P. 1
Teh Nici Dered Act Are Rp

Teh Nici Dered Act Are Rp

|Views: 5|Likes:
Published by Andra Flenches

More info:

Published by: Andra Flenches on Sep 06, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/11/2013

pdf

text

original

Sections

  • INTRODUCERE
  • DE CE ESTE NECESARĂ O COMUNICARE EFICIENTĂ CU
  • Caracteristicile unui fapt de presă
  • Când este vorba de un conŃinut injurios?
  • Întrebări, probleme, aplicaŃii practice
  • TEHNICI SCRISE DE RELAłII PUBLICE
  • Principii de redactare
  • Ştirea de presă
  • Regula „piramidei inversate”
  • Reguli de redactare a unei ştiri de presă
  • Corectitudinea
  • Comunicatul de presă
  • Titluri
  • Alerta media
  • Scrisoarea-propunere (pitch letter)
  • Buletinul de presă
  • Scrisoarea către editor
  • Dosarul de presă
  • Biografia
  • Articolul de presă
  • Alte materiale de presă
  • TEHNICI VERBALE DE RELAłII PUBLICE
  • Interviul
  • Reguli de bază ale interviului
  • Tehnici utilizate pentru a răspunde la întrebări
  • ConferinŃa de presă
  • Briefing-ul de presă
  • Vizite organizate pentru jurnalişti (tururi media)
  • Vizita jurnaliştilor la sediul organizaŃiei
  • Vizita la redacŃie
  • Trăsături specifice ale radioului
  • Discursuri
  • Suspendarea relaŃiilor cu mass-media
  • TEHNICI VIZUALE DE RELAłII PUBLICE
  • ParticularităŃi ale comunicării prin mass-media audiovizuale
  • Utilizarea fotografiei în presa scrisă
  • Logo-ul şi sigla organizaŃiei
  • Filme, prezentări, animaŃii vizuale
  • Video-comunicatul de presă, audio-comunicatul de presă, „rola B”
  • Elemente specifice privind apariŃiile la televiziune
  • PARTICULARITĂłI ALE COMUNICĂRII ELECTRONICE
  • AGENłI ŞI DEPARTAMENTE DE RELAłII PUBLICE
  • Biroul de presă
  • Centrul de presă
  • ANEXE
  • 1. Ştire de presă
  • 2. Comunicate de presă
  • 1. Comunicat de trimis prin fax
  • 2. Comunicat de trimis prin e-mail
  • 3. Comunicat iniŃial (difuzat în cazul unui accident)
  • 3. Scrisoare către editor
  • 4. Scrisoare-propunere
  • 5. Biografii
  • 1. Biografie în stil direct
  • 2. Biografie narativă
  • 6. Listă cu mesaje-cheie
  • 8. Amenajarea unei săli de conferinŃe de presă
  • 9. Discurs
  • 10. Exemple de fotografii
  • 11. Structuri de principiu ale unor centre de presă temporare
  • BIBLIOGRAFIE

ŞCOALA NAłIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE FACULTATEA DE COMUNICARE ŞI RELAłII PUBLICE

Dr. GEORGE DAVID

TEHNICI DE RELAłII PUBLICE

Bucureşti, 2011 © George David

INTRODUCERE........................................................................................................................................ 4

DE CE ESTE NECESARĂ O COMUNICARE EFICIENTĂ CU MASS-MEDIA? ............................... 6 CARACTERISTICILE UNUI FAPT DE PRESĂ ................................................................................................ 11 CÂND ESTE VORBA DE UN CONłINUT INJURIOS? ...................................................................................... 22 ÎNTREBĂRI, PROBLEME, APLICAłII PRACTICE ......................................................................................... 23 TEHNICI SCRISE DE RELAłII PUBLICE.......................................................................................... 25 PRINCIPII DE REDACTARE......................................................................................................................... 25 ŞTIREA DE PRESĂ ...................................................................................................................................... 27 REGULA „PIRAMIDEI INVERSATE” .................................................................................................. 31 REGULI DE REDACTARE A UNEI ŞTIRI DE PRESĂ .............................................................................. 35 CORECTITUDINEA .......................................................................................................................... 36 COMUNICATUL DE PRESĂ ......................................................................................................................... 40 TITLURI ......................................................................................................................................... 47 ALERTA MEDIA ......................................................................................................................................... 50 SCRISOAREA-PROPUNERE (PITCH LETTER).............................................................................................. 51 BULETINUL DE PRESĂ ............................................................................................................................... 57 SCRISOAREA CĂTRE EDITOR..................................................................................................................... 58 DOSARUL DE PRESĂ .................................................................................................................................. 61 BIOGRAFIA................................................................................................................................................ 65 ARTICOLUL DE PRESĂ............................................................................................................................... 67 ALTE MATERIALE DE PRESĂ ........................................................................................................... 71 PUBLICAłII UTILIZATE ÎN RELAłII PUBLICE ............................................................................................ 71 ÎNTREBĂRI, PROBLEME, APLICAłII PRACTICE ......................................................................................... 79 TEHNICI VERBALE DE RELAłII PUBLICE..................................................................................... 80 INTERVIUL ................................................................................................................................................ 80 REGULI DE BAZĂ ALE INTERVIULUI ................................................................................................ 90 TEHNICI UTILIZATE PENTRU A RĂSPUNDE LA ÎNTREBĂRI ................................................................ 91 CONFERINłA DE PRESĂ............................................................................................................................. 94 BRIEFING-UL DE PRESĂ ................................................................................................................ 101 RECEPłIA DE PRESĂ ..................................................................................................................... 103 VIZITE ORGANIZATE PENTRU JURNALIŞTI (TURURI MEDIA) .................................................................. 105 VIZITA JURNALIŞTILOR LA SEDIUL ORGANIZAłIEI ........................................................................ 105 VIZITA LA REDACłIE .................................................................................................................... 109 TRĂSĂTURI SPECIFICE ALE RADIOULUI.................................................................................................. 110 DISCURSURI ............................................................................................................................................ 114 SUSPENDAREA RELAłIILOR CU MASS-MEDIA ......................................................................................... 125 ÎNTREBĂRI, PROBLEME, APLICAłII PRACTICE ....................................................................................... 126 TEHNICI VIZUALE DE RELAłII PUBLICE .................................................................................... 128 PARTICULARITĂłI ALE COMUNICĂRII PRIN MASS-MEDIA AUDIOVIZUALE ............................................ 129 UTILIZAREA FOTOGRAFIEI ÎN PRESA SCRISĂ ......................................................................................... 130 LOGO-UL ŞI SIGLA ORGANIZAłIEI .......................................................................................................... 139

2

FILME, PREZENTĂRI, ANIMAłII VIZUALE ............................................................................................... 142 VIDEO-COMUNICATUL DE PRESĂ, AUDIO-COMUNICATUL DE PRESĂ, „ROLA B”.................................... 143 ELEMENTE SPECIFICE PRIVIND APARIłIILE LA TELEVIZIUNE................................................................ 145 ÎNTREBĂRI, PROBLEME, APLICAłII PRACTICE ....................................................................................... 153 PARTICULARITĂłI ALE COMUNICĂRII ELECTRONICE ......................................................... 154 ÎNTREBĂRI, PROBLEME, APLICAłII PRACTICE ....................................................................................... 162 AGENłI ŞI DEPARTAMENTE DE RELAłII PUBLICE.................................................................. 163 PURTĂTORUL DE CUVÂNT....................................................................................................................... 163 BIROUL DE PRESĂ ................................................................................................................................... 169 CENTRUL DE PRESĂ ................................................................................................................................ 176 ROL ŞI STRUCTURĂ ...................................................................................................................... 177 ÎNTREBĂRI, PROBLEME, APLICAłII PRACTICE ....................................................................................... 184 ANEXE................................................................................................................................................... 185 1. ŞTIRE DE PRESĂ................................................................................................................................... 185 2. COMUNICATE DE PRESĂ ...................................................................................................................... 188 1. COMUNICAT DE TRIMIS PRIN FAX ............................................................................................. 188 2. COMUNICAT DE TRIMIS PRIN E-MAIL......................................................................................... 190 3. COMUNICAT INIłIAL (DIFUZAT ÎN CAZUL UNUI ACCIDENT) ....................................................... 192 3. SCRISOARE CĂTRE EDITOR ................................................................................................................. 193 4. SCRISOARE-PROPUNERE ..................................................................................................................... 195 5. BIOGRAFII ........................................................................................................................................... 197 1. BIOGRAFIE ÎN STIL DIRECT ....................................................................................................... 197 2. BIOGRAFIE NARATIVĂ .............................................................................................................. 198 6. LISTĂ CU MESAJE-CHEIE..................................................................................................................... 199 7. LISTĂ CU ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI POSIBILE................................................................................... 200 8. AMENAJAREA UNEI SĂLI DE CONFERINłE DE PRESĂ .......................................................................... 202 9. DISCURS .............................................................................................................................................. 212 10. EXEMPLE DE FOTOGRAFII................................................................................................................. 215 11. STRUCTURI DE PRINCIPIU ALE UNOR CENTRE DE PRESĂ TEMPORARE ............................................. 222 12. LISTĂ ORIENTATIVĂ CU FACILITĂłI, ECHIPAMENTE ŞI MATERIALE NECESARE UNUI CENTRU DE PRESĂ ...................................................................................................................................................... 223 BIBLIOGRAFIE.................................................................................................................................... 226

3

INTRODUCERE

Odată stabilită o viziune strategică asupra activităŃii de relaŃii publice care urmează să fie desfăşurată pentru rezolvarea unei anumite probleme identificate în prealabil, un bun specialist va trebui să aleagă cele mai potrivite tactici (sau tehnici, aşa cum voi încerca să explic mai departe – vezi pagina 9) care să-i permită îndeplinirea obiectivelor fixate. Lucrarea de faŃă intenŃionează să pună la dispoziŃia dumneavoastră, a specialiştilor care lucraŃi efectiv în domeniul relaŃiilor publice, o serie de instrumente prin intermediul cărora să reuşiŃi să atingeŃi aceste obiective. Preocuparea pentru inventarierea şi studierea acestor instrumente – tehnicile de relaŃii publice – nu este nouă, nici pe plan mondial, nici în România. De exemplu, prezenta lucrare sistematizează într-o nouă formulă, mai riguroasă şi substanŃial mai dezvoltată, materialul publicat deja în cartea „RelaŃii publice – garanŃia succesului” (apărută în 2002 şi republicată în 2003). Această nouă abordare reprezintă un pas mai departe, ca profunzime, în tratarea tehnicilor care stau la îndemâna specialistului în relaŃii publice pentru a-şi face cunoscute mesajele. Trebuie spus însă de la bun început că, dată fiind insuficienŃa timpului care ar fi trebuit acordat cercetării, lucrarea de faŃă este încă departe de tratarea exhaustivă a acestor tehnici. Pe de altă parte, o trecere în revistă completă nu este posibilă şi nici nu va fi vreodată, deoarece continua dezvoltare şi diversificare a teoriei în domeniu, precum şi practica de zi cu zi, au ca rezultat apariŃia neîncetată a noi asemenea tehnici. De pildă, în timp ce efectuam cercetările necesare pentru redactarea acestei lucrări, a apărut în practica relaŃiilor publice tehnica blogging-ului corporatist (corporate blogging – vezi pagina 157) şi cu siguranŃă că nu este singura apariŃie în acest domeniu. Departe de a fi ieşit din comun, acest proces evolutiv nu reprezintă decât urmarea firească şi necesară a transformărilor permanente care se produc la nivelul procesului global de comunicare, ale cărui dimensiuni sunt astăzi din ce în ce mai greu de imaginat şi de apreciat. În paralel însă cu această complexitate a procesului de comunicare, conform afirmaŃiei savantului Paul Watzlawick, „omul nu poate să nu comunice”, iar relaŃiile publice reprezintă un segment distinct al acestui proces social. Prin urmare, gradul de succes al acŃiunilor de relaŃii publice pe care le vom desfăşura depinde, printre altele, şi de măsura în care suntem pregătiŃi din punct de vedere tehnic pentru realizarea lor. Lucrarea „Tehnici de relaŃii publice” îşi propune să vă înfăŃişeze o serie de instrumente – unele mai simple, altele mai sofisticate – care să vă ajute să atingeŃi obiectivele pe care vi le-aŃi propus în ceea ce priveşte promovarea eficace a reputaŃiei organizaŃiei dumneavoastră şi comunica-

precum şi din experienŃa didactică. Ea cuprinde atât roade ale cercetării ştiinŃifice proprii şi consideraŃii teoretice ale experŃilor în domeniu. George David 5 .rea eficientă cu publicurile-Ńintă ale acesteia. cât şi – mai ales – concluzii rezultate dintr-o practică nemijlocită de peste 17 ani.

de altfel. Această greşeală de comunicare a ajuns în timp real la cunoştinŃa opiniei publice mondiale! 6 . Pe parcursul lucrărilor de salvare. în acest fel. nu se poate afirma că acesta este neapărat cel mai important. – relaŃiile cu comunitatea locală. 1998. indiferent care ar fi aceasta. pentru ca. cel puŃin din următoarele motive: – scopul relaŃiilor unei organizaŃii cu mass-media este acela de a-şi spori reputaŃia sa şi a produselor sale. s-a anunŃat iniŃial că 12 dintre ei sunt în viaŃă. pentru a se putea bucura de sprijinul public. un obiectiv esenŃial al organizaŃiilor şi persoanelor publice (vezi. Prin urmare. În ceea ce priveşte cel de-al treilea domeniu. de exemplu. dumnea- 1 În ianuarie 2006.DE CE ESTE NECESARĂ O COMUNICARE EFICIENTĂ CU MASS-MEDIA? Un specialist în relaŃii publice care lucrează pentru o organizaŃie. organizaŃiile trebuie nu doar să „facă lucruri bune”. efortul mediatic al actorilor din sfera politică. 13 mineri din statul American West Virginia au fost blocaŃi în subteran în urma exploziei unei acumulări de gaze. ar trebui să desfăşoare acŃiuni în cel puŃin trei domenii principale: – comunicarea (informarea) internă. fie că aceşti vecini sunt alte organizaŃii sau persoane din mediul exterior. adică membrilor acesteia. cu siguranŃă. – relaŃiile cu mass-media (informarea publică). cel al relaŃiilor cu mass-media. deoarece o eroare săvârşită în relaŃia cu presa are consecinŃe asupra unor publicuri cu mult mai largi decât cele interne sau cele ale organizaŃiilor vecine cu care se stabilesc relaŃii în plan local1. după puŃin timp. denumită astfel pentru că ea defineşte totalitatea activităŃilor destinate informării publicului intern al organizaŃiei. influenŃarea unor publicuriŃintă determinate (Bland. sprijinul vecinilor din spaŃiul geografic al organizaŃiei respective. Prin urmare. care cuprind activităŃile de informare a opiniei publice (sau. de reprezentanŃi ai acesteia) pentru a câştiga bunăvoinŃa. O acoperire mediatică pozitivă contribuie substanŃial la succesul public al unei organizaŃii sau al unei persoane publice. Vizibilitatea publică obŃinută prin intermediul presei – în mod special atunci când aceasta este pozitivă – este. datorat tocmai faptului că presa poate aduce un sprijin public deloc neglijabil. dar. ci şi să vorbească publicului despre acestea într-un mod adecvat. este cel mai sensibil. a unor publicuri cât mai largi) prin intermediul presei. cel puŃin. specialistul în relaŃii publice al unei organizaŃii. simpatia. cu precădere în campaniile electorale). să se constate că realitatea era cu totul alta: 12 era numărul minerilor decedaŃi în subteran. dumneavoastră. În acest caz. încrederea. prin informarea corespunzătoare şi. 66). care cuprind ansamblul activităŃilor desfăşurate nemijlocit de o organizaŃie (în general. sunteŃi obligat de deontologia sa profesională să acordaŃi o atenŃie aparte acestui domeniu.

în acest fel. 7 . un bun specialist în relaŃii publice ar trebui să cunoască foarte bine aşteptările celor din massmedia şi criteriile lor de selecŃie şi de prelucrare. din ce în ce mai prezente în realitatea cotidiană de astăzi. atitudinilor şi comportamentelor oamenilor. totodată. – presa. astfel încât mesajele cu adevărat importante despre organizaŃia sa să nu fie alterate prea mult de aceste procese. Acest fenomen constituie un impediment major pentru un specialist în relaŃii publice care nu este familiarizat cu limbajul presei şi nu ştie să-şi modeleze mesajele astfel încât acestea să câştige competiŃia informaŃională. – în societatea de astăzi. Nu aveŃi voie să neglijaŃi potenŃialul acestor tehnologii în construirea unei imagini publice pozitive pentru organizaŃia dumneavoastră. presa nu duce lipsă de ştiri. Presa poate fi. mai ales pentru organizaŃiile de afaceri. dimpotrivă. – noile tehnologii informaŃionale. ci şi de formare şi influenŃare a opiniilor. reprezintă un canal important de comunicare cu publicuri largi şi diverse. economisesc o parte din resursele care ar trebui utilizate pentru reclamă (Bland. 1998. – mass-media încurajează consumul. Prin urmare. În acest context. nu pentru a fi influenŃaŃi în ceea ce priveşte consumul de bunuri şi servicii. 67). ea este supusă unui adevărat bombardament informaŃional. care. ci sunt selectate şi prelucrate. un vehicul esenŃial în eforturile de informare despre preocupările oricărei organizaŃii. deoarece oamenii cumpără presă pentru a se informa. sunt utilizate cu precădere în mass-media şi au un impact formativ important în ceea ce priveşte tiparele de gândire şi de comportament ale oamenilor. fie ea scrisă sau audiovizuală. nu există un alt canal la fel de eficient – inclusiv în privinŃa raportului dintre costuri şi rezultate – care să poată fi utilizat în eforturile de comunicare ale unei organizaŃii. element decisiv pentru organizaŃiile din sectorul economic şi al afacerilor. legitimitate atât de necesară oricărei forme de organizare socială. Cel puŃin pentru moment. Mai mult decât atât. prezenŃa pozitivă în mass-media are şi semnificaŃii publicitare deloc neglijabile. aşadar.voastră urmăriŃi să exploataŃi potenŃialul persuasiunii. precum şi pentru specialiştii în relaŃii publice care lucrează pentru ele. un canal cu posibilităŃi nebănuite nu numai de informare. presa poate conferi legitimitate activităŃii şi scopurilor acestora. „spunând vorbe bune despre faptele bune” ale organizaŃiei. – prin contribuŃia sa la proiectarea şi evoluŃia imaginii şi reputaŃiei publice a organizaŃiilor. chiar şi informaŃiile făcute publice prin presă nu sunt aproape niciodată identice cu cele oferite de surse sau obŃinute de la acestea. influenŃând puternic cursul şi rezultatele proceselor educaŃionale. trebuie spus că apariŃiile în presă au mai multă credibilitate decât reclama.

furnizând adevăruri trunchiate şi. prin urmare. 67). În acest fel. nu uitaŃi însă să cereŃi acordul scris al celor care au publicat materialul. gata să vorbească despre organizaŃie în necunoştinŃă de cauză. 2004. explicându-le clar modul în care intenŃionaŃi să-l utilizaŃi. DiferenŃa constă în faptul că jurnalistul trebuie să-şi modeleze mesajul direct pentru un segment al opiniei publice. un element important în influenŃarea atitudinilor pozitive ale membrilor organizaŃiei. el trebuie să fie familiarizat cu tehnicile utilizate de mass-media în sfera publică. – specialistul în relaŃii publice trebuie să „spună istoria” organizaŃiei sale. cunoaşterea cât mai bună a specificului mass-media şi a celui al comunicării prin intermediul acestui canal constituie o parte importantă a bagajului de cunoştinŃe şi deprinderi necesare unui practician de relaŃii publice. El este cel care trebuie să vorbească – sau să-i ajute pe ceilalŃi să vorbească – despre organizaŃia sa. de altfel. specialistul în relaŃii publice. 262). se vor găsi „purtători de cuvânt” externi. sunteŃi pus deseori în situaŃia de a întocmi materiale scrise sau audiovizuale destinate (cel puŃin ca intenŃie) difuzării prin presă. În acest scop. în unele organizaŃii există practica utilizării materialelor deja apărute în presa scrisă sau chiar în cea audiovizuală prin multiplicare şi difuzare fie către publicurile interne. Într-adevăr. dumneavoastră. contribuind în acest fel la consolidarea moralului acestora (Bland. Pentru a putea transmite mesaje către opinia publică prin intermediul mass-media. pe când specialistul în relaŃii publice va ajunge la aceeaşi Ńintă prin intermediul mass-media şi. fie din proprie iniŃiativă – atunci când se adoptă o politică proactivă de informare publică – fie ca urmare a unor cereri formulate de jurnalişti. impactul materialului publicat în mass-media este propagat mai departe. Aşa se şi explică. migraŃia frecventă a profesioniştilor din presă către domeniul relaŃiilor publice şi invers: deşi. făcând deservicii organizaŃiei. în caz contrar. ori un interviu la radio sau un reportaj de televiziune pot fi utilizate ca materiale de prezentare a propriei dumneavoastră organizaŃii. mai mult. trebuie să fiŃi familiarizat pe deplin cu „limbajul” şi cu specificul presei. Înainte de a întreprinde acest lucru. în special în sferele care prezintă interes pentru organizaŃie. nu trebuie neglijată utilitatea folosirii materialelor deja apărute în presă (Newsom. în realitate. cele două profesii par oarecum opuse. în acest fel. aflate de o parte şi de cealaltă a „baricadei”. în ultimă instanŃă. Un articol pozitiv.– o bună acoperire mediatică reprezintă. După cum rezultă din cele de mai sus. în cadrul unui proces de comunicare bine planificat şi condus. atât jurnalistul cât şi specialistul în relaŃii publice sunt comunicatori care vizează. va trebui să cunoască „regulile jocului” atât în cazul pre- 8 . – în fine. în acelaşi timp. 1998. fie către publicurile externe. aceeaşi Ńintă: opinia publică. cu ilustraŃii sugestive. adeseori dumneavoastră înşivă sau unii dintre colegii dumneavoastră trebuie să furnizaŃi informaŃii către mass-media. la prima vedere.

campanii de presă. Am preferat utilizarea termenului „tehnici” deoarece. este vorba despre aceleaşi modalităŃi de acŃiune menite să asigure reuşita unui plan sau a unei strategii. în literatura de specialitate de inspiraŃie americană. În legătura sa profesională cu mass-media. prezentări care utilizează imagini fotografice şi video. 1996: „Mod de a proceda pentru a câştiga avantaj sau succes”). articole de presă. rapoarte anuale ş. newslettere. în primul rând. Pe de altă parte. să influenŃeze anumite publicuri-Ńintă. ele sunt considerate „tactici”. discursuri.”) cu cea a termenului american „tactics” (Webster’s. fără a se îndepărta însă de adevăr şi fără a încerca să le manipuleze. 565-657) consideră că tehnicile de relaŃii publice pot fi categorisite în: – tehnici scrise. dosare de presă. comunicarea interpersonală informală etc. Specialistul în relaŃii publice urmăreşte ca. imparŃialitatea constituie o regulă deontologică esenŃială a profesiei sale. pu- 9 . probabil cel mai util criteriu va fi cel al modalităŃii de exprimare a mesajului: este el exprimat prin cuvinte scrise şi prin alte mijloace grafice? Foloseşte ca suport esenŃial cuvântul vorbit? Este conceput pentru a se adresa mai ales receptorului vizual. foi volante (factsheet-uri). concretizate în produse precum: comunicate de presă. oferindu-le o semnificaŃie corectă şi mai multă naturaleŃe. specialistul în relaŃii publice utilizează în mod frecvent unele tehnici. pliante. va trebui să facem în primul rând menŃiunea că.a. articole/emisiuni în regim de reclamă plătită (advertoriale). pe care să le convingă şi să le motiveze într-un anumit sens. presă instituŃională (periodice editate de organizaŃii). 1992.m. Tehnicile utilizate în relaŃiile publice pot fi clasificate după criterii variate. prin intermediul mass-media. implicând utilizarea mijloacelor non-verbale? Urmând acest criteriu. vom constata că... cât şi în cazul segmentului de public care va constitui Ńinta finală a mesajului său. Pentru delimitarea domeniului „tehnicilor de relaŃii publice”. specialiştii (Wilcox. clipuri şi filme. audio-comunicate de presă. jurnalistul caută să informeze opinia publică în general. dacă comparăm definiŃia de dicŃionar (DEX. el situează cu mai multă claritate aceste procedee profesionale în contextul limbii române. utilizate în: apariŃiile la televiziune. în esenŃă. manuale (instrucŃiuni). în al doilea rând. 1998) a termenului general românesc „tehnică” („Totalitatea procedeelor întrebuinŃate în practicarea unei meserii. – tehnici vizuale. broşuri. video-comunicate de presă. televiziune cu circuit închis. – tehnici verbale. posturi telefonice speciale (hotline). a unei ştiinŃe etc. utilizate în situaŃii ca: comunicarea directă (faŃă-în-faŃă).d. care vor fi descrise mai detaliat în continuare.sei ca mijloc de comunicare publică. Ńinând cont de faptul că obiectivitatea. Pentru un practician de relaŃii publice.

potenŃiali membri. – eventuali membri ai organizaŃiei care se bucură de o anumită notorietate în opinia publică. conducătorul (conducătorii) organizaŃiei. centrul de presă. parteneri etc. O altă menŃiune care trebuie făcută înainte de a trece la examinarea tehnicilor propriu-zise este cea privind publicurile-Ńintă pe care le vizează specialistul în relaŃii publice prin intermediul acestor tehnici: mass-media constituie. o conferinŃă de presă. contribuie în mod esenŃial la retransmiterea în forme specifice şi diseminarea mesajului către categorii adeseori foarte largi de destinatari. La cele trei categorii identificate de către specialiştii sus-citaŃi. public care.d. Printre ei se numără: – în primul rând. – instituŃii precum biroul de presă. – purtătorul de cuvânt. – specialistul (specialiştii) în relaŃii publice ai organizaŃiei. acŃionari. – membrii organizaŃiei. de altfel. poate fi considerată ca o tehnică verbală. Eficacitatea acestor tehnici este sporită atunci când ele sunt utilizate în cadrul unei strategii coerente şi în conjuncŃie cu evenimente şi instituŃii de relaŃii publice ca: interviuri. la rândul său. conferinŃe şi briefing-uri de presă. clienŃi. Nu trebuie uitat însă faptul că tehnicile de relaŃii publice sunt utilizate şi în comunicarea nemijlocită cu alte grupuri. de exemplu. gestionate sau nu. Vom întâlni astfel de subiecŃi în orice organizaŃie. într-adevăr. însă nu putem neglija elementele de tehnică vizuală (prezenŃa şi acŃiunea în faŃa camerelor de luat vederi) sau scrisă (întocmirea dosarului de presă sau a declaraŃiei iniŃiale). susŃinători.m. în practică. cel mai important public căruia se adresează specialistul. purtători de cuvânt. departamentul de relaŃii publice dintr-o organizaŃie. afişarea simbolurilor vizuale ale organizaŃiei. vizite organizate pentru jurnalişti la sediul organizaŃiei sau în locaŃii semnificative pentru preocupările acesteia. şi raŃiunea pentru care specialistul în relaŃii publice trebuie să înŃeleagă cât mai bine lumea presei şi să se adapteze specificului ei. Într-adevăr. clienŃi. De cele mai multe ori. indiferent că existenŃa şi acŃiunile lor sunt conştientizate sau nu. birouri sau centre de presă ş. precum publicul intern. familiile acestora. aceasta este. afişare exterioară.blicaŃii care utilizează în special desene şi fotografii. 10 . ci ca urmare a utilizării lor de către anumiŃi subiecŃi de relaŃii publice în sensul consolidării reputaŃiei unei anumite organizaŃii. ceea ce înseamnă că sistemul de clasificare de mai sus are în primul rând un rol didactic. acŃionari etc. specialistul în relaŃii publice se va întâlni adesea cu necesitatea combinării acestor tehnici. furnizori. trebuie făcută precizarea că. – simpatizanŃi.a. aceste tehnici de relaŃii publice nu produc rezultate prin ele însele.

1992. are potenŃialul de a afecta viaŃa acestora (în general traiul cotidian). la urma urmei.Deoarece succesul tehnicilor de relaŃii publice depinde de modul în care aceşti subiecŃi îşi cunosc şi valorifică specificul calităŃii lor de comunicatori ai unei organizaŃii. nu trebuie să vă aşteptaŃi ca informaŃiile perimate pe care le-aŃi furniza presei să fie publicate vreodată. Fără prea multe pretenŃii ştiinŃifice. trebuie subliniat că nu este necesar ca ele să fie cumulate: este suficient ca un eveniment oarecare să aibă una sau câteva dintre trăsăturile ce vor fi enumerate mai jos pentru a avea şansa să devină un fapt de presă. la fel de bine. 19). deci şi pe editori. mai trebuie spus că valoarea de fapt de presă a unui eveniment nu constă neapărat în faptul că acesta îndeplineşte o funcŃie de informare. prezenta lucrare va aborda spre final şi chestiuni pe care un bun specialist în relaŃii publice trebuie să le ştie cu privire la aceştia. de pildă. Există. Această posibilă influenŃă asupra modului în care se desfăşoară viaŃa de zi cu zi a consumatorului de presă reprezintă. după părerea unor specialişti (Stan. nu orice întâmplare are valoare pentru un mijloc de informare. cu toate acestea. evenimentul în cauză trebuie să întrunească anumite caracteristici. un fapt de presă ar putea fi definit ca fiind un eveniment care. Pentru a intra astfel în atenŃia presei. adus la cunoştinŃa oamenilor prin intermediul mass-media. astfel încât să puteŃi discerne cu deplin profesionalism care anume lucruri ar putea trezi interesul mass-media şi care trebuie lăsate deoparte. care sunt confirmate sau infirmate ulterior de dezvăluirile din mass-media. şi cazuri în care un fenomen care s-a petrecut cu mai mult timp în urmă poate prezenta elemente de actualitate: atunci când el a ajuns în atenŃia opiniei publice pe alte căi decât prin intermediul mass-media (zvonuri. Caracteristicile unui fapt de presă Nu orice eveniment constituie un fapt de presă. Actualitate: evenimentele actuale îi interesează pe cititori. 2000. ele pot constitui material documentar pentru vreunul dintre jurnalişti. 1113). el putând. aşa se şi explică în parte interesul sporit pe care ei îl acordă televiziunii şi radioului. un fapt de presă este caracterizat de următoarele însuşiri: 1. Prin urmare. Ca urmare. Oamenii vor să ştie ce este nou. care sunt mai rapide în difuzarea ştirilor de actualitate. iar dumneavoastră trebuie să cunoaşteŃi aceste caracteristici. elementul esenŃial care conferă valoare mediatică unui eveniment. conform unui punct de vedere al şcolii de jurnalism americane (Journalism Handbook. să îndeplinească şi o funcŃie de divertisment. punct de vedere la care subscriu. cel mult. Înainte de a trece la o analiză sumară a acestor caracteristici. în defavoarea presei scrise. în mult mai mare măsură decât evenimentele perimate. fapte care au fost 11 .

afectivă (un cititor/ascultător/telespectator este mai interesat de evenimentele în care sunt implicaŃi oameni de lângă el). psihologică (elemente cum ar fi moartea. într-o măsură mai mare sau mai mică. socio12 . 2000. apud Stan. deoarece evenimentele petrecute în imediata apropiere sunt susceptibile să influenŃeze direct.a. Această caracteristică explică audienŃa mai mare a presei locale în comparaŃie cu cea cu vocaŃie naŃională. prezintă şi ele un interes special). InformaŃiile care au culoare locală prezintă mai mult interes. cu atât el are un grad mai mare de actualitate. Proximitate: oamenii sunt mult mai interesaŃi de lucrurile care se întâmplă în imediata lor apropiere. În acest caz. viaŃa oamenilor. sexul.m. 19): geografică (evenimentele produse în apropierea geografică a consumatorului de presă prezintă un interes mai mare). banii. actualitatea rezultă mai ales din aria restrânsă de cunoaştere a evenimentului: cu cât sunt mai puŃini oamenii care ştiu despre el. atunci când acest fenomen a apărut pentru prima dată în România. iar opinia publică este interesată de el. Figura 1: Pagină despre gripa aviară. aflate în relaŃie cu instinctele vitale ale consumatorului de presă. Această relaŃie de apropiere a oamenilor de evenimentul care ar putea constitui un fapt de presă trebuie privită din mai multe perspective (Jean-Luc Martin Lagardette.d.Ńinute ascunse şi care au ajuns în presă ca urmare a unor scurgeri de informaŃii sau investigaŃii jurnalistice ş. De remarcat faptul că în ziar există un fascicol întreg intitulat „Actualitate” 2.).

cu informaŃii de proximitate 13 . De remarcat faptul că ziarul are o pagină specială intitulată „Bucureşti”.profesională sau socio-culturală (consumatorul de presă va fi mai interesat de evenimente aflate în relaŃie cu profesia sa ori cu sfera sa culturală). Figura 2: Articol de interes pentru locuitorii Capitalei României.

ConsecinŃe: oamenii sunt interesaŃi de felul în care un eveniment i-ar putea afecta prin consecinŃele sale. ci mai ales prin consecinŃele pe care le antrenează.Figura 3: Îi va interesa oare pe cititorii din Brăila o asemenea ştire cu elemente de proximitate pentru oraşul lor? 3. Figura 4: Articol despre posibile consecinŃe ale unui fenomen de actualitate la data publicării: gripa aviară 14 . Acest lucru explică faptul că de multe ori ştiri cu caracter economic apar pe prima pagină a ziarelor sau în deschiderea telejurnalelor şi a radiojurnalelor: evenimentele cu caracter economic nu sunt interesante prin ele însele.

Conflict: ştirile care prezintă un element de confruntare se bucură de interes. înfruntări cu forŃele naturii. acest lucru nu constituie un fapt de presă: în schimb. orice sincopă în ordinea normală a lucrurilor va atrage interesul oamenilor. între om şi societate etc. cazuri în justiŃie. Aici. faptul că o toaletă nu mai funcŃionează constituie un fapt 15 . ciudat. Figura 5: Lumea sportivă şi cea economică oferă întotdeauna o multitudine de situaŃii puternic conflictuale. Bizarerie: orice lucru neobişnuit. acest lucru constituie un fapt de presă”. crime să aibă o mare căutare. în grupele cupei UEFA. De asemenea. comic. competiŃii sportive. dacă un om va muşca un câine. lupte. alegeri. cu fiul său Răzvan 5. confruntări politice. între om şi elemente naturale (de mediu). antrenorul Mircea Lucescu urmează să se confrunte. deoarece este vorba de o măsurare a forŃelor între oameni.4. în urma tragerii la sorŃi. O ilustrare plastică a rolului bizareriei în a da valoare unui fapt de presă este în binecunoscuta definiŃie „populară” conform căreia „dacă un câine muşcă un om. Acest caracter conflictual face ca ştirile care se referă la război.

femei-boxer. În difuzarea unei ştiri care implică elemente de sex. cum ar fi caracterizarea femeilor drept „reprezentante ale sexului slab” sau afirmaŃia că „în acest sector de activitate femeile fac o treabă aproape la fel de bună ca şi bărbaŃii”.) sau invers (bărbaŃi aflaŃi în concediu pentru creşterea copilului). trebuie să fiŃi atent şi să evitaŃi formulări care ar putea constitui un afront sexual. femei-bodyguard etc. emanciparea femeilor. Trebuie totuşi să cântăriŃi cu multă atenŃie urmările pe care le-ar putea avea difuzarea unei ştiri bazate pe elemente de bizarerie. boli venerice. Sex: ştirile ce implică elemente cu conotaŃie sexuală sunt întotdeauna interesante. 16 . nu numai atunci când prezintă delicte sexuale. fiindcă acestea ar putea afecta negativ imaginea organizaŃiei dumneavoastră sau intimitatea ori securitatea unor membri ai organizaŃiei. ci şi când relatează despre confruntări între sexe. femei care practică îndeletniciri specifice bărbaŃilor (femei-militar.de presă doar atunci când este vorba de o toaletă dintr-o navetă spaŃială. Figura 6: O crimă cu elemente bizare va trezi cu siguranŃă interesul consumatorului de presă 6. copii crescuŃi de un singur părinte. femei care lucrează pe macara.

de 17 .Figura 7: AtenŃia consumatorului de presă este atrasă adeseori de relatările care includ referiri explicite la viaŃa sexuală Figura 8: Un fapt de presă conŃine elemente de sex şi atunci când este vorba despre aflarea unei persoane într-o situaŃie neobişnuită pentru sexul său biologic 7. mânie. ură. veŃi putea utiliza pentru presă ocazii ca. cât şi prin consecinŃele lor. atât prin ele însele. Sentimente: elementele de ordin sentimental – simpatie. dragoste. Prin urmare. tristeŃe. prietenie – constituie un element de interes pentru presă şi pentru consumatorii de presă. gelozie. frică.

PreşedinŃii de stat.pildă. exprimarea publică a compasiunii şi a voinŃei de a da ajutor constituie elemente care atrag interesul presei şi. deznădejde. Figura 9: Relatările din presă despre dragoste. atunci când membri ai organizaŃiei proprii sau ai comunităŃii locale se confruntă cu situaŃii tragice. oamenii politici importanŃi. ProeminenŃă: informaŃiile despre personalităŃi importante ale vieŃii publice vor avea întotdeauna întâietate în ceea ce priveşte difuzarea prin mass-media. chiar atunci când sunt implicaŃi în evenimente care nu au nimic neobişnuit în desfăşurarea lor: faptul că vedeta X şi-a cumpărat un câine nu reprezintă un fapt de presă decât prin implicarea respectivei vedete într-un eveniment altfel banal. De asemenea. ură. În această privinŃă. vedetele vor apărea în ziare şi la ştiri aproape zilnic. prietenie şi alte asemenea sentimente umane captează întotdeauna interesul cititorilor. al opiniei publice. faptul că un membru al organizaŃiei dumneavoastră a depăşit cu succes o serie de împrejurări potrivnice. implicit. suprasaturarea re- 18 . ascultătorilor şi telespectatorilor 8. trebuie totuşi să cântăriŃi atent fluxul de informaŃii difuzate către massmedia cu privire la una sau mai multe personalităŃi din organizaŃia dumneavoastră.

acŃiuni ale serviciilor secrete. astfel. în presă este binecunoscut interesul pentru subiecte precum francmasoneria. detalii ascunse în spatele unor declaraŃii publice 19 . a unor militari dispăruŃi pe durata acŃiunilor de luptă etc. faptul că. poate duce la suspiciunea de „cult al personalităŃii”.a. Astfel. care s-a aflat pe prima pagină a ziarelor şi în topul ştirilor de radio şi de televiziune timp de aproape două luni.dacŃiilor cu informaŃii despre aceiaşi oameni poate crea dezinteres sau. civilizaŃii dispărute.d. despre operaŃiunile pentru salvarea unor mineri blocaŃi în subteran. despre căutarea oamenilor prinşi sub dărâmături în urma unui cutremur sau a unei explozii. ştirile despre oameni dispăruŃi într-un accident naval. fenomene naturale neobişnuite. un eveniment plin de suspans. elementele de suspans sunt la mare căutare şi sunt exploatate pe măsură. mai mulŃi americani au fost luaŃi ostatici în Iran a constituit „capul de afiş” al ştirilor de presă vreme de peste 400 de zile. cât şi în presă. Pentru opinia publică românească. Suspans: ştirile cu elemente de suspans sunt la fel de atractive ca povestirile cu implicaŃii misterioase. mistere ale istoriei. OZN-uri. dacă în literatură ele explică succesul unor scrieri precum „Codul lui da Vinci”. a fost răpirea. vor prezenta interes pentru mass-media. la ieşirea din spital după naştere. „Harry Potter”.. a trei jurnalişti români şi Ńinerea lor în captivitate din 28 martie până în 22 mai 2005. Figura 10: O vedetă românească surprinsă cu copilul în braŃe. Atât în literatura de ficŃiune. Câte alte mămici vor fi ieşit din spital în aceeaşi zi fără ca fotografia lor să apară în presă? 9.m. „Stăpânul inelelor” ş. La fel. mai rău. despre căutarea unor turişti rătăciŃi pe munte. în Irak. cu ani în urmă.

Acest lucru nu trebuie să constituie o surpriză pentru specialistul în relaŃii publice. a Ńinut prima pagină în presă până la rezolvarea crizei 10. apetenŃa prea mare pentru suspans îl poate împinge pe jurnalist în capcana speculaŃiilor. Figura 11: Realitate sau ficŃiune? Răpirea celor trei jurnalişti români în Irak. Adeseori. Ştirile despre invenŃii.etc. În funcŃie de elementul de interes pe care îl prezintă un fapt de presă. Progres: relatările conŃinând elemente de progres îi fascinează pe oameni. precum şi de profilul diferitelor mijloace de informare. este posibil ca un eveniment anume să fie relatat pe larg în unele ziare/emisiuni. descoperiri şi tehnologii noi care ar putea afecta într-un fel sau altul viaŃa oamenilor – mai ales viaŃa lor de zi cu zi – vor fi căutate de mass-media. la sfârşitul lunii martie 2005. 20 . în timp ce altele îl vor ignora.

datorită posibilei influenŃe a acestora asupra propriei sale vieŃi cotidiene Opinia prezentată mai sus cu privire la elementele ce caracterizează un fapt de presă nu este singura. progres. economic ş. sentimente ş. într-o zi liniştită.Figura 12: Majoritatea ştirilor despre progres tehnologic. proximitate. Astfel. este evident că prima are cu adevărat un caracter sistematic şi riguros. încearcă în primul rând să realizeze un frumos efect stilistic: regula celor 7 C. pe când a doua. De exemplu. cât şi în activitatea de relaŃii publice (Jones.a. iar culoarea este.a. atât catastrofa. un melanj între actualitate. 1996.d. susŃine că există şapte mari categorii de fapte care pot constitui ştiri de presă (clasificarea după cei 7 C): – catastrofă. – conflict. în schimb. un specialist cu practică îndelungată atât în presă.d. s-ar putea ca ea să prindă chiar prima pagină. cât şi criza implică substanŃiale elemente de conflict.m. – caracter evolutiv (change). făcând un mixaj uneori forŃat al caracteristicilor unui fapt de presă. – criză. Astfel. – culoare (interes uman). în cele din urmă. social. o ştire despre un nou produs pe care îl lansează organizaŃia dumneavoastră s-ar putea să treacă neobservată într-o zi realmente efervescentă din punct de vedere al evenimentelor economice. Mai trebuie să ŃineŃi cont de faptul că forŃa caracteristicilor unui fapt de presă variază în funcŃie de contextul informaŃional în care el este promovat. corupŃia este un caz particular de criminalitate. Analizând însă comparativ cele două tipuri de clasificări. 74). constituie un punct de interes pentru consumatorul de presă. BineînŃeles că este şi o chestiune de noroc dacă ştirea difuzată de 21 . – criminalitate. – corupŃie.m. cultural.

acest lucru este din ce în ce mai evident şi în legislaŃia românească. dar este util să ştiŃi că vara. Syracuse University. în perioada vacanŃelor. indiferent de notorietatea lor. de Albert C. există o lipsă destul de acută de evenimente hard news. Este recomandabil să verificaŃi toate afirmaŃiile făcute cu privire la persoane urmând acest grafic. din fericire. De multe ori. ceea ce reclamă un plus de scrupulozitate atunci când doriŃi să ieşiŃi în mass-media. 22 . Când este vorba de un conŃinut injurios? (adaptare după articolul „Este acest lucru injurios?” Un grafic simplu îi ajută pe studenŃi să dea răspunsul. toamna 1982) Graficul de mai jos vă poate ajuta să detectaŃi singuri dacă vreuna dintre afirmaŃiile pe care intenŃionaŃi să le faceŃi publice în legătură cu o persoană poate constitui – cu ştiinŃă sau involuntar – o injurie la adresa acesteia. este apărată de lege. deoarece imaginea publică a acestora. Skaggs. weekend-urile sunt caracterizate şi ele de o atenuare a frecvenŃei evenimentelor de tip hard. precum şi între Crăciun şi Anul Nou.dumneavoastră se va bucura de un context favorabil sau nu. publicat în Journalism Educator.

aplicaŃii practice 1. Cum pot fi clasificate tehnicile de relaŃii publice în funcŃie de modalitatea de exprimare a mesajului? 23 . anunŃ etc.)? a AfirmaŃia a fost deja publicată? a Persoana vizată a consimŃit la publicare? u AfirmaŃia poate fi probată ca fiind adevărată? u AfirmaŃia se bucură în vreun fel de imunitate? u Este vorba de un simplu comentariu sau de o afirmaŃie critică? u a a a a u Este o afirmaŃie falsificată cu bună ştiinŃă sau din neglijenŃă? a u u AfirmaŃia este eronată datorită neglijenŃei tale? a Persoana vizată este o oficialitate sau o figură publică? u Este posibil să nu ai necazuri Eşti în mare încurcătură Întrebări.AfirmaŃie făcută într-un articol. comunicat de presă. De ce solicită relaŃiile cu mass-media o atenŃie specială? 4. Care sunt diferenŃele dintre scopurile jurnalistului şi cele ale specialistului în relaŃii publice în ceea ce priveşte livrarea mesajelor lor? 5. u Aduce vreo atingere reputaŃiei persoanei în cauză? u a Persoana în cauză poate fi identificată din afirmaŃia făcută în articol (comunicat etc. probleme. legendă la o fotografie. titlu. editorial. În ce constă specificul relaŃiilor cu mass-media? 3. Care sunt principalele domenii ale activităŃii de relaŃii publice? 2.

AnalizaŃi importanŃa fiecăreia. AlegeŃi un eveniment (fapt) dintr-o organizaŃie în care activaŃi sau pe care o cunoaşteŃi şi analizaŃi în ce măsură îndeplineşte sau nu caracteristicile unui fapt de presă. 24 . AlegeŃi un eveniment (fapt) dintr-o organizaŃie în care activaŃi sau pe care o cunoaşteŃi şi stabiliŃi care dintre caracteristicile sale trebuie evidenŃiate pentru a-l transforma într-un fapt de presă. 8. 9. AnalizaŃi diferenŃele sau asemănările dintre conceptele de „tehnici” şi „tactici” de relaŃii publice. EnumeraŃi caracteristicile pe care trebuie să le aibă un fapt de presă. precum şi frecvenŃa cu care ele se manifestă în diferitele tipuri de massmedia.6. 7.

cel care difuzează o informaŃie scrisă nu va avea ocazia (decât relativ rar) să răspundă la întrebările pe care le-ar putea pune publicul. caricaturi ş.]”. 46): – „să găsească termenii adecvaŃi. nu trebuie neglijate avantajele persuasiunii3 în actul de comunicare. precum şi motivaŃia care l-ar putea determina pe cititor să se oprească asupra textului dumneavoastră) şi. De aceea. un dezavantaj căruia trebuie să-i facă faŃă atât specialiştii în relaŃii publice care scriu materiale pentru difuzarea lor publică. 1998). cum îl spuneŃi (aspectul redacŃional. cât şi jurnaliştii din presa scrisă. variaŃii ale ritmului şi ale tonului vorbirii. precum şi prin utilizarea de materiale ilustrative adecvate (fotografii. unele elemente non-verbale pot fi utilizate şi în cazul difuzării mesajelor prin radio: inflexiuni ale vocii. 3 AcŃiunea.). În plus. aşadar el va trebui să utilizeze empatia2. interjecŃii.a. desene..TEHNICI SCRISE DE RELAłII PUBLICE În redactarea diferitelor tipuri de materiale destinate consumatorilor de presă.. de asemenea. În cazul comunicării prin scris. concizia şi logica mesajului. elemente muzicale etc. punându-şi singur aceste întrebări încă de la început şi oferind răspunsuri la ele. este imposibilitatea folosirii limbajului non-verbal. pauze mai lungi sau mai scurte. 25 . persuasiunea fiind considerată de către specialişti ca „o parte explicită a muncii în domeniul relaŃiilor publice” (Newsom. grafice. atunci când redactează un text destinat unui anumit public-Ńintă.d. de ce anume vreŃi să spuneŃi un lucru (motivaŃia care ne determină să facem public un fapt. să gândească sau să facă un anumit lucru (DEX. scheme.). 2 Formă de intuire a realităŃii prin identificare afectivă (DEX. Principii de redactare Un text destinat publicării în presă ar trebui să răspundă unor cerinŃe bine definite. iar postura şi gesturile 50 de procente [. un bun comunicator ar trebui (Ferréol. în fine. 2: „V-ar surprinde să aflaŃi că mai puŃin de 10 procente din mesajele pe care ni le comunicăm faŃă în faŃă se transmit prin intermediul cuvintelor pe care le utilizăm? [. avantajele şi facilităŃile oferite de limbajul non-verbal trebuie suplinite prin claritatea. 2007. În acelaşi timp.] tonul vocii înseamnă aproape 40 de procente. în cazul comunicării directe sau al difuzării unor mesaje prin intermediul televiziunii. darul sau puterea de a convinge pe cineva să creadă. semnificaŃiile transmise prin intermediul limbajului non-verbal pot contribui în proporŃie de până la 90% la reuşita actului de comunicare (Ribbens. După cum se ştie. 1998). corespunzător funcŃiei de informare a presei)... modul de redactare a textului).m. 2004. 2001. El trebuie să arate cu claritate ce anume vreŃi să spuneŃi (aspectul informaŃional. 59).

Aici discuŃia asupra obiectivităŃii faptelor poate fi lărgită. Textul destinat presei nu trebuie să ascundă elemente relevante în favoarea celor nesemnificative. 2000. utilizarea de citate (atribuiri) într-un material destinat presei îl umanizează (Newsom. atunci când sunt relatate evenimente care implică o controversă. – să aibă un stil agreabil”. Mai mult decât atât. În acest caz. acurateŃea informaŃiilor nu este suficientă dacă modul lor de transmitere este vag sau ambiguu. Atribuirea (indicarea surselor) conferă mai multă credibilitate unui text destinat presei decât unul care înfăŃişează versiunea personală (şi implicit subiectivă) a dumneavoastră. trebuie să concepeŃi un text concis şi clar. 2. – să scrie corect din punct de vedere gramatical. Evitarea jargonului profesional. care să poată fi înŃeles cât mai bine de potenŃialii săi cititori. nu pentru şefii sau colegii dumneavoastră. subiectul pe care îl veŃi aborda. 6. cât şi declaraŃiilor unor participanŃi direcŃi la evenimentul relatat. 5. atunci când intenŃionaŃi să scrieŃi un text destinat presei. Apoi. prin urmare. Obiectivitatea: textul destinat presei trebuie să relateze evenimente care pot fi verificate. Concizia: un text destinat presei este scris pentru cititori. AcurateŃea: informaŃiile cuprinse în textul destinat presei trebuie să fie exacte. propaganda. precum şi a preŃiozităŃilor stilistice. nu numai ceea ce transmiteŃi trebuie să fie exact. ca rezultat al verificării lor temeinice din surse diferite. având tot timpul în minte publicul-Ńintă căruia doriŃi să vă adresaŃi. trebuie să înŃelegeŃi mai întâi dumneavoastră înşivă. deoarece afirmaŃii care par pe deplin obiective la un moment dat se pot dovedi ulterior – pe măsură ce sunt explorate noi detalii ale evenimentului în discuŃie – ca fiind subiective. Mai mult decât atât.– să construiască corect frazele. Echilibrul şi onestitatea sunt şi ele în strânsă legătură cu principiul anterior. Atribuirea conferă un plus de credibilitate atât faptelor relatate. 2004. Claritatea: pentru a relata cu claritate un eveniment. Pentru a satisface aceste exigenŃe. pe deplin. părŃile implicate trebuie să fie prezente în relatarea dumneavoastră în mod echilibrat. 22-36): 1. doar onestitatea cerută de deontologia profesională vă poate conduce către o soluŃie corectă: activitatea de relaŃii publice constă în „a spune vorbe bune despre fapte bune”. 3. deci a face afirmaŃii care au suport în realitate. trebuie să ŃineŃi cont de câteva principii recomandate de specialişti (Stan. De asemenea. ci şi modul cum transmiteŃi. 4. de exemplu. cum ar fi. reciproca este şi ea adevărată. spaŃiile generoase acordate celor din urmă într-un asemenea text 26 . constituie regula de aur în redactarea unui text clar. 208). deformarea adevărului este atributul altor modalităŃi de comunicare. prin urmare.

printre care: obiectul de activitate al organizaŃiei. de fapt. veŃi recurge foarte probabil la opŃiunea redactării unei ştiri de presă. ABC-ul tehnicilor scrise utilizate în relaŃiile publice. „ştirea de presă”? O definiŃie empirică afirmă că ştirea este „orice lucru nou pe care îl înveŃi astăzi şi pe care ieri nu-l ştiai”. vorbesc adesea despre „ştirea de presă”. produsele ei. Cititorul vrea să afle cât mai repede răspunsuri pertinente la întrebările fundamentale care apar în legătură cu marea majoritate a evenimentelor: Cine? Ce? Unde? Când? Cum? De ce? 7. regulile de redactare a unei ştiri de presă.a. Recursul la abstractizare nu este de natură să amelioreze calitatea unui text destinat presei. în materie de texte destinate presei ş. „informaŃii sau relatări despre evenimente recente” sau „program de televiziune ori de 4 Merriam-Webster Online Dictionary. 27 .d. Totuşi. a specialistului în relaŃii publice. Prin urmare. Mai mult. „material relatat într-un ziar. epistemologice. Atât jurnaliştii. Alte definiŃii. noutate” (DEX. vă veŃi întâlni cel mai des cu necesitatea redactării şi difuzării unor comunicate de presă. produs cu care opinia publică este atât de familiarizată.com/cgi-bin/dictionary?book=Dictionary&va=news. scrierea ştirilor este considerată ca fiind cea mai simplă formă de scriere pentru presă. Ştirea de presă Dintre tehnicile scrise de relaŃii publice. mai ales pentru scrierea celor mai multe dintre comunicatele de presă. sunt foarte utile în realizarea majorităŃii celorlalte tipuri de texte destinate presei. un periodic de ştiri sau un buletin de ştiri” ori „chestiune care are caracter de noutate”4. specificul acesteia. de fapt. cititorul care caută teme abstracte îşi îndreaptă cercetările spre lucrările filosofice. caracterizează ştirea drept „informaŃie care poate fi utilă” sau „ceva ce te poate ajuta să faci faŃă împrejurărilor”. DicŃionarele oferă şi ele versiuni diferite: „veste. Ce este.nu sunt deloc recomandate. În acest caz.m. cunoaşterea şi exersarea regulilor după care este întocmită o ştire de presă reprezintă. informaŃie. la fel de empirice. ştiinŃifice şi nu către produsele mass-media. frecvenŃa unor asemenea cereri depinde de mai mulŃi factori.m-w. Interesul uman: un text de presă trebuie să se refere la probleme care îi interesează pe oameni şi care le pot influenŃa viaŃa. măiestria şi experienŃa dumneavoastră. nu puteŃi neglija eventualitatea ca anumite publicaŃii sau chiar posturi de radio ori de televiziune să vă solicite relatări deja redactate pentru publicare despre anumite aspecte din funcŃionarea organizaŃiei dumneavoastră. ci dimpotrivă. odată însuşite. cât şi consumatorii produselor de presă în general. Pe de altă parte. 1998). http://www. accesat pe 17 ianuarie 2006.

de obicei. la o definiŃie asemănătoare au ajuns şi alŃi specialişti în tehnici de redactare. 23 (lucrare accesată pe 17 ianuarie 2006.. disponibilă la adresa http://www. 6 AskOxford. A Media Relations Handbook for Non-Governmental Organizations. distincte. cei care lucrează în lumea mass-media au încercat şi ei. 1998. Astfel. în covârşitoarea majoritate a cazurilor.ijf-cij. folosind personaje noi.tv5. 203): „ştire este ceea ce publică ziarele şi revistele şi ceea ce se transmite în buletinele de ştiri de la radio şi televiziune”. chiar şi atunci când oamenii nu constituie subiectul evident al unei ştiri de presă. 7 TV5 – Dictionnaires Mediadico.asp?key=53558&dict=CALD. care reprezintă o primă avizare a unui fapt socialmente semnificativ”. accesat pe 17 ianuarie 2006. nu privată. 112). nu ceea ce şeful dumneavoastră sau poate chiar dumneavoastră înşivă sunteŃi tentat să introduceŃi într-un material de presă în speranŃa nefondată că astfel contribuiŃi la consolidarea reputaŃiei organizaŃiei pe care o reprezentaŃi. ciudate şi [. accesat pe 17 ianuarie 2006. diferite definiŃii (aici reproduse după M.radio constând în relatări despre evenimente recente”5. care nu credea în posibilitatea de a defini acest tip de ştire. 165-166). de radio. ea furnizează informaŃii de interes uman. precum Doug Newsom şi Bob Carrell (Newsom. înspăimântătoare. de ziar. Ştirea de presă reprezintă modalitatea cea mai la îndemână pentru difuzarea informaŃiilor de actualitate (evenimente care tocmai s-au petrecut. Conform unei lucrări specializate (Popescu. spunea că aceasta nu face uneori „altceva decât să repete.com/concise_oed/news?view=uk.. p.cambridge. http://www. trăsnite. 2001.org/define. „anunŃare a unui eveniment. la rândul lor.org/silver.org/dictionnaires. 28 . De altfel. consider că această definiŃie este cea mai utilă pentru un practician de relaŃii publice. care sunt în desfăşurare sau care urmează să aibă loc în viitorul apropiat). de lucruri care îi privesc într-o măsură mai mare sau mai mică. romantice. de televiziune. În fapt. de fapt.] să te facă să vorbeşti despre ele”. dramatice. de exemplu. 2004.pdf#search='media%20handbook%20hard%20soft%20news' ). curioase. este vorba. Ea este destinată exclusiv publicării şi. În ceea ce priveşte ştirea de presă. Sarah Silver. Stanley Walker de la New York Herald Tribune. 8 Vezi. http://dictionary. I. Coman. accesat pe 17 ianuarie 2006.askoxford. vol. fiindcă. specialiştii în jurnalism şi în relaŃii publice din spaŃiul anglo-saxon8 deosebesc două tipuri de ştiri: 5 Cambridge Dictionaries Online. a unui lucru recent”7. ştirea de presă ar putea fi caracterizată ca fiind ceea ce li se întâmplă oamenilor. unice. Joseph Pulitzer considera că ştirile trebuie să fie „originale. ea poate fi definită ca „text succint de agenŃie. comice. http://dictionnaire.com. basme la fel de vechi ca piramidele”. este preluată şi difuzată ca atare de mass-media interesate. În ceea ce priveşte durabilitatea lor în timp. „informaŃie nou primită sau demnă de reŃinut despre evenimente recente”6.asp?Action=1&param=nouvelle&che=1. În schimb. având cel puŃin două elemente de esenŃă: faptul că ştirea de presă reprezintă o primă notificare publică cu privire la un eveniment anume şi faptul că acel eveniment trebuie să aibă o semnificaŃie socială.

lipsind opinia autorului. precum: – evoluŃii politice sau economice actuale. – ştiri despre accidente. poate fi descris în manieră factuală. nu se bazează pe elemente care pot lăsa loc de îndoială (zvonuri. – întâlniri politice sau de afaceri la nivel înalt. prin urmare. Un fapt de presă care intră în categoria hard news prezintă următoarele caracteristici: actualitatea este atributul său esenŃial.m. a raportului de Ńară despre România 29 . – criminalitate.d. ce a făcut. catastrofe. crize organizaŃionale. când. are o sursă credibilă şi identificabilă. Figura 13: Ştire de presă din categoria „hard news”. – conflicte armate.). bârfe). obiectivă. – urmări ale unor fenomene naturale etc. de către Comisia Europeană..a. trebuie publicate cu prioritate şi pentru relatarea cărora se utilizează de obicei o abordare factuală (cine a făcut. unde ş. Aceste ştiri au mai ales o funcŃie de informare şi se referă la evenimente sau lucruri cu caracter mai degrabă oficial şi serios. apărută chiar în ziua publicării. caracterizate prin actualitate şi care.– ştiri perisabile din punct de vedere temporal (hard news).

– creaŃii artistice sau ştiinŃifice etc. În cea mai mare parte a timpului. În această categorie pot fi incluse: – evenimente artistice sau culturale. De asemenea. Ele se referă mai ales la evenimente de interes uman sau oferă informaŃie de fundal despre diverse evoluŃii. de regulă. spre deosebire de cele din prima categorie. În redactarea lor. subiecte care ar putea intra în categoria „hard news” au şi o componentă „soft” deloc neglijabilă. fie una de consiliere. Figura 14: Ştire de presă din categoria „soft news”. 30 . din punct de vedere didactic. – ştiri despre hobby-uri ale unor persoane. relatări. care poate fi publicată oricând fără a-şi pierde valoarea informaŃională Această clasificare este utilă pentru un practician. dacă constataŃi că organizaŃia dumneavoastră nu este prezentă în mass-media o perioadă prea mare de timp. care. foiletoane şi alte asemenea genuri publicistice neîncorsetate de factorul timp. dacă. lucrurile par destul de simple şi clare. Cu toate acestea. nu au neapărat un caracter oficial şi serios. în viaŃa de toate zilele ele stau cu totul altfel. sunt utilizate în reportaje. puteŃi să căutaŃi fapte care pot fi subiectul unor ştiri soft şi să încercaŃi să le promovaŃi în presă. inclusiv cele care intră în prima categorie menŃionată mai sus. în mod corespunzător. putând fi relatate şi după trecerea unei anumite perioade de timp fără a-şi fi pierdut atractivitatea. menŃinând astfel vizibilitatea publică a organizaŃiei. se Ńine cont de faptul că ele trebuie să îndeplinească fie o funcŃie de divertisment. – relatări din domeniul divertismentului şi al stilului cotidian de viaŃă. deoarece îi oferă un criteriu suficient pentru a distinge care dintre evenimentele din organizaŃia sa trebuie făcute publice cu prioritate.– ştiri ceva mai durabile (soft news).

31 . Regula „piramidei inversate” Pentru ca editorii şi cititorii (ascultătorii. astfel încât opŃiunea dumneavoastră nu este tocmai uşoară: un anume eveniment poate fi abordat în versiune „hard” sau poate fi valorificat mai bine în variantă „soft”? Răspunsul depinde de profesionalismul şi de intuiŃia dumneavoastră. Adoptarea acestui stil este necesară deoarece editorii şi cititorii parcurg. de regulă. telespectatorii) să poată recepŃiona o ştire cât mai rapid şi mai uşor. cuprinsul şi încheierea. cele mai importante elemente aflându-se în prima frază. INTRODUCERE (lead) Primul paragraf: răspuns la cât mai multe dintre întrebările Cine? Ce? Unde? Când? Cum? De ce? CUPRINS Detalii despre cele relatate în introducere. aceasta trebuie redactată conform regulii „piramidei inversate”: informaŃiile se structurează în ordinea descrescătoare a importanŃei lor. De asemenea.ştirile „soft” au aproape întotdeauna şi o parte „hard”. ştirea se structurează în trei părŃi: introducerea. răspunsuri la întrebările necuprinse în introducere ÎNCHEIERE Detalii suplimentare O ştire de presă trebuie să răspundă următoarelor întrebări: Cine? Ce? Unde? Când? Cum? De ce? Pentru a răspunde acestor întrebări şi pentru a respecta regula „piramidei inversate”. primele paragrafe ale unei ştiri pentru a decide dacă informaŃiile prezentate îi interesează sau nu. fiind deci nevoiŃi să facă tăieturi în ştirea de presă primită. iar cutumele stabilite în lumea mass-media spun că tăieturile încep cu ultima parte a unui astfel de material. este posibil ca editorii să nu aibă suficient spaŃiu în publicaŃia sau emisiunea lor.

naŃiune etc. informaŃiile relatate în introducere trebuie selectate în conformitate cu următoarea ecuaŃie: cel mai important = cel mai semnificativ + cel mai interesant Mai mult decât atât. atitudini şi opinii. Introducerea (lead-ul. grup de persoane. într-un cuvânt. la cât mai multe dintre cele şase întrebări. 1996. iar răspunsul la ea se poate găsi fie în introducere. iar cel care caută să dea răspuns la această întrebare este tentat să facă supoziŃii. Acest răspuns este de obicei atribuit unei surse.) este bine cunoscut opiniei publice. Webster’s Encyclopedic Unabridged Dictionary of the English Language. introducerea este de mărimea unui singur paragraf. mai ales pe fapte rigu9 ***. veŃi răspunde mai întâi la întrebarea Ce? atunci când acŃiunea propriu-zisă prezintă mai mult interes pentru opinia publică decât persoanele implicate. Întrebările Când? şi Unde? localizează evenimentul în timp şi spaŃiu. În selectarea întrebărilor cărora trebuie să le răspundeŃi în introducere. Cine? şi Ce? sunt cele mai importante întrebări. organizaŃie. dând cele mai importante informaŃii ale acesteia. cauzele nu sunt cunoscute. să speculeze. SpeculaŃia este o greşeală elementară pentru un specialist în relaŃii publice care ştie că trebuie să facă doar afirmaŃii bazate pe fapte. Această întrebare necesită o atenŃie specială. iar aceasta manifestă un interes special pentru el. să prezinte opinii proprii. deoarece ea se referă la cauzele care au dus la producerea evenimentului care urmează să fie relatat.1. credinŃe. telespectatorului). telespectator) să parcurgă acea ştire în totalitate. în cazul unor evoluŃii neaşteptate. definit ca „scurt sumar care serveşte ca introducere la o ştire. un articol sau alt material”9) este partea cea mai importantă parte a ştirii. precum şi a interesului celor care le vor citi: sunt ele atractive pentru cititorul căruia vreŃi să vă adresaŃi? Corespund vederilor lui? Îi satisfac interesele? Îi afectează viaŃa în vreun fel (lui. rolul ei este de a-l atrage pe cititor (ascultător. celor care îi sunt apropiaŃi. în primul rând se determină ordinea importanŃei acestora din perspectiva cititorului (ascultătorului. veŃi răspunde mai întâi la întrebarea Cine? dacă subiectul (persoană. deoarece ea trebuie să răspundă. când sunt mai multe elemente care ar putea trezi interesul cititorului şi în alte asemenea situaŃii. În plus. În marea majoritate a cazurilor. De obicei. Ea constituie un rezumat al ştirii. răspunsul la aceste întrebări se găseşte tot în introducere. 32 . În orice caz. în cât mai puŃine cuvinte (de dorit nu mai mult de 35-40). Gramercy Books. importanŃa lucrurilor redate în introducere trebuie apreciată prin prisma sistemului de valori. din acest motiv. Atunci când faptul care urmează să fie relatat este complex. colectivităŃii în care trăieşte)? De obicei. trebuie să ştiŃi că impactul unei introduceri bune este invers proporŃional cu lungimea ei. Întrebarea De ce? se referă la cauzele evenimentului. puteŃi recurge şi la introduceri de două paragrafe sau chiar şi mai multe. de cele mai multe ori. fie în cuprins.

Cuprinsul detaliază informaŃiile despre subiectul. acŃiunea. când cauzele nu sunt confirmate pe deplin. – fapte secundare legate de evenimentul relatat pe scurt în introducere. Întrebarea Cum? se referă la împrejurările în care s-a produs evenimentul. vor prezenta cel mai mare interes pentru opinia publică şi. În asemenea situaŃii. nu sunt esenŃiale pentru captarea interesului). cauze. prin urmare. De obicei. 2. acŃiune. informaŃiile fiind relatate în ordinea descrescătoare a importanŃei lor pentru opinia publică. deci. martorilor sau participanŃilor nemijlociŃi la evenimentul relatat. împrejurări. De multe ori. organizaŃia căreia aparŃin aceste persoane şi funcŃiile îndeplinite de ele. Cuprinsul oferă. adresa poştală completă a locului în care s-a produs acesta. În momentul în care experŃii vor stabili cu exactitate cauzele. una dintre cele şase întrebări. – corelări ale evenimentului relatat cu evenimente anterioare sau ulterioare etc. Regula „piramidei inversate” se respectă şi în redactarea cuprinsului. Răspunsul se poate găsi şi în introducere. acest element este legat de întrebarea Ce? sau Cine?. – citate conŃinând opinii ale experŃilor. Astfel. în majoritatea cazurilor. răspunsul la această întrebare trebuie şi el atribuit unei surse.ros verificate. vârsta acestora. cauzele şi împrejurările evenimentului. precum şi răspunsul ei. Date fiind aceste constrângeri. Acestea vor fi detaliate în cuprinsul sau în încheierea ştirii. în introducere nu se includ detalii care nu sunt neapărat necesare şi care au o semnificaŃie secundară. răspunsul standard este ceva de genul: „Încă nu se cunosc cu certitudine cauzele evenimentului. Aici intervine inspiraŃia dumneavoastră în ceea ce priveşte determinarea exactă a elementului de maxim interes dintre toate datele legate de evenimentul relatat. – explicaŃii detaliate ale unor afirmaŃii (date) din introducere. 33 . dar cel mai adesea el este situat în cuprins. precum: numele persoanelor implicate (dacă ele nu sunt de notorietate şi. Întotdeauna. la modul de desfăşurare al acestuia.. dar specialiştii verifică la faŃa locului. – afirmaŃii ale diferitelor surse (cu citarea acestora) referitoare la subiect. vor constitui „cheia de boltă” în jurul căreia va trebui construită ştirea. caracteristici funcŃionale ale echipamentelor implicate în eveniment etc. ora exactă a producerii evenimentului. posibile evoluŃii etc. denumirea organizaŃiei care constituie subiectul ştirii. le vom face publice de îndată”. în cuprins se găsesc informaŃii privind: – numele şi prenumele persoanei (persoanelor) implicate. răspunsurile la întrebările Cum? şi De ce?.

Inserarea datelor de identificare a sursei în cuprinsul atribuirii creează o construcŃie greoaie: „Accidentul – a afirmat comisarul Vasile Georgescu. Este o practică în limitele eticii profesionale.A”.În ceea ce priveşte atribuirea (citarea). ci trebuie să le redea aşa cum au fost ele rostite. experŃi guvernamentali. şeful serviciului circulaŃie de la Inspectoratul JudeŃean de PoliŃie Dolj”). precum şi a unor experŃi (medici. precum şi alte asemenea lucruri care Ńin de simŃul comun. având în vedere că dumneavoastră sunteŃi specialistul în comunicare al organizaŃiei şi. cum ar fi adevăruri istorice. Specificarea sursei se face de obicei după textul citat sau înainte de acesta. Un specialist în relaŃii publice poate însă face acest lucru. fie cu atribuire directă. în această ordine: numele complet. în această calitate. În cazul unor adevăruri binecunoscute. CondiŃia obligatorie este ca. lider de opinie. au declarat angajaŃii societăŃii Brutus S. avocaŃi. credibilitatea rezultă din autoritatea sursei (expert. În cazul citării directe. Nu sunt permise atribuiri de genul: „<<Nu vrem să mai facem ore suplimentare neplătite>>. să-l discutaŃi cu persoana căreia intenŃionaŃi să-l atribuiŃi. date ştiinŃifice elementare. Un jurnalist nu are voie să fabrice citate. oameni de ştiinŃă. deoarece ele se bucură oricum de credibilitate. şeful serviciului circulaŃie de la Inspectoratul JudeŃean de PoliŃie Dolj. deoarece citarea directă a unor persoane implicate în evenimentul relatat. cercetători). Fiecare sursă citată trebuie identificată prin următoarele elemente. după ce aŃi „fabricat” un citat astfel încât el să sporească impactul materialului dumneavoastră. Un asemenea citat nu se difuzează fără acordul deplin al celui care se presupune că l-a formulat. O afirmaŃie citată într-un material de presă trebuie să aibă o sursă singulară. şeful serviciului circulaŃie de la Inspectoratul JudeŃean de PoliŃie Dolj – s-a datorat neadaptării vitezei maşinii la condiŃiile de trafic”. Atribuirea unor informaŃii poate fi făcută fie prin citare (atribuire) directă (de tipul „<<Accidentul s-a datorat neadaptării vitezei maşinii la condiŃiile de trafic>>. care aparŃin bagajului cultural comun publicului-Ńintă vizat. nu este necesară utilizarea atribuirii. organizaŃia căreia îi aparŃine. fie cu atribuire indirectă. obiceiuri larg răspândite. poliŃişti. sunteŃi adeseori chemat să vă consiliaŃi şefii şi colegii 34 . nu numai informaŃiile redate între ghilimele. accidentul s-a datorat neadaptării vitezei autovehiculului la condiŃiile de trafic”). aceasta poate fi utilizată pe parcursul întregii ştiri. dă un plus de credibilitate relatării. ci şi modul de exprimare a lor este atribuit persoanei care o face. poziŃia (funcŃia) pe care o deŃine. fie prin citare (atribuire) indirectă (de tipul „Conform afirmaŃiilor comisarului Vasile Georgescu. persoană de notorietate) şi conferă un plus de autenticitate relatării. a afirmat comisarul Vasile Georgescu. citarea indirectă se limitează la a atribui doar nişte informaŃii unei persoane anume.

învăŃăminte moralizatoare. pe de altă parte. accesibil publicului larg.a. mai clară şi mai apropiată de ceea ce vreŃi să transmiteŃi cu adevărat. editorul poate renunŃa la difuzarea informaŃiilor din încheiere. unele date personale nu pot fi publicate decât cu acordul celui în cauză). ci şi de a scrie discursuri sau articole pentru alŃii… În plus. comentarii sau orice alt gen de intervenŃie subiectivă a dumneavoastră în relatarea faptelor. Încheierea nu trebuie să repete – chiar dacă o face în altă formă – ceea ce aŃi spus deja în introducere şi în cuprins. cu un plus de atenŃie la respectarea dreptului la intimitate: conform prevederilor legale. a prescurtărilor. în loc să relataŃi că „la congresul Partidului Mâncătorilor de Mici au fost o mulŃime de participanŃi”. Încheierea cuprinde informaŃii mai puŃin importante. Amănuntele inutile nu fac decât să estompeze mesajul pe care doriŃi să-l transmiteŃi. Claritatea. de exemplu. de obicei. Dacă este cazul. nu mai mult de cinci rânduri).în ceea ce priveşte livrarea celor mai potrivite mesaje. dumneavoastră aveŃi nu numai „privilegiul” de a crea citate pentru alŃii. ea trebuie să redea cu obiectivitate ceea ce într-adevăr a susŃinut sursa citată. – în redactarea ştirii se utilizează limbajul comun. trebuie să aflaŃi numărul exact (sau măcar aproximat cu cât mai multă precizie) al participanŃilor. este recomandabil să ŃineŃi seama de următoarele reguli: – ştirea se structurează pe paragrafe scurte (de regulă. Folosirea jargonului profesional. date profesionale sau de stare civilă ale persoanelor implicate (în adaos faŃă de cele deja prezentate. Cu cât exprimarea este mai simplă. În acest caz însă. amănunte suplimentare (sau care au fost relatate cu alte ocazii) despre istoricul evenimentului sau despre contextul în care acesta se desfăşoară.m. enumerarea altor evenimente de acelaşi tip ş. atunci când aŃi participat direct la desfăşurarea evenimentului relatat. Reguli de redactare a unei ştiri de presă În redactarea unei ştiri de presă.d. logica şi sim35 . În fine. ea nu trebuie să cuprindă concluzii proprii. puteŃi include informaŃii obŃinute prin observaŃie directă. cu atât efectul asupra destinatarilor va fi mai puternic. De asemenea. trebuie să acordaŃi o mare atenŃie obiectivităŃii şi exactităŃii. Concizia dă mai multă claritate textului. şi în nici un caz că Ionescu presupune sau crede ori are sentimentul că s-a întâmplat ceva. în ceea ce priveşte atribuirea. dumneavoastră trebuie să relataŃi că Ionescu a spus ceva. a stilului birocratic sunt total contraindicate. răspunsurile date în introducere şi în cuprins la cele şase întrebări sus-amintite: caracteristici suplimentare ale unor produse sau echipamente despre care s-a vorbit în ştirea de presă. Aceste informaŃii detaliază. fiecare paragraf exprimând o singură idee. dar pe care le consideraŃi utile pentru opinia publică sau pentru informarea deplină a celor din redacŃie.

212). ştirea de presă trebuie verificată minuŃios din punct de vedere al corectitudinii formale şi de fond. pot rezulta producŃii publicistice precum cea cu găina care a născut pui vii. 2004. De asemenea. nu vă este permis să omiteŃi fapte semnificative din conŃinutul ştirii dumneavoastră doar pentru simplul motiv că acestea ar putea fi stânjenitoare pentru organizaŃie (Newsom. 2004. participanŃii. Odată redactată. localităŃilor. Corectitudinea Pentru ca să scrieŃi o relatare corectă. în final.plitatea trebuie să fie regulile esenŃiale în redactarea de materiale destinate difuzării publice. 36 . afirmaŃiile diferitelor persoane cu documente ale organizaŃiei. adrese sau numere de telefon care urmează să apară în ştire. va trebui ca. numele autorului. pentru a putea permite astfel efectuarea corecturilor şi indicaŃiilor redacŃionale. numele şi funcŃiile exacte ale acestora. să verificaŃi o serie de elemente ale ştirii de presă. În caz contrar. împrejurările în care s-a produs un eveniment. condiŃia fundamentală este ca dumneavoastră înşivă să înŃelegeŃi pe deplin evenimentul la care vă referiŃi. – ştirea trebuie să aibă un titlu scurt (un cuvânt) şi. ora. – dacă textul se continuă pe mai multe pagini. precum şi menŃiunea „sfârşit” acolo unde se termină textul. – ştirea se dactilografiază la două rânduri. Corectitudinea unui document difuzat de o anumită organizaŃie spune multe despre reputaŃia pe care ea o are sau vrea să şi-o construiască: ortografia corectă şi respectarea tehnicilor de redactare specifice redacŃiilor formează celor din lumea presei o impresie despre profesionalismul dumneavoastră. la dactilografiere se va Ńine seama ca un paragraf să se încheie pe aceeaşi pagină (să nu se situeze pe pagini diferite). – înainte de a difuza ştirea. înainte de a trece la aşternerea textului pe hârtie. se verifică temeinic dacă au fost ortografiate corect numele persoanelor. atunci când înŃelegerea este superficială sau incompletă. se face menŃiunea „continuare” la finalul fiecărei pagini. Aşadar. inclusiv pauzele dintre cuvinte). al acurateŃei. de aceea este bine să verificaŃi de cel puŃin două ori informaŃiile pe care le-aŃi obŃinut. scăpările ortografice şi gramaticale duc la prezumŃia că probabil nu aŃi fost prea scrupulos nici în relatarea cu exactitate a faptelor (Newsom. organizaŃiilor etc. astfel încât acestea să nu conŃină erori: – faptele: trebuie evitată orice eroare în ceea ce priveşte relatarea faptelor propriu-zise. locul. cu spaŃiu suficient în părŃile stângă şi dreaptă ale colii (este indicat ca un rând să nu aibă mai mult de 60 de semne tipografice. toate aceste lucruri trebuie verificate temeinic înainte de a fi difuzate. comparând. data. pe cât posibil. în final.

212). Dimpotrivă, în asemenea cazuri, dumneavoastră aveŃi şansa de a explica poziŃia organizaŃiei în legătură cu astfel de fapte; – includerea informaŃiilor de fond: cel la care va ajunge în final ştirea de presă trebuie să aibă elementele necesare pentru a putea judeca în cunoştinŃă de cauză evenimentul relatat. Astfel, dacă veŃi relata punerea în funcŃiune a unei centrale termice de bloc şi veŃi spune doar că „La pornirea centralei, toate Ńevile de la subsol au început să curgă”, informaŃia va fi incompletă cu privire la cauze; aşadar, va trebui să spuneŃi cititorului (ascultătorului, telespectatorului) că „Datorită faptului că Ńevile de la subsolul blocului nu mai fuseseră schimbate în ultimii 20 de ani şi erau ruginite, precum şi faptului că noul tip de centrală termică necesită o presiune de lucru mai mare decât cea utilizată în mod obişnuit, la pornirea centralei, toate Ńevile de la subsol au început să curgă”; – deplinătatea: trebuie să căutaŃi să răspundeŃi la toate întrebările pe care şi le-ar putea pune cititorul (ascultătorul, telespectatorul). Dumneavoastră trebuie să redactaŃi ştirea din perspectiva destinatarului acesteia. O ştire de genul „În curând va fi redeschis magazinul PAN D’ORA care a fost închis pentru renovare şi care a fost modernizat în multe privinŃe” va trezi în mod inevitabil anumite întrebări: când anume se va redeschide magazinul? În ce constau modernizările făcute? Prin urmare, va trebui să răspundeŃi de la bun început acestor întrebări: „Sâmbăta viitoare va fi redeschis magazinul PAN D’ORA, care a fost închis pentru renovare. În cursul renovării s-au efectuat mai multe modernizări în folosul clienŃilor, cum ar fi introducerea unor automate care să-i deservească pe cumpărătorii posesori de cărŃi de credit, amenajarea unui birou unde clienŃii pot cere informaŃii despre produsele din magazin, un spaŃiu de joacă pentru copiii clienŃilor, unde este asigurată şi supravegherea micuŃilor…etc.”; – organizarea conŃinutului: ştirea trebuie să fie organizată într-o schemă logică. Utilizarea metodei „piramidei inversate” în organizarea ştirii, precum şi folosirea elementelor de legătură adecvate, pentru a da cursivitate relatării, fac ca mesajul să aibă o mare claritate; – atribuirea: aşa cum am arătat mai sus, este bine ca informaŃiile importante din conŃinutul unei ştiri de presă – cu excepŃia, bineînŃeles, a celor evidente pentru toată lumea, cum ar fi faptul că pământul e rotund – să fie atribuite unei surse credibile şi uşor de verificat. AfirmaŃia „Gheorghe Ionescu a fost internat în spital în stare gravă, în urma unui accident de circulaŃie” sună mai convingător dacă provine de la o autoritate medicală: „<<Gheorghe Ionescu a fost internat azi-dimineaŃă în stare gravă în spitalul nostru, în urma unui accident de circulaŃie>>, a spus dr. Vasile Popescu, şeful secŃiei reanimare din Spitalul judeŃean Vaslui”;
37

– obiectivitatea: opiniile personale, presupunerile, speculaŃiile dumneavoastră nu-şi au locul în relatarea unui fapt de presă. Asemenea poziŃii proprii pot fi redate doar atunci când sunt formulate de către persoane implicate în evenimentul relatat, pe care le puteŃi cita. Astfel, nu puteŃi scrie că „Elevul Constantin Ionescu a făcut o lucrare excelentă la olimpiada de matematică”, deoarece aceasta este o opinie a dumneavoastră şi, prin urmare, o abdicare de la regula obiectivităŃii. În schimb, dacă îl citaŃi pe un membru al comisiei care a verificat lucrările la olimpiadă, această afirmaŃie nu va afecta cu nimic obiectivitatea ştirii: „Profesorul George Vasilescu, membru al comisiei de verificare a lucrărilor la olimpiadă, consideră că <<elevul Constantin Ionescu a făcut o lucrare excelentă la olimpiada de matematică>>”; – imparŃialitatea: atunci când este vorba de o chestiune controversată, trebuie să reproduceŃi argumentele tuturor părŃilor implicate în controversă. În caz contrar, va exista suspiciunea că, în realitate, faceŃi jocurile uneia dintre taberele care se confruntă; – corectitudinea gramaticală şi ortografică: nu toate redacŃiile au oameni şi timp pentru a „vâna” şi corecta greşelile de acest fel făcute de cei care furnizează informaŃii. De multe ori, informaŃiile sunt preluate ca atare sau sunt supuse doar unei prelucrări foarte sumare. Prin urmare, trebuie să verificaŃi, cu dicŃionarul şi cu îndreptarul ortografic şi ortoepic în mână, orice cuvânt care nu vă este familiar, orice expresie asupra corectitudinii căreia aveŃi dubii, orice construcŃie gramaticală de care nu sunteŃi prea sigur. De asemenea, trebuie verificată corectitudinea denumirilor de organizaŃii, a numelor de persoane, a denumirilor geografice etc. În această privinŃă, calculatorul poate da o mână de ajutor prin verificarea modului cum aŃi ortografiat cuvintele, precum şi prin semnalarea unor probleme gramaticale; cu toate acestea, verificarea computerizată este încă departe de a conferi siguranŃă deplină. Astfel, dacă veŃi scrie Iueri, la ora 16.30 în loc de Ieri, la ora 16.30, eroarea de dactilografiere va fi semnalată. Dacă însă veŃi scrie Iberi, la ora 16.30, calculatorul poate considera că v-aŃi referit la locuitorii Peninsulei Iberice; – cifrele: cele mai frecvente greşeli apar în cazul cifrelor, care sunt trecute cu vederea la corectură. Prin urmare, o eroare de dactilografiere care adaugă sau omite un 0, de pildă, poate avea uneori consecinŃe dramatice; acesta a fost cazul unei bănci care, în raportul ei anual, a publicat un indicator financiar la care virgula dintre zecimale era pusă greşit, cu o cifră mai spre stânga. Acel indicator a produs imediat un val de întrebări din partea acŃionarilor, precum şi suspiciuni că rapoartele anterioare fuseseră mincinoase, lucruri care au afectat negativ cotarea la bursă a acŃiunilor băncii. Din fericire, greşeala a fost reparată

38

relativ repede. De asemenea, nu trebuie să introduceŃi în text cifre doar pentru a crea impresia exactităŃii, atâta timp cât nu ştiŃi pe deplin care este semnificaŃia lor; – corectitudinea exprimării (stilul): evitarea cacofoniilor, a tautologiilor, a repetiŃiilor, a construcŃiilor frazale lipsite de subiect sau de predicat, a barbarismelor, a prescurtărilor şi elementelor de jargon cu care publicul nu este familiarizat ş.a.m.d. trebuie să constituie o preocupare deloc neglijabilă a dumneavoastră atunci când redactaŃi o ştire de presă. Un stil corect impune de asemenea multă precauŃie în utilizarea adjectivelor, în special a superlativelor: cel mai frumos, cel mai ieftin, cel mai economic, excelent, superior, primul ş.a.m.d.; – claritatea: în scrierea unei ştiri de presă şi a altor materiale asemănătoare, sunt indicate propoziŃiile simple şi clare, formulate cu precădere pe structura subiect-predicatcomplement direct; cuvintele trebuie şi ele alese cu atenŃie, astfel încât, pe de o parte, să exprime exact ceea ce aŃi vrut să comunicaŃi, iar pe de altă parte să fie accesibile cât mai multora dintre potenŃialii cititori (cuvinte scurte, din limbajul comun); specialiştii recomandă de asemenea utilizarea cu precădere a verbelor la diateza activă în defavoarea celor la diateza pasivă; la fel, este de preferat folosirea cuvintelor cu conotaŃie pozitivă şi evitarea pe cât posibil a celor cu semnificaŃie negativă. Claritatea constă de asemenea şi în caracterul complet al ştirii, în faptul că potenŃialul cititor poate să înŃeleagă pe deplin evenimentul la care vă referiŃi fără a apela şi la alte surse documentare; cum spunea James Marlow (Newsom, 2004, 211), „scrieŃi întotdeauna pentru individul care nu a citit ziarul de ieri”. Totuşi, trebuie evidenŃiat faptul că aceste reguli au doar un caracter orientativ; depinde de ceea ce vreŃi să comunicaŃi şi de măiestria dumneavoastră în ceea ce priveşte tehnica scrisului; – injuriile (calomnia): trebuie evitate cu desăvârşire construcŃiile cu potenŃial injurios sau calomnios, deoarece acestea pot genera chiar acŃiuni în justiŃie din partea celui care a fost subiect al afirmaŃiei injurioase. Astfel, propoziŃia „Vasile Ionescu este un hoŃ” trebuie eliminată din textul unei ştiri de presă dacă ea apare acolo sub această formă; în locul ei, trebuie introdusă o formulare bazată strict pe fapte, de genul „Vasile Ionescu a fost arestat de poliŃie sub acuzaŃia că a furat un televizor din biroul şefului său”.

39

Comunicatul de presă
Comunicatul de presă este o formă de difuzare în scris a informaŃiilor care, spre deosebire de ştirea de presă, nu este destinată în primul rând publicării, ci, mai ales, informării mass-media. Ca şi ştirea, comunicatul de presă reprezintă o formă proactivă de difuzare a informaŃiei, în care iniŃiativa aparŃine posesorului acesteia, spre deosebire de interviu de pildă, în care posesorul informaŃiei are o atitudine reactivă, de răspuns la iniŃiativa altcuiva. În redactarea şi difuzarea unui comunicat de presă, trebuie să ŃineŃi cont de faptul că, pentru mass-media, comunicatele sunt surse de informaŃii oficiale. Comunicatul de presă apare din iniŃiativa sursei deŃinătoare a informaŃiei, adică din iniŃiativa organizaŃiei. Acest lucru nu înseamnă însă că mass-media au obligaŃia de a prelua şi publica informaŃia astfel difuzată; aceasta va fi preluată numai dacă va fi considerată ca importantă şi atractivă pentru opinia publică; prin urmare, sarcina dumneavoastră este de a redacta şi difuza comunicatele de presă numai atunci când acestea sunt oportune: când informaŃia este de interes public. O menŃiune specială trebuie făcută cu privire la stilul de redactare al comunicatului, care trebuie să fie conceput astfel încât să câştige competiŃia cu celelalte mesaje care bombardează zilnic redacŃiile massmedia şi opinia publică. În acest context, se cuvine menŃionat un punct de vedere (Bland, 1998, 8485) conform căruia doar o zecime dintre comunicatele de presă ajung să fie publicate, ca urmare a faptului că ele fie nu conŃin elemente de noutate, fie sunt scrise necorespunzător, fie nu sunt adresate celor mai potrivite publicuri-Ńintă. Pentru a diminua posibilitatea ca materialele dumneavoastră să se „bucure” de un asemenea tratament, este bine ca, din timp şi în mod sistematic, să vă clădiŃi o reputaŃie de sursă valoroasă. Aceasta rezultă din: – alegerea cu scrupulozitate a informaŃiilor care vor fi transmise pentru difuzare, astfel încât ele să satisfacă într-adevăr aşteptările presei şi nu pe cele ale şefului dumneavoastră; – respectarea standardelor tehnice şi a deontologiei profesionale; – atitudinea pozitivă faŃă de jurnalişti, plecând întotdeauna de la întrebarea: „Cu ce pot să fiu de ajutor?”; – promovarea cu onestitate profesională a intereselor organizaŃiei dumneavoastră, fără tentative propagandistice, manipulatoare sau dezinformatoare. Comunicatul de presă aduce la cunoştinŃa mass-media producerea recentă a unui eveniment, înştiinŃează că se va produce un eveniment în viitorul apropiat, aduce informaŃii suplimentare despre un eveniment deja relatat în presă etc. Primind comunicatul de presă, reprezentanŃii mass-media pot: – să-l arunce la coş;
40

fie – aşa cum ar fi normal din punct de vedere deontologic – solicită şi opinia organizaŃiei dumneavoastră.– să preia comunicatul ca atare şi. Asemenea tehnici sunt utilizate în campaniile de relaŃii publice. un spectacol etc. mai ales atunci când este vorba de ceva nedorit. un asemenea comunicat este urmat de cel puŃin încă unul. este bine să difuzaŃi asemenea comunicate. – comunicate de tipul „ştiri create” (created news). În situaŃii neprevăzute. editorii fie publică criticile. – să iniŃieze acŃiuni proprii de cunoaştere aprofundată a evenimentelor relatate.. – să utilizeze informaŃia suplimentară cuprinsă în comunicat. să-l transforme într-o ştire de presă. organizaŃia dumneavoastră pregăteşte o recepŃie. jurnaliştii vor găsi surse alternative de informaŃii. Un comunicat de presă este necesar atunci când aveŃi un eveniment care întruneşte caracteristici ale unui fapt de presă. Diferite organizaŃii. pentru a prezenta la timp şi cât mai complet poziŃia organizaŃiei dumneavoastră în legătură cu acele fapte. în legătură cu acel eveniment. În asemenea cazuri. Doug Newsom şi Bob Carrell (Newsom. fie ele pozitive pentru organizaŃie sau negative. atunci când în presă apar (este posibil să apară) afirmaŃii critice cu privire la organizaŃia dumneavoastră. cât mai complete şi mai actuale. – comunicate cu ştiri de ultimă oră (spot news). difuzarea anunŃurilor poate fi planificată pentru un moment convenabil organizaŃiei. surse care. În caz contrar. De regulă. instituŃii sau chiar simpli cetăŃeni pot trimite presei relatări critice referitoare la viaŃa organizaŃiei dumneavoastră. Un bun specialist în 41 . În funcŃie de specificul ştirii pe care o difuzează. Spre deosebire de ştirile de ultimă oră (vezi mai jos). pentru a aduce lămuriri suplimentare. despre evenimentul respectiv. cu un efort minim. care încearcă să mărească impactul unui anunŃ despre un eveniment anume: facerea publică a faptului că. În ambele situaŃii se impune un comunicat de tip replică. – comunicate de tip replică (response situations). vor produce foarte probabil prejudicii reputaŃiei acesteia. chiar şi atunci când sunt animate de bune intenŃii. 216-220) propun o clasificare a comunicatelor de presă în mai multe categorii: – comunicate de tip anunŃ (announcements). datorită faptului că nu cunosc decât superficial evoluŃiile faptelor şi specificul organizaŃiei dumneavoastră. care sunt în desfăşurare sau care tocmai urmează să se producă. care fac cunoscute evenimente de tipul hard news: lucruri care tocmai s-au întâmplat. De obicei. 2004. o lansare. un simpozion. difuzate atunci când se produc evenimente neprevăzute. comunicatele din această categorie sunt scurte şi construite conform tehnicii „piramidei inversate”. – să ia parte ei înşişi la evenimentele anunŃate în comunicat. asociaŃii. difuzat uneori la un interval de câteva ore.

cu o viziune proactivă asupra muncii sale. – comunicate despre ştiri neplăcute (bad news). care pot face afirmaŃii în necunoştinŃă de cauză despre funcŃionarea unei anumite organizaŃii. deoarece ar fi deosebit de şocant şi cinic ca aceştia să afle din presă despre producerea unei asemenea tragedii. aşa cum chiar autorii specifică. deoarece furnizarea acestui tip de materiale face parte din munca obişnuită a unui specialist în relaŃii publice în relaŃia sa cu presa. fotografiilor. O menŃiune specială trebuie făcută despre comunicatele care relatează accidente sau incidente în urma cărora au rezultat morŃi sau răniŃi: numele acestora nu se dau publicităŃii înainte de a vă fi asigurat că membrii familiilor lor au fost deja anunŃate. Nici această categorie nu se justifică. care propun unor mijloace de presă. 2004. AfirmaŃiile de mai sus nu sunt. În opinia mea. în funcŃie de aria lor de interes. dornice (conştient sau nu) de publicitate. 218). Prin urmare. cercetează din timp situaŃiile în care organizaŃia sa ar putea fi subiectul unor critici publice şi are deja pregătite câteva variante de replică. Fie că asemenea materiale de format special sunt propuse de dumneavoastră. în măsură să justifice pe deplin crearea unei noi categorii de comunicate. prejudiciază imaginea publică a organizaŃiilor despre care vorbesc. nu este vorba de difuzarea simultană 42 . tăcerea în astfel de împrejurări este de obicei mai dăunătoare decât facerea publică a propriului punct de vedere despre faptele respective. necesare în situaŃii pe care organizaŃia ar dori mai degrabă să nu le dezvăluie. consider că această categorie poate fi omisă. de asemenea. apar şi sursele alternative. totuşi. de tipul tabletelor. fie că vă sunt solicitate de către cei din presă. la pagina 248. care. propunerea spre publicare a unor materiale gata scrise reprezintă o îndatorire profesională distinctă a specialistului în relaŃii publice. nu se difuzează tuturor. – chestiuni speciale (special matters). ele constituie de obicei elemente ale unei relaŃii bilaterale dintre dumneavoastră ca specialist al unei organizaŃii şi un anumit mijloc de informare în masă. – comunicate de tip feature (relatare. materialului vizual ş. deoarece. Acestea sunt ocaziile în care apar liderii de opinie. care va fi analizată separat în capitolul „Articolul de presă”. În fapt. asemenea materiale nu intră în sfera comunicatelor de presă. reconfirmă faptul că asemenea materiale „sunt articole care se vând cu bucata”. Totuşi. materiale gata scrise. „un comunicat de presă obişnuit este oferit tuturor mijloacelor de informare în masă” (Newsom. împinse de această dorinŃă.relaŃii publice. mai mult. Prin urmare.a.d. precum şi falşii experŃi.m. scrisorilor. dincolo de sarcina de a redacta şi difuza comunicate. articol). deoarece marea majoritate a evenimentelor de acest tip se înscriu fără nici o dificultate în categoria spot news. comentariilor şi răspun- surilor la comentariile cititorilor.

cum se întâmplă în cazul comunicatelor de presă. tururi de presă şi vizite organizate pentru jurnalişti. presă specializată. care pot fi exprimate sub forma unor întrebări: – subiectul comunicatului are valoare ca ştire de presă? – comunicatul răspunde la cele şase întrebări (sau cel puŃin la patru dintre ele: Cine? Ce? Unde? Când? Unii autori recomandă să vă gândiŃi şi la întrebarea Pe cine ar putea interesa? [Barry McLoughlin Associates. însă conŃinutul este de obicei foarte succint. în schimb nu putem omite o categorie destul de prezentă în munca specialiştilor în relaŃii publice. Este vorba de aşa-numitele alerte media. O alertă media păstrează forma unui comunicat de presă. 1992. de genul: inaugurarea unei instituŃii sau debutul unei acŃiuni a acesteia. cotidiene. oportunităŃi foto/video pentru presă. – alerte media (media alerts. trebuie să ŃineŃi cont de unele reguli. conferinŃe sau briefing-uri de presă. nu trebuie să depăşească o pagină)? Detaliile care nu sunt neapărat necesare au fost eliminate? – data este corectă? 43 .către mai multe instituŃii de presă a aceluiaşi material sau a aceluiaşi subiect.)? – comunicatul este suficient de concis (de regulă. schimbări în programul unui eveniment deja anunŃat. prezentarea unui discurs de către o persoană publică. divertisment.a. în opinia mea. putem renunŃa la unele dintre categoriile de comunicate propuse de Newsom şi Carrell. media advisories): dacă. răspunzând la întrebările: Cine este implicat? Ce se va întâmpla? Unde? Când? De ce se produce acel eveniment (scurtă expunere a motivaŃiei)? În procesul de pregătire a unui comunicat de presă.m. o varietate de comunicate de presă prin care se anunŃă evenimente care urmează să se producă în viitorul foarte apropiat. periodice ş.d. adică în ce măsură comunicatul este relevant pentru un anumit public)? – este conŃinutul comunicatului suficient de incitant pentru ca redactorul-şef să trimită un reporter care să aprofundeze acea problemă? – în redactarea textului aŃi respectat regula „piramidei inversate”? – comunicatul respectă structura formală cerută unui asemenea document? – căror publicuri-Ńintă le este adresat comunicatul? – comunicatul a fost transmis la cele mai potrivite mass-media pentru a putea ajunge la publicurile-Ńintă vizate? Listele cu contacte media sunt actualizate? Sunt ele de asemenea împărŃite pe categorii de interes (presă de informare generală. declaraŃii de presă. 16].

În plus. specialiştii în relaŃii publice obişnuiesc să atribuie numere de înregistrare proprii (care nu au nimic în comun cu munca de înregistrare a documentelor organizaŃiei la registratura acesteia). material video sau audio. comunicatul de presă trebuie să mai conŃină următoarele elemente: – data.– dacă comunicatul face referire la documente (elemente) auxiliare (fotografii. – organizaŃia de la care provine comunicatul. care sunt selectate după o citire sumară. astfel încât comunicatul să poată fi difuzat în timp cât mai scurt? – există o copie a comunicatului pe care să o păstraŃi ca înregistrare? Comunicatul de presă trebuie să aibă un titlu şi o introducere interesante. Acest lucru îi ajută şi pe jurnalişti. – numărul de ordine al comunicatului: în organizaŃiile care difuzează frecvent comunicate de presă. în caz contrar riscă să treacă neobservat. liste de preŃuri. Acesta este. facilitându-le căutarea unui anume subiect într-o multitudine de comunicate provenind de la aceeaşi organizaŃie. acestea sunt disponibile în egală măsură tuturor celor care au primit comunicatul? – conŃinutul comunicatului a fost coordonat cu ceilalŃi membri ai staff-ului şi acceptat de conducerea organizaŃiei? – cine dă aprobarea finală pentru difuzarea comunicatului? Cât de rapid este accesul dumneavoastră la acel decident. motivul pentru care desemnarea unei persoane de contact pentru informaŃii suplimentare este un element de formă obligatoriu în corpul comunicatului. atunci când este nevoie să se facă trimiteri rapide la un anumit eveniment care a mai fost difuzat. În general. dacă cel care citeşte comunicatele de presă nu găseşte nimic interesant în titlu sau cel puŃin în introducere. RedacŃiile primesc în fiecare zi relativ multe comunicate de presă. să poată face referiri la numărul comunicatului anterior. 44 . biografii. liste cu caracteristici funcŃionale ale unor produse etc. Acest lucru este necesar deoarece de multe ori comunicatele de presă bine scrise sunt preluate de mass-media fără modificări.). ci acela de a-i incita pe cei din redacŃii. Un comunicat de presă nu trebuie să trateze exhaustiv evenimentul pe care îl prezintă: rolul comunicatului nu este în primul rând de a spune totul despre acel eveniment. – menŃiunea referitoare la embargo: dacă acel comunicat este „pentru difuzare imediată” sau poate fi difuzat începând cu o anumită dată (oră). redactarea comunicatului de presă se face urmând aceleaşi reguli ca şi la redactarea ştirii de presă şi utilizând aceeaşi tehnică a „piramidei inversate”. de a le provoca interesul cu privire la evoluŃiile dintr-o anumită organizaŃie. ora şi locul difuzării. astfel încât. este greu de crezut că va mai avea răbdarea de a trece la cuprins şi la încheiere. de altfel.

Dacă acest text din corpul mesajului conŃine diacritice. eventual ştampilă. De obicei. Ca precauŃie generală. semnătură etc. este necesar să ştiŃi dacă destinatarul le poate citi fără ca în locul lor să-i apară semne sau chiar grupuri de semne grafice supărătoare (ca. fax. organizaŃia riscă să-şi diminueze credibilitatea şi atractivitatea mediatică.d. e-mail etc.– numele persoanei care poate da informaŃii suplimentare şi modul cum poate fi ea contactată (telefon – inclusiv un telefon la care persoana de contact poate fi găsită după orele de serviciu – . astfel încât. dacă are intenŃia să-l utilizeze. dacă nu există această segmentare a listelor de contacte din lumea presei şi fiecare comunicat este trimis către toŃi cei aflaŃi pe agendă. o menŃiune care să capteze interesul destinatarului. cât şi în mediile internaŃionale (Barry McLoughlin Associates. 17). pentru a înlătura dubiile cu privire la autenticitatea sursei. Este foarte important ca el să fie transmis doar celor potenŃial interesaŃi de conŃinutul său. în afară de transmiterea propriu-zisă. pentru a evita asemenea incompatibilităŃi. Pentru succesul unui comunicat de presă trimis prin e-mail. trebuie să vă asiguraŃi că ele sunt într-un format accesibil. este mai bine să eliminaŃi diacriticele din corpul mesajului. în caz contrar. în câmpul destinat subiectului. pentru a-i da destinatarului cu mai multă uşurinŃă şi rapiditate o idee despre evenimentul pe care vreŃi să-l relataŃi. care. astfel conceput încât să stimuleze interesul reporterului sau al editorului care îl va citi. de exemplu. – denumirea corectă a sursei comunicatului (organizaŃiei sau persoanei de la care provine acesta). – textul comunicatului poate fi copiat şi introdus în corpul mesajului. þ.a. bineînŃeles că puteŃi ataşa orice alte fişiere consideraŃi că ar fi utile şi ar facilita mediatizarea subiectului dum45 . pot asigura delimitarea cu mai multă uşurinŃă a publicurilor-Ńintă care vă interesează. 1992. destinatarul să fie scutit de efortul de a culege textul din nou. al trimiterii de fişiere ataşate. cu oficializarea acesteia prin siglă.).. § sau &nbsp). – un titlu. comunicatul de presă se redactează în scris şi se transmite prin fax. precum şi pentru a elimina posibilitatea contrafacerii. iar comunicările ei riscă să ajungă necitite la coş. Pe lângă fişierul conŃinând comunicatul propriu-zis. traducerea comunicatelor de presă sau chiar reformularea unor variante alternative ale acestora ş. Şi în acest caz. – fişierul conŃinând comunicatul (cu tot cu diacritice) se ataşează la mesaj. va trebui să acordaŃi atenŃie unor amănunte precum cele ce urmează: – mesajul dumneavoastră trebuie să aibă.m. e-mail (din ce în ce mai des) sau (mai rar) prin poşta clasică ori curier. există chiar firme specializate în redactarea şi difuzarea comunicatelor de presă atât la nivel naŃional.

În acest caz. variante ale căror puncte de interes şi mesaje să difere în funcŃie de specificul unei anumite liste de contacte massmedia pe care o aveŃi (Bland. trebuie să vă asiguraŃi că link-urile respective chiar funcŃionează şi duc către fişierul dorit de dumneavoastră. evoluŃia productivităŃii muncii. veŃi scoate în evidenŃă jocurile sportive din programul acesteia atunci când trimiteŃi comunicatul către jurnaliştii din presa sportivă. (Schneider. – nu este recomandabilă trimiterea aceluiaşi comunicat către toŃi jurnaliştii pe care îi aveŃi pe listele de contacte media.d. Astfel. diversificarea gamei de produse etc. 1993. mulŃi dintre ei să considere mesajele dumneavoastră drept spam10 şi. să nu-i mai puteŃi contacta nici atunci când aveŃi realmente ceva care i-ar putea interesa. biografii ş. este bine să redactaŃi mai multe variante ale aceluiaşi comunicat indiferent de modalitatea în care îl veŃi transmite. dacă are întrebări suplimentare. să nu mai fie nevoit să deruleze încă o dată mesajul până la început. Dacă timpul vă permite şi aveŃi suficientă forŃă creatoare.a. mesajul dumneavoastră poate face trimiteri (link-uri) spre adrese URL care conŃin resurse precum: fotografii. De exemplu.). în felul acesta. ea poate fi raportată la contexte diferite: contextul social. date statistice. în care accentul cade pe concertul de muzică rock de seara. prezentări de produse. 86). Este însă important să vă asiguraŃi că ele vor putea fi deschise de către cei care le primesc. Odată determinată această „piesă de rezistenŃă”. – pentru documentarea suplimentară a jurnaliştilor. în timp ce publicaŃiile economice vor fi informate cu precădere despre semnificaŃiile economice ale aniversării (realizări în perioada aniversată. site-ul organizaŃiei dumneavoastră. astfel încât destinatarul. declaraŃii. contextul financiar etc. care ar putea capta interesul presei şi care este caracterizată prin noutate (actualitate). fie să concepeŃi comunicatul în mai multe variante. grafice. fişiere audio sau video etc. În aceeaşi idee.m. contextul regional. 46 . 165). pentru orice eventualitate. rapoarte.neavoastră: fotografii. care sunt 10 Trimiterea de mesaje e-mail cu caracter publicitar unor destinatari care nu le-au solicitat în mod explicit. astfel încât să captaŃi interesul mai multor categorii de jurnalişti. şi la sfârşitul mesajului (sau numai la sfârşit). într-un timp foarte scurt. dacă anunŃaŃi o festivitate aniversară organizată de instituŃia dumneavoastră. RiscaŃi ca. cei din presa de divertisment vor primi o altă variantă. cel mai important pas în pregătirea comunicatului îl va reprezenta determinarea informaŃiei principale. InformaŃia principală va fi urmată de informaŃii secundare. Trebuie fie să trimiteŃi mesajul dumneavoastră doar către cei potenŃial interesaŃi. 1998. liste de preŃuri. contextul economic. – persoana de contact şi datele acesteia se trec. mai este recomandat şi procedeul situării în context a informaŃiei principale pe care vreŃi să o faceŃi publică.

De obicei. iar titlul ales pentru comuni47 . apelaŃi la difuzarea unui comunicat sub embargo. aşa cum am arătat deja. În situaŃia în care vă propuneŃi să întocmiŃi şi să difuzaŃi mai multe variante ale aceluiaşi comunicat de presă. Aceasta este o regulă general valabilă în livrarea materialelor către mass-media. totuşi.... se fac modificări de ultimă oră în paginile ziarelor.. Prin urmare. În al doilea rând. În acest caz. unde principalele emisiuni de ştiri ale zilei. când este vorba despre evenimente cu adevărat excepŃionale.. a „vinde” subiectul şi altor publicaŃii mai puŃin interesate.. fie că intenŃionaŃi să vă adresaŃi celor din audiovizual.. or. să vă asiguraŃi că evenimentul pe care încercaŃi să-l promovaŃi va ajunge în timp util la cunoştinŃa celor din redacŃii. va trebui. comunicatul dumneavoastră trebuie să ajungă în redacŃiile ziarelor înainte de ora 18 pentru a avea şanse la publicare. în acelaşi timp... ora .. Adică trebuie să aveŃi o cunoaştere foarte clară a termenelor de închidere a ediŃiilor.”.. se situează în intervalul dintre orele 18 şi 20... comunicatul are şanse să treacă mai departe şi să intre în „competiŃia” pentru publicare.. Titluri Titlul reprezintă un element important al comunicatului de presă (afirmaŃie întru totul valabilă şi în cazul ştirii de presă) din cel puŃin două motive: în primul rând. cu cea mai mare audienŃă. Mai puteŃi utiliza această practică atunci când aveŃi indicii destul de solide că va exista cel puŃin un jurnalist care va vrea să aprofundeze subiectul comunicatului şi să publice un articol de impact. Acel eveniment are suficient potenŃial de a capta interesul jurnaliştilor. De asemenea.. însă nu sunteŃi absolut sigur că lucrurile vor evolua exact în modul pe care îl cunoaşteŃi la un anumit moment. pentru a oferi răgazul necesar documentării şi.prezentate într-o înlănŃuire logică.. numai în cazuri foarte rare. Câteva cuvinte despre embargo: uneori apare necesitatea de a focaliza atenŃia celor din presă pe un eveniment anume din organizaŃia dumneavoastră. de cele mai multe ori „analiza” se reduce la citirea titlului: dacă acesta „spune” ceva. în foarte multe cazuri comunicatele de presă sunt preluate de mass-media cu puŃine modificări.. cu menŃiunea „Bun pentru publicare începând cu data .. în această situaŃie. deoarece începe pregătirea pentru tipar şi tipărirea propriu-zisă a materialului deja selectat. La fel se întâmplă şi în presa audiovizuală. puteŃi difuza un comunicat „provizoriu”. cotidianele nu mai pot prelua ştiri primite după ora 18..... fie că este vorba despre presa scrisă. puteŃi iarăşi folosi practica instituirii unui embargo.. iar în planul campaniei aŃi prevăzut că mediatizarea evenimentului este dorită într-un anume moment al campaniei... când comunicatul dumneavoastră este o parte a unei campanii de presă..... nefiind neapărat necesar ca ele să fie noi. comunicatul de presă urmează să fie citit şi analizat într-o redacŃie de presă.. în ordinea importanŃei lor.

„rezumatul rezumatului”. 2000. clişeele lingvistice. deoarece „titlul-bombă” stabilit de la bun început poate influenŃa negativ acurateŃea relatării: de dragul de a nu contrazice titlul stabilit iniŃial. telespectator): dacă titlul este convingător. poate fi utilizată pentru a înlocui cuvântul „şi”). îi permite acestuia să individualizeze un anumit material din multitudinea celor publicate. Este cea mai indicată metodă. va trebui să renunŃaŃi la aspecte semnificative. cu verbe la diateza activă şi la timpul prezent sau viitor. nerecomandate de obicei în cazul comunicatelor de presă). BineînŃeles. ea fiind acceptată doar în cazul scriitorilor versaŃi de materiale pentru presă. Aşa cum am anticipat deja. repetarea cuvintelor. consumatorul de presă va parcurge şi restul ştirii. o introducere în care se spune că „cinci persoane au murit pe data de 15 februarie a. iar această esenŃă nu poate fi decelată decât atunci când textul este finalizat. de obicei. expresiile care s-au demonetizat ca urmare a supraîntrebuinŃării. De obicei. de pildă. titlul ar putea arăta astfel: Cinci morŃi într-un accident de circulaŃie. încearcă să capteze atenŃia cititorului. cuvintele preluate din argou sau din diferite jargoane profesionale. – intertitlurile (titluri intermediare în corpul textului. sau va trebui să adoptaŃi un unghi de abordare care nu serveşte întru totul conŃinutul comunicatului. – subtitlul (care caută să răspundă la întrebările Cum? şi De ce?). titlul trebuie să se refere la două dintre cele şase întrebări referitoare la un fapt de presă: Cine? şi Ce?. din ce în ce mai scurte. În titluri trebuie evitată redundanŃa. 48 . Nu trebuie neglijată însă şi posibilitatea de a folosi titluri ceva mai elaborate. răspunde sintetic la întrebările Unde? şi Când?). 106): pe de o parte. dar care contrazic titlul. în urma unui accident de circulaŃie petrecut la kilometrul 69 de pe autostrada Bucureşti-Piteşti”. titlul trebuie să fie sintetic. titlurile devin. puteŃi apela şi la varianta scrierii mai întâi a titlului. titlul îndeplineşte funcŃii de acroşaj şi identificare (Stan. utilizând elemente ca: – supratitlul (care.c. Astfel. Aşadar. pe de altă parte. în general. îndemnurile de genul Să facem totul! nu sunt indicate pentru a fi incluse în titluri. de pildă. De obicei titlul se scrie după ce materialul (în cazul dumneavoastră. De asemenea. chiar atunci când relataŃi un eveniment care a avut loc deja. să redea esenŃa introducerii. această variantă nu este însă recomandată. atunci când aveŃi pentru el o formulare care „sună bine” şi care are mari şanse de a atrage atenŃia. deoarece titlul reprezintă esenŃa comunicatului.cat va trebui să-l atragă şi pe cititor (ascultător. abrevierile şi aglomerarea de cifre. Urmând această tendinŃă către sintetizare. dacă veŃi avea. comunicatul sau ştirea) a fost adus la forma finală. Semnele de punctuaŃie vor fi şi ele folosite numai atunci când este strict necesar şi când ele pot adăuga semnificaŃie în plus (virgula.

el fiind conceput. deoarece sunt posibile despărŃiri care pot afecta conŃinutul prin efecte de un straniu involuntar. cele şase întrebări ş. Cu toate că această tehnică este relativ eficientă. ca de exemplu: PRIMARUL LĂUDAT PENTRU CAMPANIA DE DESZĂPEZIRE (este vorba de un primar pe care îl cheamă Lăudat sau de faptul că un primar a fost gratulat pentru modul în care a organizat îndepărtarea zăpezii?) Ortografierea incorectă a numelor şi denumirilor sau chiar a unor cuvinte uzuale utilizate în titluri poate pune şi ea într-o lumină proastă conŃinutul comunicatului sau articolului respectiv ori poate produce efecte comice involuntare: BĂRBIERUL STAN A ROS (în loc de „a ras”) 45 DE CLIENłI ÎNTR-O ORĂ Specialiştii din şcoala franceză (Schneider. ea nu este singura. 2004. Stilul publicaŃiei (postului de radio sau TV) determină astfel stilul comunicatului dumneavoastră. puteŃi să sesizaŃi dacă respectivele redacŃii acordă prioritate ştirilor redactate în format tradiŃional („piramida inversată”. Astfel. atunci când acesta ocupă două rânduri. În acest fel. 166) recomandă şi utilizarea intertitlurilor. 206) recomandă ca. nu există nici o reŃetă care să vă garanteze succesul. 49 .Trebuie să fiŃi atent şi la modul în care este despărŃit titlul.d. Totul depinde de măiestria dumneavoastră în utilizarea celor mai adecvate tehnici de relaŃii publice şi în alegerea celui mai potrivit moment pentru folosirea lor.m. Aceasta înseamnă că nu există o singură reŃetă de succes. Acest procedeu este util atunci când comunicatul de presă are o întindere mare. înainte de a trece la difuzarea comunicatelor de presă. ca un articol propus spre publicare. nu este recomandată utilizarea intertitlurilor. În varianta „clasică” a unui comunicat a cărui întindere nar trebui să depăşească o pagină.) sau celor cu „cârlig” (o introducere menită să capteze atenŃia receptorului). să vă faceŃi o idee cât mai clară despre specificul redacŃiilor cu care urmează să lucraŃi. * * * ConsideraŃiile de mai sus se referă cu precădere la o modalitate care asigură succesul în cele mai multe dintre cazurile în care transmiteŃi un comunicat de presă: utilizarea tehnicii „piramidei inversate”. unii specialişti (Newsom.a. mai mult decât atât. prin urmărirea ştirilor pe care acestea le publică sau le difuzează. acest lucru poate fi realizat relativ simplu. 1993. de fapt.

o alertă media este un anunŃ sumar cu privire la un eveniment sau element neprevăzut care urmează să se producă – sau dimpotrivă. ceea ce trebuie să faceŃi este să difuzaŃi urgent o alertă media.Alerta media Alertele media 11 pot fi considerate o variantă mai simplificată a comunicatelor de presă. mai ales a celor care anunŃă un eveniment (vezi pagina 43). nu să se transforme într-o practică uzuală care să suplinească lipsa planificării sau planificarea defectuoasă.m. pentru ca.. în această idee. De exemplu. În fapt. acestea vor trebui anunŃate tot printr-o alertă media. să nu se producă. O alertă media trebuie să fie concisă. să se distingă de alte informaŃii de presă pe care le primesc jurnaliştii.a. care urmează să aibă loc mâine după-amiază. În acest caz. La fel. AflaŃi astăzi la prânz că. evenimentul respectiv nu se va mai desfăşura. aŃi emis ieri un comunicat de presă prin care aŃi anunŃat un anumit eveniment. în acest fel. aşa cum fusese planificat şi anunŃat – într-un timp foarte scurt. adjectivele ş. mai scurtă decât un comunicat de presă obişnuit. citările. care ar trebui să ajungă cel puŃin la cei cărora anterior le-aŃi trimis comunicatul de presă. şi să vă limitaŃi la ceea ce este cu adevărat important. despre organizaŃia de la care provine etc. Este de preferat ca alertele media să fie utilizate doar accidental. în cadrul unei serii de evenimente pe care le-aŃi anunŃat la timpul potrivit. conform modelului propus mai jos: 50 . cu accent pe răspunsul la întrebarea De ce?: de ce este important din punct de vedere mediatic evenimentul neprevăzut ce urmează să se întâmple sau să fie anulat? Este bine ca titlul alertei. trebuie să evitaŃi pe cât posibil formulările lungi. Alerta trebuie să răspundă şi ea la cât mai multe dintre cele şase întrebări.d. din diferite motive. să apară modificări de ultimă oră sau chiar noi puncte în program. este posibil ca. precum şi specificaŃia „alertă media” să fie scrise cu un font mare la începutul paginii. BineînŃeles că şi acest instrument de comunicare va trebui să aibă menŃiuni despre o persoană de contact.

la adresa http://www. În asemenea cazuri.oh.OrganizaŃia (siglă. destinată unor publicuri-Ńintă bine definite.). iar acea relatare fie să conŃină unele inexactităŃi. de asemenea.us/resources/mediaresourceguide/media_alert. la ora 15. 51 . dr. nume. totuşi.asp şi accesat pe 11 septembrie 2006. univ.) Data. PuteŃi avea. se întâmplă ca o publicaŃie sau un post de radio ori de televiziune să difuzeze o relatare despre un subiect legat de organizaŃia dumneavoastră. telefon. Când: mâine. o manifestare profesională la care vreŃi să vă referiŃi. articol publicat în site-ul Green Media Toolshed. Scrisoarea-propunere (pitch letter) Uneori.acs. adresă. accesat pe 5 februarie 2006. la serviciu.oac. InformaŃii suplimentare se pot obŃine de la: (prenume. evenimentul pe care vreŃi să-l faceŃi public nu este atât de plin de interes pentru opinia publică în general. 12 Press Releases vs. Deşi situaŃia este jenantă pentru organizaŃia dumneavoastră. Uneori. dar care este atractivă doar pentru cei care fac parte din aceeaşi branşă profesională. Press Letters. ora Alertă media: ConferinŃă anulată Cine: prof. o scrisoare către editor sau un drept la replică s-ar putea să fie o reacŃie exagerată în 11 InformaŃii prelucrate din articolul Media Alert. un comunicat de presă este prea puŃin productiv. de exemplu. adresă de e-mail sau messenger etc. telefoane etc.greenmediatoolshed. şi alte aspecte din viaŃa organizaŃiei dumneavoastră care se pretează mai bine la o abordare specială. fiindcă o mare parte dintre destinatarii lui s-ar putea să nu fie interesaŃi de subiect. Graba (get it right or get it first? = să relatezi un lucru corect sau să fii primul care îl relatează?) sau insuficientul profesionalism al celor din redacŃii pot produce asemenea rezultate. telefon mobil. fie să fi ratat chiar aspectul esenŃial al problemei12. Mai există. Ion Popescu Ce: conferinŃa „Mass-media şi transparenŃa instituŃiilor guvernamentale”.org/greenroom/releasesvsletters/releasesvsletters. publicat la adresa http://www. De ce: conferinŃa a fost anulată deoarece domnul Popescu a fost internat de urgenŃă în spital cu diagnosticul provizoriu de infarct miocardic.state. Unde: la sediul organizaŃiei noastre.

PuteŃi utiliza fie clasica formulă „În urma discuŃiei noastre telefonice din data de. un telefon dat în legătură cu un subiect propus deja printr-o scrisoare n-ar putea face decât să reducă şansele de publicare. şi accesat pe 5 februarie 2006.com/article_0604.com. adresată doar celui „vinovat”. cu condiŃia ca aceasta să fie urmată de introducerea relevantă cu care doriŃi să captaŃi atenŃia jurnalistului.raport cu gravitatea minoră a greşelii. Gangemi. Cel mai bun semn că scrisoarea şi-a atins Ńinta va fi atunci când veŃi primi telefon dumneavoastră de la jurnalistul în cauză.. şi jurnalistul care primeşte o astfel de scrisoare ştie că. în articolul Publicity: Write a Better Pitch Letter.motiontemps. nu se adresează nici măcar celor câŃiva jurnalişti care lucrează la publicaŃii cu tematici înrudite cu subiectul pe care vreŃi să-l propuneŃi spre publicare. de altfel. la adresa http://www. Practicienii din domeniul relaŃiilor publice13 consideră chiar că această tehnică este mai eficace decât cea tradiŃională de difuzare a unui comunicat de presă. accesat pe 30 ianuarie 2006. 52 . prin care îi sugeraŃi o urmare a relatării cu îndreptarea erorilor sau omisiunilor constatate. fie orice altă formulă pe care o consideraŃi adecvată.m.d. O scrisoare-propunere survine de multe ori în urma unei discuŃii telefonice sau a unui e-mail prin care aŃi sugerat unui jurnalist o oportunitate de presă. pentru a arăta că nu vă abandonaŃi proiectele şi că vă respectaŃi promisiunile.html. publicat în site-ul Inc.a. ştiri ş. propuneŃi un subiect care poate fi aprofundat de către un anumit mijloc de informare. comunicate. Într-adevăr.com la adresa http://www. contribuind astfel la consolidarea organizaŃiei dumneavoastră. The Power is in the “Pitch” Letter.html.publicityinsider. prin care. articol publicat în site-ul Bill Stoller’s PublicityInsider. Ea nu se adresează tuturor jurnaliştilor pe care îi aveŃi în listele dumneavoastră de contacte media.asp. În ceea ce priveşte eventualele telefoane date destinatarului după ce i-aŃi trimis scrisoarea. în conformitate cu standardele profesionale ale activităŃii de relaŃii publice. accesat pe 30 ianuarie 2006. 14 How to Write a Great Pitch Letter. unul despre care aveŃi motive să credeŃi că va exploata cel mai bine subiectul pe care i-l oferiŃi.inc. o asemenea scrisoare fructificată de un jurnalist care se bucură de prestigiu şi care are o audienŃă largă (mai ales atunci când publicurile-Ńintă ale organizaŃiei dumneavoastră fac parte din această audienŃă) este cu mult mai productivă decât un comunicat de presă trimis tuturor celor pe care îi aveŃi pe listele de contact. În acest caz. Ea are ca destinatar un singur jurnalist. este bine să reamintiŃi acest lucru în scrisoare14. SituaŃiile de acest gen pot fi rezolvate cu mai mult succes prin trimiterea unor scrisoripropunere (pitch letters). specialiştii15 recomandă prudenŃă: jurnaliştii sunt asaltaŃi destul de tare cu e-mail-uri. Spre deosebire de un comunicat de presă.”.com/magazine/19950901/2403.com/pitch. 15 Susan Greco. la fel ca în cazul comunicatelor de presă de tip anunŃ. în http://www.. scrisoarea-propunere are un singur destinatar. el 13 Carolyn Moncel. În atare situaŃii puteŃi recurge la o scrisoare-propunere.. Robina A.

53 .motiontemps. puteŃi trece la redactarea scrisorii propriu-zise. Dacă îl cunoaşteŃi de multă vreme pe destinatar.html.html. oricât de neprotocoloară ar fi relaŃia dumneavoastră cu jurnalistul respectiv. străduiŃi-vă să oferiŃi fiecăruia un unghi de abordare exclusiv. Totuşi. al cărei grad de politeŃe depinde de formalismul relaŃiei profesionale pe care o aveŃi cu destinatarul. puteŃi să vă adresaŃi cu formule de genul „Stimate domnule (prenumele şi numele)” sau „Stimată doamnă (prenumele şi numele)”. în cazul unor raporturi mai degrabă oficiale. 17 Carolyn Moncel. Carolyn Moncel propune următorul algoritm pentru redactarea unei scrisori-propunere care să dea rezultatele scontate: – scrisoarea trebuie să înceapă cu o formulă de adresare personală. publicat de Susan Greco şi Robina A. Este adevărat că această manieră de lucru cere mai mult timp. relaŃii de colaborare onestă cu jurnaliştii.com/magazine/19950901/2403. chiar dacă despre un subiect anume aveŃi anumite caracteristici generale care pot fi dezvăluite mai multor jurnalişti.este unicul destinatar. datele generale ale proiectului sunt aceleaşi. iar relaŃiile cu el au depăşit stadiul adresării cu „dumneavoastră”. puteŃi apela şi la formule mai puŃin protocolare. şi accesat pe 5 februarie 2006. căutaŃi întâi „Ńinta” adecvată: care dintre jurnaliştii pe care îi cunoaşteŃi ar accepta asemenea propuneri de subiecte? Dintre cei care ar accepta. presei locale16? La asemenea întrebări veŃi putea găsi răspunsuri adecvate numai dacă aŃi cultivat în prealabil.com/article_0604. în mod consistent. În această idee. în http://www. Un ziar local va putea aborda aspectul nevoii de mână de lucru specializată pentru realizarea proiectului ş. este bine să evitaŃi formule de adresare ca „Dragă prietene”. Pentru a avea succesul scontat. la adresa http://www.d.a. căruia îi oferiŃi în acest fel o oportunitate similară cu mult-doritele „exclusivităŃi”.com. Astfel. însă puteŃi oferi unei publicaŃii de format ştiinŃifico-tehnic prilejul abordării soluŃiilor tehnice inedite pe care le implică acest proiect.inc. de genul „Dragă (prenumele)”. accesat pe 30 ianuarie 2006. Un post de televiziune local va putea relata despre îmbunătăŃirea calităŃii aerului în viitorul imediat. însă şi rezultatele sunt pe măsură. cine ar putea produce impactul pe care îl doriŃi? Care dintre ei ar fi receptat cel mai bine de publicurile pe care le vizaŃi? Care este reputaŃia profesională a jurnalistului căruia intenŃionaŃi să-i trimiteŃi o ofertă de acest fel? Subiectul pe care vreŃi să-l „vindeŃi” ar avea şanse să fie preluat în presa naŃională sau este mai bine să vă adresaŃi. în special relaŃii bilaterale. ci de o relaŃie 16 Întrebare inspirată de lectura articolului Publicity: Write a Better Pitch Letter.m. de la bun început. dacă întreprinderea dumneavoastră intenŃionează să facă investiŃii pentru reducerea poluării cauzate de procesele sale de producŃie şi pentru protecŃia mediului ambiant. În articolul citat mai sus17. Gangemi în site-ul Inc. deoarece în acest caz nu este vorba de prietenie. The Power is in the “Pitch” Letter. Odată stabilit destinatarul. „Vechiul meu amic” şi altele asemănătoare. De exemplu.

care nu va mai trebui să descopere lucruri gata descoperite. se presupune că veŃi fi identificat deja cel puŃin un coleg din organizaŃia dumneavoastră care este expert în subiectul pe care vreŃi să-l propuneŃi19 şi care. la adresa http://www. problema respectivă va fi detaliată cu posibile consecinŃe pe termen scurt. veŃi demonstra că stăpâniŃi întru totul subiectul şi veŃi uşura în bună măsură munca jurnalistului. În prezent. să-l pună în temă cu aspectul esenŃial al subiectului pe care vreŃi să i-l propuneŃi. cea mai accesibilă manieră de a rezolva această cerinŃă este de a furniza adresele web unde poate fi găsită această informaŃie. cât şi jurnalistul. accesat pe 5 februarie 2006. mediu şi lung. În acest stadiu. este bine să faceŃi referiri explicite la modul în care acestea ar putea influenŃa viaŃa oamenilor care constituie audienŃa jurnalistului. accesat pe 30 ianuarie 2006. articol publicat în site-ul Bill Stoller’s PublicityInsider. are cel puŃin un minimum de abilităŃi în comunicarea cu mass-media. în plus. ci reprezentanŃi ai unor instituŃii. Aici va trebui să argumentaŃi de ce este importantă contribuŃia organizaŃiei dumneavoastră în soluŃionarea acelei probleme. prin urmare. care.acs. 54 . veŃi avea ocazia de a face o prezentare succintă a organizaŃiei dumneavoastră şi a modului în care ea poate contribui la rezolvarea problemelor comunităŃii.asp. în mod firesc. pentru a vă edifica asupra temelor care îi sunt repartizate în activitatea lui redacŃională. – formulaŃi o introducere relevantă pentru jurnalist. 18 How to Write a Great Pitch Letter. astfel încât să-l convingeŃi pe jurnalist că este nu numai util. dar şi necesar să relateze despre acea organizaŃie. – indicaŃi câteva surse de unde jurnalistul îşi poate procura informaŃie de fond despre organizaŃia dumneavoastră. 19 Press Releases vs. – propuneŃi o soluŃie la această problemă şi arătaŃi modul în care organizaŃia dumneavoastră poate contribui la rezolvarea ei. – prezentaŃi sintetic problema pe care vreŃi să i-o propuneŃi spre studiu. Mai mult. În acest fel. în prezentarea consecinŃelor posibile.greenmediatoolshed.publicityinsider. introducerea trebuie să-i demonstreze jurnalistului că sunteŃi familiarizat cu aria lui de interes şi că. Mai mult decât atât. Press Letters. În acest fel. nu sunteŃi simpli amici.com la adresa http://www. puteŃi ataşa la scrisoarea dumneavoastră unul sau câteva documentare ori chiar un dosar de presă. la fel ca la comunicatele de presă.com/pitch. articol publicat în site-ul Green Media Toolshed. problemă ce influenŃează (sau poate influenŃa) în bine sau în rău vieŃile oamenilor care constituie publiculŃintă al respectivei publicaŃii. precum şi a publicaŃiei sale18. îi propuneŃi un subiect pe măsura specializării lui. Dacă nu există astfel de resurse în Internet. Această cunoaştere implică efortul prealabil de a citi ceea ce a mai scris jurnalistul respectiv.org/greenroom/releasesvsletters/releasesvsletters. De preferinŃă.profesională în care atât dumneavoastră.

Evident. poate fi aplicată după următorul algoritm: 20 IM = Instant Message. articol publicat la adresa http://work. acest tandem funcŃionează mai ales în cazul interviurilor pentru televiziune sau pentru radio. concizia este o dovadă că preŃuiŃi timpul jurnalistului. – scrisoarea trebuie să fie scurtă. 21 Alton Miller.). Nu încheiaŃi scrisoarea înainte de a-i mulŃumi jurnalistului pentru eventualul său interes în acea problemă.– în încheiere. adrese de e-mail sau de IM20 şi orice alt detaliu care l-ar putea ajuta pe jurnalist să ia legătura cu dumneavoastră cât mai repede şi mai uşor cu putinŃă. departamentul în care lucrează. Alton Miller21 propune o reŃetă mai elaborată: combinarea scrisorii-propunere cu o scrisoare de confirmare: scrisoarea-propunere este destinată să atragă atenŃia jurnalistului. o minimă sugestie pe care o puteŃi face este aceea ca jurnalistul să vă contacteze pentru a discuta detalii despre oportunitatea relatării acelei chestiuni. participarea efectivă la o acŃiune a organizaŃiei dumneavoastră în vederea soluŃionării problemei etc. publicaŃia şi adresa ei poştală. Pitch Letters and Confirmation Letters. nume. 55 . Această tehnică de relaŃii publice. fax. de a-i propune un subiect viabil. interviuri cu colegi de-ai dumneavoastră care sunt experŃi în problema pusă în discuŃie. Google Talk etc. dar este evident că vor trebui introduse şi toate elementele de identificare ale destinatarului: prenume. – includeŃi în formatul scrisorii toate elementele dumneavoastră de identificare şi de contact: prenume. scopul ei este doar de a stimula interesul jurnalistului. nume. În orice caz. să poată facilita găsirea adevăratului destinatar în timp cât mai scurt. pentru a face acest lucru va trebui să aveŃi listele cu contactele din presă actualizate în permanenŃă. funcŃia din redacŃie.edu/~amiller/altonmiller/fpitch. în timp ce scrisoarea de confirmare urmează să sugereze punctele principale de abordat. sugeraŃi-i jurnalistului o acŃiune pe care el ar putea s-o întreprindă: aprofundarea resurselor din Internet. astfel încât mesajele proiectate de dumneavoastră să poată fi livrate. de tipul Messenger (Windows Messenger. Ca urmare. o scrisoare de o pagină este idealul în materie. o vizită de documentare la sediul organizaŃiei. – autoarea nu specifică. în caz că scrisoarea ar ajunge pe alte mâini.colum. Nu trebuie să trataŃi exhaustiv evenimentul în scrisoareapropunere. dar el dă rezultate bune şi în cazul interviurilor pentru presa scrisă sau al celor de documentare. care are potenŃialul de a oferi specialistului în relaŃii publice mai mult control asupra rezultatelor unui interviu. În plus. precum şi orice alte date care. telefoanele la care puteŃi fi găsit (inclusiv după programul de lucru). Yahoo Messenger.htm şi accesat pe 5 februarie 2006. să-l convingă de valoarea subiectului. funcŃia în cadrul organizaŃiei. Este vorba de adrese utilizate pentru schimburi instantanee de mesaje prin calculator.

spune autorul. care îi va da jurnalistului posibilitatea de a situa într-un context mai larg evenimentul. nu contează neapărat ordinea în care veŃi redacta cele două scrisori: esenŃial este ca între ele să existe concordanŃă şi ca scrisoarea-propunere să conŃină argumente convingătoare despre valoarea mediatică a subiectului. ci vă ajută şi pe dumneavoastră să vedeŃi mai clar care ar trebui să fie punctul forte al interviului şi ce elemente puteŃi utiliza pentru a obŃine succesul dorit. În această scrisoare. – trimiteŃi scrisoarea-propunere. Aceasta înseamnă că. sugerându-i jurnalistului punctele principale ale interviului care vor da posibilitatea livrării mesajelor pe care le-aŃi pregătit pentru cel intervievat. pentru a preveni influenŃa altor evenimente concurente care l-ar putea face pe jurnalist să-şi schimbe programul. precum şi persoana care urmează să fie intervievată. schiŃaŃi şi un scenariu. după care o veŃi trimite. prin formule de genul: „Intervievatul ar fi încântat să abordeze subiecte precum: . aşa cum au fost ele convenite. în redactarea scrisorii-propunere trebuie să aveŃi mereu în minte faptul că jurnalistul care o va primi va judeca nu numai valoarea subiectului pe care încercaŃi să i-l propuneŃi. În ceea ce priveşte expedierea scrisorii. în care confirmaŃi data. O asemenea scrisoare de confirmare nu numai că îi uşurează jurnalistului munca de planificare a interviului. într-o jumătate de oră). precum şi de a înŃelege mai bine specificul organizaŃiei dumneavoastră. ora şi locul interviului. Scrisoarea-propunere poate fi însoŃită de un dosar de presă. în general este de preferat s-o trimiteŃi prin poştă sau prin curier. care. – telefonaŃi jurnalistului pentru a-l convinge „prin viu grai” de valoarea subiectului pe care tocmai i l-aŃi propus. BineînŃeles că aceste sugestii trebuie să Ńină cont şi de ceea ce îi este necesar jurnalistului pentru a face o relatare în urma căreia să fie apreciat. după convorbirea telefonică în care aŃi folosit toate mijloacele de persuasiune necesare şi aŃi stabilit detaliile despre interviu. – trimiteŃi scrisoarea de confirmare cât mai repede (de preferinŃă. – scrieŃi apoi scrisoarea-propunere. pentru a exploata efectul produs de convorbirea telefonică şi. Este important ca ea să fie expediată repede. ci şi cre56 . scrieŃi scrisoarea de confirmare.– în primul rând.”.. De fapt. dacă nu aŃi convenit în mod explicit cu jurnalistul ca ea să-i fie trimisă prin fax sau e-mail: la urma urmei. persoană care se aşteaptă să aibă o oarecare „exclusivitate” asupra subiectului. în plic închis. conform regulilor detaliate mai sus şi Ńinând cont de ceea ce aŃi sugerat în scrisoarea de confirmare. în plus. va trebui să faceŃi unele actualizări ale scrisorii de confirmare. constituie adevărata dumneavoastră propunere. este vorba despre un mesaj destinat unei persoane anume. În fine.. în fond.

dacă aŃi stabilit şi anunŃat că buletinul dumneavoastră apare lunar. chiar dacă se vor produce abateri de câteva zile. Periodicitatea buletinului de presă nu trebuie înŃeleasă într-un sens foarte strict. Abaterile n-ar trebui să fie însă de ordinul săptămânilor sau chiar mai rău. 170-171) propune şi o modalitate de menŃinere a interesului jurnaliştilor prin intermediul unui buletin de presă. De altfel. O bună parte a acestor informaŃii va fi adeseori stocată în baza de date a redacŃiilor. InformaŃiile reŃinute pentru buletin pot fi clasificate în anumite rubrici cu caracter constant. în funcŃie de oportunităŃile ivite în anumite momente. Buletinul de presă Christian Schneider (Schneider. de pildă ca în cazul săptămânalelor din mass-media scrise. numai că buletinul se difuzează în general cu referire la evenimente care nu au un caracter de urgenŃă foarte pronunŃat. Buletinul de presă ar trebui să aibă o periodicitate relativ constantă. se presupune că trimiterea unei scrisori-propunere este o tehnică prin care. Atunci când evaluaŃi evenimentele care se desfăşoară în organizaŃia dumneavoastră. urmând să fie utilizată ca informaŃie de background atunci când vor fi publicate materiale despre organizaŃia dumneavoastră. totuşi. mai bine renunŃaŃi la difuzarea unui număr decât să realizaŃi un buletin lipsit de valoare informativă. în fine. Cu toate acestea. Scopul buletinului de presă este similar cu cel al scrisorilor-propunere. nu aveŃi material potrivit pentru elaborarea unui asemenea buletin. 2004. alături de altele. care vor fi utilizate în alte acŃiuni de presă şi. într-o anumită perioadă. care vă va aduce mai multe deservicii decât suspiciunea că nu sunteŃi punctual. 247). care vor fi anunŃate prin comunicate. este bine să menŃineŃi această frecvenŃă. 1993.dibilitatea şi competenŃa dumneavoastră în relaŃia cu presa (Newsom. periodicitatea nu trebuie să fie preocuparea dumneavoastră esenŃială: dacă. comunicate şi scrisori-propunere. 57 . un scop secundar al difuzării unui asemenea buletin este acela de a dubla difuzarea de ştiri. pentru că el creează jurnaliştilor obişnuinŃa de a fi difuzat într-un anumit termen prestabilit şi menŃionat în mod explicit în formatul său. ar trebui să faceŃi o sortare primară a lor: care dintre ele vor constitui subiecte pentru conferinŃe sau briefinguri de presă. care vor fi făcute publice prin intermediul buletinului de presă. care se realizează într-o manieră neregulată. rubrici pe care le-aŃi stabilit încă de la începutul realizării şi difuzării lui. se clădeşte o relaŃie de cooperare şi de credibilitate reciprocă între o organizaŃie şi un mijloc de presă. Nu trebuie să vă aşteptaŃi ca toate informaŃiile cuprinse într-un buletin de presă să fie valorificate imediat de către jurnaliştii care l-au primit. Caracterul regulat al distribuŃiei buletinului completează distribuŃiile ocazionale menŃionate mai sus şi contribuie la menŃinerea organizaŃiei dumneavoastră în atenŃia jurnaliştilor. În plus.

fiindcă menŃionarea lor alături de evenimentele care sunt anunŃate în premieră oferă o înŃelegere mai adecvată a contextului larg al preocupărilor organizaŃiei dumneavoastră. nu trebuie să excludeŃi din buletin evenimente care au fost deja anunŃate prin alte mijloace (de pildă. dar care nu sunt tocmai cele pe care le aşteptaŃi: dacă afirmaŃiile jurnalistului. fie pe CD. care vă dă posibilitatea să vă corectaŃi munca de fiecare dată când editaŃi un nou număr al buletinului de presă. nu este cazul să reacŃionaŃi. uneori chiar ani de-a rândul. s-ar putea să consideraŃi că este necesar să luaŃi atitudine faŃă de nedreptatea care vi s-a făcut. este indicat să respectaŃi recomandările care vor fi făcute ceva mai departe. prin care jurnaliştii să-şi spună părerea cu privire la materialele publicate şi la chestiunile pe care ar dori să le găsească în buletin. Încă o dată. atunci când va fi vorba despre publicaŃii utilizate în relaŃiile publice. nu este vorba de situaŃii în care sunt prezentate fapte reale. imprecise. prin editor înŃelegându-l fie pe şeful ierarhic al jurnalistului în cauză. Pe de altă parte 58 . în ciuda strădaniilor şi a profesionalismului dumneavoastră. prin comunicate de presă). fie pe şeful rubricii (paginii) în care a apărut relatarea. fie pe producătorul emisiunii sau chiar pe redactorul-şef ori directorul publicaŃiei (postului). poate că au fost omise fapte pe care le consideraŃi esenŃiale pentru ca organizaŃia dumneavoastră să fi putut apărea într-o altă lumină. în această idee. Un alt avantaj pe care trebuie să-l exploataŃi este acela al utilizării materialului grafic (fotografii. scheme. Trebuie să fiŃi conştient că o asemenea scrisoare poate afecta sau chiar distruge relaŃia profesională pe care aŃi construit-o cu jurnalistul în cauză. concepŃie grafică etc. inexacte. În orice caz. Pentru realizarea buletinului de presă. Nu uitaŃi să includeŃi în cuprinsul lui şi un formular de răspuns. au suport în realitate. chiar neconvenabile pentru organizaŃia dumneavoastră. de asemenea. o reacŃie este recomandabilă doar atunci când tonul relatării este în mod evident părtinitor sau când faptele pe care se bazează demonstraŃiile jurnalistului sunt incorecte.). să apară în presă o relatare nedreaptă în ceea ce priveşte tonul sarcastic sau aluziv în care jurnalistul respectiv a înŃeles să construiască articolul său. Scrisoarea către editor Uneori. se poate întâmpla ca. În asemenea împrejurări. El poate fi realizat fie pe hârtie. Cea mai frecventă modalitate de a vă manifesta nemulŃumirea faŃă de modul nu tocmai profesionist în care a fost prezentată organizaŃia dumneavoastră este trimiterea unei scrisori către editor.Buletinul de presă are avantajul că poate conŃine şi informaŃii despre contextul în care s-au petrecut sau se vor petrece evenimentele anunŃate. Un asemenea formular este un bun instrument de evaluare a muncii dumneavoastră. fie în format online.

însă. 1992. atunci când s-au făcut afirmaŃii tendenŃioase despre funcŃionarea organizaŃiei. dacă publicaŃia are o audienŃă redusă. precum şi abordarea umoristică a situaŃiei pot încălzi o atmosferă tensionată şi pot facilita o soluŃie în benefi59 . Ea trebuie motivată temeinic. invectivele nu numai că nu vor repara situaŃia. O scrisoare către editor ar trebui să îndeplinească următoarele condiŃii de fond: – să fie rezonabilă: replica dumneavoastră nu trebuie să se bazeze pe supoziŃii. totuşi. este posibil ca pe viitor astfel de lucruri să nu se mai întâmple. – să fie clară: încă de la începutul scrisorii. În plus. De altfel. – să aibă un stil elevat: fraza elegantă. Dacă nedreptatea care credeŃi că vi s-a făcut este gravă. ca: transcrierea integrală a unui interviu. o astfel de scrisoare. în cazul în care jurnalistul a scos din context o afirmaŃie făcută pe timpul interviului. este mai bine să lăsaŃi lucrurile aşa cum sunt. este total contraindicat ca tonul scrisorii dumneavoastră să fie ofensator. atunci când lucrurile au fost împinse prea departe. dacă publicaŃia respectivă are o arie largă de circulaŃie. dar o vor agrava şi mai mult. Înainte de a scrie o scrisoare către editor. dar cu echilibru. AsociaŃia Română a Ziariştilor de Mediu etc.). poate că merită să întreprindeŃi o asemenea acŃiune. trebuie să rezulte cu claritate problema care vă nemulŃumeşte. este bine ca scrisoarea să fie însoŃită de documente suplimentare (Jones. este bine să cântăriŃi cu atenŃie avantajele şi riscurile. Injuriile. ajungând chiar până la trimiterea unei scrisori către asociaŃii profesionale din lumea mass-media (cum ar fi Clubul Român de Presă. 1996. Dacă prejudiciul de imagine este minor şi. ci pe fapte credibile. – să fie politicoasă: diferendul creat între organizaŃia dumneavoastră şi mijlocul de presă respectiv trebuie soluŃionat în mod profesionist. ba chiar organizaŃia dumneavoastră să fie tratată într-o manieră mai favorabilă decât v-aŃi fi aşteptat (Barry McLoughlin Associates. Dacă lucrurile nu se rezolvă favorabil şi constataŃi că există chiar rea-voinŃă în a vi se face dreptate. mai ales. procedaŃi în mod ierarhic: adresaŃivă mai întâi şefului ierarhic al jurnalistului despre care credeŃi că a comis o nedreptate. atacul la persoană. AfirmaŃiile exagerate nu servesc scopurilor unei asemenea scrisori. 33). calomniile. pe cale amiabilă şi cu posibilitatea de a lăsa o uşă deschisă pentru continuarea cooperării. cei lezaŃi pot alege să vă dea în judecată. dacă scrisoarea dumneavoastră va avea un ton cumpătat şi politicos. mărturii ale unor persoane independente sau ale unor experŃi etc. lipsită de umoare şi de venin. pentru mai multă credibilitate. Dacă v-aŃi hotărât să scrieŃi. Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România.. rapoarte ale unor comisii independente de expertiză. speculaŃii sau aluzii. puteŃi merge mai departe pe scara ierarhică a publicaŃiei respective. 9). precum şi motivul acestei nemulŃumiri. De aceea.

S-ar putea întâmpla ca scrisoarea să fie bine primită şi să fie chiar publicată. În cazul nostru. de felul celor analizate în acest ultim paragraf. – scrisoarea trebuie să fie adresată unei persoane despre care v-aŃi asigurat în prealabil că îndeplineşte funcŃia potrivită în redacŃia potrivită. pe care cititorii sunt încurajaŃi să le folosească). pe care fiecare publicaŃie le încurajează şi le aşteaptă cu plăcere. 60 . s-ar putea ca o persoană despre care ştiaŃi acum două săptămâni că este editorul unei publicaŃii anume să fi plecat în altă parte între timp. scrisoarea către editor constituie o replică oficială a unei organizaŃii faŃă de relatarea părtinitoare. de altfel. al cărei nume reiese cu claritate din conŃinutul său. O scrisoare prea lungă nu face decât să-şi dilueze singură efectul. adresa site-ului şi adresa de e-mail. adresa. De altfel. telefoanele. Nu numai publicaŃiile scrise. fie prin intermediul poştei electronice (multe variante online ale ziarelor au chiar formulare prestabilite de scrisori către editorialişti. dar şi posturile de radio şi de televiziune îşi încurajează cititorii (ascultătorii. telespectatorii) să trimită opiniile lor cu privire la diverse chestiuni. atunci când intenŃionaŃi să semnalaŃi unui anumit mijloc de presă un posibil subiect care s-ar potrivi formatului său. Se impune precizarea că tipul de scrisoare examinat mai sus diferă de scrisorile cititorilor către editorialişti. fie prin scrisori „clasice”. scrisoarea trebuie să fie semnată la sfârşit. puteŃi utiliza şi varianta trimiterii de scrisori „neutre” către editorialişti. BineînŃeles că dumneavoastră. culpabilă a acŃiunilor sale. FluctuaŃia de personal din lumea presei este destul de accentuată.ciul organizaŃiei dumneavoastră. o pagină scrisă la două rânduri ar trebui să fie suficientă. Iată şi câteva condiŃii de formă pe care ar trebui să le urmăriŃi în redactarea unei scrisori către editor: – scrisoarea trebuie să fie datată şi să conŃină elementele de identificare ale organizaŃiei de la care provine: sigla sau logo-ul organizaŃiei. prin urmare. denumirea completă şi corectă a acesteia. – scrisoarea trebuie să provină din partea unei persoane oficiale (directorul organizaŃiei sau dumneavoastră). – scrisoarea trebuie să fie scurtă: de regulă. Este. ceva obişnuit ca în redacŃii să sosească scrisori pe numele cuiva care a părăsit acel loc chiar în urmă cu câŃiva ani. ar fi bine să studiaŃi întâi stilul publicaŃiei în cauză. apoi să încercaŃi să adoptaŃi acest stil în scrisoarea dumneavoastră. specialistul în relaŃii publice al unei organizaŃii. Mai mult.

pe durata vizitelor pentru jurnalişti de genul „Zilelor uşilor deschise”. Mai poate fi întocmit şi distribuit în diferite redacŃii în cazul în care o organizaŃie nou-înfiinŃată vrea să-şi facă „intrarea” în arena opiniei publice prin intermediul mass-media. un produs. specializată într-un anumit domeniu. târguri. – prezintă un subiect în detaliu. Avantajele distribuirii unui dosar de presă sunt următoarele: – permite jurnalistului cunoaşterea de profunzime a unui subiect într-un timp relativ scurt. va trebui să ŃineŃi cont neapărat de categoriile de oameni specializaŃi care scriu pentru presă: analişti politici. constând în detalii despre o organizaŃie. pentru a fi distribuit cu ocazia unor evenimente speciale (show-uri. 61 . cercetători ai pieŃei. analişti financiari. Dimpotrivă. El este întocmit. Toate aceste detalii sunt destinate să-i ofere jurnalistului ocazia de a aprofunda chestiunea pe care vreŃi s-o aduceŃi în atenŃia opiniei publice. (Wilcox. scheme sau chiar materiale audiovizuale) util pentru completarea materialului realizat de jurnalist. – dosarul permite abordarea unui eveniment din diferite unghiuri.m. critici de specialitate. de informaŃii de fond şi nu de actualitate. repere temporale ale evoluŃiei unui eveniment etc.Dosarul de presă Dosarul de presă reprezintă o modalitate auxiliară de transmitere a informaŃiilor către reprezentanŃii mass-media.).d. un dosar de presă poate fi distribuit şi fără vreun prilej anume. Dosarul de presă este o „carte de vizită” a organizaŃiei de la care provine. 1992. precum şi să-i ofere o serie de informaŃii suplimentare (date biografice ale unei persoane. Dosarul de presă completează informaŃia care nu poate fi difuzată – din motive de spaŃiu şi de timp – printr-un comunicat sau în cadrul unei conferinŃe de presă. este vorba. de regulă. în general. de a face o relatare despre ea (Schneider. 574). pentru a fi distribuit la conferinŃe sau briefing-uri de presă. grafice. schimbări în managementul organizaŃiei. un eveniment. menite să-l ajute pe jurnalist în înŃelegerea specificului unei organizaŃii. doar pentru a oferi jurnaliştilor informaŃie de fond despre o organizaŃie (persoană. pe timpul călătoriilor de documentare organizate pentru jurnalişti. – poate asigura material ilustrativ (fotografii. Atunci când vorbim de „jurnalişti” care primesc un dosar de presă. – face posibilă stocarea informaŃiilor respective în bazele de date ale redacŃiilor. dacă organizaŃia dumneavoastră este. în ultimă instanŃă.). de exemplu. comentatori etc. lansări de produse.). aniversări ale organizaŃiei etc.a. 171). caracteristici tehnice ale unui produs. nu trebuie să ne limităm doar la acei reporteri (redactori) care scriu pentru informarea generală a publicului. a evoluŃiei anterioare a evenimentului ş. expoziŃii. În fine. 1993.. o activitate etc. eveniment etc. de a-şi forma o părere despre aceasta şi. o persoană.

puteŃi adăuga şi alte informaŃii care să-l îndemne pe jurnalistul cititor la acŃiune. neutră. chiar după sumar. cuprinzând informaŃie factuală. articol publicat la adresa http://www. telefoane etc.).Nu există o formulă-standard de alcătuire a unui dosar de presă.). ca. date de contact utile pentru solicitarea unui eventual interviu22. Acestea trebuie redactate în stil jurnalistic. biografii ale persoanelor pro- 22 Guidelines on Creating a Press Kit. sociale. grafice. ş. – este bine ca subiectul să fie anunŃat şi pe copertă. de obicei chiar la începutul acestuia. – un sumar (la începutul dosarului). în care. dacă acesta conŃine prea puŃină informaŃie. în special acele strategii care au legătură cu evenimentul ce constituie subiectul dosarului. strategii ale organizaŃiei. o scrisoare de prezentare. Atunci când dosarul este întocmit pentru a fi distribuit în cadrul unui eveniment care a fost anunŃat deja printr-un comunicat de presă. cere eforturi suplimentare din partea jurnaliştilor şi riscă să lase neobservate elementele esenŃiale. clar şi concis. – diferite documentare scurte (1 – 2 pagini) care dezvoltă aspecte particulare ale subiectului: implicaŃii economice. misiunea şi obiectivele organizaŃiei. El nu trebuie să cuprindă un amalgam de texte fără relevanŃă. precum şi pentru eventualitatea participării sale la eveniment. – o prezentare a subiectului (evenimentului. – alte materiale. dacă conŃine prea multă informaŃie.pdf#search='create%20press%20kit şi accesat pe 25 februarie 2006. un scurt istoric al organizaŃiei.d. acest comunicat va fi introdus în dosar. casete video sau audio. în care veŃi înfăŃişa în câteva cuvinte evenimentul tratat în dosar.m. fără legătură între ele sau care plictisesc ori. îi nemulŃumeşte pe jurnalişti şi nu justifică efortul depus de organizatori. mai rău. Acest sumar poate fi conceput chiar sub forma unei scrisori-propunere.com/reference/presskit. scheme şi fotografii (cu legendă). evenimente similare care au avut loc în viaŃa organizaŃiei. Ele pot fi concepute direct ca materiale (articole) de presă. adresă. pe lângă faptul că enumeraŃi elementele componente ale dosarului. Totuşi. împreună cu sigla şi cu datele de identificare ale organizaŃiei (denumire completă. prezentări multimedia. materiale audiovizuale pe CD. detalii tehnice.a. de exemplu. date statistice. 62 . sub formă de titlu. financiare. pot fi trasate câteva idei directoare în ceea ce priveşte conŃinutul acestuia: – dosarul de presă trebuie să trateze un singur subiect.telusys. – uneori. Nu uitaŃi ca în această scrisoare să mulŃumiŃi cu anticipaŃie destinatarului pentru răbdarea de a consulta dosarul dumneavoastră. în funcŃie de situaŃie: informaŃii de fond despre organizaŃie sau despre eveniment. pentru că există şansa ca ele să fie publicate ca atare. acŃiunii etc. DVD. realizată în stilul unui comunicat de presă. este bine să introduceŃi în dosar. sunt pline de elogii la adresa organizaŃiei.

materialele audio şi video trebuie să aibă calitatea necesară pentru a putea fi date pe post ş. liste ale clienŃilor reprezentativi pentru organizaŃie. programul manifestării respective. ale persoanelor la care se face referire în dosar. calendare). textele discursurilor ce vor fi rostite cu acea ocazie. – mostre de produse (în măsura în care ele pot fi introduse fizic în dosar) sau mici obiecte promoŃionale (brelocuri. este bine să introduceŃi în dosar un plic autoadresat (adică având deja scrisă adresa organizaŃiei dumneavoastră ca destinatar) şi timbrat. fotografiile trebuie să aibă legende clare şi complete. etichete magnetice. reviste.m. insigne. se recomandă chiar să introduceŃi fiecare carte de vizită în dublu exemplar. atunci când intenŃionaŃi să includeŃi în dosarul de presă liste de produse sau de preŃuri ori alte asemenea lucrări care în mod normal depăşesc limita indicată mai sus. Pe de altă parte. fotografiile în format electronic trebuie să aibă o rezoluŃie care să permită reproducerea lor tipografică (de regulă. – dacă dosarul conŃine vreun chestionar adresat jurnaliştilor sau altor destinatari ai dosarului de presă. o biografie n-ar trebui să aibă mai mult de o pagină (inclusiv fotografia bust a persoa63 . – o listă cu întrebări frecvente în legătură cu organizaŃia dumneavoastră. Această listă îi poate ajuta pe jurnaliştii care doresc să solicite un interviu. aşa cum vor fi ele prezentate mai departe. cataloage de produse (servicii). ale experŃilor în diferite domenii pe care i-aŃi recomandat jurnaliştilor în cuprinsul dosarului etc. Ca regulă. prezentări ale proiectelor sau realizărilor organizaŃiei. peste 300 dpi). specialistul în relaŃii publice al organizaŃiei. fotografiile pe hârtie trebuie să aibă calitatea necesară pentru o eventuală reproducere în publicaŃii scrise. iar pe cealaltă s-o transmită altcuiva. – cărŃi de vizită (a dumneavoastră. afişe (sau copii la scară redusă ale acestora). agende sau carneŃele. de asemenea.a.d. Astfel. pliante şi alte asemenea materiale de prezentare. – invitaŃii (bilete) de participare la eveniment. flyere etc. declaraŃii şi mărturii despre eveniment (organizaŃie) ale unor persoane implicate sau care au credibilitate în legătură cu evenimentul (organizaŃia).). astfel încât ele să poată fi utilizate cu un minimum de efort de către cei care le-au primit. broşuri. Se înŃelege că există şi excepŃii de la această regulă. materialele scrise nu trebuie să depăşească două pagini. sau dacă doriŃi să primiŃi comentarii de la cei care l-au primit. articole şi informaŃii apărute deja în presă şi care sunt relevante pentru eveniment (organizaŃie). copiile textelor şi graficii pe hârtie trebuie să fie întru totul lizibile. ustensile de scris. Materialele din dosar trebuie să aibă o calitate foarte bună. astfel încât cel care primeşte dosarul de presă să poată păstra una pentru el.eminente implicate în eveniment.

trebuie să aveŃi permanent în minte faptul că scopul dumneavoastră este ca el să fie citit. SoluŃii asemănătoare pot fi aplicate şi în cazul materialelor audiovizuale şi (de ce nu?) chiar al celor scrise.org/pressmedia/yourkit_contents. ci elementele care sunt semnificative pentru organizaŃia dumneavoastră: de când activează în organizaŃie. s-ar putea ca reproducerea lor pe suport adecvat de hârtie să fie prea costisitoare. mai ales atunci când includ prezentări multimedia sau materiale audiovizuale. în acest caz. Avantajele lui sunt următoarele: poate fi consultat chiar şi atunci când dumneavoastră sunteŃi în imposibilitatea de a livra un dosar „tradiŃional” (de exemplu. De aceea.a. fotografiile propuse vor fi puse la dispoziŃie pe Internet. Dacă aveŃi mai multe fotografii pe care vreŃi să le oferiŃi pentru o eventuală publicare. Marea majoritate a materialelor scrise trebuie să includă şi un antet cu denumirea organizaŃiei de la care provin. care să fie disponibil pe site-ul organizaŃiei. astfel încât fiecare ziarist să poată descărca piesele pe care le-a ales de pe hârtie. precum şi o concepŃie grafică specială. când sunteŃi în concediu).tia. puteŃi introduce în dosar o pagină sau două cu fotografiile pe care le-aŃi ales. continuând cu afirmaŃii ale altora referitoare la activitatea sa. fiecare pagină conŃinând până la 16 fotografii de mărime şi claritate acceptabile pentru a permite efectuarea unei prime selecŃii. dosarele de presă pot fi realizate de firme specializate. veŃi începe cu biografia acesteia.d. să faceŃi o alegere judicioasă cu privire la cei care vor primi dosarul. BineînŃeles că asemenea dosare de presă. fie alb-negru. va trebui ca. fie color. a caracteristicilor lui. articol publicat la adresa http://www.nei prezentate). 64 . va trebui să începeŃi cu prezentarea acestuia. în funcŃie de costurile dosarului. Logica acestei ordini rezultă din specificul organizaŃiei dumneavoastră. Se înŃelege că. sunt destul de scumpe. dosarul va trebui să conŃină toate instrucŃiunile necesare pentru descărcarea fotografiilor23. este disponibil în permanenŃă 23 Your Kit’s Contents. un citat edificator etc. În schimb. este vorba despre lansarea unui produs nou.m. care sunt contribuŃiile sale. precum şi al evenimentului pe care încercaŃi să-l faceŃi cunoscut. a aspectelor care îl fac să fie diferit de produsele din aceeaşi gamă ş.html şi accesat pe 19 februarie 2006. costurile sunt mult mai mici. cu enunŃarea realizărilor sale etc. de exemplu. În orice caz. În unele situaŃii. deoarece aceasta nu trebuie să cuprindă în amănunt toate faptele celui prezentat. pentru a-l scuti pe jurnalist de efortul culegerii unui text pe care are de gând să-l utilizeze. Apoi. Dacă. nu să trateze exhaustiv situaŃia organizaŃiei dumneavoastră. Unii specialişti recomandă pe bună dreptate şi varianta întocmirii unui dosar de presă online24. dacă încercaŃi să prezentaŃi o persoană marcantă din organizaŃia dumneavoastră. ConŃinutul dosarului de presă trebuie aranjat într-o ordine logică. atunci când redactaŃi un material pentru un dosar de presă. În acest caz. care pot realiza o tratare unitară a subiectului. precum şi cu toate datele de identificare ale acesteia.

. îi puteŃi stimula în a folosi materialele livrate. fişierele unui dosar de presă online pot fi actualizate mai rapid şi cu infinit mai puŃine costuri decât materialele tipărite pe hârtie. Acest dosar de presă pe suport electronic prezintă avantajul că materialele pot fi preluate cu mai multă uşurinŃă. este mult mai interactiv decât varianta „clasică”. articol publicat la adresa http://www. o personalitate politică.pentru un public mult mai mare. ştiinŃifică sau culturală implicată într-o manifestare a organizaŃiei dumneavoastră.com/Operations/press-kit. va trebui să vă gândiŃi la eventualitatea de a trimite o scrisoare de mulŃumire celor care au valorificat astfel materialele pe care le-aŃi oferit. gata pentru imprimare. 25 Alfred J. O variantă intermediară între dosarul de presă pe hârtie şi cel online o reprezintă realizarea unui CD (DVD) care să conŃină materiale în format digital.304700. Se recomandă ca. dosarul de presă poate conŃine şi biografii ale unor persoane a căror reputaŃie şi notorietate are semnificaŃie pentru opinia publică sau pentru grupurile-Ńintă pe care le vizaŃi atunci când întocmiŃi şi distribuiŃi un asemenea dosar.how-to. Acele persoane proeminente pot fi membri ai organizaŃiei dumneavoastră sau invitaŃi în diferite ocazii (un speaker invitat la un eveniment pe care îl organizaŃi. astfel încât doritorii îl pot tipări pe hârtie cu uşurinŃă. În asemenea situaŃii.com/article/0.00. unele dintre ele putând fi publicate cu un minimum de prelucrare în redacŃii. cu preferinŃele acestora etc.pdf (Portable Document Format).html şi accesat pe 19 februarie 2006. Biografia După cum am văzut mai sus.). Dacă efortul dumneavoastră de a întocmi un dosar de presă a fost răsplătit prin apariŃii în mass-media. precum şi în a solicita interviuri sau lămuriri suplimentare.htm şi accesat pe 19 februarie 2006. Întrebându-i în ce măsură dosarul le-a fost util.entrepreneur. poate fi realizat şi în format . permiŃând formularea de sugestii şi de întrebări din partea cititorilor. o biografie inclusă 24 Press Kit. Media Kit: How-To Create An Online Media Kit.4621. poate include majoritatea materialelor specificate mai sus. să telefonaŃi cel puŃin unora dintre jurnaliştii care au primit dosarul25. The Ingredients of a Press Kit. prin includerea unui formular de chestionare a cititorilor. Se înŃelege că un dosar de presă online trebuie actualizat ori de câte ori este cazul. articol publicat la adresa http://www. poate fi un bun instrument în realizarea unei baze de date cu potenŃiali clienŃi. la un interval de timp rezonabil de la distribuirea unui dosar de presă. Lautenslager. în special acelora al căror impact asupra opiniei publice vă interesează cel mai mult. timpul necesar pentru crearea şi menŃinerea unui asemenea dosar este mai scurt decât cel cerut de realizarea unei variante pe hârtie. 65 . un lider de opinie etc.

imagini. de exemplu. Biografia este o relatare în scris sau în alte modalităŃi (film. lideri de opinie). oameni de decizie. biografii ale regilor cu 13 secole înainte de Christos26. iar detalii din ea vor fi foarte probabil preluate de mass-media în conjuncŃie cu informaŃii despre organizaŃia dumneavoastră. trilogia „Romanul lui Eminescu” de Cezar Petrescu). ci a fost utilizat încă din antichitatea timpurie. cele ale agenŃiilor de presă. prezentări multimedia) despre viaŃa unei persoane care există în realitate. creatori. accesată pe 19 iunie 2007 la adresa http://www.com/ce6/ent/A0856919. cum ar fi. biografiile au evoluat ca manieră de abordare şi ca stil. printre documentele sale. biografii întocmite din timp ale membrilor importanŃi ai organizaŃiei sale (conducători. Ulterior. Aceste documente trebuie actualizate destul de frecvent. nu pentru persoana în cauză!) ce ar trebui accentuate în biografie? – care sunt calităŃile sau trăsăturile de caracter care au contat cel mai mult în evoluŃia profesională a persoanei în cauză şi în evoluŃia organizaŃiilor în care a activat până în prezent? – ce decizii importante pentru comunitate şi pentru organizaŃie au aparŃinut acelei persoane? Cum au fost ele primite în viaŃa publică? – ce lucrări a scris acea persoană? Ce titluri ştiinŃifice sau artistice are? Prin ce este ea remarcabilă? – ce idei principale ar trebui să rezulte din biografia pe care o veŃi scrie? – ce exemple (citate. mărturii etc.infoplease.într-un dosar de presă va fi cu siguranŃă citită. Un bun specialist în relaŃii publice are. ele putând fi chiar trimise din timp pentru a fi incluse în diferite baze de date.html 66 . Acest instrument de comunicare nu este nici pe departe o descoperire a timpurilor recente. În literatură. oameni cu o anumită reputaŃie în plan local sau chiar naŃional/internaŃional. pe pereŃii templelor sau ai mormintelor. O biografie în scris – formă întâlnită destul de frecvent în activităŃile de relaŃii publice – are de regulă o întindere de una – două pagini. De exemplu. de exemplu. Pentru a scrie o biografie concisă. dar plină de conŃinut. va trebui să găsiŃi răspunsuri la întrebări ca: – cine din organizaŃia dumneavoastră ar trebui să aibă întocmită o biografie? – care este probabilitatea ca acea biografie să prezinte interes pentru mass-media şi pentru publicurile pe care le vizaŃi? – care sunt momentele remarcabile (pentru opinia publică. vestigiile Egiptului antic înfăŃişează în scriere hieroglifică. devenind chiar un gen literar de sine stătător. experŃi în anumite domenii. ea poate să constituie uneori chiar o carte în mai multe volume (vezi.) pot spori credibilitatea şi atractivitatea biografiei? – ce stil este adecvat biografiei pe care urmează să o scrieŃi? 26 Mai multe detalii la categoria „biography” din enciclopedia Infoplease.

deoarece propria dumneavoastră iniŃiativă în a propune spre publicare unele articole are de obicei cam aceeaşi rată de reuşită ca şi în cazul comunicatelor de presă: unul din zece. deoarece publicul acordă.Este foarte important să faceŃi deosebirea dintre o biografie şi un „curriculum vitae” (CV). el fiind atribuit oricărui text ce apare în presa scrisă. faceŃi tot ce se poate pentru a nu rata această ocazie. despre automobilism. ci doar să vă ofere câteva sugestii utile în munca dumneavoastră ca specialist în relaŃii publice. grădinărit. Trebuie menŃionat. personal. de publicul-Ńintă pe care îl vizaŃi şi – de ce nu? – în funcŃie de ceea ce aşteaptă şeful şi colegii de la dumneavoastră. recenzia. mai apropiat de biografiile literare). în funcŃie de experienŃa pe care o aveŃi în scriitura jurnalistică. înseamnă că ar trebui să preluaŃi iniŃiativa. de publicaŃia cu care vă propuneŃi să colaboraŃi. fie într-un stil narativ (informal. creşterea animalelor de companie. că un articol poate fi de sine stătător sau poate constitui un episod al unui serial (rubrici). Prin urmare. cum ar fi. căutaŃi un subiect potrivit pe care să-l trataŃi într-un articol. dacă o publicaŃie vă solicită un articol. sunt adevărate pentru că „am văzut la televizor” sau „am citit în ziar”. este binecunoscută mentalitatea conform căreia un eveniment. o afirmaŃie etc. s-au purtat şi se poartă dezbateri aprinse. formal). Acestea produc un efect favorabil asupra imaginii organizaŃiei. comentariul. Capitolul de faŃă nu-şi propune nici pe departe să trateze exhaustiv problema complexă a articolelor de presă. Termenul „articol” este generic. Biografia trebuie să evidenŃieze în ce măsură o persoană este importantă pentru o anumită comunitate. Mai mult. Articolul de presă Despre articolele de presă s-au scris şi se vor scrie tomuri întregi. reportajul etc. nu vă grăbiŃi să scrieŃi un articol pe care apoi să încercaŃi să-l „vindeŃi” cuiva. PuteŃi întocmi o biografie fie într-un stil direct (factual. ci procedaŃi invers: găsiŃi întâi publicaŃia care ar fi dispusă să vă găzduiască un articol şi apoi. cronica. Utilizarea sau nu a tehnicilor de redactare şi de difuzare a articolelor de presă rămâne la latitudinea dumneavoastră. de asemenea. de exemplu. în acest caz. sub această denumire globală vom întâlni genuri publicistice precum ancheta. de către o persoană al cărei scop este de a obŃine (menŃine) o slujbă. călătorii etc. eseul. în funcŃie de sfera de interes a acesteia. de obicei. acesta din urmă fiind un document întocmit mai ales pe piaŃa muncii. pamfletul. editorialul. foiletonul. ci şi articole. În activitatea dumneavoastră. o mare credibilitate informaŃiilor preluate din mass-media. trebuie să căutaŃi şi să fructificaŃi ocaziile de a scrie nu numai ştiri şi comunicate de presă despre organizaŃia dumneavoastră. dacă nu vi se solicită articole. Cu toate acestea. 67 . un serial despre istoria olimpismului în România.

de pildă directorul instituŃiei. Articolele de presă nu numai că sporesc aria vizibilităŃii mediatice a unei organizaŃii. va trebui să cunoaşteŃi foarte bine limita greu de sesizat dintre publicitate (notificare gratuită) şi reclamă (notificare plătită şi cu o intenŃie vădită de influenŃare) şi să vă menŃineŃi în limitele primei categorii. el este mai dificil de redactat. dacă în presa de informare generală sunt căutate mai ales articole legate de politică. Articolele pot fi scrise atât pentru mass-media independente. presa departamentală. nu numai că aria lui de difuzare va fi mult mai restrânsă (o singură publicaŃie).În această idee. economie. ApariŃiile în presă sunt cel puŃin la fel de benefice pentru imaginea organizaŃiei ca şi publicarea de reclame plătite. dar va trebui să ŃineŃi seama. 1998. adică să elimine suspiciunea de reclamă mascată. de modul în care publicaŃia respectivă abordează realitatea (specificul publicaŃiei). De cele mai multe ori. cât şi pentru instrumentele de comunicare internă ale organizaŃiei: ziarul de întreprindere. pe care să le înzestreze cu un impact cât mai mare asupra publicurilorŃintă vizate. ca urmare. mai dificil de scris decât ştirea sau comunicatul de presă. deoarece un advertorial (material publicitar scris sub forma unei opinii obiective) vorbeşte în special despre reputaŃia organizaŃiei. comercială. obiective şi echilibrate. în acelaşi timp. trebuie menŃionat faptul că practica de a promova publicarea de advertoriale este acceptată de etica relaŃiilor publice. cu condiŃia să transmită mesajele dorite.d.m. ci şi una temporală. dacă un comunicat de presă este construit de la bun început cu intenŃia difuzării sale către mai multe mass-media. 68 . articolul de presă se concepe în majoritatea cazurilor pentru a fi propus unei anumite publicaŃii. precum regula „piramidei inversate” sau a celor şase întrebări esenŃiale. presa specializată (profesională. Mai mult decât atât. newsletter-ul etc. sănătate şi sport. dar contribuie şi la menŃinerea ei în timp (Bland. De asemenea. Articolul de presă este mai uşor şi. trebuie menŃionat că. 80).) oferă mult mai multe ocazii pentru organizaŃiile sau persoanele interesate de un anumit domeniu sau care constituie o autoritate profesională în activitatea pe care o desfăşoară. industrială ş. concret. sarcina scrierii acestor articole revine tot specialistului în relaŃii publice al organizaŃiei respective. se poate afirma că efectele lor au nu numai o dimensiune spaŃială. Totodată. Sunt relativ frecvente cazurile în care diferite publicaŃii solicită articole de la anumite organizaŃii sau persoane proeminente. Prin urmare. de la bun început. nu neapărat despre intenŃia ei de a-şi vinde neapărat produsele sau serviciile. condiŃia de bază pentru asemenea apariŃii este să fie oneste.a. deoarece de această dată autorul are deplina libertate şi responsabilitate în alegerea formei de exprimare. Este mai uşor de scris pentru că el nu necesită neapărat respectarea tuturor constrângerilor ce privesc redactarea unei ştiri sau a unui comunicat. chiar dacă autorul „oficial” – cel al cărui nume va apărea în ziar sau în revistă – va fi altcineva.

ci şi în cel al articolelor de presă. aspecte de sezon etc. trebuie să fiŃi conştient de faptul că. utilizarea excesivă a acestei tehnici în cazul articolelor nu este întotdeauna cea mai fericită idee. tehnica „piramidei inversate” – concretizare a abordării din perspectivă psihologică – este eficientă nu numai în cazul ştirilor şi comunicatelor. 44). Ńine cont în primul rând de mesajul iniŃial pe care vreŃi să-l transmiteŃi. în fine. – ca şi în cazul ştirii sau al comunicatului de presă. redând faptele în ordinea producerii lor. articolele intră. Într-adevăr. 2000. în timp ce planul descriptiv (analitic) utilizează o structură ce cuprinde prezentarea situaŃiei. în categoria „soft news” (ştiri durabile): un reportaj despre un colecŃionar de fluturi tropicali. istorii sentimentale sau spirituale. orice articol trebuie să aibă o introducere. trebuie. planul psihologic prevalează în comparaŃie cu cel logic.Pentru a scrie un articol de presă. săptămâna viitoare sau peste o lună. eficient mai ales în cazul articolelor de tip anchetă. În acelaşi timp însă. lucru care nu mai este valabil în cazul unui accident de avion. care induce senzaŃia de monotonie. în primul rând. deoarece ea permite relatarea faptelor cu o anumită lipsă de profunzime şi cu un ton neutru care nu convinge întotdeauna. întâmplări neobişnuite. Articolul dumneavoastră mai poate fi construit în plan cronologic (Stan. un articol poate relata evenimente cu caracter aventuros. 42). enumerarea consecinŃelor. inclusiv a celor sofisticate care Ńin mai degrabă de domeniul creaŃiei literare. în acest caz aveŃi mai multă libertate în tratarea răspunsurilor la aceste întrebări. trebuie să ŃineŃi cont de câteva reguli generale: – atunci când treceŃi la elaborarea unui articol. incidente hilare. 2000. 45). permiŃându-vă utilizarea oricăror mijloace stilistice. mai ales în cazul articolelor de atitudine. Planul logicologic (Stan. Este adevărat că acestea nu trebuie să fie identice cu cele uti69 . Dacă ştirea şi comunicatul de presă intră în categoria „hard news” (ştiri perisabile). în aprecierea lui. îşi menŃine valoarea informaŃională indiferent dacă este publicat astăzi. experienŃe neobişnuite sau aspecte din viaŃa cotidiană a unei persoane. cititorul va utiliza mai degrabă criterii emoŃionale decât raŃionale (Stan. să identificaŃi cele şase întrebări consacrate în jurnalistică (Cine? Ce? Când? Unde? Cum? De ce?). 2000. apoi evidenŃierea cauzelor şi. Astfel. se bazează pe principiul tezei şi antitezei. vi se cere un efort creativ substanŃial mai mare decât în cazul genurilor publicistice bazate pe regula „piramidei inversate”. Cu toate acestea. în organizarea şi prezentarea lor. planul liber. În funcŃie de genul abordat. de exemplu. în general. un cuprins şi o încheiere. În fine. de exemplu. cronologia inversă este de obicei mai atractivă decât cea simplă. Spre deosebire de ştirea şi de comunicatul de presă. În scrierea unui articol pentru alte publicaŃii decât cele destinate comunicării interne. cel mai dificil de abordat. dar şi cel mai spectaculos.

Important este ca ea să fie susŃinută cu argumente credibile. Ea trebuie nu numai să stimuleze interesul cititorului. sondaje şi rezultate ale anchetelor. De asemenea. – obiectivitatea este foarte importantă. – la articol trebuie adăugate fotografii ale autorului. important este ca acesta să aibă. 253). 254). orice articol susŃine o opinie. pe analogii şi comparaŃii. autorul având deplina libertate de a decide cum trebuie să înceapă.lizate în cazul ştirii sau al comunicatului. afirmaŃiile dumneavoastră trebuie să se bazeze pe dovezi verificabile. să continue şi să sfârşească articolul său. De asemenea. 2004. – trebuie respectată lungimea indicată de editor: o pagină. Dacă începutul articolului nu este suficient de convingător. pentru a permite efectuarea corecturilor redacŃionale. 300 de cuvinte etc. trebuie să vă asiguraŃi că acesta a văzut articolul înainte de a fi trimis spre publicare şi că a fost de acord cu conŃinutul. un cap şi o coadă. articolul trebuie să se încadreze în maniera de prezentare a publicaŃiei respective. cu excepŃia cazului în care editorul publicaŃiei a cerut expres acest lucru. totuşi. Pentru aceasta. – introducerea trebuie sprijinită şi dezvoltată cu argumente şi fapte tratate mai departe. Obiectivitatea nu înseamnă nici pe departe că articolul dumneavoastră nu trebuie să exprime o anumită opinie: la urma urmei. 70 . – materialul trebuie dactilografiat la două rânduri şi cu spaŃiu suficient în partea stângă a paginii. – dacă autorul „oficial” este altcineva. Fotografiile trebuie să aibă legende. bazate pe realităŃi obiective. trebuie să ŃineŃi cont neapărat de faptul că prima frază a acestuia este şi cea mai importantă (Newsom. pe mărturii ale unor surse calificate. precum şi ale produsului despre care este vorba (în caz că articolul se referă la un produs) sau alte fotografii care ar putea fi utile în ilustrarea articolului. iar numele autorului trebuie însoŃit şi de funcŃia (poziŃia) acestuia. pe statistici. ci şi să-i dea o idee despre ce va fi vorba în continuare. în stilul său editorial. în cuprinsul articolului (Newsom. 2004. cititorii vor renunŃa la a-l mai citi în favoarea altor ştiri. – la redactarea articolului. referirile prea insistente la produsele propriei organizaŃii nu sunt indicate.

precum şi de a-i imprima o anume permanenŃă temporală. În funcŃie de publicul căruia se adresează. a unui program. de apartenenŃă la aceeaşi „familie” – cea a organizaŃiei. 71 . de pildă. instrucŃiuni etc. – tablete. pot fi păstrate şi aprofundate. consultanŃă. PublicaŃii utilizate în relaŃii publice Prin „publicaŃii” care pot fi utilizate în activitatea de relaŃii publice înŃelegem marea varietate de materiale tipărite. sprijin de orice natură). servicii. prezentarea unei (unor) persoane importante pentru publicul-Ńintă căruia se adresează publicaŃia. a unei credinŃe. newslettere. pentru a stimula sentimentul de colegialitate. broşuri. RaŃiunea producerii unor asemenea materiale tipărite o constituie realitatea că ele sunt.m. prezentarea unor oferte (vânzare. bannere. ca: – scrisori către publicaŃia respectivă. afişe. documente cu o viaŃă relativ lungă. de resursele de timp de care dispuneŃi. prezentarea unui produs. stilul lor poate fi mai mult sau mai puŃin formal. – material iconografic. – răspunsuri către cititori etc. stilul adoptat poate fi informal. de publicurile-Ńintă pe care le vizaŃi ş. ele au rolul de a diversifica aria de vizibilitate a organizaŃiei dumneavoastră. 219). flyere.. de fapt. anunŃarea unei manifestări sau a unui program de activităŃi. în general de mici dimensiuni în ceea ce priveşte textele conŃinute. – fotografii însoŃite de legende.a. – notiŃe. prezentarea unor informaŃii actuale care sunt de interes pentru un anumit public-Ńintă (cazul publicaŃiilor destinate clienŃilor sau publicurilor interne) etc. pe care o organizaŃie le editează şi le difuzează în scopul transmiterii unor mesaje bine definite către publicuri-Ńintă specifice: reviste. puteŃi furniza sau propune spre publicare şi alte materiale care pot apărea în mass-media scrise (Newsom. pliante. Ca şi celelalte materiale scrise pentru mass-media. foi volante. care pot fi citite şi recitite. prezentarea unor date şi cifre semnificative pentru o organizaŃie (facts and figures). postere. 2004. a unei cauze. închiriere. – scurte comentarii. în cazul newsletter-elor destinate comunicării interne. Subiectul unei asemenea publicaŃii tipărite poate fi: prezentarea unei organizaŃii (corporate profile).Alte materiale de presă În funcŃie de specificul publicaŃiilor cu care colaboraŃi.d.

în acest ultim caz. Dar. iar procesul de punere în pagină mai dificil. precum şi grosimea (greutatea) hârtiei depind doar de măsura în care ele pot contribui la eficacitatea transmiterii mesajelor organizaŃiei. sunt necesare însă măcar câteva cunoştinŃe generale despre modul cum pot fi realizate nişte publicaŃii al căror impact să fie cel scontat. pentru publicaŃii care se adresează. trebuie subliniat faptul că un specialist în relaŃii publice are astăzi la îndemână posibilităŃi foarte largi de a concepe. A4 pliat de 2 ori Figura 15: Formate comune pentru publicaŃii În cele mai multe cazuri. asemenea publicaŃii sunt create cu ajutorul specialiştilor în materie de la edituri. totuşi. în timp ce mesajul lor rămâne nedistorsionat. se apelează în general la formatele A4 sau A5.pot fi transmise şi altor persoane. cum ar fi costul relativ ridicat al editării şi difuzării sau imposibilitatea de a actualiza în timp real informaŃiile tipărite. 72 . se recurge în general la conceperea lor „prin forŃe proprii” şi tipărirea cu ajutorul imprimantei. specificarea unei adrese de Internet. de pildă. în cazul în care organizaŃia are un website propriu. Pentru aceasta. Mai pot exista şi alte dezavantaje. Datorită acestor caracteristici. Multe dintre aceste publicaŃii sunt editate pe o singură foaie de hârtie. precum şi de uşurinŃa cu care ele pot fi distribuite şi citite. programele de editare a textelor oferă multe varietăŃi de tipare (templates) pentru diferite tipuri de publicaŃii. care apoi poate fi pliată în diverse moduri sau poate fi lăsată ca atare. dar nu există nici o regulă care să stabilească dimensiunile paginii. va fi utilă pentru cititorii care vor să-şi actualizeze informaŃiile. o bună combinaŃie între text şi imagini poate diminua acest dezavantaj. însă costurile pot fi mai mari. Există. Dimensiunile sau formele neobişnuite ale hârtiei pe care se va tipări o publicaŃie pot atrage atenŃia asupra acesteia. pericolul ca unii dintre cei care vor intra în posesia acestor materiale să nu aibă un grad prea ridicat de alfabetizare. influenŃa unei publicaŃii tipărite este în general mai profundă şi mai durabilă. Acestea. tipografii sau agenŃii de publicitate (relaŃii publice). publicului intern al organizaŃiei dumneavoastră. Pentru uşurinŃa proceselor de editare. în acest caz. în această privinŃă. pune în pagină şi multiplica asemenea publicaŃii fără să apeleze neapărat la vreo tipografie. sau pentru materiale tipărite care au un tiraj foarte mic şi necesită actualizări frecvente.

Atunci când intenŃionaŃi să realizaŃi o asemenea publicaŃie.)? – cât de mare poate fi efortul de informare a acestui public în raport cu beneficiile pe care organizaŃia se aşteaptă să le obŃină de la el? – ce ştie deja acel public despre organizaŃie şi obiectivele ei? – ce beneficii aşteaptă acel public de la organizaŃia dumneavoastră? – ce ar trebui să ştie publicul-Ńintă? Din ceea ce ar trebui să ştie. ba chiar dimpotrivă. va trebui să treceŃi la stabilirea celor mai potrivite mesaje pentru el. Astfel. va trebui să stabiliŃi câteva lucruri pe care publicul-Ńintă trebuie şi doreşte să le ştie. astfel încât cititorul să poată trece firesc şi uşor de la unul la altul. În ceea ce priveşte mesajele care trebuie transmise unui public-Ńintă. de asemenea. în funcŃie de trăsăturile lui specifice (cultură. odată definit publiculŃintă. Aceste lucruri vor trebui structurate într-o ordine logică. Pentru aceasta. dacă doriŃi să abordaŃi un grup de potenŃiali consumatori ai unui produs. nu trebuie decât să vă transpuneŃi în situaŃia unui membru al prezumtivului public-Ńintă şi să vă întrebaŃi: dacă eu aş face parte din această categorie. De exemplu. încercând ca. va trebui să utilizaŃi un limbaj şi un stil diferite faŃă de acelea utilizate atunci când vă veŃi adresa unui public de vârstă mijlocie. răspunzând la această întrebare. nivel de viaŃă etc. care sunt cele mai importante elemente? – care ar fi cea mai potrivită manieră de livrare a mesajului scris? Odată stabilit publicul căruia urmează să vă adresaŃi. va trebui să vă întrebaŃi: – cât de important este acest public pentru organizaŃia dumneavoastră? – care ar putea fi publicaŃia cea mai potrivită aşteptărilor acestui public. va trebui să vă gândiŃi de la bun început la cel puŃin trei lucruri: – publicul-Ńintă căruia urmează să i se adreseze publicaŃia. Nu numai cuvintele propriu-zise pot transmite mesaje. Publicul-Ńintă căruia doriŃi să vă adresaŃi constituie un element de maximă importanŃă în demersul producerii unei publicaŃii. dacă publicul-Ńintă pe care doriŃi să-l influenŃaŃi este format cu preponderenŃă din tineri. Unele publicaŃii pot transmite foarte bine mesajul pe care şi l-au propus prin utilizarea exclusivă sau preponderentă a fotografiilor ori a materialelor grafice. – mesajul (mesajele) pe care ea trebuie să le transmită. pregătire profesională. începătorii în domeniul relaŃiilor publice cad adeseori în greşeala suprainformării. mesajul dumneavoastră va fi diferit de cazul când încercaŃi să câştigaŃi noi militanŃi pentru o cauză politică. de ce ar trebui să citesc publicaŃia pe care mi-a furnizat-o cutare organizaŃie? Apoi. într-o publicaŃie de mări73 . – design-ul cel mai potrivit pentru a produce rezultatele scontate. obişnuinŃe.

m. în conceperea unei publicaŃii trebuie evitată „autosatisfacŃia”. la fel. 575): o publicaŃie reuşită trebuie să fie o asociere armonioasă între aceste trei elemente. Textul publicaŃiei trebuie. imaginea şi designul (Schneider.mea unei pagini. care depinde în mod hotărâtor de publicul pe care vreŃi să-l influenŃaŃi şi de ceea ce vreŃi să transmiteŃi. să spună totul despre organizaŃia lor. grafice. pentru a capta şi a menŃine atenŃia celor pe care îi vizaŃi (Schneider. cu fotografii mici din care nu se înŃelege mai nimic şi fără nici un pic de spaŃiu care să pună în valoare mesajele publicaŃiei. dar ar trebui să le ştie şi chiar ar dori să le ştie: cine este organizaŃia dumneavoastră? Ce are ea de oferit pentru publicul-Ńintă respectiv? De ce oferta ei este mai bună decât altele? Prin ce se individualizează organizaŃia? ş.a. în fine. de asemenea. în altele fotografiile pot să prevaleze. Astfel. Pentru o mai mare credibilitate a mesajelor pe care vreŃi să le transmiteŃi. În redactarea unui asemenea material de relaŃii publice. punând în valoare ceea ce vreŃi să transmiteŃi şi sporind lizibilitatea textului (Wilcox. este contraindicată utilizarea superlativelor. rezultă un pliant sau o broşură cu text foarte mult şi foarte înghesuit. 1993. 131). 1992. hărŃi. care trebuie concepută având o viziune globală şi integrând trei paliere: textul. Designul unei publicaŃii are şi el un impact specific. în acest fel. Cea mai frecventă reŃetă este aceea a combinării textului cu fotografii sau cu alt gen de ilustraŃii (desene. 1993. având în vedere că „o fotografie bună poate spune mai mult decât o mie de cuvinte”. 131-132). şi atunci va trebui să stabiliŃi care sunt cele câteva lucruri foarte importante despre organizaŃie dumneavoastră pe care publicul respectiv nu numai că nu le ştie. adică conceperea ei pentru satisfacerea aşteptărilor sau orgoliilor celor care conduc compania şi neglijarea aşteptărilor adevăraŃilor destinatari: publicurile-Ńintă pentru care a fost proiectată publicaŃia. 74 .). fără a include argumentări mai mult sau mai puŃin publicitare ori a face un exces de sloganuri. caricaturi. În combinaŃia dintre text şi fotografie. unele dintre publicaŃii pot conŃine numai text.d. să intereseze şi să seducă. scheme. schiŃe. trebuie să fiŃi conştient de la bun început de faptul că nu veŃi putea spune totul dintr-o singură suflare. adică să difuzeze în principal informaŃie. tonul publicaŃiei trebuie să fie informativ. pictograme etc. deoarece ea va contribui decisiv la influenŃarea cititorului în formarea unei prime percepŃii pozitive. Această asociere porneşte chiar din faza de proiectare a publicaŃiei. nu trebuie să uitaŃi că spaŃiile albe (goale) îşi au şi ele rostul lor.

Figura 16: Pagină din pliantul unei companii organizatoare de nunŃi: mesajele companiei sunt transmise exclusiv prin intermediul fotografiilor 75 .

fotografii şi spaŃii albe în pagina unei publicaŃii 76 .Figura 17: CombinaŃie armonioasă între text.

trebuie să ŃineŃi cont de ceea ce pot transmite ele.Iată câteva sugestii tehnice pentru scrierea unei publicaŃii reuşite: – utilizaŃi texte scurte şi clare. pentru materiale am77 . aveŃi la îndemână posibilitatea de a folosi variante italice. – este indicat ca textele unei publicaŃii să fie scrise astfel încât să capteze chiar de la început atenŃia cititorului. Dacă alegeŃi să scrieŃi cu altă culoare. De obicei. În aceeaşi idee. care să poată fi citite cu rapiditate şi fără prea mult efort. 3131). relaxarea. – atât în publicaŃii mai voluminoase (broşuri. aldine sau subliniate ale aceluiaşi font de literă (ori chiar toate trei concomitent). ordinea şi stabilitatea. utilizate mai ales pentru a da frumuseŃe unui text scurt. culorile calde (roşul. dacă vreŃi să scoateŃi în evidenŃă un anumit mesaj. natura virgină. liniştea. puteŃi scoate dintr-un bloc mai mare de text o propoziŃie sau o frază scurtă. astfel încât mesajele dumneavoastră să ajungă chiar şi la acei cititori care sunt obişnuiŃi să citească doar titlurile. eventual plasată între ghilimele. dinamismul. deoarece cuvintele scrise cu majuscule se citesc mai greu decât cele scrise cu caractere mici. urmând ca detaliile în sprijinul acestuia să vină ulterior. marea. care să atragă atenŃia. astfel încât să atragă atenŃia. În utilizarea culorilor într-o publicaŃie. utilizaŃi titluri sugestive. nuanŃele de roşu având şi un efect stimulator. atât în formatarea textului. puteŃi cita afirmaŃii ale unor persoane cu reputaŃie şi autoritate în domeniu. Astfel. culorile reci (albastrul şi verdele) se asociază cu cerul. calmul. dar nu pentru tot textul. bine cunoscute de către publicul dumneavoastră. cât şi în ceea ce priveşte aspectul grafic general al acesteia. – pentru a sublinia o idee importantă. trei fonturi sunt suficiente pentru editarea unei publicaŃii care să atragă privirea. cât şi cu culoarea textului de bază. cât şi în pliante. Astfel. De asemenea. prima frază (primele fraze) trebuie să conŃină substanŃa mesajului pe care vreŃi să-l transmiteŃi. similar celor arătate la modul da aplicare a regulii „piramidei inversate” (p. dramatismul. care să apară distinct în corpul publicaŃiei. reviste). Tipul de literă utilizat are şi el însemnătate: un text amplu scris cu caractere decorative sau cursive (care se apropie de scrisul de mână) este greu de citit. fie prin scrierea textului cu caractere bold sau italic. şi amestecurile lor) sunt asociate cu căldura. galbenul. trebuie să vă asiguraŃi că va exista un contrast puternic atât cu fondul paginii. deoarece acest lucru oboseşte ochiul cititorului. – nu este indicată utilizarea unui număr prea mare de fonturi (tipuri de literă) în aceeaşi publicaŃie. soarele. – unele mesaje (idei) pot fi scoase în evidenŃă dintr-un bloc de text fie prin scrierea cu o altă culoare. la fel se întâmplă şi cu un text scris cu caractere sans-serif (fără picioruşe: sans-serif). nu trebuie să abuzaŃi de folosirea literelor majuscule: acestea sunt recomandate pentru titluri.

ple se utilizează caractere serif (cu picioruşe. textul justificat este recomandat numai dacă este posibilă despărŃirea în silabe a cuvintelor de la capăt de rând. – încercaŃi să-l faceŃi pe cititor să păstreze publicaŃia dumneavoastră. adeverinŃă etc. În asemenea situaŃii. În cele mai multe cazuri. formulare pentru a comanda un produs. puteŃi recurge fără nici o reŃinere la varianta alinierii textului către stânga. De asemenea. deoarece aspectul regulat al marginilor stângă şi dreaptă ale textului creează un efect vizual pozitiv. pentru a se diferenŃia faŃă de acesta. adrese şi telefoane utile pentru cititor. – nu ezitaŃi să cereŃi ajutorul cuiva mai priceput în conceperea textelor. informa sau educa un anumit public-Ńintă (Newsom. exemple de calcul al ratelor de rambursare a unor credite. Acest lucru se poate obŃine introducând materiale precum: liste de preŃuri ale produselor. deoarece textele centrate sau aliniate la dreapta sunt mai dificil de citit. este bine ca fotografiile să aibă şi legende. evitând reclama exagerată. care să fie pusă în practică într-un mod profesionist. vor rămâne spaŃii de dimensiuni variabile între cuvinte. dimensiunile unei fotografii trebuie să fie suficient de mari pentru a permite privitorului să-i descifreze conŃinutul. punerea în pagină a unei publicaŃii. – în ceea ce priveşte alinierea. Atunci când veŃi alege să editaŃi o publicaŃie pe coloane de text şi acestea au lăŃimea mică. trebuie subliniat faptul că o publicaŃie este tipărită şi difuzată cu scopul de a persuada. deoarece. 2004. aveŃi nevoie de o concepŃie clară. în caz contrar. scurte formulare care pot fi completate de către cititor pentru a obŃine o anumită facilitate (abonament. ele atrag cel mai tare atenŃia cititorului. credibil. Legendele la fotografii ar trebui să fie scrise cu caractere italice ceva mai mici decât ale textului publicaŃiei.). după titluri. mici hărŃi sau scheme care să indice cum se poate ajunge la sediul organizaŃiei dumneavoastră sau în alt loc pe care l-aŃi prezentat. Pentru succesul ei. alegerea fotografiilor şi a graficii. precum cel folosit pentru scrierea acestei lucrări). înscriere. cupoane de reducere pentru cumpărarea unor produse. – fotografiile trebuie să aibă suficientă claritate astfel încât tipărirea lor să nu le afecteze conŃinutul. fapt care dăunează aspectului grafic general al publicaŃiei. textul justificat este recomandat ori de câte ori este posibil. În concluzie. 433). 78 .

19. De ce credeŃi că este necesar un plus de empatie şi de persuasiune atunci când sunteŃi în situaŃia de a utiliza tehnici scrise de relaŃii publice? 2. AlegeŃi un element dintr-o organizaŃie în care activaŃi (eveniment. 79 . Ce funcŃii îndeplineşte titlul unui comunicat de presă? 13. 20. 9. principiu. Ce elemente de formă trebuie să conŃină un comunicat de presă? 12. Ce reguli trebuie respectate în scrierea unui articol de presă? 17. 21. Care este rolul atribuirii în redactarea unui text de relaŃii publice? 8. produs. AlegeŃi câteva evenimente din viaŃa unei organizaŃii în care activaŃi şi scrieŃi despre ele diferite tipuri de comunicate de presă. Ce condiŃii de fond şi de formă trebuie să îndeplinească o scrisoare către editor? 15. Care sunt asemănările şi deosebirile dintre un comunicat de presă şi o scrisoarepropunere? 14. EnumeraŃi cât mai multe elemente care trebuie avute în vedere în ceea ce priveşte corectitudinea formală şi de fond a unei ştiri de presă. Care sunt elementele de esenŃă ale unei ştiri de presă? 4. 22. Cum caracterizaŃi o ştire de presă din categoria „hard news”? Dar una din categoria „soft news”? 5. Care sunt avantajele distribuirii unui dosar de presă? 16. Ce principii trebuie să aveŃi în vedere la redactarea unui text de relaŃii publice? 3. În ce constă „regula piramidei inversate”? 6. ImaginaŃi o relatare inexactă în presă despre organizaŃia dumneavoastră şi redactaŃi o scrisoare către editor în care semnalaŃi aceste inexactităŃi. aplicaŃii practice 1. departament. doctrină etc. AlegeŃi un eveniment din viaŃa unei organizaŃii în care activaŃi şi scrieŃi despre el o ştire din categoria „hard news”. persoană. probleme. În ce categorii pot fi clasificate comunicatele de presă în funcŃie de specificul ştirilor pe care le difuzează? 11. Ce rezultat urmăreşte o campanie de presă? 18.) şi concepeŃi o publicaŃie prin intermediul căreia să-l promovaŃi. Comunicatul de presă este o sursă proactivă sau pasivă de difuzare a informaŃiei? 10. AlegeŃi un eveniment din viaŃa unei organizaŃii în care activaŃi şi scrieŃi despre el o ştire din categoria „soft news”. La ce întrebări trebuie să răspundeŃi atunci când redactaŃi o ştire de presă? 7.Întrebări.

) care. timid. mai ales în ceea ce priveşte desfăşurarea activităŃilor de tip cognitiv. pe când o voce slabă trădează lipsa energiei.TEHNICI VERBALE DE RELAłII PUBLICE Vorbirea constituie una dintre cele mai vechi modalităŃi de comunicare pe care oamenii le-au utilizat în procesele socializante. de cele mai multe ori tot pe cale verbală. instrumente deosebit de puternice şi de eficiente. În acelaşi timp. intonaŃia bogată în inflexiuni dezvăluie o persoană foarte afectivă sau care se străduieşte să-şi impresioneze interlocutorul prin artificii oratorice. un debit lent al vorbirii este caracteristic temperamentelor flegmatice sau trădează necunoaşterea subiectului ori o reacŃie de respingere a interlocutorului. pe lângă cuvintele propriu-zise. dezinformare îndreptate împotriva unei organizaŃii. vorbirea fluentă a cuiva care dă un interviu sau participă într-o emisiune la radio ori televiziune creează ascultătorului impresia că vorbitorul este un tip rapid şi precis. în cele mai multe situaŃii. nu trebuie neglijat rolul tehnicilor verbale în formarea şi motivarea multiplicatorilor de imagine pozitivă ai unei organizaŃii: oameni (membri. afinitatea faŃă de interlocutor sau strădania vorbitorului de a demonstra că stăpâneşte şi cunoaşte în profunzime subiectul abordat. tehnicile verbale de comunicare – şi. lipsa de fluenŃă în vorbire indică lipsa dinamismului. siguranŃă de sine. lentoarea proceselor cognitive. angajaŃi. de toate tipurile de mass-media. vor duce mai departe acest mesaj. Tehnicile verbale de relaŃii publice utilizează acelaşi material ca şi tehnicile scrise – cuvintele – plus elemente para-verbale care potenŃează mesajul. De exemplu. În fine. în schimb. intonaŃia plată ne indică un interlocutor lipsit de afectivitate. Prin urmare. o voce puternică denotă de obicei energie. incapabil să-şi exteriorizeze trăirile. manipulare. ea este cel mai important vehicul capabil să transmită semnificaŃie. nehotărârea. El este utilizat. într-o proporŃie mai mare sau mai mică. foşti angajaŃi. oboseala. debitul verbal prea accelerat indică un temperament coleric. de relaŃii publice – constituie şi în prezent. Interviul Interviul nu este o tehnică de relaŃii publice exclusiv verbală. de asemenea. pentru a aduna informaŃiile necesare din 80 . emotivitatea excesivă. membri ai familiilor acestora. neîncrederea în sine sau chiar teama. dimpotrivă. oboseala psihică a interlocutorului. hotărâre. odată convinşi de caracterul pozitiv al organizaŃiei dumneavoastră. jurnaliştii din presa scrisă apelează la tehnica interviului în etapa documentării jurnalistice. tehnicile adecvate de comunicare verbală au un rol remarcabil în demontarea şi combaterea zvonurilor şi a tentativelor de intoxicare. Astfel. implicit. nesiguranŃa. simpatizanŃi etc.

de a pleda pentru propria organizaŃie. cuvintele spuse constituie motivul principal pentru care este solicitat un interviu. telefonic. Această responsabilitate este întradevăr mare. Acest fapt nu înseamnă deloc că ponderea cea mai mare în transmiterea semnificaŃiei mesajului va reveni neapărat cuvintelor spuse. interviul reprezintă un bun prilej de a explica specificul organizaŃiei (funcŃionării) sale. (Bland.d. pentru intervievat. în care iniŃiativa aparŃine celui care le pune în practică. ci şi în situaŃii mai complexe. cu toate acestea. În funcŃie de specificul mass-media pentru care este acordat. În ceea ce-i priveşte pe intervievaŃi. interviul poate fi: – pentru presa scrisă. interviul reprezintă un gen jurnalistic utilizat destul de frecvent în programele de radio şi de televiziune. pentru cei din presa audiovizuală. dar pot solicita de asemenea şi interviuri care să fie publicate ca atare. interviul (verbal. el este un bun prilej chiar şi pentru dumneavoastră înşivă ca să vă actualizaŃi informaŃiile despre propria organizaŃie. mai ales. pentru a intra în profunzimea informaŃiei iniŃiale. am inclus interviul în categoria tehnicilor verbale din raŃiuni didactice. totuşi.a. de a convinge şi.). pentru radio sau televiziune) reprezintă atât o formă de prezentare a informaŃiilor. în prezent.surse diferite. experŃi. Ca specialist în relaŃii publice. 81 . 95). în care intervievatul răspunde întrebărilor jurnalistului. pentru că există şi o parte profitabilă chiar pentru dumneavoastră: deoarece un interviu este solicitat de cele mai multe ori decidenŃilor organizaŃiei. Aşadar. deşi nu se bazează exclusiv pe elemente verbale. cunoaşterea detaliilor acestei tehnici îi ajută nu numai pe timpul interviurilor propriu-zise. cât şi de pregătirea persoanelor din organizaŃie solicitate de către reprezentanŃii mass-media. Pentru jurnalişti. interviul poate fi considerat o tehnică reactivă. având în vedere faptul că. au de multe ori drept consecinŃă faptul că jurnaliştii solicită interviuri. interesul jurnaliştilor poate fi stimulat în ceea ce priveşte solicitarea unui interviu: ştirile şi comunicatele de presă. interesul jurnaliştilor pentru intervievarea specialiştilor în relaŃii publice este din ce în ce mai mic comparativ cu preocuparea pentru accesarea directă a surselor primare de informaŃie (decidenŃi. cum sunt conferinŃele de presă sau talk-show-urile. deoarece este vorba despre un eveniment care va avea impact asupra imaginii publice a organizaŃiei dumneavoastră. dar ea nu trebuie să vă sperie. scris. despre strategiile şi obiectivele ei ş. răspundeŃi atât de interviurile pe care le acordaŃi dumneavoastră înşivă. deci este mai probabilă implicarea dumneavoastră în pregătirea altora pentru interviuri. fiindcă nu întotdeauna aveŃi ocazia să discutaŃi pe larg cu şefii despre trecutul. Dacă ştirea şi comunicatul de presă reprezintă tehnici proactive de difuzare a informaŃiilor. cât şi un mijloc de documentare proprie. de exemplu. prezentul şi viitorul organizaŃiei. participanŃi nemijlociŃi la eveniment etc. de a spori vizibilitatea publică a acesteia. 1998.m.

Specialiştii recomandă cel puŃin o oră de pregătire înainte de a face faŃă unui asemenea interviu. nu este sortită succesului. iar intervievatul nu ştie decât cel mult tema generală care urmează să fie abordată. se consideră că există trei tipuri de interviuri: – interviul spontan (stand-up. în interviurile pentru radio şi pentru televiziune. Pregătirea prealabilă cât mai temeinică este cheia succesului în orice interviu. de obicei. sau ambuscadă. de cele mai multe ori devine evident dezavantajul creat de faptul că se citeşte sau se repetă ceva exersat în prealabil. la care intervievatul urmează să răspundă tot în scris. Uneori acest lucru nu este posibil. Interviul pentru presa scrisă se poate desfăşura fie sub forma unei discuŃii înregistrate pe bandă audio pe care apoi jurnalistul o prelucrează pentru publicare. fie prin remiterea întrebărilor scrise. în schimb. În funcŃie de pregătirile prealabile pe care le poate face intervievatul. şi în care atât jurnalistul. o opinie neutră. dar prestaŃia „după ureche”. Ca urmare. în ace- 82 . în care jurnalistul şi intervievatul stabilesc în prealabil întrebările (tipurile de întrebări) care vor fi puse. atunci când jurnalistul cere unui membru al unei organizaŃii o declaraŃie despre un eveniment neplăcut produs în organizaŃia sa). în care toate întrebările şi răspunsurile sunt pregătite în prealabil. prin urmare. În orice caz. interviurile pentru presa scrisă oferă ocazii bune de a aborda un subiect în profunzimea lui. de cele mai multe ori chiar în scris. – interviul semi-spontan. dar mai ales în cazul celor pentru radio şi televiziune. de aceea ele trebuie pregătite cât mai bine. creând o atmosferă artificială. – pentru televiziune (mai multe detalii la pagina 146). cel care urmează să acorde un interviu trebuie să fie conştient de faptul că jurnaliştii lucrează de obicei sub presiunea timpului şi totodată au nevoie de o abordare a subiectelor care să-i atragă pe consumatorii de presă. Intervievatul îşi poate astfel pregăti în minte răspunsurile. de obicei răspunsurile sunt mai complete decât în cazul interviurilor spontane şi nu mai au aerul artificial întâlnit în cazul interviurilor pregătite.– pentru radio. Avantajul constă în faptul că vor fi spuse exact lucrurile stabilite dinainte şi considerate în prealabil ca fiind importante. – interviul pregătit. fără nişte preparaŃii minime. în care nimic nu este pregătit dinainte. un interviu pentru presa scrisă se poate desfăşura şi la telefon (lucru valabil mai ales în cazul interviurilor pentru radio). cât şi intervievatul urmează cu destul de multă stricteŃe „scenariul” ce a fost pregătit. lucru care duce la dispariŃia spontaneităŃii şi a naturaleŃei. dacă intervievatul va reuşi să spună lucruri adevărate şi pozitive despre organizaŃia sa şi. atunci când jurnalistul solicită.

Aceste informaŃii nu sunt atribuite unei surse concrete. dar fără specificarea sursei. 27 Giving a media interview. trebuie să-l avertizaŃi pe viitorul intervievat să se aştepte din partea jurnalistului la apariŃia unor momente precum28: – întreruperi. organizaŃia pe care o reprezintă)... când intervievatul este conştient că toate afirmaŃiile lui pot fi făcute publice. cu specificarea concretă a sursei (numele şi prenumele intervievatului. articol publicat la adresa http://www. precum şi din cauză că poate genera o percepŃie de cenzurare a informaŃiei.org/online_guides/Giving%20a%20media%20interview. despre o organizaŃie sau un subiect. adică de a formula el însuşi afirmaŃii pe care ar dori să le audă de la intervievat şi de a încerca să-l determine pe acesta să aprobe acele formulări..laşi timp. atitudinea off-the-record nu este recomandată. specificându-i însă acestuia în mod explicit că acele detalii şi aspecte nu sunt pentru publicare. interviul are mari şanse de succes27. Intervievatul oferă informaŃii off-the-record doar cu intenŃia de a-i clarifica jurnalistului detalii şi aspecte de profunzime ale subiectului. intervievatul poate adopta una dintre următoarele atitudini (Barry McLoughlin Associates.mediatrust. menite să provoace o anumită reacŃie a intervievatului. Cu toate acestea. – off-the-record: jurnalistul acceptă să nu utilizeze în nici un fel informaŃia pe care a primito dintr-o sursă protejată. telespectator). deoarece se presupune că ele provin de la organizaŃia în cauză. să le înfăŃişeze dintr-un unghi atractiv pentru cititor (ascultător. cu caracter general. – încercări de a-i „pune cuvinte în gură”. 83 .”.” sau „Sub protecŃia anonimatului. jurnalistul nu poate fi împiedicat să publice acele detalii în cazul în care el le cunoaşte sau le obŃine ulterior din alte surse care sunt de acord cu publicarea. În funcŃie de legătura care poate fi făcută între informaŃie şi sursa ei. – informare generală: informaŃii de fond. 1992. – distorsionări ale adevărului sau interpretări incorecte ale faptelor. În etapa de pregătire a interviului. se recurge la formule de genul: „Din surse oficiale am fost informaŃi că. 28 Listă alcătuită de Chester Burger (New York City) şi citată de The Lukaszewski Group în foaia volantă Interview Preparation/Message Development tipărită în 1993. În astfel de cazuri. – informaŃii care nu pot fi atribuite: informaŃii care pot fi publicate. Din acest motiv. poziŃia acestuia.. un oficial ne-a declarat că.pdf şi accesat pe 15 mai 2006. 43): – on-the-record: tot ceea ce a spus intervievatul poate fi redat în mass-media. Aceasta este atitudinea tipică pe timpul unui interviu.

precum şi interpretări incorecte ale afirmaŃiilor făcute pe timpul interviului. – solicitarea de opinii despre produse sau servicii oferite de organizaŃii concurente. termenul până la care trebuie realizat materialul pentru care se solicită interviul. – întrebări dure şi complexe la care se solicită un răspuns instantaneu. domenii de preocupări. precum şi cu specificul organizaŃiei dumneavoastră. subiectul pe care doreşte să-l abordeze. orice alte informaŃii considerate ca necesare. de exemplu. întrebări concrete (de regulă vor exista multe alte întrebări în afară de acestea). experienŃă profesională. uneori cu încărcătură ostilă. dumneavoastră. În pregătirea pentru interviu şi în desfăşurarea acestuia. – întrebări despre o anumită nereuşită din viaŃa organizaŃiei.a. audienŃă. decurgând una din alta. dacă au fost sau vor mai fi intervievate şi alte persoane în legătură cu acelaşi subiect. – solicitări de opinii şi comentarii „off-the-record”. împreună cu persoana intervievată (atunci când pentru interviu a fost desemnat altcineva) trebuie să parcurgeŃi următoarele etape: – obŃinerea de informaŃii despre jurnalist. numărul de telefon. cele mai multe dintre informaŃiile care vă sunt necesare pot fi obŃinute în urma unei simple discuŃii 84 .– treceri la alte subiecte înainte ca intervievatul să fi spus ceea ce considera important despre primul subiect. – întrebări din ce în ce mai detaliate. despre mijlocul său de informare şi despre subiect (acestea pot fi obŃinute direct de la jurnalist sau pot fi un rezultat al unor acŃiuni de cercetare anterioare): numele jurnalistului. anti-electorat ş. menite să facă presiune asupra ritmului răspunsurilor pe care le formulează cel intervievat. ca specialist în relaŃii publice. anti-consumator. – solicitarea de opinii personale despre anumite aspecte din activitatea organizaŃiei.d. Această etapă nu trebuie în nici un caz abordată ca o muncă de cercetare de tipul celei practicate de serviciile secrete: dimpotrivă. arie de circulaŃie. de o anchetă jurnalistică sau de realizarea unui material pur şi simplu informativ?. – salve de întrebări. cu privire la un anumit subiect.m. – solicitarea insistentă a unui răspuns la o întrebare la care intervievatul nu poate răspunde. experienŃa ca jurnalist. unghiul de abordare a subiectului: este vorba. – solicitări de a răspunde sau de a comenta afirmaŃii critice făcute de alte persoane din afara sau din interiorul organizaŃiei.. măsura în care este familiarizat cu subiectul pe care doreşte să-l abordeze. termene de închidere a ediŃiei. reputaŃia publicaŃiei/postului respectiv. – acuzaŃii de acŃiuni anti-cetăŃeneşti. – citări incorecte.

dacă este capabilă să se exprime clar. este recomandat ca intervievatul să facă o declaraŃie iniŃială (câteva fraze). aşadar. performanŃele personalului organizaŃiei şi ale echipamentelor sale etc. ceva pozitiv despre organizaŃie: logo-ul acesteia. să fie curat şi bine aranjat. acŃiuni secundare sau grupuri de persoane etc. dacă este antrenată pentru contactele cu mass-media. fără utilizarea jargonului profesional. clădirea (dacă este bine cunoscută opiniei publice). de exemplu. produsele cele mai cunoscute etc. – determinarea locului (în special în cazul interviurilor pentru televiziune): locul ales trebuie să fie potrivit cu tema interviului. iluminarea trebuie să fie corespunzătoare şi să existe locuri unde jurnalistul şi intervievatul să se poată aşeza dacă este nevoie. – determinarea persoanei care urmează să fie intervievată: dacă aceasta este disponibilă. cu cât mai multă forŃă. din casetele redacŃionale ale publicaŃiilor.profesionale chiar cu jurnalistul în cauză. fotografii. drapelul (dacă există). statistici. locul ales pentru interviu trebuie să fie semnificativ pentru organizaŃia dumneavoastră. coerent.. dacă cunoaşte temeinic subiectul solicitat de către jurnalist.). din lista cu întrebările posibile nu trebuie să lipsească în primul rând cele considerate ca neplăcute. în care să răspundă la întrebări ca: Cine? Ce? Unde? Când? Cum?. compasiunea faŃă de cei afectaŃi (în caz că există persoane afectate de pe urma activităŃilor organizaŃiei). computere sau instalaŃii care execută operaŃii complexe. admiterea greşelilor. iar altele pot fi obŃinute. dacă a mai avut astfel de experienŃe. – întocmirea unei liste prealabile de întrebări şi răspunsuri (întrebări pe care ar putea să le pună jurnalistul şi răspunsurile adecvate): în deschiderea interviului. – pregătirea din timp şi exersarea câtorva mesaje de transmis pe timpul interviului: siguranŃa acŃiunilor desfăşurate de organizaŃie. denumirea. răspunzând la întrebările acestuia ca la rechizitoriu: obiectivul intervievatului. – determinarea regulilor de bază şi acceptarea lor de către ambele părŃi. să nu conŃină elemente de distracŃie (elemente care să distragă atenŃia jurnalistului/telespectatorului de la tema interviului: telefoane care sună. Intervievatul trebuie să ştie în permanenŃă că scopul său este acela de a livra opiniei publice mesajele despre organizaŃia sa. nu de a face jocul realizatorului. faptul că incidentul se află sub investigaŃie (în cazul crizelor mediatice determinate de incidente/accidente). înregistrări video. adică să conŃină simboluri care să sugereze telespectatorului. grafice. nu este de a răspunde exclu85 . – determinarea necesităŃii unor mijloace ajutătoare: hărŃi. în termeni generali. mostre. fluent.. materiale multimedia. de genul: De ce? S-a mai întâmplat aşa ceva înainte? Cine este responsabil? Ce s-a făcut pentru prevenirea unei astfel de situaŃii? Care este mesajul către cei afectaŃi? Care este costul/întinderea pagubelor? etc.

cu condiŃia ca ele să fie livrate corespunzător. sigură de sine). De aceea. Mesajele trebuie să fie concise (nu mai mult de 24 de cuvinte). modestă. cu intervievatul (impresia acestuia despre modul cum a decurs interviul. Cuvintele. ci şi aroma ei”. prietenoasă. Dar nu trebuie să uitaŃi nici o clipă faptul că şi elementele non-verbale îşi au contribuŃia lor – uneori substanŃială. evitarea pauzelor stânjenitoare şi a utilizării unor cuvinte ca „ăăă”. – pregătirea finală: stabilirea şi exersarea tehnicilor de livrare a răspunsului (variaŃia de ritm. rezonabilă. utilizarea pauzelor pentru sublinierea unor amănunte importante. dacă sunt necesare corectări ale informaŃiei apărute în presă. concretizate în răspunsurile la întrebări şi în mesajele livrate pe timpul interviului. sugestii de îmbunătăŃire pentru viitor). formulate în termeni simpli şi să se bazeze pe construcŃii pozitive. dozarea energiei în expunere. controlul temperamentului (evitarea atitudinilor de îngâmfare. pentru menŃinerea interesului ascultătorilor. vocabularul de utilizat. – obŃinerea feedback-ului privind desfăşurarea interviului: feedback imediat (cu jurnalistul: determinarea necesarului de informaŃie suplimentară. ci de a utiliza întrebările pentru a-şi lansa propriile mesaje. deschisă.siv la întrebări. ostilitate). exersarea tehnicilor de a răspunde la întrebări. un dicton din lumea relaŃiilor publice spune că măiestria de a transmite mesajul pe care Ńi l-ai propus înseamnă „să vinzi nu numai friptura. relaxată. frazele să fie scurte. utilizarea frazelor concise şi formulate în termeni simpli. corectarea erorilor de documentare). va trebui să aveŃi în vedere şi unele detalii tehnice. feedback intermediar (cum a fost reflectat interviul în mijlocul de informare respectiv). siguranŃa tonului. sunt foarte importante. aroganŃă. care. păstrarea înregistrării interviului). „deh”. controlul comportamentului (atitudinea politicoasă. utilizarea corespunzătoare a limbajului non-verbal. Pentru un interviu este suficientă formularea a 3 – 4 mesaje.). comuni oamenilor obişnuiŃi. utilizarea exemplelor şi analogiilor. cu evitarea prescurtărilor şi a jargonului profesional. vorbirea măsurată. „mda” etc. „păi”. sunt de obicei mult mai sugestive decât orice amplă dezbatere teoretică. feedback pe termen lung (învăŃăminte ce trebuie reŃinute. într-un interviu pentru presă. cum este cazul interviurilor pentru televiziune – la reuşita sau eşecul unei asemenea întreprinderi. a discuŃiilor şi dezbaterilor contradictorii. astfel încât volumul să nu dispară la sfârşitul frazei. varierea inflexiunii vocii şi a accentului asupra unor cuvinte-cheie sau a unor mesaje importante. cum ar fi: 86 . ce mesaje au fost transmise. atunci când vă pregătiŃi dumneavoastră înşivă sau consiliaŃi un coleg cu privire la un interviu pentru presă. evitarea atitudinilor defensive.

) se află în conŃinutul întrebărilor formulate de jurnalist. „crimă” etc. EvitaŃi să le preluaŃi în răspunsurile dumneavoastră. asemenea cuvinte („neglijenŃă”. cu capul sus (pentru menŃinerea permanentă a contactului vizual cu jurnalistul).– încrederea în sine: cel care acordă un interviu trebuie să aibă încredere în volumul şi profunzimea cunoştinŃelor sale legate de subiectul interviului. în cazul in29 Giving a media interview. fiindcă oricum el ştie mai multe decât jurnalistul sau decât cei care vor citi (asculta. Analogiile sunt şi ele utile pentru a lămuri lucruri abstracte prin intermediul celor concrete. este util ca jurnalistului să i se furnizeze măcar un minimum de informaŃii de fond despre organizaŃie şi despre subiect.mediatrust. el trebuie să se concentreze asupra modalităŃilor în care va trebui să abordeze subiectul astfel încât să treacă de bariera indiferenŃei iniŃiale a receptorilor29. viziona) interviul. „fraudă”. întrebările jurnalistului îşi au originea în comentarii negative formulate de grupul oponenŃilor. trebuie să fiŃi conştient de faptul că veŃi avea cel puŃin trei publicuri-Ńintă: adepŃi (oameni care sunt de acord fără rezerve cu poziŃia organizaŃiei dumneavoastră în legătură cu un anumit subiect). chiar şi atunci când vreŃi să demonstraŃi netemeinicia lor. oponenŃi. înainte de interviul propriu-zis sau imediat după ce acesta s-a încheiat. care trebuie să fie în acord cu contextul în care este situat subiectul interviului. fiindcă preluarea nu face decât să întărească certitudinea receptorului că este vorba. cu picioarele sprijinite pe podea (este admisă şi poziŃia picior peste picior. „incident”. – utilizarea exemplelor şi a analogiilor: ilustrarea cu exemple a unor afirmaŃii mai puŃin accesibile receptorului obişnuit este un procedeu persuasiv foarte recomandat celui care acordă un interviu. totuşi. mâinile trebuie folosite (însă cu măsură) pentru a comunica non-verbal. „scandal”. – conduita pe timpul interviului: intervievatul trebuie să stea într-o poziŃie firească dar cu corpul drept. dar numai dacă intervievatul este orientat cu faŃa către jurnalist). dar publicul nehotărât formează grupul majoritar căruia ar trebui să vă adresaŃi: oameni care nu ştiu prea multe despre organizaŃia dumneavoastră sau despre subiectul abordat în interviu şi pe care va trebui să-i convingeŃi prin mesajele pozitive pe care le-aŃi pregătit. În general. accesibile oricui. recomandare valabilă şi pentru mimica feŃei. „nepricepere”. de ceva negativ. De cele mai multe ori. articol publicat la adresa http://www. – delimitarea publicului-Ńintă al interviului. înmânarea unui dosar de presă reprezintă o manieră profesională de oferire a informaŃiilor de fond.org/online_guides/Giving%20a%20media%20interview. în orice activitate desfăşurată cu mass-media. – informaŃie de fond: în cele mai multe cazuri. De obicei. 87 .pdf şi accesat pe 15 mai 2006. – evitarea cuvintelor cu încărcătură negativă: de cele mai multe ori. nehotărâŃi. Odată ştiut acest lucru.

apa este recomandată. intervievatul trebuie să accepte machiajul preliminar. dacă nu are neapărată nevoie. oricum. Ńinuta vestimentară trebuie să fie corectă. eventual se pudrează. intervievatul trebuie să se gândească. subiectiv. faceŃi legături între afirmaŃiile celorlalŃi invitaŃi şi propriile dumneavoastră mesaje. cravata trebuie să aibă nodul corect. – conduita pe timpul unui interviu cu mai mulŃi invitaŃi: fiŃi conştient de faptul că sunteŃi reprezentantul organizaŃiei dumneavoastră. aceasta trebuie dată uşor spre ceafă. faceŃi-o în mod politicos. chelia nu trebuie să strălucească. şapca) nu este recomandată. la fel. ele vor fi scoase la montaj. este bine ca intervievatul să nu poarte ochelari sau. ci din perspectiva organizaŃiei. dar. emfatică). 1992. fără a-i lăsa pe ceilalŃi invitaŃi să monopolizeze subiectul. ştie mai multe lucruri decât jurnalistul despre subiectul respectiv (apropo. scuturarea mâinilor pe lângă corp. În cazul interviurilor de orice natură. Cel puŃin în cazul interviurilor pentru presa scrisă sau al celor înregistrate. nu abordaŃi lucrurile din unghi personal. această certitudine nu trebuie să-l conducă nicidecum la o atitudine îngâmfată. mustaŃa trebuie să fie bine aranjată şi să nu acopere buza superioară. care urmează să fie editate înainte de difuzare. dar cu fermitate (Barry McLoughlin Associates. aceştia să nu aibă lentile colorate. este de preferat ca femeile să evite fustele prea scurte. ci oferiŃi-vă o pauză de gândire în care să vă formulaŃi ideile. iar handicapul mustăŃii se compensează printr-un plus de expresivitate facială. 71). pălăria (căciula. conversaŃi direct cu ceilalŃi invitaŃi. pentru a nu acoperi faŃa. cămăşile cu mânecă scurtă trebuie evitate. manifestaŃi-vă simŃul umorului. chiar dacă această pauză este uneori mai mică decât o secundă. evitaŃi sarcasmul. nu neapărat prin intermediul jurnalistului-gazdă. deoarece provoacă uscarea gurii şi a gâtului. dacă este nevoie să vă exprimaŃi dezacordul. dar în special al celor pentru radio sau televiziune. – cunoaşterea tehnicilor de relaxare recomandate înainte de interviu: respiraŃie profundă şi rară. – livrarea răspunsurilor: nu vă grăbiŃi să răspundeŃi. la o persoană anume căreia îşi imaginează că îi vorbeşte. nu trebuie să vă simŃiŃi presat deloc de eventualele pauze pe care le faceŃi înainte de a răspunde. intervievatul are următoarele drepturi: 88 . contractarea şi relaxarea muşchilor începând de la picioare înspre partea superioară a corpului. este contraindicat consumul cafelei înainte de interviu. cămăşile şi bluzele albe nu sunt nici ele indicate. dar cu măsură şi fără a jigni pe ceilalŃi. intervievatul trebuie să fie convins de faptul că. fricŃionarea feŃei. dacă interviul are loc într-un studio TV. dacă trebuie să-i poarte. atunci când răspunde. de asemenea.terviurilor televizate. dacă trebuie purtată. aşadar interveniŃi ori de câte ori este posibil.

care ar putea impieta asupra prestaŃiei sale. – să beneficieze de o prezentare introductivă corectă. în ce măsură? Dacă nu. – în cazul interviurilor preînregistrate. – să i se permită să răspundă fără hărŃuieli sau întreruperi (cu condiŃia ca răspunsurile sale să fie scurte şi la obiect). – să oprească interviul după o durată rezonabilă. de ce? – pe lângă obiectivele propuse. pentru a avea posibilitatea să se pregătească. ar trebui să vă formulaŃi cel puŃin unele dintre întrebările de mai jos şi să le răspundeŃi cu sinceritate şi obiectivitate: – ne-am îndeplinit obiectivele propuse pentru acest interviu? Dacă da. După interviu. ce altceva am mai realizat? – ce influenŃe a avut (va avea) interviul nostru? Pe cine a afectat (va afecta) el? Trebuie să-i înştiinŃăm pe cei care ar putea fi afectaŃi. – să ştie care va fi durata interviului. – să i se ofere posibilitatea de a-şi formula propriile puncte de vedere asupra subiectului. – să aibă un însoŃitor specialist în relaŃii publice sau în chestiunea supusă discuŃiei. – să nu fie agresat fizic prin utilizarea necorespunzătoare a aparaturii (lumini.). – ambele părŃi să accepte regulile de bază. microfoane băgate agresiv în faŃa sa etc. – să ştie dacă mai sunt şi alŃi invitaŃi şi care vor fi rolurile acestora. să-i punem în gardă? – ce alte întrebări ar putea să apară din răspunsurile pe care le-am dat? – cine va trebui să răspundă la aceste întrebări dacă ele vor fi formulate? 89 . singur sau împreună cu intervievatul. – să se asigure că pe banda audio/video nu există şi alte mesaje preînregistrate. nu doar să răspundă la întrebările adresate. – să se bucure de confort fizic pe timpul înregistrării. – să facă o înregistrare proprie a interviului sau să obŃină o copie a acestuia. cum. dar numai după ce a răspuns la întrebările importante. în afară de drepturile de mai sus: – să cunoască din timp subiectul. chiar dacă conŃinutul întrebărilor este incomod. – să nu-i fie trunchiate răspunsurile în procesul ulterior de montaj. aparatură de înregistrare. – să fie tratat politicos.– în cazul interviurilor spontane sau în direct: – să ştie cine îl intervievează şi ce publicaŃie/post reprezintă.

este indicat ca. Atunci când este vorba de un interviu pentru documentarea jurnalistului sau pentru presa scrisă. în funcŃie de mersul acestuia.)? – ce acŃiuni ulterioare ar trebui să întreprindem (cu jurnalistul. să apară necesitatea formulării 90 . Printre aceste reguli de bază care trebuie stabilite în cazul unui interviu se numără: – ziua. aceste reguli de bază să fie incluse într-un protocol scris încheiat cu realizatorul. fiecare parte se obligă să le respecte. În ceea ce priveşte întrebările. despre modul cum suntem văzuŃi în mass-media şi în opinia publică etc. pe cât posibil. odată stabilite. ora şi locul în care urmează să aibă loc interviul. în dialog cu jurnalistul. despre produsele noastre. limitele acestuia.– care sunt „lecŃiile învăŃate” din acest interviu (despre noi înşine. ea este cu atât mai necesară în cazul interviurilor. dacă stabilirea regulilor de bază este necesară de fiecare dată când un membru al organizaŃiei este pus în relaŃie directă cu un jurnalist. adică drepturile şi obligaŃiile fiecăruia dintre participanŃii la interviu. în afara organizaŃiei)? – care au fost întrebările la care nu ne-am aşteptat? Cum s-a răspuns la ele? Care ar fi fost răspunsurile cele mai adecvate? – cine din conducerea organizaŃiei trebuie să fie informat despre modul cum s-a desfăşurat interviul? Reguli de bază ale interviului Stabilirea regulilor de bază în cazul contactelor cu jurnaliştii reprezintă o cerinŃă elementară a activităŃii profesioniste de relaŃii publice. Prin urmare. în cadrul organizaŃiei noastre. – durata interviului. despre organizaŃia noastră. Aceste reguli de bază nu sunt nimic altceva decât „regulile jocului”. când persoana intervievată urmează să apară ea însăşi în faŃa opiniei publice. adică în cazurile în care interviul nu este „în direct”. mai ales în domeniul relaŃiei cu mass-media. De regulă. specialistul în relaŃii publice. eventual şi întrebările care vor fi adresate (cel puŃin. întrebările esenŃiale). aceste reguli pot fi stabilite printr-o simplă înŃelegere verbală preliminară între jurnalist şi persoana intervievată sau între jurnalist şi dumneavoastră. care aŃi negociat anterior detaliile interviului. nu trebuie să vă aşteptaŃi ca jurnalistul să le adreseze doar pe cele pe care vi le-a trimis în avans: este posibil ca pe timpul interviului. stabilite de la bun început şi pe care. – subiectul (subiectele) interviului. 30 de minute sunt suficiente pentru desfăşurarea unui interviu cu un singur intervievat. În cazul interviurilor „în direct” la radio sau la televiziune şi cu deosebire în cazul talk-show-urilor sau al emisiunilor cu mai mulŃi invitaŃi. despre mediul organizaŃional în care ne aflăm.

(aserŃiunea nu este acceptată prin a face abstracŃie de ea. exersarea şi livrarea oportună a răspunsurilor potrivite. din cel puŃin două motive: în primul rând. în acest caz.? (paguba este prezumată ca existentă şi dovedită) – Îmi pare rău.unor noi întrebări. Tehnici utilizate pentru a răspunde la întrebări Oricât ar fi de negativ. deoarece. Necunoaşterea acestor tehnici poate determina formularea unui răspuns inadecvat sau cu rezultate total nedorite. să nu se aventureze în speculaŃii tendenŃioase sau în atacuri la persoană. pe parcursul interviului. al greşelilor de comunicare şi al pregătirii insuficiente a unei asemenea întreprinderi. Relatările neplăcute din mass-media sunt rezultatul răspunsurilor slabe. Anticiparea întrebărilor care vor fi adresate de către jurnalist nu constituie partea cea mai dificilă în pregătirea unui interviu. prin efectuarea unei înregistrări proprii este descurajată orice eventuală tentativă a jurnalistului de a denatura în vreun fel oarecare. interviul va fi întrerupt. ci este corectată în mod politicos. lucru neapărat necesar în activităŃi cu presa cum sunt interviurile. apoi se comunică mesajul dorit) – întrebări „cu nadă”: 91 . Este foarte indicată efectuarea unei înregistrări proprii de către cel intervievat sau de echipa lui. – anunŃarea de la bun început a reporterului că va fi făcută şi o înregistrare proprie a interviului (în cazul în care există posibilitatea de înregistrare). identitatea acestora. dar nu sunt de acord cu ceea ce spuneŃi. orice fapt poate fi relatat într-o manieră pozitivă. conŃinutul interviului. – întrebările la care nu se va putea răspunde pe parcursul interviului. În continuare sunt înfăŃişate câteva asemenea tehnici. Jurnaliştii pot utiliza diferite tehnici de formulare a întrebărilor.. De fapt. ci formularea.. ele pot fi utilizate şi în alte ocazii în care sunteŃi contactaŃi de jurnalişti. în al doilea rând. cu rea-credinŃă. nu numai în cadrul interviurilor: – întrebări la care răspunsul trebuie să confirme aserŃiunea ziarului: – Cât de mare este paguba produsă de angajatul dumneavoastră. cu exemple concrete de întrebări şi de răspunsuri. – avertizarea jurnalistului ca.. înregistrarea oricărei acŃiuni întreprinse în domeniul relaŃiilor cu mass-media reprezintă un material preŃios pentru munca de evaluare a acestui tip de activitate de relaŃii publice. lucru care este absolut firesc şi pentru care intervievatul şi dumneavoastră trebuie să fiŃi pregătiŃi.. – eventuala participare şi a altor persoane la interviu. dar ferm. situaŃia se prezintă astfel: .

? – Îmi pare rău. nu sunt eu în măsură să fac aprecieri. (Se fac afirmaŃii numai în numele propriei organizaŃii) – întrebări la care intervievatul nu ştie răspunsul: – Cât de mari sunt fondurile pentru. deoarece: informaŃia nu este de natură publică.. răspunsul se reformulează cu cuvinte mai puŃin încărcate de emoŃie) 92 . Noi trebuie să fim competitivi (se evită repetarea cuvântului incriminator – „lacomă” – după care acesta este combătut) – solicitări de opinii personale: – Care este opinia dumneavoastră despre. Dacă vă referiŃi la situaŃia spaŃiilor de producŃie. din păcate.. din anumite motive: – Ce ne puteŃi spune despre..? – Nu cred că este cazul să vorbim despre opinia mea. dar mă voi informa şi vă voi comunica în cel mai scurt timp (se evită răspunsul echivoc. De reŃinut că promisiunea de a reveni cu informaŃia solicitată trebuie onorată) – întrebări la care nu se poate da un răspuns. cu o situaŃie destul de grea (nu se răspunde cu ostilitate sau cu încărcătură emoŃională. ne confruntăm... (se evită formularea de speculaŃii sau opinii personale) – solicitări de a vorbi în numele altora: – De ce credeŃi că guvernul/administraŃia locală a hotărât să.? – Mă tem că trebuie să întrebaŃi la guvern.. problema este încă în discuŃie/evoluŃie (se specifică motivul pentru care nu se poate da un răspuns) – întrebări cu două sau mai multe opŃiuni: – Restructurarea organizaŃiei dumneavoastră înseamnă disponibilizarea de personal sau consum suplimentar de fonduri? – Obiectivul nostru este să devenim o organizaŃie competitivă (se face abstracŃie de cele două opŃiuni şi se începe cu o declaraŃie sinceră.– Nu credeŃi că organizaŃia dumneavoastră este cam lacomă după fonduri de la buget? – N-aş spune asta.. nu ştiu cifra exactă..? – Din păcate. nu vă pot răspunde. cauza este în cercetarea justiŃiei.. Faptele sunt. aproximativ. fără înconjur) – întrebări ostile sau cu încărcătură emoŃională: – AngajaŃii dumneavoastră vor lucra sub cerul liber la iarnă? – Deloc. se face o dezminŃire scurtă şi adecvată..

. dar am căzut de acord asupra unei noi date (răspunsul se reformulează în termeni proprii... care este concepŃia acestei acŃiuni? – Aşa cum v-am mai spus.? – N-aş vrea să fac speculaŃii. (se alege întrebarea la care este cel mai convenabil de răspuns.? – Şeful meu primeşte recomandări din multe surse şi. şi veŃi putea continua.. concepŃia acestei acŃiuni este în curs de elaborare şi vă va fi comunicată când va fi definitivată. după care repetă mesajul iniŃial.? – DaŃi-mi voie să încep cu cea de-a doua întrebare a dumneavoastră. sau va trebui să. În ce priveşte prima întrebare. întrebări multiple: – Ce impact va avea schimbarea. – E nepotrivit să răspund unor zvonuri. ……... fără a prelua incriminările şi fără a adopta un ton ostil) – întrebări insistente: – Vă întreb din nou. cred că n-are rost să insistaŃi (intervievatul arată în mod politicos. dar care conŃin adevărul: – De ce nu v-aŃi respectat promisiunea făcută în campania electorală de a reduce cota TVA-ului? – E adevărat că n-am putut reduce cota TVA-ului atât de repede pe cât ne-am fi dorit. Aşadar.... dacă are nevoie de părerea mea.. fără să cedeze insistenŃelor) – întrebări vagi sau cu final deschis: – Ce puteŃi să-mi spuneŃi despre organizaŃia dumneavoastră? – Ce aspect anume vă interesează? (i se cere jurnalistului să se refere la ceva clar/concret) – întrebări ipotetice: – Ce veŃi face dacă nu veŃi ajunge la o înŃelegere cu....– întrebări ostile. 93 .. că nu este dispus să cedeze. dar ferm.. – sau: Nu am nici o dovadă în sprijinul acestui zvon. nu este obligatoriu să se răspundă la toate întrebările odată) – întrebări privind sfatul sau recomandarea pe care intervievatul le-ar putea da şefului său: – Ce i-aŃi recomanda şefului dumneavoastră în problema. cu tot respectul. sunt alte modalităŃi prin care să i-o prezint.. (se etichetează întrebarea drept incitare la speculaŃie) – zvonuri: – Se spune că. nu neapărat prin presă. Mă voi referi la această problemă dacă şi când ea va apărea.

– pentru a economisi timp. – pentru a evita acuzaŃiile de favoritism sau de părtinire în relaŃiile cu mass-media. sportivi şi echipe sportive.d. lansarea unei strategii noi. a unui concept. achiziŃii majore în domeniul afacerilor. de anvergură. – pentru a focaliza atenŃia presei asupra unui obiectiv. atitudinea de auto-compătimire creează. Ea se organizează cu ocazia unor acŃiuni majore. o conferinŃă de presă este necesară: – pentru a anticipa un eveniment de interes major pentru mass-media. – pentru a câştiga un plus de publicitate în cazul persoanelor sau organizaŃiilor publice (celebrităŃi. impresia de slăbiciune a organizaŃiei) – afirmaŃii: – Aşadar.– sau: N-aş vrea să-mi sfătuiesc şeful prin presă. 94 . mai multor mass-media. artişti. pe de altă parte. – încercări de abordare amicală. – Totuşi.m.a. – pentru a furniza simultan. fuziuni sau absorbŃii ale unor companii. lideri spirituali. De regulă. cum sunt evoluŃiile politice de ultimă oră. date despre un eveniment. – Mi se pare că trebuie să fie tare greu cu toate problemele cu care se confruntă organizaŃia dumneavoastră. avionul a căzut din cauza lipsei pieselor de schimb. preîntâmpinând un număr mare de interviuri individuale. Noi continuăm să ne îndeplinim responsabilităŃile (intervievatul nu trebuie să se lase păcălit şi să confirme aserŃiunea jurnalistului.. iniŃierea sau finalizarea unui proiect important pentru public. – pentru a da explicaŃii despre un eveniment produs în viaŃa organizaŃiei. care este întrebarea dumneavoastră? ConferinŃa de presă ConferinŃa de presă este una dintre cele mai complexe activităŃi desfăşurate în relaŃiile cu mass-media. care suscită un înalt grad de interes din partea opiniei publice. formatori de opinie etc. oameni politici marcanŃi sau cu charismă. – Cred că nu asta este principala problemă. a unei campanii ş.). – pentru a crea interes asupra unui subiect major despre care mass-media şi opinia publică nu au cunoştinŃă. promovarea sau demisia unor persoane publice importante. un proiect etc. lansarea unui produs nou care poate produce schimbări majore în viaŃa oamenilor.

urmată de întrebări şi răspunsurile la acestea. începe cu o declaraŃie iniŃială. Acest tip de conferinŃă are avantajul de a atrage mai mulŃi jurnalişti. se pot face transmisii în direct. se pot distinge două tipuri de conferinŃe de presă: – conferinŃă de presă dirijată: are o anumită tematică stabilită din timp. se pot distinge mai multe tipuri de conferinŃe de presă. În algoritmul de desfăşurare a unei conferinŃe de presă există. pot fi organizate conferinŃe de presă în care cel care susŃine conferinŃa nu va face nici o declaraŃie iniŃială. va fi 95 . recomandată mai ales în mediul bancar: de exemplu. În rest. O asemenea conferinŃă de presă este costisitoare. rezultatele fiind previzibile. li se prezintă un subiect. pot transmite în direct desfăşurarea evenimentului în întregime sau parŃial. după care pot adresa întrebări şi. iar rezultatele sunt greu de prevăzut.. După modalităŃile tehnice de comunicare cu jurnaliştii. două părŃi importante: declaraŃia iniŃială. posibilităŃile pe care ea le oferă sunt asemănătoare cu cele ale conferinŃei de presă în direct: se pot adresa întrebări şi da răspunsuri. care conferă mai multă discreŃie convorbirilor. Avantajul acestui tip de conferinŃă este acela că oferă organizatorului un management eficient al evenimentului. cu analişti financiari şi cu jurnalişti din mediul economic. după care jurnaliştii pun întrebări (legate. în forma ei tipică. în acelaşi timp. de subiectul pus în discuŃie). însă necesită o experienŃă redutabilă. 228): – conferinŃa de presă în direct. În funcŃie de împrejurări. 2004. această structură poate cunoaşte modificări.a. astfel. 173). din acest motiv ea se organizează doar în cazul unor evenimente de importanŃă globală. în care jurnaliştii sunt invitaŃi într-un anume loc şi la o anumită oră. jurnaliştii pot primi dosare de presă ş.În funcŃie de concepŃia de organizare. – conferinŃa de presă prin satelit. în care întrebările jurnaliştilor pot aborda o gamă largă de teme. – conferinŃa de presă prin telefon. cel puŃin teoretic. Acesta este cel mai frecvent tip de conferinŃă de presă. deoarece un asemenea eveniment este dificil de condus. conferinŃa de presă trebuie să constituie un dialog între reprezentanŃii unei organizaŃii şi jurnalişti (Schneider. alteori. – conferinŃă de presă liberă.d. ci va răspunde direct la întrebări în legătură cu un eveniment sau o organizaŃie. în cadrul căreia jurnaliştii şi intervievaŃii nu sunt faŃă în faŃă. reprezentanŃii investitorilor pot comunica în acest fel simultan cu conducerea băncii. iar pregătirile fiind mai simple. a căror enumerare de mai jos este departe de a fi exhaustivă (Newsom. de obicei. în care comunicarea între organizatori şi jurnalişti este nemijlocită. ci se află la distanŃe mari.m. 1993.

cu masă. într-un astfel de caz. prezentări de produse sau proiecte. cum ar fi semnarea unor acorduri sau proiecte legislative. Dacă este vorba de o sală modulară. în fine. organizate atunci când evenimentul (de obicei. În ce priveşte stabilirea zilei.prezentată doar declaraŃia iniŃială.). Mai trebuie făcută şi precizarea că nu este neapărat necesar ca o conferinŃă de presă să se desfăşoare într-o sală specială: în unele cazuri (accidente. cu microfoane şi mijloace de amplificare. Intervalul cel mai propice pentru conferinŃe de presă este în prima parte a zilei. – să stabiliŃi sala în care va avea loc conferinŃa. În cele mai multe cazuri veŃi fi responsabil pentru pregătirea acesteia. 96 . în prezenŃa jurnaliştilor. Ńinând cont de termenele de închidere a ediŃiei diferitelor publicaŃii.). puteŃi conta de la bun început pe o participare slabă a acestora (Bland. nici întrebările şi răspunsurile. recepŃii de presă. explozii etc. rareori veŃi fi în postura de a susŃine în mod nemijlocit o conferinŃă de presă. – să stabiliŃi ziua şi ora la care începe conferinŃa. cu posibilităŃi de captare şi înregistrare a sunetului. lipsind partea de întrebări şi răspunsuri. 100). sisteme computerizate etc. ea poate să fie organizată chiar la locul unde s-a produs evenimentul. va trebui să verificaŃi posibilitatea de a ajusta dimensiunile ei în funcŃie de numărul de participanŃi.). dar constituie un prilej de întâlnire informală cu jurnaliştii. crime. pe cât posibil. – să faceŃi demersurile necesare pe lângă conducerea organizaŃiei pentru a susŃine utilitatea organizării unei conferinŃe de presă. între orele 10 şi 14. în mediul politic se mai practică şi oportunităŃile de presă. va trebui să vă asiguraŃi. fiindcă. scaune şi pupitre pentru cei care Ńin conferinŃa. că în ziua în care intenŃionaŃi să desfăşuraŃi conferinŃa de presă nu mai sunt şi alte evenimente de interes major pentru jurnalişti (alte conferinŃe de presă planificate la aceeaşi oră. un eveniment festiv) nu justifică întru totul convocarea unei conferinŃe de presă. în cazul unei oportunităŃi foto nu vor exista nici declaraŃia iniŃială. cu mijloace tehnice pentru prezentarea materialelor auxiliare (aparatură de proiecŃie. postură în care va trebui să efectuaŃi următoarele lucrări: – să vă asiguraŃi că subiectul propus pentru conferinŃă prezintă interes pentru mass-media. decorarea unor persoane etc. caz în care vorbim despre o declaraŃie de presă. să fie dotată cu scaune şi mese pentru jurnalişti. Aceasta trebuie să fie suficient de încăpătoare pentru aproximativ 30 – 40 de persoane. competiŃii sportive de mare interes etc. Nu întotdeauna ceea ce este important pentru o organizaŃie este important şi pentru presă. 1998. Ca specialist în relaŃii publice. cu surse de energie electrică pentru echipele posturilor de radio şi televiziune. evenimente politice.

prezentări multimedia sau pe computer etc. biografiile celor care susŃin conferinŃa (atunci când este cazul). În cazuri obişnuite. să exersaŃi cu aceasta modul de livrare a răspunsurilor.) şi să prezinte concluziile conferinŃei. dacă este cazul. declaraŃia transmite (explicit sau implicit) 2 – 4 mesaje pe care le-aŃi stabilit anterior şi conŃine câteva formulări care au o mare probabilitate de a fi citate în relatările jurnaliştilor (Barry McLoughlin Associates. Moderatorul trebuie să facă prezentarea persoanei (persoanelor) care susŃine conferinŃa.). în momentul în care ei sunt luaŃi în evidenŃă de către persoana pe care aŃi stabilit-o din timp. limite de timp. acest moderator veŃi fi chiar dumneavoastră. materiale pentru documentarea de profunzime a jurnaliştilor cu privire la subiectul abordat. atunci când nu sunteŃi una dintre persoanele care urmează să răspundă jurnaliştilor. apă. astfel încât să nu aveŃi surpriza neplăcută de a constata. scheme. care urmează să fie prezentată de către cel care Ńine conferinŃa şi care trebuie să-i familiarizeze pe jurnalişti cu subiectul propus. care să conŃină: textul declaraŃiei iniŃiale. fotografii. 1992. În cele mai multe cazuri. Această declaraŃie iniŃială poate fi ilustrată şi cu materiale auxiliare (grafice. – să desemnaŃi un moderator sau conducător („maestru de ceremonii”) al conferinŃei. – să vă ocupaŃi de procurarea instalaŃiilor de traducere simultană. cafea.– să pregătiŃi o declaraŃie iniŃială de maximum 5 minute. – să luaŃi măsuri pentru procurarea de băuturi răcoritoare. – să pregătiŃi o listă cu întrebări şi răspunsuri posibile. În mod ideal. după cum va trebui să vă implicaŃi în alegerea şi angajarea celor mai potriviŃi translatori. atunci când este vorba de o conferinŃă de presă cu participare internaŃională. trebuie să gestioneze întrebările jurnaliştilor. aşa cum a făcut cel care a asigurat translaŃia pe timpul vizitei preşedintelui George Bush la Bucureşti în noiembrie 2002. în timpul conferinŃei. – să pregătiŃi. acestea putând fi 97 . materiale ajutătoare cu privire la subiectul conferinŃei (inclusiv fotografii sau chiar înregistrări audio-video). De asemenea. că aceştia traduc „şold la şold”. hrana abundentă şi băuturile alcoolice nu sunt recomandate. prezentarea jurnaliştilor cu menŃionarea mass-media cărora aparŃin etc. eventual gustări uşoare. neutilizarea telefoanelor mobile pe timpul conferinŃei. va trebui să verificaŃi instalarea şi funcŃionarea acestei instalaŃii. care să fie în cantităŃi suficiente pentru jurnaliştii participanŃi la conferinŃă. fie la încheierea conferinŃei. Să prezentaŃi această listă persoanei care urmează să Ńină conferinŃa. Aceste dosare de presă pot fi distribuite fie la sosirea jurnaliştilor. 83). să vegheze la respectarea regulilor de bază stabilite pentru acea conferinŃă şi comunicate din timp jurnaliştilor (subiecte care pot fi abordate. dosare (mape) de presă pentru toŃi jurnaliştii participanŃi.

puteŃi face o înregistrare proprie a conferinŃei. în afară de cei care au participat la conferinŃa propriu-zisă. surselor de energie electrică. pe parcursul acesteia. 1993. încheierea cu succes a unui proiect de mare anvergură şi însemnătate (mai ales pentru opinia publică). evitându-se atitudinea părtinitoare. selectaŃi cu grijă şi capabili ca. ora. – să vă asiguraŃi că există posibilităŃi pentru ca jurnaliştii să poată realiza înregistrări corespunzătoare calitativ de imagine şi de sunet: operatorii camerelor TV şi fotoreporterii tre98 . recepŃii de presă. – să desemnaŃi o persoană care urmează să înregistreze pe un tabel jurnaliştii. locul şi subiectul conferinŃei. la care. – să vă îngrijiŃi de posibilităŃi de parcare pentru autovehiculele jurnaliştilor.utilizate numai în ocazii speciale. să mai ia parte şi alŃi reprezentanŃi ai organizaŃiei. din motive tehnice. în caz contrar jurnaliştii vor intra la conferinŃă cu atenŃia mult diminuată.. acest anunŃ se face printr-un comunicat de presă difuzat tuturor mass-media. un responsabil cu luminile şi cu sursele de energie electrică. Să verificaŃi amănunŃit modul cum este organizată servirea cafelei. să verificaŃi personal modul de aranjare a sălii. – înainte de începerea conferinŃei. prin conversaŃii informale cu jurnaliştii. alte asemenea momente cu adevărat festive. este bine ca trataŃiile mai consistente să fie oferite după conferinŃa propriu-zisă. Unii specialişti (Schneider. anunŃarea preferenŃială. la intrarea în sala pentru conferinŃă. funcŃionarea aparaturii de amplificare şi de prezentare a materialelor auxiliare. vă va permite să faceŃi o evaluare corectă a acestei acŃiuni importante pentru organizaŃie. De asemenea. 176). în funcŃie de posibilităŃile tehnice de care dispuneŃi. să completeze bagajul de cunoştinŃe al acestora. – să luaŃi măsuri pentru prezenŃa. cum ar fi: momente aniversare din viaŃa organizaŃiei.. De obicei. răcoritoare. – să anunŃaŃi mass-media din timp (cu două-trei zile înainte) despre data. – să vă asiguraŃi că. şi să le înmâneze dosarele (mapele) de presă. a unei echipe de intervenŃie (sau cel puŃin măcar a unei persoane care să poată asigura acest rol): un mânuitor al aparaturii de amplificare. În preziua conferinŃei. o casetă cu înregistrarea conferinŃei. apă etc. o persoană care să distribuie cafele. este bine ca această invitaŃie să fie reînnoită telefonic. fiindcă s-ar putea să primiŃi solicitări pentru o copie a casetei de la vreo televiziune care n-a putut trimite echipă la conferinŃă sau care. la a căror opinie îmi permit să nu subscriu. Chiar şi în asemenea ocazii. gustărilor etc. băuturilor răcoritoare. Ideal este să puteŃi realiza o înregistrare video cu o calitate suficient de bună pentru televiziune. fie ea şi audio. pe durata conferinŃei. a luminilor. n-a putut realiza o înregistrare corespunzătoare. consideră chiar că este indicată organizarea unui cocktail după conferinŃa de presă.

recomandarea de a se închide telefoanele mobile şi de a nu fi folosite pe timpul conferinŃei etc. nu mai târziu. mai ales atunci când acestea sunt de ordin tehnic (de obicei. dacă jurnalistul Vlad Ionescu pune o întrebare referitoare la strategia de dezvoltare a unei companii. limitări ale ariei subiectelor – dacă este cazul – limitări privind numărul de întrebări pe care poate să-l pună o singură persoană. O întârziere dovedeşte lipsă de respect faŃă de auditoriu şi creează deja o stare de animozitate în rândul jurnaliştilor. răspunsul nu va putea fi utilizat decât de jurnalistul în cauză. – persoana care răspunde la întrebări nu trebuie să intre în dialog om-la-om cu nici un jurnalist. – răspunsurile trebuie să fie clare şi concise. înainte de începerea conferinŃei. 1992.). fără a se intra foarte mult în detalii. – cel care susŃine conferinŃa sau o altă persoană desemnată special prezintă declaraŃia iniŃială. acest fapt constituie o ofensă la adresa celorlalŃi jurnalişti. Ca şi personalizarea răspunsurilor. în răspuns nu se va face nici o menŃiune a numelui jurnalistului care a întrebat.”. fiindcă. pentru ca aceasta să se desfăşoare cu succes. Acest fapt face imposibilă preluarea răspunsului de către posturile de radio şi televiziune. – dacă este necesar. cât şi de către ceilalŃi jurnalişti) ar trebui să existe distribuitoare de sunet la care aceştia să-şi poată conecta aparatura (Barry McLoughlin Associates. cel puŃin. domnule Ionescu.. se dă cuvântul jurnaliştilor. în care se fac referiri sintetice la subiectul (subiectele) conferinŃei. iar pentru preluarea sunetului (atât de televiziuni. un răspuns nu trebuie să se întindă pe o durată mai mare de 30 de secunde). este contraindicat ca preşedintele companiei să răspundă: „Strategia noastră de dezvoltare este următoarea. – să pregătiŃi persoana (persoanele) care urmează să susŃină conferinŃa.buie să aibă suficientă vizibilitate asupra zonei în care se vor afla cei care susŃin conferinŃa. 84) sau. După această prezentare. – atunci când se dă răspuns la o întrebare. care vor fi puşi în postura de a-şi pierde timpul asistând la un „interviu” care 99 . pentru a-şi expune întrebările.. nişte măsuŃe pe care să-şi poată aşeza reportofoanele în faŃa difuzoarelor instalaŃiei de amplificare. Pe timpul desfăşurării conferinŃei de presă. De exemplu. în acest caz. trebuie să ŃineŃi cont de următoarele reguli: – persoanele care susŃin conferinŃa de presă trebuie să fie prezente în sală la ora anunŃată. persoanele care vor susŃine conferinŃa pot face unele exerciŃii de relaxare. el fiind deja particularizat pentru o anume persoană. – cel care conduce conferinŃa de presă prezintă persoana sau persoanele ce vor susŃine conferinŃa şi anunŃă regulile de bază care vor trebui respectate (limitele în timp ale conferinŃei.

iar comunicarea este într-adevăr efectivă atunci când reuşim să transmitem opiniei publice măcar unele dintre mesajele noastre. este indicat să se utilizeze materiale ilustrative. prezentări multimedia.) intensitatea luminoasă a imaginilor trebuie să fie suficient de mare pentru ca ele să poată fi reproduse la televiziune. De obicei.. Ca atare.. aceste mesaje trebuie repetate destul de frecvent. În alegerea acestora însă. – cel ce conduce conferinŃa trebuie să dea cuvântul jurnaliştilor care au întrebări în ordinea solicitărilor făcute.nu-i priveşte şi nu-i interesează. ea se desfăşoară în limite cuprinse între 30 şi 60 de minute. uşor de înŃeles. trebuie să aveŃi grijă ca aceste materiale grafice să fie realizate într-o manieră simplă. o conferinŃă de presă nu va fi anulată. – pe timpul desfăşurării conferinŃei de presă. acel jurnalist insistă în cererea lui. Pentru a utiliza cât mai eficient prilejul oferit de o conferinŃă de presă. pentru a asigura transmiterea lor efectivă. În fine. – pe timpul desfăşurării conferinŃei. De asemenea. puteŃi să desfăşuraŃi o serie de acŃiuni şi după ce aceasta s-a încheiat: – dacă. Mai ales dacă la conferinŃă participă echipe de televiziune sau de radio. iar atunci când se utilizează prezentări pe ecran (diapozitive. i se va sugera posibilitatea unui dialog separat după conferinŃă. având în vedere că.. 88). 1992. aceasta este ultima întrebare”. imediat după conferinŃă. schemele. 100 . el trebuie să anunŃe din vreme apropierea sfârşitului conferinŃei. persoanele care susŃin conferinŃa trebuie să repete şi să accentueze mesajele cuprinse în declaraŃia iniŃială. deoarece hârtia lucioasă poate crea efecte de lumină supărătoare pentru înregistrările video. Fotografiile. hărŃile. mai avem timp pentru o întrebare. chiar dacă în sală vor fi prezenŃi doar doi jurnalişti. prin formulări ca: „mai avem timp pentru două întrebări. posterele trebuie să fie realizate pe hârtie mată.. telespectatorii care vor urmări secvenŃe de la conferinŃa dumneavoastră au niveluri de înŃelegere şi disponibilităŃi de aprofundare diferite (Mc Loughlin.. Dacă. – conferinŃa de presă nu trebuie să dureze prea mult. – odată planificată şi anunŃată. deoarece la radio şi la televiziune nu vor fi reproduse de obicei decât fragmente foarte scurte din declaraŃii. filme etc. trebuie să se Ńină seama de faptul că ele trebuie să fie vizibile şi pentru camerele de televiziune.. prezentarea lor se va face într-un unghi favorabil camerelor TV. va trebui să vă ocupaŃi de pregătirea lor. există solicitări de interviuri sau declaraŃii de presă în exclusivitate iar persoana care a răspuns la întrebări îşi declară disponibilitatea pentru asemenea acŃiuni. caricaturile. de exemplu. totuşi.

de o complexitate mai restrânsă decât în cadrul conferinŃei. cu scopul de a împrospăta informaŃiile oferite jurnaliştilor în funcŃie de 101 . organizarea unor briefing-uri de presă la intervale scurte de timp. asiguraŃi-vă că promisiunile făcute au fost onorate întocmai şi în timp oportun. briefing-ul este asemănător conferinŃei de presă. din diferite motive. În ceea ce priveşte limitele subiectului abordat în cadrul briefing-ului. cât mai vizibil. ci doar o formulare de genul: „Aşa cum am precizat încă de la început. când există riscul ca acestea să fie greşit prezentate şi interpretate în presă. precum şi în durata mai scurtă a briefing-ului. transmiteŃi mesaje de mulŃumire (scrise. foarte indicat. – urmăriŃi modul în care mass-media au utilizat informaŃiile primite pe timpul conferinŃei. verbale etc.. este ceva foarte obişnuit şi. care au o anumită întindere în timp (catastrofe naturale. întrebările situate în afara acestor limite nu vor primi răspuns. unele mass-media importante nu şi-au putut trimite reprezentanŃi la conferinŃa de presă. de îndată ce evoluŃia evenimentelor o cere. accidente majore.. veŃi putea evalua rezultatele acesteia. tocmai de aceea. – dacă dispuneŃi de facilităŃile tehnice şi de resursele necesare. imediat după conferinŃă.. briefing-urile sunt organizate mai ales în cazul crizelor mediatice în desfăşurare.). Ca urmare. – dacă în timpul conferinŃei li s-au făcut promisiuni unor jurnalişti (răspunsuri documentate la anumite întrebări. operaŃiuni de salvare. furnizarea de informaŃie suplimentară. fluctuaŃii puternice ale acŃiunilor etc. veŃi avea un feedback cu privire la eficienŃa procesului de comunicare pe timpul conferinŃei şi. precizarea de la bun început şi respectarea limitelor acestuia constituie o regulă de bază. furnizarea de fotografii. Briefing-ul de presă În multe privinŃe. pe baza înregistrării video sau audio a acesteia. Deosebirile de bază constau în faptul că în cadrul briefing-ului se supune discuŃiei un singur subiect.) publicaŃiilor şi posturilor care şi-au trimis reprezentanŃi la conferinŃă. astfel încât să poată fi găsită cu uşurinŃă de către jurnalişti. trimiteŃi-le copii ale declaraŃiei iniŃiale şi rezumate ale răspunsurilor la întrebări. telefonice.). înregistrări audio-video sau alt gen de material vizual etc. realizaŃi o transcriere a ceea ce s-a spus în conferinŃa de presă şi postaŃi-o pe website-ul organizaŃiei sau pe cel al biroului de presă online (vezi pagina 174). De obicei. – dacă consideraŃi necesar. În felul acesta. subiectul briefing-ului de astăzi este . mai ales. iar întrebarea dumneavoastră este în afara acestui subiect”. totodată. În desfăşurarea unor evenimente complexe. un briefing poate fi organizat în cazul unor evenimente neplăcute din viaŃa organizaŃiei.– dacă.

Dumneavoastră însă. deoarece briefing-urile de presă nu sunt agreate întotdeauna de jurnalişti. Prezentarea declaraŃiei iniŃiale nu trebuie să depăşească 5 minute.. spunându-şi numele complet. încheiere: – se precizează din nou subiectul briefing-ului. revenirea antrenorului Anghel Iordănescu la conducerea tehnică a echipei naŃionale de fotbal ar constitui un foarte bun prilej pentru un briefing de presă pe acest subiect. Dacă pentru organizaŃia dumneavoastră există mai multe solicitări pe aceeaşi temă din partea mai multor mass-media. Un exemplu destul de eficient de declaraŃie iniŃială poate fi întocmit după următoarea structură: – introducere: – persoana care susŃine briefing-ul îi salută pe participanŃi. pot fi înmânate jurnaliştilor care iau parte la briefing. acest fapt este un indiciu că ar fi oportună organizarea unui briefing de presă. rezultate din limitarea la un singur subiect bine definit. – în cuprins nu se includ mesaje de transmis opiniei publice. formularea întrebărilor şi a răspunsurilor. Copii ale textului acesteia. din cauza uniformităŃii lor. precum şi funcŃia (poziŃia) sa în cadrul organizaŃiei. Briefing-ul de presă are şi el tot două părŃi: declaraŃia iniŃială. pentru ca jurnaliştii să poată înŃelege şi reŃine cu exactitate despre ce a fost vorba.evoluŃia crizei. – se precizează celelalte reguli de bază propuse jurnaliştilor pentru desfăşurarea briefing-ului. precum şi alte materiale ajutătoare. despre persoanele implicate. 102 . – cuprins (organizat de obicei în ordine cronologică şi căutând să răspundă la întrebările: Cine? Ce? Unde? Când? Cum? De ce?). ca specialist în relaŃii publice. ci numai informaŃiile ca atare. – se precizează concret subiectul briefing-ului. DeclaraŃia iniŃială va fi prezentată de persoana care susŃine briefing-ul. despre urmări etc. după care se prezintă. trebuie să analizaŃi cu grijă această propunere. De exemplu. Cu toate acestea. aşa cum a fost el formulat în cuprins. subiectul unui briefing poate fi şi un eveniment pozitiv. dacă organizatorii consideră că acesta prezintă interes pentru presă. adică limitele subiectului care va fi abordat. – se prezintă scopul briefing-ului. – se furnizează date despre eveniment.

a unui program. constituie o încercare de a clădi această relaŃie pe un fundament mai personal (Wilcox. – lansarea unui produs. cel puŃin primele două categorii de anunŃuri ale gazdei sunt urmate de o perioadă mai lungă sau mai scurtă de întrebări şi răspunsuri. RecepŃia de presă RecepŃia de presă poate fi privită ca o conferinŃă de presă transformată într-un eveniment social: conferinŃa de presă propriu-zisă este un element obişnuit al programului de lucru (este vorba atât de programul organizatorilor. fie a unui dineu în cursul serii. 103 . într-un cadru care pune accent mai mult pe socializare decât pe informare. 616). – inaugurarea unui sediu nou al organizaŃiei sau a unei noi capacităŃi de producŃie. la fel ca şi vizitele pregătite de o organizaŃie pentru jurnalişti. pune în prim plan mai degrabă încercarea de a construi relaŃii de cooperare pe termen lung cu cei din lumea presei decât necesitatea de a difuza ceva de actualitate. aşa cum s-a spus deja. şi o parte „formală”. de obicei. 1992. dacă este posibil. Fie la sosire. în care gazda va prezenta ceea ce şi-a propus să aducă la cunoştinŃa jurnaliştilor: fie un eveniment din categoria hard news. doctrine. recepŃia de presă. la durata de maximum 15 minute. Indiferent de perioada din zi când are loc. chiar una pozitivă (se transmit mesajele dorite). în care un purtător de cuvânt (reprezentant) al unei organizaŃii transmite informaŃii – preponderent din categoria hard news – către jurnalişti. RecepŃia de presă poate fi organizată pe întreaga durată a zilei. – se solicită întrebări din partea jurnaliştilor. desigur) să răspundă la întrebările care nu au legătură cu subiectul comunicat tuturor în declaraŃia iniŃială. 616). în care participanŃii socializează împreună într-un cadru informal. strategii. De asemenea.– se formulează o concluzie cât mai neutră sau. fie consideraŃii asupra politicii (strategiei) organizaŃiei într-o anumită chestiune. fie sub forma unui mic-dejun sau prânz cu jurnaliştii. fie – atunci când scopul recepŃiei este pur şi simplu mai buna cunoaştere reciprocă – mulŃumiri pentru participarea la această acŃiune. care se desfăşoară într-o manieră mai puŃin oficială decât în cadrul unei conferinŃe de presă (Wilcox. mai puŃin „oficială” din punctul de vedere al livrării informaŃiilor şi mai generoasă în ceea ce priveşte timpul ce poate fi alocat difuzării acestora. fie la plecare. persoana care susŃine briefing-ul trebuie să refuze (în mod politicos. recepŃia de presă va cuprinde o parte „neoficială”. RecepŃia de presă. de regulă. Partea rezervată întrebărilor şi răspunsurilor se limitează. 1992. cât şi de cel al jurnaliştilor). O recepŃie de presă poate fi organizată în ocazii ca: – lansarea (încheierea cu succes) a unei campanii. jurnaliştii pot primi dosare de presă sau alte tipuri de materiale conŃinând informaŃii special pregătite pentru recepŃie.

în plus. Din echipă este bine să facă parte persoane care cunosc strategia de ansamblu a organizaŃiei. Odată stabilită componenŃa echipei. a unui târg. Iar dumneavoastră veŃi fi prezent la recepŃie făcând prezentările. În funcŃie de scopul recepŃiei şi de subiectul care urmează să fie abordat. va trebui să-i pregătiŃi pe membrii ei. este important să stabiliŃi. împreună cu conducerea. pe timpul recepŃiei. unii specialişti (Bland. 94) susŃin că recepŃiile de presă la care invitaŃii sunt jurnalişti din presa generală nu dau rezultate. succesul de moment al unei astfel de recepŃii este greu de apreciat. În pregătirea unei recepŃii de presă. cât şi autoritate în domeniul lor de specialitate şi care. clip video. anume pe cei pentru care subiectul prezintă un grad mai mare de interes. de altfel. 1998. Ei trebuie să ştie de la bun început că nu li se oferă o oportunitate de presă în exclusivitate. – evitarea caracterului oficial al unei conferinŃe de presă. vor trebui să fie disponibili pentru conversaŃii informale cu jurnaliştii. RecepŃia de presă este mai degrabă o investiŃie pe termen lung. p. recomandând acest tip de manifestare pentru întâlniri cu reprezentanŃi ai presei specializate. avertizându-i asupra greşelilor de comunicare pe care le-ar putea face. însă rezultatele ei benefice se vor face cunoscute peste timp. a unui film. echipa de reprezentanŃi ai organizaŃiei care va participa la întâlnirea cu jurnaliştii. pe lângă faptul că va trebui să vă ocupaŃi de anunŃarea jurnaliştilor şi de verificarea disponibilităŃii lor de a participa. lansarea pentru presă a unui spectacol. – momente festive (memorabile) în viaŃa organizaŃiei. va trebui de la bun început să vă avertizaŃi şeful că oferirea de mâncare şi băutură nu-i va obliga în nici un fel pe jurnalişti să facă relatări pozitive despre organizaŃie. a unei lucrări literare sau ştiinŃifice etc. nu sunt la prima întâlnire cu jurnaliştii. Această limitare autoimpusă nu vă dă însă dreptul să refuzaŃi participarea unui jurnalist care Ńine neapărat să fie prezent la recepŃia pe care aŃi organizato. – previzualizarea unei expoziŃii. furnizându-le mesajecheie pe care ar trebui să le livreze. de cele mai multe ori nu veŃi putea fi gazdă pentru toŃi jurnaliştii cu care cooperaŃi. Acest cadru informal de întâlnire şi de conversaŃie permite organizaŃiei să deschidă noi canale de comunicare cu presa sau să le consolideze pe cele existente. un prilej de a dezvolta relaŃii durabile şi oneste cu reprezentanŃii mass-media. Ei trebuie să ştie că.– invitarea unei persoane proeminente în cadrul unui program al organizaŃiei. puteŃi selecta un număr restrâns de jurnalişti. trebuie să clarificaŃi de la bun început cu prezumtivii invitaŃi faptul că vor fi prezenŃi şi alŃi colegi de-ai lor din mass-media. 104 . Atunci când faceŃi invitaŃii pentru o recepŃie de presă. La o recepŃie de presă.. care au atât expertiză. În ceea ce priveşte invitaŃii.

reprezintă o modalitate foarte eficace de prezentare a rolului. 618) susŃin că aceste vizite pot fi clasificate în trei categorii: – călătorie de presă la una sau mai multe facilităŃi ale organizaŃiei. în vederea prezentării unui nou produs. unde sunt organizate întâlniri cu membri ai redacŃiilor. a unei persoane etc. Vizitele organizate pentru jurnalişti la sediul organizaŃiei permit atingerea a două obiective: 105 . Asemenea întâlniri pot avea loc chiar în sedii ale redacŃiilor diferitelor mass-media. cum funcŃionează tehnica şi echipamentele acesteia etc. 1992. fie facilităŃi ale acesteia situate în localităŃi diferite. cheia succesului constă în organizarea meticuloasă. în atenŃia deosebită acordată fiecărui detaliu al activităŃii. constă în organizarea unor vizite în folosul celor din mass-media: fie tururi aranjate la facilităŃi ale organizaŃiei. Voi insista în continuare pe primele două categorii. Vizita jurnaliştilor la sediul organizaŃiei Vizitele la sediul organizaŃiei. facilităŃi care de obicei sunt dispuse în localităŃi diferite şi printre care se poate număra sau nu chiar sediul central al organizaŃiei. destinate unor grupuri de jurnalişti. cum acŃionează membrii organizaŃiei. misiunilor şi specificului respectivei organizaŃii. prezintă jurnaliştilor invitaŃi un nou produs turistic (un nou traseu pentru excursii. – călătorii „de familiarizare”. În toate trei situaŃiile. Unii specialişti (Wilcox. Trebuie menŃionat faptul că asemenea vizite includ fie doar sediul propriu-zis al organizaŃiei. deoarece în cadrul lor jurnaliştii pot vedea pe viu cum se desfăşoară anumite operaŃiuni.) şi au ca scop determinarea apariŃiei în presa destinată potenŃialilor turişti a unor materiale care să prezinte acest produs şi să stimuleze achiziŃionarea lui. Aceste călătorii sunt finanŃate în întregime de către organizatori. o nouă locaŃie de vacanŃă etc.Vizite organizate pentru jurnalişti (tururi media) O tehnică de relaŃii publice care se bucură de suficientă credibilitate. – călătorii ale unor experŃi (persoane-cheie) din organizaŃie în diferite localităŃi. fie vizite organizate în sistem itinerant sau chiar la sedii ale redacŃiilor. dar necesită şi eforturi complexe. care sunt condiŃiile în care aceştia îşi desfăşoară activitatea. a unei noi tehnologii. deoarece cea de a treia decurge din ele. organizate mai ales de companiile turistice în folosul jurnaliştilor specializaŃi pe turism.

instructaj preliminar cu jurnaliştii referitor la măsurile de protecŃie etc. – aniversarea unor momente importante din viaŃa organizaŃiei. personal auxiliar – şoferi. un nou concept de organizare a muncii etc. – să propuneŃi persoanele din organizaŃie care vor fi implicate în contacte cu jurnaliştii (prezentatori. personal de supraveghere etc. asistenŃi etc. – să participaŃi efectiv la pregătirea vizitei sub toate aspectele. – prezentarea diferitelor tipuri de operaŃiuni care se desfăşoară în locaŃii separate geografic ale unei organizaŃii. – servicii noi ale unei organizaŃii (de exemplu.. Pentru pregătirea vizitei. – să anunŃaŃi din timp mass-media. 320): – detaliile logistice ale vizitei. – siguranŃa vizitatorilor: luarea în considerare a tuturor detaliilor care ar putea apărea pe traseul vizitei şi ar putea periclita cumva siguranŃa celor care vizitează. personal pentru pregătirea materialelor necesare pe timpul vizitei. experŃi) şi să organizaŃi pregătirea prealabilă a lor. – o sărbătoare religioasă cu semnificaŃii speciale pentru organizaŃie etc. activităŃile care vor fi prezentate jurnaliştilor.– crearea de ocazii pentru apariŃia în presă a unor relatări pozitive. – lansarea unei noi activităŃi importante (un produs nou. – posibilitatea ca vizita să producă întreruperi sau distorsionări ale programului obişnuit de lucru al angajaŃilor atunci când grupul (grupurile) de jurnalişti trece prin locaŃie. o doctrină nouă. – punerea în temă a jurnaliştilor cu privire la specificul organizaŃiei. 1992. bucătari.). eventuali susŃinători ai unei conferinŃe sau ai unui briefing de presă. va trebui să efectuaŃi lucrări ca: – să realizaŃi. în primul rând.). persoanele care vor fi implicate în desfăşurarea vizitei.). – necesarul de personal pentru organizarea vizitei (personal de însoŃire. Vizite ale jurnaliştilor pot fi organizate în ocazii ca: – prezentarea unor secŃii. un plan detaliat privind modul de desfăşurare a vizitei. reguli de respectat. va trebui să vă gândiŃi la aspecte ca (Wilcox. experŃi şi prezentatori ai diferitelor puncte de interes. inaugurarea unei noi linii de transport terestru. maritim sau aerian). filiale ale unei companii de afaceri. 106 . Dacă aveŃi de organizat o asemenea vizită. stabilirea măsurilor de protecŃie pentru vizitatori (echipamente speciale. traseul de desfăşurare. – să propuneŃi conducerii organizaŃiei data de desfăşurare. sucursale.

În plus.– să planificaŃi şi să pregătiŃi personalul de însoŃire pentru grupurile de jurnalişti. – prezenŃa personalului medical specializat şi a unor ambulanŃe pentru situaŃii de urgenŃă medicală. va trebui ca. – însoŃitorii trebuie să cunoască foarte bine traseul de urmat şi regulile de bază stabilite pentru jurnalişti.. – să aveŃi în vedere pregătirea unei încăperi în care să puteŃi organiza un briefing de presă. ei trebuie să fie selectaŃi dintre cei care cunosc foarte bine istoricul şi specificul organizaŃiei. – închirierea unor mijloace de transport. precum şi cunoştinŃe suficiente de prim-ajutor în eventualitatea producerii unor urgenŃe medicale.d. va trebui să vă concentraŃi atenŃia asupra a două categorii de personal de care veŃi avea nevoie pe timpul vizitei pentru presă: – prezentatori (ghizi). însoŃitorii nu difuzează ei înşişi informaŃii decât în măsura în care pot face acest lucru în nume propriu şi pe răspundere proprie. din rândul publicurilor locale. La selectarea şi instruirea personalului de însoŃire va trebui să aveŃi în vedere următoarele cerinŃe: – însoŃitorii trebuie să dea dovadă de politeŃe faŃă de jurnalişti. În asemenea situaŃii. pe lângă cele arătate mai sus.a. ci şi pentru invitaŃi obişnuiŃi. Personalul de însoŃire se selectează din cadrul organizaŃiei. al potenŃialilor consumatori ş. – însoŃitorii trebuie să asigure legătura dintre jurnalişti şi personalul organizaŃiei. Ei trebuie să dea dovadă nu numai de expertiză. 107 . În acest scop. ei se preocupă de acompanierea jurnaliştilor pe traseul stabilit în prealabil. caz în care ele poartă denumirea generică de „Ziua porŃilor (uşilor) deschise”. să pregătiŃi dosare de presă pentru jurnalişti. – personal de însoŃire. să vă gândiŃi şi la aspecte ca: – posibilitatea angajării temporare şi a unor persoane din afara organizaŃiei pentru a fi de ajutor pe timpul vizitei. să fie cooperanŃi. trebuie să aibă o bună cultură generală. deschişi. dacă pe timpul vizitei apare o asemenea necesitate. având totodată aptitudinile de buni comunicatori necesare pentru o asemenea îndatorire. În esenŃă. Asemenea vizite pot fi organizate nu numai pentru jurnalişti. dacă se preconizează participarea în număr mare a acestora. ci şi de persuasiune.m. să anticipeze nevoile jurnaliştilor. – dacă este cazul. Prezentatorii trebuie să se afle în punctele esenŃiale ale traseului pregătit pentru vizită şi să fie capabili să prezinte în mod convingător organizaŃia şi specificul preocupărilor sale.

– facilităŃi pentru rezolvarea unor situaŃii precum cea a persoanelor (obiectelor) pierdute.d.). – planificarea deplasării: ora cea mai potrivită pentru plecare. – posibilităŃi de legătură atât cu sediul central al organizaŃiei dumneavoastră. a unor toalete ecologice. loc de desfăşurare a unui anumit eveniment). uzină. – subiecte care pot fi prezentate pe timpul deplasării între diferitele puncte ale traseului stabilit etc. display-uri.m. 108 . pregătirile se desfăşoară după acelaşi algoritm. în cazul organizaŃiilor care furnizează astfel de servicii ş. – alternative în caz de vreme nefavorabilă ş. – participarea la acŃiuni importante pe care organizaŃia le prestează în afara sediului său. Pe lângă detaliile deja enumerate mai sus. – modalităŃi de rezolvare a urgenŃelor medicale în cazul apariŃiei lor. – amenajarea unor spaŃii de odihnă pentru cei care au nevoie de aşa ceva pe timpul vizitei. atunci când durata călătoriei impune asemenea opŃiuni. – testarea unui produs turistic. Ele se justifică atunci când informaŃia care urmează să fie difuzată jurnaliştilor este în strânsă legătură cu o anumită locaŃie (fabrică. o călătorie pentru presă poate viza: – trecerea în revistă a unor facilităŃi (sucursale) ale organizaŃiei situate la distanŃă relativ mare faŃă de sediul principal. Călătoriile pentru presă (media trips) sunt destul de asemănătoare cu vizitele la sediul organizaŃiei. şantier. cât şi cu locaŃiile care urmează să fie vizitate sau au fost deja trecute în revistă.m. – deschiderea sau finalizarea unei investiŃii aflate la distanŃă faŃă de sediu. în cazul unei călătorii pentru presă va trebui să rezolvaŃi chestiuni ca: – stabilirea unui orar general al deplasării şi a momentelor de interes pentru jurnalişti. – cazarea şi masa jurnaliştilor. – procurarea unor mijloace de transport suficiente şi de calitate. – cerinŃe specifice ale jurnaliştilor (de exemplu. un anumit regim alimentar sau posibilitatea de a continua un tratament medical).a.a. – necesarul de spaŃii de parcare.– eventualitatea închirierii unor servicii (catering. a unor corturi.d. loc de producere a unui anumit produs. ora prezumată pentru sosire. pauze pe traseu. numai că va trebui să planificaŃi acoperirea unei arii geografice ceva mai întinse decât în cazul vizitelor. În esenŃă. Concret. comercializare de produse alimentare şi nealimentare etc. gustări şi răcoritoare care pot fi distribuite pe durata acestor pauze.

Vizita la redacŃie
Vizita la redacŃie are destul de multe asemănări cu conferinŃa de presă. Deosebirea principală constă în locul unde se desfăşoară aceasta: sediul unei redacŃii sau o altă locaŃie situată în afara organizaŃiei (o locaŃie închiriată). De asemenea, de multe ori este vorba de o succesiune de vizite în mai multe redacŃii, aparŃinând mai ales unor publicaŃii (posturi) locale, cu scopul de a prezenta o organizaŃie sau o persoană, de a promova un produs sau o idee, o doctrină, o strategie, un concept; pe lângă acestea, vizita la redacŃie mai poate fi utilizată la instalarea în funcŃie a unui nou conducător al unei organizaŃii de interes pentru opinia publică, la înfiinŃarea unei organizaŃii noi etc. Atunci când vorbim generic despre tehnica „vizitei la redacŃie” cuprindem, în realitate, două tipuri de acŃiuni, care au însă acelaşi scop, aceleaşi caracteristici şi acelaşi algoritm de organizare: sunt, în fond, un fel de conferinŃe de presă itinerante. Concret, poate fi vorba de stabilirea unei echipe reprezentative pentru organizaŃie care să efectueze vizite în diferite sedii ale redacŃiilor, judicios alese astfel încât să asigure un echilibru cât mai bun din toate punctele de vedere: mass-media scrise şi audiovizuale; mass-media de informare generală şi publicaŃii (posturi) specializate; mass-media cu orientări politice diferite ş.a.m.d. O altă modalitate este aceea de a pregăti un „turneu” al echipei respective în diferite localităŃi unde organizaŃia are interesul să-şi mediatizeze realizările sau produsele; reprezentanŃii mass-media locale sunt invitaŃi în spaŃii aparŃinând sucursalelor organizaŃiei sau în spaŃii închiriate, unde vor interacŃiona cu membrii echipei organizaŃiei într-un mod asemănător cu desfăşurarea unei conferinŃe de presă. Vizita la redacŃie este prilejuită de evenimente importante şi complexe. Ea urmăreşte realizarea unei înŃelegeri şi apropieri reciproce între organizaŃia respectivă şi mass-media, precum şi furnizarea de informaŃii de substanŃă despre rolul şi misiunile organizaŃiei. Dumneavoastră, ca specialist în relaŃii publice, sunteŃi cel care face demersurile necesare şi medierea între conducerea redacŃiei (redacŃiilor) şi conducerea organizaŃiei dumneavoastră pentru planificarea vizitei. De asemenea, va trebui să faceŃi parte din echipa care va efectua vizita la redacŃie, acordând coechipierilor dumneavoastră asistenŃă de specialitate. Pe timpul vizitei, membrii echipei sosite la redacŃie răspund întrebărilor formulate de stafful redacŃional. În formularea răspunsurilor, trebuie să se Ńină seama că toate informaŃiile furnizate pot apărea în presă cu atribuire directă. Răspunsurile date de echipa sosită în vizită sunt completate, de obicei, cu oferirea unor dosare de presă, care să faciliteze documentarea de fond a jurnaliştilor din redacŃia vizitată cu privire la organizaŃia respectivă. În planificarea şi organizarea vizitelor la redacŃii, trebuie să evitaŃi cu stricteŃe crearea unor relaŃii preferenŃiale cu anumite mass-media, deoarece în acest caz organizaŃia dumneavoastră va fi percepută ca având o poziŃie partizană în competiŃia din lumea presei.
109

Trăsături specifice ale radioului
Radioul se caracterizează prin viteză şi mobilitate (Wilcox, 1992, 281): relatări în timp real, anunŃuri instantanee etc. În cazul radioului, mesajul poate fi pus în undă imediat, fără pregătiri tehnice prealabil care să consume timp, aşa cum se întâmplă, de exemplu, cu materialele tipărite. De asemenea, reporterii de radio sunt mult mai mobili, ei trebuind să transporte cu ei instrumente tehnice puŃine şi de mici dimensiuni, spre deosebire de reporterii de televiziune; în plus, ei pot aborda şi locaŃii care sunt inaccesibile celor din televiziune. Mai mult decât atât, condiŃiile tehnice din prezent fac posibilă relatarea chiar de către participanŃi a unor evenimente în curs de desfăşurare în locuri unde nu există reporteri radio: relatări de la faŃa locului, semnalarea unor blocaje în trafic, starea actuală a vremii în diferite regiuni etc. De regulă, un post de radio încearcă să realizeze un echilibru cât mai bun între relatarea de ştiri factuale şi furnizarea de divertisment. Astfel, în relaŃia cu posturile de radio, va trebui să vă orientaŃi atât către difuzarea de informaŃii din categoria hard news, care vor fi puse în undă în buletinele de ştiri, cât şi către furnizarea de materiale din categoria soft news (spoturi scurte despre organizaŃia dumneavoastră, întrebări în cadrul unor concursuri radiofonice ş.a.m.d.). Dacă presa scrisă şi imaginea (fie ea cinematografică, fotografică sau de televiziune) se adresează văzului, radioul se adresează simŃului auditiv, iar de aici decurg o serie de elemente specifice cu privire la modul de formulare a propriului mesaj. Mai mult, majoritatea posturilor de radio acordă întâietate câştigării interesului pe care li-l acordă ascultătorii, nu stigmatizării vreunui intervievat anume (Bland, 1998, 144); acest fapt nu trebuie privit neapărat ca pe un avantaj pentru intervievat: pe de o parte, într-adevăr, intervievatul va beneficia de un tratament corect din punct de vedere profesional; pe de cealaltă parte însă, pregătirea şi susŃinerea unei prezenŃe la radio necesită mai multă atenŃie şi mai multă concentrare, deoarece intervievatul nu va mai putea beneficia de aplicarea unor scheme simple, de tipul întrebare-replică, ca în cazul unui interviu nu tocmai amabil. În plus, studiourile de radio sunt, în marea majoritate a cazurilor, mai puŃin spaŃioase decât cele de televiziune, iar aglomerarea instalaŃiilor şi ustensilelor din studio poate crea mai mult disconfort, poate solicita mai mult atenŃia decât în cazul prestaŃiilor din platourile de televiziune. Pentru a avea impact la ascultători, un mesaj trebuie să răspundă „regulii celor şase C”, adică să fie: – clar: un mesaj clar este înŃeles de prima dată; – concis: mesajul nu trebuie să constituie o risipă a timpului ascultătorului, ci să conŃină doar cuvintele necesare, cele care exprimă esenŃa mesajului; frazele trebuie să fie scurte, atât spre beneficiul ascultătorului – care va înŃelege mai uşor semnificaŃia mesajului ce i se transmite – cât şi al intervievatului, deoarece un bun reporter de radio nu-i va lăsa mai
110

mult de 15-20 de secunde pentru a răspunde la o întrebare şi a accentua mesajele pe care le-a pregătit; – conversaŃional: cuvintele utilizate trebuie să facă parte din fondul lexical comun omului obişnuit, astfel încât cei mai mulŃi dintre ascultători să poată înŃelege despre ce este vorba. O prestaŃie reuşită la radio este aceea care, în locul utilizării unei mari varietăŃi de termeni tehnici şi specializaŃi sau a unor concepte extrem de sofisticate, apelează la exemplificări, analogii, citate, cifre sau chiar elemente anecdotice familiare, accesibile ascultătorului; – complet: conform regulii jurnalistice binecunoscute, mesajul radiofonic trebuie şi el să răspundă întrebărilor Cine? Ce? Unde? Când? Cum? De ce?. În cazul radioului, trebuie menŃionat că, de obicei, mesajele (ştirile etc.) încep cu răspunsul la întrebarea Ce?; – curent (actual): informaŃia conŃinută în mesaj trebuie să fie actuală, mai ales în cazul radioului, care lucrează practic în timp real. InformaŃiile de acum câteva ore nu mai sunt actualitate pentru radio, ci istorie; – corect: atunci când un mesaj îndeplineşte cerinŃele deja enumerate şi când, în plus, informaŃiile difuzate sunt verificate temeinic din punctul de vedere al acurateŃei, se poate afirma că el este corect. Participarea la o emisiune de radio poate îmbrăca diferite forme (Bland, 1998, 147):
– faŃă-în-faŃă: reporterul şi intervievatul sunt împreună în acelaşi studio sau în acelaşi spaŃiu

(cameră, spaŃiu deschis etc.);
– panel: o discuŃie între mai multe persoane, moderată de un reporter şi axată pe o anumită

temă. ParticipanŃii sunt familiarizaŃi cu tema sau pot fi chiar experŃi în acel domeniu. Ei pot să-şi exprime acordul sau dezacordul cu privire la aserŃiunile celorlalŃi. Dificultatea acestui tip de întâlniri constă în faptul că nu există o ordine prestabilită a intervenŃiilor, fapt care duce frecvent la situaŃii stânjenitoare în care participanŃii încearcă să câştige supremaŃia acoperindu-se sonor unii pe alŃii;
– interviu de la distanŃă: reporterul se află în studioul de radio, în timp ce intervievatul se

află în alt studio (încăpere), situat în cele mai multe cazuri la distanŃă mare de primul. Intervievatul poate resimŃi din plin disconfortul creat de senzaŃia că „vorbeşte singur”, această senzaŃie putând fi atenuată dacă îşi va imagina că vorbeşte cu cineva la telefon;
– interviu telefonic: oferă intervievatului avantajul de a se afla „pe propriul său teritoriu”, în

mediul său, fie acasă, fie la birou. Totuşi, sunt necesare unele precauŃii pentru ca interviul să nu fie întrerupt: acasă, intervievatul va trebui să se asigure că în camera sa nu va intra altcineva pe timpul interviului, că nu vor suna alte telefoane sau că nu se vor produce alte
111

asemenea evenimente care s-ar putea interfera într-un mod neplăcut cu interviul; la birou, înainte de a da curs interviului, intervievatul trebuie să se asigure că altcineva îi va prelua sarcinile (va răspunde la telefon, va prelua clienŃii etc.). dacă, pe timpul interviului telefonic, în apropiere există un aparat de radio care funcŃionează chiar pe frecvenŃa postului respectiv, acesta va trebui oprit, pentru a nu produce interferenŃe neplăcute şi efecte de microfonie. Persoana care urmează să reprezinte organizaŃia într-o emisiune de radio trebuie să aibă întradevăr o voce „radiofonică”, adică să aibă un timbru al vocii plăcut şi cald, pronunŃia să fie clară, iar ritmul vorbirii să fie adecvat mesajului. Vorbitorul trebuie să-şi imagineze că vorbeşte cu cineva anume, cu o persoană din public, nu că se adresează unei mase impersonale. În pregătirea pentru participarea unui vorbitor din organizaŃia dumneavoastră la o discuŃie într-un studio de radio, trebuie să-l faceŃi să fie conştient de prezenŃa unui microfon pe timpul emisiunii. Aceasta înseamnă, în primul rând, că el va trebui să abordeze o atitudine on-the-record pe tot parcursul participării sale; în al doilea rând, trebuie să conştientizeze importanŃa tehnică a microfonului din faŃa sa: schimbarea distanŃei sau poziŃiei faŃă de microfon pe timpul emisiunii va afecta calitatea prestaŃiei sale verbale; din acest motiv, poziŃia faŃă de microfon trebuie să rămână pe cât se poate aceeaşi, la fel ca şi volumul vocii, care trebuie să se încadreze în limitele pentru care a fost reglat microfonul înainte de emisiune, pe timpul testului de voce. Vorbitorul trebuie să fie conştient în permanenŃă şi de importanŃa dicŃiei: el trebuie să vorbească distinct şi clar, fără a trunchia cuvintele. În studioul de radio, vorbitorul poate profita de avantajul utilizării notelor scrise, cu condiŃia să nu exagereze cu cititul după notiŃe, care duce inevitabil la uniformizarea tonului prezentării, şi să fie atent la manevrarea foilor de hârtie, pentru a nu produce foşnete şi zgomote care să altereze mesajul verbal sau să-i permită ascultătorului să sesizeze prezenŃa însemnărilor scrise. La fel ca şi în cazul altor tehnici de relaŃii publice, va trebui să pregătiŃi câteva mesaje-cheie (de obicei, 2-3 mesaje sunt suficiente) pe care vorbitorul să încerce să le promoveze pe timpul prezenŃei sale la radio. Există situaŃii în care vorbitorul va avea ocazia de a citi în studioul de radio un text pregătit dinainte: fie că este vorba de înregistrarea unui material care va fi apoi editat şi prezentat pe post, fie că este vorba de prezentarea în direct a materialului întocmit. În acest caz, va trebui să vă implicaŃi în pregătirea textului care va fi prezentat, respectând următoarele cerinŃe:
– textul trebuie să atragă atenŃia mai ales prin sonoritatea sa, nu neapărat prin stilistica scrii-

turii;
– trebuie să evitaŃi construcŃiile lingvistice greoaie, care vor crea prezentatorului dificultăŃi

de dicŃie;
112

1992. iar în încheiere. spre deosebire de regulile care se aplică în cazul materialelor pentru presa scrisă. sursa va fi anunŃată înaintea citatului. pentru a da posibilitatea celor care nu au fost atenŃi de la bun început să cunoască. – inflexiuni ale vorbirii: acestea dau posibilitatea de a accentua. – dacă se folosesc atribuiri. el va fi scris pe o singură faŃă a foilor de hârtie. în scopul sublinierii unor cuvinte-cheie sau a unor idei importante (Barry McLoughlin Associates. lucru pe care îl poate face în situaŃia mesajelor preînregistrate.– în cazul cuvintelor (numelor. – textul trebuie să fie scris cu caractere uşor de citit (Times New Roman. specificarea ei se poate limita doar la funcŃia autorului citatului şi la organizaŃia căreia el îi aparŃine.zisă. cât şi după acesta. urmează apoi relatarea propriu. ele oferă posibilitatea de a evita monotonia vorbirii. – regula piramidei inversate. 113 .5 rânduri. DistanŃa dintre rânduri trebuie să fie de cel puŃin 1. cu un corp de literă suficient de mare pentru a permite citirea uşoară. evitând elementele redundante. care ar putea afecta negativ prestaŃia radiofonică. de a reliefa anumite cuvinte- cheie sau anumite idei importante. Dacă textul depăşeşte dimensiunile unei singure pagini. atât înaintea redării citatului. totuşi. Spre deosebire de presa scrisă. de la cine provine acea afirmaŃie. pentru a-l ajuta pe prezentator: în cazul în care textul este prezentat în direct. de asemenea. fără eforturi. îi va deranja pe ascultători. atunci va trebui să vă interesaŃi care sunt standardele postului respectiv în pregătirea textelor pentru radio şi să vă conformaŃi acestora. Crainicii de radio mai utilizează şi procedeul dublei menŃionări a sursei. în cazul radioului pot fi utilizate unele elemente de paralimbaj. cunoaşte o nuanŃare în cazul mesajelor radiofonice: deoarece ascultătorul nu are posibilitatea să revină asupra mesajului. asupra relatării care urmează şi asupra elementelor ei cele mai importante. 90): – variaŃii ale ritmului vorbirii: păstrarea aceluiaşi ritm al vorbirii. denumirilor) străine este bine să specificaŃi în paranteză şi pronunŃia fonetică a acestora. Dacă textul va fi citit de către angajaŃii studioului (crainici). de exemplu). Atunci când sursa nu este o persoană cu mare notorietate publică. astfel încât foile să poată fi mânuite cu uşurinŃă în studio. se recapitulează foarte sumar subiectul. cel care îl rosteşte nu mai are posibilitatea să reia frazele rostite incorect. care poate fi aplicată cu succes în redactarea materialelor scri- se. fie că el este prea alert sau prea lent. în introducere. ca în situaŃia unui mesaj scris. el va trebui „avertizat” în prealabil.

Recomandările de mai sus sunt valabile şi în cazul pregătirii pentru apariŃii televizate. În general. „mda” ş. De asemenea. Pentru a obŃine acest rezultat. care dau impresia că v-aŃi epuizat resursele fizice. precum şi pentru oamenii politici independenŃi. prietenos. multe dintre mesajele potrivite pentru televiziune pot fi difuzate cu succes şi la radio. vizibilităŃii şi credibilităŃii organizaŃiei: aniversări.d. acŃiuni de responsabilitate socială corporatistă. nu într-o ceartă. reuniuni de afaceri sau profesionale. un mod eficace de a-şi crea sau consolida o imagine pozitivă într-o comunitate îl reprezintă discursurile. ci şi 114 . măsurat. să creaŃi ascultătorului percepŃia că sun- teŃi o persoană modestă.). Prin urmare.. În măsura în care vor reuşi să capteze atenŃia şi să atragă simpatia publicului. De altfel. în timp ce vorbiŃi la radio. atrăgând involuntar atenŃia ascultătorului. defensiv. de asemenea. festivităŃi de premiere. evitaŃi încercările excesive de a fi pe placul celor din studio şi al celor care vă ascultă: întotdeauna ce-i prea mult strică. lansări de produse sau de campanii. – energie: ascultătorii trebuie să perceapă vitalitatea şi energia aserŃiunilor pe care le faceŃi la radio. iar dorinŃa de a fi amabil cu orice preŃ poate crea impresia contrară celei pe care o doriŃi. – ton: un ton plin de încredere sporeşte şansele mesajului radiofonic de a fi receptat cores- punzător..– pauze: utilizarea pauzelor înaintea rostirii unor cuvinte sau expresii-cheie sau după rostirea acestora ajută la accentuarea importanŃei acelui cuvânt (expresii).. evitaŃi pe cât posibil interjecŃiile care trădează nesiguranŃă („ăăă”. Pentru politicieni orice eveniment public poate constitui o oportunitate pentru un discurs. „păi”. să vorbiŃi ca şi cum aŃi fi angajat într-un dialog amical cu cineva. evitaŃi să apăreŃi ca fiind arogant. deschisă. calmă şi prietenoasă. Discursuri Pentru toate organizaŃiile în general. finalizarea unor proiecte. dar în special pentru organizaŃiile politice. discursurile vor avea o contribuŃie substanŃială la făurirea unei imagini pozitive a oratorului sau a organizaŃiei pe care o reprezintă acesta. alocuŃiunile rostite cu diferite ocazii. evitaŃi scăderile de volum la sfârşitul frazelor. trebuie să adoptaŃi în vorbire un stil calm. pozitivă şi încrezătoare în sine. discursurile oamenilor politici sau ale preşedinŃilor de corporaŃii sunt pregătite de specialişti în relaŃii publice. ostil. rezonabilă. sărbători religioase sau laice etc.a. care acordă atenŃie nu numai textului propriu-zis. evenimente din viaŃa unor membri ai organizaŃiei. negativ.m. – atitudine: încercaŃi ca. prelegerile. dar sunt suficiente ocazii şi pentru reprezentanŃii altor tipuri de organizaŃii care pot fi fructificate în scopul consolidării reputaŃiei.

ci are o vechime de peste 2500 de ani. fără a avea posibilitatea să angajeze un avocat de profesie. De exemplu. precum şi lucrări pe această temă. în cele mai multe cazuri. rolul dumneavoastră ca specialist în relaŃii publice va fi unul „din umbră”. constând în redactarea discursului. unde a cunoscut o perioadă de adevărată înflorire. pregătirea prealabilă şi repetiŃia sunt neapărat necesare. specialişti în retorică. Prin urmare. mimarea naturaleŃei şi a spontaneităŃii. 1998. logică. adică „ştiinŃa şi arta de a convinge”. În acea perioadă. 235). pregătirea materialelor auxiliare şi. De atunci şi până în prezent. diplomaŃie etc. acest lucru s-a întâmplat doar odată cu acea perioadă de efervescenŃă culturală cunoscută sub denumirea de Renaştere. bineînŃeles. După cum am avertizat chiar de la început. pregătirea celui care va prezenta discursul.). Evul Mediu n-a adus prea multe dezvoltări calitative studiului comunicării interumane. Această posibilitate de a comunica într-un mod convingător a fost denumită retorică. comunicarea persuasivă – în particular. calităŃile cerute unei comunicări convingătoare erau la mare preŃ. Prin urmare. comunicarea orală. stilistică. deoarece facilitau apărarea într-o măsură mai mare sau mai mică a intereselor proprii. indiferent dacă el era acuzat sau acuzator (Prutianu. dintre care cea mai cunoscută este „Retorica” lui Aristotel.modului în care acesta va fi livrat publicului (crearea unor momente de captare a atenŃiei. pentru cei mai puŃin talentaŃi în această privinŃă. nu în ultimul rând. cu cinci secole înainte de Hristos. deci. sinonim cu oratoria. mai ales în domeniul juridic şi cel politic. câştigarea sprijinului unei comunităŃi cu ajutorul elocinŃei orale nu este o descoperire nouă. al cărui nume a devenit. practic. precum şi afirmarea profesională sau publică. utilizarea limbajului non-verbal etc. Captarea simpatiei. Printre cerinŃele vieŃii democratice se număra şi aceea ca fiecare cetăŃean să-şi pledeze singur orice cauză în procese. ImportanŃa ei devenea din ce în ce mai mare. la care ne referim în acest caz – a constituit în permanenŃă un obiect de studiu pentru cercetători din cele mai diverse domenii (psihologie. statele-cetăŃi ale Greciei antice treceau de la regimurile tiranice la cele democratice. marketing. înŃelegerii. de cele mai multe ori. dumneavoastră vă va reveni responsabilitatea întocmirii şi pregătirii discursurilor care urmează să fie prezentate în diferi- 115 . unul dintre marii teoreticieni şi practicieni ai timpului.). semiotică. Au apărut. sociologie. jovialitatea. lingvistică. Arta comunicării convingătoare a trecut apoi de la vechii greci în cultura Romei antice. Chiar şi pentru cei care au un talent nativ de a vorbi în public este necesară o pregătire judicioasă pentru livrarea unui discurs care să producă rezultatele aşteptate. bunăvoinŃei şi. buna planificare. este foarte cunoscută figura lui Cicero. fizică.

a.com/index. obiectiv. interesele. – prezentarea propriu-zisă. – persuasiv (conferinŃe dedicate vânzării unor produse. în etapa planificării acestuia va trebui să încercaŃi să obŃineŃi unele informaŃii preliminare despre: – auditoriul care va fi prezent: care sunt motivaŃiile sale? De ce se află acele persoane împreună? Ce subiect ar putea prezenta interes pentru ele? Cât de bine cunosc ele tema pe care intenŃionaŃi s-o abordaŃi? Ce afirmaŃii ar putea să-i deranjeze sau să-i ofenseze pe ascultători? Pentru stabilirea corectă a temei şi a modului de prezentare. un discurs rostit la o întrunire aniversară va fi mai informal. mitinguri electorale ş.).d.html 116 . nivelul lor economic. Ea va avea o influenŃă mare nu numai asupra temei şi conŃinutului discursului.speechtips. 30 Algoritm propus în website-ul organizaŃiei SpeechTips. activitate electorală. va trebui în primul rând să încerce să câştige încrederea şi adeziunea acestuia. – scrierea acestuia.m. la menŃionarea numelor unor angajaŃi. accesat la 4 iunie 2007 la adresa http://www. întâlnire neoficială. atitudinile şi credinŃele lor.com.). apartenenŃa la anumite grupuri sau publicuri. Iar pentru buna întocmire a unui discurs ar trebui să urmaŃi un algoritm constând în trei paşi30: – planificarea discursului. – ocazia cu care se desfăşoară manifestarea (sărbătoare. dar şi asupra duratei lui şi a tonului pe care îl va adopta oratorul.a. congrese ştiinŃifice etc. primirea unor musafiri la o întrunire ş. să facă ascultătorii după audierea acestui discurs? Scopul poate fi31: – informativ (prezentări susŃinute la seminarii. veŃi stabili conŃinutul discursului şi modul cum va fi el prezentat.te ocazii de către reprezentanŃii organizaŃiei. ocupaŃiile membrilor săi. – social (divertisment. dacă va trebui să vorbească unui public necunoscut. pe când un discurs prezentat la o întrunire de afaceri va trebui să fie foarte informativ. structura de vârstă şi pe sexe. poate apela la reamintirea unor momente familiare tuturor ascultătorilor. mai sunt utile şi date referitoare la mărimea auditoriului. nivelul de educaŃie. mai emoŃional. întâlnire de afaceri etc. să simtă. în funcŃie de caracteristicile acestuia. De exemplu. Atunci când este vorba despre un discurs pe care directorul îl prezintă membrilor companiei. În schimb. mai spumos. reuniune cu caracter festiv sau ceremonial. Pentru stabilirea celei mai adecvate metode de livrare a discursului. Cunoaşterea auditoriului este importantă deoarece.).). el poate adopta un ton informal. sprijinirea unei anumite acŃiuni. precis. – scopul discursului: ce aŃi vrea să gândească.

invers. De aceea. odată aleasă tema cu care credeŃi că veŃi capta interesul auditoriului. uneori vorbitorul poate aborda şi două teme în cadrul aceluiaşi discurs. astfel încât să ŃineŃi seama atât de interesele auditoriului şi de importanŃa pe care o acordă subiectului. înainte de masă. ordinea vorbitorilor (dacă sunt mai multe discursuri de prezentat). să rezistaŃi tentaŃiei de a vă referi la alte teme decât cea pe care v-aŃi stabilit-o. atunci când scrieŃi un discurs pentru un coleg (şef) al dumneavoastră. o prea mare lentoare provoacă plictiseală sau chiar somnolenŃă” (Ferréol. […] Un debit prea precipitat riscă să fie interpretat ca un semn de agitaŃie sau de nervozitate şi. înfăŃişarea. mărimea şi configuraŃia sălii. de aceea trebuie să vă gândiŃi la prezenŃa. auditoriul poate fi plăcut impresionat sau iritat de sunetul sau de volumul vocii voastre. fiind vorba despre un coleg sau un şef al dumneavoastră. – utilizarea unor cuvinte-cheie pe parcursul discursului. când atenŃia auditoriului este mai activă. va trebui să aveŃi grijă să nu vă îndepărtaŃi de ea. „chiar înainte de a înŃelege sensul discursului. iluminare etc. cuvinte care să-i readucă ascultătorului în atenŃie tema abordată. de personalitatea celui care îl va prezenta. Redactarea unui discurs depinde. cunoaşteŃi suficiente lucruri despre el care să vă permită o bună planificare a alocuŃiunii în cauză. Tema discursului trebuie menŃinută în atenŃia audienŃei prin cel puŃin două procedee: – reamintirea ei periodică (în special în cazul discursurilor mai lungi). […] Bâlbâielile sau ă-urile repetate reprezintă un alt handicap. Publicul va aprecia faptul că abordaŃi subiectul pe care l-aŃi anunŃat. 154).absolutewrite. veŃi proceda la alegerea temei discursului. În funcŃie de aceşti factori. este bine ca asemenea întâlniri să se desfăşoare în prima parte a zilei.– locul de desfăşurare: localizarea precisă. cât şi de interesele vorbitorului în provocarea anumitor reacŃii ale opiniei publice. – timpul desfăşurării: data şi ora începerii activităŃii. existenŃa microfoanelor şi a aparaturii de prezentare a unor materiale ilustrative. astfel încât să cunoaşteŃi atuurile pe care puteŃi conta. De exemplu. De regulă. 117 . 2007.htm şi accesat la 9 decembrie 2006.com/specialty_writing/writing_speeches. Este de presupus că. Totuşi. modul de a vorbi şi alte asemenea caracteristici ale lui. dar tratarea unei singure teme este varianta cea mai recomandată. – persoana care va prezenta discursul. Writing Speeches That Magnetize Audiences. articol publicat la adresa http://www.. este bine să mai treceŃi o dată în revistă însuşirile prezentatorului. Prima impresie pe care vorbitorul o va produce publicului său cu greu mai poate fi schimbată. va trebui să cunoaş- 31 Michael Meanwell. fără a ieşi din limitele lui. durata preconizată a discursului. în primul rând. În etapa scrierii discursului.

toate aceste metode care evită citirea unui material scris în întregime au avantajul de a permite un plus de spontaneitate.teŃi cât se poate de bine personalitatea acestuia. În al doilea rând. care necesită parcurgerea în prealabil a unei bibliografii despre tema aleasă şi se bazează pe experienŃa oratorică a persoanei care prezintă. cu construcŃii frazale mai simple. cu propoziŃii mai scurte. contactul vizual cu audienŃa este dificil de realizat. a argumentelor. domeniul său de expertiză. pregătirea discursului depinde şi de metoda de prezentare ce urmează să fie adoptată: – metoda prezentării unui material scris. poate duce la pierderea controlului asupra timpului alocat pentru prezentarea discursului. mai puŃin formal. deoarece. De aceea. care atenuează efortul de memorare cerut de aceasta. accesat la 9 decembrie 2006. în plus. 32 Articolul Speeches. Prin urmare. cel care prezintă un discurs îşi invită ascultătorii la trei tipuri de reacŃii32: – să reacŃioneze emoŃional..edu/depts/wcweb/handouts/speeches. – metoda conversaŃională. de asemenea. are avantajul că poate capta auditoriul. constă în memorarea unei scheme scrise. – metoda prezentării după notiŃe constituie o variantă a celei precedente. în cazul discursului rostit ascultătorul nu are această şansă. – să acŃioneze într-un anume fel. cuvintelor-cheie etc. dar aceste avantaje pot fi anihilate sau diminuate de o prezentare monotonă. 118 .html. va trebui să acordaŃi atenŃie stilului în care veŃi redacta discursul. scrieŃi textul discursului având în permanenŃă conştiinŃa faptului că acel text va fi rostit. nu înmânat audienŃei pentru a fi citit pe îndelete. În această etapă trebuie să vă gândiŃi şi la răspunsul pe care doriŃi să-l primiŃi de la audienŃă.unc. mediul său cotidian. nu înmânat spre citire. are avantajele preciziei şi organizării judicioase. discursul va trebui redactat într-un stil mai apropiat de oralitate. fapt care va influenŃa negativ succesul discursului. În fine. dacă în situaŃia citirii unui text cititorul are posibilitatea să se oprească mai îndelung sau să revină asupra unei idei. însă ele sunt mai susceptibile de a rata încadrarea în intervalul de timp propus. În general. deoarece acesta urmează să fie rostit. există însă riscul ca vorbitorul să cadă în capcana „recitării” discursului pe care l-a tot exersat în prealabil. fapt care va afecta naturaleŃea prezentării. felul său de a vorbi etc. frazelor de legătură. combină avantajele metodelor scrisă şi conversaŃională. – metoda memorizării. la adresa http://www. dar nu este recomandată persoanelor fără o experienŃă oratorică solidă. – să reflecteze asupra subiectului.

totuşi. conform principiului „Niciodată nu ai o a doua şansă pentru a produce o primă impresie”. cea specifică temei alese pentru discurs. acest obiectiv se poate realiza prin mai multe metode: referirea la importanŃa subiectului (avertizarea auditoriului asupra faptului că ceea ce urmează este interesant sau este important pentru membrii săi ori este ceea ce ei îşi doresc). lipsită de spirit. ca şi încheierea. chiar dacă conŃinutul lui va fi bun. care pot stimula interesul auditorilor). deoarece ea trebuie să-l capteze pe ascultător. modul în care auditoriul va primi introducerea va fi decisiv pentru restul discursului: o introducere concisă. întrebări la care să nu se poată răspunde printr-un simplu “da” sau “nu”). formularea unei fraze de început care să atragă atenŃia auditoriului (aceasta trebuie. prezentarea unor statistici şocante ş. astfel încât ea să se întipărească cu uşurinŃă în memoria ascultătorilor (cel puŃin în memoria de scurtă durată). vorbitorul trebuie să urmărească trei obiective: – captarea atenŃiei auditoriului. fotografii. suficiente). În această secŃiune a discursului. cât mai concis şi utilizând un limbaj accesibil auditoriului. prezentări pe computer etc. va trebui să mai accentuaŃi uneori asupra temei pe care aŃi ales-o. care poate înŃelege mai uşor ceea ce i se comunică. este o parte dificilă a discursului. utilizarea unei anecdote sau a unei caricaturi (acestea trebuie însă astfel alese încât să aibă legătură logică cu subiectul şi să nu lezeze gustul auditoriului). scriitura. În funcŃie de compoziŃia auditoriului şi de organizarea generală a discursului. organizarea discursului se poate face după următoarea schemă generală: – introducere. cât şi pentru vorbitor. să evite extremele sau dramatismul excesiv). îi va face pe ascultători să aprecieze capacitatea analitică. În principiu.a. astfel încât aceasta să poată fi reŃinută cu uşurinŃă. bine scrisă şi livrată publicului.m. care nu trebuie să fie prea lungă (30-120 de secunde sunt. utilizarea unui citat sugestiv. să-l scoată din mediul său cotidian şi să-l transpună într-o altă lume. grafice. de obicei. Pe de altă parte. care este familiar auditoriului şi îi inspiră respect.Organizarea sistematică a discursului este benefică atât pentru auditoriu. care îşi poate prezenta ideile după o schemă logică. o introducere deplasată. formularea unei întrebări retorice (o întrebare sau câteva întrebări care să-i stimuleze pe ascultători să reflecteze asupra subiectului. plictisitoare garantează eşecul unui discurs. – comunicarea temei: se comunică tema discursului..d. concepŃia şi argumentarea discursului. utilizarea unor materiale ilustrative (scheme. modul în care este el prezentat. 119 . Pe parcursul discursului. Introducerea.

În cadrul cuprinsului. Este partea cea mai consistentă a discursului. un exces de cifre statistice. Ńinut cont că nu orice cifră reprezintă o dată statistică. Ele au un oarecare grad de incertitudine. Este indicat ca prezentarea statisticilor să fie completată cu menŃionarea sursei acestora. precum şi fixarea suplimentară a ascultătorilor asupra temei. constituind o evaluare a acestuia. deoarece cei doi termeni ai comparaŃiei au. pentru a le da astfel credibilitate. De aceea. Pe de altă parte. tema discursului poate fi abordată din perspective diferite. Prin motivare se intenŃionează câştigarea simpatiei şi stimularea interesului auditoriului. – ilustraŃii: exemple detaliate în sprijinul unei idei sau al unei afirmaŃii. apoi dezvoltate prin utilizarea materialului ajutător: – explicaŃii: expuneri simple. totuşi. numeroase variabile care pot evolua diferit faŃă de aşteptări. trebuie să se Ńină seama de faptul că utilizarea unei motivări excesive duce la scăderea atenŃiei publicului. Acestea nu trebuie să fie prea lungi sau prea abstracte pentru auditoriul dat. – statistici: cifre ce ilustrează numeric un fapt sau evoluŃia unui proces.– motivarea temei: prezentarea raŃiunilor pentru care vorbitorul a considerat necesară alegerea temei respective. interese şi fundament cultural ca ale auditoriului. Aceste idei trebuie formulate concis şi accesibil. pentru cuprinsul discursului se stabilesc două-trei idei principale care dezvoltă tema aleasă. poate determina apariŃia plictiselii celor care ascultă. – analogii sau comparaŃii: similitudini între un lucru deja cunoscut şi un altul necunoscut. la fel ca şi tema din introducere. Trebuie. de obicei. în cuprins. de aceea ea trebuie organizată astfel încât să fie cât mai accesibilă audienŃei. În acest stadiu. – cuprins. chiar dacă acestea sunt semnificative pentru tema aleasă. Ele pot fi factuale sau ipotetice. de asemenea. – exemplificări specifice: forme concentrate de ilustraŃii factuale (exemple nedetaliate). concise. Sursa mărturiei trebuie să aibă credibilitate în faŃa auditoriului dat. ideile principale pot fi selectate şi aranjate în câteva moduri: 120 . care au efectul scontat dacă urmează după un exemplu detaliat. Cele mai bune mărturii sunt cele ale persoanelor cu aceleaşi caracteristici. – mărturii: afirmaŃii ale altor persoane în legătură cu subiectul expus.

PuteŃi face diferenŃa dintre convingere şi manipulare apelând la o schemă simplă (Ferréol. – încheiere: această parte reprezintă ultima şansă a vorbitorului de a avea un cuvânt greu de spus despre subiectul ales. – de la cauză la efect: se utilizează în cazul evenimentelor care sunt legate între ele prin relaŃii cauzale. de a oferi ascultătorului o nouă viziune asupra unei chestiuni.– în ordine cronologică: se începe cu o anumită dată sau perioadă faŃă de care expunerea merge înainte sau înapoi în mod liniar. să rezistaŃi tentaŃiei şi să alegeŃi acele două-trei idei cu adevărat importante pentru audienŃă. în general. abordarea ei detaliată din diferite unghiuri. totuşi. a simbolurilor şi sentimentelor A MANIPULA A CONVINGE De multe ori. în care se porneşte de la o problemă particulară şi se ajunge la o soluŃie generală. Va trebui. de a demonstra importanŃa ideilor prezentate. Această aranjare poate fi utilizată în orice fel de discurs. abordarea unei teme într-un discurs vi se va părea extrem de importantă pentru consolidarea reputaŃiei organizaŃiei dumneavoastră. nu numai pentru organizaŃie. 2007. nu să manipuleze ascultătorii. 1: A DEMONSTRA Apel la raŃionalitate şi la conştiinŃă Accentul pus pe fapte şi pe raŃionament. Este o metodă inductivă. cronologic. – în ordine logică: se formulează ideea. trebuie să ŃineŃi seama că el trebuie să convingă prin argumente logice. de a rezuma punctele importante ale temei. independent de relaŃia cu ceilalŃi A SUGERA Utilizarea afectivului şi a inconştientului Folosirea imaginilor. există riscul de a încerca tratarea exhaustivă a temei. Un discurs bine orga121 . în care se pleacă de la o formulare generală către o aplicaŃie particulară. a întregului discurs. încât nu vor fi înŃeles mare lucru despre ea în finalul discursului.m. ascultătorii vor putea recepta mai bine un discurs clar. În asemenea situaŃii. prezentarea unei multitudini de idei principale ş. simplu şi pe înŃelesul lor decât o tratare atât de completă a unei teme. În redactarea cuprinsului şi. – de la problemă la soluŃie: se începe cu descrierea problemei şi se continuă cu înfăŃişarea soluŃiei adoptate sau preconizate. Aceasta este o metodă deductivă. apoi se aduc probe în sprijinul ei.a. ea oferă vorbitorului şansa de a lăsa o impresie finală pozitivă.d. 173): Tabelul nr. indiferent de subiectul său.

De asemenea. cu alte cuvinte. expresii. deoarece ea presupune enunŃarea în introducere a temei. mai mult decât atât. deci.nizat şi prezentat poate fi compromis de o încheiere necorespunzătoare. fără nici un dubiu. Încheierea trebuie să accentueze din nou asupra scopurilor urmărite de vorbitor prin alegerea şi prezentarea acelui subiect. – de contrast: totuşi. fără însă a neglija mediul în care a fost introdus pe durata discursului. prezentarea implicaŃiilor mai largi ale temei abordate ş. mai rar. spre sfârşitul lui. Aceasta trebuie să sublinieze viguros mesajul de transmis. în care discursul va aborda ideile principale astfel încât. Încheierea trebuie să-l readucă pe ascultător în lumea sa cotidiană. specialiştii (Wilcox. ea poate consta în: un citat semnificativ. din contră. o invitaŃie la acŃiune sau la reflecŃie. se face prin elemente de legătură. dimpotrivă. în ordinea în care au fost ele analizate. precum şi dintre componentele lor. ele să-i conducă pe ascultători la tema acestuia. cu siguranŃă. uneori. pe de altă parte. dar. în contrast cu. Se repetă cele două-trei idei principale ale cuprinsului. vorbitorul trebuie să urmărească în încheiere următoarele aspecte importante: – reamintirea ideilor principale. în mod clar. Concluzia poate face legătură cu momentul de captare a atenŃiei din introducere. cu toate acestea. – o concluzie sintetică.a. se poate adopta şi o schemă inductivă. 1992. neîndoielnic. în afară de. De aceea. iarăşi. – reamintirea motivaŃiei. mai departe. ci într-o înlănŃuire armonioasă. Cel mai adesea. 122 . deoarece astfel ideile principale se pot întipări în memoria auditoriului. prezentarea unei soluŃii la o problemă. şi.d. apoi dezvoltarea ideilor principale ale acesteia. trecerea dintre ele. fraze. Pentru ca părŃile constitutive ale discursului să nu fie prezentate schematic. în ciuda. într-adevăr. Iată câteva exemple de cuvinte şi expresii de legătură: – adiŃionale: pe lângă acest fapt. – de accentuare: cu certitudine. aşadar. aceste elemente de legătură sunt cuvinte. De asemenea. deşi. de fapt. chiar cu riscul impresiei de stereotipie. din nou. în al doilea rând. pentru a menŃine şi a întări efectul introducerii şi al cuprinsului. este indicat ca ele să fie prezentate cu aproximativ aceleaşi cuvinte şi formulări ca şi în cuprins. lansarea unor întrebări care să-l invite pe ascultător să facă cercetări suplimentare asupra temei prezentate. desigur. apoi. dând astfel discursului un aspect circular.m. propoziŃii sau chiar. nu numai atât. 600) consideră această schemă ca fiind deductivă. Schema de organizare prezentată mai sus este frecvent utilizată. de altfel.

când vi se adresează o invitaŃie în acest sens sau când urmează să vă încadraŃi într-o succesiune de vorbitori. precum şi vizibile pentru întreaga audienŃă: un grafic prea complicat. astfel. anterior. mai târziu. pe lângă discursul în sine. deoarece. pentru a sesiza eventualele cuvinte sau construcŃii gramaticale care nu „sună bine” atunci când sunt rostite. dacă. durata discursului este specificată de către solicitanŃi. în concluzie. trebuie să ŃineŃi cont de faptul că. aici intervine. Pe lângă menŃiunile deja făcute cu privire la livrarea discursului. este bine ca oratorul să aibă pregătite câteva exemple (situaŃii. scheme. Ca reper în scrierea textului. va trebui să vă gândiŃi şi la unele pauze pentru accentuarea unor cuvinte-cheie. datorită. nu trebuie să scăpaŃi din vedere durata acestuia. filme. pentru un discurs de 20 de minute sunt necesare aproximativ 3000 de cuvinte. când scrieŃi textul discursului. Uneori. 605): grafice. durata poate fi de câteva minute (până la 10 minute). de. în timp ce. uneori. 1992. În fine. în etapa prezentării propriu-zise. în funcŃie de prilejul cu care va fi prezentat. apoi. din acest motiv. mai devreme. de aceea. care nu va putea fi înŃeles decât de către o mică parte a ascultătorilor. Această listă trebuie exersată pe timpul repetiŃiilor pe care le veŃi face cu cel care va prezenta discursul. în cursul. concomitent. pentru a lăsa loc râsului audienŃei etc. studii de caz. statistici etc. astfel. înainte de. în consecinŃă. şi viteza cu care vorbeşte cel care va prezenta discursul. este la fel de inutil ca şi un grafic care nu poate fi citit decât de ascultătorii din primele rânduri. Odată finalizat textul discursului. Rezultatul unui discurs poate fi îmbunătăŃit şi prin utilizarea de materiale auxiliare (Wilcox. pentru a fi utilizate în răspunsurile la întrebări. hărŃi. În această situaŃie. pe scurt. în acel timp (moment). machete tridimensionale etc. pe când un discurs academic poate dura chiar 45-60 minute. o listă cu întrebări şi răspunsuri posibile. în fine.– cauzale: conform. este bine să-l citiŃi măcar o dată cu voce tare. În celelalte cazuri. totuşi.) de rezervă. acum. prezentări multimedia. ca rezultat al. Acestea însă trebuie să fie accesibile înŃelegerii audienŃei. – temporale: după. în cele din urmă. cu accent pe întrebările neplăcute care ar putea fi adresate. durata optimă poate merge până la 20 de minute. din cauză că. Astfel. 123 . fotografii. în orice caz. în cadrul unor paneluri de discuŃii. la un ritm al vorbirii de aproximativ 150 de cuvinte pe minut. astfel încât să nu producă plictiseală sau iritare. De asemenea. în orice caz. când scopul discursului este de a întâmpina oaspeŃi importanŃi. există relativ multe ocazii în care aceasta este urmată de o repriză de răspunsuri la întrebări adresate de către persoane din public. în primul rând. – exemplificatorii: deci. în acelaşi timp. va trebui să pregătiŃi. trebuie să aveŃi grijă ca discursul să aibă o lungime rezonabilă.

sugestivă. directă către cei din public este indicată în discursurile cu rol preponderent persuasiv (în politică). un anumit cuvânt-cheie. vorbitorul va fi prezentat publicului de către un moderator care. În unele situaŃii. Acest procedeu contribuie substanŃial la stabilirea unei legături afective între vorbitor şi publicul său. un anumit concept.Succesul discursului poate fi potenŃat şi prin procedee care vin să completeze efectul comunicării verbale propriu-zise: – menŃinerea permanentă a contactului vizual cu auditoriul. vorbitorul este supus unui stres emoŃional care. îmbrăcămintea. printre altele. – utilizarea unor pauze „de efect” atunci când vorbitorul vrea să sublinieze o anumită idee. pe de altă parte. Eficacitatea acesteia este însă diminuată dacă pare excesivă. accelerare care trebuie evitată. dumneavoastră ar trebui să fiŃi un consilier avizat şi să contribuiŃi la succesul prestaŃiei. nu trebuie uitate detalii precum dicŃia vorbitorului. De asemenea. deoarece în acest fel se poate capta atenŃia publicului. dar nu şi în cele cu rol informativ (prezentări ştiinŃifice). onestitate. eventual chiar în prezenŃa a cel puŃin unei persoane specializate în tehnica discursului. nu este lipsită de importanŃă efectuarea unor repetiŃii prealabile privind livrarea discursului. În acest sens. în astfel de situaŃii. prezenŃa scenică. Prin urmare. scade nivelul academic al discursului. RepetiŃiile trebuie să urmărească maximizarea rezultatelor în ceea ce priveşte livrarea mesajelor-cheie stabilite pentru acea ocazie. va trebui să-i furnizaŃi moderato124 . pentru menŃinerea atenŃiei şi interesului acestora. – variaŃii ale tonului şi ale ritmului expunerii. produce o accelerare involuntară a ritmului vorbirii. dar aceasta nu înseamnă că el trebui să-şi „strige” discursul. este din afara organizaŃiei dumneavoastră. deschidere. Acest procedeu menŃine atenŃia receptorilor şi reduce stresul vorbitorului. pentru a sublinia. – gestică adecvată. Este de preferat ca oratorul să vorbească suficient de tare şi de clar astfel încât să fie auzit cu uşurinŃă de către toŃi ascultătorii. capacitatea de a utiliza materialul auxiliar. accentua sau potenŃa anumite pasaje şi pentru a menŃine trează atenŃia ascultătorilor. de cele mai multe ori. – mişcarea vorbitorului în faŃa auditorilor şi printre aceştia. În acest sens. adresarea familiară. de a percepe reacŃiile audienŃei şi de a gestiona întrebările din public (atunci când în structura discursului sunt prevăzute şi asemenea momente). nenaturală. În acest caz. – adresarea unor întrebări retorice ascultătorilor. creându-se totodată impresia de sinceritate. de asemenea. – utilizarea adresării directe către auditoriu. dar.

în fine. În cele mai multe cazuri. Pe de altă parte. 608): – înainte de începerea manifestării. care să fie distribuite jurnaliştilor sau ascultătorilor care le solicită. atunci când organizaŃia este suficient de interesantă din punct de vedere mediatic. pe de altă parte. conform dictonului lui Paul Watzlawick „Omul nu poate să nu comunice”). Pe de o parte. puteŃi trimite copii ale acestuia unor lideri de opinie sau unor jurnalişti interesaŃi de subiect. ci ar trebui să mai cuprindă cel puŃin câteva elemente de detaliu. a modului în care a fost livrat discursul. – va trebui să aveŃi la îndemână un număr rezonabil de copii ale textului discursului. 1992. ca răspuns la măsura încetării relaŃiilor. însă trebuie să fiŃi conştient de faptul că repercusiunile pot fi grave: încetarea acestor relaŃii pe o perioadă mai mică sau mai mare reprezintă de obicei o măsură punitivă la care recurge o organizaŃie. broşură. Suspendarea relaŃiilor cu mass-media În măsura în care necomunicarea reprezintă o tehnică de comunicare (lipsa comunicării „spune” şi ea ceva. produce rezultate dramatice pentru organizaŃia în cauză. ea va putea fi utilizată în cazul unor citări scoase din context care prejudiciază imaginea publică a organizaŃiei (vorbitorului). La fel va trebui să procedaŃi cu aparatura sau dispozitivele care vor fi utilizate pentru prezentarea materialelor auxiliare. newsletter etc. stoparea relaŃiilor cu mass-media poate fi utilizată în cazuri extreme.rului un text de prezentare a colegului dumneavoastră care urmează să prezinte discursul. – după prezentare.) sau să-l oferiŃi spre publicare unor mass-media interesate de subiectul tratat. informaŃia factuală pe care i-aŃi furnizat-o va fi păstrată. înregistrarea vă va fi utilă pentru a putea oferi posturilor de radio scurte extrase şi citate de actualitate. – imediat după prezentarea discursului. va trebui să testaŃi dacă microfoanele şi aparatura de amplificare (înregistrare) funcŃionează corect. Rolul dumneavoastră nu se limitează la cele prezentate mai sus. revistă. iar „corecŃia” aplicată unui anumit mijloc de presă sau presei în general poate produce o ripostă caracterizată printr-o atitudine ostilă sau cel puŃin indiferentă faŃă de iniŃiator. puteŃi rescrie textul discursului sub forma unui articol pe care să-l includeŃi în conŃinutul unei publicaŃii a organizaŃiei dumneavoastră (pliant. – va trebui să vă asiguraŃi că discursul va fi înregistrat. împreună cu vorbitorul. Chiar dacă moderatorul va interveni asupra stilului prezentării. ea va constitui un bun prilej de analiză şi evaluare. lipsa opiniilor organizaŃiei ca sursă de informaŃie nu reprezintă un obstacol pen125 . ignorarea unei organizaŃii de către mass-media. cum ar fi (Wilcox.

deoarece aceştia pot utiliza informaŃii din surse alternative. în această situaŃie. la o organizaŃie sau la o persoană.tru jurnalişti. recurg la silenzio stampa sau news blackout (tăcere în relaŃia cu presa) ca măsură represivă. precum şi datorită răspunderii pe care o au pentru informarea corectă a opiniei publice. Această tăcere este însă temporară şi se poate aplica unei anumite publicaŃii sau mass-media în general. ea referindu-se la un subiect bine delimitat sau la orice informaŃie provenind de la iniŃiator. unele organizaŃii sau personalităŃi. De cele mai multe ori. 544 din 12 octombrie 2001 privind liberul acces la informaŃiile de interes public stipulează în articolul 15 că „accesul mijloacelor de informare în masă la informaŃiile de interes public este garantat”. însă experienŃa practică îndelungată demonstrează că suspendarea lor este neproductivă. Nicio organizaŃie nu-şi poate permite să tacă atunci când în joc este imaginea ei publică. reputaŃia ei. cât de intenŃia de a menŃine (readuce) acea organizaŃie sau persoană în atenŃia publică. În concluzie. surse care astăzi există din abundenŃă. Care este rolul tehnicilor verbale de relaŃii publice în formarea şi motivarea multiplicatorilor de imagine pozitivă ai unei organizaŃii? 2. suspendarea relaŃiilor cu mass-media – fie că este vorba de prohibiŃia completă sau doar de restrângerea acestora – reprezintă o decizie care trebuie cântărită cu mare atenŃie. probleme. iar în articolul 21 precizează că „refuzul explicit sau tacit al angajatului desemnat al unei autorităŃi sau instituŃii publice pentru aplicarea prevederilor prezentei legi constituie abatere şi atrage răspunderea disciplinară a celui vinovat”. în cazul instituŃiilor publice utilizarea acestei măsuri este interzisă expres prin norme legale: Legea nr. Cum sunt clasificate interviurile în funcŃie de pregătirile prealabile pe care le poate face intervievatul? Această clasificare este importantă? De ce? 126 . În cazul organizaŃiilor private nu există o obligaŃie legală de a întreŃine relaŃii permanente cu mass-media. în cele mai multe situaŃii. mai ales din lumea sportivă şi a show-biz-ului. Interviul este o tehnică de relaŃii publice proactivă sau reactivă? De ce? 3. prejudiciile pe care le creează sunt incomparabil mai însemnate decât eventualele beneficii. Întrebări. În situaŃii particulare şi destul de rare. ea nu este dictată atât de modul tendenŃios în care presa tratează organizaŃia (persoana) în cauză. absenŃa dintr-o relatare de presă a poziŃiei oficiale exprimate de organizaŃie cauzează mai multe prejudicii de imagine organizaŃiei înseşi în comparaŃie cu dificultăŃile de informare pe care le-ar provoca jurnaliştilor. deoarece. aplicaŃii practice 1. Din aceste motive.

4. precum şi o listă cu întrebări şi răspunsuri posibile. Ce metode de prezentare a unui discurs cunoaşteŃi? Care sunt avantajele şi dezavantajele fiecăreia dintre ele? 15. 18. situaŃie care ar putea constitui subiectul unei conferinŃe de presă. Ce impact poate avea organizarea unei vizite în redacŃia unui post de televiziune? 11. scrieŃi discursul şi pregătiŃi câteva sugestii pe care i le veŃi face pentru reuşita discursului. 17. StabiliŃi cea mai potrivită metodă de prezentare. PregătiŃi o listă cu mesaje pe care i le veŃi recomanda pentru interviu. ImaginaŃi o temă pe care şeful dumneavoastră trebuie să o prezinte într-un discurs în faŃa reprezentanŃilor mediului de afaceri local. manipulării şi dezinformării. ImaginaŃi un subiect asupra căruia şeful dumneavoastră urmează să fie intervievat. 127 . Ce reprezintă regulile de bază ale unui interviu? DaŃi câteva exemple de reguli de bază. Ce elemente aŃi utilizat în pregătirea declaraŃiei iniŃiale şi care credeŃi că va fi impactul ei asupra jurnaliştilor şi a opiniei publice? De ce? 19. Când este necesară organizarea unei conferinŃe de presă? DaŃi exemple concrete din viaŃa unei organizaŃii pe care o cunoaşteŃi. PregătiŃi declaraŃia iniŃială care va fi prezentată în deschiderea conferinŃei. Ce informaŃii preliminare vă sunt necesare pentru alegerea celei mai adecvate metode de prezentare a unui discurs? 16. Ce atitudini poate adopta intervievatul în funcŃie de legătura care poate fi făcută între informaŃie şi sursa ei? Care credeŃi că este cea mai indicată atitudine pe timpul unui interviu? 5. CăutaŃi o situaŃie concretă din viaŃa unei organizaŃii pe care o cunoaşteŃi. sunt necesare şi alte acŃiuni după finalizarea ei? Dacă da. În ce constă „regula celor şase C” de care trebuie să ŃineŃi cont în pregătirea unui mesaj radiofonic? 14. Ce obiective puteŃi realiza prin organizarea unei vizite a jurnaliştilor la sediul organizaŃiei dumneavoastră? 12. intoxicării. Câte părŃi are o conferinŃă de presă obişnuită? Ce durată are fiecare dintre părŃi? 8. Odată încheiată o conferinŃă de presă. care? 9. CăutaŃi exemple concrete ale rolului pe care îl joacă tehnicile verbale de relaŃii publice în combaterea zvonurilor. Care este rolul însoŃitorilor pe timpul unei vizite a jurnaliştilor la sediul unei organizaŃii? 13. 6. Care sunt asemănările şi deosebirile dintre o conferinŃă de presă şi un briefing de presă? 10. 7.

iar purtătorii cei mai importanŃi ai mesajului sunt imaginile fixe sau animate. care are încredere în sine. apatie. o persoană cu suficiente resurse de energie. pe când mersul rapid. de exemplu. în asemenea situaŃii. pe când 128 . tendinŃa de a-i atrage şi pe cei din jur. plictiseală. tristeŃea. ci şi de întregul comportament al subiectului. în care sunetul şi imaginea se completează armonios. îşi exprimă de fapt – conştient sau nu – atitudinea de superioritate. În cazul acestei subcategorii. starea depresivă. în timpul conversaŃiei. iar cel care se prezintă cu umerii căzuŃi. Astfel. cu capul plecat şi cu mâinile inerte pe lângă corp îşi trădează oboseala. tehnicile vizuale de relaŃii publice pot fi utilizate în multe ocazii în combinaŃie cu tehnici scrise sau verbale. mersul legănat indică deopotrivă un plus de vanitate. gesticulaŃia bogată. nehotărât.TEHNICI VIZUALE DE RELAłII PUBLICE Caracteristica principală a tehnicilor vizuale constă în faptul că ele transmit o semnificaŃie care ajunge la receptor în principal prin intermediul ochiului. mâinile mobile pe lângă corp sau picioarele larg depărtate indică de regulă o persoană sigură de sine. gestica săracă şi de mică amplitudine este specifică celor care adoptă o atitudine defensivă. putem vorbi de apariŃia unei subcategorii aparte. sigure şi precise ne vor arăta că avem de-a face cu un interlocutor stăpân pe sine. încât este dificil de apreciat. tendinŃe de izolare. cu perseverenŃă şi promptitudine în decizii. jovialitate sau chiar elan. îşi mângâie bărbia sau îşi sprijină capul în una din palme trădează fie ezitare. capul ridicat. volubilitate. după cum poate trăda şi o atitudine dominatoare sau provocatoare. prezenŃă de spirit şi calm sau care are de cele mai multe ori un temperament sangvin. umerii drepŃi. excesul de modestie. pe când oprirea din mers în timpul unei conversaŃii este caracteristică persoanelor care îşi acordă o mare importanŃă. lipsa de rezistenŃă faŃă de evenimentele neplăcute la care se aşteaptă. Gesturile prompte. Uneori. impetuoasă este întâlnită mai ales la temperamentele colerice (uneori şi la cele sangvine) şi indică bună dispoziŃie. largă. ponderea diferitelor categorii de tehnici utilizate în combinaŃie este atât de echilibrată. o persoană care. înflăcărare. cel care se lasă pe spate în scaun. anume cea a tehnicilor audiovizuale. sensul cuvintelor este potenŃat nu doar de elementele paraverbale utilizate pe timpul vorbirii (vezi pagina 80). dacă este vorba de o tehnică vizuală sau de una verbală. dar şi punctualitate. cu trunchiul aplecat în faŃă. trec prin stări depresive sau sunt caracterizaŃi de indiferenŃă. Aşa cum am specificat de la bun început (vezi pagina 10). timid. cu mâinile după ceafă. fie reflectare sau evaluare. o postură a corpului cu pieptul bombat. Temperamentele melancolice sau foarte emotive au de obicei un mers lent. cu încredere mare în propriile forŃe. sunt stăpâniŃi de oboseală sau teamă. cu un bun echilibru emoŃional. energic şi suplu indică un temperament sangvin.

În comunicare. braŃele încrucişate la piept „vorbesc” despre superioritate. privirea în jos sau în lături indică sentimentul de umilinŃă. Aşa cum se ştie însă. iar gesturile abundente în dauna exprimării verbale sunt specifice celor care au deficienŃe majore în asimilarea şi utilizarea procedeelor verbale de comunicare. arată lipsa de respect pentru acesta. suspiciunea. după caz. o privire fixă. în comparaŃie cu 11% în cazul auzului sau 3% în cel al mirosului. În sfârşit. mânie reŃinută. devenind astfel într-o mare măsură „martor direct” al evenimentului. culori specifice. privirea fermă îndreptată către interlocutor semnifică. elemente precizate riguros în manualul de identitate al organizaŃiei şi la a căror promovare trebuie să contribuiŃi şi dumneavoastră ca specialist în relaŃii publice. oboseala sau plictiseala. atitudine critică. nu trebuie neglijat faptul că identitatea unei organizaŃii se construieşte şi se diferenŃiază şi prin elemente vizuale (logo. Privirea are şi ea o importanŃă crucială: ochii larg deschişi indică fie neştiinŃa sau lipsa sentimentului de culpă (teamă). peste capul interlocutorului.cineva care vorbeşte cu palmele apropiate una de alta şi orientate către înainte arată încredere în sine. siglă. amplasarea facilităŃilor sale într-un anumit cadru geografic etc. ochii semiînchişi indică atitudini ca neacceptarea. are mai mare credibilitate decât o relatare prin cuvinte spuse sau scrise: privind o imagine. pe când palma pusă la ceafă exprimă exasperare. dojană.). nici măcar cel mai important instrument de transmitere a semnificaŃiei. infatuare. denumire. cuvântul nu este singurul. sinceritate. interesată. strădania de a descifra adevăratele intenŃii ale interlocutorului. 129 . fie că este vorba despre o fotografie sau despre imagini dinamice. ParticularităŃi ale comunicării prin mass-media audiovizuale Cuvântul scris reprezintă un instrument deloc neglijabil în procesul de comunicare cu opinia publică prin intermediul mass-media. nu trebuie minimalizat rolul elementelor care se adresează celorlalte simŃuri. pe când privirea semeaŃă. sentimentul de culpă ori laşitatea. provocare. de înŃelegere a semnificaŃiilor receptate. de vinovăŃie sau de ruşine. fie o atitudine receptivă. un rol major revine stimulilor care se adresează cu precădere văzului şi auzului: la urma urmei. imobilă ne arată lipsa contactului cu realitatea sau voinŃa de a înfrunta interlocutorul. aroganŃă. omul primeşte 83% din informaŃia din mediu prin intermediul analizatorilor vizuali (Wilcox. privirea în gol apare fie la o persoană nedumerită. în comunicarea de masă. în fine. 1992. deschidere. asprime. hotărâre. iar privirea instabilă arată lipsa de fermitate a subiectului. stil arhitectonic propriu. rezistenŃa. 191). fie la cineva care face un efort de rememorare. Nu poate fi neglijat nici faptul că imaginea. de căutare. privitorul are certitudinea că „a văzut cu propriii săi ochi” evenimentul respectiv. tendinŃa de a-şi ascunde gândurile sau intenŃiile.

care este complementară relatărilor dintr-un comunicat de presă sau este oferită jurnalistului care urmează să facă public un anumit subiect. Radioul se adresează în exclusivitate simŃului auditiv. care parcurge în zilele noastre un proces de dezvoltare exponenŃială. presa scrisă utilizează şi alte elemente care se adresează văzului: fotografia. unele medii de comunicare oferă oportunitatea de a publica fotografii contra cost. aşa cum există posibilitatea de a publica advertoriale (articole plătite prin care să vă prezentaŃi organizaŃia. Într-adevăr. Din cauza faptului că fotografiile pot avea destulă expresivitate pentru a transmite cantităŃi mari de semnificaŃie.În afara cuvântului. mai mult. anumite specificităŃi. 1993. schema etc.) prin cuvinte în loc să utilizaŃi o fotografie sugestivă a acestuia.. iar regulile de sensibilizare a acestui simŃ au. după cum am văzut. desenul. trebuie să cunoaşteŃi cel puŃin principalele trăsături specifice ale utilizării elementelor vizuale şi auditive în comunicarea de masă. acest tip de fotografie are rolul preponderent de a completa vizual un set de informaŃii. rolul fotografiilor este în prezent esenŃial şi în comunicarea electronică. Pentru a putea comunica eficient. proiectele ei etc. mesajul rezultat ar putea fi ceva de genul celui din binecunoscutul clip publicitar în care cineva încearcă să-i povestească filmul „Războiul stelelor” altcuiva care n-are televizor.. caz în care va trebui să aveŃi pregătiŃi nu numai banii necesari. 130 . În plus. Televiziunea. o fotografie poate fi pe de o parte complementară cu un text. completând informaŃiile din acesta. 167-168): – fotografia-ilustraŃie. ele sunt utilizate în toată presa scrisă. Într-adevăr. ca mijloc de comunicare ce afectează concomitent două simŃuri – auzul şi văzul – are şi ea anumite reguli proprii după care se conduce în intenŃia de a sensibiliza şi influenŃa oamenii. DiferenŃa de semnificaŃie provine din faptul că limbajul pictural este mai puŃin abstract decât cuvintele. Utilizarea fotografiei în presa scrisă Un dicton utilizat în lumea presei susŃine că „o fotografie bună poate spune mai mult decât o mie de cuvinte”. graficul. produsele acesteia. ci şi cu cel al comunicatului (articolului. nu trebuie să neglijaŃi faptul că. ci şi nişte fotografii a căror publicare să justifice cheltuiala făcută. iar legenda ei trebuie să concorde nu doar cu conŃinutul fotografiei propriu-zise. iar pe de altă parte poate constitui ea însăşi o sursă distinctă de informaŃii: închipuiŃi-vă că aŃi fi puşi în situaŃia de a descrie cuiva un produs (eveniment etc.). În funcŃie de conŃinutul informaŃional propriu-zis al unei fotografii. materialului) pe care îl însoŃeşte. precum şi particularităŃile comunicării audiovizuale prin mijloace electronice. putem distinge două categorii (Schneider.

Pentru a fi expresivă şi. avem şi fotografii „de interes uman”. Centrul de interes al fotografiei trebuie să se situeze în anumite puncte de pe suprafaŃa acesteia. există patru mari categorii de fotografii. aşa cum există „soft news” (ştiri ceva mai durabile. reprezentat de motivul sau scopul pentru care a fost făcută fotografia. – fotografii de detaliu. cel puŃin.– fotografia-informaŃie. – fotografii de la distanŃă medie. care detaliază subiectul şi/sau acŃiunea. Aceste fotografii sunt efectuate. Astfel. în care privitorul ia cunoştinŃă despre subiect. care conŃin un puternic element uman şi nu sunt neapărat legate de un anumit eveniment petrecut într-o anumită perioadă de timp. – fotografii de la distanŃă mică. O fotografie trebuie să aibă un singur centru de interes. Acestea din urmă pot fi publicate oricând. care pot fi relatate şi după trecerea unei anumite perioade de timp fără să-şi fi pierdut atractivitatea). utilizabilă în presă. despre un fapt neobişnuit. Acestea. nu a unui eveniment static. care identifică subiectul şi acŃiunea acestuia. Cele mai indicate puncte sunt cele determinate prin regula treimilor: suprafaŃa fotografiei se împarte (imaginar sau cu creionul) în trei părŃi egale. cât şi pe vertica- 131 . despre nişte persoane foarte cunoscute opiniei publice. Şi acest tip de fotografie trebuie să fie însoŃit de o legendă care să ofere un minimum de detalii despre circumstanŃele evenimentului pe care îl înfăŃişează. prin urmare. sunt perisabile din punct de vedere al interesului pentru presă. senzaŃia unei acŃiuni. împreună cu fotografiile de la distanŃă medie. în cazul lor nefiind vorba de perisabilitate. care are o semnificaŃie de sine stătătoare. De obicei. având totodată posibilitatea să sesizeze mediul în care este plasat acesta şi elementele înconjurătoare. fiecare având importanŃa sa: – fotografii de la distanŃă mare. există o mare asemănare între ştirile de presă şi fotografii. el trebuie să se caracterizeze prin acŃiune: trebuie să producă privitorului o senzaŃie dinamică. cel care va ocupa cea mai mare suprafaŃă a fotografiei. care surprind un unic aspect de interes al subiectului sau al acŃiunii. există şi fotografii care sunt legate de anumite evenimente actuale şi. de la distanŃa cea mai mică pe care o permit calităŃile tehnice ale aparatului de fotografiat. atât pe orizontală. „vorbeşte prin ea însăşi” despre un eveniment de actualitate. acesta va fi elementul dominant sau. deci. o fotografie trebuie să aibă un element dominant sau centru de interes. de regulă. Pe de altă parte. În funcŃie de distanŃa de la care sunt efectuate. sunt de regulă cele mai apreciate în ceea ce priveşte publicarea. aşa cum există „hard news” (ştiri perisabile din punct de vedere temporal). În funcŃie de legătura lor cu factorul timp şi cu anumite evenimente de interes pentru presă.

este adecvat pentru fotografiile care sugerează evoluŃii pe verticală. nu spre aparatul de fotografiat. fie din semi-profil. fie din faŃă. filmul fotografic de 35 mm permite ca aceasta să aibă un format orizontal sau vertical. Este esenŃial contactul vizual corespunzător cu subiectul. IntersecŃia liniilor de despărŃire orizontale şi verticale reprezintă punctele forte. naŃională sau cel puŃin locală. Atunci când are un subiect uman. în timp ce formatul vertical. acŃiune tensionată. Figura 18: „Regula treimilor” În selectarea formatului fotografiei. bucurie. concentrare. vor fi interesante fotografiile care surprind expresii faciale ale unor stări psihice: atenŃie.lă. pentru a elimina de la bun început eventualitatea apariŃiei unor elemente de distragere a atenŃiei. Pentru presă. el trebuie să ia în considerare şi faptul că formatul orizontal sugerează stabilitate. emoŃie. locurile cele mai favorabile pentru situarea centrului de interes. de obicei. mai instabil. Massmedia apreciază fotografiile persoanelor care au o reputaŃie mondială. acesta poate fi o persoană sau un grup de persoane. Privirea subiectului trebuie să fie îndreptată înspre punctul (locul) în care se petrece acŃiunea. obiecte neînsufleŃite etc. În ceea ce priveşte subiectul fotografiei. o fotografie trebuie să arate: – identitatea acestuia (ochii). Alegerea aparŃine fotografului şi depinde de subiect (de centrul de interes). fotografia trebuie să surprindă ambii ochi ai subiectului. aşezare. precum şi animale. tristeŃe etc. De asemenea. astfel încât acesta să ocupe cât mai mult spaŃiu în fotografie. 132 . „gata să se răstoarne”. dinamism.

unelte utilizate. ci să-l conducă pe privitor către centrul de interes al fotografiei. culori care nu-şi au locul în compoziŃia fotografiei. insecte. Pentru a scoate în evidenŃă acest element dominant. directorii nu trebuie să apară mereu aşezaŃi în faŃa computerului ş. Subiectul dominant trebuie să fie în centrul atenŃiei privitorului (şi. secretarele nu trebuie să fie numai femei. echipamente tehnice. Acestea trebuie şi ele să-l conducă în mod implicit pe privitor către centrul de interes al fotografiei. – elementele de susŃinere a acŃiunii (colegi.: oamenii care reprezintă subiectul fotografiei trebuie să fie surprinşi în acŃiuni sugestive pentru specificul organizaŃiei. centrul de interes al unei fotografii capătă mai multă profunzime cu ajutorul contrastului dintre apropiere şi depărtare. din fotografie trebuie eliminate toate elementele de distragere a atenŃiei (persoane şi/sau obiecte care nu au legătură cu centrul de interes. atunci când intenŃionaŃi să realizaŃi o fotografie. atunci când ele sunt implicate în efectuarea acŃiunii. ele pot apărea în fotografie. Fotografia trebuie să „spună” clar care este centrul ei de interes. – siluetele. o fotografie trebuie să aibă o anumită compoziŃie. instrumente etc. astfel încât să apară doar siluetele lor. Încadrarea nu trebuie să constituie un element de distragere a atenŃiei. aparatură.– acŃiunea (mâinile sau picioarele subiectului). aspectul neobişnuit al marginilor fotografiei etc. Atunci când centrul de interes al fotografiei nu este omul.. – centrarea. facială sau implicită. Acelaşi procedeu este valabil şi în cazul altor fiinŃe (animale. al obiectivului aparatului de fotografiat) şi să fie bine iluminat.). poate fi utilizată tehnica fotografierii oamenilor în contra-lumină. elemente care apar în prim-plan sau în fundal. unelte etc. cum ar fi instrumente.d. Aceste elemente sunt: – centrul de interes. – liniile directoare. care să nu creeze senzaŃia de regie prealabilă. – încadrarea. aşa cum s-a arătat mai sus. Ea nu trebuie să fie mascată (ascunsă) de alte obiecte care intervin în plan apropiat. 133 . încercaŃi să evitaŃi stereotipurile: medicii n u trebuie să fie neapărat şi întotdeauna în halate albe. Prin tehnica încadrării. elemente de mediu.m. AcŃiunea poate fi fizică. implicit. fapt care dă un efect dramatic. animale. Atunci când acestea pot adăuga un plus de semnificaŃie şi de expresivitate. plante) sau chiar lucruri. fără să stânjenească însă ilustrarea acŃiunii sau identificarea subiectului. Pentru a fi publicabilă. Zonele auxiliare trebuie să contribuie şi ele la sublinierea scopului de bază al fotografiei. adică o combinare a elementelor care apar în ea.). De asemenea. Subiectul trebuie să fie implicat activ într-o acŃiune care trebuie să apară în cadru: mâinile făcând ceva sau picioarele.a.

acŃiune. Astfel. procedeu prin care se pot obŃine avantaje de tipul: – eliminarea elementelor de distragere a atenŃiei. inspiraŃie. Tăierea poate pune în valoare centrul de interes al fotografiei. liniile verticale implică demnitate. Totuşi. Surprinderea în fotografii a unor reflexii (imagini reflectate în geam. linişte.. nu suprafaŃa reflectoare. – posibilităŃile de punere în pagină: o fotografie valoroasă va fi pusă în pagină indiferent că formatul ei este vertical sau orizontal. nu mai mult de trei). trebuie să ŃineŃi seama. de trei factori: – impactul fotografiei: aceasta trebuie să aibă elemente vizuale puternice. 134 . liniile diagonale inspiră viteză. imaginea respectivă trebuie să fie uşor de descifrat. în primul rând. liniile orizontale ale unei fotografii sugerează pace. se pune accentul pe un singur centru de interes al fotografiei şi se elimină elementele care diminuează mesajul acesteia. deoarece o fotografie este la fel cu o povestire. aceasta poate fi tăiată. Fotografiile alăturate textului nu trebuie să-l inducă în eroare pe cititor sau să-i provoace confuzii. în oglindă. graŃie. contrastul. – îmbunătăŃirea compoziŃiei. în sprijinul unor materiale scrise de dumneavoastră înşivă sau de un jurnalist. De pildă. Atunci când vreŃi să propuneŃi spre publicare unele fotografii.– reflexiile. coloritul. şi acest element trebuie luat în considerare la selectarea fotografiilor. Prin tăiere. în parbrizul sau oglinzile retrovizoare ale maşinii. de „citit”. cu condiŃia ca elementul dominant să-l constituie persoana/obiectul care se reflectă. De asemenea. trebuie spus că tăierea numai de dragul de a tăia nu este deloc recomandată. nuanŃele etc. De asemenea. – calitatea fotografiei: centrul de interes trebuie situat în zona determinată prin „regula treimilor”. de asemenea. trebuie. liniile curbe sugerează profunzime. frumuseŃe. – liniile de forŃă. Acestea contribuie la inducerea unei anumite stări sufleteşti pe care urmează să o resimtă privitorul. iar eliminarea unor elemente semnificative nu va face decât să-i scadă valoarea. mişcare. Totuşi. liniile directoare. scoŃându-l în evidenŃă şi păstrând avantajele date de „regula treimilor”. să selectaŃi acele fotografii al căror centru de interes are legătură cu subiectul materialului scris. în apă etc. forŃă. care să-l atragă şi să-l intereseze pe privitor. odihnă. În acest proces de selectare. liniile de forŃă. iar fotografia trebuie să aibă calităŃile necesare în ceea ce priveşte expunerea. pentru a spori efectul unei fotografii.) determină şi ea obŃinerea unor efecte vizuale interesante. încadrare etc. numărul de persoane care apar în fotografie poate fi limitat la strictul necesar (în general. Ea trebuie să producă privitorului o reacŃie emoŃională. astfel încât semnificaŃia ei să poată fi receptată fără dificultate.

– potrivirea fotografiei în pagină. Tăierea trebuie utilizată pentru raŃiuni de punere în pagină numai atunci când este absolut necesar, fiindcă altfel, de cele mai multe ori, afectează negativ forŃa de impact a fotografiei. În fapt, layout-ul (punerea în pagină) trebuie realizat în jurul unei fotografii şi nu invers. Cele mai cunoscute şi mai utilizate formate fotografice sunt cele care realizează un raport de 2:3, 3:4, 3:5, 4:5 sau 5:7 între dimensiunile fotografiei. Pentru a spori impactul unei fotografii, se folosesc uneori şi formate neobişnuite (foarte înalte sau foarte late). În orice caz, formatul pătrat este evitat, deoarece dă senzaŃia de static şi de lipsă a unei direcŃii. Oricât de expresivă ar fi, o fotografie nu poate spune totul numai prin ea însăşi. De cele mai multe ori, ea are nevoie şi de o legendă, mai ales atunci când însoŃeşte ştiri de presă din categoria „hard news”. Legenda poate fi definită ca un rezumat scris, care explică ceea ce nu este evident întro fotografie. De regulă, legenda răspunde la întrebările cine este în fotografie? şi ce se întâmplă în fotografie? Uneori este nevoie ca legenda să spună şi de ce este importantă acŃiunea din fotografie? sau unde se petrece acŃiunea? ori cum şi când s-a petrecut acŃiunea? Tonul legendei trebuie să fie în concordanŃă cu conŃinutul fotografiei. Dacă este vorba de ilustrarea unui moment oficial, sobru, serios, tragic etc., ea trebuie să fie în ton cu fotografia. La fel se întâmplă şi în cazul în care fotografia are un conŃinut umoristic sau ilustrează un moment de bucurie, de triumf etc. PuteŃi scrie mai multe tipuri de legende: – legenda normală: o scurtă relatare (nu mai puŃin de două fraze, dar, de obicei, nici mai mult de patru), care trebuie să capteze şi să menŃină atenŃia cititorului de la început până la sfârşit. Acest tip de legendă este folosit atunci când o organizaŃie remite fotografii spre publicare unui mijloc de informare în masă (caz întâlnit frecvent în munca specialiştilor în relaŃii publice). Legenda normală trebuie să conŃină neapărat patru elemente: – identificarea persoanelor din fotografie: persoanelor care pot fi recunoscute trebuie să li se menŃioneze identitatea completă (nume, prenume, eventualele titluri – academice, ştiinŃifice etc. – poziŃia pe care o ocupă în organizaŃie) chiar de la începutul legendei. Acest lucru nu înseamnă că legenda trebuie să înceapă cu numele subiecŃilor fotografiei, ci cu acŃiunea în care aceştia sunt implicaŃi. Identificarea fiecărei persoane este de dorit atunci când fotografia reprezintă un număr mic de subiecŃi (2 – 3). În cazurile în care este vorba de mai mulŃi subiecŃi, se face o identificare impersonală, prin formule de genul „Membri ai organizaŃiei X continuă cercetarea arheologică a castrului roman de la Săcele”;

135

– acŃiunea: descrierea sintetică a acŃiunii ce are loc în fotografie. De reŃinut că stilul sintetic nu se confundă, totuşi, cu cel telegrafic; – date de referinŃă: informaŃii suplimentare despre subiecŃi şi/sau acŃiune, astfel încât editorul care va utiliza fotografia să fie pe deplin edificat asupra acestor două elemente. De exemplu, aceste date pot furniza răspunsuri la întrebările Unde?, Când?, Cum? şi, uneori, De ce?. Aici se pot furniza detalii care s-ar putea să-i scape unui privitor grăbit al fotografiei sau pe care acesta ar putea să le interpreteze în mod greşit (cum ar fi, de exemplu, grimasa unei persoane, din care nu rezultă dacă ea râde sau plânge); – identificarea autorului (proprietarului) fotografiei: se menŃionează atât numele persoanei, cât şi organizaŃia din care face parte. Acest fapt nu înseamnă neapărat că numele autorului (proprietarului) va fi publicat împreună cu fotografia, opŃiune care depinde de politica editorială a publicaŃiei respective. Totuşi, această menŃiune oferă editorului posibilitatea de a obŃine, în caz de nevoie, informaŃii suplimentare chiar de la autor (proprietar); – legenda-schelet: este utilizată atunci când fotografia însoŃeşte o relatare (articol, comunicat sau ştire de presă etc.). Ea conŃine trei dintre cele patru elemente ale legendei normale, datele de referinŃă nemaifiind necesare, deoarece se găsesc în relatare. Legenda-schelet constă într-o frază în care se răspunde la întrebările Cine? şi Ce?; – legenda de identitate: atunci când fotografia reprezintă bustul unei singure persoane sau este un portret, legenda constă doar în identificarea completă a subiectului. Pentru a spori credibilitatea fotografiei sau a relatării pe care o însoŃeşte, legenda de identitate poate fi completată cu caracterizarea subiectului, cu menŃionarea unor acŃiuni pe care le-a efectuat acesta, cu citarea consideraŃiilor sale în legătură cu un anumit subiect, cu menŃionarea funcŃiei şi/sau a responsabilităŃilor sale etc.; – legenda-slogan: este scurtă şi expresivă, asemeni unui titlu de articol (uneori, poate fi chiar utilizată ca titlu al legendei normale). În prezent, ca urmare a impactului tot mai mare al tehnicii computerizate în toate domeniile vieŃii cotidiene, este utilizată din ce în ce mai mult fotografia electronică. Analizând acest tip de fotografie, nu se poate afirma că imaginile electronice vor lua locul celor realizate pe peliculă fotografică; cel puŃin, acest lucru nu se va produce într-un viitor previzibil, deoarece fiecare dintre cele două tipuri de elemente vizuale are atât avantaje, cât şi dezavantaje. Imaginile în format electronic pot fi obŃinute din mai multe surse: – direct, prin utilizarea unui aparat de fotografiat digital;
136

– capturi de imagini dintr-un material filmat: acesta este transformat într-un fişier digital, din care se izolează un anume cadru, care poate fi transformat într-un fişier separat, ca fotografie; – prin scanarea unei fotografii deja existente pe un suport clasic de hârtie etc. Avantajul imaginilor electronice este acela că nu mai necesită prelucrări chimice şi pot fi utilizate imediat, ca atare, atât pentru a fi reproduse pe suport de hârtie (în diferite publicaŃii, de pildă), cât şi ca material ilustrativ în diferitele tipuri de publicaŃii electronice; de asemenea, utilizând facilităŃile oferite de poşta electronică, ele pot fi trimise aproape în timp real în oricare regiune a globului. În fine, un alt atu al lor este acela că permit prelucrarea relativ facilă, cu ajutorul diferitelor tipuri de software, pentru îmbunătăŃirea calităŃii lor fotografice, precum şi a expresivităŃii. Dacă, cu câŃiva ani în urmă, tehnica necesară pentru realizarea fotografiilor electronice era destul de sofisticată, reclamând, pe de o parte, investirea unor sume relativ mari pentru procurarea mijloacelor necesare, iar pe de altă parte, o pregătire tehnică prealabilă sensibil mai complexă decât în cazul ustensilelor fotografice clasice, în prezent acest dezavantaj a fost eliminat aproape în totalitate: creşterea performanŃelor în cazul aparaturii foto digitale este însoŃită de simplificarea procedurilor de realizare şi de prelucrare a fotografiilor, în timp ce costurile aparaturii necesare sunt absolut comparabile cu cele ale ustensilelor „clasice”. Deşi s-au înregistrat progrese remarcabile în ceea ce priveşte calitatea fotografiilor digitale, bogăŃia nuanŃelor şi a tonurilor încă constituie un avantaj în favoarea fotografiilor realizate pe film. Avantajul tinde însă să dispară, în contextul în care tehnologiile tipografice au cunoscut şi ele perfecŃionări uimitoare, care fac posibilă tipărirea ireproşabilă chiar şi a unor fotografii realizate cu mijloace mai mult decât modeste, cum ar fi telefoanele mobile cu camere foto de rezoluŃie slabă. În fine, este bine să luaŃi în considerare experienŃa altor specialişti în relaŃii publice cu privire la avantajele utilizării fotografiilor; de multe ori, o fotografie bună poate aduce un articol pe prima pagină a unei publicaŃii scrise. Iată câteva sfaturi avizate în acest sens33: – realizaŃi din timp un portofoliu de fotografii bust cu experŃii din organizaŃia dumneavoastră care ar putea să fie implicaŃi în relaŃiile organizaŃiei cu mass-media. De preferinŃă, aceste fotografii ar trebui să-l introducă deja pe privitor în zona de competenŃă a persoanei reprezentate: cineva care lucrează în construcŃii poate purta în mână o cască de protecŃie, un arhitect poate duce sub braŃ câteva suluri de planşe etc. În orice caz, trebuie evitate fotografiile care, aşa cum specificam ceva mai înainte, au devenit deja stereotipe, cu

33 Joan Stewart, 11 Tips for Using Photos & Graphics for PR, articol publicat la adresa http://www.aboutpublicrelations.net/ucstewart1.htm şi accesat la 3 ianuarie 2007.

137

personajul principal vorbind la telefon (eventual mobil) sau utilizând computerul (mai nou, laptop-ul); – căutaŃi să aveŃi din timp la dispoziŃie fotografii de interior şi de exterior definitorii pentru specificul activităŃii organizaŃiei dumneavoastră. Este preferabil ca aceste fotografii să arate oameni în acŃiune, nu doar simple clădiri, instalaŃii sau produse; – de câte ori este posibil, difuzaŃi şi fotografii adecvate împreună cu comunicatele de presă pe care le emiteŃi. Nu uitaŃi de posibilitatea de a introduce fotografii în dosarele (mapele) de presă. De asemenea, nu neglijaŃi distribuirea de grafice pentru a face mai uşor de înŃeles procese sau fenomene complexe (bugete, audienŃă pe diferite segmente de populaŃie, consumuri ale unor produse etc.); – ori de câte ori consideraŃi că un eveniment din organizaŃia dumneavoastră poate furniza oportunităŃi fotografice, nu ezitaŃi să chemaŃi fotoreporteri care să ia parte la eveniment. În acest context, evitaŃi să impuneŃi care fotografii trebuie publicate şi care nu, în cel mai bun caz puteŃi face unele sugestii argumentate, astfel încât autorul fotografiilor să fie în cunoştinŃă de cauză despre specificul evenimentului la care a fost invitat. În nici un caz nu este recomandat să cereŃi negativele fotografiilor sau copii gratuite pe hârtie, eventual puteŃi propune o modalitate de obŃinere a acestora contra cost. În cazul fotografiilor digitale, acest lucru este mult mai uşor de rezolvat; – asiguraŃi-vă că aveŃi un portofoliu consistent de fotografii digitale din categoriile menŃionate mai sus. Pentru a putea fi utilizate în presa scrisă, acestea trebuie să fie destul de clare (cel puŃin 300 dpi). Fotografiile destinate presei scrise pot constitui chiar o parte distinctă a website-ului organizaŃiei dumneavoastră, unde jurnaliştii pot accesa în primă instanŃă o copie de mică rezoluŃie apoi pot descărca fotografiile alese la rezoluŃie corespunzătoare pentru tipografie. Este bine ca această ofertă de fotografii să evite situaŃii devenite deja clişeu, precum tăierea panglicii unei noi facilităŃi a organizaŃiei sau înmânarea unui cec într-o acŃiune caritabilă, deoarece ele vor fi evitate de către cei din mass-media; – dacă în portofoliul dumneavoastră se află fotografii realizate de alte persoane, situaŃie în care se aplică legislaŃia referitoare la dreptul de autor, asiguraŃi-vă că aspectele legale privind facerea publică a fotografiilor sunt soluŃionate: mai pe scurt, trebuie să aveŃi dreptul de a le publica, lucru care se poate obŃine în urma unei cesiuni a dreptului de autor; – dacă utilizaŃi material fotografic pe Internet, pentru website-ul sau blog-ul organizaŃiei, asiguraŃi-vă că acestea au fost în prealabil optimizate din punctul de vedere al dimensiunilor: o fotografie de 700-800 kB introdusă într-un fişier online este deja supradimensionată şi va face ca pagina respectivă să se încarce mult prea încet.
138

ci şi de apărarea prin mijloace juridice a acestor elemente. deoarece este puŃin probabil că toate publicaŃiile care vor prelua informaŃiile dumneavoastră vor reproduce aceeaşi fotografie în caz că le-aŃi livrat doar una: în afară de faptul că fiecare dintre publicaŃii îşi doreşte o oarecare exclusivitate. Logo-ul (prescurtare a cuvântului „logotip”) şi sigla constituie două elemente esenŃiale ale identităŃii vizuale a unei organizaŃii. De aceea. De asemenea. înregistrare care în România este realizată la Oficiul de Stat pentru InvenŃii şi Mărci (OSIM).a. o multitudine de organizaŃii care funcŃionează pentru realizarea aceluiaşi scop. pericolul confuziei între organizaŃii. Aşa cum am arătat deja (pagina 129). cu marca înregistrată şi 139 . Orice organizaŃie care conştientizează însemnătatea elementelor identităŃii sale se preocupă nu numai de crearea şi de utilizarea. Pentru o organizaŃie. Logo-ul poate fi definit ca un semn grafic care identifică şi caracterizează o organizaŃie (Schneider. concret. diferenŃierea imaginii sale de cea a organizaŃiilor înrudite este astăzi o necesitate vitală. la proporŃia dintre imagini şi text ş. al unei persoane (Newsom. în aproape toate domeniile vieŃii sociale. precum şi între produsele (serviciile. crearea şi păstrarea unei anumite identităŃi vizuale a organizaŃiei nu mai constituie un moft.Atunci când fotografiile însoŃesc difuzarea unui comunicat de presă (fotografii-ilustraŃie). Logo-ul şi sigla organizaŃiei În condiŃiile în care astăzi există.m. 1993. 123). este vorba despre înregistrarea lor legală ca elemente ale imaginii de marcă a organizaŃiei. conŃinutul fotografiei şi conŃinutul legendei acesteia. considerând că logo-ul poate fi un simbol grafic nu numai al unei organizaŃii. De asemenea. există abordări diferite în politicile lor editoriale cu privire la tipul de fotografii care pot fi publicate. ci este o necesitate indispensabilă. 2004. extinderea merge până la identificarea logo-ului cu imaginea de marcă. ar trebui să vă creaŃi ocazii favorabile pentru a introduce fotografii care vorbesc despre organizaŃia dumneavoastră în portofoliul foto al agenŃiilor de presă sau pe website-urile (directoarele) specializate în preluarea şi oferirea de fotografii. Literatura de specialitate anglo-americană efectuează chiar o extindere a acestei definiŃii. pentru un comunicat de presă va trebui să alegeŃi cel puŃin câteva fotografii pe care să le difuzaŃi împreună cu acesta. ci şi al unui grup oarecare. logo-ul şi sigla constituie componente definitorii ale manualului de identitate al unei organizaŃii. va trebui să vă străduiŃi să realizaŃi o concordanŃă perfectă între conŃinutul comunicatului. preocupările) lor este iminent.d. 269) sau chiar al unui produs. În fine.

Sigla nu se rezumă doar la găsirea sau acceptarea unui cuvânt.a.cu sigla organizaŃiei. culoarea sau culorile literelor.).google.d. iar TAROM este denumirea „populară”. spre exemplificare.ro/search?hl=ro&q=define%3Alogo&btnG=C%C4%83utare+Google&meta=lr%3Dlang_ro pe 12 iunie 2007. reclama şi relaŃiile publice din domeniul afacerilor de a include sub această denumire şi ansamblul logo-siglă. firme sau publicaŃii”. abreviere.m. 34 DefiniŃii găsite la adresa http://www. ea nu constă doar în litere. precum tipul (fontul) de literă utilizat în grafierea sa. poziŃia faŃă de logo. Figura 19: CombinaŃie logo-siglă. Aceste accepŃiuni consfinŃesc practica instituită mai ales în marketingul. posibilitatea ca sigla să fie separată de logo sau nu ş. denumire sau marcă înregistrată a unei instituŃii. simbol. Sigla este obŃinută de obicei din iniŃialele cuvintelor care alcătuiesc denumirea oficială a organizaŃiei sau din câteva litere de la începutul fiecăruia dintre aceste cuvinte (vezi denumiri ca Romsilva – Regia NaŃională a Pădurilor – sau Metrorex – Societatea Comercială de Transport cu Metroul Bucureşti Metrorex S. publicitatea. efecte grafice. 140 . simbol sau marcă înregistrată a unei organizaŃii”. ilustraŃie. „un desen. AVAS este forma prescurtată cu ajutorul căreia identificăm AgenŃia pentru Valorificarea Activelor Statului. iată. ci este caracterizată şi prin alŃi termeni grafici. câteva definiŃii ale cuvântului „logo”34: „semn. „denumire. cuvânt care este înregistrat legal de către o companie şi utilizat în scopuri de identificare” etc.A. De exemplu. încetăŃenită în conştiinŃa publică. destinată să definească identitatea unei organizaŃii Sigla poate fi definită ca forma prescurtată sau cea încetăŃenită în opinia publică a denumirii unei organizaŃii. a Companiei TAROM – Transporturile Aeriene Române. unei abrevieri care să aibă relevanŃă pentru memoria colectivă.

îmbătrânite. pe firma pe care organizaŃia o afişează. postere. pe metal. de aceea dumneavoastră va trebui să fiŃi foarte familiarizat cu codurile de culoare care vor fi utilizate pentru imprimarea logo-ului şi siglei pe diferite suporturi: pe hârtie în tipografie. specialistului de relaŃii publice. să vă revină răspunderea de a crea nemijlocit elementele de identitate vizuală ale organizaŃiei pentru care lucraŃi. proporŃiile lor trebuie de asemenea respectate aşa cum sunt ele descrise în manualul de identitate. ele ar trebui să aibă o viaŃă destul de lungă. să poată simboliza. Decizia de schimbare a identităŃii vizuale a unei organizaŃii reprezintă o opŃiune majoră şi costisitoare. Iar în îndeletnicirile dumneavoastră profesionale cotidiene va trebui să vegheaŃi ca unitatea şi specificul acestor elemente ale identităŃii vizuale să nu fie alterate nicicând şi niciunde: – logo-ul. deoarece este foarte probabil ca un logo sau/şi o siglă care acum treizeci de ani sugerau modernitate să reprezinte astăzi simbolurile unei organizaŃii vetuste. înrudite prin anumite trăsături grafice esenŃiale sau chiar complet diferite. 1993. 141 . – culorile nu trebuie alterate în nici o ocazie. totemuri). pe firme luminoase postate în exterior sau în interior etc. precum şi pe toate piesele de semnalistică interioară şi exterioară (etichete. În concluzie. pe tipărituri. pe plicuri.. Ansamblul logo-siglă sau fiecare dintre aceste elemente luate separat îndeplinesc mai multe funcŃii: „Pe lângă semn de recunoaştere şi de identificare. este puŃin probabil ca dumneavoastră. aceasta însemnând cel puŃin câŃiva ani. poziŃionarea acestora. afişe. sublinierile îmi aparŃin). pe sticlă. De obicei. pe cărŃile de vizită ale membrilor organizaŃiei. Va trebui însă să aveŃi un cuvânt de spus atunci când se discută decizii privind aceste elemente. modernism. pe plastic. pe dosare şi mape. crearea sau re-crearea acestor elemente de identitate vizuală revine unor organizaŃii specializate (companii calificate în materie de branding şi rebranding). pe material textil. Odată create şi descrise în manualul de identitate. plăcuŃe indicatoare.. pe zid. obiecte promoŃionale. – fonturile literelor. bannere. sigla şi combinaŃia acestora trebuie să fie identice în toate ocaziile: în antetul documentelor oficiale şi neoficiale pe care le emite organizaŃia.” (Schneider. deschidere.Între logo-ul organizaŃiei (referirea include şi ansamblul logo-siglă) şi simbolurile grafice care caracterizează produsele acesteia (mărci înregistrate) nu trebuie neapărat să existe o similitudine: ele pot fi identice. logo-ul trebuie. tehnologii de vârf. în egală măsură. astfel încât elementele de identitate ale organizaŃiei să se întipărească în memoria colectivă de lungă durată. care trebuie cântărită cu multă responsabilitate şi prudenŃă înainte de a fi pusă în practică. evoca unele puncte majore ale imaginii organizaŃiei: dinamism. în machetele publicitare. forŃă. felicitări şi invitaŃii etc. 123. Uneori însă schimbarea se impune cu necesitate.

va trebui să luaŃi în considerare de la bun început varianta unei coloane sonore care combină motivele muzicale cu comentariul rostit.Filme. fie un film de familiarizare a noilor membri ş. pe lângă vizualizarea unui text. rămâne deocamdată apanajul companiilor specializate în producŃie de film. organizaŃia) să îndeplinim prin acest film? – căror publicuri este destinat filmul: publicurilor interne? Celor din exterior care vin în contact cu noi? ClienŃilor sau potenŃialilor clienŃi ai produselor (serviciilor) pe care le ofe142 .d. Prezentările (foarte cunoscute fiind cele realizate cu ajutorul aplicaŃiei PowerPoint din pachetul Microsoft Office) reprezintă unele dintre cele mai răspândite modalităŃi de comunicare audiovizuală. potenŃează în mod substanŃial eficacitatea cu care mesajele dumneavoastră vor influenŃa publicurile pe care le vizaŃi. Din punct de vedere al ratei de succes al actului de comunicare. Aceasta nu înseamnă că aŃi scăpat de orice responsabilitate în această privinŃă. ele permit utilizarea de imagini (statice sau dinamice). Până şi realizarea unor filme de scurtă durată este posibilă pentru cei care stăpânesc un minim de cunoştinŃe despre tehnologiile prelucrării imaginilor pe calculator. unele produse audiovizuale sunt chiar la îndemâna dumneavoastră. Într-adevăr. O astfel de companie va putea realiza fie un film de prezentare a organizaŃiei (destinat publicurilor exterioare). temă eventual completată de un script care apare pe ecran pe durata derulării filmului. realizarea unui film cu adevărat profesionist atât din punctul de vedere al calităŃilor tehnice. fie un jurnal periodic destinat informării publicurilor interne.m. sunet. prezentări. utilizate corespunzător. Coloana sonoră a filmului poate consta doar într-o temă muzicală. GraŃie tehnologiilor de comunicare din prezent. animaŃii vizuale OrganizaŃiile de astăzi fac apel în mod substanŃial la diferite tehnici audiovizuale menite să contribuie fie la consolidarea imaginii lor publice (consolidarea reputaŃiei şi a notorietăŃii lor. fie pentru promovarea produselor şi serviciilor pe care le oferă (domeniu aflat în responsabilitatea celor care se ocupă de marketing şi de vânzări). fie un material conŃinând mesajul conducătorului organizaŃiei către membrii acesteia. Un film realizat pentru activităŃi de relaŃii publice trebuie să răspundă unor necesităŃi de comunicare. Totuşi. scheme de animaŃie care.a. situaŃie în care dumneavoastră trebuie să vă asumaŃi răspunderea profesională). cât şi din cel al potenŃialului său de a transmite un mesaj coerent. iar pentru stabilirea cât mai exactă a acestor necesităŃi dumneavoastră va trebui să daŃi răspunsuri la întrebări de genul: – ce obiective de comunicare vrem (noi. fie un film de prezentare a unei acŃiuni încheiate sau de promovare a uneia viitoare.

laseri etc.rim? AdepŃilor. din toată acea echipă. „rola B” Odată cu dezvoltarea fără precedent a modalităŃilor audiovizuale de comunicare. suporterilor şi simpatizanŃilor? Contestatarilor? Celor care nu ştiu prea multe despre noi şi nu au încă o opinie clară despre ceea ce facem? AcŃionarilor şi investitorilor? Partenerilor de afaceri? PotenŃialilor angajaŃi? Celor din lumea mass-media? – ce mesaje vrem să transmitem? Care este cea mai eficace posibilitate de a le transmite? – obiectivele de comunicare pe care vrem să le îndeplinim prin acest film justifică investiŃia pe care o presupune realizarea şi difuzarea lui? – avem material filmat în alte ocazii anterioare pe care să-l putem utiliza pentru a putea „spune istoria” noastră? Ne este necesar asemenea material pentru a pune mai bine în valoare scenariul filmului? – mai există şi alte filme făcute anterior? Dacă da. Pentru exploatarea lor eficientă. Există. dumneavoastră va trebui să fiŃi membru al echipei.a. dumneavoastră cunoaşteŃi cel mai bine relaŃiile organizaŃiei cu publicurile sale şi intenŃiile pe care le are pentru perfecŃionarea acestor relaŃii. să fiŃi consultantul care se va strădui să promoveze cele mai adecvate obiective de comunicare ale organizaŃiei. Video-comunicatul de presă. înainte de a decide la care dintre ele vă veŃi opri. cărora li se asigură în acest fel atât informaŃia în sine. deoarece. Există şi posibilitatea de a difuza audio-comunicate de presă. o multitudine de alte instrumente audiovizuale prin care organizaŃia dumneavoastră poate să-şi transmită mesajele: diaporame mai mult sau mai puŃin sofisticate. ecrane gigant. foarte utile în special pentru televiziuni. destinate posturilor de radio. este bine să încercaŃi să răspundeŃi la cât mai multe dintre întrebările enumerate mai sus.d. dacă s-a decis realizarea unui film care să fie utilizat de organizaŃie. filmul pe care vrem să-l comandăm continuă o serie care intenŃionează să atingă anumite obiective de comunicare mai perene sau reprezintă un început? – care poate fi durata optimă a filmului în raport cu ocaziile în care intenŃionăm să-l folosim? – ce variante de scenariu ar fi mai potrivite pentru publicurile pe care le vizăm? ş. 143 . a apărut şi o varietate nouă de comunicate de presă: video-comunicatele de presă (VNR – video news release). În esenŃă. pereŃi de monitoare. cât şi imaginile care o pot ilustra. audio-comunicatul de presă. bineînŃeles.m.

cât şi impactul mesajului pe care organizaŃia doreşte să-l transmită.Video-comunicatul de presă este echivalentul audiovizual al comunicatului de presă scris: el vorbeşte despre evenimente actuale care tocmai s-au desfăşurat. pentru reuşită. Părerile specialiştilor sunt împărŃite în privinŃa eficacităŃii acestor instrumente: unii sunt încrezători în succesul lor (Wilcox. ceea ce înseamnă că aŃi cheltuit degeaba o sumă destul de însemnată. relevant. un reportaj poate să aibă chiar 5 – 20 de minute. dacă televiziunile vor sesiza cea mai mică intenŃie de a obŃine „reclamă gratuită” prin difuzarea unui video-comunicat. În orice caz. De obicei. cât şi de comentariu. împreună cu video-comunicatul. modul lor de a pregăti materialul este identic cu al membrilor redacŃiilor de televiziune. în utilizarea lor. credibilitatea obŃinută în urma difuzării unei relatări „neutre şi curate” este mai mare decât cea obŃinută prin difuzarea unui clip comercial. În plus. 143). este bine să apelaŃi la specialişti în măsura în care aceştia există în zona dumneavoastră. De aceea. 635). 1998. de aceea. sunt în plină evoluŃie în prezent sau vor începe în viitorul imediat. nu să vândă un produs. un video-comunicat de presă nu trebuie să fie foarte lung (Newsom. De altfel. oricât de „neutră” ar fi relatarea. există suspiciunea că organizaŃia emitentă încearcă în realitate să se prezinte într-o lumină favorabilă. în fine. Ca şi în varianta scrisă. va trebui să vă asumaŃi răspunderi în ceea ce priveşte mesajul pe care organizaŃia doreşte să-l transmită către anumite publicuri. unele televiziuni . există varianta ca. pe când alŃii sunt mai rezervaŃi (Bland. 1992. Pentru evitarea unor asemenea suspiciuni. Eficacitatea sa este potenŃată atât de imaginile dinamice furnizate mass-media. Ele sunt în măsură să asigure atât parametrii de calitate tehnică necesari pentru difuzarea pe posturile de televiziune (radio).” (Bland. trebuie evitat mesajul comercial explicit cel puŃin din următoarele raŃiuni: funcŃia primară a video-comunicatului este să informeze. interesant etc.a. cu condiŃia ca video-comunicatul să fie bine realizat. varianta montată şi gata de difuzare. există companii specializate care produc asemenea materiale. „rola B” conŃine doar materialul brut filmat 144 . 233): 30 de secunde reprezintă o durată optimă.). 143). unde există şanse reale ca materialul pe care îl furnizaŃi să fie fructificat.în special cele de largă audienŃă – sunt destul de reticente în privinŃa acceptării video-comunicatelor. să trimiteŃi şi o „rolă B” (B-roll): video-comunicatul conŃine varianta gata prelucrată a ştirii pe care vreŃi s-o difuzaŃi. până la trei minute. deoarece. ei recomandă ca un video-comunicat de presă să fie „plin de culoare (la propriu şi la figurat – n. în cazul în care valoare de ştire a relatării este excepŃională. materialul trimis de dumneavoastră va fi refuzat. se poate merge şi până la un minut sau. De asemenea. 1998. BineînŃeles. dacă intenŃionaŃi să utilizaŃi asemenea tehnici în munca dumneavoastră de relaŃii publice. 2004. va trebui să luaŃi în calcul mai ales televiziunile de nişă şi posturile locale.

cei care formează opinia publică. O asemenea prezentare poate fi recepŃionată de milioane de telespectatori şi îi poate influenŃa pe aceştia în formarea unei percepŃii favorabile cu privire la o organizaŃie sau la produsele (activităŃile. cu banii cheltuiŃi numai pentru 15 secunde de reclamă. 1992. un bun specialist în relaŃii publice nu trebuie să rateze ocazia de a-şi prezenta favorabil propria organizaŃie la televiziune. televiziunea este un formator de opinie care nu trebuie pierdut din vedere atunci când întocmiŃi o strategie sau un plan de relaŃii publice. unde am făcut câteva referiri la etapele pe care trebuie să le parcurgă o persoană atunci când este solicitată să apară la televiziune. mai ales că mesajele transmise prin televiziune au şanse de a fi receptate într-o măsură mai mare datorită faptului că ele sensibilizează concomitent două simŃuri umane: văzul şi auzul. Pentru asemenea apariŃii. în acelaşi timp. în timp ce comentariul este livrat separat. iar un specialist care încearcă cu bună credinŃă să apere interesele şi imaginea organizaŃiei sale îi 145 . o organizaŃie oarecare şi-ar putea permite săşi cumpere propriul echipament de studio TV. îşi obŃin informaŃiile cotidiene de care au nevoie. Elemente specifice privind apariŃiile la televiziune Pe lângă elementele deja menŃionate în capitolul referitor la interviuri (vezi in pagina 80). oferiŃi unui post de televiziune posibilitatea de a-şi pregăti ştirea în concordanŃă cu propria sa politică editorială şi. cu atât mai mult.) acesteia. Un prim fapt de care trebuie să ŃineŃi seamă este acela că televiziunea reprezintă de departe principalul mijloc prin care oamenii obişnuiŃi.pentru realizarea acelei ştiri (inclusiv declaraŃii sau scurte interviuri). un bun manager şi. fie pe o casetă audio. în lumea reclamei se plătesc bani grei: un minut de apariŃie la TV la o oră de maximă audienŃă costă în Marea Britanie nu mai puŃin de 250. în acest fel. Prin urmare. (Barry McLoughlin Associates.000 de lire sterline. mai există şi alte elemente specifice acestui mijloc foarte răspândit de informare în masă. În al doilea rând. apariŃia la televiziune implică şi riscuri: ca urmare a modului în care este montată o emisiune. nu sunt supraimprimate texte sau imagini etc. membrii etc. în care imaginile sunt însoŃite de zgomotul de fond din mediul în care s-a făcut filmarea. fie pe hârtie. să pregătească o echipă de tehnicieni din rândul propriilor membri şi să plătească cheltuielile pentru cel puŃin o lună de producŃie. minimalizaŃi bănuielile privind încercarea de a obŃine „reclamă gratuită”. un militant onest pentru o cauză dreaptă poate apărea drept un fanatic incorigibil. 18). Probabilitatea de utilizare a unei „role B” este şi mai mare dacă aceasta nu este prelucrată în nici un fel în prealabil: nu sunt introduse efecte vizuale sau audio. singura problemă este că postul de televiziune astfel înfiinŃat va trebui să facă investiŃii incomparabil mai mari pentru a obŃine şi o audienŃă adecvată… BineînŃeles.

percepŃia publică despre organizaŃie va avea de suferit. În al doilea rând. la o mai bună concentrare şi o prestaŃie corespunzătoare. De aceea. Nu în ultimul rând. 1998. cel care se încumetă să apară pe micul ecran trebuie să fie cât mai familiarizat cu specificul şi provocările unui studio de televiziune. Acelaşi mod de abordare este cu atât mai util în cazul unei intenŃii de mediatizare a organizaŃiei dintr-un unghi favorabil. În plus. 139-141): – live (în direct): deşi sunt relativ rare. pentru o prestaŃie de succes la televiziune. realizatorul de televiziune trebuie să-şi informeze şi. deoarece acest mediu induce o doză substanŃială de disconfort psihic chiar şi celor care nu sunt la prima lor experienŃă de acest gen. nici o scuză nu este suficient de potrivită pentru absenŃa reprezentanŃilor săi: în acest caz. Atunci când este solicitată. ca urmare a necunoaşterii subiectului de către cei care pregătesc interviul pentru difuzare. cel solicitat va trebui să se pregătească temeinic. seci. Cel care urmează să apară la televiziune în numele organizaŃiei sale trebuie să Ńină cont de asemenea şi de constrângerile cărora trebuie să le facă faŃă realizatorii. este bine să cunoaşteŃi câteva tipuri de interviuri TV şi specificul fiecăruia dintre acestea (Bland. dacă în cazul unui interviu scris jurnalistul caută în primul rând să-şi informeze publicul şi în subsidiar urmăreşte săi ofere acestuia un prilej de divertisment. este posibil ca şi realizatorul (prezentatorul. fără a avea posibilitatea să se apere. Dacă este vorba de un eveniment negativ în care a fost implicată organizaŃia. în acelaşi timp. De asemenea. pregătirea prealabilă este cheia succesului. În primul rând. fără a oferi telespectatorului şi doza de divertisment pe care acesta o aşteaptă. interviul în direct elimină riscul ca unele afirmaŃii să fie ignorate sau interpretate incorect în procesul de montaj. ea va fi blamată în lipsă. moderatorul) emisiunii să devină ostil ca urmare a unui asemenea comportament al intervievatului. 146 . în timp ce prestaŃia bazată pe „inspiraŃie” şi „charismă” are mari şanse de a eşua. Dacă intervievatul va intra în aspecte tehnice. Astfel. să focalizeze atenŃia şi asupra „faptelor bune” ale organizaŃiei. fie că acolo se va vorbi de un lucru bun sau de unul rău referitor la ea. să-şi distreze telespectatorii: este ceea ce în jargonul mass-media se numeşte infotainment (informaŃie dublată de divertisment). în cazul organizaŃiilor de afaceri este destul de frecventă la cei din lumea presei prejudecata conform căreia organizaŃia trebuie considerată în culpă încă de la bun început. în acelaşi timp. înainte de a onora invitaŃia de a participa la o emisiune sau de a da un interviu.poate provoca acesteia daune ireparabile datorită efectului defavorabil al interviului său transmis la televizor. plictisitoare. Aşadar. conştientizarea faptului că este în direct poate contribui la îmbunătăŃirea performanŃei intervievatului. nu va fi nimeni acolo care să răspundă eventualelor acuzaŃii şi care. asemenea oportunităŃi trebuie folosite. o organizaŃie trebuie să-şi trimită reprezentanŃi la televiziune.

panelurile constituie o provocare. astfel încât să abordeze un subiect bine definit.– înregistrat: cele mai multe interviuri sunt înregistrate în prealabil. în timpul unei astfel de transmisii). intervievatul trebuie să li se adreseze direct. participă şi ele la acest tip de interviu. Pentru intervievat. iar jurnalistul care întreabă se află în alt studio (de exemplu. – panel (discuŃie. – la faŃa locului: reprezentanŃii televiziunii pot veni cu oferta de a realiza interviul la sediul organizaŃiei sau într-un loc sugestiv pentru subiectul pus în discuŃie.). De aceea. Acest tip de interviu constituie una dintre rarele ocazii în care intervievatul poate privi direct în camera de luat vederi atunci când răspunde: este chiar indicat să „menŃină contactul vizual” cu camera din faŃa sa. regulile sunt asemănătoare cu ceea ce s-a spus deja mai sus. apoi prelucrate înainte de difuzare. atunci când doreşte să dialogheze cu ele. ele au loc în studio. repetiŃii. fie chiar în altă localitate). – down-the-line: sunt interviuri (live sau înregistrate) în care intervievatul se află într-un studio (fie de tip newsroom. talk-show): acestea sunt de fapt discuŃii la care participă un moderator TV şi mai multe persoane. atunci când cineva participă la o asemenea discuŃie. chiar în studioul de unde se transmit buletinele de ştiri. De asemenea. deoarece. inclusiv în aer liber. să se încadreze în nişte limite de timp prestabilite. specialistul în relaŃii publice. dacă mai sunt şi alte persoane care. precum şi a întreruperii pentru documentarea intervievatului. la ceea ce ea va înregistra în planul secundar şi în cel înde147 . Pentru intervievat există avantajul ca el să fie mai sigur de sine. Interviul înregistrat oferă posibilitatea reluării unor afirmaŃii atunci când acestea au fost formulate greşit. Totodată. atunci când acestea nu cunoaşte cu acurateŃe o informaŃie la care vrea să se refere. cu cât sunt mai mulŃi participanŃi. Pentru intervievat însă stresul creat este relativ identic cu cel al unui interviu în direct. redundanŃe. cel mai important mesaj despre organizaŃia sa trebuie să fie livrat cu prioritate şi cu maximă claritate. bâlbâieli. dumneavoastră. dar acest stres poate fi diminuat dacă el tratează interviul ca pe o convorbire telefonică – fapt intrat de multă vreme în cotidianul preocupărilor noastre – în care de asemenea interlocutorul nu este prezent. din alte locaŃii. De obicei. nu prin intermediul moderatorului. să fie eliminate elementele inutile sau supărătoare (divagaŃii de la subiect. cu atât sunt mai puŃine şansele de a „spune istoria” propriei organizaŃii. deoarece se află „pe propriul său teritoriu”. pauze stânjenitoare. va trebui să fiŃi atent la poziŃionarea camerei de luat vederi. cacofonii etc. În această situaŃie. imediat ce are ocazia să o facă. dar pot fi organizate şi în alte locaŃii. Intervievatul poate conştientiza un stres suplimentar datorită faptului că persoana care îl întreabă nu este de faŃă.

Acceptarea unei asemenea declaraŃii este riscantă. În orice caz. asiguraŃi-vă în prealabil că pe pereŃi sau pe masă nu sunt lucruri (grafice. interviul se desfăşoară în birou. 142): – poate furniza idei „din interior” despre emisiunile postului şi oportunităŃile care pot fi fructificate. poziŃia unui reprezentant al organizaŃiei cu privire la o astfel de problemă litigioasă. Un astfel de contact într-o redacŃie de televiziune poate crea cel puŃin trei avantaje (Bland. este acceptată mai uşor atunci când ofertantul (adică dumneavoastră) este cineva cunoscut. făcută instantaneu. nu aşezat. – „în prag”: este un tip de interviu instantaneu utilizat de către cei din televiziune mai ales în cazul unor situaŃii controversate. de furnizare a unui video-comunicat de presă. Ei încearcă să obŃină „din mers”. fie că este vorba de operatori sau reporteri de teren. dar ceva mai târziu.) care n-ar trebui să apară în cadrul camerei de luat vederi. 1998. 148 . intervievatul nu poate nici să închidă pur şi simplu uşa în nasul echipei TV. vă voi răspunde. fiindcă acest gest poate fi interpretat şi prezentat ca fiind răspunsul organizaŃiei în chestiunea controversată. în majoritatea cazurilor ea nu va fi cea mai inspirată alegere. În caz că. documente etc. intervievatul nu respinge solicitarea. va trebui să evite clasica scenă a celui care stă aşezat în spatele propriului birou şi dă interviuri. Este de preferat ca intervievatul să se afle în picioare. fie că este vorba de directori de programe sau realizatori de marcă. dar haideŃi să mergem în biroul meu”. intervievatului i se adresează întrebări aparent neutre despre măsurile de protecŃie a mediului în fabrica sa. totuşi. Intervievatul poate adopta în această situaŃie o atitudine de genul: „Sunt gata să răspund întrebărilor dumneavoastră. – o ofertă de participare la o emisiune. În acelaşi timp însă. dar există şi riscul intenŃiilor ascunse când. astfel. în timp ce în planul secund apare un coş din fabrică (singurul de altfel!) scoŃând un fum abundent. interesant. scheme. „în pragul uşii”. fără un minim de pregătire şi fără posibilitatea unei documentări măcar sumare. deoarece. acum sunt într-o întâlnire” sau „Sigur. în schimb poate câştiga un minimum de timp în care se poate pregăti pentru interviu. Un bun specialist în relaŃii publice trebuie să-şi cultive legăturile în diferite redacŃii de televiziune. mai ales după ce o solicitare anterioară de interviu pe această temă a fost respinsă. de pildă.părtat: operatorul caută de obicei ca fundalul interviului să fie dinamic. de facilitare a unei filmări etc.

– pregătiŃi câteva puncte (nu mai mult de trei) asupra cărora doriŃi să vă concentraŃi pe timpul interviului. Telespectatorul nu va putea reŃine mai mult. totuşi. cel puŃin. – dacă este posibil. – înainte de a intra în platou. fie că dumneavoastră veŃi fi cel care participă în mod nemijlocit. astfel încât telespectatorul să ştie. Este o procedură uzuală în studiourile de televiziune. trebuie să spuneŃi că n-aŃi văzut/auzit acest lucru înainte de emisiune. – evitaŃi alcoolul înaintea participării la o emisiune televizată. tratamentul neprietenos (dur) aplicat dumneavoastră sau unui coleg pe timpul emisiunilor va fi mai puŃin probabil sau. se întâmplă ca pe timpul emisiunii să fie difuzate înregistrări. EvitaŃi şi cafeaua băută chiar înainte de intrarea în emisie. deoarece provoacă uscarea gurii. va trebui să fiŃi măcar prevenit despre eventualitatea unor asemenea momente neprevăzute. dar vă va diminua serios capacitatea de concentrare şi spontaneitatea. Este bine să vă asiguraŃi că nu vor fi prezentate înregistrări-surpriză sau că nu vor exista în studio invitaŃisurpriză.– deşi nu poate fi exclus din calcul. astfel încât să vă puteŃi pregăti cât mai bine pentru a le face faŃă. din diferite motive. cine mai este invitat să participe? Ce întrebări ar putea să fie formulate? Emisiunea va fi în direct sau preînregistrată? – adresaŃi măcar unele dintre aceste întrebări celor de la postul TV. este suficient să fiŃi acolo chiar şi cu o jumătate de oră înainte. pentru a vedea concret mediul în care se vor desfăşura lucrurile. nu vă eschivaŃi de la şedinŃa de 149 . materiale. În caz că. declaraŃii asupra cărora n-aŃi fost prevenit. încercaŃi să vă răspundeŃi la câteva întrebări: care este tema emisiunii? Care este formatul ei? De ce este nevoie de un reprezentant al organizaŃiei dumneavoastră în studio? Ce ştiu cei din redacŃie despre chestiunea în discuŃie şi ce vor să afle? Cât va dura emisiunea. Apa în schimb este recomandată. Atunci când. menită să preîntâmpine reflexiile neplăcute ale luminii. Alcoolul nu numai că nu vă va da „curajul” pe care îl speraŃi. Dacă aceasta este maniera în care va fi pregătită emisiunea. nu puteŃi vedea studioul mai din timp. veŃi fi avertizat că emisiunea sau interviul se va face „fără milă”. deci nu încercaŃi să „spuneŃi totul” cu ocazia unui interviu. va trebui să treceŃi pe la cabina de machiaj. fie că îl asistaŃi pe un coleg: – înainte de a accepta invitaŃia. din acest motiv. pentru a vă familiariza cu cadrul. îngrăşarea tenului. mergeŃi în studio cu o zi-două înainte ca emisiunea (înregistrarea) să aibă loc. Iată câteva lucruri pe care trebuie să le luaŃi în considerare în cazul interviurilor sau al talk-show-urilor în studio. transpiraŃia.

care să nu foşnească pe timpul emisiunii. moderatorul va face o scurtă prezentare a dumneavoastră. plan îndepărtat. având totuşi grijă ca gesturile dumneavoastră să exprime naturaleŃe şi să nu fie prea ample. astfel încât publicul să vă cunoască. folosiŃi limbajul non-verbal fără reŃinere. În această fişă vor trebui de asemenea menŃionate câteva date biografice despre intervievat. o fişă cu câteva informaŃii despre organizaŃia dumneavoastră sau despre evenimentul pe care vreŃi să-l evidenŃiaŃi. – pe durata emisiunii. calmă. puteŃi să-l întrebaŃi pe moderator care va fi prima întrebare. – la începutul emisiunii (înregistrării). evitaŃi elemente non-verbale de genul bătutului cu palma. al telespectatorului. fie direct în platou. ostilă. arogantă. – dacă nu aŃi reuşit să faceŃi mai devreme acest lucru. deschisă. în genul: „Bună seara dumneavoastră şi telespectatorilor dumneavoastră”. nu trebuie să vă torturaŃi singur gândindu-vă la milioanele de telespectatori care vă urmăresc. negativă sau care încearcă din răsputeri să fie pe placul moderatorului şi. Mai degrabă încercaŃi să vă imaginaŃi că discuŃia dum150 . pozitivă şi încrezătoare. degetele sau cu stiloul în masă. – limbajul dumneavoastră verbal trebuie să exprime politeŃe. prietenoasă. astfel încât să ieşiŃi din cadru. AdresaŃi câteva cuvinte de politeŃe după această prezentare. înseamnă mai mult de jumătate din actul de comunicare) trebuie să arate o expresie facială în concordanŃă cu afirmaŃiile făcute. deoarece scopul tuturor acestor aranjamente este de a vă pune în postura cea mai favorabilă pentru apariŃia dumneavoastră pe ecran din diferite planuri (plan general. Limbajul non-verbal (care. După această operaŃiune. deoarece asemenea gesturi produc zgomote supărătoare în microfoane. prietenie. dar şi energie (pozitivă. bineînŃeles). lăsaŃi echipa de emisie să vă potrivească locul în care se vor afla scaunul dumneavoastră.machiaj.). plan apropiat etc. la TV. astfel încât să aveŃi timp să vă pregătiŃi modul de abordare a răspunsului. Nu uitaŃi să scrieŃi toate acestea pe un tip de hârtie destul de grea. – în timpul emisiunii (înregistrării). Nu trebuie să fiŃi suspicios. veŃi fi condus fie într-o sală de aşteptare. – odată ajuns în platou. cel târziu înainte de începerea emisiunii. – chiar înainte de a începe emisiunea. Limbajul para-verbal (tonul şi atitudinea) trebuie să arate că sunteŃi o persoană modestă. microfonul şi celelalte accesorii. căldură. implicit. va trebui să înmânaŃi moderatorului (realizatorului). rezonabilă. defensivă. nu o persoană plină de sine. în timp ce limbajul corporal comunică deschidere şi căldură.

nu vă opriŃi. acea idee ar trebui finalizată într-un timp rezonabil dacă aŃi observat tentative de întrerupere). fiŃi conştient de faptul că durata emisiunii este limitată şi că scopul participării dumneavoastră este acela de a lansa mesajele pe care le-aŃi pregătit cu privire la organizaŃie dumneavoastră. dar nu uitaŃi nici o clipă că ele trebuie să fie relevante şi pentru telespectatori. moderatorul sau unul dintre ceilalŃi participanŃi vă întrerupe. TrataŃi întrebările moderatorului ca pe o oportunitate de a „spune istoria” organizaŃiei dumneavoastră. ci. „nepăsare” etc. să transmiteŃi mesajul pe care l-aŃi exersat în prealabil. – nu repetaŃi cuvintele cu conotaŃie negativă ale moderatorului („fraudă”. nu ca pe o ameninŃare. analogii.a. vorbiŃi natural. – folosiŃi stilul oral de exprimare. fiŃi concis. – dacă. anecdote care pot ilustra adecvat ceea ce vreŃi să spuneŃi. În caz că va fi abordată o chestiune deja cunoscută publicului. Când aŃi finalizat ideea. fără preŃiozităŃi şi excese. ÎncepeŃi aşadar cu ceea ce este important pentru organizaŃia pe care o reprezentaŃi. ci la un interviu: nu trebuie să deveniŃi defensiv. ceea ce aveŃi de spus. dumneavoastră vorbiŃi pentru telespectator. – evitaŃi formulările excesiv de abstracte şi de teoretizante. – în eventualitatea că întrebările moderatorului denotă ostilitate sau percepŃie negativă. opriŃi-vă (totuşi.m. răspicat. – evitaŃi să vă adresaŃi cuiva anume din studio menŃionându-i numele: la urma urmei. va trebui să aduceŃi o nouă perspectivă asupra faptelor. puteŃi chiar repeta cuvintele şi frazelecheie pe care le consideraŃi importante pentru organizaŃie. fiŃi conştient că nu sunteŃi la un interogatoriu. Astfel de referiri la aspecte cu valoare de ştire trezesc şi menŃin interesul telespectatorului. trebuie să faceŃi referire la ceva original. Pe parcursul emisiunii. care se difuzează în premieră.neavoastră din studio se desfăşoară cu un singur telespectator. deoarece aceasta induce te151 . „pagubă”. ceva nou. făcând o legătură logică cu întrebarea. nu pentru moderator şi nici pentru ceilalŃi colegi de discuŃie. va trebui să dezvăluiŃi lucruri din culisele evenimentelor ş.) şi evitaŃi atitudinea defensivă. utilizaŃi exemple. În orice caz. În acelaşi timp. „neglijenŃă”. să daŃi neapărat răspunsurile pe care le aşteaptă moderatorul de la dumneavoastră. va trebui să veniŃi cu informaŃii care să capteze atenŃia publicului. ridicând puŃin vocea astfel încât să puteŃi fi auzit.d. în timp ce formulaŃi o idee foarte importantă pentru organizaŃia dumneavoastră sau unul dintre mesajele-cheie pe care le-aŃi pregătit. – pentru a produce interes. ci. continuaŃi să spuneŃi cu claritate. În schimb. preferabil cu cineva pe care îl cunoaşteŃi.

c. – fiŃi conştient pe toată durata emisiunii că sunteŃi „on-the-record”. albul imaculat) nu sunt nici ele indicate. îmbrăcămintea dumneavoastră trebuie să dea un plus de forŃă mesajelor pe care vreŃi să le transmiteŃi. în limitele politeŃii şi ale bunului-simŃ.. Pentru a câştiga timp. ca şi fustele prea scurte.”. puteŃi folosi trucuri precum rugămintea ca moderatorul să repete întrebarea sau introduceri de genul „Apreciez întrebarea dumneavoastră.” (timp în care vă gândiŃi la cel mai bun răspuns posibil). . în formularea răspunsurilor.. deoarece produc un efect supărător pe ecran. fiindcă... „ei bine. Cămăşile cu mânecă scurtă nu sunt cea mai bună alegere pentru un interviu în studio... altfel simpla dumneavoastră tăcere dezaprobatoare poate fi luată de către telespectatori drept încuviinŃare.. LăsaŃi-l să-şi formuleze întrebarea până la capăt. AtenŃie. – evitaŃi îmbrăcămintea în carouri sau în dungi (mai ales atunci când acestea sunt fine). În esenŃă. b.. – evitaŃi de asemenea excesul de interjecŃii şi de expresii stereotipe de genul „păi.. nu prin faimoasa locuŃiune „ca şi.. negrul intens. În nici un caz nu începeŃi răspunsurile dumneavoastră cu „deci”! EvitaŃi şi cacofoniile. nu să distragă atenŃia telespectatorului.” („ca virgulă comparaŃie”). o pauză prea mare înainte de răspuns creează percepŃia că încercaŃi să ascundeŃi ceva... dar faceŃi-o prin modul de construire a frazei.....”. EvitaŃi de asemenea bijuteriile sau accesoriile care pot crea reflexii luminoase (scânteieri) în studio... 152 . În felul acesta. – în cazul interviurilor (emisiunilor) preînregistrate. dar cu măsură. – dacă moderatorul se pregăteşte să încheie trăgând o „concluzie” nefavorabilă. „şi aşa mai departe. nu ca o opinie proprie..” („ca şi comparaŃie”) sau prin şi mai faimoasa „ca virgulă. Orice spuneŃi poate fi difuzat. editorul va trebui să renunŃe la întregul fragment de interviu (emisiune) în care dumneavoastră v-aŃi „numerotat” ideile.. „etcetera. „în orice caz. ..” sau „propunerile mele sunt: a.” etc. evitaŃi „numerotarea” ideilor dumneavoastră prin expresii de genul „în primul rând..”. înainte de a răspunde.”. – nu vă grăbiŃi în formularea răspunsurilor.. totuşi..”. nu „luaŃi întrebările din gura moderatorului”. în cazul întrebărilor neplăcute. corectaŃi pe loc această concluzie. apoi.”.. Culorile tari (roşul aprins.. vă puteŃi permite chiar o mică pauză de gândire..”..lespectatorului prezumŃia vinovăŃiei organizaŃiei pe care o reprezentaŃi: încercaŃi să fiŃi ofensiv. De aceea.. .... – afirmaŃiile dumneavoastră vor avea mai multă credibilitate dacă vor fi percepute ca o relatare factuală. căutaŃi să evitaŃi cuvinte şi expresii ca „în opinia mea. „după părerea mea.” „eu cred că..

9. prestaŃia dumneavoastră în studio trebuie să se caracterizeze prin naturaleŃe şi bună-cuviinŃă. Tehnicile vizuale şi verbale sunt mai importante în comparaŃie cu tehnicile scrise? De ce? 2. 10. DaŃi exemple concrete de tehnici vizuale care. Ce trebuie să arate o fotografie bună atunci când prezintă un subiect uman? 3. talk-show) şi notaŃi elementele pe care le consideraŃi pozitive şi negative în prestaŃia invitaŃilor. apoi comentaŃi-le din punct de vedere al elementelor care intră în compoziŃia lor. În funcŃie de distanŃa de la care sunt efectuate. ce categorii de fotografii apar în diversele publicaŃii? Care sunt caracteristicile fiecărei categorii? 4. Ce avantaje puteŃi obŃine prin tăierea corectă a unei fotografii? 6. Care este rolul legendei în cazul unei fotografii? 7. Dacă organizaŃia dumneavoastră primeşte invitaŃia de a trimite reprezentanŃi la o emisiune televizată. ArgumentaŃi opŃiunile pe care le-aŃi făcut. aplicaŃii practice 1. probleme. 153 . combinate cu tehnici verbale. când este recomandat să acceptaŃi această invitaŃie: atunci când sunt şanse ca organizaŃia să fie prezentată într-o lumină favorabilă sau atunci când ea va fi probabil criticată? De ce? 8. De ce factori trebuie să ŃineŃi seama în procesul de selectare a fotografiilor pentru publicare? 5. FaceŃi mai multe fotografii. Întrebări. UrmăriŃi o emisiune televizată (interviu. devin tehnici audiovizuale de relaŃii publice.– pe scurt.

În plus. sunt asaltate cu informaŃii de la diferitele organizaŃii. fie ele de presă scrisă. Iată. în special a Internetului. simpatiei şi sprijinului public prin comunicarea cu anumite publicuri-Ńintă bine delimitate. mult mai facilă şi oferind mai multe posibilităŃi decât toate celelalte. a deschis astfel încă o cale. şi o viziune destul de simplistă asupra muncii unui specialist de relaŃii publice: cu cât veŃi contacta mai mulŃi jurnalişti. pentru cei care doresc sau trebuie să disemineze către opinia publică informaŃii despre propriile organizaŃii. astfel că în prezent munca din redacŃii este de neconceput fără utilizarea Internetului.htm 154 . În realitate. cei care nu ştiu să-şi „vândă marfa” vor găsi cu mare greutate o cale de a ajunge în atenŃia opiniei publice. Pentru a face lucrurile şi mai complicate. inclusiv în cea a activităŃii de relaŃii publice.internetworldstats.PARTICULARITĂłI ALE COMUNICĂRII ELECTRONICE RedacŃiile din zilele noastre. este imposibil pentru cineva să citească în totalitate multitudinea de mesaje primite în redacŃii. concurenŃa este sporită şi de intervenŃia în mediul comunicaŃional a companiilor care au resurse substanŃiale (bugete de publicitate) pentru a-şi făuri o imagine adecvată şi care pun un preŃ deosebit pe această imagine. mai ales în ultimul deceniu. fără a încerca să se adapteze realităŃilor unei lumi din ce în ce mai dependente de Internet. Acest bombardament informaŃional are la origine.com/stats. Prin urmare. Internetul oferă jurnaliştilor resurse documentare nebănuite. Prin urmare. el este un mediu în care fiecare participant are potenŃialul de a fi concomitent consumator şi emiŃător de mesaje. fie de radio sau televiziune. specialistul în relaŃii publice care se încăpăŃânează să rămână cantonat în sfera relaŃiilor publice „clasice”. cu atât şansele ca organizaŃia dumneavoastră să intre în atenŃia mass-media sunt mai mari. fenomenul Internet a produs mutaŃii globale în toate sferele vieŃii sociale. cu cât le veŃi trimite mai multe mesaje. În acelaşi timp. spre exemplificare. Internetul nu mai este doar un nou mijloc de a „clădi relaŃii”. de a căuta obŃinerea înŃelegerii. Dezvoltarea comunicării electronice. cum se prezenta situaŃia mondială a utilizării Internetului la 10 iunie 200735: 35 Statistici accesate la adresa http://www. nu va putea rezista noilor provocări pe care le aduce această stare de fapt. printre altele. bunăvoinŃei. din ce în ce mai numeroase şi mai complexe în peisajul social.

specialistul în relaŃii publice. Pentru aceasta însă. organizaŃia trebuie totodată să accepte să devină mult mai transparentă.282 102. Aici intervine rolul specialistului în relaŃii publice.627 34.4 % 9.756.294 În prezent.7 % 18.0 % 146. precum contactul vizual sau comunica155 .809 18. ameninŃare care impune o monitorizare atentă a prezenŃei unei organizaŃii în cyberspaŃiu (Bland. spre deosebire de materialul tipărit.712. ci şi din cel al comunicării.4 % 28. În al doilea rând. mesajul lor trebuie să câştige o competiŃie nemaiîntâlnită.527. Pe lângă faptul că informaŃia din Internet este într-un continuu proces de actualizare – durata medie de viaŃă a unui fişier în Internet este de trei luni – Internetul oferă şansa (şi provocarea) schimbului permanent de informaŃii.018 556.408. 2: Regiunea PopulaŃie (estimare 2007) Procentaj din populaŃia mondială 14. proliferarea fără precedent a surselor de informare şi sporirea considerabilă a vitezei de difuzare a informaŃiilor fac ca reputaŃia organizaŃiilor să fie mai vulnerabilă în era Internetului.7 % 491.9 % 5.6 % 2. unele dintre ele n-au un website propriu.0 % Africa Asia Europa Orientul Mijlociu America de Nord America Latină/Caraibe Oceania / Australia TOTAL MONDIAL 933. a dialogului interactiv.0 % 36.800 409.0 % 1.4% 113.0 % 20.538. De asemenea.225 19.727 334.686 193.115 319.666.092. 38).2 % 1. 2005.0 % 258.9 % 640.5 % 0.421. Necesitatea de a avea un website presupune însă şi un nou tip de provocare pentru organizaŃie: acceptând să fie mai vizibilă prin intermediul Internetului.2 % 39.624 809.363 100.133.3 % 2.0 % 1.421.4 % 69. multe dintre cele care şi-au făcut intrarea pe Internet au un website pentru realizarea căruia s-a apelat de obicei la vreo firmă de tineri specializaŃi numai în software.452. Mai mult.Tabelul nr.3 % 11.7 % 100. organizaŃiile au o nevoie disperată de a fi „văzute” în reŃea.2 % 56. Sunt organizaŃiile pregătite pentru aşa ceva? În primul rând.2 % 214.448. nu însă şi în tehnicile de informare publică.5 % 12. să „iasă în faŃă” dintr-un hăŃiş imens de website-uri.2% 203.2 % 54.4 % 17. atât în relaŃia cu publicurile externe.443 6.417 33.574.1 % 8. care trebuie să facă website-ul funcŃional nu numai din punct de vedere tehnic.5 % Persoane care utilizează Internetul Procentaj Procentaj Creşterea din din utilizării populaŃia populaŃia între regiunii mondială 2000(penetrare) 2007 3. în care zeci de miliarde de fişiere pot fi accesate de la zeci de milioane de terminale.424. Internetul nu e ceva pe care să-l frunzăreşti o dată şi apoi să-l pui pe un raft sau să-l arunci la coş.0 % 466.6 % 10.606. trebuie să acŃionaŃi fără a mai beneficia de avantajele comunicării directe.624.468. cât şi în cea cu propriii membri.987.304.292 3. Aceasta în condiŃiile în care dumneavoastră.700 230.

dar va trebui să vă asiguraŃi că mesajele dumneavoastră respectă măcar regulile minime pentru a nu intra în categoria „spam”: specificarea adresei expeditorului. Iată câteva dintre ele: – utilizarea poştei electronice. cât şi un risc asumat: un avantaj pentru că organizaŃia decide cele mai adecvate modalităŃi de comunicare şi oportunităŃile pe care le va utiliza.m. de exemplu. 2005. de exemplu. precum şi liste de adrese care cuprind publicuri cu caracteristici cât mai adecvate aşteptărilor organizaŃiei solicitante. dar preponderent în situaŃii de comunicare instantanee de tipul Messenger). Internetul oferă unei organizaŃii posibilitatea de a comunica direct cu publicurile pe care le vizează. renunŃând la aportul mass-media. în 2005. înveninând în mod inevitabil discuŃiile şi diluând concentrarea acestora pe un anumit subiect). fişiere. newsletterul 156 . sunt şi ele posibile prin utilizarea unui webcam. Şi într-un caz şi în celălalt. cazul unui forum al suporterilor unui club de fotbal. proces oarecum asemănător cu cel al poştei directe realizat prin intermediul serviciilor poştale „clasice”. oferind apoi organizaŃiilor interesate servicii de Internet de genul poştei directe. La adresele din aceste liste puteŃi trimite apoi. în proporŃie foarte mare. În plus.rea non-verbală (care. fapt care a devenit o practică mai mult decât cotidiană în activitatea de relaŃii publice din zilele noastre: într-adevăr. Pentru aceasta. scrisori. posibilitatea de dezabonare ş. De asemenea. Un newsletter de acest gen poate mediatiza un anumit subiect sau o anumită organizaŃie. alerte. de asemenea. alŃi vizitatori la care nu ne-am aşteptat sau chiar nu ni i-am dorit (vezi. Există în prezent o multitudine de modalităŃi de comunicare ce pot utiliza ca suport Internetul. preferă să primească informaŃii (comunicate. în marea lor majoritate. după cum nu este garantat nici faptul că nu vor exista.d. un sondaj efectuat în Marea Britanie arăta că 91% dintre jurnalişti preferă să primească copii (fişiere) pe cale electronică (Bland. – crearea şi difuzarea unor newslettere electronice. forum pe care intervin suporteri ai cluburilor concurente. PuteŃi trimite periodic mesaje utilizând asemenea liste de adrese. jurnaliştii. puteŃi utiliza mai multe sau mai puŃine dintre aceste modalităŃi pentru a promova imaginea propriei organizaŃii în mediul comunicării electronice. documente etc. trebuie create în primul rând nişte liste cu adresele de e-mail ale persoanelor care fac parte din publicurile pe care le vizează organizaŃia. risc pentru că nimeni nu garantează că publicurile-Ńintă pe care le vizează organizaŃia vor accesa informaŃiile pe care aceasta le oferă.a. nu trebuie să neglijaŃi oportunitatea comunicării prin e-mail cu jurnaliştii. 36). În funcŃie de resursele pe care le aveŃi la îndemână.) prin poşta electronică. la urma urmei. periodic. există firme care realizează baze de date cu adrese de e-mail. dosare de presă. pe care le selectează în funcŃie de anumite criterii. mesajele organizaŃiei. Această posibilitate este însă atât un avantaj.

în revista “Link 2 e-commerce”. cât şi pentru vizitatorii virtuali. introducând în dezbatere şi moderând (de preferinŃă 24 de ore din 24) subiecte de interes atât pentru organizaŃie. 5. în plus. Difuzat de preferinŃă gratuit. este foarte indicat să cunoaşteŃi în timp util asemenea ameninŃări la adresa reputaŃiei organizaŃiei dumneavoastră şi să reacŃionaŃi în mod oportun şi adecvat. 37). conform procedeelor descrise mai sus. Dacă până nu demult el se manifesta ca formă individuală de prezenŃă şi de interacŃiune în lumea virtuală. în cazul publicurilor interne. să verificaŃi cât mai des cu putinŃă ceea ce se spune pe forumuri sau în grupuri de discuŃii care tratează subiecte legate de funcŃionarea organizaŃiei dumneavoastră: de regulă.a. odată postate. de exemplu. un astfel de newsletter trebuie să fie simplu de încărcat şi de mânuit. calea preponderent unidirecŃională a comunicării dinspre organizaŃie spre publicul-Ńintă este înlocuită cu calea bidirecŃională în care organizaŃia interacŃionează – 36 Mădălin Matica. Şi de această dată va trebui să vă implicaŃi în selectarea judicioasă a publicurilor-Ńintă pe care le vizează organizaŃia dumneavoastră. el trebuie să ofere cititorului atât posibilitatea de a se abona. De aceea. pentru realizarea comunicării fără a fi necesară adunarea periodică a membrilor. 3. iulie-august 2006. Cu toate acestea. aceste modalităŃi de comunicare oferă şi multe informaŃii despre care nu se poate afirma dacă au sau nu un suport în realitate. Nerespectarea dorinŃei de întrerupere a abonamentului creează o reacŃie de adversitate. întreruperea activităŃilor organizaŃiei ş. astăzi organizaŃiile – în special companiile de afaceri – preiau această tehnică şi încearcă să-i valorifice potenŃialul în sfera comunicării corporatiste. video sau audio.se difuzează electronic. cât şi pe cea de a întrerupe oricând abonamentul său. În acest fel.m. Pentru mai multă eficacitate. nr. mai ales în condiŃiile în care cutiile poştale de e-mail ale internauŃilor devin din ce în ce mai neîncăpătoare. În ceea ce priveşte publicurile externe. Această posibilitate este utilă.d. p. cu posibilitatea ca vizitatorii să posteze comentarii) – devine un fenomen din ce în ce mai răspândit. fotografice. Este foarte recomandabil ca. unele organizaŃii îşi permit să întreŃină forumuri de discuŃii cu publicurile externe. Blogging-ul – Ńinerea pe Internet a unor „jurnale” care tratează diferite subiecte sau aspecte (jurnale scrise. ele au şanse destul de mari să fie considerate ca fiind veridice. – utilizarea blogging-ului corporatist36. Bloggingul corporatist ca şansă pe care o pierdeŃi. asemenea grupuri de discuŃii necesită un consum mare de timp. – participarea la grupuri de discuŃii sau crearea unor grupuri de discuŃii proprii. totuşi. anul I. 157 . să fie acceptate ca fapte evidente (o caracteristică a comunicării prin Internet o constituie faptul că opiniile personale capătă mai multă consistenŃă – Bland. newsletterul poate fi stocat pe Internet. 2005. unde cei interesaŃi pot găsi oricând arhive în care să caute informaŃiile dorite. în măsura în care timpul vă permite.

MulŃi jurnalişti (şi nu numai) utilizează aceste portaluri ca sursă de documentare. articol publicat la adresa http://www. poate deveni sursă a unor relatări în mass-media. iar comunicatul dumneavoastră. în realitate. posibilitatea ca. sex. 37 Mark Nowlan. Adresa de Internet a acestui MNR poate fi apoi trimisă jurnaliştilor interesaŃi sau poate fi publicată în portalurile de difuzare a comunicatelor de presă sau în alte portaluri şi website-uri care au legătură cu subiectul (produsul). apartenenŃa la mediul urban sau rural. Blogging-ul prezintă avantaje ca: feedback-ul rapid cu referire la mesajul postat de conducătorii sau membrii organizaŃiei. Difuzarea unui comunicat de presă prin metodele „clasice” poate fi dublată şi de trimiterea lui către un asemenea portal specializat. un MNR utilizează forŃa imaginilor şi a sunetului care pot îmbogăŃi substanŃa textului: un MNR constituie. organizaŃia să-şi perfecŃioneze calitatea produselor sau serviciilor pe care le oferă.entrepreneur. 158 . posibilitatea de a răspunde rapid unor nemulŃumiri. prin care membrii organizaŃiei nu numai că sunt informaŃi în timp real cu privire la anumite evoluŃii. Spre deosebire de formatul „tradiŃional” al comunicatului de presă realizat sub formă de text. – utilizarea serviciilor de difuzare a comunicatelor de presă pe Internet. posibilitatea de a recepŃiona idei şi sugestii realmente utile organizaŃiei. posibilitatea de a utiliza un blog şi ca instrument de comunicare internă. eveniment etc.html şi accesat pe 20 iunie 2007. produs. odată publicat astfel. audio. în care fişierele de text sunt prezentate împreună cu fişiere video. posibilitatea de a obŃine în mod gratuit date relevante despre cei care constituie publicurile-Ńintă ale organizaŃiei (vârstă. ocupaŃie. MMS-uri etc. Power Up Your PR with Multimedia. relativ mic (câteva fişiere legate între ele). posibilitatea ca jurnaliştii să se informeze despre evoluŃii foarte recente – chiar aflate în curs de desfăşurare – din organizaŃia dumneavoastră. – publicarea de comunicate de presă multimedia37 (MNR – multimedia news release). posibilitatea de a creşte substanŃial vizibilitatea publică a organizaŃiei. dar pot să-şi spună şi propriile păreri. un website de sine stătător.). posibilitatea de a comunica organizaŃiilor concurente mesajele pe care doriŃi ca acestea să le recepŃioneze. – difuzarea de materiale specifice comunicaŃiilor mobile (podcast-uri. SMS-uri.de cele mai multe ori în timp real – cu fiecare interlocutor în parte.). prin comunicare transparentă. care aduc informaŃii şi explicaŃii suplimentare despre un subiect.com/marketing/publicrelations/prcolumnist/article159506. foto etc. înainte ca acestea să se răspândească în interiorul sau exteriorul organizaŃiei. sau o secŃiune a website-ului organizaŃiei. educaŃie. nivel de trai etc. adăugarea unui plus de „umanizare” la imaginea organizaŃiei.

screensavers). a acŃionarilor. specialiştii (Orzan. 2004. – descrieri ale produselor şi serviciilor oferite de organizaŃie.a. Un website este o grupare de fişiere. va trebui să vă gândiŃi cu precădere la informaŃiile pe care le vor căuta vizitatorii acestuia. În realizarea website-ului. – date despre modul de contactare a diverselor compartimente. – anunŃuri noi (ştiri şi comunicate de presă sau rezumate ale acestora postate uneori chiar pe prima pagină) şi relatări apărute în presă. documente de interes ş. Trebuie reŃinut faptul că furnizorul de servicii Internet nu asigură menŃinerea şi actualizarea website-ului din punctul de vedere al conŃinutului informaŃional. cu explicaŃiile necesare şi la calitatea cerută de eventuala lor utilizare în presa scrisă.m. 52-53) recomandă câteva categorii de informaŃii care ar trebui să se afle într-un website: – prezentarea organizaŃiei. – resurse oferite vizitatorilor pentru a fi descărcate: sonerii pentru telefonul mobil. Această grupare este apoi gestionată din punct de vedere tehnic de către un furnizor de servicii Internet. În acest sens. foarte util în special pentru cei din mass-media: fotografii. care asigură accesibilitatea lor permanentă. – scurte demonstraŃii video despre produse şi servicii. – date tehnice şi specificaŃii despre produse (dacă consideraŃi necesar. La acest capitol al resurselor oferite pentru descărcare.– realizarea unui website. nu trebuie să scăpaŃi din vedere necesitatea unei pagini (secŃiuni) speciale care oferă material vizual. – informaŃii despre eforturile de dezvoltare şi cercetare ale firmei. – informaŃii istorice despre organizaŃie. mici jocuri. clipuri video (bineînŃeles. software gratuit. a valorilor sale. – aprecieri privind piaŃa produselor sau serviciilor sau aspectelor tehnologice legate de linia de produse. – cataloage online complete cu produsele şi serviciile oferite. a structurii. – modalităŃile de comandă online pentru produse şi servicii. felicitări virtuale. acest lucru constituind în totalitate sarcina organizaŃiei deŃinătoare. a partenerilor. 159 . a conducerii. inclusiv comparaŃii cu alte produse concurente). grafică pentru calculatoare (wallpapers.). în TV etc. – informaŃii sintetice sau sub formă grafică din rapoarte anuale şi/sau periodice. organizate de obicei într-o structură arborescentă.d.

ale analiştilor etc.). mesaje ale conducerii companiei.. o altă zonă va fi destinată simpatizanŃilor. prin intermediul jocului. formulare de votare etc. Fiecare structură organizaŃională trebuie să contribuie la acesta cu propriile informaŃii. ale simpatizanŃilor. website-ul trebuie nu numai să atragă vizitatori care sunt actuali sau potenŃiali susŃinători. ale susŃinătorilor. clienŃi etc. declaraŃii ale clienŃilor care au încercat produsele/serviciile. ci să le şi stimuleze dorinŃa de a reveni. vor putea viziona mostre. Acest lucru se 160 . în care aceştia să poată descoperi. indicatori sintetici etc. – website-ul trebuie evaluat cât mai des cu putinŃă din punctul de vedere al utilităŃii. Jurnaliştii interesaŃi de noutăŃi obŃinute „la prima mână” vor avea acces într-o sală virtuală de conferinŃe de presă. Analiştii economici vor găsi şi ei zona lor. comentarii. Este foarte recomandat ca această evaluare să nu se facă doar pe baza opiniilor publicului intern. cumpărătorilor. sunteŃi doar un membru al echipei implicate în realizarea şi menŃinerea website-ului. – link-uri către alte surse de informare de pe Internet legate de subiect.– scurte clipuri audio-video (de exemplu. – un website trebuie construit pornind de la ideea că el trebuie să ofere puncte de atracŃie pentru publicuri diferite. o „zonă de joacă” pentru copii. Un website trebuie conceput astfel încât să atragă publicurile de care este interesată organizaŃia respectivă. Pentru ca un website să răspundă exigenŃelor impuse de comunicarea prin intermediul Internetului. – lista cu întrebările adresate frecvent de vizitatori şi răspunsurile la acestea. el ar trebui realizat Ńinându-se cont de următoarele sugestii: – website-ul nu trebuie să aibă un singur autor. cu date statistice. care vor putea găsi argumente în sprijinul simpatiilor şi convingerilor lor. simpatizanŃi. dar trebuie să urmăriŃi respectarea principiului „vocii unice”: chiar dacă prin forme şi canale diferite. – formulare de feedback sau de sugestii la dispoziŃia vizitatorilor (sondaje. OrganizaŃiile guvernamentale vor trebui să găsească şi ele puncte de interes care răspund propriilor preocupări etc. concomitent. Acelaşi website ar trebui să aibă. compara preŃuri şi alte avantaje. Dumneavoastră. ca specialist în relaŃii publice. în care va găsi informaŃiile necesare şi va putea participa la grupuri de discuŃii pe diferite subiecte legate de preocupările propriei organizaŃii. membrii organizaŃiei trebuie să livreze aceleaşi mesaje. Publicul intern va putea intra într-o zonă cu acces limitat. informaŃia care i-ar putea captiva.). aprecia calităŃile produselor. clienŃilor. seminarelor sau evenimentelor importante pentru organizaŃie. ci mai ales prin chestionarea publicurilor exterioare organizaŃiei. evaluările trebuie să determine de ce şi cum utilizează publicul extern website-ul unei organizaŃii. – un calendar al conferinŃelor.

înscrierea website-ului în diferite portaluri şi baze de date. a bannerului (logo-ului) propriului website ş. informaŃie în timp real). deoarece Internetul înseamnă. ea să fie operată de îndată în conŃinutul website-ului (în marea majoritate a cazurilor. plicuri şi papetărie de birou).d. ci să găsească informaŃia de care are nevoie după un număr rezonabil de click-uri (4 – 5 click-uri. precum Google. – trebuie să utilizaŃi orice oportunitate de a promova website-ul organizaŃiei dumneavoastră: pe cărŃile de vizită (tipărite sau virtuale). postere. prin crearea unui formular de vot etc.. în funcŃie de domeniul de activitate al organizaŃiei. aspectul grafic trebuie să fie omogen şi să ilustreze o anumită idee. găzduirea contra cost. bannere. vizitatorul nu trebuie să se piardă într-un hăŃiş de link-uri. acest „de îndată” este de ordinul minutelor. ştiut fiind faptul că vizitatorul care accesează un astfel de fişier petrece în medie 3 – 11 secunde pentru a decide dacă este sau nu de interes pentru el. ambalaje). care să conducă rapid către fişierele cele mai solicitate ale website-ului). link-urile dintre fişiere trebuie să funcŃioneze ireproşabil.. publicaŃii. pliante.m. calendare. cel puŃin fişierul de bază (pagina principală – homepage) trebuie să conŃină în structura sa cuvinte-cheie. conŃinutul fişierelor trebuie să aibă dimensiuni rezonabile. AltaVista etc. afişe.a. flyere. prin oferirea posibilităŃii ca vizitatorii website-ului să trimită mesaje e-mail celor care se ocupă de actualizarea lui. atunci când se produce o schimbare.. pentru a se putea încărca într-un timp cât mai scurt. – website-ul trebuie să funcŃioneze cât mai bine din punct de vedere tehnic: fişierele nu trebuie să aibă dimensiuni prea mari. comentarii şi alte asemenea amănunte tehnice care sporesc şansele ca website-ul să intre în motoarele de căutare.poate realiza relativ simplu. Yahoo!. pe orice alte materiale aparŃinând companiei (promoŃionale. pe materialele tipărite (broşuri. acest lucru se poate realiza prin includerea unui număr sporit de link-uri în pagina principală. mai presus de orice. schimb de bannere şi logo-uri publicitare (parteneriate) cu alte organizaŃii care au website-uri. pe website-urile care fac (şi) reclamă. – trebuie să existe cât mai multe link-uri dinspre alte website-uri către pagina principală a website-ului unei organizaŃii. – website-ul trebuie actualizat în permanenŃă şi completat cu informaŃii pe care le caută vizitatorii. agende. nu în ultimul rând. Nu există o periodicitate stabilită apriori căreia trebuie să vă supuneŃi în actualizarea informaŃiilor: regula esenŃială este ca. Acest deziderat poate fi realizat prin: înscrierea websiteului în categoriile marilor motoare de căutare. prin includerea adresei de Internet în semnăturile tuturor membrilor organizaŃiei care utilizează poşta electronică. 161 .

pentru a fi în măsură să înŃelegeŃi modul în care se realizează acest tip de comunicare. profil moral. Un website care funcŃionează perfect din punct de vedere tehnic este de preferat unuia care este funcŃional din punct de vedere al comunicării? De ce? 2. AlegeŃi un website aparŃinând unei organizaŃii pe care o cunoaşteŃi. Întrebări. cu menŃiunea că va trebui să dovediŃi creativitate în adaptarea lor la provocările acestui nou mod de a comunica. sex. este suficient să fiŃi familiarizat doar cu elementele tehnice fundamentale. afinităŃi politice. 162 . opŃiuni religioase. probleme. CăutaŃi un blog (de preferinŃă al unei organizaŃii) şi încercaŃi să definiŃi profilul celor care postează comentarii: grad de înŃelegere a mesajelor care le sunt adresate de iniŃiatorul blog-ului. veŃi folosi aceleaşi principii ale activităŃii de relaŃii publice cunoscute din realitatea „clasică”. Actualizarea unui website este importantă? Cum poate fi ea realizată? 3. nivel de educaŃie. aptitudini tehnice etc. vârstă. implicarea dumneavoastră în realizarea comunicării electronice pare dificilă din cauza exigenŃelor tehnice. În rest. stare civilă.La prima vedere. Care sunt condiŃiile minime pe care trebuie să le îndeplinească un website pentru a deveni un instrument de comunicare util? 4. aplicaŃii practice 1. AnalizaŃi elementele pozitive şi pe cele negative din punctul de vedere al comunicării. 5. venituri. În realitate.

1992.). Judecând lucrurile într-o manieră simplistă. care are o înŃelegere profundă a scopului. Există mai multe motive pentru care conducătorii apreciază utilitatea acestei funcŃii în cadrul organizaŃiilor. 306). printre care unii autori (Milo. – conducătorul organizaŃiei nu are întotdeauna calităŃile necesare unui bun comunicator. consistente şi. precum şi în livrarea lui cu succes. ci el are adeseori un rol important în formularea mesajului care urmează să fie difuzat public. în acelaşi timp. defectele de vorbire. instituŃia este emiŃătorul mesajului. În realitate însă situaŃia este mai complicată. O organizaŃie poate să desemneze un purtător de cuvânt permanent. există o serie de raŃiuni care vin în sprijinul ideii de a avea un purtător de cuvânt (C. 73): – conducătorul organizaŃiei are de regulă un program încărcat. la fel se întâmplă şi în procesul de creare şi menŃinere a unei imagini publice cât mai favorabile. pentru care sunt necesari profesionişti în comunicare şi în relaŃii publice. director financiar sau economic. consilier juridic etc. organizaŃia are nevoie de specialişti. Cel mai important motiv însă este acela că. obiectivelor şi strategiilor acesteia. 72) enumeră: „lipsa de timp a liderului (…). 2002. responsabili ai celor mai importante domenii ale funcŃionării acesteia (preşedinte executiv. situaŃie întâlnită mai ales în cazul organizaŃiilor care au o relaŃie consistentă cu mass-media.AGENłI ŞI DEPARTAMENTE DE RELAłII PUBLICE Purtătorul de cuvânt Purtătorul de cuvânt este persoana însărcinată să prezinte punctul de vedere oficial al unei organizaŃii (conducerii acesteia) în relaŃiile cu mass-media. 2000. mai ales. Chiar şi pentru conducătorii de organizaŃii care consideră că pot face faŃă singuri contactelor cu presa. absenŃa lui din Ńară. Există şi varianta desemnării unui purtător de cuvânt pe o perioadă determinată sau ca sarcină adiŃională la îndatoririle profesionale ale unui membru al organizaŃiei. şeful structurii de relaŃii publice. în asemenea situaŃii. organizaŃia are şi ea influenŃe modelatoare asupra purtătorului de cuvânt. deoarece purtătorul de cuvânt nu este un simplu transmiŃător. aşa cum în domeniul marketingului. iar purtătorul de cuvânt este doar cel care mijloceşte transmiterea acestuia către publicurile-Ńintă. aversiunea sau teama faŃă de presă. corecte” (Popescu. rolul său este de a „transmite informaŃii importante pentru public. 1998. Coman. director de investiŃii. 38) – conducătorul organizaŃiei. care nu-i permite să fie întotdeauna disponibil faŃă de solicitările jurnaliştilor. de exemplu. 163 . persoana desemnată ca purtător de cuvânt trebuie să fie un membru-cheie al organizaŃiei (Barry McLoughlin Associates. aspectul fizic sau starea de moment a sănătăŃii”.

38 Arch Lustberg. de o persoană investită cu autoritatea şi prestigiul necesare pentru a exprima asemenea poziŃii. dosare de presă. deoarece persoana desemnată pentru această poziŃie susŃine conferinŃe şi briefing-uri de presă. În structura organizaŃiei. comunicare. deoarece informaŃiile nu îi vor mai parveni rapid şi „la prima mână”. Specialistul în relaŃii publice este de multe ori şi purtător de cuvânt al organizaŃiei sale.. – conducătorul organizaŃiei va fi protejat de aşa-numitul „efect bumerang”. pe când purtătorul de cuvânt îşi poate permite ca.com/Succeeding+as+spokesperson-a011837593 şi accesat pe 21 iunie 2007. ce constă în erodarea imaginii unei persoane care apare prea frecvent în mass-media. afaceri publice). De asemenea. purtătorul de cuvânt se poate afla în general în următoarele situaŃii: – în cadrul biroului de presă: în acest caz. sunt frecvente cazurile în care funcŃia de purtător de cuvânt este atribuită unui (fost) jurnalist. să temporizeze răspunsul prin diferite procedee: fie declară că nu cunoaşte punctul de vedere al conducerii. FuncŃia de purtător de cuvânt este utilă deoarece jurnaliştii au nevoie de o poziŃie oficială a organizaŃiei.thefreelibrary. în situaŃii incerte. 164 . buletine de presă. Succeeding as Spokesperson. Expunând acestui efect persoana purtătorului de cuvânt. confruntări care implică atenŃia publică38. În asemenea situaŃii. Faptul că purtătorul de cuvânt nu face parte din anturajul nemijlocit al conducerii organizaŃiei (el fiind subalternul şefului biroului de presă) constituie însă un dezavantaj. – nici o organizaŃie. în special domeniului relaŃiilor cu mass-media. purtătorul de cuvânt trebuie să maximizeze efectele favorabile ale mesajelor organizaŃiei şi să le minimizeze pe cele nefavorabile. conducătorul organizaŃiei poate apărea numai în momentele cu adevărat importante. dezminŃiri. un purtător de cuvânt eficace poate aduce mari servicii organizaŃiei sale. prin prestanŃa sa. va angaja imaginea şi renumele propriei organizaŃii. avantajul constă în faptul că acŃiunile purtătorului de cuvânt şi ale biroului de presă se pot coordona cu mai multă uşurinŃă. drepturi la replică etc. rectificări. FuncŃia de purtător de cuvânt aparŃine sferei relaŃiilor publice. Această funcŃie reclamă o bună pregătire profesională (jurnalism. prin pregătirea sa profesională şi prin calităŃile native de comunicator onest. care cunoaşte „din interior” specificităŃile lucrului cu jurnaliştii şi cu organizaŃiile din lumea presei. articol publicat la adresa http://www. fie că subiectul este încă în dezbatere etc. relaŃii publice. nici un domeniu de activitate nu sunt imune la crize. în care.– afirmaŃiile făcute de către conducătorul organizaŃiei în faŃa presei angajează total organizaŃia. deoarece opinia publică din zilele noastre este foarte receptivă la afirmaŃiile din mass-media. redactează şi difuzează comunicate de presă. controverse.

pentru a fi mereu la curent cu ceea ce se întâmplă. Pentru a-şi îndeplini cu succes atribuŃiile. în care trebuie să decidă singur asupra celui mai adecvat răspuns. Purtătorul de cuvânt trebuie să cunoască şi să utilizeze cel puŃin două limbaje (considerate în sensul lor de maximă generalitate): mai întâi. sportivă sau mondenă) angajată de o organizaŃie ca purtător de cuvânt pe timpul unei campanii de relaŃii publice sau în ideea de a milita pentru o anumită cauză şi. dar munca sa va fi grevată de necesitatea demersurilor administrative inerente funcŃiei de şef al unei structuri organizaŃionale. de consultanŃă etc. el trebuie să cunoască la fel de bine limbajul şi modul de lucru utilizate în lumea presei. În ceea ce priveşte relaŃiile sale cu mass-media. celebritate artistică. expert. rezultate din necesitatea de a face faŃă. un purtător de cuvânt ar trebui să aibă câteva calităŃi principale: în primul rând. 165 . – în staff-ul organizaŃiei. precum şi cu tendinŃele care se prefigurează. el se bucură de o oarecare autonomie şi flexibilitate.com/encyclopedia/term/82062. Purtătorul de cuvânt trebuie să aibă o înŃelegere profundă a specificului organizaŃiei sale şi să cunoască în detaliu cele mai recente activităŃi şi evoluŃii ale acesteia. – independent faŃă de biroul de presă. pentru a putea schimba informaŃii cu ceilalŃi membri. pentru a face astfel ca mesajul său să treacă de barierele generate de o comunicare inadecvată. atunci când aceasta nu are un birou de presă. el trebuie să stăpânească foarte bine limbajul propriei organizaŃii. – persoană proeminentă (personalitate ştiinŃifică sau culturală. În această situaŃie. deoarece îi permite accesul direct la informaŃiile care ar putea servi la managementul imaginii publice a organizaŃiei.– şef al biroului de presă: în acest caz. publicat la adresa http://www. lider de opinie. în marea majoritate a cazurilor. de a determina un transfer de reputaŃie şi de vizibilitate benefic organizaŃiei („efectul de halou”)39. ca membru al staff-ului organizaŃiei: pentru purtătorul de cuvânt.entrepreneur. de comunicare.) angajat de o organizaŃie ca purtător de cuvânt. apoi. – membru al altei organizaŃii (companie de relaŃii publice. cre- 39 Articolul-definiŃie Company Spokesperson. ar trebui să aibă capacităŃi de bun comunicator. fără să-i disturbe îndeletnicirile profesionale cu alte sarcini colaterale. de marketing. informaŃiile îi vor parveni nemijlocit. unor situaŃii „ad-hoc”. în al doilea rând. aceasta este poziŃia cea mai favorabilă.html şi accesat pe 21 iunie 2007. purtătorul de cuvânt îndeplineşte şi funcŃiile esenŃiale ale biroului de presă. Totuşi. El trebuie să fie de preferinŃă membru al staff-ului organizaŃiei. făcând posibilă apariŃia unor nesincronizări sau suprapuneri. concomitent. în acest caz coordonarea cu acŃiunile biroului de presă lasă de dorit. fără să mai aibă timpul necesar pentru a se consulta şi cu alŃi membri ai organizaŃiei.

purtătorul de cuvânt are nevoie şi de o experienŃă profesională solidă.htm şi accesat la 21 iunie 2007. nu în ultimul rând. să se înscrie în politica generală a organizaŃiei.. Unul dintre obiectivele cele mai importante ale prestaŃiilor sale în faŃa reprezentanŃilor mass-media trebuie să fie acela de a „spune istoria” organizaŃiei sale. amabil.U.A. ar trebui să fie inteligent. Sullivan în articolul The Job of a Press Officer. pentru a fi în măsură ca. publicat la adresa http://usinfo. totuşi. formulând opinii profesioniste despre impactul mediatic pe care îl pot determina acŃiunile pe care organizaŃia urmează să le desfăşoare. în opinia lui Stephen Hess.state. a atitudinii defensive: reprezentanŃii mass-media vor pune aproape întotdeauna întrebări incomode sau.htm şi accesat la 21 iunie 2007. spiritual. sincer (sinceritatea trebuie să se înscrie. transparent. – evitarea pasivităŃii. dar nu uită să enumere şi alte calităŃi care îi sunt utile: „simŃului umorului. fost purtător de cuvânt prezidenŃial în S. Purtătorul de cuvânt trebuie să fie antrenat pentru depăşirea unor asemenea momente şi. mai ales. – încrederea din partea conducerii organizaŃiei. nu să le pericliteze). un purtător de cuvânt ar trebui să aloce 50% din timpul său de lucru pentru a răspunde la solicitări ale mass-media.state.dibilitatea în raporturile cu jurnaliştii este foarte importantă. nedorite. Prin urmare. capacitatea de a vorbi şi a scrie la moment şi o atitudine faŃă de adevăr care respinge orice compromis”40. 166 . Mike McCurry.gov/products/pubs/pressoffice/job. spontan. Aceasta trebuie să se concretizeze în îndeplinirea următoarelor cerinŃe: – cunoaşterea foarte bună a tuturor aspectelor legate de funcŃionarea organizaŃiei sale: cunoaşterea temeinică a scopului. în munca sa. Sullivan în articolul The Job of a Press Officer.gov/products/pubs/pressoffice/job. Mai mult decât atât. 40 Opinie citată de Marguerite H. pentru a putea plasa informaŃiile şi mesajele care trebuie transmise. în limitele intereselor organizaŃiei pe care o reprezintă. Pe lângă aceste calităŃi. interese pe care trebuie să le apere cu armele onestităŃii. De aceea. obiectivelor şi strategiilor organizaŃiei. publicat la adresa http://usinfo. apoi. astfel încât să poată fi la curent cu toate deciziile şi evoluŃiile şi să poată avea acordul conducerii în tot ceea ce întreprinde. vocea „radiofonică” şi însuşirile „telegenice” constituie cerinŃe importante pentru această funcŃie. 25% pentru a se informa despre dezvoltările din organizaŃie şi a efectua sarcini administrative şi 25% pentru a elabora materiale şi a iniŃia evenimente de presă41. purtătorul de cuvânt are nevoie de întrebările jurnaliştilor. Vorbind despre calităŃile necesare celui care îndeplineşte această funcŃie. afirmă: „Credibilitatea este cel mai important bun al unui purtător de cuvânt”. este de preferat ca purtătorul de cuvânt să facă parte dintre cei care contribuie la luarea deciziilor strategice. pentru inserarea adecvată a mesajelor despre organizaŃie în discursul său. răbdare enormă. 41 Opinie citată de Marguerite H. cel puŃin.

42 Marguerite H. – prezentarea lucrurilor într-o manieră pozitivă: abordarea pozitivă a situaŃiilor prezentate subliniază faptul că organizaŃia se află pe un drum corect. că totul este în ordine în ceea ce priveşte funcŃionarea ei. ştiri de presă şi alte materiale destinate informării mass-media. – consilierea membrilor staff-ului în chestiuni care privesc relaŃiile organizaŃiei cu massmedia. de lipsă de credibilitate. conferinŃelor şi briefing-urilor de presă care vor fi susŃinute de către oficiali ai organizaŃiei. The Job of a Press Officer. în munca sa cu jurnaliştii. Sullivan. cazare.gov/products/pubs/pressoffice/job. – supervizarea activităŃii departamentelor de comunicare din filialele organizaŃiei. cu solicitudine şi respect profesional. o abordare negativă duce la formarea percepŃiei de slăbiciune a organizaŃiei. – planificarea şi conducerea campaniilor de presă. 167 .state. În schimb. – conducerea (coordonarea) activităŃii cotidiene a biroului de presă. implicit. – organizarea unor evenimente de presă. – pregătirea şi difuzarea de comunicate de presă.– stăpânirea situaŃiei: perceperea de către jurnalişti a purtătorului de cuvânt ca fiind stăpân pe situaŃie sporeşte credibilitatea acestuia şi. a organizaŃiei sale.htm şi accesat la 21 iunie 2007. purtătorul de cuvânt nu trebuie să uite nici o clipă că. ulterior. articol publicat la adresa http://usinfo. – redactarea sau supervizarea redactării discursurilor care vor fi rostite de către oficiali ai organizaŃiei în diferite ocazii publice. acolo unde este cazul. nu are voie să cultive relaŃii preferenŃiale sau privilegiate: toŃi jurnaliştii trebuie să fie trataŃi în aceeaşi manieră. – rezolvarea solicitărilor mass-media. de şovăială.). – participarea la întâlnirile conducerii organizaŃiei pentru a contribui la luarea deciziilor şi. Printre îndatoririle purtătorului de cuvânt se pot înscrie acŃiuni ca42: – susŃinerea unor conferinŃe sau briefing-uri de presă regulate. atunci când organizaŃia adoptă maniera organizării unor asemenea întâlniri cu o periodicitate regulată (săptămânal. – asigurarea legăturii profesionale cu departamente de comunicare din alte organizaŃii. – pregătirea interviurilor. – organizarea unor tururi de presă şi rezolvarea detaliilor administrative (transport. lunar etc. În această privinŃă. masă). pentru a stabili strategiile de aducere la cunoştinŃa publică a acestora. dosare de presă.

. al publicurilor-Ńintă. trebuie să folosească avantajele para-limbajului în comunicare. – termenii de jargon profesional sau de argou. În orice caz.” (urmează. de încredere în forŃele proprii şi de onestitate. în mod obligatoriu. atunci când există riscul de depăşire a mandatului acordat „Nu pot răspunde la întrebarea dumneavoastră. newsletter-e. vă pun în legătură cu el” ori. construcŃiile lingvistice sau literare pretenŃioase. chiar atunci când este vorba de întrebări stupide sau care se repetă. după cum nu are voie nici să se aventureze în răspunsuri riscante. implicit. În ceea ce priveşte prestaŃia sa concretă în faŃa jurnaliştilor. expresiile colocviale.). ca şi cele privind facilitarea contactelor cu alte persoane informate. adică să schimbe periodic tonul. promisiunile de a reveni mai târziu cu răspunsuri complete trebuie respectate întru totul. ritmul şi intensitatea vocii. – sarcasmul trebuie evitat şi el. reviste. pentru a preîntâmpina apariŃia monotoniei.– eliberarea de acreditări de presă atunci când este cazul. pliante. – nu trebuie să-şi depăşească mandatul acordat de conducerea organizaŃiei. – atunci când livrează răspunsuri. în fine. pe înŃelesul jurnaliştilor şi. dar mă voi documenta şi vă voi da cât mai repede posibil un răspuns complet” sau „Nu ştiu eu răspunsul. motivul refuzului: informaŃiile solicitate sunt confidenŃiale. – evaluarea activităŃilor desfăşurate cu (pentru) mass-media şi sintetizarea „lecŃiilor învăŃate” pentru acŃiuni viitoare. – supervizarea publicaŃiilor realizate de organizaŃie pentru informare externă şi internă (broşuri. Atunci când nu este sigur de corectitudinea informaŃiilor pe care intenŃionează să le transmită. purtătorul de cuvânt trebuie să Ńină cont de unele recomandări tehnice.). Dacă doriŃi. dar utilizând binecunoscutele tehnici de menŃinere a credibilităŃii: „Nu ştiu răspunsul la această întrebare. Încercarea de a răspunde la mai multe întrebări în acelaşi timp diminuează 168 . publicaŃii electronice etc. purtătorul de cuvânt trebuie să răspundă la câte o singură întrebare odată. este vorba de o cauză juridică în curs de cercetare etc. care depăşesc sfera cunoştinŃelor sale. Ele nu fac decât să îngreuneze accesul jurnaliştilor la semnificaŃia mesajului. dintre care unele au fost deja prezentate: – el trebuie să dea dovadă de relaxare. clar şi convingător. deoarece.. Un bun purtător de cuvânt trebuie să aibă capacitatea de a se exprima simplu. – pe parcursul livrării răspunsurilor. purtătorul de cuvânt poate răspunde negativ. dar cunosc pe cineva care poate să vă răspundă. precum şi interjecŃiile trebuie evitate.

ci reprezintă o organizaŃie. în emisiunile televizate nu se difuzează răspunsurile în întregime. – este neprofesionistă utilizarea răspunsurilor de tipul „no comment” sau a speculaŃiilor („este posibil să fie aşa cum spuneŃi”. la propriile trăiri sufleteşti sau stări fiziologice nu-şi au locul în prestaŃia purtătorului de cuvânt.forŃa mesajului şi îi derutează pe jurnalişti. de forŃa şi de dimensiunile pe care le are imaginea publică a unei organizaŃii. în cazul în care biroul 169 . să nu poată fi citat de posturile de radio sau de televiziune. cât şi în cadrul unei structuri mai complexe de relaŃii publice. pe de o parte. – furnizarea de informaŃii „off-the-record” (informaŃii nedifuzabile sau confidenŃiale).). o formă de organizare care poate exista atât de-sine-stătător. la irosirea unui timp care ar putea fi folosit într-un mod mai eficient. deoarece jurnaliştii vor fi tentaŃi să utilizeze în materialele lor acest fel de informaŃii. nu mai este o persoană particulară oarecare. – se oferă informaŃii suplimentare faŃă de solicitările jurnaliştilor numai atunci când acest lucru este în interesul organizaŃiei. Pe durata acesteia. pe de altă parte există riscul ca răspunsul. el trebuie să fie conştient în permanenŃă de faptul că. Biroul de presă Biroul de presă43 reprezintă o structură de relaŃii publice. trebuie să fie conştient că răspunsurile din cadrul unui interviu televizat trebuie să fie scurte şi precise. este în marea majoritate a cazurilor o greşeală. – pe parcursul apariŃiilor la televiziune. „eu cred că…”. pentru că acest lucru duce. care nu vor primi un răspuns numai la întrebarea lor. – referirile la propria stare de spirit. „după părerea mea…”. în funcŃie de mărimea. Acest lucru este necesar deoarece. cu speranŃa că jurnaliştii nu le vor difuza. Prin urmare. – întrebarea pusă de jurnalist nu trebuie repetată. trebuie să Ńină seama de recomandările făcute în capitolele „Interviul” (pagina 80) şi „Elemente specifice privind apariŃiile la televiziune” (pagina 145). În plus. cu durata de 10 – 20 de secunde. în acel moment. de regulă. „s-ar putea să aveŃi dreptate” etc. în care este amestecată şi repetarea întrebării. la obiect. biroul de presă poate fi format din mai multe sau mai puŃine persoane. Această selecŃie ar trebui să conŃină măcar unul dintre mesajele referitoare la organizaŃie. ci se selectează porŃiuni semnificative. şi să conŃină două-trei mesaje despre organizaŃie.

Coman. biroul de presă trebuie să adopte o politică proactivă. membrii acelor structuri nu ştiu care anume informaŃii prezintă realmente interes pentru mass-media. relaŃia cu radiourile. Biroul de presă trebuie să aibă în permanenŃă un „capital” de informaŃii mereu actualizate despre organizaŃie. 170 . 54 – 68. prelucrate pentru a putea fi difuzate. elaborarea şi difuzarea de comunicate de presă etc. Odată valorifica43 Pentru redactarea acestui capitol. deoarece celelalte structuri ale organizaŃiei nu se vor grăbi să-l alimenteze cu date din cel puŃin două motive: în primul rând. fiecare dintre ei trebuind să ştie să facă tot ce intră în competenŃele biroului.m. în principiu. monitorizarea presei. datorită sarcinilor lor specifice. Sarcina acestui birou este de a stabili şi a menŃine relaŃiile de comunicare dintre organizaŃie şi mass-media. În obŃinerea acestor informaŃii. După ce au adunat o cantitate mare de informaŃii. biroul de presă va trebui să asigure derularea tuturor actelor de comunicare ale organizaŃiei. funcŃiunile acestora nu vor fi foarte diferenŃiate. 2000. două tipuri de acŃiuni: – stabilirea şi menŃinerea unor relaŃii bune (benefice pentru organizaŃie) cu mass-media. am utilizat în principal lucrarea C. şi pentru redactarea discursurilor44.a. precum şi modul în care ar putea fi valorificate cel mai bine: unele informaŃii vor fi mai interesante pentru presa locală decât pentru cea cu răspândire naŃională. fiind deci responsabil şi pentru editarea publicaŃiilor organizaŃiei. selectarea. în al doilea rând.d. este foarte indicat ca aceştia să fie specializaŃi pe diferite funcŃiuni. şi pentru elaborarea unor materiale pentru comunicarea internă ş. mai ales în cazurile în care resursele alocate activităŃii de relaŃii publice nu permit funcŃionarea unei structuri mai ample. purtătorul de cuvânt poate fi şef sau membru al biroului de presă. nu se grăbesc întotdeauna să Ńină legătura cu biroul de presă pentru a actualiza informaŃiile pe care le deŃine acesta. altele vor putea fi valorificate mai bine la radio sau la TV decât în presa scrisă etc. – informarea membrilor organizaŃiei – în special a staff-ului – cu privire la afirmaŃiile despre organizaŃie făcute în mass-media şi care pot interesa ori influenŃa organizaŃia în vreun fel oarecare. Uneori însă. cum ar fi relaŃia cu presa scrisă. membrii biroului de presă vor trece la selectarea şi evaluarea lor pentru a stabili potenŃialul lor de interes pentru massmedia. relaŃia cu televiziunile. coordonarea şi sintetizarea informaŃiilor din interiorul organizaŃiei. În principiu. realizând. Uneori. aşa cum am arătat deja. un birou de presă ar trebui să se concentreze doar pe aceste două tipuri de acŃiuni din domeniul relaŃiilor cu mass-media. dacă există un număr mai mare de membri. Printre lucrările concrete desfăşurate de biroul de presă se numără: – căutarea.de presă are un număr mic de membri.

171 . acest fapt trebuie adus la cunoştinŃa celor care au constituit sursele primare ale informaŃiilor şi care. documentarelor. mese rotunde sau dezbateri etc. ai organizaŃiei.. fotografii. statistici de diferite feluri referitoare la diversele preocupări ale organizaŃiei. care să cuprindă: informaŃii generale despre istoricul. scrisorilorpropunere. articol publicat la adresa http://usinfo. mesajele transmise pe timpul conferinŃei. materiale video şi audio. pe de altă parte. a unor simpozioane. performanŃele. seminarii. vor conştientiza importanŃa informării publice şi a rolului lor în acest domeniu. fotografii. acest birou trebuie să întocmească şi să actualizeze în permanenŃă o bază de date suficient de bogată şi de operaŃională. materialul scris vă dă posibilitatea să reafirmaŃi. cu şi mai multă claritate. informaŃii despre proiectele organizaŃiei. biografiilor etc. chiar dacă. de exemplu. un birou de presă trebuie să aibă suficiente astfel de materiale care să poată fi distribuite cu operativitate ori de câte ori este necesar. în acest fel materialele realizate de biroul de presă vor fi coordonate cu deŃinătorii primari ai informaŃiei. Biroul de presă trebuie să fie în măsură să răspundă în orice moment celor mai diferite tipuri de întrebări referitoare la organizaŃie. grafice. aŃi organizat o conferinŃă de presă despre un eveniment. – crearea şi actualizarea permanentă a documentelor de bază referitoare la organizaŃie. date referitoare la caracteristicile produselor şi activităŃilor organizaŃiei şi ale mijloacelor tehnice pe care aceasta le utilizează. precum şi altor cerinŃe ale jurnaliştilor: materiale grafice.te informaŃiile colectate. să întăriŃi o dată în plus. prezentări multimedia etc. – pregătirea materialelor necesare şi organizarea manifestărilor pentru presă: redactarea şi difuzarea comunicatelor. membrii marcanŃi etc. The Press Office at Work. structura. iar acolo s-au spus suficiente lucruri. a alertelor media. sondaje. organizarea conferinŃelor şi briefing-urilor de presă. această coordonare fiind esenŃială înainte de a face publică orice informaŃie.state. În plus. aflând modul în care au fost utilizate pentru binele organizaŃiei datele furnizate de ei. Sullivan. cărora să li se poată difuza informaŃii în funcŃie de specializarea lor sau 44 Marguerite H. buletinelor şi dosarelor de presă.gov/products/pubs/pressoffice/atwork. Referitor la materialele scrise.. – crearea şi menŃinerea de contacte individuale cu reprezentanŃii diferitelor mass-media. a vizitelor pentru jurnalişti. Este de dorit ca membrii biroului de presă să aibă relaŃii chiar cu mai mulŃi membri ai aceleiaşi redacŃii. Prin urmare. material video sau audio etc. nu trebuie să rataŃi ocazia distribuirii complementare a unor materiale scrise pe aceeaşi temă: pe de o parte.htm şi accesat la 22 iunie 2007. nu toŃi jurnaliştii participanŃi la o conferinŃă de presă reuşesc să recepteze cu exactitate şi în întregime ceea ce s-a spus.

lunară etc.. tratează-i ca pe profesionişti şi ei te vor trata ca pe un prieten”. iar. orientare. e-mail-urile etc. termene de închidere a ediŃiei. posibilităŃi de contactare a acestora ş. adresă de Internet. organizaŃiile optează să acrediteze jurnalişti care au o bună cunoaştere a specificului lor şi a activităŃii pe care o desfăşoară. Profesionalismul trebuie să fie regula de aur în stabilirea unor asemenea relaŃii. distribuŃie. relatări tendenŃioase. În acest sens.). posibilităŃi de a fi contactat. atât pe telefoanele (faxurile. care constă în înregistrarea lor (însoŃită eventual de eliberarea unui permis special) în scopul garantării accesului la toate manifestările cu caracter public ale organizaŃiei. resurse din reclamă. participând la o declaraŃie de presă comună cu preşedintele român Ion Iliescu. politica editorială. De obicei. apariŃie cotidiană. retragerea acreditării este o măsură punitivă luată împotriva unei per172 . prin crearea unei relaŃii oarecum privilegiate. acreditarea de presă nu se retrage doar datorită faptului că jurnalistul acreditat scrie nefavorabil (dar documentat!) despre organizaŃie.. acreditarea urmăreşte stimularea jurnaliştilor atât în aprofundarea expertizei lor cu privire la organizaŃie.a. o acreditare poate fi retrasă când. cât şi pe cele personale. sponsorizări. pe timpul declaraŃiei sale.m. – unele organizaŃii adoptă procedura acreditării jurnaliştilor. zona de acoperire. tipul publicaŃiei (presă scrisă sau audiovizuală.de rolul lor în acea redacŃie. Odată eliberată. Eliberarea acreditărilor şi evidenŃa la zi a acestora constituie o obligaŃie profesională a biroului de presă. falsificări sau denaturări intenŃionate ale faptelor relatate etc. jurnalistul creează prejudicii însemnate – materiale sau de imagine ori reputaŃie – organizaŃiei (vezi cazul în care secretarul de stat american Colin Powell.d. a părăsit sala în momentul în care.) din redacŃie. deşi jurnaliştii fuseseră preveniŃi să-şi închidă telefoanele mobile). publicaŃia (organizaŃia media) pe care o reprezintă. a sunat un telefon mobil. De obicei. conform preceptului „Tratează-i pe jurnalişti ca pe prieteni şi ei te vor trata ca profesionişti. de asemenea. experienŃa jurnalistului în ceea ce priveşte specificul organizaŃiei şi al funcŃionării sale. numele persoanelor din conducerea publicaŃiei. publicuri cărora se adresează. săptămânală. una dintre bazele de date importante ale biroului de presă trebuie să se refere la jurnaliştii cu care biroul are contact şi să cuprindă informaŃii ca: numele şi prenumele jurnalistului. prin manifestările sale extra-profesionale. Acreditarea poate fi retrasă unui jurnalist pentru încălcări grave al deontologiei sale profesionale în relaŃia cu organizaŃia (relatări trunchiate cu rea-credinŃă. finanŃări exterioare). cât şi instituirea unei colaborări profesionale de lungă durată. tiraj.

De asemenea. mai ales în situaŃiile în care prezenŃa mass-media este de dorit pentru reputaŃia organizaŃiei: există şi varianta acreditării la eveniment. în urma monitorizării. dacă presa scrisă poate fi trecută în revistă dimineaŃa. 8. Se cuvine menŃionată posibilitatea contractării unor servicii de monitorizare a presei efectuate de firme specializate. care poate fi aplicată pe loc şi fără prea multe formalităŃi. organizaŃia media este solicitată să desemneze un alt jurnalist care să fie acreditat. biroul de presă nu are doar rolul de a disemina informaŃii în exterior. în această situaŃie. p. în plus. ci şi pe acela de a culege informaŃii din acest mediu. analiza acestor dosare tematice permite depistarea unor tendinŃe de evoluŃie a evenimentelor studiate. – căutarea şi selectarea informaŃiilor externe: de cele mai multe ori. presa audiovizuală şi Internetul produc ştiri 24 de ore din 24. În plus. ea reprezintă un instrument util de evaluare a activităŃii de informare publică practicate de organizaŃia respectivă. una dintre sarcinile uzuale ale birourilor de presă este aceea de a monitoriza apariŃiile din mass-media şi de a întocmi aşa-numita „revistă a presei”. mai trebuie spus că organizatorii unui eveniment nu trebuie să facă exces de exigenŃă în privinŃa accesului jurnaliştilor acreditaŃi. Decizia de retragere a acreditării trebuie cântărită cu multă grijă. 544 din 2001 privind liberul acces la informaŃiile de interes public). pentru organizaŃiile publice există limitări legale drastice ale dreptului de a ridica acreditarea unui jurnalist (vezi Legea nr. deoarece. editată de Şcoala NaŃională de Studii Politice şi Administrative – Centrul de PerfecŃionare în Comunicare. În fine. fenomene) care prezintă interes pentru organizaŃie. se pot întocmi dosare tematice pe diferite subiecte (evenimente) de interes pentru organizaŃie. De exemplu. de aceea. deoarece ea poate pune organizaŃia iniŃiatoare într-o lumină defavorabilă. tendinŃe care altfel nu pot fi observate. Munca de monitorizare a presei trebuie să se desfăşoare neîntrerupt în cadrul biroului. îndeplinind în acest fel şi o sarcină de comunicare internă. Această revistă a presei este apoi difuzată în interior. Iată şi câteva lucruri care nu se fac de către membrii unui birou de presă45: – nu protestaŃi dacă nu vă sunt publicate comunicatele! – nu asaltaŃi presa cu comunicate! – nu cereŃi ca întrebările unui interviu să vă fie date cu mult timp înainte! 45 Recomandări preluate din broşura „Biroul de presă şi purtătorul de cuvânt”. în care sunt înglobate informaŃiile apărute în mass-media despre organizaŃie sau despre alte evenimente (organizaŃii. nu a organizaŃiei media. 173 .soane. 2004 (?).

– galerii foto sau/şi audio-video. – informaŃii şi exemple despre reflectarea mediatică a organizaŃiei. localizare geografică. scopul şi obiectivele acesteia. – numele responsabililor pentru relaŃia cu presa. siglă. aici pot fi postate fotografii (clipuri) despre produse sau – neapărat – despre simbolurile organizaŃiei: logo. sediu etc. fie ostilă! – nu adoptaŃi un limbaj tehnic! – nu fiŃi în afara ştirilor din ziare. activităŃi şi performanŃe. Aceste materiale trebuie să fie de o calitate tehnică aptă să permită utilizarea lor în presa scrisă (fotografii) sau în cea audiovizuală (clipuri). pe lângă ilustrarea unor evenimente. membri proeminenŃi etc. în acelaşi timp. documentare. fie într-un blog. Prin urmare. În prezent. bunăstare şi soliditate a acesteia. – documentare de background despre organizaŃie. ştiri. ca urmare a impactului formidabil al Internetului în viaŃa cotidiană. 174 . de la televiziune sau radio! – nu folosiŃi dreptul la replică drept un mijloc de a critica presa! În ceea ce priveşte amplasarea biroului de presă. De asemenea. să fie situat într-o zonă accesibilă jurnaliştilor. fotografii. – trebuie. clipuri audio-video) publicate anterior. precum şi un element important în definirea imaginii de echilibru. produse. trebuie evidenŃiat faptul că acesta urmează să facă faŃă la două tipuri de solicitări: – trebuie să fie în apropierea sediului conducerii. – dosare de presă online (vezi pagina 64). deoarece atât şeful biroului de presă are nevoie de acces rapid la conducătorii organizaŃiei. cât şi aceştia la biroul de presă. Un asemenea birou de presă oferă jurnaliştilor produse disponibile online precum: – comunicate şi ştiri de presă despre cele mai recente evenimente sau despre evenimente care se vor desfăşura în viitorul imediat. fie într-o secŃiune distinctă a website-ului organizaŃiei. deoarece sunt frecvente cazurile în care jurnaliştii vin direct la sursă pentru a obŃine rezolvarea solicitărilor lor. alerte. în amplasarea şi utilarea acestui birou trebuie să se Ńină seama de faptul că el constituie „cartea de vizită” a organizaŃiei. articole. datele lor de contact.– nu cereŃi jurnaliştilor să vă dea articolul pentru a-l citi şi nu faceŃi modificări înainte de publicare! – nu invitaŃi doar jurnaliştii care vă sunt simpatici! – nu reproduceŃi sistematic istoria organizaŃiei la începutul fiecărei conferinŃe de presă! – nu vă convingeŃi şefii că presa este fie incompetentă. există şi posibilitatea înfiinