You are on page 1of 30

1. MOTTO-Indemn la prestigiu 2. ARGUMENTARE 3.NOI IERI, ASTAZI SI MAINE! 4.DIAGNOZA MEDIULUI EXTERN 5.DIAGNOZA MEDIULUI INTERN 6.

VIZIUNEA COLII 2. MISIUNEA COLII 3. INTE STRATEGICE 4. OPTIUNI STRATEGICE 5. PLANUL OPERAIONAL

coala cu cls. I-VIII,,Ada Umbra,, Ianca

TELEFON: 0249 537 076 FAX: 0249 537 076 E-MAIL: scoalaianca@gmail.com

COLECTIVUL DE REDACIE: Dir. Prof. Cosma Valeria Prof.Prvuleu Alina Prof. npucatu Mariana Prof.nv. primar Spiridon Mirela. TEHNOREDACTARE: Prof. nv. primar Cosma Valeria

ARGUMENTARE:
Cu toate ca si pana acum dezvoltarea scolii a constituit o preocupare permanenta a colectivului nostru, se simte nevoia existentei unui proiect de dezvoltare scolara destinat deopotriva scolii si comunitatii locale. Proiectul urmareste: * Descentralizarea sistemului scolar ,cresterea autoritatii decizionale a conducerii unitatii,in domeniile financiar ,al resurselor umane,curricular,si al dezvoltarii generale a scolii; * Formarea continua a personalului didactic in unitatea scolara; * Tansformarea cadrului didactic in manager al situatiilor de invatare ce au drept principal actor elevul si perfectionarea continua a procesului instructive-educativ; * Folosirea retelelor informatice in intreaga activitate din unitatea scolara ; * Transformarea comunitatii locale intr-un partener activ,implicat efectiv in viata unitatii scolare.

INDEMN LA PRESTIGIU
Dac este s gndim o ierarhie a valorilor instituionale din invamantul preuniversitar oltean coala cu clasele I-VIII ,,Ada Umbra,, Ianca ar ocupa cu siguran unul din locurile fruntae,bucurandu-se de prestigiu si notorietate in spatiul plin de noblee al oamenilor colii ,de mandria si recunostiina celor care au absolvit aici ,de aprecierea si veneraia intregii societai civile ,a generatiilor de elevi care au invatat si invata rosturile cunoasterii si ale vieii in acest templu sacru al colii romneti contemporane. Cred n valorile profesionale formate si afirmate de-a lungul timpului in aceast coala, n capacitatea si competenele corpului profesoral de aici,de a obine si menine la standarde ridicate performanele elevilor. O alta mare bucurie care m incearc de multe ori este atunci cnd am prilejul s-i aud pe parinii elevilor vorbind frumos despre instituia colara unde copiii lor inva multe lucruri interesante de la profesori bine intentionai si daruii profesiunii alese. Cred c este riscant s le spunem acestor oameni c i exercit o meserie de excepie .A fi profesor este mai mult decat att. A fi profesor nseamna s faci ceva care nu este la ndemna oricui, iar o astfel de ntreprindere o poi ncredina numai zeilor.A fi profesor este o misiune ce ine de arta de a-i invaa pe altii ceea ce tii tu mai bine i a-i educa pentru ca ei sa fie de folos viitorului ,alaturi de oameni ,pentru ei si pentru ara lor. In concluzie ceea ce se intmpl n activitatea colii noastre se refera la arta de a instrui i a educa generaia mileniului III, de a-i pregti pe acetia s gseasc raspunsurile potrivite la provocrile zilei de mine . Sunt ncredinat c elevii si corpul profesoral de aici se afl pe traiectoria ascendent a devenirii nvatmntului romnesc ,catalizandui aciunile pe directia redimensionrii continue a calitii ,sporirii si meninerii notoriettii de care se bucur aceast instituie colar. Ar fi foarte multe de spus despre cu clasele I-VIII ,,Ada Umbra,, Ianca dar inchei aici,gndindu-m la eforturile comune ale profesorilor i prinilor legai spiritual de aceast coala,de a pstra prestigiul obinut de-a lungul anilor prin studiu intens,munc si chiar sacrificiu de sine. Acesta este indemnul meu : LUPT PENTRU PRESTIGIU,LUPT PENTRU A SE TI CA EXITI SI POI ! Director - Prof.nv.primar Cosma Valeria

NOI IERI, ASTAZI SI MAINE !


coala cu cls.I-VIII,, Ada Umbra,,Ianca, nume de referin n
nvmntul oltean; imaginea performanei colare. Am realizat Proiectul planului de dezvoltare instituionala care,constituie in acelai timp oferta noastr educaional. Ce am urmarit ? In primul rnd CE AM FOST ? Am fost istorie . Am crescut cu timpul in toate componentele indeosebi cele valorice. Prima atestare documentar despre existena ,,nvturii de carte,,la Ianca menioneaz:,, Dup porunca cinstitei ocrmuiri cu numrul 886/22 februarie 1836 fcnd de iznoav cercetare n tot cuprinsul acestei pli n niciun sat nu s-a gsit cea mai mic coal pentru nvtur de copii dect numai la satul Ianca ,n prea puin numr, sub nvtura unui Stan Sin Tudor din acest sat,nceput din trecuta lun a lui ghenarie,,. n anul 1836, n judeul Romanai sunt menionate apte coli cu 95 elevi. Informaia de mai sus ne ndreptete s afirmm c coala Ianca a fost printre primele apte coli din mediul rural din judeul Romanai. Din mrturisirile localnicilor aflm c ,,Primii dascli nvaser la coala mnstireasc Sadova,iar nvtura de carte ,copiii o primeau la domiciliul dasclului.,, ncepnd cu anul 1838,cnd s-a pus problema organizrii nvmntului n mediul rural,cincizeci candidai nvtori au urmat cursuri speciale cu misiunea de a deschide coli la sate n judeul Romanai,printre acetia numrndu-se i Marin Glculescu ,fiu de mirean din Ianca. La nceputul lunii februarie 1839 la Ianca erau 46 de elevi,iar plata nvtorului era asigurat de contribuia celor 239de enoriai. Printre nvtorii acelor timpuri s-a remarcat Niu Clinescu ,despre care Ion Brandenberg spunea,,Niu Clinescu este delegatul ranilor ,sftuitorul lor ,cel care s-a plns n numele lor c delimitarea

moiei n urma mproprietririi din anul 1865 nu s-a fcut conform art. din Legea rural,, Despre primul local al colii ,din adresa nr.82/30.01.1836 ,trimis Revizoratului colar ,aflm:,,Comuna are local de coal propriu sub acelai acoperi cu primria .Se compune din o singur camer din zidrie construit n 1857,,. La 23 Martie 1855 este numit nvtor Ion Branderburg care va funcia pn n Martie 1858 cnd la Ianca va fi nvtor Stan Mitric Grigore. n acea vreme coala funciona cu dou clase de elevi. Legea instruciunii din 1864, hotrete nfiinarea de 300 coli model pe ar, pltind pe nvtorii colilor cu un salariu de trei ori mai mare dect la celelalte coli rurale. Printre acestea figureaz i coala Ianca. n anul 1867 erau nscrii 27 de elevi,rmnnd n afara colii 53 biei i 30 de fete. coala a evoluat n strns legtur cu evoluia economic,social demografic a ,,ctunului,,. Din arhiva colii constituit n anul colar 1879/1880 aflm despre prima dotare cu mobilier colar:,,coala are local propriu,format dintr-o singur camer,cu o suprafa de 40 mp.i era dotat cu : 4 bnci, 1 dulap , 1 sob ,1 tabl,1 icoan ,2 hri geografice i un dosar.,,. n urma unei adrese ctre domnul primar,coala a mai fost nzestrat cu :2 bnci,1 dulap pentru conservarea arhivei colii i o tabl de aritmetic. Numrul elevilor nscrii era de 44 din 79 biei i 98 de fete cu ,,etate obligatorie de coal,,( pentru cei care nu-i trimiteau copiii la coal se practica amenda de 10 bani.) Obiectele studiate erau:citirea,aritmetica i religia ,cte 3 ore sptmnal. La 1 septembrie 1898 ,Primria s-a mutat ntr-un local nou,vechiul local fiind destinat colii,crendu-se astfel condiii mai bune de desfurare a orelor. n perioada urmtoare numrul elevilor crete substanial,depind cifra de 140 de elevi din care 104 biei i 37 fete..Creterea interesului stenilor pentru carte ,a determinat creterea rspunderii statului n vederea asigurrii de spaii colare corespunztoare.

Adresa dirigintelui Petre Diaconescu ctre primrie din24 august 1903 ne informeaz despre solicitarea acestuia de strngere de fonduri n vederea construirii unui nou lca de coal..nceput n anul 1904, coala se finalizeaz n anul 1928 ,fiind apreciat ca o coal cu ncadrare foarte bun , cei trei nvtori fiind absolveni ai colii normale de nvtori-institutori. nceputul anului colar 1919/1920 marcheaz dou evenimente cu urmri benefice activitii colare viitoare: 1.nfiinarea unui nou post de nvtor i numirea pe post a domnului Emanoil Marcu ,diplomat al colii Normale din Galai. 2.Al doilea eveniment important l constituie nfiinarea ,,colii de Fete,,, care i ncepe activitatea sub conducerea nvtoarei Eufrosina Diaconescu, orele desfurndu-se ntr-o camer nchiriat. Localul era ns att de insalubru,nct elevii i dasclii se mbolnvesc de ,,piept ,, , una dintre nvtoare ,Elena Domozin s-a stins din via n sanatoriu. Legea nr.5424/1924 ,prin care nvmntul primar devine obligatoriu,adun n clasele I-IV 223 biei i 84 de fete .Toi aceti elevi au deprins tiina de carte sub tutela a 7 dascli titulari. Pentru prima dat au fost reunii, biei i fete ,nfiinndu-se nvmntul mixt. coala i schimb iari localul prin mutarea primriei ntr-o cldire nou. Se spune c n aceast perioad au funcionat dascli remarcabili prin pregtire,inut moral i educaie aleas. Tot atunci ,a trecut n nefiin nvtoarea - poet ,Eugenia Ionescu ,cunoscut n lumea literar ca ,,Ada Umbr,,, care s-a stins n tcere i n suflet cu dorul inuturilor natale - plaiul Severinului. ,,Deasupra-mi spinii,adui aici din mila vreunui vnt, Or spune n graiul lor cum mor strinii, Acolo unde moartea i-a nfrnt.,, Continundu-i studiile, copii de ieri au ajuns dasclii colii ntre anii 1930/1960. Sunt cunoscute familiile Diaconescu,Dumitrescu, Domozin , crora li s-a adugat i fam Marcu. S-a generalizat nvmntul de 7 clase ,studiile finalizndu-se cu examen de absolvire,organizat pe centre de comune. coala Ianca a reunit elevi din satele limitrofe: Potelu, Dbuleni, Grojdibodu, tefan cel Mare ,Hotaru , Gura Padinii.

La ndemnul nvtorilor i al inspectorului colar,Ion Domozin ,numit din rndul dasclilor din Ianca se nfiineaz cursuri cu aduli.(25) Cel de-al doilea rzboi mondial a avut urmri aspra procesului de nvmnt. nvtorii plecai pe front au fost suplinii cu refugiai din Basarabia,iar copii au preluat sarcinile brbailor abseni din gospodrii. Numrul elevilor i procentul de promovabilitate a sczut. n anul 1957 a fost construit i dat n folosin primul loca propriu de coal .Cu toate c exista o cldire nou ,format din 3 clase, 1 cancelarie i o sal pentru arhiv,nvmntul din Ianca a fost n declin. Puintatea mijloacelor de informare,lipsa profesorilor calificai,lipsa manualelor,coroborate cu lipsuri de tot felul ,au fost obstacol pentru elevii ciclului primar de a - i continua studiile. n perioada 1960/1989 nvmntul din satul nostru a cunoscut prefaceri deosebite,creteri pe toate planurile:colarizare, nivel de instruire i educaie. n anul 1964, s-a generalizat nvmntul de 8 clase,iar ntre anii 1969/ 1970,n coal a funcionat nvmntul de 10 clase. Din pcate,nu avem date referitoare la funcionarea unei grdinie ,n comuna noastr,pn n anul 1960.n acest an ,grdinia a nceput s funcioneze, n cldire proprie , format din trei sli de clas, cancelarie i dou holuri. Ulterior i s-a adugat o sal de mese ,unde precolarii serveau micul dejun, mncarea fiind pregtit la cantina IAS. Numrul precolarilor a crescut de la an la an,astfel nct,grupa mic,s-a mutat ntr-o cas naionalizat,totaliznd 50 de copii cu vrste cuprinse ntre 34 ani. n anul 1989,cnd, coala s-a mutat n cldire nou,grdinia a ocupat vechea cldire a acesteia. Funcionau,la vremea aceea 8 grupe ,a cte 20 de precolari,conduse de 8 educatoare i conducere proprie. Efectivele de elevi ,creterea interesului pentru nvtur a determinat construirea unui al loca de coal format din 5 sli de clas i dependine. Momentul 1989 a fost primit cu entuziasm de cadrele didactice,elevi ,prini mai ales c ,a fost anul n care comuna noastr a beneficiat de o coal modern ,constituindu-se dintr-o cldire cu 7 sli de clas, 1cabinet de fizic-chimie, 1 cabinet biologie,1 cabinet de limba romn ,2

cancelarii , 1 bibliotec dotat cu 4000 volume i 1 cabinet contabil,repartizate pe dou nivele. Ca puncte forte ,n anul 1995 s-a dat n folosin sala de sport ,,Sebastian Domozin,, unic pe Valea Dunrii i a fost dotat un cabinet de informatic, puncte de atracie pentru elevi i locuri de satisfacere a nevoilor i curiozitii acestora. Momentul 1989 a fost primit cu entuziasm de cadrele didactice,elevi ,prini mai ales c ,a fost anul n care comuna noastr a beneficiat de o coal modern ,constituindu-se dintr-o cldire cu 7 sli de clas, 1cabinet de fizic-chimie, 1 cabinet biologie,1 cabinet de limba romn ,2 cancelarii , 1 bibliotec dotat cu 4000 volume i 1 cabinet contabil,repartizate pe dou nivele. Ca puncte forte ,n anul 1995 s-a dat n folosin sala de sport ,,Sebastian Domozin,, unic pe Valea Dunrii i a fost dotat un cabinet de informatic, puncte de atracie pentru elevi i locuri de satisfacere a nevoilor i curiozitii acestora. Reabilitarea fostei cldiri de coal,,coala din vale,, i transformarea n Centru de documentare i informare ,n decembrie 2009 a constituit nc un pas n dezvoltarea i evoluia colii. CDI constituie acum, locul de desfurare a multor activiti colare i extracolare , locul de ntlnire cu prinii i reprezentani ai comunitii locale precum i de desfurare a edinelor de Consiliu profesoral. ncepnd din toamna acestui an ,coala cu cls. I - VIII,,George Vian Potelu,, a devenit structur a colii Ianca. CE SUNTEM? Suntem un colectiv a crui principal calitate este dorina de foarte bine materializat prin munc, printr-o munca asidu druit idealurior de performan;suntem elevii care tiu ce vor de la viitor si se pregtesc pentru acest scop;sunem simbolul corectitudinii si daruirii profesionale;suntem noi coala cu clasele I-VIII,,Ada Umbra,, Ianca.

CE VOM FI? Vom fi viitorul aa cum il vism;vom fi cei ce vor semana in continuare educaia bunului sim si al dorinei de foarte bine. Ne aflm pe directia cea buna pentru indeplinirea obiectivelor pe care ni le-am propus. Suntem contienti c ne aflm pe un drum ascendent spre perfecionarea procesului de nvmnt,ca rezultat al aciunilor convergente ce vor avea la ndemn trei elemente esentiale: elevii, printii si calitatea a tot ceea ce ntreprindem ,ca o garanie a durabilitii realizarii scopului propus.

DIAGNOZA MEDIULUI EXTERN:


Mediul de rezidenta: rural Tipul localitatii: comun Relief/Clima/Hidrografie:
Localitatea Ianca este situat, din punct de vedere geografic,n Cmpia Olteniei,n zona cuprins ntre oraul Corabia la est i oraul Dbuleni la vest, pe malul fostei bli Potelu,desecat n anul 1967. Zona este cuprins n judeul Olt,anterior fcnd parte din judeul Romanai, cu reedina la Caracal. Satul, cu o vechime de 451 de ani,este atestat documentar pe 20 aprilie 1560,printr-un document ,n care se menioneaz,, Din mila lui Dumnezeu ,Io Petru Voievod Domn a toat ara Ungro Vlahiei , fiu al marelui i preafrumosului Mircea Voievod, d Domnia mea aceast porunc a Domniei Mele ,Sfintei Mnstiri numit Bistria, ca s-i fie ocina ce se cheam Ianca ,pentru c este veche i dreapt ocin i dedin a Sfintei Mnstiri,,. ntr-un document din 4 septembrie 1560, se precizeaz c:,,Petru Voievod d mnstirii Bistria ocina satului Potelu,unde se numete Poiana lui Iane.,, Originea satului nostru nate controverse : Ianca vine de la Poiana lui Iane sau de la Iana ,fiica unui boier care a trit pe pmnturile ocinei, aa cum spune legenda ,, Dabu i Iana,,.

Locuitorii sunt n marea lor majoritate romni i ceteni de etnie rrom,oameni harnici i cuprini,cinstii i cu dragoste de munc ,pentru punerea n valoare a pmntului nisipos din zon. . Clima este caracteristic zonei continentale aezarea fiind expus iarna viscolului, vara invaziilor de aer intens continentalizat. Temperatura medie este de 11 grade Celsius. Cantitatea medie de precipitaii este de 500 l/m patrat. Cele mai frecvente vnturi sunt Crivul si Austrul. TeritoriuI localitii se ncadreaz in bazinul hidrografic al Dunarii, cuprins ntre subbazinele Jiului si Oltului, din aceast cauz localitatea este supus inundaiilor, secetei, viscolului. n toate aceste situaii comunitatea a dat dovada de solidaritate a sprijinit autoritile prin aciuni voluntare.

Structura ocupationala a parintilor elevilor scolii: Numar total de parinti: 327


7-cadre didactice 10- funcionari 8-lucrtori comerciani 1-preot 23-liber profesioniti 1-cadru medical 57-omeri 220-agricultori

1 Ingineri 2 Cadre didactice 0% 1% 1% 1% 1% 31% 32% 6 Muncitori 7 Agricultori 1% 2% 5% 14% 8 Someri 9 Pensionari 10 Liber profesionisti 11 Pers. cu ajutor social 12 Pers. fara ocupatie 4 Lucratori comerciali 5 Cadre militare 3 Functionari

11%

Structura pe nationalitati a populatiei localitatii:

1 2

Romni - 4538 Romi - 12

Procente

100.00% 80.00% 60.00% 40.00% 20.00% 0.00% 0.15% 99.85%

1 2502 romani

2 4 rromi

Structura populatiei localitatii in functie de religie: 1. 2. ortodoci Baptiti- adventiti-87 Procente

2500 2000 1500 1000 500 0 Locuitori 6 0.23% 99.77% Procente 2500

1 Ortodocsi

2 Adventisti+Baptisti

Distanta fata de resedinta de judet:


Comuna Ianca se afla la o distanta de 110 km fa de municipiul Slatina.

Implicarea agentilor economici in sustinerea scolii:


Agenii economici se implic putin in susinerea colii - pe raza comunei nu exist mari agenti economici, cei existenti ocupndu-se cu activii comerciale cu o cifr de afaceri nesemnificativ.

Implicarea prinilor n susinerea colii:


Din 327 familii au participat, n cursul anului colar 2011/2012, cu : 283-cu bani 11-prestri servicii+bani

25-prestri servicii 8 nu se implic

100% 90% 80% 70% 60% 50% 40% 30% 20% 10% 0% Familii Procente 121 57.61% 1 contributii banesti 2 prestari servicii 46 19 24 21.90% 9.04% 11.42% 3 contributii+prestari 4 nu se implica

Evolutia populatiei scolare pe urmatorii patru ani: Invatamant preprimar:


Anul scolar 2008-2009 2009-2010 2010-2011 2011-2012 Total 96 102 82 84 3 ani 27 17 12 15 4 ani 31 27 17 16 5 ani 27 31 27 25 6 ani 11 27 26 28

2012-2013

80

11

11

33

25

Invatamant primar:
Anul scolar Total 6 ani 7 ani 8 ani 9 ani 10 ani 11 ani 12 ani si peste

2008/ 2009 2009/ 2010 2010/ 2011 2011/ 2012

111 100 107 112

20 14 20 14

13 31 27 31

25 13 31 27

25 25 13 31

20 11 16 9

7 3

1 3

2012/ 2013 124 33 28 Invatamant gimnazial:


Anul scolar 2008/ 2009 2009/ 2010 2010/ 2011 2011/ 2012 Total 126 126 161 146 10 ani 1 14 9 4 11 ani 21 18 37 31

31

27

12 ani 26 25 29 37

13 ani 37 27 42 29

14 ani 33 36 49 42

15 ani 4 5 2 2

16 ani si peste 4 1 3 1

2012/ 126 2013

12

17

27

41

29

Analiza P.E.S.T.(E): POLITIC


Considerand nvmntul prioritate naional , coala este angajata n ndeplinirea politicii educaionale, in spiritul reformei colare. Respect si aplic legislaia in vigoare, urmrete armonizarea legislaiei colare romneti la legislaia european.

ECONOMIC

Pe raza comunei nu exista unitati economice productive. Principala ramur economic este agricultura. Veniturile provenite din agricultura nu sunt insa suficiente pentru a sustine educatia si formarea profesionala.

SOCIAL
Avand in vedere ca veniturile provenite din agricultura nu sunt nici sigure , nici constante astfel incat un numar mare de locuitori sunt fara ocupatie se poate constata un nivel ridicat al saraciei. Totusi majoritatea parintilor elevilor nostri sunt interesati de progresul scolar al copiilor lor , vazand in educatie un mijloc de promovare sociala.

TEHNOLOGIC
In localitate toate familiile sunt racordate la reteaua electrica , toate au televizor si radio. Localitatea este racordata la reteaua telefonica fixa ,,Romtelecom 738 familii abonate -si are acces la reteaua de telefonie mobila. In zona exista televiziunea prin cablu (35 programe) ,1057 familii sunt abonate la firma de cablu. Un numar de 617 familii au abonament la presa . In comuna exista un numar de 1232 calculatoare , 467 fiind conectate la reteaua de Internet. Unitatea scolara este conectata la Internet, se permite accesul la telefon, este instalat un TV conectat la reteaua de cablu locala etc ECOLOGIC Neexistand unitati economice mediul inconjurator nu este afectat . In scoala se desfasoara activitati menite sa formeze elevilor un comportament ecologic adecvat si ancorat la specificul localitatii noastre. Se promoveaza o educatie ecologica, pentru mediu.

DIAGNOZA MEDIULUI INTERN:


Tipul unitatii de invatamant:

SCOALA DE ARTE SI MESERII

Forme de invatamant: Invatamant de zi Resurse umane ale scolii(,,Resurse calde):


a) ELEVII: Cifra de colarizare n ultimii patru ani: Preprimar Anul scolar 2008/ 2009 2009/ 2010 2010 /2011 2011/ 2012 2012/ 2013 Nr. clase 5 5 5 5 Nr. elevi 96 102 82 84 Primar Nr. Nr. elevi clase 8 111 8 7 7 100 107 112 Gimnazial Nr. clase 10 10 9 8 SAM

Nr. elevi Nr. Nr. clase Elevi 126 2 37 126 161 146 5 2 48

80

124

126

b) PERSONALUL DIDACTIC: Structura personalului didactic si vechime in anul scolar 2008/2009:

Pers.didactic Educatoare

Nr. persoane 3

Gradul Gr.I

Vechime 30-35 ani

Invatatoare

Profesor SL

2 2 2 1 1 2 1 2 1 3 2 2 1 1

II Gr I Gr.II Def. Deb. Gr.I Gr.I Gr.I Gr.I II II I def -

10 ani 14-18 ani 14-18 ani 6 -10 ani 30-35 ani 25-30 ani 14 - 18 ani 6 - 10 ani 6 10 ani 10 14 ani 35 - 40 ani 35-40 ani -

Profesor S S D

Necalificati

Situatia fata de post a personalului didactic, vechime in anul scolar 2011 - 2012 (titulari/suplinitori): Personal didactic Educatoare Invatatori Profesori Numar persoane 2 3 5 2 10 5 Titular/ Suplinitor Suplinitor titular Titular supinitor Titular suplinitor Procent titulari Precolar Inv. primar nv. gimnazial

Pozitia domiciliului cadrelor didactice fata de post (in localitatea in care se afla scoala/navetiste): Pozitia domiciliului Localnici Naveta Numar cadre 17 15 Procente

Resurse materiale(,,Resurse reci):


Locatii numar cladiri in care se desfasoara procesul instructiveducativ: Indicatori Gradinita Nr. de sali de clasa Nr. de cabinete Utilitati: lumina electrica; apa curenta si canalizare(pentru localul reabilitat); telefon; C A T V; internet; Dotari: cabinet informatica(2); biblioteca cu 4 262 volume; numar calculatoare 1+3; imprimante 3+4; copiatoare 2+2; numar echipamente audio-video 1+2; mobilier nou si modern pentru toate slile de clasa; sala depozitare,,supliment alimentar cu frigider(Pentru ambele coli) Centru de documentare i informare bine dotat i utilat 2+3 Cladirea Local mare scoala-corpA 5+12 1+1

Local mic scoala-corpB 3+2

Analiza S.W.O.T: PUNCTE TARI

Colectiv de cadre didactice calificat, bine pregtit profesional; Se utilizeaz metode moderne de predare nvare profesorii utiliznd laboratoarele informatice, sistemul AEL ; coal dinamic recunoscut pe plan local; Asezarea scolii in centrul localitatii; Rezultate bune la Tezele cu subiect unic i olimpiadele scolare; Un cadru adecvat procesului instructiv-educativ, un climat optim de colaborare i cooperare intre grupurile sociale interesate in educaie; Elevii au la dispoziie oferta educaional a colii, direciile de dezvoltare local i regional, schimbrile pe piaa muncii precum i traseele de formare. Elevii sunt informai cu metodologiile de desfurare a testrilor, examenelor de absolvire, cu posibilitile de continuare a studiilor i traseele pe care le vor urma . Preocuparea pentru mbuntirea bazei materiale; Existena unui grup de elevi dornici de performan; Interes pentru iniierea unor programe locale i naionale; Participarea la activiti extracurriculare;

PUNCTE SLABE
Lips de spaiu, activitatea desfasurandu-se in doua schimburi; Lipsa spaiului pentru reorganizarea bibliotecii colare i a slii de lectur; Lipsa unei sli de sport; Teren de sport neamenajat ; Baza material pentru practica este srac; Reticente din partea cadrelor didactice in cadrul procesului de formare interna datorate lipsei de motivatie; Resurse financiare reduse pentru a oferi recompense materiale atractive cadrelor didactice de valoare; Evaluarea formativ i sumativ se face tradiional n cea mai mare parte la disciplinele de specialitate, nu se folosesc metode alternative de evaluare.

OPORTUNITATI
Descentralizarea propusa pe noua lege a invatamantului; Preocuparea autoritilor guvernamentale pentru asigurarea egalizrii anselor la educaie prin ajutorul acordat familiilor cu situaie material precar prin asigurarea rechizitelor colare, Programului,, Corn i lapte, manuale , burse; Asigurarea conditiilor pentru invatarea si utilizarea fluenta de catre elevi a doua limbi de circulatie internationala conditie indispensabila pentru comunicarea eficienta si accesul la informatie; Atitudinea pozitiva a autoritatilor fata de nevoile de dotare si gospodarire a scolii ; Buna colaborare cu reprezentanii comunitii locale; Receptivitatea comitetelor de parinti in sustinerea financiara a scolii, in ciuda veniturilor modeste. Parteneriate; CDS; Atragerea unor sponsori pentru rezolvarea problemelor financiare ale scolii.

AMENINTARI
Scderea populaiei colare cu implicaii asupra normrii personalului didactic; Personal auxiliar insufficient; Influenta negativa a mass-media; Multitudinea ofertelor de activitati duce la suprasolicitare; Insuficienta fondurilor locale; Lipsa de continuitate a personalului didactic; Scaderea prestigiului profesiei didactice la nivel national; Nivelul scazut de educatie al parintilor elevilor ; Lipsa de atractivitate a sistemului de invmant pentru tinerii absolventi, care prefer domenii mai bine platite; Situaie material precar a familiilor elevilor

VIZIUNEA SCOLII coala cu cls.I-VIII,,Ada Umbra,,

este o scoala in slujba comunitatii, avand capacitatea de a functiona ca o structura eficienta si echitabila pentru toate categoriile de copii si de a asigura progresul tuturor elevilor sai, astfel incat,,maine sa fii mai bun ca azi !

MISIUNEA SCOLII :
Scoala noastra este deschisa pentru toti cei care au nevoie de educatie; in opinia noastra educatia nu este un privilegiu pentru cativa, ci este un drept al tuturor. Scoala satisface nevoia elevului de a se simti competent, integrat in colectiv si independent. Avem ca prioritate pregatirea elevilor pentru o lume in schimbare, formandu-le capacitate, deprinderi si competente care sa le permita sasi gaseasca locul si menirea sociala. Respectam fiecare elev, oricat de modeste ar fi rezultatele scolare, identificand atuul si aptitudinele fiecaruia pentru a le putea valorifica. Utilizam metode activ-participative (invatare inter-activa, stimularea gandirii critice si stimularea muncii in echipa) care vor motive si stimula elevii pe durata procesului educational. Educam elevii pentru a deveni buni cetateni si, in viitorul apropiat, cetateni de ,,tip european. Educam elevii pentru a avea un comportament ecologic. Dorim ca scoala noastra sa devina o scoala moderna, cu cabinete si laboratoare, sala de sport, biblioteca s.a., astfel incat sa se stearga denumirea de ,,scoala de tara.

TINTE STRATEGICE :
Avnd n vedere situaia colii noastre, n contextul politic, social i economic al Romniei, care are o populaie colar cu un numr mic de copii, n contextul scderii natalitii, provenii din medii socio-culturale deficitare i cu toate acestea fiind apreciat ca una din cele mai bune

coli din

zona n calitate de director, am stabilit ca scopuri/inte

strategice: Reconsiderarea managementului la nivelul colii i al clasei ; Asigurarea unui bun management al informaiei; Formarea didactice; Eficientizarea activitii cadrelor didactice; Creterea demersului instructiv-educativ; Dezvoltarea parteneriatelor; Atragerea elevilor printr-o ofert curricular generoas; Asigurarea i dotarea bazei materiale a colii cu ehipamente si mijloace de invatamant; Consilierea elevilor n probleme legate de orientarea
colar i n carier, dar i privind petrecerea timpului liber;

perfecionarea

continu

cadrelor

Mentinerea populaiei colare ;


Crearea unui climat de siguran fizic i spiritual

pentru elevii colii;


Necesitatea intaririi legturilor ntre coal i comunitate local (Consiliul Local, Biseric, medicii de familie, Poliie, ageni economici, prini etc.) Importana muncii n echip i participarea la decizie;

Cooperarea ntre profesori elevi i prini.

MOTIVAREA ALEGERII ACESTOR TINTE STRATEGICE:


n ceea ce privete reconsiderarea managementului la nivelul colii i al clasei am propus ca n Consiliul de Administraie i n Echipa de Proiect s fie alei liderii pozitivi ai colectivului didactic, pe ct posibil provenind din diferite compartiment stabilite prin organigram, compartimente pe care urmeaz s le controleze. Sarcinile responsabililor compartimentelor vor fi cuprinse n fia postului fiecruia. Diriginii trebuie numii din cadrul colectivului didactic, profesorii cu competenele manageriale cele mai bune. Formarea i perfecionarea continu a cadrelor didactice in scopul: -dobandirii a noi metode de predare-nvare-evaluare ;
-asigurararii calitii procesului de formare prin: activiti

metodico-tiinifice i psihopedagogice ; -mbogirii experienei profesionale ; Asigurarea unui bun management al informaiei trebuie s se fac printr-un sistem optim de circulaie intern-extern. Pentru eficientizarea activitilor comisiilor metodice, directorul, particip la acestea i controleaz sectorul administrativ. Pentru a fi la zi n domeniu, cadrele didactice vor participa la programele de formare i perfecionare. Eficientizarea activitii cadrelor didactice se va face prin: asistene la lecii, aplicarea de teste la clase, rezultatele de la olimpiadele colare, rezultatele de la tezele cu subiect unic, modul de adaptare al elevilor n ciclul superior de nvmnt, rezultatele participrii la activitile de perfecionare,facandu-se o evaluare obiectiva a activitatilor desfasurate.

Pentru creterea demersului instructiv-educativ se va urmri: ntocmirea orarului n funcie de cerinele psiho-pedagogice, recuperarea din mers a eventualelor rmneri n urm, promovarea clasei numai pe baza nsuirii cerinelor minime ale programelor colare, cuprinderea n orarul colii a unei ore de pregtire la disciplinele la care se sustin tezele unice. Dezvoltarea parteneriatelor se va face prin: colaborarea cu prinii (lectorate), Primria, Consiliul Local, Biserica, ONG-uri, Casa de Cultur, etc. Atragerea elevilor spre o oferta generoasa in ceea ce privete disciplinele opionale care sa corespunda nevoilor comunitatii (CDL si CDS) Principalele obiective in ceea ce priveste asigurarea si dotarea bazei materiale a scolii sunt : amenajarea unui spaiu pentru activiti extracolare i extracurriculare ; - dotare cu materiale sportive i amenajarea unei sli pentru activiti sportive; Orientarea profesional a absolvenilor de cls. a VIII-a se va face innd cont de oferta pieei de munc ,precum si o orientare spre activiti atractive care orienteaz elevii ctre domenii ale cunoaterii, petrecerea n mod plcut a timpului liber pentru dezvoltarea armonioas. . Prin implicarea colectivului didactic i a elevilor cls. a VII-a i

a VIII-a, n efectuarea serviciului pe coal, se va urmri i asigura un climat de siguran n coal. Necesitatea intaririi legaturilor intre scoala si comunitate se concretizeaza prin : -conservarea valorilor zonei;

- organizarea de activiti care s stimuleze colaborarea cu instituii prin elaborarea de proiecte care dezvolt dimensiunea european a educaiei; - lectorate cu prinii; - seminarii de informare pentru prini, pentru ageni economici locali, ali membri ai comunitii. - contribuia comunitii in sprijinul aciunilor caritabile. Facand referire la importana muncii n echip i participarea la decizie aceasta duce implicit la creterea re zultatelor colare ale elevilor si la cresterea numarului de elevi participani la concursuri i competiii colare Cooperarea ntre profesori elevi i prini se poate realiza de exemplu prin organizarea de aciuni de ecologizare, de asisten social cu reprezentanii comunitii Considerm c coala cu sprijinul comunitii locale i prin diferite programe i proiecte n care aceasta s-ar putea implica , ar putea atinge toate aceste inte strategice pe perioada derulrii acestui plan de dezvoltare colar.

TERMEN / ETAPE
Acest proiect va demara din noiembrie 2008, Pe durata a 4 ani colari: 2008-2012 .

Etapele proiectului sunt:

Documentarea Proiectarea Popularizarea proiectului Asigurarea bazei legale i logistice

Evaluarea rezultatelor

Trim 1 Trim 2 Trim 3 Trim 4

100 80 60 40 20 0 Trim 1 Trim 2 Trim 3 Trim 4 Est Vest Nord