , ă ş de a permite utilizarea ă ă probleme a difu·
zoareIor electrostatice (sarcini cu caracter capacitiv), În
etajul fi nal se ă ă 3 tranzistoare conectate În
paralel.
DOm i r- -I-
l h!il
I
i 1 t!;
II; .1
• • , II
f u -
II!!
· "
; J
• •
l' I a
,
a
I
I
il ; , ,
ţ

t! ,A :
Il VI' ti
. -+ ...... II;
l' , ..... " i
tir , ............ 1,
• •

!
,
I
I
I
,
i
1
ţ la ă / scurtcircuit este ă
cu tranzistorul T4 ş piesele aferente, cu o ţ ă cu
ardere ă (6,3 A) În circuitul secundar al transformatorului
de ţ ş cu ă ţ (dintre care una ă În
cm.iuI primar.
oprirea amplificatorului, dar ş ţ conexiunii
bootstrap).
Sursa de curent din circuitul de emitor al lui TI poate fi ă
cu o ă de curent ă cu un tranzistor BF 245 ş o ţ ă
de 680 n • 1 kn În serie cu sursa acestuia În scopul ţ unui
curent de 0,5·0,6 mA.
Condensatoarele Ct8, Ct9, C20 au rolul de a reduce brumul
ă precum ş nivelul ţ ţ din ţ
la ş se ă introducerea unui etaj de ţ la
aparitia tensiunii conti nue În cazul ă tranzistoarelor finale ş
de lempOiizaoe ta conectarea/deconectarea de la ţ În acest caz
se poale ă valoarea lui C7 de la 47 la 100 (valoarea din
ă C7 = 47 J1F reduce fenomenele tranzitorii la pornirea/
TEHNIUM iunie 2006
Rezistoarele pot fi de 1/2 W, cu ă ţ
R41, R3, R12, R36, R37 = 1 W;
R7, R33, R38, R39 = 2 W;

R34 = 3 W.
19
-------------HI-FI-------------

!

i
il
i . r I!
Î
il il !
,
,
r,ijU
U
L,;i .
la t" l
t,
.
.J.:, 6tJ' ,

,

\- 1 11
;
,,(1
1
! .;"
i8

il
ţ
, I
l '
,
il

#
; .
'f, H
; i
I
' M,
\ :11 ·
1
"
1;
l' il J r.b,!.
Il t.
I
il
Il
i;, ; !
'1'
i
.
..
I '
l
i l·
I!
1 •

j
Il 1 J'
I-W
"'
J!
. ..-.
1-
'----,
I
I
,.
hr

I
H I
.II
f.
Ji
. , f
r"

II
;'
ţ

.t:
ii .;
. .. ... ..... ............................. .... ............. ....................................... •. ,
'(-1- ,
j
!;,!, 1
..
t;
,
• o
<
It
I


N
• ..

i
,
' .......
I
,
.... .
Iii
i -
l
::_ Dit!
.,
.
Ji '
I
,
, .....
:
t' : '; :1


-ii . !
'>1.,-------' •
,
i
I
20
TEHNIUM iunie 2006
--------------HI·FI--------------
MPLIFICATOR
UDIO
HI -FI
Prof. Ing. EMIL MARIAN
Domeniul amplificatoarelor de ţ ă
include o ă ă extrem de ă
ţ tehnice abordate de firmele ă de
echipamente audio ă un scop foarte precis, ş
anume ţ ă la un ţ de cost cât mai
redus. Tehnica ă ă În majoritatea
cazurilor utilizarea circuitelor integrate specializate În
domeniul audio. Evident ă ă amplificatoare audio
bazate pe utilizarea unor circuite integrate specializate,
capabile de a livra o putere ă În conformitate cu
unele ţ impuse (putere ă ă audio,
raport semnal/zgomot etc.). Dar, pe de ă parte, cum o
ă Din ă practice, completate cu
ă ă specializate, s-a constatat faptul ă transfe-
rul putere ă - putere ă este de cele mai
multe ori deficitar În ceea ce ş dinamica ă
unui amplificator audio de putere. CARE _SUNT
CAUZELE? Cauzele pot fi multiple. IN PRIMUL RAND, o
mare parte a amplificatoarelor audio cu circuite integrate
se ă pe includerea În ele a tranzistoarelor bipo-
lare de putere (vezi etajul final) . Un electronist experi-
mentat ş ă un tranzistor bipolar de putere are ş el
limitele lui. Recombinarea ă de ă nu se
poate face instantaneu la tranzistorul bipolar. Intârzierea
ă ă se ă negativ asupra transferului de putere
ă ţ ă spre incinta ă mai ales În
zona ţ Înalte. Racordul amplificator de putere
- ă ă este În ţ ă un domeniu de
cercetare al inginerilor ţ În tehnica audio.
Revine ''vechea ă ş anume de ce un amplifi-
cator audio cu tuburi electronice ă mai bine decât
unul cu tranzistoare bipolare, ş ambele au ş
putere ă ă este foarte simplu, ş
anume: viteza de "recombinare" a ă de ă
este net ă vitezei fasciculului de electroni din
tubul electronic. Cu alte cuvinte, SLEW-RATE-ul tubului
electronic este cu cel ţ ă ordine de ă mai
mare decât cel al tranzistorului bipolar. Trecând peste
ţ de 10 kHz a semnalului, amplificatorul audio
performant trebuie ă fie "suficient de rapid" pentru a
etala Întreaga ă ă ă ă ţ Evident,
constructorii (amatori sau ş s-au Întrebat CE
FACEM? Revenim la tuburile electronice? ţ este
ă unui alt tip de dispozitiv electronic, ce va permite
realizarea unui amplificator audio de putere cu perfor-
ţ deosebite ş ă cu un randament superior.
ă universal valabil este utilizarea la ţ
etajului final a tranzistoarelor de putere cu efect de
câmp de tip FET, MOSFET, HEXFET etc. ă ă a intra În
detalii teoretice deosebit de complexe, s-a constatat ă
un semnal electric ce ă practic un câmp elec-
tric, poate dirija, la un tranzistor FET, un transfer de pu-
TEHNIUM iunie 2006
tere ă În mod congruent cu semnalul de
ă ţ Acest considerent a impus utilizarea În
aparatura audio ă a tranzistoarelor de putere
MOS. Disponibilitatea ă În ceea ce ş
ţ tranzistoarelor cu efect de câmp, referitor la
puterea ă ă ă ă lor,
SLEW-RATE-ul foarte mare ş ă randamentul
global foarte bun al transferului de putere ă spre
consumator (incinta ă au impus actualmente
folosirea lor din ce În ce mai frecvent În amplificatoarele
audio de putere. Tranzistoarele de putere cu efect de
câmp se ă În etajele finale performante din
ţ circuitelor integrate specializate audio sau
chiar ca grup de componente electrice discrete. La
ambele tipuri de ţ tehnice ă ă avantaje ş
dezavantaje. ă "integratul specializat" s-a defectat, el
trebuie Înlocuit, ă cu o serie de componente
electrice pasive. ă nu ă ă integratele specializate
sunt ă destul de scumpe. Din acest considerent am
prezentat o ţ ă ce include realizarea etajului
final al unui amplificator audio performant cu compo-
nente_electrice discrete de tip tranzistoare MOS de pu-
tere. In cazul unei ă ă electronistul ş
ţ costul ţ va fi cu cel ţ un ordin de
ă mai mic.
ÎN AL DOILEA RÂND, grupul amplificator - incinte
acustice este ţ O serie de incinte acustice neper-
formante, de ă calitate În ceea ce ş conversia
putere ă - putere ă ă ă ţ
unui amplificator audio performant. Deci, MARE
Ţ El Amplificatorul .audio de putere prezentat În
acest articol ă normele HI-FI ţ
situându-se În clasa produselor celor mai performante
din domeniu. EI ă ă caracteristici:
Puterea ă PN = SOW
Capacitatea de
ă (OVER-POWER)
ţ de intrare
ţ de ş
Semnalul de intrare
Banda de ţ ă
Atenuarea la capetele Bw
Viteza de ă
Raportul semnal I zgomot
Distorsiuni armonice totale
Distorsiuni de ţ
Tensiunea de alimentare
OP=10%
Zi = 47kQ
Ze=8Q
U' = 200mV
BW = 16Hz+2SkHz
A ,; 2dB
SR ;, 2SV//ls
SIN;, 80dB
THD ,; 0,2% (PN)
TID ,; 0,08%
UA = ±32V
Se ţ ă ă "periculoase le" distorsiuni THD ş
TID scad procentual parabolic ă cu ş pu-
terii nominale livrate de amplificator. De altfel, cine poate
21
-------------HI-FI-------------
rezista la o putere de 2 x 50W Într-o ă de
apartament de cca 25 m ? Este clar ă amplificatorul
trebuie ă ă o ă de putere pentru regimurile
tranzitorii de lucru, ş În mod practic nu se va utiliza
ă la puterea ă Oricum, nu ă ă
avem o ă de putere. ţ ă a fost expe-
ă ş ă practic (elevii clasei a XII -a),
constituind de fapt o ă ă pentru examenul
de competenje profesionale al elevilor cu profil de elec-
ă Un e ev "cu ă mâini drepte" poate construi
practic amplificatorul , cu ă ş cu ă ţ
În final rezultate excelente.
1
lRI
R. R7

f
l

3KD

l,2KD . 22K0
T.
e.
" .1IC547B
IN
llX\uF
t t
e2.
0,1""



1
R,
47KO
1 t

c,
lGquF
RI
3,3KlI



DZ15
..
r
...
R.
'KO
02
I! OZ15
1"
'"

T. \L
BC550C
.,
... T.

1
11C547C
p.
5000
I
R.
2700
IC,
I
R •
LF411

lKO
R"
22KD

..
2700
1
R'l
ci'
• 22K0 220pf
T,
BC580C
) P,
lKII
Re
'8200
Schema ă a amplificatorului este ă
În figura 1. Ca orice montaj de acest tip, el ţ
ă blocuri ţ distincte:
- etajul de intrare;
- etajul adaptor de ţ ă
- etajul amplificator de tensiune;
· etajul pilot;
· etajul de polarizare În ă AS a amplificatorului;
· etajul final;
- etajul de ţ
Pentru etajele de intrare, adaptor de ţ ă ş
amplificator de tensiune s-a utilizat un montaj care
include amplificatorul IC1, de tip LF411, ă cu
componentele pasive aferente. Valoarea ă a impe-
ţ de intrare este ă de ţ R1 (47 kQ),
iar semnalul de intrare se ă amplificatorului prin
22
intermediul condensatorului C1 (1 flF). Amplificatorul
ţ se ă printr-o ţ ă de intrare
foarte mare (de ordinul MQ-ilor) ş mai ales printr-o
foarte ă ţ pe modul comun (CMMR) a sursei
de alimentare, ă practic printr-o ţ extrem
de ă a curentului de alimentare În ţ de curen-
tul debitat pe o ă ă cu alte cuvinte, ţ
instantanee a curentului de alimentare propriu amplifi-
catorului ţ IC1. Sarcina ă de lucru a
lui IC1 o ă ţ R1 O. Valoarea ei (270 Q)
a fost ă În urma unor ă multiple, În vederea
ă lui IC1, atât În domeniul benzii audio SW cât
-
-+32V
T1
30\
v+

( .IJ Ru
re.
.......
C'I
'50D
O,ll'F

T.
IFRIIS30
(
:""!...
f-IJ
R,.
,5iiii
,....-
L,
I
-
I
OUT

R17 2 3W
'00
I
1 e"
O,'''''
T,
1
R,.

( !-I)
15011
"':.,.00-
e.
I
L c,o
T.
R,.
1FR530
.... ..... O.'I'F . 4'7OOiJF
1500
(
OI
... ..T
F.
v_
--32V
ş a ă ţ caracteristicii de transfer ce ş cores-
ţ dintre semnalul audio amplificat ş curentul
solicitat de la sursa ă de alimentare a circuitului inte-
grat IC1. Polarizarea ce ş sursa ă pentru ali-
mentarea lui este ă de ă tranzistoarele T1 Ş
T2, ă cu componentele pasive aferente. In
regim static de ţ la bornele de alimentare ale
lui IC1 se ţ tensiunea de ±14,4 V. Circuitul este
amplasat În cadrul montajului ca amplificator neinversor
de tensiune. Amplificarea lui ă ce ă În final
amplificarea ă a amplificatorului audio, este strict
ă de bucla de ţ ă ă din
grupul R11, R12, C6, R4. Grupul R12, C6 a fost pre-
ă pentru a limita amplificarea ă a lui IC1 În
zona ţ lor ultrasonore (fapt care ar fi dus la
ţ unor distorsiuni neliniare extrem de ă
TEHNIUM iunie 2006
-------------HI-FI-------------
Este foarte clar ă un semnal ultrasonor (f ;, 2.0 kHz), ţ semireglabil P2, tranzistorul T4, tot de
care de altfel nu poate fi auzit, nu trebuie amplificat. tip NPN, ă ş el În stare de ţ În mod practic,
ă semnalul ultrasonor amplificat În putere este prin ţ R7 vor circula curentul de ă al tranzis-
extrem de ă ă pentru sistemul nervos al ă
om. Analizând comportarea ă a montajului, se torului T3, Însumat cu curentul de colector al tranzis-
ă imediat ă tranzistoarele T1 ş T2 ă de torului T 4. Desigur ă un electronist amator se va Între-
fapt ş amplificatoare de tensiune, de tip "cu ă ba: care este Ă Ţ acestei ţ de montaj
ă Rolul etajului pilot de a realiza amplificarea electronic? Deoarece tensiunea ă - emitor a tranzis-
ă În tensiune este realizat elegant de cele ă I
tranzistoare T1 ş T2. Orice ţ a curentului din emi- toru ui T4 (cu siliciu) ă o valoare ă (cca
toarele celor ă tranzistoare T1 ş T2 este ă ş 0,6 V), ă ă prin ţ cursorului
ulterior ă de ţ ţ de colector. In ţ P2 se poate regla valoarea curentului
final, ă de tensiune de la bornele ţ R3 'de colector al tranzistorului T3. În final ă va-
ş R6 ă tensiunile de ă aplicate pe Ioa rea curentului "static" prin
grilele Ş ţ __ i ţ R3 (lcolectorT2 +
nut amplificarea ă În tensiune ţ
etajului pilot) ca amplitudine, . IcolectorT3)' Conform legii lui
respectând ă OHM, I ; U/R, ă imediat
strict forma de ă ă la bornele ţ R3
"audio" a semnalului apare o ă de tensiune
de intrare ţ ţ ă cu valoarea
Amplificarea În pu-
tere (practic În curentului de colector al
curent) a semnalului tranzistorului T3. Cu alte
audio ţ este rea- cuvinte, ţ cursorul
ă de etajul final, ţ P2 se
constituit din grupurile poate regla valoarea tensi-
de tranzistoare T5 + T6
ş T7 + T8. unii la bornele ţ
Amplificarea se rea- R3, indiferent de regimul
ă pentru fiecare dinamic al amplificatoru-
ţ ă a unui lui. Dubletul T3, T4,
semnal sinusoidal stan- ă cu componen-
dard de intrare, iar din tele electrice aferente,
suma lor ă amplifi- mai ă denumirea
carea ă În putere. de GENERATOR DE
ş fiecare grup T5 + T6 CURENT CONSTANT.
ş T7 + T8 ă o putere Dar, care este scopul
ă de cca 40 W, pen- final al acestui montaj
f
· - - electronic? EI este
tru o ţ sigura In REALIZAREA UNEI TENSIUNI
ceea ce ş amplifi- CONSTANTE ca valoare la bornele ţ R3.
carea În putere a etajului ă tensiune aduce static În starea de ţ
final, s-a ă o ă de putere de cca 30 W. perechea de tranzistoare finale (in paralel) T7 + T8. In
Acest lucru ă practic din faptul ă ş "tehnologic" acest fel am impus DIN START ţ etajului
parametrii tranzistoarelor MOS ar fi identici, ei pot ă final al amplificatorului În clasa AS. ă ţ
a schemei mai are ă un avantaj ENORM! Ea ţ cont
difere Într-o ă ă ş de standardele În de ă perechilor de tranzistoare T7 + T8 ş T5 +
vigoare. Transferul de putere al etajului final este pe T6. Amplasând fizic tranzistorul T 4 pe radiatorul tranzis-
deplin acoperitor scopului ă ţ ş anume toarelor finale, am compensat ş ă
amplificarea În putere a unui semnal audio. Se mai ă a tensiunilor ă ă proprii tranzistoarelor
ţ ă faptul ă puterea ă este sub limitele etajului final. Astfel, tensiunea ă a tranzis-
torului T4 va ă ş ea similar ă ă aces-
estimate ţ Polarizarea În clasa AS de ţ a tuia. O compensare ă nu poate exista fizic (struc-
etajului final este ă de grupul de tranzistoare T3 tura ă a unui tranzistor MOS ă de structura
ş T4, ă cu componentele pasive aferente. La ă a tranzistorului bipolar), dar compensarea ter-
prima vedere a schemei electrice, ţ ei ar ă ă este perfect acoperitoare pentru montajul
putea da "dureri de cap" unui constructor amator mai prezentat, ă de altfel ş de ă practice.
O ă ă este: cum ă reglajul PUNC-
ţ experimentat. ă cum vom vedea În continuare, TULUI MEDIAN O de la ş amplificatorului? Cu alte
pentru CINE Ş Ă lucrurile sunt destul cuvinte, În lipsa semnalului audio, ţ bornei
de simple. Tranzistorul T3, de tip NPN, ş În ă OUT trebuie ă fie identic_cu ţ masei montaju-
un ţ pozitiv ţ ă de emitor, prin intermediul rezis- lui, G ; GND ; zero ţ In caz contrar, prin difuzoarele
ţ R7. Deci T3 ă În starea de ţ ă boxei, mai ales prin difuzorul WOOFER, va circula un
curent continuu de valoare mare (sute de mA) nejustifi-
acestui fapt, prin ţ le amplasate În emitorul cat, care ă ă bobinei mobile ş nu de
tranzistorului T3, ş anume grupul P2 + R8, va circula un ţ ori arderea ei! ă nu ă ă tranzistoarele T1 ş
curent continuu. Prin ţ cursorului T2 ă ţ un curent de mers În gol necesar ali-
TEHNIUM iunie 2006
23
--------------HI-FI--------------
ă cu energie ă a circuitului integrat ICI.
Pentru ramura ă de alimentare, valorile compo-
nentelor electrice au fost astfel calculate Încât prin rezis-
ţ R3 trece curentul ICll+IC13' iar amplificatorul
ţ preia ICII' EI esle Identic cu cel de pe ramu-
ra ă de alimentare a lui ICI, dar aici, În colectorul
tranzistorului TI a fost amplasat grupul de ţ
PI +R6. Prin ţ cursorului ţ
semirglabil PI , ă de tensiune de la bornele
grupului PI +R6 se poate modifica. Altfel spus,
ţ electrostatic al grilelor tranzistoarelor T5+ T6
(În paralel) poate fi modificat. ă modifi<;.are va
afecta imediat ţ static al bornei OUT. In mod
practic, se poate determina ţ unui curent de
mers În gol prin grupul T5+ T6, astfel ca În final ă mo-
ă ţ bornei OUT a amplificatorului.
Rezultatul final este racordarea ă a celor ă
semisinusoide ale unui semnal standard sinusoidal de
intrare ă ă CROSSOVER. Concluzia este perfect vala-
24
ă ş pentru semnalul cu ă de ă ă -
semnalul audio. La ş montajului mai sunt
amplasate grupurile R17, CII ş LI, RIS. Grupul R17,
CII ă un filtru BOUCHEROT, care previne
orice posibilitate de ţ a amplificatorului, indiferent
de regimul ă dinamic. Grupul LI, RIS a fost ă
pentru a oferi ş amplificatorului un caracter rezistiv-
inductiv. ă nu ă ă incinta ă ă ă cu
difuzoare ă de fapt un consumator rezistiv-
inductiv de energie ă ă ă a intra În detaliile unei
analize matematice complexe, s-a constatat practic ă
adaptarea ă dintre un generator de energie elec-
. ă (amplificatorul) ş consumator (difuzoarele din in-
cinta ă ă ţ unor ţ foarte
ă ă Numai În acest mod transferul de putere
ă va fi optimizat.
Amplificatorul se ă cu energie ă de
la o ă ă de tensiune ă U A = ± 32V.
Pentru sursa de alimentare recomand una din schemele
TEHNIUM iunie 2006
-------------HI-FI-------------
prezentate cu lux de ă În ultimele numere ale
revistei Tehnium. ţ amplificatorului este asigu-
ă de grupul de ţ fuzibile ultrarapide F1 ş F2,
de 3A.
REALIZARE PRACTiCA Ş REGLAJE
Montajul se ă practic pe o ă ţ ă de sticlo-
textolit placat cu folie de cupru. O ă ă de
cablaj imprimat care a dat rezultate foarte bune este
ă În figura 2. Desigur ă un constructor ama-
tor "modernizat" cu calculator dotat cu programe perfor·
mante (ORCAD, AUTOCAD etc.) poate optimiza monta·
jul ca dimensiuni, dar Îi recomand ă ă configu·
ţ lui de ă ţ ă În urma multor ă prac-
tice. Oricum, traseele de ă ş de ş trebuie ă
cate bine cu cositor. Amplasarea componentelor elec-
trice pasive ş active pe ă ţ de cablaj imprimat este
ă În figura 3. Grupul L 1, R18 se ă
practic bobinând pe suportul fizic al ţ R18 cca
20 de spire din conductor Cu Em cu diametrul de 1 mm.
ă R18 ă ş ş gabaritul ă ă În
ă ţ de cablaj imprimat, grupul L 1, R18 se poate
monta ş În ţ ă efectul electric fiind ş
4
TI8irzlstor MOS
Pentru montarea ă tranzistor MOS pe radia-
torul din aluminiu, rondela ă se con-
ţ ă din textolit, tellon etc., realizându-se practic
la un atelier de ă (8 ă ţ pentru amplificatorul
STEREO). La amplasarea tranzistoarelor finale T5, T6,
D, T8 ş a tranzistorului J4 pe radiator, a nu se uita
umectarea ţ de ă folosind ă
ă
Tranzistorul T 4 se ă pe radiator folosind o
ă ă sau pur ş simplu prin lipire (pe exterior!)
folosind o ă ş ă ă ă la tempe-
ă ă la cca 60°C). Pentru radiator se va alege un
profil de aluminiu ă cu aripioare de ă pe o
ă parte, având dimensiunile minime 400 x 120
mm. Evident ă radiatorul este pentru montajul
STEREO, deci vom monta ă amplificatoare identice
pe radiator. Atrag ţ constructorului amator ă mon-
tajul mecanic este extrem de important. Omiterea unui
singur detaliu poate compromite realizarea amplifica-
torului STEREO.
Pentru realizarea etajului de alimentare se vor utiliza
ă transformatoare electrice de cca 150 VA, având
câte ă ă ş ă secundare 2 x 24V/3A. Nu reco-
mand varianta cu un singur transformator ş ă ţ
redresoare '1epene" deoarece pot ă tot felul de
ţ de ţ ş ţ reciproce nedorite Între
cele ă amplificatoare, stricându-se ţ
finale ale amplificatorului stereo (bucle de ă zgomot
BRUM etc.). _
Deci, DOUA TRANSFORMATOARE Ş PATRU
Ţ REDRESOARE! Oricum, ă ţ a
montajului este mai ă ca ţ ş ă are marele
avantaj de a separa total cele ă amplificatoare din
TEHNIUM iunie 2006
montajul stereo. Ş ă o ţ ă Înainte de
montare, ţ fiecare ă ă ă
sau ă Acest lucru ă ş din start de ş
ă ă extrem de laborioase, complexe ş enervante,
În ceea ce ş buna ţ a amplificatoarelor!
Reglajele sunt identice pentru cele ă amplifica-
toare audio amplasate În montajul stereo.
Se extrage din soclu ţ ă F1 ş În locul
ei se ă un miliampermetru numeric (calibrat
pe scala sutelor de mA), folosind crocodili electrici care
vor realiza o ă ă ă ă ţ
cursoarelor ţ semireglabile P1 ş P2 vor
. fi "pe mijloc". Se ă ş ă intrarea
montajului. Se ă montajul cu energie elec-
ă de la sursa ă de tensiune UA = ± 32V. Cu un
voltmetru se ă ă tensiunile de UA = ± 14,4V la bor-
nele de alimentare ale circuitului IC1. ă aceea se
ţ ă cursorul ţ semireglabil P2
ă când curentul de mers În gol al amplificatorului
ă valoarea 10 = 50mA. Se ă montajul sub ten-
siune cca o ă de ă ă care se ă din
nou valoarea curentului 10. Ea nu trebuie ă fie mai mare
decât cu maximum 10% din valoarea ţ ă (10 ,;
60mA). ă tranzistorul T4 nu a fost CORECT
amplasat TERMIC pe radiator, ţ nu se ă
fapt urmat cât de curând de distrugerea tranzistoarelor
finale În timpul ă amplificatorului. Deci, mare
ţ la T4. ă ă verificare (10 nu ş cu
mai mult de 10% din valoarea ţ ă se face reglajul
PUNCTULUI MEDIAN ZERO al amplificatorului.
Teoretic, ţ bornei OUT ar trebui ă fie egal cu
ţ bornei GND - zero ţ Se ă Între
bornele OUT ş GND un milivoltmetru numeric (pe scara
sutelor de mV). Ulterior se ţ ă cursorul
ţ semireglabil P1 ă când la ş
montajului se ţ o tensiune mai ă de 60mV
(20+30mV). ă acest reglaj se ă valoarea lui
10 ş ă este necesar, se ă ţ P2)
ă când 10 = 50mA. Faptul ă În stare de repaus,
amplificatorul ă la ş o ă tensiune ă
nu trebuie ă ne sperie. ă nu ă ă ţ
boxei este Ze = 8n. ă presupunem, spre
exemplu, ţ unei tensiuni de ş Ue = 40mV,
curentul de repaus prin WOOFER va fi
IR = U. = 40mV = 5mA.
Z 8Q
ă valoare este absolut ne ă pentru
WOOFER, În ceea ce ş posibilitatea ă
bobinei lui , deoarece În regim dinamic de lucru, prin
ă trec frecvent ţ de ordinul amperilor.
Respectând toate ţ ţ anterior, În
final constructorul amator va fi În posesia unui amplifi-
cator audio stereo dintre cele mai bune.
BIBLIOGRAFIE
SERBAN Ă Ă AMPLIFICA-
TOARE DE BANDA LARGA, Ed. ă 1976
M. CIUGUDEAN, V. TIPONUT, CIRCUITE INTE-
GRATE LINIARE - APLICATII, Ed. Facla, 1966
A. Ă Ă M. BODEA, CIRCUITE INTE-
GRATE LlNIARE, Ed. ă 1979
Ş NAICU, EMIL MARIAN, 101 MONTAJE
PRACTICE DE AMPLIFICATOARE AUDIO DE PU-
TERE, Ed. ţ 1998
Ţ REVISTEI TEHNIUM, anii 2000+2004
Ţ REVISTEI ELECTRONIQUE PRA-
TIQUE, anii 1994+2002
25
-------------HI-FI-------------
== :::
=:: ::: :::
Ing. AUREUAN MATEESCU
ţ de hi-end este destul de ă ş
nu are o ţ unanim ă In lumea Inaltei
ă ţ dar, sigur, ş un produs care are certe
ă ţ l mpinse ă superlativ In domeniul vizat. Este
ă o ţ ă direct de utili zarea unor com-
ponente de cea mai ă calitate, 1mbinate Intr-o ş ă
ă Abordarea DIY a ţ unei incinte acus-
tice cu ţ de produs hi-end poate da ş la
suspiciuni asupra ş De aceea am optat pentru
abordarea unei ţ recomandate de un ă de
renume In domeniul traductoarelor electroacustice, pro-
ă cu o ă ţ ă (firma este ă In
1951) ş care ă In domeniul car audio, home
audio, dar mai ales In domeniul profesional, unde ă ă
rezultate notabile nu te ţ ţ pe o ţ ă In care
ţ este ă ă Firma In ă este ClARE
- Italia - ă Intr-o ă a Europei unde muzica
de toate genurile are o ţ ş dezvoltare binecunos-
cute, ca atare ş ţ sunt la nivel superlativ. Am
ales din ă firmei ă variante de incinte
1
Detalii de con-
ţ a incintei
bass-reflex pe 3
ă
- camera woo-
ferului va avea
ţ laterali ş
peretele din spate
ţ cu ă
Minet cu grosimea
de30-40mm;
- capacul supe-
rior ş cel inferior
se vor acoperi cu
un strat de 80 mm
Minet;
- camera mid-
range-ului se va
tapeta integral cu
Minet de 40 m!!'
grosime. In
spatele difuzorului
se va plasa ă
un strat de 40 mm
grosime.
26
acustice, prezentate ca fiind produse ce tind ă clasi-
ficarea "hi-end". ă firma poate livra cele mai multe
elemente necesare ţ incinte lor, ţ nu este
mic, din care ă a fost ă adaptarea unor
materiale la ţ ş ţ noastre ă ă a ţ
In ă calitatea produsului final. ţ In procurarea
traductoarelor acustice nu este ă departe de costul
difuzoare lor no-name ce se ă In magazinele noas-
tre, dar rezultatul final nu se ă cu cel al pro-
duselor de serie cu ţ Dar, ă trecem la concret.
ă bass-reflex cu 3 ă Acest prim proiect pare
destul de comun, mai ales ă In prezent, probabil peste
90% din incintele din Intreaga lume sunt din acest tip.
Detaliile constructive sunt prezentate In figura 1, din
care se poate observa ă ţ incintei este ă
ă spate. ă vedem de ce. Atunci când ă ă
sau mai multe difuzoare, lucrând ă Intr-o ă
ă presupunem de la Inceput ă ţ acestor
difuzoare este ă pentru a nu avea fenomene
de defazaj Intre undele emise de aceste traductoare.
0166
1100
0125
0102
TEHNIUM iunie 2006
-------------HI-F1-------------
Aceasta ă ă toate traductoarele emit din I"""-!"'"--------------------'"
2
0.35","
ş punct în timp ş ţ În realitate acest
lucru nu se ă decât rareori: atunci când se
ă traductoare coaxiale, când bobinele
celor ă traductoare se ă în ş plan de
ţ Ca exemple avem în special traduc-
toarele Tannoy ş KEF, ţ continuu pe
parcursul a zeci de ani, dar ş alte ă mai
vechi ş mai noi (Cabasse, ClARE, Thiel, Beyma
etc.). Când sunt utilizate traductoare care nu radi-
ă din ş punct, necoincidente, centrele lor
de ţ sunt separate atât pe ă cât ş IIIQZI - lfIl20
pe ă ţ pe ă are con- RelrMua de lIfIPIII8I8 • lnt:lnteI bila 1fIffeJc - a cilI
ţ legate direct de lobii de ţ ă Midran'ge-ul se ă În ă ţ ă de woofer ş
a incintei; cu cât mai mare ,. ________
este ţ între traduc- ( )
toare, cu atât ţ 1Wnm
3 este mai p ron u ţ frag men- "0 "_"" o ,.,. ___ __ -0''':' ___ _ '''' 0 1':' _ _"'. ____r:_"' .. __ ."' •. ",_ .":'. =_."'. __ .. "'. 1':' ____ • __ •• "'-_= __ "' .. ,.,. . ___ ' -:':"=. t. , . ." .. -.. = __ .. ,,- .. __ .". r:c .. ce.:-, .• -:-:1 ..
ă cu efecte negative dB :: ::::::::: ': ::::::: ::::::::: ::::::: ţ ':::E: ::::,:: ()m
100 ::::::; ;;;;::::: ::::::: :::::: 40
efecte negative asupra ima
e
9) :: ::::::;t:: :::::::: ::::!:: :::3:: ::::::-: 20
gi n i i sona re. So I ţ i a este re I a - 8) J..::.;,i: :Jr:q.;. ' :j:: ţ t:.; : 1=-:::j:tf1:ft tff.': ::.;: :ft ::';:f::';: :::::t=t ::.;: 1=-: !;:.: ::.;: .. ;:. --:::':j' ';:. ' .+- 10
tiv ă ş impune ca tra- :: ţ ţ ::::1::1: :ll:lll' ::::!:: ::::j::l: :::l:: ::::1::
ductoarele ă fie montate la -- -- -r- "r" -·,","rr ----r-- ---- f--'- T \ -r -- - -,-- ---- ,--;- :!:,.,-, ---,-- ___ O!:::
ţ minime pe ă 70 ;; ;;;;;;; o;;;;;; ;;;;;;;;; :::::: :::::::
astfel ca traductoarele ă nu :: ::::::: ::::::::: :::::::
fie separate între ele la o dis- 60 20 50 100 200 500 1000 2000 5000 10000 20000 40000Hz
ţ ă mai mare decât CIItecfIet1IJtI de frwcwntI. /ncInteI blla1flffeJc
ă lungimii de ă la
ţ de ă a ţ de separare între cele ă ă ă
5
Amplasarea centrelor de ţ ale traductoarelor Tweeterul ales pentru acest proiect este HT320, o
pe ş ă ă este mai ă pentru un ă de ă ă cu bobina de 32 mm, magnet
amator, care nu are toate elementele pllntru a calcula de neodim, ţ de 8 ohmi, SPL = 94 dBlWl m ş
decalarea la montaj a traductoarelor. In principiu se puterea ă de 150 W. ţ de ţ ă Fs
admite ca traductoarele ă fie montate cu centrele = 875 Hz. O ţ ă la manevrarea acestui
bobinelor pe ş ă verticala prin care trece tweeter: calota nu este ă ş trebuie evitate atin-
ZDP (zero delay plane - planul cu decalare sau gerea ş deformarea sa.
întârziere ă astfel ă traductoarele nu au defazaje O întrebare este ă de costul traductoarelor: pen-
de emisie. In plus, centrul acustic al unui traductor vari- tru o pereche de incinte, costul traductoarelor în ţ
ă cu ţ ş este o ţ de ă în ă al de catalog se ă la 574 euro. ţ relativ ridicat
acestuia. Astfel, la ţ joase, ZDP se ă la o dis- pentru ţ ă ă este pe deplin justificat de
ă mare în spatele centrului acustic de ţ aflat rezultate, evident, cu ţ de a nu se face rabat la
pe ZDP. De aceea se ă ă ţ de care elementele constructive. Nu trebuie, cred, ă reamintim
se ţ cont atunci când se trece la calculul ţ de ă nu se poate ţ un rezultat de foarte ă calitate
separare, unde se are în vedere modul de amplasare a utilizând traductoare de 10-20 euro/buc.
ş pentru corectarea la maximum a erorilor Detalii constructive. Pentru ţ incintelor se
de ă In cadrul acestui proiect este ă ă utilizarea de placaj de ţ ă tare - multi-
respectarea tuturor detaliilor constructive, ă în stratificat::- cu grosimea de 20 mm, sau MDF cu ş
vedere ă firma a efectuat teste complete ş a corectat grosime. In cazul în care se va utiliza un material mai
valorile relelei de separare pentru ţ celor mai gros, de 22-25 mm, se vor respecta cotele interne pen-
bune rezu tate. tru a se ţ ş volum al incintei bass-reflex.
Traductoarele utilizate ă se introduc ă suplimentare, volumul aces-
Wooferul HW321 are diametrul de 12" (300 mm) ş o tora va fi calculat ş ă la volumul total al incintei
putere ă de 150W (400W max.), ţ de 8 bass-reflex pentru a nu se ţ acordul. La ţ
ohmi ş un magnet de ă ă cu diametrul de 156 incintelor se vor avea în vedere ă
mm. Dispune de o ă de 2" pe suport de aluminiu cu - o lipire ă a ţ în contact. Pentru
Xmax de 5,25 mm ş Qts = 0,33. Ş este turnat din rigidizarea ş ţ în ţ a elementelor ce se
al iaj ş de aluminiu. Wooferul are SPL de 93 ă se pot utiliza ş tip Rigips cu lungimea de
dB/1 W/1 m ş ţ de ţ ă Fs = 27 Hz, ceea 40 mm, care se pot monta definitiv sau temporar, ă ă
ce ă o reproducere de calitate a spectrului de la uscarea liantului;
ţ joase. - ş ă a incintei bass-reflex, atât la
Midrange-ul ales este PM160, cu diametrul de 6", din ă ă ş la trecerea cablurilor dintr-o ţ În
gama ă având domeniu de lucru extins. alta;
Difuzorul, echipat cu un magnet de 120 mm diametru, o - ă ţ apela la un atelier dotat cu ă se va
ă de 38 mm ş Qts = 0,31 , are ţ de 8 executa lamajul necesar pentru a se monta traduc-
ohmi ş un SPL = 95 dBlWl m. Puterea ă este de toarele îngropat la ţ ă a incintei;
80W, rar Fs = 66Hz. - placa de borne se poate monta ş pe peretele spate
Wooferul are suspensia din cauciuc, midrange-ul din al incintei midrange-ului, ă În care se poate monta
ţ ă ă ă ambele difuzoare au ă ş ţ de separare;
TEHNIUM iunie 2006
-------------HI-FI-------------
- treceri le cabluri lor prin peretele de separare se
ă cu silicon;
- pentru cablare se va 2utiliza cablu tip "Monster
Cable" cu ţ de 4 mm .
Cele ă rezonatoare utilizate au diametrul interior
de 69 mm ş la ş un diametru de 75 mm. Lungimea
lor este de 170 mm. ă nu se pot procura aceste
rezonatoare produse industrial prin injectare, se vor
înlocui cu rezonatoare din tub de plastic sau carton roluit
cu grosime de 2-3 mm a peretelui, lungime de 170 mm
ş diametru interior de 70 mm. ţ Nu ţ
ă pentru rezonatoare înainte de procurarea lor.
Buretele poliuretanic expandat se ş cu suc-
ces cu ă ă de ă ă cu denumirea ă
MINET, ă la ă ş hainelor.
ţ de separare ă de ă
traductoarelor este o ţ de ordinul II, cu panta de 12
ă ă pentru eliminarea distorsiunilor de
ă ş liniarizarea caracteristicii - figura 2.
Cei care vor ă execute singuri bobinele vor utiliza
mosoare de material izolant cu diametrul interior de 40
mm ş ă ţ de bobinare de 20 mm, prezentate ş în
articolele precedente. Utilizând conductor de cupru
emailat cu diametrul de 1 mm, ă de spire pentru
acestea va fi:
- 4,5 mH
- 2,5 mH
- 0,8 mH
- 0,35 mH
4
300 spire
230 spire
125 spire
80 spire
Con.fruc,'.
lnt:InfeI (MItfaiJtlI
mtIdIfIt:tM)
9125
975
"282
Cei care dispun de o punte RLC vor putea ă
valorile ţ ş ă le corecteze la valoarea
ă De asemenea, se ă ca bobinele de
4,5 mH ş 2,5 mH ă fie executate cu ă cu diametrul
de 1,5 mm, pentru a avea o ţ ă în curent continuu
cât mai ă
Pentru condensatoare se ă utilizarea
ă a condensatoarelor cu folie, preferabil cu folie
de ă tipurile MKT ş MKP, cu tensiunea de
lucru de min. 160 V. Condensatoarele fi decuplate cu
ă ţ de 0,1 flF/250 V, MKT (MKP). In cazul În care
nu se poate procura valoarea ă aceasta se
.poate ţ din 2-4 condensatoare montate În paralel.
In acest caz, utilizarea unei ţ RCL pentru verificarea
valori i bateriei de condensatoare este ă la fel
cum este ă ş ă valorii ă conden-
sator În parte, având În vedere ă ş acestea au tole-
ţ de min. +/-5%.
ţ de separare se va monta pe un circuit impri-
mat adecvat. La proiectarea sa se va ţ cont ca
bobinele ă fie montate ă ă a avea axele paralele, În
vederea ă cuplajelor parazite.
ţ la conectarea ă a traductoarelor, con-
form schemei electrice a ţ de separare.
Caracteristici tehnice. Incinta ă are ă
toarele caracteristici tehnice:
- ţ ă
- putere ă
- putere ă
80hmi
150W
300W
rr=====:;t-r
330
_"_
75
--t-l---'c..I --e-
! :1
28
TEHNIUM iunie 2006
-------------HI-FI--------------
ţ de sepa-
rare a incintei modifi-
cate. ţ la modul
de conectare a traduc-
toarelor!
82uF
4.7uf
mH
5
HT264
SPL dB (1Wl1m)
110
d8
1(1)
Caracteristica de 110
acustice modificate 110
70
60 20
50 IlO 2ID
- volum net 70 litri
- ţ de acord Fb 35 Hz
- caracteristica de ţ ă conform figurii 3.
Plecând de la ă ă ă de ă
bass-reflex, ă italian a operat unele modi-
ă În ceea ce ş traductoarele utilizate,
Înlocuind midrange-ul PM 160 cu un traductor de pro-
ţ mai ă din seria Home: MS1502X08, cu carac-
teristici ă ă ţ În ceea ce ş neutralitatea ş
li niaritatea, dar cu un ţ de catalog aproape dublu (93
euro/buc., ţ ă de 51 euro/buc. pentru "PM160). Aceasta
a permis ş Înlocuirea tweeterului HT 320 cu un produs
mai ieftin, deja prezentat În ă 1/2006 al revistei,
respectiv HT 264. Costul total (in ţ de catalog) al
traductoarelor, pentru o pereche de incinte, este În acest
caz de 518 euro.
ţ incintei este ş (figura 4), cu dife-
ţ În ceea ş rezonatoarele Helmholtz, care
au un diametru interior de 75 mm ş o lungime de 207
mm fiecare. ţ de acord a incintet" ă la va-
loarea de 35 Hz pentru un volum de 70 litri net, iar SPL
= 92 dB/1W/1m.
ţ de separare este ş ţ de ordinul II,
cu panta de 12 ă (figura 5), cu ţ ă
ă firmei au condus la concluzia ă modul de
legare a traductoarelor de medii ş Înalte trebuie ă fie
inversat ca polaritate pentru a se ţ un defazaj
mi nim.
ţ dintre cele ă variante se pot vedea În
aspectul caracteristicii de ţ ă (figurile 3 ş 6): În
prima ă valoarea medie a presiunii acustice este
cu circa 3 dB mai mare, incinta fiind mai ă pentru
a lucra cu amplificatoare cu puteri relativ mici. A doua
ă are o ă mai ă cu sacrificiul
ţ În ceea ce ş valoarea medie a presiu-
nii acu sti ce. Constructorul ş va alege varianta care îl
ă atât financiar, cât ş În ţ de tipul de
amplificator utilizat.
TEHNIUM iunie 2006
CIIr
40
20
10
S
6
ă HI-END pe 4 ă cu ă ă
ă ă a fost ă pentru ă ş foarte
ă poate fi ă ă ă probleme deosebite ş
ă rezultate de ţ În ceea ce ş ă ţ
sonore. Incinta face parte din categoria incintelor trece-
ă (band-pass), incinte care au ă ă În ultimii ani
o ă popularitate, ş conceptual nu sunt un design
de ă ă
Primul patent privind acest tip de ă a fost ţ
nut În 1934 de Andre d' Alton,_urmat de un alt patent
ţ de Henry Lang În 1952. In 1985, Ammar Bose a
ţ un alt patent pentru incinte band-pass cu
deschideri ţ ă sau spate ale rezonatoarelor. ă
republicarea În "Speaker Builder" nr. 6/88 a metodologiei
de lucru ţ lui Augris ş Santens, acest tip de
incinte a Început ă fie În ţ constructorilor amatori
sau a ş ă cu ideea de a ţ un
ă bun la ţ joase, ă ă a avea nevoie de o
ă cu un volum foarte mare. Acest deziderat este
posibil ă lui Harry Olson, care În anii '50 a dez-
voltat conceputul ă ă izobarice. Incinta ă
nu este un tip de ă ci un tip de ă a traduc-
toarelor de ă ţ ă care ă ţ ă În ţ ă
sau cuplate printr-un volum Închis, mic, legate În
ă pentru a se deplasa În ş sens. ţ
de acord a incintei se ţ la ş valoare ca În
cazul unui singur woofer, dar volumul incintei se reduce
la ă
ţ incintei se poate vedea În figura 7. La
o ă vedere se poate observa ă incinta poate fi con-
ă ca un subwoofer band-pass ş o ă ă
pe 3 ă ă ă ca ţ ă fie chiar astfel ă de
ţ de ă alese.
Traductoarele utilizate sunl:
- câte ă woofere de 12", tip CW 326, având pu-
tere ă de 300 W ş ţ ă de 4 ohmi.
ţ de ţ ă Fs = 32 Hz, Qts = 0,26, SPL =
93dB/W/m;
- un mid-bass de 8", tip HW 202, 80W, 8 ohmi, Ots = 0,44;
29
-------------HI-FI-------------
- un midrange tip HM 500, echipat cu o ă ă
ă cu putere de 100 W ş ţ ă de 8
ohmi;
- un tweeter HT 264, cunoscut din ă trecut al
revistei , cu putere de 100W, ţ ă 8 ohmi.
Rezonatorul utilizat are diametrul la interiorul incintei
de 69 mm ş de 75 mm la ş iar lungimea de 170
mm. EI poate fi Înlocuit cu un tub de plastic sau carton
cu ţ de min. 2 mm grosime, cu ş lungime ş
diametrul interior de 70 mm.
Pentru ţ incintei se ă utilizarea
unui material cu grosime de minimum 25 mm, MDF sau
PAL, având În vedere faptul ă un material multistrat de'
ă grosime este mai greu de procurat ş greu de
prelucrat. La ţ incintei se vor avea În vedere
ă aspecte:
- ş ă a tuturor comparti -
mentelor. O ţ ă se va acorda ş ă ş
ă ş cu garnituri din mastic auto, a tuturor
elementelor componente ale ă ţ inferioare a incintei,
pentru a se ţ o ţ ă a incintei izo-
barice.
- Se poate muta placa de borne din zona ă În
spatele difuzoare lor pentru ţ Înalte. In volumul
din spatele acestora se ă plasarea ţ de
separare, care are un ă relativ mare de compo-
nente ş ă un loc destul de important.
- Pentru accesul la ţ de separare se va prefera
0101
075
0136
0100
0206
0185
0318
0285
,
,
I
\
0285
\ ,
...
,

,
1--
330
--1
30
r-250
125

1320
l'
O
HW202
CW326
CW326
ţ cu capacul superior demontabil. Nu este niciun
impediment având În vedere ă În spatele traductoarelor
nu se ă presiune. ţ de separare se va
monta pe un strat amortizor de cauciuc spongios pentru
a nu se transmite ţ
- ă prin care trec cablurile de la ţ de se-
parare se vor ş cu silicon.
- Montarea elementelor se va face Înainte de asam-
blarea ultimului perete lateral. Având În vedere ă acce-
sul În zona ă nu mai este posibil ă montajul
definitiv al peretelui lateral, componentele se vor verifica
atent Înainte de montaj, iar toate ţ se vor efec-
tua ă În vedere imposibilitatea accesului ulterior.
- Material ul fonoabsorbant se va fixa pe peretele
spate al camerei re:;:;onatorului (saltea ă Minet, cu
grosime de 40 mm) . In camera traductorului HW202 se
va plasa netasat Minet, care va ocupa majoritatea
ţ ă În spatele traductorul ui un ţ de
circa 50 mm. Se poate plasa un strat netasat de Minet ş
În camera ă
- ţ la modul de amplasare a cablurilor de
conexiune, pentru ca acestea ă nu ă zgomote
parazite la volume mai mari. Se uti liza cablu tip
Monster Cable cu ţ de 4 mm .
Având În vedere complexitatea incintei, se poate
apela la un atelier de specialitate, respectiv de ţ
ă din PAL, care are dotarea ă pentru
ă ă a MDF-ului sau a PAL-ului de grosime
t 130../ 1--'80 --1
340=--1
f
500
7
TEHNIUM iunie 2006
-------------HI-FI-------------
Schema elec-
ă a ţ de
separare pentru
incinta ă ....
pe 4 ă
wooferele
sunt legate in
serie _ ş con- 'II'"
trafaza;
- ţ la
legarea ă a
traductoarelor!
100
(1 W'1m)
200 500
mare, care dispune de dotarea ş ţ ă
pentru ţ ş finisarea incintelor. In orice caz,
ă nu poate fi ă ă decât într-un astfel de atelier
pentru a ţ o ş ă
ţ de separare ă de ă este o
ţ de ordinul II cu panta de 12 ă ţ
este ă iii ă experimental pentru ţ
unei maxime ă ţ ş a unei presiuni acustice con-
stante în ă banda audio ă Se ă ă
traductorul HM 500 are ă în ţ de separare
un filtru notch având rolul de a elimina efectul ţ
traductorului asupra ţ de separare. Acest lucru nu
este necesar în cazul tweeter-ului HR 264, care are
ferofluid în întrefier. Pentru a ţ rezultate de ă
calitate, componentele ţ de separare trebuie ă fie
de calitate foarte ă ţ cu valoarea de
1 ohm vor avea puterea ă de min. 10W ş vor fi ,
preferabil , neinductive.
Procurarea condensatoarelor nu va fi ni ci ă ş
nici ă Se vor utiliza condensatoare cu folie de
ă sau mylar (MKT, MKP), care se vor sorta
pe cât posibil pentru egalitatea ă ţ lor la ambele
incinte. In cazul în care nu se pot procura anumite valori
ş se recurge la condensatoarele electrolitice bipolare de
audio (gen Visaton), acestea se vor verifica în ceea ce
ş capacitatea, cunoscut fiind faptul ă au o dis-
persie a ă ţ mare ş ă în timp.
Condensatoare de 0,1 microfarazi/250 Vc.c. vor fi
montate în paralel pe condensatoarele din schema
ţ de separare.
Bobinele se vor monta cu axele neparalele, pentru a
se evita cuplajul parazit dintre ele. Cele care au valori
peste 2 mH se vor executa cu ă de CuEm cu
grosime de 1,5 mm sau mai mare, pentru a se. ţ o
ţ ă în curent continuu sub 0,5 ohmi , ă de
buna ţ a ţ de separare. ţ cu
valoarea sub 2 mH se pot executa cu ă de CuEm
cu diametrul de 1 mm, conform ţ din ş
"Incinte acustice", ă ă la Editura Teora (ISBN 973-
601-222-0) sub ă A. Mateescu.
Elementele componente ale ţ se vor rigidiza cu
TEHNIUM iunie 2006
<\loil'
8
9
1000 2000
5000 10000 2mOO 40000Hz
silicon pe placa de montaj, ă verificarea ş probarea
sa cu semnal audio.
Incinta ă ă are ă carac-
teristici tehnice:
- puterea ă
- puterea ă
- ţ
- ţ de acord, Fb
- volumul net Vb
- banda de ţ ă
(fiQ.ura 9) _
80hmi
40 Hz
50 litri
40 Hz
200W
400W
- 20 OOOHz
Incheiere. In ultimele numere ale revistei am prezen-
tat diverse tipuri de incinte acustice, de la incinte cu difu-
zor de ă ă la incinta cu 2 ă 3 ă ş 4 ă uti-
lizând traductoare acustice de la firme cu ţ ş
ţ ă ă ă ă mai ales acolo unde nu se poate
juca nimeni cu rezultatele, domeniul ă profe-
sionale: P. Audio, Selenium, Monacor, ClARE. ţ
mea s-a bazat pe necesitatea de a testa ş verifica
ţ adoptate în mod practic, ceea ce în ă nu
se poate face ă ă ş unui ă minim de
parametri pentru traductoarele folosite, respectiv, para-
metrii Thiel e-Small ş caracteristica de ţ ă
ă ă de ă
Cei care vor aborda ţ incinte lor prezentate
vor avea surpriza ă ţ ă în cazul în care au lucrat
corect ş responsabil, rezultate de ţ
Cei care sunt ţ de procurarea difuzoarelor,
pot contacta, pentru:
P Audio ş Selenium - dl Dan ţ ă - tel. 0252-
312.381 ;
ClARE - dl Silviu ă GSM 0744-236.663;
Monacor - ţ Monacor România.
Bibliografie
ş ClARE Workshop 2003
Site: www.ciare.com
The Loudspeaker Cookbook - ţ a 5-a, autor
Vance Dickason
Montaje acustice pentru difuzoare - Ed, ă
. 1972, autori C. Luca ş L. ă
ţ revistei Tehnium, 2000-2005
31
LA CEREREA CITITORILOR ---------
CALCULUL
SIMPLIFICAT
AL TRANSFORMATOARELOR
TOROIDALE
Ing. BARBU POPESCU
Transformatoarele toroidale sunt din ce În ce mai
folosite de ă constructorii amatori ă unor
avantaje ale lor, precum:
- dimensiuni reduse;
- greutate ă
- randament ridicat;
- câmp de ă ă redus;
- ă mai ă
Calculul complet al unui transformator toroidal este
complicat ş presupune ş unor date care nu
sunt accesibile constructorilor amatori.
În cele ce ă va fi prezentat calculul simplificat
al transformatoarelot toroidale cu P ,; 400 VA, cu o pre-
cizie ă pentru constructorii amatori. ă fap-
tului ă În ţ ă se ă miezuri de transfor-
mator provenite din URSS-CSI, la realizarea acestui
material au fost folosite date din (1) ş (2); pentru miezuri
de ă ţ ă se poate aplica ş ă de
calcul, cu ţ ă ţ nete ş a
ţ În miez.
Se ş de la premisa ţ unui miez de
transformator la care se vor determina puterea ă
ş datele ă ş ă Pentru aceasta, ă În felul
ă
1. ă folosind figura 3 ş tabelul 1, tipodi-
mensiunea miezului, ţ ă (Snet) ş puterea
ă din circuitul primar (P50Hz = P1).
2. ă puterea ă ă În circui-
tul secundar,
P2 = Tj·P1
3. ă ă de spire/volt din circuitul pri-
mar,
10'
W1=-----
4,4 . f . B· Snel
unde
Snet = ţ ă
f = ţ (50)Hz;
B = ţ În miez (fig.1).
4. ă ă de spire din circuitul primar,
N1 = W1·230
5. ă ă de spire din circuitul secun-
dar,
N2 = W1 ·U2·1 ,04
32
unde
U2 = tensiunea din circuitul secundar;
1,04 = coeficient de ţ care ţ seama de
pierderile din secundar.
6. ă diametrul conductorului din circuitul
primar,
01 = 1,13 H
unde 11 = curentul din primar 11 = 1,1 P1/U1
J = densitatea de curent (fig. 4).
7. ă diametrul conductorului din circuitul
secundar,
(1;
02 = 1,13· "f]'
unde:
12 = curentul din circuitul secundar;
J = densitatea de curent (fig. 4).
Diametrul conductoarelor se alege folosind tabelul 3.
În figura 1 este ă ţ ţ
magnetice maxime din miez de puterea transformatoru-
lui , observându-se ş acesteia ă cu
ş puterii.
În figura 2 este ă ţ randamentu-
lui de puterea transformatorului, observându-se
ş acestuia ă cu ş puterii transfor-
matorului.
În figura 4 este ă ţ ă ţ de
curent de puterea transformatorului, observându-se
ă acesteia ă cu ş puterii transfor-
maIorului.
În tabelul 1 precum ş În figurile 2, 4 a fost prezen-
ă puterea transformatoare lor În cazul ţ ă la
ţ de 400 Hz ş ţ ţ randamentului
ş ă ţ de curent În acest caz.
În tabelul 2 este ă o ă ă de
calcul , pe intervale de putere, unde:
W1 = nr. spire din primar pentru ţ 310-330, cu B = 1,6T;
W' 1 = nr. spire din primar pentru ţ 340-360, cu
B = 1,7T.
În acest caz, pentru determinarea ă de spire
din secundar ş a diametrelor conductoarelor se pro-
ă ca În cazul anterior.
TEHNIUM iunie 2006
----------LA CEREREA CITITORILOR----------
Exemplu de calcul
ă ă suntem În posesia unui miez identifi-
cat folosind tabelul 1 ca fiind OL50/80-40, pe care dorim
ă folosim la construirea unui transformator care ă
debiteze În secundar 60 VA (20 V la un curent de 3A).
1. Puterea din primar este Pl = 93,5VA, iar Snet =
5,31 cm
2
.
2. Puterea din secundar este P2 = TJ·Pl = 0,95·93.5
= 88,82VA, deci miezul corespunde (88,82 > 60).
3. ă ă de spire/volt din circuitul primar:
10
4
28,16
Wl = -:-:-:--=-::---c-c,-- = -- = 5,31 .
4,44 · 50 ·1,6 . S nel S nel
4. ă ă de spire din circuitul primar:
Nl = Wl·230 = 5,31 ·230 = 1221 spire.
5. ă ă de spire din secundar:
N2 = Wl·20·1 ,04 = 5,31 ·20· 1,04 = 110 spire.
6. ă diametrul conductorului din primar:
P2 60
11 = 1,1 fi . U = 1,
1
095 . 230 0,3A.
'1 1 .'
fD.3
Dl = 1,13· V3,5 = 0,33mm;
se alege din tabelul 3 valoarea de 0,35mm.
7. ă diametrul conductorulu·
din secundar:
D2 = 1.13 =
1,04mm; se
alege din tabelul 3
valoarea de
1,lmm.
q
... /'
,....
:.,....-
V
V
'"

....
Miezul transformatoarelor toroidale va fi ferit de lovi-
turi , ă acestea putând provoca ă ă ţ
miezului (pot ă spire În scurtcircuit În circuitul
magnetic) . Conductoarele folosite la acest tip de transfor-
matoare sunt supuse unor ă electrice ş mecanice
sporite; din acest motiv se ă folosirea conduc-
torilor dublu ţ Bobinajul se ă uniform reparti-
zat de-a lungul torului. ă ş ă care se exe-
ă de obicei prima, va fi bine ă În mod special ter-
minalele; ă ţ permite, se poate intercala un strat
izolator la ă straturi de bobinaj.
in tabelele 4-8 sunt prezentate caracteristicile unor mate .
ale electroizolante uzuale.
Se va verifica ş coeficientul de umplere al te
acesta fiind cuprins între 0,2 la puteri mici (1
3OW) ş 0,35 la puteri mai
(l50-400W).
Se va aoorda ş si
temului de prinde re; o pri
dere ă poat
determina ţ
de spire În seu
circuit.
2

.....
V
..-
.,.,.,.,

10 2D;,0 10 100 ROo 300 1/.1/
4
B.[r
'JNI
1,6
V
.........
TEHNIUM iunie 2006
1
" .....
a
J,"f-,j
5
4
r-..
-.....
.........

","'
.......
.........
'- ......
....
...,...
Ş
,
33
--------- LA CEREREA CITITORILOR ---------
În cazul unui miez la care nu se ş valoarea lui
B, se ă ă valorii lui W1 (nr. de spire/volt)
cu ;)-4%.
ă În circuitul secundar ă nu ă ş ă 0,6-
0,7 din puterea ă ă În circuitul primar.
Bibliografie
In ă În regim de lucru apropiat de ă
de lucru, transformatoarele toroidale ă o ă
de tensiune mai mare ă cele clasice, În ş
ţ de ă Se ă ca puterea
1. B.S. Gersunski - Spravocinik po rascetu elektronih
shem
2. G. Martinihin - Rascet toroidalnih transformatorov
- Radio, nr. 3/1972
I.j' ' II I 111 I
Denumire d,mrn a,mrn b,mrn D,mrn
Sem:!. Snet,em" P50hz P400 hJ

V'A V·A.
OLI6126 6,5 16 5 6,5 26 0,325 0,28 0,48 7
0116126 8 16 5 8 26 04 035 06 88
OL16126 10 16 5 10 26 0,5 0,43 0,78 10,1
OLI6126 125 16 5 125 26 0625 054 092 136
OL20/32 8 20 6 8 32 048 042 1,2 169
OL20/32 10 20 6 10 32 06 052 14 20,8
OL20/32 12,5 20 6 12,5 32 075 0,65 1,8 26
OL20/32 16 20 6 16 32 0,96 0,84 2,3 33,7
0L25/40 10 25 7,5 10 40 0,75 0,66 2,9 38
OL25/40 125 25 75 12,5 40 093 0,82 3,7 47
OL25/40 16 25 7,5 16 40 1,2 1,05 4,7 60
' OL25/40 20 25 75 20 40 1,5 1,3 5,8 75
OL25/40 25 25 7,5 25 40 1,875 164 7,3 94
OL32/50 16 32 9 16 50 144 1.27 93 120
0L32/50 20 32 9 20 50 1,8 1,58 11,6 149
OL32/50 25 32 9 25 50 2.25 198 146 187
OL32/50 32 32 9 32 50 288 2,54 18,7 240
OL40/64 _20 40 12 20 64 24 212 24 278
0140/64 25 40 12 ' 25 64 3 2,64 30 364
OL40/64 32 40 12 32 64 384 3,38 39 444
0140/64 40 40 12 40 64 4,8 4,28 49.5 515
OL50/80 25 50 15 25 80 375 332 585 550
OL50/80 32 50 15
32
80 4,8 4,25 75 660
OL50/80 40 50 15 40 80 6 5,31 93,5 825
OL50/80 50 50 15 50 80 7,5 6,64 117 1030
0164/100 32 64 18 32 100 576 5,1 148 1300
0164/100 40 64 18 40 100 7,2 6,4 186 1630
01641100 50 64 18 50 100 9 8 233 2040
0164/100 64 64 18 64 100 11,52 10,2 293 . 2300
OL80/1284O 80 24 40 128 96 8,5 340 2500
OL80/128 50 80 24 50 128 12 107 428 2650
P, V·A
340-360)
J,Mnm&
L
\-\0 411S net
38/S net
4,5
0,80
10-30 37/S net
33/Snet
4
0,85
30-50
34/S net 30/S net
3,5 0,90
50-120
33/S net
29/S net 3
0,95
120400 321S net
28/ S net
2,5-2,75 0,96
-
_.
34
TEHNIUM iunie 2006
J
i
j
LA CEREREA CITITORILOR ---------
-;;
Dlaineirul
..
Diametrul
:;;
Diametrul
.. -
maxim al
"a._ maxim al
"_
maxim al
C::>
conductorulul
c" COllductorului
C:;
conductQrulul
SeEi
Izolat D, mm E=Ei .Izolat D, mm
'f:
Izolat D, nun
gs.s::




-"
-
,
g . .
-
,

,
.• ="t:II"tj-
- -'" "NE
-e
-=

-.,


. .0 ..,.
':::C
..
-c
..
-c

ţ
,"o
E1i!
ov._
"o
Ei 1;; S' "'-c -

E:;:
EU
0-
.... cor EiU
' kC'f C
.

t6:".1 ::t
.!!
.. -
"
0-
.. -
..
·c -
""'''
c"
Ci
c::> c:>
i3

c


-o· u

0,14 0,16 0,17 0,39 0,430 0,45 1,40 1,480 .1,51
0,15
0,18 0,40
Q,44Q
.9,46
1 ;45 1,530
1(56 .
0,16 0,18 0,19 0,42 0;450 0,48 1,50 1,580
. 1,61
0,'17 0,19 0,20 0,43 0,470 0.49
Ş 1,630 1,65
0,18 0,21
0,22 0.45 0,490 0,51 1,60 1,680 1.71._
019 0;22 0;23
0;47 0510 0,53 1,730 1.16
0,20 0,23 0,24 0;48 0,520 Ş 1,70 1,780 1;81
0.21 0,.240
0,25 0,50 0,550 0,57 1.75 1,830 1,86
0,22 0,250 0,26 0,55 0,600 0;62 1;80 I,R90 1.92
0,23 .0;260 0.27
0;60
0,650 0,67 1;85 . 1,94 1,97
. , .
0,24 0,210 0,28 0,65 0,700 0;73 1,90 1,99 2,02
0,25 0.280 0,29
0,70 0,750 0,78 ),95 2,04 2,.07
0,26 0.290 0,30 0,75 o,aJQ. 0;84 2,00 2,10 2,13
0,27 0,310 .0,32 0,80 0;860' 0,89 2,10 2,20 2,23
0;28 0,320 0,33
0,85 0,910 0,94 2,20 2,3.0 2,33
0,29 0,330 0,34 0,90 0,960, 0;99 2,30 2,4.0 2,43
.0,30 0,340 0,35 0;95 1,0.10 1 :04 2,40 2,50 ' 2,53
0;31 0,350 0;36 1,00 1',080 1,11. 2;50. 2,61 2,64
0,32 0,360 0,37 1,05 i,l30 1,16 .2,60
2,7 I 2,75
0;33 0,370 0,38 1,10
1,180 .
I,;U 2:70 2-/31
' 2,85

·""'O,:H .• 0;380
r,IS 1,-2.30
.1,26 .
2.80 2,'92 2,96
0,35 0,390 0,41 1,20 1,280 l,'3t 2,9.0 3;02 3,06
0;36 0,400 0·42
1,25 1,330
j 36 3,00
3,12 . 3,16 .
,
0,37 0,410 0,43 1,30
: 1,3S0 1,41
0,38 0,44 1,35 1,46
G_lJDe
ToIeranle
Rfcldlut •• GrOllme
Toleranlo
RI,rdltatea
Tip
1Iomlllalii
1. poIÎIIIea
41101_
Tip
nOll11oal4
la crosJmea
cllelectdol.
DomialJI
DOmInall
""'"
:1:%
kV/mfA
mm
:1:%
kV/mfA
0,10 11-12 M
0,23
nelndoit 0,6
C 030 5
0,7
'. '
0,40 8
0,8
0,50
Indoit 0,9
'f 1,0 5 9-12
0,23 1,2 nclndoit
0;30
9-11
1,5
0,40
nelndoit
1,8
M 0,50
:;
2,0
1,00
6,5
1;50
Indoit
2,5
, 2,00
(3,0)
TEHNIUM iunie 2006
35
---------LA CEREREA CITITORILOR -------__
Benzi ş tesAturi lAeulte
GrosIme Tule.n"le b Tf'nslllne.1
Ri"'d'tatea
TII'
,hHca 1I0miUil ă ± tic 5tr;\l'uncerc diciectrlcA
mm mIR kV
kV/mm
Mlltase 0,10 0,015 S,O
-
MNL 0,15 0,02 7,5
-
0,15 0,02 4,2
-
ă 0,17 0,02 S,O
-
MVL 0,20 0,03 6,0
-
0,24 0,03 7,8
-
-
Terilenll 0,10 0,02 4,0
-
TIP 0,15 0,02 S,O
-
0,20 0,03 7,0
-
0,10 0,03 3,5
-
StieI1\. 0,15 0,03 4,5
-
SLO 0,20 0,03 5,6
-
0,25 0,03 6,7
-
Stiel/\ 0,12 0,02 2,5
-
SLN 0,211 1l,In 7,11
-
Stica 0,12 0,03
-
23
SRSi 0,15 0,03
-
30
0,20 0,03
-
20
$ . ..
..-
GrotImH. ToltraJlte la crosi-
STAS
·R1aWt.tea _
DOmlnatl mea nomln." ±
-
. ft= mm nr, kV/_
0'.13 0,005 E·6026
-
HIrtie ă
0,06 0,007 7106 .
-
0,07 0,007 61M
-
GrtI"IrMQ
Tolcrontc )1)
RIRhtUntM
'U'04ltn .. " nOllll ..

nnto. ±
dlolC!'Ctrlcl
0,06 0,007 2,0
mm mm lcV'mm
0,\0 0,01 3,0
0,12 0,01 7402 3,5
0,08 0,010 2,7
0,15 0,01 1,5
0,18 0,008
-
0.10 0,010 3,2
0,20 0,01 5614
-
0,25 0,02
-
0,14 0,015 3,7
0,1 0,01 5868
-
0,08 0,01
-
0,12 0,01 5619
-
0,05 0,005 6556
-
36
TEHN'UM iunie 2006
---------LA CEREREA CITITORILOR---------
Materiale
de ba_1\.
ţ
combinate
Materiale izolante combinate
Dcnumire:t n\..'ltcti"luJul
HIrtie Kraft
Hirtie de clnep1\.
Hirtie de az"""t
Ţ IlI.cuit.'\
IrI1l.tase ă galu"u1\.
Ţ de ă ă
Folie de triacetat de celulo1.1I.
Folie polietilclltcrcltalal
Miel
Hirtie do clncpi\ <le 0,2 mn,
Folie . poJictilcntereftalat
de 0,05 mm
Folie poJietilentereftalnt
do 0,05 mm, 1'lIrtic
l ' olie polietilen lcr<:ftnl,.t .
de 0,05 nlm
HIrtie Kraft 0,2 mm
Folie polietilcntoreftalat
0,05 n'm
Hirtie !{raft 0,09 mm
Folit! triacetat de .
celula_li O,Oli. rom
Hirtia Kraft 0,09 mm
Ţ !!'.cnitll. de 0,25 ro:i,
Hlrtiel(!:\ft 0,18 mm
Ţ ă .illcuitll de 0,25 nltu
Tesllturll. ă ue O,05mlll .
ă 0,05 mm
Ţ de stiel1\.
ă 0, 1 mnl
Mic1l. Muscovit 0, 1 mtn
CrOsime"
limltâ .
,nm
0,10 -0,30
0,12 -0,30
0,05
0, 10 -0,60
0,0:; -0,20
0,05 -O,":;
0,022-0,06
0,025-0,05
0,01 -0,03
.'----
0,23
0,30
0,22
'0,20.
0,70
0,10
0,21
Tcmpcr;ttur4
de rep:im
Rlcidlt.lc.
dielectrieA
·C k,V/ m m
90 2
90 3
130-150 4
90-120 5
90-120 4
1.\0-180 4
60-105 S
90-130 S
500 6
120-130 6
120- 130 7
105-120 6
105-120 7
!05':"'120 6
120- 130 7
. 150
.,
Materiale IlUIlnnle c(lInblnalt: p" h.,.il l1r hlrl1., foile
1'oleran\c
Ri,iditolea Tensiunea
Tipul
Gr05hnt.11 fllctlii la
dleltetrid
. de

ColfttK'lllia
·\·1t()lniu:tl:\ I:t'b.sir.u:a.
mif!lm!\ Incercare
ir.oln. ioi .
ă
fnc:eret:!lor
, .
n.m ± mm kV/mm kV
.,'
PHP ş 0,10 0,25 0.03
25 3 Pentm rigidi-
Folie 0,05
tate S'I'AS
ş 1),10 ,
6257"':68
ş 0,25 PH;P . 0,40 0,05 15 3 Pentru · toleran-
Folie 0;05 "
. ţ la grosime
Pre,pan 0,10,
NlD 1118
ş 0,25 PHA 3 0,35 0,004- 15 3 Pentru teusiu-
Folie 0,05
nea de Incerca-
Hirtie 0,06
"
re NlD 1113
Prcrpan 0,25 PliA .5 0,45 0,45 20 G
l"olie
,
HIrtie 0,06 ,
:. , '
Folie C,05

,
.. ., .,
I
;
,
Hirtie 0,06

TEHNIUM iunie 2006
37
---------LA CEREREA CITITORILOR---------
ICI
""
AUTOMATIZARI
Dr. Ing. SORIN PISCATI
01
C2 R13
TA
O t--iI4-----7-,
1
RTH1
R4
RS
-220
R2
R7
ÎN Ă
INDIVIDUALE
Din ce în ce mai ţ oameni ş
construiesc case sau vile proprii,
atât în ş cât ş în ş ă le
rurale. Standardele actuale ale civi-
ţ impun ca pe ă canalizare
ş ţ de ă ă ă
sau ă ă ţ
ă ş ă centralizat ş automatizat.
In cazurile cele mai simple se uti-
ă calorifere electrice, cu ulei
sau aer, ă de ă cu ter-
mostat bimetalic. Aceste termostate,
ţ fiabile, ă numai tempe-
ratura ţ caloriferului , ş
deci indirect pe cea din ă
ş fenomen are loc ş în cazul
ă altor ă sau
aeroterme electrice.
În acest articol este prezentat un
38
montaj electronic care ş
dezideratul de mai sus, asigurând în
ă ă o ă
ă care nu se abate cu mai
mult de ± O,5°C de la valoarea pre-
ă
Realizarea ă de circuit impri-
mat este ă ă la latitudinea con-
structorilor, deoarece dispunerea
pieselor nu este ă ş nu ă
pericolul ţ unor cuplaje elec-
trice nedorite. ă ă
depinde în principal de dimensiunile
pieselor componente pe care le are
constructorul.
De notat ă acest montaj, a ă
ă de principiu este ă
în figura 1, ş ă ş ş alte
numeroase ţ dintre care pot
fi exemplificate: incubatoare indus-
triale sau realizate artizanal,
aeroterme sau eleveuse (a ă
ă ă va fi de maximum
100°C), hale de ş a ă ă
la baterie, ă de carcase din
abatoare le de ă ă etc.
ă ş ă corect,
aparatura ă ţ ă
de la prima încercare la parametrii
ţ Reglajele sunt simple ş
nu ă ă ă sunt
suficiente un termometru (0-100°C)
ş un voltmetru de curent continuu.
Descrierea aparaturii electro-
nice de ă
Etajul principal este constituit din
comparatorul ţ realizat cu
tranzistoarele TI ş T 2, cuplate în
TEHNIUM iunie 2006
I
----------LA4CEREREA CITITORILOR+---------
emitor ş legate la ă prin rezis-
tenl a R7.
In baza tranzistorului T 1 este
conectat galvanic, prin intermediul
ţ R3, divizorul ţ
metric RTh1 -R2. Elementul sensibil
la temperatura mediului ambiant il
constituie termistorul RTh1, cu va-
ţ ă a ţ Acest
termistor trebuie ă ă o ţ ă
de cca SOOO la temperatura de
2SoC. Pentru ă ă ţ se
pot înseria ă astfel de termis-
toare (detaliul din figura 2).
ă este necesar ca ţ
temperaturii elementului ă ă
fie ă rapid, se vor utiliza ter-
mistoare cu dimensiuni fizice cât
mai mici; de exemplu, termistoarele
folosite în ţ vechilor
aparate de radio ş marca
Neptun.
Când ţ de ă
sunt lente, este indicat ă se uti·
lizeze termistoare cu ă mare;
unele sunt ă cu ş ş
ă ă ă pentru
a fi solidarizate cu utilajul a ă
ă trebuie ă ă ş sta-
ă Un exemplu în ă pri-
ţ ă îl constituie ţ metalici ai
ă de carcase din aba-
toarele de ă ă
ţ R2 este un
ţ semireglabil cu va-
loarea ă de 2,S kO ş ş
la reglajul final al montajului.
ţ de tensiune dintre colec-
torul lui T 1 (tensiune ă
ă termistorului RTh1 ş în
ă ţ ă temperaturii mediu-
lui ambiant sau a elementului
ă ş colectorul tranzistorului
T 2 apare la bornele (bc) ale
ţ semireglabil R6 ş
ă baza amplificatorului final
T 3 prin intermediul ţ R8.
Colectorul tranzistor!:llui T 3 este
înseriat cu releul REL 1. In paralel cu
ă ş acestui releu este legat
condensatorul electrolitic C1 (470
care are rolul de a împie-
dica distrugerea ţ tranzis-
torului T 3 de ă ţ de
ţ Semireglabilul R6 poate fi
înlocuit cu ă ţ fixe
R6(1); R6(2) , conform detaliului
prezentat în figura 3.
AI treilea etaj al montajului,
constituit în jurul tranzistorului T 4,
ă o ă întârziere la
conectarea ş deconectarea sarcin!i ,
ă grupului R13, R1S-C4. In
colectorul tranzistQrului T4 este
montat releul final REL2. Acesta se
TEHNIUM iunie 2006
2

A
A3
-
alege în ţ de sarcina pe care
trebuie ă o comande. ă la 10A
ă care în majoritatea
cazurilor nu este ă ş ă se reco-
ă utilizarea unui releu tip RI·
13, a ă ă ş re este dimen-
ă pentru tensiunea de 24 Vc.c.
Releul REU poate ă fie mai
mic, deoarece ţ pe care îi
ă contactele sale sunt de
ă valoare. Atentie, ă Nu se va
suprima ţ R13 (330 O) ş
nici nu se va utiliza pentru aceasta o
valoare ă mai ă decât cea
ă în ambele cazuri se vor
perla contactele normal deschise
(AA) ale releului REU.
Etajul de alimentare are ca ele-
ment principal transformatorul TR
(fig. 1). Acest transformator, a ă
putere trebuie ă fie ă între
10 ş 40VA, are ă ă ş ă
secundare, una pentru 9V c.a. ş
ă pentru 20V c. .. Pentru pre-
venirea ă acclcrent prin elec-
trocutare, aceste ă ş ă vor fi
separate de cea ă (220V c.a)
printr-un perete transversal , con-
form normelor de ţ în
vigoare.
Întregul montaj se ă
într-o cutie din placaj sau plastic,
preferabil ă In ţ cu
ţ ţ ş ă de cea a
montajului, se ă termis-
torul RTh 1. Corpul acestuia va fi în
aer (nu va atinge ţ cutiei) pen-
tru a fi numai sub ţ tempera-
turii aerului din camera unde trebuie
ca temperatura ă fie ţ ă la o
ă valoare.
ţ aparaturii
ă temperaturii mediului
ă sub valoarea ă
este ă de termistorul RTh1
(fig. 1), care prin ţ ţ
sale ă etajul com-
parator T1 ' TJ2. Acesta, la rândul
ă determina deschiderea tranzis-
torului T 3 ş în final închiderea con-
tactelor normal deschise· AA ale
releului REU. Închiderea acestor
contacte are ca rezultat polarizarea
în sens direct a bazei tranzistorului
T 4 ş ă ă conden-
satorului electrolitic C4. Ca urmare,
tranzistorul T 4 se deschide ş pune
sub tensiune (24Vc.c.) ă ş
releului REL2. Acesta pune sub ten-
siune sarcina: ş calorifer elec-
tric, ă etc.
Când temperatura aerului din
ă (sau a utilajului comandat)
a ajuns la valoarea ă com-
39
---------4 LA CEREREA CITITORILORI----------
paratorul T 1, T 2 se ă ş
releul REL 1 ă De
ţ ă la pragul de
deschidere (ca de altfel ş la cel de
închidere), de ă contactele AA
se închid ş se deschid de câteva
ori. ă aceste contacte ar coman-
da direct sarcina, ele s-ar perla în
scurt timp. Prin utilizarea etajului
final echipat cu tranzistorul T 4, acest
regim tranzitoriu nu mai are niciun
efect. Contactele releului REL2 se
deschid numai ă un timp de 1-10
secunde de la ultima deschidere
ă a contactelor AA. Acesta a
fost motivul pentru care la releul de
ă propriu-zis (T1; T2; T3)
a fost ă releul de timp (T4) cu
întârziere la deconecta re.
Reglarea aparaturii
ă releul REL2 are ş un con-
tact suplimentar (cazul releului
R113), este bine ă se monteze indi-
catorul optic prezentat în figura 5.
LED-ul ş se va aprinde în timpul
ă sarcinii la ţ iar cel verde
la decuplarea acesteia.
ţ P (R11) va fi pre-
ă cu un buton cât mai mare.
Este bine ca pe acesta ă se mon-
teze un ac indicator.
Pentru punerea la punct a apara-
turii se va proceda la un prereglaj
care ă din ă ţ
uni:
• Termistorul va fi la temperatura
camerei, de 25°C.
• Se ă cu ş ţ
ţ ă R2, ă
se ţ tensiunea de + 5V între
punctul A ş ă
• Cursorul ţ fiind
la ă dinspre minus ă se
va regla ţ R12 ă se
ţ ş tensiune (+ 5V) între
punctul B ş ă
• Cursorul semireglabilul R6 va fi
la mijloc, astfel încât ă fie ş
ţ între ă lui R8 ş
colectoarele tranzistoarelor T 1; T 2·
• Se ă ş termistorul cu
O,2-0,5°C. Releul REL 1 trebuie ă
deconecteze.
• Se ă ş termistorul cu 0,2-
O,5°C. Releul REL1 va cupla din
nou.
Reglajul final
ă presupunem ă valoarea mi-
ă a scalei este de 15°C; se poate
porni de la orice valoare ă
între 10 ş 50°C.
• Se ă butonul cu indica-
tor pe axul ţ R11.
• Se ă condensatorul
C4, astfel încât releul REL2 ă nu
40
3
RS
1
- - -
mai ţ cu întârziere.
• Se aduce cursorul ţ
metrului R11 la ă dinspre
ă
• Se ş cursorul semi-
reglabil ului R12 ă când releul
REL2 ă ş LED-ul verde
se aprinde.
• Se ă ş termistorul cu
1°C peste pragul minim; temperatu-
ra acestuia ă de la 15 la 16°C.
• Se ş butonul ţ
metrului R11 ă când releul REL2
ă ş LED-ul ş se aprinde. -J
• Se ş fin butonul în ambele
sensuri, ă la stabilirea ă a
pragului de basculare.
Se ă pe ă în dreptul
ţ acului indicator al butonului
de reglaj, o ţ ă ş valoarea 16°C.
• La fel se ă ă la
completarea scalei (100°C). In felul
acesta se ţ o ă ă din
grad în grad.
• ă se ş ca scala ă fie
ă în alt mod (de exemplu, din
5 în 5°C), se va poceda în ş
mod.
• Scala ă se trece apoi
' pe curaf' utilizând un carton alb.
• Se va da o mare ţ la
lipirea acesteia de ă (cu lac
incolor, aracet, prenadez, cianactilat
etc.) , astfel încât ţ acesteia ă
ă exact cu a celei ţ
• Se ă condensatorul C4.
Lista de piese
T1; T2 .... BC 173 C; BC 109C
sau echiv.
T3 .... BC 171B; BC 107B sau
echiv.
T4 .... 2N 1613; 2N 1711; BD 139
etc.
D1; D2; D3 .... 1N 4001 - 1N
4007
RTH1 .... 510 0I25°C
R2; R6; R12 .... 2,5 kQ (semi-
reglabili liniari)
C1; C2; C3 .... 470 - 1000 flF/40V
C4 .... 470 flF/40V
R3; R9 .... 120 Q
R4;R5 .... 510Q 'II
R7; R16 .... 1 kQ
R8 .... 220-330 Q
R10 .... 20-27 Q
R11 .... 510 Q ţ
liniar)
R13 .... 330-390 Q
R14 .... 10·15 kQ
R15 .... 100 kQ (semireglabil
liniar)
TEHNIUM iunie 2006
,II
-'-----------LA CEREREA CITITORILOR---------
De mai ţ ani , gardurile elec-
trice pentru paza animalelor sau
pentru ă infractorilor
sunt folosite în ă lumea.
Pentru a nu avea un gard
"nazist", de ă amintire, trebuie
ă ş câteva elemente
strict necesare, pentru un gard efi-
cieQt ş bineînteles nelelal.
In Uniunea ă ţ
necesare sunt reglementate prin
norma CENELEC (CorT) itee
Europeen de Normalization Elec-
trotechnique) EN 61011 : 1992, care
prevede ă
- durata între impulsuri
minim 1 s
- tensiunea max. de vârf Vp
10 kV
- durata impulsului
0,1 s max.
- cantitatea de electricitate
2,5 m C max. (0= C:V)
- energia impulsului 2
5 J max. (E= C.V /2)
- perioada în care 1> 300 mA
1,5 ms
unde:
- Vp se ă ă pe o ă
ă ă între O ş 0,2 flF,
în trepte de 10 nF;
- durata ( U > 12 V), cantitatea de
electricitate ş energia se ă ă
pe o ă ă ă
de 500Q.
ţ industriale omolo-
gate trebuie ă reziste la ă
direct.
Norma este foarte ă ş
prevede sau ă multe alte
detalii neinteresante pentru con-
structorul amator.
În afara prevederilor normei, tre-
buie ă ţ cont de alte câteva
considerente.
TEHNIUM iunie 2006
Ing. 1. LUNGU
La o energie ă consumul ă
fie cât mai mic, gardurile pentru ani-
male fiind de obicei alimentate din
surse autonome (acumulatori auto).
Gardul trebuie ă fie ieftin ş ş
de mutat în caz de necesitate.
În Germania mai ă pre-
ţ ca între ă ţ de
gard alimentate din dispozitive
diferite ă nu fie o ţ ă mai ă
de ;3 m (www. elektrozaungerate).
In ţ priza de ă nu
trebuie ă fie ă la canalizare
sau la ă ă (www.
ţ electrique).
In România nu am ă niciun
standard specific, ş ă vom ţ
seama de norma ă ş de
prevederile citate mai sus, care sunt
foarte utile ş necesare.
Statele Unite nu au o regle-
mentare ă acolo unde ă
acestea diferind de la un comitat la
altul ş se ă energii mai
mari, dar au ş garduri de 250 mile.
Pe Internet ă o ă cu
ă temporizatoare NE 555 ş o
ă de ţ auto (www. elec-
tric fence. Richard Perez © ) pe care
nu o recomand din ă
motive: se poate construi cu un sin-
gur integrat 555, iar bobina de
ţ ă ă un docu-
ment francez) cam 7 A pentru o
energie de ţ peste 30 mJ, deci
are un randament foarte slab, care
va gonsuma rapid bateria.
Intr-un articol viitor voi reveni cu
ş scheme simple cu piese ieftine ş
accesibile, pentru garduri pentru ani-
male, alimentate la baterie de 12 V.
În ceea ce ş energia nece-
ă ă ă destul de
mult.
o ă din SUA ă ă 1 J
este suficient pentru cca 10 km de
fir , alta din Germania ă 0,3 J sunt
ţ pentru 7 km, pe când una
din ţ ă ş energie pen-
tru numai 0,9km, dar spune ă pen-
tru un gard modest sunt ţ
100 mJ.
ă o sumedenie de oferte cu
consumuri foarte mici , dar cu
tehnologie ă ş ţ
de!'(tul de ă
In ţ ă de fire ş
dispunerii lor, ă atâtea ă
câte firme.
Luându-se ă americani ş
ţ lor maximiste, ş europenii
folosesc tensiuni mari (8 kV) care au
produs în Germania 4 accidente cu
copii mici (din fericire neletale, dar
care au necesitat ţ ă de
ţ ă
Ţ cont de cele de mai sus ş
de faptul ă piese pentru tensiuni
mari (condensatoare ş diode
redresoare rapide) se ă greu ş
sunt scumpe ş ă nu este reco-
mandabil de a lega mai mult de ă
condensatoare ş trei, patru diode în
serie, m-am oprit la tensiuni mai
ţ de.2,5 maximum 3 kV.
La locuri vizibile se vor ş
ş panouri indicatoare vopsite cu
culori puternice (preferabil galben
intens), scrisul ş desenul fiind cu
negru.
Bibliografie
1. Catalogul Standardelor
Române 2005, Biblioteca ASRO
2. R. Besson, 70 GADGETS
ELECTRONIOUES, Paris, 1977
3. Norma CENELEC EN
61011 : 1992, Biblioteca AS RO
4. Internet
41

Ing. Gh. REVENCO

red ă marea majoritate a constructorilor ama-
tori cu oarece vechime ă în "arsenalul" de
componente electronice ş unele circuite inte-
grate L, care ă erau în ă dar care ă au
ă în ţ victime ale tehnologiei CMOS, net
ă ş pentru unele ţ singulare, fie ş
numai pentru unele ţ scolastice, unele circuite
inte;grate ar merita ă fie reconsiderate.
In cele ce ă voi prezenta un mod extrem de
simplu ş ieftin de realizare a unor generatoare de sem-
nale în AF ş HF, cu ajutorul unui banal trigger Schmilt
TIL. Tnggerul Schmitt este în ţ ă un circuit basculant
cu ă praguri de ă care ă o
ţ cu histerezis. Pentru detalii asupra principiului
de ţ ş ţ este ă con-
articolului cu acest subiect, ă în nr. 312004
al revistei TEHNIUM.
Cel mai frecvent, aceste circuite ţ ă ca ţ
NA_ND Ş se folosesc ca detectoare de prag, dar prin
ă unui fjfup RC exterior, circuitul poate ţ
ca astabll. Pnnclplul de ţ este cât se poate de
simplu, fiind ilustrat în figura 1. Astfel, ă intrarea este
în O logic, ş este în 1 logic. În ă ţ con-
densatorul C începe ă se încarce prin rezistorul FI. Când
tensiunea pe condensator atinge valoarea pragului de
sus al triggerulUl , acesta ă ş trecând din
1 _ în_ O logic, . iar condensatorul începe ă se descarce
pana ce tensiunea la bornele sale, dec;;i la intrare, atinge
valoarea pragului de jos al triggerului. In ă ţ
circuitul ă ş trecând din nou în 1, ş
Ciclul se ă ţ dintre cele ă praguri se
ş tensiune de histerezis, UH, ş este de ordinul a
0,8-1 V în cazul circuitelor TIL, depinzând ţ ş de ten-
siunea de alimentare. Timpii de ă ş ă a
condensatorului C, care ă perioada de ţ
deci ţ semnaluluI astfel generat, depind în primul
rând de constanta de timp Re, dar depind ş de tensi-
unea de histerezis ş de tensiunea de alimentare. Cu ă
R ş C au valori mai mari , cu atât ţ va fi mai ă
ş timpi nu sunt egali, deci factorul de umplere al
semnalului nu este de 50%. ă se ş un factor de
umplere de 50% sau variabil, rezistorul R se va înlocui cu
ă rezistoare R1 ş R2, înseriate cu câte o ă cum
este ţ în partea de sus a figurii 1, care ă astfel
circuITul de ă de cel de ă ţ
reglaJul separat al celor doi timpi. Se poate folosi practic
orice tip de circuit trigger Schmilt, cu una sau mai multe
ă Circuitele mai frecvent întâlnite, utilizabile în scopul
42
mai sus propus, sunt:
7413 (CDB413, FLH351, FLH335) - 2 x NAND
Schmilt Trig. cu câte 4 ă
. 7414 (CDB414, 8414) - 6 x NAND Schmilt Trig. cu 1
Intrare;
74132 (FLH601 , FLH605) - 4 x NAND Schmilt Trig. cu
câte 2 ă
ş ţ variantele LS ş HC ale acestora.
Aceste se mai ă în magazinele de specia-
litate, chiar Ş In capsula pentru SMD, la ţ derizorii.
In cazul circuitelor cu mai multe ă acestea se vor
conecta ă pentru ă ţ
. Expenmental, cele mal bune rezultate le-am ţ
un circuit FLH601 (74132), ă schema din
figura 2, unde am folosit un tngger ca oscilator pentnu HF,
un altul ca separator (facultativ), iar celelalte ă
ca oscilator de AF, respectiv separator pentru
acesta. Cateva valon ale componentelor utilizate ş ale
ţ ţ vor orienta constructorul amator
care experimental va alege ţ ă pentru scopui
propus. Astfel , pentru C = 33pF ş R variind între 100 ş
4700, ţ ă aproximativ între 28MHz ş
15MHz, Iar daca C = 470pF, pentru ş ă de vari-
ţ a ţ ţ se va situa aproximativ în
gama 12MH} - 4MHz. Oscilatorul ţ ă ş ă C
= O, datonta ă ţ parazite ale circuitului ş ale
montalului, ţ ă ce am obtinut-o cu acest
circuit fIInd 39MHz. stabilitatea In ă situ-
ţ este mai ă In domeniul AF, pentru C = 6,8flF ş
R = 6800, f,,200Hz. O ă ţ ă se poate ţ
cu o infinitate de perechi de valori pentru R ş C, al ă
produs ă ge timp ţ
respective. EXista Insa o valoare maxima pentru R ă
la care mai ţ ă valoare ce depinde
de ţ Ş de clrcuftul folosIt. Am constatat ă ă R
are valori mai mici, forma de ă este mai ă Nu se
ă R > 1 kO.
ă dorim un oscilator cu ţ ă desi-
gur, putem folosi un condensator variabil sau un
ţ sau câteva valori pentru R sau C
comutabile ş C, respectiv R, variabil , ţ astfel un
generator cu mai multe game. ă cam ţ dar
ş ceva se poate dovedi ca fiind un generator de test
foarte util pentru ţ ş mai modeste.
Nivelul semnalului de ş este de aproximativ 3,5 Vw
pentru Ub = 5V Ş destul de constant în ă ă
ă ţ la ţ mari (peste 20MHz). ţ de
ş este de o!dlnul a 750. Forma de ă este drep-
ă ca In figura 1, cu eventuale ă ale
fronturilor, deci semnalul de ş va avea un spectru de
armOniCI destul de bogat. O ă mai ă se
poate realiza folosind diode varicap, în care caz se poate
realiza simplu ş modularea în ţ ă a generatorului
sau chiar o vobulare într-o ă destul ş ă ş
cum este în partea ă a figurii 2. In acest
condensatonul C2 este absolut necesar, având rolul de a
bloca tensiunea de polarizare a diodelor varicap, pentru a
nu intra "în confli cf cu ţ de la terminalele tri-
ggenului, care sunt conforme cu diagrama din figura 1. ă
nu se ă din vedere polaritatea tensiunii de ă
(polarizarea diodelor varicap), polul negativ apJicându-
se pe anod, iar tensiunea de ă ă nu ă ş ă
30V. Condensatorul C1 ă circuitul de polarizare al
diodelor de tensiunea pe care este ă tensiunea de
ţ Valorile ţ din circuitele de
ă ţ ale diode lor varicap nu sunt critice.
putând fi cuprinse în limitele 10kO-100kn. Semnalul de
ţ poate proveni de la un oscilator pe ţ
ă realizat chiar cu un trigger disponibil din
ă Nivelul semnalului de ţ va trebui însa
TEHNIUM iunie 2006

RI DI
Uin
Uin
R2
D2
Uo
Us
Uj
+
Uo I
Ui n
,
I
7
,
c
. I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I I
I I
I
,
1
la diode le Zener,
care În anumite
ţ pot
substitui diode le
varicap. În acest
scop se poate
consulta articolul
ă mai
ţ con-
ţ ale
diodelor Zener ş
unele artificii
utile", de ing. Gh.
Revenco, publi-
cat În revista
TEHNIUM, nr.
3/2005.
În ciuda fap-
tului ă oscila-
toarele de genul
t celui propus mai
L... _______________________________ ...J sus nu ţ
atenuat, ă ţ de ţ ă ă
ţ ş de dioda varicap ă Folosind o ă va-
ricap de tipul BB113, care ţ de fapt 3 diode În
ş ă fiecare ă având o ţ a capa-
ă ţ Între aproximativ 250pF ş 25pF, pentru o ţ a
tensiunii de polarizare Uv Între 2 ş 20V (capacitatea unei
diode varicap ă când tensiunea de polarizare
ş am ţ pentru R = 3300, o
ţ a ţ oscilatorului Între 6MHz ş 20MHz cu
o ă ă ă Între 3,5 MHz ş 15 MHz cu 2
diode ş Între 2,5 MHz ş 13 MHz cu toate cele 3 diode
conectate. Pentru R = 1 kn, oscilatorul va ţ apro-
ximativ În gama 0,6 MHz - 5 MHz cu toate cele 3 diode
conectate. Pentru R = 150 ş o ă ă ă
ţ ă ţ ă a fost de 33MHz. Deci , ă
se ă o tensiune liniar ă (dinte de ă ă
cu amplitudinea ă Între 2 ji 20V, se ţ o vobu-
Iare Într-o ă destul de larga. Pentru o ţ sau
etalonare la capete de ă se poate conecta ş un con-
densator trimer de 20-30 pF, notat cu Ct pe schema din
figura 2. Montajul ţ ă chiar ă tensiunea de
alimentare scade ă la 3,5V, cu diminuarea corespun-
ă a
ă la frec-
ţ foarte mari, putem ş beneficia de semnale de
test ş În domeniul VHF, ţ spectrului de armonici
destul de bogat, forma de ă nefiind ă Cu
ţ ă ţ ă ş abilitate se pot ţ rezultate prac-
tice mai mult decât ă ă
ă dispunem de un circuit 7414, care ţ 6 tri-
ggere, putem realiza 6 oscilatoare pe ţ diferite,
de exemplu În domeniul AF, cu care se pot realiza diverse
montaje de divertisment ac;ustice, prin comutarea ş
mixarea acestor semnale. In cazul folosirii circuitului
simultan pentru mai multe oscilatoare, decuplarea la
ă a sursei de alimentare (terminalul 14), cu un con-
densator ă ţ de lucru, este foarte
ă
Prezentul articol ă pentru reabilitarea trigge-
relor Schmitt TTL, dar ideea este desigur ă ş cu
circuite CMOS, cum ar fi de exemplu CDIMMC 4093, care
este replica CMOS a circuitului TTL 74132.
Sper ca prezentul articol ă constituie o provocare de
interes pentru constructorii amatori, care vor putea
descoperi ş alte ţ interesante ale triggerelor
Schmitt.
2
+5V
AF
Uv
Cl 47k

1}-1
I 47k
CJ
amplitudinii
semnalului
de ş ş cu
o modificare
ă a
ţ de
ţ de
maximum
10%. ă
se ş un
oscilator vari-
abil, coman-
dat În tensi-
une, În dome-
niul frec-
ţ rela-
tiv joase,
unde nu dis-
punem de
diode varicap
de mare
capacitate,
putem apela
cu Încredere
30V
I l0nl'
- p __ .... ___ ... __ R ____ _j_-.... _4l . HF
BB11J
TEHNIUM iunie 2006
43
------------------------ATEUER------------------------
o Ă AUTO"
Ă
"sofit", iar drept ă pentru
ă o ă de plastic arun-
ă de ă ţ ă ş
pentru a realiza "seringa auto"
avem nevoie de ă com-
ponente, toate ă În zestrea
unui constructor amator:
- o ă ă de ă
ţ ă de 5, 10 sau 15 mi ;
NICOLAE Ă - un bec auto sofil, de 5, 10 sau
15 W, la 12 V;
F
iind de meserie electrician
auto, ă pot spune ă cea
mai ă ă pentru
- un conductor ţ ş izolat, de
cca 1 m lungime;
- un crocodil metalic, radio.
Importante sunt primele ă
componente, care trebuie
"Împerecheate" În sensul ă becul
sofit trebuie ă intre, suficient de
fest, În interiorul corpului seringii.
ţ ă cea mai
ă În asamblarea acestei
ă de control este lipirea cu
cositor, la capetele becului sofit, a
ă ace cu ă ă ca În ă
Pentru ca aliajul de lipit ă adere la
acul cu ă ă (care este, ş
un ţ trebuie ă folosim ca de ca-
pant ţ acid ortofosforic. Acele
de la capetele becului, ă lipite,
se vor scoate ă din corpul
seringii astfel: unul din ele prin orifi-
ciul de ş a lichidului din se-
ă iar ă printr-o ă
liza ă ă de control auto, ă (cu ajutorul unui ac cu
pentru af ă ă ş la o ă ă În pis-
ă toiul (de cauciuc sau de
plastic) al seringii.
____ Pe acest
,.. ac vom
mai lipi cu cositor cor-
depanarea ţ electrice a
unui autoturism este banala ă
de control , În fond, un bec de 12 V
ă cu ă fire conductoare
izol ate. Articolul de se ă la
ă ă i de a rea-
44
efi c . ... - .... _______ J.-.J" donul cu crocodil, care
Este vorba de a folosi un bec de ş la punerea ă de
control la masa autoturism ului.
ă ac il vom introduce În inte-
riorul unui ac de ă de prefe-
rat complet metalic, care ă dea
ţ ă
ă ă astfel ă
spre deosebire de altele, este
ă ă ţ ă un
conductor din ţ ă a
autoturismului se ă sau nu I
ţ de + 12V, chiar
acest conductor este acoperit cu un
ş izolator de vinilin. Într-ade-
ă acul de ă ţ vini-
linul , ajunge În zona ă
de ţ torsadate ş astfel se poate
concluziona, prin aprinderea becu-
lui , ă la bornele ă avem tensi-
unea de 12V. Am considerat ă nu
este cazul ă fac alte desene sau
ţ pentru ă ţ
ă Prezint, ş În fotografii le
ă "seringa auto" ă
ş ă
TEHNIUM iunie 2006
------------ATELlER------------
DISPOZITIV UNIVERSAL
PENTRU Ş DE Ă
...,
ELECTRICA
06
Ing. 1. LUNGU
\
1
50
__________
De ori electronistul amator, bricoleurul sau mo-
delistul este pus în ţ de a prelucra mici piese de
ţ sau de a ă la cote precise diferite materiale
nemetalice.
O ş ă de ă ă de putere medie (250 ...
400 W) poate face aceste ă ă ă dispo-
zitivele necesare, folosind drept scule o ă de fe-
ă ă circular, un traforaj , câteva pile, ă treze
disc, o ă de polizor de maxim 125 mm diametru ş
eventual ş ţ de strung pentru lemn.
Pentru a veni în întâmpinarea unor asemenea cereri,
voi prezenta mai jos ţ unui asemenea dispozitiv
pe care îl folosesc de peste 20 de ani.
În vederea unei proceduri ordonate ş eficiente, vom
Începe cu ... ş (vezi figura 3).
Mai întâi vom ă ş nota ă ţ ă a
ş lungimea ă ă ă gât ş ă vom
demonta mandrina ş vom vedea ce fel de prindere are.
ă trei feluri de prinderi , cu diferite dimensiuni în
TEHNIUM iunie 2006
______ . ___ ."
/
,.
/
/ /
/
/ '1' .
/ ' mllmetn sau
/ în ţ
Cea mai
ş ă este cu filet
interior al mandrinei ş
ă acestuia este de
obicei ă pe ea. De exem-
plu, UNF J1, - 20 ă filet
unitar anglo- american de ă
de ţ cu 20 de ş pe ţ ă
ţ ş trebuie ă fim ţ
ă aici ş o ă de zile mari ş
ă ă la cineva care are lere de filet
(ochiometria nu ă rezultate ş poate duce la dis-
trugerea arborelui ş
Filetele triunghiulare engleze notate cu W
(WMhworth) sau BSF (british standard fine) au unghiul
la vârf de 55
0
ş nu se potrivesc cu filelete UNF care au
ş unghi de 60
0
ca la filetele metrice europene. De
obicei ă ş ă de ş pe ţ ş uneori ş diametrul
exterior, suficient cât ă ne ă necazuri .
. Alte ş au filet metric ş aici totul este clar. M 12 x
1,5 ă filet metric fin de 12 mm diametru nominal
cu pasul de 1,5 mm.
AI doilea tip de prindere este cel cu filet interior al
arborelui ş ş ă ă teoria de mai sus.
ţ Filetul nu ă ş este ă o
ţ ă ă pentru realizarea ă ă cu' în
figura 3 b ş c.
Cel de al treilea tip este prinderea cu arbore cu con,
care poate fi ş el Morse (în ţ sau metric ş trebuie
ă ă ă ş o ă ă În ax pentru asigurare
ş un ş de fixare a piesei de prindere a pânzei ,
respectiv frezei. Poliloghia cu filetul ă din ă va-
ă
ă ce am stabilit în ce caz ne ă vom completa
cu cotele necesare dispozitivul de fixare ă
45
------------ATELlER------------
din figura 3 a, b sau c, ţ corit de ce scule vom prinde
in ş ă
Dispozrrivul a fost proiectat ă lucreze cu o ă de
circular pentru lemn, cu ă ă de 127 mm diametru
care are ă de 12,75 mm sau de 130 mm diametru
care are gaura de 16mm, ambele având grosimea s de
1,1 mm. Se va proceda ş fel încât ă avem un minim de
piese ş planul median al sculei ă fie mereu ş
Rletul pentru ş de fixare a sculei (figura 3 b ş
e) trebuie ă ă cel ţ 4 spire.
De asemenea putem lucra in lemn sau plastic cu freze
pentru metal de 50mm diametru, care au gaura de 13mm,
sau de 63mm, care au gaura de 16mm.
Discurile de ă de 115 sau 125 mm diametru a
ă de 22,2 mm, la fel ş pânzele pentru polizor unghiu-
Iar ă in târg.
ă stabilirea tuturor acestor ă importante:
vom executa desenul (desenele) finrr(e) ş le vom da lai
prelucrat la un atelier de ă pentru ă de dimen-
siunile lor depind unele dintre cotele dispozrrivului.
Acum ne intoarcem la început ş stabilim cotele H ş
H1' ţ ă cont ă ş va sta eu mânerul în pozijie ori-
ă ş îndreptat ă privitorul figurii 1 ş ă între ea ş
suportul poz. 1 , ca ş intre marginea ă ş placa,

46
de tâiere din figura 2 trebuie ă ă ă un joc de 1 ... 2
mm. Trecem aceste cote, lungimea L ş diametrul cI> al
ă ş pe figura 1, respectiv 2.
Eventual ă la un atelier de ă ş
construim o ă din lemn de ţ ă tare cu dimensiu-
nile din ă cu toate ţ perpendiculare.
Din panel sau (mai bine) Tego de 12 .. 13 mm se vor
ă piesele poz. 3 ş 8 din figura -1 ş piesele poz.1 ş 2 din
figura 2.
ă ţ ţ ă ţ boxe audio folosind
acest dispozttiv, ţ ă lungimi le pieselor poz. 8 din
figura 1 ş poz. 1 din figura 2 in ţ de dimensiunile esti-
mate ale elementelor ce vor trebui prelucrate.
De asemenea cu câteva adaos uri pe care nu le-am
detaliat, deoarece nu au fost construrre, dispozitivul poate
Iti folosrr ca strung pentru lemn cu lungimea ă sau ca
fpolizor, construind în acest scop o ă ă din ă
ă cu diametrul pietrei folosite.
La partea ă ş au de obicei o ă
ă sau o ă ş ă exact în prelungirea axului
ş ă nu ă atunci trebuie ă ă pentru a
putea fixa ş in dispozitiv.
Piesa poz. 2 din figura 1 se va executa din textolrr de 6
I(sau 8) mm grosime. ţ ă se pot pili la
TEHNIUM iunie 2006
-------------ATELlER-------------
rotund ş În acest caz ă ă din piesa poz. 1, figu-
ra 2 vor fi tot rotunde. Oricare din cele ă ţ este la
fel de ă cu ţ de a fi ajustate precis.
ă ce s-au trasat cu ţ se vor prelucra piesele
poz.2 ş 3.
Pe ţ piesei 3 se vor trasa ă pentru ş le
de fixare ş se vor executa ă <f> 3,S zencuite ş la fel pe
spatele suportului 2) ş În axul de simetrie la cota H, se va
executa o ă de <f> a mm pentru ş de fixare a
ş Pe spate gaura se va ă la 13 mm pe o
adâncime de a mm ş În ea se va presa o ă Ma
(poz.7) care se va bloca cu ă ş ă ă bicomponen-
ă sau (mai bine) cu adeziv poliuretanic pentru lemn, cu
ţ ă nu ă filetul
3 3.." rS
a.
În ţ ă cu ă pentru ş din cele
ă piese se vor executa ă de 2,S mm, adânci de
30 ... 3S mm, pe ţ frontale ale prismei poz.1 , astfel: se
ă Întâi gaura de jos pe ambele ţ se unge cu
adeziv ş se ă întâi placa de textolit cu un ş
pentru lemn cu cap înecat de 3,S x 30 mm. (poz 4), se
ă ş se ă ş celelane ă ş Se pro-
cedeazâ la fel cu piesa 3, ă ca axul ş ă
ă cu cel al ansamblului astfel format ş ă fie para-
lel cu baza lui. ş ş sunt solide, este de dorit
TEHNIUM iunie 2006
ca piesele ă fie ş lipite cu adeziv pentru a se asigura o
rigiditate ă ş ă ţ cont de faptul ă în
exploatare eforturile sunt destul de mari ş ă destule
ţ
Ş de fixare poz.S va avea vârf conic ş o ă de
antrenare ( poz. 6).
Ansamblul se ă pe placa poz: a tot cu trei
ş poz. 4 ă ă placa 2 ş unul În partea
ă prin ă zencuite executate la partea ă a
ă
• În ă ă ă cele ă ă <f> 6, ş ele
zencuite pe partea ă se ş cota L1 ş cu
aceasta suportuf este terminat.
1
I
If-II
Masa de ă din figura 2 se va executa astfel:
Întâi se ă piciorul poz.2 la cotele 1S0 mm ş H -
a mm ş talpa poz. S.
Pe partea ă a ă se va trasa axul de simetrie,
pe el se va marca (tot simetric) cota 8Omm, care trebuie ă
ă exact cu cea de pe suportul realizat ş se vor
marca trei puncte, unul la mijloc ş alte ă la 10 mm de
margini, În care se vor executa trei ă zencuite de 3 mm.
Se ş ă talpa peste picior ş În el se ă în
ţ ă trei ă de 1,S mm, adânci de cca 20
47
-------------ATELlER-------------
mm, se ă cele ă cu trei ş pentru lemn cu
cap înecat de 2,5 x 20 mm (poz. 6) ş se ă ă
<I> 6 din ţ A - A.
Se desfac ş ş ă din picior se ă la 8
mrT], pe o adâncime de 4 mm.
In ele se ă ă piulije M5 (poz. 4) care se
ă cu adeziv, apoi talpa se ş ş se ă
definijiv cu ş le ei.
Pe partea superioarâ se ă în ş mod masa
poz. 1 cu trei ş 3,5 x 30 ş cu adeziv, se ă o
linie la cota L 1, se ă cota 80 ş se ă ă
ă sau rotunde ă cum s-a ă mai sus.
Cu ă ş M5 x 30 cu cap înecat ş proemi-
ţ ă din texlolit în ă din ă se ă
ş de suport.
In arborele ş se ă piesa de prindere a
pânzei de ă ş se stabilesc locul ş lungimea ă
lransversale prin care va ş pânza de circular, ă care
se va executa decuparea ş se va fixa pânza la locul ei, ver-
ă rotirea ei ă
Din lemn de ţ ă tare (am refolosij un teu vechi din
lemn) se ă traversa poz. 7 ş rigla poz. 9, ca ş dis-
ţ poz. 8, cu grosimea astfel ă ă rigla ă
stea la baza mesei ş traversa ă fie ă cu planul
pânzei.
Se ă ş se ă pe dedesubt cu ă
ş pentru lemn de 2,5 x 16 mm.
Dintr-o ş de ă de 2mm, ă de 20 mm, se exe-
ă culisa poz. 13, ă ă la partea ă cu o
gaurâ ă M4 ş un ş filetat cu ă pentru ş
nijâ, poz. 14 (eventual blocabil cu ţ ă
Culisa se va fixa pe dedesubt cu ă ş de 2,5
x 10 mm (poz. 15) aproape de ă mesei, astfel ca sâ
nu ă pânza.
Se ă decuparea ă astfel ca în pozijia
ă traversa ă fie la 2 mm ţ ă de ă ş în p0-
ţ ă ă mai aproape de ă mesei, se exe-
ă gaura ă <I> 5 în ă ş se ă
cu un ş cu cap ş gât ă (torbant) M 5 x 30, pre-
ă cu ţ ă fluture (poz. 11 ş 12).
ă ă paralel cu decuparea longitu-
ă se va monta îngropat o ă ă cu reperul zero
la ţ pânzei.
Acum masa este aproape ă ş vom executa
dispozitivul de ţ din figura 3 e.
Se ş o ă de lemn de ţ ă tare cu
dimensiunile de 12 x 25 mm ş lungimea de cea 30 cm.
Traversa se aduce la 4 mm de ă ş se ă cu ţ
fluture ş eventual cu ş filetat.
O ă din lemn ă de 3mm ă de 8mm ş
ă de 150 mm, se ă provizoriu la baza traversei
cu ă cuie mici, se ş ş ş bucata de
lemn ţ bine cu ambele mâini ş se ş ă ă la
cea 45 cu partea dinspre operator pe ă astfel ă
ă stea pe cant, ă de ă ş ă nu ă pânza
Ţ ferm ă ă pe ă se ă încet
ă atinge pânza ş în continuare ă ă ajunge în pozijie
ă
Se ş ş se aduce traversa la 8 mm de
ă ş se ă ţ
Interiorul se ă ţ ă cu un ţ se ă ţ ş
cotele pe figura 3 e (este la scara 1:1) ş se ă la
forma din desen. Pe latura din stânga, pe mijlocul piesei se
ă cu o ă cu grosimea de 0,5 mm un canal
adânc de 12 mm pe ă lungimea. Astfel piesa poz. 7
este aproape gata. Se scoate bagheta de pe ă
48
Dintr-o ă de ă din ţ de 1 mm grosime ş 12
mm ă ţ se ă piesa de prindere poz. 1 ş dintr'O
ă din ţ de 0,5 mm piesa poz. 2, care se introduce
în adâncijura piesei 1 ş se strânge într-o ă
Ansamblul se va fixa cu ă nituri cu cap înecai.
improvizate din ă din ţ sau cupru, cu diametrul de
2 ... 2,5 mm ş se vor executa ă ă <I> 4,5 mm la cota
a = 15 ... 16 mm. Niturile se vor pili apoi la ţ ă pe ambele
laturi ale piesei 1.
Folosind ă piesei 2 drept ş se vor marca ş
executa ă ă <I> 3,2 pe piesa poz. 7, care se va fixa
apoi cu ă ş M 3 x 16 cu ţ ş ş (poz. 4,
. 5 ş 6).
Am ţ astfel un ansamblu de ţ a pânzei de
ă cu ă pozijii.
ă se folosesc primele ă ă (începând de jos),
piesa 7 va sta la 8 mm deasupra mesei, iar cu ultimele
ă la 18 mm deasupra, în ţ de materi-
alului ă
În timpul ă lama din ţ va intra în ă ă fi ind
astfel ş un ghidaj suplimentar al materialului de prelucrat
ă ă ă acest dispozijiv demontabil pe ă
Exact în planul median al pânzei se va marca ş execu-
ta ă ă în stânga figurii 2, în care va intra, ă
exact, dispozijivul de ţ
Se va marca cota a, se vor executa ă ă <I> 7
adânci de 10 mm, în care se vor introduce ţ ă
ş cu cap hexagonal M 4 x 16 (cu capetele în ă
Ş se vor îndrepta ş astfel ca ă fie paralele
între ele ş cu planul mesei ş se vor bloca prin umplerea
ă cu ă ş ă epoxy sau adeziv poliuretanic.
ă ă adezivului se va fixa piesa de ţ
cu piulije ş ş M 4.
Piesele din lemn se vor proteja cu ă straturi de lac
alchidic sau nit ro.
ţ muncii
Utilizatorul este singurul responsabil de integritatea sa
ă
Se va lucra numai cu ă ş de ţ ş ochelari
sau_ ă ă din plexiglas.
In dreptul pânzei, în ţ ş în spatele dispozitivului se
vor fixa cu ş pentru lemn de placa de ă ă
ă ţ din placaj sau ă late de 80 mm, astfel ă ă
nu se ă atinge pânza dedesubtul mesei de ă
ă se va folosi dispozitivul ca polizor, se va c0n-
ţ o ă ă pentru ă
Când avem de ă cu freza canale închise (care nu au
ş la unul din capete) se va proceda cum am ă la
ţ piesei poz. 7 din figura 3 e.
Dispozitivul se va fixa de masa de lucru cu cel ţ
ă menghine pentru lemn sau pentru vulcanizare, squ
cu ori care an procedeu sigur.
Traversa trebuie sâ fie ă cu planul pânzei, even-
tual ă cu max. 0,5 mm în sensul de înaintare a
materialului. În caz contrar materialul se va bloca.
ă se ă se va întrerupe imediat alimentarea
cu curent a ş ă butonul ă
Când avem de despicat baghete înguste, materialul se
va împinge cu o ă de lemn.
Toate sculele se vor fixa între ă ş din carton de
0,3 ... 0,5 mm care se vor ă folosind drept ţ chiar
piesele de prindere ş capacele lor.
Din ă din ţ de calitate (preferabil arc) de 2,5 mm
se va executa o cheie conform figurii 3 d, pentru strângerea
ş desfacerea pieselor de prindere.
La ş cu prindere pe con, dispozitivele (fig. 3 a) se
vor fixa bine cu ş în gaura ă
TEHNIUM iunie 2006
----------CITlTORIi Ă
ă numesc MARIAN DAICER, am 53 de ani ş sunt un pasionat de ă
Atât de pasionat am fost Încât prin 1980 am abandonat meseria pe care o practicam
(tipograf ţ ş m-am Înscris ş am absolvit o ş ă ă de depanatori
RTV, lucrând apoi ca depanator, apoi ca electronist la fosta C.C.H. ă (actual-
mente ă
$i ă faptului ă la ora ă Întreaga activitate ă din ă (ca ş
din ţ ă ă ă mea) este În agonie, am ajuns acum ă lucrez ca "agent de
ă dar pasiunea pentru ă mi-a ă
De-a lungul timpului am construit foarte multe montaje, multe din ele preluate din
revista TEHN/UM, altele din almanah ă ă nu a mai ă altele de ţ
proprie. ă ţ considera ă ă interes, am ă caut prin propria ă ş am
ă ă trimit ş alte scheme mai interesante decât cea ă ă
SONERIE de APARTAMENT
MARIAN DAiCER
Am intrat recent in posesia unui
ceas de ă defect ş dis-
trus). Fiind un pasionat electronist,
am incercat ă alimentez ceasul ş
ă ă ce se poate face cu el. Am
constatat ă este mai deosebit ă
de ceasurile intâlnite ă acum, In
sensul ă pe ţ de ă avea
in loc de melodii sunetul a trei
ă ă ş anume: cuc, privighetoare
ş ş
Auzind sunetul de ş am con-
siderat ă ar fi potrivit pentru a fi
folosit pe post de" sonerie de aparta-
ment, dar am constatat ă la fiecare"
ă ceasul ă ora ă in
limba ă ţ pe care nu
am putut ă o anulez din butoane ş
care ă incurca in ţ de a
folosi ceasul pe ţ de sonerie
de apartament.
Atunci m-am gândit cum ă pro-
cedez ş am conceput schema pe
care v-o propun spre publicare, in
ţ in care ţ ă pre-
ă interes.
Pentru alimentare am folosit un
transformator de sonerie care
scoate in secundar tensiunile 8 V ş
5V.
Din ţ de 5 V am construit
alimentatorul prezentat in figura 2
care ă ceasul, dar pentru
simplificare acesta poate lipsi ş el se
poate alimenta cu ă bateri R6. Din
ţ de 5000 se ş
Ula3V.
Difuzorul ceasului l-am inlocuit
cu un difuzor de ţ inalte
recuperat de la un Tv. "Diamant 220'
(URSS), care in acest montaj se
ă excelent. Cei care doresc
ă ţ ă un sunet mai puternic pot
TEHNIUM iunie 2006
folosi un amplificator, dar cu acest tip de difuzor sunetul este suficient de bun
pentru o sonerie.
''''''''''
'ov
Rei 1 Rd 2
Pentru a pune in functi-
1
une ceasul pe post de
sonerie ş concomitent a
elimina ţ de care am
vorbit ţ orei
exacte) am folosit trei
relee ş un tempo rizator.
Releele sunt de 12 V. La
ă lui B1 (butonul
exterior) se ă Rei
1 ş 2 (fig. 1). Rei 1 pune in
ţ prin contactele sale temporizatorul din figura 3, iar Rei 2 prin con-
tactele sale ă ceasul ă cânte prima melodie (sunetul de cuc).
Temporizatorul, a ă ă de timp se ă din condensatorul
de (de foarte ă calitate) ş R de 1 MO, pune in ţ Rei 3,
care prin contactele sale introduce in circuit difuzorul D. ă timpul progra-
2200",
, OV
5000
4,70 Be252
ReI 3
mat (circa
5s), difu-
zorul este
decuplat ş
astfel nu se
mai aude
ora ă
La a
doua ă
sare pe
buton se va
auzi sune-
tul de privighetoare, la a treia ă cântatul ş
Soneria poate fi folositoare ş pentru a ş ă am fost ţ de cineva
in lipsa ă ă ţ minte pe care sunet am fost. ţ ultima ă
IN
lN<4-002
Intregul monta) l-am
3
introdus intr-o cutie de
difuzor de radioficare ş
ţ ă excelent.
,.n
In lipsa ceasului de
care v-am vorbit se
poate folosi un ceas cu
melodii sau montajul
' 000 de la unele tipuri de
ă ş care aveau un
montaj ce ă plânsul
sau spun MAMA, TATA
etc.
49
----------CITlTORIi Ă
TUNERFM
VASILE BRUMEA, ă
ţ
Construirea unui receptor de radiodifuziune În
ţ de amator poate nu mai ă pentru ţ
interes, În ţ În care În magazine se ă
ă modele de aparate mai simple sau mai
sofisticate, cu performante dintre cele mai diferite.
ţ constructorului amator, ă de a asculta
emisiunea ă cu un aparat de ţ
proprie, nu poate fi ă de nimeni la ă În plus,
abordarea unei astfel de ă constituie o ă de
Încercare pentru ă electronist amator. ţ dintre
cei care suntem - nu- i ş - "tineri de mai ă
vreme", nu ne amintim cu nostalgie de primul montaj
realizat, chiar ă era vorba de "clasicul" receptor cu
amplificare ă cu ă pe care o ţ prin
copaci sau pe case. Pe atunci, ţ ă de
radiodifuziune de la noi lucrau mai ales pe unde medii
ş lungi, calitatea semnalului ţ fiind ă
In prezent ă ă cu ţ atâtor noi posturi ce
emit pe ultrascurte, unde calitatea semnalului este
foarte ă interesul pentru radio este În ş În
rândul tinerilor. De aceea, ă propun realizarea unui
tuner FM În banda 88-108 MHz. Materialul se ă
constructorilor cu oarecare ţ ă dar ş ă
rilor care ş ş ţ de ă din domeniul
ţ ş doresc ă abordeze un montaj ceva
mai complex. Tocmai de aceea a fost ă o ă
nu prea ă cu circuite integrate, care ă ă
realizarea unui cablaj simplu În ţ de amator.
Problema cea mai ă pentru ţ o constituie
realizarea ş mai ales reglarea bobinelor din circuitele
oscilante. Mai ales În ultrascurte, unde o deplasare
ă a unei spire ă un salt de ţ ă
apreciabil. Schema ă nu cuprinde decât ă
astfel de bobine ce se ă simplu, prin rularea pe
partea ă a unui burghiu cu dia metrul de 6 mm.
Descrierea schemei
Montajui (fig. 1) se ă cu
ă circuite integrate des folosite
În aparatura de larg consum ş care
se pot procura cu ş ţ ă din ma·
gazine sau din ă ale
unor montaje dezafectate.
50
Primul circuit, de tip TA 2003 P
sau echivalentul CD 22003 GP
(ambele În ă DIL 8),
ş mai multe ţ ş
anume: ampli ficator de ă
ţ ă oscilator local, mixer,
amplificator de ţ ă intermedi-
ă demodulator ş preamplificator
de ţ ă deci majoritatea
ţ necesare ă unui
receptor ă de cali-
tate. Acesta poate ţ cu ten-
siuni cuprinse Între 2,5 ş 6 V, con-
sumul ă fiind extrem de mic. În
cazul de ţ ă la tensiunea de 3,3 V
consumul este de aproximativ 15
mA. Semnalul captat de ă
ajunge la pinul 1 al circuitului prin
intermediul unui filtru ă
(88-108 MHz) de ţ evident,
ă ă numeroase firme
care produc astfel de componente
(numite ş filtre Soshin), În lista de
piese precizându-se câteva tipuri ce
pot fi procurate din montaje de
aparate industriale dezafectate sau
din ţ În lipsa unui astfel de fi l-
tru, se va folosi un circuit LC paral el
format dintr-un condensator ceramic
de 30 pF ş o ă cu 4,5 spire
ă ă pas, cu ş caracteristici
ca L 1 ş L2. Tot cu filtre ceramice se
face ş cuplajul Între ş mixeru-
lui RF (pin 3) ş intrarea amplifica-
torului de ţ ă ă de
10,7 MHz (pin 8) . Un filtrulsimilar se
ă ş montat ş la pinul 10 (reglaj
Q.U.). Acestea fiind de ă
unui condensator ceramic, ă
ă ţ superioare filtrelor LC,
ş În ş timp ţ
de acord. Condensatorul de la pinul
5, care face parte din circuitul de
reglaj automat al ă (RAA)
va fi de ă cal itate (preferabil cu
tantal ). La pinii 13 (oscilator UUS) ş
15 (i ntrare UUS) se ă sin-
gurele bobine care trebuiesc
ţ de amator ă pro-
cedeul amintit mai sus) folosind con-
ductor emailat de cupru cu
diametrul de 0,6 mm. Pentru L 1 se
vor bobina 3,5 spire, iar pentru
L2-2,5 spire. ă rularea pe ă
tul burghiului , cele ă bobine se
vor scoate ş spirele lor se vor Înde-
ă una de alta, ţ un
pas de aproximativ 1,5 mm Între ele.
Condensatorul variabil este unul
ă folosit În radiourile care
au ş gama de unde ultrascurte ş
TEHNIUM iunie 2006
---------CITlTORIi Ă
are capacitatea ă de 2X18 pF,
cu trimeri ţ ă demo-
dulare ş preamplificare, la pinul 11
se ţ semnalul audio. Calitatea
sunetului este ă transmisiilor
cu ţ de ţ ă sensibili-
tatea ş selectivitatea fiind foarte
bune.
AI doilea circuit integrat, de tip TA
7343 AP sau KIA 6043 S, este un
decodor stereo (in ă SIP 9) cu
ţ destul de bune in
raport cu simplitatea schemei.
Condensatorul C 21 de la pinul 4
face parte din circuitul oscilatorului
comandat in tensiune (OCT) ş va fi
cu pierderi cât mai mici (stiroflex). La
cele ă ş ale integratului (pini
8 ş 9) se ţ semnalul audio
stereofonic ă celor ă
canale stânga ş dreapta. Circuitele
de dezaccentuare (R 11 , R 13, C 24,
C 26, respectiv R 12, R 14, C 25, C
27) ă ţ la cele ă tipuri de
integrate amintite, componentele
având valori diferite. in lista de
piese, valorile din paranteze sunt
pentru circuitul KIA 6043 S. LED-ul
D5 (pin 6) va semnaliza ţ
narea unui ţ ă stereofonic.
Reglajul ţ OCT se face din
semireglabilul P.
Semnalul de la ş se ă
unui amplificator stereo de
ţ ă Alimentarea se face
cu tensiunea de 9 V, consumul cir-
cuitului fiind de aproximativ 25 mA
cu LED-ul indicator aprins.
in figura 2 se ă scala
ă care ş ă ţ
ţ ă Montajul se ă
cu circuitul integrat LSI de tip LC
7265 ţ integrat) pro-
dus al firmei Sanyo, des i ntâlnit i n
radioreceptoarele auto ş ţ
de ţ ceva mai veche.
Circuitul se ă in ă DIL
cu 42 de pini. ţ ă ă
de acesta este cea de la oscilatorul
local, din care se scade ţ
ă rezultatul - care este
tocmai ţ ţ ă - fiind
ş pe display.
Semnalul preluat de la oscilatorul
local (pin 13-CI 1) de condensatorul
C8 ajunge prin intermediul divizoru-
lui rapid CI 3 de tip LB 3500
ă SIP 9) la pinul 8 al lui LC
7265, care ă intrarea
ţ Baza de timp a
acestuia ţ un oscilator pilotat
extern cu un ţ de 7,2 MHz.
Alimentarea se face cu 5 V (tensi-
TEHNIUM iunie 2006
r
L
'" g
'" <
r-
une ă cu dioda 1 N5231),
pentru cele ă integrate, ş 12 V
pentru ş cu anod comun de tip
LS 1935, prin intermediul rezistoru-
lui de limitare R6. Acesta va trebui
ă suporte curentul consumat de
ş (cca 90 mA - cu toate seg-
mentele aprinse - ş 108,8). Se
poate folosi un rezistor de 120 ohmi
/ 1 W, sau ă de 220 ohmi / 0,5 W
legate În paralel. ţ ă se
1
- 1
!l ()()
N
--
.., -
• •
)!)!

......
...
,.
;;;
a_l_
I
- --
...J
o o
S
z
"
,.
poate folosi oricare alt tip de ş ,
cu anod comun de 3 1/2 ţ sau .
displayuri de tip VQE care ţ
câte doi ţ pe ă Acest
modul poate fi folosit ş independent,
pentru modernizarea unui radiore-
ceptor ă cu ă ă
(de ţ proprie sau din co-
ţ Trebuie doar ă se identifice
punctul cald al oscilatorului local
unde se va cupla scala ş ă se con-
51
----------CITITORII Ă ----------:;:
state ă redresorul aparatului
supus ă ă con-
sumul suplimentar de 90 mA. O
viitoare ă modernizare a mon-
tajului presupune ă unei
telecomenzi simple în IR, cu ajutorul
ă ă se realizeze de la ţ ă
o serie de comenzi (pornit/oprit,
reglaj volum, mute, wide-stereo
etc.).
montaj. indicate (+2-5 pF). Reglajele se
La circuitul nr. 1 avem de efectu- ă cu ă din aproape
at un singur reglaj, ş anume în aproape, de mai multe ori,
încadrarea în limitele benzii de ce se ţ rezultatele dorite.
ţ ţ se va face Decodorul stereo (CI 2)
ă ţ ş ă pe dis- ă simplu, din
play sau prin ţ cu un P. Se ş într-un sens sau
receptor industrial bine acordat, cursorul acestuia, ă ce
pentru cei care nu au realizat mon- ţ un post, ă ce
tajul din figura 2. Din bobina l2 se aprinde LED-ul indicator stereo
ş limita ă a benzii Se ă rotirea ă ce
Realizare ă ş reglaje (87,5 MHz), iar din trimerul de pe se stinge din nou. Revenind
Montajul se ă pe cablaj CV 2, cea ă (108 MHz). cursorul la ă ţ I
impri mat, cu dispunerea pieselor ca Din bobina L 1 ş din trimerul de pe cele ă repere, am
în figurile ă (scara 1/1) . CV1 se ă ţ ă reglajul. Scala ă nu nec:esili
ă schema de principiu se nu se ţ încadrarea în ă niciun fel de reglaj. Se va avea
pot identifica cu ş ţ ă componen- se ă valoarea conden- doar ca ă între cele
tele de pe cele ă ă ţ de satoarelor C4 ş C6 în jurul celei ă ţ ă se realizeze cu
,---------'-------------------------, ecranat, iar
ă fie cât mai
Acest modul
r - -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ...,
2
folosit ş indepelll-
dent, pentru
dernizarea
F.
C9
Fis. 2 I
C.I. 4
CI GI 81
ce
R6
C7
radio de COI1stlruC!!Ja
mai veche
cu ă
Sursa de alirnelnta ..
nu ă

du-se un Si
integrat bineCIJnOS-
cut din seria
care ă
tul consumat
aproximativ 130
ă ă a necesita

tor. Executat
montajul va
ţ
R7 GGNG
I
L... ______ _

rabile cu
firmelor de p
IS - 18 V
ONO
r- '--
I
------..,
Fis. 3 I
I
L..oIII
I

I
0 .1
I
I
RI
I
I
7812
I
I
--
e2
3
+ 12V
+9V
ONO
Lista de piese
Fig. 1
C1 = 1 nF
C2 = 30 pF
C3, C9,C11 , C12,
C16, C18= 20 nF
C4,C6 = 22 pF
C5 = 5 pF
C7 = 15 pF
C8 = 3 pF
C10 = 33 fj F/50V
C14 = 0,47 UrlOV'
C15 = 220 fjF/ 16V
C17, C20 = 1 u,"".-
î
elIn
flC1I
-
....
I
C19,C22 = 3,3 uF/!.
C21 = 1 nF/styro
I C23 = 470 fjF/ 16V
L_.....:.L=-=- =-=- =-=--=-::.. __ ___' C24,C25 = 5,6 nF
52
TEHNIUM iunie
"- - "' - ------------------..-----.
----------CmTORIi Ă
C26,C27 = 10 nF (560 pF)
C26,C29 = 4,7
C30 = 1 00
Rl = 100 ohmi
R2,R3 = 100 kO
R4 = 10 ohmi
R5,R7 = 1 kO
R6 = 22 ohmi
R6 = 6,2 kO
R9 = 820 ohmi
Rl0 = 220 kO
Rl1,R12 = 3,3 kO (3,3 kO)
R13,R14 = 15 kO (31 kO)
R15 = 47 ohmi
P = 10 kO
01,02 = lN4148
03 = BB 109, FV 1043
04 = OZ3V3,OZ3V6, OZ3V9
05 = LED R, V, G
CI 1 = TA 2003 P, CO 2003 GP
CI 2 = TA 7343 AP, KIA 6043 S
CF1,CF2,CF3 = 10,7 MHz
BPF = PFWE3, BPWB5, PFWB4,
BPMB3, FF7618, GEMB3 elc,
Fig. 2
C1,C2,C3,C4 = 1 nF
CS,C6= 22 pF
C7,ca = OV
C9 = 47" F/ l0V
Cl0= 10nF
Cll = 1OOI'F/ l0V
Rl = lkO
R2,R3 = 510 kO
TEHNIUM iunie 2006
R4= 2,2 kO
R5 = 3,3 kO
R6 = 120 ohmi/l W
R7 = 390 ohmi
Cll = LC 7265
CI2 = LB 3500
01 = lN5231
Qz= 7,2 MHz
••• ., •••• "' ••••• ""Q
., .
Fig.3
Cl,C2 =
C3 = lOOI'F/16V
Rl = 47 ohmi
CI = 7812
01 = lN4001
53
----------CITlTORII Ă
Ţ
TELEVIZOARELOR
Pentru cei care doresc ă ţ un televizor
alb-negru cu tuburi la care s-a deteriorat secundarul din
trafo-linii recomand ă ţ
Se ă ă mecanic secundarul de pe miez, ă ă
demontarea de pe ă a transformatorului , ă care
se ă montajul din figura ă ă
Triplorul se ă dintr-un aparat color sau se
ţ ă din magazinele de specialitate.
Pentru verificarea unui transformator de linii din TVC
sau a unui transformator din blocul de alimentare, se
poate folosi un televizor alb-negru cu 4 sau 5 CI. Se pro-
ă astfel :
- ă transformatorul sau ş ă - primar
TVC'
- ă în circuitul primar al televizorului alb-
negru ă ş transformatorului TV-AN.
La ţ unei dungi orizontale pe ecranul televi-
zorului pentru a repara e bine a ş ă
- pe tub avem rastru cu semnal;
cum v-am ţ
scrisoarea dv., domnule Ş Varro ş jud.
ş a fost ă unui specialist - colaboratorul
nostru dr. ing. Andrei Ciontu - care la ă dv.
referitoare la bobinele aud ion ş la tuburile electronice
61t36C ş 6,,44C ă ă ă
1. În figura 1 este ă schema unui detector cu
ţ care ş o ă de tip audion. Bobina
audion (fig. 2) este ă cu aer, ă pe o car-
1
5O-100pF
2OD-1000pF
U,
" II
II
II
II
\1
Ş - RANETE SANDU
..... TV.
"'"
U- •
.----oUm
TRIPlOR
ptS()() lRAHSF'ORIroIATOR
UNII
- avem sincronizare pe ă
Pentru aceasta facem un baleiaj mecanic cu ajuto
unei oglinzi (retrovizo?re), basculând manual s
mecanic ogl inda în ţ televizorului ş observând
deschidere în ă a dungii de ţ cm, ce perm'
analiza ă
ş
Capetele ă ş
ă se pot
depista ş cu
ajutorul unui ohm-
metru sau al unui
bec mic, alimen-
tat prin ă
O ă (cu
cu P I aj
inductiv
al ante-
nei) este
ă în
figura 3.
• •
2
acord
ţ

2.Tubul
6,,36C este o ă de putere cu
dirijat, ă la baleiajul
0.5-2Io1D
1
54
se
ca etaj
într-un rec-apt,.
audio,
randame n
foarte mic.
6,,44C nu
ă ă
v-a promis
mai ă
TEHNIUM iunie 2
ş
Or. SORIN PISCATI

I TlEHINIIJM Iunie 2006
Poate unii cititori ş vor pune
ă Întrebare: "Pentru ce se
mai propune construirea unor astfel
de motoare, ă ă ţ practice,
acum, când ă o varietate mare
de ş ş motoare electrice ce
pot fi ţ cu ă
ş ţ ă Scopul este pur didactic
ş tocmai din acest punct de vedere
ă noi ă ă ţ
Autorul ă ş cu nostalgie
filele ă ale unui caiet În
care, pe la mijlocul anilor '50, elev
fiind, a desenat cu ă pla-
nurile acestor ş Le-a rea-
lizat cu ţ mijloace materiale,
câteva scule rudimentare ş aproape
ă ă bani. Bucuria sa a fost mare
atunci când le-a prezentat distinsu-
lui ă profesor de ă care preda
la acea vreme le\lile de ă ale
ă ţ Le-a ţ mai mult
intuitiv ş nu le-a mai uitat ă azi.
Acesta a fost motivul pentru care
m-am ă ă le publ ic (cu
ţ le de rigoare), În ţ ă
ş ţ elevi din ţ acestor
ani vor Încerca ă le ă
Fie ă le vor realiza ă la stadiul
final , fie ă nu, scopul va fi atins: vor
ţ mult mai ş ş temeinic
multe din frumoasele taine ş legi fi-
zice ale ă ţ Poate peste ani
ş ani Îl'i vor aduce ş ei aminte cu
nostalgie de aceste Începuturi.
ş ă cum am ă
realizarea acestor ş elec-
trice nu ă nici materiale
costisitoare, nici scule ţ
ş nici o Îndemânare ă
ş descris În continuare
poate fi realizat aproape de oricine
cu cea mai mare ş ţ ă ş
ţ ă de la prima Încercare,
În cele mai bune ţ
Statorul ş se con-
ţ ă dintr-o ă de ă
de fier moale, de aproximativ 1 mm
grosime. Se taie o ă ă ă cu
latura de 55 mm.
La ţ de 15 mm de mar-
gine (fig. 1), paralel cu una dintre
laturi, se Îndoaie tabla În unghi
drept. Vom ţ În acest fel o
ă cu laturile În L, latura mare
având dimensiunile de 55 mm
lungime ş 40 mm ă ţ iar cea
ă ş lungime ş 15 mm
ă ţ
In mijlocul laturii mari se face cu
ş de ă o ă cu
diametrul de 3 mm. La dreapta ş la
stânga acesteia, la câte 15 mm dis-
ţ ă de centrul ei, se mai face câte
o ă de 4 sau 5 mm diametru;
ambele trebuie ă ă ş
diametru, fie de 4, fie de 5 mm. ă
capetele laturii mici se mai face câte
o ă de 2 sau 3 mm, pentru
fixarea piesei de postament (fig. 1).
55
---------1- LABORATORUL Ş ----------1
Se ă ă din ţ ă
ş cu câte o ţ ă fiecare.
Aceste ş vor avea 4 sau 5
mm diametru ş lungimea de 40 mm.
Ca ă nu ă ţ ă magne-
ă ş se ă ă la
ş (pe aragaz sau în alt mod),
ă care se ă ă se ă ă
încet. ă ce s-au ă se ă ţ ă
se ă cu ă neofalina,
alcool tehnic sau sanitar ş în final se
vopsesc (pentru un aspect ă
cu ţ ă vopsea auto de culoare
ă sau ă
Pentru realizarea electromagne-
tul ui stator mai este nevoie ş de
ă mosorele pe care se va
ă ş sârma de bobinaj.
Mosorelele se ţ ă din
hârti e ţ de scris, din care se
taie, cu foarfeca, câteva ş cu
ă ţ de 30 mm, cât va fi lungimea
mosorelelor pe care vrem ă le rea-
ă Se ă ş ă ă uneia
dintre ş pe unul din ş
care vor ă în final miezul elec-
tromagnetului statoric (fig. 2) . ă
ce se ă ş ă o ă ă ă ă se
înclei eze acest prim strat, se conti-
ă ă ş ungând ă în
prealabil hârtia cu clei ţ de
ă sau cu alt adeziv. ă
ă ş în acest fel a 8+10 stra-
turi, se scoate tubul de hârtie de pe
ş ş se ă cca 24 de ore ă se
usuce. La fel se ă ş cu al
doilea tub. Se ă de aseme-
nea patru discuri de carton cu
diametrul exterior de 12 mm.
Fiecare din cele patru discuri va
avea în interior o ă al ă
diametru este egal cu cel al tuburilor
de hârtie.
ă uscarea tuburilor de hârtie
se ă discurile de carton pe
aceste tuburi , în ş fel încât ă
formeze un mosor cu lungimea de
aproximativ 30 mm (fig. 3).
La fiecare din aceste ă
mosoare se ă cu ă
ă ă ă cca 200+250 de
spire din ă de cupru ă cu
email. Grosimea sârmei va fi de
0,2+0,3 mm. ă de spire va fi
ş pentru ambele mosoare.
Este de preferat ca bobinarea
ambelor mosoare ă se ă în
ş sens.
In prealabil, cu ş de ă
sau cu un ac de cusut mai gros se
va face câte o ă de 0,3+0,5 mm
într-unul din discurile ă
mosorel. Prin acestea se trece
începutul sârmei de bobinaj, astfel
ca o ă de cca 5 cm din ă
sârmei ă ă ă ă pentru a
avea posibilitatea de a lega electro-
magnetul (Ia terminarea ţ
motorului) la polii sursei de curent.
ă ce s-a terminat bobina rea, se
56
ă analog ş cu cel de al
doilea ă al sârmei de bobinaj.
Se introduc ş în inte-
riorul mosoarelor astfel bobinate,
ă ce în prealabil am pus la
capetele respective (dinspre partea
ă a ş acestora)
câte o ă de carton mai gros.
Capetele filetate (posterioare) ale
ş lor (care ies în afara
mosoarelor bobinate) le introducem
în ă de 4 sau 5 mm (fig. 4) ale
piesei în ă de L ă în
figura 1.
Pe capetele ş care ies
de partea ă a piesei L mai
introducem câte o ă ş în
ş ş ă ţ Vom
avea ă ă strângem suficient de
tare ţ pentru ca miezul elec-
tromagnetului, ă cu mosorul
respectiv, ă nu se ş dar tot-
ă trebuie ă fim ţ ă nu
strângem nici prea tare, ca ă nu
ă mosoarele care ă
bobinajul (fig. 4).
Se trece acum la ţ
rotorului ş Rotorul se
face din ă ă d!) fier moale
cu grosimea de 2 mm. Inainte de a
croi tabla ă se cop-
ţ ă un tipar de hârtie. In
acest scop se ă pe o
ă de hârtie ă cercuri con-
centrice, unul având diametrul de 40
mm, iar al doilea de 20 mm. Se
împarte cercul exterior în opt ă ţ
egale ş fiecare punct astfel ţ
se ş cu centrul. Aceste opt
raze ă cu cele ă cercuri
concentrice vor forma o ă cu
patru ţ
Cu ajutorul unui traforaj ş al unei
pile se taie ş se ă tabla în
ş fel încât ă se ţ ă o ă cu
din1i având forma ă în figura
5. In centrul rotorului astfel ţ
3
a
4
5
Ş
EHNIUM iunie 2006
7
se face o ă cu diametrul
Dintr-o ă foarte drea
ş Axul va avea În final
mm. Se ă roata cu ţ
unul din capete. ă roa
de 2 mm. ă ar avea, de e
ş ar fi prea ă ş
ă
3mm.
- de ă de ţ se face axul moto-
ametrul de 3 mm ş o lungime de 65
e acest ax la ţ de 40 mm de
trebuie ă ă obligatoriu grosimea
mplu, numai 1 mm grosime, puterea
te posibil ca rotorul acestuia ă nu se
Fixarea pe ax a ţ cu dis se face prin cositori re. Trebuie ca axul
ă fie perfect perpendicular p ă deoarece În caz contrar rotorul
ş va "bate" ş nu v putea fi adus suficient de aproape de
polii electromagnetului. Cu ă rotorul se va afla mai de polii
electromagnetului, cu atât m orul va fi mai puternic. In niciun caz
ă ţ ă nu trebuie s fie mai mare de 1 mm.
Pe ş ax cu rotorul se ă ş dispozitivul de Întrerupere ş
restabili re a curentului electri Acest dispozitiv se face dintr-o ă
de ă de ă sau cupru u grosimea de 0,871 mm ş care are
exact ş ă ca ş r rul, cu deosebirea ă diam,etrul ă
exterior este de 20 mm, iar c I interior de 10 mm (fig. 6). In centrul
acestei ţ cu ţ se face de semenea o ă de 3 mm diametru,
prin care se introduce axul ş Piesa se ă de acesta
tot prin cositorire la aproximat 10 mm de rotof. Se vor respecta ş În
acest caz regulile de fixare a otorului pe ax. In plus, ţ ţ mici
trebuie ă ă În dreptul gol ilor dintre ţ ţ mari.
Dispozitivul de Întreruper ş de stabilire a curentului electric se
mai ă cu o lamel ţ de ă sau cupru de cca
5 mm ă ţ ş 50 mm lungim ă unul din capetele lamelei se fac
ă ă cu diametrul de 2 m ş apoi se Îndoaie acest ă pe
o lungime de aproximativ 10 m, În unghi drept.
Cele ă ă vor servi Î final la fixarea lamelei de postamentul
motorului (fig. 9).
Ultima ă component
ă este chiar piesa În for
doilea ă se face din ă
Se taie din ă ă un
mare de 20 mm ş ă ţ
trapezului se fac ă ă
mm una de alta. ă aceas
mm de latura mare a trapezul
acum acest ă ă piesa
ă ă ţ la car
gaura din acest al doilea lag
a ş este ă Unul din
ă de L a electromagnetului. Cel de al
e cupru sau ă de 1 mm grosime.
pez cu latura ă de 10 mm, latura
e 45 mm (fig. 7). La 5 mm de baza
câte 2 mm diametru, la ţ ă de 2
se Îndoaie tabla În unghi drept, la 10
ş paralel cu ă ă Se ş ă
ă de La electromagnetului ş se
se ă gaura de 3 mm, pentru ca ş
ă fie la ş ă ţ Cu ş
e ă se ă În punctul astfel
nsemnat o ă de 3 mm diametru.
Având ă toate piesele prin-
ipale ale ş se poate trece
a asamblarea lui. Postamentul acestui
411 ----.""1 .... ...m
otor este o ă de aproxima-
iv 5710 mm grosime, 100 mm
ungime ş 80 mm ă ţ Pe acest
ostament se ă cu ă
uruburi mici electromagnetul. Se
Introduce apoi ă mai lung al axu-
lui În gaura de 3 mm diametru, care se
ă Între cele ă bobine ale electro-
magnetului, iar ă ă al axului
e introduce provizoriu În cel de-al
oilea ă Se apropie rotorul, pe cât
posibil la o ţ ă mai ă de 1 mm,
e polii electromagnetului. Se Însem-
ă ţ axului ş În acest loc se
ă ş ă 374 spire din ă ţ
de cupru de pe care am ă
izolamentul. Aceste spire au rolul de a
Impiedica axul ă se deplaseze longi-
udinal ş deci, ca rotorul ă se
apropie sau ă se ă de polii
electromagnetului. ş ţ
se face ş la ă ă al axului.
51
---------I- LABORATORUL Ş
ă ce ne ă din nou ă pOl:!!'. acestor "gulere"
de pe ax este ă le lipim de ax cositorire (fig.
8). Acum se poate fixa de postament doilea ă
Lamela ă de curent se ă
de postament cu ă ş în încât ă
ă periferia ţ mici cu ţ La lamelei va
trebui ă avem ă în primul rând
frece prea tare ţ ţ Pe de
lam ela ă ă ţ ţ cu
ş ai ţ mari ă
magnetului ş contactul , ca
ţ respectivi ai ţ mari ă arElplu, polilor
electromagnetului.
Bobinele electromagnetului au în patru capete,
fiecare din cele ă bobine având un început ş un
ş Se ă unul din firele bobine cu unul
din firele celeilalte bobine în ş fel, curentul elec-
tric ă circule într-una din bobine I sens, iar în
ă ă în sens contrar. ă pe
ambele bobine spirele sunt , în i sens
ş cum s-a recomandat mai ş primei
bobine se ă cu ş a doua bobine.
ă spirele de pe cele ă ă ş În
sensuri contrare, atunci se ă
cu Începutul celei de a doua. ă ă
capete. Unul din aceste capete partea me-
ă a electromagnetului , iar cel ă la o
ă ş de contact. A doua se ă prin
intermediul unui fir de cupru cu (peria) de con-
tact.
Cum ţ ă motor _ "t",,,?
Cele ă borne, fixate la m"rnir,. "
se ă la polii unei baterii
redresor, cum este cel prezentat În
10. Curentul electric va trece,
lamela de contact, la unul din
ţ mici ; de aici , prin intermediul
lui metali c ş al suportului
electromagnetului , curentul
ă În spirele electromagnetului
ă miezul de fier. Acesta
va atrage ţ ro!orului , ă
ă se ă In momentul În
care doi ţ ai rotorului ajung
În dreptul polilor electro-
magnetului , curentul
Lista de piese
- 1 ă de fier moale de cca 50 x 110 x 1 mm;
- 1 ă de ă de fier moale de cea 40 x 40 x
2mm·
- 1 ă 'de hârtie de scris;
- 1 ă de carton ă de dosar);
- clei de ă sau alt adeziv pentru hârtie;
- 1 ă ă din ţ de 65 mm lungime ş
3 mm diametru;
- 1 ă ă de la o baterie ă
- 1 ă ă din ă sau cupru de cca 20 x
20 x 1 mm;
- 1 ă de ă de 100 x 80 x 5 mm;
- cca 10 metri de ă de cupru cu diametrul de
0,2+0,3 mm, ă cu email;
- 2 ş de fier cu ţ respective, de cca
45 mm lungime, cu diametrul de 4+5 mm;
- câteva ş mici;
- 2 borne;
- material de lipit (fludor sau cositor ş ă de lipit).
Scule necesare
- ş ă de ă
- un burghiu spiral cu diametrul de 2 mm;
- un burghiu spiral cu diametrul de 3 mm;
- un burghiu spiral cu diametrul de 4 sau 5 mm;
- ă
- ciocan;
- ă
- compas;
- ă
- pistol sau ciocan electric de lipit.
electric se Întrerupe, deoarece lamela de con-
tact se ă În acest
moment În dreptul unui
gol al ţ ţ mici , iar electrQ-
magnetul ă ă mai ă In
virtutea ţ rotorul ă ă
se ă mai departe ş la un
moment dat, lamela vine În contact
cu dintele ă al dispozitivului
de întrerupere a curentului. Din nou
prin spirele electromagnetului ă
curent, miezurile de fier ale acestuia
se ă ş atrag ă ş
perechea ă de ţ ai elec-
tromotorului ; fenomenul se ă
atât timp cât bateria ă
ă curent. Pentru ca moto-
ş ă ţ În ţ cât
mai bune, este bine ă ungem ţ
ă spre a reduce la minimum
ă
58
... 220V
10
TR lPM-l
-+11--'>-....-- + 6V

Ş
Ă
Ă
FORSTER
Probabil
cea mai ă
ă ă pentru
ă ă ţ ţ
câmpurilor magnetice constante ş
foarte slabe ar fi o ă rotitoare,
dar punerea În ă a acestei
metode presupune Învingerea unor
ă ţ de ă ă foarte
mari, mai ales când dorim ş o pre-
cizie ă Cam ş lucruri
s-ar putea spune ş despre o ă
ă ă cea a bobinei
vi bratoare. Interesat fiind de diferite
metode, accesibile amatorului, pen-
tru ă valorii unor astfel de
- . am fost imediat cucerit de
eiegam principiului de ţ
a! scn:lei care va fi ă aici.
ca pentru realizarea son-
dai rai la ă ţ alt mate-
ria! da:âI cel indicat la
[1) ş rEi - ă altceva,
deoarece. asa se ă acol o,
ă auEi SE baza con-
ţ beneficiind
TEHNIUH ;.R
ţ
aparate realizate la
Institutul "Dr. F6rster" din
Reutlingen, Germania.
ă pe ţ
sumare ş destul de ţ
pentru mine) din lucrarea ă ş
ă cu o ă ă
Într-o ă de teatru TV
ă ("La noi În ţ ă cer-
cetarea se face pe cont propriu, prin
unghere!"), am pornit propriile mele
ă Ţ de sensibilitate pe
care am avut-o În vedere a fost de 1
nT/div. pe o ă cu 100 de divizi-
uni, ă aproximativ 115.10
5
din
valoarea câmpului magnetic terestru
(care nu este un câmp puternic, dar
nici prea slab nu este) . Din ă
nu am ş ă aflu ă am atins
acest deziderat, deoarece pertur-
ţ artificiale din ă ţ noas-
tre sunt mult prea mari, În zona În
care locuiesc fiind de ordinul a 50-
100 nT. Cu ajutorul bobinelor
Helmholtz am constatat ă printre
smuciturile ş ă .acului
putem ş decela câmpuri chiar
sub nT. ă la ă unui loc mult
În afara ş ă lor ş În care
ă pot verifica sensibilitatea ş
MARIAN Ă Ă Ş ă
ilitatea În
ţ ale
aparatului , voi prezenta
cititorilor doar ţ son-
dei magnetice.
Pentru a ţ principiul de
ţ al sondei, am imaginat
pentru cititori o foarte ă analogie
ă ţ figura 2. Cu acest
dispozitiv, format dintr-o ă sus-
ă de ă resorturi identice,
ne propunem ă ă ă intensi-
tatea câmpului ţ Punem
capetele barei ă oscileze În
ă ş ne ă ţ asupra
punctului din centrul barei. ă
resorturile sunt liniare, se ţ
ă acesta va ă În repaus,
indiferent de alungirea ţ ă a
resorturilor sub ţ ă ţ
barei. ă ă resorturile sunt
neliniare (fig. 3), întinderea lor sub
ţ ă ţ barei are impor-
ţ ă ţ ă de ţ ă de
repaus a barei, ă acesteia
care se duce în jos se va deplasa pe
o ţ ă mai ă decât a celuilalt,
care se duce în sus. Ca atare, punc-
tul din centrul barei va fi la cea mai
mare ă ţ concomitent când cu
unul , când cu ă dintre capete,
ă va avea o ţ ă de
ţ ă (resorturile nefiind
liniare, nici capetele ş nici centrul
barei nu ă ţ armonice).
Amplitudinea ş ă punctului cen-
tral va fi în ţ cu intensitatea
câmpului ţ (pe care am fi
59
----------LABORATORUL Ş ----------
putut-o ă prin metode mai
simple, dar nu acest lucru ne intere-
ă
Principiul de ţ al son-
dei noastre este oarecum ă ă
tor (fig. 4). Bobinele identice L1 ş
L2, numite bobine de ţ sunt
alimentate în curent alternativ ş
sunt înseriate în ş fel încât ă
genereze câmpuri magnetice de
sensuri contrare. La rândul lor,
bobinele de ă L3 ş L4, tot
identice, sunt înseriate în ş fel
încât ţ ind ş în ele ă ă
sensuri contrare. ş la ş nu
vom avea nicio tensiune, ă numai
atunci când miezurile feromagnetice
lipsesc sau când ele ă dar
sonda nu se ă în câmp magnetic
constant. ă acum ce se ă
la ţ unui astfel de câmp.
Presupunem o valoare instantanee
a curentului prin bobinele L 1 ş L2
suficient de mare pentru ca
miezurile ă se afle în zona pro-
ţ ă a caracteristicii lor
de magnetizare. Câmpul ex1erior B
va ajuta miezul bobinei L 1 ă se
apropie de ţ ş se va opune
ş ă miezului
bobinei L2. Rezultatul este ă o vari-
ţ ă a curentului prin bobinele
de ţ va produce o ţ de
flux magnetic mai ă prin miezul
bobinei L 1, care este aproape de
ţ ş oarecum ă din
punct de vedere magnetic, decât
prin miezul bobinei L2, care mai
poate primi magnetizare. Prin
urmare, ţ ş în bobinele
de ă vor fi inegali ş urmând
ţ din analogia
ă putem deduce ă la
ş vom avea un semnal cu
ţ ă 2f, ţ ă de cea a
semnalului de ţ Semnalul de
ş nefiind sinusoidal, el poate fi
descompus într-o suprapunere de
semnale sinusoidale cu ţ
2f, 4f, 6f ... , ă armonicele pare
ale ţ f (armonicele impare
se ă Cu ajutorul unui filtru
ă este ex1ras semnalul cu
ţ 2f (armonica a doua),
avantajul fiind foarte mare: ampli-
tudinea acestui semnal depinde
practic liniar de intensitatea câmpu-
lui magnetic de ă (în [1] se ă
60
ş ţ ă
În ă ă lucrurile nu mai
stau ş de bine ca în teorie. În
primul rând, partea ă este
mult mai ă decât ar ă
În al doilea rând, o echilibrare per-
ă a sistemului de bobine este
aproape imposibil de realizat, la
ş ă un semnal cu
ţ 2f chiar în ţ câm-
pului de ă În lucrarea [1] se
ă ă se admite un dezechilibru
ţ Am constatat ă ă acest
dezechilibru, care nu ar fi prea de-
M
O'

A
r
:VA
y
ranjant ă ar ă constant,
poate fi ş modificat în urma vari-
ţ foarte mici ale tensiunilor
mecanice din miezuri, ţ care
pot fi produse de ă
mecanice propriu-zise, de ă
de ă de relaxarea în timp
a tensiunilor ţ sau ţ
ă în urma procesului de
demagnetizare a miezurilor. Oricum,
aceste ă de care se pare ă
nu sunt scutite nici aparatele indus-
triale, sunt deranjante doar la sensi-
ă ţ foarte mari. În lucrarea [1], în
2
B
X


...
t
t
t Alungirea
3
Resort
ţ
ţ
Comprimarea
TEHNIUM iunie 2006
ş
care este descris un frumos ş foarte ă ce am realizat ş ă ă ă dreptunghiuri perfect
sensibil magnetometru realizat la pereche de bobine, ele se vor asam- egale, de 40/13 mm, având ă ca
Institutul · Dr. ă se ă bla ca În figura 6 (dimensiunile ochiurile dreptunghiulare ale sitei ă
"Aparatele de tipul celui descris În necotate nu sunt critice, desenul fie orientate cu latura lor mare para-
uHima parte sunt dintre mijloacele fiind orientativ; se poate face com- ă cu latura ă a dreptunghiu-
cele mai moderne pentru ă ţ cu fotografia din figura 1). rilor noastre ă important).
ă continue (unele tipuri Cu ţ miezurilor, toate piesele Pe un dom $4 mm vom rula drep-
produse de firma Forster" permit de aici, inclusiv ş ş tunghiurile paralel cu latura lor
ă ş la ţ joase, de ţ vor fi nemetalice. intregul mare, ă care le vom lipi cu
20-30 Hz). Pe ă avantajele indi- ansamblu ÎI vom fixa cu ajutorul ă ş ă ă pe câte o ă
cate, se ă ş o sensibilitate ă cu filet M4 pe o ă din sti- ă de ş diametru,
ă ă la 8.10-
4
Aldiv.). clotextolit cât mai ă având ş având câte un ă filetat (fig. 5), in
Aparatele bazate pe aceste traduc- cablajul necesar ă termi- scopul ş tensiunilor
toare ă ş unele neajunsuri, nalelor bobinelor. mecanice, tijele nu au fost fi xate
dintre care ţ ă factorul Miezurile, care sunt foarte impor- decât la un ă
important de ţ ă ş complexi- tante, trebuie ă ă forma ă Pentru alimentarea sondei eu am
tatea schemei de ă ş un pentru a putea fi aduse ş ă folosit un semnal dreptunghiular de
ţ prohibitiv pentru multe ţ ţ ă Eu le-am con- cca 500 Hz, circuitul de ţ
REALIZAREA Ă in ţ din sita ă de la un fiind Înseriat cu un condensator de
figura 5 este dat desenul
unei perechi de bobine corespon- ă deoarece 5
dente. Materialul carcasei trebuie 2 '"
'"
N
-


s
4
s
-
N
Iesire

nemetalic ş cât mai rigid
(eu am fol osit teflon). in stânga se va
bobina de ţ care va avea
de spire din conductor $0,15
b:!mlaIe cât mai uniform posi-
- - âeapta se va afla bobina
;:2!CJ:3:"E!" având 5000-6000 de
90, 08 mm (prac-
ă când se
de bobinaj, echili-
i-5e - scoatere de
spire de st*e În exces,
ă __ .....
TEHN .... __
-&
N S

._.
1'>
ă
nu a dat rezultate
la fel de bune. De exemplu, mult mai
ţ bune au fost miezurile ă
din tabla ă din ş cinescop,
ă ă fie ca atare, fie ţ ă
prin corodare În acid clorhidric. Atât
tabla, cât ş sita sunt din fier foarte
pur, probabil fier ARMCO (American
Rolling Miii Co.). ş de la un
service TV ne vom procura un tub
cinescopic defect, pe care îl vom
sparge aruncându-I pe asfalt la o
ţ ă cât mai mare de noi, ă
care vom recupera sita ş vom ă
ra bine locul de cioburi. Din ă vom
.-
19
16
43
._.-.-.:11 -
.- '
70
astfel Încât ă se
ţ ă ţ (mai bine zis, chiar
ţ Dar pentru echili-
brarea sondei ş pentru a vedea ă
ea ţ ă putem folosi o ali-
mentare cu 50 Hz de la un transfor-
mator de ţ curentul prin bobine
fiind de 50-60 mA. Pentru echili-
brarea sondei ă ă miezuri, la ş
bobinelor de ă ă un
voltmetru de curent alternativ, cât
mai sensibil , acesta indicând o anu-
ă valoare a tensiunii reziduale.
Scoatem câteva spire de la una din
bobinele de ă ă tensi-
unea ş atunci ne oprim ş
scoatem spire de la ă ă
61
c
Ş
de ă ă când tensiunea
ajunge la zero. Introducem acum
miezurile ş facem din nou echili-
brarea sondei, dar de ă ă
prin ş În ţ longitu-
ă a acestora. ţ ă
acum sonda ă va ţ
indicând ţ câmpului magne-
tic terestru. Pentru a nu fi ţ ţ
de el, vom orienta sonda aproxima-
tiv pe ţ est-vest În plan ori-
zontal, ş Încât liniile de câmp
magnetic ă ă perpendicular pe
bobine. ă cum ă Într-un
articol, liniile câmpului magnetic te-
restru pentru ţ ă sunt Încli-
nate ă sud ş fac un unghi de cca
62° cu planul orizontal. ş
dacâ vom orienta sonda În ă
ţ vom ţ cea mai mare
tensiune, orientativ vreo 50 mV. Pe o
ţ perpendicu-
ă ar trebui ă
avem la ş o tensiune ă ă
practic putem considera ă sonda a.
fost ă suficient de bine
ă la ş tensiunea rezi ă va
fi de vreo cinci-zece ori mai ă
decât cea ţ ă când sonda este
ă pe ţ liniilor de câmp.
Oricum, ă alimentarea sondei cu
500 Hz, ă cum s-a ă (când
curentul necesar va fi de 15-20 mA)
ş ă folosirea unui filtru trece-
ă centrat pe 1000 Hz, ţ
62
se va ă ă ţ considerabil. Cei
50 mV de la ş vor deveni acum
vreo 300, iar tensiunea ă În
ţ câmpului va deveni foarte
ă la ş filtrului. O recoman-
dare ă Înaintea ă ă
rilor va trebui ă ă bine
miezurile. Demagnetizarea, care se
face cu sonda ă se rea-
ă prin apropierea ş Înde-
ă ă de ă miezurilor
a miezului unei bobine prin care cir-
ă un curent alternativ puternic. O
demagnetizare "Ia botul calului", dar
În general ă o putem face
folosind În mod ă ă chiar ş
ansa pistolului de lipit aflat În ţ
une. Este bine ă nu aducem sonda
În câmpuri magnetice mult mai mari
decât cel terestru, ea fiind mai pu-
ternic influ-
- ' -
r_ '-'
._ .
. - .- '
ţ ă atunci
când se ă În ţ
ă câteva ţ pentru cei
ţ de partea electronicâ. În
[1] se ă câ pentru compensarea
câmpului magnetic terest ru se trece
un curent continuu prin ă ş ă
de ă Eu ă am preferat ă
integrez ă ş ă de ă
Într-o ă de ţ ă În
curent continuu, ceea ce ă o
stabilitate ă În ţ a son-
dei. in ă ordine de idei, redresarea
armOniCII a doua este bine ă se
ă prin intermediul unui chopper
echilibrat, realizat cu comutatoare
electronice, În acest fel putându-se
pune În ţ ă ş sensul câmpului
ă in ş partea electro-
ă trebuie ă ţ ă ş un circuit
pentru demagnetizarea miezurilor,
demagnetizate care se face trecând
prin bobinele de ă un curent
de cca 40 Hz, cu valoarea ţ ă de
5-10 mA ş lent ă ă ă va-
loarea zero, În tot acest timp sonda
fiind ă
Ă Ţ DE Ă Ă De obicei ,
ă ă se ă În ă ţ
ale ă ţ câmpului magnetic:
Alm În SI ş Oe În sistemul
10e = 10
3
/47< Alm
6
'" 80 Alm. Pentru aer sau vid
avem ă ţ 1 T =
8.10
5
Alm ş 1 Oe = 1Gs. Pentru
ţ ă ţ câmpului
magnetic terestru este de cca
47000 nT sau, rontunjit, 50 000 nT =
0,5 Gs, valori pe care este bine ă le
ţ
BIBLIOGRAFIE
1. Ulrich Wiener, ă ă
electrice, val. II, Editura ă
ş 1969
2. TEHNIUM nr. 4/2005,
Bobinele Helmholtz
TEHNIUM iunie 2006
----------TEHNIUM MODELlSM----------
Navamadelele electrice care pat participa la
cancursun ţ republi cane, cantinentale sau man-
diale sunt ă ţ pe clase, ă anumite criterii can-
structive ş ţ Cuplaj ele rigide dintre
arba rele matarului electric de antrenare ş arbarele eli-
cel Imersate,. care ă navamadelul , pat fi uti-
li zate la o sene de clase de cancurs. De ţ ă un
astfel de model paate fi antrenat de mai multe mataare
electrice care rotesc a ă elice, ă de un
singur motar care ă simultan mai multe elice
sau mai multe mataare, fiecare antrenând câte a elice:
Din anumite cansiderente, varianta in care un matar
ă o ă elice ă este cea mai ă
ă .
. Principalele de cancurs care ă in spe-
cial ultima vananta Ş la care cuplajul intre arbarele
matorulUi electriC Ş cel al elicei paate fi rigid, sunt:
Clasa FIE::::> Madele de ă ţ cu
mataare electrice ş elice subacvatice. Aceste madele
radiacamandate parcurg În ambele sensuri un traseu de
forma unui triunghi echilateral, a ă ă este de 30
metri.
Clasa F2 ::::> Mac;!ele realizate la ă capii fidele
ă nave reale. In cadrul cancursului madelului
respectiv i se fa,ce a la asupra ţ
Ş ă ţ ţ dupa care ă a
ţ pe ă În cursul ă este parcurs un traseu
Impus.
Clasa F3E ::::> Cuprinde madele de ţ
ă antrenate de unul sau mai multe mataare elec-
trice, c;.are ţ ă una sau mai multe elice submer-
sate. In cadrul cancursului, madelul trebuie ă se
deplaseze prin ţ le unui traseu impus, cu cât mai
ţ ş ş timp cât mai scurt.
Clasa ECO ::::> In cadrul acestei clase ă la
cancurs modele "economice", de ţ ă
ţ de mataare electrice ş elice subacvatice. Sunt
navamodele care ă În grupuri de 3+6, t imp de
6 sau 8 minute, de-a lungul unui traseu În ă de tri-
unghi echilateral cu latura de 30 metri.
Clasa FSRE ::::> Navamadele de curse care can-
ă În grupuri de 3+8, timp de 15 minute pe un
traseu În ă de M. '
Taate madelele de la clasele de mai sus sunt caman-
date cu ţ de ă
. Cuplajele rigide descrise În cele ce ă pat fi
utilizate la aceste clase unde ă Între arbarele
matarului electric de antrenare ş cel al elicei se face
direct ş nu prin intermediul unui reductar mecanic cu
ţ ţ Pentru toate cazurile se va ţ cont ş de
faptul ă planul elicei de propulsie trebuie ă ă un
unghi cât mai aprapiat de 90°cu ţ de Înaintare a
modelului. Când unghiul pe care îl face arbarele elicei cu
ţ de i naintare ă a madelului are o anu-
- valaare, ţ de prapulsie ă de elice se
vectarial În ă ţ una care este ţ
_ de Ingere a madelului ş ă perpendicu-
ce aceasta, care tinde ă ridice madelul. Cu cât
a - este mai ă În rapart cu prima, cu atât ran-
ă este mai bun. Din ă ă la
de ă din clasa FIE se ă În
- . f1exibili , care permit eli cei ă fie per-
:le dra::1ia de Înaintare ş În felul acesta ă
." ă ă numai ţ
_ a model ului. Sigur ă În acest caz
- - este maxi m. Ş În cazul arbarilor
c:::ei:II" rigizi se pat utiliza cuplajele
_IiJ!l=s.. ;:a;m. ă ţ randamentului ,
- ă cât mai apraape de carpul
TEHNllUI!l __
CUPLAJE
RIGIDE
PEN'IRU
NAVOMODELE
DE
CURSE
SORIN PISCATI
madelului. ţ ă este de 0,8+1,5 mm. De
asemenea, trebuie ă se ţ ă cant (în cazul ambelar
tlpun de arbarl) ca matarul electric de antrenare ă fie
amplasat câ! mai jas, Încât centrul de greutate al
fie cobora!. Un centru de greutate ridicat
facIliteaza rasturnarea madelului , mai ales În curbe.
Dimensiunile cuplajelar rigide descrise În cele ce
ă sunt cele mai uzuale. Diametre ale arbarilar
mai mici de 2 mm ş mai mari de 4 mm se Întâlnesc rar
la aceste clase de madele. Pentru dimensiuni inferioare
sau superiaare cuplajelar prezentate se ă alte
tipuri de matoare ş În special cele cu ardere ă
Aceste cuplaje nu fac abiectul articalului.
Cuplajul prezentat În figura 1 se ă atunci
când arba rele matarului electric are ş dimensiuni
(0 4 mm) ca ş arbarele elicei. Se Întâlnesc În special la
din clasele F2 ş FSRE. Cuplajul se strun-
ş dintr-un ţ rezistent, la cate faarte precise, ţ
du-se cant de faptul ă pe de a parte, transmite un
cuplu impartant, iar pe de ă parte, ţ lui este
30
1

Cuplaj M 5
Material ţ OL45; OL60 sau echivalent
Obs. Cota va fi ă cu ţ (eventual rectificare)
63
----------TEHNIUM MODELISM ----------
,
mare (10 000.,.20 000 roVmin). Acest
lucru este valabil pentru toate cupla-
Jele prezentate în articol. ă nu
sunt respectate cu ţ cote le
apar ă ă in acceptabile din cauza
ţ mari. Lungimile celor ă
ş de fixare (M3) nu trebuie ă
difere între ele cu mai mult de 0,2
mm pentru ca ansamblul ă fie cât
mai echilibrat dinamic. ţ din
care sunt realizate va fi de foarte
ă calitate (cel ţ de calitatea
materialului din care este realizat
altfel filetele lor se ş
lesc , ă momentelor mari de
strângere -a lor. Este indicat ca În
dreptul ă ş arborele
moto.rului electric ş respectiv, al
celuI de antrenare a elicei ă fie
poliz'l.te pe o adâncime de cca 0,1
m!l1: In felul acesta se ţ ş
miCI ţ plane ă ă
momentul transmis poate fi de 5+10
ori mai mare, ă ă strângerea
ă a celor ă ş M3.
Capetele acestor ş nu trebuie
ă ă ş ă cu mai mult de 2 mm
ţ ă ă a
cuplajului. Cuplajul se ă În
special la navomodelele la care
arborele elicei ş al motorului electric
au ş diametru de 4 mm.
ă momentul transmis la elice
nu trebuie ă fie prea mare. Clasele
de modele la care se ă cel
mai bine sunt: EGO-Standard, FSRE
Ş F2.
De ţ ă la toate cupla-
jele prezentate În acest articol,
arborele elicei va avea numai un
ă ş anume pe cel posterior (de
ă elice). ă de la partea
ă a tubului etambou (tu bul
În care este introdus arborele elicei)
poate ă ă sau mai bine ă
fie majorat cu 1 mm. ă diametrul
arborelui este de 3 mm, diametrul
ă va fi de 4 mm ş in
acest caz, ă va servi numai ca
ghidaj , întrucât ă superior al
arborelui elicei va fi ţ prin
Intermediul cuplajului rigid, de
arborele motorului electric.
ţ Gei doi arbori trebuie
perfect ţ Motorul se va monta
pe suportul ă numai ă ce s-a
ă ă între cei doi arbori prin
intermediul cuplajului rigid. ă ce
motorul a fost montat pe suport, se
scoate cuplajul rigid ş ă din-
spre motor al tubului etambou. Acest
ă va fi ă sau i se va
majora diametrul interior cu 1 mm.
ă se ă nemodificat, arborele
elicei se poate ţ provocând
arderea motorului electric.
Cuplajul din figura 2 este desti-
nat unor modele de ă de ă
ţ ă din clasa F1 E.
64
IR 18
M3
2
L
16
1\\\ 11\\\

tj18 tj14
' 1
tj12 tj16
_.
1- ' -'

._._.-.-
._ ..
.- :
1\\\\\\\\).\\
i 1\\'\
M.

36
Cuplaj
Material ţ OL45; OL60 sau echivalent
Obs. Gotele ifr2 ş lP4 vor fi respectate cu ţ
Orificiile ifr2 ş lP4 vor fi perfect coaxiale Între ele ş cu ţ cilindrilor ifr6 ş
;:ru
3
_5
M3
.

I
V / /////////;/
I
tj17 +3
-
._.-

._ ..
I

!
r
I
,
Cuplaj
Material ţ OL45; OL60 sau echivalent M.
5
Obs. Cota va fi ă cu ţ (eventual ractifieare)
lR 18
;M3
4
L 16
1\\\
I
1\\\
""-
\ \ \ \ \
;
+8 +4
1
+3 +7
,
_.
1-'-'
.... _._._.- ._._._.- ._0.
.-
\ \ \ \ \ \ \\).. \\
1\\\
I
-

36
Cuplaj
Material ţ OL45; OL60 sau echivalent
Obs. Gotele ş lP4 vor fi respectate cu ţ
Orificiile ş lP4 vor fi perfect coaxiale Între ele ş cu ţ cilindrilor ş
Motoarele brushless sau cu ţ statorici din samariu-cobalt au în ge-
neral arborele motor cu dlametrul de 4 mm. Aceste motoare puternice (de
0,8+1,5 kW la o greutate de 150+250 g) transmit ş de ţ prin
cuplajul prezentat In figura 2, la arborele ngld al ellcel, care are diametrul de
numai 2 mm. Se alege un arbore atât de ţ pentru a ş pe de o
TEHNIUM iunie 2006
----------TEHNIUM MODELlSM-----------
8 M3 5
r\\\ :
\\\
S
\\\
$3,15 18 ' 18 $3
-
._._.- ._.-
. _ ._._._. _ . _ . _ . - .
1-'-
\ \ \ \ \ \ \\ \ \ \
·1
,\\ \
I
8
M::
36
Cupla}

Material :;> ţ OL45; OL6D sau echivalent
Obs. Cotele .p3 ş 15 vor fi respectate cu ţ
Orificiile ş 15 vor fi perfect coaxiale Între ele ş cu ţ cilindrului
Cuplaj
M 5
Material :;> ţ OL45; OL6D sau echivalent
Obs. Cota l'a fi ă cu ţ (eventual rectificare)
18 IR
-p
M3 16
M
r\ \ \
I \\ \
S\
I
1\\\
,
1

;
_ .
_._ .
1- ' _ ' _ ' _ ' -
._._._.-
I
\\\ I 1\ \ \ .. ">
M3 36

MaJeriaI =;> 0JeI 01..45; OL60 sau echivalent
Obs. CoIeIa #3 ş f4 KII' 5 respectate cu ţ
,
I
\\\
I

-p
6
7
$3 $7
._.-
.-
Orificije ş f4 KII' i perfect coaxiale Între ele ş cu ţ cilindrilor ş
TEHNIUM iunie 2006
parte, momentele de ţ iar pe
de ă parte, energia ă
pentru rotirea lui. Diametrul de 2 mm
al arborelui elicei poate fi ş
ă la 1,2 mm, atunci când
arborele ş rolul unui
arbore flexibil, care ă la
rândul ă elicea modelului. Rolul
arborelui flexibil a fost expli cat mai
sus.
Practic se ş o ă de
pian (0 1,2 mm) ă intr-un
tub de teflon cu di ametrul interior de
1,3+ 1,4 mm. Acest tub de teflon este
introdus la rândul ă in tubul etam-
bou (metalic) propriu-zi s. Elicea
modelului fiind ă pe
ţ de inaintare, randamentul
este maxim, prin suprimarea ţ
ascensionale.
Cuplajul din figura 3 face ă
ra intre arborele motorului electric ş
cel al elicei, atunci când aestea au
ş diametru egal cu 3 mm. Se
ă in special la clasa F2,
atunci când navomodelul are dimen-
siuni ş viteze mai mici (F2A). De
asemenea, ş ă ş ţ ş la
clasele EGO; FI ; F3 ş FSRE, mai
ales când arborele elicei nu este
flexibil.
Cupl ajul din figura 4 se ă
de ă la modelele i n dotarea
ă ă motoare mai puternice ş
care au arborele cu diametrul de 4
mm. Cuplajul transmite ş la
arborele elicei , care are diametrul de
3 mm. Se ă in special la
clasele F2 (B;G) FI E ş EGO-Expert.
De ă la motoarele electrice
care ă modele de concurs
de ă medie, arborele motor are
diametrul de 3,15 mm.
Cuplajul din figura 5 ă
ă intre cei doi arbori. Se uti-
ă la ş clase de modele
ca ş cuplajul din figura 4.
Pentru transmiterea unor cupluri
mari , ale unor motoare deosebit de
puternice, cum sunt cele de con-
ţ brushless sau cu samariu-
cobalt, se ă cuplajele
prezentate in figurile 6 ş 7. ă
cum se vede, la aceste cuplaje
fiecare arbore este fi xat prin câte
ă ş M3. Aceste ş
de calitate ă trebuie ă
respecte ţ tehnico-construc-
tive de mai sus. Cuplajul din figura 6
se ă i ndeosebi la modelele
din clasele F2, iar cel din figura 7 la
supermodelele de ă din clasa
FI E. La aceste modele, puterea
motorului electric poate ajunge la
2000 W (Ia o greutate de cca 250-
300 g), iar viteza de deplasare de
55-65 km/h.
65
------------DIVE

ORIZONTAL: 1) Pilot rus care la 12 aprilie 1961 a zbu- .... ----.... '="-----------:...-.....
rat pentru prima ă în ţ cosmic, efectuând o (AND OAMENII
ţ în jurul ă (Iuri Alekseevici ; 1934-1968) -
ă 2) A coborî lin pe ă .. 3) Aflate la ă ţ - DE STIINTA'" ZA .... MBES(
Vocea ă ă ă cea mai ă - Popor antic care avea
vaste ş ţ de astronomie, fiind primul care a afir- I I
mat ă ă e rotund ş ă se ş în jurul axei t-------------------....
sale ş în jurul Soarelui ş a explicat ş ţ modul cum se
produc echpsele (var.). 4) AI cincilea satelit al planetei
Uranus, pe ă Miranda, Umbriel, Titania ş Oberon, ţ
ţ dupa numele unor eroi din opera lui William
Shakespeare - Plan gol! - Lansat la centru! 5) 14 la
romani - ţ ţ ă sau ă a ima9inii unui
astru ca urmare a interpunerii unui corp ceresc mtre el ş
observator sau a ă unui corp ceresc între el ş obser-
vator a ă lui în conul de ă al altui
• Ilustrul medic italian de la ş secolului al
XIX-lea, GiusepRe Roncali, directorul spitalului de
boli mintale din BOloQna, ă vizita ă pe la
paturile "nebunilor ă înainte de a ş pe poarta
spitalului, le spunea ţ ă care-I Înconju-
ra", ş conduceau totdeauna ă la ş din
spital:
- Dragii mei , ă acest "mic balamuc", ă ne
ă m cel mare!

• Pe timpul petrecut În SUA, fizicianul danez
Niels Bohr (1885-1962), care nu izbutea ă
ă nici un secret, era ş celor ă
ţ cu supravegherea lui.
1 2 3
ceresc, Purtând, din motive de securitate ă
4 5 6 7 8 9 10 11 ambele sunt lipsite .' I d N' h I B k I - âl - .
nume e e IC o aus aer, e o mt ni mtr-o. ZI pe
2
de lumina proprie. ţ unui coleg din Europa ş ş ă ţ
6) ă ă i se ă cu lostul ei nume de familie.
3
- Punct luminos Doamna Îi ă rece:
care se ş - ă ş ţ domnule profesor Bohr, ă
noaptea pe cer ş numesc acum Placzek. 4
1-++-1
5
se ă cu - Ş dv. ă ş ţ ă ă numesc acum
mare ă Baker - ă fizicianul.
ă uneori o @
ă care se
6
7
8
stinge ă scurt • Renumitul fizician italian Galileo Galilei (1564-
1642) nu umplea termometrele inventate de el cu
timp. 7) In trepte! - mercur sau spirt, ci cu vin. Astronomul italian a tri-
Grupuri de stele, mis unui coleg de ă englez un termometru,
cu limite neregu- ţ de o ă prin care explica funcjionarea lui.
late, mai mici Nu se ş prin ce Împrejurare acea nota s-a pierdut
decât o galaxie - ş astronomul englez a ă nedumerit asupra
Au 60 de minute.
9
H
-+_
10
HH-+-
11 L-L.....JL.....!--'.-1._
8) Satelitul natural al ă care se veQe pe cer darului primit. ş se face ă Galilei a primit un
ă ă luminii primite de la Soare _ In 9) ă care l-a ă perplex:
Punct cardinal _ Punct de pe bolta ă opus zeni- Vinul a fost Într-adevar minunat. ă rog ă
tului, situat la ţ verticalei locului cu emisfera mai ţ
@
ă ă 10) ă - ţ din emis-
fera ă care ţ steaua ă Algol. 11) Corp
ceresc numit popular ş stea cu ă - Marte la greci.
VERTICAL: 1) Grupare ş ă de stele ş de alte corpuri
ş având diferite forme - ă ă miez. 2) Corpuri situate
pe bolta ă - Cea mai ă ă ă a sis-
temului nostru planetar. 3) ă o galaxie! A ă
- Localitate în Germania. 4) Culqarea unor stele foarte
ă (pl.) - Fiul lui Esop - Inceput de ţ 5)
ă - Soi de ş (reg.). 6) Individ - ă pentru
ţ referitoare la contractul de transport inter-
ţ de ă pe ş - Lichid a ă descoperire
pe un corp ceresc presupune ş ţ unor forme de
ţ ă pe el. 7) ţ ă la ă - Roi de stele din ţ
Taurului, situat la circa 350 ă de Soare. 8) Punct
.de pe sfera ă opus nadirului, situat la ţ
verticalei locului cu emisfera ă ă -
ţ din Emisfera ă ă între ţ
ă ş Hercule, ă popular ş sub denumirea de
"Ciobanul cu oile". 9) Fular - ă pentru ţ munci-
ă ă - ă pentru denumirea ţ ă noas-
tre, înainte de '89. 10) A se ivi soarele - Elena Elef}escu.
Plecarea rachetei de pe ă spre ţ cosmic - In cer.
ţ UDEM, ENN, OAN, ' OMR, PEO.
Gheorghe Ş
66
• Regele Prusiei, Frederic cel Mare (1740-1786)
avea adeseori obiceiul de ş bate joc de oamenii
de ş ţ ă ă vizitând Academia de Ş ţ
monarhul i-a Întrebat pe membrii Academiei :
- Domnilor, sunt În ţ unei dileme: un pahar
plin cu ş are un sunet mai cristalin decât
un pahar plin cu vin sa.u nu? Domniile voastre ce
spyn? .
In numele academicienilor a ă ă ia
cuvântul un ă orientalist:
- Maiestate, membrii Academiei Regale de
Ş ţ nu ă pot ă deoarece salariile lor
sunt foarte mici ş nu le permit astfel de ţ
@
• Dramaturgul ş eseisiul englez de origine irlan-
ă George Bernard Shaw (1856-1950) a spus, În
1939, Într-o ţ ă
- Germanii sunt ţ ţ ş ş
Intrucât nu pot avea ţ toate aceste trei ă ţ cel
cinstit ş hitlerist nu este inteligent, cel inteligent ş
h)tierist nu e ş cinstit, .iar cel care e ş inteligent ş
cmstlt nu poate fi hitleriSt.
Culese ş prelucrate de
Gheorghe Ş
TEHNIUM iunie 2006
R4 lk2
K2
RO
'"
R5
cs
470u135V
R7
1k
Din ţ recente ale revistei Conex club ă sem-
'" ă ă câteva articole pe care le ă de
TI mare interes pentru constructorii amatori.
_ • Convertor de tensiune ă 12/24 V-25 W
(nr. 4/2006, pag. 44-45, autor George Pintilie)
Articolul ă realizarea unui convertor de tensiune
ă de la 12 V la 18-24 V (tensiune de ş
ă pentru un curent de ş nominal de 1 A/24 V. Montajul, având un randament de 70-74%,
este deosebit de util pentru alimentarea unor aparate portabile de la acumulatorul autoturismului.
• ţ ă pen-
tru incintele acustice
(nr. 2/2006, pag. 28)
Articolul ă kit-ul
Velleman K4701 , destinat
ţ incintelor acus-
tice În situatiile În care la
bornele dit'uzoarelor se
ă În mod accidental
tensiuni continue mai mari
. de 10 V. Montajul admite o
tensiune ă de
intrare de 90 Vc.c. , iar
curentul maxim suportat
de contactele releului este
de 10 A.
• Avertizor pentru telefon (nr. 3/2006, pag. 26-27, autor Ş
ţ
"'

Aparatul descris ă un accesoriu util acolo unde se folosesc ă telefoane fixe, conectate
pe ş linie. Prin aprinderea unui LED
verde, aparatul ă utilizarea unui telefon.
Un al doilea LED, ş ă ţ pe linie
a unui telefon ţ În timpul ă tele-
fonului principal.
eCl77 (TOla)
L __
, .
• • • __ ______________________________ ._ • _. _ __ .• _ __ .• ___ .• _, _ .• ___ .• __ _ .• _ __ _ 2
Ţ ... NU Ă Ş .. E PREA SCUMP? .. Ai Încercat la: TRIODA ORADEA?
: . ă oferim produse de ă calitate la un ţ accesibil , ca reprezentant pentru România al firmelor :
• Bevonastechnologia ERD/Ungaria
(PISTOALE Ş SISTEME COMPLETE DE VOPSI RE ÎN CÂMP ELECTROSTATIC. ACCESORII)
• MINIPA SAO PAOLO/Braziiia
(MULTIMETRE DIGITALE. OSCILOSCOAPE. TESTOARE Ă Ă Ş Ţ FAZMETRE)
• EMOS PREROVlCehla '
(LANTERNE, ACUMULATORI, PRELUNGITOARE, Ă CABLURI , SISTEME DE SUPRAVEGHERE)
• RELPOL ZARY/Polonla
(RELEE STATICE, RELEE DIVERSE, CONTACTORI , Ă DE PUTERE Ş Ă
ă ă la dispozitie cu peste 150.000 repere din cataloage le: ASWO - Germania, NEDIS - Olanda etc.
• Componente electronice: CIRCUITE INTEGRATE, TIRISTORI , PASIVE, TELECOMENZI , TRANSFORMATOARE
• Scule ş accesorii depanatori: PRO'S KIT, PROLlNE, HAU PA, WELLER, HANDY, LOCTITE, KONTAKT CHEMIE
• Difuzoare: SAL, MNC, BM, PRO WEST, LG, SHAMSONIC, Lumini ă PANASOUND, stroboscop etc.
• ţ pentru radioamatori ş taximetrie ALlNCO, componente calculatoare SWEEX: player MP3, webcam, multimedia.
Magazine În Oradea: telefoane: 0259-436.782, 267.223 Non-stop internet: www.trioda.ro.e-mai!: sales@trioda.ro
ţ prospectele noastre gratuite prin e-mai! sau prin ş ă