I.

După stuctura chimică

II. După mecanismul de acț iune

III. După spectrul de acț iune

IV. După efectul antimicrobian

1. Antibiotice betalactamice

1. Antibiotice care inhibă sinteza peretelui celular al bacteriilor: - peniciline - cefalosporine - vancomicina - cicloserina 2. Antibiotice care modifică permeabilitatea și funcția membranei citoplasmatice: - polimixine

2. Macrolide

3. Aminoglicozide

4. Antibiotice polipeptidice 5. Antibiotice diverse

3. Antibiotice care inhibă sinteza proteinelor ( modifică funcția ribozomilor): - tetracicline - cloramfenicol - macrolide - aminoglicozide 4. Antibiotice care inhibă sinteza de ARN: - rimfapicina - griseofulvina

1. Antibiotice cu acțiune asupra cocilor gram-pozitivi și negativi și asupra bacililor gram-pozitivi: - peniciline - cefalosporine generația I - macrolide - vancomicina 2. Antibiotice cu acțiune asupra cocilor gram-pozitivi și negativi dar în mod caracteristic asupra bacililor gram-negativi: - aminoglicozide - polimixine - cefalosporine generația a II-a 3. Antibiotice cu spectru larg de acțiune ( coci și bacili gram-pozitivi și gram-negativi, spirocketti, chlamidii): - tetraciclice - cloramfenicol - peniciline - cefalosporine generația a II-a și a III-a

1. Antibiotice bactericide: inhibă sinteza peretelui celular și modifică permeabilitatea și funcția membranei celulare 2. Antibiotice cu efect bacteriostatic: inhibă sinteza peretelui celular și sinteza de ARN

Clasificarea antibioticelor: I. Dupa structura chimica

Antibiotice beta-lactamice Macrolide Aminoglicozide Tetracicline Antibiotice polipeptidice Antibiotice diverse II. Dupa mecanismul de actiune 1.1. 5. Antibiotice care modifica permeabilitatea si functia membranei citoplasmatice polimixine 3. 3.vancomicina 2.cefalosporine generatia I . 4. Antibiotice cu actiune asupra cocilor gram pozitivi si negativi si asupra bacililor gram-pozitivi .macrolide . Antibiotice cu actiune asupra cocilor gram pozitivi si negativi si in mod caracteristic asupra bacililor gram-negativi aminoglicozide . 6. Dupa spectrul de actiune: 1. Antibiotice care inhiba sinteza peretelui celular al bacteriilor penicilinele cefalosporinele vancomicina cicloserina 2. Antibiotice care inhiba sinteza de ARN rifampicina griseofulvina III.peniciline . Antibiotice care inhiba sinteza proteinelor ( modifica functia ribozomilor) tetracicline cloramfenicol macrolide aminoglicozide 4. 2.

chlamidii) tetracicline cloramfenicol peniciline cefalosporine generatia a II-a si a III-a IV.pentru formarea de B: - - Urmărind dependenţele în timp ale concentraţiilor pentru reactant ([A]) şi produs ([B]) în ipoteza unei variaţii crescătoare liniare a curentului aplicat pentru următoarele condiţii iniţiale: [A]0 = 1. .- polimixine cefalosporine generatia a II-a 3.Ei : potentialul initial de scanare. [B]0 = 0 şi folosind valorile k1 = 0. komogen = 0. se obţin următoarele grafice de variaţie: . spirocketti. k-1 = 0. ea poate intra în competiţie cu o reacţie chimică omogenă şi astfel să se prevină consumarea speciei A..2.01 mol·l-1 în unitatea de timp. De aceea. Aceste valori corespund limitelor pozitiva si negativa a domeniului de potential utilizat. Dacă viteza este mare. . [A-]0 = 0. Dupa efectul antimicrobian 1.O reacţie electrochimică poate fi ireversibilă la diferite viteze de variaţie a potenţialului aplicat.Ef: potentialul final de scanare.Ev1 si Ev2: potentiale de intoarcere la care unda de oxido-reducere isi schimba sensul. care in general corespunde cu Ei.20 s. atunci cand se prezinta rezultatele se vor expune si parametrii experimentali utilizati. [e]0 = 0. Antibiotice cu spectru larg de actiune ( coci si bacili gram-pozitivi si gramnegativi. pe intervalul de timp t = 0. Antibiotice bactericide: inhiba sinteza peretelui celular si modifica permeabilitatea si functia membranei celulare 2. Antibiotice cu efect bacteriostatic: inhiba sinteza proteinelor si sinteza de ARN.3.4 pentru constantele de viteză şi presupunând că concentraţia de electroni (curentul) creşte cu 0. . Voltametria ciclica se caracterizeaza prin urmatorii parametrii: .

