Capitolul 11 Bilanţul social

"Întreprinderea va rămâne întotdeauna în societăţile libere un loc de conflicte. Dar dacă există conflicte devastatoare şi negative, există şi altele care sunt fructuoase, pentru că forţează întreprinderea să progreseze. Bilanţul social poate reduce numărul primelor şi să-l sporească pe cel al ultimelor. Bilanţul social îşi propune să satisfacă nevoia de informare socială..." 1
Din cuvântarea ministrului muncii, ţinută în Parlamentul francez cu ocazia dezbaterii decretului "Bilanţul social", din 8 decembrie 1977.

Bilanţul social - instrument de gestiune a resurselor umane extrem de nou - este utilizat în foarte puţine ţări; dintre acestea, Franţa este una din cele mai avansate în folosirea lui cu succes. Coroborând acest aspect cu lipsa unei bibliografii suficient de vaste pentru a ne permite elaborarea unei sinteze pe care să o adaptăm la specificul conducerii resurselor umane din România, ne propunem, în acest capitol, să analizăm şi exemplificăm experienţa Franţei în acest domeniu*.

1 *

J. Igalens, J.-M. Peretti, Le bilan social de l'entreprise, 1980 Autorii mulţumesc d-lui conf.univ, dr. Nicolae Lupu pentru amplul documentar realizat de Domnia-sa în timpul specializării în Franţa, şi care a stat la baza capitolului.

Managementul resurselor umane

11.1 Structura şi prezentarea
• Concept. Termenul de "bilanţ" poate fi înşelător. Contrar aparenţelor, bilanţul social nu este un tablou cu două coloane care să evidenţieze, la un moment dat, echilibrul dintre resursele (sociale) ale întreprinderii şi folosirea lor, între activ şi pasiv, după modelul bilanţului contabil şi din care să rezulte dacă întreprinderea realizează profit sau pierdere2. Bilanţul social este un instrument informaţional şi de gestiune, retrospectiv şi recapitulativ. El se prezintă ca un document elaborat anual sub forma unui tablou, cuprinzând un şir de informaţii exclusiv cantitative, necomentate, care exprimă starea socială şi condiţiile de muncă din întreprindere. Termenul de "bilanţ" este deci înţeles în sensul unui inventar sau al unei liste de probleme, al unei dări de seamă cu privire la personal, similar accepţiunii bilanţului de sănătate sau bilanţului unei legislaturi. Prin difuzarea largă a bilanţului social, noul dialog social din întreprindere are ca suport o suită de indicatori obiectivi, aceiaşi de la un an la altul. Prin legea din 1977, Franţa a fost prima ţară care a adoptat o astfel de reglementare de prezentare a datelor sociale3. • Alcătuire. Bilanţul social îşi grupează indicatorii în şapte capitole; în cadrul fiecăruia identificându-se mai multe grupe de indicatori4 (vezi tabelul 10.1 şi anexa 12). Numerotarea indicatorilor se face cu trei cifre, prima indicând numărul capitolului, cea de-a doua numărul de ordine al grupei în cadrul capitolului, iar ultima cifră numărul de ordine al indicatorului în cadrul grupei. De exemplu, grupa "1.1. Efective" poate cuprinde nouă indicatori, începând cu "1.1.1. Efectiv total la 31 decembrie", "1.1.2. Efectiv permanent", "1.1.3. Număr de salariaţi titulari ai unui contract de muncă la 31 decembrie", "1.1.4. Efectiv lunar mediu în anul considerat" şi continuând cu "Repartiţia efectivului total la 31 decembrie după sex,

2 3 4

R. Danziger, Bilan social, în Encyclopedie de gestion (sub redacţia P. Joffre, Y. Simon), vol. l, Editura Economica Paris, 1989, p. 244 B. Martory, D. Crozet, Gestion des ressources humaines, Editions Nathan, 1988, p. 151 E. Vattevilte, Mesure des ressources humaines, Encyclopedie de gestion, vol. II, Editura Economica, Paris, 1989, p. 1893

J. Numărul indicatorilor. Plecări 1. construcţii şi domeniul public.5. vechime. op.3. cuprins între 80 şi 170.5 se are în vedere o prezentare distinctă a informaţiilor pe grupe de personal (cadre tehnice.1.8. Igalens. Tabelul 11. Ierarhia remuneraţiilor 2.4. Urmărindu-se înregistrarea schimbărilor intervenite în timp. cit. administraţie.M. Pentru o mare parte dintre indicatorii capitolelor 1 . transporturi) şi de numărul de salariaţi. diferă în funcţie de sectorul de activitate (întreprinderi industriale şi agricole. Peretti.7. Suma totală a remuneraţiilor 2.6. Capitol Posturi de muncă Grupe de indicatori 1. pe total. Remunerare şi alte cheltuieli aferente 5 J. pentru a favoriza comparaţiile cu anii anteriori. Handicapaţi 1. Alte cheltuieli aferente 2.6. firesc. Angajări 1. Absenteism 2.2.3. Şomaj 1.4. Încărcătura salarială globală 2.1. Rezultatul este un volum impresionant de informaţii care nu poate fi sintetizat în nici un fel şi care ridică delicate probleme de exploatare. . cetăţenie/naţionalitate şi calificare"5.Bilanţul social vârstă.2.5. Efective 1.1 Capitolele şi grupele de indicatori care intră în alcătuirea bilanţului social (după Decretul francez din 8 decembrie 1977) 1. muncitori) şi. deci şi pentru doi ani premergători anului de referinţă. comerţ şi servicii. Promovări 1. Participarea financiară a salariaţilor 2. Muncitori externi 1. fiecare indicator sunt prezentate pe trei ani consecutivi. Modul de calcul 2.

Accidente de muncă şi pe drum 3. evaluarea procedeelor).4.3. Concediu pentru formare 5. Relaţii profesionale 7. Alte „încărcături” sociale 6. în general. Pentru întreprinderile care au organizate subunităţi de sine stătătoare. Formare 3. Informaţie şi comunicare 6.2.3. Repartizarea accidentelor pe elemente materiale 3. Condiţii fizice de muncă 4.5. . outputul. se disting cinci niveluri ale măsurării sociale (inventarul. Boli profesionale 3. cu un număr suficient de mare de salariaţi. prin conţinutul său fiecare indicator din bilanţurile sociale ilustrând un nivel sau altul al măsurării: a) inventarul (recensământul acţiunilor iniţiate de întreprindere). Peretti.2.2. Condiţii de igienă şi securitate 4. Comitetul de igienă şi securitate 3.2. inputul. Igalens.1. separat de bilanţul social al întreprinderii se întocmesc bilanţurile sociale pentru fiecare subunitate6 în parte.M. Muncitori inapţi 5. cit. Durata şi organizarea timpului de muncă 4. Alte condiţii muncă de 5.1.7. evaluarea rezultatelor. Medicina muncii 4.1. J. Aplicarea dreptului muncii 7.1. Cheltuieli pentru securitate 4.5. Cheltuieli pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă 4. Natura informaţiilor reunite în bilanţurile sociale este foarte eterogenă.4. op. Acţiuni sociale 7. Transformarea organizării muncii 4.2.1. Reprezentanţi ai personalului şi delegaţi sindicali 6.3. Alte condiţii de viaţă care depind de întreprindere • Conţinut şi prezentare.Managementul resurselor umane 3. Formarea profesională 5. Organizarea şi conţinutul muncii 4. 6 J. Ucenicie 6.3.6.

respectiv nivelul măsurării brute a rezultatelor. e) evaluarea procedeelor (a procesului prin care resursele au fost alocate şi consumate în vederea obţinerii unui rezultat). mai mult decât atât. anume a unei amortizări a costurilor de calificare suportate de sistemul educativ şi de eventualele întreprinderi la care cel în cauză a fost angajat anterior.Bilanţul social cuprinde enumerări care sunt regăsite deseori în ziarele de întreprindere. dar costul înlocuirii pe vechile posturi a persoanelor promovate nu poate fi exclus din acest calcul.). • Limite ale experienţei franceze. alocuţiuni şi rapoarte anuale (indicatorii: experienţe de îmbunătăţire a organizării muncii. cum sunt: numărul de reuniuni ale Comitetului de igienă şi securitate.). statistică (medii. Începând cu anul 1978. unii susţin chiar integrarea cheltuielilor externe. pentru toate întreprinderile şi subunităţile cu . Datele bilanţului social ilustrează cel mai complet outputul. De pildă. inclusiv informaţiile care reflectă rezultatele negative: efectiv instruit pentru securitatea în muncă. Forma de expresie nominală este cel mai frecvent întâlnită. celelalte forme pretându-se mai mult la prelucrări critice. numărul de salariaţi cărora li s-a refuzat un stagiu de calificare etc.) sau în unităţi de măsură nemonetare (număr de ore consacrate diferitelor forme de reuniuni ale personalului etc. Franţa a introdus obligaţia legală. exprimarea făcându-se direct în unităţi băneşti (masa salarială anuală totală. acest nivel al măsurării fiind limitat în bilanţul social la un număr restrâns de indicatori. de raport (procentuală) sau binară (da/nu). suma destinată perfecţionării calificării etc. c) outputul (rezultatele obţinute). avantaje sociale etc. ordinală (calificare a elementelor). Indicatorii binari sunt folosiţi în lipsa datelor măsurabile nemijlocit.. Indicatorii cuprinşi în bilanţul social îmbracă forme de expresie multiple: nominală (valoare absolută). număr de contracte de ucenicie încheiate. d) evaluarea rezultatelor (evaluarea valorii sociale a rezultatelor obţinute) se dovedeşte un nivel delicat al măsurării sociale. eventual însoţite de o evaluare monetară. număr de persoane expuse regulat la locul de muncă la mai mult de 85 decibeli etc. valoarea socială a unei acţiuni de calificare urmată de promovarea într-o funcţie de conducere este adesea considerată a fi egală cu suma costurilor identificabile prilejuite de calificare. ca şi aprecierea eforturilor desfăşurate prin intermediul inventarului şi a inputului. mediane). b) inputul (individualizarea consumului de mijloace).

comparaţiile între bilanţurile sociale ale unor întreprinderi diferite nu sunt încurajate. Se pot introduce noi informaţii.Managementul resurselor umane peste 300 de salariaţi. la latitudinea întreprinderii este lăsată stabilirea unor niveluri ale schimbării. cel puţin pentru anumiţi indicatori. Adeseori. 256 . adaptate realităţilor din tot atâtea întreprinderi-tip sau într-o concepţie de integrare. Toate aceste ajustări fac greoaie comparaţiile de la o întreprindere la alta. ceea ce generează din partea conducătorilor reticenţă si scepticism. Organizaţiile sindicale s-au pronunţat pentru coborârea pragului de elaborare a bilanţului social la 50 de salariaţi.care avizează bilanţului social şi care constituie principalul destinatar al acestuia .de conceperea câtorva modele diferenţiate de bilanţ social. în Encyclopâdie de gestion. Prin urmare sunt excluse de la această prevedere toate întreprinderile mici şi mijlocii. iar pe de altă parte. dar suprimarea unor indicatori este interzisă.drept o "emanaţie" a organizaţiilor sindicale. statul nu este interesat să-şi supună propriile administraţii şi servicii unor obligaţii suplimentare. adică tocmai întreprinderile care utilizează rareori alte instrumente de gestiune socială şi pentru care bilanţul social ar putea asigura un minim vital în acest domeniu. bilanţul social este considerat mai mult ca o formalitate administrativă. conducătorii întreprinderilor consideră comitetul de întreprindere . pentru a susţine asiduu extinderea efectelor legii cu privire la bilanţul social. Bilan Social. ceea ce reprezintă numărul minim de salariaţi pentru constituirea comitetului de întreprindere.alături de alte măsuri de "democratizare" supuse atenţiei în paginile următoare . Fac excepţie administraţiile şi serviciile publice. în actuala formă a bilanţului. 7 8 R. de elaborare a unui tablou socio-economic care ar evidenţia simultan situaţia globală si performanţele capitalului financiar şi ale capitalului uman al întreprinderii8. vol. p.de comun acord. l. în altă ordine de idei.pot opera modificări şi adaptări ale cadrului legal al indicatorilor. precum tranşele de vârstă şi propunerile de remuneraţie. 246-247 Idem. Conducerea întreprinderii şi reprezentanţii personalului . cit. iar examinarea bilanţului este apreciată ca o posibilă sursă de revendicări. De fapt. organizaţiile sindicale nu sunt suficient motivate. Danziger. Chiar dacă conţinutul şi modul de calcul al indicatorilor este reglementat unitar. op. de a întocmi anual bilanţul social7 indiferent de formă şi obiect de activitate. prin însăşi utilitatea lui practică. De altfel. p. în funcţie de situaţia specifică . Revirimentul aşteptat ar ţine .

ceea ce va avea efectul unei veritabile sancţiuni asupra reputaţiei celui sub conducerea căruia se elaborează bilanţul social . Compartimentele contabile şi financiare. În general. responsabilitatea întocmirii revine cel mai adesea acestor compartimente9. Concret. erori voluntare si întârzieri nejustificate. compartimentele de personal (resurse umane) dispun de cel mai mare număr de informaţii . dar desigur că reprezentanţii personalului şi alţi beneficiari vor fi informaţi despre caracterul parţial sau denaturat al documentului.organizate. prin urmare. de dorit.M. ordonarea şi tratarea lor. Atenţia delegaţilor şi reprezentanţilor sindicali este atrasă de omisiuni. inexact sau de nerespectare a termenului nu sunt prevăzute expres ca debite. Igatens. Circulaţia informaţiilor poate să se dovedească dificilă atâta timp cât întreprinderile nu şi-au dezvoltat suporturile de informaţii şi procedurile ad-hoc de obţinere a acestora. Elaborarea bilanţului social nu se face. precum şi eşaloanele ierarhice 9 J. 11.şi procedee pentru elaborarea bilanţului social. Situaţiile de bilanţ incomplet. J.Bilanţul social Aproape 80% din informaţiile necesare elaborării bilanţurilor sociale sunt extrase din declaraţii fiscale şi sociale pe care întreprinderile le întocmeau şi înainte de 1978. Etapa culegerii informaţiilor este urmată de asamblarea. caracteristicile definitorii ale informaţiilor trebuie să le constituie disponibilitatea şi accesibilitatea. printr-un procedeu bine structurat ca în cazul bilanţului contabil.2 Elaborarea şi difuzarea • Culegerea informaţiilor şi pregătirea proiectului. Culegerea informaţiilor şi pregătirea proiectului. de regulă. Culegerea informaţiilor semnifică cercetarea şi concentrarea datelor provenite de la compartimentele structurii organizatorice a întreprinderii.directorul întreprinderii. în acest cadru. ca primă fază în întocmirea şi valorificarea bilanţului social. . este vorba de valorizarea indicatorilor stabiliţi. cit. într-un fişier al personalului . Singura sancţiune prevăzută priveşte neprezentarea bilanţului social. op. Textul legii nu stipulează nici o procedură de control sau de certificare a datelor de către un expert exterior întreprinderii. ridică probleme de natură organizatorică şi tehnică. Peretti.

) culegerea informaţiilor şi pregătirea bilanţului social au loc la nivelul compartimentului personal. într-o aşa manieră încât în multe întreprinderi este folosit ca tablou de bord lunar un bilanţ social simplificat. 39 . Universitatea Independentă Dimitrie Cantemir. În acest caz. Figura 11.1 Modelul organizării funcţionale a întreprinderii 10 V. pentru fiecare responsabil de linie prioritatea trebuind să o constituie respectarea termenului de înaintare a datelor. compartimentul personal este frecvent solicitat de către direcţia generală pentru întocmirea unor tablouri de bord. în această situaţie.2. 1991. informaţii utilizate în elaborarea bilanţului social se regăsesc şi la nivelul altor compartimente. Când întreprinderea are o structură "pe produse" sau "pe regiuni" (cu subunităţi dispersate pe zone geografice (figura 11. p.)10. Olteanu. Şansele ca serviciul personal să fie deja în posesia tuturor informaţiilor necesare cresc în situaţia organizării întreprinderii potrivit modelului funcţionării clasice (organizarea funcţională) (figura 11. Economia întreprinderii turistice.3. astfel încât în pregătirea bilanţului social apar puţine dificultăţi. sarcina pregătirii bilanţului social îi revine compartimentului centralizat de personal.)). Dacă întreprinderea are o structură de tip "matriceal" (figura 11.Managementul resurselor umane superioare îşi aduc propria contribuţie la culegerea informaţiilor necesare. obişnuinţa de a fi supuse presiunilor responsabililor operaţionali înarmează compartimentele funcţionale cu o bună experienţă şi operativitate. Pentru o întreprindere fără subunităţi dispersate geografic. De asemenea.1. problema culegerii informaţiilor este mai delicată. Bucureşti.

3 Modelul organizării de tip "matriceal" a întreprinderii Furnizarea informaţiilor pentru fiecare indicator poate fi repartizată pe compartimentele care dispun de aceste informaţii printr-o grilă de repartizare. dar nu mai târziu de 30 aprilie a anului următor celui pentru care s-a întocmit bilanţul social.2 Modelul organizării întreprinderii "pe produse" sau "pe regiuni" Figura 11. Un sistem informatic adecvat permite ţinerea la zi a fişierelor de date şi editarea nu numai a bilanţului social anual. iar concluziile la care ajunge comitetul de întreprindere sunt evidenţiate prin . dar şi a unui tablou de bord social sub forma bilanţului social lunar. Astfel: Pentru o întreprindere care nu deţine subunităţi cu bilanţ social propriu.Bilanţul social Figura 11. Susţinerea proiectului se face în principal de către director. directorul transmite proiectul bilanţului social comitetului de întreprindere cu 15 zile înainte de data reuniunii acestuia. • Avizarea proiectului se face diferit.

. pe baza informaţiilor disponibile în acel moment sau chiar examinarea unor indicatori de-a lungul întregului an. care nu au întotdeauna pregătirea necesară. se poate dovedi în practică insuficientă pentru o analiză pertinentă. înainte de examinarea bilanţului întreprinderii sunt pregătite şi transmise comitetelor de la nivelul subunităţior bilanţurile sociale proprii. Examinarea proiectului bilanţului social în cadrul unei reuniuni. Discuţiile din cadrul reuniunii sunt consemnate într-un proces verbal. adică a 3-400 de informaţii cifrice. . cât şi conţinutul proiectului. de asemenea. Peretti. aşa cum propune legislaţia franceză. Discutarea proiectului constituie ocazia pentru membrii comitetului de a-şi exprima şi face publică poziţia lor în legătură cu politica socială a întreprinderii. 151-152 J. Soluţia o poate constitui supunerea spre analiză a unor capitole înainte de data reuniunii în cadrul căreia se emite avizul.împreună cu procesul-verbal al reuniunii comitetului sunt înmânate inspectorului de muncă. Crozet. Această capacitate limitată explică în practică unele situaţii de atitudine pasivă şi absenţă a comentariilor în cadrul unicei reuniuni de examinare a proiectului bilanţului social. bilanţul social însoţit de procesul-verbal respectiv sunt transmise inspectorului de muncă. Pentru o întreprindere cu subunităţi care-şi întocmesc bilanţul social distinct. op. În termen de 15 zile de la data reuniunii. D. cit.Managementul resurselor umane avizul cu caracter consultativ emis11. p. în termen de 15 zile de la data reuniunii.-M. proiectul final al bilanţului social dobândeşte un caracter recapitulativ al unor informaţii deja analizate şi competente şi se elimină neajunsurile care ţin de examinarea în cadrul unei singure reuniuni a tuturor indicatorilor. ei putându-şi prezenta observaţiile prin reprezentanţii sindicali de pe lângă comitetul de întreprindere. Proiectul bilanţului social al întreprinderii. Igalens. şi delegaţilor sindicali. pe fondul capacităţii limitate de analiză şi înţelegere a membrilor comitetului de întreprindere. op. în acest fel. reuniunea comitetului pentru avizarea bilanţului subunităţii are loc înaintea datei limită de 30 aprilie a anului următor. Martory. Proiectul este comunicat. J. cit.cu eventuale modificări în conformitate cu avizul comitetului de întreprindere . Avizul se dă în scris şi el poate să privească atât forma. Ca şi în cazul bilanţului social al întreprinderii care nu deţine subunităţi independente. precum si bilanţurile subunităţilor şi avizele emise sunt prezentate comitetului central al 11 12 B. în reuniunile lunare ale comitetului de întreprindere12. bilanţul social .

Bilanţul social al societăţilor comerciale pe acţiuni. • Difuzarea bilanţului social. bilanţul social al întreprinderii nu se rezumă la o simplă însumare a bilanţurilor subunităţilor. Encyclopedie du gestion. disponibil şi acestora din urmă. care poate astfel să verifice dacă anumite reuniuni ale Comitetului de igienă şi securitate s-au ţinut. În cadrul unei politici sociale dinamice. Alături de aceste destinaţii cu caracter obligatoriu ale bilanţului social. favorizându-se crearea unor bănci de bilanţuri sociale. Acţionează aici un principiu al delimitării competenţelor între comitetele de la nivelul subunităţilor şi comitetul de întreprindere. precum şi inspectorului de muncă. În general. Similar broşurii anuale. ca reprezentant al administraţiei de stat. bilanţul social este difuzat în mod obişnuit tuturor salariaţilor sau doar acelora care solicită aceasta în mod expres. I. Unele întreprinderi susţin acţiuni speciale în acest scop: conferinţe de presă. p. Societăţile care publică şi distribuie acţionarilor broşura anuală a întreprinderii includ aici integral sau o parte din bilanţul social. împreună cu avizul comitetului de întreprindere este pus la dispoziţia tuturor acţionarilor. contul de profituri şi pierderi)13. Aceasta cu atât mai mult cu cât se consideră că. Avizul emis cu prilejul reuniunii amintite priveşte bilanţul social al întreprinderii şi nu se extinde asupra bilanţurilor subunităţilor. informaţiile prezentate în bilanţul social nu au caracter secret. Danziger. în cadrul dreptului lor la informare. În etapa avizării şi imediat după aceea. fiindu-le transmis la cerere. furnizori. modalităţile de difuzare făcându-l. bilanţul social este adus la cunoştinţa membrilor comitetului de întreprindere sau instituţie. transmiterea bilanţului social diferitelor centre de documentare. în schimb nu este prevăzută regula ca acest document să fie primit sau cerut de către acţionari. investitori.Bilanţul social întreprinderii înainte de data de 1 iulie. Bilan social. Exploatarea bilanţurilor în presă conduce adeseori la comparaţii între întreprinderi. delegaţilor sindicali. Dacă bilanţul social al subunităţii stă la dispoziţia salariaţilor respectivi. deşi este un document de uz intern. 247-248 . în cele mai multe cazuri. creditori sau consumatori. imaginea creată este aceea a unei întreprinderi care des- 13 R. fie ei clienţi. în aceleaşi condiţii cu documentele economico-financiare (bilanţul contabil. practica a consacrat şi posibilităţi de difuzare facultativă. op. vol. Pe de altă parte. bilanţul social constituie astfel un mijloc de mai bună cunoaştere şi publicitate în relaţiile cu terţii.cit.

Soluţia o poate constitui completarea listei indicatorilor cu comentarii explicative. beneficiarii externi. bilanţul social devenind astfel o sursă de reflecţie pentru potenţialii parteneri interesaţi într-o afacere. Dându-le posibilitatea de a cunoaşte mai bine politica şi performanţele sociale ale întreprinderii pornind de la elementele pe care ei le ignorau înainte în cea mai mare parte. 249-251 .3 Utilizarea bilanţului social • Instrument de informare. bilanţul social afirmându-se în locul unei informări fragmentare şi cu importante "pete albe". în general prin poştă. Avantajele difuzării largi a bilanţului social sunt limitate de caracterul abstract al informaţiilor cifrice. implicit. aride. Dezavantajul îl constituie dificultatea de a pătrunde sensul tuturor informaţiilor. Se identifică astfel o informare internă şi o informare externă. în primul rând acţionarii. bilanţul social constituie un progres în domeniul informării pentru trei categorii de beneficiari: reprezentanţii personalului. 11. condiţia prealabilă pentru realizarea obiectivului informării o constituie capacitatea de a înţelege şi interpreta datele sociale concentrate în bilanţ. exclusiv cifrice şi. pentru care un document unic anual înlocuieşte datele dispersate puse Ia dispoziţie la intervale de timp diferite. cel puţin pentru indicatorii semnificativi sau integrarea bilanţului într-un raport social care conţine şi 14 Idem. Unele întreprinderi difuzează sistematic salariaţilor bilanţurile sociale. p. În principal. de necesitatea cunoaşterii conţinutului indicatorilor şi a metodei de analiză14. de absenţa comentariilor.Managementul resurselor umane făşoară o politică socială luând în calcul interesele salariaţilor săi. ceea ce va pune la dispoziţia comunităţii informaţii pentru interpretări evident nefavorabile. aceasta nu va putea fi întreruptă în momentul în care bilanţul evidenţiază evoluţii negative. Dar odată declanşată o politică de comunicare şi transparenţă din partea întreprinderii. bilanţul social poate declanşa curiozitatea salariaţilor. De aceea. salariaţi. În această calitate. bilanţul social acţionează în mediile în care se realizează difuzarea lui.

care au debutat cu chestionarea personalului asupra propriilor nevoi de informare socială. ei sunt puţin motivaţi si deci slab productivi. Cu aportul unor specialişti din exteriorul întreprinderii au fost iniţiate cursuri de pregătire. Concluzia a fost că pregătirea pentru înţelegerea şi interpretarea datelor sociale trebuie să fie precedată de o pregătire economică de bază. Figura 11. trebuie asigurate mijloacele de control care să evite "manipularea" informaţiilor prin ascunderea factorilor nefavorabili şi accentuarea punctelor pozitive. comentarea şi analiza bilanţului social. Bilanţul se manifestă şi ca un instrument de informare pentru cadrele de conducere cu responsabilităţi în domeniul gestiunii sociale. prin urmare. Inventarierea nevoilor de informare a evidenţiat interesul sporit acordat problemelor de remunerare şi securitate la locul de muncă.Bilanţul social comentarii. Informaţiile cuprinse în bilanţurile sociale stau la baza planificării unor . Informaţia socială are.4). în eventualitatea prezentării unei sinteze a bilanţului social. răspunsurile fiind de natură să orienteze pregătirea prioritar înspre înţelegerea indicatorilor care prezintă interes. factorii de decizie nu ar trebui să se resemneze acceptând un anumit dezinteres din partea salariaţilor faţă de acest document? Un astfel de punct de vedere neglijează efectele benefice ale informării: salariaţii neinformaţi nu posedă cunoştinţe şi nu pot face sugestii. Este recunoscut că pentru a asigura înţelegerea şi interpretarea corectă a bilanţului social se impune şi îmbunătăţirea pregătirii beneficiarilor.4 Raportul informaţie-satisfacţie în determinarea performanţei economice Presa de întreprindere joacă şi ea un rol important prin aceea că este un mijloc care permite publicarea. a căror obiectivitate trebuie să fie controlată. Şi totuşi. în condiţiile în care relativa indescifrabilitate şi incompetenţa sunt un dat. o vocaţie care depăşeşte satisfacţia în muncă. ea este o componentă a performanţei întreprinderii (figura 11.

în măsura în care favorizează identificarea şi tratarea problemelor sociale. proiectele de evoluţie a salariilor etc. "igienă şi securitate" sau "formare". bilanţul social nu cuprinde indicatori ai măsurării eficacităţii psihosociale a acţiunilor iniţiate. iniţiatorii principali ai acestor analize fiind organizaţiile sindicale. pe baza cărora să se desfăşoare negocierile. Peretti. op. Eforturile de remediere trebuie integrate într-o strategie globală de planificare şi gestiune socială. • Instrument de gestiune. O politică socială dinamică. în schimb. Deşi nu a fost conceput cu această funcţie. Studiile confirmă legăturile dintre performanţele sociale şi cele economice. Informarea sensibilizează cadrele asupra rolului lor în punerea în operă a politicii sociale şi favorizează implicarea acestora în chiar procesul de informare. Interpretarea aceloraşi rezultate economico-financiare se face diferit pentru politici sociale diferite. • Instrument de aplanare a diferendelor.cei interesaţi nu găsesc aici proiectele de modificare a efectivelor de salariaţi. bilanţul social oferă elemente de evaluare a politicii sociale a întreprinderii. . cit. cum sunt climatul social şi satisfacţia în muncă. regăsindu-se şi aspecte 15 J. Neavând caracter prospectiv. Punând la dispoziţie un set de informaţii unanim recunoscute. deşi relaţiile de cauzalitate nu sunt clare. prin aceasta contribuind la diagnosticul social al acesteia. Exemple pot constitui programele "ameliorarea condiţiilor de muncă". Exacerbarea funcţiei de informare în mediul exterior face ca uneori bilanţul social să fie considerat instrument de relaţii publice. bilanţul constituie şi un instrument de gestiune socială. bilanţul social satisface nevoia de informaţie socială corectă şi completă cu ocazia diferendelor colective de muncă15. Aceasta facilitează stabilirea de înţelegeri şi încheierea de acorduri între părţi.-M. bilanţul social constituie un instrument de informare incomplet . Bilanţul social oferă un diagnostic al punctelor tari şi al disfuncţionalităţilor din cadrul subsistemului social al întreprinderii. în conţinutul unora. Igalens.şi nu asigură definirea strategiilor sociale ale întreprinderii. De asemenea. J. .Managementul resurselor umane activităţi. cu implicaţii favorabile pe termen mediu este apreciată de acţionari ca oferind premise ale unei stabilităţi financiare şi anticipând cu doi sau trei ani înainte situaţia economică a întreprinderii. alături de elementele de politică socială. Larga difuzare în exterior facilitează în practică comparaţiile între bilanţurile sociale ale unor întreprinderi diferite. Sistemul global de gestiune socială al unei întreprinderi cuprinde o succesiune de instrumente.

J. presiunii conflictelor sociale de pe urma insatisfacţiilor şi tensiunilor.. 152 . iar rata accidentelor a scăzut de la 3 la 2%. Igalens.Bilanţul social economico-financiare (tabelul 11. pentru a trage concluzii cu privire la măsurile adoptate. Martory. cit. care evidenţiază mişcările înregistrate (salariaţi promovaţi etc. Contabilitatea se dovedeşte incapabilă de a ţine socoteala costului unei disfuncţionalităţi sociale. Crozet. îi este de dorit anticiparea aşteptărilor personalului. cit. care antrenează costuri fără compensaţii..2 Elementele definitorii ale instrumentelor sistemului global de gestiune socială Instrumente Conţinut obiective mijloace rezultate abateri (corecţii) Plan social Buget social Bilanţ social Tablou de bord social Urmările unei astfel de strategii pot fi dintre cele mai variate: includerea unui medic în comisia tehnică de achiziţionare a unor echipamente care vor avea repercusiuni asupra condiţiilor de muncă. p. se poate considera cu legitimitate că există o relaţie între acţiunea întreprinsă şi rezultatul obţinut. dacă 40% din personal a fost sensibilizat prin cursuri speciale asupra urmărilor accidentelor de muncă. op. inclusiv cele cu până la 1000 de salariaţi îşi pot asigura prin bilanţul social un instrument minimal pentru conducerea gestiunii sociale şi reducerea disfuncţionalităţilor neaşteptate17. care exprimă situaţia la un moment dat (efectiv salariat etc. constituirea unui grup care să se ocupe de primirea şi integrarea noilor angajaţi etc.-M. p. Dacă o întreprindere mare dispune de toate aceste instrumente.). D. cum ar fi absenţa unui muncitor de la postul său. Pereţii. cu obiectiv final ameliorarea performanţelor întreprinderii. 152 B. o întreprindere mică sau de dimensiuni medii.) şi indicatori de performanţă.2)16. Tabelul 11. În general. ca şi nerespectarea detaliilor tehnologice sau a calităţii în- 16 17 J. Obiectivul constă în analiza celor două serii de indicatori. op. Demersul propriu controlului gestiunii necesită împărţirea indicatorilor bilanţului social în indicatori de structură. Astfel. Absenţele.

Managementul resurselor umane carcă costul de producţie. gestiunea absenţelor). Pentru o justă fundamentare a deciziei vor trebui luate în calcul şi alte tipuri de avantaje. la originea acestor neajunsuri stând o proastă gestiune a capitalului uman. Pentru absenţe. la costurile directe măsurabile se adaugă costurile provenind din reglarea adoptată (ore suplimentare sau subutilizarea capacităţii de producţie) şi costurile difuze (subactivitate. anume categoria "avantajelor ascunse" (creşterea productivităţii. . De pildă. Categoria costurilor ascunse trebuie luată şi în calculul raportului costuri/avantaje în domeniul investiţiilor.). de exemplu. Însă în determinarea sumei avantajelor au fost avute în vedere numai economiile realizate prin nemaiacordarea sporului pentru munca de noapte şi reducerea personalului de întreţinere. In materie de politică socială se pune frecvent problema acestor aşa-zise "costuri ascunse". eliminarea lucrului de noapte antrena o investiţie de 7000 unităţi băneşti şi avantaje de 2300. Bilanţul social identifică câmpul de analiză al unor astfel de neajunsuri prin anumiţi indicatori care cristalizează insatisfacţiile şi tensiunile. reducerea absenteismului etc. într-un studiu.

5. formare. c) promovări d) formare profesională 4. alte condiţii de muncă. 3. remunerarea. Bilanţul social este: a) un tablou care evidenţiază echilibrul dintre resursele sociale ale întreprinderii şi folosirea lor b) un tablou ce exprimă starea socială şi condiţiile de muncă din întreprindere c) ambele răspunsuri sunt corecte d) nici un răspuns nu este corect Bilanţul social se elaborează: a) anual b) lunar c) trimestrial d) semestrial 2. . Prima ţară care a adoptat o reglementare cu privire la prezentarea datelor sociale sub formă de bilanţ social a fost: a) SUA c) Franţa b) Marea Britanie d) Italia Capitolele bilanţului social sunt: condiţiile de igienă şi securitate. alte condiţii de viaţă şi: a) relaţii profesionale b) acţiuni sociale posturi de muncă.Autoverificarea cunoştinţelor din capitolul 11 1. Informaţiile necesare bilanţului social sunt extrase din declaraţii fiscale şi sociale în proporţie de: a) 50% c) 70% b) 60% d) 80% Câte niveluri ale măsurării sociale se disting în general în cadrul bilanţului social? a) 3 c) 7 b) 5 d) 9 6.

pentru că ele cuprind aceleaşi capitole de indicatori b) nu d) doar într-o mică măsură în cazul întreprinderilor asemănătoare 11. atunci prioritatea în culegerea datelor pentru bilanţul social este reprezentată de: a) găsirea tuturor informaţiilor necesare b) respectarea termenului de înaintare a datelor c) familiarizarea cu datele ce trebuie culese d) realizarea tablourilor de bord 13.Managementul resurselor umane 7. Dacă o întreprindere este organizată "pe produse". Susţinerea bilanţului social în cadrul comitetului de întreprindere se face în principal de către: a) director c) biroul de personal b) managerul de resurse umane d) serviciul de personal . inputul şi evaluarea procedeelor b) inventarul. Comparaţiile între bilaţurile sociale ale întreprinderilor sunt relevante? a) da c) da. Outputul reprezintă în cadrul bilanţului social: a) unul dintre nivelurile măsurii c) rezultatele negative sociale b) rezultatele obţinute d) toate răspunsurile sunt corecte Cel mai delicat nivel al măsurii sociale se consideră: a) invetarul c) evaluarea procedeelor b) outputul d) evaluarea rezultatelor Nivelurile măsurii sociale cel mai complet ilustrate în bilanţul social sunt: a) outputul. inputul şi outputul d) nici un răspuns nu este corect 8. inputul şi evaluarea procedeelor c) invetarul. 9. 10. Cel mai adesea responsabilitatea întocmirii bilanţului social revine: a) compartimentului de personal c) departamentului administrativ b) managerului de resurse umane d) unei echipe special constituite 12.

managerii trebuie să accepte un anumit dezinteres din partea salariaţilor? a) da c) da. Date fiind ariditatea informaţiilor bilanţului social şi capacitatea scăzută de înţelegere a beneficiarilor. acţionarii. acţionarii şi salariaţii c) inspectorul de muncă. cât şi celui extern b) mediului extern d) macromediului 17. Difuzarea bilanţului social presupune informarea mai multor categorii. pentru că nu s-ar justifica costurile de instruire b) nu d) nu. pentru că se neglijează astfel efectele benefice ale informării 18. Bilanţul social poate fi utilizat ca instrument de: a) informare c) gestiune b) aplanare a diferenţelor d) toate răspunsurile sunt corecte 19. printre care: a) comitetul de întreprindere. bilanţul social este destinat: a) mediului intern c) atât mediului intern. delegaţii sindicali şi salariaţii d) toate răspunsurile sunt corecte 16. Ca instrument de informare. delegaţii sindicali şi salariaţii b) comitetul de întreprindere. Între instrumentele sistemului global de gestiune socială nu se numără: a) planul social c) bilanţul social b) tabloul de bord social d) programul social . Indicatorii bilanţului social pot fi împărţiţi în: a) de structură şi de performanţă c) endogeni şi exogeni b) primari şi secundari d) simpli şi complecşi 20. bilanţul social: a) este înmânat inspectorului de muncă b) este comunicat directorului general c) se întoarce la departamentul de resurse umane d) e arhivat 15. După ce comitetul de întreprindere şi-a dat avizul.Bilanţul social 14.

18. Răspunsul D A C A D B D D C D Întrebarea 11. 17. 13. 12. 8. 16. 20. 6. 5.Managementul resurselor umane Răspunsuri corecte Întrebarea 1. 19. 2. Răspunsul A B A A D C D D A D . 10. 7. 3. 4. 15. 9. 14.

Ce efect pozitiv are bilanţul social asupra organizaţiei. 4. . 6. 5. potrivit ministrului muncii din Franţa? a) reduce numărul conflictelor fructuoase b) sporeşte numărul conflictelor care forţează progresul c) stabileşte un echilibru între resursele sociale şi folosirea lor d) informează retrospectiv şi recapitulativ Bilanţul social cuprinde informaţii: a) exclusiv cantitative c) cantitative şi calitative b) calitative d) comentate Bilanţul social cuprinde o serie de indicatori care: a) sunt acceaşi pentru toate sectoarele de activitate b) diferă în funcţie de sectorul de activitate c) diferă în funcţie de sectorul de activitate şi numărul de salariaţi d) se împart în 20 de capitole Între limitele experienţei franceze privind utilizarea bilanţului social se numără: a) IMM-urile nu sunt obligate să întocmească bilanţ social b) managerii îl privesc cu reticenţă c) este apreciat ca o posibilă sursă de revendicări d) toate răspunsurile sunt corecte Bilanţul social cuprinde informaţii pentru: a) 1 an c) 3 ani b) 2 ani d) 5 ani Între nivelurile măsurii sociale nu se numără: a) inventarul c) evaluarea procedeelor b) inputul d) evaluarea satisfacţiei 2.Bilanţul social Verificarea cunoştinţelor din capitolul 11 1. 3.

1. 3. 1.Managementul resurselor umane 7. 10. 4. Cele mai multe dificultăţi în realizarea unui bilanţ social apar în cazul întreprinderea este organizată: a) funcţional c) pe produse b) matriceal d) toate răspunsurile sunt corecte 13. 3 Indicatorii cuprinşi în bilanţul social ce au expresie binară sunt folosiţi: a) frecvent c) doar la evaluarea rezultatelor b) în lipsa datelor măsurabile d) la evaluarea procedeelor nemijlocit 8. evaluarea rezultatelor (4) şi inventarul (5). 4 d) 5. 2. Probabilitatea ca serviciul de personal să aibă toate informaţiile necesare întocmirii bilanţului social este mai mare dacă firma are o structură: a) funcţională c) pe produse b) matriceală d) pe regiuni 12. 2. outputul (2). 4. 2 b) 5. 2. Pentru ca analiza bilanţului social să fie pertinentă se recomandă ca: a) proiectul să fie comunicat delegaţilor sindicali b) indicatorii să fie examinaţi pe parcursul întregului an c) ambele răspunsuri sunt corecte d) nici un răspuns nu este corect . În cadrul bilanţului social masa salarială anuală reprezintă un indicator al nivelului de măsurare: a) inventar c) output b) input d) evaluare a rezultatelor Ştiind că nivelurile măsurării sociale sunt: inputul (1). evaluarea procedeelor (3). 4. 3. 3. 1. Etapa de culegere a informaţiilor nu ridică probleme dacă informaţiile sunt: a) disponibile şi structurate c) accesibile şi structurate b) disponibile şi accesibile d) structurate şi complete 11. 5 c) 5. ierarhia lor este următoarea: a) 1. 9.

Există legături. Mişcările înregistrate în cadrul salariaţilor sunt un indicator: a) de structură c) de performanţă b) complex d) calitativ 20. deşi relaţiile de cauzalitate nu sunt clare între: a) performanţele economice şi cantitatea informaţiilor bilanţului social b) performanţele sociale şi cele economice c) performanţele sociale şi cele ale politicilor d) performanţele economice şi instrumentele gestiunii sociale 19. Informarea salariaţilor cu privire la aspectele sociale din întreprindere pe baza datelor din bilanţul social reprezintă: a) o componentă a performanţei c) un mijloc de informare externă b) o activitate ineficientă d) o nevoie rar satisfăcută 18.Bilanţul social 14. Limita esenţială a bilantului social este dată de: a) absenţa comentariilor c) număr de indicatori consideraţi b) lungime d) obiectivitate 17. Difuzarea facultativă a bilanţului social se referă la: a) informarea delegaţiilor c) valorificarea unui mijloc de mai sociale bună comunicare cu terţii b) informarea acţionarilor d) posibilitatea salariaţilor de a se informa 16. În cazul întreprinderilor cu subunităţi care îşi întocmesc distinct bilanţul social. Conţinutul bugetului social este dat de: a) obiective c) rezultate b) mijloace d) abateri . avizul comitetului central al întreprinderii priveşte: a) numai bilanţul social al c) ambele răspunsuri sunt întreprinderii corecte b) numai bilanţurile subunităţilor d) nici un răspuns nu este corect 15.