O Magna Carta a fast inspirata de carta de incaranare (1100) a lui Henric I, care a pramis refarme.

Magna Carta, pramavata in mare masura de Biserica, stabilea ca regalitatea trebuia sa se supuna legii ~i sa ac,ianeze cu

O

Semnarea Carta. John a
c O

Magnei Regele promis

sa respecte

in aceasta, ~i cand ~i-a incalcat promisiunea, a izbucnit razboiul civil.

~ "5 u ~ c ~

ducerii sale autocratice. Ace$tia erau sustinuti de Biserica Engleza $i de Ora$ul Londra. Regele John, parasit fiind, a sosit la Runnymede in 15 iunie 1215, unde a sernnat lista cu revendicarile baronilor, care s-a aflat la baza Marii Carte, sau Magna Carta. Magna Carta Unul dintre cele mai cunoscute documente istorice, Magna Carta, era considerat in mod traditional principala declaratie a drepturilor $i libertatilor englezilor. Intentia cu care a fost scrisa a fast mai modesta, de vreme ce aceasta era in fond un acord feudal care continea diferite prevederi de lege, obiceiuri $i privilegii, pe care regele John promisese sa le respecte. Drepturile stipulate in Magna Carta (de exemplu, dreptul de eliberare din arest ilegal $i intemnitare) nu erau valabile pentru intreaga populatie, ci doar pentru nobili. Totu$i, Carta prevedea faptul ca regalitatea trebuia sa se supuruIlegii $i sa aqioneze cu consimtamantul comunitatii. insa, In ciuda existentei Magnei Carta, relatiile regalitatii cu comunitatea $i In special cu marii Lbrzi au fo,st foarte instabile In urmatoarele cateva secole. Regele John a preferat sa ignore concesiile pe care fu sese fortat sa le faca $i, prin urmare, a izbucnit un r:lzboi civil sangeros. Moartea nea$teptata a lui John a u$urat restabilirea ordinii sub conducerea fiului sau, In varsta de noua ani, care a devenit Regele Henric al III-lea (1216-72). Un rege incompetent Ajuns la maturitate, incompetentul Henric al lll-lea a provocat multe nemultumiri, deoarece li favoriza pe mini$trii $i servitorii str:lini $i permitea ca taxele papale sa fie impuse populatiei din regat. Atat magnatii, cat $i Biserica Engleza s-au opus cu Inver$unare regelui, care a fost obligat sa se supuna pentru un timp supravegherii baronilor.

in secolele 13 ~i 14, istoria zbuciunata. Puterea englezt'i' cre~tea ~i sldbea, Scotia devenise cu adevt'i'rat independentd, feudalismul s-a priibu~it, iar Moartea Neagrt'i' era necrutt'i'toare.
"n ciuda inteligentei ~i energiei sale, regele

(1199-l216) a e~uat in aproape toate lncerca:rile pe care ~i le propusese. in 1214, lupta de la Bouvines i-a spulberat ultimele sperante de a recupera Normandia ~i i-a lncurajat pe marii Lorzi ai Angliei sa:se opuna: con-

I JOhn

Aceasta a creat un precedent important cand s-a declan,5at criza ~i mai grava.in 1254, a Henric a acceptattronul Siciliei pentru fiul sau mai mic Edmund, iar in 1257a sprijinit campania fratelui sau Richard pentru a fi ales Imparat al Sfanttilui Imperiu Roman.Ambele aqiuni au irnplicat mari obligatii fmanciare,pe care supu~ii lui Henric trebuiau sa le suporte fara nici un beneficiu pentru ei in~i~i. In consecinta, a izbucnit imediat a ~care protestatara. Nobilimea ~i-a gasit un lider remarcabil, pe Simon de Montfort, Contele de Leicester, ~vand ~i sprijinul Bisericii E;ngleze. Pus in fata unei asemeneaopozitii formidabile, Henric a cedat. Prin Prevederile de la Oxford (1258), a fost de acord sa guverneze cu ajutorul unui Consiliu de Cincisprezece,ales de regal~ti ~i opozitie. AStfel, Simon de Montfort a devenit figura dominanta in guvern ~ ~i aproape inevitabil a inceput diviziunea intre nobili. Fiul mai mare al regelui Henric, printul Edward, a creat un partid regalist puternic, iar Henric s-a debarasat de controlul pe care baronii il exercitau asupra lui. in razboiul civil care a urmat, Simon de Montfort a ie~it victorios in batalia de la Lewes (1265), facandu-i atat pe rege cat ~i pe print prizonierii sai. Avand nevoie de cel mai mare sprijin posibil pentru a reduce autoritatea regala, de Montfort a convocat Marele Consiliu, care reprezenta comunitatea, pentru aprobarea noilor taxe ~i a altor masuri. in acea perioada, Marele Consiliu pbi~nuia sa fie numit "parlament". Parlamentuldin 1265 al lui Montfort cuprindea sustinatori ai lui Montfort: doar nobilii din opozitie erau convocati, impreuna cu reprezentanti de incredere din toate comitatele ~i ora~ele Angliei. De~i lipsit de o prea mare semnificatie la acea vreme, acest eveniment este acum privit ca un evenirnent istoric, care a precedat ulterioara Camera a Comunelor, cu reprezentantii comi-

