Biserica Unitariană din Adămuş

- studiu de istoria artei de: Kovács Zsolt (2003)

Date istorice
Începuturile aşezării Adămuş, amintită relativ târziu în documentele istorice, sunt necunoscute. Probabil ia fiinţă ca parte a posesiunii regale Újvár (Ocna Mureş, AB), deoarece în prima sa menţionare scrisă de la 1405 figurează tot ca posesiune regală. La 24 noiembrie 1405 capitanul transilvănean fixează hotarele posesiunii Adămuş şi îi instalează cu drept de proprietate pe Bogáti István şi Imre 1 . Stăpânirea familiei Bogáti se cotinuă pe linia lui Imre, comitele comitatului Târnava. În anul 1435 regele Sigismund întăreşte dreptul de proprietate al lui Péter, fiul lui Imre, asupra aşezării, pentru serviciile sale aduse în războaiele antiotomane, precum şi în luptele împotriva husiţilor.2 Pe lângă familia Bogáti, în prima jumătate a secolului al XV-lea, în istoria posesiunii Adămuş apar şi alte familii nobiliare. Încă din anul 1409, regele Sigismund acordă familiei Vizaknai cu proprietăţi la Vizakna (Ocna Sibiului, SB) şi Adămuş scutire de taxă pentru pielea de jder. În anul 1457 această scutire este confirmată din nou de către regele László al V-lea şi pentru Vizaknai Henning.3 Datorită relaţiilor de rudenie cu familia Bogáti în cursul secolului al XV-lea familia Baládfi de Kiskend (Chendu, MS) obţine proprietate la Adămuş, care prin Bogáti Ilona, soţia lui Baládfi Péter (menţionat: 1420-1444), putea deja să primească proprietăţi în aşezare. 4 În anul 1450 soáia lui Bogáti János, Apollónia interzice deocamdată soţului şi faţilor sa ocupe posesiunea Adămuş, deoarece aceştiafac parte din familia Baládfi.5 Mai târziu însă ei n-au mai putut fi împiedicaţi, deoarece între posesiunile lui Baládfi Farkas – care erau mai ales în comitatul Târnava – lăsate drept moştenire în anul 1540 lui Ferenc, fratele său mai mic, apare şi Adămuş. Pe cealaltă ramură a familiei Baládfi, prin căsătorie cu Baládfi Juliánna, Patócsi Albert de Irögd obţine o proprietate la Adămuş.6 În jurul anilor 1470, Patócsi a construit aici un conac pe un teren din capătul dinspre râul Târnava al străzii Közép, teren confiscat de la Porkoláb János. La începutul secolului al XVI-lea, rândul proprietarilor de la Adămuş se înmulţeşte odată cu împărţirea posesiunii familiei Bogáti prin moştenire. După moartea lui Bogáti Imre, o parte din proprietatea lui se transmite lui Porkoláb Imre, care are şi o casă nobiliară la Adămuş. În anul 1507, datorită abuzurilor comise ca jude al nobililor, este nevoit să ceeze această parte de posesiune, în contul răscumpărării plătite lui Vizaknai Affra (văduva primarului sibian, Altemberger Thomas, şi fosta soţie a lui Bogáti) şi copiilor acestuia.7 În izoarele din prima jumătate a secolului al XVI-lea, un proprietar local menţionat de mai multe ori este Horváth Gáspár de Ádámos, originar din familia Horváth de Mikeszásza, care ocupă
1

Zsigmondkori oklevéltár (Arhiva sigismundiană), II (1400-1410). Prima parte (1400-1406). Redactat de Mályusz Elemér, Editat la Budapesta, 1956. pag. 528. 2 Urkundenbuch zur Geschichte der Deutschen in Siebenbürgen, IV, Sibiu, 1937, 572-573. 3 DL 074138 DL DF. CD. Arcanum. 4 Engel, Genealógia. CD. Arcanum. 5 Jakó Zsigmond, A kolozsmonostori konvent jegyzőkönyvei (Arhiva proceselor-verbale din conventul de la Mănăştur-Cluj) (1289-1556), I (1289-1484), Budapesta, 1990, pag. 419. 6 Székely oklevéltár (Arhivele secuieşti), II, (1520-1571), redactat de Szabó Károly, Cluj-Napoca, 1876, pag. 64-65 7 Jakó Zsigmond, A kolozsmonostori konvent jegyzőkönyvei (Arhiva proceselor-verbale din conventul de la Mănăştur-Cluj) (1289-1556), Budapesta, 1990, pag. 227, 228, 266, 337

vicevoievodul lasă în 1525 douăzeci de forinţi parohiei din Adămuş. . dăruieşte în 1688 dreptul de vamă a morii pentru zilele de sâmbătă bisericii unitariene. are bunuri semnificative la Adămuş şi în secolul următor. Acesta obţine posesiunile sale de la Adămuş prin moştenirea lui Margit. I. De exemplu. când episcopul unitarian şi clerul unitarian a jurat fidelitate principelui Barcsai Ákos. În secolul al XVII-lea Adămuş este una din cele mai importante comunităţi unitariene din Transilvania. Cit.10 Biserica este menţionată pentru prima dată în testamentul vicevoievodului transilvănean Barlabás Lénárd. 1982. Szinnyei József: Magyar írók élete és munkái (Viaţa şi opera scriitorilor maghiari). împrenă cu mai multe posesiuni din comitatul Târnava. II (1438-1526). op. vezi sub cuvântul-titlu: Koncz Boldizsár. În anul 1524 dispune de lotul de pământ obţinut de la văduva lui Mikola István. fiind proprietară aici încă la începutul secolului al XVI-lea. Horváth Gáspár de Adamos apare ca martor deja în 1503. La mijlocul secolului al XVII-lea şi familia Sulyok are proprietăţi în aşezare. melyet felsőbb parancsolatból készített és a tiszt. DL 036400. II. Cel mai important sinod a fost cel din 30 martie 1659. op. 14 Kelemen Lajos. László – ultimul proprietar la Adămuş din familia Mikola –. II. şi comitele posesiunii Făgăraş. 169. Mai târziu Mikola László îşi amanetează posesiunile sale de la Adămuş lui Csáky Zsigmond. 16 Cu ocazia sinodului Molnos Dávid de Nagyajta (Aita Mare. Documentul original al actului de donaţie al vămii de la moară se află în Arhiva centrală al Eparhiei Unitariene din Cluj-Napoca. pag. Cit. este dăruită în anul 1592 de către principele Báthory Zsigmond lui Kovacsóczy Farkas. 11 DL 74407 şi Teleki család oklevéltára (Arhiva familiei Teleki). este vătaful episcopului transilvănean Geréb László de Vingárt8. fiica lui Patócsi Albert amintit mai sus şi le completează cu proprietăţile aduse ca zestră de Mikola Katalin. CV) a scris (scrie) lucrarea tipărită cu titlul: A vallásnak a nemzetek sorába való bé-folyásáról egy beszéd.14 În timpul Reformei. 1977. (Geografia istorică a Ungariei în epoca Corvinilor) V. Cit. Vezi: Teleki család oklevéltára (Arhiva familiei Teleki). aşezarea trece la religie protestantă. care locuieşte la Adămuş în 1644. in: Művészettörténeti tanulmányok (Studii de istoria artei). Unitária sz. pentru ca apoi după stingerea familiei Mikola la 1738 aceste posesiuni să ajungă în posesia familiei Mikes.Arcanum 13 Kelemen Lajos: Ádámos és régi emlékei (). de aceea fiul său. când a fost ales episcop unitarian Koncz Boldizsár de Nagysolymos (Şoimoşu Mare. 263-264. deoarece între 1618 şi 1695 în biserica aşezării au avut loc zece sinoduri. Drumul morii construit aici de Mikola Ysigmond străbate terenul bisericii.11 Posesiunea de laAdămuş. venit în Transilvania din Ungaria şi având o carieră profesională strălucitoare. precum şi cel din 21 octombrie 1663. HR). AB) ca proprietară la Adămuş pe la începutul secolului al XVI-lea. Küküllői papi kerületbéli Ádámosi ns. 15 Kelemen Lajos. in: Művészettörténeti tanulmányok (Studii de istoria artei). când la 29 iunie 1807 sinodul are loc tot aici.16 8 Csánki Dezső: Magyarország történelmi földrajza a Hunyadiak korában. fratele lui Katalin. 10 Kelemen Lajos: Az ádámosi mennyezetestmény és szentélyszék (Tavanul pictat şi stranele nobililor din Adămuş). de exemplu Sulyok István. 12 Nagy István: Magyarország nemesi családjai. Unitária vallásbéli közönséges zsinati gyülekezet előtt a t. op. pag. Fiind în contact cu aşezarea datorită relaţiilor sale de rudenie. Bucureşti. prima lui soţie.funcţii deosebit de importante în epocă. 455. pentru ca în ultima treime a secolului să preia învăţăturile uniariene ale lui Dávid Ferenc. cândva pe la mijlocul secolului al XVI-lea.9 Pe lângă cei amintiţi mai sus Kelemen Lajos menţionează – fără a aminti izvorul pe care se baza – şi familia Bornemissza de Kápolna (Căpâlna de Jos. CD. (Familiile nobile ale Ungariei) CD. Bucureşti. CD. iar în 1523 apare într-un document al capitulului de la Cluj-Mănăştur. 15 Adămuş îşi păstrează importanţa sa şi la începutul secolului al XIX-lea.12 Începând cu anul 1666 şi familia Petki este proprietară în aşezare pentru scurt timp. Arcanum 9 Jakó Zsigmond.13 Familia Mikola. a doua lui soţie.

O intrare cu un ancadrament cu deschidere semicirculară de sub turn şi una modernă pe partea sudică. Ekklézsia templomában elmondatott 1807. cu deschidere în arc frânt. Latura vestică: ERIGEBA(tu)R IN LAUDEM DOMINI PER ARCHITECTUR SAMUEL – Latura sudică: FILIUMQUE EIUS GEORGIUS ÁTS FOGARASI ANNO D(o)m(in)I 1755 MENSI MAR(tii) APR(ili) – Latura estică: CURATORE NICOL(ao) SÁNDOR PASTORE MICHAELE K: KÖRISPATAKI RECTORE JOANNE DEMERI(?) – Latura nordică: AEDILIBUS GREGORIO CSIKI SIGISMUNDO SOLYMOSI AB ECCLESIA ADAMOS(iensi) UNIT(aria). Contrafortul dispus pe diagonală. dotată cu un cor poligonal orientat spre est. din cauza sacristei de odinioară. Pál Péter: Ádámosi Unitárius templom falkutatása (Studiu de parament – Sondaje stratigrafice la Biserica Unitariană din Adămuş). Pe lângă pereţile verticali ale bisericii. mijlocesc accesul în spaţiul interior al bisericii acoperit cu un tavan de scândură. Pe lângă contraforţii din axul arcului de triumf găsim contraforţi similari la colţurile şi la zidurile longitudinali ale corului. asemenea intrării sudice cu ancadrament din tencuială. Deasupra arcului de triumf. iar în cor tribuna din secolul al XIX-lea este destinată amplasării orgii. Colţurile vestice ale bisericii sunt sprijinite de contraforţi dispuşi pe diagonală. Vezi Szinnyei József. a fost mutat spre est. 17 Kiss Lóránd. Următorul sector al aceluiaş zid este întărit şi de un contrafort perpendicular. Cluj-Napoca. despre influenţa religiei în naţionalitate. Acestea au primit forma lor actuală cu ocazia lucrărilor de renovare de la începutul seclului. această inscripţie arată caracterul medieval al clădirii. De zidul vestic al acestei biserici sală. având o galerie caracteristică deasupra căreia coiful este acoperit cu şindrilă. în porticul neogotic. scrisă la cererea superiorilor şi prezentată în cadrul sfântului sinod în biserica eclesiei unitariene Adămuş. drum care trece prin valea Târnavei Mici. plasată spre sud. găsim pictată următoarea inscripţie: AN(N)O do(min)i 1518.17 În capătul vestic al navei o tribună simplă mijloceşte intrarea în turn. Spaţiul este luminat de cei trei ferestre ale navei şi de cele două ferestre în arc frânt ale corului. din regiunea Târnavelor). op. Cercetările din anul trecut (2004) au scos la iveală încă două detalii medievale. . Június 29-dik napján (Predică. păstrează probabil contrafortul unei clădiri anterioare. Amvonul. care arată că în epoca medievală nivelul de călcare era mult mai jos. 2003. Motivul decorativ de culoare roşiatică este compus din arcuri şi crinuri stilizate şi nu poate fi considerat o execuţie de calitate. cu patru nivele. datând de la începutul secolului XX-lea. au fost vopsite în ultimele decenii cu vopsea de ulei de culoare cenuşie.Descrierea clădirii şi a mobilierului Biserica medievală din Adămuş – aşezare situată în imediata vecinătate a oraşului Târnăveni – se află în curba drumului naţional din capătul vestic al satului. Coronamentul amvonului este o lucrare mai recentă. Dintre cei din urmă cel sudic se află aproximativ la mijlocul zidului longitudinal. iar cel nordic. 1807. este alipit de latura sudică a arcului de triumf şi are o execuţie simplă. manuscris. Cit. Pe de o parte în zidul corului a fost găsit ancadramentul având muchiile teşite şi colţurile de sus rotunjite (caracteristie goticului târziu) al uşii de la sacristie. de către sighişeanulJohann Goosz. este alipit un turn zvelt. Pe de altă parte pe peretele vestic a apărut un detaliu al ornamenticiipictate sub tavanul de altădată. Pe bârnele orizontale superioare ale galeriei cu parapet de lemn. ca şi băncile şi tavanele. cu o cupă zidită din cărămidă. asemeni unor guri de tragere. Zidurile turnului construit din cărămidă sunt străpunse doar de ferestre înguste. se poate citi o inscripţie care se referă la realizarea coifului. Aceste tribune. Pe tribuna din cor se află piesa cea mai valoroasă a mobilierului actual: orga realizată în 1839. zidit în sectorul vestic al zidlui nordic. eszt.

Sándor Bálint). 1996. Turnul bisericii adăposteşte două clopote. În direcţia sud-est de la corul bisericii se află şi aztăzi vechea poartă a ţintirimului. de către Hőnig Frigyes. iar uşa de la sacristie primeşte un ancadrament cu colţuri superioare rotunjite. din cauza unei greşeli de construcţie. Baládfi. tot de piatră . putem presupune. Poate umărul crescut al enoriaţilor sau unele noi cerinţe au necesitat prelungirea şi refacerea bisericii. Vizaknai – amintite de asemenea în documentele epocii). figurează şi acest contrafort demolat. ideea bisericii sală. greşeşte când consideră această poartă ca fiind poarta parohiei reformate. SÁNDOR BÁLINT (Executat în 1799 la comanda lui I. au fost realizate în anul 1799 la comanda familiei Sándor. iar pe lintel o inscripţie cu data de 1794 arată anul realizării. scrisă cu majuscule în două rânduri flancate de frunze decorative este: UNUS EST DEUS UNUS ET MEDIATOR DEI ET HOMINUM HOMO JESUS CXTUS 1. 47. TIM: 2. în timpul cărora nava este prelungită spre vest. în lucrarea citată mai sus.21 În lipsa detaliilor sculptate. dar care nu mai păstrează vopsirea originală. în partea vestică a zidului nordic. În locul clopotului mare din 1756. .decorate pe suprafeşele laterale şi sub cornişă cu motive florale şi cu ghirlande aurite. amintiţi în vizitaţia episcopală din 1802. XI S / IN QUORUM GLORIAM ET HONORE(m) FUDI CURAVIT ECCL(esi)A UNITAR(ia) ADAMOSIENSIS A(nn)O 1770. Cercetările actuale nu pot data cu siguranţă clădirea anterioară celei din zilele noastre. pictat deasupra arcului de triumf se referă la aceste lucrări. formată din două piramide trunchiate având un nod proeminent. prezenţa căreia este indicată totuţi de contrafortul care sprijină colţul acestei clădiri. Cluj-Napoca – Budapesta. Poarta are bazele din lemn. Tot 18 Dávid István: Műemlék orgonák Erdélyben (Orgi monumente din Transilvania). O inscripţie asemănătoare găsim şi pe latura plăcii de piatră a mesei. 21 Probabil între cei 13 contraforţi acoperişi cu ţiglă. Cristelniţa şi masa Domnului cioplite din gresie. Pe suprafaţa cristelniţei simple. deoarece în vizita episcopală din 1802 este descrisă ca poarta ţintirimului bisericii unitariene.18 Tribuna a fost probabil făcută cu puţin timp înainte de orgă. iar piciorul. După căţva ani. Inscripţia clopoului mai mic.20 Perechea sudică a contrafortului a fost demolată cu ocazia construirii porticului. 19 Kelemen Lajos. în 1526 nava este acoperită cu un frumos tavan casetat. are o formă similară cu cea a cristelniţei: ISTEN DITSŐSÉGÉRE ÉS SZOLGÁLATJÁVAL SZERZETTE LOKODI SÁNDOR PÉTER 1799-ben (Pentru gloria lui Dumnezeu şi cu ajutorul Lui făcut la comanda lui Lokodi Sándor Péter în 1799). la Arad). Anul 1518. 20 Teoretic acest contrafort putea fi zidit la începutul secolului al XVI-lea. este susţinută doar de menţionata deficienţă a planului şi de datele de posesie. a fost turnat un alt clopot cu inscripţia: ÖNTETETT AZ ÁDÁMOSI UNITÁRIUS HÍVEK ADOMÁNYÁBÓL 1926 HÖNIG FR(igyes) ARAD (Turnat din donaţiile enoriaşilor unitarieni din Adămuş în 1926. este acoperită cu şindrilă. predat pentru nevoi militare în timpul primului război mondial. Rezolvarea problemei necesită însă noi cercetări. dspus pe diagonală . construită probabil la începutul secolului al XV-lea în stil gotic. pag. scrisă cu majuscule: CSINÁLTATTA / 1799-ben / I. apare o inscripţie gravată.19 Istroria construcţiei bisericii Pe baza menţionărilor mai timpurii ale bisericii şi prezenţei la Adămuş a unor familii înstrăite din secolul XV-lea (familiile: Bogáti. ambele cu execuţie provincială. că cel târziu în primele decenii ale secolului al XV-lea aşezarea are deja biserică.

menţionate în vizitaţia episcopală din 1802. Inscripţia de pe o casetă din rândul nordic al casetelor ne informează că tavanul deteriorat din 1526 este completata în 1694 de Medgyesi Mihály. astfel dările de seamă din 1773 menţionează numeroase refaceri. depozitării neadecvate. A şaptea casetă laterală. pe baza pieselor care au supravieţuit. În 1861 parohia face o comandă de 18 bănci noi la tâmplarul local. având deasupra lor o coronă. Három erdélyi mennyezetfestményről (Despre trei picturi de tavan din Transilvania). În următoarele două rânduri apar tot rozete încadrate cu două chenare. Tot acum pardoseala veche din cărămidă este schimbat cu una nouă. când pe lângă portic se lucrează şi la turn. cu motive desenate după regurile simetriei axiale. pag.în urma transformărilor de la începutul secolului al XVI-lea sunt plasate pe cele două laturi ale corului şi două strane. Cit. 606-614. Izvoarele referitoare la biserică se înmulţesc abia începând cu ultima treime a secolului al XVIII-lea. situată pe partea nordică. acoperit cu şindrilă. care în acelaşi timp erau pictori şi tâmplari. De-a lungul axei centrale. Erdélyi Múzeum (Muzeul Transilvan . 23 Bibliografia. Művészettörténeti értesítő (Jurnalul de istoria artei . 233-234. 90-103. În timpl acestor lucrări intrarea sudică primeşte o uşă nouă şi un portic cu stâlpi de lemn. răspândită în Europa la sfârşitul evului mediu. în care apar două săbii încrucişate. ambele cu câte patru locuri.revistă). A doua casetă a acestui rţnd este decorată cu un scut asemănător. Din cauza intemperiilor.23 Tavanul este cunoscut ca fiind cel mai vech tavan pictat datat şi este compus din 9x7 casete. înr-o reconstrucţie după aranjarea originală. cu vârfurile în jos. putem considera opera 22 Kelemen Lajos. nu avem date referitoare la starea bisericii în a doua jumătate a secolului al XVI-lea şi în secolul al XVII-lea.22 Tavanul casetat de la Adămuş Piesa cea mai valoroasă a mobilierului bisericii unitariene de la Adămuş este tavanul casetat de odinioară. Tavanul. cu câmp tăiat cu alb şi roşu. La sfârşitul secolului al XIX-lea biserica aflată într-o stare precară este acoperit din nou. Orbán István. pag. restaurării defectuoase tavanul nu mai păstrează vopsirea originală. În anii ’70 ţintirimul bisericii era înconjurat cu un zis de lemn. Din cauza informaţiilor sărăcănoase ale izvoarelor. Acum. în 1881 este demolată bolta gotică a corului şi este făcut în locul ei tavanul actual simplu. în partea de mijloc avem un rând de casete. şi se face un nou acoperiş corului. cu excepţia băncii din 1666 şi a reparării în 1694 a tavanului. deasupra lapidarului renascentist. Mikó Árpád – Szentkirályi Miklós. Restaurări de mare anvergură au loc între 1823-1826. Partea referitoare la Adămuş publicată în: idem. renascentist. în cel sudic panglicile sunt arcuite şi înfăşurate una sub cealaltă. a fost completată în timpul renovărilor din 1694 cu o piesă cu inscripţie. . starea tavanului vezi: Mikó Árpád – Szentkirályi Miklós: op.revistă). În rândurile de lângă acest rând o singură rozetă uriaşă ocupă aproape toată suprafaţa casetei. pe care parohia l-a vândut în 1909 Muzeului Naţional Maghiar şi care astăzi poate fi văzut în Galeria Naţională Maghiară (din Budapesta). II.descrierea. din care fiecare casetă are două chenare şi este decorată cu rozetă compusă din frunze de cer. precum şi datorită transformărilor de mare anvergură care au urmat ulterior. precum şi anul 1526. Az ádámosi unitárius templom festett famennyezete (1526) és a famennyezet rekonstrukciója (1985) (Tavanul de lemn pictat al bisericii unitariene din Adămuş din 1526 şi restaurarea lui în 1985). Pe prima casetă a rândului de mijloc de lângă arcului de triumf apar pe un scut ustensilele cele mai importante ale meşterilor epocii. care a transformat în spaţiul sacral decoraţiile „camerei verzi”. 1898. Múvészettörténeti tanulmányok (Studii de istoria artei). Pe când în rândul nordic găsim mai ales panglici dispuse diagonal.

52-58. 1499). precup blazonul oraşului Sibiu cu săbiile încrucişate având deasupra lor o coroană. pag. Vezi: Dávid László. Sándor Attila. an.26 Prezenţa blazonului oraşului săsesc se poate explica probabil prin faptul că familia sibiană Altemberger (familie care a dat primar oraşului Sibiu) era proprietar la Adămuş prin văduva primarului Altemberger Thomas. pag. iar numele care apărea pe un chenar: Georgius Dresel Tischler Mediensis. blazonul regelui Ulászló al IIlea. A magyarsárosi rélgi templom (Biserica veche din Delenii). Bucureşti. 1981. Bucureşti. 24 25 Despre analogii şi preliminare vezi: Mikó Árpád – Szentkirályi Miklós. că din imediata vecinătate cunoaştem cele mai importante două exemple dintre tavanurile casetate timpurii. 86-90. Cit. În legătură cu prima nu putem nici măcar presupune ceva. in: Keresztény Magvető (Semănătorul Creştin – revistă teologică). 1988. Kelemen Lajos a identificat acesta ca fiind blazonul familiei Bornemissza de Kápolna.: Gogánváralja. nagy betükkel ezen írás vagyon: Hoc opus exstructum tempore VI Ladislai sic Regis A. sat care se află în apropiere. mely Párkányok közül egy keresztül nyulon. cu chenare. Din inscripţia tavanului realizat în 1695 reiese că tavanul avea detalii medievale. lângă blazoanele epocii. . A középkori Udvarhelyszék művészeti értékei. blazonul naţiunii secuilor şi cel al Universităţii săseşti. HR). Probabil nu este întâmplător faptul. 263-264. 2001. vol. Vizitaţia episcopală de la 14 aprilie 1803 menţionează: „Mennyezete a templomnak Nap kelet felöl való részire nézve festetlen deszkákból párkányozással. 1499” (Tavanul bisericii în partea estică este alcătuit din scânduri nevopsite. localitate în MS). centru care a realizat mai multe tavane pentru această regiune. Tot acest blazon sibian decorează Codicele Altemberger al Muzeului Brukenthal. Pe lângă tavanurile de la Adămuş şi Gogan (hu. 105 (1999). Vezi: Radu Constantinescu. fig. localitate în MS).24 Bibliografia de specialitate a temei presupune colaborarea unor pictori-tâmplari din Mediaş şi Sibiu. Green Chamber Iconography from Saxony to Székelydálya: A Case Study. Codicele Altemberger. Emese Nagy. 26 Blazonul oraşului Sibiu apare şi pe picturile murale ale boltei bisericii din Székelydálya (Daia Secuiască. op. cum ar fi: blazonul tradiţional al regatului maghiar arpadian. dar în opinia noastră acesta din urmă nu corespunde cu blazonul din Adămuş. Nap nyugot felöl való résziben pedig festékes deszkákkal veres párkányozással Táblára készített. probabil era numele meşterului care a făcut partea din secolul XVII-lea a tavanului.meşterilor unui centru meşteşugăresc săsesc. 7. dar blazonul din al doilea rând al tavanului casetat ar face referire la comanditar. cu chenar roşu. XXXI/b. in Annual of Medieval Studies at CEU . al oraşelor Braşov şi Sighişoara.25 Transformările aduse la biserică în anul 1518 şi identitatea comanditarului tavanului casetat. Pag. Partea dinspre vest este alcătuit din scânduri vopsite. Pe una dintre chenare cu litere mari se citeşte următorul text: Hoc opus exstructum tempore VI Ladislai sic Regis A. izvoarele scrise pomenesc tavanul din 1499 al bisericii din Delenii (hu: Magyarsáros. pag. 103-111. care poate fi identificat mai degrabă cu blazonul oraşului Sibiu. 44. rămân şi pe mai departe tainele acestei biserici.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful