P. 1
Arhitectura Peisagera Si Design Forestier

Arhitectura Peisagera Si Design Forestier

1.0

|Views: 304|Likes:
Published by Raluca Pop

More info:

Categories:Topics, Art & Design
Published by: Raluca Pop on Aug 27, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/31/2013

pdf

text

original

Aceste tipuri de spa ii verzi reprezintă o categorie aparte, au suprafe e variabile de

la 40-50 m2

până la 400-1000 m2

, prezentând un acces limitat şi fiind de fapt spa ii
închise delimitate de împrejmuiri. Aceste grădini sunt amenajate şi între inute de
proprietar după gustul propriu, personal sau cu ajutorul firmelor specializate de profil.

În func ie de pozi ia fa ă de clădire (locuin ă, sediu de firmă etc.) acestea pot fi:
grădina de fa adă, grădina din spatele locuin ei şi grădina interioară.
Grădina de fa adă, aşa cum reiese din denumire este situată în fa a locuin ei,
poate avea o împrejmuire (gard) înaltă, joasă sau fără împrejmuire, în func ie de
specificul locului şi de estetica urbană adoptată în acea zonă. Aproape în toate cazurile
această grădină are doar func ie estetică.
În func ie de mărimea acesteia, respectiv de distan a de la gard la construc ie se
poate adopta şi solu ia de amenajare.
Astfel, în cazul spa iilor înguste se alege o compozi ie bazată în linii mari pe specii
vegetale de talie mică, precum gazonul, specii floricole şi arbuşti scunzi şi pentru accente,
pu ine exemplare de talie mai mare dar care nu vor incomoda prin dezvoltare şi umbrire.
Pentru spa iile largi se pot adopta diferite compozi ii, inclusiv cea a unei ecranări vizuale
complete dinspre trotuar, fie prin realizarea unui gard viu înalt, a unor grupuri de specii
sempervirescente, sau a unei perdele de arbuşti înal i sau de liane.
Solu ia de amenajare adoptată poate fi liberă sau geometrică (simetrică sau
asimetrică), cu o compozi ie relativ simplă, uşor de între inut.
Grădina din spatele locuin ei are atât o func ie estetică dar mai ales func ională,
fiind de fapt locul în care proprietarul doreşte să aibă intimitate şi adăpost fa ă de privirile
indiscrete. În această grădină locatarii imobilului îşi desfăşoară unele activită i precum:
odihna pasivă sau activă, servitul mesei, activită i de grădinărit, cititul, diferite jocuri,
îndeletniciri artizanale de dezvoltare a personalită ii, înot (în cazul existen ei unui bazin
sau a unei piscine) etc.

În func ie de mărimea spa iului disponibil, de gusturile proprietarului, de
activită ile pe care doreşte să le desfăşoare, grădina este structurată şi amenajată, putând
cuprinde: suprafe e şi căi de acces, suprafe e îngazonate, aranjamente florale, arbori,
arbuşti şi liane, mobilier de grădină, lămpi pitic, pergole şi treiaje cu plante că ărătoare
pentru realizarea umbrei, chioşc de grădină, bazin cu peşti decorativi, piscină, barbeque,
minigrădină de zarzavaturi, minilivadă, miniseră, magazie de unelte, padoc şi cuşcă
pentru câine.

În cazul vegeta iei, speciile cel mai des utilizate sunt speciile floricole perene,
gazonul, trandafirii, arbuştii floriferi sau cei sempervirescen i de talie mică, speciile
agă ătoare (liane sau specii anuale volubile) pentru decorarea zidurilor, pergolelor,
chioşcurilor şi treiajelor, precum şi diferite specii cu port pendent, sau specii de răşinoase.
Solu ia de amenajare se adoptă fie la recomandările arhitectului clădirii, fie la cele
ale unui arhitect peisagist de la o firmă de profil, fie după propriile idei, libertatea de
alegere fiind totală în acest caz.
Grădinile interioare, sunt mai pu in răspândite şi cunoscute, datorită caracterului
special al construc iilor în care sunt realizate. În cazul unor locuin e, dar şi a unor
hoteluri, spitale, sedii de firme, institu ii, sunt prevăzute în arhitectura acestora unul sau
mai multe spa ii destinate amenajărilor peisagistice. Aceste grădini pot fi amenajate
pentru circula ia interioară sau pot fi amenajate doar pentru contemplare.
Solu ia de amenajare adoptată poate reda cu mult rafinament un colt din natură,
folosindu-se diferite elemente native: specii ierboase, arbustive sau lemnoase, stânci şi
pietre, un mic bazin cu aspect natural, o cascadă miniaturală. Unele grădini pot fi
amenajate sub influen a artei plastice folosindu-se elemente specifice: dale şi bănci de o
anumită formă sau culoare, arbuşti tunşi, diferite aranjamente din materiale inerte de
texturi şi culori variate. Pentru unele grădini interioare se poate adopta o solu ie strict

geometrică sau se pot adopta principiile grădinilor miniaturale japoneze, astfel încât
liniile arhitecturale ale construc iei să se îmbine plăcut cu scena de peisaj creată.
În cazul tuturor acestor tipuri de spa iu verde este necesară, de la bun început,
cunoaşterea situa iei (existen a şi pozi ionarea) tuturor instala iilor subterane ce deservesc
clădirea (conducte de apă sau de gaz metan, instala ii electrice, canalizări).

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->