I 1n 1276 Llywelyn ap Gruffydd (Ultimul Llywelyn) a refuzat s. intre timp. fapt reflectat probabil in calitatea acestei efigii aflata pe mormantul regelui John din Catedrala Worcester. iar in 1296 Edward s-a proclamat rege al Scotiei. 1ns. declall. a:cestaa profitat de ocazie pentru a-i l~tiinta ca el este conducatorullor.lrii Galilor.l.l o autoritate vag. a fost cucerirea T.lrii Galilor. Berwick a fost asediat cu cruzime.l la Evesham. in Camera Lorzilor. unde se spune ca s-au intamplat miracole. Atunci Uywelyn cel Mare (1194-1240) a transformat nordul T. reorganiz.lnd drepturile coroanei. Rasunetul puterii Regele a organizat o expeditie care a asigurat rapid supunerea lui Llywelyn. Llywelyn a fost ucis . r:lzboinic priceput ~i conduc.l a r:lmas un erou popular. care a devenit titlul acordat mO§tenitoruluitronului Angliei.l dec.ltor drept.5.l de nobili.ll s. ins. Edward l-a ales pe John Baliol.l.O Proasta reputa1ie a regelui John s-a datorat in mare parte cronicarilor monastici. sau magnati. dar avea sa respinga in curand autoritatea excesiva a lui Edward. In 1282.l impun. din punct de vedere militar. Spre deosebire de tat. supravietuitorii din Snowdonia au. lntr-o ambuscada.I se 1nchine lui Edward. Edward a fost obligat sa cucereasca I Scotiadin nou.I.l. Aceasta a fost lmpartita in comitate de tip englezesc. Dupa cum era de a~teptat. in unna domniei lui Henric al III-lea. Wallace a fost in cele din urma tatului ~i ora~ului a~ezati separat fat. scotienii au respins tirania lui Edward ~i au format o alianta cu francezii. condusa de un haiduc pe nume William Wallace.ltoare. Ca reactie la aceasta. fost obligati sa se predea iar Tara Galilor a fost anexata. ins. Nu to1i aveau aceasta parere. in 1292.Edward a invadat Scotia. 1265.llcat cuviintul.lnd tribunalele existente ~i folosindu-se de parlament pentru a emite legi care au restabilit ordinea in regat. Edward a 1ntreprins o 84 ~ . in 1284. Triumful lui Simon a fost. iar cand acesta s-a revoltat. care n-au reu~it ins. fiind adu~icolon~ti englezi pentru a forma populatii urbane loiale. Sudul T.lu. Edward a fost idealul medieval al suveranit. Tara Galilor a rnmas independent. Nesupunerea sco~ienilor Edward a lncercat -dar nu a reu~it -sa procedeze la fel ~i cu Scotia. care i-a adus ornagiile cerute. in acela~i an. al c. De Montfort a fost ucis ~i cauza sa pierdut.Irii Galilor 1ntr-un principat puternic.lu a devenit regele Edward 1 (1272-1307).l asupra principilor din nordul T. El a fost de asemenea deosebit de competent.ltii -personalitate impun. Idealul medieval La moartea lui Henric. fiul regelui (rnai tarziu Edward al lI-lea) s-a nascut la Castelul Caernarfon ~i a fost proclarnat Print de Tarn Galilor.lrii Galilor a fost indelung colonizat de normanzi. Cind i s-a cerut sa decida care dintre trei candidati ar fi potrivit sa ocupe tronul Scotiei. printul Edward ~i-a inc.lrui mormant a devenit un altar. au fost construite castele puternice. in anul urmator a izbucnit o revolta nationala.lnd lupta ~i repurtand o victorie decisiv. reafirm.lt s. fiul s. de scurta durat. Cea mai mare realizare a lui Edward. pentru a se putea face fata viitoarelor rebeliuni. cu imense cheltuieli. invazie de rnari proportii.

schimbareaa ajuns ~i la clasele muncitoare. datori~ r~zboaielor lui Edward. scurta sa domnie a luat sfa~it cand sotia sa. Edward alllI-lea (1327-77) a fost o persoan~ deosebi~. lui ~i ceremonialul. A Ostilita~i permanente Inaintea desf~~ur~rii acestor evenimente. care O campul de lupta de la Bannockburn. Anglia ~i Scotia se aflasera in stare de pace pentru o lung~ perioa~ de timp. Scotia a devenit ostil~ ~i a Inceput o alian~ cu Franta. In locul robilor. arcul. Roger Mortimer. Printul Negro. luptatorii recrotati erau platiti. In vars~ de 68 de ani. in I 314. ~i cu o armat~ la care s-au al~turat ~i magnatii. O Tarii Aceasta Galilor harta cucerirea de catre ilustreaza Edward 1(1277-84). Din punctul de vedere al lui Edward. printre altele. iar noi tactici ~i o noua anna anglo-galeza. care a slabit ~i mai mult fragila sa autoritate. infrangerea lui Edward al 1I-lea de Robert Bruce la Bannockburn. care avea s~ dureze 300 de ani. Feudalismul era In decadere. limba engleza a Inlocuit treptat limba franceza. in vars~ de 18 ani. Aceste noi descoperiri le-a dat posibilitatea lui Edward ~i fiului sau. sa obtina victorii importante la Crecy ~i Poitiers In razboaie Impotriva francezilor. regina Isabella. in 1314. cu Franta. care a fost incoronat rege In 1306 ~i a reu~it s~ supravietuiasc~ pan~ cand Edward. Cu prins ~i exec~tat. Isabella ~i Mortimer au detinut confrolul asupra Angliei pan~ in 1330. O cauz~ a e~cului lui Edward in Scotia a fost conflictul simultan. facind din Castelul Windsor un decor somptuos pentru curtea regala. ~ 13 . care a secerat aproape O treime din populatie. intr-a oarecare m. Aceste curente au fost accelerate de "Moartea Neagr~" din 1348-49. s-a Intors din Franta cu amantul ei. ins~ aproape imediat dup~ aceea a ap~rut o nou~ provocare din partea lui Robert Bruce. cum ar fi increderea in nobilii straini ~i alte persoane favorizate ~i nu in proprii s~i magnati. a asigurat independenta Scotiei ~i a umbrit pozitia regelui.9 ~ . fermieri independenti ~i muncitori liberi. f~rn s~ se intereseze prea mult dac~ ace~tiaerau ~erbi fugari. impunand aceasta tendinta In epoca. adica prin Jafuri ~i rascumparari. separat de vecinii lor de pe continent. in 1305. sumele enorme de bani cheltuiti pentru campaniile din Tara Galilor. Edward Ins~i a creat gropul de elita "Order of the Garter" (Ordinul Jartierei). care i-a detenninat pe proprietarii de p~mant s~ angajezelucrntori f~r~ s~ le impun~ conditii. ins~ Edward a$tepta s~-~i ia revama ~i In cele din urrrul i-a infcint pe dU-5manii s~i in 1322. razboaiele repr(:zentau o metoda buna de a le da de lucro nobilimii agitate. Scotia ~i Franta l-au determinat pe Edward s~ fac~ rost de bani prin orice mijloace. care s-au amestecatIn domnia lui Edward al III-lea. devenind limba oficiala -una dintre multiplele dovezi ca vechile diviziuni care existasera Intre normanzi ~i saxoni disparosera ~i ca englezii devenisera un popor individual. a reprezentat o lovitura teribila adusa prestigiului regelui. deja supranumit "ciocanul scotienilor". care erau. iar serviciul bazat pe proprietati de pamint dadea na~tererelatiilor bazate pe bani ~i patronaj. inrau~tind relatiile dintre el ~i supu~ii s~i ~i epuizand resursele regale. in timpul domniei lui Edward. Sfar~itul cavalerismului Cultul idealurilor cavalere~ti~i cavalerismul au ajuns la apogeu Intr-a perioadaln care asemenea notiuni feudale deveneau demodate In politica militara de la acea vreme. au Inceput sa ameninte suprematia cavaleriei.lsura. precum ~i de a le da baronilor ~i oamenilor de rand posibilitatea de a se Imbogati prin mijloace deloc etice. Acum. Edward alll-lea a mo~tenit aceste inconveniente. Edward allllea a fost obligat s~ abdice In favoarea taruIrulul s~u fiu (~i acesta Edward). de asemenea. in locul serviciului feudal. schimbari sociale importante. Totu~i. Noul rege a cornis ins~ ~i el citeva gre~eli grave. cauza calami~tilor din timpul domniei sale. a~ezat in fa~a unui grup de episcopi ~i calugari. Munca in schimbul salariilor Au avut loc. Marea victorie a lui Robert Bruce asupra lui Edward la Bannockbum. cand Edward al lII-lea. a murit In timp ce se Indrepta spre nord. f~ra rost. in plus. ~i a Incurajat constructiile extravagante. creand plata rentei.O Regele Edward 1. ciuma a creat O cerere urgent:l de munc~ agricol~. Baronii au trecut in opozitie deschis~ ~i au supravegheat fiecare ~care a regelui. Aceste lupte au marcat Inceputul Razboiului de 100 de ani dintre Anglia ~i Franta. fiind apoi ucis cateva luni mai tarziu In castelul Berkeley. i-a izgonit. ca~ a promovat un cult al cavalerismu- timpul. groaznica cium~.

! ~ .. favoarea lui Bolingbroli ~i comunitatii nu 1 ".. .~ i~ ~ .. ~ --I .aranilor din 1 381..{'\I~ }10"'.: -r ..~ I:. ~ " .' I"' ~'". Bolingbroke. Mii de \arani au mar~aluit prin Londra. -~ O John Ball conduc3nd Rascoala .~~ -"" . I..96 I devine rege al Scotiei 1297 Wallace se revoltci ~ c."' " "" "' /1 /:/ I)\'r":c.~ ~ ~ I.~Ii!.:: .. ~ 1381 Rciscoala tciranilor Richard 1399 alll-Iea este detronat ~ .-83 I cucere~te Tara 1292 coroanei Baliol Galilor 'ui John ~ ~ l~':\+.. in 1 399. i~I.-~"' 'c -" -')~ -" . \:I!~1J. !. In 1399. ~ ~.. distrug3nd toate registrele feudale. varul lul Richard.i.nfrangerea ~i moartea sa la Evesham Edward fncredintarea 128:J.- ~-~ II ~~ ~~"" 1298 I i/ fnfrange pe Wallace ~i fncepe cucerire a Scotiei (panci fn 1304) 1306 Bruce devine rege al Scotiei la ~ Robert Edward all'-Iea 1314 este fnfrant Bannockburn I \ » ~ Edward all'-Iea 1327 este detronat 1337 Rcizboiului ~i asasinat Izbucnirea de 100 de ani 1 1348-49 Moartea Neagrci I:. ' / ~ ~ II . ..::-_. electorala a fast intradu dal~ li Wat e tan:Irul a aflat:I la I Richard al 11ere le-a irnpu :)ndu litate rsibile.ise z()lvarea.28 ANGLIA: REGALITATE $1 COMUNITATE ati st~panil >rietari de lt~ d( Neobi~nuita I aceasta situatie taxa tensianata. .. II' ~~...58 Prevederile de la Oxford 1265 Victoria 'ui Simon de Montfort la Lewes. ~. DATEIMPORTANTE 1215 Magnei 4 Semnarea O Richard alll-Iea inmanand coroana lui Henric Carta Bolingbroke. ~.~ Scotiei Edward William Edward a doua 1:J.. ~a lui Rich parlamel detr [mas singur... 1:J...'. . a devenit regele Henric aIIV-Iea.!~J ~ . .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful