You are on page 1of 52

C E R S E N I N

9 MAI ZIUA VICTORIEI ZIUA EUROPEI


Publica]ie editat` de Statul Major al For]elor Aeriene
Nr. 3 (80) ! 2005

C E R S E N I N

CONSILIUL EDITORIAL AL REVISTEI

CER SENIN

PER ASPERA AD ASTRA

Pre[edinte
general-maior dr. MIHAIL ORZEA}~

Membri
general-maior CONSTANTIN ZAHARIA general de flotil` aerian` F~NIC~ C@RNU general de brigad` MARINEL NICOLAE general de flotil` aerian` LIVIU BURHAL~ general de brigad` NICULAE TABARCIA general de flotil` aerian` ION {TEFAN general de flotil` aerian` VICTOR STR@MBEANU comandor VIRGIL RISTEA comandor LAUREN}IU SIMIONESCU comandor (r) DUMITRU AMARIEI

PUBLICATIE EDITAT~ DE STATUL MAJOR AL FOR}ELOR AERIENE ROM@NE

Coperta 4
Pas`rea \n spa]iu sculptur` de Constantin Br#ncu[i

Redac]ia

CER SENIN

REDACTOR-{EF c`pitan-comandor DUMITRU BERBUNSCHI SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: locotenent CIPRIAN P~TRA{CU; REDACTOR DE RUBRIC~: locotenent MIRCEA BARAC; REDACTORI PRINCIPALI: PETRE BN~, NICOLAE RADU;

PROCESARE TEXTE: LEANA TUDORAN; CORECTUR~: ANDREIA LUNGU; TEHNOREDACTARE: LUCIAN TEODORESCU; FOTOREPORTER: ADRIAN SULT~NOIU; ADMINISTRATOR: plutonier-major SORIN S~FTOIU
Tip`rit la C e n t r u l Te h n i c - E d i t o r i a l a l A r m a t e i s u b c o m a n d a n r .4554/ 2 0 0 5

{oseaua Bucure[ti-Ploie[ti, km. 10,5 sector 1, Bucure[ti Telefon/Fax: 021/231. 53. 82 E-m@il: c e r s e n i n @ roaf.r o ISSN 1582-6317. B 222.05; C 1011.00

Ne pute]i vizita [i la www.roaf.ro/ro/cersenin

CER SENIN

CUPRINS {tiri

CER SENIN Arhiva www.roaf.ro + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + Nr. 1 6 Nr. 1 (78) Nr. 2 (79) Nr. 3 (80) CUPRINS
AGEND~ (4) 4 ROM@NIA |N NATO (9) 9 Militarii rom#ni ac]ioneaz` la standarde NATO NATO PREZENT {I VIITOR (10 10) 10 Transformarea provocare [i necesitate ALMA MATER (14 14) 14 Citadela zborului, laboratorul speciali[tilor MISIUNEA ALTHEA (20 20) 20 |ntre datin` [i datorie OFENSIVA HIGH TECH (22 22) 22 R`zboiul electronic principii [i mijloace specifice avia]iei ALBUM CER SENIN (26 26) 26 Elicopterul CH-47 CHINOOK FOR}ELE AERIENE |N LUME (28 28) 28 AEROSPA}IALE (32 32) 32 EXPERTUL DIXIT (34 34) 34 Dispozitivele de vedere pe timp de noapte [i siguran]a zborului FILE DE ISTORIE (36 36) 36 Artileria antiaerian` rom#n` \n perioada 23.08.1944 09.05.1945 CAZURI SPECIALE (39 39) 39 Dramatism [i bucurie \n Mun]ii F`g`ra[ EVOC~RI (40 40) 40 60 de ani de la terminarea celui de-al doilea r`zboi mondial \n Europa SINDICATELE {I OAMENII (44 44) 44 Continu`m s` exist`m... REMEMBER (45 45) 45 Simpozion la Muzeul Militar Na]ional TOP 10 MANAGEMENT (48 48) 48 Concurs: E[ti \n top, deci exi[ti

2004 2005 2005

2005 Pagina 4
Interviu

Pagina 9
Reportaj

Pagina 14
Tehnic`

Pagina 26
Remember

Glosar (51 51) 51

Lectur` pl`cut`! Pagina 45

CER SENIN

Nr. 3 (80)

2005

AGEND~
48 aprilie 2005:

VIZITA {EFULUI STATULUI MA JOR AL FOR}ELOR AERIENE |N SPANIA


Pe timpul vizitei, generalullocotenent Gheorghe Catrina a purtat convorbiri cu generalul Francisco Jose Garcia de la Vega [i a fost oaspetele Statului Major al For]elor Aeriene Spaniole, Bazei Aeriene Zaragoza, Aripei 31, Grupului de Comand`-Control Nord (GRUNOMAC), Escadrilei Mobile de Sprijin [i Statului Major Inter-Arme. A fost vizitat`, de asemenea, una din \ntreprinderile concernului CASA/EADS [i s-au purtat discu]ii cu reprezentan]ii grupului INDRA, produc`tor [i integrator de solu]ii electronice [i de calcul. |n cursul convorbirilor, gazdele au subliniat c` For]ele Aeriene Spaniole se afl` \ntr-un proces de transformare asem`n`tor celui din For]ele Aeriene Rom#ne, proces destinat cre`rii unei for]e mai mici, dar \nalt tehnologizate, cu un grad sporit de mobilitate, capabil` s` execute \ntreaga gam` de misiuni ale Alian]ei Nord-

|n perioada 48 aprilie 2005, [eful Statului Major al For]elor Aeriene Rom#ne, generalul-locotenent Gheorghe Catrina, a efectuat o vizit` de lucru \n Spania, la invita]ia [efului Statului Major al For]elor Aeriene Spaniole, Air general Francisco Jose

Garcia de la Vega. Scopul vizitei l-au constituit extinderea [i amplificarea rela]iilor de colaborare militar` \ntre Rom#nia [i Spania, ]`ri membre NATO, dezvoltarea conlucr`rii dintre For]ele Aeriene Rom#ne [i For]ele Aeriene Spaniole.

Atlantice, inclusiv cele nou definite, cum ar fi ac]iunile \mpotriva terorismului sau asigurarea integrat` a misiunilor de c`utare-salvare \ntr-un sistem na]ional. Solu]ia tranzitorie \n implementarea acestui program o reprezint` modernizarea avionicii [i a sistemelor de calcul de pe aeronavele existente (F-18, F-1, C-130), integrarea sistemelor de arme inteligente pe platformele existente, dezvoltarea unor module containerizate pentru r`zboiul electronic [i cercetare, restructurarea/retehnologizarea sistemului de comand`-control [i a structurilor de sprijin. Solu]ia pe termen mediu [i lung pentru aeronavele de lupt` o reprezint` introducerea avionului multirol Eurofighter, cu producerea integral` \n Spania a lotului de avioane destinate For]elor Aeriene Spaniole. Vizita s-a desf`[urat \ntr-o atmosfer` cald`, prieteneasc`, pun#nd \n eviden]` raporturile cordiale dintre cele dou` p`r]i, hot`r#rea lor de a ad#nci [i extinde colaborarea reciproc avantajoas`. avioane de lupt` F-16 \n varianta MLU, revitalizarea [i modernizarea avioanelor P3 Orion de supraveghere marin` [i lupt` antisubmarin, \nlocuirea elicopterelor PUMA [i Allouete III, modernizarea infrastructurii categoriei de for]e. Se afl`, de asemenea, \n stadiu de analiz`, varianta moderniz`rii avioanelor de transport mediu-lung curier C-130 model H, ce [i-au dovedit fiabilitatea, \n schimbul \nlocuirii acestora cu modelul J, precum [i \nlocuirea avioanelor scurt curier cu avionul italian C-27 Spartan [i cel spaniol CASA 295 (idee \nc` \n dezbatere). Vizita, desf`[urat` \ntr-un climat de \n]elegere [i cald` prietenie, a reiterat bunele raporturi militare dintre Rom#nia [i Portugalia, state membre NATO, dorin]a celor dou` p`r]i de a aprofunda [i extinde conlucrarea reciproc avantajoas`, inclusiv \n domeniul aeronauticii, al categoriei de for]e aeriene.
CER SENIN Nr. 3 (80) 2005

812 aprilie 2005:


{eful Statului Major al For]elor Aeriene Rom#ne, generalul-locotenent Gheorghe Catrina, a efectuat, \n perioada 812 aprilie 2005, o vizit` de lucru \n Portugalia, la invita]ia [efului Statului Major al For]elor Aeriene Portugheze, generalul Manuel Jose Taveira Martins. Vizita a constituit un bun prilej pentru mai buna cunoa[tere reciproc`, pentru dezvoltarea multilateral` a rela]iilor de colaborare militar` dintre Rom#nia [i Portugalia. Agenda vizitei a cuprins convorbiri la Statul Major al For]elor Aeriene [i la Centrul Multina]ional Aerian Opera]ional CAOC 10 Monsanto, din Lisabona. Din discu]iile prilejuite de vizit` a reie[it c` For]ele Aeriene Portugheze se afl` \n plin proces de transformare, de adaptare la noile realit`]i, cu men]inerea, \n continuare, a

VIZITA {EFULUI STATULUI MA JOR AL FOR}ELOR AERIENE |N PORTUGALIA

rolului lor strategic \n cadrul Alian]ei Nord-Atlantice acela de pivot \n trei continente: Europa, America [i Africa. Pe plan intern, se urm`re[te realizarea unei for]e profesioniste, tehnologizate, cu un \nalt

grad de mobilitate, apt` s` execute \ntreaga gam` de misiuni ale NATO. Exist` planuri pe termen scurt [i mediu privind extinderea zonei de supraveghere radar, modernizarea a dou` escadrile de

AGEND~
1418 mai 2005:

VIZITA {EFULUI STATULUI MAJOR AL FOR}ELOR AERIENE |N IORDANIA


a fost primit` de pre[edintele [efilor de State Majore |ntrunite, generalul-locotenent Khaled Sarayreh, [i de Alte]a Sa Regal` Prin]ul Feisal Bin Al-Hussein, asistent special al pre[edintelui [efilor de State Majore |ntrunite. Pe timpul dialogului, pre[edintele [efilor de State Majore |ntrunite a apreciat \n mod deosebit vizita delega]iei militare a Academiei For]elor Aeriene Rom#ne \n Iordania, efectuat` cu un timp \n urm`. Din discu]iile prilejuite de vizit` a rezultat c` For]ele Aeriene Iordaniene se afl` \ntr-un proces de transformare asem`n`tor celui din For]ele Aeriene Rom#ne, proces destinat s` asigure ap`rarea aerian` a Iordaniei \n condi]iile pozi]ion`rii geografice a acestei ]`ri. For]ele Aeriene Iordaniene au \n dotare avioane de lupt` de tipul F-16 [i Mirage-1, precum [i de transport C-130 [i C-295 (mediu curier), acestea din urm` fiind utilizate mixt, pentru a reduce costurile

{eful Statului Major al For]elor Aeriene Rom#ne, generalul-locotenent Gheorghe Catrina, a efectuat, \n perioada 1418 mai 2005, o vizit` de lucru \n Iordania, la invita]ia comandantului For]elor Aeriene Iordaniene, generalul-maior Hussein Albiss. Vizita a pus \n eviden]` bunele rela]ii existente \ntre cele dou` categorii de for]e,

dorin]a comun` de a dezvolta [i aprofunda rela]iile de colaborare militar` pe multiple planuri dintre Rom#nia [i Iordania. |n cadrul vizitei, delega]ia militar` rom#n` a purtat convorbiri la Statul Major General, la sediul For]elor Aeriene, la Academia For]elor Aeriene Regele Hussein [i la Baza Aerian` Mwaffaq Salti [i

de operare. Pentru majoritatea misiunilor de transport aerian (trupe, logistic`, para[uti[ti etc.) este utilizat, cu prioritate, aparatul C-295, cu performan]e apropiate de C-130. Personalul navigant [i tehnic este foarte t#n`r [i o bun` parte a acestuia a absolvit cursuri de perfec]ionare \n Marea Britanie [i Statele Unite ale Americii. |n programa de \nv`]`m#nt a academiei predomin` latura practic` (preg`tirea la simulator [i \n zbor a pilo]ilor, respectiv preg`tirea \n laboratoare moderne, multifunc]ionale, a tehnicienilor) [i se studiaz` asiduu limba englez` (600 de ore). La absolvirea academiei, pilo]ii au un nivel de preg`tire corespunz`tor execut`rii misiunilor de lupt`, iar dup` efectuarea unui num`r minim de ore de zbor pe aeronavele din dotarea bazelor aeriene, devin opera]ionali. Pe timpul vizitei, desf`[urate \ntr-o atmosfer` de \n]elegere [i cald` prietenie, s-a subliniat necesitatea \nt`ririi [i multiplic`rii rela]iilor dintre cele dou` ]`ri at#t la nivel \nalt, c#t [i la nivel de exper]i, ofi]eri [i subofi]eri.

M E S A J U L
{EFULUI STATULUI MAJOR AL FOR}ELOR AERIENE CU PRILEJUL ANIVERS~RII A 175 DE ANI DE LA |NFIIN}AREA INFANTERIEI ROM@NE MODERNE
|mi face o deosebit` pl`cere ca, la s`rb`torirea a 175 de ani de la \nfiin]area, la 30 aprilie 1830, a primelor structuri moderne de infanterie \n }ara Rom#neasc` [i Moldova, s` adresez c`lduroase felicit`ri [i ur`ri de noi succese tuturor celor care alc`tuiesc, ast`zi, arma cea mai veche [i mai numeroas` ca efective a Armatei Rom#niei INFANTERIA, entitate distinct` \n cadrul For]elor Terestre Rom#ne. Constituirea primelor batalioane de infanterie \n cele dou` Provincii Rom#ne[ti, moment de r`scruce \n evolu]ia organismului militar na]ional, ne ofer`, mie [i colaboratorilor mei, \ntregului personal al For]elor Aeriene Rom#ne, ocazia special` de a rememora grelele jertfe de s#nge date de infanteri[ti \n lupta pentru libertate, independen]` [i unitate statal`, de a evoca izb#nzile contingentelor de azi \n amplul proces de instruire, educare, modernizare, restructurare [i eficientizare a tuturor structurilor ce alc`tuiesc arma [i specialitatea infanterie. Apreciem \n mod aparte profesionalismul lupt`torilor cu

epole]i ro[ii, contribu]ia remarcabil` a unit`]ilor militare de infanterie participante la misiuni interna]ionale, sub egida ONU [i NATO, de men]inere a p`cii \n diferite zone de pe glob Angola, Albania, Bosnia-Her]egovina, Kosovo , ca [i pe fronturile antiteroriste din Afganistan [i Irak. Al`turi de aviatori, de celelalte for]e combatante rom#ne[ti prezente \n aceste teatre de opera]ii, deosebit de fierbin]i [i riscante, infanteri[tii au \nscris noi pagini de glorie [i eroism \n cartea de tradi]ii a Armatei, iar unii dintre ei au pl`tit chiar cu via]a \ndeplinirea f`r` [ov`ire a datoriei lor de onoare. La 175 de ani de existen]` exemplar`, infanteri[tii dovedesc acelea[i calit`]i morale [i de lupt` caracteristice lor dintotdeauna disciplin` temeinic`, organizare riguroas`, coeziune, profesionalism irepro[abil, voin]` de a \nvinge, spirit de sacrificiu, abnega]ie, patriotism vibrant. Pentru toate acestea, v` stim`m [i v` transmitem omagiile noastre camaradere[ti! Aviatorii, artileri[tii antiaerieni, racheti[tii [i radiolocatori[tii din categoria noastr` de for]e particip` cu bucurie [i satisfac]ie la momentul dumneavoastr` aniversar [i \[i exprim` convingerea c` rela]iile fructuoase de conlucrare \ntre For]ele Aeriene [i For]ele Terestre se vor diversifica [i ad#nci pe viitor. De Ziua Infanteriei, c#nd \ntreaga armat` [i patria v` s`rb`toresc cu dragoste [i recuno[tin]`, v` dorim noi [i importante succese, mult` putere de munc`, bucurii [i s`n`tate! LA MUL}I ANI! General-locotenent GHEORGHE CATRINA

CER SENIN

Nr. 3 (80)

2005

AGEND~

OBIECTIVE |NDEPLINITE L A NIVEL MA XIM


|n prezen]a generalului-locotenent Gheorghe Catrina, [eful Statului Major al For]elor Aeriene, a avut loc analiza st`rii Comandamentului Opera]ional Aerian Principal. Raportul, prezentat de generalul de flotil` aerian` F`nic` C#rnu, a relevat faptul c` exerci]iile de specialitate [i cele cu trupe [i trageri de lupt`, organizate [i executate de c`tre unit`]i [i mari unit`]i, au demonstrat gradul \nalt de preg`tire a personalului, capacitatea Comandamentului \n planificarea [i conducerea eficient` a opera]iilor aeriene, \n executarea unor misiuni \n cooperare cu structuri din For]ele Terestre [i For]ele Navale, a manevrei de for]e dintr-o zon` de opera]ii \n alta, precum [i \n sus]inerea unit`]ilor \n zona ac]iunilor militare. Exerci]iile de preg`tire \n comun, cu parteneri din NATO, cele bilaterale, gestionate de COAP \n 2004, au cunoscut o cre[tere cantitativ`, dar [i calitativ` fa]` de anul precedent. Monitorizarea permanent` a misiunilor de transport aerian executate de Baza 90 Transport Aerian \n teatrele de opera]ii din Irak, Afganistan, Bosnia-Her]egovina a avut un rol esen]ial \n desf`[urarea cu Generalul-maior dr. Mihail Orzea]`, loc]iitorul [efului Statului Major al For]elor Aeriene, a \ntreprins o vizit` \n Bosnia-Her]egovina, la Banja Luka, locul de dislocare a Deta[amentului ALPHA, alc`tuit din elicopteri[ti militari rom#ni care particip` la misiunea ALTHEA, sub egida Uniunii Europene. Cu aceast` ocazie, a fost prezentat Ordinul ministrului ap`r`rii na]ionale, Teodor Atanasiu, prin care comandantul deta[amentului, Eugen Suciu, a fost \naintat la gradul de c`pitancomandor, ca urmare a rezultatelor deosebite ob]inute de unitate \n multiplele [i dificilele misiuni pe care le execut` \n aceast` ]ar`, a modului \n care el \[i \ndepline[te sarcinile \ncredin]ate. Elicopteri[tii de pe aeronavele IAR-330 SOCAT de la Baza 90 Transport Aerian se bucur` de un bun renume \n cadrul for]elor care ac]ioneaz` \n aceast` ]ar`. succes a acestor ac]iuni de mare prestigiu pentru Rom#nia [i armata sa. Tot \n sarcina Comandamentului [i a bazei se afl` opera]ionalizarea deta[amentului BRAVO, destinat \nlocuirii deta[amentului ALPHA, aflat de patru luni \n Bosnia-Her]egovina. Principala provocare pentru sistemul ASOC rom#nesc, la nivelul anului 2004, a fost asigurarea interoperabilit`]ii cu sistemele de comand`-control ale NATO. Sistemul radio na]ional sol-aer pentru Poli]ia Aerian` este compatibil NATO. |n vederea execut`rii acestui serviciu sub comanda NATO, SHAPE a formulat un set de cerin]e minime care au fost \ndeplinite p#n` la momentul accederii, evaluarea efectuat` de reprezentan]ii AIRSOUTH [i CAOC atest#nd din plin acest lucru. |n acela[i spirit de obiectivitate au fost analizate greut`]ile \nt#mpinate, lipsurile existente [i au fost nominalizate m`surile ce se impun pentru rezolvarea, \n cel mai scurt timp, a situa]iilor ce greveaz` asupra bunului mers al activit`]ilor. Generalul-locotenent Gheorghe

Catrina a apreciat realiz`rile COAP, structur` unic` \n Armata Rom#niei, un etalon pentru For]ele Aeriene, [i a subliniat c` aderarea Rom#niei la NATO s-a concretizat, \ntre multe altele, [i prin conectarea la NATINEADS (Sistemul Integrat de Ap`rare Aerian` Extins al NATO). Eviden]iind progresele importante \n domeniul echipamentelor [i preg`tirii personalului, [eful Statului Major al For]elor Aeriene a subliniat necesitatea g`sirii de noi fonduri pentru dezvoltarea dot`rii cu echipamente moderne, cu perspectiv` 2015, a progreselor ce trebuie f`cute \n domeniul abord`rii tuturor problemelor ce fac obiectul sarcinilor Comandamentului, dezvolt`rii conceptului de ac]iuni \ntrunite cu alte comandamente. Totodat`, s-a eviden]iat faptul c` leg`turile prin care se face transferul de date radar, c#t [i comunicarea zilnic` cu CAOC (Centrul de Opera]ii Aeriene Combinat) din Grecia, dau \ncredere, speran]` \n reu[ita deplin` [i rezolvarea sarcinilor noastre din cadrul Alian]ei. |n \ncheiere, liderul Statului Major al For]elor Aeriene a accentuat direc]iile prioritare pentru anul 2005, subliniind c` efortul depus p#n` acum trebuie sus]inut [i cu alte m`suri concrete de omogenizare [i ridicarea \ntregului personal la standardele NATO. tenent-colonelul Jonny Lowe, reprezentant al Departamentului Sprijin Logistic Na]ional Englez. |n discu]iile sincere, deosebit de deschise, s-a eviden]iat colaborarea rodnic` dintre p`r]ile rom#n` [i englez`, s-au identificat noi c`i de sprijin reciproc, cu at#t mai mult cu c#t partea englez` are \n dotare elicoptere SUPER PUMA. Reprezentan]ii For]elor Aeriene ale Marii Britanii, mai demult prezen]i \n teatru [i cu o experien]` mai \ndelungat`, s-au ar`tat foarte receptivi la solicitarea de a pune la dispozi]ia pilo]ilor militari rom#ni h`r]i actualizate [i informa]ii detaliate prin care s` fie identificate obstacolele artificiale care au ap`rut dup` r`zboi datorit` ridic`rii unor instala]ii [i construc]ii speciale, unele nesemnalizate, ceea ce reprezint` un risc pentru aviatori \n timpul zborurilor de noapte [i \ n condi]ii meteorologice grele.

Generalul Orzea]` s-a \nt#lnit cu personalul deta[amentului, c`ruia i-a adus la cuno[tin]` aprecierile de care se bucur` din partea conducerii statului [i armatei rom#ne, personal a [efului Statului Major al For]elor Aeriene, generalul-locotenent

s` se deruleze constant [i \n cele mai bune condi]ii de siguran]`. Una dintre ele a fost rezolvat` chiar \n acel timp, prin aducerea din ]ar` a unor piese de schimb [i a doi speciali[ti de la Fabrica de la Bra[ov, care au readus \n stare

VE{TI BUNE DE LA BANJA LUKA


Gheorghe Catrina. Domnia sa a \nm#nat fiec`ruia o felicitare personalizat` din partea ministrului ap`r`rii na]ionale, iar din partea liderului categoriei noastre de for]e aeriene cadouri simbolice, const#nd, \ntre altele, dintr-un Album al For]elor Aeriene, precum [i produse tradi]ionale de Sfintele s`rb`tori de Pa[ti. |n cadrul \nt#lnirii s-au f`cut referiri la probleme ce privesc buna desf`[urare a activit`]ii \n teatrul de opera]ii, s-au emis, pe loc, solu]ii de rezolvare, astfel \nc#t misiunile de operativitate un elicopter IAR-330 SOCAT, fapt confirmat de cele dou` zboruri tehnice efectuate \n acea zi. Loc]iitorul [efului Statului Major al For]elor Aeriene a participat la executarea unui zbor de recunoa[tere \n zona unde se afl` deta[amentul rom#nesc. Un moment deosebit al vizitei l-a constituit \nt#lnirea pe care generalul-maior dr. Mihail Orzea]` a avut-o cu generalul de brigad` Ian Liles, comandantul For]ei de Nord-Vest, [i cu loco-

CER SENIN

Nr. 3 (80)

2005

AGEND~

ATERIZARE DUP~ UN ZBOR DE-O VIA}~


Misiunile de documentare mi-au purtat pa[ii [i prin locurile \n care a activat generalullocotenent Constantin Gheorghe. De la regimentele de avia]ie v#n`toare-bombardament, la divizie [i corp aerian, la Statul Major al For]elor Aeriene, la Statul Major General. |l [tiam din {coala Militar` Superioar` de Ofi]eri de Avia]ie Aurel Vlaicu, unde t#n`rul elev \[i impresionase nu numai colegii, ci [i lectorii [i instructorii, prin harul s`u \ntreprinz`tor, tenace, altoit cu un spirit acut al drept`]ii, din care nu lipsea un umor inspirat. Ataca spontan, ]intind, sub masca unor vorbe de duh, tare pe care al]ii le treceau cu vederea. Asta pentru c` \i voia pe cei din jurul s`u camarazi sau subalterni oameni corec]i, devota]i [i d`rui]i profesiei, angaja]i p#n` la sacrificiu \n \ndeplinirea datoriei militare. A[a s-a format el, a[a a vrut s`-i fie [i subordona]ii. De aici [i severitatea cu care veghea la realizarea misiunilor structurilor comandate, la respectarea ordinii [i disciplinei. Intransigen]a sa \i mobiliza p#n` [i pe cei mai \nd`r`tnici. Dar dincolo de sobrietatea ce i se \ntip`rise pe chip, r`zb`tea un suflet duios, sentimental, pe care l-am citit \n numeroase ocazii. Odat`, \n timpul unei discu]ii \ndelungate purtate p#n` seara t#rziu la comandamentul diviziei, alt`dat` \n Spitalul Militar Central, unde a venit s`-[i vad` doi fo[ti subordona]i, pilo]i care, \n confruntarea cu moartea, reu[iser` s` catapulteze dintr-un IAR-99. Generalul le-a adus daruri, s-a interesat de s`n`tatea lor, a pus vorbe bune la to]i doctorii din sec]ie, i-a ajutat s`-[i rezolve situa]ia militar` [i medical`. De la vizita lui, cei doi au fost trata]i ca ni[te eroi. Din func]ia de mare r`spundere pe care a \ndeplinit-o \n Statul Major General, unde a avut un rol important \n accederea ]`rii noastre \n Alian]a Nord-Atlantic`, fapt subliniat [i de ministrul ap`r`rii na]ionale, a fost promovat \n fruntea Statului Major al For]elor Aeriene \ntr-o etap` grea, de radicale transform`ri structurale. Calit`]ile sale manageriale [i-au spus din nou cuv#ntul. A fost nevoit s` ia m`suri dure, care i-au nemul]umit pe unii. A fost l`udat, dar [i contestat deopotriv`. Pu]ini \ns` realizau c` nu avea alte solu]ii.

A imprimat un stil de conducere dinamic, a impus disciplin`, rigoare, d`ruire. |ndelungata sa carier` militar` avea s` cuprind`, ca un moment de v#rf, calitatea de \nalt reprezentant al Statului Major General la NATO [i Uniunea European`, unde, a[a cum declara \ntr-o prestigioas` publica]ie militar`, a construit o echip` bine preg`tit`, o structur` care sus]ine Rom#nia din punct de vedere al intereselor de securitate na]ional`. Tenacitatea, perseveren]a sa afirm` generalul-locotenent Cornel Paraniac, care \i succede \n acea important` func]ie explic` faptul c` a reu[it s` aduc` reprezentan]a la nivelul unui aliat \n cadrul NATO, cu un mod de lucru tipic unei armate moderne \n secolul XXI. S-ar fi cuvenit relevate mult mai multe episoade din via]a [i activitatea generalului-locotenent Gheorghe, acum, c#nd \[i \ncheie cariera militar`. Am g`sit de cuviin]` \ns` c` fie [i aceste c#teva r#nduri vin s` completeze suita de articole, \nsemn`ri [i reportaje despre perioada c#nd a fost liderul Statului Major al For]elor Aeriene, despre anii c#t a slujit sub Drapel aceast` categorie de for]e, Avia]ia Militar`. Ne amintim cuvintele de suflet rostite c#nd a predat comanda Statului Major al For]elor Aeriene, generalului-locotenent Gheorghe Catrina. Promitea c`, oriunde se va afla, nu va uita niciodat` perioada c#t a activat \n For]ele Aeriene. Considera anii petrecu]i \n [coal`, la Craiova, Ianca, Ploie[ti [i, pentru o scurt`, dar dinamic` perioad`, la Bucure[ti, \n fruntea structurii, cei mai plini \n realiz`ri, cei mai frumo[i. Acum, c#nd generalul aterizeaz` dintr-un zbor care a durat 36 de ani, \i d`m [i noi onorul binemeritat. Pensie \ndelungat`, domnule general!

PETRE B@N~

Generalul-locotenent CONSTANTIN D. GHEORGHE s-a n`scut la data de 25 februarie 1947, \n localitatea Izvoarele, jude]ul Giurgiu. A absolvit {coala Militar` Superioar` de Ofi]eri Activi de Avia]ie Aurel Vlaicu \n anul 1969; Academia Militar`, \n 1977; Cursul de comandan]i de regiment, \n 1982; Colegiul Na]ional de Ap`rare, \n 1995; Cursul de comandan]i de mari unit`]i de la Oberammergau, Germania, 1997; Cursul de perfec]ionare a limbii engleze, la Borden, Canada, 1998; Colegiul NATO de la Roma, Italia, 2000. |n perioada 19691983 a \ndeplinit mai multe func]ii, de la pilot la loc]iitor de comandant, \n Regimentul 67 V#n`toare-Bombardament, except#nd anii 19751977, c#nd a fost student la Academia Militar`. Din anul 1983 p#n` \n 1987, a exercitat func]ia de comandant al Regimentului 49 V#n`toare-Bombardament. Apoi a fost numit instructor-[ef la Divizia 70 Avia]ie. Devenit loc]iitor al comandantului acestei mari unit`]i \n 1991, preia, doi ani mai t#rziu, func]ia de comandant al Diviziei 70 Avia]ie, pe care o va \ndeplini timp de peste doi ani. |ncep#nd cu anul 1995, de]ine succesiv func]iile de loc]iitor al comandantului [i [ef de stat major al Corpului 1 Avia]ie [i Ap`rare Antiaerian` Siret, pentru ca, din 1997 p#n` \n anul 2000, s` se afle \n fruntea Corpului. |n perioada 20002002 a fost adjunct al [efului Statului Major General pe probleme de ap`rare [i resurse umane. |n ianuarie 2002 a fost numit [ef al Statului Major al For]elor Aeriene, iar din iulie 2003 a lucrat ca \nalt reprezentant al Statului Major General la NATO [i Uniunea European`. Ca pilot de v#n`toare, pilot pe elicoptere, pilot-instructor, pilot de \ncercare, a efectuat circa 2.500 ore de zbor. |n cadrul reuniunii NADC s-a reiterat faptul c` Sistemul Integrat NATO de Ap`rare Aerian` va r`m#ne, [i pe viitor, un element de mare importan]` pentru Alian]`. Sistemul Aerian de Comand`-Control (ACCS LOC 1), acum \n dezvoltare, va fi asigurat cu software-ul provizoriu \n cursul primului trimestru al anului 2009. Au fost, de asemenea, discutate [i aprobate documentele de referin]` privind Ap`rarea Aerian` [i s-au f`cut propuneri privind reconsiderarea programului ASDE.

n perioada 49 aprilie 2004 s-a desf`[urat, la Cartierul General al Alian]ei Nord-Atlantice, din BruxellesBelgia, [i \n Croa]ia, reuniunea Comitetului NATO pentru Ap`rare Aerian` (NADC), la care a participat [i generalul de flotil` aerian` F`nic` C#rnu, comandantul For]elor Aeriene Opera]ionale [i comandant al Comandamentului Opera]ional Aerian Principal. Evenimentul a marcat \mplinirea a 25 de ani de existen]` a NADC [i a prilejuit trecerea \n revist` a princiCER SENIN Nr. 3 (80) 2005

palelor contribu]ii pe care Comitetul NATO pentru Ap`rare Aerian` le-a adus

de Ap`rare Aerian` (NATINADS); repunerea pe rol a programului ACCS;

REUNIUNEA COMITETULUI NATO PENTRU AP~RARE AERIAN~ (NADC)


Ordine de zi
\n cadrul Alian]ei Nord-Atlantice: str#ngerea leg`turilor cu Federa]ia Rus`, Ucraina [i Uniunea European`; dezvoltarea Sistemului Integrat NATO

Concluzii

adoptarea Cartei TMD (Ap`rarea \mpotriva Rachetelor Balistice); sprijinul acordat For]ei de R`spuns NATO (NRF).

AGEND~

EXAMENELE DE LICEN}~ SUB SEMNUL MAXIMEI EXIGEN}E


Sunt \n curs de desf`[urare examenele pentru prelungirea licen]ei de zbor sau conducere, coordonare [i dirijare pentru personalul aeronautic militar, care \i permite acestuia s` execute activit`]ile prev`zute \n fi[a postului. Atestarea se acord` numai \n condi]iile \n care cel examinat dovede[te c` de]ine cuno[tin]ele teoretice [i deprinderile practice corespunz`toare baremelor stabilite \n Normele instituite \n acest sens, aprobate prin Ordin al [efului Statului Major al For]elor Aeriene. Examenul cuprinde verific`ri teoretice [i practice, prima [i una din cele dou` probe practice fiind sus]inute pe durata unei zile, la sediul Statului Major al For]elor Aeriene. Testele sunt individualizate [i con]in \ntreb`ri din toate domeniile pentru care trebuie examina]i participan]ii, \n raport de calific`rile pe care le de]in, de aeronava pe care o exploateaz` sau de func]ia pe care o exercit`. Proba se d` \n aceea[i perioad` cu vizita medical` anual` [i, pentru personalul din bazele aeriene din provincie, este asociat` [i cu verificarea la preg`tirea fizic`. Cealalt` etap` practic`, de verificare \n zbor, la centrele de dirijare etc., se execut` \n unit`]ile de ba[tin`, numai dup` promovarea examenului teoretic. a \nceputul lunii aprilie a.c., la Bruxelles, \n Belgia, s-a desf`[urat reuniunea Comitetului pentru Naviga]ie, Comunica]ii [i Supraveghere al Comitetului NATO pentru Managementul Traficului Aerian CNS. La aceast` activitate a participat [i locotenentcolonelul Nicolae Zamfirescu, [eful Biroului telecomunica]ii din Statul Major al For]elor Aeriene, reprezentant na]ional \n NATMCCNS Group. Reuniunea a supus

De la 14 martie [i p#n` la data redact`rii consemn`rilor de fa]`, sus]inuser` examenul un num`r de cadre reprezent#nd peste 30 la sut` din personalul aeronautic din Statul Major al For]elor Aeriene. Faptul c` proba teoretic` a fost trecut` cu bine, majoritatea ob]in#nd calificative superioare, denot` dup` cum men]iona comandorul Chiril` Pane[, [eful Sec]iei Metodica Preg`tirii \n Zbor o preg`tire de \nalt` calitate, dar [i aten]ia care se acord` \n unit`]i acestei activit`]i, cu at#t mai mult cu c#t verificarea teoretic` nu mai are loc, ca p#n` acum, \n garnizoana de re[edin]`; astfel asupra spiritului de exigen]` [i obiectivitate nu mai exist#nd nici un fel de dubiu. Potrivit informa]iilor furnizate de [eful sec]iei, s-a eviden]iat \n mod deosebit personalul navigant din escadrila de AN-2, comandat` de c`pitan-comandorul Victor N`stase, de pilo]ii pe avionul supersonic MiG-21 LanceR de la Baza

Aerian` C#mpia Turzii, care au dat examen p#n` acum, ceilal]i, urm#nd s` fie testa]i ulterior. O surpriz` nepl`cut` au produs, la preg`tirea fizic`, pilo]ii din deta[amentul Bravo, cinci dintre ei ne\ndeplinind baremele, ceea ce este cu at#t mai de ne\n]eles cu c#t unii sunt foarte tineri, cu grade de locotenen]i. Vor fi nevoi]i s` revin` la reexaminare. Poate, p#n` atunci, [i baza sportiv` va cunoa[te \mbun`t`]iri, chiar substan]iale, cum se exprima cineva. Pentru o mai temeinic` desf`[urare a examenelor, la care este angajat, \n principal, personalul Sec]iei Metodica Preg`tirii \n Zbor, at#t c#t este, [i care mai are [i multe alte r`spunderi, dup` unele p`reri ar fi benefic ca aceasta s` fie structurat` pe birouri, iar unul dintre ele \ncadrat [i dotat corespunz`tor, s` se ocupe numai cu licen]a, programul [i modul de verificare fiind corelate cu cele existente \n armatele NATO. navele de transport s` \ndeplineasc` cerin]a 8.33 KHz deasupra FL 195 este 12 martie 2009), n a v i g a ] i e (urgentarea implement`rii tehnologiei satelitare \n sistemul de naviga]ie, continuarea eforturilor NATO de aprobare [i certificare a sistemului GPS PPS pentru naviga]ie \n spa]iu na]ional [i interna]ional) [i supraveghere (data final` pentru ca toate aeronavele s` \ndeplineasc` cerin]a MOD S Elementar este 31 martie 2009).

aprob`rii NATMC documentul referitor la impactul dezvolt`rilor din domeniul CNS asupra capacit`]ii operative a NATO [i

ene Rom#ne a prezentat datele na]ionale necesare actualiz`rii Compendiului NATO de informa]ii referitor la permisiunile [i res-

Bruxelles, Belgia:

REUNIUNEA NATMCCNS
a revizuit documentul Inventarierea echip`rii aeronavelor cu echipamente CNS, \n scopul armoniz`rii [i asigur`rii interoperabilit`]ii civilomilitare \n domeniul infrastructurii CNS. Reprezentantul For]elor Aeritric]iile opera]ionale de folosire a Modulului 4 IFF. Agenda de lucru a reuniunii din capitala Belgiei a cuprins [i runde de discu]ii referitoare la unele aspecte tehnice din domeniile comunica]ii (data final` la care aero-

CER SENIN

Nr. 3 (80)

2005

ROM@NIA |N NATO
Prin T, I N T E R N E T, din Kabul:

MILITARII ROMNI AC}IONEAZ LA STANDARDE NATO


Interviu cu colonelul turc Kazim Ondul , comandantul misiunii APOD-KAIA
c` situa]ia general` privind securitatea \n zona noastr` de responsabilitate este foarte dinamic` [i tot mai sigur`. Cum sunte]i organiza]i [i cum solu]iona]i situa]iile curente [i pe cele de criz`? Au existat incidente privind securitatea la KAIA [i \n apropiere? M` aflu la al doilea meu mandat \n func]ia de comandant al aeroportului KAIA, iar primul, ca experien]`, reprezint` elementul cheie pentru mine. Din acest motiv, \nc` din primul mandat, am \ncercat s` rezolv`m problemele c`ut#nd cele mai potrivite solu]ii, [i nu s` cre`m probleme \n plus. Pentru a g`si acele solu]ii, a trebuit s` adopt`m o abordare sistematic`, prin discu]ii [i prevenire, pun#nd un mare accent pe feedback. Schimbul de informa]ii la toate nivelurile, cu toate unit`]ile s-a dovedit benefic, \ntruc#t aici, la KAIA, to]i sunt foarte importan]i [i desf`[oar` o activitate comun`. |n ceea ce prive[te situa]iile de criz`, fac din nou o compara]ie cu primul meu mandat [i v` pot spune c`, acum doi ani, au existat mai multe situa]ii [i elemente de criz`, iar \n prezent, \n Afganistan, condi]iile sunt din ce \n ce mai bune. Am l`sat deoparte ultima idee a \ntreb`rii. Nu am avut niciodat` probleme mari de securitate la KAIA sau vreun incident serios, \ns` \n permanen]` echipele, for]ele de securitate, AIROPS, for]ele de sprijin, toat` lumea urm`re[te cu mult` aten]ie aplicarea m`surilor de securitate ce se impun. Ne \ndeplinim misiunea \ntr-un mediu multina]ional [i multi-religios [i am \nv`]at deja cum s` ac]ion`m, cum s` prevenim st`rile conflictuale. V` rug`m, domnule colonel, s` ne spune]i c#teva cuvinte despre deta[amentul rom#nesc condus de locotenentcomandorul Siminel STEREA. Corespund deprinderile lor profesionale standardelor NAT NAT O? |n ce condi]ii conlucra]i zi de zi [i ce p`rere ave]i despre spiritul lor de echip`? Activitatea lor satisface a[tept`rile? Ce recomand`ri le pute]i face? Ave]i ceva de repro[at \n ce prive[te activitatea lor? Aceasta este o \ntrebare foarte serioas` [i binevenit`. Din partea mea, pot s` spun c` am doi ofi]eri rom#ni la nivel de comand` [i am#ndoi \mi sunt de mare folos. Nu pot face o compara]ie \ntre experien]a rom#neasc` [i primul meu tur, deoarece For]ele Aeriene Rom#ne au venit la KAIA \nainte de cel de al doilea mandat al meu, \nsemn#nd c` Rom#nia a fost prezent` aici \ntre primul meu mandat [i cel de al doilea. Singurul lucru pe care \l pot compara

Ne-a vizitat la redac]ie locotenentcomandorul Siminel Sterea, unul dintre cei cinci militari rom#ni afla]i \n Afganistan, pe Aeroportul Interna]ional Kabul, \n cadrul misiunii ISAF, denumit` APOD-KAIA. Prin intermediul s`u, redac]ia revistei CER SENIN a adresat c#teva \ntreb`ri colonelului Kazim Ondul, comandantul aeroportului [i al misiunii, iar acesta a avut r`gazul [i amabilitatea de a ne r`spunde pe larg. |i mul]umim, [i pe aceast` cale, [i \l asigur`m de \ntregul respect [i de unanima noastr` considera]ie.
{tim, domnule colonel, c` v` afla]i pentru a doua oar` la comanda dificilei misiuni APOD-KAIA [i c` ave]i o bogat` experien]` \n teatrul de opera]ii din Afganistan. Pentru \nceput, v` rug`m s` v` referi]i, pe scurt, la situa]ia militar` actual` din Kabul.

acum este pachetul de mi[c`ri cu care oper`m \n prezent, iar \n ceea ce \i prive[te pe cei doi comandan]i [i pe ceilal]i trei militari rom#ni, nu v`d s` \nt#mpine vreo dificultate. Sta]ia meteo este condus` de un ofi]er rom#n, locotenent-comandorul Sorin Popescu, cea mai mare parte a prognozelor le primim de la el [i de la echipa sa format` din ofi]eri din Estonia, Suedia, Turcia, dar, la nivelul [efilor, Rom#nia ofer` cel mai mare procent de prognoze. Am men]ionat, de asemenea, traficul tot mai intens, de la 5060 ultima dat` p#n` la 200 decol`ri-ateriz`ri pe zi, iar Rom#nia asigur` activitatea de control al traficului [i coordonarea tuturor zborurilor militare, civile [i de opera]ii nonguvernamentale. Acest lucru \nseamn` c` militarii rom#ni sunt foarte buni profesioni[ti, adev`ra]i oameni de echip`. Corespund \ntru totul standardelor NATO [i nu este nici o diferen]` \ntre ei [i ceilal]i. Nu pot numi un aspect negativ, nu am ce s` le repro[ez, am numai aprecieri pozitive pentru to]i cei cinci reprezentan]i ai For]elor Aeriene Rom#ne. Care sunt, domnule colonel, planurile de viitor pentru KAIA? C#t timp considera]i c` va mai exista KAIA \n Afganistan? C#nd crede]i c` va fi pace \n Afganistan? Planurile de viitor pentru KAIA sunt \nc` \n studiu la toate nivelurile Comandamentul ISAF, Brunsum, SHAPE. Planurile de viitor sunt legate de viitoarele etape/termene, deoarece responsabilitatea PRT (Grupul de Reconstruc]ie a Provinciilor) nu numai pentru Kabul, ci [i pentru Afganistan, \n nordul, \n vestul, \n acest moment, [i \n viitor \n sudul ]`rii, este foarte mare. Prin urmare, la nivelul SHAPE nu s-a luat \nc` o decizie ferm` privind planurile de viitor, de[i, dup` p`rerea mea, prezen]a militar` NATO pe aeroport, \n KAIA, va mai dura \nc` zece ani, cel pu]in. V` doresc, \n continuare, cer senin [i succes \n activitate! V` mul]umesc foarte mult, domnule colonel, [i s` fie pace \n Afganistan, pace \n lume!

De[i CER SENIN \nseamn` un cer f`r` nori, f`r` ploaie, aici, la Kabul, avem \nc` z`pad`, nori [i zile ploioase. Cu toate acestea, nu ne pl#ngem, ne facem \n continuare datoria. Dup` ce, \n primele 3 termene, opera]iile ISAF s-au desf`[urat av#nd \n rol de }ar` conduc`toare Marea Britanie, Turcia, Germania [i Olanda, \n prezent de]in acest onorant rol For]ele Aeriene Turce. Iar eu sunt comandantul misiunii. Desigur, situa]ia militar` la Kabul [i \n Afganistan nu este \nc` pe deplin stabilizat`, exist#nd \nc` tensiuni, st`ri de criz`, momente dificile [i chiar dramatice. Din zborurile efectuate, aproximativ 30 la sut` sunt militare; prin urmare, dac` se \nregistreaz` 150200 de zboruri pe zi, 6080 din ele sunt militare. Situa]ia militar`, ca activitate, merge m#n` \n m#n` cu situa]ia securit`]ii, iar parametrii ei, \n interior [i \n exterior, sunt gestiona]i printr-un sistem centralizat de c`tre For]a de Protec]ie din contingentul belgian [i grupul de lupt` francez, at#t \n interiorul, c#t [i \n afara KAIA. Pot spune, a[adar,
CER SENIN Nr. 3 (80) 2005

Colonel (r) NICOLAE RADU

NATO PREZENT {I VIITOR

TRANSFORMAREA PROVOCARE {I NECESITATE


Transformarea implic` o schimbare sus]inut`, util`, de regul` pe scar` larg`, realizat` cu obiectivul strategic de a crea sau men]ine un avantaj competitiv sau de a contracara un avantaj de]inut de un competitor existent deja sau nou ap`rut. Conceptul este relevant pentru organiza]iile care se confrunt` cu provoc`ri [i oportunit`]i ce nu pot fi tratate cu metode clasice, \n vederea \mbun`t`]irii structurilor, proceselor, tehnologiilor, managementului resurselor umane [i modurilor de operare ale organiza]iilor. Necesitatea transform`rii poate exista at#t \n sectorul privat, c#t [i \n cel public sus]ine, doct. John J. Garstka, director adjunct pentru concep]ii [i opera]ii din Departamentul Ap`r`rii al SUA. Stimulentele \n direc]ia transform`rii pot varia. |n unele cazuri, transformarea este stimulat` de deteriorarea rapid` a pozi]iei competitive a organiza]iei ca urmare a modific`rilor neprev`zute [i neanticipate produse \n mediul de competi]ie sau a volumului necunoscut de modific`ri. |n alte cazuri, transformarea reprezint` o oportunitate ap`rut` ca urmare a dorin]ei de a crea sau m`ri avantajul competitiv prin exploatarea noii tehnologii. Acest lucru necesit` schimb`ri \n ceea ce prive[te organiza]ia, procesul sau oamenii. |n situa]ia producerii a[a-numitului reviriment \ntr-o afacere, conducerea sau managementul profund ineficiente pot duce la un asemenea grad de deteriorare a pozi]iei competitive a unei firme, \nc#t, pentru a reface avantajul competitiv, este necesar` o transformare de perspectiv`. R`spunsurile la aceste \ntreb`ri caracterizeaz` pozi]ia competitiv` actual` a unei organiza]ii [i furnizeaz` o estimare a pozi]iei viitoare. |n unele cazuri, r`spunsurile nu sunt perfect clare, deoarece acestea implic` nesiguran]`, ambiguitate [i evalu`ri ale riscurilor. Acest lucru duce deseori la dezacord [i stimuleaz` dezbateri \n cadrul unei organiza]ii. Dac` se poate ajunge la un consens privind existen]a unei deficien]e competitive, actuale sau viitoare, atunci poate \ncepe dialogul relativ la cursurile poten]iale de ac]iune \n scopul cre[terii pozi]iei competitive. Acesta este momentul \n care, dup` ob]inerea consensului privind nevoia de schimbare, ar trebui avut` \n vedere transformarea ca mijloc de realizare a acesteia.

Capabilit`]ile ca punct central al transform`rii


Dac` se pleac` de la premisa c` aceste capabilit`]i reprezint` elementele esen]iale prin care organiza]iile intr` \n competi]ie, eforturile de a dezvolta sau m`ri un avantaj competitiv ar trebui s` aib` la baz` tocmai aceste capabilit`]i (capabilities-based). Conceptual, capabilit`]ile pot fi privite ca incluz#nd oameni, procese, organiza]ii [i tehnologie. Acest lucru implic` l`rgirea capabilit`]ilor prin inova]ii [i schimb`ri la nivelul componentelor. |n cazul \n care

Evaluarea avantajului competitiv


O organiza]ie de]ine un avantaj competitiv \n momentul \n care atinge o pozi]ie competitiv` superioar` vis-a-vis de unul sau mai mul]i competitori. Pozi]ia competitiv` reprezint` o m`sur` relativ` de performan]`. |n sens practic, performan]a poate fi m`surat` prin compararea capabilit`]ilor integrate ale competitorilor \ntr-un mediu competitiv. Indiferent dac` este vorba de o afacere sau un r`zboi, o organiza]ie \[i poate evalua pozi]ia competitiv` actual` sau viitoare r`spunz#nd la urm`toarele \ntreb`ri: Pozi]ia competitiv` actual`: Cine sunt competitorii [i care sunt capabilit`]ile lor? |n ce m`sur` pot fi comparate capabilit`]ile actuale ale organiza]iei cu capabilit`]ile competitorilor? |n ce m`sur` poate fi comparat procentul \n care organiza]ia respectiv` \nva]`, se adapteaz` [i se perfec]ioneaz` cu cel al competitorilor? Ce probabilitate de apari]ie a unor noi competitori \n viitorul apropiat exist`? Pozi]ia competitiv` viitoare: Cine sunt viitorii competitori

probabili [i de ce capabilit`]i vor dispune? C#nd se preconizeaz` apari]ia noilor competitori? Care sunt capabilit`]ile viitoare anticipate ale organiza]iei? Ce m`suri pot fi luate pentru a-i descuraja pe viitorii poten]iali competitori? Ce m`suri ar trebui luate pentru a crea avantajul competitiv \n viitor, \n caz c` ac]iunea de descurajare e[ueaz`?

Orice hot`r#re se ia cu consensul tuturor membrilor

10

CER SENIN

Nr. 3 (80)

2005

NATO PREZENT {I VIITOR


schimbarea la nivelul componentelor implic` inova]ie, sunt, de regul`, adecvate metodele tradi]ionale. Cu toate acestea, c#nd l`rgirea sau dezvoltarea capabilit`]ilor necesit` sincronizarea inova]iilor \n dou` sau mai multe componente sau c#nd inova]iile la nivelul componentelor produc dificult`]i, este necesar` aplicarea metodelor specifice transform`rii. Un nucleu pentru transformare bazat pe capabilit`]i implic` urm`toarele elemente [i rela]ii: Transformarea este un proces continuu, ce creeaz` [i men]ine avantaj competitiv; Transformarea implic` evolu]ia simultan` a proceselor, organiza]iilor, tehnologiilor [i capitalului uman, care, luate \mpreun`, l`rgesc capabilit`]ile existente [i fac posibil` introducerea unor capabilit`]i noi; Transformarea l`rge[te baza capabilit`]ilor existente prin crearea unor armatei, subliniind caracterul absolut necesar al procesului de transformare. |n contextul ap`r`rii, cele patru componente principale ale capabilit`]ii oamenii, procesul, organiza]ia [i tehnologia pot fi extinse astfel \nc#t s` includ` elemente structurale suplimentare. |n cadrul Departamentului Ap`r`rii al SUA, acestea corespund unor structuri ca Doctrina, Organizarea, Instruc]ia, Materialele, Conducerea [i |nv`]`m#ntul, Personalul [i Facilit`]ile. Raporturile \ntre cele patru elemente principale Antrenament \n teren greu fr`m#ntat [i elementele extinse sunt dup` cum urmeaz`: Oamenii Personalul, Conducerea sprijin` inova]iile, acumularea de experien]` [i asumarea riscului. [i |nv`]`m#ntul, Instruc]ia; Procesul Doctrina; Aceste elemente asigur` un cadru Organiza]ia Organizarea; propice transform`rii [i structur`rii Tehnologia Materialele [i ini]iativelor privind transformarea. |n mod Facilit`]ile. clar, elementele specifice situa]iei compeAcest cadru simplu subliniaz` titive a unei organiza]ii vor determina dimensiunile principale ale schimb`rii amploarea, ritmul [i intensitatea ini]iativelor necesare \ndeplinirii obiectivelor pentru for]ele militare [i asigur` un strategice dorite. Prin urmare, r`spunsul mecanism care ne indic` \n mod clar [i corect la \ntrebarea Ce \n]elege]i prin succint schimb`rile ce pot fi f`cute \n transformare [i cum arat` aceasta? este, transformarea for]elor militare. Asigur`, deseori, Depinde de elementele specifice de asemenea, o perspectiv` util` pentru ale situa]iei competitive \n care se g`se[te reexaminarea trecutului [i elaborarea o organiza]ie. strategiilor pentru implementarea transform`rii armatei.

Transformarea [i organiza]iile militare

Scurt istoric
Transform`rile \n cadrul armatei au avut ca rezultat dezvoltarea unor noi capabilit`]i pentru ducerea ac]iunilor de lupt`. Acest proces a implicat \ntotdeauna schimb`ri evolutive \n unele sau \n chiar

De la asisten]` militar` la asisten]` medical` noi domenii de competi]ie [i competen]e, d#nd o nou` valoare atributelor competitive existente; Transformarea influen]eaz` avantajul actual sau viitor prin identificarea oscila]iilor la nivelul principiilor sau al seturilor de reguli; Transformarea implic` identificarea unor surse noi de putere, care, dac` sunt exploatate, pot duce la m`rirea avantajului competitiv; Transformarea se concentreaz` pe componenta uman` a schimb`rii, produc#nd conduc`tori capabili s-o realizeze [i cre#nd o cultur` deschis` schimb`rii, care
CER SENIN

Departamentul Ap`r`rii al SUA define[te transformarea ca un proces care modeleaz` caracterul \n schimbare al competi]iei [i cooper`rii militare prin noi combina]ii ale conceptelor, capabilit`]ilor, oamenilor [i organiza]iilor, care exploateaz` avantajele \n favoarea ]`rii [i protejeaz` \mpotriva vulnerabilit`]ii asimetrice cu scopul de a ne sus]ine pozi]ia strategic`, lucru care sprijin` \nt`rirea p`cii [i stabilit`]ii \n lume. Aceast` prezentare a transform`rii redefine[te pozi]ia central` a dezvolt`rii capabilit`]ilor \n Cooperare avia]ie marin` direc]ia transform`rii

Nr. 3 (80)

2005

11

NATO PREZENT {I VIITOR


succesului \n ce prive[te transformarea armatei. de a desf`[ura o serie de experimente, exerci]ii [i jocuri complementare a fost decisiv` prin aceea c` a dat posibilitatea liderilor vizionari s` accelereze procesul de \nv`]are [i s` ob]in` dovezi care s` sprijine investi]iile \n capabilit`]ile nou ap`rute.

Importan]a inova]iilor privind oamenii


Posibilitatea ca anumite tipuri de inova]ii \n ce prive[te ac]iunile de lupt` s` produc` disfunc]ionalit`]i \n activit`]ile elitei a reprezentat una din problemele cheie ale transform`rii armatei. Este at#t cazul dezvolt`rii r`zboiului mecanizat, c#t [i al avia]iei de transport. Componenta uman` constituie factorul cel mai complex \n transformare, indiferent dac` este vorba de sectorul privat, public sau militar. |n consecin]`, cei \ns`rcina]i cu gestionarea procesului de schimbare trebuie s` se concentreze pe elementul uman.

Transformarea [i NATO

Dac` privim NATO prin prisma transform`rii, este important s` avem \n vedere \ntreb`rile privind avantajul competitiv actual [i viitor. R`spunsurile la aceste \ntreb`ri pot furniza o imagine util` asupra gradului \n care este necesar` transformarea [i ritmul \n care trebuie urmate ini]iativele. Exist` un larg consens asupra faptului c` mediul competitiv actual al NATO s-a schimbat. Mediul competitiv relativ static \n timpul r`zboiului rece a fost \nlocuit de un mediu de Repeti]ie pentru o posibil` interven]ie NRF securitate complex [i extrem de fluid. Mixtura format` din noii competitori [i capabilit`]ile lor existente [i preconizate toate componentele principale (tehnocreeaz` o nou` provocare \n ce prive[te logie, organiza]ie [i oameni). Rezultatul securitatea. Noii competitori includ clar al acestor schimb`ri a avut un impact actori transna]ionali [i non-statali care revolu]ionar asupra avantajului comnu au multe din atributele de identificare petitiv \n lupt`, atunci c#nd dezvoltarea obi[nuite ca teritoriu, frontiere [i baze fixe capabilit`]ilor competitorilor a r`mas \n Unul din factorii care complic` sau au aspira]ii [i motive diverse [i urm`. transformarea armatei este necesitatea de opereaz` dup` reguli diferite. |n multe cazuri, sursa acestui avantaj a demonstra eficacitatea opera]ional` NATO r`spunde competitiv a fost generat` de exploatarea noului mediu comunei inova]ii \ntr-o component` cheie a petitiv \ncerc#nd s` capabilit`]ii. Ca exemple pot fi date gestioneze riscul prin Falanga Roman` (inova]ie organicrearea unei for]e cu zatoric`), praful de pu[c` (inova]ie capabilit`]i [i atribute tehnologic`), criptografia (inova]ie legat` noi, care s` contrade proces) [i trupele profesionale (inova]ie careze amenin]`rile legat` de oameni). Totu[i, \n unele cazuri, actuale [i previzibile. numai inova]ia la nivel de component` nu |n cadrul Summiteste adecvat` pentru a \mbun`t`]i ului de la Praga, din semnificativ capabilitatea de lupt`. Acest 2002, alia]ii au fost de lucru se \nt#mpl` deseori c#nd inova]ia acord c` for]ele tehnologic` face posibil` o \mbun`t`]ire NATO trebuie s` de zece ori mai mare \ntr-o dimensiune devin` flexibile, disvital` a r`zboiului. O \mbun`t`]ire de locabile [i sustenabile. acest tip s-a produs \n cazul avia]iei de M`sura \n care este transport (distan]a de angajare), lupta necesar` schimbarea mecanizat` (viteza de manevr`) [i ap`Un cuplu perfect: lupt`tor armament de precizie pentru a crea o for]` rarea aerian` (distan]a de descoperire). cu capabilit`]i inte|n fiecare din aceste cazuri, au fost grate corespunz`toare \ndepline[te \n mod necesare diverse combina]ii ale inova]iilor poten]ial` a unui nou concept. |n cazul clar criteriile privind transformarea. Mai realizate \n cele patru componente avia]iei de transport [i unit`]ilor mecamult, for]a motrice pentru acest proces o nizate, conceptele opera]ionale ini]iale [i principale pentru a realiza o nou` reprezint` For]a de R`spuns NATO (NRF). capabilitate de lupt`. Aceste cazuri au tehnologiile asociate nu au reu[it s`-[i NRF este proiectat` ca o for]` de reac]ie scos \n eviden]` necesitatea identific`rii dovedeasc` superioritatea. Pu]ini au fost rapid`, cu efective de 20.000 de militari, cei care au apreciat corect impactul [i exploat`rii unor noi surse de putere preg`tit` pentru lupt`, capabil` de pentru dezvoltarea noilor capabilit`]i. De poten]ial pe care conceptele opera]ionale dislocare \ntr-un interval de timp cuprins asemenea, au atras aten]ia asupra [i tehnologiile \l pot avea pe m`sur` ce \ntre 5 [i 30 de zile [i de sus]inere 30 de evolueaz`. |n ambele cazuri, capacitatea factorilor decisivi pentru ob]inerea

Accelerarea inova]iilor prin experien]a c#[tigat`

12

CER SENIN

Nr. 3 (80)

2005

NATO PREZENT {I VIITOR


\n re]ea [i bazate pe sateli]i \n opera]iile poten]ial la mediul coali]iei. fiscal actual [i transUn mecanism nou pentru accelerarea punerea \n practic` a dob#ndirii cuno[tin]elor ce ]in de conceptului NATO organizare \n acest domeniu \l constituie privind NEC vor imCursul Scurt pentru Opera]ii Centrate pe plica \n mod inevitabil Re]ea. Acest curs de nivel executiv va fi op]iuni foarte costisiorganizat de Comandamentul Aliat pentru toare. Transformare \n colaborare cu Centrul de Necesitatea invesExcelen]` NATO pentru sistemul de tirii \n acest tip de comand` [i control [i Biroul pentru capabilit`]i creeaz` Transformarea For]ei din cadrul Deparposibilitatea dezvolt`rii tamentului Ap`r`rii al SUA, \ncep#nd din conceptului de colaiunie 2005. borare [i experimenAnaliz#nd \ntreaga gam` a ini]iativelor tare concentrat pe NATO \n domeniul transform`rii, crearea func]ionarea for]elor AWACS \n cercetare Comandamentului Aliat pentru Transde coali]ie \n re]ea formare apare ca o inova]ie organizatoric` dincolo de raza de zile. NRF este preconizat` s` reprezinte un important`, ce promite s` contribuie operare probabil`. Dac` este realizat` grup de arme \ntrunite cu mijloace substan]ial la procesul de transformare corespunz`tor, aceast` abordare ar putea incluz#nd o for]` terestr` de dimensiunile NATO, aflat \n curs. Activitatea acestui ajuta la producerea dovezii empirice neceunei brig`zi, mijloace aeriene [i capabilit`]i sare pentru a sprijini de comand` [i control destinate s` sprijine NATO c#nd este 200 misiuni pe zi, precum [i for]e navale. vorba de investi]iile Pentru a fi dislocate, aceste for]e trebuie statelor membre \n s` fie expedi]ionare. Acest lucru impune capabilit`]ile de baz` schimbarea tehnologiei \n forma care fac posibil r`ztransportului aerian strategic [i inova]ii \n boiul bazat pe re]ea. ce prive[te oamenii (solda]i [i aviatori) care Un obiectiv cheie pot fi disloca]i \n afara teritoriului lor pentru accelerarea na]ional. implement`rii Pentru a fi eficient` ca grup de arme conceptului NEC \ntrunite integrate, NRF va necesita NATO \l constituie inova]ii tehnologice pentru dislocarea unor cre[terea capacit`]ii sisteme de comand` [i control moderne [i alia]ilor de a \nv`]a interoperabile. Iar pentru a fi sustenabil`, unul din experien]a NRF va necesita elaborarea unor altuia \n ce prive[te capabilit`]i logistice eficiente, robuste [i for]ele care ac]ioneaz` Transformare \nseamn` [i tehnic` modern`, adaptabile. Pentru a \mbun`t`]i sustena\n re]ea \n opera]ii, ultraperfec]ionat` bilitatea, vor fi necesare inova]ii \n exerci]ii [i experidomeniul procesului, organiz`rii [i mente. Dislocarea tehnologiei. corpurilor de for]e germane/olandeze \n comandament [i a centrelor de excelen]` Necesitatea l`rgirii interoperabilit`]ii NATO asigur` un fundament solid pentru Afganistan, de exemplu, a furnizat ocazia ridic` una din cele mai importante realizarea transform`rii \n ritm sus]inut a pentru aprofundarea cuno[tin]elor privind probleme pentru orice for]e armate Alian]ei. |n evaluarea succesului posibilitatea \ntrebuin]`rii comunica]iilor apar]in#nd unei ]`ri [i, transform`rii armatei, istoria subliniaz` \n mod special, pentru importan]a comandan]ilor care pot NATO. Cu toate acesconduce schimbarea [i valoarea unei tea, ceea ce face din culturi deschise schimb`rii, ce tolereaz` NRF un motor mai discu]iile [i sprijin` inova]iile. A ales NATO puternic pentru transcei mai reprezentativi factori pentru a formarea NATO este asigura succesul? Numai timpul o va leg`tura dintre NRF [i dovedi. Totu[i, dac` avem \n vedere conceptul NATO priprogresul \nregistrat p#n` la ora actual`, vind Capabilitatea Opeimaginea este \ncurajatoare, iar r`spunsul rabil` \n Re]ea (NEC). pozitiv. Aceast` leg`tur` permite for]elor NATO s` m`reasc` interoperabilitatea [i s` exploateze www.nato.int/docu/review/2005/ mai bine noua surs` de issue1/english/art4.html putere asociat` cu Traducerea [i adaptarea schimbul de informa]ii. GABRIELA GROZA |n misiune pe frontul antiterorist |ns` aplicarea acestui
CER SENIN Nr. 3 (80) 2005

13

ALMA MATER
{coala de Aplica]ie pentru For]ele Aeriene Aurel Vlaicu

CITADELA ZBORULUI, LABORATORUL SPECIALI{TILOR


Institu]ia militar` de \nv`]`m#nt de la Boboc este un nume de rezonan]` istoric` \n Avia]ia Rom#n`. Leag`n al aripilor patriei, a[a cum au mai fost [i [colile de la Tecuci, Foc[ani [.a., care, \n timp, s-au contopit \n citadela din apropierea Buz`ului, el a dat ]`rii, vreme de decenii, multe genera]ii de pilo]i [i personal nenavigant. Aura acestei minunate f`uritoare de brave caractere umane, de aviatori de marc` pentru aeronautica militar` [i civil` na]ional`, dar [i interna]ional`, a trecut, nu o dat`, pragul legendei. Aici s-au format a[ii de la man[a avioanelor clasice cu piston, dar [i ai celor cu reac]ie, supersonice, deopotriv` cu cei care, chiar dac` n-au uimit, la un moment dat, lumea, au slujit o via]`, cu tenacitate, modestie, s#rguin]` [i curaj, unit`]ile de lupt`, deta[amentele de zbor, companiile aeriene pe care le-au \nnobilat cu harul [i d`ruirea lor. Azi func]ioneaz` ca {coal` de Aplica]ie pentru For]ele Aeriene. Procesul de \nv`]`m#nt a fost structurat astfel \nc#t s` asigure, \ntre altele, condi]ii optime pentru preg`tirea de specialitate a absolven]ilor, precum [i pentru men]inerea [i perfec]ionarea deprinderilor militare de baz` formate \n Academia Henri Coand`, de la Bra[ov.

PREGTIRE INTERARME COMPLEX


Comandorul Valeriu Iosif, [eful Sec]iei \nv`]`m#nt, o veche cuno[tin]` de-a noastr`, dup` ce trece \n revist` principalele direc]ii de activitate din [coal`, ne invit` s` vedem o parte a bazei didactice. Poposim mai mult \n laboratoarele unde se \nva]` limba englez`. |ntr-adev`r, condi]ii excelente de \nsu[ire, profesori inimo[i, cursan]i motiva]i, avizi de cuno[tin]e multiple [i solide. Se constat` un proces de accelerare a \nv`]`rii. Exist` aici un centru secundar de \nsu[ire a limbii engleze, ale c`rui cursuri au fost urmate, p#n` \n prezent, de 6 grupe, a c#te 10 cursan]i. |n cur#nd, durata acestor cursuri, prin care se urm`re[te \nsu[irea terminologiei specifice NATO, se va m`ri, de la 30 la 60 de ore, dat fiind faptul c` o serie de ofi]eri vor merge \n teatrul de opera]ii militare. |n actuala structur`, c#nd {coala de aplica]ie a devenit comun` pentru cele trei arme de baz` din compunerea categoriei de for]e, s-a reu[it s` se asigure o preg`tire

interarme, \n mod deosebit la cursurile de stat major, care faciliteaz` [i accederea la concursul de admitere la Universitatea Na]ional` de Ap`rare. Am dob#ndit deja suficient` experien]` ne spune comandorul Iosif , \n sensul c` instruirea ofi]erilor se face pe niveluri de preg`tire: curs de baz` la sublocotenen]i, curs avansat la locotenen]i, ca s` accead` la gradul de c`pitan, [i curs de stat major pentru c`pitani. Sistemul este compatibil cu cel din ]`rile membre NATO. Pentru aceasta s-au reg#ndit cursurile de

carier` [i celelalte, \n sensul c` au fost reformulate planurile de \nv`]`m#nt [i programele analitice, astfel \nc#t s` se asigure o preg`tire de specialitate \n vederea integr`rii \n sistemele NATO [i ob]inerea interoperabilit`]ii, urm`rindu-se legarea acestora cu situa]ii mai concrete din teatrul de ac]iuni militare. {coala preg`te[te [i subofi]erii pe filier` indirect`, din r#ndul militarilor angaja]i pe baz` de contract, pe parcursul a patru luni de zile, \nv`]`m # n t u l d e s f `[ u r # n d u - s e m o d u l a r . Primul modul, spre exemplu, vizeaz` leadership-ul, fiind gestionat de instructori forma]i \ntr-un centru NATO din Cehia. Reducerea perioadelor de instruire la cursul de carier`, de pild`, de la [ase la trei luni s-a f`cut [i prin \mbun`t`]irea programelor analitice, cresc#nd ponderea \nv`]`m#ntului practic-aplicativ p#n` la 70 la sut`. Frontispiciul citadelei zborului, intrarea \ntr-o {coala dispune de lume mirific`...

14

CER SENIN

Nr. 3 (80)

2005

ALMA MATER
re]ele de INTERNET [i INTRANET. Despre exigen]ele la examenele de selec]ie avea s` ne vorbeasc` [i comandantul [colii, generalul de flotil` aerian` Liviu Burhal`, concuren]a fiind foarte mare, cu at#t mai mult cu c#t anul acesta a fost declarat anul calit`]ii. Sunt cursuri \n care lupta se d` \ntre trei c a n d i d a ] i p e u n l o c . L a unul din cursuri, la avia]ie, pe 15 locuri au fost peste 40 de candida]i, la radioloca]ie, tot aproape trei pe loc. Sunt cazuri, foarte rare, \n care sunt mai pu]ini candida]i dec#t locuri. Dar dac` nu sunt preg`ti]i, nu intr`. La cursul de avansa]i, la ghidul carierei, la meteo, erau cinci locuri [i un singur candidat. {i acela, baz#ndu-se nu pe cuno[tin]e, ci pe rela]ii. N-a fost admis. Exigen]ele se manifest` nu numai la admitere, ci pe tot timpul cursurilor. At#t la cei ce frecventeaz` generalul Burhal`, dar practica a demonstrat c` din [coal` se pleac` cu un bogat bagaj de cuno[tin]e teoretice [i practice.

PENTRU SUS}INEREA MARII PASIUNI

IAR-99, anticamera zborului de performan]` De[i \n ziua prezen]ei noastre la Boboc nu s-a putut zbura din cauza unor condi]ii ce i-au trecut prin m#n`. C#nd ajungi s` improprii pentru avionul clasic de [coal` zbori, instructor [i elev, \n forma]ie, arip` IAK-52 [i pentru elicopterul IAR-316 (escal#ng` arip` [i inim` l#ng` inim`, stadiu de drilele de avioane cu reac]ie fiind temporar preg`tire pe care \l vor atinge \n acest an la dislocate la Bac`u), v#nt cu peste 20 de zbor, rela]iile de suflet sunt cu totul altele. metri pe secund`, preg`tirile pentru Pilotajul nu s-a \nsu[it niciodat` din ([i la) starturile ce urmau erau \n toi. Instructorii ordin. Instructorii din subordinea lui Calennu se pot prezenta oricum la \nt#lnirea, pe ciuc, chiar dac` au de-a face an dup` an cu pist`, cu studen]ii. Ei tineri din genera]ia contra, au g`sit metotrebuie s` fie [i s` se dele prin care s` le induc` un plus de dovedeasc`, \n ochii motiva]ie, s`-i \mprumute cu o ra]ie acestora \ndeosebi, ades`n`toas` ([i benefic`) de dragoste pentru v`ra]i a[i. Chiar dac` zbor, s`-i fac` s` simt` cu toat` fiin]a lor c` majoritatea sunt tineri. Un pot s` st`p#neasc` v`zduhul dac` vor, dac` alt atu al rela]iei dasc`liubesc \naltul, dac` muncesc, dac` asud`, elev. Cu c#t instructorul dac` tr`iesc pentru aceast` profesie. |n este mai aproape de v#rsta avia]ie, poate mai mult dec#t oriunde, \nv`]`celului, cu at#t rela]ia constatarea apostolului Pavel Dac` biunivoc` merge mai bine. dragoste nu e, nimic nu e, este de o Am avut [i eu, \n aceea[i valabilitate sor` cu \ns`[i existen]a. Datoria [coal` (O, Doamne, ce IAK-52, sau primii pa[i spre... cer noastr` moral` este s` le d`ruim lor ce am vremuri!), un instructor \nv`]at la timpul nostru, de la instructorii mai apropiat de v#rsta mea. pe care i-am avut zice c`pitanLa IAK-11. B.J.-ul. Adic` Bostan Jenic`. |i comandorul Calenciuc. forma de \nv`]`m#nt, c#t [i la spuneam aproape totul. Cu ceilal]i, \n cei La IAK-52 se pred` [i se inoculeaz` instructori. |n [coal`, ne spunea patru ani de [coal` militar` superioar`, nu ABC-ul zborului. Instructorii le \ntrez`resc comandantul, au fost introduse prea am \ndr`znit. Erau maiori, locotenentdin primele s`pt`m#ni poten]ialul. {i sunt colonei. M`suram distan]a de suflet \ntre sondaje de opinie prin care se m#ndri, ca nimeni altcineva, c#nd constat` noi cu alte unit`]i. Dup` un zbor reu[it, urm`re[te s` se constate care sunt c` n-au dat gre[. Vremea le confirm` B.J.-ul m` ]inea de dup` g#t dup` ce cele mai interesante [i instructive intui]iile, judec`]ile de valoare. {i se bucur` coboram din avion p#n` la hangar [i prelegeri. Func]ie de rezultate, se nespus de realiz`rile lor ulterioare. Cum a sim]eam c` pluteam \n alt` lume. Al]ii m` fost cu sublocotenentul Daniel Ni]`, aduc corective, se fac \mbun`t`]iri. felicitau sau, \n caz de La absolvire, tot mai multe cadre au rateuri, m` mustrau declarat c` nu [i-au \nchipuit c` la din pozi]ia drep]i. {coala de aplica]ie vor trebui s` Care nu prea face \nve]e de diminea]a p#n` seara. Uite cas` bun` \ntre doi zbur`tori. Este, c` a[a este. Semn c` aceste cursuri \ntr-un fel, [i opinia sunt etape din via]` \n care trebuie s` comandantului se asude, [i nu s` fie privite ca o escadrilei studen]ilor perioad` de relaxare. care zboar` primul |n acest sens sunt elocvente [i tip de avion \n [coal`, reac]iile care vin de la bazele aeriene IAK-52, c`pitanla adresa proaspe]ilor absolven]i ai comandorul Viorel { c o l i i d e A p l i c a ] i e pentru F o r ] e le Calenciuc, care a Aeriene. Ele sunt pozitive. Fire[te c` studiat reac]ia celor IAR-316 B Alouette, gata s`-[i primeasc` noii st`p#ni peste 100 de studen]i este loc [i de mai bine, ne spunea

CER SENIN

Nr. 3 (80)

2005

15

ALMA MATER
G#rz, ambii promo]ia 2003. Despre Marin, primul an c#nd scomandantul escadrilei, Anastasof, nu mai a realizat, [i prididea cu laudele. Dar nu i-a uitat nici pe dep`[it chiar, Gabriel Udrescu, Radu Jugr`vescu, Ciprian suta de ore de B`dil`, pe ceilal]i colegi ai lor, cu care a zbor cu studen]ii \nceput zborul \n martie. Dup` 24 de din Academia exerci]ii \n dubl` comand`, \nsum#nd circa Henri Coand` 9 ore, erau deja gata s`-[i poarte singuri pe avioanele de aripile de o]el pe cer. {i n-au fost simple [coal` [i antretreceri \n tur de pist` sau zone, ci nament cu reacantrenament riguros cu orient`ri pentru ]ie \n vederea misiuni de lupt`, dup` scenarii tactice, \n trecerii pe sucare sunt simulate opera]ii aeriene, cu personice. Tot preg`tiri [i analize gen briefinguri [i pentru prima dat` debriefinguri. Ca la NATO! \n istoria [colii, cei ce urmau cursul Emo]iile de dinaintea b`t`liei cu bariera sonic` de baz` au ob]inut titlul de proasp`t absolvent al unei prestigioase [coli pilot clasa a 3-a. S-au efectuat trageri cu de pilotaj din Fran]a. A fost unul dintre forma]ia \n poligon (simul`ri), trageri cu studen]ii care nu mai zburaser` p#n` la tunul, cu PRND-uri, lans`ri de bombe, lupt` intrarea \n Academia For]elor Aeriene. Dar aerian`, trageri foto \n ]inte aeriene, zbor a ie[it primul la simpl` comand`. Al]ii, care instrumental. au f`cut planorism \n via]a civil`, vin cu o Colonelul Oprea B`nescu [i S-a trecut la o preg`tire modern`, anumit` doz` de infatuare care nu le face locotenent-colonelul Titi D`niciuc au modular`, teoretic [i practic, de la clasicul un serviciu ni se dest`inuie comandantul misiuni importante \n conducerea [i caiet la fi[a de preg`tire [i analiza pe escadrilei de IAK. Se cred zmei c#nd nici n\ndrumarea cursan]ilor din radioloca]ie, calculator, \n care se face o evaluare au atins cerul ca lumea. Eu le zic: stop! Nu respectiv artilerie antiaerian` [i rachete progresiv` a studen]ilor. compara]i planorul cu avionul! Este sol-aer. Experien]a \n aceste arme din De[i pare mai mic num`rul orelor de altceva. compunerea categoriei noastre de for]e zbor cu L-39 la studen]ii de anul III, circa 20 |i spun c` \nsu[i generalul [ef al [i-o valorific` \n transmiterea de cuno[tin]e de ore \n medie, fa]` de ce zburam noi \n Comandamentului [colilor de avia]ie [i deprinderi celor ce urmeaz` cursurile [coal` cu MiG-ul 15, \n jur de 3540 de ore, franceze l-a l`udat pe fostul s`u elev [i {colii de aplica]ie. Primul ne vorbe[te calitatea instruirii este \n plin` cre[tere Calenciuc \[i umple pentru c#teva despre aprecierea tot mai rapid` pe care o ne \ncredin]eaz` c`pitan-comandorul s`pt`m#ni sufletul de bucurie. Care dasc`l atingem fa]` de vestici. Au constatat acest Adrian Gean`, instructor-[ef zbor. Anul nu este m#ndru c#nd \[i vede elevul pe lucru colegi ai lor care au vizitat o {coal` de acesta sunt prev`zute 80 de ore cu anul IV, creste? aplica]ie din Spania. Sublocotenen]ii de la 40 \n perioada maiiulie [i 40 \n cadrul Aprecieri deosebite sunt [i la adresa Cursul de baz` sunt preg`ti]i pentru cursului de baz`, dup` ce ies sublocoinstructorilor de la elicopterele IAR-316. func]iile de comandant de pluton sau tenen]i. Locotenent-comandorul Daniel Radu, echivalentul, [ef de sta]ie. La nivelul La Bac`u, unde se efectueaz` trecerea loc]iitorul pentru zbor al comandantului exigen]elor maxime. Accentul se pune pe pe supersonice, c`pitan-comandorii escadrilei, ne-a informat c` printre studen]ii tehnica nou`. Prin programele derulate din Laurian Anastasof, Nicolae Surdea, forma]i pe acest tip de aeronav` \n ultimii 1995, radiolocatori[tii au reu[it, \ntr-o locotenent-comandorii Eugen Botezatu ani sunt [i tineri sublocotenen]i din perioad` scurt` de timp, s` \nve]e schemele [i Valeric` Jumug` lucreaz` intens cu cei Republica Moldova. Ei vor pleca \n ]ar` bloc, principiile de construc]ie [i de 19 sublocotenen]i. Primii simpli[ti au fost dup` brevetare. |n acest scop, parcurg \ntrebuin]are ale celor dou` sta]ii FPS [i sublocotenen]ii Mih`i]` Marin [i Romeo programul de instruire \n tehnica pilotaGAP FILLER. La una jului, de naviga]ie aerian`, \ntrebuin]are \n din serii s-a adus GAP FILLER-ul \n cazarm` lupt`: transport de materiale, r`ni]i, ateriz`ri pe toat` perioada \n teren limitat. |n acest an le-a fost sporit cursului. 19 ofi]eri [i num`rul de raiduri, traiectele de zbor fiind mai[tri militari s-au alese deasupra tuturor formelor de relief, \ntrecut pe ei \n exigen]ele sunt, [i \n cazul lor, maxime. A[a cunoa[terea sta]iilor cum sunt, ca regul`, \n academiile [i [colile digitale. Au [i de la cine militare din Rom#nia. \nv`]a. C`pitanul ing. La {coala de aplica]ie, \n domeniul Constantin Dedu [i zborului s-au ob]inut \n ultima vreme unele performan]e notabile. Ni le dezv`luie [eful locotenentul ing. Marinescu s-au peravia]iei, comandorul Florea Dr`ghici, fec]ionat \n SUA. Un alt nimeni altul dec#t eroul, al`turi de colegul s`u de echipaj, locotenent-comandorul instructor, maiorul Aurelian Florea, aflat Emilian Popovici, al unei ateriz`ri for]ate atunci la masterat la formidabile anul trecut, dup` s`rirea Academia Tehnic` Milicupolei, cu avionul IAR-99 {OIM. 2004 a tar`, era a[teptat pentru marcat un reviriment nu numai \n privin]a De aici \ncepe... turul de for]` \nt`rirea echipei. calit`]ii preg`tirii, ci [i a num`rului de ore, al radiolocatori[tilor De[i ponderea acti\n special la cei de pe avionul reactiv. Este

|N LUPT PERMANENT CU TIMPUL

16

CER SENIN

Nr. 3 (80)

2005

ALMA MATER
vit`]ilor este rezervat` practicii, nu este neglijat` c#tu[i de pu]in preg`tirea teoretic` pentru cunoa[terea \n profunzime a tehnicii din ultima genera]ie. {i pentru ca limbajul s` fie comun cu omologii din NATO, la toate cursurile, 20 de ore sunt rezervate limbii engleze, terminologiei specifice, pentru a putea comunica \n structuri. Se acord` aten]ie managementului organiza]iei, \n special la nivel pluton, companie, tacticii de radioloca]ie. |ntre sec]iunea radioloca]ie [i unit`]ile din ]ar` exist` o comunicare foarte bun`. Pe baza celor relevate de comandan]ii din unit`]i, dar [i de alte cadre, au fost adaptate planurile de \nv`]`m#nt, cadre din unit`]i au fost solicitate pentru a preda. A[a s-a \nt#mplat, de pild`, cu un c`pitan inginer de la subunitatea din Ovidiu, care le-a predat cursan]ilor FPS-117, inclusiv partea tehnic`. Cele dou` s`pt`m#ni de practic` \n acea unitate s-au finalizat cu un examen, aplica]ie va fi ca o carte pentru ei. Radiolocatori[tii au un sentiment de m#ndrie. {eful promo]iei la Cursul de baz` seria octombrie 2004 februarie 2005 a fost unul de-al lor, sublocotenentul Costin M`n`loiu. Locotenent-colonelul D`niciuc abordeaz` sistemic preg`tirea inL-39, baza de plecare spre supersonicele terarme. A[a cum se viitorului produc, de altfel, lucrurile \n [coal`. Modul \n care \nv`]`m#nt de la Academia Henri sunt g#ndite cursurile \n {coala de aplica]ie Coand`, dar [i cu cele de la Universitatea explic`, de la sine, de ce a fost necesar s` fie Na]ional` de Ap`rare, \ntruc#t absolvirea \ntrunite [colile de aplica]ie pentru fiecare acestuia conteaz` ca preg`tire pentru cea arm` \ntr-o singur` institu]ie de \nv`]`m#nt. mai \nalt` institu]ie militar` de \nv`]`m#nt De la gradul de maior, ne explic` el, ofi]erul din ]ar`. Disciplinele de studiu au fost devine ofi]er de for]e aeriene. |n adaptate la specificul ac]iunii For]elor paralel cu sintetizarea procesului Aeriene. {tiut fiind c` pot lucra la opera]ii, de predare, a fost extins` aria de informa]ii, personal func]ii \n statul major cuprindere. Introducerea unor sau ca operatori [i planificatori \n structura concepte noi: comanda, controlul specific` a bazei aeriene , \n ultima parte opera]iilor (ac]iunilor) aeriene a cursului au fost numi]i, \n cadrul unei dup` proceduri NATO, manageaplica]ii prin simulare, pe aceste func]ii [i mentul [i controlul spa]iului s-au comportat foarte bine. Dup` cum s-au aerian, mijloacele prin care se descurcat [i sublocotenen]ii de la cursul efectueaz` acesta, planificarea de baz` din 2000, pe care c`pitanopera]iilor dup` standarde comandorul Radu i-a dus \ntr-o p`dure s` NATO au f`cut caduc Manualul tr`iasc` [i s` ac]ioneze \n condi]ii de ofi]erului de stat major. Datorit` supravie]uire. sistemului comand`-control, La o alt` \ncercare au fost supu[i [i elementul de decizie este foarte subofi]erii la disciplina de leadership. Au sus. Trecerea la ofi]erii de stat dat probele \n prezen]a adjunctului major la cursul de carier` interata[atului militar al Marii Britanii, care s-a arme s-a dovedit benefic`. Viitori navigatori aerieni deslu[esc declarat foarte mul]umit de preg`tirea Grupele sunt comune. Discitainele m`iestriei instructorilor, dar [i a cursan]ilor. plinele, de asemenea. Controlul, {coala de la Boboc a fost, este [i va fi o ac]iunea interarme, plus mare pist` de lansare \n lumea For]elor la care rezultatele au fost foarte bune. De elementul de noutate standardizarea Aeriene a unor cadre de \nalt profesioaltfel, dialogul \ntre instructori [i cursan]i fac ca [i convoc`rile \n cadrul [colii s` fie, la nalism. O citadel` a zborului [i un excelent continu` peste ani. C#nd vin la cursul pentru artilerie [i rachete sol-aer, \n comun cu laborator de formare a speciali[tilor de avansarea \n grad, \[i dau seama, [i unii [i celelalte catedre. Ca [i la celelalte arme. renume. ceilal]i, care a fost partea bun`, de progres, Aici \nv`]aser` ofi]eri din statul major al care sunt minusurile. Sunt \n deplin` Bazei 86 Aerian` Fete[ti, prima concordan]` cele \nv`]ate \n [coal` cu baz` integrat`, c`pitani [i maiori practica din unit`]i. Iar problemele ivite pe din toate cele trei arme de baz` parcurs, ideile pe care le ridic` fo[tii care cuno[teau foarte bine absolven]i sunt discutate \mpreun` cu planificarea ac]iunilor aeriene, instructorii, ca [i programele analitice, a controlului spa]iului, fie c` \ntr-un final propun#nd, de comun acord, erau, la origine, aviatori, ce ar trebui eliminat, ce anume introdus. artileri[ti antiaerieni sau Spun c` sunt \ntr-o permanent` lupt` racheti[ti ori radiolocatori[ti. cu timpul fiindc` noua tehnic` este foarte Se adevereau spusele complex`, te solicit` mult intelectual [i, dac` c`pitan-comandorului Ionu] nu ]ii pasul cu ritmul rapid de predare [i Radu, [eful biroului planificare \nv`]are, e[ti eliminat. Trecerea la sta]ii \nv`]`m#nt: al treilea gen de digitale, noua tehnic`, obligativitatea curs de carier`, cel de stat cunoa[terii procedurilor NATO, operatimajor, nu abordeaz` in stricto vitatea [i interoperabilitatea pe care trebuie ac]iunile escadrilei, divizis` le dovedeasc` sunt o provocare onului etc., ci ale For]elor Racheti[tii sol-aer preg`tesc... traiectoriile permanent`. De aceea Modelul absolvenAeriene. |n acest fel, cursul este optime tului pentru toate armele din {coala de corelat cu planurile de
CER SENIN Nr. 3 (80) 2005

17

ALMA MATER {COALA MARILOR CARACTERE {I A PERFORMERILOR


interviu cu generalul de flotil` aerian` LIVIU BURHAL~, comandantul {colii de Aplica]ie pentru For]ele Aeriene Aurel Vlaicu
Care sunt, domnule general, la ora actual`, priorit`]ile institu]iei pe care o conduce]i? Continu`m s` situ`m \n prim-plan, cum este [i firesc, procesul de \nv`]`m#nt, urm`rind dezvoltarea profesional` a ofi]erilor, mai[trilor militari [i subofi]erilor, conform nevoilor reale de preg`tire din For]ele Aeriene, alinierea, \n integralitatea sa, la standardele, procedurile [i tehnologiile de instruire [i evaluare ale armatelor statelor partenere de Alian]`, devansarea, prin structur`, organizare [i con]inut, a transform`rilor ce se produc \n categoria noastr` de for]e. Trebuie s` spun c` aceste deziderate se realizeaz` prin \ndeplinirea obiectivelor opera]ionale ale {colii de aplica]ie. Care ar fi acestea, \n principal? |n primul r#nd, este vorba de specializarea ini]ial` [i instruirea pentru prima func]ie a absolven]ilor Academiei For]elor Aeriene. Acord`m, de asemenea, o aten]ie deosebit` form`rii [i instruirii ofi]erilor, mai[trilor militari [i subofi]erilor \n rezerv` care apar]in categoriei noastre de for]e, ca [i organiz`rii [i desf`[ur`rii procesului de \nv`]`m#nt pentru formarea subofi]erilor \n activitate pe filier` indirect`. Nu mai este un secret pentru nimeni c` ac]ion`m unitar pentru dezvoltarea competen]elor lingvistice ale personalului. A trecut vremea c#nd \nv`]area limbilor str`ine, a limbii engleze \n primul r#nd, era privit` ca o problem` mai mult facultativ`, de plan secundar ca s` zic a[a. Trebuie s` ajungem s` g#ndim [i s` \nv`]`m toate celelalte aspecte ale instruirii \n limba englez`. Ca \n practica de zi cu zi. |n acest cadru se \nscrie [i \nsu[irea terminologiei militare specifice NATO, a procedurilor de comand` [i stat major utilizate \n ac]iunile militare. De altfel, proiectarea [i desf`[urarea cursurilor de carier` [i a celor de nivel le subordon`m dictonului instruie[te-te a[a cum vei lupta! |nv`]`m#ntul nu mai este privit de mult ca un scop \n sine. Nu form`m oameni pentru diplome, pentru ob]inerea de grade, func]ii etc., de[i sunt obligatorii cursurile ca s` accezi la ierarhii superioare. |n esen]`, form`m lupt`tori, speciali[ti pentru teatrele de opera]ii moderne, preg`ti]i s` ac]ioneze la cele mai \nalte cote valorice, \ntocmai combatan]ilor din categoriile de for]e similare ale armatelor cu performan]e maxime. |n aceea[i ordine de idei, gestion`m [i eu zic c` o facem foarte bine procesul educa]ional [i de instruire \n zbor a tinerilor ofi]eri care fac trecerea pe avionul de lupt` supersonic MiG-21 LanceR. Acest lucru se petrece, practic, pe aerodromul de la Bac`u, unde este dislocat` escadrila comandat` de c`pitancomandorul Laurian Anastasof. Deja o bun` parte dintre sublocotenen]i au ie[it la zborul \n simpl` comand` [i sper ca p#n` la apari]ia acestui interviu to]i cei 19 din serie s` fie ap]i pentru a pilota singuri aeronava. Comandantul escadrilei este un tip foarte ambi]ios, bine preg`tit, cu studii solide aici, \n ]ar`, dar [i \n America [i \n Fran]a, unde a f`cut cursuri de comandan]i de escadril` [i, respectiv, de securitatea zborului. Am fost mul]i ani \ntr-o baz` aerian` [i [tiu cu ce ne-am confruntat \n privin]a form`rii pilo]ilor pe MiG-21 LanceR. Aici, \n [coal`, am creat un program de preg`tire dup` standarde NATO, o preg`tire modular`, cu o alt` structur`. Avem la cursuri o serie foarte bun` de pilo]i. Sublocotenen]ii care fac acum trecerea se vor duce \n bazele aeriene cu cuno[tin]e [i deprinderi total diferite fa]` de seriile anterioare. Diferite [i superioare. Totodat`, facem cu ei o preg`tire preopera]ional`, dup` scenarii tactice, cu toate procedurile NATO, ca s` nu se mai consume timp \n unit`]ile operative cu asemenea etape. Suntem con[tien]i de faptul c` \n bazele aeriene integrate, \n celelalte unit`]i, absolven]ii din toate armele duc, \n fond, cu ei, cartea de vizit` a {colii de aplica]ie [i nu ne este indiferent cum se comport` la locul de munc`. Prestigiul institu]iei se reflect`, de fapt, \n performan]ele lor profesionale, \n modul \n care \[i fac datoria. De aceea spuneam c` acord`m aten]ie [i educa]iei. Aceasta este menirea oric`rei [coli: \mbinarea str#ns` a celor dou` componente esen]iale ale sale: instruc]ia (\nv`]`tura) [i educa]ia. Revenind la obiectivele prin care realiz`m dezideratele despre care vorbeam la \nceputul dialogului, a[ dori s` mai men]ionez: preg`tirea din timp a noilor tipuri de cursuri, a instructorilor [i bazei materiale necesare, \n special \n ceea ce prive[te cursurile de nivel precum controlul traficului aerian [i radarul Gap Filler, utilizarea la parametri maximi a centrului secundar de \nv`]are a limbii engleze, men]inerea permanent` \n stare de operativitate a tehnicii din dotare [i, nu \n ultimul r#nd, asigurarea [i folosirea eficient` a resurselor financiare [i materiale necesare procesului de \nv`]`m#nt [i instruire. Este benefic`, domnule general, reluarea zborului, aici, pe IAK-52, cu studen]ii de anul I? Categoric. |n Academie au parcurs partea teoretic`. Acolo aveau condi]ii mai vitrege pentru zbor. Pe l#ng` faptul c` aici dispunem de toate resursele materiale [i umane, spa]iul aerian este mult mai favorabil. Este zon` de [es, nu ne interfer`m cu nimeni. {i mai este ceva care dac` nu se vede cu ochiul liber se simte \n orice respira]ie pe acest aerodrom, \n aceast` cazarm`, aflat` [i ea \ntr-un proces continuu de modernizare: tradi]ia. De aici \ncepe s` se scrie, cu litere mari, istoria. Nu numai a avia]iei, ci [i a categoriei noastre de for]e. O alt` chestiune important` o reprezint` aducerea IAR-ului 99 \n [coal`. A \nceput deja zborul cu acest tip de aeronav`. Au fost pe Ianca, la mijlocul anului 2004. IAR-99 este avionul de baz` pe care se vor instrui pilo]ii pentru avia]ia de v#n`toare, alte subsonice nu vom mai avea. Proiectul de modernizare este \n plin` derulare. Vom primi mai multe avioane. Pilo]ii din escadril` au \nceput trecerea pe IAR-99 {OIM. |nc` nu avem studen]i la {OIM, numai la varianta Standard. Dup` zborul pe IAK-52, {OIM va fi urm`torul tip de avion ce se va zbura \n [coal`. Cam a[a se preconizeaz` configura]ia form`rii pilo]ilor pentru avia]ia de v#n`toare. Iar condi]iile vor fi din ce \n ce mai bune. |n paralel cu preg`tirea instructorilor, tehnicienii au f`cut cursuri pentru exploatarea {OIM-ului. {i \nc` ceva. Este \n curs de amenajare un hangar care va fi utilat pentru exploatarea IAR-ului 99 {OIM, cu toate laboratoarele de avionic` specific`. |ntr-un an se va amenaja toat` aparatura pentru mentenan]`, obiectiv de mare importan]`, ca [i pista, la care se lucreaz` intens, pentru a fi de larg` utilitate, ziua [i noaptea, cu

tot sistemul modern necesar, ca [i Punctul de Conducere a Zborului (PCZ), ca [i finalizarea programului GHIDUL. Domnule general de flotil` aerian`, ce se \ntreprinde, practic, pentru realizarea armoniz`rii preg`tirii cursan]ilor care, \n urma restructur`rilor, sunt nu numai cadre de avia]ie, ci [i oameni de baz` ai For]elor Aeriene, pentru integrarea acestora \n unit`]ile de lupt`? Toate ac]iunile pe care vi le-au relatat colaboratorii mei. |ntr-adev`r, con]inutul activit`]ilor, structura acestora sunt specifice unui adev`rat lupt`tor din for]ele aeriene, [i nu limitat, ca p#n` acum, la meseria de aviator, de artilerist sau rachetist, de radiolocatorist. Ac]ion`m \ntrunit. |ntrunite sunt [i preg`tirea, concep]ia pentru viitoarele ac]iuni. Toate cuno[tin]ele predate se reg`sesc \n activit`]ile din bazele aeriene. Altfel, nu [i-ar avea rostul. Totul are finalitate precis`. A[a [i educ`m oamenii. Ceea ce v` spuneam privitor la munca de educa]ie, iat`, se materializeaz`. Cadrul specific, limitat, fie c` este de comand`, de execu]ie, de stat major, strict de avia]ie, artilerie antiaerian`, rachete sol-aer, radioloca]ie, este un domeniu dep`[it de realitatea teatrului de opera]ii modern. Noi to]i suntem o for]`. De aici, nevoia de educa]ie permanent`, \n consonan]` cu vremurile pe care le tr`im. |n ce m`sur` corespunde problematica {colii cu cerin]ele ce decurg din apartenen]a NAT noastr` la NAT O? A ve]i leg`turi cu structuri similare din alte state? Ce a]i re]inut, \n mod special, de la acestea? Ce au re]inut acestea de la noi? Eu vreau s` v` spun un singur lucru referitor la acest tir de \ntreb`ri. Problematica {colii de Aplica]ie pentru For]ele Aeriene corespunde cu cerin]ele ce decurg din apartenen]a Rom#niei la NATO. Din p`cate, nu sunt instituite leg`turi permanente cu alte [coli de acela[i tip din state ce apar]in Alian]ei. Cadre militare din [coala noastr` au efectuat vizite la [coli de profil din Spania [i Portugalia. Urmeaz`, \n cur#nd, o alt` vizit`, de aceea[i natur`, \n Germania. Concluzia de p#n` acum: nu sunt diferen]e mari \ntre ei [i noi \n ceea ce prive[te factorul uman. |n general, partenerii de Alian]` stau mai bine din punct de vedere al logisticii didactice. Ei sunt mai boga]i, nu? Dar aceasta mul]umesc este o alt` problem`. V` mul] umesc mult, domnule general.

Comandor (r) PETRE B@N~ Foto: ADRIAN SULT~NOIU

18

CER SENIN

Nr. 3 (80)

2005

|N STARE DE ALERT~
up` cum este cunoscut, soarta a lovit crunt mii de familii din vestul ]`rii. Ape n`valnice, uciga[e, s-au rev`rsat asupra a zeci de localit`]i, distrug#nd totul \n cale. Ca [i la alte calamit`]i pe care a fost nevoit` s` le \ndure ]ara, elicopteri[tii militari au intrat imediat \n ac]iune, la chemarea organelor locale, a oamenilor n`p`stui]i, pentru a-i ajuta \mpotriva urm`rilor nefaste ale catastrofalelor inunda]ii. A[adar, zile [i nop]i de alert` maxim` pentru personalul escadrilei de pe aerodromul Giarmata Timi[oara, comandat` de c`pitan-comandorul Florin Ivana. Zi de zi, elicoptere IAR-330 PUMA au efectuat [i c#te dou`, trei, patru ie[iri, func]ie de situa]iile ivite. Pilo]ii [i tehnicienii Valentin c`pitan-comandorul Valentin Carra, locotenent-comandorii Ionel Ro[ca, Emil Prodan, Gheorghe Gheorghe, c`pitanii Ion Laz`r, Daniel T`nase, Cornel Moldovanu, Eugen Atasiei, Marian Vochi]oiu, mai[trii militari Cristian Badiu, Vasile Niculai Rusu, Vasile Raicu, Mircea P#rvu, av#ndu-l mereu \n frunte pe comandantul escadrilei, au survolat \n mai multe r#nduri localit`]ile puternic afectate din jude]ele Timi[ [i Cara[-Severin [i au aterizat acolo unde era nevoie absolut` [i urgent` de ei. La Cruceni, Ionel, Foeni, Otelec, Pustini[, precum [i \n alte comune [i sate aflate sub ape. |ntr-una din zile au salvat 21 de persoane, \n alta 186, cum a fost cazul localit`]ii Ionel. Printre ei femei, b`tr#ni, copii speria]i, r`ni]i. |nfrunt#nd riscurile puhoaielor rev`rsate, starea de tensiune, disperare [i alert` maxim` a persoanelor care, de[i aflate \n primejdie, nu vroiau s`-[i p`r`seasc` Era \n a treia zi de Pa[ti, diminea]a. Un cumplit accident de circula]ie petrecut pe [oseaua DevaSebe[ a r`pus via]a mai multor persoane [i a provocat r`nirea grav` a altora. Un TIR a intrat \ntr-un microbuz. Situa]ia a doi b`rba]i [i a unei femei era \ntre via]` [i moarte. Numai interven]ia rapid` a unui elicopter le mai putea da o speran]`. {i, la solicitarea urgent`, elicopterul IAR-330 PUMA cu num`rul 49, echipat MEDEVAC, de la Baza Aerian` C#mpia Turzii, a decolat imediat. Era cea]`. Dar echipajul comandat de locotenent-comandorul Mircea Bucurenciu, pilot clasa 1 [i instructor \n toate condi]iile meteo, era preg`tit, decis s` ac]ioneze oricum ar fi fost vremea. Nu era prima misiune de asemenea natur` la care urma s` participe. Cu un an \n urm` salvase, din Mun]ii F`g`ra[, o femeie gravid` \n luna a [asea [i pe fiul ei, de numai c#]iva ani,

Foto: MEDIAFAX

|N LUPT~ CU PUHOAIELE
locuin]ele \necate de ape, ei au f`cut tot ce a fost omene[te posibil pentru a le transporta, pe calea aerului, \n locurile indicate. Seara, dup` ateriz`rile din misiunile omeniei, echipajele de speciali[ti trudeau la refacerea capacit`]ii de zbor a elicopterelor, verificau minu]ios toate instala]iile, agregatele [i aparatele pentru ca zborurile din ziua urm`toare s` se desf`[oare \n deplin` siguran]`, via]a nim`nui s` nu fie \n pericol. Se desf`[ura parc` o lupt` contracronometru pentru via]`, \n c`utarea echilibrului. Sosirea elicopterelor militare \n zonele sinistrate era a[teptat` cu \nfrigurare, dar [i cu speran]`, cu \ncredere c` via]a va \nvinge \n acel imperiu al mor]ii [i nelini[tii. {i, nu o dat`, oameni cu lacrimi \n ochi \i priveau ca pe adev`ra]ii lor salvatori. Au fost misiuni neobi[nuite, grele chiar, dar ei cum le exprim` g#ndurile c`pitan-comandorul Florin Ivana spun c` nu [i-au f`cut dec#t datoria. O datorie \nalt`, din inim`, de suflet, sub presiunea stresului provocat de marile [i ireparabilele pierderi, a capcanelor \ntinse de volburi ce se derulau sub ochii lor. Cu at#t mai mult cu c#t ei [i camarazii lor zburaser` adesea peste acele meleaguri frumoase, lini[tite, aveau cuno[tin]e, prieteni, rude \n localit`]ile greu \ncercate de furia apelor, \n zonele calamitate. Posturi de televiziune locale [i centrale [i-au \nso]it comentariile pe care le-au difuzat \n ]ar`, \n lume, cu imagini luate cu ajutorul elicopterelor num`rul 08 [i 11 de la Giarmata. Prefectul jude]ului Timi[, pre[edintele Consiliului Jude]ean, mini[tri, comisia instituit` de premierul Rom#niei, speciali[ti din domeniul agriculturii [i apelor, medici s-au aflat \n mai multe r#nduri la bordul elicopterelor armatei pentru a analiza situa]ia [i a lua m`surile ce se impuneau. {i, pentru prima dat`, elicopteri[tii militari au plecat \n misiune cu pre[edintele ]`rii [i comandantul suprem al armatei, Traian B`sescu, venit la Timi[ s` vad` efectele dezastrelor [i s` dispun` m`surile de cuviin]`. C`pitan-comandorul Florin Ivana [i temerarii s`i subordona]i de la Giarmata nu-[i considerau cu acestea nici pe departe \ncheiat rolul \n acest adev`rat r`zboi cu vitregiile naturii. {tiau c`-i a[teapt` alte \ncerc`ri. P#n` atunci \ns`, au pus la dispozi]ia acelor oameni spa]iile unit`]ii, hangarele pentru depozitarea de materiale ce au \nceput deja s` fie transportate spre locurile destinate.

Comandor (r) PETRE B@N~


a[teptau ultima [ans` de salvare. P#n` la Alba Iulia, tot cea]`. Dar echipajul, din care mai f`ceau parte c`pitanul Gheorghe Sanda, pilot secund, [i maistrul militar clasa 1 Dan Du]`, tehnic de bord, a f`cut cu bine fa]` situa]iei. La popas, mai bine de o or` a durat transferarea r`ni]ilor din ambulan]` \n elicopter. Opera]iunea a \nt#rziat datorit` interven]iilor medicale la fa]a locului, necesare pentru a-i men]ine \n via]`. De acolo, \napoi la T#rgu Mure[, pentru internarea \n spital. Totul s-a desf`[urat \ntr-un ritm at#t de rapid, \nc#t doctorul Arafat, liderul SMURD-ului, [i ceilal]i medici au r`mas \nm`rmuri]i. De o interven]ie de o asemenea amploare [i at#t de rapid`, dup` cum aveau s` declare, nu mai avuseser` parte niciodat`, fapt pentru care au transmis mul]umiri Ministerului Ap`r`rii Na]ionale [i Statului Petre Major al For]elor Aeriene. (Petre B#n`)

INTERVEN}IE PROMPT~

afla]i \n [oc hipotermic. Bucurenciu a cobor#t atunci \ntr-o vale, supranumit` de unii Valea Iadului, cu plafonul de nori la doi metri deasupra rotorului, pentru a-i putea \mbarca pe cei doi bolnavi. Dup` circa 20 de minute de la

primirea misiunii din a treia zi de Pa[ti, a aterizat la T#rgu Mure[, de unde a luat echipa de [ase medici SMURD, \n frunte cu doctorul Raed Arafat. {i, de acolo, cu cea mai mare grab`, s-a \ndreptat spre popasul Izvorul Rece, locul unde r`ni]ii

CER SENIN

Nr. 3 (80)

2005

19

MISIUNEA ALTHEA
Elicopteri[ti militari rom#ni \n Bosnia-Her]egovina

|NTRE DATIN~ {I DATORIE


|n cazarma de la Banja Luka, personalul deta[amentului de IAR-330 SOCAT a tr`it la \nceputul lunii mai momente emo]ionante. Timp de cinci zile, militarii rom#ni l-au avut \n mijlocul lor, al`turi de c`pitancomandorul Daniel Cotan, instructor-[ef la Grupul 2 Elicoptere [i, pentru un timp, comandant al Grupului, pe p`rintele Marius Guguci, preotul Bazei 90 Transport Aerian, care a venit la ei pentru a fi \mpreun` de Sfintele Pa[ti. {i, s-au sim]it, cu to]ii, aproape ca acas`. |n hangar, \ntre dou` elicoptere, a fost amenajat un loc special, unde, l#ng` icoana Sf#ntului Nectarie, care va fi protectorul spiritual al capelei ce urmeaz` s` fie construit` \n Baza de la Otopeni, au a[ezat icoanele M#ntuitorului [i Maicii Domnului. La loc de \nalt` cinstire au pus, de asemenea, sfe[nice, Sf#nta Cruce [i Biblia. |nainte de noaptea |nvierii, 22 de cadre s-au spovedit, apoi au fost \mp`rt`[ite. Proscomidia pentru Sf#nta Liturghie s-a ]inut pe podeaua \mpodobit` a unui elicopter amenajat ca pentru o astfel de procedur` religioas`. |n prezen]a \ntregului personal, p`rintele a oficiat Slujba de |nviere [i Sf#nta Liturghie. S-a c#ntat, \n cor, troparul Hristos a |nviat.
Un ofi]er rom#n de avia]ie din cadrul contingentului participant la misiunea Uniunii Europene Althea, din Bosnia-Her]egovina, a comandat forma]ia multina]ional` de elicoptere care a executat opera]iunea Spring Lift, destinat` antren`rii for]elor de rezerv` \n executarea unor ac]iuni de desant.

Personalul a primit Sfintele Pa[ti, cu g#ndul la s`n`tatea [i via]a lor, a celor dragi, afla]i departe de ei, dar [i cu rug`ciunea \n suflet de ajutor de la Dumnezeu pentru a-[i \ndeplini cu bine misiunea de mare r`spundere \ncredin]at` \n acea ]ar` at#t de greu \ncercat`. La mas` au servit produse tradi]ionale rom#ne[ti. A doua zi de Pa[ti s-a f`cut agheazm` mic` [i a fost binecuv#ntat` toat` tehnica de lupt`. Erau bucuro[i, chiar dac` absen]a din familie la cea mai mare s`rb`toare a cre[tin`t`]ii \i mai \ncerca cu o urm` de lacrim`. I-am sim]it aproape de mine spunea, fericit, p`rintele ca [i cum ar fi din familia mea.

C`pitan-comandorul Cotan a fost [i el, la r#ndu-i, mul]umit pentru c` a putut s` constate, la fa]a locului, care sunt problemele ce trebuie rezolvate \n teatru, cu at#t mai mult cu c#t, nu peste mult` vreme, deta[amentul ALPHA va fi \nlocuit cu deta[amentul BRAVO, iar acesta, dup` expirarea termenului, cu un altul, CHARLIE, care [i-a \nceput [i el preg`tirile specifice, \n vederea misiunilor ce se execut` \n Bosnia-Her]egovina. Misiuni de c`utare-salvare pe care, aproape zilnic, elicopteri[tii afla]i acum \n subordinea proasp`tului c`pitan-comandor Eugen Suciu le execut` indiferent de vreme, de condi]iile din teatrul de opera]ii. |n ziua \n care am notat aceste r#nduri, la Banja Luka erau condi]ii meteo grele, [i se zbura ca-n zilele cele mai bune.
[i-au \ndeplinit misiunile pe timpul opera]iunii. Armata Rom#niei particip` la misiunea Althea cu 110 militari, care \ncadreaz` subunit`]i de avia]ie, informa]ii, poli]ie militar` [i transport, precum [i diferite func]ii \n statul major al For]ei Europene EUFOR. Deta[amentul For]elor Aeriene Rom#ne, format din patru elicoptere IAR-330 PUMA SOCAT [i personalul aferent, este dislocat la Banja Luka din data de 4 ianuarie a.c., pentru a executa misiuni de recun o a [ t e r e a e r i an `, t r a n s port tehnic` [i personal, c`utare-salvare [i evacuare medical`.

Dou` SOCAT-uri rom#ne[ti au participat la un exerci]iu demonstrativ


Locotenent-comandorul Cristian Ciochin` a avut \n subordine zece elicoptere apar]in#nd for]elor aeriene belgiene, britanice, italiene [i rom#ne[ti, care, la finele opera]iunii, au survolat ora[ul Sarajevo \n forma]ie, dup` care au aterizat \n camp-ul Butmir [i au debarcat peste 100 de militari dintr-un regiment italian care asigur` for]ele de rezerv` ale misiunii Althea. Conform informa]iilor transmise de maiorul Marian Ionescu, reprezentantul na]ional al Armatei Rom#niei la aceast` misiune, deta[amentul rom#nesc participant la activitate a fost format din dou` elicoptere IAR-330 PUMA SOCAT [i echipajele acestora. La finalul activit`]ii, comandantul For]ei Europene, generalul-maior britanic David Leakey, a mul]umit militarilor rom#ni pentru modul irepro[abil \n care

20

CER SENIN

Nr. 3 (80)

2005

IM MEMORIAM
Boboc 1987 Pe una din aleile str`juite de pini, \l \nt#lneam pe Doru Davidovici. Aveam emo]ii c#t toat` genera]ia mea. De[i \l cuno[team de la Borcea, atunci era altceva. Eu locotenent, el pilot galonat [i deopotriv` cunoscut [i admirat de lumea zbur`torilor. {i nu numai de ea. Purtam \n m#n` cartea V de la victorie. L-am rugat s`-mi scrie un autograf. Amabil, privindu-m` cumva dintr-o parte, m-a \ntrebat unde voi zbura. Am r`spuns, nu f`r` un soi de m#ndrie \n glas, La Borcea!. Scurt, f`r` exclamare, r`spundea ca un ecou: Nu-i r`u. Autograful, ca totdeauna scris cite], \ngrijit [i ordonat, se termina a[a: cartea aceasta, ca semn a ceea ce va urma. |n urm`, am plecat: eu la treburile mele [i Doru la ale lui. Doar noaptea ce a urmat avea s`-mi ]in` tov`r`[ie \n lectura c`r]ii a nu-mai-[tiu c#ta oar` [i a autografului deopotriv`. Borcea 1989 (19 aprilie) Zbor de zi pe o vreme \nchis` cu un plafon l`ptos, dar suficient de \nalt ca s` poat` zbura [i locotenen]ii. Decolez \ntr-un avion de dubl` comand`, eu \mbrac hamul para[utei din cabina \nt#i, Doru se str#nge \n cabina a doua. Nu dureaz` mult p#n` \n zona de lucru. Cu monumentul de la Adamclisi \n st#nga, bra]ele Dun`rii sub noi, [i \n dreapta, undeva departe, grani]a de sud, iar \n spate Cernavod`. |nv`]am atunci introducerea \n picaj [i scoaterea din [andel` prin executasem trei evolu]ii consecutive pe direc]ia sud [i, astfel, dep`[isem grani]a cu cel pu]in 30 de km! Las`-l la mine, a mai spus Doru [i, u[or, parc` f`r` grab`, sp`rg#nd \n jos plafonul, ne-am \ntors, cu nordul \n bra]e, spre Adamclisi-ul nostru. Nici eu, nici el nu mai zburam \n ziua aceea. Pe jos, agale, am mers \mpreun` c`tre sistemul de dirijare la aterizare. Dialogul cu navigatorul a fost scurt: Cam c#t am trecut? \ntreab` Doru. Peste 20 de kilometri apreciaz` Marin Dan, navigatorul nostru. Ai v`zut tu? Nu foarte bine Erau ioniz`ri pe tub. Deci?! Nu a]i trecut \ncheie z#mbind navigatorul. Bra[ov 2005 Pe aleea central` a Academiei For]elor Aeriene, m` ajunge din urm` un locotenent. |nalt, sub]ire, cu fa]` pl`cut`. Vrea un autograf pe cartea Semn de cer senin. M` uit la el, m` uit la carte [i \l \ntreb: Unde vei zbura \n continuare? Sper c` la Borcea spune el. Nu-i r`u, r`spund. Scriu c#teva cuvinte pe contrapagin`, \i str#ng m#na locotenentului, aflu din public c`-i cel mai bun din promo]ia lui, [i plec. Repetam \n g#nd ce i-am scris, ca nu cumva s` fi denaturat sensul. Brusc, ca dintr-un somn f`r` vise, m` trezesc: autograful se \ncheia cu acela[i ca semn a ceea ce va urma. Am t`cut. T`ceam [i mergeam.

CLIPA CEA REPEDE...


dou` semitonouri. Zbor frumos [i elegant \n execu]ie. Doru \mi arat` \n c#teva evolu]ii ce am de f`cut, apoi m` las`. Urcat deasupra plafonului aburos, \ncep s` lucrez pe direc]ia nord-sud. Doru nu punea m#na pe man[`. Ori, m#na lui, chiar fiind acolo, nu era. Dup` trei evolu]ii \ncheiate, \n care Doru doar \mi vorbea calm [i a[ezat din cabina a doua, auzim \n c`[ti: 823, execut` viraj dreapta pentru intrare \n zona de lucru. Brusc, realizez. Furat de frumuse]ea zborului meu, \ndemnat de fiecare vorb` bun` a lui Doru,

La 16 ani de la dispari]ie,

COMEMOR~RI LA BRA{OV {I FETE{TI


Joi, 14 aprilie 2005, Academia For]elor Aeriene de la Bra[ov i-a comemorat pe Doru Davidovici [i Dumitru Petra, pilo]i militari care [i-au pierdut via]a \n catastrofa aerian` din 20 aprilie 1989, la bordul avionului MiG-21 dubl` comand` num`rul 6946. Primul pilot experimentat, instructor de zbor [i scriitor consacrat, al doilea pilot \n formare pe aeronavele de lupt` MiG-21 clasic. Decola]i \ntr-un zbor de rutin`, spre finalul zilei de zbor de instruc]ie, cei doi nu s-au mai \ntors.

Dup` 16 ani, vreme trecut` ca un fulger prin via]a aviatorilor militari, Doru Davidovici r`m#ne neuitat: admirat ca pilot [i pre]uit ca scriitor. Iscat din mintea [i inima celor mai tineri dintre pilo]ii For]elor Aeriene studen]ii anului V , momentul Doru Davidovici de la Bra[ov s-a depus ca o ramur` de m`slin sub umbra cet`]ii nemuritoare zidit` cu delicate]e, dare de sine [i bucurie, cu infinit zbucium interior de cel care ne r`m#ne pilotul [i scriitorul Doru Davidovici. Sub cerul \nchis al s`lii de festivit`]i de la Bra[ov, am v`zut ochi vii [i scotocitori, fe]e atinse de o melancolie, \ns` am sim]it inimi calde l#ng` ideea de zbor. Miercuri, 20 aprilie 2005, pilo]ii Bazei Aeriene de la Fete[ti [i-au comemorat disp`ru]ii. Aprilie pe final, prim`var` furat`, lini[te de aerodrom str`juit` de ne-zborul avioanelor, un grup de pilo]i [i c#]iva oaspe]i de suflet albi]i unii [i cuceritor de tineri ceilal]i pe c#mpul verde cu gr#u de toamn` unde loc de ultim` aterizare le-a fost lui Doru Davidovici [i Dumitru Petra.

Locul a r`mas. L`sat nou` \n grij` de st`p#nii p`m#ntului din jur, este p`strat curat cu un fel de venera]ie. Nu ca pe un aerodrom, ci ca pe un hotar. Preotul unit`]ii a oficiat o scurt` slujb` de pomenire. |mi priveam camarazii: t`cu]i, sobri \n combinezoanele lor de zbor, cu privirile \nfipte \n p`m#ntul c#mpului atunci c#nd parc` cerul nu mai exist`. |n urm`, ei mai adunau \nc` fr#nturi mici de duraluminiu tocat [i le depuneau pe locul acela. Nu \ntr-o alc`tuire anume. Ci mai degrab` r#nduite pe liniile de for]` ale unui g#nd, ale unei [oapte mute ca semn de \n]elegere. G#ndul acela nerostit, vechi c#t avioanele [i c#t zborul lor: c`derile, \n avia]ie, \nseamn` tot zbor!

Pagin` realizat` de c`pitan-comandor DUMITRU BERBUNSCHI

CER SENIN

Nr. 3 (80)

2005

21

OFENSIVA HIGH TECH

PRINCIPII {I MIJLOACE SPECIFICE AVIA}IEI


Complexitatea [i importan]a componentei aeriene a r`zboiului modern, determinate de caracterul dinamic [i manevrier foarte pronun]at al ac]iunilor militare, de schimb`rile rapide [i frecvente ale situa]iilor aeriene sau de caracteristicile situa]iei electronice \n care trebuie s` ac]ioneze for]ele, precum [i de rolul deosebit, uneori chiar decisiv, pe care \l are ob]inerea succesului \n opera]ia aerian`, au modificat, \n mare m`sur`, imaginea c#mpului de lupt`, acesta transform#ndu-se \ntr-unul \nalt tehnologizat.
Ultimele conflicte ale secolului trecut au confirmat necesitatea ca ac]iunile militare s` \nceap` prin declan[area luptei radioelectronice [i opera]iei aeriene, urm`rindu-se nimicirea avia]iei inamicului la sol [i \n aer, cucerirea suprema]iei aeriene [i, pe m`sura descoperirii [i localiz`rii obiectivelor din ad#ncime, lovirea lor cu sisteme de armament de mare precizie. |n aceste condi]ii, func]iile unui echipament destinat r`zboiului electronic (EW Electronic Warfare) constau \n a detecta, suprima sau neutraliza mijloacele [i sistemele electronice ale adversarului, respectiv sistemele radar, de comunica]ii, optoelectronice etc. |n cazul avia]iei, pentru protejarea mijloacelor [i sistemelor de bord proprii [i pentru contracararea amenin]`rilor inamicului, este necesar ca \n faza de proiectare [i construc]ie a platformelor aeriene militare s` fie utilizate pe scar` larg` o serie de tehnologii [i echipamente specifice r`zboiului electronic, efectul imediat fiind acela al m`ririi semnificative a [anselor de supravie]uire a acestora \n c#mpul de lupt`. |n consecin]`, misiunile specifice avia]iei militare din punct de vedere al r`zboiului electronic pot fi prezentate sintetic astfel: cercetarea, analiza [i avertizarea eficient` a categoriilor de for]e armate proprii asupra situa]iei electromagnetice existente; autoprotec]ia platformelor aeriene proprii; acoperirea prin bruiaj a dispozitivului propriu de aeronave de lupt`; neutralizarea prin bruiaj a elementelor vitale din cadrul sistemului de ap`rare antiaerian` al inamicului; suprimarea fizic` a elementelor vitale din cadrul sistemului de ap`rare antiaerian` al inamicului.

R~ZBOIUL ELECTRONIC

Mijloace de sprijin electronic (ESM Electronic Support Measures)


Importan]a tot mai accentuat` a radarelor de la bordul diferitelor platforme de lupt` a creat nevoia presant` de mijloace [i sisteme care s` permit` detec]ia pasiv` a emisiilor electromagnetice ale inamicului, f`r` a fi, la r#ndul lor, detectate. |n consecin]`, dezvoltarea unor platforme aeriene specializate de EW (AWACS, EA-6B, TR-1, U-2, EF-111 etc.) [i, \n particular, implementarea la bordul avioanelor a unor mijloace integrate de EW eficiente constituie o cerin]` fundamental` \n activitatea de proiectare a aeronavelor capaCER SENIN Nr. 3 (80) 2005

22

OFENSIVA HIGH TECH


bile s` evolueze [i s` supravie]uiasc` \n condi]iile c#mpului de lupt` modern.

Cercetarea, interceptarea, localizarea [i identificarea \n timp real a surselor de radia]ie electromagnetic` folosite de adversar reprezint` func]iile de baz` ale receptoarelor. Informa]iile astfel ob]inute sunt utilizate pentru recunoa[terea amenin]`rilor [i adoptarea corespunz`toare a armamentului [i echipamentelor proprii de tip ECM (Contram`suri Electronice). Cu specifica]ia c` raza de ac]iune a senzorilor \ncorpora]i trebuie s` fie superioar` razei de ac]iune a senzorilor sistemelor de arme ale inamicului. |n momentul de fa]`, echipamentele ESM destinate intercept`rii radar se \mpart \n dou` clase importante:
Receptoare de alarmare radar (RWR Radar Warning R eceiver), care func]ioneaz` \n timp real [i sunt instalate pe avioane, nave maritime, submarine, acestea fiind folosite [i de for]ele terestre pentru autoprotec]ie. Receptoarele de alarmare radar de pe avioanele [i elicopterele militare servesc la avertizarea imediat` asupra unui atac iminent cu rachete sol-aer sau aer-aer, avioane de interceptare [i sisteme de tunuri antiaeriene. Natural, \n momentul c#nd se ob]ine o avertizare referitoare la tipul, direc]ia [i prioritatea relativ` a amenin]`rii,

echipajul poate efectua manevre de evitare sau poate utiliza contram`surile de imitare, bruiaj activ sau pasiv, capcane termice sau alte momeli.

RWR este dictat de scenariul amenin]`rii EW c`ruia trebuie s`-i fac` fa]` acesta.
Receptoare de recunoa[tere/ observare (RRS sau SRS, Reconaissance R eceiver S ystems sau S urveillance Receiver Systems), folosite pentru interceptarea, colectarea, analiza [i localizarea semnalelor radar aproximativ \n timp real, \n scopul actualiz`rii EOB (Electronic Order of Battle).

RWR reprezint`, \n general, cele mai simple forme de receptoare ESM [i sunt formate dintr-un echipament nesofisticat, cu sensibilitate redus` (\n jur de 30 dBm), proiectat pentru a acoperi benzile de frecven]` specifice amenin]`rilor a[teptate [i care exploateaz` avantajul distan]ei pentru a realiza o avertizare \nainte ca acestea s` ating` distan]a de lupt`.
Func]ia primar` a RWR este de a alarma echipajul asupra unei amenin]`ri imediate [i de a asigura informa]ii pentru a determina traiectoria ocolitoare, \n scopul evit`rii impactului cu componenta distructiv` a sistemului de arme advers. Informa]ia asupra amenin]`rii detectate este afi[at` \n form` analogic` sau digital` pe un display specific [i const`, \n general, din tipul sistemului de arme detectat (spre exemplu: SAM, AAM etc.) [i, respectiv, din localizarea acestora (distan]` [i coordonate unghiulare) \n raport cu vectorul purt`tor. De asemenea, principiul de proiectare al unui

RRS/SRS sunt mai sofisticate dec#t RWR [i sunt utilizate \n special pentru a ridica h`r]i radar [i de comunica]ii ale adversarului [i a monitoriza mesajele radio ale acestuia. De asemenea, acestea sunt mult mai sensibile, pentru a fi capabile s` intercepteze radia]iile radar pe lobii laterali la distan]e c#t mai mari. Direc]iile viitoare de dezvoltare a echipamentelor ESM urm`resc, pe de o parte, cre[terea complexit`]ii receptoarelor ESM pentru a face fa]` unui mediu electromagnetic tot mai complex, aflat \n continu` expansiune, iar pe de alt` parte, utilizarea masiv` a tehnicii computerizate pentru o sortare [i identificare eficiente ale semnalelor utile.

Contram`suri electronice (ECM) utilizate \n avia]ie


Generatoarele de bruiaj stand-off utilizeaz` sisteme ESM cu capacitate de c`utare \n direc]ie pentru localizarea ]intelor susceptibile de a fi bruiate. De asemenea, un calculator va realiza ges-

CER SENIN

Nr. 3 (80)

2005

23

OFENSIVA HIGH TECH


tionarea [i ierarhizarea amenin]`rii relative a emi]`toarelor localizate [i va realiza o alocare eficient` a puterii de bruiaj asupra acestora. Misiunile avionului purt`tor de ECM stand-off se realizeaz` \n afara zonelor letale de ac]iune a sistemului de ap`rare antiaerian` al adversarului, \n scopul sprijinului ECM avioanelor proprii (acoperirii acestora prin bruiaj). Sistemele ECM stand-off, ac]ion#nd \n afara limitei zonei de nimicire, vor utiliza un bruiaj de zgomot de putere mare [i cu o directivitate consistent`. Bruiajul de escort` se realizeaz` prin intermediul platformelor purt`toare de sisteme ECM, care au menirea s` \nso]easc` [i s` sprijine (s` acopere prin bruiaj) elementele de lupt` proprii. |n cazul avia]iei, avionul purt`tor de bruiaj \nso]e[te avionul \n zona ac]iunilor de lupt`, protej#ndu-l \mpotriva mijloacelor [i sistemelor de atac ale adversarului. |n general, se poate aprecia c` eficacitatea generatoarelor de bruiaj de escort` este superioar` generatoarelor de bruiaj stand-off, deoarece acestea se afl` dispuse mult mai aproape de sistemele victim`. De asemenea, \n cazul acestui tip de bruiaj, trebuie luate m`suri suplimentare pentru a proteja eficient avionul purt`tor de bruiaj, \ntruc#t acesta are tendin]a de a deveni ]int` principal` pentru sistemele de ap`rare antiaerian` ale adversarului. Autoecranarea sau autoprotec]ia se realizeaz` cu ajutorul sistemelor ECM (expandabile), dispuse la bordul platformei de lupt` propriu-zise, [i aceasta are ca scop neutralizarea achizi]iei datelor necesare urm`ririi de

c`tre sistemele de conducere a focului ale adversarului. Scenariul standard pentru autoprotec]ia ECM are la baz` modul de penetrare individual al sistemului de ap`rare antiaerian` al inamicului, acesta cre#nd una sau mai multe situa]ii aeriene complexe care au ca efect stresarea sistemului de ap`rare inamic [i, respectiv, diminuarea capacit`]ii acestuia de a prelucra \n timp real semnalele utile recep]ionate de la ]inte. Bruiajul mutual sau de cooperare presupune o conducere coordonat` a ac]iunilor ECM pentru elementele de lupt`, cu efect imediat \n diminuarea posibilit`]ilor de achizi]ie a datelor de c`tre sistemele de conducere a focului ale

adversarului. Avantajul major al bruiajului de sprijin mutual se refer` la posibilitatea de a avea la dispozi]ie, \n acest caz, o putere de bruiaj radiat` efectiv mult mai mare pentru un grup de platforme, \n contrast cu cazul unei singure platforme. ECM expandabile sunt sistemele utilizate o singur` dat`, un timp limitat [i, \n general, pentru (auto)protec]ia platformei lansatoare. Principalele categorii de contram`suri expandabile sunt: Dipolii reflectori (chaff), care reprezint` cele mai vechi mijloace ECM de bruiaj ale sta]iilor radar, dar la fel de importante [i \n prezent. |n general, acestea sunt utilizate pentru a proteja avioanele strategice [i tactice, navele etc., fie \n modul de acoperire prin coridor, fie \n modul de autoprotec]ie. Reflectoarele dipol, dispersate de un avion cu o repetabilitate pe o perioad` lung` de timp, sunt utilizate pentru a forma un coridor sau tunel, care va ascunde avionul urm`tor. Autoprotec]ia se realizeaz` prin lansarea unei cantit`]i relativ mici de dipoli reflectori cu profil controlat, pentru ca radarul din compunerea unui sistem de conducere a focului s` vizeze norul creat de ace[tia. |n general, ac]iunea dipolilor reflectori se bazeaz` pe reflexia rezonant` la suprafa]a acestora. Capcanele termice sunt proiectate pentru a ac]iona \mpotriva capetelor de autodirijare \n infraro[u (sau termic). Acestea sunt dispersate \n vecin`tatea rachetei victim` [i devin ]inte de interes pentru sistemul de urm`rire \n infraro[u sau termic al rachetei, evit#ndu-se \n acest mod ac]iunea rachetei asupra ]intei reale.

24

CER SENIN

Nr. 3 (80)

2005

OFENSIVA HIGH TECH


Generatoarele de bruiaj activ cu o singur` \ntrebuin]are sau miniatur` sunt o alt` form` de mijloace expandabile intens utilizat` \n aplica]iile reale de autoprotec]ie ECM a platformelor aeriene. Costul [i puterea sc`zut` ale acestor mijloace expandabile impun plasarea unor generatoare de bruiaj multiple \n vecin`tatea sistemului victim`, totul \n ideea satur`rii p`r]ii sale de recep]ie, respectiv pentru suprasaturarea p`r]ii sale de procesare a datelor. Lansarea unui astfel de generator de bruiaj se poate executa cu ajutorul unor rachete, piese de artilerie, baloane sau para[ute. De asemenea, generatorul de bruiaj poate fi \ncorporat \n cadrul unui minisistem telecomandat de tip RPV (Remontely Piloted Vehicle). Aplica]iile acestor generatoare de bruiaj activ includ bruiajul comunica]iilor din spa]iul tactic sau bruiajul radarelor din cadrul sistemelor de arme. Capcanele sau momelile (decoys) reprezint` o form` particular` de mijloace ECM expandabile [i sunt utilizate pentru a cre[te probabilitatea de supravie]uire a navelor [i avioanelor prin intermediul inject`rii \n blocul de recep]ie a sistemelor de arme ale inamicului a unor informa]ii despre ]inte false (crearea unei situa]ii electronice false). Spre exemplu, o modalitate eficient` de ac]iune \n aceast` direc]ie const` \n saturarea ap`r`rii adversarului cu un num`r foarte mare de ]inte false (prin urmare, inamicul va angaja \n eliminarea acestor amenin]`ri poten]iale o parte din resursele sale, astfel c` sistemul s`u de ap`rare va fi mai pu]in eficace). Un alt exemplu de utilizare ar consta \n amplificarea semn`turii unei ]inte de dimensiuni mici sau greoaie, astfel \nc#t sistemul de arme s` fie atras spre capcan`, iar ]inta real` s` poat` executa manevre de degajare specifice. Capcanele termice sunt de cele mai multe ori utilizate fie ca avioane teleghidate (drone), fie ca vehicule telecomandate. Un asemenea sistem poate \ndeplini o func]ie dual` de \n[elare [i, respectiv, de recunoa[tere, fapt ce justific` \ntr-o mare m`sur` costul lor relativ ridicat. Un alt avantaj al capcanelor utilizate ca avioane teleghidate const` \n faptul c`, prin caracteristicile lor, acestea sunt asem`n`toare ]intelor reale, at#t \n ceea ce prive[te RCS, c#t [i semn`tura lor \n infraro[u. Suplimentar, acestea pot avea [i caracteristici de manevrabilitate asemenea ]intelor reale, fapt ce determin` ca m`surile ECCM \mpotriva acestora s` fie foarte dificil de executat. Reducerea suprafe]ei efective de reflexie radar (RCS) a unei platforme aeriene, pentru a mic[ora semnificativ probabilitatea de descoperire a acesteia, conduce la o nou` clas` de tehnici de mascare, cunoscute sub denumirea generic` de tehnici de slab` observa-

bilitate (sau tehnologia stealth). Practic, tehnologia stealth [i componenta ECM a EW reprezint` dou` modalit`]i sinergice, care reduc capacitatea unui sistem de ap`rare antiaerian` de urm`rire a ]intelor.
Principial, metodele fundamentale de reducere a RCS a unei platforme aeriene sunt urm`toarele: geometria platformei aeriene - prin alegerea unei geometrii adecvate a platformei aeriene se urm`re[te mic[orarea razei [i curburii suprafe]ei de interes, concomitent cu eliminarea tuturor discontinuit`]ilor suprafe]elor exterioare supuse impactului undelor electromagnetice radar; materiale absorbante radar (materiale antiradar) - o form` de acoperire antiradar absoarbe radia]ia incident`, astfel nct reflexiile sunt (aproape) complet eliminate. O alt` form` utilizeaz` nveli[uri de interferen]`, astfel nct energia electromagnetic` incident` [i reflectat` se compenseaz` reciproc; controlul energiei reflectate - acesta se refer` la redirec]ionarea energiei incidente ntr-o alt` direc]ie, diferit` de direc]ia de sosire.

(continuare \n num`rul urm`tor)

Locotenent-comandor ing. DUMITRU DRAGOMIR C`pitan dr. ing. IULIANCONSTANTIN VIZITIU

CER SENIN

Nr. 3 (80)

2005

25

ALBUM CER SENIN

26

CER SENIN

CH-47 Chinook
Nr. 3 (80) 2005

CER SENIN

CARACTERISTICI TEHNICO-TACTICE ALE MODELULUI CH-47D

Nr. 3 (80)

2005

Echipaj standard: 4 persoane ([eful echipajului, 2 pilo]i, 1 mecanic de bord; \n anumite condi]ii, cum ar fi zborul NVG, echipajul poate fi format din 5 membri); Lungimea fuzelajului: 15 m; Lungimea total`: 30 m (cu ambele rotoare pornite ); Diametrul fiec`rui rotor: 18,28 m; Greutatea(gol): 10.607 kg; Greutatea maxim`: 22.679 kg; Tura]ia rotorului: 225 rota]ii/min; Combustibilul intern: 3.036 kg; Viteza maxim`: 291 km/h (cu \nc`rc`tura standard de 15.000 kg); Viteza ascensional`: 944 m/min; Altitudinea maxim`: 3.900 m.

CH-47A, CH-47A primul livrat \n 1962, a avut ca misiuni principale transportul artileriei, al muni]iilor, al personalului [i al proviziilor \n c#mpul de lupt`. A efectuat, de asemenea, misiuni de salvare, recuperare, para[utare de personal [i echipamente. A fost echipat cu motoare de tipul Lycoming T 55 L7 ce generau o putere de 2.650 CP. Capacitatea de \nc`rcare era de aproximativ 4.500 kg. Condi]iile specifice din teatrul de opera]ii au limitat capabilit`]ile modelului A, duc#nd la cereri pentru m`rirea capacit`]ii de \nc`rcare [i \mbun`t`]irea performan]elor.

Demarat \n anul 2002, programul CH-47G se refer` la modernizarea, conform cerin]elor for]elor speciale, a flotei de elicoptere MH-47E. |n anul 2004, au avut loc discu]ii \n leg`tur` cu construc]ia unor aparate noi pentru a le \nlocui pe cele distruse \n r`zboiul contra terorismului.

CH-47 Chinook este un elicopter bimotor mediu de transport, cu dou` rotoare \n tandem, put#nd opera \n aproape orice condi]ii meteo, at#t ziua c#t [i noaptea. Dezvoltarea proiectului a \nceput \n anul 1956, \n regia companiei Boeing Vertol. De atunci, aparatele au fost \n permanen]` modernizate, rezult#nd variantele CH-47A, CH-47B,CH-47C [i CH-47D. Capacitatea \nc`rc`turii depinde de model, de cantitatea de combustibil, de distan]ele de operare [i de condi]iile meteo. Modelul CH-47D este rezultatul contractului de modernizare a elicopterului CH-47C Chinook, din iunie 1976. Structurile a trei aparate, c#te unul din fiecare variant` anterioar`, au fost reconstruite, devenind astfel prototipurile pentru CH-47D. |mbun`t`]irile au constat \n m`rirea puterii motoarelor, a transmisiei, lubrifierea [i r`cirea integral` ale sistemelor de transmisie, construc]ia palelor rotorului din fibr` de sticl`. Alte \mbun`t`]iri au inclus o cabin` de pilotaj redesenat` pentru a reduce eforturile pilo]ilor, modularizarea sistemelor hidraulice, un sistem avansat de control al zborului [i avionic` \mbun`t`]it`. Elicopterul are dou` rotoare \n tandem, cu trei pale ce se rotesc \n sensuri contrare. Este propulsat de dou` motoare Allied Signal T55-712 de 3.750 CP [i atinge o vitez` maxim` de 265 km/h. Are posibilitatea s` transporte o \nc`rc`tur` de dou` ori mai mare dec#t varianta ini]ial`. Este capabil s` transporte o mare varietate de echipamente, incluz#nd vehicule, piese de artilerie, 33 p#n` la 44 de militari sau 24 de t`rgi [i doi asisten]i medicali. Se pot monta pe u[ile exterioare dou` mitraliere M60D, calibru 7,62 mm. Poate acro[a p#n` la 11.000 de kilograme de \nc`rc`tur` \n exterior. Are, de asemenea, posibilitatea de a se realimenta \n zbor. |n timpul opera]iunii Desert Storm, CH-47D a reprezentat singura variant` de transport rapid al unui num`r mare de persoane [i echipamente \n zonele \n care operau for]ele aliate, iar \n opera]iunile de men]inere a p`cii din Bosnia, o companie Chinook format` din 16 elicoptere a zburat 2.222 de ore, transport#nd 3.348 de pasageri [i aproximativ 1.500 de tone de echipament, echivalentul a 112 plutoane de infanterie, 545 vehicule HMMWV sau 201 de tunuri M198 Howitzer. Programul CH-47F vizeaz` prelungirea duratei de serviciu pentru CH-47 pentru \nc` 20 de ani, ceea ce ar reprezenta o durat` total` de via]` pentru acest tip de elicopter de aproape 60 de ani. Componentele de baz` ale programului sunt: prelungirea duratei de serviciu pentru CH-47D prin procese de refabricare, reducerea costurilor de operare prin reducerea vibra]iilor [i \nzestrarea aparatului cu sisteme digitale de comunica]ii.

ALBUM CER SENIN

Pagini realizate de ADRIAN SULT~NOIU

27

FOR}ELE AERIENE |N LUME


11 martie, c` noul avion de recunoa[tere maritim` Nimrod MRA 4, care va intra \n cur#nd \n dotarea RAF, va fi dislocat \n cadrul bazei aeriene Kinloss. Kinloss reprezint` o baz` tradi]ional` a flotei de patrulare maritim`, dispuBAZA AERIAN~ KINLOSS n#nd de infrastructura [i VA G~ZDUI NOUL NIMROD personalul calificat necesare \ntre]inerii unuia dintre cele mai sofisticate avioane de Ministrul ap`r`rii al Marii Britanii, recunoa[tere din lume, a speciAdam Ingram, a anun]at, \n data de ficat Adam Ingram. de o re]ea de supraveMinisterul olandez Olanda va moderniza ghere aerian` de ultim` al ap`r`rii a acordat, \n genera]ie [i va asigura, cursul lunii martie, un sistemul de totodat`, interoperacontract concernului ap`rare aerian` bilitatea cu sistemele EADS pentru realizarea de ap`rare aerian` ale unui sistem de ap`rare aerian` cu baza la sol Future Ground Based tuturor partenerilor NATO. De asemenea, componentele individuale mobile ale sistemului Air Defence (FGBAD). FGBAD reprezint` un sistem de (radare, complexe de rachete sol-aer, avioane recunoa[tere [i comand` ale opera]iunilor f`r` pilot etc.) vor putea fi utilizate de for]ele de reac]ie \n situa]ii de criz` at#t \n ]ar`, c#t [i antiaeriene utilizat de armata olandez`. |n urma moderniz`rii, acesta va dispune \n opera]ii interna]ionale.

PROGRAMUL IRIS-T, FAZA DE PREZENTARE


Eurofighter va fi primul avion de v#n`toare italian echipat cu racheta aer-aer IRIS-T, dotat` cu un dispozitiv de control \n infraro[u de ultim` genera]ie (Infrared Imaging System Thrust). Prezentarea rachetei a avut loc la data de 12 aprilie a.c. \n cadrul bazei apar]in#nd Grupului 4 Aerian [i a avut un scop informativ privind caracteristicile tehnico-tactice ale rachetei. Cursurile privind instruirea personalului navigant [i tehnic pentru exploatarea sistemului IRIS-T vor \ncepe \n luna iunie a.c.

RAF a ales Boeing A 330


La sf#r[itul lunii februarie a.c., secretarul de stat al ap`r`rii din Marea Britanie, Geoff Hoon, a declarat c` avionul Boeing A 330 va deveni viitorul avion de transport [i realimentare \n zbor al Royal Air Force. A 330 a \ndeplinit toate cerin]ele impuse de RAF prin programul Future Strategic Tanker Aircraft FSTA. Astfel, acesta este capabil s` realimenteze \n zbor diferite aeronave cu o cantitate de 65 de tone de combustibil, la o distan]` de 1.000 mile fa]` de baz`. |ntruc#t \ntreaga cantitate de combustibil este trans-

Conform agen]iei Mediafax, Romaero negociaz` cu reprezentan]ii celui de-al patrulea produc`tor de avioane la nivel mondial, compania brazilian` Embraer, termenii unui parteneriat strategic privind

Romaero negociaz` cu Embrarer


portat` \n rezervoarele din aripi [i din coad` sau \n rezervoare acro[ate, A 330 poate transporta \n acela[i timp un num`r de 295 de militari, precum [i o important` cantitate de echipament militar dispus` \n pale]i sau containere. \ntre]inerea aparatelor Embraer care opereaz` \n Europa. Discu]iile au avut loc \n Brazilia, \n cadrul expozi]iei LAAD 2005, cel mai important eveniment de profil latino-american din domeniul industriei aeronautice [i de ap`rare. Expozi]ia s-a desf`[urat \n perioada 2629 aprilie, la Rio de Janeiro. care mai include displayuri avansate de afi[are a datelor [i un nou s i s t e m de naviga]ie. Saltul tehnologic marcat de implementarea elementelor hardware [i software va transforma aeronava Super Hornet \ntr-un avion de atac modern, cu capabilit`]i sporite \n lupta aerian`, a declarat Roger Besancenez, managerul programului AESA al companiei Boeing.

Raytheon a livrat primul radar APG-79 AESA


La \nceputul acestui an, compania Raytheon a livrat, \nainte de termen, diviziei Boeing pentru integrarea sistemelor defensive, primul radar de scanare electronic` a zonei active APG-79 AESA (Active Electronically Scanned Array). Un num`r de 415 astfel de radare vor fi livrate c`tre compania Boeing pentru echiparea avioanelor de lupt` F/A18 E/F Super Hornet, care vor deveni opera]ionale cu noua tehnic` integrat` \n septembrie 2006. Revolu]ionarul radar APG-79 AESA reprezint` elementul cheie \n privin]a conceptului de modernizare a avionului Super Hornet,

28

CER SENIN

Nr. 3 (80)

2005

FOR}ELE AERIENE |N LUME

PRIMUL ZBOR AL UNUI NH 90 SUEDEZ


Primul elicopter NH 90 ce urmeaz` a intra \n dotarea For]elor Aeriene Suedeze a efectuat, \n cursul lunii martie, un zbor de testare cu durata de 55 de minute la baza din Marignane (Fran]a) a companiei Eurocopter. NH 90 reprezint` cel mai modern aparat din categoria elicopterelor militare de clas` medie, \ndeplinind toate standardele NATO impuse de realit`]ile scenariilor de lupt` aerian` ale secolului XXI. Suedia a comandat 18 astfel de elicoptere. 13 dintre acestea vor fi destinate transportului de trupe tactice [i misiunilor de c`utare-salvare, iar 5 vor fi utilizate \n lupta antisubmarin. Programul NH 90 este condus de c`tre NAHEMA (NATO Helicopter Management Agency), reprezent#nd Fran]a, Germania, Italia, Olanda [i Portugalia, precum [i de un consor]iu industrial format din Eurocopter, Agusta [i Stork Fokken.
De cur#nd, primul avion de lupt` Eurofighter simpl` comand` a intrat \n dotarea escadrilei Fighter Wing 73 Steinhoff, cu baza l#ng` Rostock. Acesta este primul din cele 10 avioane simpl` comand` programate a fi livrate Luftwaffe \n cursul acestui an de c`tre EADS, concernul care conduce programul Eurofighter. De asemenea, o parte din aeronavele dubl` comand` destinate procesului de trecere a pilo]ilor pe acest tip de avion vor fi livrate For]elor Aeriene Germane tot \n cursul acestui an. |n prezent, toate cele 148 de avioane

Luftwaffe a recep]ionat primul Eurofighter simpl` comand`


Eurofighter ce reprezint` prima serie care trebuie livrat` celor 4 ]`ri partenere (Germania, Spania, Marea Britanie, Italia) se afl` \n proces de construc]ie. Un contract privind realizarea unei a doua serii de avioane Eurofighter a fost semnat, la data de 14.12.2004, \ntre Eurofighter Jagdflugzeug GmbH [i NETMA (NATO Eurofighter and Tornado Management Agency).

Malaysia \nlocuie[te F-5E cu Su-30 MKM


Ministerul Ap`r`rii al Malaysiei a anun]at, \n cursul lunii martie, faptul c` 7 din cele 14 avioane de lupt` F-5E vor fi \nlocuite cu aeronave multirol Su-30 MKM. Oficialii malaysieni au specificat c` avioanele de produc]ie american` au o vechime de peste 20 de ani [i existau dou` solu]ii: s` le modernizeze sau s` le \nlocuiasc`. A fost aleas` cea de-a doua variant`. Malaysia devine astfel cel de-al treilea importator al acestui model, dup` China [i India. Contractul va aduce Rusiei peste 900 de milioane de dolari.

BAZ~ NATO DE SUPORT |NAINTAT |N AFGANISTAN


Noua baz` militar` NATO din provincia afgan` Herat se afl` \n curs de opera]ionalizare. Lucr`rile pentru organizarea acesteia se desf`[oar` \n ritm sus]inut. Astfel, de cur#nd a \nceput transferul materialelor din loca]ia provizorie c`tre sediul de baz` (o zon` de 65.000 metri p`tra]i complet dotat` [i utilat` cu dispozitivele necesare pentru sus]inerea activit`]ii a circa 700 de militari). |n aceste condi]ii, puntea aerian` cu Italia s-a \ncheiat, \n data de 17 aprilie, o dat` cu decolarea c`tre aeroportul din Herat a ultimului C-17 \nc`rcat cu materiale destinate bazei. 26 de transporturi au fost efectuate \ntre timp cu aeronave de tipul C-17, IL-76, Antonov [i C-130J, care au transportat un total de 1.500 tone de materiale din Italia \n Afganistan. Misiunea de opera]ionalizare a bazei din Herat, denumit` drept opera]iunea Task Force Aquila, este urm`rit` cu mult interes de c`tre oficialii NATO [i for]ele multina]ionale prezente \n Afganistan.
CER SENIN Nr. 3 (80) 2005

Exerci]iul Noble Javelin 05


|n perioada 28 martie 14 aprilie 2005 s-a desf`[urat, \n Insulele Canare (Fuerteventura [i Gran Canaria), exerci]iul Noble Javelin 05 (NJ 05). Acesta a reprezentat un exerci]iu de antrenament \n comun al elementelor care formeaz` For]a de R`spuns a NATO (NRF). La exerci]iu au

participat aproximativ 3.000 de cadre din 16 ]`ri membre NATO: Rom#nia, Belgia, Canada, Danemarca, Fran]a, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Olanda, Norvegia, Polonia, Spania, Turcia, Marea Britanie [i Statele Unite. Exerci]iul din acest an a oferit, pentru prima dat`, oportunitatea componentelor NRF de a opera departe de bazele-mam`. Antrenamentele au urmat \n detaliu procedurile [i conceptele For]ei de R`spuns a NATO.

29

FOR}ELE AERIENE |N LUME

EXERCI}IUL JOINT RED FLAG 05


|n perioada 14 martie 1 aprilie 2005 s-a desf`[urat, \n cadrul mai multor baze aeriene apar]in#nd USAF (Nellis Air Force Base, Kirkland Air Force Base, Fort Hood [i Fort Bliss), unul dintre cele mai complexe exerci]ii de antrenament \n comun din acest an, organizat de c`tre Departamentul Ap`r`rii al SUA. Joint Red Flag 05 a adunat sub umbrela sa mai multe exerci]ii, la care au luat parte peste 10.000 de participan]i din cinci ]`ri: SUA, Marea Britanie, Olanda, Canada [i Kuweit. De asemenea, Australia, Arabia Saudit`, Germania, Spania, Italia [i Israel [i-au trimis observatori pentru a analiza activit`]ile celor 39 de escadrile de avia]ie ce au \nsumat un num`r de 161 de avioane. Cu un cost total estimat la 21 milioane de dolari asigura]i de Aproximativ 30 de zboruri operative pe zi au fost efectuate de c`tre USJFCOM (U.S. Joint Force Command), exerci]iul a c`tre echipajele participante, care au \ndeplinit misiuni comune demonstrat faptul c` interoperabilitatea for]elor unei coali]ii specifice opera]iilor militare contemporane. reprezint` cheia opera]iunilor de succes.

151,3 milioane de dolari pentru mentenan]a sistemelor Patriot


|n cursul lunii februarie, USAF a oferit un contract \n valoare de 151,3 milioane de dolari companiei Raytheon, pentru asigurarea mentenan]ei sistemelor de rachete sol-aer Patriot. Contractul prevede at#t \ntre]inerea hardware [i software a sistemelor, c#t [i programe de asigurare a calit`]ii lucr`rilor de \ntre]inere, testare [i suport logistic. Totodat`, o parte a

SUPERSPIONUL MIG-25 VA FI PENSIONAT


MiG-25, cel mai important avion de spionaj al For]elor Aeriene Indiene [i unul din cele dou` avioane din lume (al`turi de SR 71 Blackbird) capabile s` zboare \n stratosfer` [i s` ating`, totodat`, de trei ori viteza
fondurilor va fi folosit` pentru dezvoltarea [i perfec]ionarea unor componente ale sistemului. De men]ionat faptul c` Raytheon reprezint` [i primul contractor privind dezvoltarea sistemului Patriot \n noua configura]ie PAC-3.

Indiei, de-a lungul anilor, posibilitatea de a-[i p`stra suveranitatea aerian` \n condi]iile unor atacuri ale avioanelor inamice. Cu toate acestea, de la achizi]ia sa, avionul nu a fost niciodat` expus \n public, iar

PRIMUL ZBOR AL AIRBUS A 380


Airbus A 380, cea mai mare aeronav` de pasageri din lume, a efectuat, \n data de 27 aprilie, primul s`u zbor. Avionul dispune de punte dubl`, are o capacitate de transport de peste 800 de pasageri [i poate zbura ne\ntrerupt 15.000 de kilometri, iar liniile aeriene au avansat posibilitatea amenaj`rii de baruri [i s`li de gimnastic` la bordul aparatului. A 380 este cea mai urm`rit` aeronav` de la lansarea avionului supersonic Concorde, \n 1969. Cu acest avion, Airbus inten]ioneaz` s` pun` cap`t domina]iei din sfera transportului privat de pasageri a concurentului american Boeing. Zborul inaugural a marcat \nceputul unei perioade de probe, de un an, \nainte ca acest tip de avion s` intre efectiv \n exploatare, la compania Singapore Airlines. P#n` acum, 11 linii aeriene de pasageri au depus deja bani pentru a cump`ra peste 100 de avioane A 380, de[i costul noii aeronave se ridic` la 285 de milioane de dolari.

sunetului, se apropie de retragerea din serviciu au declarat, de cur#nd, oficiali ai IAF. Achizi]ionat din fosta Uniune Sovietic` la \nceputul anilor 80, avionul MiG-25 [i-a c#[tigat o bun` reputa]ie ca avion de spionaj \n timpul opera]iunilor Pawan, din Sri Lanka (1987), [i Parakram (20012002). De asemenea, dotarea avionului cu armament de ultim` genera]ie a oferit

pilo]ii care l-au zburat au fost feri]i de luminile reflectoarelor. De[i \n prezent escadrila format` din 4 asemenea avioane este \nc` opera]ional` \n cadrul bazei aeriene din Bareilly, iminen]a retragerii din serviciu este justificat` de c`tre oficialii indieni prin plasarea pe orbit`, \n ultimul timp, a mai multor sateli]i dota]i cu echipamente de supraveghere de ultim` genera]ie.
CER SENIN Nr. 3 (80) 2005

30

FOR}ELE AERIENE |N LUME

Mentenan]a elicopterelor Sea King a fost externalizat`


Ministerul Ap`r`rii din Marea Britanie a acordat, la sf#r[itul lunii aprilie, un contract \n valoare de 300 de milioane lire sterline companiei Westland Helicopters Ltd, pentru asigurarea mentenan]ei elicopterelor Sea King.

RUSIA OFER~ BRAZILIEI AVIOANE SU-27 SKM

Contractul propus, \n valoare de aproximativ 700750 milioane de dolari, presupune asigurarea de c`tre partea rus` [i a serviciilor de asisten]` [i instruire a personalului brazilian care va deservi noul avion. Aceast` ofert` a fost propus` \n urma refuzului p`r]ii braziliene de a achizi]iona un lot de 12 aeronave noi Su-35, considerate a fi prea scumpe. Totodat`, cu ocazia desf`[ur`rii expozi]iei de tehnic` aeronautic` [i de ap`rare LAAD 2005 (Latin America Aero and Defence Show 2005), a fost semnat un contract \ntre Conform agen]iei Mos News, con- o firm` privat` brazilian` [i o sucursal` a cernul Rosoboronexport a oferit Braziliei companiei Sukhoi privind livrarea a 50 de avionul Su-27 SKM drept \nlocuitor pentru hidroavioane Be-103 pe o perioad` de 10 aeronava francez` Mirage. ani.

Prin aceast` manevr`, vor fi economisite de c`tre Ministerul Ap`r`rii aproximativ 50 de milioane lire sterline \n urm`torii zece ani. Conform contractului, Westland Helicopters va asigura piesele de schimb [i va efectua reviziile [i repara]iile elicopterelor Sea King aflate \n serviciu. De asemenea, va fi asigurat` asisten]a personalului privind \ntre]inerea [i exploatarea elicopterelor. Compania BAE Systems a dezvoltat un avion f`r` pilot (UAV) cu decolare vertical`. Zborul test a avut loc la data de 14 aprilie 2005, \n Los Angeles. |n timpul celor 7 minute de zbor demonstrativ, avionul controlat de la distan]` a demonstrat c` dispune de capabilit`]ile

NH 90. Consor]iul care a ob]inut contractul \n valoare de 488 milioane de euro este alc`tuit din companiile Eurocopter, CAE, Rheinmetall Defence Electronics [i Thales, fiecare dintre acestea de]in#nd c#te 25 de procente. Obiectivul acestora \l constituie proiectarea [i construc]ia a trei centre de antrenament. Loca]iile centrelor vor fi Bckeburg, Fassberg [i Holzdorf, iar durata fazei opera]ionale a acestora este estimat` la 1415 ani, \ncep#nd cu

ecent, guvernul german a aprobat o ini]iativ` financiar` privat` (PFI) privind construirea unor centre pentru antrenarea echipajelor elicopterelor

Centre de antrenament private pentru echipajele elicopterului NH 90


anul 2008, an \n care va intra \n func]iune primul centru. NH 90 este cel mai mare program dezvoltat \n Europa pentru un elicopter. Parteneri \n cadrul programului sunt Fran]a, Germania, Italia, Olanda [i Portugalia. Acestora li s-au ad`ugat Finlanda, Suedia, Norvegia, Grecia, Oman [i Australia. Prin dezvoltarea acestei ini]iative, Germania va elimina foarte multe din costurile destinate antrenamentului echipajelor [i \ntre]inerii elicopterelor. De asemenea, prin crearea centrelor de antrenament, consor]iul finan]ator va avea posibilitatea extinderii pie]ei elicopterului NH 90. Primele discu]ii privind dezvoltarea unor astfel de centre private de antrenament [i \n alte ]`ri interesate au fost deja demarate, a declarat dr. Arnd Helmetag, directorul consor]iului.
Pagini realizate de locotenent MIRCEA BARAC

Avion f`r` pilot cu decolare vertical`


necesare pentru a fi utilizat cu riscuri sc`zute \n misiuni de recunoa[tere [i supraveghere, descoperire [i \ndrumare c`tre c`ile de acces a vehiculelor de la sol, protejarea manevrelor for]elor proprii etc. Aceast` nou` genera]ie de avioane f`r` pilot cu decolare vertical` deschide noi perspective privind folosirea lor pe c#mpul de lupt`, acolo unde se pare c` \[i vor face apari]ia \n cel mai scurt timp.

CER SENIN

Nr. 3 (80)

2005

31

AEROSPA}IALE

Japonia investe[te \n programul spa]ial


Guvernul japonez a anun]at, \n cursul lunii aprilie, faptul c` inten]ioneaz` s` acorde o importan]` sporit` programului spa]ial. |n acest sens, Japonia ar urma s` trimit` misiuni cu echipaj uman pe satelitul natural al P`m#ntului \n urm`torii 20 de ani. Mai mult dec#t at#t, programul spa]ial japonez dispune de un plan privind construirea unei baze umane pe Lun` p#n` \n anul 2025. Pentru sus]inerea acestor planuri ale JAXA (Agen]ia Spa]ial` Japonez`), bugetul alocat va fi suplimentat de la 1,7 miliarde de dolari la 2,6 miliarde de dolari pe an.

Sateli]i lansa]i cu MiG-31


Rusia [i Kazakhstan au semnat un acord privind dezvoltarea unui nou sistem de lansare a sateli]ilor civili. Acesta va utiliza drept platform` de lansare un avion de lupt` MiG-31 [i o rachet` Ishim pentru a plasa pe orbita joas` a P`m#ntului o \nc`rc`tur` de p#n` la 200 kg. De cur#nd, Danial Akhmetov, prim-ministrul Kazakhstanului, s-a \nt#lnit cu oficialii ru[i pentru a discuta detaliile proiectului. Conform declara]iilor ministrului Akhmetov, aeronava MiG-31 va urca racheta Ishim

\mpreun` cu \nc`rc`tura sa la o \n`l]ime cuprins` \ntre 25.000 [i 30.000 de metri. Din acel punct, racheta se va desprinde de avion [i va plasa \nc`rc`tura pe orbit`. Costul programului este estimat la 1,5 miliarde de dolari pentru urm`torii 15 ani, \ns` se presupune c` programul va oferi un cost foarte sc`zut pentru lans`rile de sateli]i civili pe orbit`, put#ndu-se dezvolta astfel o pia]` care s` aduc` un profit substan]ial. Totodat`, programul reprezint` un nou pas \n privin]a cooper`rii \n domeniul tehnologiei spa]iale \ntre Rusia [i Kazakhstan, dup` ce, anul trecut, Kazakhstanul a prelungit contractul de \nchiriere a cosmodromului Baikonur pentru urm`torii 50 de ani, Rusiei.

Nou echipaj pe ISS


Misiunea spa]ial` pentru \nlocuirea echipajului 10 de la bordul Sta]iei Spa]iale Interna]ionale a fost lansat`, \n data de 15 aprilie, de la cosmodromul Baikonur, din Kazakhstan. Racheta ruseasc` Soyuz a plasat cu succes pe orbit` capsula spa]ial`, iar dup` un

LUNA AR PUTEA G~ZDUI COLONII UMANE


Conform agen]iei franceze de pres` (AFP), astronomii au identificat, de cur#nd, o regiune pe Lun` sc`ldat` permanent de razele soarelui, \n apropierea c`reia s-ar putea g`si [i ap` \n stare \nghe]at`. |n aceste condi]ii, respectivul loc ar putea deveni \n scurt timp loca]ia ideal` pentru o eventual` tentativ` de plasare a unei colonii umane pe satelitul natural al P`m#ntului. Regiunea identificat` se afl` \n jurul polului nord lunar, iar temperatura este cuprins` \ntre 40C [i 60C. Prin compara]ie, temperatura \nregistrat` la ecuator oscileaz` \ntre 180C [i +100C. Faptul c` loca]ia este v`zut` permanent de razele soarelui ar putea reprezenta o surs` de

zbor f`r` incidente, aceasta a f`cut jonc]iunea cu sta]ia orbital` \n diminea]a zilei de 17 aprilie 2005. Racheta a avut la bord un echipaj format din 3 persoane comandantul rus Sergei Krikalev, americanul John Phillips [i italianul Roberto Vittori. Primii doi i-au \nlocuit pe rusul Salizhan Sharipov [i pe americanul Leroy Chiao, care erau \n cosmos din octombrie anul trecut. Astronautul Agen]iei Spa]iale Europene Roberto Vittori a petrecut \n spa]iu doar 9 zile, timp \n care a realizat mai multe experimente [tiin]ifice. Acesta s-a \ntors pe P`m#nt \n data de 24 aprilie, \mpreun` cu echipajul expedi]iei 10. Noul echipaj are, printre altele, misiunea de a preg`ti sta]ia pentru reluarea curselor navetelor americane, programate a \ncepe zborurile la sf#r[itul lunii mai. Discovery va fi prima navet` american` trimis` \n spa]iu dup` dezastrul navetei Columbia.

energie, prin transformarea acestora \n energie solar`. Descoperirea acestei loca]ii survine la aproximativ un an de c#nd pre[edintele american George W. Bush a declarat c` Statele Unite pl`nuiesc s` se re\ntoarc` pe Lun` \nainte de anul 2015, specific#nd c` o baz` pe satelitul natural al Terrei va putea reprezenta punctul de plecare al unor expedi]ii cu echipaj uman c`tre planeta Marte.

Galaxia Whirlpool

Hubble la a 15-a aniversare

La data de 25 aprilie a.c., telescopul spa]ial Hubble a \mplinit 15 ani de c#nd se afl`

\n serviciul cercet`rii spa]iale. |n toat` aceast` perioad`, telescopul a realizat peste 700.000 de fotografii cu planete, stele [i alte corpuri cere[ti. Imaginile captate i-au ajutat pe astronomi s` analizeze diferite fenomene spa]iale cum ar fi g`urile negre, formarea nebuloaselor, determinarea v#rstei universului etc. NASA [i ESA au s`rb`torit cei 15 ani ai telescopului prin realizarea de noi fotografii a dou` dintre cele mai importante descoperiri realizate de Hubble: Galaxia Whirpool [i Nebuloasa Eagle.

32

CER SENIN

Nr. 3 (80)

2005

AEROSPA}IALE
La \nceputul acestui an a fost lansat primul stratelit, care nu este altceva dec#t un alt fel de zeppelin. Av#nd forma aplatizat` a unei balene albastre, balonul, lung de 73 de metri [i umplut cu 37.000 de metri cubi de heliu, va sta la punct fix \n stratosfer` (la o altitudine de 20.000 de metri), guvernat de sisteme de orientare GPS. El va avea o sarcin` util` de 1.400 de kilograme, sarcin` ce va fi un releu de comunica]ii. Spre deosebire de antenele de comunica]ii Wi-Fi, care asigur` transmisia pe o raz` de c#]iva kilometri, stratelitul va acoperi 800.000 de kilometri p`tra]i. Astfel, se ofer` o alternativ` la serviciile de comunica]ii de date cu debit mare, asigurate acum de re]elele de cablu optic. La 20.000 de metri altitudine, curen]ii de aer sunt de 20 de ori mai slabi dec#t \n atmosfer`, astfel c` puterea necesar` pentru reglarea pozi]iei geosta]ionare e suficient de mic` pentru a fi asigurat` de spatele balenei aeriene, acoperit cu celule fotovoltaice.

S-AU INVENTAT STRATELI}II!

E x p l o z i e periculoas`
O explozie foarte puternic` s-a produs, de cur#nd, \n spa]iul cosmic, pun#nd \n pericol planeta noastr`. P`m#ntenii nu ar trebui s` se team` numai de exploziile produse de ei pe propria lor planet`, ci [i de marile explozii cosmice care, chiar dac` se produc la mii de ani lumin` dep`rtare, pot afecta planeta noastr`. Este [i cazul exploziei produs` pe data de 27 decembrie 2004, c#nd o erup]ie a unei stele neutronice a afectat

Totodat`, Pentagonul consider` posibil` folosirea unei re]ele de strateli]i \n cazul sistemului de ap`rare antirachet`. Pentru a plasa pe orbit` un satelit \nzestrat cu sistem antirachet`, costul kilogramului se ridic` la 7.500 de dolari. Prin utilizarea strateli]ilor, costul s-ar reduce la jum`tate. |n plus, spre deosebire de un satelit, care dup` aproximativ 6 ani \[i epuizeaz` combustibilul de pozi]ionare [i arde \n atmosfer`, un stratelit aterizeaz` la fiecare 18 luni [i e reutilizabil. impecabil [i Rosetta a reu[it s` urm`reasc` Luna [i P`m#ntul timp de 9 minute. |n timpul survolului au fost achizi]ionate mai multe imagini ale planetei noastre, folosind o parte din instrumentele de la bord, activate pentru prima oar`: Alice spectrometru \n infraro[u; Virtis spectrometru de cartografiere \n vizibil [i infraro[u [i Miro instrument cu microunde. Apropierea de P`m#nt a fost o manevr` ce a imprimat sondei o vitez` mai mare [i a plasat-o pe o orbit` ce o \ndreapt` spre Marte. |n c`l`toria ei, Rosetta va mai trece pe l#ng` P`m#nt de dou` ori. Aceste survoluri sunt necesare pentru ca sonda s` ating` o vitez` egal` cu a cometei [i s` o plaseze pe o orbit` asem`n`toare. Survolurile se folosesc de gravita]ia planetelor respective economisind, astfel, combustibil [i f`c#nd costul misiunii mai mic.

Rosetta a vizitat P`m#ntul


Misiunea european` Rosetta reprezint` o premier` \n explorarea sistemului solar. Lansat` \ntr-o c`l`torie de 7 miliarde de kilometri spre cometa Churyumov-Gerasimenko la data de 2 martie 2004, Rosetta a costat 1 miliard de dolari [i

transport` o serie de aparate [tiin]ifice, precum [i un lander, botezat Philiae, care dac` totul decurge bine va ajunge pe suprafa]a cometei \n anul 2014. De la misiunea Rosetta se a[teapt` recep]ionarea primelor observa]ii de la fa]a locului, de pe suprafa]a unui nucleu cometar. |n data de 4 martie anul curent, \n drumul s`u spre comet`, Rosetta a trecut foarte aproape de planeta noastr`. Distan]a minim` atins` de sond` fa]` de P`m#nt a fost de 1.954 km, undeva deasupra Oceanului Pacific. Apropierea de Terra a fost o ocazie de a testa dac` aparatele de la bordul sondei pot urm`ri un corp ceresc, \n cazul \n care sonda are viteza foarte mare. Sistemele s-au comportat

ionosfera P`m#ntului. Stelele neutronice sunt stele colapsate, foarte dense, ce se rotesc \n jurul propriei axe cu o vitez` foarte mare. Ocazional, aceste stele produc erup]ii foarte puternice, erup]ii capabile s` [tearg` datele de pe o cartel` magnetic` de la 200.000 km dep`rtare. Erup]ia se produce \n cadrul procesului de regenerare magnetic`. Steaua \n cauz`, numit` SGR 1806-02, se afla la o distan]` de 50.000 de ani lumin` de P`m#nt. Este o stea numit` magnetar, datorit` c#mpului magnetic foarte intens. Erup]ia a fost at#t de puternic`, \nc#t a afectat ionosfera planetei noastre chiar dac` s-a produs a[a de departe. |n cazul \n care erup]ia s-ar fi produs de la numai 10 ani lumin` dep`rtare, aceasta ar fi distrus stratul de ozon [i ar fi cauzat dispari]ia \n mas` a vie]ii pe P`m#nt! Din fericire, \n vecin`tatea Soarelui nu se afl` nici un astfel de corp ceresc.

SATELIT AL AIR FORCE PE ORBIT


Un vehicul lansator Minotaur a plasat, \n data de 11 aprilie, un satelit experimental al US Air Force pe orbit`. Lansarea a avut loc de la baza aerian` Vandenberg, iar satelitul denumit XSS-11 va fi folosit de c`tre laboratoarele de cerce tare ale Air Force pentru realizarea mai multor teste \n domeniul naviga]iei aeriene.

Acord \ntre Arianespace [i Roskosmos


Arianespace [i agen]ia spa]ial` rus` Roskosmos au semnat, \n data de 12 aprilie, un acord care confirm` planurile privind lansarea de rachete Soyuz de pe cosmodromul Kourou, din Guyana Francez`. Acordul, semnat la Moscova, prevede dezvoltarea [i adaptarea cosmodromului pentru lansarea tuturor versiunilor de rachete Soyuz p#n` \n anul 2008.

Pagini realizate de locotenent MIRCEA BARAC

CER SENIN

Nr. 3 (80)

2005

33

EXPERTUL DIXIT
|n perioada 21-25 februarie 2005, s-a desf`[urat, la Poiana Bra[ov-Rom#nia, cea de-a 133-a edi]ie a manifest`rilor organizate de Air Force Safety Committee Europe (AFSCE) Comitetul European pentru Siguran]a For]elor Aeriene. Prezent la aceast` activitate cu o consistent` comunicare [tiin]ific`, distinsul nostru colaborator, colonelul dr. Marian Popa, [eful Sec]iei Psihologie din cadrul Institutului Na]ional de Medicin` Aeronautic` [i Spa]ial`, a avut amabilitatea s` ne scrie despre dispozitivele de vedere pe timp de noapte, folosite \n prezent pe scar` larg` \n avia]ie, [i rolul acestora \n cre[terea siguran]ei zborului.

DISPOZITIVELE DE VEDERE PE TIMP DE NOAPTE {I SIGURAN}A ZBORULUI


Nota]ii pe marginea celei de-a 133-a edi]ii AFSCE
Atunci c#nd am fost solicitat s` reprezint Institutul Na]ional de Medicin` Aeronautic` [i Spa]ial` la cea de-a 133-a edi]ie a manifest`rilor Air Forces Safety Committee Europe (AFSCE), am fost onorat, dar [i practica utiliz`rii curente. Ar fi suficient s` citez \n acest sens prezentarea f`cut` de c`pitanul Mark Mitchum, care a punctat faptul c` \n avia]ia american` are loc o introducere masiv` a utiliz`rii dispozitivelor de vedere pe timp de noapte. Dup` ce, \ntr-o prim` faz`, acestea erau utilizate mai ales de echipajele de pe elicoptere, \n prezent ele fac parte din dotarea tuturor avioanelor de lupt` din teatrele de opera]ii. Iar cea mai direct` consecin]` a acestui fapt const` \n aceea c` opera]iile aeriene de noapte tind s` semene din ce \n ce mai mult cu opera]iile aeriene pe timp de zi. Misiuni care alt`dat` se desf`[urau exclusiv ziua, cum ar fi zborul la joas` \n`l]ime, sprijinul trupelor terestre, alimentarea \n aer etc., se desf`[oar` acum [i noaptea. Aceast` situa]ie ridic` \ns` [i un ansamblu de probleme noi din punctul de vedere al siguran]ei zborului, multe dintre acestea fiind direct legate de factorul uman. Asupra lor vom z`bovi \n cele ce urmeaz`, cu speran]a c` trecerea lor \n revist` va fi util` \n procesul introducerii NVG \n practica avia]iei noastre militare.

Din punct de vedere tehnic, dispozitivele NVG sunt mijloace de amplificare electrooptic` a intensit`]ii luminii. Ele sunt sensibile la un spectru larg de unde electromagnetice, de la cele vizibile p#n` la cele invizibile (infraro[u), iar imaginea ambiant` este recompus` pe un ecran fosforescent de culoare verde. (Alegerea acestei culori a fost dictat` de faptul c` ochiul uman este capabil s` disting` mai multe nuan]e de verde pe un ecran de acest tip, dec#t \n cazul altor culori). Cine utilizeaz` pentru prima dat` un dispozitiv de vedere pe timp de noapte este impresionat de bog`]ia de informa]ii accesibile \ntr-un context \n care, cu ochiul liber, nu se vede aproape nimic. Cu toate acestea, imaginile NVG sunt departe de a reconstitui perfect imaginea cu care suntem obi[nui]i \n condi]ii de zi. Formele sunt compuse din nuan]e de verde, proiectate pe un fond negru, \ntr-un context \n care sursele artificiale de lumin` (becuri de semnalizare, lumini de pozi]ie, jetul reactoarelor etc) str`lucesc puternic. |n acela[i timp, o serie de particularit`]i

oarecum pus \n dificultate de tema interven]iei mele: dispozitivele de vedere pe timp de noapte (NVG) [i siguran]a zborului. Pe parcursul preg`tirii [i al particip`rii la aceast` \ntrunire mi-a devenit limpede c` \mp`rt`[eam o dificultate \n bun` m`sur` specific` avia]iei noastre militare. Pentru c`, ceea ce la noi reprezint` \nc` mai degrab` o excep]ie, \n avia]iile occidentale, [i \n special \n avia]ia Statelor Unite, dispozitivele de vedere pe timp de noapte fac parte din

34

CER SENIN

Nr. 3 (80)

2005

EXPERTUL DIXIT
ale dispozitivelor NVG limiteaz` performan]a vederii umane de a identifica [i localiza cu aceea[i precizie ca ziua obiectele din ambian]`. Cele mai importante limit`ri sunt date de gradul de intensificare luminoas` (genera]ia a treia este capabil` de o amplificare de 50.000 de ori) [i de amplitudinea c#mpului vizual (40 de grade cu NVG, fa]` de 190 de grade \n cazul vederii obi[nuite). Limitarea c#mpului vederii face necesar` o mi[care mai frecvent` a capului, pentru acoperirea zonelor accesibile \n mod uzual vederii periferice. La r#ndul lor, imprecizia formelor [i limitarea relativ` a contrastului fac dificil` aprecierea corect` a distan]elor, fiind necesar un antrenament corespunz`tor pentru dep`[irea acestei probleme. |n ciuda c#[tigului masiv de informa]ie, acuitatea vizual` se cifreaz` la un raport cuprins \ntre 20/2520/40, comparativ cu acuitatea specific` unei vederi perfecte (20/20). Dar performan]a vizual` \n condi]iile utiliz`rii NVG nu este dat` exclusiv d e caracteristicile sale func]ionale. Acestea au fost determinate, pe de o parte, de performan]ele limitate ale primei genera]ii de NVG (\n prezent ne afl`m \n faza introducerii celei de-a treia genera]ii) [i, pe de alt` parte, de subestimarea problemelor specifice acestei tehnologii de informare \n zbor. |n ciuda c#[tigului major de informa]ie, caracteristicile vederii asistate de NVG nu sunt nici pe departe similare vederii pe timp de zi, iar senza]iei subiective de certitudine [i \ncredere i se contrapune faptul obiectiv al unui c#mp informa]ional imprecis [i cu o profunzime limitat`. |n contextul utiliz`rii dispozitivelor de vedere pe timp de noapte, cei mai importan]i factori umani care trebuie avu]i \n vedere sunt: Particularit`]ile vederii naturale a pilo]ilor. Nu exist` \nc` concluzii fundamentate [tiin]ific cu privire la efectele unei vederi naturale sub standardul 20/20 asupra vederii asistate de NVG, fapt care impune precau]ii \n cazul pilo]ilor care zboar` cu ochelari de corec]ie; Amplificarea solicit`rii profesionale prin for]area bioritmului circadian. Avantajele zborului de noapte asupra inamicului conduc la planificarea unui num`r mai mare de misiuni dificile \n aceste condi]ii. |n plus, un astfel de program de activitate scoate personalul din mediul socio-familial, fapt care, prin el \nsu[i, este o surs` de dificult`]i personale, cu posibile efecte negative asupra poten]ialului de zbor; Cre[terea riscului de apari]ie a iluziilor de zbor, cu prec`dere a celor specifice condi]iilor de noapte: iluzia autocinetic`, erori de apreciere a \n`l]imii pe panta de aterizare, iluzii de \nclinare, erori de apreciere a distan]elor etc.; Absen]a unor proceduri verificate de preg`tire, antrenament [i control al pilo]ilor pentru zborul cu mijloace de vedere pe timp de noapte. |n acest domeniu, exist` mai mult practici

Particularit`]ile senzitive ale ecranului au impus modific`ri ale sistemelor de iluminare \n interiorul cabinei [i \n afara acesteia (pentru a le face compatibile cu sensibilitatea NVG), uneori [i ale postului de pilotaj (av#nd \n vedere cre[terea m`rimii c`[tii de pilotaj), precum [i rezolvarea unor probleme legate de suprafe]ele vitrate ale cabinei (condensul sau pic`turile de ap` afecteaz` calitatea vizibilit`]ii prin NVG). Cu toate limit`rile existente, dispozitivele de vedere pe timp de noapte sunt suficient de performante pentru a fi utilizate eficient \n opera]iile aeriene, care, a[a cum am men]ionat deja, tind s` devin` similare celor desf`[urate pe timpul zilei. Concepute ini]ial pentru trupele terestre, dispozitivele de vedere pe timp de noapte au fost adoptate [i de avia]ia militar` [i, mai recent, de avia]ia civil`. Din p`cate, bazele de date ale serviciilor de siguran]a zborului consemneaz` o sensibil` cre[tere a accidentelor \n perioada care a urmat introducerii lor \n exploatare opera]ional`.
CER SENIN Nr. 3 (80) 2005

dec#t modele bine fundamentate, motiv pentru care \n for]ele aeriene americane, de exemplu, problematica utiliz`rii NVG este considerat` prioritar` pentru institutele [i laboratoarele de cercet`ri aeronautice care se ocup` de factorii umani. O dificultate suplimentar` vine de la faptul c` simulatoarele de zbor existente sunt, \n cea mai mare parte, improprii pentru antrenamentul \n condi]ii de utilizare a NVG. |n concluzie, dincolo de utilitatea lor incontestabil`, dispozitivele de vedere pe timp de noapte trebuie introduse cu precau]ie \n practic`, \n condi]iile identific`rii riguroase a factorilor de risc [i dup` adoptarea celor mai potrivite m`suri de contracarare a acestora.

Colonel dr. MARIAN POPA

35

FILE DE ISTORIE

ARTILERIA ANTIAERIAN ROMN |N PERIOADA 23.08.1944 09.05.1945


La data \nf`ptuirii actului de la 23 august 1944, artileria antiaerian` rom#n` avea \n zona de opera]ii (la nord de linia Foc[ani, Br`ila, Delta Dun`rii) Brigada 2 Artilerie Antiaerian`, \n compunerea c`reia se reg`seau Regimentele 2, 6 [i 15 Artilerie Antiaerian`, totaliz#nd 49 de baterii. La sudul acestei linii, respectiv Muntenia, Dobrogea, Ardeal, se g`seau celelalte 3 brig`zi de artilerie antiaerian`, cu 6 regimente, \nsum#nd circa 154 baterii. |n total, Comandamentul Ap`r`rii contra Aeronavelor dispunea de 4 comandamente de brigad`, 11 regimente [i 40 de divizioane de artilerie antiaerian`. De asemenea, avea \n organigram` un regiment organizat pe 3 batalioane cu subunit`]i de p#nd`, radio, meteo, construc]ii de linii [i camuflaj. Avia]ia de v#n`toare dispunea de o regiune aerian`, 3 flotile de v#n`toare cu 7 grupuri de v#n`toare [i o escadril` de v#n`toare de noapte. Puterea total` de foc a Comandamentului Ap`r`rii contra Aeronavelor consta inamicului superior numerice[te. |n numeroase cazuri, artileri[tii antiaerieni au luptat la baionet` [i cu grenade, au executat trageri antitanc [i \n sprijinul infanteriei, iar avia]ia de v#n`toare a bombardat [i mitraliat pozi]ii [i coloane de trupe inamice. La ac]iunile executate \n acest scop au participat Corpurile 1 [i 3 aeriene, 4 brig`zi de artilerie antiaerian` [i Regiunea 1 aerian`, cu forma]iunile de avia]ie din Oltenia [i sudul Transilvaniei.

Participarea Artileriei Antiaeriene Rom#ne la eliberarea teritoriului na]ional (24 august 1944 24 octombrie 1944)

Generalul de divizie Gheorghe Marinescu, comandantul artileriei antiaeriene 1944, artileria antiaerian` a tras 19.411 lovituri, dobor#nd 23 de avioane [i avariind alte 6 aparate. Ca o concluzie, au fost trase 669 proiectile pentru un avion dobor#t. Luptele pentru ap`rarea Capitalei au continuat p#n` \n ziua de 27 august 1944, c#nd agresiunea avia]iei germane a \ncetat. Bateriile de artilerie antiaerian` din nordul [i nord-vestul Capitalei au continuat \ns` executarea de trageri terestre \mpotriva forma]iunilor germane din p`durea B`neasa [i Otopeni. |n ziua de 28 august 1944, \n urma pierderilor din zilele anterioare, germanii s-au retras spre Ploie[ti, aerodromul Otopeni fiind astfel eliberat. Comunicatul Marelui Stat Major ar`ta: Dup` 5 zile [i 5 nop]i de lupte foarte \nd#rjite, trupele rom#ne ale Capitalei au reu[it s` \nfr#ng` pe deplin \ncercarea perfid` a conducerii Germaniei de a pune st`p#nire pe capitala ]`rii. Numeroase trupe regulate [i forma]iuni S.S. au fost nimicite sau capturate. Amploarea luptelor artileriei antiaeriene duse pentru ap`rarea antiaerian` [i terestr` a Capitalei \n perioada insurec]iei rezult` [i din cantitatea de muni]ie consumat` de Regimentele 1 [i 3 [i de Divizionul 33 artilerie antiaerian`: 52.566 proiectile de tun antiaerian, 68.141 cartu[e de pu[c` mitralier` Z.B., 53.787 cartu[e calibru 8 [i 6,5 mm [i 273 grenade.

|n noaptea de 23 spre 24 august 1944 au fost luate m`suri de sporire a supravegherii spa]iului aerian [i de barare a [oselelor care converg c`tre Capital`, prin dislocarea de sec]ii [i tunuri din bateriile 162 Gustloff pe {oseaua Giurgiului, 106 Rheinmetall spre Olteni]a, bateria Rheinmetall [coal` a Regimentului 1 Artilerie Antiaerian` spre Alexandria, 196 Oerlikon spre Berceni, iar pe [oseaua Bucure[ti-Ploie[ti urmau s` Telemetru baz` 4 m Geortz, \ntrebuin]at intervin`, la nevoie, bateriile care se de artileria antiaerian` g`seau \n dispozitivul de ap`rare antiaerian` pentru ap`rarea aerodromurilor B`neasa [i Otopeni. \n 102 baterii calibru mare (75, 76,2, 88 [i 105 |n diminea]a zilei de 24 august 1944, 10 mm), cu un total de 422 tunuri, 99 baterii de avioane Me-110 [i-au f`cut apari]ia \n sectorul calibru mic [i mijlociu (13, 20, 37 [i 40 mm), de nord al Capitalei, la altitudinea de 3.000 care totalizau 912 tunuri [i mitraliere [i 14 3.500 de metri. Cele mai puternice atacuri baterii de proiectoare cu 168 piese. Din totalul au fost date de forma]iuni de bombardiere acestor tunuri, \n diminea]a zilei de 23 august Me-111, \n valuri de 814 aparate, care au 1944, erau \n dispozitiv pentru ap`rarea bombardat \n special centrul Capitalei [i Gara antiaerian` a obiectivelor Bucure[ti, de Nord. Avioanele de v#n`Constan]a, Fete[ti-Cernavod`, C#mpina, toare care \nso]eau forma]iile B`icoi, Ploie[ti, podul de cale ferat` de la au atacat unit`]i [i forma]iuni Crivina, Gole[ti [i Urziceni un num`r de 155 izolate, mitraliindu-le \n picaj tunuri calibru mare [i 326 piese calibru mic de la \n`l]imi sub 1.000 de [i mijlociu. Restul se afla \n organica trupelor metri. |n timpul atacurilor de uscat. Din cele 481 de tunuri care ap`rau avia]iei hitleriste au fost antiaerian obiectivele de pe teritoriu, la 23 incendiate: Palatul Telefoaaugust 1944, un num`r de 293 se g`seau \n nelor, Teatrul Na]ional, dispozitiv la Bucure[ti. Ministerul de R`zboi, Cu toate c` specificul genurilor de arm` Academia Rom#n`, alte ce participau la ap`rarea antiaerian` consta institu]ii de cultur`, precum \n lupta contra avioanelor inamice, artileria Baterie de artilerie antiaerian` \n pozi]ie de [i locuin]e particulare. |n antiaerian` a executat multe trageri terestre, tragere pe timpul luptelor din Transilvania cursul zilei de 24 august de oprire a atacurilor [i contraatacurilor

36

CER SENIN

Nr. 3 (80)

2005

FILE DE ISTORIE
Lupte deosebit de grele au avut loc \n zilele fierbin]i ale insurec]iei la Ploie[ti [i pe Valea Prahovei. |n aceast` zon` de o deosebit` importan]` strategic`, artileria antiaerian` a dus lupte preponderent terestre, \ntruc#t constituia majoritatea artileriei de sprijin a infanteriei. |n primele trei zile ale insurec]iei, \n regiunea petrolifer`, Regimentul 9 Artilerie Antiaerian` a reu[it, \n cooperare cu infanteria, s` dea grele lovituri trupelor germane, care au pierdut 3 baterii calibru 88 mm Krupp, 2 calibru 37 mm Rheinmetall, 5 calibru 20 mm Gustloff [i o pozi]ie de baterie de artilerie antiaerian` [i ale avia]iei de jertfa vrednic`, la Patria din care a fost rupt. v#n`toare, \ntruc#t situa]ia operativ` [i |n perioada luptelor eroice pentru misiunile Armatei 1 rom#ne impuneau eliberarea p`r]ii de nordvest a ]`rii, avia]ia \nt`rirea artileriei acesteia. |n urma de v#n`toare [i artileria antiaerian` au pierderilor mari suferite de avia]ia hitlerist` dobor#t 40 de avioane germane [i au distrus [i c#[tig`rii suprema]iei aeriene de c`tre 50 de tancuri. avia]ia noastr`, subunit`]ile de artilerie antiaerian` urmau s` execute ap`rarea Artileria Antiaerian` concentr`rilor de trupe terestre, ap`rarea Rom#n` \n ac]iunile militare antiaerian` a opera]iilor terestre, ap`rarea din Ungaria antitanc [i sprijinul de artilerie. |n plus, se impunea ap`rarea antiaerian` a unor [i Cehoslovacia obiective noi: depozitele de muni]ii [i (25 octombrie 1944 carburan]i Petre[ti [i Bradul Mare, podurile de cale ferat` peste Mure[ de la Oarba [i 9 mai 1945) peste Olt de la T`lmaciu, precum [i podul Situa]ia operativ` a trupelor de ap`rare rutier de la Brad. De asemenea, aerodroantiaerian` la \ncheierea luptelor de pe murile Balomir, Turda, Blaj, Media[, teritoriul na]ional era urm`toarea: avia]ia Ghimbav [i Arad aveau nevoie de ap`rare de v#n`toare ac]iona \n cadrul Corpului antiaerian`. aerian rom#n pentru acoperirea \n |n perioada eliber`rii p`r]ii de nord vest cooperare cu artileria antiaerian` a a ]`rii (5 septembrie 25 octombrie 1944), trupelor terestre [i a obiectivelor importante. ap`rarea antiaerian` a teritoriului [i sprijinul Astfel, Brig`zile 1 [i 2 artilerie antiaerian`, trupelor terestre pentru completarea nevoilor cu un total de 34 baterii \n dotarea c`rora de artilerie de c#mp [i antitanc au fost se aflau 217 tunuri [i 12 proiectoare, realizau asigurate de Brig`zile 1 [i 2 Artilerie ap`rarea antiaerian` a Armatelor 1 [i 4 Antiaerian`, cu un total de 62 de baterii. rom#ne, a nodurilor de comunica]ii, Acestea, \n cooperare cu avia]ia de v#n`toare, aerodromurilor [i regiunilor industriale din au executat ap`rarea antiaerian` a vestul Rom#niei, \mpiedic#nd avia]ia dispozitivelor armatelor, a obiectivelor inamic` s` loveasc` aceste obiective. importante din Banat [i Transilvania, a Brig`zile 3 [i 4 artilerie antiaerian` au aerodromurilor, nodurilor de comunica]ii, continuat s` asigure p#n` la sf#r[itul [oselelor [i c`ilor ferate folosite de trupele r`zboiului ap`rarea antiaerian` a Capitalei, Armatelor 1 [i 4 rom#ne pe timpul deplas`rilor. |n cursul lunii octombrie 1944, for]ele [i mijloacele de ap`rare antiaerian` au ac]ionat \mpotriva avioanelor inamice care executau recunoa[teri \n Transilvania. S-au executat trageri \mpotriva avioanelor inamice care au bombardat sau au \ncercat s` bombardeze obiective din Timi[oara, Arad, Bod, {eica Mic`, Simeria, Vi[ina, Ilia, iar \n Ungaria podul peste Tisa de la Mindszent, Rakosfalva, aerodromul de la Totkomlos etc. |n ac]iunile Artileri[ti antiaerieni rom#ni pe frontul din Ungaria antiaeriene din aceast` lun` s-au consumat 10.678 proiectile [i au fost a zonei petrolifere, a podului peste Dun`re dobor#te 6 avioane. de la Cernavod` [i a obiectivelor Bra[ov, |n seara zilei de 24 octombrie 1944, Tohan, Bod [i F`g`ra[. comandantul Armatei 4 rom#ne a efectuat |n timpul luptelor din Ungaria, avia]ia de unele regrup`ri, hot`r#nd s` continue v#n`toare [i artileria antiaerian` au participat ofensiva \n cursul nop]ii. Prin d#rze atacuri cu mijloacele [i for]ele existente la sf#r[itul de noapte, unit`]ile armatei au nimicit lunii octombrie 1944, execut#nd misiunile trupele fasciste de la sud de Carei, iar \n mai sus ar`tate. |n plus, au ap`rat trecerile zorii zilei de 25 octombrie 1944, au reu[it peste r#ul Tisa, g`rile importante [i noile eliberarea ora[ului, \ncheind prin aceasta aerodromuri aflate la dispozi]ia Armatei 5 eliberarea complet` a teritoriului Rom#niei. aeriene sovietice. Armatele 1 [i 4 rom#ne au Plaiurile [i codrii Mure[ului, }`rii Oa[ului r`mas, \n continuare, cu c#te un divizion de [i Cri[anei se ar`ta \n Ordinul de Zi dat de artilerie antiaerian` care au ap`rat ministrul de r`zboi la sf#r[itul lunii antiaerian dispozitivele de lupt` ale for]elor octombrie 1944 vuiesc iar`[i de voio[ia principale ale armatelor, zonele de dislocare libert`]ii c#[tigate. Ardealul, [tiut leag`n ale forma]iunilor de spate [i bazele armatelor, scump al rom#nului, furat printr-un odios iar uneori au participat la misiuni terestre. dictat, a revenit azi, prin lupta dreapt` [i

Echip` de tunari antiaerieni ac]ion#nd \n capetele de pod cucerite peste r#ul Tisa (Ungaria) calibru 105 mm, reduc#ndu-le capacitatea de lupt` \n zona C#mpina, }intea-B`icoi, Moreni la o treime din cea pe care o aveau \n diminea]a zilei de 23 august 1944. Intensitatea \ncle[t`rilor din zona Ploie[ti [i Valea Prahovei \n perioada 23 31 august 1944 rezult` [i din cantitatea mare de muni]ii consumat`: peste 46.000 de proiectile de artilerie antiaerian`, 300.000 de cartu[e pentru armamentul portativ [i aproape 1.000 de grenade. P#n` \n seara zilei de 31 august 1944, toate bateriile germane de artilerie antiaerian` din zona Ploie[ti [i Valea Prahovei au fost capturate sau neutralizate, 8 avioane au fost dobor#te [i peste 500 de militari au fost lua]i prizonieri. Concluzion#nd, \n perioada 24 31 august 1944, trupele de artilerie antiaerian` [i avia]ia au dobor#t 60 de avioane germane [i au capturat cea mai mare parte din cele 288 imobilizate la sol. La aceste lupte avia]ia a participat cu 30 de escadrile, \nsum#nd 280 de avioane, iar artileria antiaerian` cu 229 de baterii, totaliz#nd 1.364 de tunuri [i 204 proiectoare. |n cursul lunii septembrie au fost reanalizate reparti]ia [i misiunile unit`]ilor
CER SENIN Nr. 3 (80) 2005

37

FILE DE ISTORIE
Sim]indu-se tot mai mult nevoia conducerii unice [i a coordon`rii ac]iunilor marilor unit`]i de artilerie antiaerian`, prin Ordinul nr. 774 din 28 decembrie 1944 al Statului Major al Aerului, a luat fiin]` Divizia 1 Artilerie Antiaerian`. Aceasta avea \n compunere 2 brig`zi, 1 regiment [i 2 divizioane. Divizia ap`ra cu Brigada 1 aerodromurile utilizate de avia]ia sovietic` \n Ungaria [i trecerile peste r#ul Tisa de la Szolnok, aerodromurile avia]iei rom#ne [i trupele din linia \nt#i, precum [i obiective din zona de opera]ii a Armatelor 1 [i 4. Brigada 2 ap`ra regiunea industrial` din Banat (Arad, Timi[oara, Simeria, Re[i]a). |n afara acestor for]e, obiectivele de pe teritoriul na]ional erau ap`rate de Brigada 3 Artilerie Antiaerian` cu 3 regimente [i subgruparea Cernavod`, precum [i de Brigada 4 Artilerie Antiaerian` cu un regiment [i subgruparea Bra[ov F`g`ra[. Serviciul de observare [i informare avea \n subordine unitatea de p#nd` radio, dispus` cu trei companii pe grani]a de Vest, \ntre Zal`u [i Moldova Veche, av#nd fiecare c#te un centru zonal de informare. Informa]iile de la posturile de p#nd` treceau prin centrele zonale, regionale [i se centralizau la Centrul general de informa]ii al Comandamentului Ap`r`rii Antiaeriene a Teritoriului, de la Bucure[ti, care alarma principale ale armatelor, terenurile de zbor ale avia]iei acestora, precum [i bazele lor pe timpul luptelor de la Roznava, din mun]ii Javorina, de la Zvolen, Banska Bistrica, din mun]ii Tatra Mic` [i din Carpa]ii Albi. |n luna ianuarie 1945, puterea combativ` a ap`r`rii antiaeriene rom#ne din zona frontului consta \n 16 baterii grele, 17 u[oare [i o baterie de proiectoare. Ap`rarea antiaerian` a teritoriului Munteniei, Olteniei [i Transilvaniei era asigurat` de 110 baterii de tunuri antiaeriene, 6 baterii de mitraliere [i 10 proiectoare. |ncep#nd cu luna februarie 1945, a fost m`rit treptat num`rul bateriilor din zona frontului [i s-a mic[orat cel din ap`rarea antiaerian` a teritoriului, ajung#ndu-se ca \n luna mai 1945, la \ncheierea r`zboiului, \n zona frontului s` existe 31 de baterii grele, 27 mijlocii, 16 u[oare, 2 baterii de mitraliere [i 2 de proiectoare, iar \n ap`rarea antiaerian` a teritoriului, 18 baterii de artilerie antiaerian`. La data de 1 mai 1945, din cadrul for]elor [i mijloacelor de ap`rare antiaerian` a teritoriului au fost desfiin]ate Brigada 3 Artilerie Antiaerian`, 2 regimente, 12 divizioane, 33 baterii de tunuri, 4 baterii de mitraliere [i 13 baterii de proiectoare. La \nceputul lunii mai 1945, situa]ia trupelor de ap`rare antiaerian` rom#ne era urm`toarea: \n zona frontului ap`rarea antiaerian` a aerodromurilor Armatei 5 aeriene sovietice era asigurat` de Brigada 1 cu regimentele 4, 10 [i 2; la dispozi]ia Corpului aerian rom#n se afla Brigada 2 cu regimentele 5, 6 [i 7; Armata 1 rom#n` dispunea de Divizionul 9, iar Armata 4 de Divizionul 12 [i de Brigada 4 cu Regimentul 8; \n ]ar` se afla Regimentul 3 cu 2 divizioane pentru ap`rarea antiaerian` a Bucure[tiului [i cu un divizion la Bra[ov; ca rezerv`, exista c#te un divizion la Bucure[ti [i Bra[ov. |n ziua de 9 mai 1945 care Tunari antiaerieni rom#ni lupt#nd pentru a marcat sf#r[itul celui de-al eliberarea Cehoslovaciei doilea r`zboi mondial \n Europa , comandantul artileriei trupele [i popula]ia telefonic [i prin posturile antiaeriene sovietice din zona Armatei 5 radiodifuziunii. Sistemul era \ns` greoi, aeriene sovietice a invitat la un Apel Solemn astfel \nc#t, nu o dat`, alarmarea se f`cea \ntregul Regiment 2 Artilerie Antiaerian` cu \nt#rziere. El a fost \mbun`t`]it ulterior, rom#n, apel la care s-a citit Ordinul de Zi al prin \nzestrarea trupelor de p#nd` radio cu comandantului suprem al armatei sovietice. [ase sta]ii de radioloca]ie Freya. Dup` apelul solemn, bateria 121 Rheinmetall Pe timpul luptelor din Cehoslovacia, a tras 101 lovituri \n cinstea Zilei Victoriei Divizia 1 Artilerie Antiaerian` a continuat asupra Germaniei hitleriste. s` apere cu cele dou` regimente ale Brig`zii Luna mai 1945 a marcat, \n aceste 1 aerodromurile Armatei 5 aeriene sovietice condi]ii, \nceputul desconcentr`rilor [i din Ungaria [i cu un regiment aerodrol`s`rilor la vatr` chiar din unit`]ile aflate \n murile avia]iei rom#ne. Brigada 2 Artilerie zona de opera]ii din Cehoslovacia [i Ungaria. Antiaerian` a asigurat pe mai departe A[adar, s-a trecut la structura de pace, cu protec]ia zonei industriale a Banatului. mult mai redus`, concomitent cu organiArmatele 1 [i 4 rom#ne au continuat s` aib` zarea afluirii \n ]ar` a unit`]ilor de pe front. la dispozi]ie c#te un divizion independent Potrivit tratatului de pace, s-a fixat pentru de artilerie antiaerian` care au ap`rat artileria antiaerian` o cifr` de circa 5.000 de antiaerian dispozitivul de lupt` al for]elor militari. Ca atare, s-a urm`rit \ncadrarea \n

Colonelul Horia Roman, comandantul Diviziei 1 artilerie antiaerian` aceast` cifr`, astfel \nc#t, la finele anului 1945, artileria antiaerian` rom#n` avea s` r`m#n` cu numai 4 regimente. |n cursul r`zboiului antihitlerist, \ntre 23 august 1944 [i 9 mai 1945, avia]ia de v#n`toare [i artileria antiaerian` rom#ne au dobor#t 106 avioane inamice; \n plus, \n cursul ac]iunilor terestre executate \n timpul insurec]iei, au fost capturate 228 de avioane germane. |n concluzie, se poate spune c` anii celui de-al doilea r`zboi mondial au fost boga]i \n \nv`]`minte [i realiz`ri \n domeniul ap`r`rii antiaeriene. |n perioada respectiv` s-au stabilit [i rezolvat probleme capitale pentru ap`rarea antiaerian`, cum ar fi: conducerea marilor unit`]i [i unit`]ilor care ap`r` un obiectiv, deci conducerea la nivelul obiectivului; s-au definitivat [i \nsu[it metodele de cooperare \ntre artileria antiaerian` [i avia]ia de v#n`toare; s-a \ntrebuin]at pe larg manevra. Dezvoltarea vertiginoas` \n anii celui de-al doilea r`zboi mondial a for]elor aeriene ale ]`rilor beligerante a condus la perfec]ionarea continu` a mijloacelor de ap`rare antiaerian`, a reclamat numeroase reorganiz`ri [i a impus adaptarea tacticii \ntrebuin]`rii acestor mijloace la noile condi]ii de ducere a ac]iunilor de lupt`.

(va urma)

Locotenent MIRCEA BARAC

Bibliografie: General-colonel (r) dr. Vasile Cutoiu, Istoria Ap`r`rii Antiaeriene a Teritoriului Rom#niei; General de corp de armat` (r.) Vasile B`rboi, general de brigad` (r.) Titus Popescu, general de brigad` (r.) Eugen Teodorescu, locotenent-colonel Visarion Neagoe, Istoria Artileriei [i Rachetelor Antiaeriene Rom#ne

38

CER SENIN

Nr. 3 (80)

2005

CAZURI SPECIALE
-a \nt#mplat pe 4 iulie 1963. |n vederea \nceperii construirii Transf`g`r`[anului, trebuiau fixate locurile de dispunere a punctelor de lucru [i traseele viitorului drum alpin. Un singur mijloc putea survola [i ateriza \n zona Podragu [i cele adiacente: elicopterul. Mi-4 era de [apte ani \n dotarea avia]iei noastre militare. Maiorul Vasile Iura[cu, navigatorul-[ef al Regimentului de Transport Otopeni, unul dintre primii pilo]i proveni]i din avia]ia de v#n`toare care f`cuse trecerea pe noul tip de aeronav`, reu[ise s` ob]in` titlul de pilot clasa a 2-a, calitatea de instructor de zbor, [i se num`ra printre cei ce executaser` deja misiuni mai dificile cu acest tip de elicopter. Lui i-a \ncredin]at comandantul avia]iei, personal, comanda echipajului ce urma s`-l ia la bord, de la cabana din Valea Arpa[ului, pe cel ce era destinat s` fac` primele estim`ri, renumitul constructor de drumuri \n mun]i, inginerul Aristide Stavros. Pilot secund, maiorul (r) Constantin {tef`nescu, din Avia]ia Civil`, [i el un experimentat zbur`tor. Cu o zi \nainte, f`cuser` o recunoa[tere a terenurilor de aterizare din Mun]ii F`g`ra[. Incertitudinea persista \n fa]a unor locuri aglomerate de arbu[ti, de zeci [i sute de pietroaie. |ntr-o asemenea situa]ie, \n frunte cu inginerul constructor, care era [i un bun alpinist, [i un ghid, \ntregul echipaj a str`b`tut, pe jos, terenul, p#n` la locul cel mai potrivit pentru a pune ro]ile. Drumul a fost o adev`rat` aventur`, av#nd \n vedere dificultatea zonei. Se spunea c` acolo \[i f`cea diavolul preg`tire fizic`! Ca s` marcheze c#t de c#t locul, tehnicul de bord, c`pitanul Auric` Popescu, [i-a rupt c`ma[a [i a ag`]at buc`]i din ea de crengile unor brazi. Alte ramuri au fost desprinse, pentru a nu le atinge cu elicea de coad`. Pe 4 iulie, diminea]a, dup` ce au luat prin radio aprobarea [i situa]ia meteo, au decolat. La man[`, maiorul Iura[cu. De la un instructor sovietic \nv`]ase particularit`]ile zborului \n mun]i. A urcat p#n` la 3.000 de metri. Cerul era senin, v#ntul din vest, cu 6 metri pe secund`. C`r`rile, pe care le str`b`tuser` cu piciorul cu o zi \nainte, se vedeau ca \n palm`. Se felicitau pentru ideea de a recunoa[te, pe jos, traseul. Iura[cu a luat cap compas cabana C#r]i[oara. |ncep#nd de la circa 2.400 metri, versan]ii se \ngustau. A \nceput cobor#rea, pentru a ateriza la locul stabilit, care se afla la 2.100 metri altitudine. Deodat`, a sim]it comenzile moi. Parc` ar fi pilotat o ma[in` pe ghea]`. Cu toate acestea, parametrii motorului indicau o stare normal`. A

F`g`ra[ se intrase \ntr-o zon` de curen]i descenden]i deosebit de puternici. |ntruc#t elicopterul era \n garan]ie, a venit o comisie din URSS, \n frunte cu colonelul Solodnicov, pilot de \ncercare, [i un inginer. Iura[cu le-a povestit totul, men]ion#nd c` din punct de vedere tehnic nu au fost probleme. S-a plecat cu un alt elicopter, tot Mi-4, la locul accidentului, pilotul sovietic oferindu-se s`-l aterizeze el. Dar c#nd au ajuns, v`z#nd elicopterul r`sturnat [i condi]iile grele de intrare la aterizare, Solodnicov s-a r`zg#ndit, rug#ndu-l pe Iura[cu s` preia comanda [i s`-i duc` la caban`.

unul din motoare s-a oprit. Parc` era un loc blestemat Valea Podragului! A fost solicitat` o alt` aeronav` Mi-6. Abia aceasta a reu[it s` aga]e, sub burt`, elicopterul avariat [i s`-l transporte pe o platform`, la gara Victoria, cu care a fost dus \n URSS, la repara]ii capitale. August 1968, Alexeni. Iura[cu era \n serviciul de alarm` la aerodromul primului regiment de elicoptere din ]ar`, c#nd a auzit, \n telefon, vocea generalului-maior Ioan T#u, acela[i care-i d`duse ordin s` decoleze spre Podragu [i condusese ancheta \n 1963: Un elicopter Mi-4 s` decoleze imediat [i s` ia o student` cu picioarele rupte din Mun]ii F`g`ra[, s-o duc` urgent la cel mai apropiat spital, nici un alt mijloc neput#nd p`trunde acolo! De unde, din mun]i? a \ntrebat Iura[cu. R`spunsul a c`zut ca un tr`snet: De la Podragu. {i pentru c#teva clipe nici unul n-a mai scos vreun cuv#nt Iura[cu a decolat, \mpreun` cu maiorul Tudor Condruz, secund, [i maistrul Ion Florescu, tehnic de bord. F`r` s` vrea, amintirile acelor clipe de groaz` l-au n`p`dit, c#nd a ajuns deasupra locului \n care se mai z`reau urmele pr`bu[irii. A[a c` a hot`r#t ca secundul s` ]in` elicopterul \n semisuspensie, iar el, \mpreun` cu maistrul, au adus t#n`ra cu targa [i au urcat-o \n elicopter. N-au oprit motorul,

DRAMATISM {I BUCURIE |N MUN}II F~G~RA{


m`rit turajul motorului, ca s` \ncerce un viraj de 180 de grade [i s` se \ntoarc`, dar abia dac` au \ntors 30 de grade, c` elicopterul mai tare s-a angajat \ntr-o glisad` amenin]`toare! Parc` o putere nev`zut` \l f`cea s` coboare at#t de rapid. |n direc]ie, elicopterul mai r`spundea \nc` la comenzi, dar \n plan vertical deloc. A revenit cu comenzile, a izbutit s` evite lovirea unui brad de pe partea dreapt`, care i-ar fi r`sturnat \n r#pa Podragului, un h`u de peste 300 de metri. |ncerca s` controleze c`derea elicopterului din comanda pas-gaz, dar zadarnic. St#ncile din st#nga n-au mai putut fi evitate, astfel c` elicea portant` a mu[cat din ele. Buc`]i mari, de peste doi metri, din pale, s-au rupt [i o ploaie de staniol, ]#[nit` din fagurii dezveli]i de \nveli[ul metalic, a \nconjurat elicopterul. Motorul, nemaiantren#nd palele, transmisia, rup#ndu-se, probabil, [i axul de la ventilator, s-a supraturat [i scotea un zgomot puternic. Nu se mai auzeau \ntre ei. Parc` erau \n infern. Iura[cu a \nchis robinetul de alimentare cu benzin` [i, cu ultimele eforturi, s-a chinuit s` evite o catastrof`. Elicopterul s-a r`sturnat pe st#nga, a strivit ni[te brazi [i s-a oprit pe spate \ntr-un ochi de p`dure, cu o pant` mai lin`. Au sc`pat ca prin minune, doar cu c#teva leziuni superficiale. Co[marul a durat aproape dou` minute. Dar lor li s-a p`rut c` nu se mai termin`. Elicopterul Mi-4 cu num`rul 5 pe fuzelaj, intrat abia de [ase luni \n dotare [i aflat \nc` \n garan]ie, era par]ial distrus. Sta]ia radio, era clar, nu mai avea cum s` func]ioneze. {i-au luat pistoalele, h`r]ile de zbor [i au pornit pe jos, spre cabana Arpa[ul, s` raporteze evenimentul petrecut. |n aceea[i zi, la Alexeni, maiorul {tefan Scor]ea murise, pr`bu[indu-se cu un avion MiG-15. O catastrof` [i un accident de zbor erau \n aten]ia comisiilor de cercetare. Toat` lumea era convins` c` \n Apoi a cerut s` vin`, de la baza militar` din Cherson, care era preg`tit` \n zboruri deasupra Mun]ilor Caucaz, un elicopter Mi-6, pentru a scoate elicopterul avariat. |ntre timp, s-au dus pe jos, cu speciali[ti, la locul accidentului, s-au f`cut m`sur`tori pentru a se stabili centrii de greutate, \n vederea leg`rii elicopterului cu lan]uri. Au luat cu ei [i cinci baloane \nc`rcate cu hidrogen. S-au cerut condi]iile meteo. Erau \ntocmai ca \n ziua de 4 iulie. C#nd au lansat baloanele \n zona unde a \nceput calvarul echipajului minune! |n loc s` urce, acestea coborau \n r#pa \n care

au c`zut. Toate cinci. F`r` nici o excep]ie. Puterea curen]ilor descenden]i era evident` [i extrem de periculoas`. Atunci, colonelul Solodnicov l-a \ntrebat pe Iura[cu dac` \i mai tr`ie[te mama. Primind r`spuns afirmativ, i-a zis: S` ave]i grij` de ea. V-a n`scut \ntr-o c`ma[` de aur. Sunte]i un om fericit. {i to]i care a]i fost \n elicopter. La noi, din cazuri asem`n`toare, n-a sc`pat nimeni. Ve]i mai zbura? Categoric, i-a zis pilotul rom#n. Dup` sosirea elicopterului Mi-6, echipat cu dou` motoare cu reac]ie, elice cu cinci pale [i o putere considerabil mai mare, c#nd s` ridice Mi-4-ul \n aer,

fiindc` altcineva, nu cu mult timp \n urm`, \ncerc#nd s` porneasc` motorul, elicopterul s-a r`sturnat. Era Valea Dracului, nu a Podragului. Dar t#n`ra, student` la Ia[i, fusese salvat`. La spitalul din ora[ul Victoria era pe m#ini bune. {i toat` lumea era bucuroas`. S-au \ntors la Alexeni, noaptea. A doua zi, au fost recompensa]i cu o prim` c#t dou` solde. Era, poate, o r`splat` [i pentru temerara misiune de pomin` din iulie 1963.

Comandor (r) PETRE B@N~

CER SENIN

Nr. 3 (80)

2005

39

EVOC~RI

60 DE ANI DE LA TERMINAREA CELUI DE-AL DOILEA R~ZBOI MONDIAL |N EUROPA


Sub loviturile concertate ale For]elor Na]iunilor Unite, \n r#ndul c`rora se afla [i armata rom#n`, cu 60 de ani \n urm` \n noaptea de 8 spre 9 mai 1945 , Germania nazist` a fost silit` s` capituleze f`r` condi]ii. Astfel, cel de-al doilea r`zboi mondial, \nceput la 1 septembrie 1939, a luat sf#r[it \n Europa, dup` cinci ani [i aproape opt luni (2.077 de zile [i nop]i). Corpul Aerian Rom#n a participat la \nfr#ngerea fascismului cu 415 avioane [i echipajele aferente, execut#nd 6.968 de misiuni \n 6.282 ie[iri avion [i totaliz#nd 11.359 ore de zbor, \n care s-au lansat 1.360 tone bombe, s-au tras 53 tone muni]ie [i s-au consumat 2.600 tone combustibil. |n aceste misiuni au fost distruse: 129 de avioane \n lupte aeriene sau la sol; 83 tancuri; 560 autovehicule; 26 baterii de artilerie; 92 trenuri militare; 68 g`ri; 7 aerodromuri; 8 poduri; 27 fabrici de armament; 24 \ntreprinderi de c`i ferate; 15 nave scufundate. Numai \n perioada imediat urm`toare lui 23 august 1944, unit`]ile de avia]ie au capturat de la inamic 228 avioane, 470 autovehicule [i 10.000 militariprizonieri [i au distrus 5.200 vagoane. Corpul Aerian Rom#n a pierdut 729 de oameni, din care 80 pilo]i [i mai[tri militari de avia]ie; 176 avioane au fost distruse \n luptele aeriene; 161 avioane de [coal` au fost distruse de germani \n retragerea din 2331 august 1944. La marile lupte care au dus la \nfr#ngerea celui mai s#ngeros du[man al omenirii au contribuit [i unit`]ile [i marile unit`]i de ap`rare antiaerian`, brig`zi [i regimente, care, \n afara asigur`rii ap`r`rii antiaeriene a aerodromurilor avia]iei rom#ne [i sovietice, a altor misiuni \n sprijinul trupelor de uscat, au dobor#t, \mpreun` cu avia]ia de v#n`toare, 106 avioane inamice, iar \n cursul ac]iunilor terestre executate au capturat 228 avioane germane. Printre cei distin[i \n aceste lupte se afl` [i generalul de flotil` aerian` (r) Constantin Dragomir. A intrat \n lupt`, ca [i camarazii s`i din promo]ia 1941, la scurt timp de la absolvirea [colii. Din cei 113 absolven]i, mai sunt \n via]` 11. Numai pe front au pierit 40 la sut` dintre ei, motiv nobil [i sf#nt pentru care i s-a spus promo]ia de sacrificiu. Pe Frontul de Vest, t#n`rul lupte \n armata german`. Nu-mi tr`dez jur`m#ntul fa]` de ]ar` [i rege!, le-a r`spuns el cu demnitate [i curaj. Au ajuns \n lag`rul de prizonieri de la Wustrau, \n nordul Berlinului, de unde au fost elibera]i de sovietici la 4 mai 1945. La c#]iva ani de la \ntoarcerea \n ]ar`, a absolvit Academia Militar`, \n 1951. Un an mai t#rziu, cel ce fusese decorat cu Crucea de Fier german` 2 [i 1, ordinele Virtutea Aeronautic` clasa Cavaler [i Crucea de Aur, Steaua Rom#niei, Coroana Rom#niei, clasa Cavaler [i panglic` de Virtute Militar` avea s` fie scos din armat` ca du[man al poporului, f`r` drept la pensie [i ajutor, de[i avea doi copii! Nefiind primit nic`ieri, a fost nevoit s` se angajeze muncitor necalificat. A ajuns, \n cele din urm`, [ef de brigad`. Dup` revolu]ia din decembrie 1989, repus \n drepturi, cavalerul at#tor ordine a fost avansat treptat, onorific bine\n]eles, p#n` la gradul de general de flotil` aerian` \n retragere. Este pre[edintele filialei jude]ene Cluj a Asocia]iei Na]ionale a Veteranilor de R`zboi. Un alt erou al acelor vremuri este [i generalul de flotil` aerian` \n retragere Gheorghe V. Constantin, pre[edintele filialei A.N.V.R. a jude]ului Constan]a [i primul comandant al Aeroportului Mihail Kog`lniceanu. Misiunile sale pe front de cercetare, foto, asalt, bombardament au \nsumat 271 de ie[iri pe avioane IAR-37, Focke Wulf, Heinkel [.a. A str`b`tut cerul de deasupra unor localit`]i unde s-au purtat lupte cr#ncene din Transnistria, la Rostov, Melitopol, Dnepropetrovsk, a ajuns [i el p#n` la Stalingrad, pentru ca s` se \ntoarc` pe Frontul pentru eliberarea teritoriului na]ional, apoi cel de eliberare a Ungariei, Cehoslovaciei [i Austriei. Multe sunt ora[ele \n zona c`rora s-a \n`l]at cu avionul de bombardament pentru a-[i \ndeplini misiunile \n care \l trimisese ]ara. De la Oroshza, Debrecen, Szolnok, Budapesta, unde a participat la bombardarea podu-

rilor de peste Dun`re, la cele din Cehoslovacia: Zlate Moravka, Piestany [i p#n` la capitala Austriei. Pentru faptele sale a fost decorat, \ntre altele, cu B`rb`]ie [i Credin]`, Crucea Serviciul Credincios, Virtutea Ost`[easc`, Steaua Rom#niei. Despre aceast` decora]ie de r`zboi are o amintire cutremur`toare. Pe 24 august 1941, \ntr-un zbor deasupra localit`]ii Razeldnaia Pavlovka, a fost nevoit s` aterizeze for]at. Mitraliorul, grav r`nit, a murit. De groaz` c` va c`dea prizonier \n m#inile inamicului, el a vrut s` se \mpu[te. O grup` de infanteri[ti i-a venit \ns` \n ajutor [i a sc`pat teaf`r. {i-a c`rat camaradul mort p#n` la avion. A plecat spre Ialoveni. |n timp ce cobora din avion, o delega]ie \n frunte cu conduc`torul statului era acolo. Afl#nd de ce este a[a palid [i c` a umblat at#ta drum cu colegul s`u \n spinare [i nu l-a l`sat nici mort \n m#inile du[manului, l-a decorat pe loc cu \naltul ordin [i l-a avansat la gradul de locotenent. {i el [i camarazii s`i

ofi]er avea experien]a campaniei anterioare. |nceput` \n Escadrila 18 Bombardament U[or pe I A R -37. Dup` luptele de la Stalingrad, Cotul Donului, Stepa Calmuc`, a f`cut trecerea pe avionul Stuka. Cu Grupul 3 Bombardament \n Picaj a ac]ionat la Melitopol, \n Kuban, [ase luni a fost \ncercuit \n Crimeea, \n timp ce escadrila lui sus]inea Corpul 3 V#n`tori de Munte comandat de generalul Gheorghe Avramescu. |n timpul r`zboiului a efectuat p#n` la [ase misiuni pe zi \n calitate de pilot, dar [i de comandant de forma]ie. Ataca aglomer`ri de tancuri [i trupe aflate pe baza de plecare la atac, coloane auto sau de infanterie, g`ri, triaje, trenuri, depozite de materiale [i combustibil. A efectuat peste 250 misiuni de lupt`, dintre care 182 cu Stuka, [i a totalizat circa 1.000 de ore de zbor. Dup` mai multe ac]iuni duse pe Frontul Moldovei, a fost trimis \n Germania, \mpreun` cu al]i pilo]i rom#ni, pentru a face trecerea pe Focke Wulf. Acolo l-a prins actul de la 23 august. SS-i[tii i-au ]inut sub tensiune, cer#ndu-le \n repetate r#nduri s`

din Grupul 6 Bombardament au r`mas uimi]i c#nd s-au v`zut \mbr`]i[a]i de mare[al. Apoi a dat ma[ina lui echipajului, s` se duc` la biseric` [i s` aprind` o lum#nare c` a sc`pat cu via]`. Amintirile \l n`p`desc. Din timpul bombardamentelor asupra trupelor hitleriste ce opuneau o rezisten]` \nver[unat` \n Ungaria, Cehoslovacia, Austria. La care putea s` nu mai ia parte dup` acea aterizare for]at` [i momentele grele prin care a trecut ulterior, c#nd s-a \mboln`vit de inim`. A fost trimis \n ]ar` [i, dup` dou` luni de spitalizare, cu tratament intensiv, ref`c#ndu-se, a cerut s` se \ntoarc` pe front. Faptele lor nu au fost at#t de

40

CER SENIN

Nr. 3 (80)

2005

EVOC~RI
mediatizate, ca ale mai celebrilor zbur`tori Constantin B#zu Cantacuzino, Alexandru {erb`nescu, Ion Mucenica, Traian D#rjan [.a. S-au \nscris \n a[azisul obi[nuit al confrunt`rilor aeriene, cum au fost cele ale majorit`]ii aviatorilor rom#ni angaja]i, \n cea mai mare conflagra]ie a secolului XX, \n lupta cu cele mai puternice avia]ii ale lumii. Din aceste considerente le-am consemnat \n r#ndurile de fa]`. Om de aleas` cultur` general` [i militar`, \nzestrat cu har scriitoricesc [i evocator, memorialist de excep]ie, generalul-locotenent \n retragere Vasile B`rboi este o persoapoi pe la Moiykamek, Krupinaj, Postany, Brno, ca s` reproducem numai c#teva din multele localit`]i din Ungaria [i Cehoslovacia, unde [i-a f`cut din plin datoria fa]` de ]ar` [i armat`. Pe pieptul s`u, plin de decora]ii, str`lucesc deopotriv` Steaua Rom#niei, Coroana Rom#niei cu spade [i panglic` de Virtute Militar`, alte ordine [i medalii ale statului pe care l-a slujit [i \l sluje[te \nc` cu un devotament aparte. Prin numeroasele c`r]i, la a c`ror concepere, redactare [i editare a contribuit esen]ial, la loc de mare cinste situ#ndu-se cele nou` volume din seria Veteranii pe drumul onoarei [i jertfei, prin harul cu care [tie s`-[i capteze auditoriul c#nd \i vorbe[te, cu patos [i m#ndrie, despre ]ar`, neam [i o[tire, prin marea sa iubire fa]` de semeni. Dar cele mai importante decora]ii ale sale, ca [i ale celorlal]i fo[ti combatan]i, sunt cele din sufletul lor mare, generos.

PETRE B@N~
veterani de r`zboi, la gradul de general-maior (r) 12 [i 2 la gradul de general-locotenent (r). |n afara celor 25 de veterani decora]i de Guvernul Federa]iei Ruse, al]i 20 de veterani au fost distin[i de Guvernul Republicii Cehe, iar 10 de cel al Slovaciei, cu medaliile omagiale instituite cu acest prilej. O bun` parte dintre cei decora]i au f`cut parte din Corpul Aerian Rom#n, din unit`]ile [i subunit`]ile de artilerie antiaerian` care s-au eviden]iat pe front. La invita]ia guvernelor ]`rilor men]ionate, delega]ii de veterani de r`zboi, din care au f`cut parte [i fo[ti lupt`tori \n For]ele Aeriene, au participat, la Moscova, Praga [i Bratislava, la activit`]ile organizate \n cinstea zilei de 9 Mai, Ziua Europei.

nalitate proeminent` a artileriei antiaeriene. A[a \l caracteriza un cunoscut istoric militar pe cel care \n cei trei ani (10 mai 1942 9 mai 1945), c#t a fost pe front, a comb`tut cu eficacitate, cu subunitatea pe care o comanda, avioanele inamice. Fie c` atacau sau bombardau de la \n`l]imi medii sau mari, \n forma]ii mici sau masive, multe din aparatele de zbor sovietice, engleze, americane sau germane [i-au g`sit sf#r[itul izbindu-se de p`m#nt, sub ploaia de proiectile lansate de tunurile antiaeriene ale bateriei sale. Tenacitatea, curajul, priceperea [i exigen]a sa se \mpleteau \ns` \n mod armonios cu o mare bun`tate [i c`ldur` sufleteasc`, era la fel de prietenos [i de apropiat cu solda]ii, cum era [i cu colegii s`i, ofi]erii. De pe Frontul de Est, din ap`rarea [i eliberarea teritoriului, a trecut pe cel din Vest, drumul s`u de lupt` \nscriind, \n noianul amintirilor Oroshza, Minzent, Szente[, Abony, Tavy, Budapesta, protej#nd obiectivele din cadrul Corpului 7 Armat`,

u prilejul anivers`rii a 60 de ani de la victoria \mpotriva fascismului \n Europa, \n Capital` [i \n ]ar` s-au desf`[urat ample activit`]i, \n care a fost prezentat` contribu]ia Rom#niei [i a armatei sale la victoria de la 9 Mai 1945, s-au adus omagii de pre]uire [i recuno[tin]` celor ce s-au jertfit \n cea mai mare conflagra]ie din istoria omenirii. |n expunerea prezentat` de generalul (r) Marin Badea Dragnea, pre[edintele Asocia]iei Na]ionale a Veteranilor de R`zboi, la Cercul Militar Na]ional, a fost subliniat, \ntre altele, aportul deosebit pe care For]ele Aeriene l-au avut, al`turi de celelalte categorii de for]e armate, la \nfr#ngerea Germaniei naziste. Adun`ri similare au avut loc \n toate capitalele de jude], \n alte municipii [i ora[e. La

PRE}UIREA EROILOR
acestea, ca [i la ceremonialurile militar-religioase s`v#r[ite \n cimitirele [i \n fa]a monumentelor eroilor, au fost de fa]` pre[edin]i de filiale [i subfiliale, fo[ti aviatori, artileri[ti antiaerieni, camarazi ai lor din For]ele Aeriene, membri ai ARPIA. Au fost prezente, de asemenea, cadre din structura Statului Major al For]elor Aeriene. Pentru modul \n care a organizat s`rb`torirea zilei de 9 Mai, generalul Dragnea a fost declarat de ziarul Jurnalul na]ional OMUL ZILEI. Cu prilejul acestei mari s`rb`tori, prin Decret Preziden]ial, au fost \nainta]i la gradul de general de brigad` (flotil` aerian`) \n retragere 14

u prilejul \mplinirii a 60 de ani de la \ncheierea celui de-al doilea r`zboi mondial \n Europa, la sediul Federa]iei Ruse din Bucure[ti s-a desf`[urat un ceremonial deosebit: acordarea Medaliei 60 de ani de la victoria \n Marele R`zboi de Ap`rare a Patriei, 19411945 unor generali [i ofi]eri superiori rom#ni, veterani de r`zboi, pentru fapte de arme deosebite s`v#r[ite pe front, al`turi de armatele Uniunii Sovietice. Printre cei 25 de veterani decora]i de pre[edintele Vladimir Putin, \n frunte cu generalul (r) Marin Badea Dragnea, liderul Asocia]iei Na]ionale a Veteranilor de R`zboi, s-au aflat [i patru fo[ti combatan]i din For]ele Aeriene. |n cuv#ntul rostit la \nceperea festivit`]ii, c#t [i pe timpul c#nd le-a \nm#nat medaliile, ambasadorul rus a evocat, \ntre altele, importan]a hot`r#rii istorice a Rom#niei de \ntoarcere a armelor \mpotriva Germaniei

DECORA}IILE DIN SUFLET

naziste [i al`turarea la coali]ia Na]iunilor Unite, a adus un cald omagiu osta[ilor rom#ni care au luptat \mpreun` cu armatele Uniunii Sovietice p#n` la victoria final` \mpotriva fascismului. Mul]umind pentru distinc]ia acordat`, pre[edintele A.N.V.R. a considerat c` acest act reprezint`, totodat`, o recunoa[tere a aportului Rom#niei [i armatei sale la \nfr#ngerea Germaniei naziste, o expresie elocvent` a camaraderiei manifestate pe timpul b`t`liilor duse \n comun de osta[ii rom#ni [i sovietici p#n` la Praga [i la por]ile Vienei. Generalul-pre[edinte, enumer#nd for]ele rom#ne participante la r`zboi, a eviden]iat [i contribu]ia de excep]ie a Corpului Aerian Rom#n, a unit`]ilor [i marilor unit`]i de artilerie antiaerian` la marea victorie de la 9 mai 1945. Pe timpul festivit`]ii, diplomatul rus [i al]i membri ai Ambasadei, inclusiv ofi]erii din cadrul reprezentan]ei militare, s-au \ntre]inut cordial cu veteranii decora]i.

CER SENIN

Nr. 3 (80)

2005

41

ANIVERS~RI

REVEDERI EMO}IONANTE
Promo]ia 1950 a {colii Militare de Ofi]eri Navigan]i Sibiu [i cea a {colii de Pilotaj Foc[ani Tecuci [i-au dat \nt#lnire la Cercul Militar Na]ional dup` 55 de ani de la absolvire. Revederea a fost tulbur`toare. Unii nu se mai v`zuser` de 2030 de ani [i abia s-au recunoscut. Generalul-locotenent (r) Gheorghe Z`rnescu, unul dintre liderii acesteia, fost comandant al Avia]iei Militare, \n cuv#ntul de debut al activit`]ii a spus c` promo]ia lor a fost supranumit` promo]ia de aur. {i pe bun` dreptate. Mai \nt#i pentru c` a fost, al`turi de cea de adjutan]i, cea mai numeroas` promo]ie din istoria avia]iei 450 de cadre! {i \ntr-o alt` important` ordine de idei, a constituit coloana vertebral` a avia]iei militare \nc` de la absolvire, c#nd se formau primele unit`]i [i mari unit`]i de avia]ie reactiv`, aeronautica devenind o arm` de baz` \n sistemul na]ional de ap`rare. Este promo]ia care a zburat peste trei decenii pe cerul Rom#niei, \n misiuni dintre cele mai diverse, ziua [i noaptea, \n toate condi]iile meteorologice, pe avioane reactive subsonice [i supersonice, pe elicoptere de lupt` [i pe avioane de transport. Ei s-au afirmat at#t ca zbur`tori [i, ulterior, unii ca [efi de state majore, navigatori \n punctele de comand`, dasc`li la catedrele institu]iilor de \nv`]`m#nt de avia]ie, c#t [i \n diferite func]ii, de la comandant de patrul`, de escadril`, regiment, divizie, p#n` la comandan]i ai Avia]iei Militare. Fo[tilor absolven]i le-a fost adresat un cald mesaj din partea [efului Statului Major al For]elor Aeriene, generalul-locotenent Gheorghe Catrina, de c`tre generalul de flotil` aerian` F`nic` C#rnu, comandantul Comandamentului Opera]ional Aerian Principal, care a exprimat mul]umirile [i recuno[tin]a cadrelor \n activitate pentru tot ce au devenit o tradi]ie ca, la \mplinirea unor v#rste venerabile, generali [i ofi]eri superiori care au f`cut parte din For]ele Aeriene s` fie s`rb`tori]i la sediul Statului Major al For]elor Aeriene. Printre ei se num`r` [i comandorul (r) Emil Munteanu, veteran de r`zboi, care, la 20 mai, a devenit nonagenar. Fost observator aerian [i comandant de bord pe SavoyaMarchetti, Focke-Wulf [i Heinkel-111, cu gradul de locotenent, a executat 30 de misiuni de front. Dup` cucerirea Odessei, a revenit \n ]ar`, fiind numit instructor [i apoi comandantul [colii de aerofotogrammetrie. Face parte

f`cut pentru dezvoltarea [i modernizarea Avia]iei Militare. Deprinderile [i experien]a pe care ei le-au transmis urma[ilor din unit`]ile de lupt` [i institu]iile militare de \nv`]`m#nt au adus avia]ia la standardele actuale, la prestigiul de care se bucur` \n r#ndul For]elor Aeriene de elit` din NATO. |nt#lnirile de fiecare dat` cu supravie]uitorii acestei \nsemnate promo]ii a spus generalul de flotil` aerian` C#rnu cap`t` semnifica]ii aparte, de aleas` pre]uire, asem`n`toare cu cele ale citirii unei c`r]i pline de evenimente majore pentru avia]ie, pentru cei ce ac]ioneaz` \n aceast` arm`, cu \nv`]`minte deosebite \n ceea ce sim]im [i avem de f`cut. La \nt#lnire au participat [i fo[ti instructori [i comandan]i pe care i-au avut \n timpul [colii, precum [i cadre \n rezerv` din promo]iile imediat urm`toare, ace[tia exprim#ndu-le, de asemenea, recuno[tin]a pentru c` i-au \nv`]at arta zborului. O revedere emo]ionant` au avut, la Baza 90

Transport Aerian, [i supravie]uitorii promo]iei 10 Mai 1945, promo]ie de veterani, care s-a n`scut \n ultima noapte de r`zboi [i prima zi de pace, al c`rei neobosit animator a fost [i r`m#ne comandorul (r) Mihail Nicolau. Dup` Apelul Solemn, participan]ii au dep`nat amintiri din timpul [colii [i activit`]ii pe aerodromuri, a[a cum au procedat de fiecare dat` c#nd s-au rev`zut. De[i elevi \n timpul r`zboiului pentru eliberarea ]`rii de sub ocupa]ia nazist`, aviatorii acestei promo]ii au luptat cu arma \n m#n` pentru ca patria noastr` s` fie liber` [i suveran`. S-au dedicat apoi cu mult` r#vn` form`rii unor genera]ii de pilo]i, activit`]ilor de comand` [i stat major din unit`]i [i institu]ii de avia]ie. Parte dintre ei au avut de suferit din cauza prigoanei politice la care au fost supu[i. Nu i-a p`r`sit \ns` niciodat` dragostea fa]` de aripile ]`rii, fa]` de patrie, a[a cum a rezultat din activitatea lor \n armat`, cum s-au exprimat \n cadrul impresionantei revederi, dup` 60 de ani de la terminarea [colii. singurul supravie]uitor dintre membrii echipajului unui avion IAR-39 care s-a pr`bu[it imediat dup` decolare \ntr-o misiune de cercetare. A fost de]inut politic timp de 6 ani, ini]ial fiind condamnat la 20 de ani de \nchisoare. Este c`s`torit de 64 de ani. {eful Statului Major al For]elor Aeriene, generalullocotenent Gheorghe Catrina, dup` ce i-a ascultat cu interes relat`rile de pe front, a exprimat cuvinte de cald` apreciere la adresa muncii [i vie]ii nonagenarului veteran, l-a felicitat cu prilejul zilei sale de na[tere [i i-a oferit daruri simbolice.

S~RB~TORIREA NONAGENARULUI
mondial, disting#ndu-se \n luptele de la M`r`[e[ti. Ceilal]i doi fra]i, mai mari, ai comandorului (r) Emil Munteanu au fost, de asemenea, pe front. Cel mare, Ion, c`pitan de artilerie, iar mijlociul, Mircea, ofi]er medic, a fost prezent \n b`t`lia Stalingradului. Pentru faptele sale de arme, Emil Munteanu a fost decorat cu Virtutea Aeronautic` cu spade, Steaua Rom#niei, Crucea de fier clasele 2 [i 1, precum [i cu alte ordine [i medalii. |n vara anului 1944, pe frontul din Moldova, a fost

dintr-o familie de militari. Tat`l s`u a participat la primul r`zboi

PETRE B@N~

42

CER SENIN

Nr. 3 (80)

2005

AM PRIMIT LA REDAC}IE
in nou, un num`r consistent tematic, dens \n idei, bine scris [i prezentat \ntr-o manier` modern`, cu o not` \n plus pentru design [i calitatea grafic`. Revista debuteaz` cu editorialul |ncrederea \n camarazi (colonel dr. Ion Petrescu, directorul Trustului de Pres` al Armatei), o frumoas` pledoarie \n favoarea jurnalului de campanie (apropo de prezen]a militarilor rom#ni pe fronturile p`cii din Afganistan, Irak [i Bosnia-Her]egovina). Sub titlul Destine tragice, cercet`torii Cristian Troncot` [i Paul Carpen \l evoc`, subtil [i sugestiv, pe Mihail Moruzov, p`rintele serviciilor secrete rom#ne. Rubrica (deja) de succes Femina arm aduce

VIA}A MILITAR Nr. 1 (3) 2005


Cuprins consistent, manier` modern`
\n prim-plan c#teva personalit`]i celebre din r#ndul amazoanelorzbur`toare ale celui de-al doilea r`zboi mondial: Nadia Russo, Mariana Dr`gescu, Stela Hu]an-Palade, Virginia Du]escu. Locotenentul Dan Scutaru realizeaz`, cu har [i sensibilitate, rubrica Academica (reportaje, \nsemn`ri, poezii). Sub genericul Document, sunt inserate docu-drama \n trei acte Ultimul spectacol (Viorel Domenico) [i excursul \n via]a locotenent-colonelului \n rezerv` Ioan Tob`-Hatmanu (maior Dan G#ju, redactorul[ef al revistei). Cunoscutul om de pres` O l i m p i a n

U n g h e r e a realizeaz`, \n cadrul rubricii I n v i t a ] i i Vie]ii militare, un intere-

sant [i dens interviu cu Eugen Uricaru, pre[edintele Uniunii Scriitorilor din Rom#nia. Gra]ie insisten]ei c o l o n e l u l u i ( r ) Octavian Covaci, nimeni altul dec#t excelentul grafician [i cineast militar, la rubrica Memorii de r`zboi v`d lumina tiparului \nsemn`rile colonelului Nicolae Grigore Cvaci, tat`l artistului, combatant \n cel de-al doilea r`zboi mondial [i, apoi, lector la Academia Militar`. Rubricile Poesis, Autografe, Semnal, Orizont editorial [i Divertisment \ntregesc un num`r echilibrat valoric, divers ca tematic` [i interes pentru cititorii de toate v#rstele [i gusturile.

REVISTA DE MEDICIN {I PSIHOLOGIE AERONAUTIC Nr. 1/2005


Problematic` divers`, con]inut elevat
Num`rul 1 pe acest an al Revistei de Medicin` [i Psihologie Aeronautic`, publica]ie trimestrial` editat` de I.N.M.A.S., se remarc` prin varietatea problematicii de fiziologie, fiziopatologie, clinic` aeronautic` [i psihologie specific` domeniului aerospa]ial. Un colectiv de autori, av#nd \n frunte pe directorul institu]iei, conf. univ. dr. med. colonel Marian Macri, abordeaz`, \ntr-un studiu ce deschide seria articolelor din acest num`r, modific`rile ce apar la nivelul sistemului circulator, aparatului excretor [i metabolismului electrolitic \n raport cu durata [i intensitatea hipoxiei, la personalul aeronavigant. Se apreciaz` c` finalitatea proiectului va duce la o mai bun` selec]ie a candida]ilor, o expertiz` mai riguroas` [i o monitorizare mai eficient` a nivelului de antrenament al personalului aeronavigant [i, implicit, la sc`derea accidentelor de avia]ie, la mai pu]ine pierderi de vie]i omene[ti [i de aparate de zbor. {tiut fiind c` personalul aeronautic face parte din masa popula]ional` a planetei care este supus`, pe de o parte, la nivelul solului, \n mod egal cu restul locuitorilor, la influen]a radia]iilor naturale, iar pe de alt` parte, expunerii radia]iilor specifice activit`]ii, \n special radia]iei cosmice, doctorii Felicia Popescu, Simona Berbecar [i Ionel Hu]anu au \ntreprins o analiz` temeinic` asupra modului \n care se manifest` aceste radia]ii, a m`surilor de protec]ie ce trebuie luate. Remarc`m, totodat`, \n suita articolelor de mare interes Etipatogenia poliartritei reumatoide, de dr. Florica N`ft`n`il`Mali, prof. dr. Mihai Zamfirescu [i conf. dr. Nicolae Tudor, care trateaz` boala numit` regina reumatologiei. Sunt cunoscute efectele devastatoare ale fumatului. Pornind de la acest adev`r indubitabil, conf. dr. Marian Macri, dr. Mirela Anghel [i dr. Elena Radu Sult`nescu \ntorc pe toate fe]ele r`ul pe care nicotina \l produce pilo]ilor, ajung#nd s` aib` consecin]e grave asupra securit`]ii zborului, datorit` afect`rii, mai cu seam`, a aparatului respirator [i vizual. Semnal`m, de asemenea, studiul psihologului Doina Trandafir, intitulat Corelate vocale ale conduitelor emo]ionale generate de stres. Primul num`r pe acest an al revistei informeaz` pe larg, sub semn`tura chim. A. Grigorescu despre cel de-al patrulea simpozion na]ional de medicin` de laborator [i al doilea simpozion de asigurare a calit`]ii \n medicina de laborator, manifest`ri [tiin]ifice la care speciali[tii de la I.N.M.A.S. au avut o presta]ie de excep]ie.
CER SENIN Nr. 3 (80) 2005

DOCUMENT BULETINUL
ARHIVELOR MILITARE ROM@NE Nr. 4/2004
Subiecte de larg interes, tratare pertinent` Aflat` \n anul al [aptelea de existen]`, revista (redactor-[ef c`pitan dr. Florin {perlea) \[i consacr`, \n principal, cel de-al 26-lea num`r al s`u unei problematici controversat` [i plin` (\nc`) de ascunzi[uri: Alia]i [i Alian]e. Sunt inserate, sub genericul Studii/Documente, materiale inedite de arhiv`, precum: Un raport francez despre armata rom#n` din timpul lui Cuza; Ofi]eri rom#ni la studii \n str`in`tate; Misiuni militare str`ine la Marele Cartier General rom#n; |nfruntarea mare[alilor; Dobrogea un <<m`r al discordiei>>?; Marele Stat Major [i normalizarea rela]iilor cu URSS; Misiunea Militar` German` \n Rom#nia. Preliminarii politico-diplomatice; Avatarurile <<camaraderiei de arme>>; Generali rom#ni \n vizorul Moscovei; Controverse rom#no-sovietice. R`zboiul antihitlerist subiect de disput` \ntre Bucure[ti [i Moscova. Num`rul 4/2004 al revistei cuprinde, de asemenea, coresponden]a generalului Corneliu Teodorini (ofi]er de stat major promo]ia 1922, participant la cel de-al doilea r`zboi mondial), o \nsemnare despre participarea arhivi[tilor militari rom#ni la lucr`rile celei

de-a 9-a Reuniuni a istoricilor, cu tema Unit`]ile SS-ului [i particularit`]ile Wehrmacht-ului, Berlin Germania, prezentarea, \n premier`, a Arhivelor Militare ale Republicii Moldova, rubricile Note bibliografice, Recenzii, Evoc`ri, Revista revistelor, Po[ta Document, precum [i Sumarul sumarelor (numerele 126).

Pagin` realizat` de PETRE NICOLAE

43

SINDICATELE {I OAMENII

CONTINU~M S~ EXIST~M, S~ NE <<BATEM>> PENTRU DREPTURILE CUVENITE SALARIA}ILOR CIVILI!


Am b`tut din nou la u[a salariatului civil CONSTANTIN STOIAN, referent \n cadrul Sec]iei Personal din Statul Major al For]elor Aeriene, pre[edintele de-o via]` al Federa]iei Sindicatelor Libere ale salaria]ilor civili din unit`]ile militare ale Ministerului Ap`r`rii Na]ionale [i pre[edintele Sindicatului din Statul Major al For]elor Aeriene. M-a primit, ca de obicei, cu z#mbetul pe buze, cu dorin]a de a m` pune la curent cu ultimele nout`]i \n materie de sindicate. Tocmai participase la prima \nt#lnire de lucru cu noua conducere a ministerului, respectiv cu pre[edintele Comisiei de Dialog Social, domnul Marius B`lu, secretar de stat [i [ef al Departamentului pentru Rela]ii cu Parlamentul, Armonizare Legislativ` [i Rela]ii Publice, [i era doldora de informa]ii. Iar dialogul a decurs dup` cum urmeaz`: V` v`d foarte bucuros, domnule Stoian. Ei, cum a fost la Comisia de Dialog Social, ce ve[ti le da]i salaria]ilor no[tri civili? Ve[ti bune, ve[ti bune. Noua conducere a Ministerului Ap`r`rii Na]ionale, personal pre[edintele Comisiei de Dialog Social, domnul secretar de stat Marius B`lu, se intereseaz` de noi, de problemele noastre, [i ne asigur` de receptivitate deplin`, de solicitudine [i sprijin permanent. M-au impresionat \n mod deosebit cordialitatea dialogului, aplecarea spre realit`]ile [i nevoile oamenilor, disponibilitatea de a c`uta [i g`si, \mpreun` cu noi, sindicali[tii, solu]iile optime la solicit`rile [i propunerile venite de jos. Este un semn bun, \ncurajator, este o dovad` c` oamenii conteaz` \n primul r#nd, [i nu cutare sau cutare chestiune abstract`, f`r` via]`, f`r` suflu mobilizator. Ce s-a discutat, concret, la \nt#lnirea de debut cu pre[edintele Comisiei de Dialog Social din Ministerul Ap`r`rii Na]ionale? Trei au fost principalele probleme supuse dezbaterii \n comisie. Prima s-a referit la stadiul actual al m`surilor \ntreprinse la nivelul Ministerului Ap`r`rii Na]ionale vizavi de reducerea num`rului de personal civil prin procesul de reorganizare structural` a armatei. F`r` a pune \n discu]ie necesitatea obiectiv`, legic`, a acestui proces, vrem s` [tim din timp etapele de disponibilizare, pe ani [i luni, num`rul celor care vor p`r`si structurile \n care sunt \ncadra]i, condi]iile concrete de \ncetare a contractelor de munc`. {i, \n func]ie de ace[ti indicatori, s` stabilim ferm m`surile de limitare a [omajului, posibilit`]ile de redistribuire \n alte posturi vacante din Ministerul Ap`r`rii Na]ionale, asigurarea de locuri de munc` \n structuri extramilitare. Pre[edintele Comisiei de Dialog Social ne-a asigurat de tot sprijinul ministerului, ne-a abilitat s` elabor`m propuneri concrete, inclusiv s` avans`m ini]iative legislative \n materie de protec]ie a salaria]ilor civili. Cea de-a doua problem` de pe ordinea de zi a constituit-o stabilirea modului de colaborare a sindicatelor noastre cu Casa Na]ional` de Pensii [i alte Drepturi de Asigur`ri Sociale pe linia calcul`rii drepturilor de pensie strict dup` legile \n vigoare, specifice ministerului nostru [i categoriilor de personal disponibilizat. Avem \n vedere at#t corectitudinea \ncadr`rii \n textele de lege, c#t [i tehnica propriu-zis` de lucru cu dosarele persoanelor disponibilizate ori cu drept de pensie. Ast`zi, totul se rezolv` prin po[t`, prin h#rtii, refuz#ndu-se dialogul direct [i luarea \n calcul a specificit`]ilor armatei. Ne sim]im neglija]i de Casa de Pensii, ni se neag` nejustificat drepturi legal dob#ndite, oamenii sunt purta]i pe drumuri, ]inu]i ore \n [ir \n fa]a ghi[eelor func]ionarilor publici. Conlucr`m tot mai greu [i \n privin]a biletelor de odihn` [i tratament, Ministerul Muncii, Solidarit`]ii Sociale [i Familiei refuz#nd \nnoirea protocolului din 1998 (subven]ionarea biletelor cu 50 la sut`). Nu ne d`m b`tu]i nici \n privin]a revendic`rii unor drepturi care ni s-au luat \n mod abuziv, cum ar fi sporul de armat` (\n 1998). |n sf#r[it, am discutat pe larg [i locul [i rolul salaria]ilor civili din institu]iile armatei \n rezolvarea corect` [i operativ` a problemelor cu care se confrunt` aceast` categorie de personal dreptul de asociere \n organiza]ii sindicale, colaborarea liderilor sindicali cu persoanele din conducerea unit`]ilor [i forma]iunilor militare, respectarea dispozi]iilor legale cu privire la \ncadrarea, executarea [i \ncetarea contractelor individuale de munc`, \mbun`t`]irea condi]iilor de munc` [i via]`, asigurarea unei protec]ii sociale reale etc. Ce concluzie putem trage pentru viitor, domnule [ef al sindicatelor? Una optimist`, desigur. Sindicatele vor continua s` existe, s` se \nt`reasc`, s` se bat` pentru drepturile membrilor lor, pentru respectarea ad litteram a legisla]iei \n vigoare. Iar prin Comisia de Dialog Social ne vom spune mereu p`surile, vom milita pentru solu]ionarea just` a tuturor propunerilor, a tuturor solicit`rilor personalului civil din armat`, din Statul Major al For]elor Aeriene. A[a s` ne ajute Dumnezeu! Mul]umesc pentru ve[tile bune, domnule Constantin Stoian!

NICOLAE RADU

44

CER SENIN

Nr. 3 (80)

2005

REMEMBER
Zilele Muzeului Militar Na]ional
comandantul Escadrilei 74 de bombardament \n picaj, care a \ndeplinit misiunea de lovire a celor dou` poduri fortificate de pe Dun`re, din capitala Ungariei. Dup` cum se [tie (am scris pe larg \ntr-unul din precedentele noastre numere de revist`), \n perioada ianuariemartie 1945, alia]ii au eliberat Budapesta, preg`tind astfel Victoria de la 9 Mai asupra Germaniei hitleriste, eveniment de la care s-au \mplinit 60 de ani. La acele ac]iuni importante din cronica r`zboiului, Aeronautica din Armata Regal` a Rom#niei prin aparatele Stuka din Grupul 8 Asalt Picaj a avut partea sa de glorie [i de tragism. Rememorarea acelor zile [i nop]i eroice au f`cut-o, cu veridicitate [i emo]ie, generalul de brigad` (r) prof. univ. dr. Nicolae Ciobanu (comunicarea [tiin]ific` Rom#nia \n r`zboi. Opera]ia <<Budapesta>>), comandorul drd. Marius Nicoar`, de la {coala de Aplica]ie Aurel Vlaicu Boboc (Campania din Vest. Componenta sa aeronautic`), prof. Nicolae Moghior, [eful Sec]iei documentare de la Muzeul Militar Na]ional

SIMPOZIONUL AERONAUTICA REGAL~ A ROM@NIEI LA ELIBERAREA BUDAPESTEI


Activitate organizat` de Societatea Scriitorilor Militari, Muzeul Militar Na]ional [i Funda]ia Hanns Seidel

|n cadrul ac]iunii Zilele Muzeului Militar Na]ional (12 aprilie 8 mai 2005), Societatea Scriitorilor Militari, Muzeul Militar Na]ional [i Funda]ia Hanns Seidel au organizat, \n ziua de 12 aprilie a.c., Ziua

Locotenentul aviator Mircea T. B`dulescu, comandantul Escadrilei 74 Stuka veteran de r`zboi, dr. Jonathan Eyal, expert al Institutului Regal pentru Studii Strategice de Ap`rare, din Londra, exsenatorului Doru Laurian B`dulescu, consilierului guvernamental dr. Cristian Cr`ciunoiu. Au fost \nm#nate, de asemenea, Diplome de Excelen]` din partea Muzeului Militar Na]ional unor veterani de r`zboi, personalit`]i ale vie]ii politice, culturale, [tiin]ifice [i militare. Simpozionul cu tema Aeronautica Regal` a Rom#niei la eliberarea Budapestei a mai cuprins lansarea c`r]ii Drumul celor pu]ini, de Tudor V. Greceanu, pilot de v#n`toare, participant la Campania din Est [i Vest, [i CD-ROM-ul Grupul 3 Picaj Romanian Black Hussars, de Jean Luis Roba [i dr. Cristian Cr`ciunoiu. Activitatea s-a \ncheiat cu vizitarea Sec]iei de Aeronautic` din cadrul Muzeului Militar Na]ional.

Escadrila 74 Stuka ulei pe p#nz` de Ion }ar`lung` Mondial` a Avia]iei [i Cosmonauticii, simpozionul cu tema Aeronautica Regal` a Rom#niei la eliberarea Budapestei ianuariemartie 1945. La aceast` important` manifestare a participat Majestatea Sa Regele Mihai I, [eful statului rom#n la data \ncheierii celei de-a doua conflagra]ii mondiale, un pasionat al zborului, pilot [i instructor de renume. Au luat parte, de asemenea, dr. Cristian Cr`ciunoiu, consilier guvernamental, realizatorul serialului TV Zbur`torii Rom#niei, comandorul (r) Ilie Manole, expert parlamentar, veterani de r`zboi, ziari[ti din presa scris` [i audio-vizual`. La simpozion au participat Maria B`dulescu [i ex-senatorul Doru Laurian B`dulescu, pre[edintele Consiliului Jude]ean Ilfov, so]ia, respectiv, fiul eroului locotenent aviator Mircea T. B`dulescu,

(Aeronautica Regal`. M`rturii muzeistice), comandorul (r) prof. dr. Aurel Pentelescu (Budapesta, 13 ianuarie 1945. Misiune de sacrificiu pentru aparatele de lupt` <<Stuka>>), veterani de r`zboi, Colonel (r) NICOLAE RADU camarazi de front ai eroului aviator Mircea T. B`dulescu, decorat cu Ordinul Mihai Viteazul cu spade [i panglic` de Virtute Militar`, scriitori militari. Pe timpul manifest`rii g`zduite de Muzeul Militar Na]ional a fost conferit titlul onorific Protector al Societ`]ii Scriitorilor Militari Majest`]ii Sale Regele Mihai I, generalului de flotil` aerian` (r) Constantin Dragomir, veteran de r`zboi, generalului de flotil` Forma]ie de bombardiere rom#ne[ti \n picaj aerian` (r) Ioan Dobran,

45

ADIO, ARME!

M` am`gesc cu \nc` o plecare... Iar voi porni spre V`ile \n fum! Tiranic` fu lunga-mi a[teptare... R`m#i cu bine, vechiule-al meu drum! Iubesc prea mult \nt#ile-mi izvoare Ca s` mai pot da \napoi acum! Aud, deja, chem`ri de C`prioare...

LINI{TE! SE ODIHNESC MUZELE


mai venit o desp`r]ire! Desp`r]irea de comandorul (r) DUMITRU AMARIEI, fondatorul revistei CER SENIN [i redactorul ei [ef timp de mai bine de [ase ani. La 55 de ani [i [apte luni, Mitric` al nostru a sim]it nevoia s`-[i mai odihneasc` muzele, s`-[i re\ncarce bateriile \n locurile unde Dumnezeu l-a z`mislit [i i-a d`ruit harul zborului [i arta scrisului V`lenii de F`lticeni. A spus adio armelor, adio condeiului, adio Cet`]ii lui Bucur. S-a mutat cu totul \n lini[tea [i candoarea c`prioarelor, ale p`str`vilor, ale brazilor \nmiresma]i de r`[in` [i \mp`rt`[i]i cu lacrimile dimine]ilor inefabile. A plecat frumos, drept, potopit de amintiri [i luminat de speran]a unei noi reg`siri de sine. A[a a sim]it el c` trebuie s` fac`, a[a i-au dictat cugetul [i inima. A plecat z#mbitor [i trist, \mp`cat [i ne\mp`cat, singur dar \nso]it de g#ndurile [i ur`rile noastre de bine. S-a urcat \n noul s`u Peugeot, de culoarea cerului senin (cum altfel?), [i a demarat spre fabuloasa Bucovin`, spre vis`rile lui Labi[, spre mirificii codri r`sf`]a]i de izvoare [i l`uda]i de trilurile privighetorilor. Drum bun, Mitricu]`, noroc, s`n`tate [i pensie lung`, lung`!

ucenicit \n [coli [i la man[`, a deprins m`iestria zborului, a s`getat supersonic v`zduhurile, a cutreierat maiestuos bolta albastr`, a stat de vorb` cu stelele, a s`rutat cu MiG-ul s`u ielele ascunse \n nori. S-a sim]it, m`car pentru o clip` ce pilot nu se simte? , un Vlaicu, un Vuia, un Exupery A str`lucit ca pilot de v#n`toare, s-a dovedit un excelent pedagog [i instructor de zbor. A depus r#vn` [i pasiune \n tot ce a f`cut, a fost \ntotdeauna egal cu sine \nsu[i. Toate bucuriile lui dint#i, toate \mplinirile primei tinere]i, toate laudele [i recompensele de locotenent sunt legate indestructibil de zbor, de avia]ie. S-a zidit \n profesie precum legendarul Manole \n capodopera sa de la Curtea de Arge[. Mereu [i mereu a n`zuit la mai mult, la mai bine, la mai perfect! Dorurile lui toate pornesc [i se \ntorc spre avioane, spre avia]ie! urmat, a[ zice firesc, cea de-a doua iubire a lui Mitric`. F`r` a tr`da man[a, s-a logodit cu stiloul [i foaia alb` de h#rtie. A scris mult [i frumos despre pilo]i, despre zbor, despre cuceritorii cerului. Talentul lui \nn`scut l-a catapultat \n redac]ia gazetei DE VEGHE, unde s-a impus, repede [i temeinic, ca un autentic reporter, ca un bun manager de pres`. Citea enorm, scria proasp`t, ad#nc, interesant despre oamenii CAAT-ului de atunci, despre nobila lor profesie. Cur#nd dup` aceea, Mitric` a decolat spre Facultatea de Ziaristic`, pe care a absolvit-o mai mult dec#t meritoriu. A pus

ochii pe el ziarul central al armatei, Ap`rarea patriei (Observatorul militar de azi), care s-a b`tut realmente pentru a-l achizi]iona. Ini]ial, a fost \ncadrat ca reporter frenetic, postur` \n care [i-a pus \n valoare talentul, stilul metaforic, impresionanta bog`]ie imagistic`. Avea priz` la cititori, mergea des prin unit`]i, cu prec`dere \n cele de avia]ie, inova, l`uda, ajuta oamenii cu probleme. Dar, p#n` la urm`, Mitric` a ajuns la locul ce i se potrivea cel mai bine: secretariatul de redac]ie. T#n`r [i ambi]ios, plin de idei, foarte bun organizator, ve[nic \n c`utarea noului, Mitric` a devenit, \n scurt timp, lider de grup, decanul genera]iei tinere de jurnali[ti militari. A transformat fundamental grafica ziarului, a impus ilustra]ia modern`, pagina]ia modular`, lucrul \n echip`, atmosfera destins`, colegial`, \n toate \mprejur`rile. igoarea, con[tiinciozitatea, operativitatea \n execu]ie i-au adus gazetarului Amariei noi galoane \n profesie. O dat` cu trecerea la Observatorul militar [i realizarea ziarului pe calculator, Mitric` [i-a diversificat preocup`rile. A \nfiin]at rubrici noi, a editat suplimentul STEAUA SPORT MAGAZIN, a dezvoltat dialogul cu cititorii. De la reportaj, a avansat la comentariu, inclusiv de politic` militar` interna]ional`, a cochetat cu eseul [i nota critic`. Scria elaborat, profund, cu un fin sim] al ironiei c#nd era cazul. Fire vesel`, comunicativ`, Mitric` era \ndr`git de colegi, r`sf`]at de [efi, apreciat de confra]ii din presa civil`, \n special presa sportiv`. Imediat dup` evenimentele din decembrie 1989, Mitric` [i-a \ndreptat aten]ia spre noile alc`tuiri ale Europei [i

ai \nt#i de toate, Mitric` Amariei a iubit zborul, a iubit \naltul de azur al cerului, a iubit p`s`rile argintii de o]el. A iubit toate acestea [i le va iubi c#t inima \i va b`tea \n piept [i chiar dup` aceea. S-a d`ruit, sincer [i \ntreg, avia]iei militare, For]elor Aeriene Rom#ne. A

46

CER SENIN

Nr. 3 (80)

2005

ADIO, ARME!
ale lumii, scriind cu aplomb [i pertinen]` despre transform`rile ce au cuprins umanitatea. |n acest context, a vizitat de mai multe ori Republica Moldova [i, aproape singur, a editat, la Chi[in`u, gazeta Oastea Moldovei, devenit` organul de pres` al Ministerului Ap`r`rii de peste Prut demers foarte apreciat de rom#nii de pretutindeni. La ie[irea subsemnatului la pensie, \n 1996, Mitric` a fost promovat \n func]ia de secretar general de redac]ie, succed#ndu-mi cu mult succes [i real` utilitate pentru Trustul de Pres` al Armatei. Devenise deja jurnalist complet, analist matur, excelent manager [i coordonator de publica]ii. A promovat cu acribie spiritul de echip`, respectul pentru adev`r, solicitudinea fa]` de colaboratori [i cititori. A r`mas \ns` acela[i bun [i prevenitor coleg, acela[i descoperitor de talente, acela[i fervent lupt`tor pentru drepturile [i demnitatea oamenilor \n uniform`. n februarie 1999, comandorul Dumitru Amariei a avut inspira]ia [i [ansa de a inventa o nou` publica]ie tabloidul CER SENIN, devenit` apoi revista ilustrat` de ast`zi. Beneficiind de sprijinul multilateral al conducerii categoriei noastre de for]e, Mitric` [i-a pus \n valoare virtu]ile organizatorice [i, numai el [tie cum, a f`cut rost de 12 oameni militari [i civili din care a alc`tuit o redac]ie solid`, deschis` spre nou, ambi]ioas`, competitiv` \n plan profesional. A \nceput, astfel, truda noastr` frumoas` de zi cu zi, au venit \nt#iele bucurii [i satisfac]ii. Cu Mitric` \n frunte, generos [i atent la tot ce mi[c` \n For]ele Aeriene, publica]ia [i-a f`cut prieteni, a devenit un instrument pre]ios pentru Statul Major al categoriei de for]e, [i-a c#[tigat un binemeritat prestigiu. Revista CER SENIN se poate m#ndri cu multe realiz`ri de substan]`, iar cea mai mare dintre acestea o reprezint`, ne\ndoielnic, contribu]ia specific` la admiterea [i integrarea Rom#niei \n NATO preocupare ce a devenit una din frumoasele [i apreciatele permanen]e ale colectivului nostru redac]ional. Iar rolul [i locul redactorului-[ef \n ansamblul acestor preocup`ri s-au dovedit, din nou, hot`r#toare, benefice. Mitric` a [tiut s` conduc`, s` \mbog`]easc` ne\ncetat con]inutul [i deschiderile publica]iei, s` atrag` cititorii, s` stimuleze emula]ia personalului redac]ional, s`-i motiveze aplecarea spre nou [i interesant. Felul s`u franc de a fi, disponibilit`]ile suflete[ti [i afective, principialitatea, spiritul de dreptate l-au ajutat s` fie corect cu to]i, impar]ial, obiectiv, \n]eleg`tor. A \mprosp`tat mereu echipa, a adus \n redac]ie tineri talenta]i, a ]inut cu din]ii de b`tr#ni, s-a b`tut pentru o grafic` modern`, atractiv`, esen]ialmente artistic`. {i a reu[it \ntru totul, l`s#ndu-ne, acum, o mo[tenire pre]ioas`, pe care suntem datori s-o p`str`m [i s`-i sporim necontenit valoarea, valen]ele. un \mp`timit al scrisului, al metaforei \nsufle]itoare, al zborului prin text [i imagine. Ne sim]im capabili s` continu`m ceea ce Mitric` a conceput [i a lucrat at#t de trainic [i frumos. Suntem iar`[i o echip` unit`, legat` suflete[te, dispus` la eforturi oric#t de mari. Iar [efii no[tri ne sunt aproape, \i sim]im l#ng` noi cu pova]a bun`, cu sprijinul multilateral, inclusiv moral. S` ne dea Bunul Dumnezeu \n]elegere, s`n`tate, putere de munc` [i mult noroc! n ce-l prive[te pe Mitricu]` al nostru, afl`m de la el, din V`lenii F`lticenilor, c` a ajuns cu bine la noua lui cas`, c` se simte \n form` [i c` se g#nde[te deja la viitoarele lui profesii ceasornic`ria, pescuitul [i v#n`toarea. Doar i-am dat atestare academic` \n aceste domenii, nu? {i, at#ta timp c#t muzele se vor odihni, Mitric` va treb`lui prin curte, \[i va pune la punct at#t biblioteca (ultradotat`), c#t [i pivni]a, va da la pe[te (la p`str`vi, desigur), \[i va regla armata de ceasornice, va dibui prin p`dure urmele c`prioarelor, cerbilor, ur[ilor [i mistre]ilor (\n scop ecologic, se \n]elege). Iar noi ne vom topi de dorul lui, \l vom asalta cu telefoanele, \i vom cere c#nd [i c#nd sfatul. A[a e via]a, a[a sunt oamenii. Se mai [i despart uneori. Din p`cate. Dar ceea ce ne une[te pe noi este mult mai important [i mai durabil dec#t spa]iul ce ne desparte acum. Nu fi trist, ai \ncredere \n steaua ta [i urmeaz`-]i drumul. La fel vom face [i noi. Te iubim [i te a[tept`m s` mai vii prin redac]ie. Ca oaspete de onoare!

f`r` tat`l s`u, Mitric`, \ns` la fel de hot`r#t s`-[i urmeze chemarea, s`-[i \mplineasc` onoranta-i misiune. Nu ne va fi u[or, dar, \n mod cert, man[a a trecut \n m#ini la fel de pricepute, c`pitan-comandorul DUMITRU BERBUNSCHI fiind nu numai un supersonist de renume, ci [i

ste, iat`, momentul \n care

CER SENIN pleac` la drum

|n numele redac]iei CER SENIN, col. (r) NICOLAE RADU

Reproducere dup` Diploma de licen]` (magna cum laudae) acordat` de |nalta Comisie a redac]iei CER SENIN comandorului (r) aviator AMARIEI H. DUMITRU \n specialit`]ile \n care va activa ca pensionar.

Nota bene: afl`m din surse sigure c` \mpricinatul a comis deja primele \ncerc`ri reu[ite.

CER SENIN

Nr. 3 (80)

2005

47

TOP 10 MANAGEMENT

Echipa de succes
Dup` ce ne-am f`cut o idee despre importan]a pe care o acord` marii manageri procesului de selec]ie a personalului, este momentul s` ne oprim asupra urm`toarei responsabilit`]i manageriale: construirea unei echipe de succes. |n aceast` etap`, este esen]ial ca rolul atribuit fiec`rui membru al echipei s` fie compatibil cu aptitudinile [i talentele acestuia. Pentru a construi o echip` de succes, nu este suficient ca managerul s` asocieze fiec`rui subordonat rolul care i se potrive[te cel mai bine, un aspect cel pu]in la fel de important fiind \nsu[irea propriului rol de c`tre fiecare membru al echipei.

NOSCE TE IPSUM!

Oricine a pornit pe calea descoperirii de sine [tie c` s-a angajat pe un drum foarte lung, care nu se sf#r[e[te, probabil, niciodat`. E foarte greu s`-i conduce]i pe al]ii dac` nu ave]i m`car un nivel rezonabil de \n]elegere a propriei personalit`]i.

.p

si

e ot

. te

ro

, Sec]iunea ATITUDINE:

E[ti dependent de al]ii? |]i pas` de cei din jur? {tii s` tolerezi gre[elile altora? Ai o fire deschis`? Sec]iunea CARIER~: C#t de bine \]i antrenezi echipa?

Cunoa[te-]i oamenii!
Oamenii sunt diferi]i. Fiind con[tient de acest lucru, un bun manager se concentreaz` asupra punctelor forte ale fiec`ruia dintre angaja]ii s`i, str`duindu-se s` profite la maximum de talentele pe care le are la dispozi]ie. Nimeni nu este perfect. Pentru c` nici o persoan` nu poate \ntruni toate calit`]ile necesare pentru a lucra cu succes \n orice domeniu de activitate, obiectivul managerului este acela de a crea o echip` care s` beneficieze de toate calit`]ile complementare ale membrilor ei. Pentru un manager, cunoa[terea oamenilor \nseamn` s` fie permanent la curent cu: - modul \n care interac]ioneaz` cu ceilal]i colegi; - ce \i motiveaz` [i ce nu; - modul \n care reac]ioneaz` \n diferite situa]ii; - stilul lor de munc`; - modul \n care solu]ioneaz` problemele.
Omul potrivit la locul potrivit! Pentru a \ncadra fiecare post al echipei cu omul potrivit, proceda]i dup` cum urmeaz`: 1.Introduce]i candida]ii \ntr-o \nc`pere monitorizat` video, \n care se afl` o mas` [i dou` scaune. 2.L`sa]i-i singuri dou` ore, f`r` s` le da]i nici o instruc]iune. 3.Urm`ri]i-le preocup`rile, realiz#nd repartizarea pe func]ii dup` Legile lui Murphy: - cel care le spune colegilor c` situa]ia nu-i chiar at#t de neagr` e numai bun pentru Marketing; - cel care ]ip` [i gesticuleaz` e bun la Produc]ie; - cel care vorbe[te cu scaunele e potrivit pentru Personal; - cel care nici m`car nu ridic` privirea, atunci c#nd cineva intr` \n \nc`pere, e ideal la Securitate; - cel care profit` de acest timp pentru a trage un pui de somn are stof` de Manager.

Define[te clar rolurile!


Un bun manager define[te foarte clar rolurile subordona]ilor s`i. Dup` ce am aflat ce rol se potrive[te fiec`rui membru al echipei, este esen]ial s` le spunem oamenilor ce a[tept`m de la ei \n diferite situa]ii. Dac` asist` la [edin]e de planificare, spune-le c` se afl` acolo nu doar pentru a furniza informa]ii, ci [i pentru a participa la luarea anumitor decizii. C#nd \i trimi]i la \nt#lniri cu persoane din afara firmei, \mputernice[te-i ca ambasadori sau ca negociatori, dup` caz. Spune-le oamenilor c#t mai exact ce dore[ti de la ei, iar rezultatele muncii lor vor fi pe m`sura a[tept`rilor. Construirea unei echipe eficiente presupune un efort sus]inut investit \n \n]elegerea comportamentului uman, activitate complex`, care ofer` \ns` multe satisfac]ii, \ncep#nd cu aceea c` reu[e[ti s`-]i \n]elegi mai bine propriile reac]ii. |n plus, ob]ii mai multe de la oameni demonstr#ndu-le c` \i \n]elegi.

Roluri centrate pe sarcin`: - ini]iatorul pune echipa \n mi[care, imprim#nd direc]ia; - generatorul ofer` idei, opinii, informa]ii, sugestii; - focalizatorul men]ine aten]ia echipei centrat` pe sarcin`; - analizatorul ofer` concluzii [i recomand`ri.
Realizez c` re ac]iile fiec`rei persoane sunt influen]ate de temperamentu l [i personalita tea sa?

E u[or s` te descurci cu cifrele. Cu oamenii e mai greu! Tom Peters

`: \n echip i ale muncii d e a b o r d ` r ntajele m ` r u l Ava te nu ; e a - cre[ ap`rute n t if ic a r ilor nou a t e a d e id e situa]i c it e capa ; l; - cre[t levante ciziona ]iilor re procesului de lorlal]i; forma in ce eficien]a e ideile g e r e a - cre[te leran]a fa]` d \n ] e le to de - cre[te c a p a c it a t e a plecre[te te; e \n im iilor lua l de implicar deciz u e grad - cre[t iilor. ea deciz entar m

Sunt con[tient de modul \n care comportamentul meu \l poate afecta pe cel al subordona]ilor?
CER SENIN Nr. 3 (80) 2005

48

TOP 10 MANAGEMENT

COEZIUNE = m`sura \n care membrii echipei stabilesc rela]ii interpersonale puternice. CONFORMITATE = capacitatea membrilor echipei de a accepta normele de grup. CONSULTAN}~ = sprijin acordat oamenilor pentru a-i \nv`]a s` se ajute singuri. EMPATIE = abilitatea de a te pune \n locul altor persoane.
formeaz` enii care e de oam echipe : sebir Spre deo embrii unei nen]` de aparte grup, m un t puternic bri ai echipei; ntimen - au un se cu ceilal]i mem tificare a]iile; [i iden nt inform r o ie c te part eficie n tu z ia s m la p - \m cu e . - ader` Warren Bennis lementare atoare; t`]i comp mobiliz luri [i abili ro - dezvolt` |mi pot adapta stilul de lucru pentru a se potrivi diferitelor situa]ii?

Asemenea oric`rui lucru de excep]ie, echipele eficiente nu dureaz` prea mult.

CONCURS

Selec]ia personalului
Bart Teambuilder este managerul departamentului de v#nz`ri al unei mari companii de consultan]` financiar`. El are un stil de lucru flexibil, fiind capabil s` se adapteze la orice situa]ie. Unul dintre subordona]ii s`i, Roy, recent promovat \n func]ia de [ef de birou, fusese un agent de v#nz`ri plin de succes. Dup` o scurt` perioad` de timp, Bart a realizat c` stilul arogant [i dominator al lui Roy nu se potrivea responsabilit`]ilor noii sale func]ii. La \nt#lnirile cu conducerea, Roy \ncerca s` vorbeasc` mai mult dec#t to]i ceilal]i. La fel proceda [i cu clien]ii nemul]umi]i de serviciile firmei. Pur [i simplu nu-i pl`cea s` piard`. Pentru a-i mai oferi o [ans`, Bart i-a explicat lui Roy faptul c` eficien]a te unui manager este condi]ionat` de |n calita er, anag capacitatea acestuia de a interpreta de m ]i mai multe roluri, adapt#ndu-se la cum a un cu a particularit`]ile fiec`rei situa]ii. De[i proced n e a a p`rut c`-i \n]elege argumentele, aseme at? on Roy nu a f`cut nimic pentru schimsubord barea situa]iei.

Roluri centrate pe rela]ii: - Mediatorul aplaneaz` conflictele [i reduce tensiunile; - Suporterul sus]ine afectiv eforturile celorlal]i; - Comunicatorul \ncurajeaz` circula]ia informa]iilor; - Standardizorul men]ine aten]ia echipei pe obiective [i standarde.
ile ic`r odif indic` m z c` ment a lize Rea mporta xisten] o e ? de c eseori bleme o d i pr une

Este important s` realiz`m c` investi]iile \n capitalul uman sunt cel pu]in la fel de importante ca cele din domeniul financiar. Christopher Meyer
Ar`t simp atie o amen ilor?

Care sunt punctele tari ale angaja]ilor cu care lucrez \n mod direct?

PREMII, FAIM~, RECUNOA{TERE!


A[tept`m r`spunsurile dumneavoastr` pe adresa redac]iei, telefonic sau prin e-mail. Datele de contact le g`si]i \n caseta redac]ional`, la pagina 2 a fiec`rei edi]ii a revistei CER SENIN. Sunte]i talentat [i nu lua]i nici m`car salariu de merit? Dovedi]i-o! Intra]i \n TOP 10 MANAGEMENT!

Etapele form`rii unei echipe: - selec]ia membrilor; - cunoa[terea membrilor \ntre ei; - definirea unui cod de comunicare; - definirea misiunii echipei; - definirea valorilor echipei; - definirea obiectivelor echipei; - implementarea planului de atingere a obiectivelor.

Locotenent CIPRIAN P~TRA{CU

CER SENIN

Nr. 3 (80)

2005

49

SPORT
exclusivitate: Este, \n primul r#nd, recunoa[terea unui efort, recompensa ambi]iei de a demonstra c` munca la birou nu \nseamn` o sc`dere a capacit`]ii de efort, ci o mobilizare \n plus pentru a ]ine pasul cu ceilal]i. M` bucur mult pentru c` am reu[it s` c#[tig la grupa mea de v#rst`. De altfel, c#[tig`torii au fost unanimi \n a-[i exprima mul]umirea particip`rii, utilitatea deosebit` a acestei manifest`ri. |n final, statistica avea s` ofere urm`toarele rezultate: grupa 1 masculin: locul 1 caporal Viorel Nicolae; locul 2 sublocotenent Sorin Ralea; locul 3 plutonier Viorel Croitoru; grupa 2 masculin: locul 1 plutonier-major Marian P`i[i; locul 2 locotenentcomandor Emilian Popovici; locul 3 plutonier-major Ciprian Grosu; grupa 3 masculin: locul 1 plutoniermajor Mihai Savin; locul 2 c`pitan-comandor Mihai Gheorghiu; locul 3 colonel Marian Bucur; grupa 4 masculin: locul 1 colonel Ion Simion; locul 2 comandor Chiril` Pane[; locul 3 plutonier-major Ioan Popescu; grupa 1 feminin: locul 1 sergentmajor Maria Iftimie; locul 2 plutonier-major Liliana Popescu; locul 3 salariat civil Iuliana Ilie; grupa 2 feminin: locul 1 plutonier-major Liliana Jil`veanu; locul 2 salariat civil Silvia B`ltescu; locul 3 salariat civil Ioana Dureci. Cu dorin]a ca astfel de manifest`ri s` fie prezente c#t mai des \n procesul de preg`tire individual`, participan]ii au \ncheiat cinstirea s`rb`torii zilei de 9 mai printr-o mic` serbare c#mpeneasc`.

Crosul prim`verii

VICTORII |N PAS ALERG~TOR


|n data de 5 mai 2005 s-a desf`[urat, la baza sportiv` IASMIN, Crosul Prim`verii. Organizat` de Biroul Doctrin` [i Instruc]ie din cadrul Statului Major al For]elor Aeriene \n cinstea s`rb`toririi zilei

de 9 mai Ziua Europei , activitatea s-a bucurat de o larg` participare, pun#nd \n eviden]` interesul \ntregului personal pentru men]inerea [i \nt`rirea s`n`t`]ii, pentru dezvoltarea capacit`]ii de efort. Stimula]i at#t de recompensele materiale, c#t [i de atmosfera mirific` din baza sportiv`, cadrele militare [i salaria]ii civili s-au \ntrecut pe distan]a de 3.000 de metri, organiza]i pe serii de v#rst` (patru grupe la masculin [i dou` grupe la feminin). Impulsiona]i de cuvintele organizatorilor g#ndi]i-v` c` face]i o mi[care de relaxare, o gimnastic` de aerisire, participan]ii [i-au dorit cu to]ii victoria, \ns` laurii s-au a[ternut pe frun]ile celor mai rapizi dintre ei. Printre ace[tia s-a aflat [i plutonierul-major Marian P`i[i, care ne-a declarat \n

Plutonier-major SORIN S~FTOIU


i reprezentan]ii {colii Militare de Mai[tri [i Subofi]eri Traian Vuia a For]elor Aeriene au participat la Campionatul Militar de Orientare Sportiv`, competi]ie la care au c#[tigat locul I \n finala pe institu]iile militare de \nv`]`m#nt. Pentru a ajunge la aceast` performan]`, lotul sportiv condus de maistrul militar Iosif Saro[i a participat la un intens stagiu de preg`tire, antren#ndu-se \n condi]ii optime, vreme de 6 zile, la Academia For]elor Aeriene. Sportivii no[tri s-au mobilizat exemplar, demonstr#nd coeziune [i t`rie de caracter. Rezultatele ob]inute au fost pe m`sura eforturilor investite \n preg`tirea concursului. Astfel, elevii caporali Florin Giurc`, C`lin D#n[orean, Gabriel Oancea [i Ionu] Varga au ob]inut locul I pe echipe. La r#ndul lor, fetele au \nscris [i ele o medalie \n palmaresul {colii Militare de Mai[tri [i Subofi]eri a For]elor Aeriene, elevele-caporal {tefania Iacob, Corina Dasc`lu [i Anamaria V\lcu ob]in#nd locul III pe echipe. Cel mai prolific sportiv al nostru a fost \ns` elevul-caporal Florin Giurc`, acesta reu[ind s` se claseze al doilea \n clasamentul individual.

Eveniment sportiv la Predeal:

Ciprian Popa; locul III c`pitan-comandor Emil Hecico; feminin (individual): locul I maistru militar Daniela P#rvu; locul III maistru militar Monica Semco. UNIT~}I DE |NV~}~M@NT: masculin (echipe): locul I {coala Militar` de Mai[tri [i Subofi]eri Traian Vuia; locul III Academia For]elor Aeriene Henri Coand`; feminin (echipe): locul I Academia For]elor Aeriene Henri Coand`; locul III {coala Militar` de Mai[tri [i Subofi]eri Traian Vuia; masculin (individual): student-sergent Marian Simion; feminin (individual): student-caporal M`d`lina Petrescu; clasamentul general pe echipe: locul I {coala Militar` de Mai[tri [i Subofi]eri Traian Vuia; locul III Academia For]elor Aeriene Henri Coand`.

CAMPIONATUL MILITAR DE ORIENTARE


|n perioada 1824 aprilie 2005, la Predeal, s-a desf`[urat edi]ia din acest an a tradi]ionalului Campionat Militar de Orientare Sportiv`, la care au participat loturi (unit`]i de instruc]ie [i unit`]i de \nv`]`m#nt) reprezent#nd Statul Major General, For]ele Aeriene, For]ele Terestre, For]ele Navale, Comandamentul Transmisiunilor [i Comandamentul Logisticii. Ca [i la edi]iile precedente, sportivii din Statul Major al For]elor Aeriene au avut o comportare remarcabil`, domin#nd \ntrecerile [i clas#ndu-se, \n final, pe locul I pe echipe. Dar iat` lista complet` a rezultatelor: UNIT~}I DE INSTRUC}IE: masculin (echipe): locul I (c`pitan-comandor Emil Hecico, locotenent Vic` Ilea, maistru militar Ion Pup`z`, m.a.c. Ciprian Popa); feminin (echipe): locul I (maistru militar Daniela P#rvu, maistru militar Monica Semco, salariat civil Lumini]a {tefan); masculin (individual): locul I m.a.c.

Felicit`ri c`lduroase tuturor c#[tig`torilor! (E.H.)

Locotenent-comandor DAN HAGEANU

50

CER SENIN

Nr. 3 (80)

2005

GLOSAR DE TERMENI {I DEFINI}II " GLOSAR DE TERMENI {I DEFINI}II

necesitate militar` principiu \n virtutea c`ruia un beligerant exercit` dreptul de a lua toate m`surile care vor fi necesare pentru a conduce cu bine o opera]iune [i care nu va fi interzis` de legile r`zboiului.

military necessity the principle whereby a belligerent has the right to apply any measures which are required to bring about the successful conclusion of a military operation and which are not forbidden by the laws of war. electronic neutralization in electronic countermeasures, the deliberate use of electromagnetic energy to either temporarily or permanently damage enemy devices which rely exclusively on the electromagnetic spectrum.

ncessit militaire principe en vertu duquel un belligrant exerce le droit de prendre toute mesure qui serait ncessaire pour conduire bien une opration et qui ne serait pas interdite par les lois de guerre. neutralisation lectronique dans le domaine des contre-mesures lectroniques, emploi volontaire de lnergie lectromagntique pour endommager de faon temporaire ou permanente les dispositifs ennemis qui dpendent exclusivement du spectre lectromagntique. neutralisation technique opration technique visant rendre un matriel provisoirement inutilisable. niveau de transition niveau de vol le plus bas que lon puisse utiliser au-dessus de laltitude de transition. niveaux de vol surfaces isobares lies une pression de rfrence spcifie, 1013,2 mb (29.92 pouces de mercure), et spares par des intervalles de pression spcifis. (Les niveaux de vol sont exprims par 3 chiffres qui indiquent les centaines de pieds; par exemple, le niveau de vol 250 correspond une altitude indique de 25.000 pieds; le niveau de vol 255, 25.500 pieds). niveau oprationnel de la guerre niveau de la guerre auquel des oprations de grande envergure et des campagnes sont planifies, conduites et soutenues, en vue datteindre des objectifs stratgiques sur des th#tres ou des zones doprations. Synonyme: niveau opratif. niveau stratgique de la guerre niveau de la guerre auquel un tat, ou un groupe dEtats, fixe des objectifs de scurit a lchelon national ou multinational et dploie des ressources nationales, notamment militaires, pour les atteindre. niveau tactique de la guerre niveau de la guerre auquel les batailles et les engagements sont planifis et excuts pour atteindre les objectifs militaires assigns aux formations et units tactiques. norme valeur abstraite ou concrte admise par dfinition comme rfrence, comme modle ou comme rgle utilise quantitativement ou qualitativement pour mesurer des grandeurs, pour dfinir des procdures et pour valuer des rsultats. Quantit ou qualit fixe lavance. numro de code OTAN lettre et numro didentification attribus un article rpondant des spcifications, qui ont t agrs par un accord de normalisation OTAN. numro de rfrence de lobjectif numro de rfrence donn lobjectif par lunit charge de la direction du tir.

neutralizare electronic` \n cadrul m`surilor de contracarare, utilizarea energiei electromagnetice \n scopul scoaterii din lupt`, temporar sau permanent, a dispozitivelor inamice care depind exclusiv de spectrul electromagnetic.

neutralizarea tehnic` opera]ie tehnic` pentru a face echipamentul neutilizabil temporar. Termen \nrudit: distrugere. nivel de tranzi]ie nivelul de zbor cel mai sc`zut care se poate utiliza deasupra altitudinii de tranzi]ie.

technical neutralization a technical operation to render equipment temporarily unusable. Related term: destruction. transition level the lowest flight level available for use above the transition altitude.

nivele de zbor suprafe]e izobare legate de o presiune de referin]` specific`, 807,84 mm coloan` de mercur, separate prin intervale de presiune specific`. Nivelurile de zbor sunt exprimate prin 3 cifre care indic` sute de picioare. De exemplu nivelul de zbor 255 corespunde unei altitudini de 25.500 picioare.

flight levels surfaces of constant atmospheric pressure which are related to a specific pressure datum, 1013.2 mb (29.92 in), and are separated by specific pressure intervals. (Flight levels are expressed in three digits that represent hundreds of feet; e.g. flight level 250 represents a barometric altimeter indication of 25,000 feet and flight level 255 is an indication of 25,500 feet). operational level of war the level of war at which campaigns and major operations are planned, conducted and sustained to accomplish strategic objectives within theatres or areas of operations.

nivel opera]ional de r`zboi nivelul (etapa) r`zboiului la care sunt planificate campaniile [i principalele opera]iuni, dirijat [i sus]inut pentru a \ndeplini obiectivele strategice \n cadrul teatrelor sau suprafe]elor \n care se opereaz`.

nivel strategic de r`zboi nivelul (etapa) r`zboiului la care o na]iune sau un grup de na]iuni fixeaz` obiective de securitate na]ional` sau multina]ional` [i disloc` resurse na]ionale, inclusiv militare, pentru a le \ndeplini. Termen \nrudit: securitate strategic`. nivel tactic de r`zboi nivelul (etapa) r`zboiului \n care angaj`rile sunt pl`nuite [i executate \n scopul \ndeplinirii obeictivelor militare de c`tre forma]iuni [i unit`]i. Termen \nrudit: securitatea tactic`. norma valoare exact`, entitate fizic` sau un concept abstract, stabilit [i definit de c`tre autoritate, obicei sau acord comun pentru a servi drept model de referin]` sau regul` \n m`surarea cantit`]ii sau calit`]ii, stabilind practici sau proceduri sau evalu#nd rezultate. Cantitate sau calitate fixat`. num`r de cod NATO o liter` [i un num`r de identificare alocate unui produs c#nd acesta \ntrune[te caracteristicile prin acordul NATO de standardizare.

strategic level of war the level of war at which a nation or group of nations determines national or multinational security objectives and deploys national, including military, resources to achieve them. Related term: strategic intelligence. tactical level of war the level of war at which battles and engagements are planned and executed to accomplish military objectives assigned to tactical formations and units. Related terms: tactical intelligence. standard an exact value, a physical entity, or an abstract concept, established and defined by authority, custom, or common consent to serve as a reference, model, or rule in measuring quantities or qualities, establishing practices or procedures, or evaluating results. A fixed quantity or quality. NATO code number an identifying letter and number allocated to a product when it meets a specification which has been accepted under a NATO Standardization Agreement. target number the reference number given to the target by the fire control unit.

num`r de ]int` num`r de referin]`, dat unei ]inte de c`tre unitatea care conduce tragerea.

" GLOSAR CER SENIN TERMENI2005 DEFINI}II " DE " Nr. 3 (80) " {I
CER SENIN " Nr. 3 (80) " 2005

CRISTINA GHENU}~ locotenent-colonel {TEFAN BURC~

51