12. Dependenta concentrației de produs [B] = bn in timp (tn) . 14. Dependenta concentratiei de specie A (xn) in timp (tn) - Fig. Dependenta concentrației de reactant [A] = an in timp (tn) - Fig. 13.- Fig.

15.- Fig. este prezentată o voltamogramă ciclică pentru o astfel de reacţie.6V/s). În fig. un parametru foarte important de luat în considerare este contribuţia curentului de fond . În fig. Sunt situaţii în care procesul cinetic controlat de potenţialul aplicat la electrozi poate fi influenţat şi de alţi factori.14. Curentul faradaic produs de impurităţile din soluţie este ilustrat calitativ în fig. Dependenta concentrației de produs (bn) si intermediar (xn) in funcție de cantitatea de reactant (an) În fig. 16 sunt reprezentate două voltamograme ciclice pentru două viteze diferite υa = 0. Relaţia (1) leagă curentul de sarcini de curentul de lucru şi viteza de variaţie a potenţialului aplicat: - (1) unde ic este curentul de sarcini la descărcarea pe electrod.5V/s.1V/s) iar în fig. i curentul de lucru. Când concentraţia substanţei de analizat este mică. Acesta din urmă nu poate fi eliminat din experiment şi rezultă din curentul de sarcini stabilit între electrolit şi electrod. 16b este prezentată aceeaşi reacţie supusă voltametriei ciclice la o viteză mare (3. Din alura curbelor se poate observa la viteza mare inhibarea procesului secundar nedorit A → B cu constanta de viteză de reacţie komogen = 1.1V/s şi υb = 3.1V/s. la o viteză de variaţie mică (0. 16a. Acest fond este compus dintr-un curent faradaic provocat de impurităţile din soluţie şi un curent nonfaradaic. 16 a fost reprezentată această influenţă. 7. - - - . υ = ΔV/Δt viteza de variaţie a potenţialului iar c concentraţia speciei care se descarcă la electrod. pentru o viteză υ = 0.

Dacă un potenţial se aplică la suprafaţa electrodului pentru a face ca sarcina electrodului să fie negativă. - - - - - Fig. (b) fara impuritati.1V/s. În fig. pentru o viteză υ = 0. Difuzia este procesul de transfer al materiei de la un potenţial chimic ridicat la un potenţial chimic scăzut datorită forţei cunoscută sub numele de entropie. 17. Totdeauna va fi o concentraţie ridicată a speciei reduse în vecinătatea suprafeţei electrodului. Un gradient de concentraţie apare atunci când concentraţia speciilor variază cu distanţa. Influenta impuritatilor asupra CV : (a) cu. atunci orice specie oxidată de interes (A) poate fi redusă pentru a forma (A–) dacă aceasta intră în contact cu suprafaţa electrodului . . Odată cu scurgerea timpului. 16a fost reprezentată această influenţă. În fig.Fig. Deplasarea (difuzia) moleculelor în soluţie este cauzată de coliziunea speciilor reduse cu moleculele de solvent. 11 cu numere de la 1 la 7 sunt marcate traseele curent – tensiune într-o voltametrie ciclică. Curentul faradaic produs de impurităţile din soluţie este ilustrat calitativ în fig. 17. concentraţia speciei reduse de pe suprafaţa electrodului creşte. Acesta din urmă nu poate fi eliminat din experiment şi rezultă din curentul de sarcini stabilit între electrolit şi electrod. 16 (a si b) Voltamograme ciclice la diferite viteze de variatie a potentialului Acest fond este compus dintr-un curent faradaic provocat de impurităţile din soluţie şi un curent nonfaradaic.

(2): pe acest palier reducerea are loc deoarece tensiunea este suficient de negativă pentru a produce reducerea speciei A la A –. (5): în acest punct nu mai este curent anodic. zona lipsită de A creşte în grosime cât timp potenţialul electrodului este suficient de negativ pentru a converti A la A–.- - Fig. Produsul A– este la concentraţie 0. - - - . curentul catodic provine de la difuzia lui A către electrod din masa de soluţie şi reducerea sa. produsul A– este generat la suprafaţa electrodului şi concentraţia sa rămâne mică departe de electrod. doar o porţiune din zona sărăcită în A îşi măreşte concentraţia. deoarece conversia lui A– la A abia a început. viitoare reduceri necesită difuzia lui A din masa de soluţie către suprafaţa electrodului. reacţia de oxidare converteşte pe A– înapoi la A. de aceea. tensiunea nu este destul de mare pentru a cauza oxidarea speciei A–. de reţinut că concentraţia speciei A descreşte în vecinătatea suprafeţei electrodului deoarece este A este convertit în A–. (6): de notat că concentraţia speciei A creşte la suprafaţa electrodului şi apoi descreşte din nou înainte ca să ajungă înapoi la valoarea sa maximă din masa de soluţie. (4): specia A este deja consumată în vecinătatea suprafeţei electrodului. (3): specia A descreşte în concentraţie către suprafaţa electrodului. Trasee curent – tensiune in diagrama unei CV Acestea au următoarele semnificaţii: (1): concentraţia speciei A este maximă datorită faptului că tensiunea nu este suficient de negativă pentru a se produce reacţia de reducere. 11.

). 20.- (7): este porţiunea pe care concentraţiile speciilor A şi A– încep să revină la valorile iniţiale. Celula galvanica cu electrolit comun - Fig.) - Fig.2. 23.) Cel mai frecvent se folosesc celule galvanice în care electrozii se imersează în electroliţi diferiţi. acest fapt se petrece deoarece moleculele de produs sunt convertite înapoi în molecule de reactant la potenţiale pozitive mult mai mari decât potenţialele iniţiale pentru această reacţie. Celule galvanice - Cea mai simplă celulă galvanică are un singur electrolit comun pentru ambii electrozi şi poate fi creată prin imersarea unui electrod de hidrogen (fig. 21. Un exemplu în acest sens este pila Daniel în care se stabilesc cuplurile Cu2+/Cu şi Zn2+/Zn (fig. 21. . 22.5.) şi a unui electrod de argint / clorură de argint într-o soluţie de acid clorhidric (fig. O varianta a pilei Daniel Într-o pilă de concentraţie de electrolit compartimentele electrozilor sunt identice dar conţin electrolitul la concentraţii diferite (fig. - - 3. 22.

Cu aceste notaţii avem: (pentru fig.). Dacă contactul se face printr-o punte de sare se presupune că s-a eliminat potenţialul de joncţiune şi se notează acest fapt în pila galvanică prin ||. 23.p2) | Pt - - . 21): Pt | H2(g) | HCl(aq) | AgCl(s) | Ag (pentru fig.- Fig. 24. fie că sunt electrozi de gaz ce funcţionează la presiuni diferite fie că sunt amalgame (soluţii în care solventul este Hg) de concentraţii diferite (fig. Pila de concentratie de electrolit - Fig. Pila de concentratie de electrod Într-o pilă de concentraţie de electrod electrozii au concentraţii diferite. În cazul în care în pila galvanică sunt doi sau mai mulţi electroliţi în contact între aceştia se stabileşte un potenţial de joncţiune suplimentar şi se notează în pila galvanică prin |. 24.p1) | H+(aq) | H2(g. 24): Pt | H2(g. 22): Zn(s) | ZnSO4(aq) CuSO4(aq) | Cu(s) (pentru fig. 23): Cu(s) | CuSO4(aq) || CuSO4(aq) | Cu(s) (pentru fig.

602177·10-19 C · 6. unde n numărul de electroni schimbaţi în reacţie şi constanta lui Faraday este sarcina electrică aflată într-un mol de electroni: F = |e−|·NA = 1. ai activităţile acestora. unde ΔrG0 este energia Gibbs în condiţii standard şi E0 potenţialul standard. Q = Πiain unde ni sunt contribuţiile molare ale speciilor la reacţie. F: − n·F·E = ΔrG.6485·104 C·mol-1 Uzual se face notaţia: E0 = ΔrG/ n·F . Dependenţa de temperatura T a potenţialului se obţine din relaţia de dependenţă a energiei Gibbs de reacţie de temperatură: ΔrG = ΔrG0 + RT·ln(Q). . Potenţialul unei celule E se corelează cu energia Gibbs de reacţie ΔrG prin intermediul constantei lui Faraday. unde Q are aceeaşi semnificaţie a câtului de reacţie. Se obţine: E = E0 − (RT/ n·F)lnQ (10) .02214·1023 mol-1 = 9.- - Expresia analitică a potenţialului unei celule se obţine din energia Gibbs de reacţie. R constanta gazelor.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful