P. 1
Scara de Bloc - Brochure_simpla

Scara de Bloc - Brochure_simpla

|Views: 965|Likes:
Published by Modernism

More info:

Published by: Modernism on Sep 03, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/21/2012

pdf

text

original

Remodelarea spaţiului locativ comun la bloc – proiect do-ityourself (DIY) Cum să îţi remodelezi scara de bloc

proiect finanțat de

Parteneri: Universitatea națională de arte BUcUrești, Federația asociațiilor de ProPrietari din românia Parteneri media:

CupRIns
i. Proiectul pilot „remodelarea spaţiului locativ comun la bloc” A. Despre proiect Sumar Justificare Context Scop, obiective, public ţintă B. Etapele proiectului 1) Apelul la proiecte, cerinţe, selecţii, alegerea câștigătorului (o lună jumătate) 2) Documentarea istorică pentru câștigător făcută de un muzeograf (două săptămâni) 3) Lucrul propriu-zis la scara de bloc și „vernisajul” ii. cum îţi reamenajezi propria ta scară de bloc Soluţii simple, originale și puţin costisitoare de reamenajare a spaţiilor locative iii. anexe Jurnal foto și video, echipa Scara de Bloc Date de contact

2 | SCARA DE BLOC

RemodelaRea spaţiului locativ comun la bloc – proiect do-it-yourself (diy)

A. PROiECtuL PiLOt „REmODELAREA SPAțiuLui LOCAtiv COmun LA BLOC”

Justificare

P

Sumar
roiectul „Remodelarea spațiului locativ comun la bloc” propune promovarea intervenţiilor culturale asupra spaţiilor de folosinţă în comun a scărilor de bloc din România, prin realizarea, cu titlu de exemplu, a remodelării unei scări de bloc din Bucureşti cu o tematică culturală care face referinţă directă istoria cartierului unde se află sau la personalitatea care marchează numele străzii unde va fi făcută intervenţia. Proiectul se desfășoară în perioada martie-noiembrie 2012, este documentat în format foto-video şi este promovat ca o soluţie simplă şi creativă de raportare culturală şi socială a celor care locuiesc într-un sistem de tip condominiu. Proiectul crează un modul de bună practică, aplicabil și replicabil pentru toate asociaţiile de proprietari de imobile tip condominiu din România. Proiectul „Remodelarea spațiului comun la bloc” este un proiect apolitic și cultural. Proiectul este organizat de Cerin Minodora Întreprindere Individuală. Acesta este un operator cultural care se subscrie ideii de valorificare şi promovare a patrimoniului cultural în forme inedite şi originale. Unul dintre scopurile transversale ale organizaţiei este catalizarea a numeroşi tineri profesionişti talentaţi din domenii cu potenţial de creativitate pentru punerea în valoare a patrimoniului cultural, precum: arhitecţi, artişti plastici, designeri tineri specialişti în domeniul istoriei, patrimoniului si a noilor tehnologii.

Proiectul „Remodelarea spaţiului comun la bloc” propune promovarea intervenţiilor culturale asupra spaţiilor de folosinţă în comun a scărilor de bloc din România, prin realizarea, cu titlu de studiu de bună practică, a remodelării a unei scări de bloc din Bucureşti. Remodelarea are o tematică culturală care face referinţă directă la istoria cartierului, sau alternativ, la personalitatea care marchează numele străzii unde se afla scara de bloc care beneficiază de intervenţie. Proiectul propune schimbarea paradigmei de raportare a locuitorilor Bucureştiului faţă de valorile culturale naţionale, propunând astfel un tip de intervenţie culturală, ca vector de schimbare a mentalităţilor şi pentru a insufla publicului larg respectul şi admiraţia pentru patrimoniu. În acest sens proiectul are o importantă componentă de punere în valoare a patrimoniului naţional, într-o formulă creativă şi inedită, care nu a fost abordată în România, după 1989. Scopul proiectului constă în promovarea unui model de remodelare creativă a spaţiilor colocative din imobilele de tip condominiu din România Obiectivele generale sunt promovarea tinerilor artişti români (designeri, arhitecţi, artişti din zona artelor decorative) prin intermediul unui proiect social, a unui model de bună practică şi a conceptului de implicare socială prin artă.

SCARA DE BLOC | 3

RemodelaRea spaţiului locativ comun la bloc – proiect do-it-yourself (diy)

Context
75 % din populaţia Bucureştiului locuieşte în blocuri ce fac parte din supra-numitele „cartiere dormitor”.
conForm cercetării realizate de asociaţia PentrU tranziţie UrBană în 2007

4 | SCARA DE BLOC

RemodelaRea spaţiului locativ comun la bloc – proiect do-it-yourself (diy)

D

eseori aceste cartiere, cu blocuri constru- comunist din decembrie 1989 a atras o nouă ordine ite mai ales în perioada 1965 – 1989, sunt socială şi politică, o nouă ştergere selectivă a memoasociate cu multiple dezechilibre social- riei culturale a fost operată prin schimbarea numelor urbane: sărăcia, vandalismul, indife- străzilor, creându-se confuzie şi discontinuitate în renta socială şi culturală fiind doar câteva dintre mentalul colectiv. În lipsa unor programe cultural-educaționale ele. Proiectul „Remodelarea spaţiului comun la bloc” urmăreşte ameliorarea „amneziei culturale” a aces- dedicate, generaţia tânără va rămâne deconectată tor cartiere şi îmbunătăţirea relaţiei cetățean-spațiu de la valorile culturale imateriale prezente în comupublic, şi implicit cetățean-patrimoniul cultural prin nităţile în care trăiesc şi dezinteresata în a le asimila şi respecta. Barometrul de consum cultural realizat intervenţie artistică. Cartierele de locuinţe construite în a doua jumă- de CSCDC (Centrul de Studii şi Cercetări în domeniu tate a secolului XX nu ascund numai oraşul vechi Culturii) relevă pe de-o parte o participare scăzută ci şi valori şi poveşti ale personalităţilor româneşti, a tinerilor bucureşteni la viaţa culturală (aproxicare nu fac subiectul curriculei şcolare. De exemplu, mativ 32%), precum şi faptul că majoritatea activităţilor culturale se concentrează în Bucureştiul a re numeroase jurul centrului istoric al Capitalei. străzi care poartă numele unor Rezultatele acestui studiu nu ne importante personalităţi româsurprind având în vedere că, neşti cunoscute într-o măsură pentru consumul cultural, atât nesemnificativă de publicul larg, participare educaţia (şi, implicit, expunerea precum George Constantinescu la cultură) cât şi proximitatea (unul dintre cei mai importanţi scăzută a tinerilor sunt esenţiale. ingineri români), cercetător şi bucureşteni la viaţa exploratorul Emil Racoviţă, culturală. Aceasta se concentrează în jurul Grupuri țintă Smaranda Brăescu (prima femeie centrului istoric al Capitalei - locatarii scării de bloc dintrpilot şi paraşutist din România), un cartier din București unde etc. este realizată intervenţia cultuNecunoașterea acestor tipuri de repere din imediata apropiere subliniază fisura rală (minimum 50 de persoane) - locuitorii străzii pe care se va face intervenţia culturală dintre oameni şi istoria oraşului, a cartierului și a patrimoniului pe care acestea le înmaga- artistică (aprox. 1 000 de persoane) - locuitorii Bucureştiului care locuiesc în imobile zinează. Numele străzilor au o funcţie importantă de de tip condominiu - asociaţiile de locatari din Bucureşti a comunica despre istoria locului, despre istoria - mass media oraşului şi a ţării. Cum în România căderea regimului

32%

BEnEfiCiARi
direcţi: locatarii scării de bloc unde este realizată intervenţia culturală (aprox. 75 de persoane) tinerii artişti (din domeniul artelor decorative şi a designului), aflaţi la început de carieră

» »

» artiştii şi organizaţiile de artişti » arhitecţii » organizaţiile (publice şi private) de arhitectură şi design » asociaţiile de locatari din România » Primăria Municipiului Bucureşti

indirecţi:

» autorităţile locale din România » Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor » firmele de amenajări interioare şi întreţinerea spaţiilor verzi » organizaţii neguvernamentale care
derulează proiecte sociale/urbane

SCARA DE BLOC | 5

RemodelaRea spaţiului locativ comun la bloc – proiect do-it-yourself (diy)
1) Apelul la proiecte, cerințe, selecții, alegerea câștigătorului (o lună jumătate) Proiectul „Remodelarea spațiului comun la bloc” a propus bucureștenilor care locuiesc la bloc să aplice la concursul pentru amenajarea și redecorarea scării de bloc unde locuiesc. Principala condiție a fost ca aplicanții să convingă comisia de evaluare că numele străzii sau istoria cartierului ascund povești interesante, care sa fie transpuse tematic în remodelarea scării de bloc câștigătoare. Criterii de selecție a aplicațiilor au fost să fie o scara de bloc din București, cartierul să ascundă o istorie interesantă sau strada pe care locuiește aplicantul să poarte numele unei personalități române. Aplicația a trebuit să constea într-o scrisoare de motivare și fotografii reprezentative (ex. exterior scara de bloc, intrare în scară, hol intrare etc.). Pe lângă motivarea importanței punerii în valoare a personalității sau a istoriei străzii / cartierului, s-au cerut numele străzii pe care este situată, numărul de etaje, clădiri reper în vecinătatea scării de bloc (ex. școli, obiective turistice etc.), datele de contact ale aplicantului și ale unei persoane decizionale din scara de bloc (ex. administrator / președinte de bloc etc.). Organizatorii s-au bucurat de interesul arătat de aplicanți, de efortul de organizare (fotografii, contactarea administratorilor de bloc, vecinilor și asociațiilor de locatari, chiar și succinte documentari ale istoriei zonei) şi mai ales de dorinţa de a se raporta diferit la spațiul comun din scările de bloc. Aplicaţiile primite au acoperit numeroase zone ale Bucureştiului. Juriul concursului (alcătuit din 3 specialiști: un istoric, un antropolog și un designer) a optat în unanimitate pentru aplicația corespondentă scării de bloc din strada I.C. Brătianu.

B. Etapele proiectului
Principala condiție a fost ca aplicanții să convingă comisia de evaluare că numele străzii sau istoria cartierului ascund povești interesante.
6 | SCARA DE BLOC

RemodelaRea spaţiului locativ comun la bloc – proiect do-it-yourself (diy)
2) Documentarea istorică pentru câștigător făcută de un muzeograf (două săptămâni) Construită în anii ‘60, scara de bloc câştigătoare are 8 etaje și este un exemplu de edificiu comunist, construit în perioada lui Gheorghe Gheorghiu Dej, ca un paravan menit să modifice într-un mod brutal memoria culturală şi specificitatea centrului istoric: străzile negustorilor, Curtea Domnească (unde, pentru prima dată, a fost atestată cetatea Bucureștilor – Vlad Țepeș, 1459), clădiri pitorești din secolul al XIX-lea și numeroase biserici, dintre care se remarcă Biserica Sf. Anton, cel mai vechi lăcaş de cult din Bucureşti (1554). Acest model abuziv s-a perpetuat la alte mii de blocuri din capitală, care sunt expresia unei arhitecturi impersonale, aliniată ideologic cu demersurile comuniste de ştergere a identităţii şi personalităţii zonelor purtătoare de istorie. 

Documentarea a fost făcută de către istoricul Dan Falcan. 3) Lucrul propriu-zis la scara de bloc și „vernisajul” Timp de 4 săptămâni, interiorul scării de bloc a fost parțial reamenajat, fiind transformat dintr-un spațiu impersonal, gri și anost într-un spațiu nou și primitor, stilizat cu elemente estetice care te îmbie să redescoperi istoria zonei. „Șef de șantier” a fost designerul Alexandra Puiu care, împreună cu 4 studenți de la Universitatea de Arte din București, a creat și aplicat conceptul de remodelare. „Vernisajul” a avut loc în prezența a peste 200 de oaspeți, vecini și invitați, care au sărbătorit cu șampanie și biscuiți noua Scară de Bloc.

SCARA DE BLOC | 7

RemodelaRea spaţiului locativ comun la bloc – proiect do-it-yourself (diy)

II. Cum îţi reamenajezi propria ta scară de bloc
SOLuții SimPLE, ORiginALE și Puțin COStiSitOARE DE REAmEnAjARE A SPAțiiLOR LOCAtivE

To do list Pentru a începe remodelarea unei scări de bloc va fi nevoie să parcurgeţi următorii paşi: Pas 1: Stabilirea unui buget în funcţie de modificările care se doresc în interior. Bugetul va fi împărţit în două părți: prima parte se va direcţiona către materialele brute are intra în lucrările de construcţie [ adezivi, amorse, vopsele lavabile, vopsele tip email, recompartimentări rigips – pereţi despărţitori, placi osb, şuruburi, folii protectoare etc ] , iar a doua parte va intra în materialele care se consideră a fi de design [ mana curentă, uşi interior, cutii poştale, ghivece de flori, flori, perdele, pictura pereţi, tablouri, obiecte de iluminat etc ] . Pas 2: Alegerea unui designer / arhitect pentru a avea un concept elaborat şi studiat În cazul în care nu există un buget pentru un specialist atunci se poate merge pe varianta foarte cunoscută deja de DIY – do it yourself - care implică un studiu aprofundat al pieţei pentru alegerea materialelor corecte raport calitate/preţ şi implicit alegerea furnizorilor Pas 3: Creearea proiectului de amenajare al spaţiului Se va creiona proiectul de amenajare al spaţiului pe baza dorinţelor şi necesitaţilor locuitorilor scării de bloc. Proiectul va face referire la următoarele acţiuni: RLV-ul spaţiului

Repoziționări instalaţii electrice şi sanitare, doar unde va fi cazul, în funcţie de ambientarea spaţiului Finisaje: pereţi [vopsea lavabilă, tapet, pereţi decorativi], corpuri iluminat, galerii, perdele/draperii Mobilier pe comandă cu detalii de execuţie Pas 4: Începerea lucrărilor Decopertări pereţi existenţi: faianţă, humă sau vopsea lavabilă dată jos în straturi succesive Suplimentarea sau refacerea instalaţiei electrice Gletuirea pereţilor Şlefuirea pereţilor Pregătirea lor pentru primul strat de vopsea lavabilă prin aplicarea amorsei Finisaje pereţi/pardoseală Aplicarea vopselei lavabile în câte straturi este nevoie pentru a acoperi integral suprafaţa Îmbrăcarea pereţilor în lambriuri dacă există zone de foarte mare trafic Placarea scărilor cu piatră/gresie (dacă există buget pentru genul acesta de finisaje) Decorarea unor zone de interes Decorarea pereţilor într-un mod cât mai original posibil: picturi murale, mozaicuri, îmbrăcarea unor zone în tapet sau alte tehnici dacă se doresc Ambientarea scării de boc cu jardiniere de flori şi plante Pas 5: Inaugurarea Nu se poate să nu ciocniţi cu vecinii un pahar de şampanie savurând mirosul de proaspăt din noua voastră scara de bloc

SCARA DE BLOC | 9

RemodelaRea spaţiului locativ comun la bloc – proiect do-it-yourself (diy)

Jurnal foto (cateva imagini) și video (cateva still-uri) proiect Scara de Bloc

III. Anexe

tiPS & tRiCkS
Dacă respectivă scară de bloc se afla în zona istorică a oraşului sau într-o altă zonă care reprezintă ceva pentru oraş, atunci se poate profita de acest lucru în momentul în care conturaţi conceptul, astfel va ieşi o amenajare cu tematică!

»

Dacă în scara voastră de bloc se afla multe familii cu oameni vârstnici, atunci se poate crea un fel de cameră/zonă hobby, în care ei să-şi poată desfăşura activităţi care să le facă plăcere şi să poată socializa în voie [ şah, table, croşetat, rebusuri etc. ]

»

Dacă în scara de bloc se afla multe familii cu copii, se poate profita de talentul lor de a scrie şi a desena peste tot şi se poate crea un panou pe care să poată picta în fiecare zi altceva.

»

10 | SCARA DE BLOC

RemodelaRea spaţiului locativ comun la bloc – proiect do-it-yourself (diy)

DAtE DE COntACt
Coordonator proiect: minodora cerin, etajul1@scaradebloc.ro, 0747 153 118 echipa scara de Bloc Minodora Cerin, manager de proiect Oana Ionita Nasui, coordonator comunicare

www.scaradebloc.ro, facebook.com/scaradeblocdesign
Diana Ionita, asistent de proiect Alexandra Puiu, designer Cristi Farcaș, foto-video Mulţumiri: Gabriel Avăcăriţei, Lăcrămioara Bercea, Alex Buzică, Flavia Cioceanu, Mihaela Dedeoglu, Dan Falcan, Roxana Jianu, Ina Mojoiu, Cosmin Năsui, Ana Maria Sandu

SCARA DE BLOC | 11

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->