You are on page 1of 221

1

Rezidentiat 2004
Tema nr. 1 Farmacocinetica generala
BIBLIOGRAFIE:

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

1. Farmacologie generala Aurelia Nicoleta Cristea, Ed. Didactica si Pedagogica Bucuresti, 1998

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


F1201001. Care din afirmatiile referitoare la calea intravenoasa sunt adevarate: A. are o latenta mare B. nu se pot administra substante iritante pentru tesuturi C. pe cale intravenoasa pot fi administrate si volume mari de solutii sub forma de perfuzii D. se pot administra substante ce precipita proteinele plasmatice E. medicamentele se injecteaza cu viteza mare
(pag. 46-171)

F1201002. Care din afirmatiile referitoare la calea orala de absorbtie a medicamentelor sunt adevarate: A. are o complianta redusa din partea pacientilor B. se utilizeaza exclusiv pentru o actiune sistemica C. in cazul administrarii pe cale orala, unele medicamente pot suferi un efect al primului pasaj hepatic D. aclorhidria nu influenteaza absorbtia orala a medicamentelor E. la nou-nascut absorbtia digestiva a fierului este mult crescuta
(pag. 46-171)

F1201003. Care din afirmatiile referitoare la eliminarea pe cale biliara sunt adevarate: A. eliminarea are loc la nivelul nefronului B. eliminarea se face prin mecanisme pasive C. se pot elimina pe cale biliara eritromicina, rifampicina, tetraciclina D. eliminarea pe cale biliara scade timpul de injumatatire al medicamentelor E. medicamentele eliminate biliar nu pot intra in circuitul enterohepatic
(pag. 46-171)

F1201004. Care din afirmatiile referitoare la eliminarea pe cale renala sunt adevarate: A. filtrarea glomerulara se opune eliminarii B. prin filtrare glomerulara se pot elimina substante hidrosolubile C. diureza nu influenteaza eliminarea renala D. in cazul eliminarii renale nu este posibila competitia pentru sisteme de transport activ E. secretia tubulara se opune eliminarii
(pag. 46-171)

F1201005. Care din afirmaiile referitoare la transportul activ sunt adevrate: A. nu depinde de procesele metabolice celulare generatoare de energie B. prin transport activ trec substantele lipofile, nedisociate C. are o inalta specificitate steric D. nu permite competitia intre 2 substante transportate de acelasi carrier E. se realizeaz numai n sensul gradientului de concentraie
(pag. 46-171)

F1201006. Inhibitia enzimatica: A. poate fi produsa de cimetidina

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004
B. C. D. E.

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

consta in accelerarea sintezei de enzime produce scaderea efectului terapeutic si diminuarea incidentei reactiilor adverse este produsa de fenobarbital este ireversibil
(pag. 46-171)

F1401007. Precizai pentru care dintre urmtoarele medicamente se impune o ajustare a posologiei sau a ritmului de administrare cnd valoarea clearance-ului creatininei este de 10-20 ml/min: A. eritromicina B. benzilpenicilin C. tetraciclin D. kanamicin E. ciprofloxacina
(pag. 140)

F1501008. Antipirina este folosit pentru testarea funciei de epurare hepatic pentru urmtoarele caliti, cu excepia: A. este biotransformat total n ficat B. nu circul legat de proteinele plasmatice C. se distribuie numai intravascular D. se distribuie n toate spaiile hidrice E. variabilitatea Vd este mic
(pag. 111)

F1501009. Calea i.v. este corelat cu efectul primului pasaj A. pulmonar B. pulmonar i hepatic C. hepatic D. pulmonar, hepatic i intestinal E. intestinal
(pag. 57)

F1501010. Care dintre urmtoarele grupe de medicamente nu sunt utilizate la nivelul cii de administrare? A. antibiotice i chimioterapice oral B. antiacide oral C. bronhodilatatoare inhalator D. antidiuretice prin inhalaie nazal E. purgative oral
(pag. 56)

F1501011. Urmtoarele medicamente au clearance-ul hepatic diminuat la vrstnici, cu excepia: A. diazepam B. paracetamol C. warfarina D. imipramina E. teofilina
(pag. 117)

F1501012. Urmtoarele medicamente sunt biotransformate prin hidroliz, cu excepia: A. succinilcolina B. atropina C. cocaina

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004
D. fenacetina E. lidocaina
(pag. 128)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F1501013. Urmtoarele preparate sunt prodroguri, cu excepia: A. ulei de ricin B. ulei de parafin C. benzatinpenicilina D. hidrocortizon acetat E. cloramfenicol palmital
(pag. 55)

F1601014. Care dintre afirmaiile urmtoare este incorect? A. Eliminarea substanelor prin bil are loc la nivelul hepatocitelor prin mecanisme fiziologice active B. Exist sisteme specializate de transport activ la nivel biliar pentru acizi, baze, glucurono-conjugai C. Circuitul entero-hepatic conduce la prelungirea timpului de njumtire a medicamentelor D. Eliminarea biliar a antibioticelor este util n infecii ale colecistului E. Eliminarea biliar este independent de mecanismele de transport activ
(pag. 141-142)

F1601015. Care dintre afirmaiile urmtoare nu este adevrat? A. Legarea de proteine mrete hidrosolubitatea medicamentelor liposolubile B. Prin legare de proteine, medicamentele pot deveni antigenice C. Substanele cu caracter bazic se leag preponderent pe poziia I (tip warfarin) a albuminelor D. Medicamentele se leag de albumine i alfa-1-acid glicoprotein E. La administrarea concomitent a dou medicamente care se leag de proteine pe acelai situs, apar interaciuni de deplasare
(pag. 85-87)

F1601016. Care dintre urmtoarele afirmaii este fals? A. Antiacidele alcalinizante cresc absorbia gastric a substanelor bazice B. Parasimpatoliticele ntrzie absobia medicamentelor luate concomitent prin influenarea motilitii gastrice C. Substanele mucilaginoase reduc absorbia medicamentelor prin reducerea contactului cu mucoasa D. Antiacidele alcalinizante scad absorbia gastric a substanelor bazice E. Parasimpatomimeticele grbesc evacuarea stomacului i modific viteza absorbiei intestinale a medicamentelor
(pag. 63)

F1601017. Consecinele inhibiiei enzimatice sunt: A. Apariia sindromului de abstinen B. Apariia toleranei C. Creterea incidenei i gravitii efectelor adverse D. Creterea eliminrii renale a medicamentelor E. Scderea timpului de njumtire a medicamentelor
(pag. 123)

F1601018. Cre dintre medicamentele urmtoare este metabolit activ? A. Prednison B. Codein C. Fenobarbitalul D. Amitriptilina E. Levodopa

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004
(pag. 107)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F1601019. Sunt medicamente cu capacitate inhibitoare enzimatic: A. Fenobarbitalul B. Cimetidina C. Griseofulvina D. Rifampicina E. Meprobamatul
(pag. 123)

F1601020. Sunt reacii metabolice de oxidare nemicrozomial (citoplasmatice): A. Hidroxilarea alifatic i aromatic B. Dezaminarea oxidativ C. S-oxidarea D. N-oxidarea aminelor secundare E. Oxidarea alcoolilor i aldehidelor
(pag. 127)

F2101021. Care dintre urmatoarele cai de administrare se utilizeaza numai pentru actiune locala? A. intraosoasa B. bucala C. intrarectala D. subcutanata E. uretrala
(pag. 60,82)

F2101022. Alegeti medicamentul care nu este metabolit activ: A. paracetamol B. nortriptilina C. morfina D. fenobarbital E. diazepam
(pag. 107)

F2101023. Calea de referinta utilizata in mod obisnuit in Clinica pentru determinarea biodisponibilitatii absolute a unei substante medicamentoase noi este calea de administrare: A. sublinguala B. alveolara C. intracardiaca D. intravenoasa E. intraarteriala
(pag. 21)

F2101024. Calea de administrare, ce se utilizeaza exclusiv pentru actiune generala, este: A. intraosoasa B. bucala C. intrarectala D. intraperitoneala E. uretrala
(pag. 60, 82)

F2101025. Solutiile intravenoase respecta urmatoarele conditii obligatorii, cu o exceptie: A. sterile si apirogene

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004
B. C. D. E. izotone sau slab hipertone pH strict = 7,4 fara substante hemolitice fara substante ce precipita proteinele plasmatice
(pag. 77, 78)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F2101026. Un medicament care se distribuie in doua compartimente hidrice (intravascular si intercelular) are, la un adult normal, un volum de distribuire Vd (l/70 kg exprimati procentual) egal cu aproximativ: A. 5 B. 20 C. 30 D. 50 E. 70
(pag. 97, 99)

F2101027. Sistemele oxidazice microzomale hepatice (S.O.M.H.) au urmatoarele caracteristici, cu exceptia: A. metabolizeaza substante lipofile B. prezinta specificitate de substrat C. utilizeaza oxigen molecular (O2) D. depind de citocromul P450 redus E. necesita prezenta de NAD citoplasmatic
(pag. 83, 99, 103)

F2101028. Flufenazina decanoat are durata de actiune: A. 8 ore B. 12 ore C. 24 ore D. 3-4 saptamani E. 1-2 luni
(pag. )

F2101029. Risperidon este neuroleptic prin urmatorul mecanism de actiune: A. depletia depozitelor de catecolamine B. agonist predominant dopaminergic D2 C. antagonist predominant D2 D. agonist predominant serotoninergic 5-HT2 E. antagonist predominant 5-HT2
(pag. 118)

F2101030. Moclobemid este antidepresiv cu mecanism de actiune: A. inhibitor neselectiv al recaptarii monoaminelor B. inhibitor selectiv al recaptarii serotoninei C. IMAO neselectiv i ireversibil D. IMAO- A selectiv i reversibil E. blocant al receptorilor alfa - 2 presinaptici
(pag. 146)

F2101031. Mirtazapin este antidepresiv cu mecanism de actiune: A. inhibitor neselectiv al recaptarii monoaminelor B. inhibitor selectiv al recaptarii noradrenalinei C. inhibitor selectiv al recaptarii serotoninei

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004
D. blocant al receptorilor alfa-2 presinaptici E. IMAO-A selectiv i ireversibil
(pag. 146)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F2101032. Notati singurul mecanism corespunzator, pentru antidepresivul modern paroxetin: A. inhibitor neselectiv al MAO (IMAO) B. inhibitor selectiv al MAO-A (IMAO-A) C. inhibitor selectiv al recaptarii NA i ADR D. inhibitor selectiv al recaptarii 5HT E. antagonist alfa-2 presinaptic
(pag. 146)

F2201033. Care din afirmatiile referitoare la transferul prin membranele biologice sunt adevarate: A. trec usor substantele cu greutate moleculara mare B. substantele legate in procent mare de proteine traverseaza rapid membranele C. trec foarte usor substantele cu coeficient de partitie lipide/apa foarte mare (tiopentalul) D. substantele hidrosolubile si disociate traverseaza usor membranele E. masa moleculara nu influenteaza transferul prin membranele biologice.
(pag. 46-171)

F2201034. Care din afirmatiile referitoare la transportul activ sunt adevarate: A. se realizeaza fara consum de energie B. se face in sensul gradientului de concentratie (de la concentratii mari la concentratii mici) C. se efectueaza la nivelul porilor membranei D. prin transport activ trec substantele polare, disociate si ionii E. L-dopa este transportata activ de Na/K -ATP-aza membranara.
(pag. 46-171)

F2201035. Care din afirmatiile referitoare la legarea medicamentelor de proteinele plasmatice sunt adevarate: A. pozitia verticala a corpului scade concentratia albuminelor sanguine si scade capacitatea de legare B. substantele medicamentoase legate in proportie mare de proteinele plasmatice au eliminare lenta si durata lunga de actiune C. la nou nascut, varstnic si gravide, creste albuminemia si creste capacitatea de legare D. legarea de proteinele plasmatice scade capacitatea antigenica a unor medicamente E. proteinele plasmatice de care se leaga medicamentele sunt interleukinele.
(pag. 46-171)

F2201036. Biotransformarea medicamentelor : A. se realizeaza in principal prin reactii neenzimatice B. in stadiul I al biotransformarii au loc reactii de conjugare C. in stadiul II al biotransformarii intervin reactii de oxidare, reducere sau hidroliza D. metabolitii rezultati in stadiul I al biotransformarii pot fi activi farmacologic E. metabolitii rezultati din stadiul II al biotransformarii sunt mai lipofili.
(pag. 46-171)

F2201037. Inhibitia enzimatica: A. duce la scaderea efectului terapeutic B. poate fi produsa de rifampicina C. poate creste incidenta si gravitatea reactiilor adverse D. nu este niciodata incrucisata E. este produsa adeseori de griseofulvina.

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004
(pag. 46-171)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F2201038. Calea i.v. evita: A. primul pasaj pulmonar B. primul pasaj pulmonar si intestinal C. primul pasaj intestinal si hepatic D. toate prime pasajele E. primul pasaj pulmonar si hepatic.
(pag. 46-171)

F2201039. Care afirmatii sunt adevarate pentru calea pulmonara: A. permite administrarea anestezicelor generale in anestezie B. este folosita exclusiv pentru efecte locale C. se pot administra doar gaze si lichide volatile D. ritmul respirator accelerat favorizeaza absorbtia E. particulele cu diametru mai mare de 10 micrometri se absorb alveolar mai bine
(pag. 46-171)

F2201040. Care sunt dezavantajele caii intravenoase: A. nu se pot administra volume mari de lichid B. latenta este lunga C. nu se pot administra suspensii, solutii uleioase D. se pot administra substante nutritive si sange E. se evita primul pasaj hepatic
(pag. 46-171)

F2201041. Administrarea intrarahidiana: A. se face intre vertebrele T2-T5 B. se face la nivel peridural C. se foloseste pentru efectele sistemice D. permite tratamentul unor infectii ale SNC E. este specifica anestezicelor generale
(pag. 46-171)

F2201042. Care afirmatii sunt adevarate pentru transportul medicamentelor in sange: A. medicamentele sunt transportate intotdeauna de plasma sanguina B. hipoalbuminemia creste legarea medicamentului de proteinele plasmatice C. o substanta legata in procent ridicat de proteinele plasmatice se elimina rapid din organism D. interactiunile de deplasare de pe proteinele plasmatice scad latenta medicamentului deplasat E. forma activa a medicamentului este cea legata de proteinele plasmatice
(pag. 46-171)

F2201043. Un medicament care se distribuie in toate cele trei compartimente hidrice ale organismului: A. Are o viteza de eliminare crescuta B. Are o durata de actiune scurta C. Are un timp de injumatatire crescut D. Are un volum de distributie mic E. Este o macromolecula proteica
(pag. 46-171)

F2201044. Viteza de eliminare renala: A. nu depinde de pH-ul urinei

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004
B. C. D. E.

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

nu depinde de varsta este scazuta in insuficienta cardiaca creste cu cresterea procentului de legare de proteinele plasmatice scade cu cresterea diurezei.
(pag. 46-171)

F2201045. Care din urmatoarele medicamente pot avea efecte toxice la nivelul caii renale de eliminare: A. purgativele B. diureticele C. expectorantele D. aminoglicozidele E. antiacidele neutralizante.
(pag. 46-171)

F2201046. Care cai de administrare a medicamentelor sunt cai artificiale: A. sublingual B. intravenos C. respirator D. cutanat E. intravaginal
(pag. 46-171)

F2201047. Care este cea mai rapida cale in ce priveste aparitia unui efect sistemic: A. orala B. intrarectala C. nazala D. conjunctivala E. intravenoasa
(pag. 46-171)

F2501048. Apa msurat n l/70Kg este n snge de: A. 5 B. 3 C. 10-12 D. 20-35 E. 44


(pag. 97)

F2501049. Se distribuie exclusiv n spaiul intravascular A. manitol B. streptomicina C. teofilina D. heparina E. peniciline
(pag. 97)

F2501050. Se distribuie uniform n toate esuturile: A. tetraciclina B. narcotice C. vitamina B12 D. As (Arsen) E. calciu

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004
(pag. 98)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F2501051. Care dintre afirmaii nu este corect: A. Vd=D/Co B. Vd se determin la administrarea i.v. C. Vd()=Vd determinat n starea de echilibru D. Vd aparent nu corespunde ntotdeauna cu cel real E. Vd(ss)=Q/Css
(pag. 98,99)

F2501052. Circuitul entero-hepatic determin A. ntrzierea eliminrii B. creterea duratei de aciune C. efecte adverse cnd eliminarea este ntrziat D. efecte hepatice pentru rifampicin E. scderea T1/2
(pag. 101)

F2501053. Urmtoarele afirmaii sunt reale cu excepia: A. ClT=ClH+ClE B. ClE=ClR+ClnR C. ClT=Ke/Vd D. ClT=C/Ve E. ClT=ClH+ClR+ClnR
(pag. 104 -105)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


F1201054. Care afirmatii sunt adevarate pentru administrarea intravenoasa: A. evita orice prim pasaj B. se pot administra sange si produse din sange C. nu se pot administra substante iritante pentru tesuturi D. nu permite administrarea de volume mari de solutie E. poate precipita o insuficienta cardiaca
(pag. 46-171)

F1201055. Care din afirmaiile referitoare la absorbia gastrointestinal sunt adevrate: A. este influenat de pH B. nu este influenat de coninutul intestinal C. bazele slabe absorbite in intestin pot fi secretate in stomac D. este influentat de vascularizaie E. nu este influentata de enzimele digestive
(pag. 46-171)

F1201056. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. diureza crescuta nu influenteaza viteza de eliminare renala B. acizii slabi se elimina mai usor in urina bazica C. doxiciclina se reabsoarbe tubular, prelungindu-si actiunea D. o substanta puternic legata de proteinele plasmatice se elimina usor E. insuficienta cardiaca scade viteza de eliminare renala
(pag. 46-171)

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

10

Rezidentiat 2004

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F1201057. Care din urmatoarele substante sunt inhibitoare enzimatice: A. fenobarbitalul B. cimetidina C. eritromicina D. rifampicina E. cloramfenicol
(pag. 46-171)

F1201058. Efectul primului pasaj hepatic: A. poate afecta administrarea intravenoasa a unui medicament B. poate limita administrarea orala a unui medicament C. poate fi compensat prin cresterea dozei D. poate determina activarea unor compusi E. inseamna trecerea medicamentului din ficat in intestin
(pag. 46-171)

F1201059. Pot suferi efectul primului pasaj hepatic medicamentele administrate: A. sublingual B. oral C. intrarectal D. intravenos E. intraarterial
(pag. 46-171)

F1201060. Referitor la interactiunile de deplasare de pe proteinele plasmatice: A. niciodata nu pot exista interactiuni de deplasare de pe proteinele plasmatice intre doua substante B. medicamentul cu afinitate mai mica pentru proteinele plasmatice va avea o latenta mai scurta C. medicamentul cu afinitatea mai mica deplaseaza medicamentul cu afinitate mai mare D. se recomanda asocierea fenilbutazonei cu anticoagulante cumarinice E. se evita asocierea fenilbutazona - antidiabetice orale
(pag. 46-171)

F1301061. Absorbtia medicamentelor administrate pe cale orala poate fi grabita prin: A. folosirea de solutii izotone, incalzite la 37C; B. administrare dupa masa (pe stomacul plin); C. asocierea cu substante mucilaginoase sau adsorbante; D. administrarea pe nemancate (pe stomacul gol); E. folosirea de comprimate retard.
(pag. 46-171)

F1301062. Absorbtia medicamentelor la nivelul mucoasei intestinale este dependenta de urmatorii factori: A. liposolubilitate, coeficient de disociere, pH; B. suprafata foarte mica de absorbtie; C. suprafata foarte mare de absorbtie; D. existenta unei vascularizatii reduse; E. existenta unei vascularizatii abundente.
(pag. 46-171)

F1301063. Caile de eliminare ale medicamentelor sunt: A. cele fiziologice; B. cai speciale;

10

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

11

Rezidentiat 2004

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

C. cai utilizate numai pentru medicamente; D. cai de care dispune organismul pentru inlaturarea substantelor rezultate din procesele metabolice si devenite inutile; E. atat cai fiziologice cat si cai speciale.
(pag. 46-171)

F1301064. Calea intravenoasa ofera posibilitatea: A. introducerii substantei active direct in sange; B. aparitiei rapide a efectului; C. aparitiei rapide, uneori imediate, a efectului; D. aparitiei efectului dupa o perioada de latenta lunga; E. aparitiei efectului dupa o perioada de latenta scurta.
(pag. 46-171)

F1301065. Care din urmatoarele afirmatii definesc biodisponibilitatea? A. exprima fractiunea din doza administrata care este hidrosolubila; B. exprima fractiunea din doza administrata care ajunge in sange; C. exprima fractiunea din doza administrata care se dizolva la locul de absorbtie; D. exprima proportia din doza administrata disponibila pentru actiune; E. exprima fractiunea din doza administrata care este liposolubila.
(pag. 46-171)

F1301066. Care din urmatoarele medicamente produc inductie enzimatica? A. rifampicina; B. disulfiramul; C. fenobarbitalul; D. imipramina; E. neostigmina.
(pag. 46-171)

F1301067. Care din urmatorii factori pot favoriza absorbtia? A. substante medicamentoase sub forma de solutie apoasa, in cazul injectarii intramusculare; B. substanta medicamentoasa sub forma de suspensie apoasa, injectata intramuscular; C. concentratia mare a substantei medicamentoase; D. circulatia bogata la locul de absorbtie; E. suprafata mare de absorbtie.
(pag. 46-171)

F1301068. Care sunt avantajele administrarii sublinguale ale medicamentelor? A. absorbtie rapida; B. permite absorbtia moleculelor puternic ionizate; C. face posibila administrarea de substante iritante; D. este conditionata de hidrosolubilitate; E. evita inactivarea la primul pasaj hepatic.
(pag. 46-171)

F1301069. Eliminarea unui medicament cu caracter acid (ex. fenobarbital) care se excreta prin filtrare glomerulara si reabsorbtie tubulara poate fi accelerata prin: A. cresterea diurezei; B. diminuarea diurezei; C. acidifierea urinei; D. favorizarea reabsorbtiei tubulare;

11

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

12

Rezidentiat 2004
E. alcalinizarea urinei.
(pag. 46-171)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F1301070. In etapa de transport a substantelor active in sange: A. transportul substantelor se face numai sub forma libera, dizolvata in plasma; B. transportul substantelor se face sub forma libera (dizolvata in plasma) si sub forma legata de proteinele plasmatice; C. manifestarea efectelor farmacodinamice este posibila numai pentru forma libera; D. manifestarea efectelor farmacodinamice este posibila numai pentru forma legata; E. manifestarea efectelor farmacodinamice este posibila atat pentru forma libera cat si pentru cea legata.
(pag. 46-171)

F1301071. In privinta biotransformarii (metabolizarii) medicamentelor in organism: A. aceasta este obligatorie pentru toate substantele; B. aceasta nu este obligatorie pentru toate substantele; C. rezultatul biotransformarii poate fi numai bioactivarea; D. rezultatul biotransformarii poate fi numai bioinactivarea; E. rezultatul biotransformarii poate fi bioactivarea sau bioinactivarea.
(pag. 46-171)

F1301072. Inductia enzimatica: A. apare la orice doza; B. apare numai la o anumita doza de inductor; C. repetarea administrarii inductorului favorizeaza inductia; D. repetarea administrarii inductorului inhiba inductia; E. cresterea dozei de inductor favorizeaza inductia.
(pag. 46-171)

F1301073. Medicamentele administrate parenteral: A. trebuie sa fie in solutie pentru urmatoarele cai de administrare: intravenoasa (i.v.), intramusculara (i.m.), subcutanata (s.c); B. pot fi in suspensie pentru calea intramusculara (i.m.); C. trebuie sa fie solubile in sange sau alte lichide ale organismului; D. trebuie sa fie obligatoriu sterile; E. trebuie sa fie insolubile iar sterilitatea este facultativa.
(pag. 46-171)

F1301074. Rinichiul este calea de excretie: A. pentru foarte multe medicamente; B. pentru un numar mic de substante; C. pentru substante sub forma hidrosolubila; D. pentru substante sub forma liposolubila; E. pentru substante insolubile.
(pag. 46-171)

F1401075. Administrarea sublingual are urmtoarele avantaje: A. permite absorbia moleculelor puternic ionizate B. evit inactivarea medicamentului la primul pasaj hepatic C. permite administrarea substanelor iritante D. este condiionat de hidrosolubilitate E. favorizeaz o absorbie rapid a substanei medicamentoase
(pag. 68)

12

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

13

Rezidentiat 2004

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F1401076. Calea de administrare rectal a medicamentelor: A. permite o absorbie rapid i complet B. evit n totalitate efectul primului pasaj hepatic C. se utilizeaz numai pentru obinerea unor efecte terapeutice locale D. se recomand la bolnavii cu vrsturi, leziuni ale cavitii bucale, n pediatrie E. permite evitarea degradrii principiului activ de ctre sucurile gastrice
(pag. 68)

F1401077. Calea intraarterial este utilizat la bolnavii cu: A. tumori maligne, pentru administrarea unor citostatice B. hemoragii acute C. edem pulmonar acut D. tulburri circulatorii periferice grave E. infarct miocardic acut
(pag. 79)

F1401078. Care dintre urmtoarele afirmaii privind legarea medicamentului de proteinele plasmatice este incorect A. doar forma liber a medicamentului este difuzabil i activ B. legarea se face numai de albuminele plasmei C. legarea este un proces ireversibil D. medicamentele slab legate de proteinele plasmatice au un profil farmacocinetic retard E. forma legat influeneaz latena i durata aciunii medicamentului
(pag. 86)

F1401079. Care dintre urmtoarele afirmaii privind legarea medicamentului de proteinele plasmatice este incorect: A. doar forma liber a medicamentului este difuzabil i activ B. legarea se face numai de albuminele plasmei C. legarea este un proces ireversibil D. medicamentul slab legat de proteinele plasmatice are un profil farmacocinetic retard E. forma legat influeneaz latena i durata aciunii medicamentului
(pag. 85)

F1401080. Care dintre urmtoarele substane medicamentoase produc inducie enzimatic: A. izoniazida B. eritromicina C. rifampicina D. griseofulvina E. fenitoina
(pag. 120)

F1401081. n stadiul II al biotransformrii medicamentelor, au loc urmtoarele tipuri de reacii: A. hidrolize B. sulfoconjugri C. oxidri D. glucuronoconjugri E. acetilri
(pag. 125)

F1401082. Nu sufer efectul primului pasaj, medicamentele administrate pe cale: A. intrarectal

13

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

14

Rezidentiat 2004
B. C. D. E. intravenoas intracardiac intraarterial oral
(pag. 37)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F1401083. Pot fi administrate pe cale ocular urmtoarele forme farmaceutice: A. cataplasme B. ungvente C. sisteme terapeutice cu eliberare programat D. geluri E. implante terapeutice solubile
(pag. 74)

F1401084. Precizai factorii de care depinde clerance-ul hepatic al unui medicament: A. fracia de medicament legat de proteinele tisulare B. concentraia substanei medicamentoase din compartimentele hidrice ale organismului C. clerance-ul hepatic intrinsec D. debitul sanguin hepatic E. fracia de medicament liber n snge
(pag. 40)

F1401085. Se elimin prin bil sub form activ n cantiti semnificative: A. ampicilina B. tetraciclina C. eritromicina D. penicilina G E. streptomicina
(pag. 141)

F1401086. Se recomand monitorizarea concentraiei plasmatice la urmtoarele medicamente: A. antiepileptice B. antibiotice betalactamice C. srurile de litiu D. digitalice E. bronhodilatatoarele simpaticomimetice
(pag. 90)

F1401087. Strile patologice care pot modifica clerance-ul hepatic al unui medicament sunt: A. insuficiena cardiac B. hipertiroidia C. insuficiena respiratorie D. ciroza hepatic E. sindromul dislipidemic
(pag. 40)

F1501088. Asocierea fenilbutazonei cu anticoagulante orale este periculoas deoarece: A. cresc concentraiile plasmatice ale formei libere de anticoagulant B. cresc concentraiile plasmatice ale formei libere de fenilbutazon C. este deplasat de pe proteinele plasmatice anticoagulantul oral D. se produce inhibiie enzimatic ncruciat E. crete coagulabilitatea sngelui

14

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

15

Rezidentiat 2004
(pag. 125)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F1501089. Factori specifici care cresc absorbia i.m. a medicamentelor: A. n repaus mai mare dect n micare B. din bra mai mare dect din fes C. asocierea cu factori vasoconstrictori D. la brbat este mai crescut dect la femeie E. masaj local
(pag. 80)

F1501090. Factori specifici ce influeneaz favorabil absorbia percutanat a medicamentelor: A. caracter hidrofil al substanei B. caracter lipofil al substanei C. coeficient de partaj 1 ntre stratul cornos i vehiculul formei farmaceutice D. coeficient de partaj mai mic dect 1 ntre stratul cornos i vehiculul formei farmaceutice E. masaj local
(pag. 75, 76)

F1501091. Factorii care favorizeaz absorbia la nivel broniolar: A. ritm respirator rapid B. oprirea voluntar a respiraiei C. transportul cu ajutorul micrilor cililor celulelor epiteliului broniolar D. particule din aerosol cu diametrul egal cu 1 8 micrometri E. particule cu diametrul mai mic de 0,5 1 micrometru
(pag. 72)

F1501092. Factorii ce influeneaz viteza de eliminare renal: A. distribuirea n sectoarele hidrice B. procentul de legare de proteinele plasmatice C. vrsta D. ulcerul gastric E. icterul mecanic
(pag. 137)

F1501093. O substan medicamentoas bazic se afl n cantitate mai mare n forma nedisociat cnd: A. pH > pKa B. pKa > pH C. pKa pH > 0 D. pH pKa > 0 E. pH pKa = 0
(pag. 51)

F1501094. Transportul activ al medicamentelor prin membrane se face: A. cu consum de energie B. contra gradientului de concentraie C. n sensul gradientului de concentraie D. n funcie de interrelaia pH pK E. pentru substane medicamentoase liposolubile, nedisociate
(pag. 53)

F1501095. Urmtoarele stri patologice influeneaz absorbia oral a medicamentelor: A. bronita cronic

15

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

16

Rezidentiat 2004
B. C. D. E. insuficiena cardiac enterocolita spasmul sfincterului piloric febra
(pag. 62)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F1601096. Bariera snge lapte este uor permeabil pentru: A. Medicamente lipofile neionizate B. Medicamente bazice, care se pot concentra n lapte C. Medicamente hidrofile, cu molecul mare D. Medicamente disociate electrolitic E. Compui macromoleculari
(pag. 95)

F1601097. Calea intraarterial: A. Este o cale de referin absolut, exclude primul pasaj hepaj hepatic i pulmonar B. Se folosete mai frecvent dect calea intravenoas C. Se utilizeaz n tulburri circulatorii periferice grave D. Se preteaz la administrarea substanelor citotoxice n tumori canceroase E. Nu evit inactivarea la primul pasaj hepatic
(pag. 79)

F1601098. Calea sublingual: A. Permite numai administrarea substanelor liposolubile i active la doze mici B. Asigur o absorbie rapid i efect promt C. Se poate utiliza numai pentru substanele hidrosolubile care se dizolv lent n saliv D. Ocolete bariera hepatic E. Este util pentru medicamentele degradabile n tubul digestiv (izoprenalina)
(pag. 67-68)

F1601099. Care dintre urmtoarele medicamente pot produce inducie enzimatic? A. Tolbutamida B. Griseofulvina C. Fenitoina D. Paracetamolul E. Izoniazida
(pag. 120)

F1601100. Care sunt consecinele induciei enzimatice? A. Scderea efectului terapeutic n timp B. Apariia toleranei C. Creterea efectului terapeutic n timp D. Tendina de cretere a dozei cu creterea frecvenei efectelor adverse E. Supradozarea relativ a medicamentelor administrate concomitent
(pag. 122)

F1601101. Cinetica de ordinul 0 n procesul de absorbie este caracteristic pentru: A. Administrarea i.v. a medicamentelor n bolus B. Perfuzia i.v. cu debit constant C. Administrarea medicamentelor sublingual D. Anestezia general cu debit constant de gaze E. Administrarea formelor farmaceutice medicamentoase cu cedare controlat

16

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

17

Rezidentiat 2004
(pag. 58)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F1601102. Inducia enzimatic se caracterizeaz prin: A. Existena unui medicament care crete rata sintezei enzimelor microzomiale hepatice B. Diminuarea efectului unui medicament administrat concomitent cu inductorul C. Efecte favorabile n icterul nuclear prin inducerea UDP-glucuroniltransferazei D. Efecte favorabile n porfiria hepatic prin inducia ALA-sintetazei E. Creterea efectelor medicamentelor administrate concomitent (sinergism medicamentos)
(pag. 120,122)

F1601103. Se pot administra intravenos: A. Soluii apoase sau emulsii ulei/ap B. Substane iritante pentru esuturi C. Suspensii apoase sterile i apirogene D. Soluii sterile i apirogene cu coninut de substane tensioactive E. Volume mari de soluii (prerfuzii)
(pag. 78-79)

F1601104. Sunt reacii de biotransformare de faz II (conjugri): A. Glucuronoconjugarea B. Acetilarea C. O-, S-, N-metilarea D. Glutation-conjugarea E. Decarboxilarea
(pag. 128)

F2101105. Eficacitatea contraceptivelor orale poate fi scazuta la asocierea cu urmatoarele medicamente: A. rifampicina B. paracetamol C. fenobarbital D. griseofulvina E. cimetidina
(pag. 120-121)

F2101106. Urmatoarele membrane ale organismului nu prezinta sisteme membranare active de transport: A. pielea B. placenta C. mucoasa sublinguala D. mucoasa intestinului subtire E. mucoasa rectala
(pag. 47-48)

F2101107. In cazul caii de administrare sublinguala propriu-zisa, sunt valabile urmatoarele afirmatii: A. se foloseste atat pentru actiunea generala, cat si locala B. mucoasa este lipidica, fara pori, permeabila pentru substante lipofile C. este o cale de urgenta D. nivelele plasmatice ale substantelor absorbite prezinta doua picuri E. comprimatele administrate sunt de talie mare, dar usoare
(pag. 67-68)

F2101108. Calea respiratorie de absorbtie, la nivelul mucoaselor bronsiolare, are urmatoarele

17

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

18

Rezidentiat 2004
caracteristici: A. B. C. D. E.

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

diametrul optim al aerosolilor este circa 3 microni circa 80% din aerosoli ajung in tubul digestiv, prin deglutitie dezavantajul unei doze mari, fata de calea per os avantajul diminuarii efectelor secundare sistemice nivelurile serice prezinta un singur pic
(pag. 72-73)

F2101109. Difuziunea in tesuturi, prin endoteliul capilar, are urmatoarele caracteristici: A. difuzeaza substantele lipofile B. include transfer specializat C. difuzeaza medicamente legate de proteinele plasmatice D. filtreaza substante cu masa moleculara mare, pana la 60000 E. nu depinde de modificarile de pH sanguin
(pag. 92)

F2101110. Sistemele oxidative microzomiale hepatice (SOMH) au urmatoarele caracteristici: A. metabolizeaza substante lipofile si hidrofile B. prezinta specificitate de substrat C. utilizeaza oxigen molecular D. catalizeaza 7 tipuri de oxidari, precum si glucuronoconjugarea E. depind de citocromul P450 redus
(pag. 112-113)

F2101111. Urmatoarele substante medicamentoase au o distibutie selectiva, in anumite tesuturi: A. iod B. fier C. tetraciclina D. tiopental E. hexobarbital
(pag. 98)

F2101112. Urmatoarele afirmatii sunt valabile in ceea ce priveste calea de eliminare renala a medicamentelor: A. filtrarea glomerulara este cel mai rapid mecanism de eliminare B. substantele hidrosolubile se elimina prin secretie tubulara pasiva C. substantele cu caracter acid se pot reabsorbi cu usurinta din tubii renali D. substantele cu structuri speciale se elimina prin secretie tubulara activa E. interactiunile medicamentoase care pot sa apara la locul de eliminare sunt exclusiv nedorite, cu cresterea riscului aparitiei reactiilor adverse
(pag. 137)

F2101113. Precizati care medicamente nu se pot administra pe cale intravenoasa (i.v.): A. hemolitice B. cu pH diferit de cel sanguin C. care precipita proteinele plasmatice D. cu presiune osmotica diferita de cea sanguina E. iritante tisulare
(pag. 77, 78)

F2101114. Membranele biologice sunt mai permeabile pentru molecule: A. cu masa mica

18

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

19

Rezidentiat 2004
B. C. D. E. nedisociate lipofile cationi trivalenti legate de proteine
(pag. 49, 64)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F2101115. Asocierea medicamentelor cu antiacide poate influenta absorbtia si biodisponibilitatea anumitor medicamente prin urmatoarele interactiuni directe sau indirecte: A. formarea de chelati greu absorbabili cu ionii bi- si trivalenti B. adsorbtia moleculelor de substanta activa C. cresterea pH-ului gastric D. favorizarea absorbtiei tetraciclinelor E. reducerea hidrosolubilitatii acizilor
(pag. 63)

F2101116. Particularitatile difuziunii prin placenta sunt urmatoarele, cu exceptia: A. de la mama la fat difuzeaza exclusiv substante lipofile B. fatul are sisteme active de transport pentru a se debarasa de medicamentele biotransformate enzimatic C. nu difuzeaza hormonii sexuali D. difuziunea creste pe masura evolutiei sarcinii E. difuziunea este crescuta de catre ocitocice
(pag. 94, 95)

F2101117. Notati consecintele posibile ale inductiei enzimatice: A. stimularea sintezei proteice microzomale B. modificarea aspectului electronomicroscopic al reticulului endoplasmatic C. cresterea greutatii ficatului D. intensificarea actiunii farmacodinamice a unor medicamente E. aparitia tolerantei la unele medicamente
(pag. 122)

F2101118. Hidrosolubilitatea si viteza de dizolvare sunt in general mai mari, pentru: A. starea amorfa B. starea anhidra C. formele metastabile D. starea hidratata E. starea cristalina
(pag. 31)

F2101119. Circuitul entero-gastric se caracterizeaza prin urmatoarele: A. in intoxicatii trebuie scurtcircuitat B. participa medicamente liposolubile C. participa medicamente bazice D. participa medicamente acide E. participa exclusiv medicamentele administrate per os
(pag. 101)

F2101120. Urmatoarele medicamente, la concentratii plasmatice din zona terapeutica, satureaza sistemele enzimatice care le metabolizeaza, urmand o cinetica de tip Michaelis-Menten: A. rifampicina B. fenitoina C. griseofulvina

19

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

20

Rezidentiat 2004
D. teofilina E. fenobarbital
(pag. 113)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F2101121. Volumul de distributie pentru medicamentele hidrosolubile creste prin cresterea cantitatii totale de apa (mai ales hidremia si apa extracelulara), in urmatoarele cazuri: A. insuficienta renala B. gravida C. nou-nascut D. obez E. varstic
(pag. 97, 100)

F2101122. Precizati factorii ce grabesc viteza de eliminare prin mucoasa gastrica: A. hidrosolubilitatea medicamentului B. liposolubilitatea medicamentului C. caracterul acid al medicamentului D. caracterul bazic al medicamentului E. procentul mare de legare de proteinele plasmatice
(pag. 101, 141)

F2101123. Sunt neuroleptice cu efecte secundare neurologice marcate (sindrom parkinsonian, acatizie, diskinezie): A. butirofenone B. diazepine i oxazepine C. fenotiazine piperazinilalchilice D. fenotiazine aminoalchilice E. fenotiazine piperidilalchilice
(pag. 121-122)

F2101124. Clorpromazina poate induce urmatoarele RA: A. somnolenta B. efecte toxice hepatice C. reactii alergice D. tulburari extrapiramidale intense E. reactivarea crizelor epileptice
(pag. 123-125)

F2201125. Calea orala de absorbtie a medicamentelor : A. are o latenta redusa B. este utila mai ales pentru administrari repetate si tratament de intretinere C. biodisponibilitatea este inferioara cailor parenterale D. se utilizeaza doar pentru a obtine un efect sistemic E. se utilizeaza frecvent pentru administrarea insulinei
(pag. 46-171)

F2201126. Care din afirmatiile referitore la absorbtia medicamentelor pe cale pulmonara sunt adevarate: A. calea pulmonara se poate utiliza pentru actiune locala sau generala B. se pot administra gaze si lichide volatile C. particulele de aerosoli cu diametrul mai mare de 10 micrometri prezinta o absorbtie optima D. in cursul administrarii medicamentelor pe cale pulmonara, oprirea respiratiei este contraindicata E. ritmul respirator lent este favorabil absorbtiei medicamentelor pe cale pulmonara.

20

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

21

Rezidentiat 2004
(pag. 46-171)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F2201127. Calea intravenoasa: A. este indicata in urgente B. permite administrarea suspensiilor sterile si apirogene cu particule fine C. are o latenta a efectului foarte scurta D. permite administrarea unor substante iritante pentru tesuturi E. are avantajul de a evita toate efectele primului pasaj .
(pag. 46-171)

F2201128. Bariera hemato-encefalica: A. nu contine sisteme membranare de transport activ B. este reprezentata de endoteliul capilarelor cerebrale si de tesutul glial C. este traversata rapid de derivatii cuaternari de amoniu D. este traversata cu usurinta de dopamina E. la nivelul sau trec si medicamente polare daca sunt similare structural cu substantele fiziologice.
(pag. 46-171)

F2201129. Care din afirmatiile referitoare la distribuirea in sectoarele hidrice sunt adevarate: A. macromoleculele proteice difuzeaza usor dintr-un compartiment in altul B. medicamentele se pot distribui in unul, doua sau toate cele trei compartimente hidrice C. Li, K, alcoolul se distribuie in toate cele trei spatii hidrice D. medicamentele distribuite in toate cele trei compartimente hidrice prezinta o viteza de eliminare crescuta E. distributia in toate compartimentele hidrice creste durata de actiune a medicamentelor.
(pag. 46-171)

F2201130. Circuitul entero-hepatic: A. se desfasoara pentru medicamentele administrate per os sau pe alte cai B. are drept consecinta cresterea vitezei de eliminare a medicamentelor C. scade durata de actiune a medicamentelor D. apare in cazul rifampicinei si eritromicinei E. poate favoriza unele efecte adverse.
(pag. 46-171)

F2201131. Inductia enzimatica: A. apare in aproximativ 3 saptamani B. este favorizata de dozele mari de medicament C. poate fi produsa de fenobarbital D. duce la cresterea efectului terapeutic in timp E. poate fi produsa de insecticidele halogenate.
(pag. 46-171)

F2201132. Care din afirmatiile referitoare la eliminarea renala a medicamentelor sunt adevarate: A. se realizeaza doar prin mecanisme active B. secretia tubulara este cel mai rapid mecanism de eliminare C. medicamentele legate puternic de proteinele plasmatice se elimina rapid D. eliminarea renala este influentata negativ de insuficienta cardiaca E. viteza de eliminare a medicamentelor creste cu numarul sectoarelor hidrice in care se distribuie.
(pag. 46-171)

F2201133. Eliminarea pe cale cutanata: A. se realizeaza prin secretia glandelor sudoripare

21

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

22

Rezidentiat 2004
B. C. D. E. poate aparea in cazul iodurilor nu prezinta importanta terapeutica prezinta importanta toxicologica in cazul Hg, As poate aparea in cazul barbituricelor.
(pag. 46-171)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F2201134. Filtrarea: A. se realizeaza in sensul gradientului de concentratie B. este caracteristica substantelor lipofile C. se face cu consum de energie D. are nevoie de sisteme speciale de transport E. se realizeaza la nivelul porilor membranei.
(pag. 46-171)

F2201135. Difuziunea simpla: A. se realizeaza cu consum de energie B. este in functie de gradul de ionizare al substantei C. se face la nivelul lipoproteinelor membranare D. este caracteristica substantelor hidrofile E. implica competitia pentru transportor.
(pag. 46-171)

F2201136. Care din urmatoarele forme de transport necesita consum de energie: A. filtrarea B. difuziunea simpla C. difuziunea facilitata D. transportul activ E. pinocitoza.
(pag. 46-171)

F2201137. Calea de administrare a unui medicament se alege: A. functie de starea bolnavului B. functie de locul unde dorim efectul C. functie de viteza cu care dorim efectul D. functie de caracteristicile medicamentului E. functie de receptorii pe care actioneaza.
(pag. 46-171)

F2201138. Care din urmatoarele cai de administrare sunt cai naturale: A. sublinguala B. vaginala C. intravenoasa D. cutanata E. intrarahidiana.
(pag. 46-171)

F2201139. Care din urmatoarele cai sunt folosite doar pentru efecte sistemice: A. intrapericardic B. sublingual C. oral D. subcutanat E. cutanat.

22

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

23

Rezidentiat 2004
(pag. 46-171)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F2201140. Care sunt factorii fiziologici care pot influenta absorbtia orala a unui medicament: A. PH-ul B. timpul de golire al stomacului C. prezenta altor medicamente D. diareea E. temperatura mediului ambiant.
(pag. 46-171)

F2201141. Care din urmatoarele substante sunt iritante pentru mucoasa gastrica: A. sarurile de fier B. carbonatul de calciu C. digoxinul D. teofilina E. diosmectita.
(pag. 46-171)

F2201142. Absorbtia orala: A. nu este influentata de vascularizatia locala B. este influentata de gradul de disociere al substantei medicamentoase C. nu este influentata de continutul intestinal D. nu este influentata de flora microbiana digestiva E. este influentata de peristaltismul intestinal.
(pag. 46-171)

F2201143. Avantajele caii orale sunt: A. este o cale naturala B. se preteaza la administrari repetate C. biodisponibilitatea este superioara cailor parenterale D. se pot administra substante cu structura polipeptidica E. latenta este scurta fiind o cale utilizata in urgente
(pag. 46-171)

F2201144. La administrarea sublinguala: A. latenta este lunga B. substantele absorbite sunt hidrofile C. mucoasa sublinguala subtire favorizeaza absorbtia D. saliva preia o parte din substanta medicamentoasa E. se evita primul pasaj pulmonar
(pag. 46-171)

F2201145. Calea rectala: A. se foloseste doar pentru efecte sistemice B. evita intotdeauna primul pasaj hepatic C. este folosita in urgente D. este folosita la persoanele cu varsaturi, copii, inconstienti E. nu este intotdeauna bine tolerata, aparand reflexul de respingere
(pag. 46-171)

F2201146. Absorbtia cutanata a medicamentelor este crescuta: A. prin masaj

23

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

24

Rezidentiat 2004
B. C. D. E. prin vasoconstrictoare prin pansamente ocluzive la varstnici in zone cu leziuni si inflamatii cutanate
(pag. 46-171)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F2201147. Care din substantele medicamentoase sunt conditionate sub forma de sisteme transdermice: A. adrenalina B. nitroglicerina C. aspirina D. estradiolul E. furosemidul
(pag. 46-171)

F2201148. Bariera hemato-encefalica : A. Este formata din endoteliul capilarelor cerebrale si astrocite B. Este traversata usor de substante disociate C. Prezinta sisteme membranare de transport activ D. Este mai putin permeabila in inflamatia meningelui E. Este trecuta usor de substante ca : tiobarbiturice, morfina, anticonvulsivantele.
(pag. 46-171)

F2201149. Trec placenta si trebuie evitate la gravide: A. Tetraciclina B. Ampicilina C. Vitamina D D. Fenitoina E. Benzodiazepinele
(pag. 46-171)

F2201150. Etapele circuitului entero-hepatic sunt: A. intestin - circulatie sistemica B. intestin - vena porta C. ficat - bila D. ficat - circulatie sistemica E. bila - stomac.
(pag. 46-171)

F2201151. Care medicamente se leaga ireversibil de substraturile receptoare: A. fluostigmina B. fenoxibenzamina C. aspirina D. hidrocortizonul E. ranitidina.
(pag. 46-171)

F2201152. Care din urmatoarele medicamente sunt metaboliti activi ai altor substante: A. paracetamolul B. codeina C. prednisonul D. dopamina

24

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

25

Rezidentiat 2004
E. oxazepamul
(pag. 46-171)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F2201153. Care din afirmatiile referitoare la primul pasaj nu sunt adevarate: A. reprezinta biotransformarea medicamentului inainte de a ajunge in circulatia sistemica arteriala B. poate fi redus prin cresterea dozei sau schimbarea caii de administrare C. calea intravenoasa evita orice prim pasaj D. prin efectul primului pasaj medicamentele sunt intotdeauna inactivate E. poate fi intestinal, hepatic, pulmonar.
(pag. 46-171)

F2201154. Care din urmatoarele reactii sunt caracteristice stadiului 1 de biotransformare: A. oxidarea B. conjugarea C. reducerea D. hidroliza E. metilarea.
(pag. 46-171)

F2201155. Biotransformarea: A. se face diferit la specii diferite B. in stadiul 2 este mai crescuta la nou-nascut C. este redusa in hepatita cronica si ciroza D. este crescuta de post E. este crescuta de inhibitia enzimatica.
(pag. 46-171)

F2201156. Care din urmatoarele medicamente sunt inductoare enzimatice: A. cloramfenicolul B. cimetidina C. fenobarbitalul D. eritromicina E. carbamazepina
(pag. 46-171)

F2201157. Care din urmatoarele medicamente sunt inhibitoare enzimatice: A. rifampicina B. fumul de tutun C. alcoolul in administrarea acuta D. cimetidina E. fenitoina.
(pag. 46-171)

F2201158. Care din afirmatiile referitoare la eliminarea pe cale biliara sunt adevarate: A. eliminarea se face prin mecanism activ B. eliminarea creste cu cresterea filtrarii glomerulare C. se elimina biliar orice substanta administrata parenteral D. medicamentele eliminate biliar intra in circuitul enterohepatic E. eliminarea biliara a unor antibiotice este benefica in infectii biliare.
(pag. 46-171)

F2201159. Care din urmatoarele medicamente pot fi administrate sublingual:

25

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

26

Rezidentiat 2004
A. B. C. D. E. neostigmina nitroglicerina captopril izoprenalina nifedipin
(pag. 46-171)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F2201160. Intravenos: A. nu se pot administra volume mari de solutie B. se evita primul pasaj hepatic C. se pot administra solutii nutritive D. efectul apare rapid E. nu se administreaza suspensii.
(pag. 46-171)

F2301161. Absorbtia medicamentelor la nivelul mucoasei intestinale este dependenta de urmatorii factori: A. liposolubilitate, coeficient de disociere, pH; B. suprafata foarte mica de absorbtie; C. suprafata foarte mare de absorbtie; D. existenta unei vascularizatii reduse; E. existenta unei vascularizatii abundente.
(pag. 46-171)

F2301162. Care din urmatorii factori pot favoriza absorbtia? A. substante medicamentoase sub forma de solutie apoasa, in cazul injectarii intramusculare; B. substanta medicamentoasa sub forma de suspensie apoasa, injectata intramuscular; C. concentratia mare a substantei medicamentoase; D. circulatia bogata la locul de absorbtie; E. suprafata mare de absorbtie.
(pag. 46-171)

F2301163. Care din urmatoarele afirmatii definesc biodisponibilitatea? A. exprima fractiunea din doza administrata care este hidrosolubila; B. exprima fractiunea din doza administrata care ajunge in sange; C. exprima fractiunea din doza administrata care se dizolva la locul de absorbtie; D. exprima proportia din doza administrata disponibila pentru actiune; E. exprima fractiunea din doza administrata care este liposolubila.
(pag. 46-171)

F2301164. Care sunt avantajele administrarii sublinguale ale medicamentelor? A. absorbtie rapida; B. permite absorbtia moleculelor puternic ionizate; C. face posibila administrarea de substante iritante; D. este conditionata de hidrosolubilitate; E. evita inactivarea la primul pasaj hepatic.
(pag. 46-171)

F2301165. Care din urmatoarele medicamente produc inductie enzimatica? A. rifampicina; B. disulfiramul; C. fenobarbitalul;

26

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

27

Rezidentiat 2004
D. imipramina; E. neostigmina.
(pag. 46-171)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F2301166. Viteza absorbtiei medicamentelor administrate oral in diferite forme farmaceutice descreste in ordinea: A. solutii, suspensii, capsule, comprimate, drajeuri; B. solutii, emulsii, suspensii, capsule, comprimate, drajeuri; C. solutii, suspensii, pulberi, capsule, comprimate drajeuri; D. drajeuri, comprimate, capsule, pulberi, suspensii, emulsii, solutii; E. solutii, emulsii, suspensii, pulberi, capsule, comprimate, drajeuri.
(pag. 46-171)

F2301167. Absorbtia medicamentelor administrate pe cale orala poate fi grabita prin: A. folosirea de solutii izotone, incalzite la 37C; B. administrare dupa masa (pe stomacul plin); C. asocierea cu substante mucilaginoase sau adsorbante; D. administrarea pe nemancate (pe stomacul gol); E. folosirea de comprimate retard.
(pag. 46-171)

F2301168. Medicamentele administrate parenteral: A. trebuie sa fie in solutie pentru urmatoarele cai de administrare: intravenoasa (i.v.), intramusculara (i.m.), subcutanata (s.c); B. pot fi in suspensie pentru calea intramusculara (i.m.); C. trebuie sa fie solubile in sange sau alte lichide ale organismului; D. trebuie sa fie obligatoriu sterile; E. trebuie sa fie insolubile iar sterilitatea este facultativa.
(pag. 46-171)

F2301169. Calea intravenoasa ofera posibilitatea: A. introducerii substantei active direct in sange; B. aparitiei rapide a efectului; C. aparitiei rapide, uneori imediate, a efectului; D. aparitiei efectului dupa o perioada de latenta lunga; E. aparitiei efectului dupa o perioada de latenta scurta.
(pag. 46-171)

F2301170. In etapa de transport a substantelor active in sange: A. transportul substantelor se face numai sub forma libera, dizolvata in plasma; B. transportul substantelor se face sub forma libera (dizolvata in plasma) si sub forma legata de proteinele plasmatice; C. manifestarea efectelor farmacodinamice este posibila numai pentru forma libera; D. manifestarea efectelor farmacodinamice este posibila numai pentru forma legata; E. manifestarea efectelor farmacodinamice este posibila atat pentru forma libera cat si pentru cea legata.
(pag. 46-171)

F2301171. In privinta biotransformarii (metabolizarii) medicamentelor in organism: A. aceasta este obligatorie pentru toate substantele; B. aceasta nu este obligatorie pentru toate substantele; C. rezultatul biotransformarii poate fi numai bioactivarea; D. rezultatul biotransformarii poate fi numai bioinactivarea; E. rezultatul biotransformarii poate fi bioactivarea sau bioinactivarea.

27

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

28

Rezidentiat 2004
(pag. 46-171)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F2301172. Inductia enzimatica: A. apare la orice doza; B. apare numai la o anumita doza de inductor; C. repetarea administrarii inductorului favorizeaza inductia; D. repetarea administrarii inductorului inhiba inductia; E. cresterea dozei de inductor favorizeaza inductia.
(pag. 46-171)

F2301173. Caile de eliminare ale medicamentelor sunt: A. cele fiziologice; B. cai speciale; C. cai utilizate numai pentru medicamente; D. cai de care dispune organismul pentru inlaturarea substantelor rezultate din procesele metabolice si devenite inutile; E. atat cai fiziologice cat si cai speciale.
(pag. 46-171)

F2301174. Rinichiul este calea de excretie: A. pentru foarte multe medicamente; B. pentru un numar mic de substante; C. pentru substante sub forma hidrosolubila; D. pentru substante sub forma liposolubila; E. pentru substante insolubile.
(pag. 46-171)

F2301175. Eliminarea unui medicament cu caracter acid (ex. fenobarbital) care se excreta prin filtrare glomerulara si reabsorbtie tubulara poate fi accelerata prin: A. cresterea diurezei; B. diminuarea diurezei; C. acidifierea urinei; D. favorizarea reabsorbtiei tubulare; E. alcalinizarea urinei.
(pag. 46-171)

F2301176. Care sunt factorii care intervin in transferul prin membranele biologice si depind de substanta medicamentoasa: A. liposolubilitatea formei nedisociate; B. doza si concentratia; C. tipul membranei; D. structura chimica; E. greutatea moleculara (masa moleculara).
(pag. 46-171)

F2301177. Unele cai de administrare a medicamentelor sunt utilizate exclusiv pentru efectele locale, la nivelul caii: A. calea oculara; B. calea intravenoasa; C. calea intravaginala; D. calea subcutanata; E. calea intraarticulara.

28

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

29

Rezidentiat 2004
(pag. 46-171)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F2301178. Alegerea caii de administrare se face in functie de multiple considerente legate de bolnav si medicament: A. viteza instalarii efectului; B. locul actiunii urmarite; C. biodisponibilitatea medicamentului pe diferite cai; D. costul tratamentului; E. starea bolnavului.
(pag. 46-171)

F2301179. Dintre caile de administrare a medicamentelor sunt cai naturale: A. calea sublinguala; B. calea respiratorie; C. calea intravenoasa; D. calea intrarectala; E. calea orala.
(pag. 46-171)

F2301180. Dintra caile de administrare a medicamentelor sunt cai artificiale (parenterale): A. calea subcutanata; B. calea cutanata; C. calea intramusculara; D. calea intravenoasa; E. calea oculara.
(pag. 46-171)

F2501181. Scade apa total din organism: A. la femeia gravid B. la btrni C. la nou nscut D. la prematur E. n obezitate
(pag. 9)

F2501182. Medicamente metabolizate n metabolii cu alt tip de aciune A. Fenilbutazona B. Adrenalina C. Acid acetilsalicilic D. Codeina E. Amitriptilina
(pag. 107)

F2501183. Consecinele distribuirii medicamentelor n toate compartimentele hidrice sunt: A. creterea vitezei de eliminare B. micorarea vitezei de eliminare C. creterea timpului de njumtire plasmatic D. scderea duratei de aciune E. creterea duratei de aciune
(pag. 97)

F2501184. Se distribuie n toate cele trei spaii hidrice: A. teofilina

29

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

30

Rezidentiat 2004
B. C. D. E. glicozide cardiotonice dextrani cefalosporine alcool
(pag. 97)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F2501185. Medicamente metabolizate la metabolii activi cu acelai tip de aciune: A. fenacetina B. diazepam C. codeina D. adrenalina E. prednison
(pag. 107)

F2501186. Medicamente metabolizate la metabolii cu toxicitate mare A. sulfamide B. izoniazida C. adrenalina D. paracetamol E. acetilhidrazina
(pag. 108)

F2501187. Consecine negative ale primului pasaj hepatic: A. concentraie plasmatic ineficient terapeutic B. biodisponibilitate absolut redus C. contraindicaie per os cnd E>75% D. se administreaz per os cnd E>75% E. doze mult mai mari la administrarea per os
(pag. 110)

F2501188. Clearance-ul hepatic este diminuat la vrstnici la urmtoarele medicamente: A. diazepam B. imipramina C. fenilbutazona D. propranolol E. warfarina
(pag. 117)

F2501189. Se elimin prin secreie tubular activ: A. substane acide B. substane hidrosolubile C. metabolii sulfoconjugai D. substane liposolubile E. metabolii glucuronoconjugai
(pag. 136)

F2601190. La proba machetelor protezelor totale: A. se trimit sabloanele de ocluzie n cabinet; B. proba machetelor nu pretinde prezenta sabloanelor de ocluzie n cabinet; C. prima faza a controlului extrabucal se face cu machetele asezate pe modele si cu ocluzorul nchis; D. prima faza a controlului extrabucal se face cu machetele asezate pe modele si ocluzorul deschis pe masa; E. n prima faza a controlului extrabucal se apreciaza aspectul fizionomic al arcadelor.

30

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

31

Rezidentiat 2004
(pag. 206)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F2601191. n tratamentul edentatiei totale, la controlul componentei verticale a relatiilor intermaxilare, daca dimensiunea verticala de ocluzie este marita: A. pacientul are un facies crispat; B. rosul buzelor este diminuat; C. santurile peribucale sunt accentuate; D. dintii nu sunt vizibili E. dintii sunt prea vizibili.
(pag. 214)

F2601192. Controlul extrabucal al machetelor: A. se face n prezenta pacientului; B. verifica corectitudinea realizarii n laborator a machetelor; C. se face n prezenta tehnicianului; D. verifica respectarea indicatiilor date prin sabloane si fisa; E. medicul face doar controlul intrabucal, cel extrabucal fiind sarcina tehnicianului.
(pag. 206)

F2601193. La controlul intrabucal al machetelor din punct de vedere estetic: A. medicul nu trebuie sa tina seama de parerea pacientului; B. terbuie sa tina seama doar de observatiile pe care le considera juste; C. parerea pacientului pate ajuta la obtinerea unui efect estetic mai bun si o integrare mai buna a protezei; D. sa verifice nchiderea etansa a coridorului bucal; E. sa verifice daca fata ocluzala a dintilor laterali superiori este foarte bine vizibila.
(pag. 212)

F2601194. La controlul fonetic al machetelor trebuie sa urmarim: A. n propulsie sa existe contacte si la nivelul ultimilor dinti; B. sa coincida pozitia de IM cu cea de RC; C. rosul buzelor sa aiba un aspect acceptabil; D. sa se respecte libertatea mandibulei n propulsia de fonatie; E. muchiile incizale ale incisivilor inferiori trebuie sa ajunga cel mult cap la cap cu muchiile incizale ale incisivilor superiori.
(pag. 217)

F2601195. La controlul arcadelor artificiale se urmareste: A. curbura realizata de cei sase frontali sa fie asimetrica pentru a da aspectul de natural; B. naltimea frontalilor sa se ncadreze ntre planul de ocluzie si linia sursului; C. dintii frontali sa respecte regula lui Pound; D. directia curburii sagitale sa fie paralela cu curbura crestei mandibulare; E. dintii sa realizeze unitati masticatorii de cte trei dinti;
(pag. 207)

F2601196. Cnd verificam bazele din ceara urmarim: A. sa aiba o buna stabilitate pe cmpul protetic; B. sa cuprinda santurile pterigomaxilare si restul zonei de nchidere palatinala posterioara; C. sa intre n fundurile de sac ale modelelor functionale; D. dintii sa respecte culoarea si forma notata n fisa; E. linia mediana interincisiva sa corespunda cu cea de pe model.
(pag. 207)

F2601197. La controlul intraoral al machetei superioare urmarim ca:

31

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

32

Rezidentiat 2004
A. B. C. D.

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

n momentul verificarii gura sa fie ntredeschisa pentru a nu pune n tensiune musculatura de la periferie; limba sa aiba o pozitie anterioara pentru a nu mobiliza macheta; pacientul sa faca deglutitie pentru ca macheta sa se adapteze ct mai bine la cmpul protetic; sa se faca presiuni alternative dreapta-stnga pe fetele ocluzale ale premolarilor si molarilor pentru a verifica stabilitatea machetelor; E. baza machetei superioare sa cuprinda ntreaga zona de nchidere posterioara.
(pag. 209)

32

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

33

Rezidentiat 2004
Tema nr. 2 Farmacodinamie generala
BIBLIOGRAFIE:

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

1. Farmacologie generala Aurelia Nicoleta Cristea, Ed. Didactica si Pedagogica Bucuresti, 1998

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


F1202001. Antagonismul: A. apare cand doua medicamente asociate actioneaza in sensuri opuse B. este exclusiv unul chimic C. antagonismul adrenalina-histamina este unul pe receptori de tip competitiv D. antagonismul pilocarpina-atropina este unul fiziologic, de efect E. antagonismul procaina-sulfamide se utilizeaza in terapie
(pag. 172-231)

F1202002. Care din afirmatiile referitoare la actiunea farmacodinamica sunt adevarate: A. actiunea farmacodinamica secundara este cea mai utilizata in terapie B. poate fi principala sau secundara C. actiunea famacodinamica sistemica se manifesta la locul administrarii D. inhibitia enzimatica este o actiune farmacodinamica la nivel celular E. majoritatea actiunilor farmacodinamice sunt ireversibile
(pag. 172-231)

F1202003. Care din afirmatiile referitoare la latenta sunt adevarate: A. este timpul scurs de la administrare pana la aparitia efectului B. medicamentele administrate i.v. au o latenta mare C. medicamentele legate in procent mare de proteinele plasmatice au o latenta redusa D. fenobarbitalul are o latenta ultrascurta E. preparatele retard au o latenta mai mica decat cele cu eliberare rapida
(pag. 172-231)

F1202004. Care din afirmaiile referitoare la starea receptorilor sunt adevrate: A. numarul de receptori este reglat prin externalizare sau internalizare membranara B. in up-regulation scade numarul de receptori ca urmare a cresterii concentratiei ligandului C. down-regulation apare ca o consecinta a scaderii stimularii receptorilor D. in down-regulation receptorii se externalizeaza E. fenomenele de up si down-regulation au exclusiv implicatii toxicologice
(pag. 172-231)

F1202005. Care din afirmaiile referitoare la starea sistemelor enzimatice sunt adevrate: A. este un factor de variabilitate dependent de medicament B. bolile sistemelor enzimatice pot determina devieri de la raspunsul farmacodinamic normal C. inductia enzimatica genereaza o actiune farmacodinamica exacerbata D. inhibitia enzimatica produce o diminuare a reactiilor adverse E. in cazul idiosincraziilor, deviatiile actiunii farmacodinamice sunt doar de ordin cantitativ
(pag. 172-231)

F1402006. Aciunea cardiotonic a digitalei este din punct de vedere farmacoterapeutic o aciune: A. simptomatic

33

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

34

Rezidentiat 2004
B. C. D. E. paleativ patogenic de substituie etiotrop
(pag. 182)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F1402007. Potena este: A. proprietatea unui medicament de a influena un teritoriu ct mai limitat din organism B. capacitatea unui medicament de a avea activitate biologic cu un anumit efect maxim posibil C. timpul scurs de la administrarea substanei medicamentoase pn la apariia efectului D. capacitatea unei substane de a avea activitate biologic E. intervalul de timp n care se menine efectul farmacologic al unui medicament
(pag. 175)

F1502008. Au timp de laten cel mai mic: A. medicamentele legate de proteine plasmatice B. medicamente cu mecanism indirect C. medicamente care acioneaz prin metabolit activ D. forme farmaceutice retard E. medicamente administrate intravenos
(pag. 178)

F1502009. Medicamente administrate la 30 60 de minute dup mas: A. anorexigene B. orexigene C. antiacide D. hipoglicemiante E. diuretice
(pag. 203)

F1502010. Teoria ocupaional (Ariens) a receptorilor consider c: A. efectul agonistului este direct proporional cu numrul de receptori ocupai B. efectul agonistului este direct proporional cu abilitatea de a produce un stimul dup legarea de receptor C. efectul este direct proporional cu numrul de receptori activai D. antagonistul posed activitate intrinsec E. activitatea intrinsec maxim este produs de un agonist total
(pag. 221)

F1502011. Urmtoarele afirmaii sunt reale, cu excepia: A. eficacitatea maxim se exprim prin efectul maxim B. eficaciti maxime diferite rezult prin activiti intrinseci diferite C. eficaciti maxime diferite prin aciuni receptori diferii D. eficaciti maxime diferite prin polimorfism enzimatic E. eficacitate maxim dependent de proprieti farmacocinetice i farmacodinamice
(pag. 177)

F1502012. Urmtoarele afirmaii sunt reale, cu excepia: A. digitoxina are T 1/2 = 7 zile B. clorpropamida are T 1/2 = 36 ore C. digoxina are T1/2 = 4 zile D. strofantina are T 1/2 = o zi E. tolbutamida are T 1/2 = 6 ore

34

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

35

Rezidentiat 2004
(pag. 179)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F1502013. Urmtoarele medicamente au selectivitate pentru un subtip de receptori, cu excepia: A. ranitidina B. famotidina C. izoprenalina D. moclobemid E. selegilin
(pag. 175)

F1602014. Antagonismul competitiv se caracterizeaz prin: A. Competiie cu mediatorul fiziologic pentru acelai situs de legare la nivel receptorial B. Activitate intrinsec maxim C. Lipsa afinitii fa de receptor D. pD2 prim - logaritmul negativ al concentraiei molare de antagonist care reduce la jumtate efectul agonistului E. mpiedicarea legrii mediatorului, antagonistul legndu-se de acelai receptor, dar pe un alt situs
(pag. 226-227)

F1602015. Este antagonism farmacodinamic utilizat n terapeutic: A. Neostigmin + Suxametoniu B. Neostigmin + D- tubocurarin C. -adrenolitice + antidiabetice D. Droperidol + fentanil E. Tonicardiace + sruri de Ca i.v
(pag. 210-212)

F1602016. Este sinergism de potenare utilizat n terapeutic: A. Tonicardiace + sruri de Ca i.v. B. Antidiabetice orale + -adrenolitice C. Parasimpatolitice + anticolinesterazice D. Antihipertensive + diuretice E. Neostigmin + suxametoniu
(pag. 210)

F1602017. Reglarea ascendent ("up regulation") a receptorilor este consecina: A. Blocrii continue a receptorilor (antagoniti competitivi) B. Stimulrii continue a receptorilor (agoniti farmacologici) C. Creterii eliberrii de mediator n fanta sinaptic D. Inhibrii recaptrii mediatorului E. Inhibrii degradrii metabolice a mediatorului
(pag. 199)

F1602018. Sunt interaciuni medicamentoase produse prin mecanism farmacodinamic (sinergism de potenare) cu semnificaie clinic (risc crescut de reacii adverse): A. Guanedidina + antidepresive triciclice B. Antibiotice bactericide n faza de multiplicare + antibiotice bacteriostatice C. Tetracicline + sruri de Ca p.o. D. Antidiabetice orale + -adrenolitice E. Antidiabetice orale + diuretice tiazidice
(pag. 214)

F1602019. Urmtoarele proprieti caracterizeaz un anatagonist necompetitiv:

35

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

36

Rezidentiat 2004
A. B. C. D. E.

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

Afinitate pentru situsul de legare a mediatorului Activitate intrinsec maxim pA2 - logaritmul concentraiei pentru care trebuie dublat doza de agonist pentru a produce acelai efect Legarea de receptor de un alt situs, mpiedicnd legarea normal a mediatorului fiziologic Competiie cu mediatorul pentru legarea de receptor, raportul de legare fiind direct proporional cu afinitatea compuilor.
(pag. 226-228)

F2102020. Una dintre urmatoarele caracteristici nu confera unui produs medicamentos calitatea retard: A. forma farmaceutica retard B. structura chimica de tip ester C. secretia tubulara activa D. reabsorbtia tubulara inalta E. legarea de proteinele plasmatice in procent mare
(pag. 180)

F2102021. Notati afirmatiile adevarate privind influenta factorului structura chimica asupra actiunii farmacodinamice: A. radicalii grefati pe nucleu confera afinitatea selectiva pentru un anumit substrat, imprimand tipul de actiune farmacodinamica B. gruparile "farmacofore accesorii" influenteaza profilul farmacocinetic C. gruparile "farmacofore distribuitoare" influenteaza profilul farmacodinamic D. aceeasi configuratie sterica sub forma de "cicluri potentiale" imprima afinitate pentru acelasi tip de receptori E. structuri chimice foarte diferite nu pot avea aceeasi actiune farmacodinamica
(pag. 183, 184)

F2102022. In general, daca nu exista o recomandare precisa, este preferabil ca medicamentele sa fie administrate in raport cu mesele: A. inainte cu 30 minute B. in timpul C. imediat dupa D. la 30 - 60 minute, dupa E. 1 ora inainte sau 3 ore dupa
(pag. 203)

F2102023. Penicilinele injectabile se pot amesteca "in vitro" ( in seringa sau saci de perfuzie) cu: A. aminoglicozide B. solutie de clorura de sodiu izotonica C. solutie glucozata izotonica D. solutie de lactat de sodiu E. solutie de carbonat acid de sodiu
(pag. 208, 209)

F2102024. Sunt adevarate urmatoarele afirmatii privind potenta actiunii farmacodinamice, cu exceptia : A. se exprima prin DE50 B. potenta relativa este raportul dozelor echiactive C. depinde de afinitatea pentru substrat D. se exprima prin efectul maxim E. este data de proiectia curbei pe abscisa
(pag. 175, 176)

F2102025. Sunt adevarate urmatoarele afirmatii privind latenta actiunii farmacodinamice, cu exceptia : A. formele retard au latenta lunga

36

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

37

Rezidentiat 2004
B. C. D. E.

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

latenta cea mai mica este pe calea orala medicamentele legate de proteinele plasmatice in procent mare au latenta mare substantele ce actioneaza prin metabolitul activ au latenta mai mare mecanismul indirect de actiune imprima latenta mai lunga
(pag. 178)

F2102026. Rezultatele cercetarilor de farmacologie experimentala, efectuate pe rozatoare mici, au valoare orientativa limitata, la extrapolarea pe om, deoarece urmatoarele propozitii sunt adevarate, cu exceptia : A. sunt animale nocturne, mai active noaptea B. multe bioritmuri diurne sunt inversate fata de om C. sistemele oxidazice microzomale hepatice sunt mai active fata de om D. pot avea unele sisteme enzimatice specifice, absente la om E. studiile nu sunt efectuate in sistem dublu orb
(pag. 116, 205)

F2202027. Care din urmatorii factori ce influenteaza actiunea farmacodinamica nu sunt dependenti de medicament: A. structura chimica B. rata absorbtie / epurare C. doza D. calea de administrare E. coeficientul de partaj lipide / apa.
(pag. 172-231)

F2202028. Care din urmatorii factori care influenteaza actiunea farmacodinamica nu sunt dependenti de organism : A. specia B. locul actiunii C. starea sistemelor enzimatice D. calea de administrare E. sexul.
(pag. 172-231)

F2202029. Care sunt parametrii actiunii farmacodinamice: A. pH-ul B. calea de administrare C. latenta D. ritmul de administrare E. mecanismul de actiune.
(pag. 172-231)

F2202030. Care afirmatii sunt adevarate pentru selectivitate: A. este proprietatea unei substante de a avea eficacitate maxima B. este consecinta concentrarii medicamentului in organul sau tesutul respectiv C. cu cat un medicament este mai selectiv, cu atat riscul de reactii adverse e mai mare D. selectivitatea nu e influentata de doza E. selectivitatea este o caracteristica a agonistilor farmacologici.
(pag. 172-231)

F2202031. Care din urmatorii compusi nu sunt selectivi: A. salbutamol B. dobutamina

37

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

38

Rezidentiat 2004
C. atenolol D. ranitidina E. diclofenacul
(pag. 172-231)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F2202032. In ce conditii latenta este scurta: A. administrare orala B. legare in procent redus de proteinele plasmatice C. substante ce actioneaza prin metabolitul activ D. medicamente retard E. medicamente cu mecanism indirect.
(pag. 172-231)

F2202033. Actiunea farmacodinamica: A. este intodeauna sistemica B. este intotdeauna reversibila C. este stimulatoare si/sau inhibitoare D. este intotdeauna neselectiva E. este intotdeauna directa pe receptori.
(pag. 172-231)

F2202034. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. nucleul beta-feniletilamina confera selectivitate pentru receptorii colinergici B. un radical voluminos pe azotul nucleului beta-feniletilamina face molecula mai putin selectiva pe beta2 C. derivatii N-metilati ai acidului barbituric au coeficientul de partaj lipide /apa scazut D. lipsa gruparilor OH fenolice pe nucleul beta-feniletilamina face compusii mai hidrofili E. radicalul nitro pe nucleul benzodiazepinic confera proprietati hipnotice
(pag. 172-231)

F2202035. In stabilirea dozei nu trebuie sa se tina cont de: A. varsta B. greutate C. suprafata corporala D. reactivitate placebo E. starea de functionare a organelor ce participa la epurarea medicamentelor
(pag. 172-231)

F2202036. Care din asocieri sunt permise in vitro: A. Heparina-gentamicina B. Aminoglicozide -peniciline C. Saruri de calciu -tetraciclina D. Peniciline -bicarbonat de sodiu E. Butilscopolamina -metamizol
(pag. 172-231)

F2302037. In functie de latenta actiunii famacodinamice (timpul de debut al efectului) in urgente se aleg urmatoarele categorii de medicamente: A. medicamente cu perioada de latenta scurta si foarte scurta; B. forme farmaceutice retard; C. substante care actioneaza prin metabolit activ; D. medicamente legate de proteinele plasmatice in procent mare; E. medicamente cu mecanism indirect de actiune.

38

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

39

Rezidentiat 2004
(pag. 172 - 231)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F2502038. Tipurile de aciune farmacodinamic se clasific dup diferite criterii, cu excepia: A. utilitate terapeutic B. revesibilitate C. selectivitate D. metabolizare E. sensul aciunii
(pag. 180181)

F2502039. Sunt cunoscute urmtoarele modele de relaii cantitative structur chimic-aciune farmacodinamic, cu excepia: A. modelul Free-Wilson B. modelul Ariens C. modelul Hansch D. modelul Wolf E. modelul MTD Simons
(pag. 187)

F2502040. Morfina are aciune analgezic superioar analgezicelor de tip antipiretic pentru c este: A. agonist total al receptorilor opioizi i k B. agonist parial al receptorilor k C. acioneaz periferic la nivelul zonei de generare a durerii D. produce dependen E. agonist-antagonist pe receptorii opioizi
(pag. 192)

F2502041. La altitudini foarte mari: A. crete capacitatea de metabolizare a medicamentelor B. pragul durerii crete C. potena analgezicelor scade D. crete secreia de hormon antidiuretic E. crete difuziunea tisular amedicamentelor
(pag. 202)

F2502042. Medicamente administrate dimineaa, nainte de mas cu 30 minute: A. anorexigene B. antihelmintice C. orexigene D. stimulatoare ale secreiei gastrice E. substitueni ai secreiei gastrice
(pag. 203)

F2502043. Bioritmuri circadiene sunt: A. enzimatice B. cardiace C. electrice a creierului D. respiratorii E. a temperaturii corpului
(pag. 204)

F2502044. Determin sinergism de potenare: A. warfarina asociat cu acid acetilsalicilic

39

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

40

Rezidentiat 2004
B. C. D. E. clorpropamida cu hidroclorotiazida guanetidina cu antidepresive triciclice peniciline cu tetracicline tubocurarina cu gentamicina
(pag. 214)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F2602045. La adaptarea protezelor totale, contactele premature n propulsie se vor suprima dupa regula: A. DUML; B. MUDL; C. LUBL; D. BULL; E. Nu necesita slefuire
(pag. 228)

F2602046. Solutia Mc Collum utilizata pentru curatirea si dezinfectarea protezelor totale are la baza: A. hipocloriti alcalini; B. acizi concentrati; C. acizi diluati; D. enzime; E. peroxizi alcalini
(pag. 234)

F2602047. La controlul exobucal al protezei finite, medicul trebuie sa procedeze astfel: A. sa efectueze acest control n prezenta pacientului; B. sa refuze protezele care nu sunt bine lustruite pe ambele fete; C. sa accentueze gravarea la linia Ah; D. sa verifice pozitia corecta a dintilor; E. sa verifice contactele dento-dentare n relatie centrica
(pag. 223)

F2602048. La controlul intrabucal al protezelor se procedeaza astfel: A. se aplica mai nti proteza superioara; B. se aplica mai nti proteza inferioara; C. se folosesc anestezice de contact pentru a nlatura senzatia de voma; D. se controleaza stabilitatea protezei maxilare ncepnd cu deschiderea usoara a gurii; E. aprecierea mentinerii prin presiuni digitale pe fata ocluzala a dintilor laterali
(pag. 224)

F2602049. Dupa aplicarea protezei totale n cavitatea bucala pacientul va primi urmatoarele recomandari; A. folosirea arcadelor artificiale n aceeasi maniera ca si dintii naturali; B. protezele se tin n cavitatea bucala doar n timpul zilei; C. igienizarea protezei cu ajutorul periutei si a pastei de dinti; D. consumarea alimentelor si a bauturilor calde pentru reaparitia simtului gustativ; E. consumarea alimentelor de consistenta crescuta n primele zile
(pag. 232)

F2602050. La adaptarea protezelor totale, contactele premature care mpiedica intercuspidarea maxima daca devierea protezei este oblica spre limba se slefuiesc dupa regula: A. MUDL; B. LUBL; C. BULL;

40

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

41

Rezidentiat 2004
D. DUML; E. Se slefuiesc vrfurile cuspizilor de sprijin
(pag. 227)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F2602051. La adaptarea protezelor totale, contactele premature care mpiedica intercuspidarea maxima si mandibula deviaza spre obraz se slefuiesc dupa regula: A. MUDL; B. LUBL; C. BULL; D. DUML; E. Se slefuiesc vrfurile cuspizilor de sprijin
(pag. 227)

F2602052. La adaptarea protezelor totale, contactele premature care mpiedica intercuspidarea maxima si devierea mandibulei este sagitala, rectilinie spre anterior pna la 1 mm, se slefuiesc dupa regula: A. MUDL; B. LUBL; C. BULL; D. DUML; E. Se slefuiesc vrfurile cuspizilor de sprijin
(pag. 227)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


F1202053. Care afirmatii sunt adevarate: A. se poate obtine efect deprimant prin doze mari de excitante B. efect bisens inseamna ca medicamentul se distribuie bifazic C. un medicament este cu atat mai potent cu cat doza eficienta este mai mare D. selectivitatea poate reduce incidenta reactiilor adverse E. latenta reprezinta timpul scurs de la administrarea medicamentului pana la absorbtia sa
(pag. 172-231)

F1202054. Care din afirmatiile referitoare la efectul bisens sunt adevarate: A. efectul bisens consta in influentarea in sensuri diferite a dou functii fiziologice diferite B. adrenalina in doze mici este vasoconstrictor dar in doze mari este vasodilatator C. aspirina in doze mici este antiagregant plachetar prin inhibarea ciclooxigenazei trombocitare, dar in doze mari este proagregant plachetar D. aspirina in doze medii si mari este antiagregant plachetar prin inhibarea ciclooxigenazei din endoteliul vascular dar in doze mici actioneaza proagregant E. efectul bisens depinde de doza utilizata si de teritoriul implicat
(pag. 172-231)

F1202055. Care din afirmatiile referitoare la sinergism sunt adevarate: A. apare cand substantele medicamentoase actioneaza in acelasi sens B. sinergismul de aditie apare la asocierea a doua medicamente ce actioneaza pe receptori diferiti C. asocierea aspirina-paracetamol este un sinergism de aditie D. sinergismul de potentare apare la asocierea a doua medicamente ce actioneaza in acelasi sens pe receptori diferiti E. asocierea fentanyl-droperidol este un sinergism de aditie
(pag. 172-231)

F1202056. Care din urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate:

41

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

42

Rezidentiat 2004
A. B. C. D. E.

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

potenta unui medicament este cu atat mai mare cu cat doza eficace este mai mare potenta depinde de afinitatea fata de substrat agonistii totali au activitate intrinseca maxim medicamentele cu mecanism de actiune indirect au latenta mai mare decat cele cu mecanism direct durata de actiune a unui medicament nu este influentata de modul de formulare
(pag. 172-231)

F1202057. Care din urmatoarele informatii sunt adevarate: A. antagonistii au afinitate pentru receptori B. fenomenul de down-regulation apare cand creste cantitatea de agonist fiziologic sau farmacologic C. antagonistii farmacologici nu se administreaza niciodata dupa agonistii farmacologici D. antihistaminicele H2 se administreaza seara pentru a reduce hipersecretia acida din timpul noptii E. vitamina K este antidot in supradozarea anticoagulantelor cumarinice
(pag. 172-231)

F1202058. Care dintre asocieri sunt benefice in terapie: A. penicilina- solutie perfuzabila de bicarbonat de sodiu B. tetraciclina-saruri de calciu C. fentanil-droperidol D. alcool-benzodiazepine E. anticoagulante orale supradozate-vitamina K
(pag. 172-231)

F1202059. Care dintre substante actioneaza in sens stimulator: A. parasimpatoliticele la nivel cardiac B. opioidele la nivelul SNC C. acetilcolina la nivelul musculaturii netede digestive D. barbituricele la nivel cardio-vascular E. cimetidina la nivelul secretiei gastrice
(pag. 172-231)

F1202060. Care este momentul optim de administrare a urmatoarelor medicamente: A. diureticele seara B. antiinflamatoarele nesteroidiene in timpul sau imediat dupa masa C. antiacidele dupa masa D. digitalicele inainte de masa E. antihistaminicele H2 de obicei seara
(pag. 172-231)

F1202061. Factorii dependeni de medicament care influenteaza actiunea acestuia sunt: A. structura chimica B. doza C. calea de administrare D. starea sistemelor enzimatice E. procentul de legare de proteinele plasmatice
(pag. 172-231)

F1202062. Fenomenul de up-regulation: A. inseamna cresterea numarului de receptori B. este o consecinta a cresterii stimularii receptorilor C. apare cand receptorii sunt blocati cu antagonisti competitivi D. sta la baza tolerantei

42

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

43

Rezidentiat 2004
E. sta la baza efectului rebound
(pag. 172-231)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F1302063. Actiunea farmacodinamica de durata lunga este consecinta: A. afinitatii mari pentru receptori; B. legarii de proteinele plasmatice in procent mare; C. legarii ionice cu receptorii intarita prin punti de hidrogen; D. legaturii covalente cu receptorii; E. legaturii cu receptorii prin forte van der Waals
(pag. 172-231)

F1302064. Care din fenomenele de mai jos sunt implicate in activarea unor farmacoreceptori: A. modificarea fluiditatii membranelor; B. modificari conformationale ale unor macromolecule; C. schimbari de permeabilitate membranara; D. deschiderea de canale cu schimburi ionice; E. influentarea unor enzime membranare.
(pag. 172-231)

F1302065. Care din urmatoarele afirmatii privind sensul actiunii farmacodinamice sunt adevarate? A. sensul stimulant nu apare prin deprimarea unei functii antagoniste; B. sens inhibitor nu apare prin stimulare excesiva; C. sens stimulant apare dupa stimularea unei functii; D. sens inhibitor apare prin deprimarea unei functii; E. sensul depinde de structura chimica a substantei active.
(pag. 172-231)

F1302066. Care din urmatoarele medicamente actioneaza prin intermediul influentarii unor farmacoreceptori? A. morfina; B. atropina; C. salbutamolul; D. manitolul; E. adrenalina.
(pag. 172-231)

F1302067. Care sunt factorii care influenteaza actiunea farmacodinamica si depind de medicament? A. structura chimica; B. doza; C. calea de administrare; D. farmacocinetica substantei; E. asocierea medicamentelor (interactiuni medicamentoase)
(pag. 172-231)

F1302068. Care sunt factorii care influenteaza actiunea farmacodinamica si depind de organism? A. calea de administrare; B. alimentatia; C. factori fiziologici; D. temperatura mediului ambiant; E. factori patologici.
(pag. 172-231)

43

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

44

Rezidentiat 2004
F1302069. Ce proprietati au agonistii partiali? A. afinitate pentru receptori zero; B. afinitate pentru receptori maxima; C. activitate intrinseca maxima; D. activitate intrinseca submaximala; E. activitate intrinseca zero.
(pag. 172-231)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F1302070. Ce proprietati au agonistii totali? A. activitate intrinseca maxima; B. activitate intrinseca zero; C. activitate intrinseca submaximala; D. afinitate pentru receptori zero; E. afinitate pentru receptori maxima.
(pag. 172-231)

F1302071. Ce proprietati au antagonistii? A. activitate intrinseca zero; B. activitate intrinseca maxima; C. afinitate pentru receptori maxima; D. activitate intrinseca submaximala; E. afinitate pentru receptori zero.
(pag. 172-231)

F1302072. Factorii de care depinde eficacitatea (eficacitatea maxima) a unui medicament sunt: A. activitatea intrinseca (la nivel de receptor); B. doza maxima; C. ansamblul receptor-sistem efector; D. eficacitate (la nivel de receptor); E. calea de administrare.
(pag. 172-231)

F1302073. In privinta interactiunii medicament-receptor: A. legarea unui medicament de receptori este urmata totdeauna de aparitia unui efect farmacodinamic; B. legarea unui medicament de receptori nu este urmata totdeauna de aparitia unui efect farmacodinamic; C. exista adesea o relatie de proportionalitate intre doza de medicament si intensitatea efectului, rezultand ca efectul este dependent de numarul receptorilor ocupati si activati; D. efectul nu este dependent de numarul receptorilor ocupati; E. pentru aparitia efectului este necesara fixarea medicamentului pe un numar minim de receptori.
(pag. 172-231)

F1302074. Indicati efectul asocierii fenilbutazonei cu anticoagulantele orale de sinteza cumarinice precum si mecanismul interactiunii: A. accident trombotic; B. deplasare de pe proteinele plasmatice; C. inhibitie enzimatica; D. accident hemoragic; E. inductie enzimatica.
(pag. 172-231)

F1302075. Legatura covalenta da un complex medicament-receptor: A. stabil;

44

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

45

Rezidentiat 2004
B. C. D. E. instabil; putin stabil; in conditii biolgice este desfacut cu dificultate; in conditii biolgice este desfacut usor;
(pag. 172-231)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F1302076. Prezenta unui medicament la nivelul unui receptor duce la formarea, de obicei, a unui complex medicament -receptor: A. ca urmare a unei reactii reversibile; B. ca urmare a unei reactii ireversibile; C. prin legaturi chimice slabe: ionice, de hidrogen, van der Waals; D. prin legaturi chimice covalente; E. fara nici un fel de legatura chimica.
(pag. 172-231)

F1302077. Urmatoarele afirmatii privind latenta actiunii farmacodinamice sunt adevarate: A. latenta cea mai mica apare la administrarea pe calea intravenoasa; B. mecansimul indirect de actiune imprima latenta mai scurta; C. formele retard au latenta lunga; D. medicamentele legate de proteinele plasmatice in procent mare au latenta mare; E. subtantele ce actioneaza prin metabolitul activ au latenta mai mica
(pag. 172-231)

F1402078. Au o aciune farmacodinamic indirect: A. noradrenalina B. reserpina C. neostigmina D. acetilcolina E. nizatidina


(pag. 181)

F1402079. Calitatea retard a unui medicament se datorete: A. cii sale de administrare B. formei farmaceutice C. numrului de receptori ocupat de substana medicamentoas D. structurii chimice modificate intenionat E. structurii chimice cu profil farmacocinetic retard
(pag. 180)

F1402080. Care dintre urmtoarele afirmaii privind latena aciunii farmacodinamice a unui medicament este(sunt) corect(corecte): A. medicamentele din aceeai grup farmacodinamic au o laten identic B. formele farmaceutice retard au o laten mai mare dect formele cu eliberare rapid C. substanele medicamentoase care acioneaz prin metabolitul activ au o laten scurt D. medicamentele cu legare slab de proteinele plasmatice au o laten mai mare E. n urgenele medicale se utilizeaz medicamente cu perioad de laten scurt i foarte scurt
(pag. 178)

F1402081. Medicamentele antagoniti competitivi au urmtoarele caracteristici: A. diminu pn la anulare efectul maxim al agonistului specific B. au afinitate i sunt capabile s se lege de receptori la nivelul situsurilor de legare ale agonitilor specifici C. se leag de receptori pe un situs diferit de situsul de legare al agonistului specific i schimb conformaia receptorului, mpiedicnd legarea agonistului

45

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

46

Rezidentiat 2004

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

D. diminu potena agonitilor specifici prin competiia pentru receptori E. nu au activitate intrinsec i nu sunt capabili s declaneze un efect la nivelul receptorilor, pe care doar i blocheaz
(pag. 226)

F1402082. Pot induce efecte bisens (stimulator i inhibitor) urmtoarele medicamente: A. aspirina B. atropina C. adrenalina D. levomepromazina E. nifedipina
(pag. 174)

F1402083. Precizai situaiile n care se urmrete n terapeutic un sinergism de potenare: A. fentanil+droperidol B. verapamil+metoprolol C. atenolol+tolbutamid D. amlodipin+indapamid E. ampicilin+gentamicin
(pag. 210)

F1402084. Precizai situaiile n care sinergismul de potenare este evitat n terapeutic: A. analgezic-neuroleptic B. tranchilizante-alcool C. sulfamid hipoglicemiant-beta adrenolitic D. antihipertensiv-diuretic E. anestezic general-tranchilizant
(pag. 210)

F1402085. Reprezint o interaciune prin mecanism farmacodinamic asocierea dintre: A. contraceptivele orale-rifampicin B. sulfamidele antidiabetice-fenilbutazon C. sulfamidele antidiabetice-beta adrenolitice D. tranchilizante-hipnotice E. glucocorticoizi-barbiturice
(pag. 212)

F1402086. Ritmul administrrii unui medicament influeneaz: A. durata efectului farmacodinamic B. intensitatea aciunii farmacodinamice C. latena efectului farmacodinamic D. timpul efectului maxim al substanei medicamentoase E. procentul de legare al medicamentului de proteinele plasmatice i tisulare
(pag. 191)

F1402087. Selectivitatea unei substane medicamentoase: A. este capacitatea unui medicament de a avea activitate biologic cu un anumit efect maxim posibil B. poate fi consecina existenei unor subtipuri de receptori specifici, n anumite esuturi C. apare ca urmare a realizrii unei concentraii mai mari de medicament ntr-un anumit esut, secundar unei permeabiliti crescute a membranelor acelui esut D. este proprietatea unui medicament de a influena un teritoriu ct mai limitat din organism E. se exprim prin dozele eficace

46

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

47

Rezidentiat 2004
(pag. 174)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F1402088. Sinergismul de potenare: A. apare cnd substanele medicamentoase asociate acioneaz pe receptori diferii B. este uneori nedorit i evitat n terapeutic C. efectul asocierii este mai mare dect suma efectelor separate D. se ntlnete cnd medicamentele asociate acioneaz pe acelai tip de receptori E. uneori asocierile cu sinergism de potenare trebuie fcute cu precauii de reducere a dozelor
(pag. 210)

F1402089. Sunt medicamente cu aciune selectiv pentru anumite subtipuri de receptori: A. adrenalina B. metoprololul C. famotidina D. selegilina E. ondansetron
(pag. 175)

F1402090. Sunt medicamente cu aciune topic: A. halotanul B. carbonatul de calciu C. pentazocina D. procaina E. tiopentalul
(pag. 180)

F1502091. Bolile autoimune ale receptorilor sunt: A. miastenia gravis B. hipercolesterolemia familial C. diabet zaharat insulino-rezistent D. boala Graves E. feminizarea ftului masculin
(pag. 200)

F1502092. Consecinele farmacologice ale proceselor de reglare "up i "down ale receptorilor sunt: A. modificri n intensitatea efectului B. modificri n durata efectului C. efect rebound D. toleran E. sensibilizare alergic
(pag. 199)

F1502093. Efectul bisens n funcie de doz se ntlnete n cazul: A. adrenalinei la nivelul vaselor B. acidului acetilsalicilic asupra agregrii plachetare C. furosemidului asupra diurezei D. morfinei asupra centrului respirator E. pilocarpinei pe glandele salivare
(pag. 174)

F1502094. Exemple de asocieri medicamentoase incompatibile "in vitro: A. kanamicina cu meticilina

47

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

48

Rezidentiat 2004
B. C. D. E. heparina cu gentamicina barbiturat de sodiu cu colimicina sulfat heparina cu clorpromazina penicilina G cu cefalotina
(pag. 208)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F1502095. n cazul relaiei structur chimic - efect se poate afirma c: A. nucleul beta-feniletilamin este specific pentru receptorii adrenergici B. nucleul beta-feniletilamin este specific pentru receptorii dopaminergici C. gruparea lactonic este indispensabil aciunii cardiotonice D. gruprile hidroxil ale heterozidelor cardiotonice sunt indispensabile activitii cardiotonice E. radicalul metil la azotul de pe nucleul barbituric determin compui cu efect narcotic
(pag. 183)

F1502096. Urmtoarele afirmaii sunt reale: A. efectul placebo este efectul atribuit unei substane placebo B. placebo este o substan fr efect farmacodinamic obiectiv C. placebo reactiv este persoana care raporteaz efect placebo D. s-a stabilit o relaie ntre efectul placebo i gradul de inteligen E. procentul efectelor placebo este diferit, n circumstane variate
(pag. 194)

F1502097. Urmtoarele afirmaii sunt reale: A. antipireticele scad febra, dar i temperatura normal B. antiastmaticele au efect n bronhoconstricie C. cardiotonicele au efect inotrop pozitiv n insuficiena cardiac D. analepticele respiratorii stimuleaz centrii respiratori bulbari deprimai E. tranchilizantele au efect n anxietate
(pag. 196)

F1502098. Variabilitatea farmacodinamic este dat de variabilitatea biologic n starea funcional a sistemului receptor - efector ca: A. desensibilizarea receptorilor B. boli autoimune ale receptorilor C. aberaii ale receptorilor induse de medicamentele mutagene i oncogene D. numrul i capacitatea de legare a receptorilor E. enzimopatii determinate genetic
(pag. 216, 217)

F1502099. Variabilitatea farmacologic anormal are: A. reprezentare grafic prin curba frecven - distribuie cu alur de clopot B. este determinat de tipul fiziologic C. este consecina bolilor genetice D. alur grafic polimodal E. frecvena de distribuie 95% ce corespunde la distribuia 2
(pag. 230)

F1602100. Care dintre afirmaiile urmtoare este fals? A. Hormonii estrogeni cresc cmpul receptorial pentru receptorii oxitocinici B. Hormonii tiroidieni cresc cmpul receptorial 1-adrenergic C. Hormonii estrogeni scad cmpul receptorial pentru receptorii oxitocinici D. Hormonii tiroidieni scad cmpul receptorial 1-adrenergic

48

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

49

Rezidentiat 2004
E. Progesteronul scade numrul receptorilor oxitocinici
(pag. 199)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F1602101. Care dintre urmtoarele afirmaii este adevrat ? A. Reglarea descendent ("down regulation") este procesul de scdere a numrului de receptori B. Reglarea descendent ("down regulation") este consecina internalizrii receptorilor n membran C. Reglarea descendent ("down regulation") este consecina stimulrii continue a receptorilor D. Reglarea descendent ("down regulation") este consecina blocrii continue a receptorilor E. Reglarea descendent ("down regulation") este consecina externalizrii receptorilor n membran
(pag. 199)

F1602102. Care dintre urmtoarele afirmaii legate de relaia structur chimic - aciune farmacodinamic este adevrat ? A. Esterii tropanolului (tropinei) au aciune parasimpatolitic, iar ai pseudotropanolului (pseudotropinei) au aciune anestezic local. B. nlocuirea radicalului metil de la atomul de azot heterociclic al derivailor de morfinan (morfin, oximorfon) cu radicalul alil coonduce la obinerea de antagoniti ai receptorilor opioizi. C. Introducerea unor grupri hidrofile (-OH) pe nucleul sterolic al digitoxinei crete durata aciunii farmacodinamice D. Derivaii barbiturici N-metilai au aciune de durat lung i coeficient de reparie lipide/ap mai sczut E. Catecolaminele penetreaz uor bariera hemato-encefalic, datorit prezenei gruprilor -OH pe nucleul aromatic
(pag. 183-187)

F1602103. Cauzele posibile ale reactivitii particulare la medicaia SNC la vrstnici sunt: A. Scderea capacitii de reglare homeostatic B. Scderea numrului de neuroni colinergici centrali (sensibilitate crescut la anticolinergice centrale) C. Creterea cantitii de mediatori (catecolamine, serotonin, acetilcolin) D. Creterea afinitii i a numrului receptorilor -adrenergici E. Scderea numrului de neuroni dopaminergici din nigro-striat (reacii extrapiramidale frecvente la neuroleptice)
(pag. 195-196)

F1602104. Concentraia ionilor de Na influeneaz capacitatea de legare a receptorilor opioizi astfel: A. Creterea concentraiei ionilor de Na crete afinitatea pentru agoniti B. Creterea concentraiei ionilor de Na scade afinitatea pentru agoniti C. Creterea concentraiei ionilor de Na crete afinitatea pentru antagoniti D. Scderea concentraiei ionilor de Na crete afinitatea pentru agoniti E. Scderea concentraiei ionilor de Na crete afinitatea pentru antagoniti
(pag. 198)

F1602105. Consecinele farmacologice ale proceselor de reglare ascendent ("up regulation") sunt: A. Efect rebound la oprirea administrrii medicaiei B. Instalarea toleranei (obinuinei) C. Apariia sindromului de abstinen la oprirea administrrii medicaiei D. Diminuarea eficacitii medicaiei E. Apariia tahifilaxiei
(pag. 199)

F1602106. Sunt boli autoimune ale receptorilor: A. Boala Cushing B. Miastenia gravis C. Acromegalia

49

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

50

Rezidentiat 2004
D. Diabetul zaharat insulino-rezistent E. Boala Basedow-Grave
(pag. 200)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F1602107. Sunt boli genetice ale receptorilor cu consecine farmacodinamice: A. Hipercolesterolemia ereditar B. Feminizarea ftului masculin C. Fenilcetonuria D. Acatalazia E. Porfiria hepatic
(pag. 200)

F1602108. Un agonist complet se caracterizeaz prin: A. Afinitate fa de receptori B. Efect farmacologic submaximal C. Efect farmacologic maxim D. Activitate intrinsec E. Lipsa activitii intrinseci
(pag. 224-225)

F2102109. Durata lunga a actiunii farmacodinamice este consecinta A. legarii de proteinele plasmatice, in procent mare B. afinitatii scazute pentru receptori C. legaturii ionice cu receptorii, intarite prin punti de hidrogen D. legaturii cu receptorii prin forte van der Waals E. legaturii covalente cu receptorii
(pag. 178, 179)

F2102110. Eficacitatea maxima a unui medicament depinde de: A. legarea de proteinele plasmatice B. numarul de receptori activati C. activitatea intrinseca D. cinetica de metabolizare E. calea de eliminare
(pag. 177)

F2102111. Antagonistii competitivi au urmatoarele proprietati: A. au activitate intrinseca maxima B. au afinitate pentru receptori C. se leaga de receptori la nivelul unui situs diferit de cel al agonistului specific D. diminua potenta agonistului, prin competitie E. prin legarea de receptor, nu pot declansa efect farmacodinamic
(pag. 226)

F2102112. Antagonistii necompetitivi au urmatoarele proprietati: A. nu au activitate intrinseca B. diminua potenta agonistului specific C. diminua pana la anulare efectul agonistului specific D. se leaga de receptor pe un situs de legare diferit de al agonistului specific E. impiedica legarea agonistului
(pag. 226)

50

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

51

Rezidentiat 2004

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F2102113. Precizati asocierile finalizate cu sinergism de potentare utilizat in terapeutica: A. anestezic general + tranchilizant B. alcool + medicamente deprimante SNC C. analgezic + neuroleptic D. antihipertensiv + diuretic E. adrenalina + histamina
(pag. 210, 211)

F2102114. Sunt antagonisme nedorite in terapeutica: A. naloxon + morfina B. vitamina K + anticoagulante cumarinice C. neostigmina + tubocurarina D. diuretice tiazidice + antidiabetice E. procaina + sulfamide antimicrobiene
(pag. 211, 212)

F2102115. Sunt adevarate urmatoarele afirmatii privind latenta actiunii farmacodinamice A. formele retard au latenta lunga B. latenta cea mai mica este pe calea per os C. medicamentele legate de proteinele plasmatice in procent mare au latenta mare D. substantele ce actioneaza prin metabolitul activ au latenta mai mica E. mecanismul indirect de actiune imprima latenta mai lunga
(pag. 178)

F2102116. Sunt adevarate urmatoarele afirmatii privind eficacitatea maxima a unui medicament, cu exceptia: A. se exprima prin efectul maxim B. este data de proiectia curbei pe ordonata C. depinde de activitatea intrinseca D. depinde de numarul de receptori ocupati E. agonistii totali au potenta maxima
(pag. 176-178)

F2102117. Precizati ce proprietati au antagonistii totali: A. activitate intrinseca maxima B. activitate intrinseca zero C. activitate intrinseca submaximala D. afinitate pentru receptori maximala E. afinitate pentru receptori zero
(pag. 177)

F2102118. Antagonistul competitiv se caracterizeaza prin: A. afinitate pentru situsul agonistului fiziologic B. activitate intrinseca C. pA2 D. pD2 E. reduce efectul maxim al agonistului specific
(pag. 221, 226, 227)

F2102119. Variabilitatea farmacologica anormala se caracterizeaza prin: A. alura grafica polimodala B. consecinta enzimopatiilor

51

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

52

Rezidentiat 2004
C. consecinta bolilor genetice si autoimune ale receptorilor D. consecinta reglarii "up" sau "down" E. frecventa 95% corespunde la distributia 2 DS
(pag. 218, 229-231)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F2102120. Variabilitatea farmacologica normala se caracterizeaza prin: A. alura de clopot gaussian unimodal B. determinata de tipul fiziologic si HLA C. consecinta inductiei si inhibitiei enzimatice D. consecinta mecanismelor imunoalergice si autoimune E. frecventa 95% corespunde la distributia de 1 DS.
(pag. 218, 229-231)

F2102121. Notati afirmatiile corecte privind factorii dependenti de organism ce influenteaza actiunea farmacodinamica: A. structura imuno-genetica din sistemul HLA confera o reactivitate particulara la anumite medicamente B. varstele extreme influenteaza exclusiv indirect, prin modificarea profilului farmacocinetic C. unele actiuni farmacodinamice apar exclusiv in prezenta unei stari patologice D. enzimopatiile pot influenta actiunea farmacodinamica exclusiv calitativ E. efectele farmacologice pot fi influentate de modificarea exclusiv cantitativa a starii receptorilor
(pag. 195-201)

F2102122. Notati afirmatiile corecte, privind datele de cronofarmacologie la om: A. schema optima farmacografica, in corticoterapia de substitutie, prevede 2/3 din doza zilnica, dimineata B. teofilina este de preferat intr-o singura doza mai inalta, seara C. antiastmaticele adrenomimetice au potenta mai mare noaptea D. antihipertensivele simpatolitice sunt mai eficace noaptea E. antihistaminicele H2 sunt indicate o data pe zi, seara
(pag. 206, 207)

F2102123. Relatiile exponentiale doza-efect au urmatoarele caracteristici: A. sunt relatii gradate B. corespund ecuatiei y = ax + b C. la o doza limita se atinge efectul maxim posibil D. in grafic semilogaritmic, curba este o sigmoida cuantala E. sunt valabile pentru substante ce actioneaza pe receptori specifici
(pag. 219-221)

F2102124. Notati afirmatiile adevarate privind influenta factorului structura chimica asupra actiunii farmacodinamice: A. nucleul confera afinitatea selectiva pentru un anumit substrat, imprimand tipul de actiune farmacodinamica B. gruparile "farmacofore accesorii" influenteaza profilul farmacocinetic C. gruparile "farmacofore distribuitoare" influenteaza profilul farmacodinamic D. aceeasi configuratie sterica sub forma de "cicluri potentiale" imprima afinitate pentru acelasi tip de receptori E. structuri chimice foarte diferite nu pot avea aceeasi actiune farmacodinamica
(pag. 183, 184)

F2102125. Calitatea retard se datoreste: A. formei farmaceutice retard B. structurii chimice de tip ester C. secretiei tubulare active D. reabsorbtiei tubulare inalte

52

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

53

Rezidentiat 2004
E. legarii de proteinele plasmatice in procent mare
(pag. 180)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F2102126. Notati afirmatiile adevarate, privind timpul de injumatatire (T1/2): A. T1/2 este in general mai lung la soarece, comparativ cu omul B. digitoxina are T1/2 7 zile C. fenilbutazona are o variabilitate interindividuala a T1/2 de aproximativ 1-7 zile D. la nou-nascut, cloramfenicolul are T1/2 de pana la 20 de ori mai scurt fata de adult E. la anurici, streptomicina are T1/2 de pana la 30 de ori mai lung comparativ cu cel normal
(pag. 116-118, 179)

F2202127. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la antagonism sunt adevarate: A. poate duce la diminuarea sau anularea actiunii farmacodinamice B. adrenalina si histamina sunt antagonisti fiziologici C. in antagonismul chimic sunt blocate sediile de legare de pe receptori D. histamina si antihistaminicele sunt antagonisti competitivi E. penicilinele si aminoglicozidele sunt antagonisti fiziologici.
(pag. 172-231)

F2202128. Care din afirmatiile referitoare la agonisti sunt adevarate: A. au afinitate dar nu prezinta activitate intrinseca B. agonistii totali au activitate intrinseca maxima C. agonistii partiali pot avea proprietati antagoniste in prezenta agonistului total D. agonistii sunt substante ce blocheaza specific receptorii farmacologici E. pentazocina este un agonist total al tuturor receptorilor opioizi.
(pag. 172-231)

F2202129. Antagonistii: A. cresc efectele agonistilor B. prezinta afinitate fata de receptorii farmacologici C. antagonistii competitivi nu pot fi deplasati de pe receptori D. antagonistii necompetitivi modifica conformatia receptorului impiedicand legarea agonistilor E. prezinta o activitate intrinseca mai slaba decat a agonistilor.
(pag. 172-231)

F2202130. Coeficientul de partitie lipide / apa : A. nu influenteaza profilul farmacocinetic B. influenteaza indirect profilul farmacodinamic C. depinde de raportul dintre gruparile hidrofobe si cele hidrofile D. poate influenta calitativ actiunea farmacodinamica in cazul barbituricelor E. aminele simpatomimetice cu coeficient de partitie lipide / apa mare nu prezinta efecte stimulatoare centrale.
(pag. 172-231)

F2202131. Care din afirmatiile referitoare la indicele terapeutic sunt adevarate: A. este raportul dintre DE 50 si DL 50 B. este raportul dintre DL 50 si DE 50 C. daca este < 10, medicamentul nu se poate utiliza in terapie D. cand este > 10, medicamentul prezinta siguranta terapeutica E. este raportul DL 1 / DE 99.
(pag. 172-231)

53

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

54

Rezidentiat 2004

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F2202132. Care din afirmatiile referitoare la interactiunile farmacocinetice sunt adevarate: A. apar in faza biofarmaceutica B. interactiunea farmacocinetica NaHCO3 / barbiturice este utila in terapie C. rifampicina accelereaza biotransformarea sulfonamidelor hipoglicemiante prin inductie enzimatica D. pot sa apara in etapele de transport si biotransformare E. barbituricele inhiba biotransformarea glucocorticoizilor prin inhibitie enzimatica.
(pag. 172-231)

F2202133. Latenta: A. nu depinde de calea de administrare B. este timpul scurs de la administrarea medicamentului pana la aparitia efectului C. este mai mare in cazul formelor farmaceutice retard D. este mai mica in cazul medicamentelor cu mecanism indirect de actiune E. poate diferi in cadrul aceleasi grupe farmacodinamice.
(pag. 172-231)

F2202134. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la structura chimica sunt adevarate: A. nucleul confera afinitate selectiva pentru substrat, imprimand tipul de actiune farmacodinamica B. gruparile farmacofore accesorii nu influenteaza afinitatea pentru substrat C. structura chimica influenteaza atat afinitatea pentru substrat, cat si activitatea intrinseca D. gruparile farmacofore distribuitoare influenteaza profilul farmacocinetic E. nucleul beta-feniletilamina confera specificitate pentru receptorii opioizi.
(pag. 172-231)

F2202135. Fenomenul down - regulation: A. consta in scaderea numarului de receptori B. apare in cazul reducerii stimularii receptorilor C. se poate produce prin internalizarea receptorilor in membrana D. are drept consecinta fenomenul de toleranta E. poate provoca efecte rebound.
(pag. 172-231)

F2202136. Agonistii: A. nu se leaga de receptori B. au afinitate pentru receptori C. nu au activitate intrinseca D. blocheaza ireversibil receptorul E. pot fi totali sau partiali.
(pag. 172-231)

F2202137. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. efectul stimulator apare prin stimularea unei functii B. efectul stimulator apare prin stimularea unei functii antagoniste C. efectul inhibitor apare prin inhibarea unei functii D. efectul inhibitor apare prin stimularea excesiva a unei functii E. efectul bisens inseamna efectul stimulator sau inhibitor functie de doza.
(pag. 172-231)

F2202138. Potenta: A. este capacitatea unei substante de a avea activitate biologica B. se exprima prin doze toxice C. depinde de afinitatea pentru substrat

54

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

55

Rezidentiat 2004
D. poate fi diferita la indivizi diferiti E. este cu atat mai mare cu cat doza eficienta e mai mare.
(pag. 172-231)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F2202139. Eficacitatea maxima: A. se exprima prin efectul maxim B. agonistii totali au eficacitate maxima inferioara agonistilor partiali C. este influentata in principal de activitatea intrinseca D. analgezicele opioide au eficacitate maxima inferioara analgezicelor antipiretice E. atingerea sa este limitata de aparitia efectelor adverse la doze mari.
(pag. 172-231)

F2202140. Latenta: A. scurta este preferata in urgente B. este timpul cat se mentine efectul medicamentului C. este cantitatea de medicament care ajunge netransformata la locul de actiune D. depinde de calea de administrare E. este mai mare la formele retard decat la cele cu eliberare rapida.
(pag. 172-231)

F2202141. Care din urmatorii factori dependenti de organism sunt factori fiziologici: A. tipul de sistem nervos B. tipul de metabolism C. structura imuno-genetica D. insuficienta hepatica E. febra
(pag. 172-231)

F2202142. Care din urmatorii compusi au durata lunga de actiune: A. digitoxina B. dopamina C. omeprazol D. benzatinpenicilina G E. nifedipin.
(pag. 172-231)

F2202143. Durata actiunii farmacodinamice: A. este timpul pana la aparitia efectului B. se exprima prin timpul de injumatatire C. nu influenteaza ritmul de administrare D. este lunga la preparatele retard E. este aceeasi pentru un medicament indiferent de specie.
(pag. 172-231)

F2202144. Actiunea farmacodinamica poate fi: A. etiotropa B. de substitutie C. simptomatica D. fiziopatologica E. idiopatica
(pag. 172-231)

55

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

56

Rezidentiat 2004

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F2202145. Care din urmatorii factori dependenti de medicament influenteaza actiunea farmacodinamica: A. specia B. sexul C. doza D. ritmul de administrare E. calea de administrare.
(pag. 172-231)

F2202146. Care din urmatorii factori dependenti de organism influenteaza actiunea farmacodinamica: A. structura chimica B. coeficientul de partitie lipide - apa C. mecanismul de actiune D. starea receptorilor E. starea patologica.
(pag. 172-231)

F2202147. Doza: A. influenteaza cantitativ si calitativ actiunea medicamentului B. nu influenteaza afinitatea pentru un anumit teritoriu sau subtip de receptori C. poate influenta sensul actiunii unui medicament D. se exprima intotdeauna in mg/kg corp E. crescuta poate creste intensitatea efectului farmacodinamic
(pag. 172-231)

F2202148. Care afirmatii sunt adevarate pentru calea de administrare a unui medicament: A. medicamentele se administreaza doar pe cai naturale B. calea de administrare a medicamentului este un factor ce tine de medicament C. latenta unui medicament poate fi diferita functie de calea de administrare D. orice medicament administrat pe orice cale are aceeasi actiune E. calea de administrare poate influenta potenta unui medicament
(pag. 172-231)

F2202149. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. medicamentul placebo contine o substanta farmacodinamic activa B. o persoana placebo reactiva raporteaza un efect placebo C. exista o relatie intre efectul placebo si gradul de inteligenta D. efectul placebo nu prezinta importanta in terapie E. efectul placebo se foloseste in evaluarea unui nou medicament introdus in terapie.
(pag. 172-231)

F2202150. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. medicamentele ocitocice au efecte slabe asupra uterului gravid B. copii sunt rezistenti la actiunea deprimantelor SNC C. riscul de confuzie la cimetidina creste la batrani D. la batrani poate scadea numarul unor tipuri de neuroni E. varsta nu influenteaza activitatea farmacodinamica a unui medicament
(pag. 172-231)

F2202151. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. cardiotonicele au efect inotrop pozitiv evident in insuficienta cardiaca B. hipercalcemia scade toxicitatea glicozidelor cardiotonice

56

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

57

Rezidentiat 2004

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

C. ciroticii au o sensibilitate particulara la morfina D. modificarea tranzitului intestinal nu poate influenta actiunea unor medicamente E. insuficienta renala poate determina modificarea posologiei pentru bolnav.
(pag. 172-231)

F2202152. Procesul de up-regulation: A. reprezinta scaderea numarului de receptori B. implica incetinirea degradarii receptorilor C. implica internalizarea receptorilor D. este consecinta cresterii stimularii receptorilor E. explica efectul rebound al unor medicamente
(pag. 172-231)

F2202153. Procesul de down-regulation: A. reprezinta scaderea numarului de receptori B. este consecinta scaderii stimularii lor C. implica internalizarea receptorilor D. explica toleranta la unele medicamente E. poate duce la cresterea eficacitatii medicamentului.
(pag. 172-231)

F2202154. Care din urmatoarele afectiuni sunt consecinta modificarii calitative a receptorilor: A. anemia feripriva B. miastenia gravis C. boala Grave D. hipercolesterolemia ereditara E. parkinson
(pag. 172-231)

F2202155. Care din urmatorii factori dependenti de mediu pot influenta actiunea unui medicament: A. alimentatia B. temperatura corporala C. momentul administrarii raportat la mese D. altitudinea E. stresul
(pag. 172-231)

F2202156. Care din urmatoarele medicamente se administreaza dimineata inainte de masa: A. antiacidele B. colereticele C. iritantele mucoasei digestive D. diureticele E. purgativele
(pag. 172-231)

F2202157. Care din urmatoarele medicamente se administreaza seara inainte de culcare A. Ranitidina B. Laxativele C. Psihostimulantele D. Antiparkinsoniene E. Hipnoticele
(pag. 172-231)

57

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

58

Rezidentiat 2004

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F2202158. Sinergismul A. Este o relatie ce apare la asocierea a doua sau mai multe medicamente B. Apare cand medicamentele actioneaza in sens diferit C. Poate fi competitiv si necompetitiv D. Impune de multe ori reducerea dozelor medicamentelor asociate E. Trebuie intotdeauna evitat in terapie
(pag. 172-231)

F2202159. Care din urmatoarele asocieri reprezinta sinergism de potentare A. Codeina -aspirina B. Fentanil -droperidol C. Aspirina -paracetamol D. Heparina -protamina E. Warfarina -vitamina K
(pag. 172-231)

F2202160. Antagonismul: A. Apare cand substantele actioneaza in sensuri opuse B. Poate duce la scaderea efectului terapeutic C. nu duce la anularea efectului farmacodinamic D. Poate duce la inversarea efectului E. Nu este util in terapie
(pag. 172-231)

F2202161. Este antagonism pe receptori asocierea: A. Morfina -naloxon B. Histamina -adrenalina C. Aspirina -paracetamol D. Pilocarpina -aspirina E. Diazepam- flumazenil
(pag. 172-231)

F2202162. Care din urmatoarele interactiuni au mecanism farmacodinamic: A. Tetraciclina -saruri de calciu B. Anticoagulante cumarinice -barbiturice C. Antidiabetice -diuretice tiazidice D. Tranchilizante -alcool E. Eritromicina -tetraciclina
(pag. 172-231)

F2202163. Asocierea glicozide cardiotonice-diuretice tiazidice: A. este un antagonism fiziologic B. duce la scaderea potasemiei C. duce la scaderea toxicitatii glicozidelor cardiotonice D. necesita cresterea dozei de glicozid cardiotonic E. necesita asocierea sarurilor de potasiu
(pag. 172-231)

F2202164. Care din afirmatiile referitoare la sinergism sunt adevarate: A. apare la asocierea unor medicamente ce actioneaza in acelasi sens B. in sinergismul de potentare efectul asocierii este mai mic decat suma efectelor individuale

58

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

59

Rezidentiat 2004

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

C. in sinergismul de aditie, efectul asocierii poate fi mai mic sau egal cu suma efectelor individuale D. neuroleptanalgezia are la baza un sinergism de potentare E. datorita efectului sinergic, codeina nu poate fi asociata cu paracetamolul
(pag. 172-231)

F2202165. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. anticoagulantele de sinteza sunt mai active in insuficienta hepatica B. analepticele respiratorii stimuleaza centrul respirator deprimat C. antipireticele scad temperatura corpului cand nu exista febra D. hipertiroidienii au o sensibilitate crescuta la narcotice E. femeile sunt mai putin sensibile la medicamente cu actiune SNC decat barbatii
(pag. 172-231)

F2202166. Calitatea retard a unui medicament se datoreaza: A. formei farmaceutice B. structurii chimice C. legarii reduse de proteinele plasmatice D. distribuirii reduse in organism E. reabsorbtiei tubulare in procesul de eliminare
(pag. 172-231)

F2302167. Factorii de care depinde eficacitatea (eficacitatea maxima) a unui medicament sunt: A. activitatea intrinseca (la nivel de receptor); B. doza maxima; C. ansamblul receptor-sistem efector; D. eficacitate (la nivel de receptor); E. calea de administrare.
(pag. 172 - 231)

F2302168. Care din fenomenele de mai jos sunt implicate in activarea unor farmacoreceptori: A. modificarea fluiditatii membranelor; B. modificari conformationale ale unor macromolecule; C. schimbari de permeabilitate membranara; D. deschiderea de canale cu schimburi ionice; E. influentarea unor enzime membranare.
(pag. 172 - 231)

F2302169. Care din urmatoarele medicamente actioneaza prin intermediul influentarii unor farmacoreceptori? A. morfina; B. atropina; C. salbutamolul; D. manitolul; E. adrenalina.
(pag. 172 - 231)

F2302170. Care sunt factorii care influenteaza actiunea farmacodinamica si depind de medicament? A. structura chimica; B. doza; C. calea de administrare; D. farmacocinetica substantei; E. asocierea medicamentelor (interactiuni medicamentoase)

59

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

60

Rezidentiat 2004
(pag. 172 - 231)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F2302171. Care sunt factorii care influenteaza actiunea farmacodinamica si depind de organism? A. calea de administrare; B. alimentatia; C. factori fiziologici; D. temperatura mediului ambiant; E. factori patologici.
(pag. 172 - 231)

F2302172. Prezenta unui medicament la nivelul unui receptor duce la formarea, de obicei, a unui complex medicament -receptor: A. ca urmare a unei reactii reversibile; B. ca urmare a unei reactii ireversibile; C. prin legaturi chimice slabe: ionice, de hidrogen, van der Waals; D. prin legaturi chimice covalente; E. fara nici un fel de legatura chimica.
(pag. 172 - 231)

F2302173. Legatura covalenta da un complex medicament-receptor: A. stabil; B. instabil; C. putin stabil; D. in conditii biologice este desfacut cu dificultate; E. in conditii biologice este desfacut usor;
(pag. 172 - 231)

F2302174. In privinta interactiunii medicament-receptor: A. legarea unui medicament de receptori este urmata totdeauna de aparitia unui efect farmacodinamic; B. legarea unui medicament de receptori nu este urmata totdeauna de aparitia unui efect farmacodinamic; C. exista adesea o relatie de proportionalitate intre doza de medicament si intensitatea efectului, rezultand ca efectul este dependent de numarul receptorilor ocupati si activati; D. efectul nu este dependent de numarul receptorilor ocupati; E. pentru aparitia efectului este necesara fixarea medicamentului pe un numar minim de receptori.
(pag. 172 - 231)

F2302175. Care din urmatoarele afirmatii privind sensul actiunii farmacodinamice sunt adevarate? A. sensul stimulant nu apare prin deprimarea unei functii antagoniste; B. sens inhibitor nu apare prin stimulare excesiva; C. sens stimulant apare dupa stimularea unei functii; D. sens inhibitor apare prin deprimarea unei functii; E. sensul depinde de structura chimica a substantei active.
(pag. 172 - 231)

F2302176. Ce proprietati au antagonistii? A. activitate intrinseca zero; B. activitate intrinseca maxima; C. afinitate pentru receptori maxima; D. activitate intrinseca submaximala; E. afinitate pentru receptori zero.
(pag. 172 - 231)

F2302177. Ce proprietati au agonistii totali?

60

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

61

Rezidentiat 2004
A. B. C. D. E. activitate intrinseca maxima; activitate intrinseca zero; activitate intrinseca submaximala; afinitate pentru receptori zero; afinitate pentru receptori maxima.
(pag. 172 - 231)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F2302178. Ce proprietati au agonistii partiali? A. afinitate pentru receptori zero; B. afinitate pentru receptori maxima; C. activitate intrinseca maxima; D. activitate intrinseca submaximala; E. activitate intrinseca zero.
(pag. 172 - 231)

F2302179. Urmatoarele afirmatii privind latenta actiunii farmacodinamice sunt adevarate: A. latenta cea mai mica apare la administrarea pe calea intravenoasa; B. mecansimul indirect de actiune imprima latenta mai scurta; C. formele retard au latenta lunga; D. medicamentele legate de proteinele plasmatice in procent mare au latenta mare; E. substantele ce actioneaza prin metabolitul activ au latenta mai mica.
(pag. 172 - 231)

F2302180. Actiunea farmacodinamica de durata lunga este consecinta: A. afinitatii mari pentru receptori; B. legarii de proteinele plasmatice in procent mare; C. legarii ionice cu receptorii intarita prin punti de hidrogen; D. legaturii covalente cu receptorii; E. legaturii cu receptorii prin forte van der Waals.
(pag. 172 - 231)

F2302181. Indicati efectul asocierii fenilbutazonei cu anticoagulantele orale de sinteza cumarinice precum si mecanismul interactiunii: A. accident trombotic; B. deplasare de pe proteinele plasmatice; C. inhibitie enzimatica; D. accident hemoragic; E. inductie enzimatica.
(pag. 172 - 231)

F2302182. Raportat la interactiunea medicament - receptor, medicamentele pot fi: A. medicamente agoniste (agonisti totali) avand afinitate si activitate intrinseca asupra receptorilor; B. medicamente antgoniste avand numai activitate intrinseca; C. medicamente agoniste (agonisti totali) avand numai afinitate pentru receptori; D. medicamente antgoniste avand afinitate, fara activitate intrinseca; E. medicamente agonisti partiali avand afinitate si un anumit grad de activitate intrinseca (mai mic decat agonistii totali)
(pag. 172 - 231)

F2302183. Actiunea predominanta si selectiva a unui medicament (selectivitatea) asupra unui teritoriu cat mai limitat din organism poate fi consecinta: A. unei afinitati deosebite pentru componentele tesutului respectiv; B. unei afinitati scazute pentru componentele tesutului respectiv;

61

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

62

Rezidentiat 2004

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

C. unei permeabilitati crescute a membranelor tesutului respectiv; D. existentei de subtipuri de receptori specifici in anumite tesuturi; E. realizarii unei concentratii mai mari in tesutul sau organul respectiv.
(pag. 172 - 231)

F2302184. Potenta actiunii farmacodinamice a unui medicament este dependenta de: A. afinitatea substantei active pentru substrat (numarul de receptori ocupati); B. proprietatile farmacocinetice ale substantei active; C. organism; D. proprietatile farmacodinamice ale substantei active; E. eficacitatea maxima.
(pag. 172 - 231)

F2302185. Eficacitatea maxima a actiunii farmacodinamice este dependenta de: A. potenta; B. proprietatile farmacocinetice ale substantei active; C. organism; D. proprietatile farmacodinamice ale substantei active; E. activitate intrinseca (numarul de receptori pe care substanta activa ii poate activa sau bloca).
(pag. 172 - 231)

F2502186. Mecanisme farmacodinamice ale variabilitii farmacologice: A. numrul i capacitatea de legare a R B. concentraia agonistului fiziologic la nivelul R C. inducia enzimatic D. concentraia anumitor ioni la nivelul R E. inhibiia enzimatic
(pag. 216)

F2502187. Melatonina este: A. secretat de glanda hipofiz B. hormonul ce genereaz ritmul circadian veghe somn C. redus ca secreie cu vrsta D. are un puternic efect antioxidant E. activ pe receptori din structuri cerebrale i periferice
(pag. 205)

F2502188. Durata aciunii farmacodinamice este crescut de: A. procentul mare delegare de proteinele plasmatice B. difuziunea n toate sectoarele hidrice C. difuziunea prin bariera hematoencefalic D. distribuirea selectiv ntr-un esut E. fixarea greu reversibil de substrat
(pag. 188)

F2502189. Radical metil substituit la azotul de pe nucleul barbituric formeaz derivai barbiturici Nmetilai, cu: A. coeficient de partaj L/A ridicat B. efect hipnotic C. efect anticonvulsivant D. efect narcotic E. coeficient de partaj L/A sczut

62

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

63

Rezidentiat 2004
(pag. 183)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F2502190. Variabilitatea farmacodinamic anormal se exprim grafic prin: A. curbe bimodale B. curb n clopot C. curb sigmoid cuantal D. curbe trimodale E. variabilitate unimodal
(pag. 229,230)

F2502191. Caracteristica curbelor asocierii agonist-antagonist necompetitiv: A. curbele sunt paralele B. curbele au panta progresiv mai redus C. reducerea pantei este cu att mai mare cu ct potena antagonistului necompetitiv este mai mare D. curbele sunt deplasate spre dreapta cu un factor x E. reducerea nlimii curbelor poate s fie 100%
(pag. 228)

F2502192. Relaia dozefect poate fi: A. relaie gradat linear B. relaie gradat exponenial C. relaie cuantal tot sau nimic D. relaie tip curb Gaus E. relaia tip curb Trevan
(pag. 219)

F2502193. Biotransformarea medicamentului crescut la asocierea cu rifampicin A. prednison B. contraceptive orale C. izoniazida D. warfarina E. glicozizi cardiotonici
(pag. 212)

F2602194. Tabletele Corega Tabs contin: A. acid citric B. EDTA C. Clorura de benzal Konium 2,5% D. Perborat de sodiu E. Peroxid de sodiu
(pag. 234.)

F2602195. Pentru curatirea cu usurinta a protezelor se folosesc urmatoarele pudre sau comprimate: A. apa lui Javel; B. Steradent C. Deterdent; D. Polident; E. Corega Tabs
(pag. 234)

F2602196. Bascularea transversala a protezei totale maxilare are urmatoarele cauze: A. montarea dintilor laterali nafara crestei;

63

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

64

Rezidentiat 2004
B. C. D. E. existenta unor margini vestibulareprea groase; nefolierea torusului palatin; erori de amprentare; xerostomie
(pag. 226)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F2602197. Pentru neadaptarea pacientului cu protezele totale sunt incriminate: A. pretentiile absurde ale pacientului; B. dorinta de esec a pacientului C. anxietatea deosebita a pacientului; D. folosirea prafurilor adezive E. vrsta pacientului
(pag. 230)

F2602198. Pentru igienizarea protezelor totale se folosesc: A. peroxizii alcalini; B. enzime; C. acizi concentrati; D. antiseptice; E. pasta de dinti
(pag. 234)

F2602199. Dupa aplicarea protezelor totale: A. functia fonetica se mbunatateste treptat; B. fizionomia influenteaza adaptarea biologica a protezelor; C. masticatia nu este modificata; D. simtul gustativ este pierdut; E. pacientul revine la control la 24-48 de ore
(pag. 230)

64

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

65

Rezidentiat 2004
Tema nr. 3 Farmacotoxicologie generala
BIBLIOGRAFIE:

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

1. Farmacologie generala Aurelia Nicoleta Cristea, Ed. Didactica si Pedagogica Bucuresti, 1998

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


F1203001. Care din afirmatiile referitoare la efectele secundare sunt adevarate: A. au la baza mecanisme toxice B. sunt consecinta directa sau indirecta a actiunilor farmacodinamice secundare ale medicamentelor C. aplazia medulara produsa de cloramfenicol este un efect secundar D. citoliza hepatica produsa de paracetamol este un efect secundar E. nefropatia produsa de fenacetina este un efect secundar
(pag. 232-274)

F1203002. Care din afirmatiile referitoare la farmacodependenta sunt adevarate: A. farmacodependenta psihica se manifesta prin aparitia sindromului de retragere B. morfina produce doar dependenta psihica C. cannabisul produce o dependenta fizica intensa D. farmacodependenta fizica se manifesta prin aparitia sindromului de retragere E. farmacodependenta nu poate produce modificari comportamentale
(pag. 232-274)

F1203003. Insuficienta functionala: A. apare la intreruperea administrarii cimetidinei B. se poate evita prin administrarea de doze mari C. se manifesta printr-o simptomatologie de hiperfunctie a unei glande implicate D. poate fi declansata de intreruperea brusca a unui tratament indelungat cu hormoni naturali sau de sinteza E. nu poate fi produsa de corticosteroizi
(pag. 232-274)

F1203004. Intoleranta dobandita: A. are la baza enzimopatii B. se poate datora deficitului de glucozo-6 fosfat dehidrogenaza C. se mai numeste hipersensibilizare D. nu poate fi produsa de medicamente ci doar de toxine E. nu implica un contact prealabil al medicamentului cu organismul
(pag. 232-274)

F1203005. Sindromul de retragere: A. este declansat de intreruperea tratamentului cu antagonisti ai receptorilor B. se manifesta prin exacerbarea simptomelor bolii tratate C. reprezinta o manifestare a hipofunctiei unui sistem activator modulat de sistemul in care a activat medicamentul D. este declansat de intreruperea brusca a unui tratament de durata cu agonisti ai receptorilor E. apare la beta-blocante
(pag. 232-274)

F1203006. Toleranta cronica:

65

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

66

Rezidentiat 2004
A. B. C. D. E.

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

consta in cresterea intensitatii efectului prin administrari repetate la intervale scurte de timp mitridatismul este o forma de toleranta cronica se instaleaza foarte rapid este ireversibila se instaleaza numai printr-un mecanism farmacocinetic
(pag. 232-274)

F1403007. Care dintre reaciile de mai jos se ncadreaz n grupul reaciilor adverse de tip idiosincrazic: A. modificarea genotipului indus de citostaticele alchilante B. citoliza hepatic produs de izoniazid C. hemoliza produs de nitrofurantoin D. aplazia medular survenit dup tratamentul cu cloramfenicol E. edemul Quincke produs de penicilina G
(pag. 244)

F1403008. Pot provoca efecte adverse cancerigene: A. colchicina B. metil-dopa C. fenitoina D. srurile de aur E. citostaticele alchilante
(pag. 242)

F1403009. Pot provoca reacii adverse prin insuficien funcional, la ntreruperea brusc a farmacoterapiei: A. beta-adrenoliticele B. glucocorticoizii C. antihistaminicele H2 D. anticolinergicele centrale E. barbituricele
(pag. 264)

F1503010. Caracteristicile tahifilaxiei sunt urmtoarele, cu excepia: A. se instaleaz repede B. apare la prima administrare C. poate fi complet D. este reversibil E. este de scurt durat dup ntrerupere
(pag. 259)

F1503011. Medicamente ce declaneaz tulburri la oprirea brusc a tratamentului sunt urmtoarele, cu excepia: A. barbiturice B. clonidina C. beta-adrenomimetice D. aminofilina E. antihistaminice H2
(pag. 267)

F1503012. Pot produce colorarea dinilor n brun-violaceu sau gri-bleu: A. antimalarice B. citostatice

66

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

67

Rezidentiat 2004
C. fenotiazine neuroleptice D. tetraciclina E. minociclina
(pag. 241)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F1503013. Urmtoarele efecte adverse apar la nivel sanguin, cu excepia: A. aplazia medular la cloramfenicol B. hemoliz cu anemie la medicamente oxidante C. anemie megaloblastic la fenitoin D. leucopenie la citostatice E. trombopenie la ampicilin
(pag. 236)

F1503014. Urmtoarele medicamente produc efecte toxice cohleare, cu excepia: A. kanamicin B. minociclina C. amikacina D. furosemid E. salicilai > 6 g/zi
(pag. 238)

F1503015. Urmtoarele medicamente produc fotoreacie la administrarea sistemic, cu excepia: A. fenotiazine B. bromuri C. tetracicline D. griseofulvin E. acid nalidixic
(pag. 241)

F1603016. Sunt mecanisme implicate n instalarea toleranei cronice: A. Instalarea inhibiiei enzimatice B. Fenomenul de reglare descendent ("down regulation) C. Fenomenul de reglare ascendent ("up regulation) D. Mecanismul imunoalergic E. Externalizarea receptorilor
(pag. 259-260)

F1603017. Sunt reacii adverse cu mecanism de producere imunologic: A. Idiosincrazia B. Alergia medicamentoas C. Dependena D. Tolerana acut (tahifilaxie) E. Reaciile de tip toxic
(pag. 249)

F1603018. Sunt reacii adverse de tip idiosincrazic: A. Dependena la morfinomimetice B. Sindromul de abstinen C. Acatalazia D. ocul anafilactic E. Intolerana dobndit
(pag. 245)

67

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

68

Rezidentiat 2004

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F1603019. Sunt reacii alergice de tip II (citotoxic-citolitic) care pot fi produse de medicamente: A. Trombocitopenia, granulocitopenia; B. ocul anafilactic; C. Dermatita atopic; D. Glomerulonefrita; E. Boala serului
(pag. 251)

F1603020. Tolerana la medicamente prin mecanism farmacocinetic are la baz: A. Fenomenul de reglare descendent ("down regulation) B. Fenomenul de reglare ascendent ("up regulation) C. Instalarea induciei enzimatice D. Modificarea densitii receptoriale prin internalizare E. Instalarea inhibiiei enzimatice
(pag. 260)

F2103021. La intreruperea brusca a terapiei prelungite cu antagonisti farmacologici pot apare: A. tahifilaxie B. sindrom de rebound (ricoseu) C. sindrom de abstinenta D. obisnuinta E. insuficienta de organ
(pag. 264)

F2103022. In reactiile alergice sunt frecvent implicate urmatoarele, cu exceptia: A. penicilina G B. ampicilina C. cefalosporine D. acidul acetilsalicilic E. furosemid
(pag. 250)

F2103023. Prima masura de urgenta si obligatorie in tratamentul unei boli "iatrogene" este: A. tratament fiziopatogenic B. reducerea lenta a dozelor de medicament C. reducerea rapida a dozelor de medicament D. sistarea imediata a administrarii medicamentului incriminat E. tratament simptomatic
(pag. 232)

F2103024. Induce cea mai intensa dependenta fizica, urmata de sindrom de abstinenta puternic: A. amfetamina B. morfina C. cocaina D. barbiturice E. benzodiazepine
(pag. 263)

F2103025. Induc obisnuinta cu necesitatea maririi dozelor urmatoarele substante, cu exceptia: A. cocaina B. amfetamina

68

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

69

Rezidentiat 2004
C. morfina D. barbiturica E. benzodiazepine
(pag. 263)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F2103026. Despre reactiile adverse provocate de medicamente sunt valabile urmatoarele afirmatii, cu exceptia: A. sunt nedorite si daunatoare B. sunt provocate exclusiv de dozele toxice C. sunt favorizate de tratament prelungit D. sunt favorizate de complianta deficitara E. sunt manifestate la doze eficace terapeutice mari
(pag. 232)

F2103027. Contraceptivele orale pot provoca urmatoarele R.A, cu exceptia: A. prurit B. eruptie acneiforma aseboreica C. eritem nodos D. pigmentare bruna tip boala Addison E. toxicitate cohleara
(pag. 240-242)

F2203028. Care din urmatoarele reactii adverse sunt considerate efecte toxice: A. aritmiile cardiace produse de glicozidele cardiotonice B. sindromul astmatic produs de propranolol C. sindromul extrapiramidal provocat de neurolepticele clasice D. citoliza hepatica produsa de izoniazida sau paracetamol E. insuficienta cardiaca produsa de verapamil
(pag. 232-274)

F2203029. Care din urmatoarele reactii adverse nu sunt efecte toxice la nivel sanguin: A. aplazia medulara produsa de cloramfenicol B. leucopenia produsa de citostatice C. hemoragiile produse de heparina D. methemoglobinemia produsa de derivatii de anilina E. anemia megaloblastica produsa de fenitoina
(pag. 232-274)

F2203030. La nivel hepatic medicamentele nu pot produce: A. Citoliza B. Steatoza C. Hepatita D. Rabdomioliza E. Ciroza
(pag. 232-274)

F2203031. Care din substante nu sunt cancerigene: A. Hidrocarburile policiclice B. Penicilinele C. Substantele alchilante D. Aflatoxinele E. Azocolorantii

69

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

70

Rezidentiat 2004
(pag. 232-274)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F2203032. Care din urmatoarele substante stimuleaza motilitatea uterina: A. Isoxuprina B. Salbutamolul C. Ergometrina D. Indometacinul E. Sulfatul de magneziu
(pag. 232-274)

F2203033. Insuficienta functionala: A. este caracteristica muschilor netezi B. apare la intreruperea brusca a unui tratament de lunga durata cu glucocorticoizi C. se poate evita crescand dozele D. se manifesta prin exacerbarea simptomelor bolii respective E. are la baza cresterea numarului de receptori
(pag. 232-274)

F2203034. Efectul rebound: A. se mai numeste withdrawal sindrome B. este declansat de intreruperea unui tratament indelungat cu agonisti C. are la baza un mecanism de down-regulation D. se manifesta prin exacerbarea simptomelor bolii tratate E. este caracteristic morfinomimeticelor
(pag. 232-274)

F2203035. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. deficitul de glucozo-6-fosfat-dehidrogenaza duce la cresterea rezistentei eritrocitelor B. deficitul de UDP-glucuronil-transferaza creste conjugarea bilirubinei C. acatalazia creste eficienta apei oxigenate D. la acetilatorii rapizi efectele hidralazinei sunt crescute E. suxametoniul poate produce apnee prelungita la cei cu deficit de pseudocolinesteraza
(pag. 232-274)

F2203036. Intoleranta dobandita: A. respecta relatia doza-efect B. este influentata de reactivitatea individuala C. nu este influentata de calea de administrare D. nu este influentata de frecventa contactului cu organismul E. duce la cresterea in timp a efectului farmacodinamic
(pag. 232-274)

F2203037. Tahifilaxia: A. este toleranta cronica B. se instaleaza rapid C. are ca mecanism un proces de up-regulation D. duce la cresterea efectelor terapeutice E. este ireversibila
(pag. 232-274)

F2503038. Sunt efecte secundare: A. efectele psihice din hipercorticismul provocat de supradozarea glucocorticoizilor

70

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

71

Rezidentiat 2004
B. C. D. E. somnolenta dupa fenobarbital hemoliza produsa de medicamentele oxidante socul anafilactic aplazia medulara ce poate sa apara la cloramfenicol
(pag. 234- 236)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F2503039. Afirmatiile adevarate referitoare la efectele secundare sunt: A. sunt consecinta directa sau indirecta a actiunilor farmacodinamice secundare ale medicamentelor B. colestaza hepatica produsa de contraceptivele orale este un efect secundar C. nefropatia produsa de aminoglicozide este un efect secundar D. necroza hepatica produsa de paracetamol este un efect secundar E. metemoglobinemia produsa de derivatii de anilina este un efect secundar
(pag. 234- 237)

F2503040. Urmatoarele efecte sunt toxice, cu exceptia: A. aplazia medulara produsa de cloramfenicol B. hemoliza produsa de medicamentele oxidante C. carcinomul hepatocelular produs de steroizii androgeni D. sindromul neurologic extrapiramidal produs de neurolepticele clasice E. porfiria cutanata produsa de sulfamide
(pag. 236- 241)

F2503041. Insuficienta functionala: A. apare la intreruperea brusca a unui tratament indelungat cu hormoni naturali sau de sinteza B. mecanismul implicat "up-regulation" C. apare la intreruperea brusca a unui tratament indelungat cu antihistaminice H2 D. nu poate fi produsa de corticosteroizi E. masurile de prevenire constau in administrarea de doze mari de medicament
(pag. 266)

F2503042. Administrate la gravida pot produce malformatii cardiace la fat: A. tranchilizantele benzodiazepine B. fenitoina C. antineoplazice D. litiu E. anticoagulante cumarinice
(pag. 269)

F2503043. Reactii adverse de tip idiosincrazic sunt: A. apneea prelungita la doze terapeutice de suxametoniu B. anemia hemolitica imuna C. rinita alergica D. eritemul polimorf E. citoliza hepatica produsa de izoniazida
(pag. 247)

F2603044. Captusirea directa presupune: A. utilizarea de materiale cu vscozitate lent progresiva; B. acoperirea bazei si marginilor protezei cu un nou strat de acrilat autopolimerizabil; C. ambalarea protezei fara a se turna n prealabil un model; D. utilizarea de materiale reziliente; E. amprentarea cu un cauciuc siliconic

71

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

72

Rezidentiat 2004
(pag. 243)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F2603045. Refacerea protezelor totale prin tehnici simple-n laborator sau n cabinet, este indicata cnd: A. fragmentele protezelor se potrivesc perfect; B. baza protezelor este impregnata, deteriorata; C. ocluzia este dezechilibrata; D. dintii laterali sunt montati n afara crestei; E. dimensiunea verticala este supraevaluata
(pag. pag 241)

F2603046. Captusirea definitiva a protezei totale cu materiale reziliente are urmatoarele caracteristici: A. este indicata n cazul cmpului protetic care suporta foarte bine presiunile; B. se efectueaza numai prin tehnica directa; C. materialele pastreaza un grad de porozitate; D. materialul devine iritant pentru mucoasa; E. protezele vor fi usor de prelucrat si netezit
(pag. 248)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


F1203047. Care din afirmatii sunt adevarate pentru reactiile alergice: A. respecta relatia doza-efect B. pot imbraca forma socului anafilactic C. creste riscul declansarii lor la administrarea orala a medicamentului D. penicilinele sunt implicate frecvent in reactiile alergice E. organismul sensibilizat prezinta un titru scazut de anticorpi
(pag. 232-274)

F1203048. Care din urmatoarele efecte sunt efecte secundare: A. uscaciunea gurii la atropina B. somnolenta la hipnocoercitive de lunga durata C. sindromul extrapiramidal la neuroleptice D. reactiile alergice E. ototoxicitatea
(pag. 232-274)

F1203049. Care din urmatoarele efecte sunt efecte toxice: A. efectele extrapiramidale ale neurolepticelor B. tulburarile auzului produse de aminoglicozide C. nefropatiile interstitiale produse de fenacetina D. bronhoconstrictia produsa de beta-adrenoliticele neselective E. insuficienta cardiaca indusa sau agravata de verapamil
(pag. 232-274)

F1203050. Care din urmatoarele medicamente sunt contraindicate la gravide: A. opioidele B. cloramfenicolul C. tetraciclina D. preparatele pe baza de fier E. vitamina D

72

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

73

Rezidentiat 2004
(pag. 232-274)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F1203051. Efectul rebound: A. apare la intreruperea brusca a unui tratament de lunga durata cu antagonisti farmacologici B. apare la intreruperea brusca a beta-2 adrenomimeticelor C. are la baza fenomene de up-regulation D. se caracterizeaza prin aparitia simptomelor exacerbate ale bolii tratate E. apare la intreruperea brusca a beta-blocantelor
(pag. 232-274)

F1203052. Fenomenul de toleranta: A. presupune accentuarea efectelor farmacologice in urma administrarii indelungate a medicamentelor B. presupune diminuarea efectelor farmacologice in urma administrarii indelungate a medicamentelor C. are la baza un efect down-regulation D. poate apare la nitratii organici E. apare la intreruperea brusca a unui tratament prelungit
(pag. 232-274)

F1203053. Idiosincrazia: A. este un raspuns anormal la un medicament B. este intoleranta congenitala C. apare dupa administrari repetate D. are la baza enzimopatii E. se manifesta prin aparitia hipersensibilizarii
(pag. 232-274)

F1203054. Instalarea obisnuintei implica: A. fenomene de up-regulation B. diminuarea absorbtiei C. inhibitie enzimatica D. scaderea eliminarii E. scaderea efectului in timp
(pag. 232-274)

F1203055. Obisnuinta: A. este o forma de toleranta acuta B. este ireversibila C. poate fi data de inductia enzimatica D. poate fi data de fenomene de up-regulation E. necesita marirea dozei
(pag. 232-274)

F1303056. Administrate gravidei si in timpul alaptarii pot provoca sindrom de abstinenta la nou-nascut si sugar: A. medicamente anorexigene amfetaminice; B. opioide; C. barbiturice; D. neuroleptice; E. benzodiazepine.
(pag. 172-231)

F1303057. Administrate in luna a 9-a de sarcina sau la mama care alapteaza pot provoca hemoragii la fat sau nou/nascut si sugar:

73

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

74

Rezidentiat 2004
A. B. C. D. E. paracetamolul; acidul acetilsalicilic; anticoagulantele cumarinice; contraceptivele orale; cloramfenicolul.
(pag. 172-231)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F1303058. Administrate la mama pot provoca la fat efecte teratogene (malformatii) cu localizare craniofaciala: A. anticoagulante cumarinice (warfarina, acenocumarol); B. sulfamide antidiabetice; C. derivati de vitamina A, retinoizi (izotretinoina, etretinat); D. beta-adrenolitice; E. saruri de litiu.
(pag. 172-231)

F1303059. Care din urmatoarele afirmatii privind reactiile adverse de tip alergic sunt corecte? A. apar datorita unor particularitati farmacocinetice; B. sunt independente de doza; C. sunt caracteristice medicamentelor cu o toxicitate mare si indice terapeutic mic; D. sunt incrucisate pentru compusii inruditi structural; E. frecventa lor este mai mare dupa administrarea medicamentelor pe cale orala.
(pag. 172-231)

F1303060. Care din urmatoarele substante au un potential foarte mare de a provoca dependenta psihica? A. amfetamina; B. neostigmina; C. morfina; D. cocaina; E. teofilina.
(pag. 172-231)

F1303061. Care din urmatoarele substante au un potential foarte mare de a provoca toleranta si dependenta fizica? A. morfina: B. carbamazepina; C. imipramina; D. clemastina; E. alcoolul etilic.
(pag. 172-231)

F1303062. Care din urmatorii factori pot favoriza aparitia de reactii adverse de tip toxic? A. toxicitatea mare si indicele terapeutic mic; B. deficitul organelor de epurare (ficat, rinichi); C. interactiuni medicamentoase cu efect sinergic (la nivel de organ sau sistem sau determinand cresterea concentratiei plasmatice); D. contactul prealabil (sensibilizant) cu substanta activa; E. folosirea unei cai de administrare nepotrivite.
(pag. 172-231)

F1303063. Efectele (reactiile adverse) sunt; A. reactii nocive (daunatoare), nedorite;

74

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

75

Rezidentiat 2004
B. C. D. E.

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

favorizate de tratamentul prelungit; provocate numai de dozele mari, toxice; favorizate de asocierea unui numar mare de medicamente; manifestate la doze eficace terapeutice mari.
(pag. 172-231)

F1303064. Efectele adverse teratogene sunt: A. anomalii morfologice; B. defecte fiziologice; C. malformatii; D. efecte dismorfogene; E. suferinte fetale.
(pag. 172-231)

F1303065. Efectele secundare sunt: A. efecte nedorite (de obicei); B. uneori efecte dorite, cautate in farmacoterapie; C. tulburari functionale diferite de efectele farmacodinamice; D. consecinta directa sau indirecta a actiunii farmacodinamice; E. tulburari morfologice diferite de efectele farmacodinamice.
(pag. 172-231)

F1303066. In cadrul farmacodpendentei (toxicomaniei) se intalnesc in grade diferite: A. dependenta psihica; B. toleranta; C. dependenta fizica; D. tahifilaxia; E. psihotoxicitatea.
(pag. 172-231)

F1303067. Mecanismele care pot sta la baza aparitiei tolerantei dobandite cronice (obisnuintei) la medicamente sunt: A. mecanisme de ordin farmacocinetic (inductia enzimatica); B. mecansime de ordin farmacodinamic (desensibilizarea receptorilor); C. mecansime de ordin farmacocinetic (inhibitia enzimatica); D. accelerarea biotransformarii; E. mecansime de ordin farmacodinamic (reglarea "down" cu internalizarea receptorilor in membrana).
(pag. 172-231)

F1303068. Medicamente frecvent implicate in reactiile alergice sunt: A. ampicilina; B. adrenalina; C. penicilina G; D. procaina; E. acidul acetilsalicilic.
(pag. 172-231)

F1303069. Particularitatile idiosincraziei sunt urmatoarele: A. este o enzimopatie manifesta; B. se manifesta printr-un raspuns neobisnuit, anormal calitativ sau cantitativ; C. nu se poate manifesta de la prima doza de medicament; D. este datorata unor particularitati genetice innascute, individuale;

75

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

76

Rezidentiat 2004

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

E. efectele sunt diferite de actiunea farmacodinamica caracteristica.


(pag. 172-231)

F1303070. Particularitatile intolerantei dobandite (alergia la medicamente): A. necesita un contact prealabil sensibilizant medicament-organism; B. prezinta o relatie gradata doza-efect; C. prezinta un titru ridicat de anticorpi; D. lipseste relatia gradata doza-efect; E. este favorizata de un teren imunodepresiv.
(pag. 172-231)

F1403071. Care dintre urmtoarele medicamente pot produce accidente obstetricale: A. indometacina B. tolbutamida C. tetraciclina D. gentamicina E. terbutalina
(pag. 271)

F1403072. Farmacodependena fizic: A. impune necesitatea continurii administrrii medicamentului pentru a evita apariia tulburrilor specifice sindromului de abstinen B. const n apariia unor modificri comportamentale care reclam imperios administrarea medicamentului C. se evideniaz numai la ntreruperea administrrii medicamentului sau la reducerea important a dozelor sale D. survine ca urmare a saturrii unor receptori E. const n diminuarea progresiv a intensitii efectului farmacologic prin administrri repetate la intervale scurte de timp
(pag. 261)

F1403073. La un bolnav cu oc anafilactic se va utiliza: A. atropin iv B. corticoterapie iv C. salbutamol aerosoli D. adrenalin iv E. teofilin iv
(pag. 254)

F1403074. Pot provoca dependen psihic: A. ondansetron B. montelukast C. amfetamina D. meprobramat E. diazepam
(pag. 262)

F1403075. Pot suprima lactaia: A. furosemidul B. contraceptivele orale C. reserpina D. bromocriptina E. carbimazol

76

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

77

Rezidentiat 2004
(pag. 273)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F1403076. Precizai afirmaiile corecte cu privire la reaciile adverse de tip alergic: A. sunt independente de doz B. sunt ncruciate pentru compuii nrudii structural C. prezena lor este frecvent n condiiile administrrii orale a medicamentelor D. intensitatea i frecvena lor cresc cu doza E. au o inciden mai mare la indivizii cu teren atopic
(pag. 250)

F1403077. Printre medicamentele care pot declana reacii adverse autoimune se numr: A. neomicina B. alfa-metildopa C. izoniazida D. tiouracil E. aspirina
(pag. 252)

F1403078. Printre medicamentele care pot provoca efecte toxice la nivel sanguin se numr: A. bleomicina B. neomicina C. contraceptivele orale D. fenitoina E. halotanul
(pag. 236)

F1403079. Printre medicamentele contraindicate n cursul alptrii se numr: A. amoxicilina B. carbimazol C. cloramfenicol D. aspirina E. metoclopramida
(pag. 272)

F1403080. Printre medicamentele proscrise la gravide datorit riscului teratogen se numr: A. litiul B. acidul valproic C. eritromicina D. dietilstilbestrol E. metotrexat
(pag. 269)

F1403081. Tahifilaxia are urmtoarele caracteristici: A. apare ntre medicamentele care acioneaz pe acelai substrat reactiv B. se instaleaz cu intensiti variate pentru diferitele efecte ale unui medicament C. este reversibil D. poate merge pn la dispariia efectului farmacologic E. se instaleaz pentru un medicament i se repercuteaz asupra unui alt medicament
(pag. 259)

F1403082. Tolerana cronic la medicamente (obinuina) const n: A. ansamblul efectelor farmacodinamice ale medicamentelor

77

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

78

Rezidentiat 2004

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

B. necesitatea creterii dozei de medicament pentru obinerea aceluiai efect farmacologic C. reducerea efectului farmacodinamic al medicamentului ca urmare a administrrii sale repetate, n doz constant D. ansamblul efectelor nedorite ale unui medicament E. totalitatea semnelor de sevraj observate dup oprirea administrrii medicamentului
(pag. 259)

F1503083. Anemia hemolitic imun poate s apar la: A. penicilin B. sulfonamide C. tiouracili D. fenilbutazon E. fenacetin
(pag. 251)

F1503084. Care dintre medicamentele enumerate declaneaz oc anafilactic? A. penicilina G B. ampicilina C. neomicina D. aspirina E. dextranii
(pag. 251)

F1503085. Citoliza hepatic apare la: A. izoniazid B. rifampicin C. paracetamol D. contraceptive orale E. corticosteroizi
(pag. 237)

F1503086. Medicamente contraindicate n timpul alptrii: A. penicilina G sodic B. cloramfenicol C. tetracicline D. ampicilin E. paracetamol
(pag. 272)

F1503087. Reduc capacitatea fagocitar a leucocitelor: A. cloramfenicol B. tetracicline C. lidocaina D. streptomicina E. neuroleptice fenotiazine
(pag. 257)

F1503088. Sunt medicamente methemoglobinizante: A. paracetamolul B. cloramfenicolul C. sulfonamidele D. ampicilina

78

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

79

Rezidentiat 2004
E. gentamicina
(pag. 246)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F1503089. Tipuri de idiosincrazie cu manifestri farmacodinamice: A. deficit de glucozo-6-fosfat dehidrogenaza eritrocitar B. hemoglobinopatii C. deficit de methemoglobin-reductaza eritrocitar D. inducie de ALA-sintetaz E. polimorfismul acetiltransferazelor hepatice
(pag. 244)

F1503090. Tulburri n reacia metabolic de acetilare determin: A. T 1/2 al izoniazidei de 2 - 3 ori mai mare la acetilatorii leni B. concentraii plasmatice ale izoniazidei de aproximativ 10 ori mai mari la acetilatorii leni C. curba frecvenei de distribuie a vitezei de acetilare bimodal la izoniazid D. reacii adverse mai frecvente la acetilatorii leni E. dozele terapeutice medii devin ineficace la acetilatorii leni
(pag. 247, 248)

F1503091. Urmtoarele medicamente produc polimiozite cu mialgie, cu excepia: A. cimetidina B. ranitidin C. beta-adrenoblocante D. polimixina E. D-penicilamina
(pag. 239)

F1603092. Care dintre urmtoarele medicamente pot da frecvent reacii alergice? A. Penicilina G B. Clorhidrat de procain C. Loratadina D. Dexametazona E. Hemisuccinat de hidrocortizon
(pag. 251)

F1603093. Care dintre urmatoarele medicamente produc reactii de tip idiosincrazic? A. Sulfametoxazol B. Suxametoniu C. Izoniazida D. Piracetam E. Penicilina G
(pag. 244, 247)

F1603094. Efectele adverse de tip toxic: A. Sunt efecte secundare aprute n urma unor doze toxice (supradozri) B. Sunt consecina aciunilor farmacodinamice secundare ale medicamentelor C. Sunt efecte secundare datorate unor anomalii enzimatice determinate genetic D. Apar atunci cnd, n functie de bolnav sau de medicament, dozele obinuite au efecte toxice E. Apar la o parte din indivizii tratai cu doze terapeutice de medicamente
(pag. 235)

F1603095. Mecanismele implicate n apariia imunodeficienei latente sunt:

79

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

80

Rezidentiat 2004
A. B. C. D. E.

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

Aciune hipoplazic medular Reducerea capacitii fagocitare a leucocitelor Creterea sintezei de anticorpi Inhibarea sistemului enzimatic productor de peroxid de hidrogen Stimularea mitozei limfocitare
(pag. 257)

F1603096. Pot produce efect rebound la ntreruperea brusc a administrrii: A. alfa-adrenomimeticele B. -adrenoliticele C. antihistaminice H2-blocante D. antidepresivele triciclice E. metil-xantinele
(pag. 264)

F1603097. Reactiile adverse de tip alergic: A. Sunt reactii adverse dependente de doza, existand o relatie gradata doza-efect B. Sunt reactii neobisnuite, care apar frecvent datorita administrarii in doze mari a unor medicamente, mai ales pe cale parenterala (i.v.); C. Sunt efecte secundare datorate actiunilor farmacodinamice care pot aparea la unii indivizi, in urma supradozarii D. Sunt efecte nocive datorate interventiei unor mecanisme imune E. Sunt independente de doza, doze extrem de mici putand produce reactii alergice extrem de grave
(pag. 249-250)

F1603098. Sunt reacii adverse de tip idiosincrazic: A. Hemoliza indus de deficiena G-6-P-DH B. Apneea toxic la suxametoniu C. ocul anafilactic la peniciline D. Crizele de porfirie hepatic dup administrarea de inductoare enzimatice E. Sindromul de abstinen la ntreruperea morfinomimetelor
(pag. 244, 246, 247)

F1603099. Sunt substane incriminate n apariia unor efecte adverse cancerigene? A. Aminofenazona B. Corticosteroizii C. Azocoloranii D. Citostaticele alchilante E. Antibioticele -lactamice
(pag. 242)

F1603100. Tolerana medicamentoas poate avea drept cauz: A. Fenomenul de "up regulation B. Fenomenul de "down regulation C. Inducia enzimatic D. ntreruperea brusc a tratamentului E. Sensibilizarea la medicament
(pag. 260)

F1603101. Tratamentul reaciilor adverse grave de tip alergic se face: A. Prin administrare de adrenalin pentru a combate manifestrile simptomatice B. Prin administrare de corticosteroizi i.v. pentru efectul antialergic i imunosupresor

80

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

81

Rezidentiat 2004

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

C. Diminund treptat dozele de medicament, pentru desensibilizare D. Prin oprirea imediat a administrrii medicamentului incriminat E. Continund tratamentul cu substana incriminat sub supraveghere strict medical
(pag. 254)

F2103102. Frecvent implicate in idiosincrazia cu manifestari farmacodinamice sunt: A. deficienta de G-6-PDH B. deficienta de pseudocolintransferaza C. polimorfismul N-acetiltransferazei D. acatalazia E. inductia de ALA-sintetaza
(pag. 244, 247)

F2103103. Tahifilaxia se caracterizeaza prin urmatoarele: A. este o toleranta acuta de tip dobandit B. este o toleranta cronica de tip dobandit C. se instaleaza prin saturarea receptorilor implicati in mecanismul de actiune D. este ireversibila E. nu poate fi niciodata completa
(pag. 259)

F2103104. Caracteristicile intolerantei dobandite (sensibilizarea la medicament) sunt: A. existenta unei relatii gradate doza-efect B. necesitatea unui contact prealabil medicament-organism C. prezenta unui titru ridicat de anticorpi D. este favorizata de un teren imunosupresiv E. apare prin mecanism imunoalergic
(pag. 249-250)

F2103105. Manifestarile clinice ale idiosincraziei datorate deficitului de glucuroniltransferaza sunt: A. icter nuclear la copii B. dispnee si cianoza C. anemie hemolitica D. icter (prin hiperbilirubinemie) E. accidente hemoragice
(pag. 245)

F2103106. Mecanismele ce pot sta la baza aparitiei obisnuintei sunt: A. reglarea "down" a receptorilor B. reglarea "up" a receptorilor C. inductia enzimatica D. inhibitia enzimatica E. desensibilizarea receptorilor
(pag. 260)

F2103107. Cloramfenicolul poate produce urmatoarele reactii adverse: A. methemoglobinemie B. anemie megaloblastica C. anemie aplastica D. aplazie medulara E. la fat, sindrom cenusiu
(pag. 236, 271)

81

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

82

Rezidentiat 2004

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F2103108. In cadrul toxicomaniei poate fi notata aparitia urmatoarelor tipuri de reactii adverse: A. tahifilaxia B. dependenta psihica C. dependenta fizica D. idiosincrazia E. obisnuinta
(pag. 262)

F2103109. Suprima lactatia: A. anticonceptionalele estro-progestative B. bromocriptina C. parasimpatomimeticele D. progestativele E. tiazinele


(pag. 273)

F2103110. Ibuprofen poate provoca urmatoarele R.A.: A. disfunctii cognitive, psihoze si halucinatii B. sindrom depresiv C. meningita aseptica D. rabdomiolize E. citoliza hepatica
(pag. 236, 239)

F2103111. Notati enzimopatiile care genereaza idiosincrazie cu manifestari cantitative farmacocinetice si reprezentare grafica polimodala: A. deficit de pseudocolinesteraza B. deficienta de UDP- glucuronil-transferaza C. deficienta de NADH -methemoglobinreductaza D. polimorfism de N-acetiltransferaza E. polimorfism al hidroxilazelor
(pag. 247-249)

F2103112. Notati tipurile de reactii adverse semnalate in grade diferite in cadrul toxicomaniei: A. obisnuinta B. toleranta cronica C. tahifilaxia D. dependenta fizica E. dependenta psihica
(pag. 262)

F2103113. Induc cea mai intensa dependenta psihica: A. amfetamina B. morfina C. cocaina D. barbiturice E. benzodiazepine
(pag. 263)

F2103114. Efectele teratogene sunt: A. efecte dismorfogene B. malformatii

82

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

83

Rezidentiat 2004
C. anomalii morfologice D. defecte fiziologice E. suferinte fetale
(pag. 269)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F2103115. Enumerati medicamentele ce pot suprima lactatia: A. parasimpatomimetice B. diuretice C. hormoni estrogeni D. contraceptive orale E. bromocriptina
(pag. 273)

F2103116. Pot provoca sindrom de abstinenta (retragere) la nou-nascut si sugar: A. anorexigene amfetaminice B. morfinomimetice C. barbiturice D. benzodiazepine E. neuroleptice
(pag. 270, 273)

F2103117. Pot provoca hemoragii la fat sau nou-nascut si sugar: A. acid acetilsalicilic B. paracetamol C. anticoagulante cumarinice D. contraceptive orale E. cloramfenicol
(pag. 270, 273)

F2103118. Pot provoca la fat efecte teratogene cranio-faciale: A. antineoplazice antimetaboliti B. hormoni glucocorticoizi C. hormoni androgeni D. hormoni estrogeni E. estrogeni + progestative
(pag. 269)

F2103119. Pot provoca la fat efecte dismorfogene cranio-faciale: A. antidepresive triciclice B. acid valproic C. benzodiazepine D. barbiturice E. neuroleptice fenotiazinice
(pag. 269)

F2203120. Efectele secundare: A. sunt tulburari functionale sau morfologice diferite de efectele farmacodinamice B. sunt consecinta directa sau indirecta a actiunilor farmacodinamice secundare ale medicamentelor C. convulsiile tonico-clonice sunt efecte secundare ale anestezicelor locale D. psihozele sunt efecte secundare ale glucocorticoizilor E. sindroamele depresive induse de simpatolitice sunt considerate efecte secundare
(pag. 232-274)

83

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

84

Rezidentiat 2004
F2203121. Efectele adverse mutagene: A. constau in alterarea mesajului genetic B. pot determina alterarea fenotipului C. pot fi produse de epoxizi D. apar la sulfamidele antibacteriene E. sunt produse numai de radiatii
(pag. 232-274)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F2203122. Idiosincrazia: A. este o intoleranta dobandita B. este o intoleranta congenitala de grup C. poate aparea chiar de la prima doza D. se manifesta ca un raspuns anormal cantitativ sau calitativ la un medicament E. are la baza un fenomen de down-regulation
(pag. 232-274)

F2203123. Intoleranta dobandita: A. poate fi temporara sau permanenta B. are la baza enzimopatii diverse C. este cunoscuta sub numele de hipersensibilitate D. are mecanisme de tip imunologic (reactii antigen-anticorp) E. are la baza fenomene de down-regulation
(pag. 232-274)

F2203124. Sindromul de retragere: A. apare la intreruperea unui tratament cu antagonisti ai receptorilor B. este declansat la intreruperea unui tratament cu agonisti ai receptorilor C. are la baza un fenomen de hetero-up-regulation D. poate sa apara la cimetidina E. apare la intreruperea administrarii morfinei dupa o terapie indelungata
(pag. 232-274)

F2203125. Efectul rebound: A. se manifesta prin diminuarea lenta a efectului farmacologic B. apare la intreruperea brusca a unui tratament de durata cu antagonisti ai receptorilor C. se manifesta prin exacerbarea simptomelor bolii tratate D. poate sa apara la anticolinergicele centrale E. are la baza un fenomen de down-regulation
(pag. 232-274)

F2203126. Insuficienta functionala: A. poate aparea la cresterea brusca a dozelor de corticosteroizi B. are la baza un fenomen de feed-back negativ C. poate aparea la intreruperea brusca a unui tratament de durata cu corticosteroizi D. se poate preveni prin schimbarea medicamentului E. se manifesta clinic prin hipofunctia glandei respective
(pag. 232-274)

F2203127. Obisnuinta: A. necesita cresterea dozei pentru obtinerea aceluiasi efect B. mitridatismul este o forma de obisnuinta

84

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

85

Rezidentiat 2004
C. se instaleaza rapid D. are la baza fenomenul de up-regulation E. se poate datora desensibilizarii receptorilor
(pag. 232-274)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F2203128. Care din urmatorii factori favorizeaza reactiile adverse: A. dozele mari B. asocierile medicamentoase C. tratamentul prelungit D. scaderea absorbtiei orale E. rezistenta la medicamente
(pag. 232-274)

F2203129. Sunt efecte secundare: A. Nefropatia fenacetinica B. Somnolenta reziduala a hipnocoercitivelor C. Tulburarile extrapiramidale ale neurolepticelor D. Ototoxicitatea aminoglicozidelor E. Uscaciunea gurii la anticolinergice
(pag. 232-274)

F2203130. Sunt efecte secundare: A. hipovitaminoza din tratamentul cu antibiotice cu spectru larg B. aritmiile ectopice ale glicozidelor cardiotonice C. malformatiile cranio-faciale ale glucocorticoizilor D. agranulocitoza la metamizol E. nefrotoxicitatea aminoglicozidelor
(pag. 232-274)

F2203131. Care din urmatorii compusi pot produce hipercoagulabilitate: A. aspirina B. glucocorticoizii C. contraceptivele orale D. anticoagulantele orale E. fibrinoliticele
(pag. 232-274)

F2203132. Care din urmatorii compusi pot produce methemoglobinemie: A. Fenitoina B. Paracetamolul C. Nitroglicerina D. Heparina E. Alprazolamul
(pag. 232-274)

F2203133. Care substante pot favoriza litiaza renala: A. Bicarbonatul de sodiu B. Hidroclorotiazida C. Sulfamidele antimicrobiene D. Sarurile de calciu E. Aminoglicozidele
(pag. 232-274)

85

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

86

Rezidentiat 2004

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F2203134. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. Beta2-adrenomimeticele pot trata tremorul esential B. Benzodiazepinele au efect miorelaxant C. Glucocorticoizii produc hipertrofie musculara D. Rabdomioliza poate fi data de statine E. La acetilatorii rapizi hidralazinele produc sindroame de tip colagenoza
(pag. 232-274)

F2203135. Care din urmatoarele substante pot suprima lactatia: A. Diureticele B. Hormonii estrogeni C. Neurolepticele D. Cimetidina E. Contraceptivele orale
(pag. 232-274)

F2203136. Care medicamente trebuie contraindicate in timpul alaptarii: A. Vitamina D B. Cloramfenicolul C. Sarurile de calciu D. Purgativele E. Opiaceele
(pag. 232-274)

F2203137. Care din urmatoarele substante au efecte tocolitice: A. Fenoterol B. Ocitocina C. Isoxuprina D. Morfina E. nifedipin
(pag. 232-274)

F2203138. Care din urmatoarele medicamente sunt contraindicate la gravide: A. Aminoglicozidele B. Tetraciclina C. Antiacidele neutralizante D. Vitaminele E. Benzodiazepinele
(pag. 232-274)

F2203139. Care din urmatoarele medicamente sunt contraindicate in timpul alaptarii: A. cloramfenicol B. vitamina C C. opiacee D. antitiroidiene E. purgative
(pag. 232-274)

F2203140. Care din urmatoarele medicamente pot suprima lactatia: A. estradiol B. paracetamol

86

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

87

Rezidentiat 2004
C. norfloxacin D. bromocriptina E. enalapril
(pag. 232-274)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F2203141. Prezinta potential fetotoxic: A. neurolepticele fenotiazinice B. warfarina C. opioidele D. noradrenalina E. cloramfenicolul
(pag. 232-274)

F2203142. Prezinta potential teratogen: A. benzodiazepinele B. etretinatul C. penicilinele D. fenitoina E. aspirina


(pag. 232-274)

F2203143. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la mecanismele reactiilor adverse la intreruperea brusca a farmacoterapiei sunt adevarate: A. efectul rebound are la baza un fenomen de up regulation B. sindromul de retragere are la baza un fenomen de desensibilizare C. insuficienta functionala este produsa printr-un mecanism de feed-back negativ D. fenomenul de hetero-up-regulation sta la baza sindromului de retragere E. efectul rebound apare la glucocorticoizi
(pag. 232-274)

F2203144. Care din afirmatiile referitoare la potentialul toxicomanogen al unor substante sunt adevarate: A. barbituricele produc dependenta psihica si fizica B. morfina produce dependenta fizica puternica C. cocaina produce predominant o dependenta psihica D. amfetamina produce predominant dependenta fizica E. marihuana produce o dependenta fizica puternica
(pag. 232-274)

F2203145. Farmacodependenta fizica: A. duce la aparitia tolerantei B. apare la intreruperea administrarii unei substante C. se evidentiaza prin aparitia sindromului de abstinenta D. poate sa apara la barbiturice E. este puternica in cazul cannabisului
(pag. 232-274)

F2203146. Obisnuinta: A. este ireversibila B. are o durata variabila dupa intreruperea tratamentului C. apare la hipnoticele barbiturice D. necesita scaderea dozelor

87

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

88

Rezidentiat 2004
E. se instaleaza lent
(pag. 232-274)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F2203147. Obisnuinta: A. se poate datora unui fenomen de up-regulation B. poate sa apara prin cresterea vitezei de metabolizare C. se poate datora cresterii absorbtiei D. are la baza un fenomen de desensibilizare a celulelor sau receptorilor E. are la baza un mecanism farmacotoxic
(pag. 232-274)

F2203148. Agranulocitoza poate fi produsa de: A. derivati de pirazolona B. derivati de anilina C. vitamina C D. neuroleptice fenotiazinice E. antimalarice
(pag. 232-274)

F2203149. Produc frecvent reactii adverse la acetilatorii lenti: A. aspirina B. izoniazida C. dapsona D. sulfasalazina E. penicilinele
(pag. 232-274)

F2203150. Care din urmatoarele substante sunt teratogene: A. anticoagulantele cumarinice B. derivatii de vitamina A C. dietilstilbestrolul D. antiacidele neutralizante E. ampicilina
(pag. 232-274)

F2203151. Care din urmatoarele medicamente produc tulburari la oprirea brusca a tratamentului: A. anticonvulsivantele B. antihistaminicele H2 C. antiinflamatoarele nesteroidiene D. corticosteroizii E. colereticele
(pag. 232-274)

F2203152. Care din afirmatiile referitoare la corticosteroizi sunt adevarate: A. sunt secretati de medulosuprarenala B. secretia celor endogeni este sub control hipotalamo-hipofizar C. pot da insuficienta functionala la oprirea brusca a tratamentului D. pot da fenomene rebound E. mecanismul insuficientei functionale este feed-back-ul negativ
(pag. 232-274)

F2203153. Sindromul de retragere:

88

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

89

Rezidentiat 2004
A. B. C. D. E.

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

se mai numeste withdrawal sindrome este declansat la intreruperea unui tratament de lunga durata cu antagonisti poate fi dat de antihistaminice H2 se manifesta prin simptome opuse sau complementare actiunii farmacodinamice la opioide are o simptomatologie adrenergica
(pag. 232-274)

F2203154. In sindromul de retragere la fenobarbital: A. fenobarbitalul blocheaza receptorii GABA B. administrarea fenobarbitalului deprima eliberarea mediatorului in sistemul activator C. are loc un fenomen de down-regulation in sistemul activator D. la oprirea brusca a fenobarbitalului se elibereaza glutamatul E. la oprirea brusca a fenobarbitalului se accentueaza fenomenele de deprimare
(pag. 232-274)

F2203155. In cazul efectului rebound la beta-blocante: A. beta blocantul stimuleaza receptorii beta adrenergici B. are loc un fenomen de up-regulation al receptorilor beta adrenergici C. oprirea brusca a tratamentului poate declansa crize de bradicardie D. are loc inactivarea si internalizarea receptorilor beta adrenergici E. agonistul fiziologic va actiona asupra sistemului receptor sensibilizat
(pag. 232-274)

F2203156. Toxicomania se caracterizeaza prin: A. dependenta psihica B. dependenta fizica C. toleranta D. idiosincrazie E. efect rebound
(pag. 232-274)

F2203157. Care din urmatoarele substante pot produce farmacodependenta: A. parasimpatomimetice B. morfinomimetice C. sedativ-hipnotice D. inhibitori ai enzimei de conversie E. fibrinolitice
(pag. 232-274)

F2203158. Idiosincrazia: A. este o forma de toleranta acuta B. poate apare chiar la prima doza C. are drept cauza particularitati genetice innascute D. are la baza o serie de enzimopatii E. se manifesta ca o deviatie de la raspunsul farmacodinamic normal
(pag. 232-274)

F2203159. Intoleranta dobandita: A. se mai numeste sensibilizare B. reprezinta o alergie la medicamente C. nu necesita contactul prealabil cu medicamentul D. este accentuata in stari de imunosupresie

89

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

90

Rezidentiat 2004

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

E. duce la cresterea in organismul sensibilizat a concentatiei IgE


(pag. 232-274)

F2203160. Care din urmatoarele substante produc tahifilaxie: A. beta-blocantele B. efedrina C. nafazolina D. captoprilul E. verapamilul
(pag. 232-274)

F2303161. Efectele secundare sunt: A. efecte nedorite (de obicei); B. uneori efecte dorite, cautate in farmacoterapie; C. tulburari functionale diferite de efectele farmacodinamice; D. consecinta directa sau indirecta a actiunii farmacodinamice; E. tulburari morfologice diferite de efectele farmacodinamice.
(pag. 232 - 274)

F2303162. Care din urmatorii factori pot favoriza aparitia de reactii adverse de tip toxic? A. toxicitatea mare si indicele terapeutic mic; B. deficitul organelor de epurare (ficat, rinichi); C. interactiuni medicamentoase cu efect sinergic (la nivel de organ sau sistem sau determinand cresterea concentratiei plasmatice); D. contactul prealabil (sensibilizant) cu substanta activa; E. folosirea unei cai de administrare nepotrivite.
(pag. 232 - 274)

F2303163. Care din urmatoarele afirmatii privind reactiile adverse de tip alergic sunt corecte? A. apar datorita unor particularitati farmacocinetice; B. sunt independente de doza; C. sunt caracteristice medicamentelor cu o toxicitate mare si indice terapeutic mic; D. sunt incrucisate pentru compusii inruditi structural; E. frecventa lor este mai mare dupa administrarea medicamentelor pe cale orala.
(pag. 232 - 274)

F2303164. Care din urmatoarele substante au un potential foarte mare de a provoca dependenta psihica? A. amfetamina; B. neostigmina; C. morfina; D. cocaina; E. teofilina.
(pag. 232 - 274)

F2303165. Care din urmatoarele substante au un potential foarte mare de a provoca toleranta si dependenta fizica? A. morfina: B. carbamazepina; C. imipramina; D. clemastina; E. alcoolul etilic.

90

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

91

Rezidentiat 2004
(pag. 232 - 274)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F2303166. Particularitatile idiosincraziei sunt urmatoarele: A. este o enzimopatie manifesta; B. se manifesta printr-un raspuns neobisnuit, anormal calitativ sau cantitativ; C. nu se poate manifesta de la prima doza de medicament; D. este datorata unor particularitati genetice innascute, individuale; E. efectele sunt diferite de actiunea farmacodinamica caracteristica.
(pag. 232 - 274)

F2303167. Particularitatile intolerantei dobandite (alergia la medicamente): A. necesita un contact prealabil sensibilizant medicament-organism; B. prezinta o relatie gradata doza-efect; C. prezinta un titru ridicat de anticorpi; D. lipseste relatia gradata doza-efect; E. este favorizata de un teren imunodepresiv.
(pag. 232 - 274)

F2303168. Medicamente frecvent implicate in reactiile alergice sunt: A. ampicilina; B. adrenalina; C. penicilina G; D. procaina; E. acidul acetilsalicilic.
(pag. 232 - 274)

F2303169. Mecanismele care pot sta la baza aparitiei tolerantei dobandite cronice (obisnuintei) la medicamente sunt: A. mecanisme de ordin farmacocinetic (inductia enzimatica); B. mecanisme de ordin farmacodinamic (desensibilizarea receptorilor); C. mecanisme de ordin farmacocinetic (inhibitia enzimatica); D. accelerarea biotransformarii; E. mecanisme de ordin farmacodinamic (reglarea "down" cu internalizarea receptorilor in membrana).
(pag. 232 - 274)

F2303170. Efectele (reactiile adverse) sunt: A. reactii nocive (daunatoare), nedorite; B. favorizate de tratamentul prelungit; C. provocate numai de dozele mari, toxice; D. favorizate de asocierea unui numar mare de medicamente; E. manifestate la doze eficace terapeutice mari.
(pag. 232 - 274)

F2303171. In cadrul farmacodependentei (toxicomaniei) se intalnesc in grade diferite: A. dependenta psihica; B. toleranta; C. dependenta fizica; D. tahifilaxia; E. psihotoxicitatea.
(pag. 232 - 274)

F2303172. Efectele adverse teratogene sunt: A. anomalii morfologice;

91

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

92

Rezidentiat 2004
B. C. D. E. defecte fiziologice; malformatii; efecte dismorfogene; suferinte fetale.
(pag. 232 - 274)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F2303173. Administrate in luna a 9-a de sarcina sau la mama care alapteaza pot provoca hemoragii la fat sau nou-nascut si sugar: A. paracetamolul; B. acidul acetilsalicilic; C. anticoagulantele cumarinice; D. contraceptivele orale; E. cloramfenicolul.
(pag. 232 - 274)

F2303174. Administrate gravidei si in timpul alaptarii pot provoca sindrom de abstinenta la nou-nascut si sugar: A. medicamente anorexigene amfetaminice; B. opioide; C. barbiturice; D. neuroleptice; E. benzodiazepine.
(pag. 232 - 274)

F2303175. Administrate la mama pot provoca la fat efecte teratogene (malformatii) cu localizare craniofaciala: A. anticoagulante cumarinice (warfarina, acenocumarol); B. sulfamide antidiabetice; C. derivati de vitamina A, retinoizi (izotretinoina, etretinat); D. beta-adrenolitice; E. saruri de litiu.
(pag. 232 - 274)

F2303176. Frecventa mai mare a reactiilor adverse se intilneste la varstnici datorita unor factori multipli: A. particularitatile farmacocinetice specifice organismului varstnic; B. complianta, frecvent deficitara; C. particularitatile farmacodinamice specifice organismului varstnic; D. utilizarii de obicei de doze mai mari decat la adultul tanar; E. polimedicatia, consecinta a polipatologiei.
(pag. 232 - 274)

F2303177. Caracteristicile comune ale efectelor secundare sau toxice sunt urmatoarele: A. nu sunt dependente de doza, relatia gradata doza - efect lipseste; B. sunt dependente de doza si favorizate de supradozare in general; C. ambele apar la dozele eficace, ca efecte adverse (de obicei); D. ambele apar la doze toxice, in intoxicatii medicamentoase; E. sunt evidentiabile experimental pe animale de laborator.
(pag. 232 - 274)

F2303178. Exemple de efecte secundare sunt: A. sindroame depresive induse de simpatoltice (reserpina, metil-dopa); B. uscaciunea gurii data de atropina;

92

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

93

Rezidentiat 2004

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

C. nefropatii (de exemplu, prin aminoglicozide nefrotoxice); D. somnolenta dupa trezirea din somn (hipnocoercitive de lunga durata - fenobarbital); E. hipovitaminoza in cursul tratamentului cu antibiotice spectru larg (tetraciclina) pe cale orala.
(pag. 232 - 274)

F2303179. Exemple de efecte adverse toxice sunt: A. psihoze si halucinatii produse de unele antiinflamatoare nesteroidiene (ex. upa indometacin); B. leucopenie pana la agranulocitoza (ex. dupa citostatice); C. constipatie (ex. dupa atropina); D. nefropatii (ex. dupa fencetina); E. hipovitaminoza dupa administrarea per os de antibiotice cu spectru larg.
(pag. 232 - 274)

F2303180. Factorii favorizanti ai aparitiei alergiei la medicamente dependenti de organism sunt: A. potentialul antigenic al medicamentului; B. atopia ereditara; C. calea de administrare (aparitie mai frecventa la aplicare locala, pe piele si mucoase); D. frecventa contactului medicamentului cu organismul; E. reactivitatea individuala (mai mare la femei).
(pag. 232 - 274)

F2503181. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. morfina induce dependenta fizica si psihica intensa B. cocaina induce dependenta fizica si psihica C. cocaina induce dependenta fizica mai puternica decat morfina D. amfetamina induce dependenta fizica E. LSD induce dependenta fizica puternica
(pag. 263)

F2503182. Urmatoarele medicamente pot produce accidente obstetricale: A. fenilbutazona B. salbutamol C. tetraciclina D. halotan E. indapamida
(pag. 271)

F2503183. In socul anafilactic se administreaza: A. atropina intravenos B. adrenalina intravenos C. hemisuccinat de hidrocortizon intravenos D. beclometazona dipropionat inhalator E. teofilina intravenos
(pag. 254)

F2503184. Socul anafilactic se caracterizeaza prin: A. bronhospasm B. somnolenta C. edem laringian D. dispnee E. hipotensiune arteriala pana la colaps
(pag. 254)

93

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

94

Rezidentiat 2004

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F2503185. Urmatoarele medicamente pot induce reactii autoimune: A. gentamicina B. alfa-metildopa C. acidul acetilsalicilic D. D-penicilamina E. izoniazida
(pag. 252)

F2503186. Dependenta psihica produc: A. diazepam B. amfetamina C. alcoolul D. zafirlukast E. mesalazina


(pag. 262)

F2503187. Efecte adverse cancerigene pot provoca: A. aflatoxinele B. aminofenazona C. citostaticele alchilante D. colchicina E. saruri de aur
(pag. 242)

F2503188. Pot suprima lactatia: A. bromocriptina B. furosemidul C. atropina D. contraceptivele orale E. amitriptilina
(pag. 273)

F2503189. Care medicamente pot declana soc anafilactic ? A. penicilina G B. dextranii C. aspirina D. gentamicina E. ampicilina
(pag. 251)

F2603190. Obiectivele captusirii totale sunt: A. ameliorarea mentinerii prin refacerea nchiderii marginale; B. optimizarea mentinerii unei proteze corect confectionate, dar cu atrofia cmpului protetic; C. naltarea ocluziei; D. conditionarea tesuturilor, incapabile sa suporte presiuni; E. reparatia unei proteze cu baza deteriorata si impregnata
(pag. 242)

F2603191. Cauzele fracturarii protezei totale corect efectuate sunt: A. existenta unui torus palatin foarte proeminent; B. montarea dintilor frontali superiori cu diastema incisiva;

94

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

95

Rezidentiat 2004
C. dimensiunea verticala supraevaluata; D. existenta dintilor laterali montati n afara crestei; E. existenta parafunctiilor (bruxism)
(pag. 246)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F2603192. Captusirea temporara cu materiale rasinoase de amprentare presupune: A. utilizarea materialelor de genul Simpa sau Mollosil; B. ntinderea conditionarii pe o perioada de 48-72 ore; C. existenta mucoasei balante hiperemiate; D. utilizarea materialelor gen Hydro-Cast, Vscogel E. utilizarea acrilatului termopolimerizabil
(pag. 248)

F2603193. Contraindicatiile captusirii sunt: A. dimensiunea verticala supraevaluata; B. ameliorarea mentinerii unei proteze imediate, fracturate prin imprudenta masticatorie; C. existenta dintilor laterali montati n afara crestei; D. proteze cu multiple reparatii; E. cmp protetic incapabil sa suporte presiuni
(pag. 242)

F2603194. Obiectivele captusirii partiale sunt: A. conditionarea tesuturilor incapabile sa suporte presiuni; B. mbunatatirea mentinerii prin refacerea nchiderii marginale; C. ameliorarea mentinerii prin prelungirea marginilor pna la limite normale, la o proteza subextinsa; D. mbunatatirea mentinerii n cazul n care cmpul protetic a suferit o atrofie care a dus la disparitia adeziunii; E. naltarea ocluziei
(pag. 242)

F2603195. Captusirea prin metoda directa a protezelor totale presupune: A. turnarea modelului si ambalarea protezei; B. ndepartarea unui strat uniform din baza protezei; C. nepurtarea protezei pna a doua zi; D. utilizarea acrilatului termopolimerizabil; E. utilizarea acrilatului autopolimerizabil
(pag. 243)

95

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

96

Rezidentiat 2004
Tema nr. 4 Antibiotice cu structura betalactamica
BIBLIOGRAFIE:

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

3. Farmacoterapie practica Dumitru Dobrescu, Ed. Medicala Bucuresti, 1989, vol. 1 si 2

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


F1204001. Amoxicilina: A. Se asociaza cu clavulanatul de potasiu n preparatul TICARPEN B. Are absorbie digestiv inferioar ampicilinei C. Este activ i asupra unor bacili gram negativi D. Aparine grupului penicilinelor rezistente la beta-lactamaze E. Absorbia este puternic influenat de alimente
(pag. 41-66)

F1204002. Aparine grupului monobactamelor: A. Sulbactam B. Aztreonam C. Imipenem D. Acid clavulanic E. Tienamicina
(pag. 41-66)

F1204003. Aparine grupului oxacefalosporinelor: A. Cefalexina B. Cefadroxil C. Cefuroxima D. Latamoxef E. Azlocilina


(pag. 41-66)

F1204004. n structura tuturor penicilinelor, apare ca structur de baz: A. Acidul 5-aminopenicilanic B. Acidul peniciloic C. Acidul penicilenic D. Acidul 6-amino penicilanic E. Acidul penilic
(pag. 41-66)

F1204005. Mecanismul de aciune al beta-lactaminelor const n: A. Inhibarea biosintezei peretelui celular bacterian B. Inhibarea pteroat-sintetazei bacteriene C. Inhibarea biosintezei acidului dihidrofolic D. Inhibarea biosintezei acidului tetrahidrofolic E. Inhibarea topoizomerazei bacteriene
(pag. 41-66)

F1204006. Penicilina G este antibiotic de elecie n: A. Infectii cu streptococ hemolitic

96

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

97

Rezidentiat 2004
B. C. D. E. Ricketsioze Salmoneloze Infectii cu piocianic Bruceloza
(pag. 41-66)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F1204007. Preparatul AUGMENTIN conine o asociere penicilin-inhibitor de beta-lactamaz. Asocierea este reprezentat de: A. Ampicilin + Mecilinam B. Amoxicilin + Clavulanat de potasiu C. Amoxicilin + Sulbactam D. Sultamicilin + Acid clavulanic E. Sultamicilin + Pivsulbactam
(pag. 41-66)

F1304008. Benzatinpenicilina nu este indicata in: A. angina, scarlatina; B. infectii grave (septicemii, meningita meningococica); C. infectii cu streptococ beta-hemolitic grupa A; D. lues (sifilis); E. profilaxia reumatismului poliarticular acut.
(pag. 41- 62, (vol. 1))

F1304009. Nu face parte din grupa penicilinelor antistafilococice: A. oxacilina; B. ampicilina; C. cloxacilina; D. meticilina; E. nafcilina.
(pag. 41- 62, (vol. 1))

F1404010. Aciunea bactericid a cefalosporinelor se datoreaz: A. fixrii pe subunitile ribozomale 50S B. inhibrii ADN-girazei C. fixrii pe subunitile ribozomale 30S D. inhibrii dihidrofolatreductazei E. inhibrii biosintezei substanelor din structura peretelui bacterian
(pag. 23)

F1404011. Carbenicilina este antibioticul beta-lactamic de elecie pentru tratamentul infeciilor produse de: A. stafilococul aureus B. meningococ C. treponema pallidum D. pseudomonas E. clostridium tetani
(pag. 53)

F1404012. Cefalosporinele acioneaz prin: A. inhibarea dihidrofolatreductazei B. inhibarea acetilrii coenzimei A C. mpiedicarea formrii peretelui bacterian

97

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

98

Rezidentiat 2004
D. fixarea pe subunitile ribozomale 30 S E. inhibiia funciilor membranei citoplasmatice
(pag. 23)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F1404013. Efectul de scurt durat al benzilpenicilinei se explic prin: A. eliminare rapid prin filtrare glomerular i secreie tubular B. inactivare prin enzimele bacteriene C. captare n sistemul reticulo-histiocitar D. metabolizare la nivel hepatic E. legare ireversibil de proteinele tisulare
(pag. 42)

F1404014. Penicilina "G este n mod obinuit activ pe urmtorii germeni: A. hemophylus influenzae B. mycoplasma pneumoniae C. clostridium tetani D. legionella pneumophyla E. pseudomonas aeruginosa
(pag. 12)

F1404015. Penicilina G acioneaz: A. la nivelul citoplasmei celulei bacteriene B. la nivelul ribozomilor celulei bacteriene C. la nivelul membranei citoplasmatice D. la nivelul peretelui bacterian E. la nivelul nucleului celulei bacteriene
(pag. 23)

F1404016. Ticarcilina este indicat n tratamentul: A. tuberculozei pulmonare B. anginei streptococice C. a micozelor cutanate D. infeciilor produse de pseudomonas aeruginosa E. meningitei cu hemophylus influenzae
(pag. 54)

F1504017. Care dintre urmtoarele afirmaii despre benzilpenicilin nu este adevrat? A. este sinonim cu penicilina G B. este inactivat de sucul gastric C. este antibioticul de elecie in infeciile cu streptococ beta-hemolitic D. este antibioticul de elecie n infeciile cu pseudomonas E. poate fi util n tetanos i difterie
(pag. 42, 43)

F1504018. Care dintre urmtoarele cefalosporine nu se administreaz pe cale oral: A. cefalexina B. cefaclor C. cefradina D. cefazolina E. cefradoxina
(pag. 55)

98

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

99

Rezidentiat 2004

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F1504019. n care dintre urmtoarele infecii cu streptococ nu este recomandat administrarea de fenoximetilpenicilin (penicilina V): A. angin B. erizipel C. traheobronit D. otit E. septicemie
(pag. 46)

F1504020. Meticilina: A. se administreaz oral B. nu se administreaz parenteral C. nu este rezistent la penicilinaz D. este rezistent la penicilinaz E. nu este nefrotoxic
(pag. 49)

F1504021. Urmtoarele afirmaii despre peniciline sunt adevrate, cu excepia: A. nucleul de baz este acidul 6 aminopenicilanic B. sunt antibiotice naturale sau de semisintez C. se administreaz numai pe cale oral D. oxacilina este penicilin rezistent la penicilinaz E. fenoximetilpenicilina se administreaz pe cale oral
(pag. 114)

F1504022. Urmtoarele peniciline au spectru larg de aciune, cu excepia: A. ampicilin B. amoxicilin C. bacampicilin D. carbenicilin E. penicilin G
(pag. 41, 49)

F1604023. Benzilpenicilina: A. Se absoarbe bine oral B. Se utilizeaz frecvent local C. Are timp de njumtire lung D. Acioneaz bactericid, prin inhibarea sintezei peretelui celulei bacteriene E. Difuzeaz uor n sistemul nervos central, precum i n esuturile nevascularizate
(pag. 42)

F1604024. Carbenicilina: A. Este activ pe stafilocul auriu penicilinazo-pozitiv, avnd aciune bactericid B. Este activ pe Pseudomonas i pe germenii din genul Proteus C. Se absoarbe ca atare din tubul digestiv D. Poate fi utilizat ca alternativ a penicilinei G la bolnavii alergici la aceasta E. Poate fi utilizat i la bolnavii cu insuficien renal grav
(pag. 53)

F1604025. Care dintre antibioticele enumerate mai jos are structur monobactamic i este rezistent la majoritatea -lactamazelor? A. Latamoxef

99

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

100

Rezidentiat 2004
B. C. D. E. Sulbactam Aztreonam Mezlocilin Carbenicilin
(pag. 61)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F1604026. Fenoximetilpenicilina: A. Este antibioticul de elecie n infecii cu piocianic B. Este antibioticul de elecie n infecii cu pneumococ, streptococi anaerobi C. Prezint nefrotoxicitate marcat D. Se folosete n infecii cu bacili gram negativi E. Se folosete n tratamentul anginei Vincent
(pag. 46)

F1604027. n infecii sistemice produse de Staphylococcus aureus secretor de penicilinaz (penicilinazo-pozitiv) sunt utile urmtoarele antibiotice: A. Bacitracina B. Oxacilina C. Ampicilina D. Fenoximetilpenicilina E. Carbenicilina
(pag. 47)

F1604028. Penicilinele de semisintez rezistente la penicilinaz sunt urmtoarele: A. Oxacilina B. Amoxicilina C. Fenoximetilpenicilina D. Carbenicilina E. Moldamin
(pag. 47)

F2104029. Cele mai mari concentratii in secretia bronsica, sunt atinse de: A. hetacilina B. amoxicilina C. ampicilina D. ciclacilina E. epicilina
(pag. (I) 52)

F2104030. Cele mai mari concentratii in secretia bronsica sunt atinse de: A. ampicilina B. hetacilina C. epicilina D. amoxicilina E. ciclacilina
(pag. 52, [vol. 1])

F2104031. Notati antibioticul care provoaca cel mai frecvent reactii alergice: A. co-trimoxazol B. penicilina G C. ampicilina D. cefalexina

100

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

101

Rezidentiat 2004
E. eritromicina
(pag. 50, [vol. 1])

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F2104032. Sunt peniciline cu spectrul larg urmatoarele antibiotice, cu exceptia: A. ampicilina B. amoxicilina C. carbenicilina D. ticarcilina E. oxacilina
(pag. 47-54, [vol. 1])

F2104033. Notati singura indicatie gresita, pentru benzilpenicilina: A. angina streptococica B. scarlatina C. pneumonii cu pneumococ D. infectii urinare colibacilare E. lues
(pag. 12, 43, [vol. 1])

F2104034. Sunt indicate in infectii cu stafilococ peniclilinazosecretor urmatoarele peniciline, cu exceptia: A. nafcilina B. dicloxacilina C. cloxacilina D. benzatin benzil penicilina E. amoxicilina+acid clavulanic
(pag. 45, [vol. 1])

F2204035. Produsul Clamoxyl are ca substanta activa A. Claritromicina B. Amoxicilina C. Roxitromicina D. Piperacilina E. Ampicilina
(pag. 51)

F2204036. Produsul Rocephin are ca substanta activa: A. Ceftriaxona B. Cefazolina C. Cefaloridina D. Cefacetril E. Ceftazidima
(pag. 58)

F2204037. Imipenemul apartine: A. Penicilinelor B. Cefalosporinelor C. Carbapenemelor D. Oxapenemelor E. Penicilat sulfonelor


(pag. 61)

101

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

102

Rezidentiat 2004
F2204038. Produsul Zinacef contine ca substanta activa A. Cefradina B. Cefadroxil C. Cefuroxima D. Cefoxitina E. Cefotetan
(pag. 60)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F2204039. Precizati mecanismul de actiune al betalactaminelor A. Inhiba biosinteza unor componente din structura peretelui celular bacterian B. Inhiba pteroat sintetaza C. Inhiba ADN-giraza D. Inhiba sinteza proteica bacteriana E. Modifica permeabilitatea membranei citoplasmatice
(pag. 23)

F2204040. Preparatul AUGMENTIN contine asocierea: A. Ampicilina/sulbactam B. Amoxicilina/acid clavulanic C. Amoxicilina/sulbactam D. Sultamicilina/acid clavulanic E. Ampicilina/mecilinam
(pag. 61)

F2204041. Produsul farmaceutic Moldamin contine ca substanta activa A. Penicilina V B. Cloxacilina C. Benzatin benzilpenicilina D. Procain benzilpenicilina E. Clemizol penicilina
(pag. 46)

F2204042. In structura tuturor penicilinelor apare ca structura de baza A. Acidul 5-aminopenicilanic B. Acidul peniciloic C. Acidul penicilenic D. Acidul penilic E. Acidul 6-aminopenicilanic
(pag. 41)

F2204043. Amoxicilina: A. Se asociaza cu clavulant de potasiu in produsul Ticarpen B. Are absorbtie digestiva inferioara ampicilinei C. Este activa si pe unii bacili gram negativi D. Apartine grupului penicilinelor rezistente la beta-lactamaze E. Absorbtia orala este puternic influentata de alimente
(pag. 51)

F2204044. Apartine oxacefalosporinelor A. Cefalexina B. Cefadroxil C. Cefuroxima

102

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

103

Rezidentiat 2004
D. Latamoxef E. Azlocilina
(pag. 55)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F2204045. Eliminarea renala a benzilpenicilinei poate fi retardata de: A. Cilastatin B. Betamipron C. Trihidroximetilaminometan D. Probenecid E. Acid clavulanic
(pag. 42)

F2204046. Penicilina G potasica se conditioneaza sub forma de: A. colire B. comprimate orale C. erine D. flacoane cu pulbere de uz parenteral E. suspensii pediatrice de uz oral
(pag. 43)

F2304047. Benzatinpenicilina nu este indicata in: A. angina, scarlatina; B. infectii grave (septicemii, meningita meningococica); C. infectii cu streptococ beta-hemolitic grupa A; D. lues (sifilis); E. profilaxia reumatismului poliarticular acut.
(pag. 41 - 62, vol. 1)

F2304048. Nu face parte din grupa penicilinelor antistafilococice: A. oxacilina; B. ampicilina; C. cloxacilina; D. meticilina; E. nafcilina.
(pag. 41 - 62, vol. 1)

F2304049. Nu prezinta rezistenta la benzilpenicilina: A. gonococ; B. streptococ nehemolitic; C. enterococ; D. treponema pallidum; E. stafilococ.
(pag. 41 - 62, vol. 1)

F2504050. Structura de baza a tuturor penicilinelor este: A. acidul 6-aminopenicilanic B. acidul peniciloic C. acidul penilic D. acidul 5-aminopenicilanic E. acidul penicilenic
(pag. 41)

103

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

104

Rezidentiat 2004

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F2504051. Antibiotice cu structura beta- lactamica pot fi administrate pe cale orala, cu exceptia: A. cloxacilina B. carbenicilina C. carindacilina D. cefradina E. cefadroxil
(pag. 53, 55)

F2504052. Sunt peniciline rezistente la penicilinaza, cu exceptia: A. oxacilina B. nafcilina C. meticilina D. amoxicilina E. cloxacilina
(pag. 47- 49)

F2504053. Benzatinbenzilpenicilina este indicata in urmatoarele afectiuni, cu exceptia: A. angina, scarlatina B. profilaxia reumatismului poliarticular acut C. sifilis D. infectii streptococice E. septicemie
(pag. 45)

F2504054. Care este mecanismul de actiune al cefalosporinelor? A. inhibarea AND-girazei B. inhibarea biosintezei substantelor din structura peretelui bacterian C. actioneaza la nivelul membranei citoplasmatice D. inhibarea ciclooxigenazei E. inhibarea dihidrofolactreductazei
(pag. 23)

F2604055. n cadrul stomatopatiilor protetice, care dintre urmatoarele manifestari reprezinta reactii imediate bazale: A. hipertrofii si hiperplazii; B. eroziuni in situ; C. iritatii traumatice; D. tulburari vasculare; E. alergii
(pag. 278)

F2604056. Reactiile imediate totale se declanseaza: A. datorita realizarii inadecvate a fetei interne a protezei; B. datorita exostozelor cmpului protetic; C. datorita structurii chimice a protezei, D. datorita greselilor de amprentare; E. datorita factorului microbian
(pag. pag. 279)

F2604057. Excesul de monomer si temperatura sunt incriminate n producerea: A. reactiilor imediate marginale; B. reactiilor imediate bazale;

104

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

105

Rezidentiat 2004
C. reactiilor imediate totale, D. reactiilor tardive totale, E. reactiilor bazale tardive
(pag. 279)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


F1204058. Au la baz nucleul cefem: A. Piperacilina B. Cefepima C. Cefalexina D. Sultamicilina E. Tazobactam
(pag. 41-66)

F1204059. n infecii cu stafilococi penicilinazo-secretori se recomand: A. Amoxiclina B. Bacampicilina C. Carbenicilina D. Cloxacilina E. Meticilina
(pag. 41-66)

F1204060. Penicilinele retard: A. Se injecteaz intramuscular i intravenos din soluii preparate n ser fiziologic B. Elibereaz lent benzilpenicilina C. Realizeaz concentraii sanguine mici D. Au spectru de activitate extins i pe enterobacterii E. Pot fi utilizate n sifilis
(pag. 41-66)

F1204061. Srurile de sodiu i potasiu ale penicilinei G: A. Prezint eliminare urinar lent B. Se administreaz i sub form de perfuzii intravenoase C. Se administreaza i sub form de injecii intramusculare D. Se administreaz ca soluii preparate n ser glucozat E. Pot fi administrate i intraarticular
(pag. 41-66)

F1204062. Sunt betalactamine active pe Pseudomonas aeruginosa: A. Cefoperazona B. Ticarcilina C. Piperacilina D. Flucloxacilina E. Carbenicilina
(pag. 41-66)

F1204063. Sunt peniciline de depozit: A. Carbenicilina B. Ampicilina C. Benzatin-benzil penicilina

105

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

106

Rezidentiat 2004
D. Procain - benzil penicilina E. Oxacilina
(pag. 41-66)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F1204064. Sunt peniciline rezistente la penicilinaze: A. Ampicilina B. Oxacilina C. Carbenicilina D. Fenoximetil penicilina E. Cloxacilina
(pag. 41-66)

F1204065. Sunt rezistente la betalactamaze: A. Benzilpenicilina B. Fenoximetil penicilina C. Oxacilina D. Ampicilina E. Combinatia amoxicilina-acid clavulanic
(pag. 41-66)

F1304066. Benzatinpenicilina este indicata in: A. septicemii; B. infectii cu streptococ beta-hemolitic grupa A; C. meningita meningococica; D. lues (sifilis); E. angine, scarlatina.
(pag. 41- 62, (vol. 1))

F1304067. Benzilpenicilina potasica: A. este stabila in mediul acid; B. se administreaza pe cale orala; C. este incompatibila cu alcoolul, D. se administreaza parenteral; E. este inactivata in mediul bazic.
(pag. 41- 62, (vol. 1))

F1304068. Carbenicilina este: A. alfacarboxibenzilpenicilina; B. alfahidroxibenzilpenicilina; C. alfaaminobenzilpenicilina; D. alfacarboxifenilpenicilina; E. o penicilina cu spectru larg de actiune.
(pag. 41- 62, (vol. 1))

F1304069. Care sunt asocierile de peniciline cu inhibitori de betalactamaza utilizate? A. carbenicilina + tazobactam; B. amoxicilina + acid clavulanic; C. ampicilina = sulbactam; D. piperacilina + tazobactam; E. oxacilina + acid clavulanic.
(pag. 41- 62, (vol. 1))

106

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

107

Rezidentiat 2004
F1304070. Cefalexina: A. este o cefamicina naturala; B. este o cefalosporina de semisinteza; C. se absoarbe bine pe cale orala; D. este un derivat de 3-cefem; E. este un derivat de 3-carbacefem.
(pag. 41- 62, (vol. 1))

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F1304071. Cefalosporine active in infectii cu pseudomonas (bacil gram-negativ) sunt: A. cefsulfodina; B. ceftazidina; C. cefapirina D. cefazolina; E. cefalotina.
(pag. 41- 62, (vol. 1))

F1304072. Din grupa cefalosporinelor cu administrare orala fac parte: A. cefalexina; B. cefradina; C. cefadroxil D. cefamandol; E. cefalotina.
(pag. 41- 62, (vol. 1))

F1304073. Inhibitori de beta-lactamaza sunt: A. sulbactam; B. ticarcilina; C. tazobactam; D. piperacilina; E. acidul clavulanic.
(pag. 41- 62, (vol. 1))

F1304074. Oxacilina: A. este rezistenta la penicilinaza; B. este rezistenta la aciditatea gastrica; C. are spectru ultralarg de actiune; D. se administreaza oral sau parenteral; E. este o penicilina de semisinteza.
(pag. 41- 62, (vol. 1))

F1304075. Penicilina G sodica se poate utiliza in solutie izotona de clorura de sodiu: A. in solutii pefuzabile cu pH acid sau alcalin; B. dupa preparare extemporaneu; C. asociata in seringa cu alte medicamente; D. singura in seringa; E. pastrata la + 4 C, maximum 24 ore.
(pag. 41- 62, (vol. 1))

F1304076. Peniciline active pe protes si pseudomonas (bacili gram-negativ) sunt: A. carbenicilina; B. cloxacilina; C. fenoximetilpenicilina;

107

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

108

Rezidentiat 2004
D. oxacilina; E. ticarcilina.
(pag. 41- 62, (vol. 1))

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F1304077. Spectrul de actiune al formelor de depozit ale benzilpenicilinei cuprinde: A. gonococ; B. streptococ hemolitic; C. protes vulgaris; D. stafilococ auriu; E. treponema.
(pag. 41- 62, (vol. 1))

F1304078. Sunt antibiotice rezistente la betalactamaza: A. oxacilina; B. amoxicilina; C. sultamicina (asocierea ampicilina + sulfactam) D. ampicilina E. ticarcilina
(pag. 41- 62, (vol. 1))

F1404079. Ampicilina are urmtoarele proprieti: A. se concentreaz n bil B. produce rareori reacii alergice C. spectru de activitate mai larg dect al benzilpenicilinei D. este acido-rezistent E. este rezistent fa de aciunea penicilinazei
(pag. 50)

F1404080. Ampicilina are urmtoarele proprieti: A. este rezistent la sucul gastric acid B. are risc alergizant redus C. este rezistent fa de aciunea penicilinazei D. prezint aciune bactericid n faza de multiplicare i parial n faza de repaus a bacteriilor E. se concentreaz n bil
(pag. 50)

F1404081. Benzatin-benzilpenicilina are urmtoarele caracteristici: A. prezint un efect bactericid n faza de multiplicare i repaus a bacteriilor B. se administreaz exclusiv parenteral C. este un antibiotic cu spectru larg D. produce frecvent reacii alergice E. este indicat n profilaxia de durat a infeciilor streptococice
(pag. 45)

F1404082. Benzatinbezilpenicilina este indicat n: A. profilaxia reumatismului articular acut B. pielonefrit colibacilar C. meningit meningococic D. lues E. dizenterie bacilar
(pag. 45-46)

108

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

109

Rezidentiat 2004

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F1404083. Cefalosporinele au urmtoarele caracteristici generale: A. epurare predominent hepatic B. toxicitate redus C. structur beta-lactamic D. liposolubilitate mare E. aciune bactericid numai n faza de multiplicare a bacteriilor
(pag. 55)

F1404084. Fac parte din grupul cefalosporinelor de generaia a treia: A. cefazolina B. cefotaxim C. cefuroxim D. ceftriaxon E. cefoperazon
(pag. 55)

F1404085. Precizai care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la oxacilin sunt corecte: A. se administreaz exclusiv oral B. prezint rezisten la penicilinaz C. are durat lung de aciune (12-24 ore) D. este activ n infeciile esutului cerebral E. este contraindicat la bolnavii alergici la penicilin G
(pag. 48)

F1404086. Sunt antibiotice bactericide numai n faza de multiplicare a bacteriilor: A. gentamicina B. cicloserina C. rifampicina D. vancomicina E. ampicilina
(pag. 23)

F1504087. Amoxicilina: A. are absorbie bun digestiv B. este inactivat de sucul gastric C. eliminarea renal este ntrziat de probenecid D. are efect bactericid E. se administreaz n infeciile aparatului respirator
(pag. 51)

F1504088. Ampicilina: A. se administreaz oral i parenteral B. este inactivat de sucul gastric C. se elimin predominant netransformat prin urin D. eliminarea urinar este ntrziat de probenecid E. nu are capacitate alergizant
(pag. 50)

F1504089. Benzatin benzilpenicilina: A. este penicilin de depozit (retard) B. sinonim cu Moldamin C. sinonim cu Efitard

109

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

110

Rezidentiat 2004
D. se administreaz oral E. se administreaz zilnic
(pag. 45)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F1504090. Care dintre antibiotice cu structur beta-lactamic se absorb pe cale oral? A. bacampicilina B. carbenicilina C. carfecilina D. feneticilina E. meticilina
(pag. 47, 52, 54)

F1504091. Care dintre antibioticele cu structur beta-lactamic au spectru antibacterian larg? A. penicilina G B. ampicilina C. cloxacilina D. amoxicilina E. meticilina
(pag. 41)

F1504092. Care dintre peniciline sunt active n infeciile cu Pseudomonas i Proteus? A. penicilina G B. carbenicilina C. ticarcilina D. amoxicilina E. oxacilina
(pag. 53, 54)

F1504093. Care dintre urmtorii compui sunt peniciline de depozit (retard): A. benzilpenicilina B. procain benzilpenicilina C. amoxicilina D. benzatin benzilpenicilina E. carbenicilina
(pag. 45)

F1504094. Care sunt antibioticele beta-lactamice active pe stafilococ penicilinazo-secretor? A. procainpenicilina G B. ampicilina C. cloxacilina D. nafcilina E. cefoperazona
(pag. 48, 49, 57)

F1504095. La care dintre cefalosporine s-a demonstrat experimental c preziint aciune nefrotoxic? A. cefaloridina B. cefoperazona C. cefalotina D. cefapirina E. cefazolina
(pag. 56)

110

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

111

Rezidentiat 2004

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F1604096. Amoxicilina: A. Are spectrul de activitate asemntor cu al ampicilinei B. Acioneaz bactericid, aciunea fiind mai intens dect a ampicilinei C. Este activ pe stafilococul penicilinazo-pozitiv D. Avnd aciune mai intens dect ampicilina, nu se asociaz cu inhibitori de -lactamaz E. Necesit administrarea naintea meselor, deoarece absorbia este mult diminuat n prezena alimentelor
(pag. 50, 51)

F1604097. Ampicilina: A. Este penicilinazo-rezistent B. n esuturile inflamate difuzibilitatea ei diminu pe msur ce survine procesul de vindecare C. Se asociaz cu inhibitori de -lactamaz D. Eliminarea ei renal este ntrziat de probenecid E. Se absoarbe limitat din tubul digestiv, calea oral necesitnd doze mult mai mari dect calea parenteral
(pag. 50, 61)

F1604098. Care dintre urmtoarele afirmaii este adevrat? A. Cefoperazon difuzeaz bine n LCR, fiind utilizat n meningite cu germeni gram-negativi; B. Ceftriaxona este indicat n septicemii i meningite la bolnavi cu deficit al mecanismelor de aprare C. Cefsulodinul are aciune foarte intens pe Pseudomonas D. Stafilococii rezisteni la meticilin sunt sensibili la cefalosforine E. Ceftazidima se absoarbe bine la administrare oral
(pag. 56-59)

F1604099. Dintre cefalosporine se pot utiliza oral: A. Cefamandolul B. Cefuroxima sodic C. Cefuroxima axetil D. Cefalexina E. Cefoperazona
(pag. 57-60)

F1604100. Fenoximetilpenicilina: A. Este insolubil i stabil n mediul acid din stomac B. Este instabil n mediul acid din stomac, dar termorezistent C. Este indicat n infecii cu streptococ, n profilaxia reumatismului D. Este indicat n infecii grave (meningite, pielonefrite) E. Este indicat n septicemii
(pag. 46)

F1604101. Se absorb bine din tubul digestiv: A. Cefalexina B. Benzilpenicilina G potasic C. Procainbenzilpenicilina D. Fenoximetilpenicilina E. Amoxicilina
(pag. 41-60)

F1604102. Sunt antibiotice care prezint nucleu structural -lactamic: A. Carbenicilina B. Aztreonamul C. Vancomicina

111

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

112

Rezidentiat 2004
D. Eritromicina E. Azlocilina
(pag. 53, 54, 61)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F1604103. Sunt inhibitori de -lactamaz: A. Clavulanatul de potasiu B. Canrenoatul de potasiu C. Sulbactamul D. Aztreonamul E. Latamoxef
(pag. 60-61)

F1604104. Ticarcilina: A. Este foarte activ pe stafilococul productor de penicilinaz B. Este activ pe multe tulpini de Pseudomonas C. Se asociaz cu gentamicina, pe baza sinergismului de aciune D. Nu necesit reducerea dozelor n insuficiena renal, deoarece nu are aciune nefrotoxic E. Se utilizeaz n infecii urinare sau septicemii cu bacterii gram negative
(pag. 50, 54)

F2104105. Din grupa penicilinelor antistafilococice fac parte: A. nafcilina B. flucoxacilina C. fenoximetilpenicilina D. ampicilina E. oxacilina
(pag. (I) 47-49)

F2104106. Notati indicatiile gresite pentru benzilpenicilina: A. infectii urinare colibacilare B. infectii cu stafilococ auriu penicilinazopozitiv C. angina streptococica D. pneumonii cu pneumococ E. sifilis
(pag. (I) 12, 43)

F2104107. Notati afirmatiile corecte pentru amoxicilina: A. absorbtia orala este neinfluentata de prezenta alimentelor B. eliminarea renala este intarziata la asocierea cu probenecid C. spectrul antimicrobian este asemanator ampicilinei D. este indicata in infectii cu germeni sensibili, la pacienti alergici la benzilpenicilina E. se biotransforma in proportie mica
(pag. (I) 51,52)

F2104108. Din grupa proampicilinelor, fac parte: A. carbenicilina B. amoxicilina C. pivampicilina D. bacampicilina E. talampicilina
(pag. (I) 52)

112

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

113

Rezidentiat 2004

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F2104109. Sunt active pe Proteus si Pseudomonas, penicilinele: A. ticarcilina B. carbenicilina C. oxacilina D. fenoximetilpenicilina E. cloxacilina
(pag. (I) 53, 54)

F2104110. Cefalosporine active in infectiile produse de Pseudomonas, sunt: A. cefalotina B. cefazolina C. cefsulodina D. ceftazidima E. cefapirina
(pag. (I) 55)

F2104111. Din grupa cefalosporinelor administrate pe cale orala fac parte: A. cefalotina B. cefadroxil C. cefradina D. cefalexina E. cefamandol
(pag. (I) 54)

F2104112. Meningitele produse de germeni gram negativ pot beneficia de: A. cefoperazon B. cefotaxim C. oxacilina D. cloxacilina E. nafcilina
(pag. (I) 57)

F2104113. Formele depozit ale benzilpenicilinei (procainbenzilpenicilina si benzatinbenzilpenicilina), cuprind in spectrul antimicrobian: A. proteus vulgaris B. stafilococ auriu penicilinazopozitiv C. treponema D. streptococ hemolitic E. colibacil
(pag. (I) 45)

F2104114. Spectrul de actiune al formelor de depozit ale benzinpenicilinei cuprinde: A. streptococ hemolitic B. proteus vulgaris C. treponema D. stafilococ auriu E. gonococ
(pag. 45, [vol. 1])

F2104115. Prezinta rezistenta la benzilpenicilina: A. stafilococ penicilinazosecretor B. gonococ

113

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

114

Rezidentiat 2004
C. enterococ D. treponema E. streptococ piogen
(pag. 42, [vol. 1])

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F2104116. Din grupa penicilinelor antistafilococice fac parte: A. ticarcilina B. dicloxacilina C. nafcilina D. meticilina E. flucloxacilina
(pag. 47-49, 54, [vol. 1])

F2104117. Din grupa proampicilinelor fac parte: A. bacampicilina B. pivampicilina C. talampicilina D. amoxicilina E. carbenicilna
(pag. 52, [vol. 1])

F2104118. Peniciline active pe proteus si pseudomonas sunt: A. carbenicilina B. oxacilina C. ticarcilina D. feniximetilpenicilina E. cloxacilina
(pag. 53, 54, [vol. 1])

F2104119. Cefalosporine active in infectii cu pseudomonas sunt: A. cefalotina B. ceftazidina C. cefazolina D. cefsulodina E. cefapirina
(pag. 55, [vol. 1])

F2104120. Din grupa cefalosporinelor cu administrare orala, fac parte: A. cefadroxil B. cefradina C. cefalexina D. cefalotina E. cefamandol
(pag. 54, [vol. 1])

F2104121. Meningitele cu germeni gram-negativ pot beneficia de: A. cefoperazon B. oxacilina C. cefotaxim D. cloxacilina E. nafcilina
(pag. 57, [vol. 1])

114

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

115

Rezidentiat 2004

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F2104122. Ampicilina are urmatoarele caracteristici farmacocinetice: A. este rezistenta la sucul gastric B. absorbtia este neinfluentata de alimente C. realizeaza concentratii mari in bila D. nu difuzeaza in LCR E. eliminarea renala este intarziata de probenecid
(pag. 50, [vol. 1])

F2104123. Benzilpenicilina: A. este inactivata de sucul gastric B. se elimina predominant renal C. nu este activa in infectiile cu stafilococ penicilinazo-secretor D. se administreaza cel mai frecvent i.m. E. este antibioticul de electie in infectiile cu Pseudomonas
(pag. 42, 43, [vol. 1])

F2204124. Sunt proampiciline: A. Amoxicilina B. Pivampicilina C. Talampicilina D. Meticilina E. Cloxacilina


(pag. 52)

F2204125. Carbenicilina: A. Este denumita penicilina pentru pseudomonas si proteus B. Este activa pe stafilococul penicilinazopozitiv C. Se recomanda in infectii urinare cu bacili gram negativi D. Se utilizeaza ca sare sodica E. Este o carbacefema
(pag. 53)

F2204126. Sunt cefalosporine de uz oral: A. Cefalotina B. Cefaclor C. Cefalexina D. Cefsulodina E. Cefoperazona


(pag. 55)

F2204127. Legarea de proteinele plasmatice este mare pentru: A. Cefaloridina B. Cefalexina C. Cefadroxil D. Cefazolina E. Cefalotina
(pag. 55)

F2204128. Apartin clasei cefamicinelor A. Cefotaxima B. Cefadroxil

115

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

116

Rezidentiat 2004
C. Cefoxitina D. Cefotetan E. Cefuroxima
(pag. 55)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F2204129. Apartin ureidopenicilinelor: A. Ticarcilina B. Azlocilina C. Mezlocilina D. Piperacilina E. Mecilinam


(pag. 54)

F2204130. Mecilinamul: A. Este o carboxipenicilina B. Este activ pe bacterii gram negative C. Este activ si pe pseudomonas D. Se recomanda in infectii urinare E. Se administreaza intramuscular si intravenos
(pag. 55)

F2204131. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. Ampicilina scade efectul contraceptivelor orale B. Amoxicilina are absorbtie digestiva modesta C. Spectrul amoxicilinei este asemanator ampicilinei D. Alopurinolul scade incidenta eruptiilor produse de ampicilina E. Ampicilina este incompatibila in solutie cu gentamicina
(pag. 51)

F2204132. Cefoperazona: A. Se administreaza oral si parenteral B. Actioneaza bactericid prin inhibarea sintezei peretelui celulei bacteriene C. Este activa pe Bacteroides fragilis D. In septicemii cu unii bacili gram negativi se poate asocia cu un aminozid E. Difuzeaza bine in tesuturi si fluidele organismului
(pag. 57)

F2204133. Apartin penicilat sulfonelor A. Sulbactam B. Tienamicina C. Aztreonam D. Pivsulbactam E. Imipenem


(pag. 61)

F2204134. Sunt inhibitori de beta-lactamaze A. Acidul clavulanic B. Cefoxitina C. Latamoxef D. Cilastatin E. Sulbactam
(pag. 61)

116

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

117

Rezidentiat 2004
F2204135. Tienamicina: A. Este stabila la betalactamaze B. Se utilizeaza in asociere cu acidul clavulanic C. Are spectru larg, inclusiv Pseudomonas D. Este o carbapenema naturala E. Este o monobactama
(pag. 61)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F2204136. Sunt monobactame: A. Sulbactamul B. Aztreonamul C. Nocardicin A D. Latamoxef E. Mecilinam


(pag. 61, 62)

F2204137. Monobactamele: A. Sunt betalactamine monociclice produse de bacterii B. Se obtin din culturi de mucegaiuri C. Sunt active pe gram pozitivi D. Sunt active pe Pseudomonas E. Sunt rezistente la betalactamaze
(pag. 61)

F2204138. Se evita utilizarea la nou nascut a: A. Tetraciclinei B. Streptomicinei C. Cloramfenicolului D. Penicilinei V E. Amoxicilinei
(pag. 32)

F2204139. Sunt rezistente la betalactamaze A. Benzilpenicilina B. Fenoximetilpenicilina C. Oxacilina D. Ampicilina E. Meticilina


(pag. 47-49)

F2204140. Sarurile de sodiu si potasiu ale benzilpenicilinei: A. Prezinta eliminare urinara lenta B. Se administreaza oral C. Sunt greu solubile in apa D. Sunt inactivate de sucul gastric E. Sunt higroscopice
(pag. 42)

F2204141. Sunt peniciline retard: A. Carbenicilina B. Ampicilina

117

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

118

Rezidentiat 2004
C. Benzatin benzilpenicilina D. Procain benzilpenicilina E. Oxacilina
(pag. 45)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F2204142. Penicilina G este antibiotic de electie in: A. infectii cu streptococ hemolitic B. lues C. infectii cu micoplasme D. tuberculoza E. candidoze
(pag. 43)

F2204143. Fenoximetilpenicilina: A. Este o penicilina de uz parenteral B. Nu se recomanda in profilaxia reumatismului articular C. Este indicata in erizipel D. Este indicata in otite E. Este indicata in angina Vincent
(pag. 46)

F2204144. Penicilina G este inactiva asupra A. Streptococului hemolitic B. Ricketsiilor C. Salmonelelor D. Bacilului piocianic E. Brucella
(pag. 43)

F2204145. Penicilinele retard: A. Se injecteaza intramuscular si intravenos din solutii preparate in ser fiziologic B. Elibereaza lent benzilpenicilina C. Realizeaza concentratii sanguine mici D. Au spectrul de activitate extins si pe enterobacterii E. Pot fi utilizate in tratamentul sifilisului
(pag. 45)

F2204146. Sunt peniciline rezistente la penicilinaze A. Amoxicilina B. Carbenicilina C. Carfecilina D. Nafcilina E. Meticilina
(pag. 49)

F2204147. In infectii cu stafilococi penicilinazo-secretori se recomanda A. Amoxicilina B. Bacampicilina C. Carbenicilina D. Meticilina E. Cloxacilina
(pag. 47, 48, 49)

118

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

119

Rezidentiat 2004
F2204148. Sunt peniciline de semisinteza cu spectru larg A. Ampicilina B. Amoxicilina C. Metampicilina D. Latamoxef E. Clavulanat de potasiu
(pag. 50-52)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F2204149. Sunt betalactamine active pe Pseudomonas aeruginosa A. Cefoperazona B. Ticarcilina C. Piperacilina D. Flucloxacilina E. Carbenicilina
(pag. 53,54,58)

F2204150. Ticarcilina: A. Este o cefalosporina de semisinteza B. Apartine penicilinelor rezistente la penicilinaze C. Are spectrul asemanator carbenicilinei D. Se administreaza oral E. Are sinergism in vitro cu gentamicina
(pag. 54)

F2204151. La nou nascuti si prematuri se pot utiliza: A. Sulfamidele B. Izoniazida C. Ampicilina D. Benzilpenicilina E. Kanamicina
(pag. 32)

F2204152. Sunt asocieri antagonice de antibiotice : A. Tetraciclina/cloramfenicol B. Gentamicina/ampicilina C. Eritromicina/clindamicina D. Sulfametoxazol / trimetoprim E. Kanamicina / Colimicina
(pag. 33)

F2204153. Ampicilina este inactiva pe: A. Clamidii B. Streptococi C. Micoplasme D. Protozoare E. Salmonelle
(pag. 50)

F2204154. Nu fac parte din indicatiile oxacilinei: A. Tifosul exantematic B. Infectiile dermice cu stafilococi

119

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

120

Rezidentiat 2004
C. Legionelozele D. Osteomielitele stafilococice E. Infectiile urinare cu Pseudomonas
(pag. 47)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F2204155. Nu apartin clasei betalactaminelor A. Ceftriaxona B. Polimixina B C. Piperacilina D. Claritomicina E. Neomicina


(pag. 54, 55)

F2204156. Sunt rezistente la sucul gastric: A. Fenoximetipenicilina B. Benzilpenicilina C. Dicloxacilina D. Ampicilina E. Pivampicilina
(pag. 42-50)

F2204157. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la carbenicilina sunt false: A. este absorbabila dupa administrare orala B. este activa pe pseudomonas C. este foarte activa pe stafilococcul penicilinazopozitiv D. se leaga in proportie de 50% de proteinele plasmatice E. se administreaza intramuscular si intravenos
(pag. 53)

F2204158. Sunt cefalosporine de generatia 1 A. Cefalotina B. Cefotiam C. Cefazolina D. Cefuroxima E. Cefoperazona


(pag. 55)

F2204159. Sunt cefalosporine de generatia 2 A. Ceftriaxona B. Cefmenoxima C. Cefamandol D. Cefotiam E. Cefuroxima


(pag. 55)

F2204160. Sunt cefalosporine de generatia 3 A. Cefmenoxima B. Cefoperazona C. Ceftazidima D. Cefepima E. Cefpirona


(pag. 55)

120

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

121

Rezidentiat 2004

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F2204161. Sunt betalactamine active pe Pseudomonas aeruginosa A. Cefoperazona B. Piperacilina C. Cefsulodina D. Doxiciclina E. Ceftazidima
(pag. 54-57)

F2204162. Referitor la cefalosporinele de generatia a treia , care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte: A. Se folosesc profilactic in chirurgie B. Sunt mai stabile la betalactamazele enterobacteriilor fata de cefalosporinele de generatia a doua C. Unele sunt active pe anaerobi D. Activitatea pe Enterobacter este slaba E. Sunt mai active decat cele din generatia a doua pe coci grampozitivi
(pag. 55-57)

F2304163. Oxacilina: A. este rezistenta la penicilinaza; B. este rezistenta la aciditatea gastrica; C. are spectru ultralarg de actiune; D. se administreaza oral sau parenteral; E. este o penicilina de semisinteza.
(pag. 41 - 62, vol. 1)

F2304164. Carbenicilina este: A. alfacarboxibenzilpenicilina; B. alfahidroxibenzilpenicilina; C. alfaaminobenzilpenicilina; D. alfacarboxifenilpenicilina; E. o penicilina cu spectru larg de actiune.
(pag. 41 - 62, vol. 1)

F2304165. Cefalexina: A. este o cefamicina naturala; B. este o cefalosporina de semisinteza; C. se absoarbe bine pe cale orala; D. este un derivat de 3-cefem; E. este un derivat de 3-carbacefem.
(pag. 41 - 62, vol. 1)

F2304166. Benzilpenicilina potasica: A. este stabila in mediul acid; B. se administreaza pe cale orala; C. este incompatibila cu alcoolul, D. se administreaza parenteral; E. este inactivata in mediul bazic.
(pag. 41 - 62, vol. 1)

F2304167. Penicilina G sodica se poate utiliza in solutie izotona de clorura de sodiu: A. in solutii perfuzabile cu pH acid sau alcalin; B. dupa preparare extemporaneu;

121

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

122

Rezidentiat 2004
C. asociata in seringa cu alte medicamente; D. singura in seringa; E. pastrata la + 4 C, maximum 24 ore.
(pag. 41 - 62, vol. 1)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F2304168. Benzatinpenicilina este indicata in: A. septicemii; B. infectii cu streptococ beta-hemolitic grupa A; C. meningita meningococica; D. lues (sifilis); E. angine, scarlatina.
(pag. 41 - 62, vol. 1)

F2304169. Sunt antibiotice rezistente la betalactamaza: A. oxacilina; B. amoxicilina; C. sultamicina (asocierea ampicilina + sulfactam); D. ampicilina; E. ticarcilina.
(pag. 41 - 62, vol. 1)

F2304170. Inhibitori de beta-lactamaza sunt: A. sulbactam; B. ticarcilina; C. tazobactam; D. piperacilina; E. acidul clavulanic.
(pag. 41 - 62, vol. 1)

F2304171. Care sunt asocierile de peniciline cu inhibitori de betalactamaza utilizate? A. carbenicilina + tazobactam; B. amoxicilina + acid clavulanic; C. ampicilina + sulbactam; D. piperacilina + tazobactam; E. oxacilina + acid clavulanic.
(pag. 41 - 62, vol. 1)

F2304172. Spectrul de actiune al formelor de depozit ale benzilpenicilinei cuprinde: A. gonococ; B. streptococ hemolitic; C. proteus vulgaris; D. stafilococ auriu; E. treponema.
(pag. 41 - 62, vol. 1)

F2304173. Peniciline active pe proteus si pseudomonas (bacili gram-negativ) sunt: A. carbenicilina; B. cloxacilina; C. fenoximetilpenicilina; D. oxacilina; E. ticarcilina.
(pag. 41 - 62, vol. 1)

122

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

123

Rezidentiat 2004

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F2304174. Din grupa cefalosporinelor cu administrare orala fac parte: A. cefalexina; B. cefradina; C. cefadroxil; D. cefamandol; E. cefalotina.
(pag. 41 - 62, vol. 1)

F2304175. Cefalosporine active in infectii cu pseudomonas (bacil gram-negativ) sunt: A. cefsulfodina; B. ceftazidina; C. cefapirina; D. cefazolina; E. cefalotina.
(pag. 41 - 62, vol. 1)

F2304176. Benzatinpenicilina este indicata in: A. profilaxia reumatismului poliarticular acut; B. lues (sifilis); C. infectii grave (septicemii, meningita meningococica); D. angina, scarlatina; E. infectii cu streptococ beta-hemolitic grupa A;
(pag. 41 - 62, vol. 1)

F2304177. Din grupa penicilinelor antistafilococice fac parte: A. meticilina; B. nafcilina; C. cloxacilina; D. ampicilina; E. oxacilina.
(pag. 41 - 62, vol. 1)

F2304178. Nu sunt cuprinse in spectrul de actiune al formelor de depozit ale penicilinei G: A. streptococ hemolitic; B. stafilococ auriu; C. gonococ; D. proteus vulgaris; E. treponema pallidum.
(pag. 41 - 62, vol. 1)

F2304179. Fac parte din grupa proampicilinelor: A. bacampicilina; B. carbenicilina; C. metampicilina; D. amoxicilina; E. pivampicilina.
(pag. 41 - 62, vol. 1)

F2504180. Reactii adverse inregistrate la administrarea benzilpenicilinei: A. soc anafilactic B. boala serului

123

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

124

Rezidentiat 2004
C. reactia Herxheimer D. difterie E. edem angioneurotic
(pag. 42- 43)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F2504181. Penicilina G este antibioticul de electie in tratamentul infectiilor cu: A. streptococ hemolitic B. pneumococ C. streptococ viridans D. clostridium tetani E. pseudomonas aeruginosa
(pag. 43)

F2504182. Antibiotice bactericide numai in faza de multiplicare a bacteriilor sunt: A. vancomicina B. oxacilina C. cloxacilina D. gentamicina E. cefapirina
(pag. 23)

F2504183. Aztreonamul: A. este produs de sinteza B. foarte activ pe germeni gramnegativ C. ineficient pe germeni grampozitiv D. este hidrolizat de beta- lactamaza E. este indicat in infectii grave
(pag. 61)

F2504184. Alegeti afirmatiile corecte: A. Sultamicillin asociaza sulbactam+ ampicilina B. Timentin asociaza ticarcilina+ acid clavulanic C. Imipenem se foloseste asociat in parti egale cu cilastatina D. Augmentin reprezinta asocierea amoxicilina+ acid clavulanic E. Aztreonamul este oxacefalosporina
(pag. 61)

F2504185. Dintre inhibitorii de beta- lactamaze fac parte: A. ticarcilina B. sulbactamul C. acidul clavulanic D. tienamicina E. latamoxef
(pag. 61)

F2504186. Ceftriaxon: A. este sinonim cu Rocephin B. este rezistent la beta- lactamaza C. efect aditiv cu aminoglicozidele fata de Pseudomonas aeruginosa D. se administreaza per os si intramuscular E. nu este activ fata de Mycobacterium, Mycoplasma si fungi
(pag. 58)

124

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

125

Rezidentiat 2004
F2504187. Cefalosporinele se caracterizeaza prin: A. structura beta- lactamica B. actiune bactericida in faza de multiplicare a bacteriilor C. liposolubilitate mare D. impiedicarea formarii peretelui bacterian E. fixare pe subunitatea ribozomala 50 S
(pag. 23,25)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F2504188. Ticarcilina: A. este penicilina cu spectru larg B. este activa fata de Proteus si Pseudomonas aeruginosa C. se asociaza in acelasi flacon cu gentamicina D. are efecte bune in micozele cutanate E. se utilizeaza in infectii urinare cu bacterii gramnegativ
(pag. 54)

F2504189. Amoxicilina: A. absorbtie digestiva neinfluentata de alimentatie B. eliminare renala intarziata de probenecid C. se biotransforma in proportii mari D. in infectiile aparatului respirator isi mentine eficacitatea si dupa diminuarea procesului inflamator E. se administreaza oral si parenteral
(pag. 51)

F2604190. Factorii generali ce pot fi incriminati n etiologia stomatolpatiilor protetice sunt A. diabetul; B. enteropatiile; C. insuficienta renala cronica; D. afectiunile aparatului respirator; E. bolile vasculare
(pag. 275)

F2604191. Teoria bacteriotoxica referitoare la etiopatogenia stomatopatiilor protetice: A. se refera strict la rolul dezechilibrarii microbiocenozei orale; B. coreleaza dezechilibrul microbiocenozei orale existentei porozitatilor din acrilat, C. incrimineaza rolul patogen al Candidei albicans; D. incrimineaza monomerul acrilic rezidual; E. subliniaza rolul patogen al colorantilor din rasina acrilica
(pag. 276)

F2604192. Dintre stomatopatiile protetice, reactiile tardive marginale se manifesta sub forma: A. eroziunilor in situ; B. ulceratiilor de decubit; C. hiperplaziilor, D. iritatiilor chimico-toxice; E. eroziunilor la insertie
(pag. 278)

F2604193. Eroziunile marginale imediate ca forme clinice de stomatopatii: A. se prezinta clinic sub forma de tumefieri; B. se prezinta clinic ca zone congestive, eventual nsotite de ulceratii;

125

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

126

Rezidentiat 2004
C. se nsotesc de tulburari functionale; D. pot fi nsotite de adenopatie; E. niciodata nu se nsotesc cu adenopatie
(pag. 278)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F2604194. Elementele de diagnostic pozitiv ale reactiilor tardive marginale a leziunilor de decubit cauzate de proteze sunt: A. prezenta halenei fetide permanente; B. frecvent disckeratoza; C. tumefactie edematoasa sau ferma; D. flora microbiana moderata; E. localizare predilecta n zona canina la maxilar
(pag. 280)

F2604195. Fata de leziunile de decubit cauzate de protezele totale, leziunile maligne se diferentiaza prin urmatoarele caractere: A. pot fi localizate la orice nivel n cavitatea bucala; B. lipseste flora microbiana; C. diskeratoza este frecventa; D. absenta mirosului fetid, E. adenopatie moderata si inconstanta
(pag. 280)

F2604196. Ulceratiile bazale tardive la purtatori de proteze totale se datoreaza mai ales: A. porozitatilor protezei; B. avitaminozelor; C. disarmoniilor ocluzale; D. camerelor cu vid; E. detergentilor folositi pentru igienizarea protezei
(pag. 281)

F2604197. Stomatopatiile tardive traumatice: A. apar de regula la sediul unui contact prematur; B. apar de regula la distanta de sediul contactului prematur; C. se datoreaza dispersarii nerationale a fortelor asupra cmpului protetic; D. se datoreaza imperfectiunilor bazale; E. apar datorita utilizarii cronice a adezivilor pentru ameliorarea mentinerii protezei.
(pag. 281)

F2604198. Hiperplaziile marginale tardive cauzate de protezele totale: A. se pot manifesta sub forma papiloamelor; B. se pot prezenta ca epulide; C. pot avea caracteristicile epitelioamelor; D. nu necesita alt tratament dect modificarea protezei prin captusire partiala n zona respectiva; E. se trateaza prin vitaminoterapie (A,B,C) si ajustarea marginala a protezei
(pag. 280)

126

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

127

Rezidentiat 2004

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

Tema nr. 5 Antibiotice din alte clase structurale: macrolide, aminoglicozide, tetracicline, feniculi si polipeptide
BIBLIOGRAFIE:
3. Farmacoterapie practica Dumitru Dobrescu, Ed. Medicala Bucuresti, 1989, vol. 1 si 2

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


F1205001. Aparine antibioticelor macrolidice: A. Lincomicina B. Spiramicina C. Tobramicina D. Paromomicina E. Rifampicina
(pag. 62-65)

F1205002. Bacitracina: A. Este un antibiotic polipeptidic cu aciune sistemic dup administrare oral B. Se obine prin procedee de semisintez C. Se utilizeaz local n combinaii cu neomicina D. Este o aminoglicozid activ pe stafilococi E. Este contraindicat n eczeme i ulcere cutanate infectate
(pag. 85-90)

F1205003. Clindamicina: A. Este o macrolid de semisintez B. Se indic i n infecii cu anaerobi C. Are absorbie oral inferioar lincomicinei D. Se utilizeaz exclusiv oral E. Absorbia oral este influenat puternic de alimente
(pag. 62-65)

F1205004. Cloramfenicolul: A. Are efecte adverse hematologice B. Are utilizare larg, fiind putin toxic C. Este inactiv n meningita meningococic D. Parenteral se utilizeaz sub form de palmitat de cloramfenicol E. Hemisuccinatul de cloramfenicol i sodiu, solubil n ap, se utilizeaza pentru prepararea de colire
(pag. 76-85)

F1205005. Doxiciclina: A. Este o tetraciclin cu eliminare rapid B. Acioneaz prin inhibarea sintezei proteice bacteriene C. Este inactiv pe micoplasme i clamidii D. Are absorbie gastro-intestinal redus E. Nu are contraindicaii n sarcin
(pag. 76-85)

F1205006. Doxiciclina: A. Este o tetraciclin de semisintez obinut prin hidrogenarea oxitetraciclinei

127

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

128

Rezidentiat 2004
B. C. D. E. Este 6-alfa-dezoxi-oxitetraciclina Uzual se utilizeaz 600 mg/zi, divizat la 6 ore Se elimin preferenial pe cale renal Poate fi indicat i la copii mici
(pag. 76-85)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F1205007. Eritromicina: A. Este antibiotic activ pe Chlamidia trachomatis B. Sub form de baz este rezistent la sucul gastric C. Sub form de baz se absoarbe mai bine dect sub form de propionat D. Este inactiv pe streptococi E. Nu traverseaz placenta, ca urmare a masei moleculare mari
(pag. 62-65)

F1205008. Este un derivat de semisintez al kanamicinei: A. Amikacina B. Neomicina C. Netilmicina D. Colistina E. Gramicidina
(pag. 66-76)

F1205009. Ototoxicitatea i nefrotoxicitatea sunt reacii adverse caracteristice: A. Penicilinelor B. Aminoglicozidelor C. Macrolidelor D. Tetraciclinelor E. Fenicolilor
(pag. 66-76)

F1305010. Precizati afirmatia incorecta in legatura cu cloramfenicolul: A. are spectru larg de actiune; B. antibiotic de electie in infectii cu anaerobi; C. este antibiotic de prima alegere in infectii cu stafilococ penicilinorezistent; D. prduce sindrom cenusiu, la nou-nascut; E. produce reactii adverse hematologice grave (anemie aplastica, aplazie medulara)
(pag. 62- 89, (vol. 1))

F1405011. Care dintre urmtoarele asocieri de substane antibacteriene este(sunt) recomandate n terapeutic: A. ampicilin+cloramfenicol B. tetraciclin+cloramfenicol C. gentamicin+kanamicin D. benzilpenicilin+tetraciclin E. izoniazid+rifampicin
(pag. 32)

F1405012. Colistina poate produce: A. nevrit optic B. displazii dentare C. sindrom cenuiu D. apnee prin efect curarizant

128

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

129

Rezidentiat 2004
E. eritem multiform
(pag. 87)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F1405013. Fiecare din afirmaiile referitoare la aminoglicozide este adevrat, cu exceptia: A. se absorb n cantitate redus dup administrarea oral B. ating concentraii biliare mari C. se excret pe cale renal D. mpiedic sinteza proteinelor bacteriene E. toi membrii grupului au un potenial toxic semnificativ
(pag. 66)

F1405014. Precizai care dintre afirmaiile referitoare la aminoglicozide este (sunt) incorect(e): A. prezint o absorbie digestiv redus B. au o aciune curarizant C. prezint o difuzie crescut n LCR D. mpiedic sinteza proteinelor bacteriene E. se elimin renal, peste 90% n form activ
(pag. 66)

F1405015. Printre efectele adverse ale eritromicinei se numr: A. agranulocitoza B. polinevrita C. tulburri acustico-vestibulare D. grea i vom E. apneea prin bloc neuromuscular
(pag. 62)

F1405016. Una din indicaiile majore ale streptomicinei este: A. angina streptococic B. tifosul exantematic C. tuberculoza pulmonar D. meningita meningococic E. febra tifoid
(pag. 68)

F1505017. Aminoglicozidele: A. prezint absorbie digestiv bun B. prezint aborbie digestiv redus C. se administreaz exclusiv local D. nu sunt oto- i nefrotoxice E. nu se elimin pe cale renal
(pag. 66)

F1505018. Care dintre antibioticele enumerate se folosete exclusiv local? A. colistin B. neomicin C. kanamicin D. eritromicin E. bacitracin
(pag. 88)

F1505019. Care dintre tetracicline se administreaz injectabil?

129

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

130

Rezidentiat 2004
A. B. C. D. E. metaciclina minociclina doxiciclina rolitetraciclina tetraciclina
(pag. 76)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F1505020. Streptomicina prezint urmtoarele efecte adverse, cu excepia: A. tulburri de echilibru B. pierderea acuitii auditive C. alergii D. albuminurie i cilindrurie E. hiperglicemie
(pag. 68)

F1505021. Urmtoarele afirmaii despre eritromicin sunt adevrate, cu excepia: A. face parte din clasa antibioticelor macrolide B. prezint difuziune bun n toate esuturile C. se concentreaz n bil sub forma activ D. se elimin prin bil, fecale i urin E. nu este indicat la bolnavii alergici la penicilin
(pag. 62)

F1505022. Urmtoarele antibiotice sunt aminoglicozide, cu excepia: A. streptomicin B. gentamicin C. kanamicin D. spiramicin E. neomicin
(pag. 67, 69, 71, 73)

F1605023. Bacitracina: A. Se administreaz oral, avnd o biodisponibilitate de 90% B. Are efect bactericid fa de germenii gram pozitivi C. Se administreaz parenteral, fiind relativ bine tolerat D. Nu se recomand n aplicaii locale, deoarece produce frecvent reacii alergice E. Este foarte activ pe enterobacteriacee.
(pag. 88)

F1605024. Care dintre urmtoarele antibiotice cu spectru larg se poate utiliza n insuficiena renal? A. Tetraciclina B. Doxiciclina C. Metaciclina D. Minociclina E. Rolitetraciclina
(pag. 77)

F1605025. Colistina (Colimicina): A. Are absorbie digestiv bun B. Acioneaz bactericid pe colibacili, Salmonella, Klebsiella C. Nu se administreaz parenteral D. Se asociaz frecvent cu aminoglicozidele pentru lrgirea spectrului

130

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

131

Rezidentiat 2004
E. Traverseaz foarte bine bariera hemato-encefalic
(pag. 87)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F1605026. Doxiciclina: A. Este un antibiotic cu spectru larg B. Este strict contraindicat n insuficiena renal C. Are timp de njumtire scurt, necesitnd mai multe prize zilnic D. Se asociaz frecvent cu benzilpenicilina, datorit sinergismului de aciune E. Carbamazepina i poteneaz efectul
(pag. 80)

F1605027. Traverseaz bariera hemato-encefalic, fiind utile n meningitele cu germeni sensibili: A. Cloramfenicolul B. Eritromicina C. Aminoglicozidele D. Bacitracina E. Polimixinele
(pag. 62, 66, 81, 88)

F2105028. Care antibiotic produce cel mai rar reactii alergice: A. penicilina G B. ampicilina C. tetraciclina D. cefalotina E. sulfafurazol
(pag. 77, [vol. 1])

F2105029. Notati antibioticul caracterizat prin nefrotoxicitate: A. penicilina G B. rifampicina C. cloramfenicol D. gentamicina E. nitrofurantoina
(pag. 77, [vol. 1])

F2105030. Urmatoarele afirmatii privind eritromicina sunt adevarate, cu exceptia: A. este activa pe stafilococul penicilinazosecretor B. realizeaza concentratii mari in bila C. activa in infectii cu Escherichia coli D. are actiune bacteriostatica E. eliminare prin bila, fecale si urina.
(pag. 62, [vol. 1])

F2105031. Urmatoarele afirmatii privind tetraciclinele sunt adevarate, cu exceptia: A. toate tetraciclinele sunt contraindicate in ultimul trimestru al sarcinii B. au spectru larg de actiune C. rezistenta se instaleaza rapid D. absorbtia tetraciclinelor scade la asocierea cu ioni de Ca2+, Al 3+ E. realizeaza in bila concentratii mai mari decat in sange
(pag. 76-79, [vol. 1])

F2105032. Notati antibioticul a carui posologie trebuie ajustata corespunzator insuficientei renale:

131

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

132

Rezidentiat 2004
A. B. C. D. E. penicilina G gentamicina eritromicina doxiciclina cloramfenicol
(pag. 71, [vol. 1])

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F2205033. Doxiciclina: A. Este o tetraciclina cu eliminare rapida B. Actioneaza prin inhibarea sintezei proteice bacteriene C. Este inactiva pe micoplasme si clamidii D. Are absorbtie gastro-intestinala redusa E. Nu are contraindicatii in sarcina
(pag. 80)

F2205034. Ototoxicitatea si nefrotoxicitatea sunt reactii adverse caracteristice: A. Penicilinelor B. Aminoglicozidelor C. Macrolidelor D. Tetraciclinelor E. Fenicolilor
(pag. 66)

F2205035. Apartine antibioticelor cu structura macrolidica: A. Lincomicina B. Spiramicina C. Tobramicina D. Paromomicina E. Rifampicina
(pag. 62-64)

F2205036. Eritromicina: A. Este activa pe Chlamidia trachomatis B. Sub forma de baza este rezistenta la sucul gastric C. Sub forma de baza se absoarbe mai bine decat sub forma de propionat D. Este inactiva pe streptococi E. Nu traverseaza placenta, ca urmare a masei moleculare mari
(pag. 62)

F2205037. Este derivat de semisinteza al kanamicinei A. Amikacina B. Neomicina C. Netilmicina D. Colistina E. Gramicidina
(pag. 75)

F2205038. Cloramfenicolul: A. Are efecte adverse hematologice B. Are utilizare larga fiind putin toxic C. Este inactiv in meningita meningococica D. Parenteral se utilizeaza sub forma de palmitat de cloramfenicol

132

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

133

Rezidentiat 2004

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

E. Hemisuccinatul de cloramfenicol si sodiu, solubil in apa, se utilizeaza pentru prepararea de colire


(pag. 81-82)

F2205039. Troleandomicina apartine clasei: A. betalactaminelor B. aminoglicozidelor C. macrolidelor D. lincosamidelor E. tetraciclinelor


(pag. 64)

F2205040. Tobramicina este: A. analog al kanamicinei B B. analog al gentamicinei C. dideoxikanamicina B D. obtinuta prin sinteza chimica E. antibiotic macrolidic
(pag. 72)

F2205041. Este dideoxikanamicina B A. Propikacina B. Amikacina C. Netilmicina D. Framicetina E. Dibekacina


(pag. 74)

F2205042. Produsul Vibramycin contine ca substanta activa: A. Minociclina B. Doxiciclina C. Rolitetraciclina D. Metaciclina E. Piperaciclina
(pag. 80)

F2305043. Precizati afirmatia incorecta in legatura cu cloramfenicolul: A. are spectru larg de actiune; B. antibiotic de electie in infectii cu anaerobi; C. este antibiotic de prima alegere in infectii cu stafilococ penicilinorezistent; D. produce sindrom cenusiu, la nou-nascut; E. produce reactii adverse hematologice grave (anemie aplastica, aplazie medulara).
(pag. 62 - 89, vol. 1)

F2305044. Care din urmatoarele antibiotice are structura aminoglicozidica si este caracterizat prin nefrotoxicitate: A. nitrofurantoina; B. rifampicina; C. gentamicina; D. cloramfenicolul; E. penicilina G.
(pag. 62- 89, vol. 1)

133

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

134

Rezidentiat 2004

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F2305045. Care din urmatoarele antibiotice are structura aminoglicozidica si nu prezinta absorbtie digestiva semnificativa: A. oxacilina; B. kanamicina; C. rifampicina; D. eritromicina; E. tetraciclina.
(pag. 62- 89, vol. 1)

F2305046. Care din urmatoarele antibiotice are structura aminoglicozidica si necesita ajustarea dozelor in insuficienta renala: A. eritromicina; B. cloramfenicolul; C. doxiciclina; D. gentamicina; E. penicilina G.
(pag. 62- 89, vol. 1)

F2505047. Streptomicina: A. are absorbtie buna digestiva B. nu traverseaza placenta C. excretia urinara nu se modifica in caz de insuficienta renala D. produce albuminurie si cilindrurie E. contraindicata administrarea sub forma de aerosoli
(pag. 68)

F2505048. Neomicina are urmatoarele indicatii terapeutice, cu exceptia: A. preoperator pentru suprimarea florei bacteriene, in chirurgia colonului B. infectii ale tubului digestiv cu germeni sensibili C. injectabil, in micoze suprainfectate D. coma hepatica E. local, in infectii oftalmologice
(pag. 73,74)

F2505049. Tetraciclina are urmatoarele particularitati farmacologice, cu exceptia: A. absorbtie buna din tubul digestiv B. nu se elimina prin urina C. este contraindicata in prima copilarie D. la adulti se administreaza oral 2-4 g/zi in 4 prize egale E. este indicata in infectii cu Chlamydia si Mycoplasma
(pag. 77,78,79)

F2505050. Datorita tratamentului cu cloramfenicol pot aparea urmatoarele efecte adverse, cu exceptia: A. glosite si stomatite B. aplazie medulara C. anemie aplastica D. confuzie si halucinatii E. poliglobulie
(pag. 82)

F2505051. Urmatoarele afirmatii despre colistin sunt adevarate, cu exceptia: A. sinonim cu polimixina E

134

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

135

Rezidentiat 2004
B. C. D. E. difuzeaza in toate tesuturile trece usor bariera hematoencefalica eliminare renala 80% produce tulburari neuropsihice
(pag. 87)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F2505052. Exclusiv local, se administreaza: A. polimixina B B. bacitracina C. tiamfenicol D. cloramfenicol E. metaciclina


(pag. 79,83,84,88)

F2605053. Indicatiile incrustatiilor sunt: A. leziuni coronare ample, la dintii laterali, pentru a evita bimetalismul; B. leziuni coronare reduse, la dintii laterali, pentru a stimula bimetalismul; C. leziuni carioase multiple pa aceiasi hemiarcada; D. tratamentul disfunctiilor mandibulare prin refacerea morfologiei coronare comform gradului de abraziune; E. n edentatiile partiale ntinse, restaurate prin proteze fixe.
(pag. 193)

F2605054. Onlay-urile se indica n situatiile: A. leziuni coronare ntinse, cu cuspizii vestibulari si/sau orali intacti; B. leziuni coronare reduse, cu afectare unui cuspid vestibular; C. leziuni coronare reduse, cu afectarea unui cuspid oral; D. leziuni ale molarilor de minte netratati endodontic; E. n orice leziuni coronare.
(pag. 193)

F2605055. Contraindicatiile incrustatiilor sunt: A. sine fixe de imobilizare n parodontitele marginale; B. leziuni coronare reduse, la dintii laterali pentru a evita bimetalismul; C. leziuni carioase multiple pe aceiasi hemiarcada; D. tratamentul disfunctiilor mandibulare prin refacerea morfologiei coromare comform ocluziei functionale; E. igiena deficitara.
(pag. 193)

F2605056. Fata de tehnicile directe de realizare a incrustatiilor din rasini compozite, cele indirecte, respectiv semidirecte prezinta urmatoarele avantaje: A. adaptare marginala satisfacatoare; B. realizarea aproximativa a ariei de contact; C. realizarea unei suprafete ocluzale acceptabile D. posibilitatea unei prelucrari si lustriri optime; E. toate avantajele enumerate mai sus.
(pag. 194)

F2605057. Procedeul de fatetare cu materiale compozite prezinta avantajele: A. risc mare de iritatie pulpara; B. efect estetic de durata; C. efect estetic multumitor, dar nu de durata; D. risipa de tesuturi dentare;

135

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

136

Rezidentiat 2004
E. elimina posibilitatea relipirii n cazul dezlipirii.
(pag. 211)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F2605058. Contraindicatiile fatetarilor ceramice sunt: A. rezistenta la carii dentare; B. igiena bucala buna; C. absenta bruxismului; D. prezenta unor mici obturatii coronare; E. bruxismul.
(pag. 211)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


F1205059. Cloramfenicolul are: A. Spectru de actiune larg B. Actiune intens pe bacilul tuberculos C. Actiune intens pe unii bacili gram negativi D. Actiune antifungic E. Aciune antiviral
(pag. 76-85)

F1205060. Cresc nefrotoxicitatea aminoglicozidelor: A. Polimixinele B. Cisplatina C. Ampicilina D. Furosemidul E. Amfotericina B


(pag. 66-76)

F1205061. Fac parte din grupul antibioticelor cu structur macrolidic: A. Josamicina B. Azitromicina C. Roxitromicina D. Diritromicina E. Lincomicina
(pag. 62-65)

F1205062. Fac parte din indicaiile gentamicinei: A. Infeciile cu anaerobi B. Tuberculoza pulmonar i extrapulmonar C. Infeciile stafilococice D. Infeciile cu Pseudomonas, la concentraii de 4 micrograme/ml E. Infeciile urinare cu Coli
(pag. 66-76)

F1205063. Gentamicina: A. Este activ pe bacili gram-negativi B. Nu se poate asocia cu betalactamine C. Se condiioneaz sub form de soluii injectabile D. La doze mari este nefrotoxic E. Are structura tetraciclic

136

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

137

Rezidentiat 2004
(pag. 66-76)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F1205064. Tetraciclinele: A. Interacioneaz cu antiacidele pe baz de ioni de calciu B. Pot fi utilizate sub form de aerosoli C. Au toxicitate relativ redus D. Sunt active pe Mycoplasme i Chlamidia E. Pot fi utilizate n bruceloz
(pag. 76-85)

F1305065. Absorbtia tetraciclinei dupa administrarea orala poate fi diminuata prin administrarea concomitenta de: A. produse lactate (in cantitate mare); B. preparate din fier; C. antiacide gastrice neutralizante; D. antispastice; E. enzime pancreatice.
(pag. 62- 89, (vol. 1))

F1305066. Aminoglicozidele au urmatoarele caracteristici farmacologice: A. sunt bactericide in special pe bacili gram-negativ aerobi; B. nu se absorb digestiv si de aceea se administreaza injectabil; C. in doze mari pot produce blocaj de transmitere neuromusculara; D. pot fi administrate si la pacientii cu miastenie grava; E. dau nefro si ototoxicitate.
(pag. 62- 89, (vol. 1))

F1305067. Care din urmatoarele afirmatii cu privire la aminoglicozide sunt adevarate? A. nu se absorb bine dupa administrarea orala; B. impiedica sinteza proteinelor bacteriene; C. toate au un potential toxic important; D. se elimina pe cale renala; E. prezinta toxicitate redusa;
(pag. 62- 89, (vol. 1))

F1305068. Care din urmatoarele antibiotice actioneaza la nivelul membranei celulei bacteriene; A. penicilina; B. polimixina; C. ampicilina; D. colistina E. tetraciclina
(pag. 62- 89, (vol. 1))

F1305069. Care din urmatoarele antibiotice inhiba sinteza proteica bacteriana? A. eritromicina; B. benzilpenicilina; C. tetraciclina; D. polimixina; E. cloramfenicolul.
(pag. 62- 89, (vol. 1))

F1305070. Aminoglicozidele au urmatorul profil farmacologic:

137

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

138

Rezidentiat 2004
A. B. C. D. E.

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

absorbtie digestiva absenta; ototoxicitate; nefrotoxicitate; stimulare neurmusculara; activitate bactericida mai ales pe bacili gram-negativ aerobi.
(pag. 62- 89, (vol. 1))

F1305071. Cloramfenicolul prezinta urmtoarele caracteristici farmacologice: A. antibiotic de electie in infectii cu anaerobi; B. antibiotic de electie in salmoneloze sistemice; C. datorita liposolubilitatii scazute nu difuzeaza in creier si in lichidul cefalorahidian (l.c.r.); D. induce la nou nascut si prematur "sindrom cenusiu". E. provoaca reactii adverse hematologice grave (anemie aplastica, aplazie medulara).
(pag. 62- 89, (vol. 1))

F1305072. Colistina are urmatoarele proprietati farmacologice: A. activa pe germeni gram-negativ; B. activa pe Pseudomonas aeruginosa; C. activa pe germeni gram-pozitiv; D. se absoarbe bine din tubul digestiv; E. in infectii sistemice se administreaza per os.
(pag. 62- 89, (vol. 1))

F1305073. Comparativ cu tetraciclina, doxiciclina are urmatoarele particularitati farmacologice: A. absorbtie per os buna; B. concentratii active in 12 ore; C. absorbtie per os neinfluentata de alimente; D. se administreaza la 4 ore; E. efect bactericid.
(pag. 62- 89, (vol. 1))

F1305074. Dintre aminoglicozide, sunt active pe Mycobacterium tuberculosis (bacilul Koch) urmatoarele: A. gentamicina; B. kanamicina; C. tobramicina; D. neomicina; E. streptomicina.
(pag. 62- 89, (vol. 1))

F1305075. Dintre antibioticele enumerate mai jos care se pot administra ca antituberculoase? A. streptomicina; B. neomicina; C. bacitracina; D. tobramicina; E. rifampicina.
(pag. 62- 89, (vol. 1))

F1305076. Eritromicina prezinta urmatoarele proprietati farmacologice: A. realizeaza concentratii reduse in lichidul cefalorahidian; B. nu este activa pe cale orala; C. sufera o biotransformare hepatica importanta;

138

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

139

Rezidentiat 2004
D. realizeaza concentratii egale in plasma si laptele matern; E. se elimina majoritar prin bila in concentratii mari.
(pag. 62- 89, (vol. 1))

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F1305077. Streptomicina are urmatoarele proprietati farmacologice: A. se elimina in majoritate renal in forma activa; B. nu realizeaza concentratii active in lichidul cefalorahidian (l.c.r.); C. se asociaza cu diuretice de ansa; D. este activa pe Mycobacteriuum tuberculosis (bacilul Koch); E. rezistenta se instaleaza brusc.
(pag. 62- 89, vol. 1)

F1305078. Tetraciclina prezinta urmatoarele caracteristici farmacologice: A. calea de administrare numai injectabila; B. absorbtie per os partiala, variabila; C. depozitare la nivelul musculaturii striate; D. absorbtie per os diminuata de prezenta alimentelor; E. absorbtia per os diminuata de prezenta de lactate si de ioni de calciu, magneziu, fier.
(pag. 62- 89, (vol. 1))

F1405079. Absorbia tetraciclinei dup administrarea oral poate fi diminuat prin administrarea concomitent de: A. fermeni pancreatici B. antiacide gastrice C. produse lactate D. preparate de fier E. antispastice
(pag. 76)

F1405080. Aminoglicozidele: A. pot provoca atrofia nervului optic B. sunt eliminate predominent pe cale renal n form activ C. au absorbie digestiv redus D. traverseaz uor bariera hematoencefalic E. sunt antibiotice de elecie n infeciile survenite la gravide
(pag. 66)

F1405081. Aminoglicozidele: A. realizeaz concentraii mari la nivel biliar B. sunt active pe germeni cu multiplicare intracelular C. au o absorbie digestiv redus D. sunt compui nefrotoxici ca urmare a acumulrii n parenchimul renal E. nu se asociaz ntre ele datorit riscului crescut de reacii adverse toxice
(pag. 66)

F1405082. Care din urmtoarele medicamente antibacteriene sunt contraindicate la gravide: A. tetraciclina B. fenoximetilpenicilina C. eritromicina D. acidul nalidixic E. oxacilina
(pag. 77)

139

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

140

Rezidentiat 2004

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F1405083. Care dintre urmtoarele afirmaii reprezint caracteristici generale ale eritromicinei: A. este activ pe germenii cu multiplicare intracelular B. se elimin biliar n concentraii mari C. inhib sinteza proteinelor bacteriene D. prezint alergie ncruciat cu penicilinele E. este contraindicata in insuficienta respiratorie
(pag. 62)

F1405084. Gentamicina: A. nu se recomand la bolnavii cu insuficien renal B. este un antituberculos major C. are o toxicitate renal ridicat D. are proprieti inductoare enzimatice E. se fixeaz pe subunitile ribozomale 30S ale bacteriei i inhib sinteza proteic
(pag. 71)

F1405085. Sindromul cenuiu produs de cloramfenicol la nou-nscutul prematur: A. se datoreaz eliminrii renale deficitare a antibioticului B. poate fi letal C. are o natur imunoalergic D. apare ca urmare a imaturitii funcionale hepatice E. se caracterizeaz prin hipertermie malign
(pag. 82)

F1405086. Tetraciclina este indicat n tratamentul urmtoarelor boli: A. tifos exantematic B. acnee C. infecii cu mycoplasma pneumoniae D. meningit meningococic E. gonoree
(pag. 77)

F1505087. Care dintre urmtoarele afirmaii sunt adevrate? A. tetraciclinele au spectru larg de aciune B. tetraciclinele traverseaz placenta i trec n laptele matern C. tetraciclinele sunt indicate n infecia cu mycoplasma i chlamydia D. tetraciclinele sunt recomandate n ultimul trimestru de sarcin i prima copilrie E. tetraciclinele pot produce pigmentaii dentare i carii la copii
(pag. 77)

F1505088. Care dintre urmtoarele antibiotice nu se administreaz oral pentru efecte sistemice? A. kanamicina B. cloramfenicol C. polimixina B D. eritromicina E. gentamicina
(pag. 69, 71, 86)

F1505089. Cloramfenicolul: A. are absorbie bun rectal B. nu traverseaz placenta C. este biotransformat la nivel hepatic

140

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

141

Rezidentiat 2004
D. se elimin biliar E. produce anemie aplastic
(pag. 82)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F1505090. Cloramfenicolul: A. se administreaz oral n doz de 2 - 4 g/zi la aduli B. se aplic local n unguente C. se administreaz ntr-o singur priz zilnic D. nu se administreaz rectal E. nu se administreaz pe cale parenteral
(pag. 83)

F1505091. Colistin: A. are concentraii pulmonare superioare celor sangiune B. penetreaz uor bariera hematoencefalic C. trece greu prin bariera placentar D. se elimin predominant renal E. are absorbie digestiv bun
(pag. 87)

F1505092. Menionai care dintre urmtoarele efecte adverse sunt caracteristice streptomicinei: A. tulburri vestibulare B. tulburri auditive C. anemie hemolitic D. alergii E. albuminurie, cilindrurie
(pag. 68)

F1505093. Polimixina B: A. amelioreaz nefrotoxicitate aminoglicozidelor B. se absoarbe digestiv C. prezint absorbie bun dup injectare intramuscular D. crete efectele de blocare neuromuscular ale curarizantelor E. are aciune bactericid
(pag. 86)

F1505094. Urmtoarele antibiotice sunt macrolide, cu excepia: A. eritromicin B. spiramicin C. streptomicin D. kanamicin E. rosaramicin
(pag. 62, 63)

F1505095. Urmtoarele efecte adverse pot s apar n tratamentul cu cloramfenicol: A. anemie aplastic B. aplazie medular C. leucopenie D. pigmentaii dentare E. ototoxicitate
(pag. 82)

141

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

142

Rezidentiat 2004

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F1605096. Aminoglicozidele prezint urmtoarele proprieti comune: A. Se absorb bine dup administrare oral B. Ptrund bine n lichidul cefalorahidian C. Sunt oto- i nefrotoxice D. Prezint aciune de tip curarizant E. Sinergism de aciune utilizat n terapie, cu diminuarea toxicitii, la asocierea ntre ele
(pag. 66, 67)

F1605097. Care dintre antibiotice sunt active pe Treponema pallidum? A. Benzilpenicilina B. Gentamicina C. Ciprofloxacina D. Tetraciclinele E. Eritromicina
(pag. 42, 62, 76)

F1605098. Care dintre urmtoarele antibiotice aparin clasei aminoglicozidelor: A. Kanamicina B. Amikacina C. Clindamicina D. Lincomicina E. Netilmicina
(pag. 66-75)

F1605099. Cloramfenicolul este antibiotic de elecie n: A. Salmoneloze (inclusiv febr tifoid) B. Meningite cu bacili gram negativ sensibili C. Tifos exantematic D. Tuberculoz extrapulmonar la copii E. Infestri cu protozoare (Entamoeba histolytica)
(pag. 82-83)

F1605100. Cresc efecte cloramfenicolului: A. Cimetidina B. Barbituricele C. Fenitoina D. Paracetamolul E. Glutetimida


(pag. 83)

F1605101. Cresc nefrotoxitatea aminoglicozidelor: A. Cefalosporinele B. Penicilina G C. Polimixinele D. Furosemidul E. Fenoximetilpenicilina


(pag. 67)

F1605102. Eritromicina are urmtoarele proprieti farmacocinetice: A. Difuziune bun n toate esuturile B. Traversarea barierei hemato-encefalice C. Traversarea barierei placentare

142

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

143

Rezidentiat 2004
D. Concentrare n form activ n bil E. Timp de njumtitre lung (peste 14 ore)
(pag. 62)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F1605103. Eritromicina este antibiotic de elecie n infeciile cu: A. Mycoplasma pneumoniae B. Bordetella pertussis C. Pseudomonas aeruginosa D. Mycobacterium tuberculosis E. Corynebacterium diphteriae
(pag. 62)

F1605104. Reaciile adverse ale cloramfenicolului sunt: A. Nefro- i ototoxicitate B. Aplazie medular C. Enterit stafilococic sever D. Tulburri la nivelul mucoaselor E. Alcaloz metabolic
(pag. 82)

F1605105. Se elimin prin bil, putnd fi utilizate n infecii biliare: A. Ampicilina B. Griseofulvina C. Eritromicina D. Bacitracina E. Gentamicina
(pag. 50, 62)

F2105106. Afirmatiile corecte pentru eritromicina, sunt: A. eritromicina baza este partial inactivata de sucul gastric B. se concentreaza in bila, in forma activa C. este contraindicata administrarea in insuficienta hepatica D. creste toxicitatea teofilinei E. este antibiotic de prima alegere in infectiile cu Pseudomonas aeruginosa
(pag. (I) 62)

F2105107. Notati afirmatiile incorecte: A. spectrul antibacterian al lincomicinei cuprinde mai ales germeni gram pozitiv: pneumococ, streptococ, stafilococ, B. anthracis, Cl. tetanii, Corynebacterium B. spiramicina are difuziune buna in plaman, saliva si secretii bronsice C. rosaramicina este inactiva pe mycoplasme D. clindamicina este inactiva pe Bacteroides fragilis E. pristinamicina este indicata in infectii cutanate cu stafilococ si streptococ
(pag. (I) 63-65)

F2105108. Cresc toxicitatea renala a aminoglicozidelor, substantele: A. amfotericina B B. furosemid C. cisplatin D. ticarcilina E. carbenicilina
(pag. (I) 67)

143

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

144

Rezidentiat 2004

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F2105109. Afirmatiile corecte pentru streptomicina, sunt: A. absorbtie digestiva medie (aproximativ 30%) B. dupa administrare intramusculara, se elimina predominant netransformata prin urina (aproximativ 80%) C. este activa pe bacilul tuberculos D. are efect ototoxic E. se administreaza oral in infectii cu germeni sensibili (enterocolite, dizenterie)
(pag. (I) 67-69)

F2105110. Notati afirmatiile corecte: A. neomicina se utilizeaza oral, in infectii ale tubului digestiv, cu germeni sensibili (Salmonella, Shigella) B. tobramicina are efecte adverse acustico-vestibulare mai reduse comparativ cu gentamicina C. gentamicina este activa pe stafilococ D. kanamicina este mai activa pe bacilul Koch, comparativ cu streptomicina E. spectinomicina este foarte activa pe gonococ
(pag. (I) 69-74)

F2105111. Tetraciclinele sunt indicate in: A. pneumonie cu pneumococ B. infectii urinare cu colibacil C. infectii produse de Mycoplasma D. infectii produse de Chlamydia E. infectii digestive produse de Candida albicans
(pag. (I) 77)

F2105112. Notati afirmatiile corecte: A. tetraciclina realizeaza concentratii de 10 ori mai mari in bila, comparativ cu cele plasmatice B. absorbtia tetraciclinei scade la asocierea cu saruri de calciu C. minociclina este o tetraciclina semiretard cu durata actiunii 12 ore D. doxiciclina este inactiva pe streptococul hemolitic grup A E. 70% din doxiciclina filtrata glomerular, se reabsoarbe la nivelul tubilor renali
(pag. (I) 78-80)

F2105113. Notati afirmatiile corecte pentru cloramfenicol: A. absorbtia orala este incompleta B. este activ pe bacili gram negativ C. la doze terapeutice are efect bacteriostatic D. nu traverseaza placenta E. produce aplazie medulara
(pag. (I) 81-82)

F2105114. Afirmatiile incorecte pentru polimixina B, sunt: A. absorbtie digestiva inalta B. foarte activa pe gonococ C. concentratia serica este crescuta in insuficienta renala D. este activa pe bacili gramnegativ E. creste nefrotoxicitatea aminoglicozidelor
(pag. (I) 86, 87)

F2105115. Notati afirmatiile gresite: A. bacitracina are absorbtie digestiva redusa B. bacitracina are efect bactericid pe germeni grampozitiv C. colistin se administreza exclusiv oral

144

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

145

Rezidentiat 2004

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

D. polimixina B este inactiva pe bacili gram negativ E. colistin are efect curarizant care se poate manifesta la administrare intramusculara
(pag. (I) 86, 87)

F2105116. Prezinta contraindicatie absoluta asocierea eritromicinei cu: A. carbamazepina B. acid salicilic C. teofilina D. atenolol E. rifampicina
(pag. 63, [vol. 1])

F2105117. Afirmatiile corecte privind cloramfenicolul sunt: A. produce aplazie medulara B. are spectru de actiune larg C. produce anemie aplastica D. se preteaza la serii repetate de tratament E. este antibiotic de prima alegere in infectii cu stafilococ penicilinorezistent
(pag. 82, [vol. 1])

F2105118. Sunt active pe bacilul Koch uman aminoglicozidele A. streptomicina B. gentamicina C. kanamicina D. tobramicina E. neomicina
(pag. 68, 69, [vol. 1])

F2105119. Se pot administra ca antituberculoase, antibioticele: A. tobramicina B. streptomicina C. bacitracina D. rifampicina E. neomicina
(pag. 67-85, [vol. 1])

F2105120. Antibiotice polipeptidice utilizate exclusiv in aplicatii locale sunt: A. bacitracina B. polimixina B C. tirotricina D. colistin E. capreomicina
(pag. 88, [vol. 1])

F2105121. Eritromicina are urmatoarele indicatii de electie: A. lues B. infectii cu streptococ grupa A C. difterie D. pnumonie cu M. Pneumoniae E. infectii cu bacili gram negativi
(pag. 62, [vol. 1])

145

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

146

Rezidentiat 2004
F2105122. Streptomicina: A. se absoarbe bine la administrarea orala B. difuzeaza usor prin membrane C. produce tulburari vestibulare D. produce tulburari auditive E. este activa pe Mycobacterium tuberculosis
(pag. 67, 68, [vol. 1])

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F2105123. Produc ototoxicitate: A. streptomicina B. tetraciclina C. eritromicina D. gentamicina E. cloramfenicol


(pag. 66, 74, [vol. 1])

F2105124. Sunt corecte urmatoarele afirmatii: A. tetraciclina produce dismicrobism intestinal B. cloramfenicol produce aplazie medulara C. kanamicina are efect ototoxic D. doxiciclina se administreaza la 6 ore E. eritromicina este activa pe stafilococul penicilinazosecretor
(pag. 62-81, [vol. 1])

F2105125. Lincomicina este activa in infectii cu: A. pneumococ B. streptococ C. stafilococ D. bacil Koch E. Pseudomonas
(pag. 64, [vol. 1])

F2205126. Cloramfenicolul are: A. Spectru antibacterian larg B. Actiune intensa pe bacilul tuberculos C. Actiune intensa pe unii bacili gram negativi D. Actiune antifungica E. Actiune antivirala
(pag. 82)

F2205127. Fac parte din grupul antibioticelor cu structura macrolidica: A. Josamicina B. Eritromicina C. Lincomicina D. Spiramicina E. Rifampicina
(pag. 62-64)

F2205128. Gentamicina: A. Este activa pe bacili gram negativi B. Nu se recomanda asocierea cu betalactamine C. Se conditioneaza sub forma de solutii injectabile

146

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

147

Rezidentiat 2004
D. La doze mari este nefrotoxica E. Are structura tetraciclica
(pag. 71)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F2205129. Bacitracina A. Este o aminoglicozida activa pe stafilococi B. Se obtine prin semisinteza C. Se utilizeaza local in combinatie cu neomicina D. Structural este o polipeptida E. Este contraindicata in ulcere cutanate infectate
(pag. 88)

F2205130. Cresc nefrotoxicitatea aminoglicozidelor: A. Polimixinele B. Cisplatina C. Ampicilina D. Furosemidul E. Amfotericina B


(pag. 67)

F2205131. Fac parte din indicatiile gentamicinei: A. Infectiile cu anaerobi B. Tuberculoza pulmonara si extrapulmonara C. Infectiile stafilococice D. Infectiile cu Pseudomonas E. Infectiile cu Escherichia coli
(pag. 71)

F2205132. Tetraciclinele: A. Interactioneaza cu antiacidele pe baza de ioni de calciu B. Pot fi utilizate la sugari C. Au toxicitate relativ redusa D. Sunt active pe mycoplasme si clamidii E. Pot fi utilizate in bruceloza
(pag. 78)

F2205133. Doxiciclina: A. Este o tetraciclina de semisinteza B. Uzual se administreaza 600 mg/zi, divizat la 6 ore C. Se elimina preferential pe cale renala D. Este contraindicata in sarcina E. Are un timp de eliminare scurt
(pag. 80)

F2205134. Se administreaza oral: A. Eritromicina lactobionat B. Propionileritromicina C. Claritromicina D. Carfecilina E. Hemisuccinatul de cloramfenicol si sodiu
(pag. 62, 64, 65)

147

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

148

Rezidentiat 2004
F2205135. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false: A. Eritromicina lactobionat este solubila in apa B. Eritromicina baza este stabila la sucul gastric C. Propionatul de eritromicina este rezistent la sucul gastric D. Eritromicina difuzeaza slab in tesuturi E. Eritromicina se elimina biliar, prin fecale si urina
(pag. 62)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F2205136. Eritromicina: A. Este antibiotic de electie in pneumonii cu Mycoplasma pneumoniae B. Nu se recomanda administrarea la copii C. Este antibiotic de rezerva in infectii cu Chlamidia trachomatis D. Scade toxicitatea teofilinei prin inductie enzimatica E. Creste toxicitatea carbamazepinei prin inhibitie enzimatica
(pag. 62)

F2205137. Aminoglicozidele: A. au absorbtie digestiva redusa B. difuzeaza slab in tesuturi C. sunt active pe enterobacteriaceae D. realizeaza concentratii scazute in parenchimul renal E. se elimina renal, peste 90% in forma activa
(pag. 66)

F2205138. Este contraindicata asocierea aminoglicozidelor la utilizare sistemica cu: A. cefalosporine nefrotoxice B. aminopeniciline C. diuretice tiazidice D. amfotericina B E. polimixine
(pag. 67)

F2205139. Streptomicina contine in structura: A. un aglicon 2-desoxistreptaminic B. streptidina C. streptoza D. N-metilglucozamina E. cladinoza
(pag. 67)

F2205140. Streptidina este: A. derivat de manitol B. biguanidino-inozitol C. agliconul din neomicina D. agliconul din streptomicina E. identica streptobiozaminei
(pag. 67)

F2205141. Care din afirmatiile referitoare la streptomicina sunt adevarate: A. se prezinta ca o pulbere alba, higroscopica B. este termostabila C. prezinta caracter bazic puternic

148

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

149

Rezidentiat 2004
D. cu acizii formeaza saruri greu solubile in apa E. activitatea maxima a substantei se manifesta la pH 9
(pag. 67)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F2205142. Care din afirmatiile referitoare la streptomicina sunt false: A. apartine clasei aminozidelor B. se leaga de proteinele plasmatice in proportie de 30% C. are absorbtie digestiva de peste 50% D. nu traverseaza placenta E. lezeaza perechea 8 de nervi cranieni
(pag. 67)

F2205143. Kanamicina: A. se obtine din culturi de Streptomyces griseus B. este o aminozida de semisinteza, derivat al gentamicinei C. are absorbtie digestiva redusa D. actioneaza bacteriostatic si bactericid fata de E. coli E. este inactiva pe bacilul Koch
(pag. 69)

F2205144. Nu fac parte din indicatiile gentamicinei A. infectiile cu anaerobi B. infectiile urinare cu Escherichia coli C. tratamentul unor meningite D. infectiile osoase cu stafilococi E. sifilisul
(pag. 71)

F2205145. Tobramicina: A. are spectru de activitate asemanator gentamicinei B. are actiune sinergica cu carbenicilina fata de Pseudomonas C. are efecte adverse acustico-vestibulare mai intense decat gentamicina D. nu se recomanda in infectii urinare E. se administreaza pe cale orala si are absorbtie digestiva buna
(pag. 72)

F2205146. Neomicina: A. are absorbtie digestiva buna B. este foarte activa pe coci gram pozitivi C. este activa pe Salmonella si Shigella D. este inactiva fata de virusuri E. se poate utiliza preoperator pentru suprimarea florei intestinale sensibile
(pag. 73)

F2205147. Nu apartin clasei aminoglicozidelor: A. Spectinomicina B. Spiramicina C. Azitromicina D. Amikacina E. Dibekacina


(pag. 74)

149

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

150

Rezidentiat 2004
F2205148. Sunt aminoglicozide naturale: A. Paromomicina B. Amikacina C. Netilmicina D. Dibekacina E. Sisomicina
(pag. 74)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F2205149. Sunt aminoglicozide semisintetice: A. Spectinomicina B. Amikacina C. Sisomicina D. Dibekacina E. Framicetina


(pag. 74)

F2205150. Sunt tetracicline de semisinteza: A. Metaciclina B. Tetraciclina C. Doxiciclina D. Rolitetraciclina E. Minociclina


(pag. 76)

F2205151. Care din urmatoarele tetracicline au actiune semiretard: A. Doxiciclina B. Metaciclina C. Minociclina D. Rolitetraciclina E. Tetraciclina
(pag. 76, 81)

F2205152. Efectul tetraciclinelor dupa administrare orala este scazut de: A. contraceptive orale B. anticoagulante orale C. antiacide orale D. preparate orale cu fier E. compusi ai bismutului
(pag. 78)

F2205153. Doxiciclina: A. este activa pe pneumococ B. este tetraciclina preferata in infectii urinare C. se poate utiliza si in caz de insuficienta renala D. are absorbtie digestiva buna E. se obtine prin hidrogenarea metaciclinei
(pag. 80)

F2205154. Cloramfenicolul: A. este usor solubil in apa B. are absorbtie digestiva incompleta C. se absoarbe rectal

150

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

151

Rezidentiat 2004
D. difuzeaza bine in tesuturi E. sub forma de palmitat se hidrolizeaza rapid in intestin
(pag. 81)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F2205155. Care din afirmatiile referitoare la cloramfenicol sunt false: A. nu se recomanda in infectii care pot fi tratate cu alte antibiotice B. nu se administreaza serii repetate de tratament cu cloramfenicol C. este inactiv in febra tifoida si paratifoida D. este activ in dizenterii bacilare E. este inactiv in ricketsioze
(pag. 83)

F2205156. Tiamfenicolul: A. este un detivat al cloramfenicolului in care grupa nitro a fost inlocuita cu metilsulfonil B. ca si cloramfenicolul, poate produce aplazie medulara ireversibila C. se utilizeaza oral, intramuscular si intravenos D. este inactiv pe anaerobi E. este inactiv pe Salmonella
(pag. 82)

F2205157. Sunt antibiotice solubile in apa: A. hemisuccinatul de cloramfenicol si sodiu B. palmitatul de cloramfenicol C. stearatul de cloramfenicol D. rolitetraciclina E. lactobionatul de eritromicina
(pag. 63, 81)

F2205158. Sunt antibiotice polipeptidice: A. Novobiocina B. Gramicidina C. Bacitracina D. Neomicina E. Tirotricina


(pag. 88)

F2205159. Colistina se administreaza: A. oral in gastroenterite B. oral in infectii urinare C. parenteral in endocardite D. oral pentru profilaxia complicatiilor hiperamoniemiei E. oral in endocardite
(pag. 87)

F2305160. Streptomicina are urmatoarele proprietati farmacologice: A. se elimina in majoritate renal in forma activa; B. nu realizeaza concentratii active in lichidul cefalorahidian (l.c.r.); C. se asociaza cu diuretice de ansa; D. este activa pe Mycobacteriuum tuberculosis (bacilul Koch); E. rezistenta se instaleaza brusc.
(pag. 62 - 89, vol. 1)

151

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

152

Rezidentiat 2004

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F2305161. Tetraciclina prezinta urmatoarele caracteristici farmacologice: A. calea de administrare numai injectabila; B. absorbtie per os partiala, variabila; C. depozitare la nivelul musculaturii striate; D. absorbtie per os diminuata de prezenta alimentelor; E. absorbtia per os diminuata de prezenta de lactate si de ioni de calciu, magneziu, fier.
(pag. 62 - 89, vol. 1)

F2305162. Comparativ cu tetraciclina, doxiciclina are urmatoarele particularitati farmacologice: A. absorbtie per os buna; B. concentratii active in 12 ore; C. absorbtie per os neinfluentata de alimente; D. se administreaza la 4 ore; E. efect bactericid.
(pag. 62 - 89, vol. 1)

F2305163. Cloramfenicolul prezinta urmatoarele caracteristici farmacologice: A. antibiotic de electie in infectii cu anaerobi; B. antibiotic de electie in salmoneloze sistemice; C. datorita liposolubilitatii scazute nu difuzeaza in creier si in lichidul cefalorahidian (l.c.r.); D. induce la nou nascut si prematur "sindrom cenusiu". E. provoaca reactii adverse hematologice grave (anemie aplastica, aplazie medulara).
(pag. 62 - 89, vol. 1)

F2305164. Dintre aminoglicozide, sunt active pe Mycobacterium tuberculosis (bacilul Koch) urmatoarele: A. gentamicina; B. kanamicina; C. tobramicina; D. neomicina; E. streptomicina.
(pag. 62 - 89, vol. 1)

F2305165. Dintre antibioticele enumerate mai jos care se pot administra ca antituberculoase? A. streptomicina; B. neomicina; C. bacitracina; D. tobramicina; E. rifampicina.
(pag. 62- 89, vol. 1)

F2305166. Care sunt antibioticele cu structura polipeptidica utilizare exclusiv in: A. polimixina B; B. colistin; C. tirotricina; D. capreomicina; E. bacitracina
(pag. 62- 89, vol. 1)

F2305167. Care dintre antibioticele cu structura de aminoglicozide nu sunt active pe Mycobacterium tuberculosis (bacilul Koch) uman: A. streptomicina;

152

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

153

Rezidentiat 2004
B. C. D. E. neomicina; tobramicina; gentamicina; kanamicina.
(pag. 62- 89, vol. 1)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F2305168. Aminoglicozidele au urmatoarele caracteristici farmacologice: A. sunt bactericide in special pe bacili gram-negativ aerobi; B. nu se absorb digestiv si de aceea se administreaza injectabil; C. in doze mari pot produce blocaj de transmitere neuromusculara; D. pot fi administrate si la pacientii cu miastenie grava; E. dau nefro si ototoxicitate.
(pag. 62 - 89, vol. 1)

F2305169. Absorbtia tetraciclinei dupa administrarea orala poate fi diminuata prin administrarea concomitenta de: A. produse lactate (in cantitate mare); B. preparate din fier; C. antiacide gastrice neutralizante; D. antispastice; E. enzime pancreatice.
(pag. 62 - 89, vol. 1)

F2305170. Care din urmatoarele afirmatii cu privire la aminoglicozide sunt adevarate? A. nu se absorb bine dupa administrarea orala; B. impiedica sinteza proteinelor bacteriene; C. toate au un potential toxic important; D. se elimina pe cale renala; E. prezinta toxicitate redusa;
(pag. 62 - 89, vol. 1)

F2305171. Care din urmatoarele antibiotice inhiba sinteza proteica bacteriana? A. eritromicina; B. benzilpenicilina; C. tetraciclina; D. polimixina; E. cloramfenicolul.
(pag. 62 - 89, vol. 1)

F2305172. Care din urmatoarele antibiotice actioneaza la nivelul membranei celulei bacteriene; A. penicilina; B. polimixina; C. ampicilina; D. colistina; E. tetraciclina.
(pag. 62 - 89, vol. 1)

F2305173. Eritromicina prezinta urmatoarele proprietati farmacologice: A. realizeaza concentratii reduse in lichidul cefalorahidian; B. nu este activa pe cale orala; C. sufera o biotransformare hepatica importanta; D. realizeaza concentratii egale in plasma si laptele matern;

153

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

154

Rezidentiat 2004
E. se elimina majoritar prin bila in concentratii mari.
(pag. 62 - 89, vol. 1)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F2305174. Colistina are urmatoarele proprietati farmacologice: A. activa pe germeni gram-negativ; B. activa pe Pseudomonas aeruginosa; C. activa pe germeni gram-pozitiv; D. se absoarbe bine din tubul digestiv; E. in infectii sistemice se administreaza per os.
(pag. 62 - 89, vol. 1)

F2305175. Aminoglicozidele au urmatorul profil farmacologic: A. absorbtie digestiva absenta; B. ototoxicitate; C. nefrotoxicitate; D. stimulare neuromusculara; E. activitate bactericida mai ales pe bacili gram-negativ aerobi.
(pag. 62 - 89, vol. 1)

F2505176. Polimixina B are urmatoarele particularitati farmacologice: A. nu se absoarbe digestiv B. are absorbtie buna dupa injectarea i.m. C. este activ fata de bacili gram-pozitiv D. se administreaza local, in infectii cutanate E. se administreaza parenteral in infectii digestive
(pag. 86,87)

F2505177. Gentamicina: A. circula nelegata de proteinele plasmatice B. se elimina urinar aproape complet nemodificata C. este activa fata de anaerobi D. este inactiva fata de Pseudomonas si Klebsiella E. se administreaza in infectii grave cu germeni gram-negativ sensibili
(pag. 71)

F2505178. Aminoglicozidele: A. sunt distruse de sucurile digestive B. au difuziune buna in l.c.r. C. se elimina renal mai ales in forma activa D. au actiune curarizanta E. nu afecteaza functia renala
(pag. 66)

F2505179. Afirmatiile corecte privind lincomicina sunt: A. difuzeaza in spatiul extra- si intracelular B. se elimina preponderent prin urina C. este activa mai ales fata de germeni gram-pozitiv D. este contraindicata in osteomielita E. se administreaza exclusiv local
(pag. 64)

F2505180. Eritromicina:

154

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

155

Rezidentiat 2004
A. B. C. D. E.

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

are difuziune buna in toate tesuturile traverseaza meningele normal se concentreaza in bila este antibioticul de electie in pneumonie cu Mycoplasma pneumoniae se administreaza in faringita streptococica la subiecti cu alergie la penicilina
(pag. 62,63)

F2505181. Urmatoarele afirmatii despre tetracicline sunt adevarate: A. au absorbtie scazuta la asocierea cu ioni de calciu, fier, aluminiu B. se administreaza in aerosoli C. au difuziune buna in toate tesuturile D. rezistenta se instaleaza rapid E. produc hipertensiune intracraniana benigna mai ales la tineri
(pag. 76,77)

F2505182. Bacitracina: A. are absorbtie digestiva buna B. este bactericid fata de germeni gram-pozitiv C. se administreaza injectabil D. se administreaza exclusiv local, singura sau asociata E. este utila in piodermite si impetigo
(pag. 88)

F2505183. Care dintre urmatoarele afirmatii despre tetracicline sunt adevarate ? A. doxiciclina este singura tetraciclina recomandata in insuficienta renala B. minociclina are absorbtie digestiva buna C. barbituricele si carbamazepina potenteaza efectul doxiciclinei D. efectul tetraciclinelor este potentat de antiacide E. rolitetraciclina se administreaza injectabil i.v. sau i.m.
(pag. 77,78,79,80,81)

F2505184. Antibiotice macrolide sunt: A. spiramicina B. rosaramicina C. streptomicina D. sisomicina E. spectinomicina


(pag. 63)

F2605185. Avantajele incrustatiilor din aliaje nobile comparativ cu obturatiile din amalgam sunt: A. economie de tesuturi dure dentare la nivelul istmului; B. economie de tesuturi dure dentare datorita flexibilitatii metalului; C. mbunatatirea adaptarii marginale; D. refacerea unei morfologii ocluzale acceptabile; E. nu coloreaza tesuturile dentare.
(pag. 192)

F2605186. Indicatiile incrustatiilor sunt: A. sine fixe de imobilizare n parodontitele marginale; B. elemente de agregare n edentatii redus, mai ales frontale; C. elemente de agregare n edentatii reduse, mai ales laterale; D. elemente de agregare n edentatii ample, mai ales frontale;

155

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

156

Rezidentiat 2004

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

E. n edentatii partiale ntinse, restaurate cu proteze mobilizabile, pentru mbunatatirea conditiilor de sprijin si stabilitate.
(pag. 193)

F2605187. Onlay-urile se indica n urmatoarele situatii: A. molari tratati endodontic, care au pereti vestibulari si orali sanatosi, iar tesuturile restante trebuie protejate; B. molari netratati endodontic; C. molari cu procese periapicale cronice; D. cnd istmul reprezinta mai mult sau jumatate din dimensiunea vestibulo-orala; E. molari cu peretii vestibulari si orali distrusi
(pag. 193)

F2605188. Contraindicatiile incrustatiilor sunt: A. pacienti cu indice de intensitate a cariei mediu sau crescut; B. pacienti cu indice de intensitate a cariei crescut; C. igiena satisfacatoare; D. igiena deficitara; E. la tineri cnd exista riscul deschiderii camerei pulpare.
(pag. 193)

F2605189. Dezavantajele tehnicilor indirecte si semidirecte de realizare a incrustatiilor din rasini compozite fata de cele directe sunt: A. timp de lucru scurt; B. timp de lucru mai lung; C. pret ridicat; D. necesitatea unor echipamente si materiale mai scumpe; E. calitatea adaptarii marginale.
(pag. 195)

F2605190. Inlay-urile ceramice ofera urmatoarele avantaje fata de alte tipuri de rastaurari: A. sunt mai estetice; B. ofera rezistenta structurilor dentare subiacente; C. reprezinta o metoda conservativa; D. executie tehnica facila; E. pret redus.
(pag. 201)

F2605191. Avantajele inlay-urilor/onlay-urilor ceramice sunt: A. estetica deosebita; B. necesitatea unor echipamente moderne; C. rezistenta la uzura; D. radioopacitate; E. adaptare marginala buna.
(pag. 201)

F2605192. Dezavantajele inlay-urilor ceramice sunt: A. rezista la uzura; B. timp de lucru ndelungat; C. pret de cost ridicat; D. posibilitatea uzurii arcadei antagoniste; E. necesitatea unor echipamente speciale.
(pag. 201)

156

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

157

Rezidentiat 2004
F2605193. Indicatiile fatetarilor ceramice sunt: A. prezenta de fisuri amelare; B. deschideri de diasteme; C. nchideri de diasteme; D. distrofii dentare de pe fata vestibulara; E. anomalii de forma
(pag. 211)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

157

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

158

Rezidentiat 2004
Tema nr. 6 Chimioterapice antibacteriene
BIBLIOGRAFIE:

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

3. Farmacoterapie practica Dumitru Dobrescu, Ed. Medicala Bucuresti, 1989, vol. 1 si 2

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


F1206001. Are aciune sistemic semiretard: A. Sulfafurazolul B. Sulfacetamida C. Sulfametoxazolul D. Salazosulfapiridina E. Sulfadiazina
(pag. 90-99)

F1206002. Este constituient activ al salazosulfapiridinei dup bioactivarea hidrolitic a acesteia: A. Trimetoprimul B. Acidul salicilic C. Acidul 5-amino salicilic D. Acidul clavulanic E. Sulbactamul
(pag. 90-99)

F1206003. Se utilizeaz n lepr: A. Mesalazina B. Terizidona C. Dapsona D. Metenamina E. Mafenidul


(pag. 103-109)

F1206004. Sulfamidele chimioterapice: A. Scad efectul anticoagulantelor orale B. Cresc efectul antidiabeticelor orale C. Scad activitatea fenitoinei D. Acioneaz prin inhibarea sintezei proteice bacteriene E. Sunt chimioterapice cu origine natural
(pag. 90-99)

F1306005. Alegeti raspunsurile corecte pentru Sulfametoxazol: A. este o sulfamida cu durata scurta de actiune B. este o componenta a Co-trimoxazolului C. nu cauzeaza cristalurie D. asocierea cu Trimetoprim determina scaderea efectului antibacterian al Sulfametoxazolului E. se administreaza in doza unica (o data la 7 zile)
(pag. 95 [3])

F1306006. Selectati raspunsurile corecte pentru Norfloxacinum: A. este principiul activ din: Noroxin, Nolicin

158

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

159

Rezidentiat 2004
B. C. D. E.

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

este principiul activ din Flucloxaciline are spectru de actiune limitat la germeni Gram negativ se indica in infectii respiratorii, tuberculoza pulmonara, rectocolita hemoragica se poate asocia cu nitrofurantoina si cu tetracicline
(pag. 103, [3])

F1406007. Acidul nalidixic: A. acioneaz la nivelul subunitilor ribozomale 50S B. inhib sinteza acizilor nucleici C. blocheaz ARN-polimeraza ADN-dependent D. inhib sinteza peretelui bacterian E. acioneaz la nivelul subunitilor ribozomale 30S
(pag. 23)

F1406008. Cotrimoxazolul: A. prezint incompatibilitate fa de preparatele de calciu B. este indicat n profilaxia infeciilor streptococice C. asociaz dou chimioterapice antibacteriene D. poate produce creterea uricemiei E. trebuie evitat la bolnavii cu mononucleoz infecioas
(pag. 98)

F1406009. Face parte din grupul sulfamidelor utilizate pentru aplicaii locale: A. sulfametizol B. sulfafenazol C. sulfafurazol D. sulfacetamid E. sulfametoxidiazin
(pag. 97)

F1406010. Pentru a evita apariia cristaluriei sulfamidele antibacteriene nu se asociaz cu: A. acidul nalidixic B. pefloxacina C. ceftriaxona D. metenamina E. cotrimoxazol
(pag. 93)

F1406011. Sulfametoxazolul se poate asocia cu: A. bacitracina (n preparatele topice) B. acidul clavulanic C. etambutolul D. trimetoprimul E. tazobactamul
(pag. 98)

F1506012. Care dintre urmtoarele efecte nu caracterizeau sulfamidele? A. bacteriostatic B. diuretic C. hipotiroidian D. hiperglicemiant E. hipogliceminat

159

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

160

Rezidentiat 2004
(pag. 91)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F1506013. Care dintre urmtoarele substane nu se administreaz n infecii urinare? A. acid nalidixic B. norfloxacina C. acid oxolinic D. ciprofloxacina E. furazolidona
(pag. 100, 103)

F1506014. Spectrul de aciune cuprinde fungi patogeni (candida) n cazul urmtoarelor chimioterapice: A. sulfacetamida B. ciprofloxacina C. furazolidon D. clorchinaldol E. sulfafenazol
(pag. 106)

F1506015. Sulfamidele sistemice retard au urmtoarele proprieti, cu excepia: A. absorbie bun i rapid din tubul digestiv B. transport n snge legat de proteine n proporii mari (98%) C. eliminare renal lent D. eliminare predominant prin fecale E. T 1/2 mare
(pag. 91)

F1506016. Urmtorii compui sunt sulfamide cu aciune de lung durat (retard), cu excepia: A. sulfametoxidiazina B. sulfalen C. sulfafurazol D. sulfadimetoxina E. sulfametoxipiridazina
(pag. 92)

F1506017. Urmtorii compui sunt sulfamide cu aciune de scurt durat, cu excepia: A. sulfafurazol B. sulfadiazina C. sulfametizol D. sulfadimetoxina E. sulfatiazol
(pag. 92)

F1606018. Chinolonele : A. Inhib ARN-polimeraza B. Inhib ADN-giraza C. Inhib sinteza proteic la nivelul subunitii ribozomale 50 S D. Produc efecte adverse mai grave dect sulfamidele E. Sunt nefrotoxice
(pag. 100)

F1606019. Contraindicaiile sulfamidelor antibacteriene : A. Infecia cu nocardia

160

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

161

Rezidentiat 2004
B. C. D. E. La pacieni cu anemie hemolitic n antecedente n infeciile urinare acute n toxoplasmoz n dizenteria bacilar
(pag. 93)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F1606020. Furazolidona : A. Se indic n infeciile urinare i profilactic n caz de cateterizare a cilor urinare externe B. Este activ pe Giardia i Entamoeba C. Este un adjuvant n tratamentul poliartritei reumatoide D. Se poate administra la bolnavii cu deficit de G-6-PD E. Inhib ADN-giraza bacterian
(pag. 105)

F1606021. Nitrofurantoina : A. Este un antiseptic intestinal eubiotic B. Este un derivat chinolinic C. Are efect bacteriostatic sau bactericid n funcie de doz D. Se poate administra n infeciile urinare ale nou nscutului E. Se poate asocia cu acid nalidixic
(pag. 104)

F1606022. Salazosulfapiridina : A. Este o sulfamid cu aciune la nivel intestinal B. Se indic n infecii respiratorii i urinare cu germeni sensibili C. Se absoarbe bine digestiv D. Se folosete i sub form de crem 1%, fiind activ n prezena puroiului E. Este combinat cu trimetorprimul n preparatul co-trimoxazol
(pag. 96)

F1606023. Sulfamidele antibacteriene au urmtorul mecanism de aciune : A. Sunt antagoniti competitivi ai acidului folic B. Interfer sinteza bacterian de piridoxin C. Inhib dihidrofolat reductaza bacterian D. Inhib ARN-polimeraza bacterian E. Inhib sinteza peretelui rigid al celulei bacteriene
(pag. 191)

F2106024. Posologia corecta pentru ofloxacina, este: A. 300 mg/seara (1/24 h) B. 200 mg de 2 ori/zi C. 1 g de 4 ori/zi D. 750 mg de 2 ori/zi E. 100 mg de 2 ori/zi.
(pag. 103, [vol. 1])

F2106025. Chimioterapicul antimicrobian indicat in dispepsii la sugari este: A. notrofurantoina B. sulfafenazol C. furazolidona D. norfloxacina E. ofloxacina

161

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

162

Rezidentiat 2004
(pag. 105, [vol. 1])

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F2106026. Rezistenta microbiana se instaleaza repede pentru: A. norfloxacina B. acid pipemidic C. rosoxacina D. acid nalidixic E. cinoxacina
(pag. 100, [vol. 1])

F2106027. Indicatiile terapeutice ale ftalilsulfatiazolului sunt urmatoarele, cu o exceptie: A. dizenteria bacilara B. infectii digestive acute C. pielonefrita acuta D. purtatori cronici de bacili dizenterici E. pregatirea tubului digestiv pentru interventii chirurgicale
(pag. 96, [vol. 1])

F2106028. Antagonism microbiologic apare la asocierea urmatoarelor substante, cu exceptia: A. sulfametoxazol - trimetoprim B. norfloxacina - tetraciclina C. nitrofurantoina - acid nalidixic D. norfloxacina - nitrofurantoina E. ampicilina - doxiciclina
(pag. 33, 103, 104, [vol. 1])

F2206029. Intra in combinatie cu trimetoprimul: A. Amoxicilina B. Sulfametoxazol C. Ofloxacina D. Rosoxacina E. Ciprofloxacina


(pag. 98)

F2206030. Sulfamidele chimiterapice: A. scad efectul anticoagulantelor orale B. cresc efectul antidiabeticelor orale C. scad activitatea fenitoinei D. inhiba sinteza proteica bacteriana E. sunt chimioterapice de origine naturala sau de semisinteza
(pag. 93)

F2206031. Are actiune sistemica semiretard: A. Sulfafurazolul B. Sulfacetamida C. Sulfametoxazolul D. Salazosulfapiridina E. Sulfadiazina
(pag. 91)

F2206032. Este constituient activ al salazosulfapiridinei dupa bioactivarea hidrolitica a acesteia: A. trimetoprimul

162

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

163

Rezidentiat 2004
B. C. D. E. acidul salicilic acidul 5-aminosalicilic acidul clavulanic sulbactamul
(pag. 96)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F2206033. Se utilizeaza in lepra: A. Mesalazina B. Terizidona C. Dapsona D. Metenamina E. Mafenidul


(pag. 109)

F2206034. Produsul farmaceutic Sulfamylon contine ca substanta activa: A. Sulfatiazol B. Mafenid C. Salazosulfapiridina D. Mesalazina E. Sulfametoxidiazina
(pag. 97)

F2206035. Produsul farmaceutic Saprosan contine ca substanta activa: A. Clorchinaldol B. Cliochinol C. Terizidona D. Acid mandelic E. Mesalazina
(pag. 106)

F2206036. Are actiune antileproasa A. Terizidona B. Dapsona C. Acidul mandelic D. Mesalazina E. Acidul 5-aminosalicilic
(pag. 109)

F2306037. Care este singurul din urmatoarele chimioterapice antimicrobiene activ in infectia cu Mycobacterium leprae: A. mesalazina; B. nitrofurantoina; C. dapsona; D. sulfafenazol; E. ofloxacina.
(pag. 90 - 109, vol. 1)

F2306038. In dispepsii la sugar este indicat unul din chimioterapicele urmatoare: A. ofloxacina; B. furazolidona; C. norfloxacina; D. nitrofurantoinul;

163

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

164

Rezidentiat 2004
E. sulfafenazol.
(pag. 90 - 109, vol. 1)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F2306039. Acidul nalidixic este indicat in: A. micoze cutanate; B. infectii urinare; C. meningite; D. infectii intestinale; E. infectii ale aparatului respirator.
(pag. 90 - 109, vol. 1)

F2506040. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptia: A. actiunea antibacteriana a sulfamidelor este diminuata de puroi B. sulfamidele au efect bactericid C. sulfamidele actioneaza ca antagonisti competitivi ai APAB (acid paraaminobenzoic) D. rezistenta la sulfamide se instaleaza lent E. rezistenta la sulfamide este ireversibila sau foarte greu reversibila
(pag. 91)

F2506041. Urmatoarele sulfamide antimicrobiene au actiune de scurta durata, cu exceptia: A. sulfamerazina B. sulfametizol C. sulfapiridina D. sulfadoxina E. sulfadiazina
(pag. 92)

F2506042. Care este sulfamida antimicrobiana utilizata pentru aplicatii locale ? A. sulfadimidina B. sulfafurazol C. sulfatiazol D. sulfalen E. sulfacetamida
(pag. 92)

F2506043. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptia: A. tratamentul cu sulfamide antimicrobiene poate determina tulburari de coagulare prin hipovitaminoza K B. aparatul excretor este afectat de obicei la administrarea de sulfamide antimicrobiene retard C. sulfamidele sistemice se folosesc pentru tratamentul infectiilor urinare D. in nocardioza sulfamidele antimicrobiene sunt medicatia de electie E. local, in conjunctivite se foloseste sulfacetamida sodica
(pag. 92)

F2506044. Notati afirmatia falsa: A. sulfamidele antimicrobiene diminua efectele anticoagulantelor orale B. sulfamidele antimicrobiene accentueaza efectele fenitoinei si tiopentalului C. antiinflamatoarele nesteroidiene potenteaza efectele sulfamidelor antimicrobiene D. sulfamidele antimicrobiene nu se asociaza cu metenamina E. controlul hematologic este necesar in tratamentul prelungit cu sulfamide antimicrobiene
(pag. 93)

F2506045. Sulfafurazol:

164

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

165

Rezidentiat 2004
A. B. C. D. E. are absorbtie digestiva redusa se distribuie intra- si extracelular prezinta risc mic de cristalurie se elimina prin fecale 95% in 24 ore este contraindicat in infectii urinare produse de E.coli
(pag. 94)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F2606046. Sa indicati acele sulfonamide heterociclice care prezinta doi atomi de nitrogen in heterociclu: A. sulfametoxidiazina si salazosulfopiridina B. sulfametoxidiazina si sulfametoxazolul C. sulfametoxidiazina si sulfafurazolul D. salazosulfopiridina si sulfadiazina E. sulfadiazina si sulfametoxidiazina
(pag. 167, 168)

F2606047. Sa indicati care dintre urmatorii derivati sulfonamidici se utilizeaza in special pentru actiunea lor locala: A. sulfametoxazolul si salazosulfopiridina B. ftalilsulfatiazolul si mafenidul C. sulfafurazolul si mafenidul D. ftalilsulfatiazolul si sulfametoxazolul E. sulfametoxazolul si mafenidul
(pag. 205,206)

F2606048. Sulfonamidele bacteriostatice sunt considerate ca derivati ai: A. clorurii de 4-amino-benzoil B. 4-amino-benzamidei C. 3-amino-benzamidei D. 3-amino-benzensulfonamidei E. 4-amino-benzensulfonamidei
(pag. 193-194)

F2606049. Sa indicati care sunt derivatii hidrosolubili ai sulfonamidelor bacteriostatice: A. sarurile de cupru si de argint B. derivatii bromurati la nivelul ciclului aromatic C. derivatii alchilati la gruparea de amina D. sarurile formate cu metale alcaline E. derivatii acilati la gruparea de amina
(pag. 189)

F2606050. Sa indicati care sunt heterociclurile prezente in structura urmatoarelor sulfonamide: sulfafurazol, sulfatiazol si sulfametoxazol: A. izoxazolul, tiofenul B. oxazolul, pirazolul C. izoxazolul, tiazolul D. furanul, tiazolul E. pirazolul, tiazolul
(pag. 166)

F2606051. Sa indicati care sunt componentii structurali ai salazosulfapiridinei: A. sulfapirimidin si acid 4-amino-benzoic B. sulfapirimidin si acid 5-amino-salicilic

165

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

166

Rezidentiat 2004
C. sulfapirimidin si acid 4-hidroxi-benzoic D. sulfapiridin si acid 4-amino-benzoic E. sulfapiridin si acid salicilic
(pag. 170,188)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F2606052. Sa indicati care este caracterul structural comun in cazul ftalilsulfatiazolului si al mafenidului: A. ambii compusi prezinta grupare de amina aromatica B. ambii compusi se pot diazota si formeaza coloranti azoici C. ambii compusi prezinta grupare sulfonamidica nesubstituita D. ambii compusi sunt nitroderivati E. ambii compusi au un rest de benzen-sulfonamida
(pag. 169,172)

F2606053. Sa indicati care este deosebirea in proprietatile sulfatiazolului si ai ftalilsulfatiazolului: A. ftalilsulfatiazolul se dizolva la rece in acizi B. ftalilsulfatiazolul poate fi diazotat in mod direct C. sulfatiazolul da reactia ftaleinelor D. sulfatiazolul are caracter amfoter E. ftalilsulfatiazolul are caracter amfoter
(pag. 190)

F2606054. Actiunea bacteriostatica a sulfonamidelor poate fi antagonizata cu: A. acid benzoic B. acid 2-nitrobenzoic C. acid 4-clor-benzoic D. acid 4-amino-benzoic E. acid 2-amino-benzoic
(pag. 195)

F2606055. Actiunea bacteriostatica a sulfanilamidei poate fi intensificata, prin: A. substituirea azotului amidic cu heterocicluri B. substituirea azotului aminic cu heterocicluri C. substituirea azotului aminic cu grupare alchil D. substituirea azotului amidic cu grupare alchil E. substituirea azotului aminic cu grupare fenil
(pag. 174)

F2606056. Sulfacetamida este un derivat al sulfanilamidei: A. acilat la nitrogenul aminic B. alchilat la nitrogenul amidic C. acilat la nitrogenul amidic D. alchilat la nitrogenul aminic E. acetilat la nitrogenul aminic
(pag. 165)

F2606057. Sa precizati substituentul gruparii sulfonamidice in ordinea: sulfacetamida, sulfafurazol, sulfatiazol, sulfadiazina, salazosulfapiridina: A. etil, izoxazol, tiazol, pirimidina, piridina B. acetil, izoxazol, tiazol, pirazina, piridina C. etil, izoxazol, tiazol, pirazina, piridina D. acetil, imidazol, tienil, pirimidina, piridazina

166

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

167

Rezidentiat 2004
E. acetil, izoxazol, tiazol, pirimidina, piridina
(pag. 165-167,170)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F2606058. Care dintre urmatoarele sulfonamide sunt inactive in vitro: sulfacetamida, ftalilsulfatiazol, sulfametoxazol, salazosulfapiridina: A. sulfametoxazol, salazosulfapiridina B. salazosulfapiridina, ftalilsulfatiazol C. sulfametoxazol, ftalilsulfatiazol D. sulfacetamida, ftalilsulfatiazol E. salazosulfapiridina, sulfacetamida
(pag. 171)

F2606059. Sa indicati raspunsul corect referitor la structura nitrofurantoinei: A. ciclu imidazolic, grupare azometinica, grupare nitro in pozitia 2 B. ciclu furanic, grupare azometinica, grupare nitro in pozitia 5 C. ciclu pirolic, grupare azoica, grupare nitro in pozitia 5 D. ciclu imidazolic, grupare azoica, grupare nitro in pozitia 4 E. ciclu furanic, grupare azometinica, grupare amino in pozitia 5
(pag. 111)

F2606060. S indicai care sunt aspectele comune din structura nitrofurantoinei i furazolidonei: A. sunt derivai de 5-nitroimidazol, cu grupare azoic, avnd n molecul dou heterocicluri pentaatomice B. sunt derivai de 5-nitroimidazol, cu grupare azometinic, avnd n molecul dou heterocicluri pentaatomice C. sunt derivai de 5-nitroimidazol, cu grupare aminic, avnd n molecul dou heterocicluri D. sunt derivai de 5-nitrofuran, cu grupare azoic, avnd n molecul dou heterocicluri E. sunt derivai de 5-nitrofuran, cu grupare azometinic, avnd n molecul dou heterocicluri pentaatomice
(pag. 109, 111)

F2606061. S indicai rspunsul corect privitor la proprietile nitrofurantoinei: A. se prezint n pulbere galben, are caracter bazic; B. se prezint n pulbere alb, cu caracter acid; C. este un lichid galben, cu caracter acid; D. este un lichid galben, vscos, cu caracter bazic; E. se prezint n pulbere cristalin galben, cu caracter acid.
(pag. 117)

F2606062. Clorchinaldolul prezint urmtoarele caractere: A. este un derivat chinolinic cu grupare fenolic; B. este un derivat de piridin cu grupare nitro; C. este un derivat chinolinic cu grupare de aldehid; D. este un derivat pirimidinic cu grupare fenolic; E. este un derivat de piridin cu grupare fenolic.
(pag. 122)

F2606063. Clorchinaldolul se identific: A. prin reacia cu clorura de fier (III) i a gruprii nitro; B. prin reacia de diazotare i cuplare cu 2-naftol; C. prin reacia de dehalogenare reductiv D. prin reacia cu clorura de fier (III) i a clorului; E. prin reacia de diazotare i a gruprii nitro.
(pag. 126)

167

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

168

Rezidentiat 2004

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F2606064. Unitatea structural farmacofor a chinolonelor este: A. nucleul piridin-3-carboxilic; B. nucleul chinolin-3-carboxilic; C. nucleul 1,4-dihidro-4-oxo-piridin-3-carboxilic; D. nucleul tetrahidro-piridin-4-carboxilic; E. nucleul tetrahidro-pirimidin-4-carboxilic.
(pag. 128)

F2606065. Molecula chinolonelor din generaia a II-a se caracterizeaz prin prezena: A. gruprii nitro; B. gruprii amino; C. atomului de fluor; D. atomului de clor; E. gruprii hidroxil.
(pag. 135)

F2606066. Chinolonele se caracterizeaz prin faptul, c: A. sunt baze, se solubilizeaz n mediu acid; B. sunt compui cu grupare carboxil, se solubilizeaz n mediu bazic; C. sunt compui cu caracter amfoter, se solubilizeaz n mediu acid i n mediu bazic; D. sunt compui cu caracter reductor; E. sunt baze, care se pot diazota.
(pag. 146)

F2606067. Sa indicati care dintre reactivii urmatori se folosesc pentru identificarea sulfonamidelor bacteriostatice? A. nitritul de sodiu, nitratul de argint si sulfatul de cupru B. nitratul de sodiu, nitratul de argint si sulfatul de cupru C. nitritul de sodiu, nitratul de argint si sulfatul de sodiu D. nitratul de argint, nitratul de sodiu si nitritul de sodiu E. nitratul de sodiu, nitritul de sodiu si sulfatul de sodiu
(pag. 190)

F2606068. Sa indicati care dintre urmatorii substituenti se intalneste in structura unor sulfonamide bacteriostatice - la gruparea sulfonamidica: A. gruparea propil B. pirimidina C. gruparea fenil D. gruparea 1-naftil E. gruparea 2-naftil
(pag. 167)

F2606069. Sa indicati care dintre sulfonamidele urmtoare prezinta in structura un heterociclu cu doi atomi de nitrogen: A. sulfametoxidiazina B. salazosulfapiridina C. mafenidul D. sulfatiazolul E. sulfametoxazolul
(pag. 168)

F2606070. Sa indicati care dintre urmatoarele sulfonamide nu poseda substituent heterociclic la gruparea sulfonamidica: sulfatiazol, sulfametoxazol, sulfacetamida, mafenid, sulfametoxidiazina:

168

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

169

Rezidentiat 2004
A. B. C. D. E. sulfatiazolul i sulfametoxazolul sulfametoxazolul si sulfacetamida sulfacetamida si mafenidul mafenidul si sulfametoxidiazina mafenidul si sulfatiazolul
(pag. 165-168)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F2606071. Sa indicati care dintre urmtorii derivati se abat cel mai mult prin structura lor de la majoritatea sulfonamidelor: A. sulfacetamida si mafenidul B. ftalilsulfatiazolul si mafenidul C. ftalilsulfatiazolul si sulfurazolul D. ftalilsulfatiazolul si sulfametoxazolul E. sulfametoxazolul si mafenidul
(pag. 171-172)

F2606072. Sa indicati care dintre urmatorii compusi cu actiune bacteriostatica din punct de vedere structural nu este o sulfonamida: A. mafenidul B. salazosulfopiridina C. trimetoprimul D. sulfadiazina E. sulfanilamida
(pag. 195)

F2606073. Sa indicati ce unitate structurala se gaseste deopotriva in structura sulfametoxidiazinei si trimetoprimului: A. ciclu izoxazolic B. grupare sulfonamidica C. grupare metoxi D. ciclu pirimidinic E. ciclu piridinic
(pag. 168, 195)

F2606074. Fata de axa de insertie a protezei unidentare, fiecare perete axial al bontului trebuie sa aiba o nclinare de: A. 3 ; B. 6 ; C. 10 ; D. 12 ; E. 15.
(pag. 551)

F2606075. Unghiul de convergenta optim dat de prepararea convergenta spre ocluzal a peretilor opozanti externi ai bontului dentar trebuie sa fie de: A. 6 ; B. 10 ; C. 12 ; D. 15 ; E. 20
(pag. 551)

F2606076. Pragul cu bizou:

169

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

170

Rezidentiat 2004
A. B. C. D. E. este usor de realizat; este dificil de realizat; faciliteaza modelarea marginilor restaurarii; permite plasarea supragingivala a marginii restaurarii; protejeaza parodontiul marginal
(pag. 572)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F2606077. Referitor la marginile protezelor unidentare plasate subgingival, parodontologii considera ca situatie normala la nivelul gingiei libere terminatia: A. n " muchie de cutit; B. chanfrein; C. bizou; D. prag n unghi drept; E. prag cu bizou.
(pag. 613)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


F1206078. Acidul nalidixic: A. Se recomand n infecii urinare B. Spre deosebire de ciprofloxacina, poate fi utilizat n insuficienta renal sever C. Prin expunere la soare, poate produce fotosensibilizare D. Are eliminare redus prin fecale E. Se leag n proporie mare de proteinele plasmatice
(pag. 99-103)

F1206079. Aparin grupului chinolonelor: A. Acidul pipemidic B. Flumequina C. Norfloxacina D. Cliochinolul E. Clorchinaldolul
(pag. 99-103)

F1206080. Chinolonele: A. Cele din prima generaie sunt active pe bacili gram negativi B. Cele de generaia a doua sunt active i pe unele bacterii gram pozitive C. Acioneaza prin inhibarea ADN-girazei D. Unele sunt fluorurate E. Au o grup carboxil n poziia 4
(pag. 99-103)

F1206081. Fac parte din grupul fluorochinolonelor: A. Clorchinaldolul B. Fleroxacina C. Sulfametoxazol D. Nitrofurantoina E. Rosoxacina
(pag. 99-103)

F1206082. Fluorochinolonele:

170

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

171

Rezidentiat 2004
A. B. C. D. E. Au absorbie digestiv redus Sunt antiinfecioase de origine natural Se obin prin sintez chimic Nu se indic n infecii urinare Au spectru antibacterian larg
(pag. 99-103)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F1206083. Furazolidona: A. Se utilizeaz n infecii urinare i intestinale B. Poate produce anemie hemolitic la deficieni n G-6PD C. Este un derivat de nitroimidazol D. Apartine clasei derivatilor de chinolein E. Este activ i pe unele protozoare
(pag. 103-109)

F1206084. Intr n combinaie cu trimetoprimul: A. Amoxicilina B. Sulfametoxazol C. Ofloxacina D. Sulfadimidina E. Sulfamedrol


(pag. 90-99)

F1206085. Nu fac parte din indicaiile clorchinaldolului: A. Angina streptococica B. Lambliaza C. Amoebiaza D. Gastroenterita nespecifica E. Sifilisul
(pag. 103-109)

F1206086. Nu se obin prin biosintez: A. Nitrofuranii cu proprieti antibacteriene i antiprotozoarice B. Sulfamidele chimioterapice C. Tetraciclina D. Eritromicina E. Streptomicina
(pag. 90-110)

F1206087. Prezinta n structur o grup nitro: A. Doxiciclina B. Furazolidona C. Cloramfenicol D. Norfloxacina E. Nifuroxazid
(pag. 103-109)

F1206088. Sulfametoxazolul: A. Se administreaz oral, uzual, la adult, 1 gram la 12 ore B. Are aciune semiretard C. Are efecte antibacteriene potentate de trimetoprim D. Este activ n colita ulceroas

171

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

172

Rezidentiat 2004
E. n infecii urinare, se poate asocia cu metenamina
(pag. 90-99)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F1306089. Alegeti raspunsurile corecte pentru Ciprofloxacinum: A. reprezinta antibiotic beta-lactamic inrudit cu Flucloxacilina B. reprezinta fluorochinolona cu spectru larg (efect bacteriostatic si bactericid) C. actiunea sa nu este influentata de cationi divalenti sau trivalenti D. interactioneaza cu saruri de aluminiu si de magneziu, ceea ce determina scaderea absorbtiei Ciprofloxacinei E. prezinta efecte adverse la nivel digestiv, precum si cefalee, eruptii cutanate
(pag. 100,103, [3])

F1306090. Alegeti variantele corecte pentru Pefloxacina: A. antibiotic similar flucloxacilinei B. derivat de acid 4-oxo-3-chinolein-carboxilic fluorurat in pozitia 6 C. reprezinta o fluorochinolona cu spectru extins pe germeni Gram negativ si Gram pozitiv D. sub forma de Peflacine se administreaza oral in doza unica, la interval de 7 zile E. se utilizeaza exclusiv in infectii dermatologice
(pag. 103, [3])

F1306091. Alegeti variantele corecte pentru Salazosulfapiridina: A. este sinonim cu Sulfasalazina B. reprezinta tratament specific in colita ulceroasa C. se scindeaza in colon cu formarea sulfapiridazinei si a mesalazinei D. se scindeaza in colon cu formarea sulfapiridinei si a acidului 5-amino-salicilic E. se contraindica in poliartrita reumatoida
(pag. 96-97, [3])

F1306092. Care afirmatii sunt corecte pentru Co-trimoxazol: A. reprezinta asocierea dintre sulfametoxazol si trimetoprim B. reprezinta principiul activ din: Biseptol, Tagremin, Septrin C. are efect de foarte lunga durata D. este eficace in tuberculoza la nivel renal E. este activ in infectii respiratorii, otita medie, febra tifoida, cauzate de germeni sensibili
(pag. 98-99, [3])

F1306093. Care din afirmatii sunt adevarate pentru Furazolidona: A. este derivat de nitrofuran cu absorbtie redusa din tubul digestiv B. se indica in infectii urinare acute si cronice, recidivante C. se indica in infectii intestinale: dizenterie, enterite, enterocolite, toxiinfectii alimentare D. nu s-au constatat reactii de tip Disulfiram la administrarea Furazolidonei simultan cu alcool E. in timpul terapiei cu Furazolidona, urina se coloreaza in albastru
(pag. 105, [3])

F1306094. Care din afirmatii sunt adevarate pentru Sulfadoxina: A. este sulfamida semiretard B. se indica in trahom si profilaxia holerei C. este sulfamida cu actiune de foarte lunga durata D. se administreaza in doza unica (o data la 7 zile) E. nu se va utiliza la copii, fiind posibil sa afecteze cartilajul osos
(pag. 98, [3])

172

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

173

Rezidentiat 2004

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F1306095. Care din afirmatii sunt corecte pentru Trimetoprim: A. reprezinta derivat de 2,4-diamino-pirimidina B. inhiba alcooldehidrogenaza C. inhiba dihidrofolatreductaza D. se indica exclusiv in monoterapie E. se prefera asocierea cu sulfonamide antimicrobiene
(pag. 98-99, [3])

F1306096. Care din afirmatiile urmatoare sunt adevarate pentru Acid nalidixic: A. reprezinta principiul activ din: Negram, Nevigramon B. reprezinta principiul activ din: Negamicina, Nebacetina C. este derivat de 8-hidroxi-chinoleina D. se recomanda exclusiv in infectii urinare cauzate de bacterii Gram negativ sensibile E. se contraindica in epilepsie, sarcina
(pag. 100-101, [3])

F1306097. Selectati raspunsurile corecte pentru Mafenid: A. reprezinta amino-metil-4-benzen-sulfonamida B. nu este antagonizat de acid para aminobenzoic C. actioneaza prin antagonism competitiv cu acidul para aminobenzoic D. este total ineficient fata de anaerobi E. este principiul activ din Sulfamylon
(pag. 97, [3])

F1306098. Selectati variantele corecte pentru Fluorochinolone: A. inhiba sinteza peretelui celulei bacteriene B. inhiba ADN-giraza bacteriana C. prezinta actiune bactericida pe germeni Gram negativ si Gram pozitiv D. se recomanda exclusiv in infectii urinare necomplicate si complicate E. prezinta frecvent efecte adverse grave ceea ce le limiteaza utilizarea
(pag. 99-100, [3])

F1306099. Selectati variantele corecte pentru Nitrofurantoina: A. se recomanda in infectii intestinale B. este principiul activ din Furadantin C. este activa fata de stafilococ, streptococ, Escherichia coli, Trichomonas sp. D. este considerata practic netoxica E. se recomanda in infectii acute si cronice ale aparatului urinar, rezistente la antibiotice si sulfonamide
(pag. 103, [3])

F1306100. Selectati variantele corecte pentru Ofloxacinum: A. este principiul activ din Tarivid B. este antibiotic din seria Oxacilinei C. prezinta spectru de activitate limitat la germeni Gram negativ D. reprezinta o fluorochinolona cu spectru de actiune similar acidului nalidixic E. este indicata in infectii cu localizari in toate tesuturile organismului
(pag. 100,103, [3])

F1306101. Selectati variantele corecte pentru Terizidona: A. este chimioterapic de sinteza, derivat de cicloserina B. constituie principiul activ din Urovalidin, in care se afla asociata cu fenazona C. in asociere cu fenazopiridina intra in produsul farmaceutic Urovalidin

173

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

174

Rezidentiat 2004
D. se indica in infectii urinare acute si cronice E. este inactiva fata de Mycobacterium tuberculosis
(pag. 108, [3])

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F1406102. Acidul nalidixic este activ pe urmtorii germeni: A. meningococ B. shigella C. clostridium tetani D. klebsiella pneumoniae E. proteus
(pag. 12)

F1406103. Efectele adverse produse frecvent de sulfamidele antibacteriene sunt: A. cristalurie B. erupii cutanate C. colit pseudomembranoas D. tulburri de echilibru E. apnee prin efect curarizant
(pag. 92)

F1406104. Furazolidona: A. poate crete methemoglobina B. coloreaz urina C. irit mucoasa tubului digestiv D. este contraindicata la copii E. impune evitarea consumului de alcool n cursul tratamentului
(pag. 105)

F1406105. Precizai afirmaiile corecte referitoare la metenamin: A. este un antibacterian activ fa de colibacil i proteus B. este contraindicat n insuficiena renal C. poate irita cile urinare cnd debitul urinar este sczut D. determin fotosensibilizare E. dezvolt rapid rezisten bacterian
(pag. 107)

F1406106. Precizai afirmaiile corecte referitoare la nitrofurantoin: A. este contraindicat n sarcin B. poate fi asociat cu acidul nalidixic pentru creterea eficienei terapeutice C. este indicat n trichomoniaz D. poate produce sindrom lupoid E. are proprieti inductoare enzimatice
(pag. 104)

F1406107. Precizai afirmaiile corecte referitoare la sulfamidele antibacteriene: A. acioneaz ca antagoniti competitivi ai acidului paraaminobenzoic B. se recomand a fi administrate topic la nivel cutanat, datorit unei bune tolerane la acest nivel C. pentru creterea eficienei terapeutice se prefer a fi asociate cu metenamin D. reprezint medicaia de elecie n nocardioz E. aciunea lor antibacterian este diminuat n prezena puroiului
(pag. 92)

174

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

175

Rezidentiat 2004

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F1406108. Printre efectele adverse ale acidului nalidixic se numr: A. cristalurie B. deprimare respiratorie C. fotosensibilizare D. tulburri acustico-vestibulare E. citoliz hepatic
(pag. 101)

F1406109. Sensibilizarea la sulfamide este o stare indicat de existena n antecedente a urmtoarelor reacii adverse: A. leucopenie B. vrsturi C. febr D. vertij E. dermatit
(pag. 93)

F1406110. Sulfamidele antibacteriene accentueaza efectele farmacologice ale: A. digitalicelor B. sulfamidelor hipoglicemiante C. metotrexat D. anticoagulante orale E. antiaritmice
(pag. 93)

F1406111. Tratamentul cu sulfamide antibacteriene poate determina creterea urmtoarelor teste de laborator: A. bilirubinemie indirect B. acid uric C. eozinofilie D. hematocrit E. hemoglobin
(pag. 93)

F1506112. Care dintre chimioterapicele antibacteriene sunt folosite exclusiv n infecii urinare? A. acid nalidixic B. nitrofurantoina C. furazolidona D. norfloxacina E. trimetoprim
(pag. 98, 100, 103, 105)

F1506113. Care dintre sulfamide se aplic local n infecii la nivelul tegumentelor i mucoaselor? A. sulfacetamida B. sulfafurazol C. sulfametoxidiazina D. ftalilsulfatiazol E. mafenid
(pag. 92)

F1506114. Care dintre urmtoarele sulfamide prezint aciune antibacterian de lung durat? A. sulfametoxidiazina

175

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

176

Rezidentiat 2004
B. C. D. E. sulfafurazol sulfalen sulfadiazina sulfadimetoxin
(pag. 92)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F1506115. Dapsona: A. nu se absoarbe digestiv B. intr n circuitul enterohepatic C. se elimin prin secreia lactat D. nu se elimin prin urin E. este medicamentul de elecie n lepr
(pag. 109)

F1506116. Farmacocinetica acidului nalidixic cuprinde: A. absorbie digestiv bun B. legare de proteinele plasmatice 95% C. metabolizare hepatic prin glucuronoconjugare D. eliminare renal 90% E. eliminare crescut prin fecale
(pag. 100)

F1506117. Furazolidona: A. prezint absorbie bun din tubul digestiv B. prezint absorbie redus din tubul digestiv C. se elimin prin fecale, n cea mai mare parte D. se administreaz n enterocolite i toxiinfecii alimentare E. este indicat n infecii urinare acute
(pag. 105)

F1506118. Metenamina: A. se elimin prin bil i urin B. se elimin prin fecale C. elibereaz formaldehid la pH < 5 D. se administreaz n infecii urinare E. este contraindicat la bolnavi cu insuficien renal
(pag. 107)

F1506119. Nitrofurantoina: A. se administreaz n infecii ale tubului digestiv B. se administreaz n infecii ale aparatului urinar C. se administreaz oral, timp de 10 - 14 zile D. nu se elimin renal E. produce anemie hemolitic la cei cu deficit de G-6-PD
(pag. 104)

F1506120. Trimetoprim: A. n mod frecvent se asociaz cu sulfametoxazol B. se folosete n tratamente prelungite la copii C. stimuleaz dihidrofolatreductaza bacterian D. inhib selectiv dihidrofolatreductaza bacterian E. asocierea cu sulfametoxazol este contraindicat

176

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

177

Rezidentiat 2004
(pag. 98)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F1606121. Acidul nalidixic : A. Este un derivat de nitrofuran B. Este un derivat chinolinic C. Inhib ARN-polimeraza bacterian D. Este activ mai ales fa de germenii Gram pozitiv E. Este activ mai ales pe germenii Gram negativ
(pag. 100, 101)

F1606122. Aciunea antibacterian a sulfamidelor este diminuat de : A. Prezena puroiului B. Asocierea cu trimetoprim C. Prezena esuturilor lezate D. Asocierea cu tetraciclinele E. Asocierea cu procaina
(pag. 91, 93)

F1606123. Ciprofloxacina : A. Este o chinolon de generaia I B. Nu are un spectru de aciune prea larg C. Este activ n infecii cu Staphylococcus, Clostridium, Mycoplasma D. n esuturi realizeaz concentraii superioare celor serice E. Este bine tolerat digestiv
(pag. 103)

F1606124. Clorchinaldolul : A. Este activ pe coci, fungi i protozoare B. Este inactiv n prezena puroiului i a substanelor organice C. Este cheratoplastic aplicat pe tegumente D. Se poate folosi pentru tratamente prelungite E. Se poate aplica pe mucoase
(pag. 106)

F1606125. Co-trimoxazolul : A. Se indic n infecii respiratorii i ale cilor urinare B. Se administreaz oral la aduli, cte 2 comprimate de 3 ori pe zi C. Se administreaz oral la aduli cte 2 comprimate de 2 ori pe zi D. Se poate folosi n sarcin E. Conine sulfatiazol i trimetoprim n proporie de 5:1
(pag. 99)

F1606126. Din punct de vedere farmacocinetic sulfamidele sistemice : A. Traverseaz placenta B. Se metabolizeaz prin acetilare n ficat C. Se metabolizeaz prin dezacetilare n ficat D. Metaboliii au solubilitate mai mare n ap E. Nu traverseaz placenta
(pag. 91)

F1606127. Efectele adverse ale sulfamidelor antbacteriene : A. Sindromul lapte-alcaline

177

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

178

Rezidentiat 2004
B. C. D. E. Hepatotoxicitate Dermatit exfoliativ Colorarea n galben a dinilor, friabilitatea smalului dentar Boala serului
(pag. 92)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F1606128. Spectrul antibacterian al sulfamidelor cuprinde : A. Chlamidii B. E.coli C. Micoplasme D. Stafilococi meticilin-rezisteni E. Mycobacterium tuberculosis
(pag. 92)

F1606129. Sulfamidele antibacteriene : A. Sunt bacteriostatice B. Sunt bactericide C. Au efect hipoglicemiant D. Pot produce neuropatie mielooptic subacut E. Produc fotosensibilizare
(pag. 91, 92)

F2106130. Notati afirmatiile corecte pentru sulfamidele antibacteriene: A. mecanismul actiunii este bacteriostatic B. sunt antagonisti competitivi ai acidului para aminobenzoic (APAB) C. ftalilsulfatiazol se elimina predominant prin fecale D. sulfametoxazol se acetileaza in proportii reduse E. sulfatiazol are durata lunga de actiune (12 ore)
(pag. (I) 91)

F2106131. Notati afirmatiile corecte pentru salazosulfapiridina A. absorbtie digestiva aproape completa B. este un prodrog C. in colon se desface, eliberand componentele: sulfapiridina si mesalazina D. stimuleza absorbtia acidului folic E. reprezinta un tratament specific in colita ulcerosa
(pag. (I) 96, 97)

F2106132. Sunt utilizate exclusiv topic: A. sulfametoxazol B. sulfametoxidiazina C. sulfafurazol D. mafenid E. sulfacetamida
(pag. (I) 97)

F2106133. Notati afirmatiile corecte pentru chimioterapicele chinolone: A. mecanismul actiunii consta in inhibarea AND girazei bacteriene B. acidul nalidixic atinge concentratii tisulare mai mari decat in sange C. ofloxacina este activa pe bacterii gram pozitive si gram negative D. acidul nalidixic este activ in infectii urinare date de colibacil E. rezistenta germenilor la acidul nalidixic se instaleaza rar

178

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

179

Rezidentiat 2004
(pag. (I) 99-101)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F2106134. Ciprofloxacina este caracterizata prin: A. mecanismul actiunii bacteriene este exclusiv bacteriostatic B. biodisponibilitatea orala este buna (70-80%) C. realizeaza in tesuturi concentratii mai mari comparativ cu cele serice D. este o chinolona cu spectru larga E. se elimina predominant prin fecale
(pag. (I) 103)

F2106135. Spectrul antibacterian al nitrofurantoinei cuprinde: A. E. coli B. Streptococ piogen C. Pseudomonas D. Salmonella E. Trichomonas
(pag. (I) 103, 104)

F2106136. Notati afirmatiile corecte pentru furazolidona: A. absorbtie digestiva redusa B. realizeaza concentratii intestinale mari C. se elimina majoritar prin fecale D. produce anemie hemolitica la bolnavi cu deficienta in glucozo 6 fosfat dehidrogenaza E. este inactiva pe Trichomonas vaginalis
(pag. (I))

F2106137. Spectrul antimicrobian al furazolidonei cuprinde: A. pneumococ B. meningococ C. giardia lamblia D. trichomonas vaginalis E. shigella
(pag. (I) 105)

F2106138. Notati afirmatiile incorecte: A. metenamina elibereaza in organism formaldehida B. clorchinaldol este inactiv in candidozele digestive C. efectul antibacterian al clorchinaldolului este neinfluentat de prezenta puroiului D. mesalazina este componenta activa a salazosulfapiridinei E. furazolidona este inactiva in trichomoniaza
(pag. (I) 105-107)

F2106139. Notati fluorochinolonele cu spectru larg, active pe bacterii gram pozitive si gram negative: A. acid nalidixic B. ciprofloxacina C. ofloxacina D. pefloxacina E. rosoxacina
(pag. (I) 100-103)

F2106140. Pentru furazolidona sunt corecte afirmatiile: A. absorbtie redusa din tubul digestiv

179

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

180

Rezidentiat 2004
B. C. D. E. activa pe Salmonella la nou nascuti poate produce anemie hemolitica este indicata in infectii urinare cu germeni sensibili eliminare predominant renala netransformata
(pag. 105, [vol. 1])

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F2106141. Pentru ciprofloxacina sunt corecte afirmatiile: A. inhiba ADNgiraza bacteriana B. rezistenta se instaleaza rapid C. spectrul de actiune larg: bacili gram-, coci gram +, chlamidii, mycoplasme D. in tesuturi realizeaza concentratii superioare celor serice E. este medicatie de prima alegere in sifilis
(pag. 103, [vol. 1])

F2106142. Pentru sulfamidele sistemice retard sunt corecte afirmatiile: A. absorbtie rapida din tubul digestiv B. acetilare in proportii mai mari de 90% C. legare de proteinele plasmatice in procent mare (98%) D. timp de injumatatire mare E. realizeaza in urina concentratii mari
(pag. 91, [vol. 1])

F2106143. Absorbtia intestinala a ciprofloxacinei, poate fi scazuta la asocierea cu: A. teofilina B. saruri de aluminiu C. saruri de magneziu D. saruri de sodiu E. diazepam
(pag. 103, [vol. 1])

F2106144. Pentru co-trimoxazol sunt corecte afirmatiile: A. actiune bactericida B. este asociere de trimetoprim-sulfametoxazol (1/5) C. este contraindicata administrarea la copii mai mici de 3 ani D. este indicat in infectii urinare acute si cronice E. actiune bacteriostatica
(pag. 98, [vol. 1])

F2106145. Urmatoarele afirmatii privind asocierea trimetoprim-sulfametoxazol sunt corecte: A. asocierea se face in raport 1/5 B. are actiune bacteriostatica C. este contraindicata administrarea la persoane sensibilizate la sulfametoxazol D. nu dezvolta rezistenta incrucisata cu sulfamidele E. la adulti si copii peste 12 ani de administreaza la 12 ore interval
(pag. 98, 99, [vol. 1])

F2106146. Indicatiile terapeutice ale salazosulfapiridinei sunt: A. colita ulceroasa B. colopatii acute si cronice C. poliartrita reumatoida D. nocardioza E. pielonefrita acuta.

180

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

181

Rezidentiat 2004
(pag. 97, [vol. 1])

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F2106147. Urmatoarele afirmatii privind acidul nalidixic sunt corecte: A. este activ pe bacili gram-negativ B. se foloseste in infectii urinare neinvazive C. rezistenta se dezvolta repede D. este activ la pH alcalin E. realizeaza concentratii tisulare mari
(pag. 100, 101, [vol. 1])

F2106148. Spectrul de actiune al nitrofurantoinei cuprinde: A. Escherichia coli B. Trichomonas vaginalis C. Streptococ piogen D. Candida albicans E. Virusul gripal grupa A2
(pag. 104, [vol. 1])

F2106149. Administrarea a doua doze/zi (interval intre doze 12 h) este caracteristica urmatoarelor chinolone: A. ofloxacina B. ciprofloxacina C. pefloxacina D. rosoxacina E. acid nalidixic
(pag. 101-103, [vol. 1])

F2206150. Fac parte din grupul chinolonelor: A. Clorchinaldol B. Sulfametoxazol C. Flumechina D. Nitrofurantoina E. Rosoxacina
(pag. 102)

F2206151. Sulfametoxazolul: A. se administreaza oral, uzual la adult 1 gram la 12 ore B. are actiune semiretard C. are efecte antibacteriene potentate de trimetoprim D. este activ in colita ulceroasa E. in infectii urinare se poate asocia cu metenamina
(pag. 95)

F2206152. Furazolidona: A. se utilizeaza in infectii urinare si intestinale B. poate produce anemie hemolitica la deficienti in G-6PD C. este un derivat de nitroimidazol D. apartine clasei derivatilor de chinoleina E. este activa si pe unele protozoare
(pag. 105)

F2206153. Chinolonele: A. cele din prima generatie sunt active pe bacili gram negativi

181

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

182

Rezidentiat 2004
B. C. D. E.

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

cele din generatia a doua sunt active si pe unele bacterii gram pozitive actioneaza prin inhibarea ADN-girazei unele sunt fluorurate au o grupa carboxil in pozitia 6
(pag. 100)

F2206154. Acidul nalidixic: A. se recomanda in infectii urinare B. spre deosebire de ciprofloxacina, poate fi utilizat in insuficienta renala severa C. prin expunere la soare poate produce fotosensibilizare D. are eliminare redusa prin fecale E. se leaga in proportie mare de proteinele plasmatice
(pag. 100-101)

F2206155. Apartin grupului chinolonelor: A. acidul pipemidic B. flumechina C. norfloxacina D. cliochinolul E. clorchinaldolul
(pag. 99)

F2206156. Nu fac parte din indicatiile clorchinaldolului A. angina streptococica B. lambliaza C. amoebiaza D. gastroenterita nespecifica E. sifilisul
(pag. 106)

F2206157. Sunt sulfamide cu absorbtie redusa din intestin: A. Sulfametoxazol B. Sulfametoxidiazina C. Ftalilsulfatiazolul D. Sulfafurazolul E. Salazosulfapiridina
(pag. 90)

F2206158. Care din afirmatiile referitoare la sulfamide sunt adevarate: A. in nocardioza sunt medicatia de electie B. accentueaza efectele anticoagulantelor orale C. in infectiile cu Chlamidia constituie tratament alternativ D. sulfacetamida sodica se administreaza pe cale injectabila E. in tratamentul arsurilor este utila aplicarea cremei cu mafenid 10%
(pag. 92-93)

F2206159. Salazosulfapiridina: A. creste digoxinemia cu 50% B. este un prodrug care in colon se scindeaza la sulfapiridina si mesalazina C. se poate asocia cu corticosteroizi D. se recomanda in colita ulceroasa E. este contraindicata in poliartrita reumatoida

182

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

183

Rezidentiat 2004
(pag. 96)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F2206160. Sulfacetamida: A. administrata oral se indica in colite B. sub forma de colire 10% se utilizeaza in conjunctivite C. este nonabsorbabila oral D. se utilizeaza sarea sodica E. este bine tolerata de piele si mucoase
(pag. 97)

F2206161. Mafenidul este din punct de vedere chimic: A. N-cloro-benzensulfonamida B. aminometil-4-benzensulfonamida C. acidul benzensulfonic D. benzensulfonamida E. omolog al sulfanilamidei
(pag. 97)

F2206162. Trimetoprimul: A. are absorbtie digestiva slaba B. inhiba biosinteza acidului tetrahidrofolic C. asociarea cu sulfametoxazol produce efect bactericid D. are si actiune antivirala E. dezvolta rezistenta incrucisata cu sulfamidele
(pag. 98)

F2206163. Acidul nalidixic: A. are absorbtie digestiva modesta (5%) B. inhiba giraza AND C. actioneaza pe coci gram pozitivi D. actioneaza pe bacili gram negativi E. produce frecvent micoze
(pag. 100)

F2206164. Sunt moderat sensibile la Ciprofloxacina: A. Pseudomonas B. Streptococcus fecalis C. Enterobacter D. Campylobacter E. Escherichia coli
(pag. 103)

F2206165. Scad absorbtia ciprofloxacinei: A. teofilina B. sarurile de aluminiu C. cafeina D. anticoagulantele orale E. sarurile de magneziu
(pag. 103)

F2206166. Nitrofurantoina: A. este nonabsorbabila din intestin

183

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

184

Rezidentiat 2004
B. C. D. E. este activa pe Trichomonas este foarte activa pe Proteus este inactiva in infectii cu enterobacterii poate produce anemie hemolitica
(pag. 104)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F2206167. Furazolidona este inactiva pe: A. Giardia B. Entamoeba C. Salmonella D. Pseudomonas E. Helicobacter pilori
(pag. 105)

F2206168. Nu fac parte din indicatiile furazolidonei A. infectiile cu Salmonella B. infectiile cu Shigella C. infectiile digestive cu Escherichia coli D. infectiile respiratorii cu Hemophilus E. infectiile urinare cu Proteus
(pag. 105)

F2206169. Cliochinolul: A. este un derivat din clasa chinolonelor B. este iodclorohidroxichinoleina C. poate produce nevrite periferite la administrare prelungita D. asocierea cu fanchinona este contraindicata E. are activitate antibacteriana si antifungica
(pag. 107)

F2206170. Metenamina: A. este hexametilentetramina B. se obtine prin condensarea acetaldehidei cu amoniac C. poate fi administrata oral sub forma de comprimate D. este sinonim cu urotropina E. este inactiva pe colibacil
(pag. 107)

F2206171. Terizidona: A. este derivat al cicloserinei B. este produs natural obtinut din culturi de Streptomyces orchidaceus C. absorbtia digestiva este redusa D. se recomanda in infectii urinare E. se asociaza cu fenazopirina
(pag. 108)

F2306172. Care din urmatoarele chimioterapice antibacteriene au actiune inhibitoare enzimatica: A. nitrofurantoina; B. acidul nalidixic; C. sulfamidele; D. izoniazida; E. metronidazolul.

184

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

185

Rezidentiat 2004
(pag. 90 - 109, vol. 1)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F2306173. are din urmatoarele chinolone se administraza la interval de 12 ore (doua doze pe zi): A. acidul nalidixic; B. ciprofloxacina; C. ofloxacina; D. pefloxacina; E. rosoxacina.
(pag. 90 - 109, vol. 1)

F2306174. Care din urmatoarele chimioterapice antibacteriene se folosesc pentru actiunea generala (sistemica): A. nitrofurantoina; B. sulfacetamida; C. sulfametoxidiazina; D. sulfafenazol; E. ofloxacina.
(pag. 90 - 109, vol. 1)

F2306175. Sulfamidele antimicrobiene au ca mecanism de actiune: A. inhibarea biosintezei substantelor din constitutia peretelui celulei microbiene; B. inhibarea biosintezei de acid folic; C. inhibarea biosintezei proteice din citoplasma celulei microbiene; D. inhibarea biosintezei substantelor din constitutia membranei celulei microbiene; E. actiune de antimetabolit al acidului folic.
(pag. 90 - 109, vol. 1)

F2306176. Substante a caror administrare este contraindicata in asocieri cu sulfamide antibacteriene: A. procaina; B. lidocaina; C. acid para-aminobenzoic; D. acid acetilsalicilic; E. cocaina.
(pag. 90 - 109, vol. 1)

F2306177. Asocierea trimetoprim - sulfametoxazol are urmatoarele caracteristici: A. actiune antifolica; B. se poate administra la copiii mai mici de trei luni; C. actiune bacteriostatica; D. dezvolta rezistenta incrucisata cu sulfamidele; E. actiune bactericida.
(pag. 90 - 109, vol. 1)

F2306178. Ftalilsulfatiazolul prezinta urmatoarele indicatii terapeutice: A. purtatori cronici de bacili dizenterici; B. infectii digestive acute; C. pregatirea preoperatorie a tubului digestiv; D. dizenteria bacilara; E. infectii respiratorii acute.
(pag. 90 - 109, vol. 1)

F2306179. Salazosulfapiridina este indicata in: A. colopatii acute sau cronice;

185

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

186

Rezidentiat 2004
B. C. D. E. poliartrita reumatoida; pielonefrita acuta; colita ulcero-hemoragica; infectii cu Nocardia.
(pag. 90 - 109, vol. 1)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F2306180. Ce compusi fac parte din grupul sulfamidelor sistemice cu actiune de durata scurta: A. sulfafenazol; B. sulfatiazol; C. sulfafurazol; D. sulfadiazina; E. sulfametoxazol.
(pag. 90 - 109, vol. 1)

F2306181. Sulfametoxidiazina are urmatoarele caracteristici: A. actiune bacteriostatica; B. sulfamida retard; C. absorbtie redusa din tubul digestiv; D. legare de proteinele plasmatice in proportie mare (98%); E. se elimina predominant prin scaun.
(pag. 90 - 109, vol. 1)

F2306182. Acidul nalidixic: A. are efect mai intens la pH acid (5 - 6); B. are spectru de actiune limitat (coci si bacili gram-negativ); C. are efect mai intens la pH alcalin; D. se utilizeaza in infectii urinare; E. dezvolta repede rezistenta.
(pag. 90 - 109, vol. 1)

F2306183. Nitrofurantoina prezinta un spectru de actiune care cuprinde: A. Streptococ piogen; B. virusul gripal; C. Trichomonas vaginalis D. Escherichia coli; E. Candida albicans.
(pag. 90 - 109, vol. 1)

F2306184. Ciprofloxacina are urmatoarele caracteristici: A. difuzeaza foarte bine in tesuturi; B. are spectru de actiune ingust; C. realizeaza concentratii tisulare superioare celor serice; D. intervalul dintre doze este de 12 ore; E. are legare redusa de proteinele plasmatice (30%).
(pag. 90 - 109, vol. 1)

F2306185. Furazolidona: A. este indicata in infectii intestinale cu Salmonella, Shigella; B. are absorbtie digestiva redusa; C. este indicata in infectii urinare; D. realizeaza concentratii intestinale ridicate; E. este indicata in infectii respiratorii.

186

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

187

Rezidentiat 2004
(pag. 90 - 109, vol. 1)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F2306186. Care din urmatoarele chimioterapice antimicrobiene pot duce in tratamente indelungate la aparitia unui sindrom neurologic cu nevrite periferice, mielopatie si in special neuropatie mielooptica subacuta: A. furazolidina; B. ciprofloxacina; C. clorchinaldol; D. cliochinol; E. sulfametoxidiazina.
(pag. 90 - 109, vol. 1)

F2306187. Metenamina are urmatoarele caracteristici: A. este activa pe colibacil; B. tolerabilitatea la bolnavii cu insuficienta renala este buna; C. se utilizeaza in vaginita nespecifica si leucoree; D. rezistenta se dezvolta rapid; E. se elimina prin urina si bila.
(pag. 90 - 109, vol. 1)

F2306188. Urmatoarele chimioterapice antimicrobiene poroduc anemie hemolitica la bolnavii cu deficienta in glucozo - 6- fosfat dehidrogenaza (G-6-PD): A. furazolidona; B. sulfametoxazol; C. acidul mandelic; D. metenamina; E. terizidona.
(pag. 90 - 109, vol. 1)

F2506189. Notati sulfamidele antimicrobiene pentru aplicatii locale: A. sulfamerazina B. sulfacetamida C. sulfalen D. sulfadoxina E. mafenid
(pag. 92)

F2506190. Sulfacetamida: A. se utilizeaza local, in infectii conjunctivale si cutanate B. are absorbtie digestiva buna si se leaga 80% de proteinele plasmatice C. este indicata in infectii urinare acute D. este indicata in enterocolita E. se poate prescrie magistral ca solutie apoasa 10-30% sau ca unguent 10-30-%
(pag. 97)

F2506191. Ciprofloxacina: A. este derivat de nitrofuran B. actioneaza bactericid la concentratii de 2-4 ori mai mari decat cele bacteriostatice C. este activa fata de germeni gram-pozitiv si gram-negativ D. se administreaza oral, in infectii severe 100 mg de 2 ori pe zi E. se administreaza oral, in infectii urinare grave 250-500 mg de 2 ori pe zi
(pag. 100.103)

187

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

188

Rezidentiat 2004
F2506192. Furazolidona: A. se elimina in cea mai mare parte prin fecale B. nu este activa fata de Salmonella si Shigella C. la nou nascut poate produce anemie hemolitica D. este utila in dispepsii la sugari E. este contraindicat in trichomoniaza si amibiaza
(pag. 105)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F2506193. Clorchinaldol: A. nu actioneaza pe fungi patogeni (Candida) B. dezvolta rapid rezistenta C. are ca indicatie principala gastroenterocolitele nespecifice D. in tratamentele prelungite poate determine nevrite periferice si tulburari de vedere E. nu se aplica local
(pag. 106)

F2506194. Metenamina: A. este produs de condensare a formaldehidei cu amoniac B. circula in organism nemodificata C. in urina elibereaza formaldehida la pH mai mare ca 7 D. dezvolta rapid rezistenta E. este bine suportata de bolnavii cu insuficienta renala
(pag. 107)

F2506195. Dapsona: A. intra in circuitul enterohepatic B. este activ fata de Mycobacterium leprae C. este bactericid pentru germeni gram-pozitiv si gram-negativ D. este medicament de rezerva in lepra E. poate produce agranulocitoza si metemoglobinemie
(pag. 109)

F2506196. Care dintre urmatoarele chimioterapice sunt chinolone ? A. acid nalidixic B. acid oxolinic C. norfloxacina D. cliochinol E. acid mandelic
(pag. 100)

F2506197. Notati afirmatiile adevarate despre chinolone: A. substantele din prima generatie au spectru larg B. acidul nalidixic are spectru limitat si se utilizeaza in infectiile urinare neinvazive C. norfloxacina este foarte activa fata de Pseudomonas D. ciprofloxacina are activitate bactericida pe germeni gram-pozitiv si gram-negativ E. pefloxacina realizeaza concentratii tisulare active
(pag. 100)

F2606198. La refacerea morfologiei coronare prin proteze unidentare trebuie sa se ia n considerare faptul ca: A. ambrazurile vestibulare formeaza un unghi ascutit; B. ambrazurile vestibulare formeaza un unghi obtuz;

188

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

189

Rezidentiat 2004

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

C. ambrazurile orale prezinta un unghi ascutit; D. ambrazurile orale prezinta un unghi obtuz; E. ambrazurile ocluzale, delimitate de crestele marginale, formeaza un unghi deschis.
(pag. 597)

F2606199. n cazul dintilor cu suport parodontal redus se recomanda: A. prepararea n unghi drept a zonei terminale plasate pe suprafata radiculara; B. prepararea n chanfrein a zonei terminale plasate pe suprafata radiculara; C. plasarea marginilor restauratiei supragingival sau la nivelul crestei gingiei libere; D. plasarea subgingivala a marginilor; E. preparatia n unghi drept bizotat.
(pag. 615-616)

F2606200. Referitor la marginile supragingivale ale restauratiilor unidentare, care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. se prepara mai precis dect cele subgingivale; B. sunt mai greu de finisat; C. de multe ori nu pot fi plasate n smalt dur; D. sunt mai greu de amprentat; E. pot fi evaluate mai eficient la controalele periodice.
(pag. 612)

F2606201. Pentru conservarea structurilor dure dentare la prepararea unui bont se va tine seama de faptul ca: A. se indica o coroana de nvelis total numai cnd coroana partiala este contraindicata; B. chamfrein-ul este mai conservativ dect pragul; C. se prefera plasarea subgingivala a marginilor; D. axa de insertie sa nu coincida niciodata cu axul lung al dintelui; E. suprafata ocluzala se prepara anatomic.
(pag. 546-547)

F2606202. Referitor la retentia unei proteze fixe: A. depinde mai multe de geometria bontului dect de adeziunea cimentului de fixare; B. depinde n primul rnd de proprietatile adezive ale cimentului de fixare; C. conteaza mai ales zonele n care cimentul este supus la forte de forfecare; D. conteaza mai ales zonele n care cimentul este supus la forte de tensiune; E. nu depinde de materialul din care este confectionata restaurarea.
(pag. 549-550)

F2606203. Stabilitatea protezei unidentare pe bont depinde de: A. lungimea bontului; B. diametrul bontului; C. convergenta ocluzala a suprafetelor axiale; D. biocompatibilitatea cimentului de fixare; E. materialul din care se realizeaza proteza.
(pag. 556)

F2606204. Prepararea cu prag n unghi drept are ca dezavantaje urmatoarele: A. pericolul supraconturarii suprafetelor cervicale; B. limita de preparare insuficient de precisa; C. este traumatizanta pentru pulpa dentara; D. suprasolicita tesuturile dentare la nivelul pragului;

189

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

190

Rezidentiat 2004

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

E. nu ofera tehnicianului spatiu suficient pentru o prelucrare corecta si estetica a restaurarii


(pag. 571)

F2606205. Chanfrein-ul: A. este o terminatie gingivala care formeaza un unghi drept rotunjit cu axul lung al dintelui; B. este o terminatie gingivala care formeaza un unghi obtuz rotunjit cu axul lung al dintelui; C. ofera o nchidere marginala insuficient de buna; D. ofera o grosime suficienta marginilor; E. n cursul agregarii restaurarii pe bont, cimentul are posibilitati de refluare.
(pag. 573-574)

F2606206. Pragul cu bizou: A. are rol estetic; B. are rolul de a compensa contractia metalului n cursul turnarii; C. realizeaza un unghi al marginii restaurarii de 30-45 ; D. realizeaza un unghi de 75 al marginii restaurarii; E. permite o buna nchidere marginala.
(pag. 572)

F2606207. Prepararea fara prag (" tangentiala): A. ofera o limita marginala precisa preparatiei; B. necesita un sacrificiu important de substanta dentara; C. are indicatie majora pe fetele vestibulare ale dintilor laterali inferiori; D. are indicatie majora pe fetele linguale ale dintilor laterali inferiori; E. are indicatie majora pe incisivii inferiori
(pag. 575)

F2606208. Se indica plasarea subgingivala a marginilor protezelor unidentare: A. din considerente estetice; B. din considerente tehnice, pentru usurarea amprentarii; C. cnd aria de contact proximala se gaseste n apropierea suprafetelor ocluzale; D. cnd aria de contact proximala se localizeaza n vecinatatea marginii gingivale; E. pentru ameliorarea retentiei
(pag. 612)

190

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

191

Rezidentiat 2004
Tema nr. 7 Antimicotice
BIBLIOGRAFIE:

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

3. Farmacoterapie practica Dumitru Dobrescu, Ed. Medicala Bucuresti, 1989, vol. 1 si 2

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


F1207001. Care dintre urmtoarele antimicotice este derivat bis-triazolic: A. Ketoconazol B. Econazol C. Clotrimazol D. Miconazol E. Fluconazol
(pag. 137-147)

F1207002. Care dintre urmtoarele antimicotice este inductor enzimatic: A. Ketoconazol B. Nistatina C. Buclosamid D. Griseofulvina E. Nistatina
(pag. 137-147)

F1207003. Pentru care dintre urmtoarele antimicotice este adevrat afirmaia c absorbia oral este sczut cnd aciditatea gastric este redus: A. Clotrimazol B. Ketoconazol C. Miconazol D. Griseofulvina E. Nistatin
(pag. 137-147)

F1207004. Pentru care dintre urmtoarele antimicotice este adevrat afirmaia c absorbia oral nu este influenat de alimente: A. Acid salicilic B. Tolnaftat C. Fluconazol D. Clotrimazol E. Iod
(pag. 137-147)

F1207005. Precizai care dintre urmtoarele antimicotice se utilizeaz exclusiv local: A. Tolnaftat B. Ketoconazol C. Amfotericina D. Fluconazol E. Griseofulvina
(pag. 137-147)

191

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

192

Rezidentiat 2004

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F1307006. Care din afirmatii sunt corecte pentru Clotrimazol: A. este principiul activ din Cotrimazine B. este asocierea dintre trimetoprin si sulfadiazina C. este principiul activ din Canesten D. reprezinta antimicotic exclusiv sistemic E. este deosebit de activ pe Mycobacterium tuberculosis
(pag. 138, [3])

F1307007. Selectati raspunsurile corecte pentru Buclosamid: A. este principiul activ din Jadit B. se indica in candidoza cutanata, pitiriazis versicolor, psoriazis, lues, tuberculoza cutanata C. nu produce reactii de fotosensibilizare, comparativ cu chinolonele D. contine in molecula rest de acid parahidroxibenzoic E. se administreaza exclusiv sistemic
(pag. 146, [3])

F1307008. Selectati raspunsurile corecte pentru Detergenti cationici: A. au spectru de actiune limitat B. au spectru de actiune larg, extins pe fungi, bacterii, virusuri, Mycobacterium tuberculosis, spirochete C. sunt activi fata de Candida albicans si Epidermophyton D. sunt deosebit de caustici pentru mucoasa orofaringiana E. se utilizeaza exclusiv sub forma de aerosoli
(pag. 87-88 (12))

F1307009. Selectati raspunsurile corecte pentru Griseofulvina: A. reprezinta chimioterapic antifungic de sinteza activ in tricofitie B. reprezinta antibiotic antimicotic activ in tricofitie, epidermofitii, onicomicoze C. nu este influentata de consumul de alcool D. se administreaza exclusiv parenteral E. este considerata practic lipsita de toxicitate
(pag. 140, [3])

F1307010. Selectati variantele corecte pentru Nistatin: A. este chimioterapic antimicotic polienic B. este antibiotic antimicotic nepolienic C. este principiul activ din Stamicin D. este principiul activ din Nizoral E. nu se va asocia cu antibiotice cu spectru larg (tetracicline, cloramfenicol)
(pag. 141, [3])

F1407011. Are proprieti inductoare enzimatice: A. nistatina B. amfotericina B C. miconazol D. griseofulvina E. flucitozina
(pag. 141)

F1407012. Se administreaza exclusiv local: A. amfotericina B B. ketokonazol C. clotrimazol

192

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

193

Rezidentiat 2004
D. flucitozina E. griseofulvina
(pag. 139)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F1407013. Se indica n candidozele sistemice: A. amfotericina B B. nistatin C. clotrimazol D. buclosamida E. natamicina


(pag. 138)

F1507014. Antimicotice antimetabolii sunt reprezentai de: A. Clotrimazol B. Miconazol C. Flucitozina D. Griseofulvina E. Natamicina
(pag. 138)

F1507015. Ketoconazol: A. este sinonim cu Nizoral B. nu se administreaz oral C. nu dezvolt rezisten D. este foarte activ n meningoencefalit E. se asociaz cu antiacide care cresc absorbia
(pag. 145,146)

F1507016. Nistatin se administreaz: A. oral 125 000 u.i. de 3 ori pe zi B. oral, la aduli, 500 000 u.i. - 1 milion u.i. de 3 - 6 ori pe zi C. intravaginal 10 comprimate pe zi D. aplicaie pe tegument de unguent cu 1 milion u.i./g E. exclusiv oral
(pag. 142,143)

F1507017. Nistatin: A. este sinonim cu Griseofulvina B. se absoarbe foarte bine din tubul digestiv C. se absoarbe foarte bine dup aplicarea pe piele sau mucoase D. nu este activ fa de Candida albicans E. nu este activ n micozele profunde (viscerale)
(pag. 141,142)

F1507018. Urmtoarele afirmaii despre Clotrimazol sunt adevrate, cu excepia: A. este derivat de imidazol B. produce inhibiie enzimatic C. acioneaz pe membrana celular a fungilor D. este activ n aplicaii locale E. se administreaz n tricomoniaza vaginal
(pag. 138, 139)

193

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

194

Rezidentiat 2004

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F1507019. Urmtoarele antimicotice se utilizeaz exclusiv local, cu excepia: A. Econazol B. Tolnaftat C. Candicidin D. Griseofulvina E. Clotrimazol
(pag. 138)

F1607020. Care din urmtoarele substane este un antimicotic : A. Dapsona B. Paromomicina C. Dietilcarbazina D. Tolnaftat E. Proguanil
(pag. 147)

F1607021. Clotrimazolul : A. Este un antagonist de acid folic B. Are absorbie bun din tubul digestiv C. Acioneaz pe membrana celular a fungilor D. Se folosete local i sistemic E. Este contraindicat n candidoza mucoaselor
(pag. 138-139)

F1607022. Fluconazolul : A. Nu se absoarbe oral B. Nu difuzeaz n l.c.r. C. Se folosete n candidoza sistemic D. Produce hipokaliemie E. Este un antimetabolit
(pag. 147)

F1607023. Ketoconazolul: A. Este un antimetabolit B. Are structur polienic C. Este activ fa de dermatofii, Candida, Histoplasma D. Nu produce afectare hepatic E. Este contraindicat n tratamentul micozelor diseminate
(pag. 145)

F1607024. Mecanismul de aciune al griseofulvinei const din : A. Alterarea permeabilitii membranei celulare a fungilor B. Inhibarea sintezei acizilor nucleici C. Inhibarea ARN-polimerazei D. Inhibarea sintezei proteice la nivelul subunitii ribozomale 30S E. Creterea fosforilrii oxidative
(pag. 140)

F1607025. Natamicina : A. Nu acioneaz pe Trichomonas vaginalis B. Se folosete inhalator n micoze respiratorii C. Este activ n micoze ale pielii capului

194

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

195

Rezidentiat 2004

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

D. Tratamentul dureaz 4-8 sptmni pentru micozele pielii E. Se folosete n micoze sistemice sub form de prefuzie intravenoas
(pag. 143)

F1607026. Reaciile adverse ale ketoconazolului sunt : A. Nevrit optic retrobulbar B. Creterea transaminazelor, necroz hepatic acut C. Ototoxicitate D. Disbioz E. Hipokaliemie
(pag. 146)

F2107027. Din grupa antimicoticelor de tip antimetabolit, fac parte: A. ketoconazol B. nistatin C. flucitozina D. amfotericina B E. griseofulvina
(pag. (I) 138)

F2107028. Afirmatia gresita pentru clotrimazol este: A. absorbtie redusa din tubul digestiv B. aplicat pe piele se absoarbe sistemic C. se utilizeaza in candidoze cutanate D. este util in tricomoniaza vaginala E. nu se utilizeaza pentru infectii fungice sistemice
(pag. 138, 139, [vol. 1])

F2107029. Amfotericina B are urmatoarele indicatii terapeutice cu exceptia: A. candidoze superficiale B. aspergiloza C. blastomicoza D. coccidioidoza E. histoplasmoza
(pag. 138, [vol. 1])

F2107030. Urmatoarele afirmatii privind griseofulvina sunt corecte, cu exceptia: A. absorbtie digestiva incompleta B. este inductor enzimatic C. este activa in onicomicoze D. creste efectul anticoagulantelor orale E. barbituricele diminua efectele griseofulvinei
(pag. 140, 141, [vol. 1])

F2107031. Se folosesc exclusiv local, urmatoarele antimicotice, cu exceptia: A. griseofulvina B. clotrimazol C. econazol D. tolnaft E. sulconazol
(pag. 138-140, [vol. 1])

195

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

196

Rezidentiat 2004
F2107032. Afirmatia corecta este: A. flucitozina actioneaza fungistatic B. amfotericina B produce hipermagneziemie C. econazol se absoarbe prin piele si mucoase D. natamicina se utilizeaza exclusiv local E. clotrimazol are efect inihibitor enzimatic
(pag. 138, 145, [vol. 1])

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F2207033. Care dintre urmatoarele antimicotice este inductor enzimatic? A. Ketoconazol B. Nistatina C. Buclosamid D. Griseofulvina E. Nistatina
(pag. 140)

F2207034. Pentru care dintre urmatoarele antimicotice este adevarata afirmatia ca absorbtia orala nu este influentata de alimente? A. Acid salicilic B. Tolnaftat C. Fluconazol D. Clotrimazol E. Iod
(pag. 147)

F2207035. Pentru care dintre urmatoarele antimicotice este adevarata afirmatia ca absorbtia orala este scazuta cand aciditatea gastrica este redusa? A. Clotrimazol B. Ketoconazol C. Miconazol D. Griseofulvina E. Nistatin
(pag. 145)

F2207036. Precizati care dintre urmatoarele antimicotice se comercializeaza sub denumirea Diflucan A. Ketoconazol B. Isoconazol C. Fluconazol D. Bifenazol E. Miconazol
(pag. 147)

F2307037. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru nistatin? A. este un antibiotic cu structura aminoglicozidica; B. este inactivat de sucurile digestive; C. spectrul de activitate cuprinde levuri si fungi care produc micoze profunde (viscerale); D. nu se absoarbe dupa aplicarea pe piele sau mucoase; E. administrat oral se absoarbe in cantitati mari din tubul digestiv.
(pag. 137 - 147, vol. 1)

F2307038. Griseofulvina actioneaza prin urmatorul mecanism: A. se fixeaza la nivelul membranei celulelor fungice si creste permeabilitatea acesteia;

196

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

197

Rezidentiat 2004
B. C. D. E.

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

inhiba sinteza acizilor nucleici si scade fosforilarea oxidativa; stimuleaza sinteza acizilor nucleici si creste fosforilarea oxidativa; inhiba sinteza acizilor nucleici si creste fosforilarea oxidativa; se fixeaza la nivelul membranei celulelor fungice si scade permeabilitatea acesteia.
(pag. 137 - 147, vol. 1)

F2307039. Care dintre urmatoarele substante medicamentoase cu actiune antimicotica sunt antimetaboliti? A. flucitozina; B. griseofulvina; C. nistatina; D. natamicina; E. buclosamida.
(pag. 137 - 147, vol. 1)

F2307040. Care dintre urmatoarele substante medicamentoase cu actiune antimicotica prezinta absorbtie digestiva buna? A. clotrimazol; B. niconazol; C. fluconazol; D. amfotericina B; E. natamicina.
(pag. 137 - 147, vol. 1)

F2307041. Care dintre urmatoarele substante medicamentoase cu actiune antimicotica se pot elimina prin bila? A. fluconazol; B. flucitozina; C. ketoconazol; D. griseofulvina; E. clotrimazol.
(pag. 137 - 147, vol. 1)

F2307042. Care dintre urmatoarele substante medicamentoase cu actiune antimicotica actioneaza numai fungistatic? A. ketoconazol; B. griseofulvina; C. clotrimazol; D. nistatina; E. flucitozina.
(pag. 137 - 147, vol. 1)

F2507043. Urmatoarele antimicotice sunt derivati de imidazol, cu exceptia: A. clotrimazol B. flucitozina C. ketoconazol D. miconazol E. bifenazol
(pag. 138)

F2507044. Urmatoarele antimicotice se utilizeaza exclusiv local, cu exceptia: A. clotrimazol B. econazol

197

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

198

Rezidentiat 2004
C. tolnaftat D. griseofulvina E. sulconazol
(pag. 138)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F2507045. Dupa structura chimica, urmatoarele antimicotice sunt antibiotice: A. griseofulvina B. flucitozina C. sulconazol D. econazol E. miconazol
(pag. 138)

F2507046. Urmatoarele afirmatii privind clotrimazolul sunt adevarate, cu exceptia: A. este derivat de imidazol B. este insolubil in apa C. are absorbtie redusa din tubul digestiv D. se elimina prin fecale si urina E. la aplicare pe piele, patrunde in epiderm si se produce absorbtie sistemica
(pag. 138)

F2507047. Urmatoarele efecte adverse apartin griseofulvinei, cu exceptia: A. diaree B. leucocitoza C. anemie D. colici abdominale E. eruptii cutanate alergice
(pag. 141)

F2507048. Griseofulvina se administreaza in urmatoarele situatii, cu exceptia: A. porfirie B. tricofitie C. onicomicoza D. epidermofitii E. favus
(pag. 141)

F2607049. Caracteristicile pozitiei de intercuspidare maxima sunt: A. condilii articulari au o pozitie superioara si posterioara n cavitatea glenoida; B. sunt prezente contacte ocluzale tip cuspid-foseta; C. sunt contacte maxime ntre cele doua arcade; D. aceasta coincide cu RC n aproape 85% dintre indivizi; E. foarte rar gasim long-centric-ul, la aproximativ 15% dintre indivizi.
(pag. 419)

F2607050. Etiologia mobilitatii dentare reversibile are mai multe cauze. Acestea pot fi: A. bruxismul; B. insuficienta parodontala; C. mobilitate dentara de origine inflamatorie datorita acumularilor de placa dentara; D. procese de distructie desmo-osoasa prin extinderea inflamatiilor gingivale la suportul osos si ligamentar; E. ocluzie traumatica ce genereaza procese de liza desmo-osoase.
(pag. 445)

198

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

199

Rezidentiat 2004

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F2607051. Caracteristicile restaurarilor protetice fixe sunt: A. se realizeaza dupa tehnici indirecte; B. integrarea n cadrul ADM este mai ndelungata; C. solicita dintii stlpi prin trasmiterea presiunilor masticatorii n afara axului dintelui; D. restabilirea ocluziei este relativa; E. eficienta masticatorie redusa.
(pag. 482)

F2607052. Mobilitatea patologica dentara are la origine mai multe cauze dintre care amintim: A. dinti supusi unor tratamente ortodontice; B. dinti supusi unor inteventii de chirurgie parodontala si periapicala; C. procese de distructie desmo-osoasa prin extinderea inflamatiilor gingivale la suportul osos si ligamentar; D. dinti vecini cu o extrctie laborioasa; E. ancorarea de crosete cu epuizare parodontala asupra dintilor stlpi.
(pag. 444)

F2607053. Cnd se poate folosi periotestul? A. n toate tipurile de procese periapicale acute; B. n traumatismele acute; C. n cazul implantelor endo-osoase n faza de vindecare n primele doua trei luni de la inserare; D. cnd se doreste masurarea cantitativa a sarcinilor ocluzale; E. cnd dispozitivul periotestului nu este frnat n contact cu dintele.
(pag. 446)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


F1207054. Amfotericina: A. Este un antibiotic antimicotic cu structur polienic B. Este un antibiotic antiviral C. Se administreaz pe cale oral prezentnd o absorbie crescut din tractul digestiv D. Se administreaz pe cale parenteral pentru tratarea unor micoze sistemice grave E. Prezint toxicitate sczut la nivel renal
(pag. 137-147)

F1207055. Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la Clotrimazol sunt adevrate: A. Este un derivat de imidazol B. Se utilizeaza ca antimicotic sistemic C. Se utilizeaza ca antimicotic local D. Se absoarbe bine dupa administrare orala E. Are si activitate antitrichomonazica
(pag. 137-147)

F1207056. Care dintre urmtoarele substane medicamentoase sunt macrolide polienice cu proprieti antimicotice: A. Natamicina B. Clorfenesina C. Nistatina D. Tolnaftat E. Amfotercina
(pag. 137-147)

199

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

200

Rezidentiat 2004

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F1207057. Care dintre urmtoarele substane sunt utilizate n terapia pitiriazisului: A. Miconazol B. Tinidazol C. Griseofulvina D. Econazol E. Flucitozina
(pag. 137-147)

F1207058. Griseofulvina: A. Este un antibiotic cu aciune antibacterian B. Este un antibiotic cu efect fungicid i fungistatic utilizat n terapia onicomicozelor C. Este un inductor enzimatic D. Are i aciune antiinflamatoare E. Este medicament de elecie n pitiriazis
(pag. 137-147)

F1207059. Ketoconazolul: A. Este un antimicotic cu structur bis-triazolic B. Absorbia oral este crescut n prezena unor alcalinizante C. Este un antimicotic cu aciune local i sistemic D. Este un antimicotic de origine natural E. Se comercializeaz sub denumirea Nizoral
(pag. 137-147)

F1207060. Natamicina: A. Este un antibiotic polienic de sintez B. Este o macrolid polienic natural C. Absorbia din tubul digestiv este redus D. Are i aciune antrichomonazic E. Se condiioneaz n flacoane de uz parenteral
(pag. 137-147)

F1207061. Nistatinul: A. Este un antibiotic antifungic din grupul macrolidelor polienice B. Se condiioneaz sub form de flacoane de uz parenteral C. Se utilizeaz pentru prevenirea candidozelor bucale ce pot aprea n cursul terapiei cu antibiotice cu spectru larg D. Este medicamennt de elecie pentru tratarea candidozelor sistemice E. Se comercializeaz sub denumirea Pimafucin
(pag. 137-147)

F1207062. Precizai care dintre urmtoarele antimicotice se utilizeaz sistemic: A. Clotrimazol B. Amfotericina C. Miconazol D. Tolnaftat E. Acid salicilic
(pag. 137-147)

F1207063. Precizai care dintre urmtorii compui antimicotici sunt derivai de imidazol: A. Griseofulvina B. Flucitozina

200

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

201

Rezidentiat 2004
C. Miconazol D. Ketoconazol E. Fluconazol
(pag. 137-147)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F1307064. Care din afirmatii sunt adevarate pentru Povidon-Iod: A. reprezinta un iodofor B. este principiul activ din Betadine, Iodosept C. este principiul activ din Septozol D. se indica in dermatoze micotice sau bacteriene E. este deosebit de activ pe Mycobacterium tuberculosis
(pag. 22-23 (12))

F1307065. Care din afirmatiile urmatoare sunt adevarate pentru Econazol: A. chimioterapic imidazolic, antifungic si antimicrobian B. se utilizeaza exclusiv pe cale parenterala C. se utilizeaza sub forma de comprimate vaginale D. este eficace in candidoze, epidermofitie, tricofitie E. este antibiotic obtinut din mediul de cultura de Streptomyces natalensis
(pag. 145, [3])

F1307066. Care din afirmatiile urmatoare sunt corecte pentru Septozol: A. reprezinta un iodofor B. prezinta dezavantajul indepartarii cu dificultate de pe tegumente si lenjerie C. este antimicrobian, antimicotic si antitricomonazic D. se obtine din iod si un detergent neionic E. se utilizeaza in dermatologie si stomatologie
(pag. 23, [12])

F1307067. Care dintre afirmatiile urmatoare sunt corecte pentru Fluconazol: A. este derivat de imidazol B. este derivat de bis-triazol C. are spectru de actiune similar cu cel al Flucloxacilinei D. este principiul activ din Diflucan E. este indicat in candidoza vaginala, orofaringiana, sistemica
(pag. 147, [3])

F1307068. Care dintre afirmatiile urmatoare sunt corecte pentru Metyltioninii chloridum: A. este sinonim cu Violet de gentiana B. este sinonim cu Albastru de metilen C. este sinonim cu Verde malachit D. este antibacterian, antimicotic E. se utilizeaza pentru tratamentul unor dermatomicoze superficiale
(pag. 93, [12])

F1307069. Clorchinaldol: A. este o chinolona din generatia a-II-a B. este principiul activ din Saprosan C. are actiune antimicotica in special fata de Candida sp. ca si fata de Lamblia intestinalis, Trichomonas sp. D. este practic lipsit de toxicitate, chiar la tratament prelungit E. reprezinta 5,7-dicloro-8-hidroxi-chinaldina
(pag. 123,127, [12])

201

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

202

Rezidentiat 2004

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F1307070. Selectati raspunsurile corecte pentru Ketoconazol: A. este principiul activ din Nizoral B. se utilizeaza in dermatomicoze, onicomicoze, candidoza vaginala C. este derivat de oxazolidina D. are actiune similara cu Ketotifen E. este derivat de imidazol
(pag. 145-146, [3])

F1307071. Selectati raspunsurile corecte pentru Natamicina: A. reprezinta chimioterapic antimicotic B. reprezinta antibiotic antimicotic polienic C. este activ in candidoza intestinala, orala, onicomicoze D. este antibiotic din seria Ansamicine E. este principiul activ din Pimafucine
(pag. 143, [3])

F1307072. Selectati variantele corecte pentru Borat de fenilmercur: A. este principiul activ din produsul farmaceutic Fenosept B. ca antimicotic se utilizeaza in epidermofitii, micoze plantare sau interdigitalice C. este actualmente total abandonat, fiind foarte toxic D. sub forma de solutie 50% este oficializat de FR X E. poate fi utilizat si la dezinfectia instrumentarului medical din aluminiu
(pag. 39-40 (12))

F1307073. Selectati variantele corecte pentru Dequalinii chloridum: A. este detergent cationic, compus cuaternar B. are efect bactericid si fungicid C. este detergent anionic D. reprezinta diclorura de N,N-penta-metilen-bis-(4-amino-2-metil)-chinoliniu E. fiind caustic nu se va utiliza sub forma de colire
(pag. 89-90 [12])

F1407074. Care dintre urmatoarele antimicotice se utilizeaza exclusiv sistemic: A. ketoconazolul B. griseofulvina C. amfotericina B D. flucitozina E. econazolul
(pag. 138, [3])

F1407075. Care dintre urmatoarele substante sunt antibiotice antimicotice: A. ketoconazolul B. nistatinul C. amfotericina B D. flucitozina E. griseofulvina
(pag. 138, [3])

F1407076. Care dintre urmatoarele substante sunt macrolide polienice: A. nistatinul B. natamicina

202

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

203

Rezidentiat 2004
C. amfotericina B D. clotrimazolul E. griseofulvina
(pag. 138, [3])

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F1407077. Clotrimazolul: A. este un antimetabolit al uracilului B. este un derivat de imidazol C. se administreaza exclusiv oral D. se administreaza exclusiv local E. nu actioneaza in tricomoniaza vaginala
(pag. 138-139, [3])

F1407078. Nistatinul: A. este un antibiotic antimicotic cu structura polienica B. este un derivat al citozinei C. este o substanta sensibila la lumina D. este o substanta solubila in apa E. este un derivat al citozinei
(pag. 141-142, [3])

F1407079. Griseofulvina este indicat n: A. infecie cu pseudomonas aeruginosa B. meningita cu haemophilus influenzae C. epidermofiii D. onicomicoze E. amibiaz intestinal
(pag. 141)

F1407080. Ketoconazolul: A. are o difuzie bun n LCR B. nu dezvolt rezisten C. este un derivat de imidazol D. are un efect sczut n cazul coadministrrii cimetidinei E. poate provoca hepatotoxicitate
(pag. 145)

F1407081. Natamicina este indicat n: A. micoze respiratorii B. tricomoniaz C. aspergiloz D. histoplasmoz pulmonar E. onicomicoz
(pag. 143)

F1407082. Precizai afirmaiile corecte referitoare la flucitozin: A. are o difuzie larg n esuturi, dar nu si n LCR B. nu dezvolt rezisten C. acioneaz numai fungistatic D. se elimin predominent prin fecale E. poate provoca pancitopenie
(pag. 145)

203

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

204

Rezidentiat 2004

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F1407083. Precizai afirmaiile corecte referitoare la griseofulvin: A. asociat cu alcool provoac efecte de tip antabuz B. are i efect inhibitor enzimatic C. se indic n micozele pielii capului D. este singurul antimicotic recomandat la gravide E. este indicat n candidoza intestinal
(pag. 140)

F1407084. Se utilizeaz n dermatomicozele sistemice: A. buclosamida B. griseofulvina C. flucitozina D. amfotericina B E. clotrimazol


(pag. 138)

F1407085. Urmtoarele afirmaii privind farmacoterapia Amfotericinei B sunt adevrate: A. se administreaz parenteral sub form de perfuzii n micozele sistemice grave B. nu este sensibil la lumin C. efectul advers cel mai grav este afectarea renal D. se administreaz exclusiv oral E. dup administrare oral se absoarbe complet din tubul digestiv
(pag. 144)

F1507086. Amfotericina B poate da urmtoarele efecte adverse: A. hipokaliemie B. oc anafilactic C. HTA D. agranulocitoz E. afectare renal
(pag. 144)

F1507087. Antimicotice antibiotice sunt reprezentate de: A. Miconazol B. Griseofulvina C. Nistatina D. Clotrimazol E. Flucitozina
(pag. 138)

F1507088. Antimicoticele care se utilizeaz exclusiv sistemic sunt: A. Bifenazol B. Griseofulvina C. Flucitozina D. Clotrimazol E. Tolnaftat
(pag. 138)

F1507089. Flucitozina: A. nu se absoarbe oral B. difuzeaz n toate esuturile, inclusiv l.c.r.

204

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

205

Rezidentiat 2004
C. acioneaz numai fungistatic D. nu dezvolt rezisten E. se administreaz oral 150 mg/kg/zi n 4 prize
(pag. 145)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F1507090. Fluconazol: A. sinonim cu Diflucan B. prezint absorbie oral neinfluenat de alimente C. nu difuzeaz n l.c.r. D. se elimin renal 80% neschimbat E. nu se administreaz n meningita criptococozic
(pag. 147)

F1507091. Griseofulvina: A. este antibiotic antifungic B. prezint absorbie digestiv rapid i complet C. este inductor enzimatic D. este contraindicat n porfirie E. activ n micoze ale pielii capului i onicomicoze
(pag. 140,141)

F1507092. Ketoconazol: A. este derivat de imidazol B. este activ fa de Candida i Histoplasma C. este contraindicat n infecii recidivante cu Candida pe tubul digestiv D. se administreaz oral, la aduli, 50 mg/zi E. se administreaz oral, la aduli, 200 - 400 mg/zi ntr-o priz
(pag. 145,146)

F1507093. Natamicina: A. sinonim cu Pimafucin B. se administreaz oral n candidoze intestinale C. nu se administreaz local D. se administreaz inhalator n micoze respiratorii E. pentru uz oftalmic se prezint sub form de suspensie 5%
(pag. 143)

F1507094. Tolnaftat: A. este produs natural B. este activ fa de Candida C. este activ fa de Epidermophyton D. este folosit n pitiriazis E. se administreaz injectabil
(pag. 147)

F1607095. Antimicoticele derivai de imidazol sunt : A. Ketoconazol B. Flucitozina C. Clorfenesina D. Tolnaftat E. Econazol
(pag. 138)

205

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

206

Rezidentiat 2004
F1607096. Antimicoticele folosite exclusiv local : A. Clotrimazol B. Griseofulvin C. Tolnaftat D. Econazol E. Ketoconazol
(pag. 138)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F1607097. Griseofulvina : A. Este un antibiotic antimicotic B. Se folosete exclusiv sistemic C. Este un inhibitor enzimatic D. Are efect fungistatic i fungicid fa de agenii epidermomicozelor E. Poate fi folosit i la gravide
(pag. 138,140)

F1607098. Indicai care din substanele de mai jos aparin grupei antibioticelor polienice : A. Nistatina B. Griseofulvina C. Amfotericina B D. Flucitozina E. Capreomicina
(pag. 138)

F1607099. Natamicina se folosete n tratamentul : A. Candidozei locale i intestinale B. Aspergilozei C. Sistemic, n candidoz visceral D. Tricomoniazei E. Micozelor respiratorii
(pag. 143)

F1607100. Nistatinul : A. Se absoarbe bine din tubul digestiv B. Este un antibiotic cu structur polienic C. Este un derivat de imidazol D. Se folosete n tratamentul micozelor viscerale E. Este activ fa de Candida albicans
(pag. 138,141, 142)

F1607101. Reaciile adverse dup administrarea amfotericinei B sunt: A. Insuficiena renal B. Tromboflebit la locul injectrii C. Hipocorticism endogen D. Sindrom cenuiu E. oc anafilactic
(pag. 144)

F1607102. Reaciile adverse produse de griseofulvin sunt : A. Albuminurie B. Fotosensibilizare

206

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

207

Rezidentiat 2004
C. Hipokaliemie D. Tromboflebit la locul injectarii E. Leucopenie
(pag. 141)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F2107103. Notati afirmatiile corecte pentru clotrimazol: A. este inductor enzimatic B. metabolitii rezultati in urma biotransformarii sunt inactivi C. se absoarbe dupa aplicare sistemica, atingand concentratii active terapeutic D. este inactiv pe Candida albicans E. este un derivat de imidazol
(pag. (I) 138, 139)

F2107104. Spectrul antimicotic al clotrimazolului, cuprinde: A. Epidermophyton B. Tricophyton C. Histoplasma capsulatum D. Candida albicans E. Treponema palidum
(pag. (I) 138, 139)

F2107105. Antimicotice utilizate exclusiv local, sunt: A. griseofulvina B. clotrimazol C. amfotericina B D. tolnaftat E. bifenazol
(pag. (I) 138)

F2107106. Griseofulvina este caracterizata prin: A. antibiotic de sinteza B. absorbtie digestiva lenta si incompleta C. difuzeaza in piele (din profunzime spre suprafata) D. activa in micoze ale pielii capului E. este inductor enzimatic
(pag. (I) 140, 141)

F2107107. Nistatin are caracteristicile: A. antibiotic natural obtinut din culturile de Streptomyces B. are structura polienica C. absorbtie crescuta dupa aplicare locala pe tegumente si mucoase, cu realizarea de concentratii active sistemic D. este inhibitor enzimatic puternic E. spectrul antimicotic cuprinde levuri si fungi imperfecti, implicati in micoze superficiale
(pag. (I) 141, 142)

F2107108. Indicatiile terapeutice ale nistatinului sunt: A. local, in candidoze buco-faringiene B. local in vulvo-vaginita C. sistemic, in micoze viscerale, profunde D. local, in micoze cutanate ale pielii capului E. profilaxia micozelor bucale si intestinale date de antibioticele cu spectru larg

207

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

208

Rezidentiat 2004
(pag. (I) 141, 142)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F2107109. Pentru amfotericina B, sunt corecte afirmatiile: A. antibiotic derivat de imidazol B. activa pe protozoare C. creste permeabilitatea membranei celulare fungice D. este activa pe Cryptococcus neoformans E. are timp de injumatatire (T1/2), lung: 18-24 ore
(pag. (I) 143, 144)

F2107110. Reactiile adverse produse de amfotericina B sunt: A. gastroenterita hemoragica B. leziuni hepatice C. hipomagneziemie D. hiperpotasemie E. scaderea rezervei alcaline
(pag. (I) 143-144)

F2107111. Notati afirmatiile corecte: A. clotrimazol se utilizeaza sistemic si local B. amfotericina B produce hipokaliemie C. griseofulvina se administreaza in onicomicoze D. ketoconazol este activ pe dermatofiti E. flucitozina este inactiva in infectiile sistemice cu Candida albicans
(pag. (I) 138-146)

F2107112. Pentru amfotericina B sunt corecte afirmatiile: A. activa pe bacterii, protozoare, virusuri B. produce hipokaliemie C. potenteaza efectul relaxant muscular al curarizantelor D. absorbtie orala aproape completa E. difuziune foarte buna in L.C.R.
(pag. 143, 144, [vol. 1])

F2107113. Antimicotice de uz exclusiv local sunt: A. clotrimazol B. flucitozina C. amfotericina B D. tolnaft E. griseofulvina
(pag. 138, [vol. 1])

F2107114. Pentru clotrimazol sunt corecte afirmatiile: A. are efect inductor enzimatic B. este indicat in candidoza cu localizare cutanata si mucoasa C. este un derivat de imidazol D. se utilizeaza in administrare locala si sistemica E. absorbtie crescuta din tubul digestiv
(pag. 138, [vol. 1])

F2107115. Indicatiile terapeutice ale miconazolului sunt: A. i.v. in perfuzie in infectii fungice severe cu coccidioides

208

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

209

Rezidentiat 2004
B. C. D. E. oral in candidoza orala si intestinala topic in pitiriazis intravaginal in candidoza oral in tricomoniaza
(pag. 139, [vol. 1])

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F2107116. Afirmatiile corecte pentru griseofulvina, sunt: A. absorbtie digestiva incompleta B. este inductor enzimatic C. scade efectul anticoagulantelor orale D. indicata in micoze ale pielii capului E. administrare exclusiv local
(pag. 140, 141, [vol. 1])

F2107117. Notati afirmatiile corecte pentru griseofulvina: A. activ in onicomicoze, epidermofitie, tricofitie B. este administrat exclusiv local C. este inductor enzimatic D. creste efectul anticoagulantelor cumarinice E. biodisponibilitatea scade cu scaderea diametrului particulelor
(pag. 138-141, [vol. 1])

F2107118. Antimicotice utilizate exclusiv sistemic, sunt: A. griseofulvina B. amfotericina B C. flucitozina D. clotrimazol E. tolnaft
(pag. 138, 147, [vol. 1])

F2107119. Amfotericina B este activa pe: A. candida albicans B. histoplasma capsulatum C. aspergillus fumigatus D. trichomonas E. enterococ
(pag. 144, [vol. 1])

F2107120. Amfotericina B poate creste ca urmare a hipokaliemiei produse, toxicitatea urmatoarelor substante: A. streptomicina B. digitoxina C. kanamicina D. suxametoniu E. miconazol
(pag. 144, [vol. 1])

F2107121. Medicamente de prima alegere in candidoze superficiale sunt: A. clotrimazol B. flucitozina C. nistatin D. amfotericina B

209

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

210

Rezidentiat 2004
E. ketoconazol
(pag. 138, [vol. 1])

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F2207122. Precizati care dintre urmatoarele antimicotice sunt derivati de imidazol? A. Griseofulvina B. Clotrimazol C. Ketoconazol D. Nistatina E. Buclosamida
(pag. 138)

F2207123. Precizati care dintre urmatoarele substante fac parte din grupul antibioticelor antimicotice? A. Econazol B. Griseofulvina C. Nistatina D. Natamicina E. Amfotericina
(pag. 138)

F2207124. Precizati care dintre urmatoarele antimicotice nu fac parte din grupul antimetabolitilor: A. Buclosamid B. Flucitozina C. Amfotericina D. Ketoconazol E. Miconazol
(pag. 138)

F2207125. Care dintre urmatoarele antimicotice sunt macrolide tetraenice? A. Nistatina B. Tolnaftat C. Natamicina D. Griseofulvina E. Buclosamida
(pag. 138)

F2207126. Precizati care dintre urmatoarele antimicotice sunt utilizate exclusiv local: A. Clotrimazol B. Amfotericina B C. Econazol D. Griseofulvina E. Tolnaftat
(pag. 138)

F2207127. Care dintre urmatoarele antimicotice se utilizeaza exclusiv sistemic? A. Clotrimazol B. Flucitozina C. Iod D. Amfotericina B E. Tolnaftat
(pag. 138)

F2207128. Care dintre urmatoarele antimicotice se utilizeaza local si sistemic?

210

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

211

Rezidentiat 2004
A. B. C. D. E. Clotrimazol Flucitozina Ketoconazol Nistatina Natamicina
(pag. 138)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F2207129. Precizati care dintre urmatoarele antimicotice se utilizeaza si sistemic? A. Clotrimazol B. Amfotericina C. Miconazol D. Tolnaftat E. Acid salicilic
(pag. 138)

F2207130. Care dintre urmatoarele antimicotice nu sunt derivati bis-triazolici? A. Ketoconazol B. Econazol C. Clotrimazol D. Miconazol E. Fluconazol
(pag. 138-147)

F2207131. Clotrimazolul: A. Este un derivat bis-triazolic B. Este un derivat imidazolic C. Se prezinta ca o pulbere cristalina, colorata D. Este usor solubil in apa si alcool E. Este o pulbere criatalina incolora, insolubila in apa
(pag. 138)

F2207132. Clotrimazolul: A. Dupa administrare orala se absoarbe 100% B. Se absoarbe putin dupa administrare orala C. Absorbtia este redusa dupa administrare de tablete vaginale D. Prezinta o buna actiune sistemica E. Nu patrunde in epiderm
(pag. 138)

F2207133. Clotrimazolul: A. Este un antimicotic sistemic, cu spectru larg B. Prezinta efect fungistatic si fungicid in functie de doza C. Prezinta si actiune antitrichomonazica D. Are un spectru larg antibacterian E. Este antimicotic de electie in criptococcoze
(pag. 139)

F2207134. Clotrimazolul: A. Este substanta activa din produsul Canesten B. Se utilizeaza local in candidoze cu localizare cutanata si mucoasa C. Se conditioneaza sub forma de comprimate de uz oral D. Se conditioneaza sub forma de comprimate vaginale, unguente si solutie de uz extern

211

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

212

Rezidentiat 2004

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

E. Pentru terapia micozelor se administreaza o singura doza.


(pag. 139)

F2207135. Miconazolul: A. Este substanta activa din produsul Canesten B. Se comercializeaza sub denumirea de Daktar C. Se poate administra si perfuzabil, intravenos D. Dupa aplicare pe piele si pe mucoase se absoarbe in totalitate E. Absorbtia digestiva este incompleta
(pag. 139)

F2207136. Miconazolul: A. Actioneaza prin modificarea permeabilitatii membranei celulare a fungilor B. Prezinta actiune antitrichomonazica C. Este un antimicotic local si sistemic D. Se administreaza oral in candidoza intestinala E. Crema este utilizata pentru terapia pitiriazisului
(pag. 139-140)

F2207137. Griseofulvina: A. Este un antibiotic antibacterian cu spectru larg B. Este o pulbere cristalina usor solubila in apa C. Pentru activitatea antimicotica prezinta importanta diametrul particolelor D. Este o pulbere alba sau alb-galbuie, greu solubila in apa E. Se obtine si prin sinteza
(pag. 140)

F2207138. Griseofulvina: A. Absorbtia digestiva este completa dupa administrare orala B. Absorbtia digestiva este lenta si incompleta C. Este un inductor enzimatic D. Timpul de injumatatire este 2-3 ore E. Se elimina preponderent pe cale renala
(pag. 140)

F2207139. Griseofulvina: A. Este un antibiotic antibacterian cu efect bactericid B. Antimicotic de electie in infectiile candidozice C. Antibiotic antifungic cu efect fungicid si fungistatic D. Are si actiune antiinflamatoare E. Actioneaza prin inhibarea sintezei acizilor nucleici
(pag. 140)

F2207140. Griseofulvina: A. Se utilizeaza in terapia onicomicozelor B. Este de prima alegere in terapia candidozelor C. Este activ in micoze ale pielii capului D. Nu este contraindicata la gravide E. Scade efectul anticoagulantelor orale
(pag. 141)

F2207141. Griseofulvina:

212

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

213

Rezidentiat 2004
A. B. C. D. E.

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

Este un inhibitor enzimatic Creste efectul anticoagulantelor orale Efectele griseofulvinei sunt diminuate la asocierea cu barbiturice Este un inhibitor enzimatic Produce efecte de tip antabus la asociere cu alcool
(pag. 141)

F2207142. Nistatinul: A. Este un antibiotic cu structura polienica B. Este un antibiotic bis-triazolic C. Contine in structura un ciclu imidazolic D. Se obtine prin sinteza E. Este un antibiotic de biosinteza
(pag. 141)

F2207143. Nistatinul: A. Are caracter acid B. Este o pulbere alba, usor solubila in apa C. Este o pulbere galbena cu caracter amfoter D. Este o pulbere sensibila la lumina si aer E. Este inactivata de sucul gastric
(pag. 142)

F2207144. Nistatinul: A. Dupa administrare orala se absoarbe in totalitate din tubul digestiv B. Este activ in micoze viscerale C. Nu se absoarbe dupa aplicarea pe piele si mucoase D. Este stabil la actiunea sucului gastric E. Realizeaza concentratii sanguine ridicate dupa administrare orala
(pag. 142)

F2207145. Nistatinul: A. Este activ in micoze superficiale B. Se administreaza oral pentru terapia unor micoze sistemice C. Este foarte activ fata de Candida albicans D. Este de prima alegere in infectii date de actinomicete E. Dezvolta rapid rezistenta
(pag. 142)

F2207146. Nistatinul: A. Se utilizeaza curativ in infectii candidozice buco-faringiene B. Nu este activ in micoze profunde C. Se utilizeaza profilactic fata de micozele bucale si intestinale in cursul terapiei cu antibiotice cu spectru larg D. Se utilizeaza in doza unica in terapia pitiriazisului E. Se comercializeaza sub denumirea de Stamicin
(pag. 142)

F2207147. Natamicina: A. Este un antibiotic polienic cu caracter amfoter B. Este o macrolida nepolienica cu caracter bazic C. Se prezinta sub forma unei pulberi albe, solubila in apa D. Nu este sensibila la aer si lumina

213

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

214

Rezidentiat 2004
E. Solutiile apoase sunt inactive
(pag. 143)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F2207148. Pimafucina: A. Contine ca si substanta activa natamicina B. Prezinta absorbtie redusa din tubul digestiv C. Nu este activa pe Trichomonas vaginalis D. Sub forma de aerosoli se utilizeaza in terapia micozelor respiratorii E. pe cale orala se utilizeaza in terapia candidozelor intestinale
(pag. 143)

F2207149. Amfotericina B: A. Se obtine prin sinteza chimica B. Este usor solubil in apa C. Este un antibiotic cu structura polienica de biosinteza D. Prezinta absorbtie orala redusa E. Realizeaza concentratii ridicate in lichidul cefalo-rahidian
(pag. 143)

F2207150. Amfotericina B: A. Este un antimicotic cu actiune fungistatica fata de levuri B. Este activa pe bacterii si virusuri C. Este inactiva pe protozoare D. Se utilizeaza in terapia aspergilozelor E. Nu este activa pe candida albicans
(pag. 144)

F2207151. Amfotericina B: A. Este un antibiotic antimicotic cu toxicitate redusa B. Se utilizeaza in micoze locale si sistemice C. Dupa administrare parenterala se utilizeaza in terapia candidozelor viscerale D. Prezinta toxicitate renala, dependenta de doza utilizata E. Poate produce soc anafilactic
(pag. 144)

F2207152. Amfotericina B: A. Scade nefrotoxicitatea aminoglicozidelor B. Creste toxicitatea digitalicelor ca urmare a hipokaliemiei produse C. Scade efectul anticandidozic al miconazolului D. Nu prezinta toxicitate renala E. Se utilizeaza ambulator
(pag. 144)

F2207153. Flucitozina: A. Este un derivat fluorurat al citozinei B. Se utilizeaza exclusiv sistemic C. Este lipsit de reactii adverse D. Nu se absoarbe dupa administrare orala E. Se asociaza cu amfotericina B in terapia meningitelor criptococice
(pag. 145)

F2207154. Ketoconazolul:

214

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

215

Rezidentiat 2004
A. B. C. D. E.

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

Este un derivat bis-triazolic Este un derivat de imidazol Traverseaza bariera hemato-encefalica Se elimina prin fecale in forma nemetabolizata Absorbtia orala este incompleta, scazuta cand aciditatea este redusa
(pag. 145)

F2207155. Ketoconazolul: A. Este un antimicotic activ fata de dermatofiti B. Nu este activ pe Candida albicans C. Se utilizeaza local si sistemic D. Nu dezvolta rezistenta E. Este inactiv in meningoencefalite
(pag. 145)

F2207156. Ketoconazolul: A. Se asociaza cu antiacide pentru reducerea iritabilitatii gastrice B. Se comercializeaza sub denumirea de Nizoral C. Nu prezinta toxicitate hepatica D. Se administreaza pe cale orala, in timpul mesei E. Se utilizeaza in terapia onicomicozelor
(pag. 145-146)

F2207157. Fluconazolul A. Este un derivat bis-triazolic B. Nu se absoarbe dupa administrare orala C. Difuzeaza bine in lichidul cefalo-rahidian D. Nu necesita reducerea dozelor in caz de insuficienta renala E. Se utilizeaza in terapia candidozelor la imunodeprimati
(pag. 147)

F2207158. Precizati care dintre urmatoarele antimicotice prezinta si actiune antitrichomonazica? A. clorfenesina B. fluconazol C. clotrimazol D. econazol E. natamicina
(pag. 138-147)

F2207159. Precizati care dintre urmatoarele substante sunt utilizate in terapia pitiriazisului? A. Miconazol B. Tinidazol C. Griseofulvina D. Econazol E. Flucitozina
(pag. 137-147)

F2307160. Care dintre urmatoarele substante medicamentoase cu actiune antimicotica sunt folosite exclusiv sistemic? A. econazol; B. flucitozina; C. griseofulvina;

215

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

216

Rezidentiat 2004
D. clotrimazol; E. amfotericina B.
(pag. 137 - 147, vol. 1)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F2307161. Care dintre urmatoarele substante medicamentoase cu actiune antimicotica se administreaza exclusiv local? A. amfotericina B; B. econazol; C. clotrimazol; D. griseofulvina; E. flucitozina.
(pag. 137 - 147, vol. 1)

F2307162. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate? A. asocierea amfotericinei B cu curarizantele determina cresterea efectului relaxant muscular; B. amfotericina B scade toxicitatea digitalicelor; C. amfotericina B creste toxicitatea digitalicelor; D. prin asocierea amfotericinei B cu aminoglicozidele creste nefrotoxicitatea; E. prin asocierea amfotericinei B cu miconazolul scade efectul anticandidozic al acestuia.
(pag. 137 - 147, vol. 1)

F2307163. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false? A. barbituricele diminua efectele griseofulvinei prin inductia enzimelor care o metabolizeaza; B. barbituricele accentueaza efectele griseofulvinei prin inhibitia enzimelor care o metabolizeaza; C. prin asocierea griseofulvinei cu alcool este favorizata aparitia de efecte de tip antabuz; D. griseofulvina scade efectul anticoagulantelor orale datorita inductiei enzimelor microzomale; E. griseofulvina creste efectul anticoagulantelor orale datorita inhibitiei enzimelor microzomale.
(pag. 137 - 147, vol. 1)

F2307164. Care dintre urmatoarele substante medicamentoase cu actiune antimicotica sunt inductori enzimatici? A. nistatina; B. griseofulvina; C. clotrimazol; D. natamicina; E. flucitozina.
(pag. 137 - 147, vol. 1)

F2307165. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru griseofulvina? A. antibiotic inactiv fata de bacterii; B. nu prezinta actiune antiinflamatoare; C. difuzeaza in piele (poate fi evidentiata in straturile epidermului); D. este inhibitor enzimatic; E. la administrarea pe cale orala prezinta o absorbtie rapida si completa prin tubul digestiv.
(pag. 137 - 147, vol. 1)

F2307166. Urmatoarele substante medicamentoase cu actiune antimicotica prezinta o difuziune buna in LCR: A. ketoconazol; B. flucitozina; C. fluconazol; D. amfotericina B; E. clotrimazol.

216

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

217

Rezidentiat 2004
(pag. 137 - 147, vol. 1)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F2307167. Care dintre urmatoarele substante medicamentoase cu actiune antimicotica actioneaza influentand membrana celulara a fungilor? A. griseofulvina; B. miconazol; C. clotrimazol; D. amfotericina B; E. econazol.
(pag. 137 - 147, vol. 1)

F2307168. Urmatoarele substante medicamentoase cu actiune antimicotica sunt hepatotoxice: A. flucitozina; B. natamicina; C. ketoconazol; D. nistatina; E. amfotericina B.
(pag. 137 - 147, vol. 1)

F2307169. Care dintre urmatoarele substante medicamentoase cu actiune antimicotica nu actioneaza asupra Candida albicans? A. clotrimazol; B. pecilocin; C. amfotericina B; D. tolnaftat; E. flucitozina.
(pag. 137 - 147, vol. 1)

F2307170. Urmatoarele substante medicamentoase cu actiune antimicotica pot fi administrate in infectii fungice sistemice in perfuzie i.v.: A. clotrimazol; B. econazol; C. fluconazol; D. miconazol; E. amfotericina B.
(pag. 137 - 147, vol. 1)

F2307171. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate? A. clotrimazolul este un inhibitor enzimatic; B. griseofulvina este un antibiotic obtinut din culturi de Streptomyces noursei; C. amfotericina B este un antibiotic obtinut din culturi de Streptomyces nodosus; D. fluconazolul este un derivat de bis-triazol; E. fluconazolul este un derivat de imidazol.
(pag. 137 - 147, vol. 1)

F2307172. se cunosc urmatoarele forme farmaceutice care contin clotrimazol: A. solutie pentru uz extern; B. comprimate vaginale; C. comprimate pentru administrare pe cale orala; D. crema E. solutie pentru uz intern.
(pag. 137 -147, vol 1)

217

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

218

Rezidentiat 2004

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F2307173. Ketoconazolul: A. este indicat in infectii recidivante cu Candida pe tub digestiv B. este inactiv in meningoencefalite; C. este indicat in meningoencefalite; D. prezinta absorbtie scazuta la administrarea pe cale orala cand este asociat cu antiacide. E. prezinta ca reactii adverse: ginecomastie, fotofobie, necroza hepatica
(pag. 137 -147, vol 1)

F2507174. Urmatoarele antimicotice se aplica exclusiv sistemic: A. griseofulvina B. flucitozina C. tolnaftat D. amfotericina B E. candicidin
(pag. 138)

F2507175. Dupa administrarea orala, clotrimazolul produce: A. tulburari gastrointestinale B. leucocitoza C. cistita D. cresterea transaminazelor hepatice E. halucinatii
(pag. 139)

F2507176. Miconazolul administrat i.v. produce: A. greata B. constipatie C. trombocitopenie D. bradicardie E. anemie
(pag. 139)

F2507177. Nistatin are urmatoarele caracteristici: A. este derivat de imidazol B. este antibiotic C. este eficient in micozele viscerale D. nu se absoarbe dupa aplicarea pe piele E. se elimina prin fecale
(pag. 142)

F2507178. Care dintre urmatoarele interactiuni ale amfotericinei B sunt adevarate ? A. asocierea cu curarizante determina cresterea efectului relaxant muscular B. creste nefrotoxicitatea la asocierea cu aminoglicozide C. scade toxicitatea digitalicelor D. scade efectul anticandidozic al miconazolului E. creste efectul anticandidozic al miconazolului
(pag. 144)

F2507179. Efectele adverse ale amfotericinei B sunt: A. cefalee B. greturi C. leziuni hepatice

218

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

219

Rezidentiat 2004
D. agranulocitoza E. hiperkaliemie
(pag. 144)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F2507180. Flucitozina are urmatoarele proprietati: A. se absoarbe bine oral B. nu difuzeaza bine in l.c.r. C. are actiune fungicida D. are eficacitate redusa cand se administreaza singura E. produce hepatotoxicitate
(pag. 145)

F2507181. Ketoconazol: A. este derivat de imidazol B. absorbtia creste cu scaderea aciditatii C. se excreta urinar sub forma de metaboliti D. se elimina prin fecale sub forma de metaboliti E. are T1/2 de 24 ore
(pag. 145)

F2507182. Efectele adverse ale ketoconazolului sunt: A. cefalee B. fotofobie C. depresie D. ginecomastie E. uneori necroza hepatica acuta
(pag. 146)

F2607183. Caracteristicile restaurarilor protetice mobilizabile sunt: A. integrare n cadrul ADM ndelungata B. eficienta masticatorie asemanatoare arcadelor naturale daca DVO a fost determinata corect; C. restabilirea ocluziei este usor de efectuat si ntotdeauna se obtine o ocluzie stabila; D. termoreceptia, fonatia si perceptia gustativa sunt perturbate; E. posibilitatile de individualizare si compensare a pierderilor de substanta sunt usor de realizat.
(pag. 414)

F2607184. Planul terapeutic al unei edentatii partiale este conditionat de: A. conditii generale; B. necesitatile fizionomice ale pacientului; C. numarul dintilor restanti; D. statusul parodontal al dintilor restanti; E. morfologia dintilor restanti.
(pag. 415)

F2607185. Valoarea parodontala a dintilor stlpi, la un edentat partial este dependenta de mai multi factori: A. de pozitia de intercuspidare maxima; B. de morfologia radiculara; C. de depulparea dintilor; D. de gradul de uzura a dintilor; E. de profesie, vrsta, sex.
(pag. 418)

219

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

220

Rezidentiat 2004

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F2607186. n etapa de elaborare a planului de tratament al unui edentat partial ne intereseaza urmatoarele pozitii mandibulare: A. propulsie pna la pozitia cap la cap; B. pozitia de repaus mandibular; C. lateralitate dreapta si stnga; D. pozitia de intercuspidare maxima; E. ocluzia din relatie centrica.
(pag. 419)

F2607187. Decizia de a nu practica o terapie endodontica naintea restaurarii protetice se bazeaza pe urmatorii factori: A. pacientul este tnar; B. nu exista radiotransparente periapicale; C. pacientul este asimptomatic; D. nu s-a produs expunerea pulpara dupa prepararea cavitatii carioase; E. chiar daca exista sensibilitate la prepararea dintelui, aceasta va disparea odata cu aplicarea lucrarii protetice n cavitatea bucala.
(pag. 439)

F2607188. Dupa topografia zonei n care sunt inserate restaurarile protetice fixe (RPF) se pot clasifica n: A. RPF la maxilar si mandibula; B. RPF continue; C. RPF laterale; D. RPF extinse fronto-laterale; E. RPF fixate.
(pag. 483)

F2607189. Edentatia de molar prim superior implica urmatoarea conduita terapeutica: A. daca a survenit n adolescenta nu se efectueaza nici un act terapeutic pna la 18-20 ani, cnd va erupe molarul 3 si va nchide bresa; B. este urgenta stomatologica; C. daca asurvenit la vrsta timpurie bresa se inchide prin deplasarea dintilor limitrofi; D. realizarea unei lucrari protetice fixe de pe molarul 2 cu o extensie meziala; E. realizarea unei lucrari protetice fixe pe molarul 3, molarul 2 permanent cu un intermediar sub forma de extensie meziala.
(pag. 456)

F2607190. Edentatia de premolar prim superior se caracterizeaza prin: A. este edentatie cl. a IV-a Kennedy; B. rezolvarea terapeutica este o restaurare cu doua elemente de agregare (canin si premolar 2); C. este edentatie cl a III-a Kennedy; D. se poate realiza o lucrare protetica fixa pe premolarul 2 si molarul 1 permanent; E. la persoanele adulte si vrstnici la care s-a produs o atrofie pulpara intra n discutie o restaurare adeziva cu pregatiri peliculare.
(pag. 458)

F2607191. Restaurarile fixe la mandibula au urmatoarele caracteristici: A. prin stopurile ocluzale stabilizeaza ocluzia n pozitia de relatie centrica; B. o restaurare fixa extinsa la mandibula are sanse mari de descimentare de pe dintii stlpi distali; C. edentatiile ntinse contraindica restaurarile fixe totale; D. n comparatie cu zona frotala superioara, n zona frontala inferioara nu primeaza cerintele fonetice si estetice ci doar cele de rezistenta

220

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

221

Rezidentiat 2004
E. n zona frontala mandibulara dintii sunt doar partial vizibili.
(pag. 473)

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F2607192. Semnele radiologice caracteristice alveolizei verticale sunt: A. apare n directie oblica; B. sept osos interradicular compact; C. pierdere osoasa de-a lungul radacinii dintelui; D. spatiu periodontal cu raditransparenta uniforma; E. camera pulpara cu radiotransparenta uniforma.
(pag. 449)

221

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro