PLAN DE AFACERI

1

CUPRINS

1. 2. 3.

DATE GENERALE

DATE TEHNICE ALE PROIECTULUI DE INVESTIŢII DEVIZUL GENERAL ESTIMATIV AL INVESTIŢIEI
4.

DATE PRIVIND FORŢA DE MUNCĂ OCUPATĂ DUPĂ REALIZAREA INVESTIŢIEI PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI AI INVESTIŢIEI FINANŢAREA INVESTIŢIEI AVIZE ŞI ACORDURI PĂRŢI DESENATE

5.

6. 7. 8.

2

1.

DATE GENERALE

1.1. Denumirea investiţiei: Pensiunea turistică „Panorama Harghita” 1.2. Autoritatea contractantă: Gaspar Zsombor 1.3. Amplasamentul (judeţul, localitatea): judeţul Harghita, Miercurea Ciuc. 1.4. Oportunitatea realizării investiţiei Obiectivul realizării proiectului îl reprezintă valorificarea pe piaţa turistică internă şi internaţională a turismului din judeţul Harghita, în special a turismului montan, componentă esenţială în dezvoltarea durabilă, ecologică a zonei Muntii Harghitei. Relieful, cu preponderenţă montan, creează oportunităţi pentru dezvoltarea turismului, prin cadrul natural şi obiective turistice de mare valoare naţională. Motivaţia amenajării acestei pensiuni la poalele Muntii Harghitei, este dată de potenţialul turistic natural deosebit, în ansamblu, care oferă turistului împătimit de natură, un peisaj incredibil, un loc perfect pentru relaxare. Realizarea proiectului va conduce la relansarea activităţii economice, sociale, culturale a zonei din nord - vestul judeţului Vîlcea în care se va realiza pensiunea, precum şi a zonei adiacente.

Patrimoniul natural Comuna Costeşti este situată într-un areal depresionar, închis spre nord de versanţii sudici ai Munţilor Căpăţânii şi de Dealul Măgura (611 m) spre sud. Prezenţa masivului calcaros Buila – Vânturariţa, cu orientare NE-SV, dă o notă aparte peisajului. Teritoriul administrativ este dispus în trepte de altitudine şi se
3

extinde spre nord până în creasta principală a Munţilor Căpăţâna. Este traversat de pâraiele Bistriţa şi Costeşti, cu direcţie de curgere de la nord spre sud, care şi-au format, la traversarea masivului calcaros, impresionante chei. Comuna Costeşti beneficiază de condiţii naturale deosebit de favorabile practicării turismului, fiind avantajată de lipsa factorilor de poluare şi de un potenţial turistic de excepţie care permite practicarea unor variate forme de turism. Resurse turistice legate de cadrul natural

formele de relief submontan şi montan, având ca suport o structură geologică complexă, dispus în trepte de altitudine, îmbogăţesc aspectul peisagistic al zonei şi creează oportunităţi pentru turismul de odihnă şi recreere. Importanţa ştiinţifică (geologică, geomorfologică, botanică şi forestieră) a Masivului Buila – Vânturariţa a determinat declararea acestuia ca Parc Naţional. Pe seama masivului calcaros Buila – Vânturariţa au apărut forme de relief carstic, unele dintre ele fiind obiective turistice de patrimoniu excepţional, înscrise în Legea nr. 5 / 2000;
 Complexul carstic Cheile Bistriţei (600 m lungime), cele mai înguste

chei în calcare din România, sunt săpate de Pârâul Bistriţa în versanţii abrupţi, calcaroşi, ai Masivului Buila – Vânturariţa; în pereţii aproape verticali ai cheilor există numeroase guri de peşteră, iar la nivelul întregului masiv se întâlnesc exemplare rare, endemice, de floră şi faună, favorizate fiind de influenţele submediteraneene, specifice zonei sud-vestice a Carpaţilor; reprezentative în zonă sunt pădurile de castani comestibili care ocupă suprafeţe extinse pe rama sudică calcaroasă;
 Peştera Liliecilor face parte din Complexul carstic Cheile Bistriţei,

este situată în versantul drept al cheilor, în zona cea mai îngustă a acestora; a fost săpată de apele râului Bistriţa la o altitudine de 850 m,
4

în perioadele invaziilor turceşti. zona oferă numeroase trasee de alpinism. pe o lungime de circa 4 km. nu are formaţiuni stalagmitice şi stalactitice. calcice. dată de colonia de lilieci pe care o adăposteşte (de unde şi denumirea atribuită peşterii). slab 5 . este completată de obiectivele de cult amenajate de către călugării Mănăstirii Bistriţa. sulfuroase. unic în România. sunt deosebit de spectaculoase. Iniţial. indicate în cură internă şi externă. înscrisă în Legea nr.suspendată la 30 m deasupra cotei de nivel a drumului forestier care însoţeşte cheile. sodice. ca mod de prezentare şi valoare.datată ante 1633 şi „Sf. motiv pentru care. bicarbonatate. Îngeri” 1782) şi o criptă săpată de călugării mănăstirii. aflată la ieşirea din chei. Peştera este obiectiv turistic de patrimoniu cu valoare excepţională. magneziene. hipotonice. Importanţa speologică deosebită a acesteia. şi a patrimoniu de cult. Lungimea galeriei subterane este mică (doar 250 m). ulterior a devenit locul de salvare a tezaurului Sfintei Mănăstiri a Bistriţei. dar mai puţin accesibile turistului obişnuit. adevărate bijuterii ale artei religioase medievale (cu hramurile „Intrarea în Biserică” . urmăresc pârâul Costeşti. 5 / 2000. în care s-au păstrat Moaştele Sfântului Grigore Decapolitul. peştera mai este cunoscută şi sub numele de Peştera Sfântului Grigore Decapolitul.  Cheile Costeşti sau ale Pietrenilor. clorurate. de-a lungul secolelor de restrişte: două bisericuţe. bicarbonatate. apele fiind asemănătoare cu cele de la Băile Olăneşti: ape clorurate. peştera a funcţionat ca vatră de sihăstrie a pustnicilor de pe valea Bistriţei. sodice. dar este importantă prin prezenţa coloniei de lilieci. • izvoare de ape minerale sulfuroase. folosite până în anul 1989 în tratament balnear (în cadrul Staţiunii balneoclimaterice de interes local Costeşti).

pentru repunere în formă a organismului după stres (climat de dealuri . • Muzeul Trovanţilor . sunt locuri de petrecere a weekend-ului la iarbă verde sau locuri de campare. Mărimea.sedativ de cruţare. digestive. fără valori extreme. concreţiuni grezoase uriaşe. reumatismale şi endocrine. în funcţie de altitudine.Costeşti (rezervaţia naturală de interes interes naţional. traseele celor două cursuri de ape şi afluenţii acestora. de valoare excepţională). prezintă un interes ştiinţific şi turistic deosebit. sunt favorabile practicării turismului în tot timpul anului. cu aspect zoomorf. 6 . care acoperă versanţii sudici ai Munţilor Căpăţâna.Govora. este o premisă favorabilă pentru dezvoltarea sporturilor de iarnă. însoţite de cele mai multe ori de drumuri forestiere. stabilimentul balnear. recomandate pentru tratarea afecţiunilor renale. în prezent staţiunea este închisă. reprezentat prin păduri de foioase şi conifere. au dimensiuni metrice (cele mai mari de pe teritoriul României).iodurate. Trovanţii de aici. sunt formate în nisipuri de vârstă Meoţiană. • domeniul schiabil amenajabil în arealul Zmeuretu . • fondul forestier bogat. de o diversitate impresionantă. structurile de tratament şi instalaţiile de captare şi aducţiune a apelor minerale sunt degradate. cu temperatură medie anuală de aproximativ 6°C). • elementele climatice ale zonei. • • flora pajiştilor montane şi a fâneţelor.014 – 2 g/l. îmbogăţesc peisajul cadrul natural cu specii floristice multicolore. cu mineralizaţii totale cuprinse între 1. hepatobiliare. îmbogăţesc aspectul peisagistic al regiunii şi creează oportunităţi pentru turismul de odihnă şi recreere activă. deosebit de pitoreşti. formele variate şi expresive ale trovanţilor de la Costeşti creează privitorului senzaţia unei inedite galerii de sculptură în aer liber.

sat Bistriţa. 5/2000. suprafaţa – 1 ha).186 ha). suprafaţa 4. anul 1494. • trasee turistice marcate – sunt 4 poteci turistice marcate (traseele 23. în amonte de masivul calcaros al Builei. din care o bună parte se află pe teritoriul administrativ al comunei Costeşti. 7 . Comuna Costeşti (la 10 km de Horezu). • Peştera Liliecilor. cu plecare din satele Bistriţa şi Pietreni.• fondul de vânătoare şi de pescuit sportiv – fondul forestier al comunei cuprinde specii cu valoare cinegetică. a obiectivelor: • Masivului Buila . este una dintre cele mai importante aşezări monastice şi culturale din Ţara Românească. constituit în Parcul Naţional Buila– Vânturariţa (rezervaţie complexă. 28 şi 29). ctitorie a fraţilor Craioveşti. a determinat includerea în categoria arii protejate. a cărei biserică are hramul „Adormirii Maicii Domnului”. 27. 1856 . Patrimoniul cultural • Monumente cultural – istorice  Mănăstirea Bistriţa . trăieşte avifaună specifică arealului montan.Vânturariţa. de diferite grade de dificultate. monument natural (rezervaţie complexă.Vânturariţa există cel puţin 34 de trasee de alpinism. care duc spre creasta principală a Munţilor Căpăţânii şi spre Masivul Buila – Vânturariţa. refăcută în 1519. • trasee de alpinism în Masivul Buila . iar pe cursul superior al pâraielor. Resurse turistice naturale cu regim protectiv Unicitatea şi valoarea unor elemente ale biodiversităţii sau fenomene naturale geologice cu valoare ştiinţifică. pe seama cărora se pot organiza partide de vânătoare şi pescuit sportiv.monument de arhitectură. în conformitate cu Legea nr.

Biserica mănăstirii are hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril” şi deţine un mic muzeu de artă religioasă. ţesături şi port tradiţional popular.  Biserica cu hramul „Naşterii Maicii Domnului” a fostului schit Ţigănia (sat Bistriţa. Mănăstirea Arnota . Prin pictura.  Centrul etnografic Costeşti: cojocărit. manifestări populare.  Biserica de lemn cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” (sat Costeşti. este ctitoria lui Matei Basarab. este deosebit de spectaculoasă – ctitorită în anul 1634 – monument de arhitectură. Comuna Costeşti) – 1644. formaţii artistice de amatori – cor mixt. sat Pietreni. Comuna Costeşti) are fresce originare din secolele XV . fluieraşi. Poziţia acesteia. al XVII-lea – monument de arhitectură. comuna Costeşti) – sec.sat Bistriţa. monument de arhitectură. arhitectura şi sculptura sa.monument de arhitectură. pe versantul sudic al masivului calcaros Buila.Sat Pietreni. 1701. tehnică populară. formaţii de dansuri populare.XVI şi a aparţinut fostului schit Păpuşa – monument de arhitectură.  Biserica cu hramul „Sfântul Grigorie Decapolitul – Eleonul” (sat Bistriţa. la circa 850 m. poate fi considerată unul dintre cele mai reprezentative monumente istorice şi de artă religioasă din ţară.  Biserica de lemn cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” (Grămeşti.  Biserica Bolniţă „Schimbarea la Faţă” (satul Bistriţa. refăcută în anul 1831. monument de arhitectură. 1710 (pridvorul) .  “44 de Izvoare” sau “Schitul de sub Piatră” . arhitectură tradiţională. al cărui mormânt se află aici. Comuna Costeşti) – 1521. Comuna Costeşti) – ctitorită în anul 1801. 8 . datini sau obiceiuri legate de oierit. comuna Costeşti. Comuna Costeşti (la 12 km de Horezu).

specifice zonei etnografice “Oltenia de sub Munte”.1 Elemente de patrimoniu etnocultural • arhitectură tradiţională – case vechi cu pridvor. 1847 .1856 ref. comuna COSTEŞTI sat BISTRIŢA. meşteşuguri cu o răspândire din ce în ce mai redusă. Denumire Mănăstirea Bistriţa Biserica „Adormirea Maicii Domnului” Biserica – bolniţă „Schimbarea la Faţă” Turn clopotniţă Corp de chilii (din incinta veche) Foişor Mănăstirea Arnota Localitate sat BISTRIŢA. între casa Stoian şi casa Ghiuzan. alb şi negru.1856 1. Bălintescu” .satul Costeşti instalaţii tehnice – mori de măcinat. sat BISTRIŢA. 2. ţesături şi covoare olteneşti. ansamblul rural. 1710 (pridvor) ref. 1847 . • Resurse turistice antropice cu regim protectiv Nr. Adresă Datare 1494. costumul popular. pe latura de E a ref. 7. comuna COSTEŞTI sat BISTRIŢA.1856 1520 – 1521. manifestări etnofolclorice organizate cu ocazia unor sărbători cu caracter religios. comuna COSTEŞTI. fie cel oltenesc. la care culoarea predominantă este roşu. 1847 . fie în două culori. • • • • • cusături. 3. comuna COSTEŞTI sat BISTRIŢA. satul Bistriţa. colecţia muzeală “Al. 6. 4.1519. ref. comuna COSTEŞTI sat BISTRIŢA. asemănător zonei Mărginimea Sibiului. 1847 . comuna COSTEŞTI sat BISTRIŢA. 5.1856 incintei vechi pe Muntele Arnota 1634 9 . crt.1856 1847 . joagăre (satul Pietreni).

sat BISTRIŢA. sat BISTRIŢA. sec. Grigore 11. Biserica „Intrarea în Biserică” Biserica de lemn Domnului” Biserica „Sf. comuna COSTEŞTI. comuna COSTEŞTI cartier Grămeşti 109.8. XVII. în faţa Primăriei 165 1914 . XVII 15. comuna COSTEŞTI. comuna COSTEŞTI sat COSTEŞTI. Biserica „Sf. comuna COSTEŞTI Sat PIETRENI. XV – XVI. 1831 10 21. 1763 – 1784. comuna COSTEŞTI sat COSTEŞTI. Arhangheli” Corp chilii comuna COSTEŞTI. comuna COSTEŞTI sat BISTRIŢA. comuna COSTEŞTI sat BISTRIŢA. 9. fostului schit „De sub Piatră” . Casă cu prăvălie 18. cele două cruci săpate în stâncă sat BISTRIŢA.1920 16. Îngeri” Biserica „Naşterea sec. Moară şi joagăr de lemn 17. Stabilimentul băilor 19. comuna COSTEŞTI. „Adormirea Maicii 1664 1700 – 1701. Decapolitul – Eleonul” a fostului schit Păpuşa Biserica „Intrarea în Biserică” 12. Nicolae” a sec. Biserica „Sf. ref. Maicii Domnului” a fostului schit Ţigănia (Schitul Păr) Podul Reginei Maria şi sat BISTRIŢA. comuna COSTEŞTI Sat PIETRENI. Incintă Biserica „Sf. 1712 (refacere) 10. Grigore Decapolitul La E de sat şi de Mănăstirea Bistriţa 1634 1852 . ante 1633 13. comuna COSTEŞTI sat BISTRIŢA. comuna COSTEŞTI Sat PIETRENI. 1782 (pictura) 14. comuna COSTEŞTI sat BISTRIŢA. XIX sec. comuna COSTEŞTI sat COSTEŞTI. XIX sec.1856 1634 sec. În peştera Sf. Grigore Decapolitul În peştera Sf. XX 1750 20.

• Turismul cultural-religios este favorizat de o moştenire deosebit de bogată. ce înscrie zona depresionară Horezu în amsamblul său în categoria valorilor de vârf ale patrimoniului cultural românesc. între reprezentanţii administraţiei locale şi diverse personalităţi invitate. constituie un prilej de relaxare. legate de preponderent de sărbătorile religioase. se mai manifestă încă prin obiceiuri legate de oierit – păstrate din ce în ce mai puţin. doar de nordul Moldovei . covoare olteneşti).monument UNESCO). costum popular. de stabilirea de contacte umane între localnici şi oaspeţi. fiind întrecută.Oferta de petrecere a timpului liber Diversitatea.Bucovina. Originea locuitorilor din comună în satele de peste munte ale Mărginimii Sibiului. între cei plecaţi la oraş şi cei rămaşi în sat. Sunt păstrate în această zonă a Olteniei de Nord. volumul şi valoarea potenţialului turistic existent pe teritoriul comunei Costeşti sunt premise care favorizează modalităţi multiple de petrecere activă a timpului liber prin practicarea unor forme de turism specifice. Existenţa centrului etnocultural Costeşti. folclor. păstrător de meşteşuguri populare tradiţionale. la izvor”. arhaice. de întâlnire a fiilor satului. Grigore Decapolitul (20 noiembrie) sau 11 . de la sud de Carpaţi. Caracterul şi tradiţia acestei zone a orientat locuitorii către meşteşuguri artizanale cu specific românesc. precum şi un important tezaur de artă religioasă de valoare naţională excepţională. Sărbătoarea Sf. cusături. monumente istorice de valoare universală (Mănăstirea Hurez . tradiţii. pictură religioasă. ca număr de obiective religioase şi valoare. • Turism etnocultural. precum ţesături executate manual (costum popular. susţine practicarea acestei forme de turism. „La obârşie. Sărbătorile tradiţionale locale. Comuna Costeşti reprezintă un important centru monahal care contribuie la conservarea spiritualităţii şi culturii ortodoxe româneşti.

Pe lângă Căminul cultural „Constantin Popianu” funcţionează de peste 40 de ani o echipă de teatru de amatori. • Turismul balnear a constituit până în anul 1989 profilul de bază al comunei Costeşti.“Bâlciul de Sf. Potenţialul balnear al localităţii (calitatea apelor minerale şi bioclimatul. • Speoturismul – este favorizat de prezenţa Masivului calcaros Buila – Vânturariţa şi de numeroase forme de relief carstic adăpostite de acesta. manifestări aşteptate cu bucurie de localnici. În zonă se cunosc mai multe peşteri. Practicarea acestei forme de turism. Piesele de teatru puse în scenă sunt prezentate fie la Căminul cultural din localitate. devenind impracticabile. fie la diverse concursuri sau manifestări culturale din judeţ. departe de aglomeraţia şi stresul marilor oraşe. Datorită litigiilor asupra proprietăţii stabilimentului balnear. instalaţiile şi dotările existente s-au degradat continuu. în care obiceiuri. în scopul reabilitării şi relansării acestei staţiuni pe piaţa turistică locală şi chiar naţională. dar şi poziţia localităţii. cu ocazia marilor sărbători de peste an. sărbători strămoşeşti şi meşteşuguri devenite artă. cunoscute de multe generaţii. pe DN 67. Dezvoltarea turismului rural în comuna Costeşti este argumentată de existenţa unor ţinuturi străvechi. dar două dintre ele sunt mai cunoscute: Peştera Haiducilor şi Peştera Liliecilor. locuitorii marilor centre urbane dorind să-şi petreacă sfârşitul de săptămână în locuri nepoluate. dovedite prin analize de specialitate) oferă suficiente motivaţii pentru iniţierea unui plan de măsuri. Promovarea turismului rural va asigura acestui spaţiu păstrător de valori tradiţionale româneşti o dezvoltare durabilă şi echilibrată. Marie” (15 august) sunt sărbători intrate deja în tradiţia satului. apele minerale de aici fiind asemănătoare cu cele de la Băile Olăneşti. favorizează afluxuri importante dinspre capitala de judeţ sau dinspre alte oraşe mari. într-un 12 . sunt la ele acasă. pitoreşti. • Turismul de sfârşit de săptămână (weekend) este o formă de turism din ce în ce mai apreciată. Apropierea de municipiul Râmnicu Vâlcea. • Turism rural.

face ca traseul DN 67 să atragă anual zeci de mii de turuişti români şi străini. Zona oferă suportul necesar pentru parapantă. • Turismul pentru sporturi extreme. comuna Costeşti poate deveni un centru important al turismul montan. cicloturism. • Turismul de tranzit derivă din amplasarea zonei pe o importantă arteră rutieră naţională . oferit de ţinutul de sub munte al Olteniei.Vânturariţa oferă 34 de trasee de alpinism – din care 32 sunt de alpinism tehnic.DN 67 (Rm. etnografic. snowboard. • Turismul ştiinţific este susţinut de existenţa pe teritoriul administrativ al comunei a Parcului Naţional Buila – Vânturariţa.Govora). Jiu – Drobeta Tr. Acesta este un început şi pentru alte tipuri de vehicule. În perspectivă. de frontieră RO/ YU). este din ce în ce mai des întâlnită. care pornesc pe interfluvii sau pe drumurile forestiere din satele Bistriţa şi Pietreni. Jiu – Deva – Vârfurile – Oradea – Borş/punct de frontieră RO/H) şi E 70 (pct. care face legătura între trei magistrale rutiere europenee: E 81 (Bucureşti – Piteşti – Rm. motocross. Prezenţa a numeroase obiective turistice de interes cultural. atât datorită existenţei unor trasee turistice marcate sau nemarcate din Munţii Căpăţânii.cadrul natural pitoresc. o formă de turism cu adresabilitate preponderentă către tânăra generaţie. Severin). Zona Buila . Vâlcea – Sibiu – Cluj Napoca – Satu Mare – Halmeu/ punct de frontieră RO/UK) şi E 79 (Calafat – Craiova – Tg. de frontieră RO/BG – Bucureşti – Craiova – Drobeta Tr.Horezu – Tg. • Turismul montan. dar şi datorită potenţialului schiabil al Munţilor Căpăţâna (zona Zmeuret . În vara anului 2005 în zonă s-a desfăşurat un prim raliu auto pentru maşini de tipul ARO. deltaplan. istoric. religios sau natural în întraga zonă de nord a Olteniei. ce poate constitui un laborator de lucru pentru cercetătorii în domeniu. În ultimii ani. finalizat cu o festivitate de premiere pentru câştigători. prinde contur din ce în ce mai mult şi în România. Vâlcea – Costeşti . masivul calcaros al Builei este tot 13 . Severin – Timişoara – Moraviţa pct.

Oferta de cazare Oferta de cazare a comunei Costeşti este reprezentată de 6 pensiuni rurale. Construcţiilor şi Turismului.rotur. Se observă astfel.mai des vizitat de membrii cercurilor de alpinism. comuna Costeşti nu avea de structuri de cazare clasice. www. În prezent. Stabilimentul balnear dispunea de circa 20 de locuri de cazare. Capacitatea de cazare în cadrul mănăstirilor Unitate Număr locuri Mănăstirea Arnota 12 (+18 locuri în construcţie) Mănăstirea Bistriţa 30 TOTAL 60 14 . oferite doar celor ce veneau la tratament balnear. un lucru favorabil pentru dezvoltarea turismului. INCDT. care au fost desfiinţate odată cu închiderea activităţii balneare. vizitatorii comunei pot fi găzduiţi în cele 6 pensiuni rurale de 2 sau 3 margarete. care însumează 31 locuri de cazare. Structura capacităţii de cazare în Costeşti în anul 2005 Numele pensiunii Evrica Avram Doina Avrămoiu Blidaru Coca Ispăşoiu Nicolae TOTAL Categoria 3 margarete 2 margarete 2 margarete 2 margarete 2 margarete 2 margarete – Număr de locuri 6 4 4 9 4 4 31 Sursa: Ministerul Transporturilor. care au reamenajat traseele de căţărare sau au echipat altele noi. o creştere a structurilor de cazare de tip pensiune.ro Înainte de anul 1990. care totalizează de 31 de locuri (vezi tabelul).

la cerere. se poate observa că în localităţile componente comunei nu există o bază materială turistică suficient de dezvoltată care să valorifice potenţialul turistic de excepţie de care dispune zona. Nu există în localitate structuri de alimentaţie clasice pentru turişti. 15 .Sursa: Primăria Costeşti Dacă se mai ia în calcul şi numărul de locuri de cazare din cadrul mănăstirilor Arnota şi Bistriţa. care din punct de vedere administrativ aparţin comunei Costeşti. În concluzie. atunci capacitatea de cazare a localităţii ajunge să însumeze un număr de 91 de locuri. doar în cadrul pensiunilor turistice din Costeşti. Oferta de alimentaţie pentru turism Servicii de alimentaţie sunt oferite turiştilor.

Amplasament Pensiunea turistică este amplasată în satul Bistriţa.1.C. în apropierea Mânăstirii Bistriţa (aprox.2.1. DJ 646 (Băbeni – Tomşani – DN 67/Costeşti – Mânăstrirea Bistriţa – Mânăstirea Arnota). Vîlcea – Costeşti – Horezu – Tg. alipite şi retrase la circa 4 m unul de celălalt. 1792. în contul datoriilor pe care aceasta din urmă le avea. a fost achiziţionată de către S.1. urmărind cursul Pârâului Bistriţa.4.35 x 13.1.1.90 m).1. proprietar al unei suprafeţe de teren de 1000 mp 2. 2.5 km.2. Prezentarea proiectului de investiţii 2. PROD COMIMPEX în anul 2002 de la SC ACVILA SRL. traversează comuna pe circa 9 km. Jiu – Motru – Drobeta Turnu Severin/E70) pe circa 1. - În prezent sunt structura de rezistenţă.3. Beneficiar: Glăvan Roxana. Denumirea investiţiei: Realizarea unei pensiuni turistice rurale în judeţul Vîlcea – sat Bistriţa – comuna Costeşti 2. conform contractului de dare în plată nr. aproximativ pe direcţia N-S. Clădirea este formată din trei pavilioane identice (6. la stadiul la care este în prezent. DATE TEHNICE ALE PROIECTULUI DE INVESTIŢII 2. Accesul la amplasamentul pensiunii se face prin comuna Costeşti: este traversată spre partea sa sudică de artera rutieră DN 67 (E81/Rm. 300 m). . Situaţia actuală Construcţia. Regimul de înălţime este parter + etaj + mansardă.

36 mp.00 mp.26 mp = 2.C. .15 mp 2 .80 mp = 4. ferestre.amenajările exterioare. .32 mp = 89.40 mp = 8. = 1.90 mp = 30.acoperişul.tâmplăria (uşi.branşamentul electric. = 14. = 23. de serviciu hol cu scară de acces la etaje terasă acoperită (deschisă spre lac) Total parter .21 mp = 5.90 mp = 4.80 mp. = 4.03 mp = 14. . Nu sunt realizate: . = 9.un apartament cu: o cameră de zi o dormitor o debara o hol o duş o terasă descoperită Total etaj * la mansardă: = 35. fiecare dintre cele trei pavilioane urmând să cuprindă: * la parter: - * la etaj: camera de zi (cu bar) bucătărie cămară W. balustrade). Prin proiectul investiţional se vor continua lucrările de amenajare a pensiunii.62 mp.instalaţiile. .realizate: .hol cu casa scării .pereţii despărţitori.oficiu (pentru tot pavilionul) .finisajele.10 mp = 87.23 mp = 19.02 mp. De la achiziţia clădirii şi până în prezent au fost efectuate mici lucrări de reparaţii şi refacere a acoperişului. .

0 mc Sistemul constructiv Structura de rezistenţă a pensiunii este realizată din pereţi portanţi de zidărie de piatră pe fundaţii continue din beton . Utilităţi Pensiunea este racordată la reţele de alimentare cu apă şi energie electrică.o cameră de 2 locuri cu: o = 3. Indicatori principali A(suprafaţă) teren = 500 mp AC (arie construită) = 320.00 mp AD (arie desfăşurată) = 892.00 mp .cazare: 3 pavilioane. 3 . fiecare cu câte două apartamente şi o cameră de două locuri: total 6 apartamente + 3 camere duble (număr maxim de locuri:24). cu jgheaburi şi burlane din tablă zincată.03 mp duş = 3.un apartament cu: o cameră mare semicompartimentată (cameră de zi + dormitor) = 30.80 mp Total mansardă = 65.6. pereţi din bârne de lemn la etaj + mansardă şi planşee din beton peste parter şi din lemn peste etajul 1 şi peste mansardă.70 mp hol (cu dulap înzidit) = 3.23 mp hol (cu dulap înzidit) = 4.alimentaţie publică (cameră de zi cu bar şi bucătărie la fiecare pavilion): 8 locuri x 3 pavilioane = 24 locuri.la parter.26 mp Capacităţi preconizate la finalizarea lucrărilor de construire: . Zona seismică de calcul este F şi Ks=0.70 mp o o o o dormitor = 14. .80 mp duş = 5. Învelitoarea este din şindrilă (în trei straturi) pe şarpantă din lemn în două ape.hol cu casa scării .08..20 mp VC (volum construit) = 2113.

cu plăci de travertin. din plăci de gresie glazurate şi din pişcoturi de gresie natur şi pardoseli din duşumele de lemn răşinoase – inclusiv straturile suport. Lucrări rămase de executat Construcţii: .instalaţii şi obiecte sanitare la băi şi bucătării.1.Pentru alimentarea cu apă. cu conductori de cupru şi aluminiu montaţi în ţeavă de oţel zincat. .tencuieli interioare obişnuite şi pe rabiţ.5. . .tencuieli exterioare drişcuite împărţite în asize. urmând a fi încheiat contractul de distribuţie şi plătite taxele aferente.placaje la pereţi cu plăci ceramice şi de travertin. la circa 30 de pensiune. există o reţea de aducţiune apă potabilă realizată de către un grup de localnici (inclusiv beneficiarul pensiunii) la care urmează să fie racordată pensiunea. . . gletuite şi zugrăveli lavabile.balustrade din lemn la scări şi terase.uşi şi referate din lemn. Instalaţii exterioare: 4 . 2.pardoseli din spărturi de marmură. . Pensiunea se află amplasată pe drumul de exploatare care face legătura cu satul Dealu Botii şi satul Răchiţele. Clădirea existentă este racordată la reţeaua publică de alimentare cu energie electrică. .lambriuri din lemn la pereţi şi tavane. - completat instalaţia electrică de iluminat şi prize. . Instalaţii interioare: .instalaţia de încălzire cu calorifere racordate la o centrală termică pe combustibil solid cu 3 boilere. urmează să fie montată o microstaţie de epurare la care va fi racordată pensiunea. Pentru deversarea apelor uzate menajere.placaje exterioare la pereţi.

Amplasarea într-un sit natural deosebit. DEVIZUL GENERAL ESTIMATIV AL INVESTIŢIEI Valoarea totală a investiţiei este de 184.0 m).reţeaua de canalizare a apelor menajere uzate prevăzută cu cămine de vizitare şi staţie de epurare. nivelul de confort şi serviciile oferite. Sursele proprii de finanţare (constituite din împrumuturi bancare şi numerar evidenţiat în contul întreprinzătorului) vor acoperi: . piatra aparentă rostuită.pavaje exterioare din piatră brută pe strat de nisip.923.instalaţie de iluminat pe terase şi în grădină. arhitectura propusă încadrată în specificul zonei. din care: 168. grija pentru protecţia mediului demonstrează concepţia unitară care a stat la baza fundamentării datelor de temă pentru proiect. tencuiala exterioară albă. tâmplăria din lemn masiv.52 € (inclusiv TVA).52 € cheltuieli neeligibile. 3. . L= 30. Lemnul. .196 € sunt cheltuieli eligibile şi 15.racordurile exterioare la reţeaua de alimentare cu apă potabilă (tuburi PVC tip uşor. acoperişul din şindrilă sunt elemente de arhitectură ce vor fi folosite pentru a crea un spaţiu arhitectural care să nu agreseze prin modernitate ci să se încadreze în specificul local.119.5% aferent cheltuielilor eligibile. Amenajări exterioare: . - TVA-ul de 9.½ din volumul cheltuielilor eligibile. 5 . prevăzută cu apometru şi doi hidranţi de grădină..

dar o vechime corespunzătoare în funcţia respectivă. Consideraţii generale privind managementul forţei de muncă în turism În industria turistică. • serviciile turistice sunt complexe. • industria turismului este caracterizată prin fluctuaţia cererii pe termen scurt. • ocuparea multor funcţii solicită un nivel relativ redus de calificare. fiind legată de însuşirile şi capacitatea acestora. necesitând utilizarea unui număr relativ mare de funcţii aferent diverselor servicii. Corespunzător acestora managementul trebuie să ia în considerare aspectele caracteristice ale domeniului. 6 . DATE PRIVIND FORŢA DE MUNCĂ OCUPATĂ DUPĂ REALIZAREA INVESTIŢIEI 4. • cererea pentru muncă este directă. Acest aspect necesită adaptarea ofertei de muncă la cerere care. activitatea se desfăşoară în condiţii diferite. spre deosebire de alte sectoare ale economiei naţionale.4. • standardele au o natură subiectivă. • productivitatea se bazează pe capacitatea şi efortul personal al lucrătorilor. fiind supuse unui judecăţi şi interpretări personale ale consumatorilor. în majoritatea cazurilor este spontană. care pot avea opinii diferite privind calitatea serviciilor prestate. turismul fiind considerat o "industrie a mâinii de lucru". • denumirea activităţii arată tipul de activitate nu şi nivelul de îndemânare al prestatorului. respectiv: • produsul turistic este perisabil.1.

care pot întregi câştigurile salariale. • ca avantaje neoficiale. • este lipsită de aspecte birocratice. Totodată. • în situaţia turelor prelungite. precum şi salariul brut de incadrare. • productivitatea muncii nu depinde neapărat de nivelul de calificare al prestatorului. • retribuţia muncii se situează sub nivelul înregistrat în alte ramuri. meserii şi servicii. recepţie). şi munca efectivă desfăşurată în activităţile de turism prezintă anumite caracteristici ca de exemplu: • necesită un set de atitudini specifice pentru această industrie şi o gamă de aptitudini speciale pentru fiecare tip de activitate.€ 1 7 . • are un sistem complicat de plăţi. • programul este permanent. structurat pe funcţii. lucrătorii din industria turismului (hotelieră şi restauraţie) pot beneficia de bacşişuri ("tips" sau "pourboire"). 4. este prezentat în următorul tabel: Funcţia Administrator pensiune Număr Salariul posturi lunar . • este inegal normată.2. Necesarul resurselor de forţă de muncă Conform capacităţii şi categoriei de clasificare a pensiunii. necesitând prelungirea orarului de funcţionare pentru prestarea unor activităţi (exemplu: activităţi de restaurant. suprasolicitarea de ordin fizic şi neuropsihic constituie factori de risc în desfăşurarea activităţilor. • poate declanşa un conflict între promptitudinea prestării serviciului şi calitatea prestaţiei.• adaptarea ofertei se face prin ajustarea numărului de personal în funcţie de nivelul de activitate. necesarul minim de personal.

personal de execuţie: 10. 8 . Total personal (locuri de muncă nou create) 11. din care: .Recepţioner Cameristă Bucătar Ospătar Îngrijitor spaţii exterioare Total 2 3 2 2 1 11 În funcţie de evoluţia activităţii pensiunii se poate utiliza şi personal sezonier pentru a asigura funcţionarea acesteia în bune condiţii.

5. cu elemente de artizanat locale sau trofee de animale.1 Valoarea totală a investiţiei: 184. din care C+M 128. 5.2 Eşalonarea investiţiei Valoarea totală a investiţiei este de 184.614 mii lei. conform graficului de mai jos „Programarea temporală şi valorică a lucrărilor de investiţii”. Ajutorul public ce va fi acordat în cadrul măsurii 3.un apartament şi o cameră dublă.52 € (7. Sursele de finanţare sunt repartizate astfel:: . studiilor şi obţinerii avizelor necesare. Planificarea temporală şi valorică a investiţiei se va face etapizat. cu mobilier şi finisaje de cea mai bună calitate. 5. dejun şi cină. 25% buget naţional). cămară şi terasă) ce va fi utilizată drept salon de restaurant. Interioarele vor fi frumos decorate. exclusiv perioada realizării proiectelor.119.003 mii lei). 9 .4 pentru realizarea pensiunii turistice Dealu Botii va reprezenta 50% din totalul cheltuielilor eligibile.50% contribuţie publică SAPARD (75% contribuţie UE.614 mii lei).52 € (inclusiv TVA).225. • la masardă .448 € (5. respectiv 7.4 Capacităţi: - cazare – pensiune clasificată la categoria 3 flori. - alimentaţie – fiecare pavilion are la parter o cameră de zi (cu bar.3 Durata de realizare: 5 luni (august – decembrie 2004). formată din trei pavilioane.un apartament. Aceste camere vor fi modern dotate şi utilate.489. bucătărie.5.50% contribuţie privată . pe categorii de lucrări.489. pentru mic dejun. PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO - ECONOMICI AI INVESTIŢIEI 5.119. fiecare având următoarea structură: • la etajul I .

cu un conţinut de proteine ridicat. cât şi în sistem restaurant prin angajaţii pensiunii (bucătari şi ospătari). pregătite din produse naturale proaspete. muşeţelul. menta. 10 . lapte proaspăt şi natural de vacă. cu efecte terapeutice demonstrate de mii de ani (afine. brânzeturi. friptă la grătar. Meniurile oferite vor cuprinde ceaiuri din flora spontană. vor putea fi servite mâncăruri tradiţionale. etc. pojarniţa. păpădia). În ceea ce priveşte bucătăria. carne proaspătă de pasăre de curte.Clienţii potenţiali ai pensiunii pot opta atât pentru prepararea şi servirea meselor individual. lapte bătut.

460 65.447.645 0 18.356 0 0 0 1.351 22.351 0 0 1.499 84.499 84.301 0 0 0 1.41 NOI 0 0 16.017.30 AUG 0 137.116.489.79 2006 OCT 0 0 16.42 DEC 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 595.256 1.482.645 30. ZIDARII.482.381 196.460 65.499 84.41 7 69.07 2 595.058 0 15.903.730.41 7 69.636 16.59 SEP 0 0 16.356 0 0 0 1.058 0 0 0 22.939 184. ACORDURI SI AUTORIZATII PROIECTARE SI ENGINEERING ASISTENTA TEHNICA ALIMENTARE CU APA CANALIZARE MENAJERA INSTALAŢIE ELECTRICĂ INSTALAŢIE TERMICĂ APR 24.301 0 0 0 1.356 170. INTERIOARE INSTALATII INSTALATII SANITARE INSTALATII INCALZIRE INTERIOARE CENTRALA TERMICĂ UTILAJE.939 184.01 9 0 0 0 0 0 0 0 218.614 15 UTILITATI ALEI PIETONALE ARHITECTURA.30 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 24.482. ECHIPAMENTE MICROSTATIE EPURARE DOTARI MOBILIER TOTAL .067 170.366 0 3.072 7.058 20.41 7 69.058 0 15.498 253.019 4. FINISAJE. IZOLATII INSTALATII ELECTRICE CONSTRUCTII.256 1.PROGRAMAREA TEMPORALĂ ŞI VALORICĂ A LUCRĂRILOR DE INVESTIŢII MII LEI LUCRĂRI DE INVESTIŢII PROIECTARE SI ASISTENTA TEHNICA OBTINERE DE AVIZE.250 208.636 64.07 TOTAL 24.230 20.116.301 137.366 595.460 65.601 18.

1 8 6 8 8 2 16 .

odată cu expirarea contractelor de desfacere de băuturi diverse (încheiate în anul 2005).119. PROD COMIMPEX SRL.5.52 € (inclusiv TVA).5. 27 . care are ca obiect de activitate pe lângă cel de desfacere en-gros de băuturi diverse şi pe cel de prestări servicii turistice. cât şi pentru perioada de exploatare a acestuia (pensiune turistică). Proiectul va fi operaţional la începutul anului 2005.489. Anul 2008 va fi anul în care activitatea pensiunii se va stabiliza la parametri optimi. Exploatarea pensiunii va fi făcută de S. Analiza economico – financiară a proiectului 5.C. respectiv 7. Ipoteze de lucru Ipotezele de lucru pentru analiza economico – financiară sunt valabile atât pentru perioada de implementare a proiectului (anul 2006).1.  Stabilirea preţurilor Analiza economico – financiară a fost efectuată în preţuri constante pe toată perioada de prognoză.decembrie 2004.  Valoarea totală şi durata de implementare a proiectului Valoarea totală a proiectului: 184. Începând cu trimestrul al II-lea al anului 2006.5. Implementarea fizică a proiectului şi plata contractorului se vor desfăşura în perioada august . obiectul principal de activitate al firmei va fi cel de prestări servicii turistice.614 mii lei.  Orizontul de timp Analiza a fost efectuată pe o perioadă de 5 ani după finalizarea proiectului de investiţii.

Rezultatele. a. Acest lucru este sugerat. b. Activitatea de exploatare Structura veniturilor din activitatea de exploatare a pensiunii Veniturile din activitatea de exploatare a proiectului au fost determinate pe tipuri de activităţi astfel: o Servicii de cazare: Veniturile din activitatea de cazare au fost determinate pornind de la: capacitatea pensiunii. şi de cel mai recent ghid al Uniunii Europene în ceea ce priveşte analiza economico – financiară a unui astfel de proiect investiţional.Determinarea veniturilor şi cheltuielilor. 5. Analiza contului de profit şi pierdere (pentru perioada de exploatare a pensiunii) 5.2. Aceasta a fost stabilită la 8%. considerând că reprezintă rata cea mai apropiată pentru a stabili cel mai oportun cost al capitalului investit. activitatea de exploatare. al anului 2005). respectiv: cazare. de asemenea. pentru ambele tipuri de activitate.3.5. 28 .5. alte servicii. Estimarea categoriilor de venituri şi cheltuieli s-a efectuat pentru următoarele activităţi: servicii turistice oferite de pensiune. alimentaţiecomerţ en-gros cu băuturi alcoolice şi nealcoolice (primul trimestru bar.  Rata de actualizare Rata de actualizare este rata la care valorile viitoare sunt aduse la valori prezente. precum şi a celorlaţi indicatori estimaţi sa efectuat în EURO şi mii lei. au fost evidenţiate distinct pentru: a. activitatea financiară.

424 712 32.0% 2.0% 47.136 1.0% 90.0% 70.0% 90.0 63.0 Total venituri . gradul mediu de ocupare anual şi trimestrial.0% 47.314 657 32. din care: 1.473 2008 6 3 365 90 91 92 92 65. durata de funcţionare anuală: permanent.an).0 25. numărul de camere comercializate pe durata unui an (număr de camere x număr de zile de funcţionare x gradul de ocupare trimestru / Ipotezele de calcul.0% 75. apartamente 6 Nr.548 o Servicii de alimentaţie şi bar 2007 6 3 365 90 91 92 92 60.€ 56.136 1. din care: 58. camere duble 3 Nr.0% 75. zile de funcţionare 365 TRIM I 90 TRIM II 91 TRIM III 92 TRIM IV 92 Grad mediu de ocupare (%).0% 48.0% TRIM IV 42.0% TRIM I 65.971 1.346 29 .0% 2. precum şi rezultatele preconizate a fi obţinute sunt prezentate în tabelul următor: EURO Indicatori 2006 Nr.0% Nr.346 2009 6 3 365 90 91 92 92 65.0% 35.0 25.0 €/camera dublă 25.0 63.0% TRIM III 90.0% 90.0% TRIM II 35.271 cameră dublă 635 Tarif mediu €/apartament 32.0% 45. camere vândute.0 58.0% 48.0 25.424 712 32.906 apartament 1. tarifele preconizate pe zi pe apartament/cameră dublă.0% 1.

694 12 68. .072 2008 24 365 8.transport: aeroport. de clienţii pensiunii şi ocazional de alţi clienţi. Rulaj/loc la masă Nr.tarifele preconizate.rulaj/ loc la masă.760 0. precum şi rezultatele preconizate a fi obţinute sunt prezentate în tabelul următor: EURO 2009 24 365 8. în cea mai mare parte. locuri la masă x nr.328 Aceste venituri au fost estimate la 5% din veniturile totale din exploatare şi vor proveni din: . 30 . corelat cu gradul de ocupare al capacităţii de cazare. .spălătorie – curăţătorie. zile).58 5.număr clienţi (nr.328 INDICATORI Nr.numărul de locuri la masă.65 5.excursii. .Veniturile din exploatarea spaţiilor pentru alimentaţie (în sistem restaurant) au fost determinate pornind de la: . Internet.760 0. gară. locuri/masa comerc. Ipotezele de calcul. .083 12 60.996 2007 24 365 8. .694 12 68.telefon. locuri la masă Nr.760 0. autogară. zile funcţionare Nr.65 5.760 0. Aceste venituri se estimează a fi generate. .numărul de zile de funcţionare. fax. clienţi Tarif mediu individual TOTAL VENITURI €o Alte servicii 2006 24 365 8.60 5.numărul de locuri/masă comercializate (nr.256 12 63. . . locuri comercializate x rulaj/loc).

600/an.325 lei.150.pescuit şi vânătoare sportivă. respectiv 01.2005 – 31. precum şi a veniturilor aferente activităţii de comerţ en-gros pentru primul trimestru al anului 2006 este prezentat în tabelul următor (preluat din secţiunea economică a Cererii de finanţare): Structura cheltuielilor din activitatea de exploatare a pensiunii Cheltuielile efectuate pentru desfăşurarea activităţii curente.038 mii lei. . Ipoteze de calcul a veniturilor: . I 2005: 1. mediu trimestrial de sticle.2006 În estimările efectuate au fost luate în calcul vânzările de băuturi din primul trimestru al anului 2006.277. băuturi diverse.04. Pe baza acestor ipoteze rezultă: . .055 lei.adaos comercial mediu: 10%. au inclus: 31 . Centralizatorul veniturilor din activitatea de exploatare a pensiunii pentru primii 5 ani previzionaţi.000 mii lei. Structura veniturilor din activitatea de comerţ en . contractate: 304.preţ mediu de achiziţie/sticlă: 17. . ce pot fi vândute: 76.. .nr.preţ mediu de vânzare propus /sticlă: 19. .03. sticle.valoare de achiziţie totală contractată: 5.plimbare cu căruţa sau cu sania trasă de cai.nr.451. băuturi diverse.gros Veniturile din această activitate au fost determinate pe baza contractelor de desfacere încheiate în anul 2005pe o perioadă de 1 an. conform structurii contului de profit şi pierdere din Cererea de finanţare. În baza ipotezelor menţionate rezultă o valoare medie a vânzărilor pentru trim.

materiale consumabile şi au fost estimate la 0. Acestea au fost stabilite la aproximativ 30% din veniturile din alimentaţie.100 €/lună/salariat pentru 10 angajaţi. energie. apă): au fost estimate la 7% din veniturile totale din exploatare. utilităţi (combustibil. .2 % din veniturile totale din exploatare. • materiale consumabile: includ cheltuielile cu aprovizionarea cu detergenţi. Impozitul pe clădire a fost calculat potrivit legislaţiei româneşti în vigoare.200 €/lună pentru administratorul pensiunii. Plăţile se estimează a fi efectuate în rate trimestriale egale.125 €/lună/salariat pentru 4 angajaţi. estimate la 0. Asigurarea anuală pentru clădire şi bunurile din interior au fost estimate la 0. • impozite. Pornind de la salariile prevăzute anterior rezultă următoarele grupe de salarizare: .150 €/lună/salariat pentru 2 angajaţi. respectiv 1% din valoarea construcţiei. taxe. şi au fost estimate la 5% din totalul veniturilor din exploatare. transport: cheltuieli pentru combustibilul necesar autovehiculelor închiriate.• mărfuri: cheltuielile de aprovizionare cu mărfuri alimentare şi băuturi pentru restaurant şi bar. lucrări şi servicii executate de terţi: - • • • chirii: cheltuieli pentru închirierea de mijloace de transport auto. asigurări: includ cheltuielile cu asigurarea clădirii (inclusiv a dotărilor) şi impozitul pe clădire. • salarizarea personalului angajat: includ cheltuielile cu salariile aferente celor 17 de salariaţi operativi.5% din veniturile totale din exploatare. - . rechizite etc. 32 . alte cheltuieli materiale: includ cheltuieli neprevăzute cu mărfuri.reclamă / publicitate: cheltuieli pentru promovarea pensiunii.5% din veniturile totale din exploatare.2%/an din valoarea construcţiei. estimate la 0.8% din veniturile totale din exploatare. . estimate la 0. .

Cheltuieli aferente activităţii de comerţ en-gros Structura acestor cheltuieli şi ponderea fiecăreia în veniturile din vânzări en-gros de băuturi diverse sunt următoarele: .materiale consumabile: 5%. respectiv 25% din profitul brut total. Astfel. întreţinere şi reparaţii.4%.dobânzi: 2.2%. .mărfuri: 70%.5%. . .impozite şi taxe: 0. servicii profesionale (de pregătire personal) etc. b. . • impozit pe profit: reprezintă plăţile pentru impozitul pe profit. cuantumul acestora fiind potrivit legislaţiei din momentul actual de 35.energie si apa: 0. ponderea totală a acestor cheltuieli se situează la circa 95% din veniturile obţinute.• asigurări şi protecţie socială: reprezintă cheltuielile angajatorului aferente salariilor estimate.protecţie socială:0.servicii prestate de terţi: 5%.7%. .alte cheltuieli de exploatare: 5%.alte cheltuieli materiale: 2%.salarii: 0. 15 ani pentru utilaje şi 8 ani pentru dotări. .5% din veniturile totale din exploatare.impozit pe profit: 3. . respectiv pe o amortizare liniară pentru o durată de viaţă de 50 de ani pentru clădire. • alte cheltuieli de exploatare includ cheltuielile pentru: deplasări.6%. . În determinările noastre cuantumul acestora a fost estimat la 0. . Activitatea financiară 33 .6%. • cheltuieli cu amortizările şi provizioanele: Fondurile alocate pentru înlocuirea mijloacelor fixe se bazează pe legislaţia românească actuală.5% din totalul fondului de salarii. .

744.lei ACORDĂRII .mod de acordare: 3 tranşe de credit.816.08.000.2004 244.Veniturile din activitatea financiară provin din dobânzile bancare la disponibilităţile din contul curent.2005.data primei scadenţe: 01.perioada de rambursare: 39 luni.perioada de creditare: 48 luni.08.mod de rambursare: rate lunare egale.00 01. .data acordării: 01.333. Cheltuieli din activitatea financiară sunt reprezentate de: .1% din veniturile totale din exploatare.09.700.credit solicitat: 3. Comisioanele bancare aferente decontărilor prin contul curent şi au fost estimate la 0. . . .2004 0 0 1. Pentru determinarea acestora s-a luat în considerare dobânda la vedere (0.2004 0 12.680 23.comisioane bancare. din care: .05.060 €.lei 1.rata dobânzii: 8%. 1€= 40.678 lei).800.00 01.000 01.perioadă de graţie: 9 luni. în funcţie de tranşele utilizate.000. Calculul dobânzii pentru perioada de graţie. . corelat cu necesarul de finanţare al proiectului.817 mii lei (92. este prezentat în tabelul următor: TRANSE DATA DOBÂNDA CREDIT . .10.2004. Dobânda la creditul bancar a fost calculată în următoarele condiţii de creditare: . .05%) aplicată la veniturile totale din exploatare. .000.dobânzi la creditul bancar ce va fi contractat pentru acoperirea contribuţiei proprii.333 34 .

10.2005 01.400.020.11.565.020.112.02.04.799 3.445 0 24.886 21.048 17.484.643.732.923.453 2.10.941 96.2005 01.020.2006 01.2006 01.513 2.05.769 16.536.03.2006 01.188 18.941 96.346.652 11.335.334 2.lei NR.01.394 2.920.739 3.183.965.711.2006 01.445 0 24.037 3.918 3.072.01.020.774.12.05.020.823.941 96.020.024.586.305 23.941 96.02.215 2.156 2.385 120.204.827 117.490 15.264.129 96.083.792 12.445 0 24.291 110.124.431 111.01.965.2004 01.872 108.467 19.649.865.020.225.07.048 35 .68 0 210.020.824.481.941 96.020.632 2.445 0 24.502.941 96.445 Calculul dobânzii pentru perioada de rambursare a creditului s-a făcut potrivit planului de rambursare prezentat în continuare (elaborat pornind de la condiţiile de creditare menţionate anterior): PLAN DE RAMBURSARE .764.275 2.2006 01.977 3.505.045.753.2006 01.909 17.09.941 96.607 20.384.283.020.012 109.941 96.2005 01.989 1.106 119.941 96.572 2.445 0 24.496.941 96.2005 01.016.2005 01.04.543.929 1.664.628.744.523.2005 01.2007 01.020.844.941 96.2005 01.607.11.2007 RATA TOTALA 120.632.544.941 96.2005 01.03.08.685.268 115.425.151 110.570 112.453 106.966 118.12.304.397.026 22.065.020.460.965.810 1.328 19.547 116.096 2.408 115.941 96.08.706.941 113.522.941 96.747 21.020.648.941 96.785.373 SOLD 3.630 16.456.513 10.12.941 96.723.020.687 117.944.350 14.020.2006 01.2006 01.858 3.145.965.01.941 96.941 96.11.941 96.020.965.06.445 24.593 107.376.304.439.751 1.168.941 96.795.165 23.882.728.965.07.816.903.2006 01.104.2004 01.802.314 CREDIT 96.2006 01.445 3.880.09.2005 01.003.733 108.2006 01.020.071 13.932 12.208.445 0 24.986.442.688.552.784.2005 01.404.02.020.05.941 96.2005 TOTAL 0 24.564.965.965.849 113.355.691.710 112.360.2005 01.870 1.03.020.976.091.592.245 119.325.670.162.020.744.020.RAT A 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 DATA RATA 01.020.941 96.211 14.020.363.2005 01.463.020.941 DOBANDA 24.691 2.2007 01.418.2006 01.06.

440.762 288.020.2007 01.405 864.941 96.035 104.501.422.056.465 768.816.174 105.346 960.2008 01.342.06.020.643 480.230.108 1.04.020.675 7.396 5.2007 01.242.918 99.225.301.702.560.941 3.639 98.2007 01.891 SOLD 1.941 96.401.041.941 0 În tabelele următoare (preluate din secţiunea economică a Cererii de finanţare) sunt prezentate: .982.11. a) Cash flow-ul aferent perioadei de implementare s-a determinat lunar pentru: a1.2007 01.020.contul de profit şi pierdere pentru perioada proiectată.057 100.NR.941 96.117 4.020.05.020.10.062.03.041.761. a2.2007 01.020.782.698 2.941 96.209.251.152.941 96.094 8.146.06.941 96.895 104.227 1.941 96.2008 01. activitatea de investiţii şi finanţare.293.2007 01.04.308.centralizatorul cheltuielilor din activitatea de exploatare a pensiunii pentru primii 5 ani previzionaţi şi a cheltuielilor aferente activităţii de comerţ en-gros pentru primul trimestru al anului 2005.020.961.280.815 7.321.941 96.142.524 672.020.08.941 96.09.020.703 384.681.220 96.941 96. .861.RAT A 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 DATA RATA 01.2008 01.01.419 1.256 5.5.2009 TOTAL RATA TOTALA 106.121. Analiza cash – flow-ului previzionat Determinarea cash-flow-ului s-a efectuat pentru : a.2007 01.200.941 96.68 0 DOBANDA 10.954 8.062.2007 01.167. b.020.755 103. 36 .941 96.05.140 499.020.476 102.234 9.822 192.778 99.536 6.623.941 96.286 1.272.52 2 CREDIT 96.2008 01.480.941 96. 5.080 4.616 103.12.840.359 97.3.06.581.083.838 3.744.561.221.020.920.104. perioada de exploatare.188.558 1.02.2007 01.020.941 96.337 101. activitatea de exploatare şi alte activităţi.020.977 3.125.07.344.2008 01.279 640. perioada de implementare a proiectului.881 96.167 1.020.020.941.499 97.248.314.584 576.602.661.263.197 101. respectiv primii 5 ani de funcţionare a pensiunii.2008 01.

428 mii lei.817 mii lei (50% din valoarea totală a proiectului).938 (50% din costurile totale eligibile) a fost programată astfel: - luna octombrie 2005: prima tranşă în sumă de 2.068. cuantumul lunar al dobânzii fiind cel prezentat în tabelul anterior privind calculul dobânzii pentru perioada de graţie. pe perioada celor 5 luni necesare.744. aferentă primelor patru luni ale perioadei de graţie.607.859 mii lei. Activitatea de exploatare şi alte activităţi se referă la activitatea de comerţ en-gros cu băuturi alcoolice şi nealcoolice aferentă anului 2005.676 este asigurată din: - surse proprii.2005 şi 37 .072 mii lei. care va susţine finanţarea dobânzilor la creditul bancar contractat. solicitat în condiţiile prezentate la analiza contului de profit şi pierdere. respectiv august decembrie 2005  Obţinerea fondurilor publice în sumă totală de 3.a1. pentru perioada de graţie. Venituri şi cheltuieli din activitatea de comerţ en . evidenţiată în contul întreprinzătorului. luna decembrie 2005: a treia tranşă în sumă de 595.420. a fost evidenţiată ca şi cheltuială distinctă în perioada septembrie – decembrie 2005.438 mii lei.gros Veniturile din această activitate au fost determinate pe baza: - balanţei de verificare la 30. a2. luna noiembrie 2005: a doua tranşă în sumă de 218. surse atrase (împrumut bancar) în sumă de 3. -  Dobânda lunară la creditul contractat pentru completarea surselor proprii de finanţare a investiţiei. respectiv 38% din totalul cheltuielilor eligibile. -  Contribuţia beneficiarului în sumă totală de 4. Activitatea de investiţii şi finanţare a fost analizată în funcţie de graficul de realizare a investiţiei.04. în sumă de 323.

băuturi diverse. o impozite şi taxe: 0.383.adaos comercial de 10%.04. mediu lunar de sticle.valoare de achiziţie totală contractată: 5. pentru perioada mai – decembrie 2005 procentual din veniturile din vânzări de băuturi diverse aferente acestei perioade.325 lei.04.277. contractate: 304. o impozit pe profit: 3. .2005 – 31. Rezultatele estimate pentru perioada mai – decembrie 2005 sunt următoarele: . o dobânzi: 2. o energie si apa: 0. respectiv 01. Pentru perioada mai – decembrie 2005 veniturile au fost determinate pornind de la contractele de desfacere încheiate.2006 Pentru perioada ianuarie – aprilie 2005 veniturile au fost stabilite potrivit contului de profit şi pierdere întocmit pe baza balanţei de verificare la 30.6%. .nr.preţ mediu de vânzare propus/sticlă: 19.000 mii lei.600/an. o alte cheltuieli materiale: 2%. 38 .- contractelor de desfacere încheiate pentru o perioadă de 1 an. Cheltuielile aferente acestei activităţi au fost determinate astfel: - pentru perioada ianuarie – aprilie 2005.2005. . ce pot fi vândute: 25. o protecţie socială:0. determinate pe baza activităţii anterioare a societăţii sunt următoarele: - o mărfuri: 70%.4%.5%. Ponderea totală a cheltuielilor în total venituri este de 95%.03. o alte cheltuieli de exploatare: 5%. o salarii: 0. o servicii prestate de terţi: 5%. astfel: .preţ mediu de achiziţie/sticlă: 17. .055 lei.04.nr. sticle.6%. Tipurile de cheltuieli şi ponderea fiecăreia în total venituri. o materiale consumabile: 5%.2%.7%. băuturi diverse.2005. conform contului de profit şi pierdere întrocmit la 30.

cu evidenţierea activităţii de investiţii şi de finanţare a acestora din surse proprii şi atrase (credit bancar şi grant SAPARD). PROD COMIMPEX SRL în această perioadă este prezentat în tabelul următor (preluat din secţiunea economică a Cererii de finanţare): 39 . precum şi rezultatele activităţii de comerţ en-gros desfăşurare de S. proiectelor şi obţinerii avizelor şi acordurilor).C.Fluxul de numerar pentru perioada de implementare a proiectului (inclusiv perioada efectuării studiilor.

Indicatorii financiari ai activităţii previzionate Indicatorii calculaţi în scopul aprecierii viabilităţii proiectului sunt în concordanţă cu cerinţele studiilor de fezabilitate şi cu recomandările şi standardele interne şi internaţionale în domeniu (inclusiv Ghidul finaţării proiectelor SAPARD-măsura 3.volumul veniturilor şi cheltuielilor din exploatare. Fluxul de lichidităţi net al perioadei include: . 5. Rezultatele activităţii de exploatare pentru anul 2006 le includ şi pe cele aferente activităţii de comerţ en-gros.4. .4). conform contractelor aflate în derulare. reflectând existenţa surselor de finanţare pentru investiţia propusă. b) Cash flow-ul aferent perioadei de exploatare a pensiunii a fost determinat pe baza veniturilor şi cheltuielilor din contul de profit şi pierdere la care s-a aplicat TVA (19%). În cazul de faţă indicatorii calculaţi sunt: . precum şi rezultatele activităţii de exploatare a pensiunii pentru primii 5 ani este prezentat în tabelul următor (preluat din secţiunea economică a Cererii de finanţare).fluxul de numerar din activitatea curentă = fluxul brut -TVA de plată + TVA de recuperat*) .valoarea investiţiei (fără TVA).amortizarea anuală a investiţiei.impozit pe profit. după caz. *) TVA-ul de recuperat este aferent investiţiei propuse prin proiect.03. Fluxul de numerar pentru perioada de exploatare a pensiunii.Rezultatele fluxului de numerar aferent perioadei de implementare a proiectului sunt pozitive. cu termen scadent 31.5.2006. atât din surse proprii cât şi din fonduri publice (comunitare şi naţionale). 40 . . cu evidenţierea activităţii de rambursare a creditului bancar.

Profitul obţinut în urma exploatării pensiunii este determinat în concordanţă cu normativele legislaţiei româneşti în materie.rata acoperirii prin fluxul de numerar. Toţi indicatorii economico .rata îndatorării.financiari determinaţi în scopul analizei proiectului de investiţii sunt indicatori ai activităţii efective a pensiunii. . . respectiv prin diminuarea veniturilor totale din exploatare cu toate categoriile de cheltuieli admise a fi deduse. în condiţiile unor ipoteze de lucru normale pentru o unitate turistică de acest tip aflată la începutul perioadei de exploatare. . .cheltuieli financiare. . Valorile indicatorilor proiectaţi se înscriu în limitele prevăzute în Ghidul SAPARD. este prezentată în tabelul următor. . Durata de recuperare a investiţiei exprimă numărul de ani în care suma profitului net anual egalează valoarea investiţiei.rentabilitatea capitalului investit.rezultatul din exploatare.durata de recuperare a investiţiei. 41 . .profitul net. .valoarea actualizată netă.gradul de acoperire a cheltuielilor financiare. Evoluţia principalilor indicatori economico-financiari ai activităţii pensiunii pe perioada analizată de 5 ani. respectiv „Proiecţia principalilor indicatori financiari”. respectiv surse proprii şi granturi SAPARD.. ţinând seama de caracterul particular al surselor de investiţii.

Rata îndatorării 11.738 4.711 1. Durata de recuperare a investiţiei 7.43 58.877 mii lei 2.841.951 1.75% 1.241 1.815 103.75 0 3.41 ANUL 4 ANUL 5 MII LEI € MII LEI € 168. Venituri din exploatare 3.56% 1.572 15% 281.638.873 43.148.414 123.451 6 6 50.272. 8 luni şi 19 zile 19% 21% 195. Rezultatul din exploatare 5.451 80. Profitul net 6.58 77.203 47.293.758. Cheltuieli financiare 9. Valoarea investiţiei 6.654 6.PROIECŢIA PRINCIPALILOR INDICATORI FINANCIARI Curs leu/€ = 40.196 € 127.87 2 113.161 2.95 7 26% 17. Cheltuieli din exploatare 4. Rentabilitatea capitalului investit 8.50 138.549 10 32.629 25.099.679. Gradul de acoperire a cheltuielilor financiare 10.272.462.614.50 5.056. Rata acoperirii prin fluxul de 6.544 2.688 2.60 5 4 ani.72 1 2.873 35.64 441 0 .365.786 41.613 138.95 5.365.44 20 13.045.939 132 0.406 80.279 1.924 6 50.26 8 1.07% 1.865 4.638.301.678 ANUL 1 ANUL 2 SPECIFICAŢIE MII LEI € MII LEI € 1.204.00% Nu este cazul 33 58.434 3.42 2 26% 0 Nu este cazul 0.533 76.033.772.00% 3.02 9 1.535 31.161 43.58 3.933.613 0 0 0 3.415 154.996 ANUL 3 MII LEI € 5.713 5.147 1.

168 € 34 . Rata de actualizare 13.625 mii lei 364.numerar 12. Valoarea actualizată netă 8% 14.813.

84. respectiv: . Notă: Avizele şi acordurile solicitate în cazul investiţiei de faţă sunt documente distincte anexate Cererii de finanţare. 34 .certificatul de urbanism însoţit de „Fişa tehnică în vederea emiterii Acordului Unic pentru obţinerea acordului de mediu”. Planul de încadrare în zona (1:10. potrivit legislaţiei în vigoare. Construcţiilor şi Turismului pentru construirea pensiunii. .961. sunt: . • fonduri publice 84.63. .024.aviz de specialitate eliberat de Ministerul Trancporturilor. Plan de amplasament şi delimitare al corpului de proprietate (1:500).52 €.098 €.923.52 € autofinanţare.50 € cofinanţare naţională (25%).50 € contribuţie comunitară (75%).073.15. AVIZE ŞI ACORDURI Avizele şi acordurile emise de organele în drept. 4.098 € cheltuieli eligibile (împrumut bancar).962.7.21.119.52 € va fi acoperită astfel: • beneficiar 100. . 2.00 € împrumut bancar.6. 7. .52 € cheltuieli neeligibile: . Fişa corpului de proprietate.021.avizul sanitar veterinar. .000).7. FINANŢAREA INVESTIŢIEI Valoarea totală a investiţiei de 184. PĂRŢI DESENATE 1. 8. Plan de situaţie. respectiv: . 3.

Planuri de arhitectură .5. faţade. 35 . vederi. secţiuni pentru principalele obiecte de construcţii.planurile nivelurilor.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful