You are on page 1of 48

Coleqia "CANON" este coordonatfi de A/exandru CisteJecan

Copena: Dan Zbarcea
Editor: Alexandru
:g 2000, Editu""a "AULA"
O.P. 14, c.P. 13.67, 2200
Tel/fax: 068/31.15.08
reI: 068/32.66.47
:l:J Sorin Titel. pentru texlele ce ii apaI1in
Redactor: Mihai VakuJovski
Corectura: Loana Druga
Tehnoredaclare: Viorel Ciama
IS B.N. 973-8206- j 0-3
Cartea a aparut cu sprijinul Minislerului Culturii din Romania
Daniel Vighi
SORIN TITEL
monografie, antologie comentata,
receptare criticl
AULA
Cuprins
ORIN TlTEL
roza lui Sorin Titel sub exigentele receptArii 7
ejllnul pe iarbti. LlIngo CalaLOrie a prizonierlilul,
Noaplca inocen{iI01: .. ....................................................................... 11
iclul rom an esc sub lupa criticii . .. 2
DATE BIO-BJBLlOGRAFICE .. .............................. 4\
ANTOLOGIE DE TEXTE TEORETICE
Sorin Tite! Intre autorererentialitate ~ i tictiune 4
(fragment din Herman Melville. Fascina{ia marii)
CAHitoria se I n t ' i l n e ~ t e 46
(fragment din Billy Budd. gaMeI'll!)
A,tarile teme ~ i cotidianul 48
Cercill nebl/nilor 50
In call/area Ira Cehov 53
ANTOLOGJE DE TEXTE BELETRISTICE
Ii/ra CU ochii inchl$i 58
DeiwlUl pe iarbii (fragment) 60
Pusarea $i limbra (fragment) 64
Cllpa cea repede (fragment) 70
Femeie, iata Fiul Tall (fragment) , 73
DOSAR DE RECEPTARE CRITIC..\ 79
licolae Manolescu; Livius Ciocarlie;
Mircea lorgulescu; VaJeriu Cristea;
Vasile Popovici; Luclan Raicu;
Gabriel Dimisianu; Cornel Ungureanu;
Ovid. S. CrohmAlniceanu: Mircea Martin
SORIN TITE
Proza lui Sorin Titel sub exigentcle rcecptilrii
imbajul aratl! explicli oarneni, comuniHi\i, istorii; limbajul
lumineaza prin alteeva dedt prin ceea ce spune; el,
Iimbajul, c1nd nu spune. spune; numai eli pentru ea sl! ajungi la
asemenea rafinament e drum lung nu ii e dat oricui sll-1 poatli
srrabatll. Sorin Titel a gAseascli drumul propriei originalitAli
In chiar acest fel, de aeeea este proza lui astllzi altfel decit a lui Marin
Preda, dedt 3 lui A)exandru lvasiuc, dedt a lui Nicolae Breban.
Ascultali cum zice prozatorul. asculta\i cum spune sll ..... 0
cotsa coaplii a cii:;UI lingii farfuna doamnei Leli(ia a palal {ala de
masa. N-el,i cules coisele ntci asla:i. a spus dOJnllll{ direclo/' Penfrll
dulcea(a sint numal bune, e pacal sale lasall sa se frecca, Cherna/i-I
pe Cornel sa Ie sfringil. daca voi nil va a;unge(l, dadi nil va putel; {ace
pUlin fimp.. _S-a pormt. din senin, a pala de vi/1{ $1 lampa ell petrol de
pe masa a pUpi;t u$or" (CUpa cea repede. 89)
Opera lui Sorin Tilel este asemenca aceleia bacoviene, simp111
complex1\, la indemina plinA de un rafmament care scapa oricami
avint analitic doar ambilios. La fel ea in cazul poetului care spus
ca, iatil, veacul I-a alit de cult inelt prive$te
peste semeni aici. ClI eullura marc a lui Sorin Titel, un ceva de
nepoveslit (doar) eu uneltele ale henneneuticii nj se impune.
I-a$ spune acestui ceva: drum clltre a-culturalitate'; nu daca acesta
este numele exact a ceea ce imentionez sa pun in evidenlil in paginile
care unneaz.l\. A-culturalisll1ul prozei tHeliene (ea .,achizilie" ultima
a unui scriitor infometat de cultura) este unul dintre marile
paradoxuri ale literaturii noastre modeme. Modul in care a-cuJrura\ia i
s-a impus trebuie scrutat din unghiul ingust dificil al raportilrii Ja
imaginarul creator, la destinul acestuia, cum ni se aratl'l in
devenirea serisuJui sau prin dezvAluiri succesive mereu reluate al
resorturilor vielD, Ce cum anume este viata, cum se intimplil toate
de-a lungul ei. care esle ace) ceva care ii imprumutil. semnificalii
adinci. pe linga care trecem orbi in viata de zi cu zi pentru estc
nesemnificaliv, toate aeeste intreMri-tcme-obsesive slnt prezente Inca
din vremca yolurnului de debut intitular Copacul. A$adar redutabilul
paradox pe care s-a priceput Sorin Titel sa-l aduca in Iiterarura romana
s-a ivil din convingerea sa. treptal dobinditA, ell "marele" $i
"definitivul" sens al vietii se aseunde ill aparente1e ei
nesemnificative; aeeasta eonvingere I-a impins ineet spre tTeptata
a-eulturalizare a prozei, cum se manifesta aceasta in vastul
ciclu romanesc care incepe eu romanul Tara indeparlQl1J
eu tulburatorul poem epic Femeie. latli Fiul Tau.
7
an;el VIghi
Pe de alta . Sorin Tilel (monografic)
'. parte, Ideea cli •
!n ntmuri anodine este a vlala poarta sensu rile '. . ., . .
lmpune Ca atare In scr' banaJirate a mod a.?/ncl Asemenea lucrun se afli'i, cum se spune, In mice In schl{ele dm
pentru a devenJ Joc c ISU ul Sonn TiteJ Inca din v ernlra!lJ. Ea rimul volum, chiar dadi acesta este modest sub aspectul realiUrii
ImpOrtant In proza In .proza. oprzecista. debutul artistice. Le depistealii de Inrfmp}nare, .ecourile
capatli consistenlii T,rel, CI programul po . cest. fapr es
SOCotesc un ceva dob/nd,ev
me
al scriirurii. pnn
dirnporriva I It, ca Once lucTu profund cest
continua ml a fi mai ales 0 ach ?oar pe ca
vlelli in aspecrele e,enara Jia experiere cum ar IZIfJe
launrr!te ale aminr'1 'lmodeste, per teologli,
materic or, ale reveriilor, al/ /n. ecouri/
ex.,s!
en
1ei pe care s ..a Unor CaVtilri iorr-un or' gra lei
orrgInai. cWIorul a ajuns sa-l povel20lH es:nrlal
Cum anume S-a dcz,v steasca In chI
care am enunrat-o ,.oltat program al a- '..
exemplificam prin mai sus, ne pe
studiu Sa 0 °ola pe care 0 Yom or an m "Strlldu,1 sa
?lJnl fe:tat prin ciieva .ca programul In cUpnnsul
Inalre, nu maril e Iml.tan nu vorb T s-a
strrveasca Cilitoru} i-au a e. dezbarerilor
e
e nu
am gasir-o sug nl
ma
! lu! S?rln Tite} opera' men lie sa
Dumllru Tepeneag din erala 1968, pr.oza.
actllal In c IHerarli" inritul ar;,col al lUI
wrbti. "Sorm Tirel' seare est.e dlScUlat microromanaI, to.stau 01
sale" An acolo, .. nil se feme d U elullul pe
este 0 forma de
ee,b
ceea
erOf/ romanului sinl cc reZU/Ia ne spune ch' e arpropla de
ca, sune/e," re sfioase, ((ira ChiP, sim 'r ,epeneag,
cmdva :. Traseul uncI nll ,au Sou fIIoi e <.ol1!urun.
conceprllior des pre m d tre/?tale de pI CI, l'd
0li
llVUJ
deve.n1re Subtextualti. a
nUI11It, cu vorbeJe lu a ceea e to\;mal 0
strome" Cn:dJnfa in Tepeneag, 0 c Ce ar fj
al devenirilor literare r. t?tllCrnlc,a llteratuni ca (... )
de propria sa menire la 1pe
eu cele ale /ileraturij' ,a t .estetle, inlo
cu
iasC!1 IOU
In lumea de Ia modul c'to
ate
ale vlelll
tl
/
e
nu e de m,rarc a propr/llor sale se poate de A
morra. n1l e,\"istiJ·, $i cli aplu! cil .. allfol'ul ajunge I .. A$a
ea scrisul tile!' nit Se paUle sP: (.U'!.c!UZlO .cd
artlfe'Cu/uJ III care .. e ptna e ican: . De aId
(lutonom. ell 0 c1arilate Ie, la
ste
unul al
prelJlerg indeapl'oape ;'lOlemall
ca
. in afara mate; IS oa:eculn
Ll/ceard"'l, I1r, 36/J968/ecare rlJld sens" (Vale/
el
:0
. III flSlca 111
8
au Insotit debutul; astlizl - dill perspectlva dlacronrdi a devenLm operel
10 ansamblul ci modelele cUltu,raJe eliberarea de acest:a ni se
impun cu peste to.t, m pro:za
lui Sorin Tlte!. tema obsesla .,marll cultum", a cultum socot/te
aflate In conflict (psihanalizabil subtextual,
contextual textual) cu "frumuserea" (trans-estetica greu de grait
intrUclt este a-cuM) a vietii eelei Cele doua se aflA in
geografia imaginarului creator intr-o confruntare muta mai adesea
neinteleasli) care va gasi ceIe doua maxime 1'1 romanele LUllga
caliJtorie a Fiul Tau. In LUllga
a prizo/fleruIUI. Ilteratura lUI Sonn Tltel se hrane!?te maXimal dm
literaturli. in Femeie, Fiu! Tau,
via{li Cum am spus deja, cnllca a mtuII dm mceput cite ceva dm
aceast1i perpetuli stare contlictuala dintre soi de de
romant1i cOQtrabalansat de un perpeluu neadorrnlt simI cultural
In 1964,(n!,2) Ion Lungu. dupa ce a?uce
cllveOitul harael IdeologIc (" lin final' proza/or falentat, recepllV 10
problematic!.' eticii a no., ") se intr-un
care un Vlllor laltmotlv un PUlICt de al
prozei analizate; uce crilicul .. Nu toat'! instal1laneele sale devin
ell adevarat il1leresante Si semmficative. in definitiv. bi'iJrinul care
moarrea SO{let 1111 are in (ala 0 rragedie propriu-zisa.
Moartea. in asemenea ca:wri. intra in ordinea fireascli a lucrurilor
nil vedem de era nevOIe ca alilontl sa sforllie asupra ei ",
In. George (Co'!temporanu!, m.49, 1963)
examlOeaza alte clteva prcdlSpOZI!lI ale L01agrnarulul creator, spre
.. virs.tei in coracterlll vall/emlor. (..:)
determlflanle modlficlmle pe care Ie aduce aCl?asta In
comporlamentul lor condian ". este ancorarea .• in
COlldiall", apoi .. relevtIrea semnificalillor banalulw. a inlimpliirilor
celor mai Cli pllltnto" Este depislatrt 0 altl1 viitoare
a prozei lui Sorin Titel, $i anume capacitatea sa de a crea
atmosferll: imagmarul crealorse mobilizeazl\ prin temporale
(remancnte ele In proza ce se va anume \ remea amiezii
a dupl! amlezii, varn, in plina caldurli. iama mai inlotdeauna feericA,
adesea posacii ci\zl.Ilii in aUlomatismeJe unei vieti alunecare
,in rutina. Alre c!teva :.trasaturi" .a.le
dlSpOnlbJlttl!tl <l ceea ce am numH poetlca a-CUllUra{lt::1 Ie regaslm In
ceea ce criticul nUl1lqtc ca liind "capacitatea oamenilor" (mai
degrabll a autorulUi. am nee noi) de. a .. comllmC,I wnplu. dlred
nl1lur1/"; slIlr .. (IIui I/Iult inca. au, pOlril'lf
/lnprCturarilor. .\OflOlJlaf/ carOl.uris/lc::! 1/1 Sf! hI/curti SIIK('r de
..
-,
,
Daniel Vighi
apt1/1 lor. se comporta ell 0 fermeciitoare ingenuitate, /e vm idei
grozave, nemcJlpomemle, dar contextuJ e totdeauna unut cum /ILl se
poote moi cotidlan" (George Muntean, art.cit.) Toate acestea sint
virtuallt1\ti ale lum ii aceleia a-culturale din ciclul romanesc de mai
tiniu. Via\<! se in misterul ei simplu in chiar aceste rinduri
indepartate ale inceputului.
Ar mai fi de spus, pentru exacta situare a lui Sorin Titel in contextul
istoric al generatiei sale, ca debuwl sau a fost simtit de la inceput ca
liind oarecum excentrie, nepotrivit, cu un deficit epic implicit
axiologic, care marca, de fapt, toemai acea subtire aproape invizibila
alteritate care-l scotea in afara abordMilor epice previzibile,
devenile, prin folosire, conventionalisme comode pentru
recept1\rile Ln Luceafarul (nr. 311964). in articolul Prozatorii
tilleri $i amabilitatea. criticii, Mihai Drugan ii lui Matei
Calinescu faptul ca "Inrr-un recent articol despre Judecota de va/oare
$i generalizarea" (Gazeta Iiterarli, nr. 38, 1963) acesta "aiunge sa
a§e:e, CLI 1/$urilllo. pe ocelQ$i plan. seriitori mult difereniial
i
co putt're
creatoare $i e:cperien/o artistic(i (N. Velea, FanU$ Neagu, Nicu/ae
BrebOJI, V. Rebreanu. Sorin Titel, D.R. Popescu) ". Alaturarea lui
Nicolae Breban Sorin Titel unor Neagu, N. Felea sau Vasile
Rebreanu este socotitli Lui Matei ClIJinescu Ii este
un reI de "atitudine opologelica" camuflatli. In ceea ce-J pe
Sorin Titel, Mihai Drligan respinge tocmai ceea ce va fi si'l fie partea de
adinc1\ substantiala umanitate din proza sa, anume spre
"armome pllrilOtea I/1ferioarii" care ar fi tulburata (inestetic?) de
"oroarea lor (0 personaielor n.l1.) de slngllratale Si
sll[leteosca ce-i c:uprinde uneori" Apele judecatilor axiologice ale
rccept1'lrii debutului titelian se despaJ1isera deja intr-un drum
ireversibil, [impede conturat. lata cum apar ele intr-o fraza revelatorie
din anicolul citat: "este U$or de dedus eli pentrll cromcani
COlltemporan1llu; crealia Illi Sorin Tite/ ar sra, de pi/dO.. in privim
a
va/orii, mai sus decit aeeea a lui Ion Lancrcin/(In (des(iin{ata alci).
ceea ce or pUleo sa faca placere Illi Nicotae Manoleseu". In
arricol este respinsa a alti'l virtute inovatoare a scrisului titelian pe care
o yom regasi, de altfel, in scrierile de mai tirziu ale generatiei
prozatorilor anume literatura inspirata din cotidianul.
socotit prea "obi$l1l1lt "; mal mult inca, autorul articolului respll1ge
.. descnerile de fapte minore " deoarece acestea nu ar aduce ceva nou
"in ordillea artistice" Sintem inca departe (cel putin in
felul in care privt:sc poetica prozei unii critici ai vremi) de a socoti
"descrierile de fapte minore I, ca fiind 0 infaptulre, valida estetic. a
scriiturii modeme. Neajunsul rec1amat de Mihai Drogan imi pare a ti
unul dintre cele mai importante desehideri ofcrite de opera lui Sorin
Tite] in literatura aetuala romaneasea. Plonjarea in nesemnifieativ este
chlaJ expresia modema a unei lum! in care plictisul, derizor!ul,
\0
Sorin Tile) (rnonografic)
blindetea filrn mari .. idei" .. idea/llri" este mod de viatli; de aceea,
chiar de aeeea, "substanfG epicii" e, yorba criticu lui, "wit de firavil";
sintem la incep.uturile unei lumi care. in fapt, nu prea va avea ce spune
,.ESENTLAL iN ORDINEA CUNOASTERll". Si aceasta datoritll
(printre altele) tehnicii .. cinemorogra(ice de expunere a faptelor"
(Gabriel Dimisianu, Gazeta literara, nr.46/l 963), a acelui aparat de
filmat care va deveni zeitate lutelarli a poeticii prozei noului roman
francez inspre care va evalua scrisul lui Sorin TiteF. Pe de alti'l parte,
ceca ee spune autorul ,.ESENTIAL iN ORDINEA CUNOASTERIl"
este un amalgam (unk pinli la el in proza noastrn. intrucit este de
origine ruseascii) dintre idilism drama, respectiv tristetea
inconsistentii a insului atlat fatA la falli eu marile teme ale conditiei
umane pe care Ie vede limpede a-cultural) to simplitatea oarecare a
vletii oarecare
l
.
Deiwlu/ pe iarM, LUflga cilllitOlie a prizollieru/ui, Noaptea
iflOCell{i/or - carti ale diutarilor epice, ale experimentului. ale
modernitatii canonice
In plinli epoca a libertatilor literare, adica In anul 1968. critica
alatura proza titeliana unei vadite orientari ,,spre anliepic"'. Este admis
faptul cA acesta, adici'l "epicll/ antieplc", adica aventura frazei care
aventura, dupa cerinta lui Jean Ricardou, un corifeu al
Noului-nou roman. "se impLine tot mai mult ca 0 realitale eSlellcii"I.
Ca mai Intotdeauna dnd apar asemenea provoci'lri dinspre
modemismul european estc adus in discutie mult hulitul mimetism,
reflex al anilor treizeci, cauza sigura a pierderii chipului, a
specificului Iiterar mai apoi, desigur, national). a modei
literare ultime, care, ca de ftecare nu este la zi. ci mai degrabli
reflex tardiv al unei sincronizi'lri intirziate. Microromanul Deiullul pe
iarM antreneazi'l ideatic noi abordAri conceptuale, temele mari precum
Istoria, medita\ia dramatici'l, insul singur In fata puterii siot inlocuite in
hermeneutica provocati'l de proza lui Sorin Titel de un cu totul altul
protocol conceptual, se despre strategii narative (expresie a
unei autoreflectAri textuaLe) despre durat!. despre tlmpul interior trAil
tensionat, despre Personajullui Sorin Tilel "nu are nume
$1 nil prinde cons/stemo"; ceea ce reline dill evolutia sa in
cele din urmli, cititorul sint (doar?) .. sen:o/ii1e sale ", (doar?) "trliinle
sale intens a(eclive core-i coloreazjj existenra". 0 specificalie care
calitlel\ micul roman in rindul inFaptuirilor innoitoarc, in sens modem.
ale creatiilor literare din deceniul al este faptu] aiei, in
spatiu I aceSlel proze, "individul are senIoria depersonalirorii ",
.,(l/lgoosa se insinueazo", lumea pare definitiv "allenata'"
Solidaritatea ci\utl\rilor epice este corect dlagnosticflla: ,.De;unlll pe
iarbif continuii, ell stare de sentiment. romanll/ care I-a preeedat
11
l1aniel Vigili
Reimoareerea posibtlo'''. in sehimb, cronieii 'imi pare a fi
ehiar miza modemita!ii subtextllale (existentialismu) contextuale
(eonditia soeial1i a insului postbelie) a microromanului despre care ni
se spune cum c1i suteJil de .. 0 prezentare prea undimensionala a
olnulut', Unidimensionalitatea aeeasta este ehiar expresia a ceea ce
existentialismul a erezut a fi - I-a botezat - cu coneeprul de
reificare, adic1\ pierderea 'in llnifomlitatea metropolei sau
a ideologiilor.
Ar mai fi de adllugat cll toemai aceastll .. prezentare prea
undimensionala a omului" este eea care 11 reproiecteaza 'iOlr-un alt
rapon eu tot ceca ce el nu pare a fi. Omul, object intre oblectele lumii.
intra in re)atie de solidaritate muta eu tot ceea ee este exterior
menescului din el: "camera de hOlel, Sfrazile, stell/a de autobu:e,
gara, (II II' lui, ninsoarea - loate primesc 0 insemnafclle specialii,
/iindcii lOale sint permanen{e pe linga care eroii free lasind In ele
doar frlste(ea ireversibil/ta{ii lucrurilor '"
In privin\a romanului LUI/go ciiliitorie a prizol/ierulul,
eompunerea eea mai ap1\sat modema cea mai evidenta ca efort
experimental, eritiea marturisit adesea perplexitatile. alteori
iritarea. de eele mai mulle ori a catalogat-o ca pe 0
a unei tehniei prozastice dublate de asimilarea
eon$tiineioas1\ a unei ideologii Iiterare. "E greu de spus ee
Sorin Tilel cu aeeasta Lunga catiitorie a prizonienLiui ",
Al Dobreseu'. Criticlli SQcoate d\ in primele pagini ale cal1ii "serterea
respeCIiva" ar putea fi "lin rOil/an de razboi ", pe um11i Ii atrag atentia
,. pasaiele de ah:.urd discref ", spre final romanului comentatorul
.. inc/inti" spre "parabolci" penfru ca abia ultima paginli "sa
intllle,w (adresaretJ se indreapta spre un ipotetic cititor, n.Il.) adevli.ru!.
Ai fost Ira'S pe :.(oara. 01 10s1 momil chiar constrms sa ceva,
ceva ce nil poole sa vinJ pentni co totu/ nu e dedI 0 farsa. Frullloasa.
ce e drept, l1li insfl Si (Jrtgmolii, ea af/indu-$i riiddcinile in ear(ile
Noullii roman'. Coneluzia previzibila. este unnatoarea: "Luflga
c(i/(i/orie 1I prizoJlierului este 0 carte mimelieii". De buna seaml1 cli., In
acestei senlinle. se Impune oricui 0 intrebare inevitabila: este
tOlu$i ceva original In acest roman? Pentru cronicaroJ djn capitala
MoJdovci dlscursulul lUI Sonn TiteJ are doul1 fundamente care iI
justifica estetie $i Cd originalitate posibil1l.: valoarea distantei (e de
inleles aiei sentimcnrul pe care tl-1 dl1 instrliinarea presupusa de
callHoria spre niciunde penlru nll se $tie dt timp) Jocurile. adica
ludicul, in care raportul \ietima-calliu este Vazllt c1nd ca expresie a
advt>rsll<'llll ireC'oncillabilc. etnd ca una a solidaritatii ine-xplicabile
de aceea, Cu toatc nccstea "romal1ul"/bl ui Sorin Titel nu
e dedt. (l simp/Ii demrJ11.\'frape a IInei reze, exerclriu epic iar nil
epIL'a 1/1 Ltmgu elililfor/I! a pri7.oltierului mat mult decit in De;u"ul
(Ie i,uhl' "\',rm TIfl!1 I'I! perleel srclpfn pe fe!ll1icCl ,fcrmtllli
1
Sorin Tilel (monografie)
e de ca eo sci-$i gaseasca Implinirea intr-o viitoare carle pe
asura posibililaldor autoruJul". SI1 remarcl1m d\ aceasta "perfecta
stapinire pe tehmca scrisului" va fi subsumatll In ciclul romanesc
povestirii; de la cum spune, interesullui Sorin Titel va evolua spre eee
ce spune; tehnica devine 0 chestiune secundara: cum se va TncUna
definitiv In fata lui ceo
o interesanta observatie, ca prefigurare a traseului de mai tirziu al
autoruJui, am gasit Intr-o cronica a Danei Dimitriu. Yn viziunea
cronicarului, Sorin Tilel are djsponibilitatea de a eauta materia epica
dincolo de reflectia euJruraJl1, malt reflex ivA, eu excurSUTl filozofiee
eseistice in care autorul
ll
, prin eroii slli, seruteaza sensul isroriei (cititi
u majuscule), Despl1rt.irea aceasta este esenliall1; ea se Intimpll1 in
sensul a-culturatiei pe care am amintit-o ea fUnd 0 componentl1
dominantl1 a scrisului titeJian ce va treptat teren 'in defavoarea
modelului "castrator" al culrurii "inalte", Virtualitalea aceasta este
pus!! tn evidenlA de Dana Dumitriu prin alaturarea romanului lui Sorin
Titel de Carteo {ii/or a lui Mircea Ciobanu. Si de 0 parte de cealaltli
maniera este cea aIegoricil: ,,(.;eea ce deosebe$le i11S0 aceSle dOUG
modalJlati alegoriee esle, pe de 0 parfe. factura eseisticii :ii
moraliZaJoore din Carteo {iilor :ii, pe de alta parre, natziro strict
sugestivii a materiei romanului LUllga callitorie. LiPSI/ de so(istiea
determmanta $i esenliaJ(j a carlii lui Mircea Ciobanu, romanll/ lui
Sonn Titel este in fond 0 opera poetrca deghizatti. 0 medita(ie ill
termerri alegoric/ osupra corrditiei umane ",: (s.n.)
I:. de am intit faptul eli., 0 data cu emanciparea In sens modem a
caqilor etapei experimentale a lui Sorin Tite!. referinteIe la modele
literare ilustre se indesesc; cutare critic erede a vedea sirnboluri mitice
culturale in roman: "e cll se pOOle de plau:ihil" spune el ,,0 vedeo
[/1 eei trei drume(i (...) $i in fantastica lor ealatorie 0 u/uzie, eu sensul
tnversat. la legenda bibliea a celor trel magi 1/1 cautarea pruncului
s(int AU/orol insu$i ne vine [n fntfmpinare, de vreme ee, la [nceputul
romanulUf (... ) "'J este "pomenit un distih eminescian" alaturi de alte
.. contammari" avind origini tn mitologii Ie pagine .. (mau/ FeclOarei
Maria, ace/a 01 lui Charon, {umra$ul, :ii al (luviului de la treeerea in
Infern: Acheron etc.) ". Nu lipsitll de ternel este aIArurarea de romanul
Nebunul $i {Ioarea a lui Romulus Guga: modemitatea este vadita in
ambele romane dintr-un soi de absurd eu involburari
fizlologice Cll notatii concrete. reaJizate printr-un remareabil simt aJ
pJasticitatii",
Itinerarul eelor trei eroi ai romanului poate fi expresie simboliea a
cautilrii substanrei epice, dupa. cum poate fi. desigur, altceva Inca
mal definiliv gray in ordinea semnificaliiJor Iiterare: expresie a lumii
eonccntratiqnare, a deIirului pu[erii discrelionare, a anihiHlrii
Individului. Inamte de toate insa, drurnul prizonierului $i al dllailor sAi
eslc 0 lunga defilare a nimicurilor lumii aeesteia, adica "stUlle pustil
13
Damel Vighl
ale IInor restaurante, nop{i/e pnn hale. bariicile de tir deteriorate.
oCl/rile "irane "/$; toate acestea produc "un ioc fantastic
semnificatlv pentru dllrata acestei tJ'eceri de 10 libertate la moar/e, de
la condilia comuna 10 ceo tragic'o, de la simpla observare a lucrurilor
la medita{ia existen{ialii Vitrine, manechine deteriorate etc., devin
imagmi-simbol. dar .yi imagini-clio$eu. nil a data inti/nite in prow $1
pic/ura de avangardo" 'O.Odatli pornite, conota{iile culturale se impun
'in mai toate cronicile care iau in discutie Lunga eiiltitorie... Rela{ii
dintre cele mai se ivesc 'in paginile de hermeneuticli
aplicata. Lui Nieolae Balota: .. texte din scolastici. Orl din Pascal", ii
.. vin in minfe ", acestora Ii se allituril gindul "refer/tor 10 exist en/a
ctilatoare a omului (homo viator), 10 eondilia omullli co raptura
inchlsa $i la divertismentul care ne face sa Ultam, sa suportam
con$tlil1/a propriei noastre condi{ii ",' Urmarea este eil .. Sorin Titel a
i:butit, in pll{inele pagllll ale romanului sau. sa conslruiasca din
elemente aparen/ derizori/. 0 re{ea wlburafoare de referin{e ".
Pentru Ion Negoirescu, analiza aplicat1'l asupra volumului Noaptea
iIlOCell(i/or pleacli de la douli presupuneri cu valoare axiomaticli pentru
i'ntreaga arhitecturn a interpreH\rii"; astfel, chiar "daca pare
{ntfmplare", faptul cli in volumul analizat ,,1111 lillu cllprinde numele
lui locob, iar altul smragma <wi ure scanle» " (.) nu estc gratuit, dupli
cum .. nu mai apare imimplatoare prezen{a obsesiva, in oceste proze. a
IInlli anumll element spalial - complet slrain hlerofaniei scarii lui
Jacob - ell valoOl'e de simbol profan, prectllli $i simbolismul profan­
eslelie allemei din bucala Ea vrea sa urc sciirile. ",
.. Swlbolul profan" pe care-I reclaml\ criticul este impus chiar de
prozli. de feluJ in care ea semnifica{iile in maniera "co
$/ cllm" ceea ce esle narat pare .. co $1 cum" ar fi 0 alegorie, in
limp, scrulat dintr-o perspectivli larg culturalli (mai comodl\) pare .. co
$i cum ,. ar fi dezvoltarea unui simbol tarn sl\ fie, in cele din urmA, nici
una. nici cealalta. Ceea ce tensioneazli lectura este locmai aceasll\
nesituare nici in alegorie nici in simbol, aceastli "oscilatie temalicli"
iotre cele douli. Reproducem fragmenlul, scris cu mAiestria cunoscuta
de Lon Negoi\escu, care pune in luminl\. mai bine dedt am putea-a face
noi, aceasta .,oscilalie lematica" In schi(a sus pomenita (EQ vrea $(/
lire scari/e):
,,«Ea» indeamnii eu slaminla (uneari. imperios) pe naralor «Sa
urce selinle» «<murdare» - de altmmleri atmosfera e naluralista.
femera are miini man $i nodllroose. expresie. poole. a voluntarismului
ei vinl. al (ranspirii. ail/indO! inflilaca senviciuri. ea consuma
anlinevralgiee, drogun); 10 un moment dot il leaga la ochi cu 0
balisla. el 0pllne din cind in cind reristen{o. fiindu-i leoma de a aiunge
«.'IllS» inainle co acoperi.yul cllidiril, in construcpe. sa fie gata; urclI$ul
se orala foorte dificil. el aluneco $i se roslogole.yle inapoi pe scliri.
pina (OS. 10 capullor. apO! aluneed se rostogole$te ea: rerlslen/a lui
Sortn Tilel (monografie)
nil ramine door pasivt1 (<< Am incepul atunel sa roc fOI ce-mi sla in
pUlin/a co sa ingreunez $i sa fac insuponabil drumul asra al nostru in
com Am incepur s-o lovesc pe 10 spale pro(itind de neaten{ia ei, am
un
incep"/ s-o lovesc pesIe genunchi CII doslIl po/mei. ori de cile ori se
ulta in olui parte, ba, din cind in cind. mOlivind co sinl obosit, ilia
lasanl dmadins in bra/e ohligfnd-o in felul acesta sa mii tragii Cll (or{a
dllpa eo»), de$i «em) conlinua a {i cea mai tare; adormilo de droguri.
eJ 0 ia in brar urcind as/fel scarile. conszalo ca poarla de fapt
e
po.... ara de piatra a slaluil Venerei din Milo; e acum glorios plin de
raspundere. cO/7$lient ca ochl/ III/nil inlregi se 0lintesc asupra lui.
Madar aspiralia (I/rcaLUI scarilor) se dovede$re 0 (i realizarea
artistica, transcendentl/I prolan. esteticul".
Poate fie eeva, dar poate fi altceva. Lacob, din exemplara
nuveH'i Moarlea lui lacob. poate fl el un simbol biblic. Cu toate
acestea cpicul nuvelei "se men/me. ea Sellll1i(icupe. inlr-o :ono mull
mOl obS<.'lIra". Ceea ce contrabalanseazll aceastA dezvoltare simbolicA
unilaterala $i, inerent, tnai sarac{j, este faptul eli scriitorul $tie (sau
simte nevoia) sa construlascll. alte sirnboluri care, paradoxaI, Slnt tara.
sii fie: $i ele funclioneazA in maniera acelui 'lea $i cum". latll-Ie
descifrate prio perspicacitatea analitica a lui Ion Negoilescu: "balrinul
ocob m se irl(a/!$eaZa inchis ;nlr-lln spa/iu rara ie$lre, inl,.-O odaie dill
care nu poote decit, tirfndll-se. sa priveascii pnntr-o fereslruicii
ml/rdaro inciiperea mislerlOasa unde se afla {illl sail losif, incon;ural
de cO$uri Cll rO$ii $1 trllcte. SiLUalla lUI {acob e de (apl beckel/iana
Importanre se "lidesc insa elementele spallale: odma sordidii.. slab
lummota. coridorlIl. lI$a (care. fie ca se deschlde singllra suu re:isla,
1111 dii afarii) Sail interiorul camlOnlllw acoperil de prelata. SOlI cllrteo
palratli $1 slrimta. ..
Desigur intrebarea pe care avem a ne-o pune este cum se poate
ca "prelala camionlllui" sa fie altceva dedt ceca ce este, cum poate ea
dob'indi semnificat
ii
simbolice. 0 daH\. ce nimic nu 0 poate proiecta 'in
vreun fel de vechime prestigioasll care sll a facA sa devinll
,. inlereSan/a ,. cullural. Rll.spunsu! este posibil de dat din perspectjva
aceasta a situlirii duble a prozei a de creat
ie
care Ii dl\ na$tere,
ulturala a-culturala 'in mAsuri diferite predamintnd c1nd una, dnd
cealalta pentru ca, 0 data cu ciclul romanesc, drumul prozatoruJui sli se
tndrepte cu unilaterala dinspre coltura spre a-culturalitate,
sau, altfCI spus, spre un ceva resim\il ca fiind esenlial in ordinea
fiintlirii sa fie depistabil in unilateralitatea incredinlarilor (daar)
cultura\e. Aceastl\ contrabalansare a simbolului cultural, mitic, sau
profan-estetic, cum il Negoi\escu, se petrece printr-o
proliferare a concretului. a senzorialului. a vizualizllrilor tarll "mizli",
cultural vorbind. Enumerarile acestea sint de gasit in aceasta analiza a
lui Ion Negoi\Cscu, ele VOl' reapMea sistematic analizate peste
ani In studiul lui Livius Ciocarlie intilulat Sarhlitoarea $i IImbrcr".
15
14
--
Daniel Yighi
Yom reveni. in finalul acestUl mventar al unei tumi concrete,
reproducem alte eiteva fragmente din analiza
lui Ion Negoitescu care pun In evidenta dinamica prin care textul
gliseaza in permanent1\ de la cultural la a-cultural:
"MOlivul spatial al odilli revme mereu in prozele din Noaptea
inocenlilor: odaia mincala de igrasie. camarula murdarii cu
dU$umelele soioase, odaia imbicsiUi de fum (bucala titularii a
clliegerii); odaia ineuiata. baricadata. din care evaziunea se (ace
halucinant. in alte aOOi. slraine (Diminet; eif/dale): odaia Cll mobile
vechl, greome. mahorite (Luminil tin;e); odaia ell paturi grosolane.
fotogra{li veehi pe pereli, lfimpi acoperite de prat: biblioteeti
diirlipiinata. odaia banalli, ell versuri pe lapelu! de deasupra
aragazulU/: odaia co un dormilor comun, de azil de blitrini (Strigillul.
I-Il). odaia cu nla$ina de C/lSW, (otogra{li ingalbenite pe pere!i $i vuza
eu flori de hirtie pe masti; adO/a mobilatli in stil renaissance,
ne/acuilo; odaia eu nlobila veche $i pra(uitli. unde locuiese doi
balrini: odaia imensa, cu nllros greu de urina $1 lranSplrQrie
inere(ea lui Aldo); odaia cu U$a incuiatii. Cll gratii 10 ferestre
(Audiell(e); odaia goata. cu perelii murdari. cu resluri de tala; $i hirlie
de inlpachetat pe podele (Scurt circuit); odlii in care Iineeze$le 0
racoare mueegiiilti, sola de bal Cll luminarile slinse, cu flori omite $i
ctoburi de pahare sparte. trans(ormindu-se in arena de eirc pustiu, in
sola de mUleu" Ji.
Jocul dintre determinarea culturala indeterminarea a-culturalli
este resimlit de Mireea lorgulescu ca 0 "epopee a depersonaliziiTli "::
manifest1i in De;lInlll pe iarM (1968) Noaptea iJlocen(ilor
(1970); aceasta "mareheazii op(irmea hOllirili'i a seriitorului pentrll 0
(ar/l1l1/ci de lalga raspindire inlileratura europeana: Kafka $i Beckett.
nOli! roman france: sint, s-a remareal, repere/e modelele sale".
In ciuda acestei optiuni "hotarlte", criticul a$teapt1\ ca dincolo de
"tehnica desiivfr-iifa" s1\ apar1\ miza pe aeea ., erea/ie tulburlitoare
delermlnata de 0 fntuilie profunda asupra suflefului omenesc". Ceva
similar Gabriel Dimisianu Tntr-un articol scris peste doi ani
(1973): "lips€$te spune el, "acester /ileroturi de ral/nament
artistic (... ) vigoarea de 0 propulsa 0 metaforii existentia/6 de
anvergura "-". Mircea lorgulescu este Inell mai aspru. Pentru aceasta,
Sorin Titel "era interesut" inc1\ de la volumu I Copacul .. de
surpnnderea sub aparenle eOl/ltille a unui liear de umanitale banala $i
fnduio.yatoare, mai amenlica dedI senlfmemele de pOl'ada ale eroilor
sub (orma unoI' bllsturi de bran: intiltale pe soell/rile unoI'
evenimente speclacl/loase Didaclicismul naiv esle insii simetrie
didactfcismulUl de superproduc/le ", Concluz.ia se impune de la sine: in
aceste pagini din volumu{ de debut .. tocmai perceplfa
cofidianului. fn/OCllifa ell 0 ,wnbolisticti puerilii ". Este adevl1ratll pinl1
la enlzime aceastl1 constatare, cu toate acestea, inzestrarea prozalOrului
16
Sorin Tilel (monogratie)
pentru surprinderea nesemnificativului este 0 cllrare in marginilc
careia se ajunge de la "simbo/is/ica pueri/a" a unui "didacticism
naiv" la ..!'eer;a cotidianull/l" de mai tirziu, Aici se aflll secretul
in aceSl posibil ne<:onventionalism pe care I-am numit grund
a-cultural; acesta numai el) rezista cu inc1\p1\tmare tendintei .,spre
conven/!onalislll" pe care Mircea lorgulescll 0 intelege ea "sti!izare $1
apel (reel/em la simbol": eriticului nu-i este pe plac faptul ca
.. scriitorlll «compune)) "; eu toate di pro7.atoru I ajunge "Ia
virlllo:ili'i{i de invidial, in regisIre Slilistice (ot mai pretentlOCJse,
.)rogresiv a,mnilme", eu toate acestea, zic. "sporul de subSlan/a
ramine minim in orice caz mult lI1(enor gr(1dullli de per(ec/ionare
(ormala ", De aici "arlifieialilotea" care "I:beste pretulindelli.
mdileren/ cli I1ste vorba de puerilele (cdetalil re\'elalort/)) din ,'olllmlll
de debul sail de cO/l1plicarele povesliri iii romane de mai tir:iu; nit'
intimpllilor. (lini a Ii ell purin(ci semnolarea vrel/net exeeptii. prOIa Iz/l
Sorin Titel eXCIlta nostalgiC spall III pilI' al candorilor infantile, liilldca
atrac{ICI spre vapOrO;;ifale $; suav/liill, sprc inocenJii Sl
/'oge:mle indiciJ tendin/a spre mmiatllrii ar/izanalii. evidenlii in
propor(iile delicme ale earlilor tipiirile de autor ".1
Grele vorbc! dezv1\luin judecali! Citeva disocieri se
impUJ1. E real1\ intemeiatl:\ toala sehita aeestu; drum "spre
convenlionalism" dobindit prin .. still:are $1 apel (recvenl la simbol";
e adevlirat ell scriitorul Ie cam .. «compune)", eu simt percep
fOl1area de a fi cum trcbuie. de a avea culturala: ambitia par
sa lin1\ loc de once altceva. peste mai toate construqijJe, imaginile
nenumit dominant. sentimentul ell literatura e
ceva nemaipomenit. 0 escatologie este ea, sfintele ale marilor
modelc vcghc<lza aceste vaporozitati. aceste suavitllti. aceste miniaturi
artizanale, aceste proporlii delicate. eu toate acestea, inclipatinat
greu de dislocat, ramine grundlll a-cultural, acel ceva se
tn cazul lui Sorin Tilel, trecTnd prin toate aceste cvasl sau
pseudo-convcnlionalismele. prin asimilarea tuturor ambitiiJor cu
dobindite prin "stilizare apel frecvent la simbo!", Pentru a
deveni ceea ce-i va fi Jat s1\ fie, Tite] a trebuit descopere, dupA cum
spune Mircea lorgulescu, "posibi/itli{i1e simbolli/tll $/ ale prozci de
(actura ttnematogra(ico", a trebuit sl1 rCDunte la cursivltatea narativ1\,
a fost nevoie de sincoparea ei prin ., desf! repezi sc/wnbori de plan,q
de !'itm ", s-a impus Cll necesitate ,allernarea unghiunlor" marire
(sau miqorarca) "distanlelor ". Dorinta secret1\ a aces tor succesive
siluiri vioJentllri imi pare a fi dorinta de surprindere a
fiinlei In integralitatea ei. Intr-un intreg pe care atit de bine iJ sinH
scntimentalul nostm scriitor in cutare seri pe ctnd asculta muzica pe la
('oncene cu pe clnd. la cinema, em0f!0nat Sclava
IlIhirii sau Umhrele slrtimv,vil()r indeparfali: atune) probabil cll 0 n
sUnlit el d\ dincolo de muzidL dincolo de film, dincolo de privirea
17
Vlgh'
ingenuu-miratll a vreunui portret renascentist se afla un ceva integrator
cl\ pesre toare artele se poartl1 (precum Sllntul Duh in vremea de
dinaintea Genezei) viala-cea-de-zi-cu-zi. via\a acelei priviri
Tncremenite secular In expresia ei ingenuu-mirata, viata care seaman1'l
acelor ritmuri de prin cUlare cvartete schubertiene, viata care seamllna
capodoperci epice a lui John Cowper Powys intitulata Cercul
nebu/lilor Posibil ca asemenea imbolduri sa-I fi cutreierat pentru a
dobindl ceca ce Mircea lorgulescu Ti cll nu poate
anume "slIgerarea umll (i'ogmenr de vWia integralii, de la nh'el social
la eel 01 eonJlI/IIiei Si chlGr 01 biologiculw", vorbind el despre acest
.. il1lreg e(ort tehnic" pc care Sorin Titel I-a "depu.'i inlru
aulenliellate ",
critica a pus in valoare aceasta posibill.l dubla dlsponibilitate
a scrisului titelian, pc de 0 parte anvergura culturala, efortul spre cit mai
mult mai bine in tehnica sincronism de cealalHi, 0 anume vocalie
a ceea ce Lucian Raicu .Jondlll a(eetiv··
t'
al pl'ozei. Acesra se
impune cititorului printr-o scrutare a ceva ce se ana. dincolo de
"complicatele tehnici narative "; dincolo de tehnici amb1\ii sincrone
se arata un imens rczervor de stan potentiale care, prin schimbarea
0 dat1i Cll Tara indepllrlfJtii, se arata cititorului in toata.
amplitudinea sa. Abia din acest moment autorul ajunge la acea
pricepere de a spune ceea pTna atunei era intermediat de
"complicotele tehnici norative ". In ce const1i .. ongmarul fond "fectiv
01 pro=elor "? Lucian Ralcu enumera mal ales stan, ., dlspol1lbililari
a(ectlve "; l1lai liniu. dupll Cfipa cea repede, devine vizibil CUIl1 anume
accste disponibilita\i afective au devenit bUll prill regindlrea
lor" poictica Lucian Raicli ellumer1\ aceste afective:
"delicala sansibilitate contraria/(j. pudoarea merel1 ranlta de contactll
Ii "CI". ell alfli, ell lumen brU/alii. impura. cinicii"_
Mariajul dintrc hiperrealisrnul noului roman (cu efectele sale clltre
absurd in\'entarieri "reci") acest "original' fond afectiv" nu este
intordeauna cel mai bun cu putill\a, probabil ell sCrlitorul a simtit.
sau nu, nevoia unei rupturi, a unui pas decisiv, a evadari
din ehinga cenzurii culturale, a modelului, a panuiui doar pe
"compllcatele tehnici naralive ". Din perspectiva ,.originarului fond
afectil.' ,. realitatea narata "fncepe su piarda dill consistenla.
rapoT/urile se rare(iaza, vistirtle incerte inunda terilOrittl percepriei
exacte Q lucrt/rilo,; contururile devin evaflescente, spre a liisa sa Sf!
dislingi'i door murmurul unei vo.:i rnlerioare "11. Efectul, In planul
naratiunii, eslc "un debll egal, sllsrinut. monaron al ((fe-.:tll/llii) care se
din proprii/e resurse. mU/liplicfnd 0 (r<:::a inillCll<i. Totdeauna
rllmind-o in toate felurilt:. CIJ lin aprecwbtl (iresc al
nventll'lftir", suh t'Ofllroll1/ unUi simI mu=ical inniisclII, capobil SCI
cen=lIreze e,cesele" Aceast1'l capacitare cenzul'ativa este recuperat" la
18
Sorin Tilel (monografic)
ivelul .. auster $1 grav al I'elollirii" printr-o tensiune intre\inuHl de
..rapidele dep/asari de planuri, (enormlliirile» Imaginarului,
surprtn=otoarele hufoneril $1 contra-sensu", iromce ". Ceca ee rezuha
e alci este "inJepanarea voita a oncarui efect prea $ocant" eu
urmAn direete, aproape connictuale, dintre intJInirea "c//Idala" a ceea
ce Lucian Raicu a Ii 0 prozA cu "un aer de poveste (ru11/oasa,
melanculica $i tandra, :''Pllsa la 0 tonalitale dlSCrela ( .) ,. "contex{ul
ravtisit de tenlativa tntratabila a (Ismcroni:ani» ". IntlLnirea dintre
disponibilitatea a zieerii restringerea ei in limitele
protocolului textual (predeterrninat din nevoi de sineronizare poeticll)
to onginalitatea acestel pro:e de esenlti lirica. dar $i fIIolivul unui
de(iclt al ei. al unei estompiiri de aeuifate $1 vigoare ". Criticul
pc bunll dreptate, ca prozatorul "nl( acceptCi (oo) sa mearga
pina ia captit ": aceastll retinere este generata de 0 .. (ireascti rezerva.
de raporlat 10 natura lalentullll sau ". Capatul ar fi 0 sconnonire "in
g,rolesc. in tragic "; luciditatca sa eulturaHl aClioncaza, cum am mai
spus. cenzlU'ativ, de aceea Sorin Tilel, cel din vremea de atunci
(Noaptea i/locen(ilor), "i$i examineazii propriul strigat, sau eeea ce
£II" fi vrut sa (ie strigat, CII un fel de umor receptiv $1 binevoilOr. oricum
premalur; care (ireste it intoarce din drllmul incepllt cu multa deelZle ",
CapaLUI drumului, cwn imagineaza Lucian Raicu, ar fi sa lie
unul in grotcsc tragic: nu daca Sorin Titel ar fi avut resurse
pentru a!;a ceva, 'imi pare dimpotriva c1'l nu era natural dotat pentl'u un
asemenea drum. Asumarea pinli la capal I1lerge in altll diree\ie, una Tn
care .. u11/orul receptiv $1 bmevoitor" nu funqioneaza in feluJ ulI<::i
cenzuniri a exceselor in direetia grotescului tragic, ci in aceea a
rccuperarii vieli i intr-un orizont care se "Tea a-cultural, avind, desigur,
acutl.l a culrurii, un ceva anume eare trebuie tnglobat,
asimilat transfigurat inspre un "cap/i'" in care aceasta ar fi doar
fundalul indepartar al unei refleqii secunde. Drumul acesta iI
Sorin Titel, cautTndu-l pe Cehov, pe Melville, pe Cowper Powys.
raseul lui. cum este schitat de Lucian Raicu un Sorin Tirel
care ar tinde Tn prozele sale" cu toala energia spre 0 cota a adincimii.
Ort a a/titudinii, mai abrupta. mai riscontd, mai prime;dioasa "),
gllsit 0 rezolvare tehnica eu toate ca, sub .. pres/unea
sporitG a abisuri[or ", scriitorul riscl1 sa piarda din organicitate ceea ee
ar ill acuitatea "percep\id concrerului a viz.iunii existen\iale",
capatul acestui drum schireaza una dintre cele mai speclaculoase
schimbari de tehnidi narativA din proza rom§neascl1 modema: 0
modificare tl'eptata. in care .,presillnea abisurilor", a .,origmarului
fond a(ecllv". intr-un mod acuitatca
organ icitarea.
Unul dintre reperele in modificarea perspectivei viziunii a
tehnlcd naralive in sensul acelui praces pe care I-am nunllt
epica este revalorificarea stereotipiilor eomportamt'ntale
19
Daniel Vighl
ar a eelor lmgvistiee. 0 analizli a acestci modifidlri
apartine lui Livius Ciocarlie. 0 reproduc pe larg inrruc'it arata, mai bine
dedt putea eu sa. a fae, ceea ee se atlll la baza acestei schimb1\ri:
,. Exisla in carlile lui (aLe lui Sorin Tilel n.n.) 0 sumedenie d,
repel/{II, de fila! hine :IS, cli$ee in sensul al Cllvinlului.
adiea refel'iri {a un mod banal de a prrl'i via{a, sau cli$ee propm
alllol'ului, repeliin de vorhe, de slIuatii, de mO/lve in scrisul {ui. E(eclul
" parado:cal $1 implicil polem/c, Pe clnd in epoco moderna. de 10
'{uuhert, Irecind prin Carogiale pinQ 10 Eugen lonescu, c/i$eu{ a
osl semnul reifielirti, al go!lrit mdivi!ilor de interiorilate. Sarin Tilel
produce un (el de magnifiear/! a ((kind din el. pm'eli semnlll
fericini de a ex/sll1. S-ar pulea vorbi in aeeasla privin{ll despre lin
revers al eondlflei miet/lui burghe:. Aeesla poole /i vii:lIT ca 0 (jmfti
intoorsa caire sine, geloasa de m/cul ei 0\1/11, agres/va la nlNoie ca /In
'ime cure paze$fe cialanul. 0 (jin{a in(iori'Jlor de bOllOla 'it de sellca
dalonta limitorii universulu/ III inreresul illledial. Literar. ntmle 11-0
exprima film hrne decil euvin/ul ItpStf de reverbera/le $1 de
strins eC/ un nod In sariicia micii lui utililiili. Pnvll aSlfel,
/llIml burghe: sa Irans(jgllrea:a, adica dispare devenmd allclf....a. Este
([ClIm 01111/1 inSlI$l, redl/s la 0 condi{ie precarii in sel/rla lui viafa
pind/lii de pru/lc/dii. ciirora 1111 Ie (ace (ala decil ghemlllfldll-se. insa
s-o prell/la.I'ca, iI/hind dm /Oafe pllterrle VIOla eil mat simplii. cif
fIIal lipS/Iii de avenlllra, viola ()lIr simplll, rarii aile deterll1inari,
Sorin Tilel Llmple treplal cli,\eele $1 repel/lllie ell 1lII1I117a C/ceste/
fencl//"!'
Inamtea ciclului romanesc lOate pareau sa meargn inspre 0
supralicilare in masura sa-I 3slgure lui SOlin Titel UII loc de seam1\ intre
epigonii ul1ui stil narativ, acela al nou)ui roman. Drumul ducea direct
spre un soi de abstl'actizare artificiala pe care a reclamat-o M ircea
lorgulescu a intuit-o la vrcme Valenti Cristea atunci dnd spunea
di LUllgu cliltitorie a prizonierul/li este mai degraba un construct epIc
ilogic dedt absurd. Exemplele sinl fhra j'ndoialll concludente. cu toate
ea paclituicsc, dupa cum cred eu. prin la a categorie, aceea a
abstlrduJui, a unor repere, kafkian post-kafklan reprezentat de
Dino BU72ati, care nu se potrivesc; e ca!?i I:um ai dori sa scoli cuie
dintr-u scindura Ie de 0 mislrie. De ee spun asta? Pentru cil
eu SOCOI Lunga eli/lilorie... ca nu se situeaza alit dc .. clar
neml;locit" intr-o .. deseendel1{o kaf}aona"
Chiar dac1\ am socoli intreg romanul ca tiind .. perpefllarea la
in(rnit iI ullimei CalalOrii 0.1 lui Joseph K. (.. ) srrins in mengJlInu
illSO(IIOrtlor sa, clilbi' tot nu ar fi de ajuns pentru a socotl romanul
acesta " ciaI' $i nemi;locl/" Io.afkian Argulllcntele nl Ie ofcm chiar
Valeriu Crlstea alunci cind il Imputli pmzatorului faprul nu
principiul constituirii prozel absurde. anume aluneearea din
_0
Sorin Tilel (monografie)
verosimil in lleverosimil printr-o arhitectur1\ epiert logic venebratl1,
Sarin Titel nu procedeazfI pentru ca, pur simplu nl! sO
scrie tn aceasta maniem. Dar iata mai tntH reprosurile lui Valeriu
Cristea:
" Dura parerea /1oaSlrii, insii. Sarin Tilel a gre$il in alegerea
suhieelului: fungo cdflitorie (pe ;os) a pri::onieruilli ni Sf! pare
/1(!\1erosimilii. Se poare oare apliea acest crilerill lllll/i gen care
mlzea:el toemai pe din din nOlural, din (jresc? No/
credel!! cli da. Caei bi:arul ml exclude a verosimilitate a sa, speej(icli.
iar absurdul - lin anume sens. Cii lin (unclional' e areslat pe
nea$leplare $i eel el se zbale so aile mOlivele pentr/( care a {OSf luma
aceaSfa masuru (Procesul) eSle veros/mil: eli ni$te lueratori
deseopera, la Roma sau la Milano, eu ocazlU uno/' SapOIUN
arheologice poarta ill(emului (Dino 8u::ali. un all nl/me de care
pro:alorul noslru poale (i apropwt) eSle. in plan lilerar
\.'Orbind, verosimil: dar co in epoca Irenlflui, a aUfOmobilului $i a
avionului (lOate ellvintele se afla in lexl). lin inclIlplll (oricit de grea
I-ar (r vinal) $i gardienii sai (oricil de I11feriori in grad) trebuie so
l17earga pe ;os ani de :i/e pinii la 10cIII punifiunii - nu mai e; oricit de
sublili. de f/ni $i de ((mela(izicl>I ne-om vrea. pe lOl pan:ursul lecrurii
ne sieiie intrebarea. (oane naiva desiRl/f, dar in ace/asI lilllp $i (oarle
ineaptilinolJ1 de ce oare nu It s-a pus 10 dispozilie celor Irei Lin vehicul.
oncil de modesl (pina Geslapoul 4i transporla nu v data vielimele
in automobile (oarte luxoaseF A,ya e/lm se desfCi$oara. eiiliiloria ni Se
pare insa mai degraho dogico decil absurdii. ":'J
Raspunsu I la intrebarea ..(oarle naiva" a criticu lui poale fi ea tot
nieidecum subtilrt, frna sau de esenlii merafizica. anume eroii
cartii .. trebuie sii meurg{j pe ;os ani de :ile pina la IOClt! pllni(iumi"
pentru c1\ a vrut autorul. Desigur problema se in
momentul in care incercam sa aflllm de ce anume a dorit el $i ntl
altfel; am putca i'ndrazni s1\ credem ca, punindu-i "pe ias ,. a simlit ca
reda mai bine sentimentlll departarii (al indepllrtllrii $1, poate, al
instr§marii eare deeurge de aici). Ar mai fi ceva: drumul pe jos este 0
incursiune inrr-un concret mai degraba al fizlologicului care ne pare a
fi ceea ce doril sa aducll in pagina prozatorul, inaintea altor
investigatii in concretul mundan. alit de pregnante in Dejul1uf pe
iarbii. carte pc care 0 scrisese cu doi arli inainte Aceste explicatii vait
naive s-ar fi putut cu adevarat sa-i fi trecut prin minte prozatarului, mai
ales literatura nu se (unilateral) din cap, ci (multilateral) din
minte inima, din ratiune sentiment, din idee din contopirea
acesteia. a ideii. intr-un-mai-mult-sau-mai-putin-decIt-aceasta. Ar mai
fi ceva de adllugal aici: e<1JlItoria cu autobuzul, cu avionul, cu trenul ar
fi antrenat eu sine inevitabile incursiuni in social, ar fi c1\patat
nume, lilrile la fel, oamenii ar fi dobindil aile chipuri, calaloria ar fi
capatar inevitabile) conota\ii luristice; eu nu spun ca in acesl
21
Daniel Vighl
fel proza nu aT fi fost poate mai interesanta, Indrnznesc sll ered ell
dirnpotnvli, Durnai ell, abia In aees( din urmii caz, mi se pare ea mai
aproape de absurdul kafkian i'ntmdt, doar am fi avu! CD adevllra!
alunecarea din verosirnil i'n nGverosimil printr-o arhitecturll epiclilogic
vertebrata,
Ciclul romanesc sub lupa criticii sau de la tehnica
la misterul impenetrabil al conditici omu/ui
Prin urmare, sehjmbarca la fall! a prozei lui Sorin Titel se petrece
dupll ce, prin LUllga cdliilorie... , scrijtorul pare sa fi atins un prag al
construcliei compusc lucid, aVlnd ill falli modelul cultural poetic a1
vrernii sale; abia apoL dupli aparitia romanului Tarn fltlleplirtutli
proza inclinil vadil spre un alt curs epic; ceea ce exista i'neil din vremea
volumelor preeum Valsuri nobile $i Noaptea
illocellrilor sau De;l/llul pe iarbii: 0 disponibilitate spre conerelU!
uman, deproblematizat, reeuperat cu 0 anume melancolie atent strunitli
capllta aici deplinll preponderenla, invadeazli nara\iunea se (l$eaza in
prim planul acesteia, deven1l1d principaluJ subject. principala temit
Romanele apaqinind clclului inaugurat cu Tara YlldepiirtlJta pun In
pagina rnai ales stllri ivlte dintr-un soi de resernnare in fala evidentei
dobindite in chiar timpul vietii: oricaror inlrebliri menite sa dezvllluie
cite ceva din rnistcrul impenetrabil al conditiei omului nu Ii se poate
dedI prin noi intrebari care nase alte intrebllri tot intr-o
succesiune care figureazll. in acest fel, un al Dm
sentlmcntul aceslui se inlTcaga arhitecturl! a eiclului
rornanese. Prin meandrele cllutarilor textuale C, excesiva cerebralizar,
v/Olenlo, cam puerilli, a eplc/llui ", dublate de "experimentulmodem
adeseori gratuit"'"). scriilOrul ajunge sa fie preocupat de
"redescoperirea semimentului poelic 01 vielii "". Unnarea acestei
ultime op!iuni. vizibilll in Tara YlldeplirtQtli, "aduce 0 I11lensl[icare
erceperii concrelUlui. 0 sporire a elementullli descriptiv-realislic. dar
:ji cu ptilrunderi in (antasIIC. COl1lactele alltomlui eu pro::a slld­
americana (Borges, Marquez) sint evidente, "J,
o dovadll a schimbllrii. resimtita de crjtica in chiar momentul
apariliei romanului. este retinerea pe care 0 formuleaza Gabriel
Dimisianu "In legtilurii Cll elemel1lul de constanta din crea(lCJ
scriitorullli", Este adevllrat ea, in momentul in care i'ntimpina noua
fata a scrisului ritelian, eriticul nu avea la indemi'na perspectiva pc
care, astltd, 0 avem prin apariria tuturor carrilor eiclului (PlJsiirea $i
umbra. Clipn cea repede, Femeie, {atil Filii Tau). Aeum pot fi
evidentiate elementele "de constanta" care milsoara tocmai disranla
dintrc carrile de dinainte $i cele care urmeazll romanului Tura
f"depiirtafli, Atunci ins!! plireau a fi jntemeiate criticului:
accsta crede cum ell .. Nil doar spirilele eli lotlll re!i'aclare innotrilor
22
SOrln Tllel (monografie)
pOI priVl Cll sl/spic:illne catre lin aulor care ell [iec!lre carle explorea::a
lin mod de (J relata epic deosebil de cel anterIOr ", Intrebarea daca (oate
aceste "schimbari de tehnici narallve (, ) sint cenae I/Ilplacabtl de
.I'llbstan(a mesajlllUl" va gasi raspuns In tot ceea ce, de atuncl
inarnte, va serie Sorin TiteL Pinli la acel moment, observa\ia ca
scriitorul "esle (oarle preocupal de 111lUra tehmca a scriSlllu; sau
pOGle prea disPllS la adopp'uni. prea mobil" avea justificare. dupa
um, faptul eli, In ehiar aeele momente ale lungii calatorii prin
variate tehnici narative, se simtea nevoia "Ilnei canlontin de mai llinga
dl/rata, a ,\'Iahiliziirii Infr-un leren epIc" Acest fapt va deveni, de
altfe!. destin Incheiat 0 data cu ultimul roman anrurn (Femeie, [atti
Fiu! Tau),
In tot cazuJ. dupa romanul Pasarea umhrtl, care apare In trei ani
(in 1977) dupa T,Ira Yudepi!.rtatli, schill1bartie incep sa tie tot mai vadit
percepute de comentatori. ]n viziunea lui Anton Cosma, in Pasiirea $i
umbra, povestirea rflmine "proc.edelll de ba:a", viata .. I!Sle
(Jr;Vilii, aiel, ca in cartile antenoare, dll1lr-o perspecIll'ti
hleclllaiti. dm care umanul apare nil ca ISlorie soclQlii. mCI ca
elernllale llrhelipala, $ll1Ici ca ml$care Impellloasii a suhlecflVila(II, CI
pre:en{ii care se ofera cOl7femplallel - in mod direct sail indirect, pnn
rememorure or; (iclllme"
J
• spune ea umanul chlar nu apare "ca
Istorie ,WCillli'i', ca ,,€Iernitute arhel;palii", dupa cum nu se poate
accepta nlrll rezerve nici surghiunirea subiectivitalii, fie aceasta ca
"ml$Care illlretlioasci ": perspectiva " oblectllalti" nu elimin1\. prezenla
elc (istoria sau etell11tatea arhetipala) i'mi par mai a
Ii elemente constitutive ale ca ,,«prezen/{lJ) care se vlerci
cOl1lempla(lel ", tn cele din urma, "coJl/emplapa" Ie are subsumatc.
ea elemente constitutive. tot cum .. miracolul iI7S11$1 ai eXlSienJel
wnane" nu este strain in romane de "once seml1l[icalii soclGle SQU
filo::.o[ice sublimate ", Aeestea wate eXlst1l. In "mlraeolul lI'lSII$1 al
xislenlei IImane" mai degraba ea care, nllscind alte
intreban. relev1l. deplinul lor aspect cvasi-miraculos, De aceea.
atunei ci'nd cutare persona] se "vreau :jl ell sa vad Ct! gusl
are hllllea asta", el nu spune rna; nimic in ordinea .. semni[icaJiilor
sociall! sau [ilozo[ice" implicit contextual sau subtextual. Ie
Dincolo de asumat. dincolo de stereotipijle vorbei
ale gestului existll. dup1l. cum crede Livius Ciocarlie, ,,ldeea cea
mare ( ) ca VIOla nu treb/JIe slricala, caCI via(a poote sa fie frumoasa,
Cli alir mOl frulrloasa, ell cit eSle repede treCaloare. De aceea,
persona;ele flulresc, loole, 0 sele de petreeere $1 de fer/cire,
IIlla luminara de me/oneolle. (lira prea multe iluZl/, insa sa se
bucure de ce eSle dat, lemlndu-se doar sa nil scape (lulinullimp hartizil
petrecerii ".lJ, Nu personajele au iluzii, ci doar eel care Ic-a dar viata, el
cSle contll1uu obsedat de ceva ce ar putea Ii miraeol, semnifiearii
soclalc, $i filozofie. etemitate arhetipaJ1'i: pe lOate acestea Ie are
23
Damel Vlghi
seriitoruJ in vedere atunci cind serie. Poare rocmai de aeeea. cum
crede Anton Cosma, In romanele cicJulu i "inlond istoriei propriu-:ise,
exisla (.. .) sugesllCl IInei inrelepcilln/ a ISloriei'·.
Prin unnare, ciclul romanesc are asumata varietatea procedeelor
tehnice exersate in c<1rlile anterioare, doar c<1 drumul este aici spre
ahceva, experimentul nu se mai afJrmii ca scop suficient lata Ull
ascmenea "ci$tlg tehnrc" in Pastirea ¥i umbra; aicL forma
monologala a scriiturii este tnJocuita de 0 ..forma dialoga/a sail
co!ocvia!ti"'J, ceea ce rezulta este 0 polifonie a vocilor care ,.se
amesteca, se suprapun, se inrretaJe, dind na$/ere 1111111 zum:el
exis/en{wl, 0 Imagine mai mutt (ludlflva a exis/en{ei omenes/i co
I!xlslentii comlin/can/a, vrednica de Inleres prtn inslIsi acesl aspect
Cu toate acestea. dincolo de posibilele ac1lizi{ii narative, sun{im
acum duhul unei unicitatij provenlle dtntr-un imaginar care. In datele
lui fundamentale, se cu smele sau dintru inceput: "il1lr-l//1
fel", crcde Vasile Popovici . .. seriflorul Cl ClVUI mereu inain/e 0 slI1gurii
car/e. Fleeare nOI/G lenlatlva, (iecare nou 1'011/111, era 0 aproximalle a
aceS/CI {antoma/lce. IJlIracl/!oose Cela!1 II1lerlOare, !uore eli asal/ (ie pe
versantul senllmenlaliliirii, (ie pe ver.wntul inle!ectuali/arii, schimbind
febril slralegule $1 armele "".
Pcrspectiva unei omogeniUlti interioare care se manifesta unilar.
mcolo de dlvcrsllatea cllilor de acces, este prezenta prm recurenla a
.. doud mari leme "; acestea ar Ii. In viziunea lui Lucian Raieu, cele
care .. obsedcl.J:i1 ,II SlIs{il7, dinial/Illru! ei" opera lui Sorin rile!. Pe dt:
o parte, ciclul romanesc afirm <1 .. 0 mSlllll{il vllalii. a vie/if mature,
c:!oCOtlIOare. Irium(aloare in i/1sasi a(in/larea propriilor rifmllri ". De
cealalta pane avcm .. 0 II1s/anrti a sensihililiJtii s{i$iale " aceasta este
'. dllreros iJllerORulIvii $i Iragicc'"'' ca suspecteaza contesta
"a(irmareo /1t!pnsa/Oore a instil/CII/!ui vilal, a rilmurilor nalurale. a
ciclllrilol' fatale ". in acest caz... celalea mlerioarfj ", dup1! propunerca
alegorica a lui Vasile Popovici. ar putea fi sufletul care recepteaza
lumea din JUT; acesta este luat cu asalt pe versantul intelectualitatii
(care ar putea fi acela al modelului cultural. al cilutlirilor
experimentale) dar In simultanellale. pe acela al sentimentalilatii,
dupa cum Ii spune Vasile Popovici. Ceea ce ar corespunde celor doua
aJegorice versante ale cetiltil interioare sint raSlUmate In viziunea lui
Lucian Raicu: 8stfel, versantul inteJectualira!ii apare ca tiind unlll al
"sensibilila{U ". al uneia "dureros lI1/erogaflve IragtCe ".
Vial8 toate ale ei par a apanine mai degrabl'.l "afirmaril nepiJsalOare
{[ I/Isl/l1crului vital. a rltmllrllor nailirale. a cic/urilor (ala!e ".
Paradoxul acestor disocieri analilice este perspectiva lor dubla
interschiJnbabill\: pe de 0 parte lraiectul este cel care
evoea precaritatea tilliiei umane; Otl1uJ eSle slab pentru in loe sa se
lase cuprins de simplitatea !Ii de instinctualitatea vitala a ritmurilor
24
Sotin Tilel (monografie)
naturale. de aceea este slab; mai mult, fiind et. se apropie
mai degraba de "versanw! senllmentahtli{li" Prin unnare. in proza
titeliana. sentimentul exista atita vreme elt omul are" sitibiclUnea" de
a gindi. atita vreme cit este mai ales 0 fiinta cuhurala, in tUllp ce omuJ
celalalt, eel concret, al "inSlincluah/a{ii vi/ale", tijnd dincolo de
asemenea "slabiciuni ", nu este (mai ales) 0 fiinia sentunentaHt Adica
slaba. Insul care castreaza pornirile cu bisturiulluciditli\ii
se cu medita!ia. este bolnav; complicatia sa sufletcasca
sc al1\tura precariraiii biologice, in limp ce insuJ ceHllah, cel integrat
rilmurilor vitale ale existen\ei, este sanalOS nesimtitor.
Ciclul romanelor lui Sorin Titel nostalgia dupa starea de
a fi a omului "normal ", omul "ins/me/uahliifii vitale ", acesta este
precum sOlia domnului plutonier de politie din Tara fl1deparlolii.
Povestirile preocuparile dumneaei sint de 0 .. mimIT/ulii" absenii1 a
()ficaror posibile complicafii adica illtelectuale. tatoo
povestind cum in cutare iarnli a ti1iat un porc "de aproape dOUG sule de
chile "; e>.plica de ce anume (" err am gasit SUI bun "); doamna
lutonicr transforma realitati ignobile in subiect narativ
(" co m'w mai multo $unnl decil shinina "); caracterizeaza indirect prin
hedonlsme .. subllllelecllla!e", ,. non-reflexive ", Iipsite de orice
tensiune ideatica In mMura. sa dea noblete tinut1'i cplcului (" co al
/IIell (plutonlerul, se inlelege, n.n.), mar ales dupa $lIncli ii marl, males
sou singere/e PO{I nici sci nu facio nici nu se uita la ele, el sa Site cli are
in dimarii $i-i mllirunllt "). Prozatorul nu se numa.i
eu atit, nu Ii este d.: aJuns elt anume a "gloSG/" pe margmea placeri lor
acelora. pe marginea consecintelor acestora in comporlamentul
gastronomic al personajului (" c.·a a! meu, mai ales dllpa SllIlCa ii
mnrl"); autontl noStru continua povestea construind un orizom de
a)leptare in care. initial, erosul pare sa ocupe eel dlntii loc ("Ne
Irezeam amindol noap/ea, doamna, asIa eind eram lineri, a/orl.i I1Ingea
(OCII duduia ill sobii, sa sparga saba nu alra, se /rezea el mai inlii $i
mii Ire:eu $i pe mme. cii ell ma tre::esc repede - nlllllai sii pUlle, asa
cineva mina pe mine, co in/roo cllpittl sim ell oC/1Ii deschist "), Mai
lrebuie spus ca. in momentul in care serie eel dintii roman al ciclului.
Sorin Titel avea deja doblnd.ita pe deplin prozatorul
sa povesteascil prill prin meandre descriptive, prm
detalieri (aparenl) inutile care fac deliciul oric1:lrui taifas: ca tehnica, nu
e putin acest lucru pentru ca. dm asemenea priceperi aClunulate de-a
lungul ani lor, se verosimilitatea care se ofera deodatli cititorului
in toati'! miraculoasa ei simplitate. 10 feeria nimlclllui. Zice doamna
plutonier: "Mci Ire;;ea si I/n fillip sllifeum amindol a$a, liniSlifi,
G.sCIIllam cum duJure saba, co lemne aveam. 0 indopoJ1l bine de ell
seara .,. Magistrala ezitare. rnemorabilll scenll; aievea ii putem vedea
Cll ochii mmti pe cei doi tinen (pe atunci) cum stau "umindai a$u,
", cum asclllta. duduitul sobei "indopat?j" eu lemne; ne
25
Damel Vighl
pAtrundem de poeZJ8 seeurizanta a unei literatun intlmiste, un SOl de
poezje a odllii se insinueaz3 pe nesim!ite. Unnarea este una
modema postmodema totodata. eapabila sa surpe
eonvenlii s1\ detumeze intr-un registru spumos ironic pina
a umor: "el imi =icea: ((Ce-ai Zlce III sa mergem sa gll.Sliim din
$w1culi{a aia din camara, ca aseara n-am avul po(iii $i alii mincal cam
pll,il/» Si, sa fila cre=i, ne dllceom omindOi in camara $1 /(liU1I1 cite 0
eliu{a din $unczdi/a. dupa ma 0 lalOm in doua $i-o mincam eu cile un
aslravete. acolo, in camara, macar cti era Frig. "
Ar mai trebui remareat eeva: Sarin Tilel nu niei nu poate uri
definitlv, pina la eapatul ideilor ideologiiJor; "dom ' plwonierlll" sau
este primitiv, este abuziv, prostanac eu toate aslea nlciunde
aceste pacate grele nu apar majuseulate in eonotapi sau in subtexte
care sl! ne dea noua. cititorilor sai. sentimentul ca prln el se intelege Sl
ltceva mult mai gray. bunl10arll Puterea sau Rilul lstoriei. L-am putea
citi fll.ri'l. indoiaH1 numai cll s-ar putea pierdem, proeed\nd
astfe!, 0 alta anume eomplexitate, aeeea a omului {Mil profunzimi;
aeesta - omul fara comp1icalii - pare a fi un ceva anume misterios doa
din perspectiva judedltilor inalt-intelecwale, dnd, de fapl, el este
simplu-mimetie dincolo de gindul la oriee responsabilitate, chiar
daca aceasla n-ar insemna c<i judecata, in ee-I ar fi zadamicii.
Este fara indoiala vinovat personajul incult doar mimetiC
(ideologic comportamental) de Raul Veaculul ehiar dadi nu-I
interiorizeaza; Cll toate acestea anllme ceva ne da de inleles di, daca
donm Cll adev<irat sll-I pricepem. incrunlarile IIU au ce cl1uta ca.
procedind riscllm sa-I pierdem din vedere. cel putin dintr-un
anume unglli - aeela al vielij banale amorale din inculturn, din
absenta oricaror tradl!ll. culume. repcre's.
Pe de aWl parte. complicatia sufleteasca vine din glud. din idei. dar
din aproplCrea prca mare de Illoarte; eei melliti mortii grabnke sint
fiinte reflexive. eele dedale medita\iilor reverjilor. chiar abia
vizibile, cum este privirea domnului ingll1er Cristea care va muri cit
de curind intr-un accident. Dumnealui este intelectual sort it unei
morti grabnice, de aceea tot eeea ce face domnul inginer Cristea este
lnvaluit intr-o dureroasa (discreta premonitie melancolic1l.
o cu oelli de artist pe viitoarea sa SOlie cum ,.elmo dm
acordeoHlIi ala 01 ei" cum .' se lIilO 101 I/lnpul III el". Semnele
prevestitoare (indicii textuali) se ivesc peste tot din nimlcuri. fata cinta
'. din cind in cind" Cll vocea care era "profimdii" iara cintecele erau
,,(oar/e, (oarle (nsfe ". Idila se leagl1 intr-o trasum in drum spre casa;
a fel se va Ii intimplat aecidentul, in trnsur1l Si in drum
spre easci. Atund; la inceputuri Ie acestui destin tragic, el, inginerul
Cristea. ii spune fetei vorbc adinci: ,. E 0 zi (rumoasii (.) incii n-Qu
inceplll ploile" Fata ii rltspunde in registru' .. Toamna cind
2
Sorin 1itel (monografie)
piQua e tare uril (.) Nu pol su(eri =ilele de loamna" Yorbele oarecare:
(,,«(Unde e$ti 'inva!aroare')>> ( .) «De lInde $Iii co sinl invalotoare?)}
(. .) (Dupa acordeon» "] insoresc gesturi la fel "a pus mina pI.!
acordeon, pesle mina mea, ml-am rerras-O bineinleles (oarle repede".
Mai apoi unneaza invitatia la bal; aeola muzica era .. minunalo"
deoareee .. cinla RO$u 10 acordeon": urmeaza .. iudecata de va/Dare":
,,$Iii tu cum dntii nu-li mai vine sa sial pe scaun ", alte
intimpiliri .. minunale" au loc: .,organizaserti $i 10mbola ell am
ci$f1gal un fier de (acul parul, Anda nI$le bigudiuri $; el lin ereion
Hardmulh pe cure ml I-a (lrCli/ mie cadou ca sa am eu ce pune nOle".
Pe umll\ alte asemenea lucruri se petree, apudl aeordeonul
lui clnta Cruce alba de mesteacan abia la urma s-a facut In
capul ei lumina a priceput ea era indrllgos
titli
. $i bucuriile
nenorocirile Slnt descoperite se aratrl ca 0 intr-o lume
eare plnll atunei. 'intr-un fel indistmct. Nimic deosebit nu face
domnul inginer Cristea, sta in ploaie dinaintea bucaU'tresei Eva Nada
ide, ploaia este din aeeea de varci, s1lnatoasa vitalll ea pomirile
domnului plutonier. curgerea ei 11 euprinde pe domnul inginer
Cnstea care este doar aparent sanaws al vieri
i
, el ride 'in ploii
celei vitale este menit moliii celei grabnice: alta data intra in
bucatllrie, e searl!, domnul inginer sta pe intuneric Eva Nada,
buc!'tUireasa, tocmai se ell cartotii pe care-i iacatll,
mai bine de ,1umatate dintre ei sint strieati nu pot Ii folosit
i
pelllru
piure; domnu\ inginer este palld, pare bolnav, 11 doare capu! cere
un bumb. un antinevralgle, pleael\. ride spune ca are ocht buni
dadl vede sa cure\e eartofii pe intuneric. Eva Nada il da dreptate:
chier daea-i femeie bl1trina, eu ochii nu are e\ ride disparc
tn sufragerie, de aeolo urmeaza destinul sau tragic, iar eititorii
simt ca el este un cineva important, pare a fi un artist, un tilozof, un
ginditor, nimic din ceea ce face nu ne sa credem asta.
Singura explicatie pe eare 0 putem oferi pentru care ne
incClIrea este doar asta: personajlll acesta este menit mortii noi
asta) $i de aceea estc el altfel, de aceea este difcrit chiar lara sa fadi
nimic din C01l1un. Noi ii rezumam wate ale lui cite Ie face dupa
ce a murit de aceea ni se par ahfet, diferite de vielile celorlall
i
, eum
ar n. bunaoara, viata lui Bantu, lacomul imoralul. care, la vreme de
inceput de primavara, in uoapte. se intoaree din impreuna eu
un june student. Este noapte. sint in sala de din Lugoj, aeolo
stateau ei pentru trenul de dimineata, tinarul s-a trezir il
pe Bantu eum doarme pe bancci, in frigul nopt
ii
. cum plescale. cum
mofl1iie batrineSre gingiile, cum se rt'lsueeste de pe 0 parte pe alta, 11
Si inleleg
e
deodata eeva amar trist. niei el nu stie ce, ntci
noi nu ce, un gol simte studentul stind pe banca aceea in sala de
asteptare, precaritatea fiintel 0 simtc, timpul eel care \reee
inalllte, in noapte, pc frig, Tn sala de
27
Daniel Vigh
Vlata este eomplicata pentru ell este simpla; Sorin Titel a la
fel ca marii scrijtori, sa marile adevl1ruri povestind fapte
m11runte, sa aducll ceea ce este dincoJo de fire in firea eea doar
lumeasea a narariunii, sa metamorfozeze misterul vietH al mOJ1ii
intr-un ceva care, nepulind fi spus, ramine la fel prin chiar zicerea lui.
Sorin Tilel spune tarl1 s1'l spuna. vizualizeaza obscurizeaz:i simultan
.o;i definitiv. Sotia 11m1r11 a domnului inginer Cristea simte .<;i
moartea, Ie percepc pe amindoua In ceea ce pentru allii nu inseamn1'l
mai nimic; ea simte lumea altfel pentru ell a lreeut prin zguduitoarea
nefericire a monii eelui iubit. Experienra mortii este experienra unei
stari cu totul altfel, cum ar spune Rudolf Otto, deflOlOd sacrul. Totul
este peste tot astfel '<;1 pina la eapl\tul vietiJ va mmine a.<;a. in acest fel
(dincolo de poveste) Sorin Titel viata vaduvei celei june:
,. Prin geallll/l descliis sim/ea cl/m plimmde in hllcatarie miroslil
"picios al pmlliiveril fimpuril. 111 pamintului reavan, al /lonlor de pCI,.
scutl/rare, pentru co pesre noapre bawse vinlul. plouase si se
SClllurasera flori/e. Statea intotdeallna un limp £n miilaclIl
bl/caltinei pina 0 cl/prindea (riglll, apoi aprindea 11/1/1 ina. (iicea cu
mare grabtl (aeul $1. Iremurind, se reimarcea in odaia in care darmea
el. se strecura in pat se fipca de trupul lui mare cald co sa se
inc61:eascii: () simien 0 lua a$a adomut in brale $i ceea
ce amilllea ac/ml, dupli moarlea lui. era truplll acelo mare S' cald,
U$OI' rral/Sp,rOr, de biirbat lil/(Ir care 0 cuprindea parca iniiunrruill/i.
aparind-o. caldura oceilli rrup era ocum cea mm putermca omll7ure
I'alllwlii de la el. muir mat pl/rernico decir vocea IlIi, decir inrreaga 1111
infarisare :llrilti la IWllma zilei. decir mersul sou dedI orice gesl al lui,
acea ciildurii care Irecea incel. incer in ea. acea caldura pe care 0
sim/eo CUll! urea in ea, (1$11 ellrn urci'! sella in iarba abia riistir;tll, a(ar­
pe cimp."
Aceastil stare acest aceasta pricepere la
care a ajuns Sorin Titcl de a spune ,,idei pro{llnde" 0 In
C1ipa cea repede in Femeie, Latli Fiul Tau!. Critica a inventariat
repertoriul de ., rdel esenliale" care animi1 dinllluntru arhitecrura
romanelor, Ie asigura slructurile de rezistentli. coerenta .<;i soliditatea:
singuratatea, dragostea mamei indurerate de pierderea fiului,
misterul al mortii, lrecerea timpului. Acestea slnt
Calitalea prozci inlregului cielu eS1C data chiar de faptul ell ele revin de
fiecare datll imbogarindu-se eu noi aspecte epice, detalieri
coneretizAri modeste. perspective ale uneia priviri animate
de una aeeea'<;l mLrare ea din departe, lnstrainata, vag perceputll
de personale. de cititori, de prozatorul care Ie da viata care el
pare ca Ie scrulcazA mirat de bogalia Jor simplu-expresivA.
Revenirea. a glnduri, oftaturi aspiralii care
par un fcl de linJlrl dupa ceva neclar dlO departe, asigura coerent
ciclului. cireularitatea faulknerianll a lumii, a eroilor. a gesturilor; e de
28
Sonn Titel (monografie)
aralat, de asemenea, cil toate acestea nu sint predeterminate, ele nu se
nasc dintr-o voinr1\ lucid urmatl1 de a face neaparat nu altfe!. Prin
asta nu vreau sli spun ea Sarin Titel compune Pclra sll intuiaseil, sl1
refleeteze, sl'l-.o;i cons!ruiascil alibiuJ'i, motivati i, polem ici
implicite, uneori. explicite. Aceastl1 coerenrA a motivelor, a temelor, a
imaginilor chiar, are 0 explicape simpla 1a indemina. Ea este legata
de imaginarul creator. Dupa lunga calatorie a cautarilor sale prozaslice,
Sorin Titel (re)descopera lumea Banatului, 0 lume a copilllriei dintii, a
primelor senzalii. a celor dintii senti mente, Insotile de infior1\rile pe
care ri Ie poale da doar trecerea anilor (in)dep1'lrtarea concreta; nu
intlll1pHitor incepe eiclul dupa ce s-a mutat la
adie:! dupa ce distanta in timp spatiu ii va stimi necesarul apetit
creator pentru siluari "in concrelu)" memoriei $1 al imaginarului. Nu
este lipsit de sens nici faplul cA. 0 data cu aceasta virsta a crealiei, In
roza lui Sorin Tite! intrl'l denumirile concrete de locun, de sate
toponime .o;i porecle, alaturi de c1i.<;ee verbale savuroase prin
varietatea $i autenticitatea lor. A.<;ezari alaturi Iimbajul gcstual de 0
cxcep\lonala expresivitate f1Imica: Eva Nada in timp ce
riruaJic aproape, tot felul de lrebllri in bUditllrie. Cutare
temeie leagl'lna prin aer cl1ldHorul eu Jar, alta da la intors un pallOn,
cealaltll des face un pulovar penlru a tricota altul feeiorului care merge
la liccu, in multe locuri apar "Indeletnlciri" artisllce cum ar Ii goblenul
eu ala penrru macrame, InsolH de nume rare precum sau. din
gastronomie. crema de zahar aTS. tortul "pancovele" moi .<;i
.. crovnele'· asemenea, zaharul de eartofi cite mai cile. Dincolo de
10atA aceasH'i care se intimpH\ in anonimatul concret al unei
lurni care la lumina rozalie a chipului Mariei Magdalena din
utare gobleT!, se ana sensurile ceJe mari grave care tensioneazll totul
pe dinlauntru asigurl\ Intregii panoramari tensiunca care scoate proza
din posibilul rise al lipsei anvergurii tematlce. a salveazA din
escriptivul (doar) eOlografic sau (simplu) naiv '<;1 0 iT!eareli cu
selllimentele unei vinovlitij fl\ra nume, .;;ind paradisul se mai arara
chpa in eulare seara, in cutare rememorari cu parfum de nori tei. In
lumina Lunii sou in scJipirea euforIca a z.Apezli dm Ajunul Cn'iciunului.
Toate aceste "descoperiri" au legatur;1 cu univeraul banatlc .<;i Cll
e:xpenenta de viata personala. De altfel. pc aeestea eornentatorii Ie
sublinia711 pc masura ce romanek' ultime vad tum ina
tiparului. Chiar cei d<: prin part.ile locului It se alatur1'l: un Livius
Ciod.rlie (eu pUWJli rclincre), un Cornel UngureaJlu NicoJae
Ciobanu (eu aplomb): lor Ii se adaug1'l Gabriel Dunisianu. Valeriu
CriSleR, Lucian Ralcu, Eugen SimlOn sau Mircea lorgulesell ". To{.i
spun in lueru. anume faptlll ca, dupa Tara
indepartatii, Sorin Tite! descopera 0 lume un stit de una
aproapt> exotlCil. in pelsajul prozei Privit din aces! punet de
vedere. S0Tin litel 8.';3 va ramine: in iSioria Iiteratuni
2
Damel Vighi
Scriitorul este, cum inlr-un Inferviu din
revista Orh.Oflf, de importan!a a descopenrii
spatiului nalal, cu loata bogatia sa de concretc!e pe care 0 poule aduce
in peisajul interior al imaginarului artistic, Reprodue un fragment:
"Reporter, Cum $1 ce gindl(i despre locZll'lle natale:
- NIII1umOl ,·u nostalgie, ci $i cu selltimentul cil prin ele SI! illsti(ica
aproape tot ceea ce serill, Adevarul e ca am descopent desllil de tir:11I
- cind am ineeput sci Illcre: 10 Tara indeparta((J - cit de mult apar(in
aces/or locllri $1 ct? resurse, intr-adew}r inepui:abile, poore oteri
scrisullll mell, fllmea in care am copt/anI Tm ceea ce VOl sene de
aClim inainre va avea (wmprentali acefei fllmi. Oriee opera luerara
este, dupa credm(a mea, U/1 produs deopoll'lvii 01 memOTIel af
imagina/lei Cit apartine I(reall/lulil, lapluhll de viola tralf, $1 cit
Imaginarulw lin rOil/an' lara 0 intrehare la care grell SI! pOG/e da lin
riismms (oarre exact "I'
Ideea aceasta a "resurselor" epice pe care Ie ofera prin reverii
amintiri un loc, ConCret deterrninabil geografic, care pnn a
deveni unul apartinind unei geografii a imaginarului artistic se impune
crilicilor afimla!i in deceniul 9pl. Am vorbit inainte de slUdiul­
postfata al lui Vasile Popovici, Intr-un eseu publicat in Romal/ia
literarii, loan Bogdan Lefter revine asupra temei printr-o inventariere
atenta. chiar daca syccintl1, farll. de care cauLA distanla cuveOlta unei
abord1\ri diferile: .. /11 volumele IIciclulu/)) desehls de Tara illdepiirtflfii
197-1) 'Ii cnnti/1IIat cu Pasarea $i umbra (1977). Clipa rea repede
(/979; SI Femeie, late} Filii Tall (/983) .'I-a ohser.·Qf raro grelliole eli,
llisincl in IIrmii etapa 11101 violent-experimel7lafCi dominata de Lllnga
cillatorie a priZOllierului (/971). auroT/1f /ixar mspiratia a.wpra
spatiului tilllrllllli (orma{i.:i safe, intorcinJu-se catre !Janowl
aproape (ablllos in CQre se nasclIse pefrecl/se coplltina,
adofescen/a a parte din rmere,e. M(// mull dedt atit. loan Holbon
cOllStrull comenlarllJl tocmai pe ideea ne/a a (wlItobiogra!lsmulu/))
int"egli opere a lui Saml 7itel (et.' Profil"ri epiee cOllfemporalle, I'
106) Cons/arind cO/nciden(o - daca II/( 100atei, in orice ca:
,whslan'JOfil - dll1lre ViOla $1 ellr(I, cn/ieii romonelor s-uu /ixat praeth
<1mpro transrerufu! biograjic odlcel a reel/perii,-ii lllJOr lIIartllril
(loblecrivl!» ,w in (lcelasi limr de sellsihi!ifate legate de a epocu )'1 ele
/1/1 medlU "J(.
,.Autobiografi5lnului" transfigurat fiqional prin intermediul
imaginaruluJ '"Ii corespullde de mocleJul cultural castrator
cenzurativ, Aceste Joua mari Illodificfiri in substanta idcatica a prozei
angrenCa711 de profunzime In registrul narativ, in tehnica, in
stil scnitura, TonIC sc schimbll, resplraria epica este mai ampla. la fel
dimensiunile amplitudinea frazani, eurajul abordarii vietii In
<;tereotipJile CI le"cale. compol1amcnlale, de gindire; toale se
emancipeatii prin eliberarea de sub spalTna de ;} nu fj ..in" lilcrarura. ill
32
Sonn Illel (mol1ograi1c)
"marea" cultura. de a nu ti pc masura Illoddelor, a lot ceea cc adnlll'i
respecfi pinil la pierderea de sine, Accasl1't emancipare este cea rna'
\ i7ibilil dm llteratura l10astra conlelilporana. ea marchcati1 un deslin
onsumat in plan poetic, 0 ellberarc care a imbogarit literafura printr­
vOila indepartare de exigen\ele ei paralizante Nu lipsll de lile. eli
acesl punel de vedere, apare azi polemica stimlta de eplsodul din
ullJll1ul roman antum (Fell/eil!, lati; FiliI Tau) referitor la gn]ile
narunte ale mamei pentru scarlatina prullcullll ei cdc ampl
rlanetan: ale lUI Sartre, Referitor la eplsodul acesta, Mlrcea lorglilescu
se e,prima critic limpedl') alltorului cr:I practica
e,act ceea ce vrea sa respinga' "eseul' in proz1i, Ideolog,13
Jdcologlzarea pnn literaturii, textul: ,S-orm Tirel est/! 1111 scrinor
c, II rrorwllw de/Of drsimufat dimporril·ti, e'plls eu u dil':ci ,yi
IIiWO/'l IIPSIfCJ de mlOl/{r! oS/(!n/a!11? in {/I'licolele escunlt'/1I1
entIce. dar ,\I in eorpuf romal/rilor sale III Femeit', 111M nul "I/( aCi!S
(//itonral'lsl/1 al al/tnrl/Illt Sl/rsa /11101 l:h/fll(1re seLidel'l, de fa
f}/ahdlteJfeu form/iliJl'II Imel e'(pfica/II nete:1 (g ill fOlld, (cdsfl). dill
categorw acelora prell/ire. de CTI/lcil I}(!/Ilr/l care Ilil/ll/rtrlfc darl: de
IIl1lorll il1.)I)'1 III/ Joar.l'C subrclllllle prOel'lel {uJecti(i dur ->1: (we/ac in
"cleVe/rate wXlllllenle cIe UlllOnrare - till/deo ar fi I'orbo de 0 ClIl'le ill
care temallll:;!/Irataril oellflli lin Itx de pl'lm plan, )1 If! 355), .>1 pil/cI
o 0 $1 de 1//1 KII.\'t (II/acar') (U f01U1 indoie/JIIL IIl1'On1re
lIolellllcci a flli JeC1n--f'mJl Sarlre. 0PIIS fIIlel mWIlL rn'oel/pare de
,; cm)ottlla /ill/III el Il/1a.f!lJ1ara con/runtare sill/twill''' ill/ rc fUll/eta
c IIlIIsl!cwie L't.' Ie (11</ II/(/SO ell! (Will:», IflIrehillJIf--sl IIdaLei
(),I'C/OI/N! (101 (lne /oot!l.:arl1//) ,)'1 JaCei se 1'01 lace {(dl!stul
de glislousii SI/P(/ Cft rill/el» ,I'i i/ustnll fi{IlSO( est<:: /'e::olv(Jlil de autor
illll'-un r;:.1 innl mill //(!(/.}'Ieptat pe f1 holol1(c'I a,j'e:::l/IL' Illh/l'<'a
momel 1«(lel1lrll !llIf core 1.5-(1 imbolmil'il de sl'arfafllulli g lie lelcifalt
lafgel; "/IInlreol! Illi Sarlre lIf!entur infregl/f glob pI'imint,2sc» balan{a
1(llIrtll)i l<impre flortea IIICll11eW Fllosofufl// im'lIls /1/1-1
niminc alteel'a de /11cul decir so disrJuru I<ln/u!o/lf JI Tc.'/'IIIt:llIi sinr insii
IIICIJl1Irarihill, /1/1 \'I'eon fill rclW{h'lOs darla let Y-or fi ill/imp/at
prohahll doc" i/1 CIII//flaml ar fi tosl PI/s/! /11/ «tomlin/e» flli ,",arrr.!. CI
chwr ronu/I7l:!e lur SOTlIl Titel. in fa/a 1111-1 (I,IlI, 111
ti/O,\D!W !lid Iiterutllra I1U {//ui I'l1lol'l!a:(i 111m/(
'[,\'0 Yli fie oan" Ell, lilll/f, cred co n/l Be(/fl/ictlreo viej/l m,lrllf1!/?
(niSellll}'(/ profi/l1d(I onginofu a f}l'o:el 1111 ,':;01'11/ 7itefl 1111 IInpltca /11
WI/! refu::ul Idetlor $1 af \'a/nl'llol' sp,,-ilU/1II 0 tace inscl d/ld Sf?
lums(ormo m rezis/II'"
11111 pem11t obse,rvalla ca, in \Iz\unea mea. lalgcrele balantei. la care
,c refer;) criticul Mlrcea lorgulescu, nu de 0 parte
,heol//lco/rea I'leril maTlil/r/!" iar de cealaltc1 "rdll:1I1 Ideilor $1 al
IO/lil/fUl I'/ll/'lwlUl 'clllevOla de rclativlLart: a ideii de pt: de
C) parte inall al modelului cll/tllntl literar, ll:slrntil (in
_'J
Daniel Vighi
registrul imaginarulul creator} ca fiind cenzurativ castnllor, de
cealalta. Yorba lui Budai Deleanu. prin Same .. se inreleg $i al(ii", prin
mama la reI. Mai este ceva de urmaril aiei, anume leetia marii
literaturi ruse, in special a prozei dramalurgiei cehoviene, nu
numa/. De altfel, polemica dintre Valeriu Cristea Mircea lorguJeseu
i1ustreaza bine aeeasta poz.itionare dubla fala de menirea literanJrii a
atinJdinii fa{li de Jumea in carc lmirn. Prill Valeriu Cristea sintem mai
aproape de substanta cvasi-metafizica a sentimentelor care
alimenteazA dinlliuntru proza lui Sonn Titel, prin coneetarea
acesteia. cum am spus, cu marea literatura rusa. Observafiile lui
Mireea lorgulescu SIn[ mai aproape de 0 anume abordare tradilional
realista a prozei; observatiile, percutante bine fom1Ulale ale acestuia,
imi par ancorate 'in tradilia autohtona a realismului eu miza ,,1;7G/Io".
mai degrabli decit a celui care "beaMico via,a marunta" pentru a
dobindi (prin aceastli abordare) mai multa libertate in crealie. Secvent
disputei dintre manlli Same ar putea ti ciuta, din acest unghl, ca lez.a
titeliana a eliberarii de tezism. Deslgur ea s-ar putea spune cum ca
romanul nu are nevoie de a$a ceva $i ca. mai mult, scriind paginile
respective. Sorin Titel a comis un fapt ,. de un gusl (macar/) cu 10/111
indoielmc" (M ircea [orguleseu, art. cit).
Raspunsul posibil- pe lfuga eel prevlZibil, de t1pul .. dacI! l1-ar (i I1U
s-ar comenta" - ar putea Ii urmlitorul: In secventele eu pricina (aeolo,
dar In alte locuri. nu multe, ce-i drept) seriitorul a cedat ispitci de a
e,xplicita ceea ce. pe tot parcursul ciclului romanesc, a tot impJicitat.
Ca este bine. ell este r;:lu dil] PUllct de vedere estetic ramine de vazut de
fJecare dintre noi In parte. In ce ma inclin sil. dau dreptate lui
Mircea lorguleseu referitor la aceastl1 $i lui Valeriu Cristea
eferilOr la toale eelelalte atlatc in litiglU 0 sa Ie dau cuvlntlll pe rind.
Pentru Mircea lorgulescu: .. Umversullradi/ional deVine la Sarin Tuel
o Ilime vism1i: slabilii. neallnsa de mersul isloriei, ignorind" mari/e"
,1'1. se dedl/ce, inlflilete «(problemel>. 0 Inl'ufei a (ericililol' descoperG in
realilale acesl etc/ii romanesc; (iecare clipii Irilila de\'inti aic'
Sarbaloare, viara esle connSlenta. pima. tumll1ata de 0 hucune 0
XISlen,el pe care nlmlC nil 0 poole inluneca, V((alii, robusta.
pofiicioasa (elol,.:venta in acest sens f/ind (recven(u aproape IIllfilOare
a adfeclivlIllli dulce). aceasla lume se dintr-o percep{le (eerica a
hanaliliirii a cOlidianll/Ili. A$u cum in unlll dm cele mai blll1e
capifole ale car/Ii ralacirea IInui copil plerdlll de ptirinrti sal {J/'Intr-un
lirR saplaminal se preface in descrierea unlit $ir de mlraeo/e, baialul
absorbil. {ermecal, prin privire. succesiunea caleidoscopico a
personaielor $i a silua/iilat; vlO/a ml esle pentrii el'Ol/ lui Sarin Tilel
dedI lin prile/ de incintore de p/iieere. Anodinul. ges/llrile oarecare.
intimfllari/e comune dobindesc 0 slrofllcire unied. I1Imic. in aceaslG
/lime. nu eSle /iPSII de ImporrlmlG. eu exceptla imporral71uhll: (iindca
in aceea$i masllra in care umillli se inal(iT are loc 0 dimllluare a
34
Sorin Tile! (monografic)
pran,uri/or inalle ale existenlei. Feeria pro:c/lcu!ui are acesl revers.
dinco{o de clipii nu se atJii nimie. SatisraeUla, sigurli pe sine,
'e:islenla, mul/umindu-se eu un «puti/l») mereu atJalla indemina, ria/a
- Sail, mOl exact, vie/Ilirea - aeeslei lumi esle sll(iclema sie$i; se
perpelueaza rara sa 0 claline eeva. in Femeie, lata Fiu! Tilu ae(i/lnea
se intinde pe durala aproape a unw veac $i se poarta pc un sparill
considerabil, din Banat pina la Allantic $; din lugoslavia pinG in
Gafiria; dar e.nslen/a eroi/or eiirfli ramine aceea$i in drllele
lindamemate. nesclllmbindu-se /tiel miiear de fa 0 genera/Ie fa a/la,
Deeorurile, dour. se modiftea, insa atiludlllea de inocenla bucurie a
\'ie/ii esle 0 constama ce Ie face sa nil aiba nici un relie{ $i nici 0
semni(ica(ie "".
In raspunsul lui Yaleriu Cristea sint cl1utate adlncimile de dincolo
e bucuriile inocente ale unor personaje care devin exponenli ai unui
destin semnificativ. Refuzul "marilor" problemc ale veacului este
pilduitor tocmai pentru viziunea nouA pe care aceastli proza 0 propune
rnrr-un fel de apolitism (atune i) politic. Este adevlirat cli el nu ajunge.
eli, in timp 7n Iiteraturile est $i central-europene, atitudinea
explicit politica, de refuz deschis al dictaturilor eXLremist-comuniste
devenise bun eu toate acestea, proza lui Sorin Titel nu a mers
mai departe, nu a putut nlci nu propus (probabil) mai mult. S-a
multumit eu apolitismuJ unei abord1iri care dadea prinlOrdiaJitate
programatica anvergurll esteticii lum ii banale $i anonirne In care se
gasesc .. mar/Ie" probleme dintotdeauna de peste lOt.
"Treiim desigllr il/ iSlOrie ,., afirma Valeriu Cnstea, .. dar ca sa
Iraim in iSlorle nCL$lem.
sa apar(inem vie{ii. Abundenla literaluro consaerala anilor '50 a
educal gusllll unor calegoril de cit/lori (iar lIl1Il critici apar/in locmai
ceslor categoni de clliforiJ in direclia inieresl/IIII exclusiv {a/a de
sen:a/ional. dramallc. palpllant, oblsnuindll-I sei callie in orlee carte
numai evenimel1llll culisele lUI, Jemascliri. sail dimpOlrira
reabililiiri neCJ$leptal-GSleprale, dezviiluiri ce Ii (in CII su(lerlliia guru
erc. Sint loemai cililorii care se pliew'esc cind Irebuie sa descopere
«(aeul» lstoriei in carol cu fin 01 vieth Dar ce tare poale sa «in/epe»
acest 01,..'. dacu izbute$11 s6 dai pesre ell
o perspeclivo de asemeni inadecvala ({duce Mircea [orgllfescu in
anicoful sail aill/ICI cind se referli 10 capacilaleo persona;elor lui
Sorin Tilel de a ft {ericile $i la capacitate propne a aulorllilli de a
descne ferieirea. Un (el de fer/cire unil'ersalii $; nedi(eren/iatii ar
cadea. dupa Mircea lorgulescl/. ca 0 mana cereasea, ziua $; noaplea.
clipi'i de c1ipei pesle capelele cam simphl(e. nein(ierbinlale de (marile»
probleme, ale eroilor ce populeazii pro:a mai nOUl! a lui Sarin Tirel.
Spune criliell/: (0 inslltii a feT/ei(i/or deseoperii in realitale acesl ciclu
romanesc, ftecare clipii Ira/la devine aici 0 sorhiiloare. vlaTa esle
consislel7la, p/il1a. luminalo de 0 hucune 0 eXlSlen(ei pe care nimic nu
35
Dal1le! Vighl
poare inlllneca (s n.)). CIUJr ninllc? Nlci macar moarlea. alit d,
pre=emti in IOale aceste curll 111m ales In ulllma? Femeie. lata Fiul
Tliu esle 1/1/ roman in care «CUCOOlUl moartell iSI face pur $i simplu de
op. Cum de n-a observat Mirceo forgulescu un lucru aliI de balalor
10 oehi? Cum de n-a observot cil aceUSla «insula a (r?ricililon, e plinci
de oame", care inlr-un (el sau alllll se raportea:::.!i SI sin! marco,i d,
Eo? ( .. ). fn romanulllll Svrin Tilel moarteo luptG cu viola aproape de
a egalla egal Departe de once idila. seninillarea VI=l1Il1ii despre lume
a prazatorului esle (cl/m spll"eam) sfi:'lOla de melaneaILi, a seninatall?
indolialii. Gusllll \'Ie/I/ (Ire la Sarin Tifel ceva din savoarea ocelliI
'l1efabil de dult.:ell ""
Tnteresante SIn! argumenlele eu care Valeriu Cristea seena
eu mama filozoful Sartre, aeeea in care Mireea lorgulescu
dcseoperea, coreel. 0 lezll a prozei titeliene ineorect cvaluata. in opinia
lui Valeriu Cristea. de carre Mircea Lorguleseu. Reproduc textual:
" Trebllie .wi mat spun cill?l'o eZlvJnle si despre modul ill care Miree
lorgulescli a cllil una dill 111111
pro(unde pag/JII ale romanulul Femeie, lata FiliI Tau, aCl!ea care
descrie v IInpvsihlli) (dar eife lucrun imposibile 1111 devm poslhile In
literalllra!) $1 CII lOale aceS/(w (oarle cOl1vingiiloare polennca /l1lre
.lean-Paul Sartre mama cellli de 01 doilea MarCil",
Rezumind ceea ce cste de rezumat sa amintlln eli, in acceptla lui
Mircea [orgulescu, lermenii compara!lei (Ingrijorlirile materl)c
,.manmle" 5i cele sartriene, larg-universale) Sillt .. I/lcompalibtll . In
replica sa, Valeriu Crislea suc9ate ca apartlfl unel
.J veelll $1 mari" pl'Obleme. [n sprijinul afinna\ici estt: invocat
Dostoievski romanut Fm(ii Karamazov, Cartea a doua; acolo
.. slare/ltl Zosima al1llllfes,e de un meche pe care I-a CUllOSel/l cinc!va
$1 PiJ Ctlrc it t'\,oc;a prill p"vpmle 1111 C/Mnle (i/ll/ pern/ll sii Ie
reprodlle): oeMle. zicea el (medicul n.n.). ",i-e dragli IImamlalea $1
1017l$i ma slirprillde lin lueru CII elf ml-e mai draga IImaniratea. ill
general. CII aliI il /IIbesc mal putin pe vameni. adieu indivlzli Izolan In
visurile pI! care Ie urzese (...) adeseori simI 0 dorlll{c1 piiuma,ya de (/
Slllil /lmamlalea. si powe eli imr-adel'Qr as Pl'lfIll ehwr sa pori crllcea
penlrll al{1I dact, ar cere impre,warile. e" ware asfea 1111 ma
simi ill slare sa sfall dOlla zl!e la rind in odaie ell alrcil1el'O, 0
dm expenen{li .)j Termenii (colllradictoril, nll incompaubdi) si/ll
pe de v parte - vaS/(J argoiioasa whlre "bstraCfa, pe de alfo - (linica',
dragosfe cOl/crela, dl! mama. SOIL (ala de aproape. (Cirti de care
mci 0 altii dragnsle nu ('oale fi Gulenrlca. Sou Cll cuvintele lUI Zosima­
Dosloievskl. «I"hlrea conlemplaliVli)} respeeuv «iubirea aef/v,]".
«dragoslea vie)}. De ce sa ne mirum cil I(dragos/ea atirnli mai
greu pe 0 imagll7ara halal/I') a dreptalli decit palida $1 mnhl{loaSa
iubIN! (Old de ill/reglll mupamond imhrarisind prea mllll nanic') De
ee sa lie seandal/:ufIl ca marele Scmre (in romanllilui Sorl/1 Tile! ma
36
-
Sorin Tltcl (monogralie)
Jeg rill sl1nbol (II gindirii !ji abslracle) e IriJ//is sa ia leC/ii
raM
de la 0 mama? Lu matena - de ba:ii, L'ea lIlai importanto - a iuhini.
vr/
clM
are ce invaja de la 0 mama "".
$i, In polemica aceasta ecou intr-un smdiu al
lui Vasile Popovici; aici talgere\e bahlO\el slot deplasale inspre
!iteratura *i inspre un anume rei de a 0 cancepe de a 0 practica.
poZl\ia aceasta imi pare ea eel mai bine ideca mea despre
trUlcctul g1ndlrii literare a lu; Sorin Titel dmspre cultl.lra-ca-model­
pe de 0 parte, eliberarea din
cano modemitl'it
1i
pe
nu1
de alta.
"La aparijla romanului Feme/e, [alii Pilii Tau, vpo:111Cl dmrre
grl/ mamei {JfJl/lrU sana/olea copilulli l el $I gr,/a f/losofll/ll/ Sartre
Q
pelltru soa/'Ia omenini a pllllli parea 0 simpla naivilale, un aci de
sf/dare lipsita de arme Cred /I1so. cli aeolo se opuneall dUl/Q feluri de
a face lilerallirii: U/1l1l al celor care gindindll-se 10 marile
rob/eme nesocolind indi\'idlll. fjl alflll al cel(l/' eare seriu despre omu/
/1l{irunl, penlrll a aiunge 10 acele mari pro>bleme pe un drl/III ce nu {inc
sii la vedere !ii vonitatea intl'cprmdem Clllfo/'u/ui Era yorba.
a!j(/lfar. desfJre un argument pro d{lmn. dm I des-pre 1111 refllz af lInel
mode. Se poale co f/-agmenlrd sa fie slingaei (1m insil mal srillgac.:i decil
once IIIlr1c/une de aas/ (el a «esell/lli" i1l [iC/illlll!, dar s-a 11101 ",azul
!i 1(1 case (oane marl) Fapwl co sCJ'/l/oml 0 pnlll co el sa aporii
l
imeLJ11Ina cti a consideral cil averiismenlllllalent mer//li saer/flcwl de
() ('lipa. daca sacrilieill e, al lilerarulw. (J1Il,,1 wnplll, aparelll 110/1­
t!roul. acela door poate milloei epopee,j lIl/lmiui(il. Umilinla IIlI s-a
unii
n'lu/ aparal ill aeeasla billalie el/ cavale'rii obslraC/l !ii ai I/lIJrilor
a
,'o;.!5I11ri 00':
Note
Selr,ni(ica\la conceprului difcr.1 de in <;arc acullum\ta
reprc/lutIi ansamblul schimbillilor mental.: de compor1amCnl ale unUI gnJP
Sl'IClal in conluclul sau islOric cu un all grup $Odal in accep\iunea a­
cilltura\ia csk acel mod de a fo\usl culwra pcnlIu a 0 intr-un 3nllffiC
ct:Vz. pe care-I nllmim ca liind banalul_COlidian-de-dincolo-de
u1
2 Alte citeva rcpere coreel r.Iiagnosllcntc in debulul prozatorul Ie
cl1umcrli Nicolac Ciooanu e.arc alalura rliOZ3 lui Tite! a.:deia a lui Caragia\e.
Banalu\ deri/oriu\. uu\om:ltismul componamenlal lIor fi terne de primD
Imporla.n\a alt'. prc>7cllitdicne in Cl. la fel cum \'a ti slllie C'eho\.
lItal in aceS1 artlcol din fcbruarie 1964 (Oritont. nr.2). cu toall." ctl
11.1\ pUlin rclcvMta. estc pomenlrea numc\ui lui Alberto Mora\ ia
rr.fl:rin\fl In Petre Slolca. llCc::,I<l ., reabtl,reozQ" I c\) coudianu! in pOCL.h.:.
crill\ pcrmall!:1J1 $1 majur (11 t!xiSII!I1{C/ ,.
3 !'m:lIl:il noul rOnl.l11 <:ste preLt:ntll in del-ullIl lui Sorin Tilel rrul c:hlar
ui
rc"tr:ngere i\ tcmatll.e a prl1Lei Deturnllnh'. voite sml nu, de
37
Daniel Vighi
la con:cta receplarc a accstei modificllri de poetiell a prozei sint prezenre IncA
de awnei in receprarca eritica. Uncle intentioneaza (laudllbiJ) sa ofere prozei
debulanlului un alibi ideologic. Spre exemplu. figura oarecare a unei mame,
cele citevlI babe apo! adolescenlii eu mconsislente rdealuri de via(a, cu
vlldile aspiralij spre un SOl de purirale 'Vaga cu greu pot fj legali de ceea cc
prcfatatorul volumuJul de debul (profesorul $i erillcul Dumilru Micu) numise,
abrupt Si indisculabil. ea Ii inu expresie a "moralei socialisle" Dac<1. in aceSl
dill unnA caz, IIltcnlia fusese aceea a protejarii apariliei vo!umului unui june cu
probleme (prozatorul fusese exmatriculal pOlilic de la Facullatea de Filologie
a llniversiti'ltii din In alte siluatii. bunlloam In croniea de
Inlilllpinare a prozalorului AI 1 Sletanescu (Gazela lilerard, nr 28f1964),
IntlJnim manifeslll 0 neprieepere din adine. 0 lipsa de intuilii fUJldamemale
care desparte. nu doar Ideologic. douA mod uri de a se raporta la lilernlura. in
accepriunea lui AI I orll.selul in car,; curare farnJlie din
volumul de debut apaI\ine Provineiei social iSle care cstc altcev8 dedI
Provincia dimoldeaunll; alCI, in hOlarele Provinciei soclalJste, se simte, In
ContrasL se lnlclege. eu eealaltA. "atil pre::enla illlreprrnderii care a
induslrIali:at urbea. cft $1 vccincilatea imediatii a satului colectil'i::al"
4 r Tihan. Steal/a. nr 11/1968.
5 T Tihan, art. cit..
6 Idem. art. Cll
7 Id . art. eil.
8 Valeriu C. }:e$lIan. la$ulliterar. nr. 12/1968
9 CroninJ, nr 17/1971
10 ghilimelele aparJin croniearului
II in maniera. bunlloarA. a lui Mann Preda, Alexandru (vasiuc sau Nieolae
Breban.
12 Dana Dumill'iu. 4.rges. nr. 611971
13 Nieolae Ciobanu. Lucea(drul, nr. 1611 971
14 . La Sorin Tilel. in Lunga... , caracteristicii e locmal opuleJlla.
pregnal1/a Inlagi/JIlor; alit de \'ia $1 de aeula nVlare a sel/::a{iilor (i::ice Frigul.
(oamea. arsi{a, oboseala. ramie su(ociirilt:. (ebrele. inrreg corlegiul de
su(erin{e (izice fndurate de cel Irel caldlori ( ..) loate acestea (ormea:iJ materia
unel aleme Si dense iI/regis/ran cO\'ir,ma de concret $1 nefs/ovlla ill
piastlCltale •(Gabriel Dimisianu, RomanI? sllt/bolit'e # vi;:ionare. Ll/cea(iJrul.
nr. 2/1 973)
15 Ion Vlad, Pro:a intre experiel//o $1 (ol'mu/e tradlfionale, Tribuna,
nr. 24/1971.
16 Ion Vlad, art.cil., TriblOla, nr. 24fl97 J.
17 Nlcolae BaJo!!. Romania literara, nr J611971
18 Aceasld SUsplclonare calc nll.$te inlreline demersuJ hemleneulie eSlc
generalll de lileralura care se ascunde. care sc dezvaluje pentru a se ascunde.
arc se orera ea problrmatica a orice din mai nimic pentru cA loate cite Ie
aduce in paginll din villll! sint (mal degraba par a fi) de sorginte de inlercs
cultural: spunind banalilAfi. nimicuri, spunind ccva tMa
38
Sorin Tilel (monogralie)
epicA. ceva care nu din tensiunea faplei menilt sa tie spuse. a faptei dt;
cronica. de letoplse\: spunlnd .,doar·' aceSlea. nuraliunea nc: ia marlOrJ
compliei. in limp. a, unei promlslulll pc care. In definitiv, nimenl n-a
fonnulat-o' aceea cil adevarul ziselor sale CSle allundcva, intr-un adine cultural
prcsligios. intI-un orizonlln care omul se Cll Esemele. cu Adevarul,
cu Definitlvul. cu Torul.
19 Ion Negoileseu, 51mbolism spa(ral in IVvaptea inocen{i1or. Tomis.
nr 5/1970
20 In volumul Esel/ri eritiee, Facia, 983.
21 [on NegOlteSCll, art. cit., Tonzis, nr. 511970
22 M ireea [orgulescu, Romlinia literaI'd, nr. 24/197 [
23 Lucea(iJrul. nr. 2/1973
24 Mircca lorgulescu., CO/H'orbiri literare, nr 2/1972
25 LUCian Raleu. Romnl/in literara. nr 22. 1970. p. 9.
26 Mai bine spus, prin practica scrisului ell mod de a explora de a edllicll
o culturil a scniturii; Sorin rile! 11 sjuns la accaslll balansare deeislva. spre
afectiv a-cultural printr-o inevilabilll simullancltate eu lehnica
serisului Si prin practicarea obslmal1i a acest1J1a: asla.zi pUI,;m spune ell opera
1l1l $orin Tilel se prezinlll ca 0 lunga calalorie a scriilurii caIre rccuperarca
accslui ., onginar (ond a{ectiv ,.
27 Lucian Ralcu., Romlinia literarii, nr. 22. 1970. p. 9.
28 Llvius Ciocarlie, Eseuri eritice, Timi$oara., Facia, 1983. p. 58.
29 Valcriu Cristea. DomeJIiul criticii, Cartea Romam:aseA.
p 251-252.
30 Valeriu Cristea. op. ell.. p. 256.
31 Idem, p. 256.
32 Gabriel Dimisianu, Noui1 prozalori, Edilura Eminescu.
1977.p.143.
33 Anton Cosma Sorin Tile! prezcnleizarca eplcuJul. Valra, nr. 211980.
34 Livius Ciocfu"lie. SiirbtilOarea fi umbra, p. 65
35 AnIon Cosma. art. CIt.
36 Idem. ibidem.
37 Vasile Popovici. S()rill lilel sall (eeria cotidianullli. postfala la vo!umul
Tara fndepiJrlaltl Pasarea umbra. Edilura Emincseu. 1989, p -l49.
38 Blind dispus sa iertc. Sorin Tite) p:JJt: S<1 ne intrebt: (printre rindurile
prozd sale apocalastallee. de esenta mtaeirilor origenbtc vri a predesllllElrilor
augustimenc) cum dl ce vina. are prostul ell este prost? Dar callalia care din
veae i s-a Cost men it sil fie lI.$u? La reI oe incredinl"azlj Manneladov. belivul
care doarmc prin eu I1n de pc ma1urile Nevei, in romanul Crimli Ii
pedeapsli, ea la ultima cea de pc unna judccaJl1 'va Ii ehemal spre iertarc
poporul eel oenumarat de belivi de pilclllOSi din care fogjll.ie prin
proza tilelianA.
39 in viziunea lui Mircea !orguleseu. redescoperirea .."/leufrll unh:er.
rustiC provmcial" este insotila de aeeea a .. {Joveslini incintata de eo insd$/ ..
Prin fleeastd .. redescopenre" se IIlsta1euLi:\ in proza lui Sorin Tilel .. (eeria
39
Danlcl Vighl
banalilaru' care nu CSlc nicldccu/l1 stral11a aces!ci luml bi\na(cne care va
dllloCfl .. indelermmrslllullelllporal $1 geografic" din proza expcrimentaJa dt:
dlilaIII Ie.
40 TrcbUic inlelcs ca. 1n actep!iunca 11II Lwius CiocarJic. apal1cnenla
accasla eSlc una a imaginaru/ui cn:alor flin'! nlCI un Cel de conotalll axiologiee
predclermmalc... Pro\·If1Cla (de ol"lunde) Iiteratura ei sint prada mai
pesIe 101 veleiUlrIlor care IlCU,.<\ un SOl ue complieitalc carc ocultcaza \ Oil, prin
loeul unor IIllerest chlpunle. a proprlllllr ,.valori"
eSleliee reglonnle Nu esle judeeala 'valorlea eSlc Central,Sla IcrarhlCft.,
lar adcvlirul Cural Itmpcde estc eft., spre deoscbire de Transihania. Cil sa nu
rna; \Orblrn de ceklaltc pro\'inclI ISlorice. l3anmul nu a avul 0 lileralUr<l. valida
la nh el mqi<>nal
41 Lhius Cloearlic. op oil. p.6
42 I ivius ClQe(lrhe. op CIL p.62,
43 Cornel Ungureanu. Pro::.a romlil/eoscii de 0:;:1, Bueurqti. EdiLUra
Canea /{omam:asC<1. 1985. r 513
44 Gabrlcf Dimislanu, op. cit.. f) 146,
45 Orizal/(_ nr. 281 1981.
46 loan Bogdan Lefler. "PersOflaiul" vle(ii at opeI'd. in Romiinia
litertmi, nt. 22/ 19.119
47. rome clIrrlle lUI Sorm Tllel .1'1;71 pOVeSflrl. sell/(e 01"1 rOmaile
i, (1/IIohrvpraficeil ale unui f1armor care. fie cd se nUme$fe Andrei (in (ora
illlleportatiI PasiIrea umbrn), /7elna sau (etipo cea repetle),
rOIl/IilUJa CII aceea a 011101'11111/ Jail" pre;:PI1!a aees(ura ill lexlull1armi"
IllI l sle doar 0 slml'M ",ser/le a ciJrel erpllcalle or pUleo /i coultJla el'f'I1IUu/,
iI/ fJl'goll/l1 omfllSClel1{(!I, CI. Jncreu repetalii. merell accenwmci. ca,7ula
;mc(/()1falrlmea 1I/71/i mecanisJn car,.. dJ?c1an,w!a::a .yl progranrea::ii nelirmea
I"('.\"orllll'l!or cor,tlor .. (10,11) I!olbnn, Pro/iltlr; I'pice contempONlIIe. (',mca
Rllmaneascft., 1987. p. )06
4& Mircca lurgulescu, /-i!e.,.ra cOlilJrllllUl/ll Romal/ia !;/eraru, nr. 151 /983.
-19 Mlrcea InrguksclI Fcclw COl1dWIlIlIIiI. Romwlia liferard, 15/19&3.
50 Valcriu CriS1C3, C'ea ce esle ;mpor/lllll. Romiil/in "terard, 18//983
51 Valerlu ensten. art. CI1,
52 Vasile Popovicl. 0 eoop:?e (J I/1trmilti!ir. OriZOIll, 33/1985.
(/
JltcJ (date bio-bibliografice)
DATE BIO-BmLIOGRAFIC
Momentele mai importante din viata scriitorului Ie prezentam prin
reproducerea unoI' fragmente semnificative din volumul de amintiri
losifTitel, Clipa i-a fost prea repede. Via(a lui Sorin Tilel, CR. 1991.
..In noaptea de 6 spre 7 decembne a anului 1935, a venit pe lume
Sorin, din pw-in\ii IosifTiteL subnotar, Cornelia $tefrtnescu, nliscuta
Crllciunescu. casruca: un copit nilscut prematur, la luni. Trebuia
s1l vinrt pe lume in februarie 1936, dar el s-a gdiblt. cum se va grlibi
toaHi vja\a, cum se va grabi In moarte, lubea netlim1Urit de
mull viata ar Ii dorn s<1 traiasca, sa se bucure de scrisul lui, de c3t1ile
pc CMe Ie citea cu lnfrigurare de rnuz,ica pe care 0 asculta in orele lui
liberc" (p. 43).
0 ucenicie de citiva ani, 111 \Irma unui concurs \inut la
am fost nllmu, in toamna anulul 1938, notal' In comuna
Banloc, in Judetul in pusta ban<1teanll, in apropierca frontierei cu
lugoslavia. com una mare frumoasa. eu un domeniu un castel din
c;ecoJul al XD\-Iea, cumpi\rat de la contelc Karacsony de fosta regina a
Jreciei, Elisabcta, care petrecea aici verile" (p. 46).
"Adcvllrata viala a lui Sorin a inceput insa numai dupi\
mutilrea noustra la Margina, In anul 1941: lmpfinise am, avea
II pH'lcea sa deseneze. spunea poezii" (p 48).
"In ani, pc linga grijile Cll $1 dragostea pentru citil. marea
bucurie <l lui era vara w'ildalUl in Bega., iar iama - (p. 50).
.. Incepind din c1asa a trela primar1l. in timpul v3cante1or de vara,
Sarin se dllcea eu vitcle la pllscllt pc izlaz, sarcinl\ de care el se achitC\
ell Mni grcu era Cll sculatul de diminea!&. inamtc de r1isantul
soarclui Ii plllcca sa vJ!ele funJca in orele aces tea el rutea si\
cileasca. A contmuat sa mcarga ell vitele «!a iarbll» pint! 5-3 facut mare
a IIcell]" (p. 61).
"In IO<lmna anulut 1946. Sorin a parasit pentru intiia oam casa
parinteasca. dlll'a ce a t!':mllU3t c1usa a patra primar·a. a fast in:;cri
h clasa intii 13 LKeul Conolan Brediccal1l1 din Lugoj. Inamte cu vreo
douiiLeel de ani lnva\Osern ell la accasla multi din profesorii
de atlJllci erall [1Cllm profeso.l; lui Sorin" (p. 04).
. In penoada cit .... lost elev 13 liccul din I ugoi, pasiunea lecturii
puue lot mal muir stilpillire pe el: cilea mult !;ii recita poezit de z.de
!esllV/;; I a 0 3erharr.: de Cri1cilln. l1evllSl.ll-mea $' CI tle la Manl,lIla la
Luglr! Cd sa-f ascullC: reena «Cad fulQi] mari Inee. zlmbmdll la tearrul
C0n1l1nal"' (p 73).
"In llilimul an de s(' in nt1stn.1 I) de
l.inea·ll dIll I,entnl a <lintre villoni ur heeu,
Ir.:;tilutul dl' '-trh:J1latngnlle dm )1 CUITI !III C)nrm ­
mare lubltor al ,- dura Ct' a >ckClilt de .lce;!SI.':

Daniel Vighi
comisie, i-a intral in cap si!i devini!i regizor de film, zadamic am incercat
opresc, Indemn1'ndu-1 sa se j'nscrie - fiindcll. avea inclinalii spre
literaturli - la Filologie. (... ) Toale insistentele mele au fost, tnsli,
zadarnice; nu a renuntat la dorinta lui de a deveni regizor de film" (p. 83).
"Primul lui an de studentie s-a desfl1$urat evenimente
deosebite. De pe acum Sorin a prins gustul concertelor - teatrul $i
cinematograful erau doul!. pasiuni mai vechi, m special cinematograful;
(... ) A venil $i vacanta de yarn $i Sorin s-a intors acasl!., de data asta
foarte ablitut. Dupl!. multe ezitll.ri ne-a relatat cll., de$i i$i luase toate
examenele, i s-a spus cli, fiind prea tinl!.r $i avind 0 figurll. de copU (sau
poate cli profesorii lui au apreciat cll. nu are insu$irile necesare unui
viitor regizor de film?!), va trebui ca in toamnll. sli se transfere la 0
facul)ate cu profila asemll.nll.tor" (p. 86).
,,1ncepind din toamna anului 1954. Sorin a fost student la facultatea
de filologie din Bucure$ti. Dupa ce $i-a dat examenele de diferenta, s­
a obi$nuit repede cu noua facullate. Indragind In special cursurile de
literalurll," (p. 87).
"Sorin Titel este exmatricuJat in anullV de facullate din cauza cA
s-a solidarizat cu unele critici aspre la adresa conditiilor in care traiau
studenlii. Unnarea eSle cll. la 23 martie 1957 «srudenrul Titel Sorin a
fost exmatriculat de consiLiul facultll.tii». Incearcli sA-$i continue
studiile la Universitatea din Cluj. In toamna anului 1957 este
exnlatriculat $i de aici, de$i este sprijinit de profesorul Mircea Zaciu."
In aceasta incepe sll. pubJice periodic. Ja revista clujanll.
"Tribuna" dar la "Gazeta literar1f', .,Viata romaneascll.", "Scrisul
bll.nll.tean",
Este num it "profesor suplinitor de limba romanl!. rusa, cu decizia
Comitetului executiv al sfatului popular al raionului nr,
369/1958, la $coala generall'i din Com una Clrpa (in prezent Valea
Timi$ului), pe data de 8 decembrie 1958" (p. 105).
La I noiembrie 1961 este profesor la cercul dramatic de Ja Casa
pionierilor din mai apoi profesor la un liceu in !ocaJitale.
In aceaslll. perioadll. a realizat Cll elevii "scurte dramatiZl1ri dupll.
lui Cehov ale lui Caragiale, dar realizarea lui de cll.petenie a
fost piesa lui Vasile Alecsandri CJ71rila /a layi, jucata de elevii cursu lui
superior ai liceuilli nr. I din Caransebe$. Penrru spectacolului
au (ost aduse costume de la Tearruf de Stat din Timi$oara" (p. 107).
[n anul L964 Sorill Tilel este redactor la revisra "Orizont" din
Timi$oara alll.turi de critlcul Nicolae Ciobanll, poetii Alexandru
Jebeleanu, Anghel Dumbraveanu, Mircca ,c;>erbilnescu Ion Arie$anu. In
anii,clt a stat la - din 1964 $i Plna in 1971 -Ii apar cinci clirTi.
lnceptnd din primllvara anului 1971, Sorin Titel cste redactor at
"Romaniei literare". la Bucure$ti.
,,in yarn anului 19n a incheiat contracull eu editura [Parizianll.J Denot!l,
pentru publicarea romanului Lunga ea/marie a prizonienl/UI" (p. 122).
42
Sorin Titel (date bio-bibliografice)
a a scris cele mai bune romane din inlreaga sa activitate
artisticll.. "Dimineala se scula pc la orele $apte, atit vara cit iama; de
multe ori noi mai ramineam 'in pat, in timp ce el i$i pregMea micul dejun
cafeaua; dup1'l ce dejuna. sc apuca de scris. Scria trei ore bune, lucrmd
eu mult zel cu spor dadi, Intlmp1ll.tor, la bucAtll.rie se vorbea mai
tare ne ruga sll. vorbim mai mcet ca sA poatA lucra (... ). In jurul orei
lInsprezece lasa scrisul se imbrnca penlru or3$; 'ii pUicea sli se imbrace
frUlllos. nu pleca niciodatli nebll.rbierit neingrijit" (p. 125).
In timpul viet
ii
sale, Sorin Titel a cal1itorit mult prin Europa, in
Fosta Uniune in Statele Unite. Acestea i-au fost bucurii la fel
de mari $i de consistente precum cinematograful, coneertele de muzica
c1asicll., literatura. expozitii1e de artll. plastica.
"Era in noiembrie 1984... Nu mai scria, nu mai putea; ne povestea
c1i noaptea, uneori in vis, i se derula ultimul roman la care lucrase.
NOPli lungi $i grele, dimineata pijamalele ude, ce se rreceau prin
ap1'l, crau uscate la soare, cind mai erau zile Insorite, sau erau puse pe
calorifer" (p. 195).
"Luni, 14 ianuarie, cuJcat pe a mai privit la ultimul
episod, pentru el, din Marco Polo C... ) In zilci de miercuri,
16 ianuarie, a venit inspre searli la noi prietenul lui de la Bertea,
profesorul Mihai Nicolae; acesta avusesc un vis care 1'1 z.guduise, ca
urmare a acestui vis i-a spus so\iei cll. plead\ 1a sll.-I vad1i pe
Sorin. C .. ) Diminea\a zilei de 17 ianuarie 1985 a fost ultima dimineatll.
a lui Sorin." (p. 201).
Bibliografie selectivli
Volume:
Copacu/. Schi\e. PrefatA de Dumitru Micu, BlIcurC$li, Editura pentru
literarurli, 1963.
Refntoarcerea posihilii. Nuvelli. Editura pentru literaturli,
1966.
Va/suri nobile $i sentimenta/e. Schite $i povestiri Editura
literatura, 1967
Deiul/ul pe iarbO, Roman. Bucure$ti. Ed;lura pentrU literatura. 1961ts
Noaptea Inocen(ilor, Nuvele. Editura penlTU llteratur1i,
1970.
LU1lga ciillitorie a pri:onierlllui. Roman. Editura Cartea
romancascli, 1971
Mi-am amintit de zapadd. Povesliri. Editura Enlinescu,
1973.
Tara fndeplirtlltii. Roman Bucure$ti, Edltura Eminc'>cu, 1974.
Herman Melville. Fasdnatia mlirii. Eseu Edi\Ura
Albatros, 1975.
Pasiunea leclurii. Editura "ada, 1976.
43
Daniel Vigh;
Pasiirea umbra. Roman, Editura Eminescu, 1977.
Clipa ceu repeele. Roman. Editura Carrea romaneasCll,
/979.
'emeie, lalii Fiul Tau. Roman, Roman, Bucure$ti. Edl£ura Canea
romaneascil, 1983.
in call/area lui Ce!tOII $i /llle eseuri. Bucure$ti, Edirura Canea
romaneasca. 1984.
Melancolie, R0man. Bucure$ti, Editura Canea romiineascil, 1988.
Tara flldepilrtaJ(]. Pasiirel/ $; umbra, Bucure$ti, Editura Emulescu,
1989.
Clipa cea repede, Bucure$ti, Editura Canea rool<ineasca, 1991.
Clipl1 cell repede, Bucure$ti, Editura Eminescu, '991.
Femeie, laM Fiul Tuu. Editura Eminescu, 1991.
IInga ciili'itorie (J prizonierului. Bucure$tj, Editunl Eminescu, IQ9 J.
Bucd/dria de "aNi. Scenarii de film. Edipe ll1griJitil $1 postfalatil de
Dorian Branca. Cu lrei evocilri de Livius Cioc;1rJie, Cornel Ungureanu
$; Viorel Marineasu. TII11I$Oara, Edltura Marineasa, 1997.
Scrieri {raduse in limb; stdiine:
A fogolV !tOSS'll; ulauisa, Bukarest, Krilenon, 1975.
Dluga podroz wiezlla. KraJ...ow, Widawniclo Literackie, f 975.
Le long I'
O
vl1ge dll priS01I11;er. Roman. Traduit du roumain par Marie­
France lonesco. Paris. DenOel, 1976.
Er Klilldullgell 24 RUnTtllI;<;che EI7Jihiultgelt _ Del' Skizze
Verlag Volk und Well, Berlf1l. 1970.
LWlIicre "'(lIIfOl1llllJ. "Les letrres nouvelles". seplcmbre-llctobrc,
1972.
La IIUll de.) ;JI/10C(>/JIs. "Les lettrcs nouvelles", fevrier. 1971.
Pluk ; ciell. WidawltlclwC\ Litemrkie, Krakov, 1983.
De lallge reis vall de CevolJqene. McuJenhoff Edttie, Amsterdam,
I9SJ
:4 mada t!s a: limie/i. ElIr'Jpa, Budapest, 1981.
PtilQ i /eni. Bibliotcca RUl1lunia, nr. 8/J985
Die Tam.ell/le KlI{ze- Rumiinische Erzahler de 20 Jarhundens. Philir
Reclam Jun. LeipZig. 1985.
1-1
Sorin (antologie de te"tc teorctiee)
ANTOLOGfE DE TEXTE TEORETICE
Sorin Titel intre autoreferentialitate fictiune
Pril1!1'e texlele teorelice ale f/ll 801'11/ Tite! putem gas/. co il1lr-o
radlOgra(ie. prine/palele leme, obsesl/ $1 heelonlsme ale imaglJ1arului
cr('otor. aceSla se mobili::eazii arlislie in preajma acelor spa(ii
len/alice, de re)'erie de i1u::ioniin (alJlasmaRorlce. care nose $1
inlre{in (ic{iunea. Una dimre acesle pltu:el'i Iwns(igurau.' erne este.
rani indo/ala. cMillona. AJa se explidi eseul Herman Melville.
:'ascilta(ia "'Iirii, dm care reproducem paginilc care urmea::c}
BllclJn(/ aceasla a (ost pentru Scrtiloru! 110.\'11'11 "rlle; al /1/101' intfmpJari
conaele (in tooIe aminliri!e despre Cit S(II!J1 Tllel es/e uteslala
Iticerea .\'(1 de a cilliilOri) Plticerea Clceasta esle ($/) Wltl curc se
"illl/fllp!a" Itvresc Romanul L/mga cl1/iilOrie a rJri;:o/lierului I1sle 0
a peregrtncirilj'iira caral carc elli ml,l/ere. dmcolo de ahsllrd/ll
unoI' rapor/un IImane, poe::ie/ Indeterminal'/l, a pierderii In
nd/slil/clul f{eogra(ic. Pre/uirea !ui Melvil!e eslc umtarea aceslor
(/5f1ira(i/ caroro Ie sfnt cOlltare resort/lrtle 1II/.I'It'rioase ;/1 ciliaI' opera
mare scriilQr.
la capMul acestor lungi peregrinan, in afara CMora opera
lui Melville nu poate fi desigur inteleasa, intrebarea pe care ne-o
punclll - 1a care vrcrn sa rnspundelll simplificind cit Illdi pulin -
,(De ce caHHore$te Melville?» Ce-t detennma pe llnlirul
«de t'alllllre buna», pe onorabilul membru al «Societlll;; de
pcrfectionare mutlJalli a tinerilool sli porneasdt in lunga sa pe
m:irile lumir? Raspunsurile pOl It multiple. totU$1 inccnitudll1ea ce ne
ruprinde in cltpa in care lncercam s5 k di\m, ru greu poate It eVllalli
Pentru eli, simplificind prea muir rnspullsul, sim(im rum 11(' dl:pani\m,
de fa pI de realuL adevaratul mobil al aceSlor call1torii. Ne vine in
minte rantastiea cal1ilorie u vasului «Pequoch> Indat5 inlelegem eli
nlci 0 clilatorie nu seaml1na de fapt cu cea lntreprins<'l de Melville. Niei
imaginarele dWHorii ale lui Swift in 101 alit de imaglllarele
tari'muri strl1balllle de Gullvcr, nici cele persanc ale lui
Montesquieu, mel cell: ironiee ati! de pilduitoare alc lui Zadlg, sau
C.andide. Nlci. binelnlelcs, eea a lUI Verne..
E adevarat insa ca orice alta call.'ilorie are, dincoJo de mobilurile sau
semnificatiile ei particulare, 0 valoarea instrucliva $i educativa «Tinta
eaHitotiei - nc spune Swift - trebule sa lie aceca de a-i face oameni
mai bunl mai imelepti, de a Ie Imboga" mintea eu all/torul pildelor
rele bune, culese de el prln aecle tl1ri .. »
o astfel de semnificarie nU-$i rcfuz'a binelnteles nlci dlll1toria
realizatll de Melville Dorin13 de a nOI meleaguri II deterrninA
pc Redburn - altas Melville - sa se il11barce intr-o bUI11'l zi. Ciiliitoriile
45
Damel Vighi
unui t1nar pe mare, iatli prin urmare un subtitlu pe care ar putea sli-I
primeascli daca nu toate, aproape toate scrise de Melville.
Aventurile prin care tree tmerii din Taipi sau Mardi, din Vestonul alb
sau cele din Omoo, ancorlnd de data aceasta In plin fantastic in
imaginatie, precum cele ale lui Redburn, cele ale lui Billy Budd pinii
In cJipn tragieului sau sau eele a lui Ismael, reprezinta tot atitea
momente ale unei experiente care ii marcheaza definitiv pe eroii mai
sus amintifi ...
De pe marile lumii tOll tineri se vor reintoarce cu fata
br1\zdatli de uraganele cllrora Ie-au tinul piepr, zbircila de ridurile unor
suferinte - orice nu poate ignora, nu poate trece peste
- care au lasat urme adinci pentru totdeauna. Sau, cum
spune Rlmbaud, marele adolescent, printul calatoriilor imaginare in
cele din unna al celor reale: «Voi veni tndarat cu madularc ca de fier,
u pieJea eatrlinitll., eu prlVlrea minioasli. [... J Aerul marilor imi va arde
pHlminii; cJima meleagurilor 'indeplirtate 'lmi va tllbllei pielea. Sli inoti.
s11 vinezi, sa iarba. dar mai cu seamll sa fumez.i, sa bei ticorile
tari cn un metal In clocot - precum fliceau nepretuitii mei in
jurul focuri lorl». Carli ale UDor tineri ce cl\l1\toresc pc mare sint in
majoritatea lor nara\iunile scrise de Melville. Sil1gurul batrin care
este Ahab. mgrozitoare tara izbinda cliUitorie, dar in
Moby Dick, sa nu uitlim, Ismael, cel care se intoarce, cel
tinar, cel care face 0 allfel de c1l.l1\torie decit cea a batr'inului marinar!.
Cani ale unoI' tineri ce intotdeauna de
un prieten nedespartit. Harry Bolton (in Redburn), Green Toby (In
Taipi), Jack Chase (in Vestonul alb), sau enigmaticul Bulkington ('in
Moby Dick), ma.einat, ca un adevilrat erou romantic. de 0 permanenta
febra interioam. cu 0 anumitli dezinvolturll destinul de
.(Herman l'rfelviJIe. FasciJ/(J(ia miirii
I Citatele din opera lui Athur Rimbaud 1n tlilmacirea lui Petre
Solomon au fost extrasc din volumul de Scrieri (lIese, aparut in
colectia Poesis (Edltura pentru uteraturll universalli, 1968).
Sorin Titel, Herman MelviJle. FasciJ/a(ia milrii,
Editura Albatros, 1975, pp. 9-11.
Calatoria se in in opera melvilliana cu inocenta; aceasta
de pc urma. 0 alta tema recurenta in proza lui Sorin Titel
Nuvela Billy Budd, gabierul esle in primul rind un poem inchinm
inocen/ei, 0 inocen/a pI! care nimic nil 0 poale alinge, 0 inocen(ci
IJIvulnerahilii. ill/una in (alG for/elor diSlrugaloare ale raului in cilldo
presiunu pe care de 0 exercila. Ni se \'orbe}le despre [orla de iradiere.
Jespre (ascmalia de neltigiidllll (l moceno!" (p 18).
46
Sorin TitellaOlOlol!.ie de leorelice)
lnocenfa se intilne$re alci (in proza lui Melville) Cll morile
probl ale condlliei wnane, mlsterul II/or/li, 01 vlGlii. a/ isloriei
eme
Acestea de pe urma ii POlen/ea:a Ce/el dinlii profimzimea .$i
trUl1IllSer morala nascula din ceva care seallltlna cu "nevinovalta"
ea
fillet naluri (cosmice $i din vremUri adamice
,,[ ...1 Intr-o povestire anterioar11, Benito Cere no, prozatorul
sesizase incapacitatea inocentului de a inte1ege «senmifica\ia latura
obscura a vieTii a istoriei, povara ei de crima, moarte».
Incapacltatea seninului corecmlui Delano de a sesiza. a descopen, in
cele din unna, suferin\a lui Benito Cereno, ar sublinia tocmai Iimitele
inocen\ei. Billy Budd [...] nu poate sa fie un adevarat erou de tragedie
poate pentru ea Melville este mult prea de acesta. 11 iubeste
prea mult.
Billy Budd poate fi insa un Adam inainte de cadere. un Adam ins
cMuia drllmul spre deci spre {,cadere» ii estC un
Adam pe care ura (lui Claggart), crima sau moartca (propria lui
moarte) nu sa-l smulgli starii de inoeentl\·
ei
e data aceasta timpul, ca element alterant destructor al inocent •
cum apare el adeseori in literaturll, nu are nici 0 putere asupra
eroului lUI Melville. Timpul in care se crescind din ce in ce
mal mult, imbrlicind cde rnai ciudate forme, ura lUI Glaggart. timp in
care crima moartea incearcl'l s11-1 implice pe Billy Budd nll
s1l-\ ating11. lnvlll.nerabil In fata mortii, Billy Budd ii trece pragul far't\
dezmintii senmlitatea. Nic! macar spasl11ul ultim - cel pe care-l
cunosc toti oamenii atllnci c'ind mor - nu desfigureaza chipul sall de 0
frumuse\e angelica" (pp. 23-24).
Aile lellle pe care Sorin Tilel It! gaSe$le i/1 opera 1111 Melville $i
care-i determmG /aun/ric propna opera sil1l cele pe care i Ie orera
capodopera Bartleby: poveslirea absurJd 0 Jlnui cop/SI care i$i COUla
rerugiul in c1austrare. in smgurlilUle, in i1oglcu/ unOI' sillia/ii $i
omportamenle care-/ prefigurea:a pe Kafka.: Bartleb}' se
incap{t/inea::ti sa nil paraseasceJ birou/lmde este angai
at
, acolo i$i \'u
gasi adaposf. casa lIIulr mai mull, lin spaliu oerolitor precar.
Aceasla realirale, aceea a precurilapl spafiului socolil este
lmlll dll1lre mOlivele reclIrente in pro:a lilelianii. la1i1-1 pe scriitorul
smguralaplor me/anco/ice cmgaiindu-s
e
hermeneulic pe margine
IInor .. realiliifi" melvilliene care I se oferii prin exolism temarie $i
imediata apropiere fn chiar haria propriului Imag
ll1ar
creator.
.,Sa 1ncercam sll ne explicllm vbseslG claustrarii de care sufera
Bartleby care-I detennina sa refuze eu sa p1lrl\seasea
biroul de cOplat acte, mai exact locul din spatele paravanului unde se
afla instalata masa sa de copis!. Obsesia spa\iului inchis, dominatoare
dupa ptlrerea noaslTa 'in Moby Dick, a carei relevare ne-a ajutat sa
7
Daniel Vighi
Intelegem.rnai bine structurile acesIe; opere geniale, va apllrea 10
Bar/feb)'. In primul rind s1'l subliniem fapm! ci1 birouJ «($Ill/at 10 etC/illl
." doilea al casel ell montirlll XI>, aduce foarte blOe cu cutia care e
Jnchisa (burta balenel din Mohy Dick)."
,,«Setea de intimitate» se de vidul unui spatiu opus oricarei
de reaftzare a ceea ce ar insemna (<caldura cllminului». a
unci vieti sImple, saniHoase. Vlala aceea la care aspir1'l un alt
insmgurat, Tanio Krcjger. rein tors In copilarki sale (unde nu este
recunoscut), in cllutarea camin pierdUl al «casei nata Ie».
lmposibil de regl\sll. Doua impulsuri contradictodi I-ar determina pe
Bartleby sa se eramponeze de scaunul sau din atit de pUlin fami/ian.ll
birou de copiat acte Pe de 0 pane, un lmpuls potrivnic vielii. allume
aspiratia Spre moane (biroul re,pecti\ ca 0 prefigurare a sicriului sau a
malfJcel. a stam prenatale. lot un mod deei de dill viaI1l»). Pe
de altil parte. cum am durut sil MatAm, 0 chemare a vierii. prill
nostalgia «casel 1H:ltale». prill aspiralw clildura caminll/ui. dupa
un mic loe de inrimitale in ataro careia viara nu poatc fi posibill\
hemarea vielh chemarea monir Justificil deopotriva reaqiJle lUI
Banleby".
A:;u ell/II s-a pWIII conSlala m radiowa/Ill receptiirii crl/lCII a
Oren!/ 1111 Sorin Tilel lema honolului cOlldiall. a \"Ie/II carc, in
dllllCIlSIIIIII!lI el apul'l!nl IlIlIilii m:st!lIIni(icufil'a reahlllfl!<1'::c' (I Ilime ,I'
1//7 al7wnl? mod de (J 0 scrufa artIstic Ace.Ife Idel Jimpede ,w delaliaf
e\'plis<? pro:aful 11111'-1111 e.\·c'lI pe care il I't!produccm pe larg locl/laf
dafnrit(i faplllllll co oferti cltltol'lIllfl urg1lmC'l1fele W1<:1 ,Heme/lea
'Nluni tlrp<'i,\"i/lr! areallll CVI7/inllllst. devine program al'/(,\/I(
COerel7t
"Se plcdeaza in Clltlca noastra de specialitate impotriv
insignifiamulul. <J 1l11llorullli. a ,.miciJor teme" In Illeraturi1. Lucrurile
IlU srnt rnsa chiar arit de simple cum ar parea ele la prima vedcre. De
la inceput pUfem observa afacarea "marilor leme" de cl\{re un
scriitor nu Illseamnil Implicit realr;:area Jor. Se doar foane billt:
ca romalluf bulevardier in/loritor In noj In perioada interbelica (din
pacale proLe Iiii asta7; - tor dm pacarc - bine cotati uneori
critica), adeseori moarte. iubire, nl!
sfera minorulUL lat:i-I pe domnul Cufare murind Illlr-ull roman
mediocru iato-I pc lJrcan b:'trrinul. pe domnul Thibaud sau pe
batrlnul domn Lampedusa. Iraind ultimele clipe ale vietii Marea lemA'
lI1ul in fora //lor/ii, e prczcnta llllr-un caz In altul, in Uilimele
exelllple realizind m3rea Jiterutur1i. dar incapabila sa s.alveze de
mcdiocritate. sa elibercze de mlllor, () Jiterarura mediocra In scllimb.

Sarin Titel (antologic de ICXle lcarcticc)
putem cita 0 povestire a lui Liviu Rebreanu in care nu se lntimpla
Illlnic allceva, din punet de vedere al faptelor, dedt eli pe
o batrrna preoteasa 0 apueli durerea de dinti sau 0 alta, In care ni se
cum in ciuda faptului eli s-au sculat Cll noaptea­
n cap, pierd trenuL Aceste tntlmpiliri insignifiante la prima vedere,
gcnereaza Insli 0 mare literatuTli. Clici In cele citeva pagini care
aJclituiesc povestirea In ciuda faptului cotidian, .,neinsemnat"
- c1tiva lilrani care nu Sa se urce in tren - amploarea
semnificatiilor e impreslOnanta! lata deci [aptul cotidian.
nespeetacuJos realiz1nd marea temi\: in cazul povestirii noastre, ruptura
totalll, catastrofiea dureroasa In timp dintre {amnime
lasele sus-puse, generatoare de conflicte deahfel confirp1atil de istorie
.,descrise" de Rebreanu clliar. intr-wl mare roman. In acest fel ne
amintim un adevar veehl deseori uitat: di particularul poale imbr1\ea
aceaSI1! formli a cOlidianuluL capabil sa potcnteze la max imum {/Iareo
tema sprc care marea literaturll tinde 'lntotdeauna; ell mica intlmplare ­
plerderea trcnulul in cazul nostru - ,.bate departe", cum ar spline cutare
crou a lui Caragiale! Si pentru ell I-am amintil pc Caragiale, nu ne
ofem oare schitelc momentele sale cea mai cQmplctli colectie de
intlmpillri aparellf insignifiante. 0 cochel1\ merge la "dandist", ni$te
amici c;e piing de cllidurii sall sosirea unui tren; dl11 toate
aeeste illlimpliin se IIlSi:i 0 ampla fresca a burghezlei
in ultimul pi1trar al veaculul trecut! Caragiale realizind cu
"neinsemllatcle" sale "momentc", ceea ce un Ce7..ar Petrescu, in ciuda
llanlllui sau - 0 1l0Ull comedic umana care s1l cupnnda
inlreaga viata a Romaniel mterbelice - nu a s1\ IlltaplUlasdl
niciodaUL Marlle terne - moal1ca unui erou de pJldl:i - pot genera
o$adar.o lileraturll minorci. micile leme - pierderea unul tren, 0 durerc
de tJinti, pOl genera 0 Iiteraturl'i de profunde semnitic3fii. sa scoatem
deci literatura. atunci dud 0 comenUun. 0 judeeAm. din sfera
anecdOlicului. sli dlutarll sa seSlzam c/lm se intimpla nll ce se
intimpla In cutare opera literara - nUIll<J1 dupll aeeea sa 0 clanticam
c:a atare Altfel. judecaiile noasrrc. de valoart' vor fl false,
dererml11tndu-ne sa Iglloram sau chiaf <;1\ respingelll nu
capodope.ra e oare 0 poveslirc ca Stepn In care Cehov ne
aUt nimic mal mull cum un stnlbate Illtilldcrile ale
stepeilll drllll1ul spre ?coala dintr-un ora5 indepl\rtat Cind nll
care Crillc. contemporan lui Ceho'l. spunea c;!\ IJ1 SII!/'O sa e toat1l.l{usra
,I inleles foarte bine aces[ fO<lrte slmplll TrehUic sa ma; spune-m
oare Cd IlIclUnde nicidnd. omul nu mal prezem dedl ill lapnd
cotldian. eli p,ezenla cotidJ<lIlu!UJ. [I vietii de fiecare ZI a omu/ui. in
liten.1lura, este 0 chwr de creatorii unor mari
fresee. al unor carti monurnentale, inlele!,!lnd d\ monlllllentalu( nu
I c.otidlallul, vlata de fiecare zi. Un excmplu gelllal In acest
sens c hineilllcles Ra"hm 'Ii rUlCt', imbinale J<.
49
Daniel Vighi
banal, de monumental $i cotidian, marele scriitor arntlndu-ne ca pentru
literarurll au aceea$i insemnatate tribulatjile erotlce ale Nara$ei,
ci'lutarea adevi'lrului de catre printul Bezuhov $i infrIngerea lUi
Napoleon I! N-ar fi aratat oare acest roman, tara zilele monotone ale
printesei Mana, fMA nefericiriJe lui Andrei Bolkonski, tara primul bal
al Natil$ei, ca un manual de istorie despre i'nfringerea lui Bonaparte?
Cotidianul potenteazll, deci, la maximum pina $i epopeea, stabilind
compJexe $i fundamentale legaruri i'ntre destinul istoric $i eel
individual al eroilor. Altrel. soar fi produs 0 suprasolicitare a
evenimentului in detrimenrul individului $i In cele dm urma 0 ignorare
a omului, absorbit $i anihilat de evenjrnent, gre$eala pe care 0
Jiteraturll schematica a comis-o adeseori. Din dorin\a de a fi
seismografii cit mal exaqi ai unor evenimente de importan\ll
covlr$itoare, Cum a fost coJectivizarea agriculrurii - scriiforii in cauzll
ll-au inteles sa vadti evenimenruJ prin individ, petrecIndu-se ill acesr fel
acel ciudat renomen de absorb/ie de care am vorbit mai sus.
CoJectivizarea era pomenitA In aceste t.-arji mediocre, in schimb lipseau
cei ce taceau colectivizarea, procesul era prezent in date Ie sale istorice
[oarte exacte, dar lipseau cei ce treeeau prin acest proces, ca
individualitl1ti djstincte. lipsea via\a, In acceplia ei lipseau
..intimpllirile de fiecare zi" anate intotdeauna Intr-un dialog permanent
cu istoria, lipsea deci acea intre destinul cotidian .o>i cel istoric
al eroilor. Eroii, cu aIle cuvinte, exemplt(icau doar evenlITlenrul nu if
Lrlliau, even imelllu I nu era vAzut prill ei. ci ei erau vllzuti pnn
evenimenl. E adcvilrar Insa ell posiblliti'itile literaturii SIn! atlt de
diverse, inelt orice concluzie generaJizatoare nu poate fi declt falsi!.
Slnt desigur caqi construile doar din eroi de exceplie relMind doar
inrlmpJari de excep/ie: ele nu au nimic din "cursul al viepi",
cllqi in care cotidianul este excJus eu bunn -,>i eJe. se pot numi
Cmii de Curtea- JleclJe, sau POl fi sernnate de Dostoievshl sau Melville
/llmeni n-o sa spunil niciodatil dl ele Slnt In afara Iiteraturii. Sint cATti
care plonjeazll de hunilvoie in fantastic, cum Slnt povestiri!t' lui Stefan
Bllnulescu sau celc ale lui Vasile VOlculescu, realizind un J<;?c
pemlaOent Inlre cOlidlan vis. de unde fascina!ia lor indisclltabill1. Tn
toale aceste cl1r\i omuJ exisra ca proieqie poetic:! sau siroboljca. Caci,
parafrazindu-I pe Mikel Dufrenne, putem spune ell .. deS/lnul htera/urii
este lega! de interesul pe care ea il poarta amullii".
lee/urii, eseul Martie teme coridianul, pp.
Un stlidiu care t!ustreaza remareabd ansamblul gincbril lui SOl',.
Tite/ re(erl/oare la lIIenirea prozei moderne esfe eel despre
capodopera pUlin CUl1oscwri. romanul Cercul Nebunilor de John
owher POW)iJ II lei sin! pre::.ente Cf!(!va din punc/elt: tan ale re(lecliel
rtlS{lce - dar ,1/ general umone - ale lJrozalOrlllui. Femillilafea,
Sorin rilel (anlologle de texle lcorelice)
misJerul mor(ii $i al matemitii(ii se inti/nesc in aces! roman eu poezia
lucrulUl slmplu. dezgulif de mon'/e ide;, de amplitudinea gesruritor
reroric/!. de marite donquliotisme ale modernilci/ii care se iluzlOnase
sa ereada co folul il esle eu putin{a, din cau:;a unei alofputernicii (vai,
tlu::.orii ) a ra{ional-$fimti/lce a lumil. Sarin Tite!
'
subliniazii in studiul de fata, toemar mislerul inepuizabtl $i, in cele din
urma, impenelrabtl al lucrurilor cu adevarat simple din eXlsten(Q
omeneascii banala $i, iara, fascrnanta, in cele dill urmii.
"Proza lui Powys reprezil1ta un ciudat amestee de literatura naiva
in rimp savant1i; e un scriitor dotar cu un remarcabil simt al
ietii - de unde extraordinara forta. impresia de lucru {raj( pe care
ne-o comunica romanele sale - dar un erudil, un autor care poare sl1
para uneon supllrl'itor de livresc, excesi ... preocupat sa solulioneze, sl1
dea un rllspuns decisiv problemelor fundamentale ale omului ... $i
poale ell nieiunde in alta. parte apetjtul sau teoretic, dorinla de a
"filosofa" nu ni se releva cu 0 mai mare pregnanlli ea in Cercul
lIebunilor, tlilmacit in de AOloaneta Raliall. Schema
leoreticl1 ar fi PUlut Ii suparntoare - 0 punere in ecuatie evidenta
ingheata intr-un roman suflul viu al vieiH - dac1i Powys n-ar Ii reU$il
sa dea totodatl1, 0 tenbila lensiune eXlsf(!/I{iald tiecArui gind exprimat.
Idelie nu ramln nici 0 c1ipi'i la nivelul specula{iilar teoretice, ele sint
traite de personajele romanului, iar rrairea lor atinge, de cele mai multe
uri, 0 lensiune care ni-I aminte-,>te din nou pe Dostoievski. Jdeile.
lcoriile de tol felul pl1truod in viata eroiJor fie salvindu-i (cum se va
inttmpla Cll fratele boJnav, Lexie, care pentrU ci! are a pll.rere
mult prea bUllil despre viata ca sa 11100r(\, In clUda bolii incurabile de
care suferl1), fte distruglndu-i, aduclndu-i pe marginea prApastici,
aruneindu-I in nebunie $i moarte. DisC'.,;iile 8$a-zlse leoretice nu sint
graruite nlciodata. cle angajeaza Intreag.1 tiinta a eroHor, cJe stnt, ca s(\
l.icem pe vialii $1 pe moarte! (nu la fel se intlmpla aare, in
Demollii sau Fra{ii Karamazol'?J). Si1 amintim doar .,disputele"
contradictorii dintre cei doi frati atlt de uiferiti, Rook Lexie, pre.;um
cele purtate cu preotul dement William Hastings eel ce cu ajuwrul
unei cllrti - al unor idei, deci - vrea sa s1I dispam Via/a de pe
plUnint! Powys 8$adar. despre nocivlfalea idei/or - din
p1\cate veacul In care traim ne-a oferit sutlciente dovezi exemple
cumplit de grl1itoare in acest sens!
Ie pC/rtea cui adeviirul? lata intrebarea pc care trebuie sa ne-o
punem patrunzind in acesl de idei traite la 0 asemenea inaltl1
tensiune eu 0 asemenea exaltare. de majoritatea eroilor lui John
Cowper Powys.
Umla.rind meandrele gmdirii unilateral impregnata de un fanatil>01
Jistructiv al unor erOi ea Rook William Hastings, l>au pm-erile despre
vlatA, aflate la polul opus, impregnate, lnsi'i, de un mutt prea
50
51
DlIJlicl VigJlI
cinic. pentru ca scriitoruf sa Ie dea de cauza, ale lui Lexie
Ashover, Powys a I'nfeles cA .. adevaruJ" nu se pilstreati!, ia 0
oarecare distan!;l, falil de .. ai specula!ii/o
r
teoretice. Ef da seama cll solu(iilc, daca exislii. trebuie cllutate In alta
parte. E necesarll. dupa pm-erea marefui scriilor engJez, 0 mtelegere a
lumii mult mai cuprinzatoare decit eea pe care etalealA,
polemLZind, cele doua tabere adverse. Nici hamletianul Rook eu
nehotllrlrile sale, cu isterica Sa revoltll impotriva ,.obligaliilor"
cu "setea sa de moarte", nu are dreptate. dar nici in
jUbilarea cinica a ce/uifalt Frate nu se afJll adevarul. E adev1\rat ca Lexie
penlrll el dreptul de a trai, dar nu in aceasta supravielUire
pasiva. de un senzualism amorf, se ana raspunsul pe are iI cautll
autorul. U/Ultoare - purem afla, In spre Ce spre Cine se
Indreapta Op!iunile lui Pow)'s este capacitatea f<!mf!ilor simple din
care Cne referim la ce/e doull fiinte Indrngostite de simbrul vlastar al
Ashovilor. la Nell Hastings la Netta Page) de a inlelege, eu maXIma
Illciditate putere de patrundere, drama in care slnt implicate. De a
intelege. de pllda, 0 natura atit de complic3tll cum este cea a lui Rook,
de a-i lInnil-ri, pinll /a capa!. oricit de sotisllcale ar fi
ele, mai ales, de a nu (i dl.! nCOI'd eu el. In discu!ia teoretici!
de cAIre "mandarinii" din carte ele. ceJe daul! femei nu prea invi!{atc,
nu sim doar simple spcctatoare, ei pUr/aware ael/l'e de Idel ,H
mesa/e, flU n.e va fi grcu sa lie dilm seama eil udevarul vletii ana
de partea lorl In aceSl sens e\lst:l in roman 0 scenll chele SinIcm in
de Anu! Nou, la scurr timp dupi'l ce ace Ie cea:.omiclllul s-au
Impreunat LeXie a (inut citeascil un mistcnos sonet de
Fenh'ul porumbifo. In subrextu! cAmia el e eonvin$ eli ana
rilspunsuri dellnHiv(' Cll prJVI!'r la t'xistenril Cil In alte
dati, 0 disptlti1 apr/lisa intre fra\i. Mai panlcip1i la dlsclI!le rever.:nduJ
Ha:Hings, flle caruJ "soIUlii" sim radieale: rrebuie in primul rind
"caUZH prunordiala", apoi Intregul mapamond antncat In
aerl .. 10 indpere se ana ceIL douA femei simple la care ne-am
refent. Nell Hasting,; Netta Page, precum Ct:<l de-a trcia tiinl1l
de Rook, .. veri50Ilr:\ Ann". $1 lara in chip cu [Nul
spre marea 5urpf1ndere a cititorului, temeilc incep St'1 Sf:
l/IeSlece in diseutla "teoretici)" a b<lrbatllor relC\'lnd (l
cu tOluJ rt;marcahilll plIter<: de a IlbservJ1 Cil de
sint ideile pc care ee, Irei barba!i Ie venicuJeazA- de fiinrn lor lauiltrica,
in ultllna instanta de "bunMate1" sau rdulaltw' til'li lor i1dev'1r. (t I
Trebuie neapllral sa tint. se'llna - SIn! t'lt' p:1rere _ de sIM)ICilinih:
mat <lIes dt' complexert' licclimrn dmtre ei. In incnpacitarea ';l:llJr rrel
hiirhall de a gindl CIt inill/II sau clllr"rlll (despre Nell "aSlJt1gs cinev
pune 1<1 un moment cia' in cane cel .. gindt:5te cu lrupu/"), se Hila
desigur, fahmennll e5
e
culto[al :.11 for mtinn-: (Rook l, demenlt:
(William ) sail (Le>;ie. A,,/1c\IIer) In cuno:J5ter(:;
:\
Sorin Titel (anfologle de lexle teorelicc)
de care dau dovadil, ele sint supenoare lui Lexie, a earui uniel't dorinla
este sa supravietuiasca. Chiar Lady Ann uliu­
p1sflrar", cum ii spune un servitor, demasdndu-i tirea rapace) se
umamzeazfl in elipa In care simte in lrupul ei gcnnenele unei
noi vieli. hi pierde din ferocitate in ofens iva impolriva cAI1ii
demente a pastorului Hastings, ei Ii revine rolul principal decisiv. Va
arunca in foc monstruosuf opuseu! in care se face apologia moJ1.ii In
care oribilul teoretician propune sa ofere solutii pentru distrugerea
"vietii universale", Viitoarea mama simte fiul in prntece direct
de malcfica gi'ndire a dement..."
(Cerclil nebullilor. in volumul de esellri In caularell lui Cellov,
C. R" (984)
Reprodllcem mai los un esell care dezviiluie eile cevtl din (ormarea
concepliei arl/slIce a lui Sonn Tilel prin impaclUl pe care I-a milt
lJ.'ilIpm so cililul marilor scriitori. Rindurile care urmeaza dezvaluie
posiuneo so pel1lru prozo $i lealrul ceho\'ian eu care I'$i
alinilli{1 profunde. De aceea. Sorin TIIel poule Ii socolil, pe linga un
scnilor alent 10 (ormuiele epice experimentale (G$a cum se pal ele
eviden(ia in carlile sale de pinG 10 clc/ul romanesc) $i un sublil
cll/lOSCalOr al marii literaluri rUS€$li, de aici °parte a origmalilarii
sale. din aceas/{j undii de melalizlca slava care planeazii pesle pagma
lilelianG $1 il do ucea savoare U.lor noslalglca, un soi de melancolie a
rmiil'iJ, a unel con{runtiiri plerdwe ell murile Idealuri care rtimin
undeva dineola de lumea IInedlala a eroi/or sai. TOllle acesle
dispombllilGii liiul1lnce se i.ntilnesc Cli fervoorea de bigol penlru
Cehov .Ii dOll seama despre {elul in care s-a conslruit liiuntric
oncep(la despre lume $i arlG in o(Jera liteliana.
"in existen\a fiedruia diotre noi se am lecturi hot1\riloare. Ele ne
marcheati! definitiv. Trmm scriem sub steaua lor. E greu de spus cum
am (i fosl dacii la un moment dat 0 anumita carre nu ar fi pus sub
semnul lol ceea ce am crezlllllOl ca yriam despre Jiteratura.
Pentru mine un astfel de SOC a fost literatura lui Cehov. proza sCurta
piesele de teatru. Nu insa dadl yOC este cuvintul eel mai potrivit,
penlru cil Cehov nu m-a cueerit dintr-o data, doborindu-ma la pi)mint,
cum mi s-a intimplat dnd am eitit Mohy Dick aJ lui Melville, dupa
lectura c1\reia am fOSl intr-adevllr bolnav multa vreme. Dimpotriva,
daca incerc sa reconstitui filmullecturilor mele din Cehov, descopar ea
nu mi-a pllicut la ineepul. Mi-a produs 0 imensa pJictisealli, mi s-a
parot plat. monoton. Prima mea leetura din Cehov a fost
teribil de medioera, de 0 totala l1caderen{a. N-am priceput nimic din
mareJe seriitor. Era 0 duminicli de varll, la fel de plicticoasil - dupa
parerea mea de atunci - ca 0 poveslire de Cehov eu lmi omoram
53
Daniel Vighi
timpu/lntr-o bibliotecti volantll din Pareul Hernstrnu. Intrasem plnti In
git In banalitatea ace lei duminici, sufeream de singur11tate
(aveam douazeci de ani) plictisealll Cehov nu ptirea s!! fie niei
pe departe un remediu. (Ii citeam, in schimb, pe Steinbeck pe
Remarque patetismul lor, romanriosuJ ciotec fnchinat de ei
prietenieL solidarit!!tii umane - sll dispara aflt de cumplita
solitudine -Imi umpJea oehii de lacrimi).
o piesll pusti in scena de Mony GhelJerter prin 1953, un mare
spectacol cu Trei SlIrOrt la National, m-a apropiat In de Cehov. De
fnteles nu cred ca I-am j'nteles Insii nici alund pe adeviiratul atlt de
Complexul dramaturg, chiar daci! spectacolul m-a emotionat profund.
Eranl student j'n anul I la regie de film, cu ajulorul unui permis
special, noi studenpi pUleam sa vedem orice spectacol am fi dorit;
intram uneor; In pauza actului I sau II sa aseuh doar c1leva replici Spuse
de Maria Bota sau Aura BULescu, vrlljit fiind de mllzica atlt de specialA
a vorbelor, de sunetul melancolic al glasllrilor care rosteau replicile cu
;nCinitll lristete. Mti vrajeau pauzele dintre rep/ici In jurul cllrora
Stanislavschi, cel dintj'i mare interpret al tealTUlui cehovian, a construit
o intreagil teorie. Cred ci! nici nll eram prca atent la ceea Spuneau
actorii, aseultanl piesa cum fj aseultat 0 bucatil muzicaHt Trei
SlIrOn eu 0 SOnata fi fost in stare sa 0 ascult la Nu
era, un mod intru totul de a-I 7ntelege pe Cehov. Primul pas
fusese $; nu pornisem cniar cu stingul. Deseoperisem, de fapt,
poe::ia pieselor sale, In care aparenr nu se intlmpla nimic. "Se bea doar
ceai eu tilosofie", cum spune un erou al lui Gorki, j'ntr-o piesa, ea
foarte cehovianll de altfel. Spectacolul miza tocmai pe aeeastll poezie,
pe atmosfera. pe t!!eerile dintre replici dupll Cum am mai spus, regizonl/
fiind ajutat de a trupll extraordinara de actori. Ce/e trei surori. tIl primul
rind, strania. lulbunlloarea Maria BOla, a prezenIA, a$ spune, unicli. in
teatrul romanesc, sobra, austera Aura Buzescu, dind personajului 0
aureola tragica atit de potrivitll In context, in Contrast cu profiful
luminos al Elvirei Godeanu. SiluetalTagilll, de victima inocenrll, a lui
Tuzenbach. in interpretarea lui Radu Beligan... Costache Antoniu
interpretfnd rolul unui SO! ridicol $i incomorat plimbj'nd pe scenil
un carueior in care plinge un sugaci ... Lipsea, desigur. in spectacoluJ de
18 National "sllbtextlll" comic al piesei, de care S-a /'licut caz In
care I-a precedat. Apilsind pe pedala comica, un mare regizor
ea Lucian Pinti/ie reu$e$te ClJ Livada CU vi"ini sll ne dea 0 montare de
anvergura. Cu tOate astea mii:rturisesc ca cel mai mult m-a irnpresionat
ace' moment din spectacol in care regizorul pare a fi uitat ca a pus In
stena 0 comedie: scena finalll, clnd batrlnul Firs, dupa plecarea
stapj'nilor, in timp ce se aud loviturile de topor ale eelor care taie Iivada
cu vi$ini, Inch ide, abia picioarele, vechile obloane ale
eonacului, scfrtj'itoare $i ruginite. Odaia II1tra in penumbra in
defmitiv. nu crepusculul, amurgul, este ora sub semnul careia stii
5
Sonn Titel (antologlt: de texle teon:tice)
intreaga piesl\? $i tot emotionat de "Iirici\" era prezen\a unei mari
artiste. Clody Bertola, cel mai cehovian personaj pe care I-am vazut
api'trfnd vreodala pe 0 scena de teatru. Au existat spectacole in care s-a
rners cu "comedia" mult prea departe lnsa. De un unchiul Vania
gras, bilblit, leribil de transpirat, 0 persoanll mediocra lamentabilA,
nu merit!! nici macar sa-i plingi de mila! Sa Ii fost in intentja lui
Cehov sa ni-I prezinte Ci dus oare Cehov necrularea atit de
departe? Cit de sceptic de "nihilist" ar fi fost autonll Livezir cu visini
(Sestov. de pi Ida, incearea sa ne convinga - analizlnd 0 singurA nuvelll
- cii-i nu ered, nu pot s1.l ma las convins ca el I-a dispreruit pe
unehiul Vania! ered, in schimb, ca atunci dnd e yorba de Cehov, cel
mai mart: pericol care-I ameninIA e acela de a-I simpliftca.
Simpliricj'ndu-I, punind aceentul pe 0 singura laturll a atlt de complexei
lurni cehoviene. j'nseamna de fapt sa-I falsifici. Dacil ifj place Brecht. de
pilda, nu arc nici un rost sa te apropli de Cehovl La marele scriitor rus
nimlc nu-i simplu, pe spus direcl, dimpotriv11, tOlUJ e ca sa zic a$a,
un fel de pret1\catorie savanta $i foarte subtila. Din pricina e foane
s1\ te dus de nas sll nu prieepi mai nimica! IIi vine sa pltngi
dnd vezi cum tristcle fete doresc sll piece eu orice prella Moscova,
deodat1.l se insinueaw 0 intrebare, SImp/a, care dll tornl peste cap,
ca lragedia rliminerii in micul ora$el de provincie - unde se vor
dislruge. de buna. seamll - sa nu mai para defel rragedie ci comedie
sadea: daca vor cu atita incrincenarc sA pIece (aceasta e 'intrebarea care
iIi vine in minte) arunci de ce nu pleaca. la umla llrmei? De cc nu se
arundi in trenul care, iatA, se audc plecind Pc\rll ele (In schimb ii ia pe
tinerii ofi\eri. cei care au s1.l aducil putinll lumma bucurie in
existenta lor de cc nu se urea in tren Indreptlndu-se spre
Moscov<\, acolo unde toate vor fi de bllna seama altfeL unde Ie
dupll parerea lor, cele mai mari indepliniri satisfaqii?! Daell citim cu
mal mare atenfie piesa, vedem insa ca distinsele surori tranctinesc tot
timpul despre plecarea lor la Moseova, farll sa doreasca 'intr-adevtir sa
piece! Clnd Lucian Pintilie a spus undeva ca Cehov seamana foarte
mult eu Becken n-a flicut 0 simpla butadli. Moscova surorilor lui Cehov
adllce teribil cu domnul Gadot. eel cu atlt de mare nerabdarel
S1'imlanii vagabonzi din piesa lui Beckett foarte bine d\ nu vine nici
un domn Godot, ca-I a$teapU\ zadamic ca promisiunile, aparent
atit de inocente, ale copilului smt vorbe in vint (II mai mult ca
s11 lreaca timpul si:! spuna cll fac ei eeva, nu tri'liesc adica de
pomana!), rot cum surorile din piesa rnarelui scriitor rus de la
veacutui trecut $tiu ell pentru ele nu mai exista de mult nici un
fel de Moscova $i ca plecarea lor nu se va realiza niciodatA. Cehov Ie
sau dimpotriva, Ie pentru marea lor
neputinfa.. pentnl acutul sentiment de neputlO\a care Ie paralizcaza orice
hotarire fiecare gest? lata de data asta 0 j'ntrebare la care nu cred eli
ineva se incumetll sa dea un rAspuns foartc clar $i univoc.
55
Damcl Vighi
In opera lui Cehov e necesarli 0 anumita Iniliere ea trebuie
tacuta pe indelete. Te poti apropia bineinlcJes de Cehov Incepind cu
schilele umoristice, opere de tinerele scrise pentru diferite reviste ale
vremii. Flira sa lie cu orice pret profunde, ete nu-I neaga pe marele
scriitor de mai tirziu. Existll in ele calitali care se pastTeaza se
dezvoltll de-a lungul timpului; conciziune, un extraordinar simt aJ
detaliulUl, un umor de 0 exceplionala ambJguitate (pentru ca nu
chlar bine daca trebuie sa rlzi sau sll plingi). 0 tipologie uluitor de
diversa. Aceasta ar fi ordinea oarecum cronologicll a lectorilor
mllrturisesc ca nu I-am citil in aceaSla ordine. Am inceput sii
ilia apropii de Cehov citindu-i povestirile trisle In care nu se anll,
dupa pllrerea mea de atunci, nici urma de umor. Intr-una din ele un
batrin mujic i$i duce consoarta la un spital. E zi gcroasa de iarllll $i
balrinul e cuprins de induio$are de clli/lli1 gindindu-se la anii pe care
i-au petrecut impreunll, anI in care el nu I-a spus nici 0 Yorba mal de
Doamne ajutll femeii linga care a trait. A fast aspru $i nedrept cu ea
batrinul, cll. prada unoI' remu$cari tardive i$J cere iertare spune
intr-un mod vorbe incarcale de Doar cll. biHrina a
murit mtre limp, vorbele mai gasesc rostul de vreme ce ea nu are
urn sil Ie mai 8udli. Farli sli-$i dea seama, batrinul a vorbil doar pentru
el, un lung sfi$ietor monolog, rnsunind in gol, pierzindu-se in
nosptea inghetatll de iama. Si nu la fel monologheazA eroii din piesele
sale din marile sale .. comedii", Trel surori, Llvada ell
vi$int fimd, la rindul lor, cli sint eil sint
ascultati, cind in realitate nu-i aude nimeni?! Nu "trancanesc", la fe
a batrinul din san Ie, la Nu vorbesc surorile, de asemenea.
i/7 gol? Flecare personaj slli "in celula" lui. toate puntile de
omunicare sin! rupte. nici 0 vorbli nu ajunge de la unulla celalalt! De
unde Jipsa de eficlenta, zadamicia cuvinlelor spuse de ele - ee
risipll de cuvinte! - care ri1min vorbe, vorbe, vorbe (Ia fel ca cele
ale printu1ui lIamlet) tarA sa se transfonne in fapte vreodatil. Nici 0
otravll aflata pe unei sabii lid\loase (caci otrava II elibereaza., in
pe Hamlet din chingile propriei sale nehotarTri ale espectativeJ
sale prelungite) nu da friu libel' acrilll1ii, eliberindu-l pe eroul
Cehovian de cumplituJ lui chin, purificindu-I, oferindu-i posibllitatea
de a actiona. Angoasa, disperarea. durerea suferinta se eonsumll in
vld la eu inchlse. cu ferestrele zavorite. Clnd I-am
vllzut pe Firs trllgind obloanele la spectacolului pus In scen
de Lucian Pintilie am avut strania impresie cll piesa ar putea obi
aCllnJ incepe. fiind pregatitll intru totul arnbianta in care ea sa se
(... )
Povestirile acestea lriste prin care m-am apropiat de literatura lui
ehov m-au condus direct spre slmburele amar al scnerilor lui, spee
acel Cehov lipsit de speranlc de iluzii, spre "nihilistul" Cehov despre
care vorbea Sestov.
56
Sorio lllc! (antologie de tcxle leorelice)
$1 Ii dacll fi ajuns la 0 definitiva. Tot cam
pt: atunci I-am eitit pe Cehov eel din Casa ell mezanin, am citi! Stepa,
un adev!rat dntee lnchinat paminlului natal, 0 capodoper1'1 plinll de
lumina de ... Era un Cehov care contrazieea studiu\ lui
sesto cu privire la .,marele nihilist". Un autor plin de pe
v
care I-am 'indraglt I-am iubit de asemenea din primul moment
Profesor de liceu fiind 'inlr-un ora$e\ din Banal nostalgiile regizorale
ncparllsiodu-ma cu tot rcpurtat la Faculratea de Cinematografie
(de unde s-ar putea spune ca am fost dat afari1), am "pus 'in scenli" cu
v
elevi din ultimu! an. un vodevil allui Cehov, 0 "glumll" plioa de ner ,
adnllfabil desfa$uratll, a om .,de ris", cum soar spune, minunata seeneta
Jubi/euJ. Ce minunat lucru e sa fti regizor! Am lucrat. ca sa z.ic
aproapc In delir la punerea ei In scena slnt convins acum ell am
sll realizez. un spectacol extraordinar. Premiera a fost un adevarat
mumf. Dupa tiecare replICa iLbueneau ropote de aplauze. Un hohot de
ris de la inceput pina la Merciutkina a fost uluitoare, 0 adevarati:i
for\a a naturii, "inamicul public numarul unu", 0 m3$inarie infernal1l
care distrugea tot ce intllnea In cale. Mi-am dat seama cu acest prilej
ce inseamna elt de nemaipomenlt e risl/I lui Cehov Am reva.zut
recent piesa la Moscova. Din pacate era un spectacol de rutini'l, care tn-a
decep\ionat, laf de ris n-3 prea ris nimeni. C/i:jeele ilucid pe Cehov
ClOril apelau pardi muir prea mult la ele. (E adevarat cll a doua zi mi-am
lua! am vilzut. la tclevizor, un Cehov de neuitat. cu Trei
sutori). vrea sa se crcada ca sugerez ideea spcctacolul
IIllerprctal de ,clevl ar fi fost Illai izbutil ca acel rnontat pe 0 mare
scenrt Intr-un eseu despre Cehov 0 asemenca allrma\ie
lipsitrt de masurl1 Illodestie ar fi inlr-adevar de tot hazul! Dar ul110ruL
minunatul umor cehovian exista in mod sigur In acel spectacol
interpretat de elevi Se juca intr-adevar cu 0 draceasca poftl:i de a ride.
lar "gluma" lui Cehonle hohote de rls.. Acest aft
Cehov, aUlorul comic de 0 extraordinara forta. I-am descoperit cu aceI
prilej. de fapt noi spre rnarele (elloV, pe care nu
am sa Intr-adevar inteleg vreodatil cu In tot
cazul. primii pa$i fusesera "lubirca" pentru Cehov se
nascuse: nu-mi raminea dec'it sil merg pe drumurile ei.
(ill ciiurarea lui CellO
v
)
57
Daniel Vighi
ANTOLOGIE DE TEXTE BELETRlSTICE
Povestirea Vadi ell ochii a aparul in volumuJ Valsuri
nobile sentimen tale (Editllra pentru literatura, 1967). Ea a atras
atenlia critiei i cercurilor mai largi de cititori ai scriitorului prin fapml
ca aducc in lurnea prozelor sale 0 noUI de vadita modemitale In cheia
absurda - baba lulia eea care .,era in sub cada mare de prune
rllstumate peste ea
U
exprimll un simbol neclar, un sui de relragere in
fiziologie. 0 intoarcere in starea prenatalli care este una a mortii in
vreme. Sorin Tilel percepe resursele expresive ale Iileraturii
absurduJui din chiar acest joe dintre fecrul neverosimil construit pe
articulatii logice, in esenla lor verosimile; aceasta bunica a bunicii ,.bea
mult, Intoldeauna dnd 0 Illsau singura aeasa se imblila 0
incuiau in odaie. ea ie$ea pe fereastra, iar pina la lIrmll tacuse rost
de 0 cheie falsa". Aile citeva leme fac simtill'i epica in
povestirii: malemitatea in coexistenta eu nevinovl\tia virstei:
Sofica exprima, la cei cincisprezece ani ai ei. un soi de fecioreln icie
care nu prea are nimic de-a face cu femeia gravida in maturilatea ei
responsabila. Tema aceasta, care ascunde in subtexl milul Fecioarei
Maria. va capllta deplina expresie artislica in ultimul roman (Femcie,
lata Fiul Tau), acolo vom reglisi prezen!a mol1ii ca proieetie gravll
a lumii care se perpemeaza in etemitate printr-lln fel de blindll.
(melancolica greu definibila) a gesturilor cotidiene care
se ascund se reveleazli in misterulla indeminll al eAistentei.
"Aveam °buciltiine de vara duor sub par 0 kreastdi deschisa
mirosul liglei incinsf! de soure, care facea $1 mai insuportabilii
eiildura. $1 ell :Iiceam in pat de citeva sapu!mini. dupii operalill de
apcndicilii, smgur in odaie. in vreme ce baba IlIlia era in $opron. Sll
coda mare de prune rastllrnata peste eo - ca 0 piisaricii sub un c10pm
de sticla, imi :iceam - $i vorbeo singura. mai bine :is bolborosea in
.'i0artil, in vremc ce vocea ei, ampli(icatii de interiorul eil:ii. primea
solemmtate care pe mIne lila impresiona. cu toale en nu-i in(elegeam
vorbele. Era (oarte btilrina, era bunica bunicii mefe, bea mult, $i
intOldeauna cind a lasau singura acasa se ducea in camara se
imhiita crilo. 0 incuiau in odale. eo le$ea pe (ereasldi. iar pina 10
urma iiii lacuse ros/ de 0 chelf! falsa. A flInci r{zsturI1asera coda peste
eo, in zilele de vora. zde in care ceilalti erall plecall la lucry, statea
acolo sing-ura. sub coda mare rastllma/a in miiloeul 0Rrt'izii. Imi adlle
aminle cum se o$e:a pe seal/nul rotund eu Irel pieware. Si cin
r(is/Urnau coda. se slringea, se (iicea mica. de team,! ca 1711 cumva, dm
gre$ealii. s-o loveasdi Stoteam in pat. strigam la ea, dar - cum era
sl/rda $i probabi/ $1 dill cau:a ca:li - nu so mii auda $1 1111-nll
riispundea I1IclOda/li .. Oare /111 i se urii,He acolo singunP ,. ma
intrebaln A$ (i vrlll si'i $Iiu la ce se eram (oane curios .'llllnci
58
Sarin Titel (anto\ogie de tcxte bdclristice)
im:hidemn oehii, imi spuneam ca ell sint in locul ei, sub cada
ras/urnati'i. "Vite. se ginde$le - imi spul1eam - 10 mO$ Lulii. care
ml/fit in iarna trecu/il Se 10 el lara sii-I p/ingo prea mull,
eran/ sigw: Se ginde$te 10 el §i ride ell gura ei mare $i $tirbli acolo in
inlunericul din casii".
_ Uti uit in pal. imi poves/ise ea in/r-o !'i, prapCidindu-se de rls. mli
1111 sub pal. ma IIi/ dupa i-al pe scrinlil daca ai de lInde. eita l/lmte
moi are. s-o (i bagQl in lada, ca sa mil sperle? imi spun eu, cO 0 TIIuiere
CII II/decata in/reaga. $1-1 emil in lada.
MO!i LlIlii, imi povestise mai departe baba lulia rizind cu g1lra mare
$Iirba. se urcase pe saba inallii de teracolii. Nu mai {ilsese in stare
se dea ;os. $i olUnd baba lulia chemase dOllli vecine s-o (Jiu/e.
_ Era analfabeta, nil !ilia sa serie 0 iota. dar cind m-am nascut
/IIi-lI roveSlil maica Ana mal lirzllI, au giisi/-o smg1lrii in milloclIl
IJUdiliiriei de val'l'j lucind "scriind" pe 0 bl/calli de hirlie mototolita.
_ Co sa fie $i scriitOl; - ii laml/rise ea pe ceilalli. $i 10 (ef iucase de
bucllrle $i la moar/ea bunicllilli. cu care nil se inlefegeo prea bine.
FlIsese 0 bli/rina ciudCJ1a. (urase mortul din spital. - adicli r
e
mos
ulii _ il (urase lara co doclorii sa slie, lOr a doua zi se dusese
. o[icial" ea sa-I ceara, iar mirarea doClorilor a (OSI mare cind n-(JU
ilSi! morfll/ in morga, unde-lliisasera in tinerelea el, mi-a spus maica
Ana, babo lulia a (ost hoalei de cai Matca Ana aminte$te cu c/Zlne
dl? tUft co mica, dar indesato $i vinioasii lar eu imi ammfesc
ere
ellm 5e urca in piirllf mare din mi;lol.1d curlil cum Sl! ducea CII r
/0 gara co sa II! vl/ldii 1110 hill $i pe mine CII eo, co SI}-I lin honil, Cli
toate ca aveam pe atllnci doar cinci ani, (lveam gri;ii sa n-o
caliilOril Acum sta sub cada de sub piir. tar perele. pllirede de coapte.
\-'ad _ parca i'n bataie de ;oc - chiar pe coda slIb care sto ea. Sl! sparg
de coapte ce sim de scindunle ca:ii, iar muslllilo
r
dllice se prelmge
printre crtipiit!lri. se prelinge pe ohralii ei :bircill, se prelinge Si
a;lll1ge pina 10 colpd gurii Eo illinge CIJ vir(ulltmbll Nu ·Fill daca 5e
ia
intimpla chiar 0$0, dar e (oarte ca/d, eu stall in pal d!lpli operat de
apendicilG, mi-e tare urit singllr $; rna gindesc 10 toate lucrurile aSlea.
IIpa soba sinl orincile lui mO$ Lulli, pill1Jfa cu care sil71 acoperite
miroase a urina de cal, cearceaful scorl
os
are IIs/UralOr de
siipun Sl ceml§li. iar in (ata mea, pe perete. e fotogra[ia lui mO$ Biloiu,
are a ml/rtl in rrimul rlizhol mondial. pe cind avea douazeci $i 111111 de
ani
5e (ace ora primu/lII, ca/dura e in /oi, cenll$a e [ierbinte sub
plcioare, Si baba lulia se cli pe Iimpll! asia into/deauna se
duce CII mincare 10 hildli $i, pentru eli e fare batrina, $i pentru ea n-o
mai r balama/ele. incepe sa plinga, apol pe cada sare 0 gaina. una
in
din gaintie halrine, pe care 0 cuno$tea dupa cotcodticil. baba lulia
se /a oul pe care gaina $i-I oua chiar pe coda spune ca
tare ar minco lin ou, iar mle. care staU in pal Si mi-e gro:a
v
de IIril.
59
Daniel Vighi
incepe deodata sa-ml para /oarte rau de ea. $1 mi-e ciuda pe tali
ceilalri. ha !uilt ciliaI' cuprins de leoma co nu cumva ea sa mOO/'a chiar
acum. in limp Ce sfii ocala sub coda de prune. Si ca in (iecare :::i 10
prinz. 0 emd pe So(ica venll1d So(ica n-an; decit cincispre:::ece ani
gravidi'i in ullima luna Are bur/a atll de mare. cli lumea Zice ce; care
sa (aca gemeni. dar eu cred co burta ei pare mull mOl mare din COUza
eli ea e (oarte mica. Are PISll'lI/ piirul aproape rO$u. Mii gindesc ca
dm CQuzo burril ar pUleCi sa se rastoame la (el ca hupa-Milica. £a
ridica c/{ grell cada slib care sa baba ilia. Pe mine ma apuca
$i ma (ae l:a dorm. Nu dupci mull limp, Su(ica rna il1lreabii daca vreau
sti-ml sparga un all.
- 1-0 (i (oame ei? 0 il71reb eu.
- I-am odlls coliva de la pomanii, imi spune Sui/ca. Am pus eei
pomona lUi (ie-Iertmu Poldl
So(i/-'" raSIUurm] elm nOli <.:ada pesle baba lulia, co sa IIU vinii
Cumva cedalli acusa $i s-o cel'/e, se o$aza pe scall/1l1(de linga coda $i
ron/uie mai deporte eu tacOl1l1e prune crude $i acre. I$i a$azii lini$lilii
miilllie pe buna ei mare. iar ell ma gindesc 10 copilul care sla ocolo
inaun/ru, in burta ei. o$a cum baba Ililia Sla sub cada de prune, $i nlJ-e
mild de el amindoi. co stall pe imunerie fl le-o (i lare cold SI lare
(Owne, Le-o (i uril, imi Spun eu, usa, (iira sa vada pe mineni. (iir(] sa
se puma IIlla pe (ereaslra cum ma Ul/ eu.
Dar pe el cel pU{in nu-i maninca mliSlelc.
- Til. so ai gnja. Spline baba 111110. ca pina 10 bote:: sa nu-I 10.$1
sillgllr e/lm1'a, su {i-I sdllmbe.
- eme sii mi-I schlmbe! Imreobci speria/a So(ica, ralluile ell gura
asculci.' i-or vel1l sa rida de vurbele balrinei, dar i-e lene.
- .,fla. slil II/ cine, spune baba II/Iia. lace cruce acolo, la ea.
sub cadii.
amin (lmilldoua mOttlind dm prieina eolduri/: "
Fragmentul care urmeaza apartine uneia dinlre cele mai frumoase
(Dejunul pe iarba, 1968) scrise de Sorin Titel In perioada
enurnita experimental1i de catre comenlatori. De remarcat poezia
muzicala a descrierii, fraza tempoul ei ridicat, rilmul as;gurat de
frecvenla ridicata a verbelor de in contrast cu YizualizariJe
statice 111 care descrierea, ca Suspendare a naraiiunii, devine actant de
seama. illstanla. auctonala $i pri/cj al dezYoltarii epice prin
.,poveslirea" unOr fotografii, dar .}i a procesUlui lor de elaborare
concrel-lehnicl.l. Simbol, acesta de pe urma al dezvoftarilor in regimuJ
descrimiei specific prozci Iloului roman tTancez; noutatea consl!l in
faplul ca aici, in fragmenrul care urmeaza, in miisulii proza este
autoretlexiva, se aratc'1 pc sine In felul in care ea se constiruie
Intr-o parabola a faceri; (a pOleslsului) intruchipata de munca
fotografului
60
Sorin Tilel (anlologlc de lexte belclristice)
., Prin vitrina in care sint expuse (otogra(iile, soOa {olografului
cerul, care Q/irn{i alit de ;OS. Indl pare ago/al de gardul
greidinii de varGo
.. lor 0 sii nmga, spune ea. bine eel nU-1 gel: ca in atelierul asia nu
011 inc6iz1 ca lumea niciodatii ", Fotogra{iil prinde eu doua clame
lilllllll incei ud, f$i scoase dm buzunar 0 batista. se sterge pi! mun;.
Fotografiile SIn! IUale ell a;lItorlil pensetei Mimile co de chir/lrg ale
f'%grafului, halrinul $i Ie asa:a pe 0 hirtie aIM. Puse IIna Ifnga alta
1/7 uscotor, uilOle ocolo. SOlia (otogra{iilui tU$e$le, 0 Ilise seaco care-I
filce pe h<ilrin sa dea dll1 cap. probabi! Cll compcillmire, dar $i U$or
(lnerval "Ti-am spus sa te duel la dOClor. Cli IUsea asta nll-/ bine sa te
Inci Dad; /TIl wei sa mergi 10 dOCIOf: err fi Ireblllr macar sii-II iel ceva
pentrll lUse de 10 (armacie ", e de parere (olOgraliil, in limp ee
I11rrodllce albe in Ilgheanele CII solu{i! din slil7ga lui £1
JescllIde uscGtorlll, dar cum /otogrofiJ!e /1/1 sint IIscate il inchlde
din nOli Se ridicti de pe scal/n. deschide usa, iemelO il vede
Sf! 10 oc17I, incerClnd s6 sl-i obi,fnuiascii Cli IlInllna pl/termcei din
alelier. "Ce-i cu (oclil iila ", intreM (otogra{iJ!, "am mghe,at de (rig,
de line e 11101 bine ci'i SIQ/ Iingii saba. ce-{J pasd", ii spune el. ,,{i-am
spus co lemnele asleo Sin! tide S' 17/1-.1' bune de l1imic ", spline SOIl
(ologra(idlli. "Ie-am I/lat 10 !tber SI am dat 0 grua:::(i de ban! pe ele.
Dar tu nu ma asculll pe mll1e. til (iiC/II. /lfi-a ramos 0 sl/clufa
ell Sll'Op de anlll IreCIII, de cine! 01 (OSI til bolnav nu dac:a sii
ilidrazl1esc so-I mai IUU sou mI. N-o mal fi blln $1 cme sue. pnelll! ilia
nUli Intm:/c eu el. Nil 51.: mtoxini unlillrecut l1ep(101(1-IO cti era cil pc
au wi /I/oara , " .. Ndl s-a il1lO:ocal ell cillTJel'CI, 1111 ell medlcamem/! ".
<) coreclea:::u fOlogra(itl "A i l/il(7/ HI, se vede co oi ill/hatrinil", ii
flll'lOosa so/ia, ,ell elupercl .I'-a 11710,lcat Magclall!na III '62.
1111 {ii minle eil S-il I!1fO;ncal WOld (anI/Ita $1 cd IIe!nl/l1u (,I'a il1slircinu/(1
$1 ne-am spenot ell rOlli din caw:.a copt/ulltl ,. "CiuperClle sinl
Olr<;vltoarl?", rec7Inoo$te (olOgl'(lfid, .. Iar /li/lge '. spune /1(!va.tl
lologra(ullli La inceplil calul lIim, inmlll,,,d 11/ poriell .ltillgti a
IIllrinel, 0rol '/0;1 eu ,)'apeo de !teel1n el/ crup{/( 10 milloI.',
riill/rile odihn"nc1l1-se domnl in lUi "luI''' fi mOI'l de h.?/J. .
I/l/lI1i,'IUI/(/ (o/()'S,a(uJu; ap(;1 pllljfOll/'(I ,;u \·:/i':..;ne: Ilhu eej
,·oc.::o CI bll' .If'/I SI! 101'\'(1(7:0 til ;;trlgr/le pr.:!II'rgl :IT"IJiJnte
11mop, m,>lanLo!tre 10/1 :trlii do' pan',; fir Ii .wn IOrflir,i f,ll,.:! limp
iI mundi> mai millIe Ie filRratil, ,a SI1 Ie re/IISc:" £.r in
IUCI'lti din mimi. pt: sc:aunll! de lingu solid Cil Wllnellta parer/! ric reI.,
"II"" odrdaril - jl (lChel,ll'/1 j'1 loe t-n imhao C'
ml1l linaI'C/ .....f? aDleca rrimer fIJIr.w·aiil. lin h.'ir!,(1( ,p o/ellle;e
II'. 0 r"l/i'i tl{), '()<1(1e ('n"lir {}ruhtlbtl la In ='/1 al 'lunil-,IIII 'e-il
S(lre oW', rl,l ,.. eilleill ;r,t')(Jnli '-:Ii ,pale'le, TJllrl(j ','I co.\fum tit' b,tI dinrr­
bl,";,IIJ, "lid>atlll t /( fllra spr.' (lhlecfI\', IIII/Ildll-JI /I/Id,'\'u
.lffIC,-/O lit! 1/1,11' 'I r:i,.J! !ul/eil sirins "111"1 cilr'llIll/(i de" vii' ,II" E.N
Daniel Vighl
un ceas aproplal as[iJl/irului. se ohserva osla, dupa slralucirea marii.
"MOl intram 0 dala in apa?" inrreba femeia. ,. N-ai idee ce calda poate
sa (ie. !vll-e urit aClim sa inOI singura" .. Marea e pustie. risciim sa
riiminem fCira haine", spuse barbatul... Anul /reClll am palit-a. M-am
dus la hotel in slip" SO/la fotograflilui retusea:ii acum a dou
(otogra(ie: femeia era inroarsti <-'1/ (ala spre obiectiv, semiinind osa, Cli
casco de plastic pe cap. cu lin biHal tin.ar, un adolescent, casco ii
maseultnl:eazii purm triist'itllrile felei. .. /1ni pare bine co I1U mi-am
dat partt! ", spuse (emeia, "dar hai sii intran) in apa ". Ridied privirea,
urmarmd coborirea fasllloasa a soarellli .. In eel mull 0 ora raminem
{Gra soare" splise ea "Ce parere 01 de marea asta ". if inlreba
artilindu-i CII caplil imensa patti singerie care se inlmdea inainleo lor.
"Nu lese nmllc OI,:UI1I, strlci degeahu (ilmll/". spllse femelQ. "Aseunde
aparallll vmo si til in apc''', il indemna ea. "Cum m, iesil?" in/reaM
"olograful. "Sinl prea expuse ". ii raspllnde femeia. .. De cind e (ilmul
asta la noi? ", in{reabii (ulOgraful. ., Cred co din varii, el a venit.. . ..
Femeia iSi scoale ochelorii Si-i sterge ell 0 balis/a si ii pune dllpa
aceea dill nOli, se apleaca deasupra celel de a Ireia fotogra[ii: eerul
Sellin, (oarte albastrll, nici 0 urma de nor, marea Itnislita Sl calma in
11Imll1a grea a as[in{itullll, 11$01' singerie spre opus. "Ne intoareem ",
intreabii (ellleta! £1 e Ulml/, 0 intreabG 10 rilldullw. daea e obosl/a.
"Nu", spune (emeia. in sfirs/l. a a palra fOlogra(ie, ei uzi 10 iesirea di!
mare. (ourte buna (otogra/ie, pe pielea I17lUnecola a femeii picaturile
'e apii, p,irul ascul1S inca sub caschetii, privirile indreptate spre
oarele care cohooni in mare. retele lor piistrind Clcea expresle dt?
obosealii pe care 0 al inlotdeaunG la unei zite de mare... marea
10 :ilei. in Sfiniil, sOO/'e!e coborind ulldeva dincolo de co, deci
ei doi privesc a,,"eSl SOaN! care intre /Imp dispare. Ariplie
ii tiiiasera tl7 doua. A/ara ni/lSoarea se deasupra ora.}ului.
F/uviul "O/lfinuc1 I'O.wogoleaseiJ slolurile lui inghe{ale. ,1Iblll
nillsorii .\e fOpe,Ho? in apa murdaril Ninsuarea ingrvapa paSii
1/ e.::{;lori/C'/' Siratul de :apadii Je deasupra meselor de la restauranl e
din ce in ce 11/0/ gre.s BiirhalUl. pe lume/tale imbracat. (l1ril eiimasa,
descul/, aprtndc Ogara } ellleia e aplecalii ({(hlna llierurile
impri4ti:J/e pe phI/a. Parul. care ii curge in jos, ii acoperii (a(a.
FUfogra(ia e (oane intul1ecal6. nu flTeo clani. Pe sllcla V/lrmei in care
sint expuse (mogro(lIle - lIlirele $i /iceenii liceenell!, ;oacc'i
umbra fil/gilol" de :i'ipadti. Pe s(rud(, circulafia a deveml mai deasa,
dm pina ael/111 lnc(7 l7iCI un chent n-a desc;his U$a atelierului toto, u,m
ell c1apolel ....d in maguz/
'
le/e de alladata, III sfir$it. a CllJcea (olvgro!ie,
til:! dala aceaSIG /'1 {'lIar/li hail1ft deL'enle de seara, roehie de eulvare
inehisn. gl"i sail neclgrti. harbmul illtr-un pU/Clvcr mbfire, dar eu
crClvatu Folo1!.rafia t! Illalii la rt'slauronl, in s(lGlele lor orchestra cu
1111 ospiirur cure IlJ 0 ma$Cl \'ecillii des(ace a .It/cla <..u vin, (J (emele caN
'eee tocmai f1t'in .11'1>(11111 l/1<!sei 101' Mina barhatulw c' .:JSI1:lti'i pc
2
Sorin Tilel (antologie de texte beletrlstice)
masa, Iingti pahar. Barbatul e inlors eu spate/e, mina {emeii in ;urul
gUului, ea cam eonvenlional in 101 cawl {ala ei e IipsilQ de
oriee expresie. Zopado e alft de deasa ;neit celli/all larm nil se vede.
dormi(eaza sub ninsoare. Pina acum nie; un client n-o
mtral in mieul alelier (oto ceea ee nil e de mirare. Uneori trece 0
dlmineala imreaga pina sa inire eineva il'!. atelier. pfnti sa se auda
c/opolelul de la USa eu sunetul lui cristolln. Inca 0 (OlOgrafi
e
10 aeeeasi
masa de restaurant. de data asia privind amlndoi drepl In obiectiv.
Soria (otograful
ut
Ie priveS-le ell mai lIlulta aten(ie imbraeamillfea. Ea
poarta 0 rochie de matase sublire, alba, eu flori /IIan albaslre, sandale
de pla;a, venita probobil doar de cUeva rile in staliune, 0 (emeie illca
;nara, el cu camasa alba puloverului sublire, (oarte bronzat,
cu oehii de un albastru tare. ln spa/ele lor 0 MIl' ina ell 0 laVa de flori.
gestul btirbawlui co s; cum or fi vrlll sa cumpel'e flori/e, cam vestede,
ui
probabrl {arel mlros. De la (ereaslrii. sapo fOlOgraful vede doar
cof{ul drepl ql gdidinii de vara. lnfirmul e aeolo. co de obieel, postal
la locu/ lui. Inlotdeauna la opt Si treizeci, mciodatii mai lirzlll sail mal
devreme. Aeolo, fn (ala inlrarii in gradina de vara, spri;init de sti/pld
de 10 mtrare, in pantaloni/lui slibWi de tergol, petici/i 10 genunchl, Co
de obieei, pieior pesle picior. adiea mOl bine :is picior pesle cir;e de
lemn, pentro ea piciorllf drepi il lipseste. PiClOrul sLing in panlO( de
tenlS, ciT/a in milia dreartii Ca de obieel. efurmiireste urmefe poSi!or.
ee sint aeoperite de zapada in scurt limp: Fara sa $tie, sol,a
fotografu ramine {intuito in (ara (erestrel. In sfirsit, e ora la care
lw
biirha{il Si (emetle incep sa Ireac{i pe strada dupa eumparaturl,
llui
grabi/i. C1J glilerel
e
la paltoone ridicale. SU/IU (olografi ii vede pe
eel care trec griihi(I, II vede pe infirm care se strimbli la el, seaate
Ilmba Si ride ell dm{ii lui (rumosi - ris de nelnm insa, Ilpsil de orice
(rumus / , in care 5e ame.'Ileca cilspreluf CII ura, invinovc}/indll-i pe lo{i,
e e
urindu-I pe to/i. Feme,{e tr<!c pe lingo el si. cind ele sinl in drl!plUl 11U,
et se (ace Cel se Ilito in alta parte. apol dl/pa ce ele tree. imoarce
IIluilvr de repede. Ie Cll cfr;a peste spate Si peste su/duri, 0
mal degrabii dedI U lovi/liril fie se fntorc nedwl1eri{e
ne$timd bine dadi au (ost intr-ade....ar lovite sall Ii s-a piirut doar lSi
continua cj.rllnlul grabite. minatl:! de dorm/a sa fie cit mal repede (oarte
departe In s(iq'/I. soria (otogrLl(ului renun/a ILl aeest speetacol, pe care·
il vede in fit!CClrc diminea/a (are 0 intrisleu:d Din nOli aplecalQ
deasupra {otogru{ii/()r, urmaresle CII alell/ie expreslO (elei celor dOl: 0
plim!Jare tIlatinalel pI? fa/ezu, (emeia e intoarsii spre Mrbal £1;1 splme
ceva, rrobabil co de vorbele astea depmd (oane I/lulte Illcruri dm
viofa lui, dici pe (a(ii I se (; cOllcentrare deu"eblli/ Sulia
(otogra(l/Illi retusea:ii zbircl/lIri/e dill lurul oelli/or lor, "Sint inca
tineri" splme ea. Rldiea din rlOU privjrea de acolo de pe scml/1,
flrmtire.,\te cele intl/nf,late pe siradii De infirm s-apropi!! aeum SOil
pro/esorul
ui
lram;e:;a. rusOUICil, ct:(/ mai (rulrloasii (em!!l/!
6'"
Daniel Vighi
oro$ulul Cind eo rrece, e! are lin mic moment de € ZI/are. !ntlmidOl, nu
in stare in primo c!ipa sa-si ducCi 10 indeplinire geSlU1 lui absurd _
mel/ deW'aha a mingi'iere decir 0 lovirura. Ond e prea
rirzill; /fttneia e mult prea depone ca s-o poata atinge, a Irecut. e! Se
in/lI1de cu cir/a to/USI co s-o oilmgl1, a!uneca, pierde echi/ibrul.
code Femela intoarce 0 clipa caput, apoi i$i contmua drul1Iul
I.
e
gi'inindu-si soldurile superbe. co 0 iapa tfnara pe lOcI/rile el inalLe.
In sfir$it, in{tr//ll/! se ndtcii de lOS. in,urif, iSi curiila sapco militora de
=apada, lovind-o de cir;o, i.F reia locul Jingo SIUp: piciorul sonatos 1i1
pan/o/iil de /ems, c;oraplll de Iina gros cOborit peste pQfllof .. Mi-am
terminG{ (Iganle. te duci tu sa-mi iei un poche/ de {igari", i,vl roogil
otogratill sOlia. .. FU/Il/!zr prea mult ", if spune eo "CII Slomacu! tau e
moane cllrato" SOIIa (otografidui 0 vede pe (etilii, Geolo, in gradmo
de \'arO. a!ergind printre mc!se!e nins.e. sarind il7lr-ul7 pic;ior de 10 0
nasl1l" alta, nepos6toare $i \leselii. In stirsit, carufa cu sl[oane trece
v
i/1 sans I/1 ers. VDcea rogus/ta a lui JOII nlJ1.1'o a
diminelii Si(ocme!e ver:i. albasrre. galbene. se lovesc ul1ele de
a!Iele co un clmchet /I,I'Or. £!e scot lin .runet sublire dia/an, ca de
c1op
o
lel. SO{la fOfografiilui mai are doar citevu /olografil de
developat, plictiseala (ace rovagil in inima ei de {ell/eie botrinii ..
in romanul Pasiireu umbra. fragmentuJ despre
pictorului Honoriu Dorel Rallu in sensul marii arte. este Iralatli bu[
ironIc. uar cu anume clildum. Proza lui Sarin Titel lllej
esurse de expresivilale Inlr-un fantasllc aproape de absurd, tara a se
eontimda eu totul eu acesta. $1 alCI gasim 0 parabola: un mod de a Irata
despre .. manle ide"', desprc .. culrernurilloarele Ierne" in malliern
original-ironica de ce nu'\ pO<;lmodemil a deconven!ionalizani. a
demitiricilrii prill fee ria de stamptl. printr-o atmosfera 0 lume de
basm DemitologiLarea se Inllmpla aiei prin execs milologie ludiC,
zimbnor. aproar"
.. H(ln(Jrirr Dl)rel, in /tlllp "e f.,tell? iyi cintau liedurile sou atacou
aireer ('umpllcare aril din W1.P,1WI inccf)lI sa faca lunfll ;nsrruCf/l'c
"!lmhLi" ('u talii! fi'lI'lul, dm1ll1ll1 Umte Instrucllve erall intr-adt!va
ceM£' rlmlhari III lini. deourcce dommtl GlIl1f.?' ern (l {[deW/I'm,'}
r
vam/fure in pmh!emci. de!oc '1I11,-o!ri, rl parc'irf!1/(lul tie c:llrlc.
dotat 1111 iI/ltIllTi eu IJ 1{>fl/c/IIi"a IJref!lilh't' Cl ,VI Cil 11 /nor/e
hagar,'; fantezlc £1 \'isa pilda, .,.1 ub(mQ :1(}1 sO/uri de ptisun.
)1 em ,'nnvim c·; /c;('lIlc de din:;ul in acel.1srU priVIn{o II
\'or _'OltaliC" I'e-/,llatc t!.'1/lre L'elc mOl ('I'Omlliiloarc ,. AIr
;1 /l7tJ/ tr
/
1"l.0 e/ tinaru!JlI- btndnreles mi'inmea ,VI
f
r
1Jlnusef
iJ
a rOle: pO,\'cln Crt cir e mal mare () gal' II] Ull COCO,I 01 mil
c.n. e fires.;.' \,1 f.it (1)'(/ IJ/IH llIult,i c(lrnt' '::11,'11 1'117/ ;//(// /ll1II
(JI',t (.(";("U.W, ('/llitil wt/{,(ir·irnr:i m{Jf W"i-I C;'IttI/Jt?re !Jar. I
)"
Sorin Titel (anlologie de tcxte bclelristice)
timp, nu pot sa fae abstraC{ie de calitatea carmi pe care 0 ob{in
prin incnicisarile respective. acest lueru {tmd de oJt(el de priml1
importan(a penrru mine. POli ob,ine, de pilda, so/Uri (oarte mar[ sau
(oarle (rumoase de piisi'in, un COCO$. sa zieem, mare cit un curean, $i
eu un penOJ srralucitor $i viu colorat, co cel al coco$ului de munte, dar,
in schimb, eu 0 carne {tbrom'a, (iira gust, Itpsiti'i de dulcea/ii. 1n cazul
osla, e(orrul e zadarnic; pasarea degeaba-i mare, nimeni nu {i-a
cumpora, dai (aliment. In schimb, ia ginde$te-te. sa ob/II un soi de
eOCO$. care sa cinti'ireasca, sa zicem, zece kilograme, dar care /n
tin!p sa aiba 0 carne dulce (rageda, cum e carnea de pui. Dai
lovrtura! In doi ani € §ti milionar. .. Numai ca deocamdata - spunea el
pdvirea i se adumbrea - bat pasul pe loc! Mti a(!u, ca sa spun a$O,
intr-un punci morl. Ob(in pastiri mari, aproape uriase, dar CII cil sin
ele mai man, cu atit carnea lor e mai proasta, apl'oape de nemi/'lcaf.
Am obFnut pasiiri splendide la in/Cilisare, dar, cind Ie pui la cuptor, au
un gust ea de iasca. H'umos pe dinafarii. cum se spune, pUfred pe
dintiunrru. " .. 0 pasare (rumoasa - incerca sa splm(i Honoriu Dorel cu
IUnidllate - e in tor cGZul un lucru rar!" .• Ce (0105. fiule. ce folos. se
plinse domnlll Gunter, privirile lui. in dosul ochelarilor CII dioptrii
mulre, exprtmou 0 imensa tristeJe. Degeaba sint rrumoase; daea e
proasra cornea, nu m/ Ie cllmpara nimeni. Sint cu mimile legale, co sa
:ie Depmd de pia/a. De cerere olerta. Toare eforturile mele
lrebUle canali::ale intr-o singuI'a directie: spre ob/inerea unei carni cif
mai gustoase. ..
Domnul mai TaCU ciliva privmd melancolic apele. de 11/7
a!bastru pUl: ale RinulUl, apol vorbi din nou: .. De alirel inrervine inca
£) problema: cea a hranei Pasarile astea mari, ob(inwe prll1
incruci$ari, eonsuma enorm! 0 pastire mare maninc,i inlr-o i;i atita
graunle. cite maninca 0 pasare obi$nuita intr-o saplaminai In felul
aSia aiung la sapa de lemn. Cine isi poate permite sa hraneasca
asemenea Domnul Gunter if duse in cele din urma pe
tinarul pielor sa vadii cotefele Illi .. speciale" .. Efti. ca sii ZlC a$a, un
pnvilegiat: ii spllse el in timp ce se inureptau. mergind pe 0 potecii
ingusra, spre loeul eu pricma. Nu Ie prea ariit, fac aSla nu numai din
'ruden,li - pina n-ai aiuns La rezu!lafe mentorii, e bine sa nil le expui
- ci $i din modestie. Nu-mi place sa ma laud eu succesele mele, in
sfingo $i in dreapta. .. "Sint (oone mari, spuse in culmeo enru::iasmului
Honoriu Dore/' privind, mut de admira(ie, pasareful splendid.
'xtraordinore AI' Irehui organizata 0 expozille Cll ele. Milllil1ate
l
A$a
ceva nu S-G mai viJ.zut pinG aCUnl. .... Ce folos - spuse eu tndlfereJlla
Gunrer-ratii!. de vreme ce carnea lor e de nemincar. E un lux pentru
mine sa Ie (111 aici s/ sa Ie dau sa maninee. .... Dadl Ie-as picta?!"
spuse Hononll Dore/. gituit de enlo/ie. .. N-am nimic impofr/va, splIse
danlnu! Gunter. Tot nu-s bune de altceva. Pori sa Ie pictezi cit vrei,
dragul meu. $1 dadi e yorba de picrOl, am 0 surpriza penrru fine. .. A$o
65
Daniel Vighi
se !aeu prln urmare. ea domnul Gumer ii arata 1m HonorJu Darel
/lria,wl pe care illinea i'nchis in mare toina. intr-o camarula din
It/mul castell/lui, pe care pina all/nct nu-I ariitase mmamlJ _ cel
purin pretindea, in limp ce urcall impreul1ti scarile. care duceau
spre lUrn. cind intrara, tragind repede Zi$a dupti ei, dadll
drumlll la un sunet Gseu{it $1 plin ele mirare. de parca or (i vrut sa
scoata morrit din somn. Honoriu Dorel ramose mill de admirarie. 0
asemenea pasare nil vazuse el niClOdata in via{a lUi. "Ce penai. Spuse
el in cllimea entuzlasmulul. Si ce C!easla. .. De parca or (i all::lt lauda,
cucuriga inca 0 data. ..I{I sparge urechile·. s{llise domnul
Gunler. aproape de incIlllmea unIIi om. avea penele de pe gil
de sllh creast(i de lin alb care botea spre galbui: eele din coada erau
ver:i eu pele 11101', ca la pal/nt. Honorru Darel prlvi cu un uelll nesallOS
de piclor modelul viII din (ara lui. atit de real $i in acela,I'1 limp arit de
(antastic:. .. Nimeni n-o sa ma creada. co eu am vazut coco$ul aSla ".
spuse. //7 limp ce pregatea pinza $1 culorile. fncepu sa picteze,
stradllindu-se Sa ramina cil mai fidel modelului. nil putu sii nu
adauge plI(m Caramizlli in penal. lar gitul COCO$ului il (lieu mal
galbui dedI era in realilate. Si de vreme ce cOCO->'Ullot nu semana eu
eel adevaral. iSI permise chiar 0 mica (anfezie: ghlarele i Ie [Oeu ver=i,
de un verde transparent, co de stie/a. ineil pasarea piirea cil sUi pe
ni,He pic:io(fre Kata la cea mai micii sa se spargii. D
asemenea. in loe de cmei ghrare la p'c,oare, ii (ae" $ase. lar a pana
din CQada 1-0 colora in mol': un mol' de euloarea pmnit pllfrede. de
nuan/a moenila, acesta elodea ansamhl"lui un indiseulabil dramalJsm.
pel"ll/lse 0 mica abatere, 0 IJcenta eu tollll nevinovata. si alunci cin.
piclii ochii coco;yului. ii ({.icu 1m ochi alhastrll Si altul galhen.. eu loale
aceste fIIiel Il/odi(icari, pasarea pictatli de eI nu era Cli mult diferilii d.
cea adeviil'aM. Falnidi SI inC'inttitoare in acelaSi tlmp. gala Sa s
desprinda de pe pin:a sa :boare
1
Si, in rlmp ce lucra la ullimele
relusuri. Honof'lu Dorel simli cum su(1elull se umplu de 0 neaS'leptala
$i amelitoare (ericire Avea impresia co ceea ce reali:ase el de dala
acellstu nil semana eli nrmic dm ceea ce /acllsera all'i inaimea 1m!
Pasarea uria$ii ce-I privea de pe pinzii. asemeni unui s(inx eoco!jesc.
cu ochii el i/1 douo culori. era 0 pasare niis-cocira de el. nitscocilti $i
viizuta deopotrll'o, adevaratii $1 iluzorte in aeelari limp, inehlputre,
dar $i caple a until al. e(Il'ui cllclirigu agresiv Si riizboinic se
acea au:il din cind in cind. Intre el. pasarea piclalii $i cea adevarala,
care se foia din ce in ee mai nelini$ltla in lurul lui, incepea sa sa
in(iripeze WI (el de legalura winic:ti, a carei sursa misterioaso ii scapa
picfOrului Reu$ise in IOl cazul, iJ11r-o clipa de insplro{ie /lntea, sa
redea esen{a aseunsa a coco$ului din incapere!... Cine. in a(ara
lUi. Si a domnului Gunler, a mai viizut 0 asemenea pasare
vreodal(j' (.. Cil de (antastlca poafe Ii realitaJea. Spuse HonoJ'l/./
Darel. cil de pllrin trebliie S(I °modificatn! ")... $i lotu$i, (alniC1d COCO}
66
Sorin Tilel (antologle de LexIe helelrisLice)
de pe pinzlJ. desi semiina (oarte bine cu paslirea vie din (aJa lui, era in
realitale eli tofUl allul! Mai (antastic ori mai pUlin (amastic, decit eel
real, mai credibil sau mai pUlin eredihi/, asta n/l aveo lIici
importanrM Important era, in sehimh, (aptul co pinii la el nimeni - G$
i$i spunea el, in limp ce prin (erestruica din lavan se strecura 0 lumina
'in ce in ce mai palido, pe miisuro ce umbrele inserar"" eoborau
deasupra Rinului - nU-$1 imaginase vreodalti ca un COCO$ poate 01'0/

Un drum plin de mister se intindea inaintea lUI Honoriu Dorel, lin
rmllt a elirui existen{a pinii alunci nici n-o hanuise maca" 4'i dezvaluia
tainele; 0 poarta ascunsa se deschise $i un COeol falnie se (oia eu
penefUllui srriilucitor in fala intrarii! Un cocoS cu un ochi golben $i
C"ll allUl albaslru, ell 0 pana in coada de cIlloarea prunii plltrede eu
Lm gft galbui de cl.Iloarea oSlIlui de ivorili In clilorile acelea,
'
neobi$1wite Si cilidate la 0 primc"i vedere. s/ateu intregul secret al
picturii I/li - in se putea vorbi de O$a ceva - precufll $1 in verdele
ca de sticla al pieioarelor lui cu $ase degele." [nlre timp pasarea
il/cepu sli se uite Si ea la tablou eu acea privire stupe(iata,
neil1ereziiroare $i (urioasa. pe care 0 all animalele - desigur $i
pasarile - eind dati de 0 oglindti in care V(Jd propriu/ chip re(1eerat.
Inconsllente de propria lor existen{ti pe pamfnt. ele nu au cum sa iau
et de ele insele. uitindu-se la copra lor din oglinda. Ba mai mull.
prezen/G Gcestui alter ego Ie in(urie cit se poate de lare! N-am viizut
Dare cu tOfii, clim pisieile se arunca. :burlll1du-se (llrioase. I
qU$lnallll1 dm oglinda? Gata sa-I si s!is'ie eu ghlarele lor curi(elare.
Intoldeallna se lovesc insii de stie/a rece $1 impenetrabiliJ, in dosul
careia, degeaba se ulta ele in(uriale Si nedumente, nu se aseunde
nimic... La fel se uira cocosulla imaginea lui de pe pinza, timp (urios
in timp. gata sa sara 10 rindul Illi la hlltale Dar $I sperial
'
totodala - de unde si ezitarea lui prelungl1a - din pricina marimit
coco$ulul de pe care - a$a-i placuse lui Honoriu Dorel sa-I
- era cam de doua on mai mare C(J eel dm realita/e.
"Nici 0 asemanare ". $i-o Ii SPl/S coco$ul, Q$o cum unii vizilalOri,
mai pUlin iniliali. iSi spun, on de cfre ori se intimplti sa se aIle in fara
unei pfm:e mai fndraznere. Dar n-are rost sa-i in/rebuinram coco$ului
ginduri mult prea complieale. Si cu sublext neapurat estetle.' Nu exisla
pasare care sa fie de 0 agresivitate mai timpii. lat-o gala pregatita sa
se repeada 10 de pe $1 ar Si (ace-o desigur. daea
marimea acestuia n-ar continua sa-i impuna respect. Do (oluSi drumul
10 un cucurigu inspaiminuIlor, pe limba lui, probabilun fel de chemare
10 Iupla, 0 provocare virila mindra. lara sii prtmeasca insii niei un
el de raspuns din parleo ad\!ersarului. Do, celalall (ace; if
doar cu ochii lui {iql. ca dot/a margelu{e de slic/o, /I//UI galben ia
celalalt albastru, continuind sa dea dovadii de a s(idatoare nemi$care;
nerasounzindu-i-,'\e la provocare, (imos, .. mode/ul" arunca un
67
Daniel Vighi
eueurigu mai ameninlator. Nu nici un raspuns nici de
dala as/a. ineit nu mai poate supOrta atita nepasare Si sfidare!
Ima-I deei repezlJ'}du-se Cu cioeul siiu oscu(it drepi in oehiul cel golben
01 rivalului saul lnspiiimintat dupii aceea insa de propriullui eura;, se
retrage repede. hOlaril sa se opere, sa nu se lase s{'i#at de monstrul
unay din {ala Jui. Celalalt, eu oehiuJ s{'isiot, din care nu eurge insii nici
o pica/ura de singe - inca un lueru ce-J nedumere$te - riimine nemiscat.
10 1001d lui. (ara sa riposte=e. De data asta, !ipsa de riposta a rivalului
if dii cura; {urios. EI se repede din nou, cu $i I}wi mare {urie,
{inta fiind celalall ochl al nvalului sail. ceJ albastru! lnspam/intal de
gindul cli orelania, care con{unda arta cu realitatea, e gala sa-i
dlslruga capodopera, Honorill Dorel Raliu se vede obligal sa
intervina. EJ se arunca inainlea sevaletulw: hotiirit sa apere tabloul Cli
trupul sau. A$a se (ace ,ca ciocul pasani in{uriate umand
pictorulUi. sfi$iindu-1. Incepe sa eurga singe $1 Honoriu Dorel se
Irans{orma. ad-hoc, inlr-un {el de Promeleu inliin/uil de proprilil sau
sevalel, gata sa apere cu pre(ul vle/li sale. eapodopera abia terminalii,
pe qare culorile nu se uscaserii, inca...
Inlre t/lnp, eei de Ja easlcl. ingnlorall de absenla lui, destul de
prelungita - nu coborise nici macar Ja ora prinzului - incepurli sa-I
caule peste lot Si. in s{'ir$it. damnul Gunter urea in pod, Si iI gasi intr­
o balta de singe eu coco$ul criminal deasupra lui Tot trupul [i era
de ciocul pasarii infuriate. Din prielna spaimei $i a dureril,
Hononu Dqrel ciizuse inlr-lin le$in adinc. din care 011 greu sa-I
trezeasca. In limp ce Honanu Dorel era Iransportm eu multa griia pe
scarile fnnegrile de limp. {etele se (OIGU in iurul lui Innebumte de
spaima. " Tab/oul", spuse el in $oapta, cind a/unsera, in sfirsit eu targa
improvizala la parter. Era evident ea fUcea mari eforturi sa vorbeasca.
"Fli lini$lit. e in buna Slare ". spuse domnul Gunter. Co lIi$te valkiril
din telra/ogle, Gudruna S; Sieglinda se aruneara asupra trupului
tinarului. "Nu-i yorba de niei 0 rana adinea. spuse Tlsu pro{esional.
dupa ee eerceta (,71 un oehl alenl ranile de pe frupul baiatului. Sim
numai ranuri de supra{a(a. e/upiluri {liclIIe de c/ocul pasiirii Intimate.
eli loale ea nU-$ adincl. sim, in schimb, deosebil de dureroase. Paeat
ca nu am trusa cu mine, i-a$ fi ((ieul 0 iniee/le 011 un calmant purerme.
Am doar sommiere, am sa i Ie dau intr-o doza mai mare - in {ellil
aeesta adoarme mai simle nimie, spuse nsu prietenul.
care, din cfnd in cind cadea in lesimm Scurte din cauza durerilor.
.. ExistG. in sehimb, pericolul unei in{eelii generale. deosebit de
periculoase. aya eii trebuie internal de urgenla 10 spllal.. ", ii spuse el
in $Oapla domnulul Gunler. ca sa nu audti {etele $1 sa inceapa din nou
s(i boceasca...
Cu foote cli era door sludent in anu! doi. (Ora nici U/1 examen lual
si cu pUline clirsuri audiate, $i acelea doar pe ;lImatate, Tisu
exercita pentru inti/a oara, pe plelea prielenlllll/ sau. meserla de
68
Sorin fitel (antologie de texte beletristice)
doclOr. Mai tirziu, /1/ cariera so de medIC, pe care 0 va profesa ani
ani de zlfe. nu de pu/ine ori va fi el pus in silua/ii oarecum
asemGniitoare; bolnavi a caror internare se eerea de urgenlti, adeseori
vor indrepta spre el priviri 10 {el de flerbm/i. Indircale de su{erin(d.
innebunite de 0 durere eumplito, ce se cerea insa poto!it(i de urgenlG.
oimplorare muta - ailllG-ne. (a-fie sa nu mai suferim, €Sli doar medic,
po,i so {aci asIa - ii va fi dal sa citeaseii in oehii mullora; nUn/ai ca, la
{el co acum, eind cel a{lat pe patul de su{erinlii era prietenul lui,
Honorill Dorel. el nu va fi niciodata capabil sa raspundii acelor priviri
arzatoare, decit cu slrolucirea mlltci, indi{erenlli a ochilor soi de un
spallieil. din ce in ce mai iniecta{i. din pricina bal/turii, eu
Irecerea ani/or. Va serie lungi re{ete - i se va duee (aima pentru lista
interminabilii a retetelor lui - Cll speranla co iniee/iile. (lacoanele $I
pIlulele preserise de el, VOl' inloeui inlr-un {el acea (Orima de
compasiune, de mila solieitata de 10li bolnavii.
Cele doua {ete. Gudruna $i Sieglinda boeind amindouii co,
apucale. tamponara. cu ni$te batiste de matase muiate in ceai de
trupul fnsingeral 0,1 tintirulw care gemea tot limpul de durere.
,. Drllmlll e desluI de prost. din pacale - sp"se in Soapla domnul Gunter
- nu cred sa ailingem mai repede de Irei ore. Irei ore $i iumatale. N-am
sa-lIas pe Fri/: sa conduca, am sacondue eu. tofU$i nil cred. .. " "Daca
aiungem fn trei ore, e bine. spllse Tisli. Numai e-ar fi limpul sa pleciim.
n-are rost sa mai raminem. ", adauga el U$or enervat, din pricina
sughi(lIrilor de plins. a smiorcaituri/or celor dOUG valkirii care numai
eroic - aya cum Ie obliga, nil numai numele purtate, ci $i pasiunea lor
entru Wagner - nu se purtau. ,. Ajuta(i-mi. Ii spuse el adresindu-se
domnului Gumer. sa-I ridicam $1 sa-I dueem la . .. Cu aiulorul a
doi servitori. {olosindll-se de targa improvizata - 0 usa mai
veehe ' reusira sa-I coboore pe Honoril( Dorel pe scarill} ingllste $i
destul de alunecoase din pricina umezelii, ale castelullii. II ureara eu
greu in domnul Gunter treeu la volan. iar Tisu se a$eza in
spate. lingii bolnav. in scurfa vreme. co urmare a somni(ereloT,
Honoriu fu cuprlns de 0 toropealii lI$oarii. Aiunserii O1t bine 10 spital
Si se (acura rapid {ormele de infernare. Un medic batrin, cu a barba
albil, ca a lui MO$ Craciun, fllua pe Honoriu in primire. supunindu­
unui indelung consult. A$a cum biinuise Tis" de alt(el, ranile erau
destul de superfieiale, ceo din umarul sting era 10lUSi ceva mai ad/ncG
cerea a fngrijire speciala. "Baielelul ramine la noi; doctorlll i se
adresase domnulUl Gunler co unui pre:umtiv tatG. acesta llisa
lucryri/e 0$0. nu-I eontrazise. Nu-i nimie grav, puteli fi !ini$til. Ii spuse
el II vom Indopa eu iniec{ii, co sa nu su{ere, $i daea fatuI va decurge
0$0 cum speram noi. Inlr-o saplam/na, eel mllit doua e din nou pe
picioare. " "Nu exista pericolul IInei in(eqii? ". intreba domnul Gunter
(oarle a{eclal. "Nu e nici un perieol, avem noi gTljii ", I1li!1l$ti medieul
zimbi distrcu, eu gindullo alIi holnavi care if asteptau...
69
Daniel Vighi
Peste citeva zi/e Tisll ii f(icu 0 vi:ita prietenului sou. Honoriu Dorel.
ell trupul inf(jsural intr-un banda! imens. incerea la intrarea lui sa
::.il1lbeasca. slaruindu-se sa para Cif mai vesel. I se cilea insa in priviri
J nelint$le 0 agilai1e surda. f/a:indu-I mir de surexcilal, Tisu if
inlreba daca IIIGI sulera inca din pricina ranilor. "Nu ma doare nimic.
ii riispunse Honoriu Dorel, reu#nd mai /111111 Sa se slrimbe dedi sii
surida Mci macar maselele". adallgii cel'a mai vesel. fGcfnd 0 aluzie
10 0 inrrebare mai veche a !Ill Tis/{. Apoi frecula problemp care se pare
ca if chinuia cel /IIai mulf de cind era internal in spilal. Ii ceru
lUI Tisu. amanume cu privire 10 rabloul 11II. Nu cumva oribila pastire
'ell$it sa-I distruga Cll rOfUl? .. /Jesli" I-a ciupit pu{in pe el, ii spuse
Tisl/. incercind sa gilimeasca. In lor ca:ul. 11II-i chior aJa de deterioral
co tine ", if aSlgura el. .. Voi mai clinoaSle. oare. spuse Honorill Dorel,
prada a unei eralfari neasleplote, voi IIIlIi oare sa ming vreodalii
acea .>Iare de beallludine. pe care am incercal-o in limp ce-I piclaml
sou infimplar mil/linea. scumpul mell prielen. ma inielegi?1 ii marlurisi
ellui TislI $1 slriga asa de lore. incrl () sora speriala, i$i viri capul pe
u#i. Am reuSil sci descopar secrelul ascuns 01 arlei adevarate. ...
S. Ti!e]: Tura ifldepiirtatli. Pasiirea $; umbra, Editura Eminescu,
1989. pp. 366-376)
in romanul CI;pa ceo repede (fragmenrul care unneazA) melanco/ia
!.Jccerii limpuJui este surprinsa ill felul oamenilor de a gindi de
marturisi glndurile. Aceasta nJ lnseamna di ei nu glndesc complex, eli
lilt au profunzlme in ceca ce spun in lor de a "medila la cele
me!atizice". Arta la care <l ajuns Sorin Ti!el in aceSl roman in ul!imul
din ciclul romanesc, consta locmai in eapaci!a!ea sa de a spune lucruri
definitive cu "precaritalilc" lillgvistice mental-eulturale ale unei
lumi marginale; sintem intr-un mic Ircnulel, care poart:i lumea
din preajma Fage!ului Ia Balta Calda, loc de pclennaj de
nevinovate bucurii campestrc. Saba care frumoasa
pe care ea () de mliloc SIn! douil ipostaze ale dipei
celei degraba trecatoare despre care ttnerelea este, cum sc
cuvine, iar batrine!cn infrinlA, dar nerese01oall:i. acceptlnd
COlldilia intT-un joe in care umorul pare ca aseunde un
suspin ce nu rnzbate pioa la lumina inlelegerii din pudoare, din
delica!etea pe care 0 pre!inde oevoia de a plirnsi lumea aCt;(1S!a pentru
ca allii se poatii bucura de frumusetile ei.
"S-a slrical linerelul. 1m rna; e cum u (051, a o{iat CU un glas suhlire 0
aba. Pe vremea mea - a il"cepUl eo sa turuie. dacJ a va...-ut ca honea c
de parlea ei (alit a sa prillda pa pulm loc. sa poula spune ce
're pe su(leO eei lineri uveall mai fIIulta ru$ine aile vremul'l au (OSI alea.
dragele mele. Ell (lina m-anl marilal, fila credefl. ca wlllei. (ie ei ierlali
odihnlp'. oeola unde sinl, nu m-au lasal sa ies nici dill oeol. (Ora a/r{el.
70
Sarin Titel (antologie de lcxte beletrisuce)
dedi eu ei impreuna CII sarli-mea mai mica de lIIinii. a$a au Slilll ei sa
ma auie. Pe unde am umblat. IInde m-am dus, (0/ de mind ne-am iimlt
amindouii! Pe vremea aceea erau oamenii mai eu nu di m-a,'i
lauda Ii (OSI eu altfel dedt celelalle (ele de marilal. Vrelllurile olea
s-au dus, acum sint alre limpuri. Sa vede{i vOila Balta Calda, daca n-o Ii
plin de (ele mari, sa va uitati 10 ele, cum umb/a singllre de caplil lor.
(?ira tala sou mama care so Ie aiM-n griia. Cum lImbla lara astlmpar ­
doar $i-or gasi lin dragul! ..... $i oamenii pardi atit au - n-a (osl
cineva sa nu rida. numai (etele. ce-au (OSf aeolo $i-au Old/-o pe baM.
cum Ie (ace in fel chip. lasal I1I$inoase oehii in paminl Si s-au
facul roSii 10 obrcc co para "Domnisoara sa ne ierre - a zis a(unCI babo
$1 a prin..-o pe domni!joara cu amindoua miinile -. lIIai vorhim ce nu
trebllle. Ie mll'l ce proslii ne mai ie.\ $1 nouJ din gura. ne mai indulclnl eu
cile 0 vorbii, alta ce sa (acem. f1umGl dumneavoastra sa nil wi suparali.
fi'umoasa mindra mea. " $1 inoinre co doml7lsoara sci-i poata rasplinda
ceva. s-a $lerS la gurii CII mi"neca de 10 spacel. si repede S-CI oplecat spre
ea a SarUlGt-o pe obraz •. Glumim /Ioi. :ice alllnci baba $1101 Cll dosul
'
mfneeii 0 $terge pe pe loeul unde {J sarulal-o. AlIa nil ne-a
ramas decit a glwm. eu noi de-aellma gala. s-a slir$if" - :Ice oftind 0 ia
dupa aceea pe de milloc $i 0 stringe dragiislOs linga eo.
Numai eli a sirins-o U/I pICU{ cam lare $I domni$oara a dut a slriga de
durere. "Pe noi" eo ne asteapla de acuma, =ice. Si pe ris cu gura
ei mare $I Slirba Allcinel/a 11U mai are c/lle a ne a$tepla, saracele de noi,
dedI prapadifa aia. $li{i V(.ll care. Zaluda aia. mai vedea-o. co nu
lIIai POi de uri/III el' Aiu eu coasa'" Lumea {J ris. cum sa nil rizi. cind Ie
ulfai la ea cif se arata a Ii de $1 sperialcil 8aba. cind ne-a
va:w. ca ni-s fO/1 mlnlOi achl $i IIrechi la ce balidire$le ea, alif a a$leplat.
nu s-a mai opril. il mergea guru ca mellia! .. Numai co 0 au:i. cioc-cioe,
zice. 0 OUZI c'/lln bale lu $1 u/tceva ce sa (aci, rllgi SllTagi zavorul iUIe,
sa nu POaia il1/ra Dacii vede una co nil se lasa nici ea U$or.
alem-ga intr-un suf!et 10 (ereasu'a, incepe iar a cioctini. Pol' sa Ie ascunzi
cille-ai ascunde. de gcislilot te gase$te. Nu pleaca (tn'a line, tie ce-o (i'..
Eu. zice. va spun drepl. acum de uritlll ei am plecal de-acasa, am eu
ca un (l!I de preslln{ire. cn }'i-a pliS eo in gind ceva lare uril, ceva care mie
nu-mi place, $i atunc; mai bine. dnd .1'-0 apleca pe fereastro $15-0 /lira
iniiunlru, sa 111/ \lada pe nime! Sa slrige nim!!ni sa I1IH raspllndti, sa
cOllfe peste tof si pe nimen' sa nu gaseasca! Nici ell nu vrem/ sa lila las
C1fa flna CII doua' Ea sa poruJlceascii Si ell sa fac drepli, a$a or vrea eo.
Numai cif eu sin( COl/fra. asla·i! .... .. $Iiu ell 0 inlimplare cu 0 babli, care
I-a pacalit pe dracIII. fncepe a lie pavesli (emeia ,,<I obrazul rotund ca
luna plina, Se :ice ca dracul a vrul s-o prinda pe baM s-o bage in liisl.
$i atunci boba a us ca bine. eo nll are nimic impmrivii, ea intra unde ';rea
e.I, dar mm inlii de foale sa-i orale clim sci stea pe lopala co ea nu Sfie
CI1I1/. $i w'aclIl s-a pe lopata. bablJ 0111 a CII el In
cup/orul aprms. C!'i s-a laerit draclIl cum ii serumlil. de-a incalzit baba
71
Daniel Vighi
cUplorul CU el, nu i-au mai trebUII lemne "... Gamenli, cind au auzit
povestea C/t dracul piicali/ de baba, s-au distrm $1 mal lare, nu s-au mal
Pl/tlit 0 vreme opri din ris. Numat babei, se pare, nu i-a prea plaezt! detel
POves/ea, s-a incrumat $/ nimicCi n-a spus. G linea numul pe
mea de miiloc, eu mina €I' USeata noduroasa, 0 stringea linga ea. n-o
IUsa 0 c/ipa; cu mul/a dragoste 0 linea. dar parcii eu un fel de rali/ate
OScunsa; se orilla a fi numal laple miere, dar ce era in mime ei, nimeni
nu putea ce gindllri ii treceou prin cop. orala Co un
boboc de trandalir abia inmugurit, mai frumoasa pe pamim nu eredsii fi
(OSI alta! Si cind hobo 0 dat s-o stringa mai lare, dommjoara .1'-0 smu/s
din S-a dOL un picu{la 0 parle. speriata sfioasli: a zimhil
CaIre nO/: de luminos i-a {OSI =Fmbetul, cli .1'-0 fOCUI parca lumina
de iur impreiur!
Trenulu mergea (oarte incet. ohio se mi$ca; peste IOf, unde I,i
aruncol ochil, numoi holde cu {in necosil $i placlII miro.wor, copul Ie
dureo de atit miros de sin.=iene Si de alte (lori! Dupa un limp locomolivo
S-a incins preo tare mecaniC/I! 0 opril sa se mai racoreasea. Gamenii
s-au care-neolro; copiii linere/ul s-ou repezil d/lpa prune.
jar cei moi batrini au ramos linga tren, nu s-all indeparto/. de (;"·ca sa
nil piece fOra ei. Domm§ooro $i cu mine am cules nt$le (lori. core
ere,'i1eou chior linga linia {erata. "Nu cred sa exisle Ollcevo mal (rumos
pe pamint, mol deljcm $i moj gmga$ ", a spus domni$oara... Fochislul
a dOL drumulla signal a FncepUl .1'6 slrige 10 noi, sa ne urcam; el nu
ne mOl a$teaplii. pleaca. daca ne liisom attla imbiao. " Vila-Ie 10 ele, a
SP/IS dupa ce lie-am urcal $1 Irenu/u (.f POl'nll iara, au 0
orma speciala, niei 10 (orma nu seamano cu cele $tiule. Sin! de un soi,
pe care ill marlurisesc, c6 nu-I cunosc. Oare ee nume or avea?" "Din
cele salbalice. domniJoarli. Nici I1U cred sa albii nume IOale cite cresc
pe cimp/lri, cine sa-$i {I pierdul vremea sa Ie numeasea". "Ba nu, zice
ea. numai cli nu Jlim nOI. Fiecare lueru. cil ar {I el de marun! $i
neinsemnal, are un nume, nimie n-a ramos nenumlf ".
stringea (lorile 10 pipp/ si din cind in cind isi ingropa
chipul (rumos in ele. sorbea plina de nesa{ par(umullor palrunZalOr.
Ma privea zimbind, (ericilii. A$a era domni$oara! Su(lelul i se umplea
de 0 bucurie curala ori de cite ori ii era dat sa (rumuselea
umii listeia!..
Nu peste mult limp am aiun.l' 10 Balla Caldii Lumea a cobori/.
oamenii s-au care-ncotro. I'remJ(u a rnai (l/nerol 0 dala. co
de ramas bun, $i a urcal in munli, dupii lemne... A$a mulla lume nu
red sa fi (ost in alIi ani ", auzeam pe unul sf pe allui spunind Ce-i
'repl, era 0 lnghesuialii mare. Eu cram lare hucuroosii. 0 =i fntreagii,
de dinllneala pinG s-o insera. am sa umblu cu domnisoara de mina,
nime-n lume nu era ca mine!... "
(S. Titel, C/ipa ceQ repede, Edirura Cartta Romaneascfl, 1979,
p. !O6-109)
72
Sarin Titel (anlologie de LeXIe belerrislice)
Celebra scena a disCllriei mamei cu filosoful Jean Paul Sartre flU are
nevoie de precizari suplimentare, 0 reproducem in prezenta antologie
pentru a putea ilustra concret 0 delbatere. care, in Jipsa ei, risca sa para
abstracta purinel pretentioasli. Ii eontrapunem in tinal citeva pagini
in care mai nimic nu r!zbate explicit din marile intrebari care anima
dinUiuntrul acest ultim roman titelian, cel mai mare mai Implinit
artistic. eu wate eli stau lucrurile, substanta adinc1i a g'indirii
sufletului scriitorului nu este acolo in toatli profunzimea ei
lulburatoare.
,,£XiSla oare Si 0 altfel de lume altfel de oameni? lata 0 intrebare
pe care n€ sim(im obliga,i sa ne-o punem, si sa ne inlrebam, in
timp. cum s-ar (i purlaf mama cu acei "allfel de oameni" pe care i-or
fi intilnil? Clinoscindu-i, or (i iesit 10 lumina ,vi alte la/uri. mal aspre,
mai col,uroase ale caraclerulUl ei, nesupus probelor de (oc,
necru(atoore $i aspre, ale cunoa$terii? Cum s-ar fi purlGl mama, de
pi/do, eu ticalosii cei mari? Pe linga cel marunli, singuni cu care
aiztnsese in conlact - acestia mei nu erau chiar licCilo$i, ci niste
sarmam, hai sli zicem. gainari. porniIi pe smecherli Si invirleala -,
mama Irecea aproape indi(erenlii. rara sa-i bage in seama: cel mull 0
umbra de dispre/ superior aseu/ea gura ei (rumoasii, ori de dIe ori era
inselala 10 alimenlara sau 10 aprozar. Cum soar (i purlat ea, care i-or
(i fosl sent/mentele. daca or (i aiuns in legalura cu licalo,vii cei mari,
nu avem cum sa stim. de vreme ce "onea mamel era atil de micii. Mii
indese ca Sartre - oricind gata sa su(ere pentru (iecare nedreplote
comis6 la mii de kilomefrii departare de eafenelele de pe Samt­
Germain de Pres - n-ar (i (ost in slare $-0 in{eleaga pe mama. Eo, care
se arata a (i mull mai afeclGla de amigdalele baiowlui ei, decit de 0
criza de guvern din Indochina! SIlO alit de PU{II1€ Iucluri desf're marde
holocau.vturi ale iSloriel! Mult mai preocupatii era deel sa gaseasca
ulel de floorea-soarelui sou laina de porumb, Sa se aproV/zioneze din
timp Cll carlofi pemru iarna, decif de dramele cumplife Si stngiitoare
la eer, fnlimplate pesle mari si oceane Am pulea .1'-0 certiim ospru pe
mama - ni-I sf inehipuim pe marde filoza(gOla .1'-0 (ad; hareea-parcea,
privind-o Cll neerulare prin ochelarii 1111 eu mulle dioptrii - pen/ru
incapaeituteo ei de a se ridlco la WI nivel mai inall de abs/rac(izme ­
dar nu vrem 5-() (aeem (chiar cu riseul de a-i sllpara pe to(i adept1i lui
Jean Paul Sarlre/), nll vrem .1'-0 alII/gem pe mama nici eu 0 (loare. cum
se spune. Din ee pricini'i sinrem util de alenfi sii n-o supariim, $i sa lilt
ne ridicam impotrivii-e Penlru co sinlem convinri ca fiinle asemeni
marnei dlle fol grellllllm;; acesteia Si (ae, in acelasi t/lnp. co lumea sa
continlle sa exisle, sa fie posiblla "iella noaSlra, orici( de necruiiiloare
or fi calamilaple de tOI (elll( - vlnlurile, ploile, grindinile -. care
incean:ii sa llilbure paceo Sl linistea paminluiUl In fa(a privmlor
crilice ,VI foarte severe - $i de ce nil. duar 11$01' ,hspre,lJltoare - ale
73

Daniel Vighi
indiiorulul (rancez. mama, sarmana de ea. or pUleo In arlee cfipa sa
se pJardil Are ea Dare ee sa ofere in schunbul alilor idel illalle .yl
'
profUnde. alilOr leoril splendid desla,wrate, logice lara nici 0 (isurii
:ji de 0 impresionantii coerenla, poate. adica. mama sa (aca (a,ii IInor
atit de leribile conklln/ari? Decalailll de (arle e alit de mare, ineit soar
pulea erede ed nu-i ramine mamei nici 0 alta alternaliva deeit sa raea.
sa se rell'ago. rU$malii de propriile ei limite $i ingustimi, intr-lln colt,
continuind sa cirpeasca eiorapi si sa se gindeasca 1£1 masa de prin:, sa
se intrebe, adiea. daeG ni$tc oscloare POI line loeul dirnii $1 sa (£lea
destul de gustoasa supa de tailei (pregCitita. a$a cum $Iie eo, Cll
moreovi multi $i ell verde/uri). Aceastii existenla mc/run/Ii, IImifa $1
neinsemnala. sa fie Dare tot ceea ee poate sa-i apulia mama eellll ee a
seris Fiill(u !ii neulltu/? NII-i oare mult prea pu/in/ Atunel de unde
IOw:>i aceast{] sigurall(ii a mamei, cerllludinea, cti in acest .. sclllmb de
pareri" orieum to, eo va ie$i pind la IIrma invingatoare? Curaiul
nebunesc. curaiul de a-I in(runta, contl'£ciefndu-I. nefimd adicil de
cord Cli el, pe eel mai mare filo:offraneez de 10 Voltaire incoaee (cum
va fi denumit, $i pe bunli dreptale. 1£1 moarlea !til). trebuie sa
lIIarturisim, ca ne nedumir€ $le $i pe noi, $i in acelas' timp. de ce sli n-o
ne umple de bucurie. Alteort. ce-i drept, lie vine s-o
'prim pe mama, pinii nll-i prea tirziu, s-o tragem de minecii
(binein(eles cu cea mai mare discrelie) inaime de a se (ace de ris. s-o
statuim sa capitule:e $' sa depullii arme/e in (a/a argumentelor de
:drobitoare eVldel7la. constilllile intr-un slSlem unital' coerent. ale
Rinditorului, sii-I artitam. decl, cit de nebuneascii la urlllo urmei
eopilaroasa e hotarirea el de a-I inti-un/a pe Sarll'e. Ne-am amm/lt,
de ululloarele lui polemici $' de madul in care a
intotdeulIna, (aeiJ knock-out adversarii.' 0 sa fie un adewirat
mikel. ne-am spus ,eu cea mai mare ingnlorare. Urmarim eu su(lelll/
la gurii, decI, duellil care are loc, duel care poate semana perfeci ell
lin complicat iDe de carri. carlea pe care mama 0 pUlle pe masu cu
o mina sigllra derel trelllur{itoare. e 0 adevarata chinta regalii,
arfea carlilor; illfutdemma cls/igiJlOare. illlposibi/ de atacat!
A$adw; cind marele [ifoso( (rancez des(asoarc'i apelind 1£1 (oarlc
'ense $i cone/lldellte wale din operele sale. un ill!reg sislem f//o:ofic
- "Ca SII vezl. il spune el mamei. cit de nIlIll Ilia ingri;orea:zii soarta
olllenirii" -. ea incere sa-I vorbeascti lI$or incrunlata S; eli (raze nil
loemoi ca din carle despre baw/l1l el care. iata. toemal !.aptiimina
trecUla s-u imbolnllvit de scarlarina. "Sinr ingr/foralii, nil clln/va sa
aca vreo eomplica/ie" spune mama $i Sartre pemru ca
fngrliorarea lui e mult mui mare $i mm generala; p'e el il preo(;upa
doar. if ingrtioreoza soarta intregullli mapamond! .. Inrreoga omemre
e bolnavli ,. spune li/owful... Suren ill/r-adevar? il intreabii mamu
mirata pe marell! filosot: $i ce inseamrui aSIa. sa sulen O$'a i/7
general?" mal illtreaba ea, intr-o balan/a (mm :>'/ JIJ unde a aparul
74
Sonn ritel (anlologie de textc bektristice)
alanla "'If pricina £II' Irebui s-o inlreblim pe ea, care Ie pregiitise pe
toate din timp. dind dovada unei mari abiltliili Si intr-o
parte a$erata iublrea pentrll (lui care I s-a imbolniivit de scarlatina,
iar in cealalla parte Sarlre pune iubirea pentru intreglll gloh
pamimese; $1 iata ca balanra se apleaca mull illspre partea mamei.
,,$Iiam cil a.,I'a 0 sa lie, spune mama, si-i zimbe$le IrilltlllalOare Illi
Sanre. Atirna mult lIIai greu la cimar", ii sp"ne ea. $i inceareii sa-l
convinga pe (ilosor. eli la miilve nu se a(la nici 0 in$elafOrie; filoso(lIl
ins6, cu tomurile sub bra/, groase. serise de propria 1111 mina, se
·ndeparreaza.
Mamei. dupa disparl/ia in neant a (llo=o(idui, nll-i ramase decit sa
se intoarcii la griiile ei marunte $i neinsemnate: i$i olJl/l1/i cli tocul de
la lin bocane a Illi MarcIJ se desprinsese, iSi amimi de ru(ele pe care Ie
'eo de spalat, de laptele pus 10 (Iert care, dill pricina disculiei. mu/t
prelungite ell Sarlre, probabil eei daduse ill foc. .. Sa ma griibe:;c. mal
spl/se Mii Q$teaph'i 0 =, dinJre cele mal grele si lIile ca ell Stall 1£1
palcivrligeala eu (llo:o(li... amimi cli in lurlll orei prinzul1l1 s-ar
putea sa se adllca la maceltirie carne de pore. !viti luai eu vorba. i$1
spline mama in chip de imputare, :>'i era sci uil lucrul eel mai
'mportanl. ..
"In (lecare noapte se trezea inainle de-a se lumina de zilla nfara $i
Ileeare noapte era fa fel co eea dilllii de dup(} mOCl/'rea Illi MarCil
Raminea Ireoza ceasun intregi. ell ochii largi deschi$i, pinu cind
intll/lericu/ de neplitrul7s se Jestrama: cel mat grell ii era su(lewlui
ella acea ora tlmpurie, cilld lumma $1 il1lllllencul se ameslecall; la
ceasul acela intre zi $1 noapte surerin/a devenea afil de tl7tensti, incit
Sofia Sllll/ea eli 11-0 mai poale illdura. "Nu mal [Jot ", se trezea slrigind.
.. Clim sa rahJe omul ee-i peste puter/le I"i!? "... De ce/e mai mlllte ori
pfingea pe lacU/ele. de lacrimi ii udall perna, alleori fnsa
incepea sa se ieluiasca eu voce tare, pina cind Sill/ion - pe vremea
,lceell lacuia inci'i impreuna -, din cealallii ineiipere if spllnea sa se
pOluleasca. in pragul lI$ii se ariita nora-sa - desple/llil, ell parul
carum - $i ell vorba b/indti (era 0 femele bunii era mila de ea
\'Ozlnd-o cit de mull se clllnllie) incerc(/ 5-0 Jomoleasca. ..
Ie, mamii. ii :/cea. .::a degeaba Ie chin'" alit. inapol n-ai cum 5<i­
aJuci" Pinli cind a venit cea de a dOl/a il1$liintare. iii adllci amillte.
mn tof nada/tlu1'r eli 11/l-i mort. co-i numai disptirllt, £1$£1 cum scria in
coberl. $; dUflo aia a venit $i cea de-a doua si atunci - ii splmea nora­
sa slind de-acuma pe rat, !t)1ga ea, Cll miinile in poa/ii, feme; barrine
amindollQ. ea mar blilrit1a door Cll vreo (laisprezecIJ ani deeit lievasra
biiialllla; ei. dour cif acuma al1l1 aceia aproape eli nici nu se vedeau •
am co nl/ mai e nic.; 0 sperQn{£i. nllma; dumneal.:l, muma, ii spullell
norI1-so. In! ui fJ/al Q$teplat. n-m vrUI sa te impaci eu gindlll ca-i
mort. .. Vorbea 110rl.1 l!.Sta a e, cum Irebuia sci \'orheasca f) (emeie
hi'ilr;lIt'i in(efeapta vitl{a e IIneori nedreaplft crudiJ Jur 11-01 ee-i
75
Daniel Vighi
"(ace, trebuie sa Ie pe /Oate 0$0 cum sinl, spuneau parca
vorbele ei, door ca Sofia nu voio s-o asclllle, vorbele cele in{elepte nu
aiungeall pinti la tlrechl/e ei. ,. NiclOdali:i n-am sa rna pol ell Impaca, ii
spuse CIl 0 anumili'i asprime chlar. ell 0 /Irma de in glas.
Cll gindul cli nl/ se mai afl{j printre noi ". Taceau amindoua, cealalta
emeie. nora ei nil mOl ce ar pI/lea sa-i spuna, liicerea asia era
aliI de grea, Incil Sofia simrea nevoia so vorbeascii din nou. "L-am
visal uril, mai Iii minte. spunea ea. numai cil el alunci a avUI norOC
a scapal cu viofii. L-a ba/lll nu $Iiu cine. macar eli de implirlil n-o avut
ee sa imparla r;u e/. A (ost a$O lin am, core n-a foCUI in via{a lui 10
nimeni rliu .. "/$i $lerSe lacrimfle $i se salta pe perna, far nora ceo
miloasa ii linea miinile intr-ale ei. Tiieura omindouii, i$i allzeau doar
rasufliirile. hfriile. de (emei btilrlne. .. Te-OII sperial visele alea urile pe
cOl'e le-al avut alunci. i$i omin/l nora. Te rasueeai In pat, pardi te v6d,
$i srrigai in somn... iV-ai mai avul rabdal'e. ai plecat pe picioare 10
Seghedin, Imde i$i (liceo el armala, $; I-ai lual $i pe Giorgiuf cu
dumnemale, pe !'remea aia ovea vreo pmsprezece n-a vrul
Simian sii Ie lase sa pleci singl/rii. V-am pelrecut amindoi. eu $i
Simian, cind am a/uns in dreplUl case; lui Dehelean - erom
de-acuma la capawl saIl/lui - a inceput a ploua; ne-am ascuns sub un
(ragar pimi a Sial ploaia. A dal numai a$a. un ropol. plooie de vara, $i
dupa aia a le$it soarele... Mai Iii mime, mama, ca I-ai coutat pnn lot
Seghedinll $I pe 10 loale cazi:irmife? Si Giorgiul al meu. siirmanul.
nUIIIGI de ailllor prea //Iare nll {i-o fi (051/... "
Cele doua (emei balrine s-au intins la vorNi. srind pe marginea
patului amindol/o; Cl:a mai 1I170ro dintre ele {Inea miinile celeilalle. ale
(emeii doar cu paisprezece ani mai in virstCl decit ea, inlr-ale ei.
Uneori nora. ca $-0 0 lua In brare 0 stringea la piepl. de
parco ar fi \'rul sa conropeaseo amindol/Q Intr-o singura fiinra,
f'entru ea durerea sii fie mal de indurat. Adormeau - stind de
yorba Ie cuprindea sonmul - i/1 pal Lumina dimine(li incepea
sii ;oace pe ehipul lor veSled, cufundar in somn. Nora se lrezea ceo
dinIii. cobora din pal in "ir(ul picioarefor. Si lipiiind descuilli pe
piiminlul rece Ireceo in ceQlalta inciipere $i se slrecura in
linga biirbatul ei carp dormea dus, .. De ail/rat n-ai cum sa-i ail/rio n-ai
cum sii-i olini durerea", iSi spunecl resemnala. Adormea din nou Si
incepea sil Inceli$or.
Nevasta lui Simion (lisese dealtfel singura care incercase, in tOJi
acei ant in care Solia nu incetase p/ingo fiul mOl't in rii;:.hoi
(Irimis In prima Itnie dm dispiirut fa scurf limp dupa aceea) sa se
arropi.! de suflelul el nemingiiCll. Marl (lira un mormint In care sufleful
lui sa SI! poala odihnr... Si ..o mama lui. biinuia - biinUiola asto il
mareo suferin(a - c(i eI singllr (ii (usese door alii de greu Iriiiascli!)
se ase:ase ill biitaia aceilli glolll S-ar pulea spune ca eo veJea
lollt! exact Gsa Cum s-a pelreC11f [imd dealrfpl convlllSCt cli 10ate celt!
76
Sorin Tilel (antologJe de texte beletristice)
I'ozute de ea erall adeviirale, nimic nil era nascoci/. .. A$a a (ost $i nu
alt(e/". Ie spunea celorla/fi dind Cll incrincenare Si indiparinare din
cap. incruntindu-se minioasii ori de eile ori cineva nu era de
parere cu ea.
"A mai avut 10tu$1 vreme sa slie CG moare, sa-$i vada sf/r$itul cu
ochii. spunea Sofia, $1 eine $Iie daca nu s-o fi bucural ca viala. pe
care n-a fost in stare SG {raiasca. i-a fost in sf/rsit luata. Caei el
asIa a vrut, " se gindea ea $i pornea iarii$i pe pUns. Moartea si-a
singur, chiar daca au (ost a/Iii cei care l-au ueis.
A treCUI vreme mullo de cind Marcu zace neingropal, spalal de
ploile care cad deasupra Galiriei. baWl de vin/uri slriiine $i reci, dar
chll1llrlle Sofiei nll s-au domolil de-a lungul anitor care scurs.
S-a (erif de mine, i$i spunea ea cu durere in suflel, nu I-am cunOSClJ(
gil/duri/e. oricil asfi incereal sa i Ie cunosc... Ce-o Ii avul el de ascuns.
i'i n-a spus 10 nimeni? se inlreba eo Si cu cit intrebarile erau mai mull
$1 lIIai chinuiloare. cu aliI lacrimile erau mai amare $1 11/0/ greu de
sliivdi1...
eu loate co dupii moarlea fiului ei ea nil mai era - numai 0
parle a (iinFei ei era inco vie - i se inlimpla uneon, eu lowl pe
nea$leplale. co 0 nesperalG $i mal ales nechemalii bucurie sa-I
I..'uprinda sufletul. Coma sa 0 alunge In cea mai mare grabG. ca pe un
lucru sIram. Cll care nll avea nimic de impar,it Cind diminea/a. in
:Orl, prin (ereaslra deschisa palrundea mirosul dulce invalui/or 01
tottiiSelo
r
din gradina, aminlir; de tof felul, unele mai nerllsinale dedi
ulle/c. ii naviileau in minte: era linara pe vremea aceea. abia if
nasclise pe cel de-al palrlllea fecior. dormeau, ea Cll b(irbaful el
araro pe pnspii; se II'e=ea inaintea lui Si, cum diminelile erau
racoroase _ ell toare ca erall in pima varo - se zgribtdea de (rig lingo
(rupul lui mare $1 bun. odillnl11dll-i-se la plepl $I el, (Ora sa se
Irezeasco. ii cuprindea ceara in cau$ul palmel latarere, $i ea, raminind
un timp asa. fora sa indriizneasCG sa se mi$le, Iragea in piepl mtrosul
dulce $i aromilOr al florilor din gradma. "Au inflorit I$i
zlcea. de-acum a cam IreCIlt vara, mull nu mai al'em pinala lOamna ".
opoi isi Iua capul. incel sa nu-l Ire:eascii. din cau$ul palmei
ocro/ilOare. se deshpea cu pilrere de rau de /inga el, se imbroca la
epezea/a. se ducea In cuina de varii. Si se apuca de trebiiluil; $i cind
el se tr€ Zea i/1/l'-un lirzil/ - if auzea intl11:indu-se somnoros'lallli
seir(iia sub trupullui vinios de borbae in pUlel'e - 0 auzea cintin Era
neasemllil de vese/ii $i bllcuroasii. nici un nor, nici 0 umbra nu
fntunecau frumuserea zi/elar lungl de vara... Si lalO ca bucllna,
nechematG nedortfa. rmbaleo din inll/nericlli limpului. $1 tofUl era
de parca iert s-ar (i inlimplat, Si nu eu am in urmiL Si uneori. dupo
ce se il/bea, in acele nop(i fierbll1i/ de vara. cu barbatul el, ieSea pina
,,(ol'a in griMina. sa se mai raeoreasca. Si tQlaisele stroluceau in raza
JUrl/ner
ii
, si miroslll lol' 0 umplea de 0 asemenea fericlre. inclt se
77
Daniel Vighi
pornea pe plins. Pe vremea aia bucuria Si fumina care erau deopOirivii
in sullelul ei 0 ({iceau sa pli'nga u.yor, cind simlea co inima ei nu Ie mai
pame cuprinde. una-doua se $1 pornea s6 boeeasca. eurgeau lacrimile
eu nemi/uita. 1m se mai opreulI... Rlisinatii Si simlindu-se vl/1ovata.
Sofia aluliga astfel de amintlrl. care ii dtideau - ({ira voia el _ l/reoale
din cind in cind .. Toa/e IreeuserG pel1lru fo/deauna! Era de-acUIn 0
emeie singura $i bOtrino. care iSi pli'ngea zi de zi noapte de noap/e,
[iul ueis in rei::boi ."
(S. Tile!, Femeie, jaM Flul Tau, Editura Cartea Romaneasc1l)
78
Sorin Titel (dosar de n:ccptarc cnticl1)
DOSAR DE RECEPTARE CRITICA
Nicolae Manolescu
Nu tin minte clnd ne-am cunoscut personal. rn 197 J am intra
amindoi in redaclia "Romaniei literare'" dar singurele me Ie aminliri
mai concrete dateazll abia din J98 L dnd ne-am intilnit? in fa(a
inchise a micii galerii lsy Brichot, din Cartierul Latin. care ad1lpostea
o expozilie Delvaux. Ne-am plimbat ne-am inton;, dupll ora indicata
pc Apoi am Illat la r'ind librariile. La Gilbert-Jeune am r1iscolit un
de romane poliliste de cllrti de toata mina, din coleetia "Livre de
poche" In speran(a de a gasi printre ele ceva interesant. A gasit Sorin
Titel: Le Sacre de Rudolf 0110 Pentru pre(ul de 5 franci. Vliindu-mi
entuziasJnul, mi-a oferit-o. L-am refuzat: era, narocullui
se cadea sA nu-I 'i'nstTaineze. Cll acea oeazie, am stat mai mult de vorblJi
dacA nu ne-am imprietenit, aceasta de flrile naastre, nu tocmai
poate, de calculele misterioase ale destinului.
PUlini scriitori din noastrli au avut sau ai 0 ,,1egend1l"
comparabil1l cu a lui Sorin Tite!' Era eel mai informat om din cIli
In rnaterie culluralil. Era cu neputin(a sll-I comunici 0 noutate: 0 allase
u 0 clip1l Inainte. Cllrli, discuri, concerte, expozitii, spectacole de
reatru. tilme; era ca un Pariscope, 0 veritabil1l publicalie de informatie
pentru care vazuse, auzise citise tot. Uimitoare era
seriozitatca lui, in aceasta privinT1i. Nu-I puteai b1inui c1l se (auda. De
altfel. nici nU-Ti b1lga degetele In ochi eu informatiile lui, dar, dacll
venea Yorba, descopereai ea Ie define complet Cind avea
vreme sa mearg1i In toate locurile? Florin Mugur raspundea la aceastll
intrebare In maOJcra unui romancier sud-american, amestecind
fantasticulm real: "Seam, la ora opt treizeci de mit},ute a fost vilzut
In sala de concerte a Filarmonicii. Se cinta Bach. In z, la
ora. se fala - exista eel putin doulizeci de martori - la nunta
unui prieten, lucru Intrucitva de mirare, deoarece tocmai st1ltea de
yorba cu 0 femeie b1ilrlnll inlr-un compartiment al acceleratului de
era in faTa inchise a unei flor1iru din Piata Natiunii
ruglnd-o pe vinzlHoaTe sil deschis1l $i si'l-i vlnda m1icar 0 floare". Era
afabil timid, dar cu emotii vii (se stacojiu la fal1i) cu
repliei care nu admiteau replica, cum spune Valeriu
Cristea (care I-a cunoscut bine). dar totdeauna timp pentru
luerurile importante. Mereu uimit. aparent ("da? da?"), era doar
politicos, caci de fapt totdelluna mai multe dedt tine: p1irea
neajutorat zApacil de ce se petrece in jur, dar fc1cea instantaneu
c1i-1 pUleai lasa oriundc fc1ra teamli ell nu va nimeri drumul
Indllrnt. A?a cum avea. printre sutele de preocup1lri, timp scrie
romanele (de mai multe ori pe fiecare, dup1i elUn ne spline un prieten),
avea limp $i s1\ lege relalii socia Ie utile, tosa a da buzna peste
79
Daniel VigJli
cineva. Era 0 personaJitate plina de originaJilate, dar care alegea
prietenii cu folos, dinlre cei care I-ar fi putut "lnvata" ceva Livius
Ciocar!Je, care I-a citil m manuscris 0 parte din clliii, care au fost
prieteni: L. Raicu, E. Simian $i Valeriu Cristea.
Sarin Titel a debutat III ]%3 a publicat 14 volume: einci de
povestiri, $ase romane $i trei eseuri. "Am avut mereu sentimentul cli
Sorin Titel nu este la locul cuvenit prinrre comemporani",
noteaza Livius Ciocarlie. De ce, eritieul nu poate Spune. Critica ne va
da eu sigurantA un raspuns clndva.
(Portretu/ scriitoru/ui. Romania literaril, or. 12, 1986
Livius Ciocarlie
.,intr-un fel, scriitorul a aVUl mereu mainre 0 singura carte. Fieeare
noua tentativa. fiecare nou volum, era 0 aproxima{ie a acestci
fantomatice, Illiraeuloase eetati inlerioare, luate eu asaft fie de pe
versantul sentimentalita{ii, fie de pe versantul inteleclualitiltii,
schJmbi'nd febril strategjile $i amlele. Tara (ndepartata anun{a prin
'"lu cli In Vicloria s-a desavlr$it. Scriitorul piltrundea Intr-un
labirint aVlnd In minte un fel de plan general al lui. Aceasta illsa nu-I
impiedica sa fie el insuli surprills de ceea ce vedea seri;nd (jubilatia
texlului 0 indica binc), eu orice nou coridor stnlbiitut. $i, bmeinteJes,
nu-I impiedica sa piarda din vcdere anumire trasee fereeate cu $apte
lacilte. trasee labu. Uneori, ehiar destul de des, de-a lungul eicJului
romanese euceritorul pe vechiJe urme: recunoa$tem in mare
deeoruJ, dar ceva s-a schimbat, <l\la cum peisajele proustiene au 0
anum ita Intali$are dintr-o direqie $i eu totul alta din direc{ia conlrara.
Cronica acestei eAulari, ratacire $i regasire rind pe rind printr-un
labirint strabalut cmd orizontaJ, in spatiu, dnd venical, in timp,
substanla celor patru romane.
Ne atlAln undeva, imNIO spafiu geograIie reperabil, Margina,
Filget, Lugoj, Balta Caldil: un teritoriu bilnatean ce pare In acela$i timp
inchis deschis !umii celei mario Sentimentul pe care-] mcercam,
alilturi de autor. e cd Suprafata lui e doar atit cit sa pari'!. fami/iara in
aproape toate punctele ei. Poate ft strabiltuta eu "lrenuleru", oprind, cn
mtr-un joe pentru copii, la toate haltele, taril nerilbdare sa
urce toate {arilncile, grase $i Ineareale de bagaje, sa ajunga cite 0
sau preoteasa Intfrz.iatil, deloc grabile. Trenul a$teapla
oricum. In vagoane "ealatorii" se cunose sau se simt ca $i cum soar
de clod lumea. Au de mult timp fa dispozllie, prind
de lndatil de Yorba, povestind despre copii, rerete, familie, glumind,
povestind intnlOa. Acela$i drum se poate face insa $i pe jos _ $i nu
dureaza mai mull. Trenul pare si'!. oeoleasci'!. anume penlru a Ingadui
cilliltorilor sa-$i povesteasea unii altora viata de la Ull capat la celalall.
fa apa. sUi in cimp, sc cine stie de ce pe cite lin pod pina lumea
80
Sorin Tilel (dosar de receplarc crhiel!)
se scald::l m riu, Plna baietii rup florile merilor, pina dau, aeolo printre
fineturi $i livezi, de 0 noua poveste - de alii oameni dispu$i sa se
spovedeasca. Aceea$i coleetivitate fire$te ill toate direetiile, respira
prin acel<l\li plamin aer: un suflet unie ti da coeziune."
(Livius Cioearlie, Sarbiiloarea umbra in Eseuri critice,
Timi$oara, Editura Facia, 1983)
Mircea lorgulescu
"Nimeni, probabi1- nu $i-ar ft putut inchipui la ineeputul anilor '70
cll Sorin Titel, pe atunci unul din eei mai vioi promotori ai anti­
tradilionaJislllului In proza, pe care II suslineau cu devotament in teorie
ea $i in praetieli, va deveni, $i meli foarte repede, 10 mai de un
deceniu, un explorator la fel de convins al eelui mai traditional univers:
rustic, regionalist $i etnografie.
Seriitorul debutase, ea cei mai multi dintre colegli lui de
generatie lilerarli Neagll, D.R. Popescu, Nicolae Velea, George
BlilliitA), eu schite povestiri al em-or conven\ionalism epic tematic
reprezenta 0 servitute asumata m vederea obtinerii unei libcrtati
stilistiee eompensatorii, preferinta pentru proza scurtA ftind
expresia unei inocente subversiuni estetice Indreptate impotriva
seudo-reaUsmuJui institutionalizat, promolor al monumentalismului
plat, al granditocven{el uniforme $i al inautentieitri\ii nemiloase. Hainc
de imprumut ;l$adar, didactkismul moralizator din prin1a lui carte
(Copacu/, 1963) va fi lepadat tara ezilare in favoarea unui simbolism
existential linzind spre alegorie, djbuitor in Rei/ltoarcerea posihilli
(1966), expert in De;unu/ pe iarbii (1968) $i in Noaptea inocen(ilor
(1970), absolutizat in Lunga cli/litorie a prhonierului (1971), roman
de factura parabolica prin care etapa .,modemista" a prozei lui Sorin
Tilel se incheie, triumtator insa. deoarece cartea respectivli va face 0
carieri'l intemationalil. rara fndepdrtatli (1974) fiind un nou inceput.
Scriitorul redescopern ath povestirii indntate de sine insll$i,
cIt $i resursele micului univers domestic $i provincial. (..
Incontestabile, regionalismul earacterul etnografic nu reprezintil
totu$i factor de izolare, diOlpotrivli, lumea prozei lui Sorin Tilel este
una deschisa, penneabila, lipsira de arice impuls ori accent xenofob;
dealtfeL in spaliul ei convie{Uiesc, in aceea$i earaetcristicli fratemitate,
romani, unguri. neroti, evrei, sirbi pentru care 8$a-numitele "probleme
nationale" pur $i simplu nu exista.
$i noul roman (Sorin Tite!, Femeie, tata (lui tau, Ed. Cartea
Romaneasea, 1983) al scriitorului apartine acestui cielu, prin material
ca $i prin continuitatea de atitudine. Femeie. iata {iul tau se situeazA la
aceea$i, aparent mare, distanf1l. polemica ratA de proza elapei
.,modemistt''' ca Tara lndepartatii, PasiJrea $i umhra sau Clipa ce,
81
Daniel Vigil;
repede; clici. dacil in Deiuftul pe iarbii. de pilda, se pUlea inti/ni aceasta
ironie bonomtl la adresa romanelor tradilionale _ ,.Ar urma probabil
acum descrierea in care, 1n eroul se cum se
lntimpll:l in frumoasele ca'1i de data, c&ilin care intotdeauna eroul
vine pe fume, pe la pagina 97 sau 98. AceJe ciirti in care se noteazA Cll
mulra precizie ascuJimea primului (.ipal scos de erou, descriindu-se
dupa aceea miinile generoase ale comunale, sau ale unei vecine
cbemare I'n graba. ridicind cu pricepere...)·' -, in romanul de acum
gaslm, chiar de la inceput (p. 9-10). relararea unuia tlinrre eroii
principafi, din care nu nici descrierea, lacuta eu multa precizie,
a miinii ("zbircirl1, cu degere lungi noduroase, degete ce
scomlOnisern de-a lungul anilor prin mliruntaiele multor femei"), nici,
desigur. inregistrarea primului plins aJ copilului. Numai ca Femeie. iata
(lui /(fU nu este de pUlin 0 "frumoasa carte de aJttldata"; de fapt.
nu fusesera, nu sin! "frumoase cArli de altildata" nici Tara mdepiirtatli,
'aslirea $i umbra cUpu cea repede.
Universul tradi{ional devine la Sorin Tirel 0 lume visata: stabila.,
neatinsa de mersul istoriei. ignoIind "marHe" se deduce, inutile/e,
"probleme". 0 insula a fericitilor descopern In realitare acest ciclu
romanesc: fiecare clipa devine aici 0 Sarblitoare, via{a este
consfstellla, p/inl:l. luminata de 0 bucurie a existenrei pe care nimic nu 0
poate iOluneca. robusta, pofticioasa (eJocvellla in acest sens fiind
frecventa aproape ullliroare a adjectivului dulce), aceasta lume se
dintr-o feerica a banalitatii a cotjdianului. cum in unul
din cele ma, bUlle capito Ie ale C:i'1ii ratacirea unui copil pierdut de
parinlii printr-un tlrg slipramlnal se preface 'in descrierea ullui de
miracole, baiarul absorbll1d, fermecat, prin privire, succesiunea
caleidoscopica a personajelor a SiUla(illor. viuta nu este pentru eroif lui
Sorin Tirel dedt un prilej de inciutare :;j de placere. Anodinuf. gesturiJe
oarecare. intlmpli1rile comune dobindesc 0 stralucire unica: nimic. in
aceasta lume, nu cste lipsit de importanll:l. Cu exceplia imponanruJui;
tiindcil ill aceasta ma-surn in care umilul se inaJra are loe 0 dmlinuare
a planurilor inalte ale existen{ci. Feeria prozaicuJul are acesr revers:
dincolo de clip:i nu se afli! nimic. Satisnkura. sigma pe si.ne.
mullUmmdu-se eu un ,.pUllll'· mereu aHat la indemina, viara _ sau, mai
exact, "ic!uirca - .acestei lumi este suficienta sic:;i; se perperueaz11 f'Ma
sa 0 c1atine ceva In Femeie, in/Ii (illl ftIu aqiunea se tntinde pe durata
aproapc a unUI veac se poarta pc un considerabil, dm Banat pina
In Atlantic din lugoslavia plnll in Galilia, dar eroilor cArlii
r<'lmlnc in dateJe fundamenrale, neschimbfndu-5e niei macar de
la 0 18 alta. Decorurile, doar. se moditka., insli <Hitudinea de
inocenta bucurie a vie(ii este 0 constallUl ce fe face sl! nu aiba nici un
relief nici 0 scnmifica!ie. Cum romanul se bizuic pe oarecum bizanl
pl'ezcntil a doull perechi d" pcrsonajc lIlla plasatll inaillte
de nrimul nlzboi mondial in contemporaneitilte. suprapunercJ
:1
Sarin Tlte! (dosar de rcceplare critica)
situatiilor vizem identitatea, nieidecum diferentierea in timp
Astfel, cl:llAtoria mamei primului Marcu la Seghedin se In
liniile esentiale, absolutla fel ca voiajul mamci celui de-al doilea Marcu
la Paris. Ciclul allui Sorin Titel cste de fapt 0 proieqie utopicll.
Lntr-un lung comentariu despre proza lui Sorin Titel (Stirhiitoarea
umbra, I'n volumulEseori critice), Livius Ciocarlie observa cll
intotdeauna cind se implicil in texl, "vocea autol'\JllIi - din fcricire
sporadicll - nu sunil la fel de plin de exact ca aceea a celorla1li
povestitori. Lui ii scapa fraze plate [...J. A\uneca din cind in cind i'ntr-un
eseism oarecare. II preocupa de obicei bunul gust coboarll el ­
prin contrast violent cu nota generalll -- pinll la un nivel al meditatiei,
vorba lui, nu tocmai bun". Sli retinem ca insu:;i eriticul aluneca de la
vocea autorului, ce poate 6, este, in romanul modem, 0 prezentA ca
oricare alta, la ac(iunea auton.t1ui care nll se manifesrli doar ca 0
"voce", una intre altele, e1 i:;i fiind singurul care 0 face, dreplul tie
a comenta conduce, din afar!, naraliunea. Trebuie spus, de aceea, ca
Sorin Titel este un scriitor "Cll program" deloc disimlilat, dimpotriva.,
explls adesea cu 0 dtrza $i uneori lipsitll de nuante ostentatie n,!J numai in
articolele eseurile lui critice, dar in corpul romanelor sale. In Femeie,
iatl fiul tau acest autoritarism a) autorului este sursa unor izbttoare
scaderi, de la inabilitatea formulMii unei cxplicalii netezi in fond.
faJsa). din categoria acelora preiujte de criticli pentru care l!lmuririle date
de aurorii nu doar se substiruie proprie judeci:l\i, dar se :;i prefac in
adcvarate argumente de autoritate - fiindcl'l ar fi yorba de .,0 carte in care
tema oeupa un loc de prim-plan..... (p. 355). pina la 0
new;teptata :;i de till gust (mllcar!) cu tOlUl IndoielJ1lc, invocare
a lui Jean-Paul Sartre, opus unci marne prl'ocupate de scarlatina fiului el.
Imagmara confruntare simbolicl:l lntre fel leia cumsecade ce se
"fa masa de prinz''' intrebindu-se oscioare pot {ine loeul
carnii" daca pot face "destul de gustoasa supa cu taitei" ilusl1ul
filosof este rezolvatli de autor tntr-un felinca mai pe 0 baJantA
sint lubirea rnamei ,.pentnJ fiul care i s-a imbolnAvit de scarlatinll"
pe celllialt talger, "iubirea" lui Sartre ,.pentnJ intregul glob paminresc",
balanla aplecfndu-se "mult..... "inspre parte<s marnei". Filosofului j'nv/ns
nu-i rlImilla altceva de flicut decit sa disparA .,in neant". Termetlii sint I'ns1'l
incompatlbili; nu vreau sa fiu rdutllcIO$, dar la fel s-ar fi intlmplat probabil
dad In cumpanaar fi fost puse nu "tomw'ile" lui Sartre, ci cbiar romanele
lui ... Sarin Titel: in fata unei scarlarme, nu-i nici mosofia oici
hterarura nu mai valorem I11mic.
si\ fie oare? Eu. unu1, cred cll nu. Beatificarea vietii mArunte
tr:1slltura profunda originalA a prozei lui Sorin Titel) nu implici:llll
sine refuzul ideilor al valorilor splritului; 0 face I'nsll cind :;e
transfonna in tez.ism."
lorglJlescu, Feeria Romania Illerarii. nr. 15, 1983)
83
Daniel Vighi
Valeriu Cristea
"Dacii romanul Femeie, ;atii (lui tau este cum m-a cO/lVins
lulburiltoarea lui lecturii este - cum am incercat sA ar1i.t in recenzia
pe care i-am dedicar-o in "Romania liberii" - atunci el se va apiira
singur. Cred, sint sigur cA va fi in Slare s-o facA. Nu pot trece insA cu
vederea faptul cA articolul lui Mircea Iorgulescu imitulat Feeria
cotidianului acrediteaza. pe searna romanuJui lui Sorin Titel, 0
imagine pe care 0 lectum atentA nu 0 confurna. Triiim desigur in
istorie, dar ca sa trAim in istorie trebuie mai intii sa trnim pur simplu,
sA ne sa apartinem vierii. Abundenta literaturn consacratA
ani/or '50 a educat gustuJ unor caregorii de cjtitori (iar unji critici
apar(.in tocmai acestor calegorii de cililori) in direcria interesu/u;
exclusiv fatA de senzarional. dramatic. palpitant, obi$nuindu-I sa caule
in orice carte numai evenimentul culisele lui, demasciiTl, sau
dimpotrivli reabilitAri dezvaluiri ce ii rin CLI
sutletuf fa gurii etc. Sint tocmai cititorii care se plictisesc cind trebuie
sl1 descopere ,.acul" iSloriei in carul cu fin al vietii. Dar ce tare poate
sa "inrepe" acest ae, dacA sll dai peste ell
o perspectiva de asemenea, inadecvata aduee Mircea Iorgulescu in
articolul sAu atunci c1nd se rererA la capacitatea personajeJor lui Sorin
Titel de a fi fericite la capacitatea proprie autoru/ui de a deserie
fericirea Un fel de fericire universalA nediferentiatA ar ciidea, dupli
Mircea 10rguIescu, ea 0 manl:\ ziua noaptea, elipa de c1ipii
peste eapctele cam simplufe, neinfrerbimate de "marile"' probleme, ale
eroilor ee populeazA proza mai nouli a lui Sorin Tite/. Spune eriticul:
,,0 insula a fericifilor deseopera in realitate aeest cielu romanesc
(fomlat din Tara [mJepartata, Pasarea $; umbra, Clipa cea repede
din recentul roman - n.n.); fieeare elipll trl:\jtll devine aici 0 sl1rblitoare,
viata este consistentA, plinli, luminatli de 0 bueurie a existenlei pe care
nimic nu 0 poate intuneca (s.n.)". Chiar nimic? Niei mkar moartea,
alft de prezentA In toate accste carti mai ales in ultima? Femeie, iota
(luI tau este un roman in care ,.cucoana moarte" face pur simplu
de cap. Cum de n-a observar Mircea Jorguleseu un lucru atit de batlitor
la ochi? Cum de n-a observat cl1 aceastli "insula a fericitiIor" e plinA de
oameni care intr-un fel sau altul se raporteazA sint rnarcafi de Ea?
Ea e reprezentatA In roman de personaje doar pe jumlitate vii, ee sting
aproape sub privirile noastre, precum tatAJ lui Vasco (p. (4) sau vecioul
Cc1raba$, cel ee noaptea aprindea lampa (iJuzia pafeativului luminii) ca
SUporte mai dureriIe, bllrbatuf odioioam falnic pe care aeum
moarrea-I umple Ireptat, ca pe un ulcior, eu Jicoarea ei neagra ("E
putred pe jumi:ltate smnanu I, i-au putrezit amfudoua picioarele
putreziciunea i se ureA de acum, tot mai sus: eind 0 ajunge la inima,
gata, s-a cu eli"), de tinere Jertfe (primuf Marcu, Roger La
Fontaine, sorul Eva, mort de lin1i.r in chip, daca se poate spune
8
Sorin Tilel (dosar de receptare critical
nesiibuit, dintr-o joacii, 'impuns intr-o fatalA zi de coamele unui
doar - pina atunci - alte posibile victime (pe
trapezista Anny Scheindler de pilda de care ofifer Ivo
Filipovac e indragostit) apare pretutindeni, la mare, luind ebiar
infiifi$area mATii (p. 67), in zugravelile de peretii bisericilor (p. 113), in
imaginafia unui copil eu eapul plio de care In imbulzeala unei
zile de tirg crede a-I fi depistat pe Ivan TurbincA, sau in
unei marne ce i$i asjstll apArll fiul aproape mort
(fantoma femeii eu In romanul lui Sorin Titel moartea Jupta cu
viafa aproape de la ega) la egaI. Departe de orice idila, seninlltatea
viziunii desprc lume a prozatorului este (cum spuneam) de
melaneolii, 0 seninlltate indoliatll. Gustul vietii are la Sorin Titel ceva
din savoarea acelui inefabiJ "dureros de dulce" eminescian.'
(Valeriu Cristea, Ceea ce este important, Romania Ii/eraro, nr. 18, 1983)
Vasile Popovici
satele lui Sorin Titel S-8U TrenulU mai existll, a lrecut
pe Ilngll noi, cobora cu Jemne, am mers cAtre Balta Calda., insii Balta
Caldii nu s-a ivit. Totul e frumos, apa, dealurile, ebiar foarte frumos,
dar eu towl altfe!. pe eu totul alte coordonate, lucrurile nu se pot
amesteea. Zoranii, Sinte$tii, Tureoanea, Icuiul, sateIe,
pAdurea, riul. din apropiere - Fligerul -, mai mare ­
Lugojul- pinll unde cit te duce trenul pOfi sa spui sll afli cite
vrei, toate astea sint numai ale lui. El este adevAratul proprietar al
bemriei lui Bublea, aJ pmvaliei lui Curiae on a lui Monica, al fabrieii
lui Lidmer al otelului "La ImpAratul Traian". Pc Poldi, pe
doamna Folkoane. pe Willi allui Polacek, pe Lena lui Ini$coni, numai
el i-a cunoscut. Dealtfel, ca sa fun sinceri, unde am vAwt noi $i, mai
ales. unde am vazut flIra sA ne mirArn, umbrele eolorate cit bolta
cereascll la drept vorbind, care dintre noi stli de vorbll eu baba
moarta de muir a lui
De aici n-ar trebui inteles ell 'in romanele lui Sorin Titel se petree
lucruri Dimpotrivll, se intimplll in ele nurnai fapte comun
Ie vietii. Fll1cAii se due la catAnie la Seghedin, daea nu mor in bataia
mare cu vecinul petrec, giisese cite 0 iubitoare, acasll copilandrii
petree ei cu fete Ie, bATbatii se intorc in perrnisie, se duc cu nevasta
tinam la tlrg, ii eump1i.rll pantofi, se iau in poza la "foro Faber"" satul la
umbra pina vine cllrufa lui viiru Ricu, 0 nemtoiaca iese in poartA mi$ca
in toate p&{iJe fierul de calcat ca s1l. lncing1l. eArbunii. "Uite un piglais
ne-ar trebui noua." spune nevasta tin1i.rll. Clod omuJ ei vine acasli de-a
binelea se dA cu bAurura, se de oftiell, moare, femeja
aduce aminte, eum au fost anii ei In
sat, doarnna preoteasa fae supll galbena ca 3urul, cu
de moaie eutitulm apa., taie eu mannelada, mtind glazura
85
Daniel Vighi
de Ulhar ars peste tortuJ curlltA pere pentru compol, pun murMuri.
De se due, toaUi familia, la Balta picioareJe
in iarbll, scot mincarea din prinzesc. Acasa pun dulcea\A, vad de
grndinii, stau Ja rncoare in camcre umbrite, spre seam ies la plimbare ca
la Combrai, dupil cinZi rnai ramin pc inmneric, aud cum lTece trenu! pe
sub deal, cite 0 caisa coaplll cade din pom. Pe unnZl sotia bMrtnului
director moare, el pnn grndina inflorita, cuprins de temeri de
tristeti. se mai plimba de unul singur..,At
i
sZl luat
i
aer,
dom'director? Las-ca-i bine, de ce sa nu vii plimbati?"
lar vorbele suna ele bine, nu suna infundat, sint tntretesute cu
Jocului, noduri ale acestei pinze tari: «Au pUlrado, calaloaneo.
1111 te aSlimpara dracu, umbli hmdalera, ma crezi co mi-o lasat capilLi
corigelll $I-oi luat macllioroare? loala noaplea n-am dormiI, pai niei
lin plil. cli door nt-a oament, nil ni-s a$a oricille. ochii ii am prima.
noaptea cine /IIoart!, ell mar, el ii ell =I:W eu CIl (liCI/III. ca dacii mc;
Tisu n-o (OSI doclor bllll, a fosl conlrolor de bllete, sau $efde Iren. ce­
I' (OSI, fill $till ell cme pofi sell/ana, c(i eu n-om (OSI 0$0. para-Ii rai de
maIU$a-ta, anlieristule, nil mai e$ti lu copilu care ai (ost, Ie faci de
nllru Iumir, cum I-ao' crescw. 0$0 it ave/i, de 11-0 (i inlrat cumva I,
luhallS, 1111-1 bag vibo, au, IU, e{i rna dormmd. a$a era IInu 10 nol,
ingea $i el CII eapul gal. de domni am fost domni nllmoi cli n-am aVUI
ell Cine, 10 poe:li, (elele au {OSI mal Sliin/ere. . copiii, mai mull 10
soco/i am fosl huni, ne prinde nooplea ell perele neclilese. wbire dm
celp mari, co 10 doml1l. ea nici ala nil-I Craeiun (lira tu eirnali. iarn
?ira zlipadli n-are mci IIIl cllIdlirez, tOOle-s orindul/e, doamna, n-avea
dum neOla grilCl Clia, lasa, mami, c-Clcolo am ajllnge to/i.)
Accste vorbc aJunec:l caire gnomic, formind la un loe 0 carte de
fntelepciune de inv:lWuira. SIn! de gfndire in eare ne regasim
cind comunica experien\:l de viata cind stirnesc zimbet. Unele
avea loeul lntr-un dic\ionar de idei "rer;ues" autohton: «un paharul de
Illiea nil slricCr. Gsa, co sa de.tchida apelitu!; omlll din ce
desere$le; 01/1111 e h;ne vada din limp de sanalale; pai, pila. spllse
mOfiul, aia e bozo: a ajllns udicii sa-I i'nvele eel tinar pe batrin,
acum?; vinul si {IlICa, e singele Domnullli: nll $ode frumos co ni$t
sa puna gum pe bell/lira: vi se duee vestea de beuloare
nu vii mai ia nimeni». Ultima face parte dintr-un posibi! manual de bunli.­
cuviintA, eare s-ar aduna din vorbele povestitori: (nu
(rllmos sCi (Ii las; lin barbal trebuie sa ramina barbal; nil e frumos co
(emeia sa se ia la intrecere cu barballll, ea Irebuie sa (ie mai CII s(ia/{l;
Si nil intreba alita. ca nil sade (""nos; cind ii omul mal COpl, Irebuie sa
Sfea ha$ca de cei lineri, o$a-i (rlln/OS; nu sade (i'umos sa comanzi in
satul alluia' mCI oia nu-i fmmos sa Ie bagi, vrea omul nu ''rea, in suflelul
IlIi: Si liieomia cind de prea peste (ire nU-i bunG, a}'a sli $lii tu: Gil e omul
tinar. Sd-$I pelreacu; de 0/71111 hiitrin la ee sa-Ii foci ballOel/ra. eli $i noi
ail/l1gem ca $1 ei». Ideea cea mare este ca viata nu rrebuie strieata. CaCl
86
Sorin [Ile! (dosar de receptarc crltlcA)
vlata poate sli. fie frumoasa, eu attt mai frumoas1'l eu Cit este repede
treeatoare. De aceea, personajelc nutrese, toate, 0 sfii?ietoare sete de
petrecere de ferieire, una luminal! de melancolie, tara prea multe
iluz.ii,insil sa se bueure dt: ce este dal, temlndu-se doar sa nu scape
utlnul limp hli.Tiizit petreeerii: «vreau $i eu sa vad ce gusl are lume
asta: n1l (ae 10 mme nici lin rtiu $1 nu supar pe nime. imi pelree $i ell cil
sinf tinar $i eil e vremea mea; am limp, la ee sa rna grabesc. ca dup{i aia
101 insurQl oi (/; im; mai petree Si eu cil sinl tinar. mai zbllrd inain/e de­
a mIra in illg: (rl/moasa-i lumea, aSa cum 1I raew-o cine a fUeul-a, n-ai
mal pleca dill ea in vecii veeilor. arila-i de (rumoasa pltn(j de 111mina;
'upa ee-om muri, ne-om odJlmi: bme ar (/ sa nil imb{jfrineaseti omlll
!lieiodala. sa ramina mereu linar si (rIlIilOS. cile zile 0 avea; mi-i lOre
Irlea. fU. sa 1111 mol'. (rumos a (OSI, damni,mara. tare mindru " (OSI pe
limpul acela cind am (OSI 1101 ca surorile amindollii. lIumai c-or [recut
anii, repede au zhllrat, n;d II-am bi/gal de seama cil1l.1 soan dll..,')). 0
trlslete sadoveniana a tlestramarii, neCtllmata a treecrii prea
repeLi, a umbrei care se apropie Ie da romanelor tonul fundanlental: «lor
ce-I mindru pe IUII/ea asIa piere de parea I1Ici l7-ar (i (OSI; cli repede se
ilia; due oamenii, downna. aZI illJ (oSI S' miine gala, s-or dllS, la 10(1 ne
vine odala rindllh). Setea de fericire, graba de a se bucura. slnt insutlctite
de neli.ni$te cl! via{a se poate urili «comul daca lIitO cum
era el cind a (ost t,nan)), aeeasta viata eare e singura, dincolo de eare nu
se afla nimie ((((;t'i aici pe primilll e $i ruiul $1 iadul, ell a$a gindese cu
capLiI mell prosl))). Mai gray, mai petrecerea nu vine de la
sine, ea poate seapa eu totul (((FericJreu, cil de m"Ila a (i, n-aiunge
liecare sa se in(rupte din ea))) chiaro mai rall ca orice, pe cei mai buni
mai eUrdli - pe Ana - ii ((<noroelll ,I'; bll1e1e /lll-S
dace CUi Ie merilem)
S-ar parea cli. clcluJ sadovenian st' refaee in inlregime cll din toate,
pina la Ulml1, nu ramlne dedt un gust de dar nu se tntfmpla ai?a.
Mai mioritic. povestitonll lui Sorin Tite) nU se nu se
incrinceneazll niei, ca la Sadoveanu, nu se deslTama interior. Se
destrama, sigur, cei din familia Lidner pentru cli. istoria, dupa ce Ie da
mai mull <.Iedl soar fi cuvenit, prin a-i mutila. Se lllai desrrama
Tisu. pomit din capul locului pe un drum inaUlentic. incil el nu inva\a
sli. se desehida cli.lTe al\ii, nu comunica nici macar cu el insu$i, suferin\a
lui e seacli., nu se umple de 0 lumina inrudita eu aeeea a ferieirii. E
drept, se mal destrama Simion, din pricini obscure, pardi dintr-o
nevoie de a se autodislruge care e un secret al omului poate izbueni
oricTnd, illSa mal sigur pentru cli. ineerearea prea aspra b1'itaia cea mare,
teama eli. in [oc rraiasea linerete..a va pieri printre straini tara sa
milcar de ee, I-a mUlilat pe el. In schimb, povestitorii. adevara\ii
oameni ai locului. ai acelui spariu ordonat, scaldat intr-o frumusete
veehe, dintoldeauna. au 0 intelegere superioar;i a lucrunlor i?i de aceea,
tara sa ignore lriste\ea c1ipei celei repezi, ramtn senini. Annonia vietij
87
Daniel Vighi
- !Ii spun ei In felul lor - presupune echilibru, invecinarea
frumuse\ii cu (<<Co {rumuse/ea daca s-ar o/la. a$CJ. pe toate
drwnuri!e. nimeni n-ar pre/ui-o. n-ar mai avea niei 0 cautare. Omul
!"rumos ii lasat de Dumne:::eu $; cfll urit de dracu Dumnezeu (ace un am
(runlOs $; atunci dracu se grabe$Ie $f face zece din eel uri/i, nu se
lasa)). Fireseul - mai ei -, cea mai de pre! valoare a vie\ii. cere
lege, cl1ei in afara legii absurdul, iar legea vrea trecere
suceesiune a vlrstelor, a oamenilor: ((Ce-i verde trebule sa se uSllce #
ce-i in/lorft sa se SCI/lUre, a (OSI orinduil ,vi 171/ ne SIU nOl/6 in putere
sa schimbtim lumea. s-o in/oarcem ell susu! in lOS. Floarea, cit ii ea de
/loG/·e. 101 $i iarba 0 (i ea verde primiivara, dar fa! galbena se
(ace c:ind cade brl/ma}). ..
(Vasile Popovici. Sori" Titel sau ,,reeria cotidiU/wllli", postfa\il la
volumul Tara fl1depiirtatfi. Pasilrea $i umbra, Editura Emineseu, 1989)
Lucian Raicu
.,Dow'i mari teme suslin, ei, opera indelung
constituitll solid articulata a lui Sorin Tttcl. doua mari energii se
cumpanesc sc infl'llntii in ea. se observll se pindesc una pe
intreabA. se intreaba rnspuod. intr-un dialog eontinuu, in replici
extil1se, deopotriva de tari, de verosil111le, de convingatoare, mari
instante vorbesc pe rind ori rostirea: 0 vitalli, a
vie1ii mature. c1ocotitoare, triumtatoare in afmnarii
propriilor ritmuri, pe de 0 parte. iar pe de alti! pat1e, cu egale in
ordinea artisticll, 0 instant:! a sensibililillii dureros interogativll
tragica, suspectInd chiar contesti.nd afimlarea a instinctulul
vital. a ritmurilor naturale, a ciclurilor fatale. privind lucrurile oareeum
din atara lor. din punctul de vedere al unei imaturWiti lipsile, e drepl. de
acces la ,. viata" elementafi!, a "celorlalti", dar mai patrunmtoare
superioafi! ea puterc de acces in eategoriile profunzimii inlerogative
ale unei veritabile metafinci coneret lncorporate. dt se poate
inchipui de coneret, rivalizlnd in materialitate .,incorporare" cu inslan1<l
initialll a reprezeotaril vitalului.
Rareori ca 111 Iiteratura lui Sorin Titel s-a dar glas alit de "omeoesc"
aeestui paradox. acestui "scandal" rezultind din 'iotllnirea
onfl'llntarea vietii ca miracol vietii ca suferinta,
lamentare, vie\li ca sarbAtoare a sensului sllrbMoare
.'Ii vietii ca ,.noroc" absolut vietii ea lipsa de "noroc". plini:'ltlilii date
plinl1tatii luate sau, mai de-a dreprul, inaeeesibile. facuti1 sa fie
privita, cu melancolic jind, din afarA, din partea cealalUi a ferestrei, de
dineolo de peretele despi1rjitor.
Vasrul eiclu romanesc alclituit din Tara 111departala, Pasdrea
mbrtl, Clipa cea repede Femeie, latd fill! tau, eele patru romane
aparute de-a lungul unui deceniu de intensa elaborare. configureazl! nu
88
Sorin 1 itel (dosar de rcceptarc crilica
numai un spat
iu
de reprezentare, trasal in toate direqiile, dar un
spat
ill
de adincime lntrebAtoare, el in toate directiilc rliseolit.
Adincin1ea intrcbarii, a unei intrebari lIoiee esent
iale
, concureazli in
literamra lui Sorin Titel amplitudinea volumul reprezentarii
coneurenta se toiall!., d'ind fiecaruia din cei doi factori
egale, initiative resurse nedmmuite.
Existen\a plenam meditatia asupra rostului ci, dacli are
vreul1ul, dubla obsesie a scriitorului pe rind ori simultan
inclinat sa Ie indreptliteasca punind de fiecare data in joe (un joe al
viet
ii
al moqii. un joe pe viata pe moarte) toate resursele unui
hal' literar ale unci tot de sim patii
indreptate intr-o direqie ca in cealalta. cu admirabiHi nepartinire. cu
nesecatli obiectivare comprehensivlltn "contrariilor" de el
propuse, date pe fala, duse pInli la pragul eel mai indeplirtar a\
identilicarii, al trairii posibile, al trliirii explicate (Inca 0 datli) a
legitimarii."
(Lucian Raieu, Fragmente de timp, Ed. Cartea Romaneasdl,
p. 325-326, 1984)
Gabriel Dimisianu
"Nerepetindu-se in proeedee Sorin Titel revLoe aproape de
fiecare data. la un zad\llllnt de .!mpresii trairi, de amintiri, de
iOlagini care-I individualizeam literar.ln esenll'l e un real is!. iar materia
e a romancierulul realist-obiectiv atacatl'i 'ins:l din aile unghiuri dec\(
ale acestuia. Constatam la acest prozalor Via percept
ie
a concretului,
pregnant inregistrl'irii eontactelor eu materialitatca vieti
i
chiar in
a
nara\iuni care aluneca in planuri simbolice, in parabola, deci lntr-o
anume generalitatc a reprezentllrilor (LlIl/ga cilliitorie a
prizo1lierulul). Alte scrieri ale sale produc mai intens sentimeotul
iu
impactului cu 0 realitate putemic individualizatl'i. situatli iotr-un spat
anumil precizata in datele el istorice.
Este vorba cel mai adesea, in nara\iunil
e
lUI Sorin Titel. despre
unanimitatea micilor urbane din Banat, surprinsa de
imprejurarile dislocatoare ale mzboiului sau urmarita in anii imediat
ulteriori, in momente dnd curgerea molcoml'i in toate
previzibill'i a viet
ii
din vechea provincie a suportat conturbari de
propor\ii. Scriltorul nu e un simplu descnptl
v
, nu se rezuma la
unoI' procese Unlane plasate 1n cadl'lll pe care I-am aratat,
cad peste tot un efeet transfigurator, 0 transportare, prin
sugestie. prin sutlu poetic. intr-un plan de proiect
ii
esentializate."
(Gabriel Dimisianu. Nouil prozalOri, Ed. Eminescu,
p. 145-146, 1977)
89
Daniel Vighi
Cornel Ungureanu
"Sau - s1\ citim aeeastii pagbl:l a casei 0 poveste despre disu'ugerea
ultimufui refugiu af vechii Illmi? Dupll rnoartea Marnei nu va rnai
rnmine nimic - Casa este ultima urmii. UltimuJ semn.
Altundeva accentul cade eu mai mare greutate asupra Casei de
ea Proteclie a intimitiilii. Este un nou trup. Comparalia c
formulat1\ astfel: ,. Casa. asemenea unei (iin?e $i oarhe.
'nc<1pabila sa opunii rezisten/a zmut destin lipsil de indurare. accepta.
de bund voie. dlstrugerea ". Dar, dacii stau sa ma gindesc bine,
personajele lui Sorin Titel nu acceptii "de bun!\ voie" distrugerea?
Mllcar unele dinlre ele?
Nu sint pline ultimele sale romane de fiinre autodevoratoare, care
contempl!\, cu seninatate lragicii. finaJul?
Ne-am opm asupra mitologiei Imperiului, prezentil In
scrierile aUlorilor ardelcni sau ban!!leni. B11lrinii care apar la Sorbl
TireJ poart:! eu ei am intirea unei lumi str!!lueitoare. E lumea tineretii
lor. Dacl1 primefe sale dirti importante (Noaptea adolescell(i!or,
DeiulZul pe iarbii, LUlZga cliliitorie (/ prizonierului) se inclinll in fat
a
experimenlului. .,fran!uzindu-se" - in eonseeinra - Illsind foarte
putin Spaliu conversatiilor despre Imeriu despre legendele lui, in
iclul care se deschide 0 data cu Tara fJldepiirtatii scriitorul se
inlr-un rinut a CMui iSlorie "vecbe", paradisiae1\, se
adreseaza Imperiului. Legendelor sale. LlImii sale disparute. Imperiul
putea salis face selea de "poveste", de baSl11, capaeitatea de fanlazare,
a pOvcstirilor lui Sonn Tite!. Din deplirtarea lui, el putea vorbi despre
un limp despre 0 Illme a miracolufui posibil. SIrbi, gennani.
maghiari. pOJonezi dau Intilnire in aceste e!lrti ale Banalulu'
il1lemorial, de lurninile vlrstei de incepul. Schimbil confesiuni,
sufera unji pemru altii. Se simt bine rmpreuna. Rataeesc unii alaturi de
alrii, peregrineaza imr-o lume paradisiaclL Sau m1kar Intr-o (ume care
nu-i respinge Caei dacil nll eSle mereu Intloritoare landra eu ocrotirii
ei, lumea aceasta priJejuri nebllnuile de a se solidariza. Umilirii
se gasesc se regasesc, singuraticii se all incredere in
aproapele lor. Mlirturisese eelllialt iartil. Intelege rntotdeallna
suferinta celuilalt i se al!!tura inrru sllferintll. povestirea devine astfel
o terapeutiea a marilor frustrati."
(Cornel Ungureanu, Proza romiineascli de azi, Ed. Carte
Romaneasea, p. 523-524. 1985)
Ovid S. Crohmiilniceanu
Dificu/lalea de a aprecia 0 aSlfel de proza e aproape
insunllOnlabiJa. Ce pori sii spui? Sorin Titel se pricepe bine sa
ealizeze, pe rind. ..scriilura" In care propune sa ajunga. E'
90
Sorin Tite! (dosar de receptal'e critica)
sugereazii excelent 0 anume ,.situare" de ordin existential a
naralorufui. ad!uga chiar eil un sentiment, greu definibil
nOlional, dar pe careil comunie:l foarte exact in cele mai tine nuantc
ale sale. E automatizare a vietii. la niveful adormite,
uneori, dezabuzare, lrezire, ulteriori, prin regasirea eului viu in
fragmente de existent1i autentiea nostalgie. insingurare dureroaslt
Dezrnembrat3. ea lntr-o oglinda sparta apare 0 imagine a realit1itii
inconjurntoare. .supusa distorsiunii temporaJe, dar plin1\ de amanunte
caraeterislice. toate surprjnse eu un ochi atent. 0 fume a satului
de provineie baniitean se lasii reconslruit!! din nenwn!rate
IOstantanee grllitoare.
Pinl! unde poate fi impins insa comentariul? Drama unoI' asemenea
texte e de a se sllstrage praetie judeciirii critiee. Cineva ar putea spune
cll spre narocul lor. Da nu, penfru eli. evitind obieqiile (oriee
imput!ri tradilionale, personajete n-au coherenlii. aqiunea lreneaz!\
nu capatl'i nici 0 motivare, intriga eu elC. cad de la
inceput. atlla vreme cit autorul a scr'is un anI i-roman a urmMit
deliberat toemai ceasta) n-au niei cum dovedeascii meritele.
Aprecierea vine din intentiei artisliee realizate. Dar
liben!tile pe care Ie iau asemenea texte sInt prea mari ca sa mai
sentimentul ditieulU\lilor invinse de ele. Nimic nu devine
fomlil, expresie in artll. tara. a birui 0 rezislenta a materiei. Aici rnsa,
aceasta, chiar daca exista, e foarte greu perceplibill1. Cu aile cuvinle,
llnde simtim ea un lucru s-a eerut spus nu allfcJ? FM!
sentimentul acesta orice posibilitate de ierarhizare, pe care
presupune judecata eritica. nu e posibilli. Cum sa conchidem eli eeva a
fost exprimat sub raport artistic bine, cita vreme impres13 a admite
nenumarate alte variante de formulare cu nimic mai putin justifieabile?
Nu ingllduie eumva lextul substilUlrii de pasaje intrcgi
modifica efectul asupra noastrll? PUlem oare spune ell mina pe inimii
Alrebuia sii se tennine exact aeolo unde autorul I-a incheiat? Era
exclus ca s! fi continuat la fel inca dou!l.zeci de pagini?
(din Piiltea IIoastra cea de toote 'lilele, Ed. Canea Romaneasca, 1981)
Mircea Martin
Toatl! proza lui Sorln Titel linde irepresibil spre imperfcclUl etem
al amintirii. Fiecare povestire in pal1e, nu se eonfunda eu 0 .
retrospectiv1\, este 0 a ei infiorata de pllicere. Ceea ee la multi
autori este prezentil LmimpliilOare, necesitate funqionafi'i sau simplu
mod de a fi, intr-un cLlvint la el este dorintA vie,
privilegiu. tensiune Intr-o pies!! mai vcche (Mi-am amintit
de ::lipada), e transcrisll de a mentine contactul cu
realul contingent recll.derea voluptuoasa in ape Ie incerte ale
mcmoriei.
91
Daniel Vighi
lnutil ca pllkerea nu este a povestirii, a reluMii unor
istorii de demult, ci a rememorarii subiective, a reg1\sirii de sine.
Mai mult, datele memoriei involuntare slnt chemate sa umple
spatiul evocarii, iar efortuJ autorului este acela de a supune proteismuJ
lor unei diqiuni organice. din acest punt de vedere este
cu deosebire a doua seetiune din suita recenta, de ve$nicul
miraj al copilariri $1 de incercarea de a "fixa" dateJe unui climat
interior. Mai ales aici, aulorul se deschide solicitarilor mcon$liente, se
lasa purtat de $uvoiul impresiilor, incerdnd sa devina organul propriei
sale memorii. A$a se explicli discontinuitatea deconcertanta a notaliei,
agJomerarea de imagini $i de senzatii Tn fraze dclopeene. hora
dezlantuita a cuvintelor ce pare inceput $i flrli ..... vara,
dnd fata ti se afunda Tn cu lapte cald. cu spuma calda de lapre,
din dnd in cind. 0 cu gustul laptelui, cite un pai ratacit acolo,
amarui, uscat, tu aeeasta vad, aeeasta etema vara,
aluneeoasa stralucitoare ea dira pe care 0 lasl1 soarele in
urma lui, ca un melc pe 0 frunzA vara, cind mama fierbe bulionul in
caldarea din mijlocul curtii, mirosul lui inseamru1 de fapt
veriL .. (... ) 0 emolie fulgerntoare - ninge peste peste podul
invaluit In lumina albastrll a Tnsernrii, ninsoare timpurie.
matasoasa, fO$nitoare, cum ninge, dineolo de fO$netul ninsorii. se
aud castanele cazTnd eu pocnet moale pe zapada, cum ninge,
cozorocul lui de hcean se acopera cu ninsoare. cum ninge,
zApada de In apa a rlului. $i cum ninge... ".
De unde, senzalia certA de {luen(a. de alunecare TnvAluitoare,
pe care 0 dau aceste rTndllri Tn ciuda imprevizibilului asociafiilor a
incoerenlei pretextelor? Autorul pare ca cu totul
amintirii, c1l respira aerul ei imimpHHor $j fluctuant, dar sa se
crezut pentru in realitate, cedeazA cuvintelor.
Dezordinea memoriei este, de fapt, ordinea cuvintelor. Succesiunea
de imagini ce poate sa para arbitrar1l este dictata nu numai de relieful
accidentat al memoriei involuntare, dar de posibilitlilile simaxei $i de
afinit1ilile verbului. 0 anume reminiscenra e provocat1i de 0 emotie, dar
$i de sugestiile unui cuvint.
,.Tradarea" lncepe exact In momentul in care ,.fidelitatea·' autorului
pare deplina. "Sinceritatea" e convertitli, necesar, in atraqie. Singurul
mod de a ramine credincios semnalelor amintirii este acela de a se
incredima euvintelor , prozatorul se las1l urit de fraze atunei cind crede
c1l se abandoneazA impulsurilor sale cele mai profunde. Torenlul de
imagini esle un torent de cuvinte, jubilatia resuscitlirii esre in
timp una a descoperirii cuvintelor. 0 victorie a cuvintelor se celebreazA
In fiecare din aceste trepidante pagini.
Mai mult. ele ajung capete 0 rezonantA autonom1'l ramTnind In
seena dupa ce $i-au purtat mesa]ul. Autorul face din abaterile sale de
la rigorile obi$nuite ale prozei un exercitiu de sti!. Notatia sacadat1l
92
Sorin Tilel (dosar de receplare critic<'l)
devine la e\ 0 proba de dexteritate. de digitatie, cartea sa e 0 carte de
"lux" pentru un prozator. De aiei seductia momentan!\ tot de aid ­
insuficienlele ei.
VaJoarea incontestabil1i este lirisrnul, cu toale ca 0 anum ita
succesiune de situatii epice se incheag1\ chiar pe coordonatele nesigure
caprieioase ale memoriei subiective. Anecdotica e suculenta, dar
pulverizata intr-o multime de detalii fulgurante ee se aglomereazA
prodigios. creind impresia ca in spatiu1 rezervat memoriei nu mai e loe
pentru memorie. Lirismul acestei proze e venficat Tnca 0 data de faptul
ca OImic din ce se Tntimpla in cuprinsul ei nu poate fi povestit in alt
mod dedt acela in care a flcut-p autorul. De altfel, procegeele de
consolidaTe a emotiei lirice abunda in tesAtura epicll. In afara
numeroaselor repetitii din "stratul" verbal. exista gesturi posturi ale
personajelor. surprinse in treacat reluate apoi ca Tntr-un ritual (se relin
mai ales din ultima secliune a cal1ii: fotografii,
fetita. matur1'troarele).
Farmecul prozelor lui Sorin Titel rrebuie Tnsa c1lutat dincolo de
paginile scrise. Tn ceea ce acestea provoael'l prin e$ec.
Pentru el acuitatea observatiei se confunda eu acuitatea memoriei
$i ambilia sa este ,.actualizarea" integrall'l.
. Nu-i insa c1l rAmine ceva de recuperat. ceva de
spus de nespus, ceva objectiv mistenos. se face eli sentimentul
ommanl, al prozei lui 11 constituie 0 tj'njire vaga, 0 lrislete decenta. 0
aureol1\ flra speranla.
(GeTlera(iq'i crea(ie. Editura Timpul. Re$i\a, :!OOO, pp. 138-141)
Critica despre Sorin Titel
Volume:
Ardeleanu Virgil, Op/nil. ProzalOri $/ critici, Edirura Dacia, Cluj-
Napoca. 1975.
Bugariu. Voicu, Ana/ogol/. Eseuri $; d/socia(ii, Editura Carte
romaneasca, 1981.
Ciobanu, Nicolae, Nuve/a $; cOfltemporanli.
E.P.L. 1967, pp. 354-359.
Ciobanu, Nicolae, /ncursiuni critice, Glose, .'iinteze. aualize, Editura
FacIa, 1975.
Ciobanu, Nicolae, intflnirea cu opera, Cartea Romaneascl.\,.
1982, pp. 250-154.
Valeriu, DomeniuJ crlticii, Editura CaTtea romaneascll,
1976.
Crohmalniceanu. Ovid S.. AJ doilea suflu, Bucure$ti. Carte
Romaneasca, 1989.
Dimisianu, Gabriel, Nnuli orozolo';. Bue., Eminescu, IlI77.
p.136-151.
93
Dimisianu, Gabriel, Schi(e de crified, Editura penlru
Literatura, 1966, pp. 98-102.
Dimisianu, Gabriel, Subiee/e, Emineseu, 1987, p. 234-240,
Dimisianu, Gabriel. Valori actuale, Editura Eminescu, 1974.
lorgulescu, Mircea, Rondul de 1Ioaple, Edirura Cartea romfmeascl'l,
1974.
Martin, Mircea, Ge"era(ie $; crea(ie, Editura pentru literatura,
Bucuresti, 1969.
Raicu, Lucian, Fragme"fe de limp. Bue. Cartea Romaneascll, 1984,
pp. 325-329.
Raicu, Lucian, Critica, forma de viola, Editura Cartea romaneascl'l,
1976.
Raicu, Lucian, Practica scrisului $i experiema lee/urii, Editura Cartea
romaneascll, 1978.
Raicu, Lucian, Pri"tre contemporalli, Editura Cartea romaneasdi,
Bucuresti,1980.
Simian, Eugen, Scriitori romO"i de azi, flf, Buc., Cartea Rom:lneascll,
1984, p. 529-550.
Sorianu, Vlad, Glose critice. Criticii $i eseislicii literarii, Bucuresti, 1968.
Titel, Josif, Clipa i-a {ost prea repede: viQfa I/li Sorin Titel; cuvint
inainte de Eugcn Simion, Cartea Romaneascll, 1991.
Tuchila Costin, Privirea $i cadrul, Bucuresti, Cartea Romaneascll,
1988, pp. 66-73.
ngheanu. Mihai, Arllipelag de semne, Editura Cartea romaneascll,
1975.
Ungurcanu, Cornel. Pro;.a romfi"easca de azi, Bucuresti. Cartea
Romaneasca., 1985, pp. 501-529.
Adriatl DiJlu RJchieni. ScriiJorul $i umbra, RC$ita, Editura Timpul. 1995
Ada D. Cruccanu, jJN1I/Ica fill/ui. Eseu prozei lui Surin 1itel,
EJiturJ HesiIOl. 1997.
nterviul'i:
.H Convorbire ell Sarin Tiki, realiLllta de Jon Jianu. in: "Orizonr",
32. nr. 28, 16 iul. 198.1. p.1 ,6.
U 'Sorin ritell ooIntoldeauna am vrut sa scriu despre lucr\Jf1
fundamenta1e" ... crew1 umll scriitor expr.imat In ultimul sl'lu interviu.l
Inter\'1U reaJiLllt de Armanea. In: .,Flaciira'·, 34, nr. 12, 22
mart. 1985, p. 15.
.... Sarin Titel .despll.: n::blia creator- conSIlOiator de ana (Probleme
ale romanului).ln: ,.!htra", VII, nT. 1, ian 1972, p. 8.
U. AbuulUl de It'"<:C.t Itullul interviu ell Sorin Titel prin vamile
cenzllni I reallzal de AmJanea. in "Romania literara", J4.
nr. 11,14 mart. 1991. r. 7.
9
"CANON"
o Nicoille Alano/escli
1.200 p" 130x200 mm
CANONUL LITERAR POSTBELIC (vol. I-IV)
in colcclia "Canon" au aparut urmatoarcle monografii critice
consacrate scriilOrilor romani contemporaOi.
NICOLA£ STEINHARDT
I.
STEFAN BANULESCU
2.
CONSTANTIN NOICA
.\.. SORIN TITEL
3.
ANA BLANDlANA
VIRGIL
5.
6
7.
CEZAR BALTAG
X.
EONID DIMO\
MLRCEA CARTARESCU
9
GtlEORGHE. eRA-CIUN
10.
NICOLAE MANOLESC
II.
12.
AGOPIAN
de George Ardeleanu
de Monica Spiridon
de Cornel Moraru
de Daniel Vighi
e Lulian Boldea
de Ion Buzera
de Mircea A. Diaconu
de 1'. v. Mu n
de Andrei Bodiu
de Mihaela Ursa
de Mihai VakuIO\'ski
de Ruxandra Ivancescu
Monogr<ttiile. format 130:<.200 mm (96 - 114 pagll1l). costa 25.000 k,fe'_
I'cntrll comenllk f(\cute pfuJli la I ianu:irie 2001 pre\ul de 20.000 Iei/e'
in 8nu\ 2001 vor api'm::a. intre allele. unnatonrelc lIlonogr.ltll
NICHITA STANESClI
1.
RADU PETHESCU
,). MIRCEA IV"':'IESClj
2
"
.1. NICOLA1£. BRF:BAN
MARIN PR£IJ.\
S.
AUGLSTJ1"i BU2UR<\
6
ALEXANDRU IVASIUC
7.
RADU STANCA
RISTIAN POPESCU
8.
M. II. SIMIOKF.SCU
\0
$T. AUG. nOLNAS
11
GEl-LV 'lAUM
12.
11.
lOAN GnOS .... N
CONSTAI\I TO:"OEtiARU
14.
EMIL BIWl\ol,\R
\5
M[RCEA NEDE-Len
16.
95
de Eugen Ncgrici
de Mircea !\'Tulhu
de AlexlIndru Cistelec:ln
de Liviu l\'lalilll
de Rodic.a Zane
de Ion Simu\
de Sanda
de Petru PounlA
de Mirren Martin
de \1lhai nrngolea
.Ie Chenrghl' Grigul'l'u
de Ion rop
de Kicoleta Clive\
de Dumil' u Chio:\ru
de Rodier! llie
\11; .\1. Th. IOJlcscu
Colec\ia .CANON"
MLimbajul arata expliccl cameni. comunil,W. istorii;
limbajul lumineaza poveste!?te !?i prin altceva decit prin
ceea ce spune; el, limbajul,:;;i dnd nu spune, spune: numai ca I
pentru ca sa ajungi la asemenea rafinament e drum lung :;;i nu
I
ii e dat oricui sa-I poata strabate. Sorin Titel a reu:;;it sc:H;i
gaseasca drumul propriei originalitali in chiar acest fel, de
acasa esla proza lui astazi alUel dedi a lui Marin Prada, decil
a lui Alexandru Ivasiuc, dedI a lui Nicolae Braban. Ascultati
cum zice prozatorul, ascultati cum spune fara sa spuna: «... 0
caislJ caap/lJ a cazut Iinga farfuria doamnei Letitia $; a patat
fata de maslJ. cules caisele niei 85ft'lZ;, a spus damnul
director. Pentru dulceata sin! numa; bune. e pacat sa Ie lasati
sa S8 lreaca. Chemati-I pe Cornel sc1 Ie slringa, daca vo; nu
va ajungeti, daca nu va puleti face putin limp... S-a pomit, din
senin, 0 palfJ de vinl $i lampa cu petrol de pe masa a pi/piit
U$onJ (Clipa eea
SORIN TITEL (1935-1985) a Integrat tehnici Ideologii Iiterare
novaloare (noul roman. onlrismul) intr-un discurs extrem de
personal asupra relatle! omului contemporan cu traditia. cu
riidikinile - in cazul siiu, cu fasclnantut univers biiniitean.
Principalele volume: Dejunul pe ;arba; Lunga calator;e a
pr;zonieruJui; Tara indepartata; Clipa cea repede, Pasarea
umbra; Femeie, lata Fiul Tau.
Daniel Vighi: prozator $i critic literar, este lector doctor de Literatura
Romana la Universitatea de Vest din Timi$oara. A mai pub/ieat,
pnntre altele: Valahia de mucava; intre hanger!fi sofa. Literatura
veche romanea5ca; Tentafia OrientuJui (studii).
Cartea a aparut cu 5priJInui MlOlsterulul Cultuni