PROIECT DE LICENTA

CUPRINS
Cuprins.............................................................................................................................. 1
Lista figurilor................................................................................................................... 81
Lista planselor.................................................................................................................. 83
Bibliografie .. 84
Introducere....................................................................................................................... 3
Capitolul 1. MASURATORI INGINERESTI LA REALIZAREA
CONSTRUCTIILOR
1.1. Problemele principale specifice msurtorilor inginereti......................................... 4
1.2. Poziia inginerului geodez.......................................................................................... 5
1.3. Pregatirea topografic a proiectului............................ 5
1.4. Calcularea elementelor de trasat. 6
1.5. Mijloace de msurare.. 6
1.6. Calcularea preciziei necesare.. 7
1.6.1. Abateri i tolerane... 7
1.6.2. Principiile calculului preciziei necesare.. 9
1.6.2.1. Principiul influenelor egale ale erorilor 10
1.6.2.2. Principiul influenelor difereniale ale erorilor............... 11
Capitolul 2. TRASAREA PE TEREN A ELEMENTELOR
TOPOGRAFICE DIN PROIECT
2.1. Trasarea pe teren a directiilor si precizia trasarii .. 13
2.1.1. Trasarea unghiurilor orizontale cu ajutorul teodolitului intr-o singura
pozitie a lunetei.. 13
2.1.2. Trasarea unghiului orizontal cu teodolitul in ambele pozitii ale lunetei...........
13
2.1.3. Trasarea unghiurilor orizontale cu precizie ridicata 14
2.1.4. Precizia de trasare a unghiurilor orizontale. 15
2.2. Trasarea pe teren a lungimilor din proiect si precizia trasarii 16
2.3. Trasarea pe teren a cotelor din proiect si precizia trasarii..
18
2.4. Trasarea pe teren a liniilor de panta data si precizia trasarii.. 20
Capitolul 3. METODE DE TRASARE IN PLAN A PUNCTELOR
CONSTRUCTIILOR
3.1. Metoda coordonatelor polare.. 23
3.2. Metoda coordonatelor rectangulare 27
3.3. Metoda interseciei unghiulare nainte... 29
3.4. Metoda interseciei liniare.. 31
3.5. Metoda interseciei unghiulare napoi 33
3.6. Metoda drumuirii poligonometrice. 36
3.7. Metoda aliniamentului 37
3.8. Abaterea standard de centrare. 38
3.9. Abaterea standard de reducie(centrare a semnalului vizat)... 38
3.10. Abaterea standard de vizare.. 39
3.11. Abaterea standard de fixare.. 40
3.12. Metoda interseciei reperate.. 40
3.12.1. Aliniamentele se intersecteaz n unghi drept... 40
3.12.2. Aliniamentele se intersecteaz sub un unghi oarecare.. 41
1
PROIECT DE LICENTA
Capitolul 4. LUCRRI TOPOGRAFICE LA PROIECTAREA I
EXECUIA CONSTRUCIILOR HIDROTEHNICE, DRUMURI SI A
CONSTRUCTIILOR CIVILE SI INDUSTRIALE
4.1. Elaborarea planului general de trasare........................................................................ 43
4.2. Axele construciilor civile i industriale. 44
4.3. Trasarea i marcarea axelor 44
4.4. Trasarea fundaiilor i lucrri pentru montarea cofrajelor.. 45
4.5. Trasarea fundaiilor pentru stlpi 45
4.6. Trasarea zidurilor 46
4.7. Trasarea si montarea stlpilor prefabricai. 46
4.8. Lucrari topografice la montajul elementelor prefabricate.. 48
4.8.1. Procedeul vizrii laterale cu teodolitul 48
4.8.1.1. n cazul panourilor prefabricate. 48
4.8.1.2. n cazul verificrii montrii stlpilor prefabricai. 49
4.8.2. Procedeul interseciei nainte... 50
4.9. Lucrari de trasare a drumurilor .. 51
4.9.1. Curbe de racordare .. 54
4.10. Lucrari de trasare a lucrarilor hidrotehnice .. 56
4.10.1. Lucrari topografice la proiectarea unui obiectiv hidrotehnic 56
4.10.2. Ridicarea topografica a vaii raului .. 56
4.10.3. Aplicarea pe teren a conturului lacului de acumulare .. 57
4.10.4. Lucrari topografice in timpul executiei constructiilor hidrotehnice . 58
4.10.5. trasarea barajelor de greutate 58
4.10.6. Trasarea pe inaltime a lamelei .. 61
4.10.7. Lucrari topografice in timpul montarii instalatiilor hidrotehnice . 63
Capitolul 5. LUCRARI TOPOGRAFICE NECESARE REALIZARII
CENTRULUI DE PIESE DE SCHIMB DIN COMUNA OARJA, JUDET
ARGES
5.1. Scopul si amplasamentul lucrarii 64
5.2. Recunoasterea terenului si realizarea retelei de sprijin.............................................. 66
5.3. Trasarea elementelor si punctelor caracteristice constructiei..................................... 73
5.4. Studiu de caz .............................................................................................................. 73
5.4.1. Organizarea lucrarilor si intocmirea devizului estimativ 74
5.4.2. Trasarea canalului de deviere a apei ........................................................... 75
5.4.3.Trasarea batardoului de protectie ................................................................. 75
5.4.4.Trasarea drumului tehnologic ...................................................................... 76
5.4.5.Trasarea axelor in groapa de fundare pentru descarcator ............................ 77
5.4.6.Trasarea forajelor si a reperilor nivelitici .................................................... 78
2
PROIECT DE LICENTA
INTRODUCERE
Asigurarea topografo-inginereasca a procesului tehnologic de constructii-montaj reprezinta
o categorie de lucrari aparute din necesitatea pentru constructor si tehnolog ca ca executia
lucrarilor sa se faca cu o precizie ridicata si intr-un timp scurt. In acest context lucrarea de fata
intitulata Lucrari topografice necesare realizarii unui descarcator de ape mari expune, evident
si din titlu, lucrarile topografice necesare realizarii unui descarcator de ape mari.
Prezentul proiect a fost structurat pe cinci capitole dupa cum urmeaza:
Capitolul I denumit Notiuni introductive in masuratorile ingineresti la realizarea
constructiilor prezinta in deschiderea sa notiuni si probleme legate de masuratorile ingineresti. In
cea de a doua parte a acestui prim capitol sunt abordate si aspectele legate de abaterile si
tolerantele din cadrul operatiilor de trasare-montaj a diferitelor componente ale constructiilor.
Trasarea unghiurilor si distantelor. Metode si tehnici este numele celui de-al II-lea
capitol al prezentului proiect. Acest capitol prezinta metodele de trasare ale unghiurilor si
distantelor din proiect alaturi de erorile ce intervin odata cu acestea.
Odata descrise metodele de trasare ale unghiurilor si distantelor, in capitolul anterior,
capitolul III - Metode de trasare in plan a punctelor constructiilor evidentiaza modul de calcul
a elementelor topografice necesare trasarii prin diferite metode a punctelor constructiilor.
In capitolul IV (Lucrari topografice la proiectarea si executarea constructiilor
hidrotehnice, drumuri si a constructiilor civile si industriale) sunt expuse lucrarile executate de
topografi in timpul realizarii acestui obiectiv, hidrotehnic.
Ultimul capitol - capitolul V Lucrari topografice necesare realizarii unui descarcator de
ape mari, din comuna Podoleni, jud.Neamt- al acestui proiect a fost rezervat studiului de caz.
Acest capitol, de final, vine ca un exemplu la notiunile teoretice prezentate in capitolele anterioare.
3
PROIECT DE LICENTA
1. MASURATORI INGINERESTI LA REALIZAREA
CONSTRUCTIILOR
Activitatea de realizare a ansamblurilor de construcii poate fi divizat n: faza de
proiectare, faza de execuie i faza de exploatare. Pentru realizarea investiiei de construcii se pot
identifica msurtori inginereti necesare:
naintea i n timpul fazelor de planificare i proiectare
naintea nceperii execuiei construciei pe antier sau naintea montajului
n timpul execuiei construciei
la ncheierea procesului de construcii
n faza de exploatare a construciei
Prin msurtorile inginereti care sunt legate de realizarea cldirilor, construciilor
industriale i a cilor de comunicaii se pot enumera n special cele legate de colectarea
informaiilor referitoare la amplasamentul construciei sau instalaiei, proprietate i topografie,
realizarea planurilor, aplicarea pe teren a proiectului ca i supravegherea construciei n timpul
execuiei.
Prin ridicrile topografice se vor colecta mrimile geometrice ale poziiei reale ale unui
obiect-construcie, zon industrial, traseu). Pe baza ridicrii topografice care conine att poziia
planimetric ct i cea altimetric a detaliilor are loc fixarea geometric a poziiei teoretice a unui
obiect. Rezultatul acestei operaii va fi proiectul construciei. Aplicarea pe teren a geometriei unei
construcii sau a unui traseu i controlul acesteia se efectueaz prin trasare. Dup terminarea
construciei sunt supravegheate prin msurtori deplasrile i deformaiile acesteia.
1.1. Problemele principale specifice msurtorilor inginereti
n prezent msurtorile inginereti abordeaz urmtoarele grupe mari de probleme:
a) Studii tehnico-topografice
Aceste studii presupun: realizarea de reele de sprijin precum i de documentaii
topografice(ridicri topografice la scri mari prin metode clasice sau fotogrametrice). Ridicri
topografice specifice pe suprafee medii i mari avnd ca rezultat planuri de situaie si profile.
b) Proiectarea n msurtorile inginereti apare:
n faza de realizare a proiectului prin ntocmirea documentaiei topografice la scri mari i
foarte mari
dup realizarea proiectului construciei cnd se efectueaz pregtirea topografic a
proiectului pentru aplicarea lui pe teren; pornind de la cerinele de precizie presupune proiectarea
reelei de trasare, alegerea metodelor necesare i instrumentelor, ntocmirea schielor de trasare
precum i calculul elementelor de trasat
la rezolvarea problemelor de sistematizare orizontal i vertical, calculul suprafeelor i
volumelor
c) Trasarea topografic presupune:
realizarea bazei de trasare sub form de reele , n concordan cu forma construciilor,
dispoziia lor i cerinele de trasare
trasarea pe teren a axelor principale ale construciilor precum i trasarea n detaliu
n aceasta faz se mai pot efectua i ridicri de execuie (pentru verificarea respectrii parametrilor
de proiectare)
d) Asigurarea montajului echipamentelor tehnologice , reprezint o categorie de lucrri
aprut recent. Este necesar asigurarea unor precizii deosebit de ridicate. Aceasta presupune
analizarea cu discernmnt a posibilitilor oferite de aparatura geodezic clasic precum i
utilizarea unor tipuri de aparate geodezice, din construcia de maini sau din fizic.
4
PROIECT DE LICENTA
e) Observaii topografo-fotogrametrice asupra deformaiilor i deplasrilor construciilor i
terenurilor.
Msurtorile de deformaii denumite i msurtori de control, de verificare sau de
urmrire, reprezint o parte important a msurtorilor inginereti i au o importan deosebit.
Prin ele se pot obine informaii care se pot folosi la protecia construciilor, la asigurarea
siguranei de exploatare pe termen lung precum i la prevenirea catastrofelor.
1.2. Poziia inginerului geodez
La toate obiectivele mari-construcii industriale, sociale, ci de comunicaii, inginerul
geodez este primul specialist venit de la nceperea antierului i ultimul care l parsete.
a) nainte de nceperea construciei, furnizeaza pentru faza de studii economice i
proiectare , puncte de sprijin, documentaia tehnica(hri i planuri) i i planific lucrrile n
concordan cu inginerul constructor n ce privete trasarea, materializarea sigur a punctelor i
confecionarea de dispozitive suplimentare pentru aparate i mrci de vizare.
De asemenea supravegheaz punerea n acord a configuraiei reelelor de trasare cu
direciile de amplasare a cldirilor.
Organizeaz desfurarea msurtorilor inginereti, pornind de la preciziile ce trebuie s fie
asigurate; efectueaz alegerea, fundamentat tehnic i economic, a metodelor i instrumentelor de
msurare i stabilete necesarul de personal i mijloace de transport.
b) n faza de desfurare a construciei asigur lucrrile de trasare precum i lucrrile
curente de control, pentru ncadrarea n prevederile proiectului, de multe ori n condiii locale
grele, avnd n vedere respectarea termenelor i a cerinelor de precizie.
Efectueaz de asemenea lucrri necesare determinrii volumelor de terasamente pentru
stabilirea stadiului lucrrilor i pentru decontri. n aceast faz pot fi efectuate i ridicri
topografice de execuie.
c) n faza de instalare a agregatelor n interiorul construciei are un rol important n
asigurarea procesului de montaj
d) n faza de exploatare- particip la msurarea deplasrilor i deformaiilor construciilor
Msurtorile inginereti reprezint o activitate tiinific i practic care presupune o
pregtire riguroas a inginerului geodez n toate domeniile geodeziei dar i cunotine temeinice n
alte domenii de activitate.
Trasarea cu nalt precizie necesit cunotine asupra:
metodelor i aparatelor geodezice
influenei erorilor i calculului preciziilor de msurare
Posibilitilor de msurare oferite de fizic, mecanic, optic i electronic
fotogrametriei pentru realizarea de hri i planuri la scri mari precum i pentru urmrirea
deplasrilor construciilor
tehnicii de calcul i utilizrii programelor de calcul
1.3. Pregatirea topografic a proiectului
Pregtirea topografic a proiectului penru a face posibil aplicarea lui pe teren apare n faza
de proiectare topografo-inginereasc, i are ca scop:
proiectarea reelei de trasare
alegerea metodelor necesare de trasare
alegerea instrumentelor de trasare
ntocmirea schielor de trasare
calcularea elementelor de trasat
5
PROIECT DE LICENTA
Documentaia de care dispune specialistul geodez este reprezentat de piesele proiectului a
crui aplicare pe teren se urmrete. Aceasta poate cuprinde:
Planul general al construciei- are la baz planul de situaie cu curbe de nivel scara
1:500 ...1:2000, i conine contururile construciilor proiectate, coordonatele proiectate ale unor
puncte principale, cotele proiectate ale unor planuri caracteristice i puncte din reeaua topografic
de sprijin
detalii de execuie- sunt planuri i desene la scri mari i foarte mari coninnd profile,
seciuni orizontale la diferite nivele ale construciei sau seciuni verticale n care sunt indicate
dimensiunile i cotele detaliilor
Proiectul de sistematizare vertical- constnd din planuri la scri mari care conin
sistematizarea vertical de ansamblu i de detaliu i/sau profile longitudinale i transversale.
Aceste planuri i profile conin cotele terenului nainte i dup sistematizarea vertical ( cote negre
i cote roii )
schema reelei geodezic de sprijin a ridicrilor topografice din zona n care urmeaz a se
aplica pe teren proiectul
1.4. Calcularea elementelor de trasat
Aceast operaie se poate efectua n funcie de modul de proiectare a construciei, prin
procedeul analitic, procedeul grafo-analitic sau procedeul grafic.
Procedeul analitic se utilizeaz atunci cnd n faza de proiectare a construciei s-au
determinat coordonatele tuturor punctelor caracteristice ale acesteia. Este modalitatea cea mai
precis de calculare dar poate fi aplicat destul de rar ( de exemplu n cazul proiectelor de baraje de
beton n arc ).
Procedeul grafo-analitic este cel mai des utilizat. Coordonatele punctelor caracteristice ale
construciei proiectate, care reprezint datele de intrare pentru determinarea elementelor de trasat ,
se determin grafic folosind piesele proiectului; celelalte elemente se calculeaz analitic.
Procedeul grafic este cel mai puin precis i poate fi folosit n situaiile n care construcia
proiectat nu vine n relaie cu alte construcii. Toate elementele de trasat se obin grafic, direct de
pe planul general al construciei.
1.5. Mijloace de msurare
Principalele mijlace de msurare utilizate n msurtorile topografice inginereti pot fi
clasificate astfel:
Msurtori de distane
a)mijloace de msurare topo-geodezice
panglica de oel
panglica de invar
teodolit cu mira Bala
instrumente electrooptice
interferometre
Msurtori de unghiuri
a)mijloace de msurare topo-geodezice
teodolite(clasice i electronice)
Msurtori de diferene de nivel
a)mijloace de msurare topo-geodezice
instrumente de nivelment
teodolite
micronivel
6
PROIECT DE LICENTA
nivel hidrostatic
msurare de distane pe vertical
Msurtori de aliniamente
a)mijloace de msurare topo-geodezice
teodolit
fir
instrumente de aliniament
instrumente de aliniament cu laser
Msuratori pentru transmiterea verticalei
a)mijloace de msurare topo-geodezice
teodolit
luneta zenital
dispozitiv de proiecater optic nadiral
dispozitiv cu laser de transmitere a verticalei
1.6. Calcularea preciziei necesare
1.6.1. Abateri i tolerane
Asigurarea preciziei cerute de execuie denumit i calitate geometric- se realizeaz prin
metode specifice msurtorilor inginereti. Pentru aceasta este necesar cunoaterea toleranelor de
msurar trasare sau montaj.
Indici pentru stabilirea preciziilor
ntre indicii care caracterizeaz precizia se pot scrie urmtoarele relaii:
S I
T X X
S S N
X X
I I N
X X
i
X I N
X X
De cele mai multe ori se tinde ctre o reprezentare simetric a toleranei, astfel c:
S I

7
PROIECT DE LICENTA
Figura 1.1. Indici pentru stabilirea preciziilor
Relaii ntre tolerana de construcie i tolerana de msurare ( trasare-montaj)
Pornind de la ideea c tolerana de construcie T trebuie s includ i tolerana de
msurareT
m
, considerndu-se o influen e a toleranei de msurare se poate scrie ecuaia:
2 2 2 2
(1 )
M
T T e T
Respectiv
2
1 (1 )
M
T T e
Dac se admite o influen de 10 %(e = 0.1) rezult

0.44
M
T T
Raportul dintre tolerana de msurare i cea de construcie devine:
0.44
M
T
T

n unele cazuri se poate admite o influen mai mare de 10%, n aa fel nct factorul s
devin 0.46. Dac se lucreaz cu =0.4 acesta reprezint o influen a msurtorilor de 8%.
Relaia dintre tolerana de trasare i abaterea standard
Rezultatele cercetrilor au artat c procesele de msurare se supun preponderent
distribuiei normale. n aceste condiii ntre toleran i abaterea standard este valabil relaia:
2
M
T Z

8
PROIECT DE LICENTA
La o probabilitate a distribuiei normale de 99.73% procesul erorilor ntampltoare care nu
intr n interiorul limitelor este de numai 0.27, abaterile limitndu-se la mrimea:
Figura 1.2. Relaia dintre abatarea limit i abaterea standard
3 Z

t t
Vom avea:
3 ( 3 )
M
T
2
M
T
unde
6
M
T

Pentru =0.4 se obine:
0.4 0.067
6
M
T
T
1.6.2. Principiile calculului preciziei necesare
Precizia necesar a lucrrilor topografice de trasare-montaj se calculeaz pornind de la
valoarea abaterii standard

admis , obinut din tolerana de trasare.

Este necesar s se fac cateva consideraii referitoare la legea de propagare a erorilor:
Se d funcia sum sau diferen:
1 2
Z X X t
n care X
1
, X
2
reprezint mrimi ntmpltoare. Dac notm abaterile standard corespunztoare cu

1
i,
2
n cazul independenei mrimilor ntmpltoare se obine:
1 2
2 2 2
z x x
+
iar n cazul mrimilor ntmpltoare independente:
1 2
2 2 2
1 2
2cov( , )
Z X X
X X + t
respectiv
9
PROIECT DE LICENTA
1 2 1 2 1 2
2 2 2
2
Z X X X X X X
+ t
La acestea sunt valabile definiiile:
1 2
1 2
1 2
( )( )
( , )
X X
E X X
Cov X X

1 2
1 2
1 2
cov( , )
X X
X X
X X

,
n care: cov este covariana,
este coeficientul de corelaie care reprezint mrimea corelaiei.
Aceast lege a erorilor pentru funciile sum i diferen se poate extinde pentru o funcie
oarecare de forma:
1 2
( , ..., )
n
Y y X X X
la care ne vom limita tot la dou mrimi ntampltoare. Pentru aceasta se obine :
2 2
2 2 2
1 2
1 2
1 2
2 cov( , )
1 2
Y X X
y y y y
X X
X X X X



_ _
_ _
+ +

, ,
, ,
respectiv
2 2
2 2 2
1 2 1 2
1, 2
1 2 1 2
2
Y X X X X
X X
y y y y
X X X X




_ _ _ _
+ +

, , , ,
1.6.2.1. Principiul influenelor egale ale erorilor
Principiul influenelor egale ale erorilor este simplu i comod pentru calcule. Se presupune
c toate erorile necunoscute ale membrului doi al ecuatiei 1) au aceeai influen asupra erorii ,
adic:
1 1 2 2
...
i i
k k k
n

Atunci
i
i
k n

Valorile abaterilor standard componente din relaia
2 2 2 2
1 2
... ...
i n
+ + + + +
nu vor trebui s depeasc
i
n

10
PROIECT DE LICENTA
Respectnd acest principiu pentru ncadrarea n limitele unor abateri standard elementare se
pot cheltui resurse importante de munc i timp, n timp ce alte abateri standard elementare ar
putea fi cu mult mai mici dect valorile impuse.
1.6.2.2.Principiul influenelor difereniale ale erorilor
Principiul influenelor difereniale ale erorilor are mai multe variante. O rezolvare poate fi
considerat cea bazat pe modificarea proporional a erorilor elementare.
Se poate calcula o mrime provizorie a erorilor msurtorilor:
' '
i i
k

Pentru a ajunge la valoarea erorii se vor modifica proporional toate erorile elementare.
Coeficientul de proporionalitate k
0
se va determina cu relaia:
0
'
k

n acest caz valorile definitive ale erorilor se calculeaz cu formula:

0
'
i i
k
Sau n cazul erorilor ntmpltoareD
i
=k
0
D
i
, unde D
i
reprerzint dispersiile erorilor ntmpltoare.
2 2
0
'
i i
k
O alt modalitate de abordare a problemei este prin utilizarea unor coeficieni care
coreleaz influenele abaterilor standard componente. Astfel se poate scrie:
2 2 2 2 2
1 1 2 1 1 1
... ...
i n
k k k k + + + + +
n care coeficienii k
1
,k
2
..., k
i...,
k
n
se stabilesc pe cale experimental.
Atunci cnd operaiile topografice se pot efectua suficient de precis nct influenele
erorilor lor asupra erorii totale s fie att de mici nct s poat fi neglijate, se poate aplica
principiul neglijrii influenelor surselor individuale de erori.
Din relaia:
2 2 2
1 2
+
se determin ct de mic trebuie s fie abaterea standard
1
fa de abaterea standard
2
, nct s se
poat admit practic c =
2
.
Considernd l/k drept coeficent de neglijare a infleunei abaterii standard
1
, adic
1=

2
/k,
vom avea:
2
2 2 2 2
2 2 2 2
1
(1 )
k k

+ +
De aici se deduce coeficentul k
11
PROIECT DE LICENTA
2 2
2
k

Pentru ca abaterea standard

1
s aib o influen mic va trebui ca abaterea standard total
s nu depeasc abaterea standard
2
cu mai mult dect abaterea standard
M
de determinare a
abaterii standard , adic:
2 M

Coeficientul k se va putea exprima sub forma:
Pentru :
100 20%
M

k=1.6
1
0.63
k

100 15%
M

k=1.8
1
0.55
k

100 12%
M

k=2.0
1
0.50
k

100 10%
M

k=2.2
1
0.45
k

Din relaiile de mai sus se pot deduce valorile raportului 1/k i a coeficientului k pentru o
influen procentual a abaterii standard
1
asupra abaterii totale . De exemplu, dac se accept o
influen maxim de 12% a abaterii standard
1
asupra abaterii standard totale

raportul 1/k ,
pentru a putea determina abaterea standard
2
este 0.5.
12
1
2
M
k

PROIECT DE LICENTA
2. TRASAREA PE TEREN A ELEMENTELOR TOPOGRAFICE DIN
PROIECT
2.1. Trasarea pe teren a directiilor si precizia trasarii
Trasarea pe teren a unei directii de marime cunoscuta sau a unghiurilor orizontale consta in
gasirea celei de a doua latura a unghiului, fata de prima latura fixata pe teren - latura de orientare.
Trasarea unghiurilor pe teren se poate face prin trei moduri:
2.1.1. Trasarea unghiurilor orizontale cu ajutorul teodolitului intr-o singura pozitie a
lunetei
Pentru trasarea pe teren a unghiului , preluat din proiect, se centreaza si se caleaza
teodolitul in punctul de static A (figura de mai jos), se vizeaza cu luneta spre punctul B cu zero la
cercul orizontal si apoi se roteste aparatul in plan orizontal pana vom citi la cercul orizontal
valoarea unghiului data de proiect. Pe aceasta directie se va afla punctul C.
Figura 2.1. Trasarea unghiurilor orizontale
La trasarea unghiului prin acest procedeu intervin erorile de centrare a aparatului in
punctul de statie, erorile de vizare, erorile de citire si erorile datorate conditiilor de mediu.
In cazul cand pe directia B nu se introduce zero la cercul orizontal, ci se citeste valoarea
unghiulara a directiei C
B
, atunci valoarea unghiulara a directiei C va fi C
C
=C
B
+, obtinandu-se
unghiul dat in proiect.
2.1.2. Trasarea unghiului orizontal cu teodolitul in ambele pozitii ale lunetei
Pentru trasarea unghiului dat in proiect, se traseaza mai intai unghiul in prima
pozitie a lunetei, cu cerc vertical stanga, materializand pozitia punctului C, la distanta AC din
proiect (figura de mai jos). Se realizeaza conform descrierii de la paragraful de mai sus.
13
PROIECT DE LICENTA
Figura 2.2. Trasarea unghiului orizontal cu teodolitul in ambele pozitii ale lunetei
Cu teodolitul in pozitia a II-a, pozitia lunetei peste cap sau cu cercul vertical in partea
dreapta, se roteste aparatul in plan orizontal pana vom citi valoarea unghiulara 200
g
+, daca am
avut zero al cercului pe directia B in pozitia I-a. Pe aceasta directie se va materializa la distanta AC
punctul C.
Directia definitiva AC va fi directia bisectoarei celor doua directii materializate. Practic
punctul C se materializeaza la jumatatea distantei C C.
Utilizand aceasta metoda de trasare a unghiului se elimina erorile instrumentale si de
reglaj - colimatie, inclinare, excentricitatea alidadei, excentricitatea lunetei etc.
2.1.3. Trasarea unghiurilor orizontale cu precizie ridicata
Pentru trasarea unghiului cu o precizie ridicata (figura de mai jos), se va trasa unghiul
in prima pozitie a lunetei, dupa metodologia de la paragraful 4.1.1, materializand la distanta AC
punctul C.
Figura 2.3. Trasarea unghiurilor orizontale cu precizie ridicata
Se masoara unghiul, provizoriu trasat, prin metoda repetitiei sau a turului de orizont direct
si peste cap, obtinand valoarea unghiului .
Facand diferenta intre unghiul proiectat si cel masurat se obtine corectia unghiului
= , corespunzator acestei corectii unghiulare ii vom calcula corectia liniara q.
*
cc
AC cc
q d

unde: p
cc
este factorul de transformare 636620
cc
;
d
AC
- lungimea AC redusa la orizont.
Pentru obtinerea punctului C pe teren se ridica o perpendiculara in punctul C pe latura
AC, pe directia careia se masoara marimea q.
14
PROIECT DE LICENTA
De mentionat ca perpendiculara se ridica in stanga sau in dreapta pe latura AC in functie
de semnul lui cc. Pentru controlul trasarii, unghiul trasat se masoara din nou.
2.1.4. Precizia de trasare a unghiurilor orizontale
Precizia de trasare pe teren a unghiului orizontal din proiect depinde de eroarea de
centrare in punctul de statie, de eroarea de centrare a marcii vizate, de erorile de masurare propriu-
zise, de erorile instrumentale si de influenta conditiilor exterioare (refractia atmosferica laterala,
incalzirii inegale a instrumentului, netransparenta aerului - fum, ceata etc., influenta vantului).
Eroarea medie patratica de trasare cu teodolitul a unei directii pe teren este data de relatia:
2 2 2 2 2
dir e r i m CE
m m m m m m t + + + +
unde: m
e
este eroarea de punere a aparatului n punctul de staie;
m
r
- eroarea de centrare a mrcii de vizare sau eroarea de reducie;
m
i
- eroarea instrumental;
m
m
- eroarea de msurare propriu-zis;
m
CE
- eroare datorat condiiilor exterioare.
Dac se accept principiul influenelor egale ale celor cinci componente rezult:
e r i m CE
m m m m m m
atunci relaia devine:
5
dir
m m t ,
iar eroarea medie de msurare a unghiului va fi:
2 10
dir
m m m

t t
in care: m este eroarea medie admis pentru fiecare component, cnd m

sau m
dir
sunt cunoscute.
Erorile componente vor fi determinate cu urmtoarele formule:
Eroarea de punere In staie i de centrare a mrcii de vizare:
cc
e r
e
m m
D
t t
unde: e este excentricitatea de punere n punctul de staie;
D - lungimea vizei.
Componenta erorilor instrumentale:
2 2 2 2 2
1 2 3 4 5 i
m e e e e e t + + + +
n care: e
1
este eroarea de colimaie;
e
2
- eroarea de nclinare a axei verticale de rotaie a aparatului;
e
3
- eroarea de nclinare a axei secundare a aparatului;
e
4
- eroarea de divizare a cercului orizontal i a dispozitivului de citire;
e
5
- eroarea de excentricitate a alidadei.
15
PROIECT DE LICENTA
Eroarea de masurare propriu-zisa:
2 2
m c v
m m m +
unde: m
c
este eroarea de citire la teodolite cu citire centralizata:
[ ]
1
c
vv
m
n
t

unde: v
1
=c
1
-c;
v
2
=c
2
-c;
M
v
n
=c
n
-c;
n - numrul lecturilor;
mv - eroarea de vizare:
''
60 185
cc
v
m
X X
t t
sau
*
2
cc
v
ab
b
m
f
t
unde: X este puterea de mrire a lunetei;
b - grosimea firelor reticulare;
f
ab
- distana focal a obiectivului;
Eroare datorat conditiilor exterioare:
''
(2 4) (6 12)
cc
CE
m t t
Calculul preciziei necesare lucrrilor de trasare pe teren a unghiurilor din proiect pornete
de la tolerana admis la trasarea unei direcii. Tolerana la trasarea unei direcii se poate exprima
fie sub form de abatere unghiular admis a direciei de trasare (figura 4.3), valoare obinut
cu formulele de mai sus, fie ca abatere liniar admis a poziiei punctului C aflat la distana d
AC
de punctul A.
Abaterea medie transversal a punctului C se deduce din tolerana admis conform teoriei
erorilor, aplicnd relaia:
2 3
q


2.2. Trasarea pe teren a lungimilor din proiect si precizia trasarii
Trasarea pe teren a lungimilor din proiect se efectueaz:
prin msurarea direct cu panglici sau rulete sau cu fire de invar
n stare suspendat;
cu tahimetre optice de precizie - tahimetru Redta 002;
prin tahimetrie paralactic;
prin msurarea cu dispozitive electronice de diferite precizii, de tip
geodimetru, distomate sau telurometre;
16
PROIECT DE LICENTA
cu tahimetre electronice sau staii totale.
Pentru trasarea pe teren a lungimii unei linii din proiect fa de un punct fix al liniei se
transpune pe direcia dat distana, a crei mrime redus la orizont este egal cu valoarea din
proiect.
Coreciile lungimii trebuie s fie aplicate direct n procesul trasrii pe teren, dar aceasta
ngreuiaz i complic lucrurile, mai ales n cazul msurtorilor de precizie ridicat.
De aceea, n prezent, se procedeaz n acelai fel ca i la trasarea unghiurilor orizontale.
Pe teren, ncepnd din captul A al direciei date se aplic distana din proiect, fixndu-se
provizoriu punctul gsit B'.
Distana AB' se msoar, n funcie de precizia necesar, cu instrumentul sau aparatul
adecvat (enumerate mai sus), innd seama de toate coreciile msurtorilor. Se obine astfel
lungimea segmentului AB' fixat pe teren. Vom compara lungimea obinut cu lungimea din
proiect i vom gasi corecia liniar d pe care o vom aplica, in funcie de semn, obinnd astfel
punctul B.
Pentru control se msoar lungimea segmentului corectat i marcat definitiv pe teren AB,
iar rezultatul msurtorilor trebuie s fie sub tolerana trasrii lungimii (T).
In cazul liniilor msurate nclinat, conform evoluiei terenului se aplic corecia de
nclinare pentru a reduce distana la orizont
cos d D
sau
sin d D z
unde: d este distana redus la orizont;
D - distana msurat n terenul nclinat;
- unghiul de panta;
z - unghiul zenital.
La trasarea lungimilor este invers, distana proiectat-care este distana orizontal trebuie
aplicat pe terenul nclinat.
De obicei, la trasarea construciilor, pentru a nu se introduce corecie de nclinare, ct i
pentru mrirea preciziei msurtorilor, aplicarea pe teren a distanelor proiectate se face pe podini
aezate orizontal sau pe mprejmuiri orizontale.
Calculul preciziei necesare pentru proiectarea la msurarea lungimilor, pornete de la
tolerana admis la trasarea distanelor din proiect, a crei mrime este cunoscut fie din norme, fie
calculat.
De obicei, tolerana este dat sub forma erorii relative maxime. S admitem c eroarea
medie relativ este de dou ori mai mic dect cea maxim:
1:Tmed=1:2Tmax
Eroarea medie ptratic total, M, este compus din erori sistematice (m
s
) i din erori
ntmpltoare (m
n
), iar in acest caz,
2 2
s in
M m m t +
sau sub form relativ
2 2
1 1 1
med s in
T T T
_ _
t +

, ,
17
PROIECT DE LICENTA
2.3. Trasarea pe teren a cotelor din proiect si precizia trasarii
Trasarea pe teren a cotelor din proiect - cotele roii - se realizeaz prin nivelment geometric
sau nivelment trigonometric, pornind de la reperul de nivelment de execuie de cot cunoscut, cel
mai apropiat.
Aplicarea pe teren a cotelor din proiect prin nivelment geometric se execut, de regul,
folosind nivelmentul geometric de mijloc, determinnd cota planului de vizare fa de care se
traseaz toate cotele proiectate din staia respectiv.
Pentru aceasta se instaleaz nivela la mijlocul distanei dintre reperul nivelitic RN (figura
de mai jos) i punctul A, pe verticala cruia urmeaz s se traseze nlimea punctului B din proiect
la cota proiectat ZA.
Se determin citirile pe mir n punctul RN i n punctul A. Se calculeaz cota planului de
vizare:
pv RN RN
Z Z C +
unde: Z
pv
este cot plan vizare;
Z
RN
- cota reperului nivelitic;
C
RN
- citirea pe mir n RN.
Se determin citirea pe mir C
A
, necesar pentru a trasa pe teren cota proiectat a
punctului A cu formula:
A pv A
C Z Z
dup care se ridic sau se coboar mira pn vom citi pe mir valoarea C
A
calculat. Talpa mirei
astfel poziionat va corespunde cotei proiectate, care se fixeaz pe teren btnd un ru,
nurubnd un bulon sau trasnd o linie pe stlp.
Controlul trasrii pe teren a cotelor se efectueaz prin determinarea cotelor reale ale
punctelor trasate care se compar cu cotele proiectate.
Trasarea cotelor din proiect se poate executa pe teren i cu ajutorul diferenelor de nivel din proiect
Z
pr
(figura de mai jos), care se obine cu relaia:
pr A m
Z Z Z
iar valoarea citirii pe mir, ce trebuie aplicat pe teren, va putea fi deter minat cu
relaia:
A RN pr
C C Z
si va fi aplicat pe teren prin ridicarea sau coborrea mirei pn cnd vom putea
citi la firul nivelor citirea C
A
pe mir.
18
PROIECT DE LICENTA
Figura 2.4. Trasarea pe teren a cotelor din proiect si precizia trasarii
Dupa fixarea punctului A la cota din proiect se efectueaza citiri repetate la RN i B din care
vom determina Z
pr
, verificat.
Trasarea cotelor din proiect pe planuri verticale - pe perei, pe cofraje, pe stlpi, se face
prin marcarea direct a orizontului instrumentului. Apoi se msoar, fa de linia trasat n sus sau
in jos diferena de nivel corespunztoare, fixndu-se astfel punctul la cota din proiect.
Pentru trasarea pe teren a cotelor din proiect prin nivelment trigonometric, se calculeaz
unghiul de nclinare al lunetei fa de orizontal sau unghiul zenitai Z al lunetei fa de vertical,
corespunztor diferenei de nivel Z
RN-A
conform figurii de mai jos.
In prealabil se determin distana redus la orizont d
RN-A
ntre reperul nivelitic RN i punctul A,
prin tahimetrie (indirect), din coordonate sau msurare direct cu panglica.
Din figura de mai jos vom obine:
RN A RN A
Z Z Z

RN A
RN A
Z
tg
d

n care: Z
RN
este cota reperului nivelitic, in care se stationeaza
i inaltimea aparatului;
Z
A
- cota punctului trasat.
Figura 2.5. Trasarea cotelor din proiect pe planuri verticale
19
PROIECT DE LICENTA
Principalele erori la trasarea pe teren a cotelor din proiect folosind metoda nivelmentului
geometric sunt:
m
ZRN
- sunt erorile datelor iniiale, adic erorile cotelor reperelor
nivelitice fa de care s-au trasat cotele din proiect;
m
CRN
- eroarea de citire pe mir aezat n reperul nivelitic;
m
CA
- eroarea de aezare a mirei n punctul A din proiect;
m
f
- eroarea de fixare - marcare - pe teren a punctului din proiect;
2 2 2 2 2
A RN RN A
Z Z C C f
m m m m m + + +
unde: mZA este eroarea medie ptratic de trasare pe teren a punctului din proiect A la cota dat
ZA.
Valoarea medie ptratic m
2
Z
a abaterii admise la trasarea punctului din proiect prin
nivelment trigonometric se calculeaza cu relatia:
2
A RN RN A
Z Z Z
m m m

t +
unde: m
ZRN
este eroarea medie n determinarea cotei reperului nivelitic;
m
ZR-N
- eroarea medie de transmitere a diferenei de nivel proiectate.
2.4. Trasarea pe teren a liniilor de panta data si precizia trasarii
Aplicarea pe teren a liniilor de pant dat din proiect se realizeaz prin nivelment
geometric, nivelment trigonometric i cu teuri.
Mai nti se traseaz punctele principale ale liniilor nclinate din proiect i apoi punctele
intermediare.
Trasarea pe teren prin nivelment geometric a liniilor nclinate de pant dat se realizeaz cu
nivelment geometric de mijloc ntre punctele A i B (figura de mai jos), ntre care distana nu este
mai mare de 200 metri.
Citirea C
B
pe mira aezat n punctul B, ce corespunde pantei date I
AB
, este:
'
B B
C C h +
si
' AB AB
h Z Z
unde:
'
' A B
AB
Z C C

AB AB AB AB AB
Z d i d tg
atunci
' B B
C C h
in care: C
A
este citirea pe mir n punctul A;
C
B
- citirea pe mir n punctul B' pe teren;
C
B
- citirea pe mir n punctul B aplicat pe teren conform pantei date;
d
AB
- distana orizontal dintre punctele A i B;
p
AB
- panta proiectat;

AB
- unghiul de pant proiectat;
Z
AB
- diferena de nivel din teren;
20
PROIECT DE LICENTA
Figura 2.6. Trasarea pe teren a liniilor de panta data prin nivelment geometric de mijloc
Z
AB
- diferena de nivel conform pantei proiectate;
h - nlimea ruului btut la panta proiectat.
Pentru trasarea pe teren a liniilor de pant dat prin nivelment geometric de capt,
nivela se aaz n punctul A de cot cunoscut (figura de mai jos) i se aplic punctele
1,2,3,4,... n funcie de diferenele de nivel proiectate conform pantei proiectate (p).
Valorile proiectate citite pe mir n punctele 1,2,3,4,... se determin cu formulele:
1 1 A A
C i Z +
2 2 A A
C i Z +
3 3 A A
C i Z +
M
6 6 A A
C i Z +
Figura 2.7. Trasarea pe teren a liniilor de panta data prin nivelment geometric de capat
unde:
1 1
*
A A
Z p d

2 1 12 1 12
* *
A A A
Z Z Z p d p d + +

3 1 12 23 1 12 23
* * *
A A A
Z Z Z Z p d p d p d + + + +
21
PROIECT DE LICENTA
M

6 1 12 23 56 1 12 56
... * * ... *
A A A
Z Z Z Z Z p d p d p d + + + + + + +
n care: d
A1
, d
12
, d
23
, ..., d
56
sunt distanele pe tronsoanele dintre rui, iar p este panta dat pe care
o trasam pe teren.
Aplicarea ruilor in teren pentru trasarea pantei proiectate se realizeaz ridicnd sau
cobornd mira n fiecare punct astfel nct s putem citi pe mir n punctele 1,2,3,..., 6, valorile C
1
,
C
2
, C
3
,..., C
6
, dup care se bate ruul n aceast poziie a mirei.
Aceast metod permite trasarea i a punctelor intermediare conform pantelor date.
Trasarea liniei de pant dat, folosind nivelmentul trigonometric, se realizeaz cu ajutorul
teodolitului, cu care se aplic unghiul de pant.
Pentru aceasta se staioneaz n punctul de capt al liniei de pant, se msoar nlimea
aparatului i se introduce la cercul vertical unghiul de pant sau Z (n funcie de gradarea
cercului vertical). Ajutorul operatorului se deplaseaz cu mira in fiecare punct de pe traseul marcat
i va ridica sau cobor mira, n fiecare punct, astfel nct operatorul s citeasc pe mir nlimea
aparatului, dup care se vor bate rui la nivelul mirei vizate n fiecare punct.
22
PROIECT DE LICENTA
3.METODE DE TRASARE IN PLAN A PUNCTELOR
CONSTRUCTIILOR
Axele i punctele caracteristice ale construciilor se traseaz pe teren prin diferite metode.
Alegerea metodei de trasare se face in funcie de urmtorii factori:condiiile de msurare,
gradul de accidentare al terenului, obstacolele ce mpiedic vizele, natura obiectului de trasat,
precizia cerut la trasare, modul de realizare al reelei de trasare, aparatura avut la dispoziie.
n funcie de condiiile de mai sus, se poate utiliza una din urmtoarele metode:
metoda coordonatelor polare;
metoda coordonatelor rectangulare;
metoda interseciei unghiulare nainte;
metoda interseciei liniare;
metoda drumuirii poligonometrice;
metoda interseciei napoi.
3.1. Metoda coordonatelor polare
Metoda se recomand n situaiile cnd lucrrile se execut n zone n care sunt posibile
att msurtorile unghiulare ct i cele liniare, iar baza de trasare este alctuit dintr-o drumuire
poligonometric sau reea topografic de construcii. Trasarea pe teren a punctului C se face prin
aplicarea din punctul A al reelei de trasare, a unghiului orizontal din proiect (unghi polar), fa
de latura reelei(direcie de referin) i a distanei D din proiect(raz vectoare).
Valoarea elementelor topografice ce urmeaz a fi trasate se determin n faza de pregtire
topografic cu relaiile generale:
AC
AC
AC
Y
tg
X

AB
AB
AB
Y
tg
X

AC AB

Figura 3.1. Metoda coordonatelor polare
2 2
sin cos
AC AC
AC AC
AC AC
Y X
D X Y

+

unde:
AC C A
X X X
23
PROIECT DE LICENTA
AB B A
X X X
AC C A
Y Y Y
AB B A
Y Y Y
Coordonatele punctelor A i B sunt cunoscute, iar coordonatele punctului C sunt indicate n
proiect.
Trasarea punctului C se efectueaz astfel: se staioneaz cu teodolitul n punctual A i fa
de direcia de referin AB se traseaz unghiul , pe direcia astfel obinut se va aplica distana D,
la captul ei materializndu-se punctual de trasat.
Figura 3.2. Precizia trasarii
Controlul trasrii se poate efectua:
trasarea punctului construciei i din alt punct al reelei de sprijin
trasarea punctului C din punctele reelei de sprijin A i B
trasarea punctului C prin alt metod de trasare
compararea distanelor i unghiurilor dintre punctele trasate, obinute prin msurarea pe
teren cu cele indicate n proiect
Precizia metodei:
Figura 3.3. Principiul calculului preciziei
Dac nu se ine seama de influena erorii punctelor reelei de trasare i a erorii de fixare se
obine:
2 2
C l t
+
24
PROIECT DE LICENTA
n care:
C
-abaterea poziiei punctului C provocat de abaterea de trasare a distanei
D
. Si de
abaterea de trasare a unghiului polar

l
-abaterea longitudinal

t
-abaterea transversal
2 2 2
(sin )
C D
D

+
Trecnd la abateri standard i innd cont i de erorile de poziie a punctelor de sprijin i a
celor de fixare, vom avea:
2
2 2 2
2
C s D f
D

_
+ + +

,
Dar
2 2
C l t
+
innd cont de acest fapt se pot scrie relaiile de determinare a abaterilor standard
longitudinal i transversal:
2 2
l s f
+
2 2
t s f
D

_
+

,
Calculul preciziei necesare a lucrrilor de trasare se face pornind de la relaia:
2
2 2 2 2
2
s D f c
D

_
+ + +

,
Dac abaterea standard a punctelor de sprijin este cunoscut se poate scrie;
2
2 2 2 2
2
D f c s
D

_
+ +

,
Aplicnd principiul influenelor egale ale erorilor:
2
2 2 2
0 D f
D

_


,
i notnd

2 2 2
2
c s
N
vom avea:
2 2
0
3 N
25
PROIECT DE LICENTA
de aici va rezulta:
3
D
N

3
cc
cc
N
D

3
f
N

Dac se consider cunoscut i abaterea standard de fixare vom avea:
2 2
D
D N

_
+

,
n care, de aceast dat,
2 2 2 2
2
c s f
N
Conform principiului influenelor egale vom avea:
2 2
0 D
D

_


,
adic:
2
D
N

2
cc
cc
N
D

Dac se ine seama c precizia de trasare a mrimilor b i D trebuie s fie mai m ic dect
precizia datelor iniiale i c abaterea standard de fixare nu trebuie s exercite o influen prea
mare asupra abaterii standard de trasare a punctului C, adic:
0
2
s

0
0.33
f

2 2 2 2 2
0 0 0 0
0.1
c
+ + +
Deci pentru abaterile standard componente vom avea:

26
PROIECT DE LICENTA
6.2
c
s s

3.1
cc
c
D

3.1
c
D

0.2
f c

La trasarea prin aceast metod trebuie s se in seama de faptul c eroarea de trasare
crete odat cu mrirea distanei de la punctul de sprijin la punctul de trasat i de faptul c latura de
referin trebuie s fie mai lung dect cea de trasat.
3.2. Metoda coordonatelor rectangulare
Aceast metod se aplic n cazul punctelor construciilor situate n apropierea
aliniamentului ce unete dou puncte ale reelei de sprijin (de trasare). Eficiena metodei este
condiionat de poziia punctelor reelei de trasare pe direcia unei axe de coordonate.
Metoda const n materializarea pe teren a punctului C al construciei prin aplicarea unui
segment x n lungul aliniamentului ce unete cele 2 puncte de sprijin A,B, iar din punctul P astfel
obinut a unei perpendiculare de lungime y. Pregtirea topografic const din determinarea
coordonatelor relative x,y.
Figura 3.4. Metoda coordonatelor rectangulare
( ) cos ( ) sin
C A AB C A AB
x x x y y +
( ) cos ( ) sin
C A AB C A AB
y y y x x +
n care: x
A
,y
A
,x
B
,y
B
,-coordonatele punctelor de sprijin
x
c
,y
c
,-coordonatele punctului C

AB
-orientarea aliniamentului AB
Trasarea punctului C prin aceast metod presupune urmtoarele operaii: se aeaz
teodolitul n staie n punctul A i se vizeaz punctul B. Pe acest aliniament n lungul liniei de
vizare se traseaz abscisa x i se materializeaz punctul P, se instaleaz teodolitul n punctul P i
fa de direcia PA se traseaz un unghin de 100
g
pe direcia astfel obinut se va aplica ordonata y
rezultnd poziia pe teren a punctului C din proiect.
Observaii:
direcia de referin pentru trasarea unghiului drept se va alege latura cea mai lung
se alege schema de trasare n aa fel nct |x||y|
Controlul preciziei punctului trasat se poate face prin:
27
PROIECT DE LICENTA
msurarea laturilor construciei rezultate prin trasare i compararea lor cu cele din proiect
trasarea punctului C utiliznd alt schem de trasare mod de control posibil n cazul
reelei topografice de construcii
trasarea punctului C prin alt metod
Precizia metodei.
Abatarea standard de trasare a punctului C va fi provocat de:
abaterea standard s
x
i s
y
de aplicare pe teren a creterilor de coordonate x i y
abaterea standard s

de trasare a unghiului drept

abaterea standard s
e
de centrare a teodolitului
abaterea standard d reducie s
r
abaterea standard s
f
de fixare pe teren a punctului
abaterea standard s
s
ale punctelor de sprijin, putdu-se scrie relaia:
2
2 2 2 2 2 2 2 2
c s x y e r f
y

_
+ + + + + +

,
sau dac mai nti se traseaz ordonata y :
2
2 2 2 2 2 2 2 2
c s x y e r f
x

_
+ + + + + +

,
n care:
1
2
e
e x
D

_


,
'
2
r
e x
D

unde: e-eroarea de centrare a instrumentului n punctul A
e-eroarea de reducie n punctul P
D-distana orizontal dintre punctele de sprijin A i B
Dac se consider c poziia pe teren a punctului C rezult prin mbinarea metodei
aliniamentului, pentru trasarea punctului P i a metodei coordonatelor polare, pentru trasarea din
punctul P a punctului C, abaterea standard s
c
se va determina cu relaia:
2 2 2
c ma mp
+
unde: s
ma
- abaterea standard la trasarea punctului P prin metoda aliniamentului;
s
mp
- abaterea standard la trasarea punctului C prin metoda aliniamentului.
Dar innd seama c:
2 2 2 2 2 2 2
ma L s v foc e f r x
+ + + + + +
28
PROIECT DE LICENTA
2
2 2 2
mp T s y f
y

_
+ + +

,
va rezulta:
2
2 2 2 2 2 2 2 2
2
c s v foc y e r f x
y

_
+ + + + + + + +

,
unde: s
s
abaterea standard a punctelor de sprijin
s
v
abaterea standard de vizare
s
foc
abaterea standard datorat schimbrii focusrii lunetei la vizarea succesiva a punctelor
A i P
s
x
,s
y
abaterea standard de trasare a creterilor de coordonate x i y
s

abaterea standard de trasare a unghiului drept
s
f
abaterea standard de fixare a punctului C
3.3.Metoda interseciei unghiulare nainte
Metoda interseciei unghiulare nainte aparine procedeelor clasice de aplicare pe teren a
punctelor caracteristice a construciilor proiectate.
Figura 3.5. Metoda intersectiei unghiulare inainte
Procedeul este recomandat la trasarea axelor principale din puncte de microtriangulaie i
n general n situaiile n care este foarte dificil msurarea distanelor din punctele de sprijin spre
punctul trasat.
Poziia pe teren a punctului C se obine prin aplicarea unghiurilor orizontale a i b.
Pregtirea topografic a proiectului n vederea trasrii presupune calcularea unghiurilor orizontale
utiliznd coordonatele rectangulare cunoscute ale punctelor de sprijin A i B i cele ale punctului
proiectat C. Calculul se face cu relaiile:
AC
AC AC
AC
Y
tg
X

29
PROIECT DE LICENTA
AB
AB AB
AB
Y
tg
X

BC
BC BC
BC
Y
tg
X

200
g
BA AB
+
AB AC

BC BA

Controlul corectitudinii calculului se poate face determinnd unghiul orizontal g:
CA CB

i verificnd respectarea condiiei:
200
g
+ +
Trasarea se poate face utiliznd un singur teodolit sau doua teodolite.
n primul caz se instaleaz teodolitul n staie n punctul A i fa de direcia AB se aplic
unghiul a, direcia rezultat se materializeaz pe teren prin rui(1i 2)punctului C. Se deplaseaz
teodolitul n punctul C ise traseaz unghiul b rezultnd pe teren punctele 3 i 4
poziia pe teren a punctului C se va gsi la intersecia unor srme ntinse ntre cele 4 puncte.
Dac se utilizeaz doua de aceeai precizie , instalate simultan n punctele A i B se
traseaz concomitent unghiurile a i b, poziia punctului C rezultnd fie la intersecia firelor
ntinse ntre punctele1-2 i 3-4 fie prin dirijarea de catre operatorii celor doua teodolite a unui
lucrtor pn cnd direcia A-C va intersecta direcia B-C, aceast modalitate de trasare este
posibil la distane relativ mici (150 m.)
Figura 3.6. Controlul trasarii
Pentru controlul trasrii se poate proceda astfel:
30
PROIECT DE LICENTA
se traseaz punctul C prin intersecia unghiular nainte multipl (trasarea se efectueaz din
3 sau mai multe puncte de sprijin), cnd pe teren se va obine un triunghi de eroare. Poziia corect
a punctului C se va gsi n centrul de greutate al acestui triunghi;
se msoar cu precizie unghiurile a
i
i b
i
trasate i se compar cu cele calculate,diferena
dintre ele trebuind s nu depeasc abaterea admis la trasarea unghiurilor.
Precizia trasrii:
Abaterea standard s
c
a poziiei punctului C este provocat n principal de abaterile standard s
s
ale
datelor iniiale, de abaterea standard a interseciei nainte s i de abaterea de fixare s
f
a punctului
trasat C, putnd fi scris relaia:
2 2 2 2
c s f
+ +
3.4. Metoda interseciei liniare
Metoda interseciei liniare se recomand la trasarea punctelor construciilor aflate n
apropierea punctelor reelei topografice de sprijin, pe teren plan, fr obstacole. Aceast metod se
poate utiliza i la trasarea n plan a axelor n halele industriale, precum i la montaj.
Poziia pe teren a unui punct al construciei se obine prin aplicarea, din punctele A i B ale
bazei de trasare a distanelor a i b.
Figura 3.7. Metoda intersectiei liniare
Pregtirea topografic presupune calcularea, din coordonatele rectangulare ale punctelor A
i B ale reelei de sprijin i din coordonatele punctului proiectat C, a distanelor orizontale a i b.
2 2
AC AC
a X Y +
2 2
BC BC
b X Y +
Trasarea se efectueaz cu ajutorul benzilor de oel n lungime maxim de 20...24 m.
Aplicarea distanelor orizontale a i b se poate face concomitent sau prin trasarea pe teren de arce
de cerc de raz a i b, din puntele A i B, cu aceeai rulet. La intersecia acestor arce de cerc se va
gsi punctul C.
Controlul trasrii se realizeaz prin msurarea pe teren a laturii C
1
C
2
a construciei trasate
i compararea ei cu cea din proiect:
( )
max pr mas
l l
n care
max
reprezint abaterea maxim admis.
31
PROIECT DE LICENTA
Figura 3.8. Controlul trasarii
Precizia metodei.
Figura 3.9. Elementele pentru stabilirea preciziei
Pentru a determina abaterile standard longitudinal s
L
i transversal s
T
este necesar s se
stabileasc ecuaiile de determinare ale segmentelor q i l.
1 k D +
2
2 2
k L D
D
+

2 2 2
k a q
2 2 2
l b q
2 2 2 2
b a l k
32
PROIECT DE LICENTA
2 2
( 1)( 1) k k a b +
Unde k+l=D
D
b a l k
2 2
2 2

De unde
2 2 2
2 2 2
k l k l D a b
k
D
+ +
+
2 2 2 2 2 2
2 2 2 2 2
k l l k D b a D b a
l
D D D
+ +
+ +
2
2 2 2
2 2 2
2
D b a
q b l b
D
_ +
t

,
Obinem pentru abaterea standard longitudinal:
2 2
2 2
L b a
b a
D D

_ _
t +

, ,
Relaia de determinare a abaterii standard transversals
T
:
( )
2 2
2 2
2
2 2
2 2
2 2 2
2 2
2
b a
T
b a
b l l
D D
b l

_ _
+

, ,

sau
2
2 2
2 2
1
T b a
b a
b l l
D D
b l

_ _
+

, ,

3.5. Metoda interseciei unghiulare napoi

Metoda interseciei unghiulare napoi se utilizeaz la trasarea cu precizie a unor puncte
situare n zone greu accesibile, precum centrele infrastructurilor podurilor sau punctele
fundamentale ale ploturilor barajelor de beton.
Trasarea prin aceast metod presupune urmtoarele etape:
se traseaz provizoriu punctual C, de trasat, ale crui coordinate sunt indicate n proiect, prin
metoda coordonatelor polare, metoda interseciei liniare sau prin alt metod, obinndu-se pe
teren un punct apropiat C se staioneaz cu teodolitul n punctual C trasat provizoriu i se
msoar unghiurile orizontale g
1
,g
2
,g
3
prin metoda seriilor, efectund 3-4 serii
se calculeaz coordonatele punctului C, prin retrointersecie se calculeaz reduciile(coreciile) ce
trebuie aplicate n punctul C, pentru a se obine poziia pe teren a punctului C.
Dac se aplic reducii polare elementele de trasat vor fi:
33
PROIECT DE LICENTA
2 2
' '
'
C C C C
C C X Y +
' ' C C C E

n caz c se opteaz pentru corecii rectangulare, elementele de trasat se vor obine cu
relaiile:
' C C
x X X
' C C
y Y Y
n care: X
C
,Y
C,
reprezint coordonatele pate ale punctului C;
X
C
,Y
C
, sunt coordonatele punctului C trasat provizoriu.
Figura 3.10. Metoda intersectiei inapoi
Aplicarea acestor corecii se face astfel:
n cazul reduciilor polare se staioneaz cu teodolitul n punctul C, se traseaz, cu luneta
n poziia I, unghiul orizontal a, fa de direcia CE, iar pe direcia rezultat se va aplica distana
orizontal CC.
n cazul reduciilor rectangulare- cu teodolitul instalat n punctul C se vizeaz punctul A,
avnd introdus la cercul orizontal citirea
CE
, se rotete luneta pn cnd se va obine la cercul
orizontal citirea 0
g
00
c
00
cc
; aceast direcie coincide cu axa OX a sistemului rectangular de axe, pe
ea aplicndu-se corecia x; perpendicular pe aceast direcie se aplic corecia x.
Precizia metodei
Abatarea standard
C
de trasare a punctului C se avalueaz utiliznd relaia de principiu:
( )
2 2 2 2 2
1 2 3
1
3
c f
t + + + +
34
PROIECT DE LICENTA
unde: - abaterea standard de trasare a punctului C prin intersecie napoi, provocat de erorile
medii de msurare a unghiurilor
1
,
2
,
3;

1
,
2
,
3,
- abaterile standard datorate erorilor de poziie reciproc a punctelor A, B i E

1
- abaterea standard de fixare.
Abaterile standard
1
,
2
,
3,
se determin cu relaiile:
1
a
e
a

2
b
f
b

3
c
g
c

Dac se accept c:
1
a b d
a b d T


Figura 3.11. Stabilirea preciziei la metoda intersectiei unghiulare inapoi
vom avea:
2 2 2 2 2
2
1
( )
3
c f
e f g
T
+ + + +
Pentru determinarea abaterii standard se poate utiliza relaia:
2 2 2 2 2
1 1 1 1 2
1
( ) d a b
N
+ +
unde:
1
- abaterea standard de msurare a unghiurilor
1
,
2
,
3
, n punctul C dup compensarea
n staie a direciilor orizontale msurate
a
1
,b
1
,d
1
sunt laturile triunghiului ABE format n jurul punctului C. Acest triunghi se
obine prin aplicarea pe direcia vizelor din punctul C a valorilor l
1
,l
2
,l
3
.
1
cc
r
g

2
cc
r
e

3
cc
r
f

N-dublul suprafeei triunghiului de calcul ABE

3.6. Metoda drumuirii poligonometrice
35
PROIECT DE LICENTA
Punctele de trasat C
1
,C
2
,C
3
,... ale construciei ce trebuie realizate se includ ntr-o drumuire
proiectat care se poate sprijini la capete pe punctele reelei de sprijin A,D.
Aceast metod este recomandat la trasarea axelor drumurilor i cilor ferate, la trasarea axelor
galeriilor, a canalelor magistrale i a reelelor tehnico-edilitare.
Pregtirea topografic presupune determinarea distanelor d
1
,d
2
,d
3,
... i a unghiurilor
orizontale
1
,
2
,
3
... Calculul se face n funcie de coordonatele cunoscute ale punctelor de
sprijin A, B, D. E i de coordonatele din proiect ale punctelor C
1
,C
2
,C
3
.
Trasarea se face prin metoda coordonatelor polare aplicnd succesiv pe teren punctul C
1
(din punctul de sprijin A, fa de direcia de referin AB), C
2
(din punctul C
1
trasat anterior,
aplicnd
2
i d
2
). Pentru control, trebuie ca punctul D trasat din C
3
s coincid cu poziia pe teren
a punctului corespunztor din reeaua de sprijin( iar unghiul
5
care sa va msura din punctul D s
coincid cu cel determinat din coordonate ).
Figura 3.12. Metoda drumuirii poligonometrice
n cazul trasrii axelor galeriilor este posibil ca trasarea s nceap concomitent din cele 2
capete ale galeriilor, strpungerea acesteia efectundu-se undeva pe traseul drumuirii proiectate.
Precizia metodei.
Abaterea standard admis la trasarea punctelor prin aceast metod se obine n funcie de
abaterea maxim admis:
n cazul drumuirilor poligonometrice suspendate (n vnt ), cnd punctul cel mai slab este
la captul drumuirii vom avea:
...
2 3

_
t

,
n cazul drumuirilor poligonometrice sprijinite la capete punctul cel mai slab de determinat
se gsete la mijlocul drumuirii, abaterea standard de poziie a acestui punct fiind egal cu jumtate
din abaterea standard a punctului final:
0.5
s

n acest ultim caz, cel mai des ntlnit n activitatea practic i cel mai de preferat, abaterea
standard efectiv
s
se poate obine:
n cazul drumuirilor poligonometrice ntinse( unghiurile
1
200
g
) cu relaia:
2
2 2
3
[ ]
12
s d
n
d

_ +
+

,

n cazul drumuirilor poligonometrice ncovoiate, cu relaia:

36
PROIECT DE LICENTA
2
1
2 2 2
,
1
n
s d i g
i
D

_
+

,

n aceste relaii:
d
abaterile standard de trasare ale distanelor d;

abaterea standard de
trasare a unghiurilor orizontale; D
i,g
distana de la punctul i pn la centrul de greutate al drumuirii
ncovoiate; n - numrul laturilor drumuirii
3.7. Metoda aliniamentului
Metoda aliniamentului face parte din categoria metodelor de baz pentru trasarea n plan a
punctelor construciilor, fiind utilizat la trasarea punctelor pe axele rectilinii ale construciilor
(poduri, baraje, poduri rulante, tuneluri ) ca i la montajul subansamblelor liniilor tehnologice.
Aceast metod poate fi privit ca o variant a metodei coordonatelor polare. Punctul C de
trasat se va gsi pe aliniamentul AB, format din punctul de staie al instrumentului A i punctul de
orientare B.
Figura 3.13. Metoda aliniamentului
Trasarea presupune, ca prim etap, identificarea sau materializarea pe teren a
aliniamentului AB. Se instaleaz apoi teodolitul n punctul A se vizeaz inta de vizare din
punctul B, n aliniamentul optic astfel creat aplicndu-se distana D, corespunztoare punctului C
de trasat.
Precizia metodei
Abaterea standard
c
de trasare a punctului C este provocat de abaterea standard
1
de realizare a
aliniamentului AB, de abaterea standard
2
de trasare a distanei D i de abaterea standard
f
de
fixare a punctului C, conform relaiei:
2 2 2 2
1 2 c f
t + +
Abaterea standard de realizare a aliniamentului se poate calcula utiliznd expresia:
2 2 2 2 2 2
1
2
s e r v foc CE
t + + + + +
n care:
s
- abaterea standard a punctelor de sprijin;

e
- abaterea standard de centrare;

r
- abaterea standard de reducie;

v
- abaterea standard de vizare;

foc
- abaterea standard de focusare;

CE
- abaterea standard datorat condiiilor exterioare.
3.8. Abaterea standard de centrare
37
PROIECT DE LICENTA
Din cauza erorii de centrare, teodolitul va fi aezat n staie n punctul A n loc de A, n
locul aliniamentului AB fiind materializat aliniamentul AB. Aceasta va duce la deplasarea
punctului de trasat C n C, cu abaterea CC=
E
.
Vom avea:
1 cos
E
D
e
S

_


,
Se observ c influena erorii de centrare
E
crete cu ct distana D este mai mic i cu ct
distana S i eroarea de centrare a teodolitului e sunt mai mari.
n ipoteza c e, D i S sunt constante, iar este variabil, se observ c
E
are valori
maxime pentru =0
g
i =200
g
. De aici se poate concluziona c trebuie s se acorde o atenie
deosebit centrrii teodolitului, n special pe direcie perpendicular pe aliniament.
Figura 3.14. Influenta erorii de centrare a teodolitului
Abaterea standard
E
de construire a aliniamentului, provocat de eroarea de centrare a
teodolitului va fi:
2
2
2
2
0
1
cos
2
E
D
e
S
d

iar dup integrare:
1
2
E
e D
S

_


,
3.9. Abaterea standard de reducie(centrare a semnalului vizat)
Abaterea standard de reducie apare din cauza erorii de instalare e a intei de vizare
deasupra punctului B, de capt al aliniamentului.
38
PROIECT DE LICENTA
Figura 3.15. Influena erorii de reducie
Datorit acestui fapt se va construi aliniamentul eronat AB, iar n locul punctului C pe
teren va fi aplicat punctul C, cu abaterea
r
=CC.
' cos '
r
D
e
S

n care: e i caracterizeaz eroarea de reducie
S-lungimea total a aliniamentului
D-distana dintre punctul de trasat i punctul de staie
Influena erorii de reducie crete cu ct D este mai mare i este maxim cnd =0
g
sau
=200
g
. Abaterea standard de reducie n punctul C, provocat de eroarea de reducie e, va fi:
2 2 2
2 2
2
0
'
cos ' '
2
r
e D
d
S

Sau dup integrare:

S
D e
r
2
'

Dac se accept c ee, influena comun a acestor dou erori asupra abaterii standard de
realizare a aliniamentului va fi:
2 2
2
2 2 2
2
er e r
e S D D
S S

1

_ _
+ +
1

, ,
1
]
3.10. Abaterea standard de vizare
innd seama c la realizarea aliniamentului se vizeaz de 2 ori, o dat pe marca de vizare
din captul aliniamentului i apoi pe inta de vizare care materializeaz punctul C de trasat,
valoarea liniar a abaterii standard de vizare se determin cu relaia:
3
30 2
0.21 10
cc
v cc
D D
M M

39
PROIECT DE LICENTA
n care: M-mrirea lunetei
r
cc
=206265
Abaterea standard de focusare.
Aceast abatere standard apare datorit vizrii unor puncte situate la distane diferite fat
de teodolit, operaii care presupun modificarea focusrii lunetei. Pentru teodolitele optice de
precizie mrimea acestei erori a fost determinat pe cale experimental obinndu-se valori de
1
cc
...2
cc
. Valoarea liniar a abaterii standard de focusare este dat de relaia:
cc
foc
foc cc
D

3.11. Abaterea standard de fixare

Precizia de fixare pe teren a punctului fixat C este afectat de modalitatea de transmitere pe
vertical la nivelul terenului (pardoseal, fundaie, mprejmuire), a intei de vizare 9 dac nu este
posibil vizarea la baza intei) i de procedeul de marcare ales.
Cnd este posibil vizarea la baza intei pentru vizare se pot folosi fiee, cuie, ace, fire.
Abaterea standard datorat condiiilor exterioare este provocat n special de refracia
atmosferic lateral. Aceasta apare din cauza variaiei temperaturii aerului pe direcia
aliniamentului. Pe antierele de construcii, aceast variaie poate atinge valori de 0.3

C/ metru,
afectnd puternic poziiile punctelor trasate pe aliniament.(pentru un aliniament de 300 m, poziia
unui punct din mijlocul aliniamentului , stabilit dimineaa i seara, difer cu 5 mm.).
Reducerea influenei refraciei laterale se poate face prin trasarea repetat a punctelor n
diferite momente ale zilei, lundu-se n consideraie media determinrilor i avnd n vedere ca
linia de vizare s treac la distane mai mari de 1...2 m. de perei, fundaii sau stlpi.
3.12. Metoda interseciei reperate
Este utilizat la trasarea i retrasarea punctelor caracteristice ale construciilor. n principiu,
poziia unui punct se obine la intersecia a 2 aliniamente materializate n afara construciei.
Aliniamentele pot fi realizate optic sau mecanic, cu ajutorul unor fire. n funcie de unghiul de
intersecie a aliniamentelor se deosebesc 2 cazuri.
3.12.1. Aliniamentele se intersecteaz n unghi drept
Aceasta variant a metodei este utilizat la trasarea construciilor civile (fundaii, ziduri ) i
industriale (fundaii de hale , stlpi ). Aliniamentele se fixeaz pe mprejmuirile de trasare.
Figura 3.16. Trasarea punctelor Figura 3.17. Imprejmuirea de trasare
40
PROIECT DE LICENTA
Trasarea.
Pentru aplicarea pe teren a punctului C cele 2 aliniamente se materializeaz pe teren, dup
caz, mecanic, prin intersecie de fire, sau optic, prin utilizarea simultan a 2 teodolite. La
intersecia aliniamentelor se va fixa pe teren punctul C.
3.12.2. Aliniamentele se intersecteaz sub un unghi oarecare
Acest caz de intersecie reperat este ntlnit n special la trasarea punctelor situate pe axele
podurilor.
Trasarea
Pentru trasarea punctului C
1
situat pe axa podului se vor utiliza aliniamentele A-S
1
i B
1
-
S
1
, materializate la capete prin pilatri. Se vizeaz simultan cu 2 teodolite, instalate n punctele A
1
i B
1
mrcile de vizare fixate pe pilatrii S
1
i S
1
, materializndu-se optic cele 2 aliniamente , la
intersecia crora se va afla punctul C
1
.
In mod asemntor, poziia pe teren a punctului C
2
se va obine la intersecia
aliniamentelorA
2
-S
2
i B
2
-S
2
(pe pilatrii A
2
i B
2
se vor fixa teodolite, iar pe pilatrii S
2
si S
2
mrci de vizare).
Precizia metodei
Abaterea standard de trasare a punctului C se determin cu relaia:
2 2 2
1 2 c f
+ +
n care:
1
,
2
abaterile standard de construire a celor 2 aliniamente care se intersecteaz;

f
abaterea standard de fixare
Figura 3.18. Aliniamentele se intersecteaz sub un unghi oarecare
41
PROIECT DE LICENTA
4. LUCRRI TOPOGRAFICE LA PROIECTAREA I EXECUIA
CONSTRUCIILOR HIDROTEHNICE, DRUMURI SI CONSTRUCTII
CIVILE SI INDUSTRIALE

4.1. Elaborarea planului general de trasare
Planul general de trasare constituie documentul de baz pentru aplicarea pe teren a
proiectului construciei.
El se ntocmete n general la scara planului de situaie al ansamblului proiectat,
urmarindu-se s cuprind urmatoarele date de trasare:
reeaua topografic de trasare
axele construciilor
coordonatele colurilor cldirilor
schie de reperaj
Calculul acestor coordonate este favorizat de faptul c laturile reelei topografice de
construcie sunt paralele cu cele mai multe dintre axele principale i de baza ale construciilor; se
utilizeaz procedeul grafo-analitic; pentru construciile n situatia prezentat este suficient s se
obin grafic coordonatele unui numr minim de puncte caracteristice ale construciilor, celelalte
urmnd a fi determinate analitic in funcie de dimensiunile construciilor i distanele dintre ele.
Pentru construciile care au axele rotite fa de reeaua de construcie se determin
orientrile acestora din coordonate obinute grafic pentru o pereche de puncte de pe acelai
aliniament coordonatele punctelor principale ale construciilor calculandu-se printr-o drumuire
pe contur si axe.
42
PROIECT DE LICENTA
Figura 4.1. Coordonatele colurilor cldirilor proiectate
Coordonatele colurilor cldirilor proiectate se vor determina astfel:
se vor determina grafic pentru unul din colurile cldirii coordonatele X, Y in sistem local
pentru celelalte coluri ale cladirii coordonatele se vor determina analitic cu
formulele:
*cos
i j i j i j
X X D

+
*sin
i j i j i j
Y Y D

+
unde: D
i-j
este latura reelei;
Q
i-j
este orientarea fa de reeaua de trasare.
Coordonatele astfel calculate se nscriu sub form de fracie: x/y pe planul general de
trasare n dreptul punctelor de care aparin.
4.2. Axele construciilor civile i industriale
Pe planul general de trasare sunt reprezentate toate axele construciilor, acestea
determinnd formele lor geometrice. n proiectare i execuie se au n vedere urmatoarele tipuri de
axe:
axe principale: axa longitudinala 1-1, axa transversal 2-2 - sunt axe de simetrie ale
construciilor sau cldirilor;
axe de baz: sunt cele care formeaz conturul exterior al cldirilor;
axe intermediare: din interiorul cldirii sau construciei (axele fundaiilor interioare
continue, axele de dispunere a fundaiilor de stlpi)
n practica, axele de baz sunt cele care se aplic pe teren, axele principale utilizndu-se,
de regul, n cazul construciilor cu o configuraie complex i care ocup suprafee mari. Este
evident c de modul n care axele sunt aplicate pe teren, deci de precizia cu care au fost trasate i
marcate, depinde poziionarea corect pe teren a construciilor proiectate.
4.3. Trasarea i marcarea axelor
43
PROIECT DE LICENTA
Pentru cldirile i construciile mari,cu forma complex, se ncepe cu trasarea axelor
principale, iar pentru cele simple se traseaz axele de baz, care dau direct conturul obiectelor.
Figura 4.2. - Punctele caracteristice ale unei constructii
meme 20
Axele se concretizeaz prin punctele de intersecie ntre ele, care sunt considerate puncte
caracteristice principale ale obiectivelor de construit, i care n urma pregatirii topografice au
coordonate plane n sistemul de referin al reelei de construcii.
Punctele principale se aplic pe teren prin una din metodele de trasare cunoscute fa de
reeaua topografic de construcii.Punctele secundare care ntregesc planul cldirii sau construciei
se traseaza in raport de punctele caracteristice principale, marcate deja pe teren( puncte
caracteristice principale 1, 2, 3, 4, celelalte puncte din contur sunt secundare ).Acestea evideniaza
contururile construciilor.
Deoarece stabilitatea punctelor aplicate pe teren n zona spturilor pentru fundaii este
afectat de lucrrile de terasamente, axele se marcheaz prin cte dou borne la ambele capete,
amplasate n locuri ferite de distrugere. De regul reperele definitive ale axelor se marcheaz la
distane de ( H+ 3...5 )m. Fa de gropile sau anurile fundaiilor i de minim 10 ori adncimea de
batere a piloilor de fundaii.Aceste borne definitive pot fi utilizate i ca repere de nivelment, ele
fiind integrate in reeaua de trasare altimetrica.
4.4. Trasarea fundaiilor i lucrri pentru montarea cofrajelor
n practica construciilor industriale i civile tipurile de fundaii cel mai des folosite sunt:
fundaiile continue, pentru cele mai multe dintre construciile civile fundaiile pahar i bloc,
pentru montajul stlpilor prefabricai( din beton armat, respectiv metalici) fundaiile speciale
(blocuri masive tip platforma, piloi ) pentru montajele de utilaje, instalaii i maini
Trasarea fundaiilor continue se realizeaz pornind de la axele construciei marcate pe
mprejmuiri; de o parte i de alta a cuielor care marcheaz axele se aplic cu ruleta segmentele ce
alctuiesc limea fundaiei l
f
, iar capetele se marcheaz tot cu cuie.
La intersecia srmelor ntinse ntre cuiele de marcaj se obin punctele care definesc
conturul fundaiei. Prin proiectarea acestora la sol cu ajutorul firelor cu plumb se va obine
conturul fundaiei care poate fi materializat cu rui din lemn, sau, de preferat, cu scnduri aliniate
44
PROIECT DE LICENTA
i fixate la sol pe rui din lemn , acest procedeu oferind posibilitatea sprii fundaiilor cu
margini drepte.
Groapa de fundaie se consider terminat dac abaterile constatate la verificarea laimii i
adncimii nu depesc abaterile admise n proiect. Abaterile admise se stabilesc pe baza
condiiilor tehnice ale construciei i de regul nu depaesc 3-5 cm.
Sptura n groapa de fundaie se oprete cu circa 10- 20 cm. mai sus dect cota proiectat a
tlpii fundaiei, diferena urmnd a fi evacuat n timpul compactrii i nivelrii pmntului.
Controlul n timpul spturii se face cu ajutorul teurilor cu coad lung care trebuiesc s
ajung pe aceeai linie de vizare cu marginea superioar a scndurilor mprejmuirii. Controlul final
al cotei proiectate din groapa de fundaie se face prin nivelment geometric.
Dup executarea gropilor pentru fundaiile turnate monolit se procedeaz la executarea
cofrajului, n interiorul cruia se monteaz armturile i se toarn betonul.
4.5. Trasarea fundaiilor pentru stlpi
Fundaiile pentru stlpii prefabricai din beton armat i metalici sunt fundaii proprii
fiecrui stlp(de tip pahar, respectiv bloc).
De precizia cu care sunt trasate pe teren i executate depinde calitatea lucrrilor ulterioare
de montare a stlpilor i a celorlalte elemente prefabricate ale construcieigrinzi, panouri).
Erorile n executarea fundaiilor pot influena negativ i uneori iremediabil stabilitatea
construciei.
Trasarea se face fa de axele principale, longitudinale i transversale.
Trasarea gropilor de fundaie se face cu ajutorul unor mprejmuiri mici, poziionate i
executate faa de axele irurilor de stlpi, pe ele trasmiandu-se axele longitudinale i transversale
ale fundaiilor, de pe mprejmuirea principal; faa de aceste marcaje de axe se aplic pe
mprejmuirea mic dinstanele din proiect pn la marginile gropii de fundaie i contururile
fundaiei.
Punctele cu acelai numr de pe laturile opuse ale mprejmuirii mici se unesc prin srme
subiri, iar interseciile acestora se proiecteaz la sol cu fire cu plumb, obinndu-se contururile
gropii i ale diferitelor pri ale fundaiei, care se marcheaz prin rui.
Trasarea n nlime se face n raport cu reperele de nivelment de execuie din antier.
Figura 4.3. - Trasarea fundailor pentru stlpi
4.6. Trasarea zidurilor
45
PROIECT DE LICENTA
Dup executarea fundaiilor continue urmeaz realizarea zidriei; pentru aceasta, pe capre
sau pe mprejmuiri se aplic, fa de marcajul axei fundaiei, elementele corespunztoare axelor
zidului; se ntind srme ntre punctele rezultate, iar interseciile se proiecteaz cu fire cu plumb
rezultnd astfel direciile de executare a zidului.
4.7.Trasarea si montarea stlpilor prefabricai
Executarea lucrrilor pregatitoare:
numerotarea stlpilor conform axelor de montaj
trasarea pe stlpi a unor repere axiale rizuri la baza 8 pentru montajul n plan i la partea
superioar 8 pentru vertizalizarea stlpului , precum i un riz orizontal 9 la baza pentru
determinarea cotei de montaj, faa de care se monteaz pe stlpi restul elementelor
plantarea la nivelul cotei proiectate a fundaiilor, reperilor topografici pe care se transpun
cu teodolitul axele longitudinale i transversale ale fundaiilor fiecrui stlp 8
Iniial se realizeaz fundaiile stlpilor efectundu-se verificarea poziionrii n plan a
fiecrei fundaii cu teodolitul fa de axele principale ale construciei.
Abaterea maxim admis a axelor fundaiilor fa de poziia lor proiectat este de 5 mm.
Verificarea montajului fundaiilor n nalime se face prin nivelment geometric, iar abaterea
maxim admis a suprafeelor de sprijin fa de cotele din proiect este de 3 mm.
Sub stlpi de beton armat se utilizeaz fundaii de tip pahar, iar sub stlpi metalici n
fundaiile de beton se monteaza n prealabil plci metalice de sprijin, prin care trec buloanele de
ancoraj pentru prinderea stlpului.
Dup montajul fundaiilor se ntocmete schema de execuie n plan i n nalime cu
dimensiunile reale obinute din masurtori , inclusiv paralelismul pereilor paharului cu axele
longitudinale si transversale ale fundaiei.
Apoi urmeaza betonarea fundaiei.
Montajul stlpilor de beton armat comporta urmatoarele:
se aduce fundul paharului la cota proiectata prin turnarea stratului de egalizare
se introduce stlpul n pahar i se manevreaza pn se obine coincidena rizurilor 8-8
se verticalizeaza stlpul cu firul cu plumb cu nivele independente de lungimi 1.5-2 m., sau
prin plonjarea lunetei teodolitului cel puin prin dou direcii perpendiculare
se verific montajul stlpului n plan i n vertical, apoi se betoneaz prin turnarea de
mortar de ciment ntre stlp i pahar.
46
PROIECT DE LICENTA
Figura 4.4. - Montarea stlpilor ce susin calea de rulare a macaralei podului rulant
A-stlp prefabricat din BA 6-grinda cii de rulare
B- stlp metalic 7-ina de rulare
1-fundaie tip pahar 8, 8-rizuri axiale verticale
2-repere topografice 8-rizuri axiale marcate pe repere topografice
3-stlp de BA 9-riz orizontal
3-papucul stlpului metalic 10-buloane de ancorare
4-paharul stlpului de BA 11-placa de sprijin a stlpului metalic
5-consola 12-strat de egalizare
La montajul stlpilor metalici, fiecare stlp se aeaz n fundaia pregatit astfel ca
buloanele de ancoraj s intre n orificiile sabotului 3, iar reperele 8 s corespund cu 8. n
nalime prin nivelment geometric se traseaz plcile de sprijin la cota proiectat 9, abaterea
admis fiind de 2-3 mm.Concomitent se determin cota reperului 9, fa de care se traseaz
nalimea h pentru grinda cii de rulare. Montajul pe vertical se face la fel ca la stlpul de beton
armat.
4.8. Lucrari topografice la montajul elementelor prefabricate
Prin procedee specifice topografiei inginereti se asigur montajul n poziie corect a
panourilor prefabricate i a stlpilor prefabricai precum i determinarea abaterilor elementelor
acestora n vederea corectrii poziiei n plan n timpul execuiei.
47
PROIECT DE LICENTA
4.8.1. Procedeul vizrii laterale cu teodolitul
Procedeul vizrii laterale cu teodolitul se utilizeaz n special la verificarea corectitudinii
montajelor de panouri prefabricate i a irurilor de stlpi.Y
4.8.1.1. n cazul panourilor prefabricate
Procedeul const n determinarea distanelor orizontale de la un plan vertical la cele patru
coluri ale fiecrui panou montat; aceste distane se citesc pe mirete aezate orizontal n colurile 1,
2, 3, 4 ale panoului prefabricat montat.
Figura 4.5. - Procedeul vizrii laterale cu teodolitul
Planul vertical de referin este realizat prin bascularea lunetei teodolitului instalat n
punctul A al aliniamentului A-B, paralel cu axa panourilor A-B, cnd aceasta vizeaza mireta
aezat n punctul B. Baza A-B se materializeaz la distana L2 m. Fa de reperele axiale care
definesc axa A-B. Prin plonjarea lunetei se efectueaz pe mirete citirile C1,C2,C3,C4 ( citirile se
execut n dreptul firului reticular vertical, care intersecteaz mireta aezat cu gradaia zero la
panou; n prealabil teodolitul a fost instalat pe aliniamentul auxiliar n A- i s-a vizat inta
instalat pe acelai aliniament n B-; se nclin luneta ctre miretele amplasate n colurile
panourilor prefabricate ), reprezentnd distanele orizontale de la planul vertical ce trece prin baza
A-B pn la colul panoului. Abaterile colurilor panoului fa de poziia proiectat se determin
cu relaia:
2
i i
b
Cm L +
unde Cm
i
reprezint citirea medie pentru colul i(i=1, 2, 3, 4), facut din citirile pe miret executate
n ambele poziii ale lunetei ,iar b grosimea panoului.
Dac abaterile
i
se ncadreaz n abaterile maxime admise la montaj, se consider ca
definitiv poziia panoului, iar dac toleranele sunt depite se iau msuri de corectare a poziiei
panoului. Abaterea standard de determinare a valorilor
i
este dat de relaia :
i L Ci b
t + +
in care:
L
= 0.5mm.

b
= 1mm.
48
PROIECT DE LICENTA

Ci
este abaterea standard a citirilor, reflect influenele erorilor de centrare a aparatului i
a semnalului vizat, ale vizrii, de estimare a citirilor pe mirete i de calare.
Observatii:
pentru a se crea posibilitatea vizrii comode la diferite nivele ale construciilor se
recomanda ca punctele A i B s fie amplasate la distane de 25m.-30m. De pereii frontali ai
construciei.
pentru mrirea preciziei de determinare a abaterilor colurilor panourilor se pot efectua
determinri cu teodolitul instalat alternativ n punctele A i B.
4.8.1.2. n cazul verificrii montrii stlpilor prefabricai
Acest procedeu aplicat la verificarea montrii stlpilor prefabricai permite obinerea de
informaii referitoare la verticalitatea unui ir de stlpi fa de planul vertical de referin; pentru a
putea stabili verticalitatea absolut a fiecrui stlp va trebui s se practice acelai procedeu pe
ambele axe de montaj ale irurilor de stlpi,adic pe axele longitudinale, apoi pe cele transversale
direcia i mrimea eventualei nclinri a unui stlp fiind rezultanta compunerii abaterilor de la
vertical,determinate pe cele dou direcii perpendiculare.
Figura 4.6. - Verificarea montrii stlpiilor prefabricai
La distana 1 de axa irului de stlpi A-A
1
se materializeazA pe teren axa paralelA A-A
1
.
n punctele A i A
1
se instaleaz teodolitul i inta de vizare.
Prin ridicarea sau coborrea lunetei se fac citirile C
s
i C
j
pe miretele aezate succesiv la
extremitaile superioar i inferioar a fiecrui stlp.Cu ajutorul acestora se pot determina:
nclinarea transversala a fiecrui stlp
vi ji si
C C
precizia de montaj
2
li ji
l
l C
b
+
Abaterea standard de determinare a nclinrii transversale se poate evalua cu relaia:
49
PROIECT DE LICENTA
2 2 2 2
2
v n Cm CE

+ +
in care abaterea standard provocat de eroarea de calare a teodolitului n se stabilete cu relaia :
0.5* *
n cc
h

unde este sensibilitatea nivelei torice si h este nalimea tronsonului verificat

0.2 0.03
Cm
s
t
M
+
unde:
Cm
este abaterea standard de citire pe mira n mm;
s - distana de la instrument la mir n metri;
t - valoarea unei diviziuni de pe mir;
M - mrirea lunetei;

CE
- abaterea standard datorat condiiilor exterioare
4.8.2. Procedeul interseciei nainte

Prin metoda interseciei unghiulare nainte se pot determina abaterile pereilor confecionai
din panouri fa de un plan vertical; procedeul elimin dificultile amplasrii miretelor pe colurile
panourilor la cldiri nalte i de volum mare, dar necesit o dotare cu teodolite de precizie i
msurarea unghiurilor orizontale de intersecie a vizelor ctre colul de panou vizat cu precizie
corespunztoare.
Se amplaseaz baza de msurare A-B paralel cu faada cldirii(la o distan maxim X
0
=50
m.,avndu-se n vedere c unghiurile de intersecie a vizelor s fie ct mai apropiate de valoarea
optim de 100
g
-200
g
); se msoar unghiurile orizontale-tip i ctre fiecare col de panou;
admind punctul a ca origine a sistemului de axe de coordonate rectangulare plane se determin
abaterile colurilor panoului fa de planul vertical:
0
( )
i i
X X X b +
A
B
S1
S2
y
x
x0
Figura 4.7. - Procedeul intersecie nainte
Deplasarea panoului n planul peretelui va fi:
0 i
Y Y Y
50
PROIECT DE LICENTA
unde: X
i
i Y
i
sunt coordonatele calculate ale colului i al panoului;
X
0
i Y
0
, coordonatele proiectate ale colului;
b
i
jumtate din grosimea panoului.
Abaterile standard de determinare a coordonatelor X
i
i Y
i
sunt date de relaiile de stabilire
a preciziei la metoda interseciei unghiulare nainte:
2 2 2
1 2
cos cos
sin
cc
X cc
S S



+
2 2 2
1 2
cos cos
cc
Y cc
S S

+
n care este abaterea standard de msurare a unghiurilor orizontale i , iar este unghiul de
intersecie a celor dou vize.
4.9. Lucrri de trasare a drumurilor
Faza lucrrilor de trasare a drumurilor cuprinde o serie de lucrri topografice ce constau n:
Trasarea pe teren a elementelor caracteristice soluiei proiectate
o Marcarea vrfurilor
o Marcarea punctelor caracteristice
Efectuarea ridicrii topografice traseului definitiv din care s rezulte:
o Coordonatele i cotele
o Planul de situaie (1:1000)
o Profil longitudinal (1:100)
o Profile transversale (1:100)
Lucrri topografice de execuie
o Trasarea n plan orizontal
Pichetarea traseului
Racordarea aliniamentului
o Trasarea n plan vertical
Profilul longitudinal
Racordarea declivitilor
Trasarea profilelor transversale
Pentru realizarea lucrrilor definitive trebuie realizate urmtoarele operaii:
Calculul, trasarea i marcarea vrfurilor Vi
o Trasarea se face prin metodele coordonatelor polare, coordonatelor rectangulare,
drumuirii
o Marcarea se realizeaz prin pichei de lemn sau prin balize
Msurarea unghiurilor orizontale () i/sau verticale se execut odat cu realizarea
drumuirii aferente proiectrii traseului. Totodat se calculeaz unghiul de frngere:
51
PROIECT DE LICENTA
Msurarea laturilor dintre vrfuri i punctele direcionale (punctele dintre dou vrfuri
consecutive) care se determin odat cu msurarea unghiurilor
Pichetarea traseului const n materializarea n detaliu a axei drumului.
Fig. 4.8. Pichetarea traseului
Pentru aceasta trebuie cunoscute punctele unui traseu. Dup importan, acestea sunt:
o Puncte determinate:
Puncte de capt ale traseului (notate cu F1 i F2)
Puncte intermediare, prin care traseul trebuie s treac, conform temei de
proiectare (punctele direcionale A1, A2)
Puncte obligate, puncte de traversare a unor obstacole
Vrfuri de unghi (V) i frnturi
o Puncte principale
Tangenta de intrare (Ti)
Tangenta de ieire (Te)
Puncte care reprezint kilometri (km0+231)
o Puncte secundare sunt cele care marcheaz hectometrii i se noteaz cu cifre arabe
de la 1 la 9 n cadrul fiecrui kilometru
o Puncte obinuite se noteaz cu cifre arabe n sensul kilometrajului
Puncte ce marcheaz schimbarea de pant a axei drumului
Puncte ce marcheaz schimbarea de pant a profilului transversal
Puncte de intersecii sau trecere pe lng construcii
Puncte de intersecii cu limite administrative sau de proprietate
Numerotarea i calculul picheilor.
o Stabilirea originii traseului (punctele de capt din cadrul punctelor determinate)
Centrul localitii dac traseul pleac dintr-o localitate
Punctul de intersecie a dou axe dac traseul se ramific dintr-unul existent
Punctul tangentei de intrare dac traseul ce se ramific se racordeaz cu o
curb cu cel existent
52
PROIECT DE LICENTA
Originea este definit cu litera F, cu indicele 1 i kilometrajul 0,000
o Punctele determinate (vrfuri) i punctele principale se numeroteaz dup ce n
prealabil s-au calculat elementele de racordare
o Punctele secundare se numeroteaz din 100 n 100m cu cifre arabe de la 1 la 9
o Pichetajul n aliniament se execut prin msurarea distanelor fixnd rui din
100m n 100m
o Pichetarea traseului n curb se face prin metoda coordonatelor rectangulare pe
tangent, cu arce egale, calculndu-se abscisele i ordonatele corespunztoare
hectometrilor.
Fig. 4.9.Pichetarea prin metoda coordonatelor rectangulare
De exemplu pentru hectometrul 3:
o Transcrierea datelor n carnetul de pichetaj; carnetul de pichetaj cuprinde:
Poziia punctelor reelei de sprijin
Axa desfurat a traseului, printr-o linie dreapt, cu reprezentarea
schematic a curbelor
Distana dintre pichei i kilometrajul picheilor
Poziia ruilor martori
Poziia profilelor transversale
Pichet Distane pariale kilometraj
Distana la martor
Schia
Stnga dreapta
4.9.1. Curbe de racordare
53
PROIECT DE LICENTA
Curbele de racordare la un drum pot fi:
Curbe de racordare n plan:
o Curbe simple (arc de cerc)
o Curbe compuse (mner de co)
n aceeai direcie formate din trei arce de cerc, cu raze diferite
n aceeai direcie formate din dou arce de cerc, cu raze diferite
n direcie contrar cu dou arce (contracurb)
o curbe progresive
pentru ci ferate
parabol cubic la care curbura este proporional cu proiecia pe
ax a absciselor lungimii curbei
curbe trigonometrice sau algebrice
pentru drumuri
Clotoida la care curbura este proporional cu lungimea arcului de
tranziie parcurs
Lemniscata la care curbura este proporional cu raza polar (se
folosete la serpentine)
Curbe de racordare a declivitilor, sau racordarea n profil
o Arce de cerc
o Parabol
Curbe de racordare n arc de cerc
Fig. 4.10. Calculul elementelor de trasare
Elementele principale ale punctelor de racordare:
Unghiul de frngere este dat prin proiect sau se deduce din unghiul orizontal msurat
Raza curbei este aleas sau impus de condiiile de circulaie, R
Lungimea tangentei, T
Lungimea bisectoarei, b
54
PROIECT DE LICENTA
Lungimea curbei, lc
Depirea tangentei, DT
Sgeata curbei, f
Punctele curbei sunt:
Punctul de intrare n curb, Ti
Punctul de ieire din curb, Te
Vrful, punctul de intersecie a celor dou aliniamente, V
Punctul bisector al curbei, B
Calculul curbei:
Unghiul de frngere:
Lungimea tangentei:
Lungimea bisectoarei.
Lungimea curbei:
Depirea tangentei:
Sgeata curbei,
Coordonatele rectangulare ale punctului bisector: ,
Trasarea propriu-zis:
Se staioneaz cu teodolitul n punctul V i se vizeaz aliniamentul I, pe direcia aceasta se
traseaz distana orizontal T, stabilindu-se poziia punctului de intrare n curb, Ti
Se staioneaz cu teodolitul n punctul V i se vizeaz aliniamentul II, pe direcia aceasta se
traseaz distana orizontal T, stabilindu-se poziia punctului de ieire din curb, Te
Se traseaz unghiul orizontal (/2) fa de aliniamentul I sau II; pe aceast direcie se
traseaz distana orizontal b i se picheteaz punctul B
Cu teodolitul n punctul Ti se vizeaz punctul V, pe aceast direcie se traseaz abscisa xB,
pichetndu-se punctul care materializeaz piciorul perpendicularei duse din B pe direcia
VTi
Se mut teodolitul n acest punct, se vizeaz punctul V i fa de aceast direcie se
traseaz unghi drept. Pe noua direcie obinut se traseaz valoarea orizontal a ordonatei
yB, pichetndu-se punctul B
4.10. Lucrari topografice pentru trasarea lucrarilor hidrotehnice
Principalele constructii, caracteristice ale unui obiectiv hidrotehnic, sunt:
55
PROIECT DE LICENTA
Centrala hidroelectrica,
Barajul.
Diguri,
Lacul de acumulare,
Canale,
Conducte si galerii de aductiune si evacuare,
Ecluze,
Bazine portuare,
Descarcatoare de ape mari,
Etc.
4.10.1. Lucrari topografice la proiectarea unui obiectiv hidrotehnic.
1. ridicari topografice pentru intocmirea planurilor la scari mari;
2. asigurarea topografica a studiilor hidrologice, pentru intocmirea profilului
longitudinal si a profilelor transversale ale albiei raului;
3. trasarea axelor drumurilor si a cailor de acces;
4. trasarea conturului proiectat al lacului de acumulare.
4.10.2. Ridicarea topografica a vaii raului.
Aceasta etapa cuprinde:
realizarea retelei de sprijin (planimetrice si altimetrice), alcatuita din puncte de
drumuire principale;
realizarea retelei de nivelment;
ridicarea detaliilor planimetrice si altimetrice de pe maluri pe baza profilelor
transversale (perpendiculare pe albie) iar intre profile prin metoda radierii.
Reteaua de sprijin trebuie sa asigure reprezentarea planimetriei suprafetei terenului
(obiectele existente, coturile si meandrele albiei, insulele si bancurile de nisip din albie, etc.), cat si
reprezentarea reliefului terenului si a fundului albiei, sa permita determinarea cotelor nivelurilor
apei in lungul raului si transversal pe rau, sa asigure prin masuratori adancimea navigatiei pe rauri,
fluvii si litoralul maritim.
Reteaua de sprijin pentru ridicarea vaii si albiei raului este alcatuita din drumuiri
principale de teodolit-nivelment fixate pe un mal in lungul raului sau pe ambele maluri in cazul
albiei mai lata de 300m. Traseul drumuirii principale este o drumuire intinsa cu laturi aproximativ
egale, de circa 200 500m lungime, sprijinita la capete pe puncte ale retelei de stat, la intervale de
3 20 km.
Drumuirea principala de teodo;it se proiecteaza, de obicei, pe sectoare corespunzatoare
lungimilor pragurilor si grindurilor, acestea reprezentand importanta pentru transportul pe apa,
unde problema de baza este asigurarea adancimii necesare pentru navigatie.
4.10.3. Aplicarea pe teren a conturului lacului de acumulare.
56
PROIECT DE LICENTA
In etapa studiilor definitive, pe teritoriul viitorului lac de acumulare se face marcarea pe
teren a conturului lacului care este o linie sinuoasa. Marcarea pe teren se face cu stalpi de lemn si
balize avertizoare(ultimile doar in locuri stabilite). Conturul lacului de acumulare este determinat
de punctele corespunzatoare cotei remuului normal proiectat.
Pe teren se traseaza linia franta a,b,c,d, (fig.4.11.), astfel ca abaterile in plan sa nu
depaseasca valorile date in proiect ( de obicei 10-25 m). Pozitia punctelorA,B,C, de pe conturul
lacului de acumulare se transpune pe teren prin nivelment geometric sau trigonometric.
Fig. 4.11. Schema determinarii conturului lacului de acumulare
Aplicarea pe teren a conturului lacului de acumulare prin nivelment geometric se face
conform figurii 4.12. Se admite ca fata de reperul de lucru A(Ha) trebuie gasit pe teren punctul a,
de cota data Hb (cota NNR). Citirea b pe mira asezata in punctul a al conturului lacului de
acumulare, care sa corespunda cotei proiectate Ha, se determina cu relatiile cunoscute.
57
PROIECT DE LICENTA
Fig. 4.12. Trasarea prin nivelment geometric
4.10.4. Lucrari topografice in timpul executiei constructiilor hidrotehnice.
Aplicarea pe teren a axelor principale ale constructiilor hidrotehnice:
axele barajelor de beton si de pamant;
axele turbinei centralei hidroelctrice;
axele deversorului si ale evacuatorului de ape mari;
axele canalelor de aductiune, de evacuare si derivatie;
axele podurilor rutiere si de cale ferata;
axele tunelurilor si galeriilor.
Lucrari topografice in timpul executiei terasamentelor:
trasarea axei unui canal, de panta proiectata;
trasarea debleelor (canale mari, ecluze, etc.);
trasarea barajelor de pamant (ramblee);
trasarea unor platforme orizontale si a planurilor inclinate;
trasarea cotelor la adancimi mari.
4.10.5. Trasarea barajelor de greutate.
Notiuni de baraj de greutate este asociata, in practica de proiectare si executie a
constructiilor hidrotehnice, a componentei principale ale amenajarii unui nod hidrotehnic, conceput
in scopul acumularilor de apa pentru centrale hidroelectrice de diverse dimensiuni, lacuri de
acumulare pentru alimentary cu apa a localitatilor, acumulari de apa proiectate in scopul evitarii
dezastrelor naturale, amenajarilor piscicole, etc. Constructia unui baraj de greutate se poate
concepe in mai multe variante: baraj de beton, baraj de anrocamente cu miez de beton, baraj de
pamant cu miez de beton sau anrocamente.
De regula, aceste constructii au forma liniara si sunt caracterizate, din punct de vedere
topographic, de axa principala (longitudinala) a barajului, axele de baza si axele secundare
58
PROIECT DE LICENTA
(auxiliare) sau transversale, care in proiectul de executie, impreuna cu dezvoltarea pe verticala,
ofera o imagine de ansamblu a formei si pozitiei spatiale a acestuia.
Lucrarile topografice in timpul executiei barajelor de greutate se refera la aplicarea pe teren
a acestor axe si la asistenta topografica de specialitate la executia lucrarilor de realizare a miezului
barajului si a terasamentelor, care vor da, in final, forma acestuia, precum si la executia tuturor
lucrarilor de arta aferente.
In scopul indeplinirii acestordeziderate, intr-o prima faza, se proiecteaza si se
materializeaza pe teren o retea planimetrica si altimetrica, care va constitui baza topografica a
tuturor lucrarilor de constructie care se vor efectua. Realizarea bazei topografice, tinand cont de
caracteristicile tehnice ale unui asemena tip de constructie, reprezinta unul din criteriile de baza
care contribuie la succesul aplicarii pe teren a proiectului.
Pornind de la considerentul ca o constructie masiva de beton se executa pe ploturi (sectiuni
care formeaza corpul barajului), prevazute cu rosturi de dilatare intre ele, in faza de proiectare este
necesar sa se tina seama de o serie de particularitati ale bazei de trasare:
baza de trasare planimetrica se proiecteaza, de regula, ca o retea locala, conceputa
ca o retea de microtriangulatie sau ca o retea combinata;
amplasarea punctelor retelei se va face in zone cu teren stabil (din punct de vedere
geotehnic) si in afara zonei de influenta a lucrarilor de constructie a viitorului
obiectiv;
sistemul de axe de coordinate se allege in asa fel incat axa pricipala a barajului sa
reprezinte axa X iar axa transversala a rostului central axa Y;
axa principala a barajului sa reprezinte una din laturile retelei;
se proiecteaza puncte, care se vor marca cu borne, care sa materializeze axele
rosturilor dintre ploturi. Pozitiile acestor puncte se determina in etapa de pregatire
topografica a proiectului retelei;
pentru fiecare rost se proiecteaza cate trei borne de fiecare parte a barajului
(permanent amonte si aval), borne necesare pentru trasare si control permanent al
lucrarilor de executie a barajului;
din considerente de ordin economic si ethnic, punctele de trasare planimetrice vor
indeplini si rolul bazei altimetrice de trasare. In acest scop, se vor efectua lucrari
topografice de incadrare a acestor puncte in reteaua de nivelment oficiala.
59
PROIECT DE LICENTA
Fig. 4.13. Trasarea barajelor de greutate
Calcule:
se calculeaza unghiul de trasare a axei barajului, di diferenta de orientari (r2-r1
r2-r2), cunoscand coordonatele punctelor R1, R2, 1, 2, 3, 4 care apartin retelei
de trasare (fig.4.13.);
se calculeaza coordonatele punctelor de capat A si B ale axei barajului, cunoscand
distantele R1A, R2B, ab;
se calculeaza limitele amorizei, in functie de pantele taluzurilor si de cota de
executie a fiecarui punct luat de pe profilul longitudinal al terenului in lungul
barajului.
Modul de lucru:
trasarea axei barajului din punctele R1 si R2. Operatiunea consta in trasarea
punctelor A si B;
se traseaza si se materializeaza punctele intermediare de pe axa longitudinala a
barajului: puncte caracteristice, punctele care materializeaza rosturile, etc.
se traseaza si se materializeaza cu borne punctele care apartin axelor transversale,
corespunzatoare rosturilor, utilizand datele de la pregatirea topografica;
se executa masuratori care au scop incadrarea acestor puncte in sistemul generat de
reteaua de trasare a barajului;
se traseaza latimea coronamentului b, cunoscuta, perpendicular pe axa barajului. In
fiecare din punctele marcate in profilul longitudinal;
se marcheaza latimea amprizei (a) in amonte si aval pentru fiecare punct din axul
barajului, determinandu-se punctele de intersectie ale amprizei cu terenul natural.
60
PROIECT DE LICENTA
In aceasta faza, lucrarile topografice de specialitate se efectueaza in scopul trasarii
punctelor proiectate, utilizand metode si procedee cunoscute si trasari de distante pentru marcarea
limitei amprizei si coronamentului.
Trasarea pe inaltime a barajului (fig. 4.14.) se executa pe baza datelor continute in profilul
longitudinal al terenului in lungul axei principale si a valorilor proiectate, atat pentru realizarea
miezului barajului cat si pentru lucrarile de terasamente care se efectuiaza ulterior.
Fig. 4.14. Trasarea pe inaltime a barajelor.
Cunoscand cota de executie a coronamentului si cotele teren ale punctelor din ax se
calculeaza elementul de trasare (cota de lucru) in fiecare punct al profilului longitudinal:
Cl = Hex Ht
In aceasta faza, lucrarile topografice constau in trasarea unei cote proiectate, urmarindu-se
realizarea cotei finale a coronamentului si trasarea unor linii de panta proiectata, in scopul
realizarii pantelor proiectate ale taluzelor.
4.10.6. Trasarea pe inaltime a lamelei.
Trasarea la cota proiectata Hf a lamelelor se face prin nivelment geometric la baza plotului
si se continua prin nivelment trigonometric, folosind 3 sau 4 reperi de ninivelment din reteua de
trasare a barajului.
Calculul corectiei H si metodologia trasarii prin nivelment trigonometric se poate face in
diferite moduri. In cazul in care se toarna betonul in cofrajul lameli pana la o inaltime mai mica cu
aproximativ = 0.50 m decat inal;timea proiectata a lamelei, calculele si trasarea la cota Hf se
poate executa astfel (fig. 4.15.):
61
PROIECT DE LICENTA
Fig. 4.15. Trasarea pe inaltime a lamelei.
Se instaleaza un teodolit pe verticala punctului F, in punctul F si se masoara
unghiul vertical vizand catre reperul de nivelment din reteaua de trasare
R1(Hr1);
In triunghiul TFR1 se aplica teorema sinusului:
Diferenta h se determina ca medie a 3 sau 4 valori deduse din masurarea
unghiurilor verticale , prin vizarea la alte repere de nivelment din zona barajului;
Cota inaltimii teodolitului se calculeaza cu relatia:
Ht = Hf + h
Se repereaza pe cofraj cota Ht prin vizarea cu teodolitul din statia F si se
aplica cu ruleta marimea h in punctele de pe contur, care se marcheaza.
62
PROIECT DE LICENTA
Verificarea turnarii betonului la cota Hf a lamelei se face prin nivelment geometric, fata de
cota Ht marcata pe cofraj.
4.10.7. Lucrari topografice in timpul montarii instalatiilor hidrotehnice.
Montarea instalatiilor hidrotehnice se executa pe baza axelor longitudinale si transversale
de montaj care determina pozitia mecanismelor pe constructia respective. Axele longitudinale de
montaj coincide de regula cu axele constructiei sau se traseaza parallel cu ele; axele transversale
determina directiile caracteristice ale constructiei date. La montajul instalatiilor se folosesc si axe
auxiliare, mai ales la pozitionarea pieselor metalice de sprijin.
Trasarea topografica axelor de montaj se face conform desenelor de executie si a
schemelor de montaj si control.
Montarea instalatiilor hidrotehnice, fata de axele de montaj, se efectueaza in doua etape:
1. prealabila;
2. definitive.
Montajul prealabil consta in realizarea, cu ajutorul corzilor, a coincidentei dintre rizurile
uzinale de pe elemental de constructie cu axele de montaj pe teren. In inaltime, elemental de
constructie se ansambleaza prin nivelment geometric cu precizia de aproximativ 2 mm.
Montajul definitiv se realizeaza cu precizie ridicata in plan cat si in inaltime.
Inainte de montajul instalatiilor este necesar sa se pozitioneze in plan si in inaltime piese
metalice de sprijin, de care se vor prinde partile componente ale instalatiei, de exemplu,
pozitionarea pieselor metalice de sprijin a stavilelor deschiderilor deversoare din corpul barajului.
Pozitionarea in plan se executa fata de axele de montaj fixate pe scoabe si pe placute, iar in
inaltime, de la reperii de nivelment de executie, plantati odata cu turnarea betonului in constructie.
Verificarea verticalitatii pieselor metalice montate se realizeaza, de obicei, cu ajutorul firului cu
plumb greu, iar a constructiilor metalice inalte, prin procedeul vizarii laterale cu teodolitul
prezentat in cap. 4.8.1.
63
PROIECT DE LICENTA
5. LUCRARI TOPOGRAFICE NECESARE REALIZARII UNUI
DESCARCATOR DE APE MARI PENTRU INVESTITIA AMENAJARE
PISCICOLA LACUL DE ARGINT, COM.PODOLENI, JUD.NEAMT
5.1. Scopul si amplasamentul lucrarii
Barajul amenajarii piscicole " Lacul de argint " este situat pe teritoriul comunei Podoleni,
judetul Neamt, pe raul Verdele ( cod cadastral XII.1.53.63.4) la cca 4.0 km amonte de confluenta
cu raul Bistrita (anexele 1 si 2).
Echiparea hidrotehnica a bazinului hidrografic al raului Verdele include un numar de patru
amenajari piscicole cu o suprafata totala a luciului de apa de 108 ha ( la nivel normal de retentie),
un volum util de cca. 0.7 mil m
3
si un volum brut de peste 4.5 mil m
3
.
In tabelul de mai jos sunt prezentate cateva elemente ale amenajarilor din bazin:
Denumirea
barajului
H
baraj
m
S
Ha
V
util
mil. m
3
V
brut
mil. m
3
An PIF S
bazin amonte
Km
2
Epitropia 6.70 26 * * 1975 8.00
Negritesti 6.00 27 0.29 1.31 1962 32.3
Groapa 5.00 25 0.14 0.82 1964 36.2
Lacul de Argint 6.35 30 0.12 1.50 1964 40.0
Total - 108 0.55* 3.70* - -
*Pentru barajul din amonte nu sunt date.
Situatia actuala a barajului:
Barajul, cu o lungime la coronament de cca. 170 m, o inaltime maxima de cca. 5.50 m, cu
latimi ale coronamentului de 3.50- 5.00 m, cu inclinari ale taluzelor de 1/3.0- 1/3.5 spre apa si
1/3.0-1/2.5 spre aval, a fost puternic afectat in timpul unei viituri produse in anul 1997 in versantul
drept, se formeaza o bresa cu deschiderea de 30 m la partea superioara de 10 m la partea inferioara,
cu taluzuri de 1/1.7-1/1.8 si adancimea maxima de cca. 7 m. Evident, calugarul deversor a fost
complet distrus, corpul orizontal al acestuia fiind tarat la aproximativ 30 m in aval de baraj.
In amonte si in aval de bresa, pe lungimi de cca. 200-250 m s-au produs ravenari cu
adancimi de 1.50-2.00 m.
Cauzele producerii accidentului hidrotehnic
1. Capacitatea insuficienta de evacuare ( de cca. 10 m
3
/s ) a calugarului deversor;
2. In zona centrala a barajului, in special in zona calugarului deversor, coronamentul barajului
era situat sub nivelul mediu al coronamentului. Astfel, daca in zona din stanga a bresei
coronamentul este situat intre 268.4- 268.6 mdM, in zona din dreapta coronamentulul are
cote de 268mdM la incastrarea in versantul drept si de numai 267.20 mdM in zona bresei.
Datorita acestui fapt, in zona calugarului deversor s-au produs concentrari de debite care au
generat bresa.
3. Daca la declansarea viiturii s-ar fi facut pregoliri si daca s-ar fi luat masuri de aparare
( suprainaltarea barajului cu un dig de aparare in zona depresionara si realizarea unui canal
deversor la unul din capetele acestuia) accidentul hidrotehnic putea sa fie evitat sau,
efectele lui puteau fi mult diminuate.
4. Dupa intreruperea circulatiei pe coronamentul barajului, in urma accidentului, populatia din
zona a improvizat un podet in amonte de baraj. In vederea executarii terasamentelor pantru
rampele de acces au fost realizate excavatii in umarul drept al barajului.
64
PROIECT DE LICENTA
Figura 5.1. Descarcator de ape mari la ivestitia AMENAJARE PISCICOLA LACUL D EARGINT
65
PROIECT DE LICENTA
5.2. Recunoasterea terenului si realizarea retelei de sprijin
Pentru realizarea acestui obiectiv industrial intr-o prima faza s-a facut recunoasterea
terenului (amplasamentului). In cadrul acestei faze s-a identificat si cele 4 puncte vechi
(P.G.Negresti, bornele: B10, B11, B12) din zona de lucru, puncte ce au fost utilizate si la realizarea
planului de situatie in vederea proiectarii descarcatorului de ape mari. Punctele vechi proveneau
din reteaua de stat si din determinari GPS realizate de firma ce a intocmit planul de situatie.
Totodata s-au observat si punctele ce delimitau corpul de proprietate aferent acestui obiectiv,
puncte ce au fost trasate in prealabil, in vederea predarii amplasamentului de catre beneficiar.
Dupa preluarea planurilor viitoarei constructii de la proiectant s-a trecut la realizarea retelei
de sprijin, retea de sprijin ce s-a utilizat atat la trasarea obiectivului cat si la efectuara verificarilor
acestuia.
Pentru realizarea retelei mai intai s-au stabilit si s-au materializat punctele de sprijin dupa
care s-a trecut la efectuarea masuratorilor. Masuratorile s-au executat cu statia totala Leica TCR
805 Power.
Descrierea statiei totale Leica TCR805 Power
Statia totala Leica TCR805 Power este produsa de firma elvetiana Leica Geosystems si
face parte din seria LEICA TPS800.
Figura 5.2. - Statia totala Leica TCR805 Power
Accesoriile statiei totale Leica TCR805 Power:
66
PROIECT DE LICENTA
Figura 5.3.- Accesoriile statiei totale Leica TCR805 Power
1) Cablu de date(optional)
2) Ocular zenital(optional)
3) Counterweight for eyepiece for steep angles(optional)
4) Ambaza (optional)
5) Incarcator acumulator si accesorii (optional)
6) doua chei allen
7) AcumulatorGEB111 (optional)
8) Filtru solar (optional)
9) Acumulator GEB121 (optional)
10) Adptor pentru incarcator (optional)
11) Adaptor ptr masurarea inaltimii instrumentuluiu GHT 196 (optional)
12) Dispozitiv masurare inaltime instrument GHM 007 (optional)
13) Mini prisma (optional)
14) Statie totala
15) Mini prisma (optional)
16) Tinta
Partile componente ale instrumentului:
Figura 5.4.- Partile componente ale statiei totale Leica TCR 805
67
PROIECT DE LICENTA
1) Vizor optic
2) Lumini de ghidare EGL
(optional)
3) Surub miscare verticala
4) Acumulator
5) Suport acumulator GEB111
6) Capac
7) Ocular- focusarea grilei
8) Focus imagine telescop
9) Miner detasabil
10) Interfata seriala RS232
11) Suruburi de baza
12) Obiectiv cu masurarea
distantelor electronic (EDM); Iesire fascicul
laser
13) Afisaj
14) Tastatura
15) Nivela circulara
16) Tasta On/Off
17) Tasta masurare
18) Surub miscare orizontala
Ecranul si tastatura la statia totala Leica TCR805 Power
Figura 5.5. - Ecranul si tastatura la statia totala Leica TCR805 Power
1) Focus - Cimpul masurarii curente
2) Simboluri
3) Taste prefixate - Taste cu functii asignate
4) Taste alfanumerice
5) Taste navigare
6) Taste functii - Sunt asignate functiile afisate
7) Softkey bar - Afiseaza functiile asignate tastelor functii
Programele statiei totale Leica TCR805 Power
a) Orientare si masurare
Figura 5.6. Programul orientare si masurare
Cu programul de masurare, se pot masura un numar nelimitat de puncte. Sunt incluse si
functiile de definire, setare si orientare a statiei prin masuratori de pana la cinci puncte.
b) Retrointersectie (intersectie inapoi)
68
PROIECT DE LICENTA
Pozitionand aparatul oriunde pe teren, se pot determina coordonatele statiei, elevatia si
orientarea cercului orizontal. Pot fi folosite pana la cinci puncte de orientare cu orice combinatie de
directii si distante in una sau doua pozitii ale lunetei.
Figura 5.7. Programul retrointersectie
c) Trasare
Figura 5.8. Programul trasare
Punctele pot fi materializate la sol (pichetate, trasate) prin introducere manuala a
coordonatelor punctelor sau dintr-un fisier salvat in memoria interna a aparatului. Elementele de
trasare tridimensionale sunt calculate folosind coordonatele punctelor si informatiile statiei.
d) Linie si arc de referinta
Acest program este utilizat pentru setarea si verificarea punctelor ce definesc o linie sau un
arc de cerc. Elementele ortogonale ale acestor puncte sunt calculate in relatii pentru definirea
referintei.
Figura 5.9. Programul linie si arc de referinta
Liniile de referinta pot fi deplasate cu o decalare paralela sau chiar rotite pentru a indeplinii
anticipat instructiunile.
e) Distanta dintre doua puncte
Figura 5.10. Programul distanta dintre doua puncte
69
PROIECT DE LICENTA
Cu programul Tie Distance putem determina distanta, unghiul orizontal, azimutul si
diferenta de nivel dintre doua puncte. Distantele pot fi calculate continuu (prin drumuire) sau dintr-
o singura statie. Distanta, unghiul orizontal, azimultul si diferenta de nivel dintre ultimele doua
puncte masurate pot fi verificate pe loc in timpul masuratorilor.
f) Aria
Figura 5.11. Programul aria
Acest program calculeaza aria si perimetrul unui poligon inchis determinat de un numar
nelimitat de puncte. Punctele folosite pot fi puncte masurate, introduce manual sau selectate din
memoria aparatului.
g) Determinarea inaltimii
Figura 5.12. Programul determinare inaltimii
Pozitia unui punct imposibil de masurat poate fi calculata masurand un punct la baza
proiectiei sale la sol iar apoi vizand catre punctual necunoscut. Aceasta metoda se poate folosi
pentru determinarea inaltimii de la pamant a unei constructii.
h) Punct ascuns
Programul este destinat masurarii usoare a unui punct care nu este vizibil folosind metoda
punctului ascuns cu ajutorul reflectorului.
Figura 5.13. Programul punct ascuns
Lungimea jalonului si spatiul dintre reflectoare este configurabil. Jalonul poate fi tinut la
orice unghi cand este masurat si programul calculeaza punctul ascuns ca si cum ar fi fost observat
direct.
70
PROIECT DE LICENTA
i) Constructie
Figura 5.14. Programul constructie
Acest program se utilizeaza pentru configurarea amplasarii unei constructii ce poate fi
definita relativ prin liniile constructiei. Punctele pot fi masurate in functie de linia selectata.
Imaginea alaturata ne arata pozitia aparatului, a prismei si punctul determinat in functie de liniile
constructiei.
j) Directia si aliniamentul drumului
Figura 5.15. Programul directia si aliniamentul drumului
Traseaza si verifica aliniamentul drumurilor sau al altor proiecte curbilinii. O linie de
referinta este definita si poate fi alcatuita din parti drepte sau curbilinii. Punctele pot fi trasate in
orice deplasare paralela sau rotita fata de linia de referinta.
k) Rutine de calcul cogo
Coordonatele geometrice ofera o gama larga de calcul de functii. Acestea includ calcul de
inverse, linie transversale, intersectii folosind combinative de directii, distante sau linii, calculul
decalarii si extinderea liniilor. Coordonatele calculate pot fi imediat trasate.
Figura 5.16. Programul rutine de calcul cogo
71
PROIECT DE LICENTA
Date tehnice pentru statia totala Leica TCR805 Power
Telescop
Marire:............................................. 30x
Imagine...............................................dreapta
Masurarea unghiurilor
absolut, continuu,
reinoire la fiecare 0.3 secunde
Units de masura selectabile
Acuratete Hz, V
TC(R)805 ................................... 5" (1.5 mgon)
Precizia de afisare a ecranului
gon ........................................................ 0.0001
360d ...................................................... 0.0001
360s .............................................................. 1"
mil ............................................................. 0.01
Sensibilitatea nivelei
Nivela sferica: ...................................... 6'/2 mm
Compensator:
Compensator cu 2 axe
Setari
TC(R)805 ................................ 1.5" (0.5 mgon)
Centrarea cu laser
Diametrul punclui laser.2.5mm/1.5m
Tastatura
alfanumerica
Ecran
LCD280x160 pixeli
8 linii cu 31 de caractere
Dimensiuni
Instrument
Inaltime...360mm5mm
Lungime..207mm
Latime.....150mm
Cutie instrument
Carcasa: .................................... 468x254x355mm
Greutate
Greutate..5.2kg.
Masuratori de distante
Mod de masurare IR
Cu prisma rotunda GPR 13500m
Cu folie reflectorizanta...250m
Precizia de masurare.5mm2ppm
Timp de masurare a distantei....<0.3secunde
Mod des masurare RL
Cu tinta plana Kodak .........170m
Cu prisma rotunda GPR 1...10000m
Precizia de masurare.5mm2ppm
Timp de masurare distane....<1.0secunde
72
PROIECT DE LICENTA
Ca si modalitate de masurare s-a stationat in fiecare punct din retea, atat nou cat si
vechi(cunoscut) urmarindu-se a se viza si masura toate punctele din retea si totodata de a se asigura
vize reciproce intre toate punctele. Deasemeni punctele au fost vizate in ambele pozitii ale lunetei.
Pentru a se asigura o precizie ridicata, prismele ce s-au amplasat in punctele retelei s-au instalat pe
trepiezi si s-au centrat optic.
Figura 5.17. Sistem prisma cu ambaza si adaptor Leica
5.3. Trasarea elementelor si punctelor caracteristice constructiei
Odata cu realizarea retelei de sprijin s-a putut trece la trasarea in plan si in altitudine a
diferitelor lucrari de amenajare a amplasamentului precum si a elementelor caracteristice
constructiei.
Trasarea punctelor caracteristice ale constructiei s-a facut cu statia totala Leica TCR 805
Power si pe alocuri cu o alta statie totala ce nu avea programe instalate (functiona doar ca un
teodolit electronic). Cand trasarile s-au executat cu statia Leica TRC 805 Power, trasarea s-a
executat pe baza coordonatelor din proiect, coordonate introduse in prealabil in memoria statiei
totale. Aceste coordonate au fost introduse in memoria instrumentului manual.
5.4.Studiu de caz.
In prima faza s-au trasat axele barajului. S-au montat borne pe punctele de ax atat la baraj
cat si la descarcator (B1, B2, B3, B4).
Urmatoarele etape de trasare au fost:
1. executie deviere parau in afara lucrarilor proiectate pe o lungime de 373 m, In
perioada de executie a lucrarilor de constructie a deversorului de ape mari, este
strict necesar sa se execute devierea albiei actuale a paraului prin bresa existenta
inafara lucrarilor proiectate ;
2. Executie drum tehnologic, pentru accesul utilajelor si mijloacelor de transport in
zona de executie a deversorului de ape mari trebuie executat un drum de acces
tehnologic care coboara de la cota 270.39 la cota 260.60, cota de intrare pe
73
PROIECT DE LICENTA
platforma amenajata pentru executia betonului de egalizare a deversorului.Dupa
cum se poate observa diferenta de nivel de circa 10 m intre cota de plecare a
drumului si cea de acces pe platforma amenajata pentru betonul de egalizare,
impune un traseu a drumului tehnologic sub forma de serpentina pentru a se asigura
o panta a drumului tehnologic de circa 5,5 %.Drumul tehnologic va avea lungimea
de 175 m si o panta de 5.59 %. Va fi realizat prin decaparea stratului vegetal pe
axul drumului, compactarea terenului dupa indepartarea stratului vegetal si
asternerea unui strat de balast compactat de 30 cm ;
3. Executie batardou de protectie, pentru protejarea lucrarilor de constructii la
deversorul de ape mari, pe perioada executiei acestor lucrari, se executa un
batardou de pamant cu coronamentul la cota 265.00 si o inaltime medie fata de cota
terenului existent de circa 2 m ;
4. Excavatii pentru executia descarcatorului, trasarea fundatiei descarcatorului ;
5. Turnare beton in radier descarcator;
6. Turnare beton in peretii descarcatorului;
7. Executie umpluturi compactate in jurul deversorului si in zona bresei;
8. Trasare foraje si determinare cote ;
9. Trasare reperi nivelitici si determinare cote.
5.4.1.Trasarea axului baraj si ax descarcator.
Am stationat cu statia totala Leica TCR 805 Power in borna B11. Am centrat aparatul cu
ajutorul fasciculului laser, apoi am calat aparatul. Calrea se executa in doua etape :
Calarea aproximativa cu ajutorul nivelei sferice ;
Calarea fina din cele trei suruburi de calare si nivela torica.
Calarea aproximativa se face prin orizontalizarea nivelei sferice din picioarele trepiedului,
se duce nivela sferica pe unul din picioarele trepiedului si se manevreaza acesta pana se aduce
nivela sferica in centrul cerculetului reper sau se trimite pe directia altui picior al trepiedului. Daca
nivela intra in reper calarea aproximativa sa terminat, daca nu se roteste aparatul pana cand nivela
ajunge in directia piciorului pe care a fugit si se actioneaza acel picior. Se repeta aceste
manevre pana cand se caleaza nivela sferica.
Calarea fina se face din cele trei suruburi de calare cu ajutorul nivelei torice in cele doua
pozitii succesive.
Pozitia I se aduce nivela torica paralel cu doua suruburi de calare si se rotesc cele
doua suruburi concomitent si antagonic pana cand nivela torica intra intre repere ;
Pozitia II se roteste nivela cu 90 si se actioneaza din al treilea surub de calare
pana cand se aduce nivela intre repere.
Se verifica calarea rotind aparatul cu 180 fata de prima pozitie caz in care aceasta trebuie
sa ramana calata, daca nu se reiau operatiile anterioare pana cand nu mai exista nici o deplasare a
nivelei torice fata de pozitia centrala. Dupa terminarea calari se verifica centrarea, iar in cazul in
care s-a stricat centrarea se poate translata aparatul pe masuta trepiedului.
Dupa care am orientat aparatul pe borna B10, am verificat orientarea cu borna B12 si PG
Romni. Distanta si orientarile le-am calculat de la birou cu urmatoarele formule :
2 2
1,2 2 1 2 1
( ) ( ) D x x y y +
2 1
1,2
2 1
arc
y y
tg
x x

Diferenta intre orientari a fost de 2 secunde, am putut trece la transmiterea unor statii noi
petru trasarea punctelor de pe axul barajului si al descarcatorului. Am batut doi tarusi cu laturile de
74
PROIECT DE LICENTA
10cm pe coronamentul digului de pe malul stang respectiv malul drept, am batut cate un cui in
centrul tarusului si am masurat distanta electronic si directia unghiulara de la borna B11 la statia
St1si St2. Pentru a se asigura o precizie ridicata, prisma ce s-a amplasat in punctele de statie sa
instalat pe trepied si sa centrat optic. Am calculat coordonatele punctelor noi cu urmatoarele
formule:
1,2 1
1,2 1
cos 1, 2
sin 1, 2
i
i
x D x
y D y

+
+
Am stationat cu statia totala in punctul St1, l-am centrat apoi am calat aparatul la fel cum
am prezentat mai sus, am calculat orientarile si distantele catre punctele vechi, l-am orientat pe
borna B10 si l-am verificat cu punctele B11 si PG Romni. Diferenta intre directiile unghiulare a
fost de 3 secunde. Dupa aceste operatii am calculat distantele si directiile unghiulare catre cele
patru puncte de trasat respectiv B1 ; B2 ; B3 ; B4.
Nr.punct X Y
B1 591303,045 625578,699
B2 591156,522 625686,036
B3 591265,865 625718,889
B4 591152,526 625564,167
Dupa ce am calculat distantele si directiile unghiulare am rotit aparatul pana ce am avut
afisata directia calculata pentru punctul B1, am dirijat colegul cu jalonul pana a ajuns pe directia
calculata si introdusa in aparat am masurat distanta electronic cu statia totala pana am ajuns la
distanta calculata din coordonate. Am batut un tarus de lemn in acel loc, a tinut jalonul din nou pe
centru tarusului, am citit distanta iar la distanta calculata am batut un cui. Am rotit aparatul in
pozitia a II a am vizat din nou punctul B11 am citit directia unghiulara care a fost directia calculata
+200 grade, am rotit aparatul in directia calculata pentru trasare + 200 grade si am materialzat
punctul B1, si am constatat ca diferenta dintre punctul B1 si B1 este de aproximativ 1mm, acest
lucru demonstreaza ca trasrea a fost facuta corect. Am procedat identic si la celelalte trei puncte ce
au trebuit trasate.
Verificarea trasarilor a fost facuta din statia St2. In urma verificarilor efectuate din statia
St2 au rezultat abateri intre 1 2 mm, la distanta iar pe directii intre 1 3 secunde abateri ce se
incadreaza in toleranta de trasare, si nu sa mai facut compensari.
Dupa aceasta operatie s-au sapat manual gropi in jurul tarusilor pentru montarea bornelor
de beton pentru ax. Bornele au avut 90cm inaltime, baza mare cu laturi de 30 cm, iar baza mica
laturi de 15cm. S-au montat bornele s-au prins cu beton apoi am retrasat punctele matematice pe
borne si am batut cuie de beton pentru materializarea punctului matematic. Trasarea sa efectuat la
fel ca la tarusii de lemn.
5.4.2.Trasarea canalului de deviere a apei.
La trasarea canalului de deviere s-au executat aceleasi operatii ca la trasarea axului lucrarii
doar ca nu s-au mai verificat punctele deoarece aceasta lucrare este provizorie si nu necesita
precizie ridicata de trasare.
5.4.3.Trasarea batardoului de protectie.
La trasarea batardoului s-au efectuat aceleasi operatii ca la trasarea axelor si a canalului de
deviere,nici acesta lucrare nu necesita precizie de trasare. Lucrari efectuate in plus la batardou a
fost verificarea cotei coronamentului prin nivelment geometric de mijloc care s-a efectuat de pe
borna B11, tot atunci am radiat si punctul nou St1, determinanduse astfel si cota acestuia.
Formulele de calcul folosite pentru determinarea cotelor sunt:
1 11 1 11 B B
H H H

+
75
PROIECT DE LICENTA
5.4.4.Trasarea drumului tehnologic.
Pentru accesul utilajelor la zona de lucru a batardoului s-a impus construirea unui drum
tehnologic cu olungime de 175 m si o panta de 5.59 %.
Proiectantul a furnizat coordonatele de trasare a axului drumului pe aliniament, tangentelor
de intrare si iesire, punctul de origine si virful fiecarei curbe.
Pentru trasarea axului drumului tehnologic in prima faza am calculat la birou toate datele
de trasare, distante si directii unghiulare, iar in teren am trasat toate punctele date de proiectant
idententic ca la trasarea axului baraj. Dupa toate aceste operatii am revenit la indesirea punctelor
pentru fiecare curba in parte. Pentru indesirea punctelor pe curba am procedt astfel :
Deoarece am putut stationa pe punctele de origine la unele dintre curbe, am
stationat cu aparatul in punctul de origine O a curbei de trasare, stiind valoarea
razei R a curbei am orientat aparatul spre punctul tangentei de intrare Ti am
introdus valoarea directiei unghiulare zero, am citit distanta din O la Ti ca re trebuie
sa fie egala cu raza curbei , eroarea fiind de 2mm, aceasta inseamna ca punctele
noastre au fost trasate corect am rotit aparatul spre tangenta de iesire Te am citit
si aceasta distanta care a fost egala cu raza curbei, am citit valoarea unghiulara
afisata pe dipaly-ul aparatului si am impartito in mai multe arce de cerc.
Am revenit cu aparatul pe directia punctului Ti si am rotit aparatul spre punctul
Te cu valoarea arcului de cerc calculata anterior, apoi am citit distanta electronic
pana am obtinut valoarea razei din proiect si am materializat punctul pe curba. Am
procedat astfel pana cand am ajuns in punctul Te.
La curbele unde nu s-a putut stationa pe punctul de origine sau nu sa putut viza punctele de
tangenta, dar sa putut stationa pe punctele de tangenta si viza virful curbei am folosit metoda
abciselor si ordonatelor pe tangenta. Pentru trasarea punctelor pe curba am procedat astfel:
Am stationat cu aparatul pe tangenta de intrare Ti am vizat virful curbei V
puncte ce au fost trasate anterior si trasam pe acest aliniament puncte pe axa x la
distante egale intre ele, iar din aceste puncte trasate vom trasa coordonate pe axa y
din ele spre directia razei din tangenta spre origine.
Formulele de calcul folosite sunt urmatoarele:
pentru x
1 2
3 4
5 ; 10 ;
15 ; 15
x m x m
x m x m


Pentru y avem formula :
2
2
x
y
R

Pentru y vom obtine urmatoarele valori :

2
1 1
2
2 2
5
5 ;
2*
(2*5)
10 ;
2*
x m y
R
x m y
R


5.4.5.Trasarea axelor in groapa de fundare pentru descarcator.
Avand trasate si materializate in teren cele patru borne de ax a lucrarii, dupa ce s-a executat
excavatia pentru descarcator am materializat axele la distantele din proiect astfel:
Am stationat cu aparatul in punctul B4 am vizat punctul B3 am introdus valoarea
directiei unghiulare zero, apoi am masurat din acest punct pe aliniament toate
76
PROIECT DE LICENTA
distantele din proiect inclusiv am materializat intersectia axului baraj cu ax
descarcator;
Dupa ce am materializat toate punctele pe aliniamentul B4 B3 am stationat pe
punctul B1 am vizat punctul B2 iar pe acel aliniament am trasat pe marginea de sus
a sapaturii doi tarusi cu cui pentru a putea transmite axul baraj in groapa de
fundare;
Am stationat cu aparatul in punctul de intersectie a celor doua axe, am vizat
punctul B4 am introdus valoarea directiei unghiulare zero apoi am rotit aparatul in
sensul acelor de ceasornic pana in dreptul tarusului de pe malul sapaturii care
coincide cu axul barajului si am verificat directia unghiulara, care trebuia sa fie
egala cu 100
g
. In urma verificarii am obtinut o eroare de
1
cc
, acest lucru inseamna
ca trasarea sa efectuat corect;
Din punctul de intersectie a celor doua axe trasam si celelalte distante din proiect si
le materializam cu tarusi de lemn si cupoane metalice.
Dupa ce sa cofrat pentru turnarea betonului de egalizare am revenit si am batut cupoane
metalice pentru cota betonului, dupa ce in prealabil am facut o drumuire de nivelment geometric
sprijinita la capat si am plantant o borna pentru cota in apropierea descarcatorului RN10 si una pe
malul drept in apropierea barajului de pamant RN11 pentru verificarea cotei superioare a digului.
Pe acest beton de egalizare dupa turnare am retrasat axul barajului si al descarcatorului in afara
zidurilor la distanta de 1m cu cuie de beton. Apoi am trasat din axe toate detaliile de trasare din
proiect cu ajutorul ruletei.
Determinarea cotei superioare a zidurilor descarcatorului am trasato astfel, am transmis pe
cofraj cu ajutorul nivelei cota +1m, iar de acolo am masurat in sus cu ruleta pana la distanta din
proiect.
5.4.6.Trasarea forajelor si a reperilor nivelitici.
Dupa terminarea turnarii betonului si a umpluturilor in corpul digului si amenajarii
rizbermei de piatra aval descarcator, proiectantul a pus la dispozitia noastra coordonate de trasare a
forajelor F1; F2; F3; F4 si a reperilor nivelitici RN1; RN2; RN3; RN4 pentru trasarea lor si apoi
determinarea cotelor acestora.
77
PROIECT DE LICENTA
Dupa terminarea umpluturilor am redeterminat cele doua statii St1 si St2 si am trasat din
punctul de statie St1 cele patru foraje pentru verificarea posibilelor infiltratii in corpul digului, apoi
am trasat si cele patru puncte unde au fost montati reperii de nivelment in borne de beton turnate la
fata locului. Dupa efectuarea forajelor si montarea reperilor am executat o drumuire de nivelment
geometric de mijloc in circuit inchis de pe borna montata anterior RN11 pentru determinarea
cotelor forajelor si reperilor de nivelment.
PS PV
Citiri medii Distante(m)
Inapoi Inainte Portee Niveleu
S1
RN11 0.42 18.90
37.86
1 3.33 18.96
S2
1 0.765 16.09
31.89
2 2.155 15.80
S3
2 0.152 17.50
35.34
3 2.712 17.84
S4
3 1.48 24.20
48.32
4 3.58 24.12
S5
4 4.68 6.80
13.55
5 0.78 6.75
S6
5 3.8 9.80
19.55
6 1.42 9.75
S7
6 1.65 26.35
52.77
7 1.59 26.42
S8
7 1.72 32.14
64.35
8 1.68 32.21
S9
8 3.68 24.62
49.20
RN11 1.105 24.58
18.347; 18.352 a b

11 11
18.347 18.352 0.005
0
0.005
352.83
RN RN
h
a b
H H
e
D m

Calculul diferentelor de nivel provizorii

78
PROIECT DE LICENTA
11 1
1 2
2 3
3 4
4 5
5 6
6 7
7 8
8 11
0.42 3.33 2.91
0.765 2.155 1.39
0.152 2.712 2.56
1.48 3.58 2.10
4.68 0.78 3.90
3.80 1.42 2.38
1.65 1.59 0.06
1.72 1.68 0.04
3.68 1.105 2
RN
RN
H m
H m
H m
H m
H m
H m
H m
H m
H

.575m
Verificare:
0.005 0.005
H a b


Calculul erorii si corectiilor:
0.005
0.005
0.005 5
0.000014 0.014
352.83 352.83
h
h
h
h
e
e
e mm
k mm
D m

+

Calculul diferentelor de nivel compensate:

11 1
1 2
2 3
3 4
4 5
5 6
6 7
7 8
8 11
2.91 0.006 2.916
1.39 0.01 1.40
2.56 0.01 2.57
2.10 0.01 2.11
3.90 0.01 3.91
2.38 0.01 2.39
0.06 0.01 0.07
0.04 0.01 0.05
2.575 0.01
RN
RN
H m
H m
H m
H m
H m
H m
H m
H m
H

+
+
+
+
+
+
+
+
+ 2.576m
Verificare:
11 11
0
RN RN
H H H

Calculul cotelor absolute:

79
PROIECT DE LICENTA
1 11 11 1
2 1 1 2
3 2 2 3
4 3 3 4
5 4 4 5
6 5 5 6
270.72 2.916 267.804
267.804 1.40 266.404
266.404 2.57 263.834
263.834 2.11 261.724
261.724 3.91 265.634
265.634 2.39 268.
RN RN
H H H m
H H H m
H H H m
H H H m
H H H m
H H H

+
+
+
+
+ +
+ +
7 6 6 7
8 7 7 8
11 8 8 11
024
268.024 0.07 268.094
268.094 0.05 268.144
268.144 2.576 270.72
RN RN
m
H H H m
H H H m
H H H m

+ +
+ +
+ +
Verificare :
11 RN
H
calculat prin transmiterea cotelor este egal cu
11 RN
H
cunoscut.
Din statia 2 s-a masurat forajele, iar din statiile 6 si 8 reperii nivelitici. Din statia 2 citirea
inapoi pe mira a fost 1.56m, iar citirile pentru foraje la cota267.50m, trebuie sa fie 0.464m. Din
statia 6 s-a citit inapoi 1.68m, iar la RN3=1.604m si la Rn4=1.564m, de unde rezulta ca cota
Rn3=268.10m, iar RN4=268.14m. din statia 8 sa citit inapoi 1.73, iar la RN2=1.794m si la
RN1=1.724m, de unde rezulta cota RN2=268.08m, iar RN1=268.15m.
Aceste cote au fost predate beneficiarului pentru verificarile periodice care au fost prinse
in contract.

80
PROIECT DE LICENTA
LISTA FIGURILOR INCLUSE N TEXT
1.1. Indici pentru stabilirea preciziilor ...... 4
1.2 Relaia dintre abatarea limit i abaterea standard. 5
2.1 Trasarea unghiurilor orizontale.. 10
2.2 Trasarea unghiului orizontal cu teodolitul in ambele pozitii ale lunetei 10
2.3 Trasarea unghiurilor orizontale cu precizie ridicata... 11
2.4 Trasarea pe teren a cotelor din proiect si precizia trasarii.. 15
2.5 Trasarea cotelor din proiect pe planuri verticale 16
2.6 Trasarea pe teren a liniilor de panta data prin nivelment geometric de
mijloc... 17
2.7 Trasarea pe teren a liniilor de panta data prin nivelment geometric de capat. 18
3.1 Metoda coordonatelor polare.. 19
3.2 Precizia trasarii 20
3.3 Principiul calculului preciziei. 20
3.4 Metoda coordonatelor rectangulare. 23
3.5 Metoda intersectiei unghiulare inainte 25
3.6 Controlul trasarii. 26
3.7 Metoda intersectiei liniare... 27
3.8 Controlul trasarii. 27
3.9 Elementele pentru stabilirea preciziei. 28
3.10 Metoda intersectiei inapoi... 30
3.11 Stabilirea preciziei la metoda intersectiei unghiulare inapoi... 31
3.12 Metoda drumuirii poligonometrice. 32
3.13 Metoda aliniamentului. 33
3.14 Influenta erorii de centrare a teodolitului 34
3.15 Influena erorii de reducie.............................................................................. 34
3.16 Trasarea punctelor........................................................................................... 36
3.17 Imprejmuirea de trasare.. 36
3.18 Aliniamentele se intersecteaz sub un unghi oarecare 37
4.1 Coordonatele colurilor cldirilor proiectate... 38
4.2 Punctele caracteristice ale unei constructii 39
4.3 Trasarea fundailor pentru stlpi.. 41
4.4 Montarea stlpilor ce susin calea de rulare a macaralei podului rulant.. 42
4.5 Procedeul vizrii laterale cu teodolitul 43
4.6 Verificarea montrii stlpiilor prefabricai.. 44
4.7 Procedeul intersecie nainte 45
4.8 Pichetarea traseului.. 47
4.9 Pichetarea prin metoda coordonatelor rectangulare ... 48
4.10 Calculul elementelor de trasare .. 49
81
PROIECT DE LICENTA
4.11 Schema determinarii conturului lacului de acumulare ... 52
4.12 Trasarea prin nivelment geometric . 52
4.13 Trasarea barajelor de greutate 54
4.14 Trasarea pe inaltime a barajelor . 55
4.15 Trasarea pe inaltime a lamelei 56
5.1 Descarcator de ape mari la ivestitia AMENAJARE PISCICOLA LACUL DE ARGINT. 59
5.2 Statia totala Leica TCR805 Power.................................................................. 60
5.3 Accesoriile statiei totale Leica TCR805 Power.............................................. 61
5.4 Partile componente ale statiei totale Leica TCR 805...................................... 61
5.5 Ecranul si tastatura la statia totala Leica TCR805 Power............................... 62
5.6 Programul orientare si masurare...................................................................... 62
5.7 Programul retrointersectie... 63
5.8 Programul trasare............................................................................................ 63
5.9 Programul linie si arc de referinta................................................................... 63
5.10 Programul distanta dintre doua puncte............................................................ 63
5.11 Programul aria................................................................................................. 64
5.12 Programul determinare inaltimii..................................................................... 64
5.13 Programul punct ascuns................................................................................... 64
5.14 Programul constructie...................................................................................... 65
5.15 Programul directia si aliniamentul drumului................................................... 65
5.16 Programul rutine de calcul cogo...................................................................... 65
5.17 Sistem prisma cu ambaza si adaptor Leica..................................................... 67
LISTA PLANSELOR
82
PROIECT DE LICENTA
1 Plan de incadrare in zona 74
2 Schita retelei de sprijin................................................................................. 75
3 Plan de situatie 76
4 Plan trasare sapatura 77
5 Vedere in plan si sectiune prin calugar la bazinele de stocare 78
6 Profil transversal nr.1 79
7 Profil transversal nr.2 ... 80
8 Profil transversal nr.13 . 81
9 Profil transversal nr.14 . 82
10 Profil transversal P1 regularizare aval rizberma .. 83
11 Profil transversal P2 regularizare aval rizberma .. 84
12 Profil transversal P1 regularizare amonte canal golire 85
13 Profil transversal P2 regularizare amonte canal golire 86
14 Profil transversal P3 regularizare amonte canal golire 87
15 Profil transversal P4 regularizare amonte canal golire 88
16 Profil longitudinal amenajare teren pentru executia umpluturilor .. 89
83
PROIECT DE LICENTA
BIBLIOGRAFIE
Cosoroaga Constantin
2003
Topografie inginereasca, editura Matrix Rom
Bucuresti
Dragomir, P.I. si Saracin, A.
2002
Masuratori terestre - fundamente - vol. II, Modul D
Topografie inginereasca, editura Matrix Rom
Bucuresti
Dragomir, P.I.
s.a.
Note de curs Topografie inginereasca, Facultatea
de geodezie, Bucuresti
Leu, I.N.
2005
Topografie inginereasca sau aplicata, editura Ceres
Bucuresti
Manolache, V.
2002
Masuratori terestre - fundamente - vol. III, Modul K
Organizarea lucrarilor de Cadastru si Geodezie,
editura Matrix Rom Bucuresti
Raluca Manea, Daniela Iordan,
Mariana Calin
2009
Ghid de rezolvare a problemelor de topogarfie
Ed.a-II-a Bucuresti, Editura Noua
Cristescu N., Ursea V., Neamtu
M., Sebastian-Taub M.
1980
Topografie pentru subingineri, editura didactic si
pedagogica, Bucuresti
Materiale culese de pe internet
www.leicageosystem.com
84