P. 1
Aventurile submarinului Dox 01 v.2.0

Aventurile submarinului Dox 01 v.2.0

|Views: 132|Likes:
Published by giovanitta

More info:

Published by: giovanitta on Aug 26, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/09/2014

pdf

text

original

Sections

DOMNULE DOCTOR, domnule doctor, vino repede, uite c se

ă

trezeşte!

Glasul pe care ÎI auzea ca de la mare deprtare i se pru

ă

ă

cunoscut lui George. Deschise cu anevoie ochii, îl ainti în tavanul

ţ

de tabl de deasupra capului su şi rmase câtva timp nedumirit

ă

ă ă

Unde se afla oare? Trebuia doar s se scoale devreme ca s

ă

ă

intre ca ucenic la lctuşerie.

ă ă

Ba nu. Pornise doar cu Petre pe mare, vântul îi împinsese
mereu spre nord şi nimeriser in mijlocul unor bestii grozave. Îşi

ă

aducea acum bine aminte cum alunecase de pe spinarea balenei,
în momentul când hidoasa „spaim a mrilor” se repezea la el.

ă ă

Auzise îns mai înainte o detuntur, zrise un om şi un tun plutind

ă

ă ă ă

pe unde, apoi simise o izbitur grozav la creştet.

ţ

ă

ă

Ideile i se încâlceau în cap. S fi fost vis sau aievea? Dar auzise

ă

parc adineauri glasul credinciosului su Petre? Unde se afla acum?

ă

ă

O umbra se aplec peste el şi vzu un chip de om privindu-l cu

ă

ă
încordare. George se gândi câteva momente, apoi zâmbi şi întrebă
cu glas slab:

— Doctore Bertram, unde ai fost in aceşti 23 doi ani? Ai disprut

ă

odat cu Petre al nostru.

ă

— Aşa, George, acum vd c totul e în regul, rspunse cu

ă ă

ă ă

bucurie doctorul. O s te poi scula în curând. Afurisit lovitur i-a

ă ţ

ă

ă ţ

dat îndrcita aceea de dihanie.

ă

— Atunci... n-am visat? murmur tânrul. Am pornit într-adevr

ă ă

ă

cu Petre pe mare? Unde ne aflm acum? Cine ne-a salvat? „El” a

ă

sosit în sfârşit — dup cum zicea Petre?

ă

— Sst! Nu e voie s-i frmâni atâta creierii, dragul meu, zise

ă ţ ă ţ

doctorul Bertram care îl cunoştea de copil. Acum trebuie s stai

ă

liniştit şi s dormi pân ce te vei face bine de tot. Uite, Petre i-a

ă

ă

ţ

fcut o sup minunat, dup ce o vei sorbi, s faci buntatea şi s

ă

ă

ă ă

ă

ă

ă

mi te culci iar! Ai îneles?

ţ

În momentul acela apru şi Petre cu o ceaşc mare în mâini şi

ă

ă

faa îi râdea de bucurie.

ţ

— Unde m-ai adus, Petre? îl întreb tânrul zâmbind. În toat

ă ă

ă

viaa mea de pân acum n-am trecut prin ce-am trecut în aceste

ţ

ă

câteva zile de când ai venit s m iei.

ă ă

— Las c te-am adus eu unde trebuia, râse uriaşul. Numai c n-

ă ă

ă

a prea mers cum aş fi vrut şi ne-au cam fcut de lucru dihniile

ă

ă

16

alea. Dar nu e nimic, a trecut şi asta. Ia poftim de soarbe niic

ţ ă

sup; o s-i lingi degetele, nu alta!

ă ă ţ

George sorbi înghiitur dup înghiitura ce era în ceaşc. ÎI

ţ ă ă ţ

ă

cuprinse deodat o oboseal plcut; vru s mai întrebe ceva pe

ă

ă ă ă

ă

Petre, dar n-apuc s scoat un cuvânt c ochii i se închiser şi

ă ă

ă

ă

ă

adormi adânc

Când se deştept din somn, privi uluit în juru-i. Se frec Ia ochi,

ă

ă

se ciupi de bra ca s se încredineze c e într-adevr treaz.

ţ ă

ţ ă

ă

Se vzu de data asta într-un fotoliu de trestie, deasupra capului

ă

su foşneau frunze de palmieri şi înaintea Iui, desprit de o

ă

ă ţ ă

dung lat de nisip, sclipea o întindere nesfârşit albastr.

ă ă

ă

ă

Era cald, dar o adiere uşoar de vânt care venea dinspre mare

ă

rcorea aerul. George privi câtva timp tabloul din faa lui, se ridic

ă

ţ

ă

apoi şi se uit curios în juru-i.

ă

Se afla într-o grdin bine îngrijit, îmbelşugat, cu vegetaie

ă ă

ă

ă

ţ

tropical. Alei regulate, presrate cu nisip mrunt şi mrginite de

ă

ă

ă

ă

plante minunate duceau la o cas de lemn splendid, împrejmuit

ă

ă

ă

de o teras circular plin de flori.

ă

ă ă

Vzu coborând treptele o namil de om în haine kaki. Era Petre,

ă

ă

care zrindu-l şezând în fotoliu venea fuga spre el, strigând peste

ă

umr:

ă

— Doctore, doctore, vino c s-a trezit.

ă

George îi întinse mâna şi-i zise zâmbind:
— S ştii c acum nu m mai mir de nimic, dragul meu, chiar

ă ă

ă

dac ar fi s m deştept data viitoare Ia polul nord. De altminteri,

ă

ă ă

frumoase lucruri faci dumneata cu mine când dorm, Dar ia spune,
unde ne aflm acum?

ă

— Pe „Insula Odihnei", în mijlocul Pacificului, rspunse Petre. Ce

ă

bine îmi pare c te avem în sfârşit printre noi, domnule George! Şi

ă

dac o spune doctorul c te-ai fcut bine de tot, te aşteapt o mare

ă

ă

ă

ă

bucurie.

Se auzir paşi şi nisipul scârâind în spatele lor. George întoarse

ă

ţ

capul şi vzu pe doctorul Bertram venind spre el cu mâna întins. ÎI

ă

ă

privi adânc în ochi, apoi fcu un semn de aprobare lui Petre.

ă

— Perfect, Acum poate suporta orice emoie. Da, da, drag

ţ

ă

George, n-ai prea fost bolnav în copilrie; ici colo un cucui în frunte,

ă

ori vreo tietur la mân sau un picior scrântit la joac; — de data

ă ă

ă

ă

asta îns... mi-ai dat de furc şi nici n-am crezut c o s scapi din

ă

ă

ă ă

lovitura pe care i-a dat-o dihania aceea grozav. Ai zcut opt

ţ

ă ă

sptmâni de zile între via şi moarte.

ă ă

ţă

— Opt sptmâni? se minun tânrul. Şi acum m aflu în

ă ă

ă ă

ă

Pacific? Ştii c nu prea pricep eu cum vine asta, drag doctore. Dar

ă

ă

cu tata ce e? Petre mi-a fgduit în noaptea când a venit s m ia

ă ă

ă ă

17

de-acas c o sa-mi dea oricâte fotografii de-ale lui voi vrea. Şi —

ă ă

dar s nu râzi, doctore! — am avut impresia c tata trieşte.

ă

ă

ă

Bertram zâmbi, îi puse mâna pe umr.

ă

— Acum nu m mai tem c bucuria i-ar putea face ru, dragul

ă

ă

ţ

ă

meu, îi zise el şi porni repede spre cas.

ă

Tânrul privi nedumirit în urma lui, pe când în suflat miji o

ă

speran pe care nu cuteza s şi-o mrturiseasc. Doctorul nu-i

ţă

ă

ă

ă

rspunsese la întrebare, ba îi vorbise chiar de o mare bucurie. Nu

ă

cumva tatl su va fi fiind înc în viaa?

ă ă

ă ţ

Muli soldai dispruser în rzboi şi se înapoiaser apoi dup

ţ

ţ ă ă ă

ă

ă

ani de zile la vetrele lor.
Un tremur în tot corpul şi o slbiciune în picioare nu-i îngduir

ă

ă ă

s-alerge dup doctor ca s afle adevrul.

ă

ă

ă

Nu-l mai vzu nici pe credinciosul su Petre care parc intrase în

ă

ă

ă

pmânt. George vru s-l strige, dar auzi pe aleea din stânga nisipul

ă

ă

scrâşnind şi vzu o siluet înalt şi subire oprindu-se lâng el. Era

ă

ă ă

ţ

ă

acelaşi chip pe care îl privise ani de-a rândul pe fotografia atât de
scump lui, dar acum chipul nu era atât de întunecat şi grav, ci

ă

zâmbitor şi fericit.

N-avea nici cinci ani împlinii, când tatl su plecase pentru

ţ

ă ă

ultima oar şi nu se mai întorsese de atunci. Şi-acum, dup

ă

ă

treisprezece ani îl avea înaintea lui, voinic, sntos şi întinerit

ă ă

parc. Când acesta întinse dornic braele spre el, George sri de la

ă

ţ

ă

locul lui şi-l cuprinse de gât.

Trecu mult vreme pân s-şi poat stpâni emoia, apoi Farrow

ă

ă ă

ă ă

ţ

întreb:

ă

— Te simi pe deplin restabilit, copilul meu?

ţ

— O, şi-atât de fericit, tat! zise tânrul cu ochii scldai în

ă

ă

ă ţ

lacrimi.

— Atunci s ne plimbm niel prin grdin şi s-i povestesc pe

ă

ă ţ

ă ă ă ţ

scurt pentru ce am disprut de atâia ani şi am voit s se cread c

ă

ţ

ă

ă ă

am murit. Poate c o s-i spun lucruri cari au s te doar adânc,

ă ă ţ

ă

ă

cci e vorba şi de mama ta, eşti îns brbat şi nu stric s-i dai

ă

ă ă

ă ă ţ

seama de timpuriu cât rutate exist pe lume.

ă ă

ă

În anul 1915, pe când tu n-aveai decât doi ani, am luat în casa
mea pe o rud îndeprtat a nevestei mele ca s nu rmân de tot

ă ă ă

ă ă ă

singura cât voi lipsi în rzboi. ÎI chema Menar. Ştiuse s fac aşa ea

ă

ă ă

sub pretextul unei boale pe care nimeni nu o cunoştea s fie

ă

dispensat de armata. Când sosii pe neaşteptate într-un concediu
acas, putui s m conving c între el şi mama ta existau relaiuni

ă

ă ă

ă

ţ

vinovate. A fost o lovitur grozav pentru mine. Totuşi nu am putut

ă

ă

face nimic, cci a doua zi trebuia s plec fr s am timp s

ă

ă

ă ă ă

ă

18

pedepsesc pe ticlos.

ă

M-am dus imediat la un prieten avocat, i-am spus ce s-a
întâmplat, am depus la el testamentul fcut în favoarea ta şi am

ă

plecat imediat cu submarinul meu.
Asta a fost pe la sfârşitul lunii octombrie La începutul lui
noiembrie am aflat prin telegrafia fr fir c în Germania izbucnise

ă ă ă

revoluia. Oamenii mei m iubeau şi mi-au fcut atunci propunerea

ţ

ă

ă

ca s disprem toi pentru omenire şi s ne pierdem urma.

ă ă

ţ

ă

Femeia mea era pierdut pentru mine. L-am lsat pe Petre şi pe

ă

ă

btrânul avocat s vegheze asupra ta. Din veştile transmise prin

ă

ă

radio ştiam c situaia în ar se înrutea din ce în ce. Şi atunci,

ă ţ ţ ă

ă ăţ

am lsat tot ce ne era drag în urma noastr şi am pornit cu toii în

ă

ă

ţ

lume.

Submarinul 23 pierise împreun cu tot echipajul su...

ă

ă

Mai târziu îi voi povesti ce-am ptimit în aceşti treisprezece ani

ţ

ă

din urm. Afl deocamdat c ne gsim pe o insul din mijlocul

ă ă

ă ă ă

ă

Pacificului şi formm un fel de stat independent La noi nu exist

ă

ă

ceart, neînelegere sau nesupunere. Trim cincizeci de inşi, câi

ă ţ

ă

ţ

suntem aici, într-o armonie desvârşit.

ă ă

Suntem foarte bogai, cci am descoperit comori fantastice,

ţ ă

nevzute înc de vreun ochi omenesc, de aceea putem tri dup

ă

ă

ă ă

bunul nostru plac.

Pornim adesea în cltorii lungi, cutrierând mrile şi trecem de

ă ă

ă

multe ori prin peripeii destul de interesante, deşi primejdioase.

ţ

Avem deseori prilejul s venim în ajutorul semenilor noştri; pe muli

ă

ţ
i-am salvat de la moarte, de aceea ni s-a dus vestea în toată
lumea, şi deoarece cltorim în submarin, ne-au poreclit „Piraii

ă ă

ţ

submarinului".

Prin telegrafia fr fir am fost mereu la curent cu ce se petrece

ă ă

şi când am aflat c Menar te-a luat de la carte şi vrea s te dea la

ă

ă

meserie, am hotrât s te scpm din ghearele lui.

ă ă ă ă

M aflam cu vasul meu aproape de port şi credeam c în câteva

ă

ă
ceasuri te voi avea pe bord, dar s-a stârnit furtuna aceea grozavă
care v-a împins în larg. De abia dup câteva zile, când marea s-a

ă

liniştit, am dat de voi asediai de monştrii aceia grozavi.

ţ

Pe cel mai feroce l-a ucis cu o bomb tunarul nostru, apucase

ă

îns, s-i dea o lovitur atât de grozav în cap încât te-ai rostogolit

ă ă ţ

ă

ă

în ap. Noroc c Petre a putut s te salveze la timp, dar mult

ă

ă

ă

ă

vreme am crezut c nu vei scpa cu via. Eşti îns din neamul

ă

ă

ţă

ă

Farrowilor şi nu ne prpdim noi cu una cu dou. Şi-acum, vei

ă ă

ă

rmâne aici pe insul, dragul tatei, pân ce te vei întrema, pe urm

ă

ă

ă

ă

vom vedea noi ce mai e de fcut. Îi poli alege orice carier vrei,

ă ţ

ă

cci suntem foarte bogai; atât de bogai cât nici nu-i poi tu

ă

ţ

ţ

ţ ţ

19

închipui. Sau, dac nu vrei s studiezi mai departe, n-ai decât s

ă

ă

ă

stai liniştit cu mâinile în sân fiindc avem din ce tri, slav

ă

ă

ă

Domnului!

— Tata, se rug George cu înflcrare, ia-m pe submarinul tu.

ă

ă ă

ă

ă

Vreau s m fac marinar ca şi tine. Toi brbaii din neamul nostru

ă ă

ţ ă ţ

n-au cunoscut alt meserie.

ă

— Bine. dragul meu, sunt foarte bucuros de hotrârea ta. Vei

ă

înva meşteşugul chiar de la mine, apoi vei da undeva examenul

ăţ

care se cere. Şi-acum, haidem în cas. Ca tot ce am, îi va rmâne

ă

ţ ă

şi ea tot ie dup moartea mea.

ţ ă

Pornir amândoi bra la bra, fericii c se afl iar împreun dup

ă

ţ ţ ţ ă ă

ă ă

atâta amar de ani.

În prag îi aştepta Petre care rcni un ordin în spatele lui, apoi

ă

dispru înuntru. Dar în urm apru iar pe teras, aducând o

ă ă

ă ă

ă

farfuria pe care fumega, un peşte minunat.
— Şi mi-e o foamei fcu George când vzu masa pus. Cred c o

ă

ă

ă

ă

s mnânc şi pentru ce n-am mâncat atâta vreme,

ă ă

— Las c de asta o s aib Petre grij, fii pe pace, zise

ă ă

ă ă

ă

cpitanul râzând.

ă

Dup ce mâncar, Farrow îşi duse feciorul s viziteze insula.

ă

ă

ă

Acesta se minuna de ce vedea. În afar de casa cpitanului, se mai

ă

ă

aflau înc douzeci de cldiri în cari locuiau parte marinarii holtei,

ă ă

ă

parte cel însurai cu familiile lor, cci unii din ei îşi aduseser şi

ţ

ă

ă

nevestele de acas sau se cstoriser în urm.

ă

ă ă

ă

ă

Pe lâng locuine se fcuser ateliere în cari se fabricau lucrurile

ă

ţ ă ă

trebuincioase pentru gospodarii sau pentru munca de pe insul.

ă

George descoperea mereu lucruri noi cari îI puneau în mare
mirare. Vedea ogoare pentru cereale, teascuri pentru struguri şi
fructe, abator pentru tierea vitelor şi afumtoare pentru

ă

ă

conservarea crnurilor trebuincioase Ia o cltorie mai îndelungat;

ă

ă ă

ă

pe urm un mare laborator în care stpânea, în afar de doctorul

ă

ă

ă

Bertram, artileristul Briko, însrcinat cu fabricarea granatelor şi a

ă

gloanelor submarinului.

ţ

Era într-adevr un stat în miniatur — cum spusese cpitanul —

ă

ă

ă

şi tânrul se uita cu admiraie la tatl su care înfptuise o astfel

ă

ţ

ă ă

ă

de minune.

— Tat, zise el deodat, insula aceasta n-a fost descoperit de

ă

ă

ă

nici un alt vapor pan acuma?

ă

— Nu, dragul meu, ne gsim pe un Atol de o întindere

ă

excepional de mare. La o deprtare de aproape trei kilometri e

ţ

ă

împrejmuit de un cerc de stânci şi gherdapuri atât de dese încât

ă

nici o barc nu poate trece printre ele. Exist o singur intrare pe

ă

ă

ă

care am gsit-o întâmpltor, dup o îndelungat cutare. E un

ă

ă

ă

ă ă

20

tunel lung tocmai deasupra fundului mrii şi atât de îngust încât de

ă

abia poate trece submarinul. Vezi deci şi tu c ne aflm aici în

ă

ă

deplin siguran. Şi-apoi, avem destule mijloace s respingem o

ă

ţă

ă

vizit care nu ne-ar fi pe plac.

ă

Deodat se pomenir cu Petre care se apropia codindu-se.

ă

ă

— Ce e, Petre, de eşti aşa de posomorât? Nu cumva s-a
întâmplat ceva? Îl întreb cpitanul.

ă ă

— Mie nu, domnule cpitan, mormi uriaşul, dar tare mi-e ciud

ă

ă

ă

pe mine c nu sunt un vântor. „El" ne d iar târcoale.

ă

ă

ă

Farrow încrunt sprâncenele.

ă

— De unde ştii? L-ai vzut tu?

ă

— Pe el nu, doar rmşiele victimei lui. Acu ne-a luat afurisitul,

ă ă ţ

vielul acela negru. N-o s treac mult şi o s ne ia iar, pe vreunul

ţ

ă ă

ă

din putinii malaiezi pe cari i-am adus pe insul.

ă

— E caraghios, zu aşa! Suntem cincizeci de inşi, oameni cari

ă

am fost toi în rzboi, înconjurai mereu de cele mai grozave

ţ ă

ţ

primejdii fr s ştim ce e frica şi de doi ani de zile nu putem pune

ă ă ă

mâna pe un dobitoc de animal.
— O fi, domnule cpitan, dar vezi c animalul nu e chiar aşa de

ă

ă

dobitoc, fcu Petre scrpinându-se în cap. Poate c nu e dobitoc de

ă

ă

ă

fel dac o fi cum spune timonierul, anume c animalul nu e altul

ă

ă

decât btrânul casier.

ă

Cpitanul râse cu hohote, apoi se încrunt şi zise cu ciud:

ă

ă

ă

— Mi Petre, mi, de nu te-aş şti ce bun eşti la suflet şi cât îmi

ă

ă

eşti de credincios, m-aş face foc pe tine. Nu cumva crezi şi tu
prostiile neghiobului acela? S-i fie ruşine, om în toat firea!

ă ţ

ă

— Pi... zic şi eu cum am auzit şi parc îmi vine s cred c e aşa.

ă

ă

ă

ă

Ceva tot o fi adevrat. Cum s se potriveasc s se iveasc

ă

ă

ă ă

ă

afurisitul sta da „Satan", tocmai când a murit casierul? Şi apoi...

ă

Petre înal din umeri şi fcu o mutr ca şi când n-ar fi vrut s

ţă

ă

ă

ă

spun tot ce ştia. George se uita la ei uluit. Ce fel de diavol s fie

ă

ă

sta care, dup prerea marinarilor, era un btrân casier care

ă

ă ă

ă

mânca viei negri şi malaiezi? Ciudata fptur, zu aşa!

ţ

ă ă ă

Cpitanul Farrow vzu uimirea fiului su, râse cu poft şi zise

ă

ă

ă

ă

btându-l pe umr:

ă

ă

— Sracul de tine! Vd c te-ai zpcit de tot! Si totuşi, ceea ce

ă

ă ă

ă ă

ai auzit nu e o glum. Acum doi ani, începu el de ast dat foarte

ă

ă ă

serios, a murit un btrân casier pe care îl aveam pe bord. Dintre

ă

toi oamenii mei, el a fost singurul care a voit s se întoarc acas,

ţ

ă

ă ă

dar nu s-a îndurat s se despart de noi. Era un om ciudat, cam

ă

ă

cnit, şi marinarii au mai şi exagerat prerea pe care o aveau

ţă ă

ă

despre el susinând c ar fi în legtur cu diavolul.

ţ

ă

ă ă

Seels — aşa îl chema pe btrân — ştia, ce e drept, mai mult

ă

21

decât alii şi se îndeletnicea cu spiritism, hipnotism şi alte ştiine

ţ

ţ

oculte cari impresionau foarte mult pe superstiioşi. Moartea lui a

ţ

fost într-adevr înconjurat de mister. A fost gsit cu faa grozav de

ă

ă

ă

ţ

schimonosit şi doctorul nostru n-a putut stabili cauza morii. Tot

ă

ţ

atât de misterios e şi testamentul pe care l-a lsat. O s-i spun eu

ă

ă ţ

altdat ce e cu acest testament.

ă ă

În noaptea morii lui, mi-a fugit Satan, un tigru pe care mi-l

ţ

druise un prin indian într-una din cltoriile mele. De-atunci tigrul

ă

ţ

ă ă

se ine tot prin partea de nord a insulei unde se afl o jungl deas

ţ

ă

ă ă

care se întinde pân aproape de locuinele noastre. Satan a ucis în

ă

ţ

anul acesta, în afar de o mulime de vitei, trei malaiezi pe cari îi

ă

ţ

întrebuinam pe plantaiile de ceai. Vd şi eu acum c trebuie s

ţ

ţ

ă

ă

ă

facem o vântoare serioas ca s ne scpm de el şi s se

ă

ă ă

ă ă

ă

linişteasc populaia insulei.

ă

ţ

— Ştii c mie mi se pare caraghios atâta vâlv pentru uciderea

ă

ă

unui tigru într-o întindere atât de redus? N-aveai decât s dai

ă

ţ

ă ţ

foc junglei şi se isprvea repede cu Satan al vostru. N-ai încercat

ă

ţ

niciodat s împuşcai pe acest musafir nepoftit?

ă ă

ţ

— Ba da, dar... n-am fost probabil destul de energici, rspunse,

ă

codindu-se puin, cpitanul.

ţ ă

— De ce nu-i spui domnului George, ce al dracului de şiret e
Satan? se amestec Petre în vorb. Trebuie s ştie şi dumnealui s

ă

ă

ă

ă

se fereasc de fiar şi s nu se avânte pe înserat singur în jungla

ă

ă ă

ca s nu peasc, Doamne fereşte ce-a pit domnul doctor anul

ă ăţ ă

ăţ

trecut.

— Prostii! fcu suprat cpitanul. A fost o simpl întâmplare pe

ă

ă ă

ă

care Plundow şi Jan Brike, superstiioşi ca nişte babe, au înflorit-o

ţ

pe cât au putut. Doctorul Bertram a fost singur de vin. Cine l-a pus

ă

s plece noaptea dup licurici?

ă

ă

— Te rog. tat, spune-mi şi mie cum a fost, se rug George. E

ă

ă

tigrul într-adevr atât de viclean?

ă

— Trebuie s recunosc şi eu c Satan e de o inteligen

ă

ă

ţă

neobişnuit, mrturisi cpitanul. Probabil datorit faptului c a fost

ă ă

ă

ă

ă

mai mult vreme în captivitate şi prinul indian care mi l-a druit s-

ă

ţ

ă

a ocupat mult cu dresarea lui. Rindow şi Brande, ofierii mei, au

ţ

încercat s-l ucid prin surprindere, dar Satan le-a dejucat planul. A

ă ă

stat toat noaptea în preajma lor, dar nu l-au putut zri şi de abia

ă

ă

Ia ziu s-a ascuns iar în bârlogul lui.

ă

— Bine, bine, dar tot nu mi-ai spus ce-a pit doctorul,- strui

ăţ

ă

George, curios s afle ce mai fcuse acest „Satan" atât de deştept.

ă

ă

— Uite cum a fost, începu Farrow. Doctorul Bertram vzu pe

ă

fereastr doi licurici lucind prin întunerec într-o tuf, Ia vreo

ă

ă

cincizeci de metri de el. Deşi ştia c e primejdios s ieşi noaptea

ă

ă

22

din cas atâta timp cât tigrul se afla în libertate, ddu la o parte

ă

ă

pervazul cu reeaua de sârm de la fereastr şi sri afar. N-avea

ţ

ă

ă ă ă

nici o arm la el şi în mân inea doar un pahar în care voia s

ă

ă ţ

ă

pun licuricii dup ce îi va îi prins.

ă

ă

Cpitanul îşi curm brusc vorba şi se uit îngrijorat spre jungl.

ă

ă

ă

ă

Auzise rgetul tigrului atât de aproape ca şi când s-ar fi aflat chiar

ă

la marginea junglei.
— Uite-l... colo... lâng palmier... strig George. înfricoşat, şi

ă

ă

art cu mâna spre copac.

ă ă

Vzuse capul enorm al unui tigru aprând dintr-un tufiş. Ochii lui

ă

ă

luceau sinistru privind la fpturile omeneşti din faa lui; prea c

ă

ţ

ă ă

sta s chibzuiasc dac s se repead sau nu la ele.

ă

ă ă ă

ă

Petre scoase repede din buzunar revolverul su automat, dar

ă

Satan ştia pesemne ce înseamn mişcarea pe care o fcuse

ă

ă

marinarul, cci dispru ca fulgerul în tufiş şi scoase un rget care

ă

ă

ă

prea mai mult un râs batjocoritor, apoi nu se mai auzi nimic.

ă

— Ei, acum vzuşi şi dumneata, domnule cpitan? zise Petre

ă

ă

înfuriat. Afurisitul îşi bate joc de noi şi m prind pe ce vrei c

ă

ă

poftise la domnul George al nostru, cci numai la el se uita.

ă

Tânrul avusese şi el aceeaşi impresie. Simi un fior în spate, dar

ă

ţ

se stpâni şi rspunse râzând:

ă

ă

— Ce tot spui, Petre? Nu cumva crezi c v cunoaşte pe toi şi a

ă ă

ţ

vzut c sunt strin aici?

ă ă

ă

— S ştii c aşa e, domnule George. Pe noi ne cunoaşte de pe

ă ă

când era în captivitate. Eu atâta îi spun: fereşte-te de el c nu e de

ţ

ă

glum.

ă

— Bine, aşa o s fac, râse tânrul, dar spune, rogu-te, tat, ce-a

ă

ă

ă

mai fost cu doctorul.
Cpitanul se mai uit odat îngrijorat spre tufiş, pe urm zise

ă

ă ă

ă

foarte serios:

— Trebuie neaprat s ucidem fiara. Voi organiza chiar mâine o

ă ă

vântoare care s ne scape de primejdia ce ne amenin pe toi

ă

ă

ţă

ţ

câi suntem In insul. Acum s-i povestesc mai departe ce i s-a

ţ

ă

ă ţ

întâmplat doctorului. Îi spuneam c a srit pe fereastr şi s-a

ţ

ă ă

ă

îndreptat cu paharul în mân spre tufiş ca s prind pe cei doi

ă

ă

ă

licurici. Dar când fu numai la cinci metri de tufe vzu ceva care-l

ă

fcu s-i înghee sângele în vine. Licuricii veneau spre ei. Erau ochii

ă ă

ţ

scânteietori ai tigrului care sttuse pân atunci ascuns acolo.

ă

ă

Bertram rmase înlemnit. Era complet dezarmat şi Satan la doi

ă

metri de el. Îi poi închipui groaza lui. Aştepta din secunda în

ţ ţ

secund ca fiara s se npusteasc asupra lui, dar Satan sttea

ă

ă ă

ă

ă

foarte liniştit şi-l privea int. Salvarea doctorului se datoreşte

ţ ă

numai lui Petre care tocmai trecea pe acolo cu Jan Brike. Bertram

23

ne povestea c la auzul glasului lor tigrul începu s se agite, se uit

ă

ă

ă

neliniştit în juru-i, îşi mai arunc odat ochii la el, pe urm pieri în

ă ă

ă

tufiş.

— Domnule cpitan, doctorul nostru a tmduit odat pe Satan

ă

ă ă

ă

de o ran adânc pe care o avea în pulp, de aceea nu i-a fcut

ă

ă

ă

ă

nimic. Şi când mi-a auzit glasul a luat-o la fug fiindc ştie c sunt

ă ă ă

întotdeauna înarmat şi m cunoaşte de bun intaş, zise foarte

ă

ţ

serios Petre.

— Aha, iar deşteptciunea Iui Satan! râse cpitanul. Dar fac

ă

ă

prinsoare c toat aceasta n-o s-i foloseasc la nimic, cci mâine

ă ă

ă

ă

ă

îl împuşcm cu sigurana.

ă

ţ

— E şiret, mormi Petre, nu se ls fugrit, ocoleşte capcana şi

ă

ă ă ă

piere ca în pmânt când vede un om cu arma în mân. Ia auzii, a

ă

ă

ţ

îneles ce-am vorbii!

ţ

ţ

Se auzi într-adevr, la o mic deprtare de ei, un sforit mânios.

ă

ă ă

ă

Era Satan. George tresri, dar cpitanul zise zâmbind:

ă

ă

— Ai întâmpinat cam multe pân s-ajungi la mine, dragul meu

ă

biat, şi se pare c tot nu s-a sfârşit înc. Fii îns fr grij, o s

ă

ă

ă

ă ă ă ă ă

caut eu s te scap repede de fiara asta primejdioas.

ă

ă

— O, mie nu mi-e fric de ea; ia-m, te rog, şi pe mine mâine la

ă

ă

vântoare ca s vd cum îl împuşcai pe acest Satan grozav.

ă

ă ă

ţ

— De, ştiu şi eu! fcu îngândurat cpitanul, dar ochii lui priveau

ă

ă

cu mândrie la fiul su atât de curajos. Acum s intrm in cas. Am

ă

ă ă

ă

hoinrit toat dup-amiaza şi tu eşti înc în convalescen,

ă

ă ă

ă

ţă

biatule. De altfel începe s se însereze. Mai putem sta niel de

ă

ă

ţ

vorb pe teras.

ă

ă

Pornir, el şi George, spre cas. În urma lor se auzi iar sforitul

ă

ă

ă

lui Satan. De data aceasta prea mai mult batjocoritor decât

ă

mânios.

Petre fcu repede o cruce şi se uit lung în urma lor.

ă

ă

— Hm... tigrul a auzit c vor s-l ucid... trebuie s fiu cu mare

ă ă

ă

ă

luare-aminte, mormi el îngrijat.

ă

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->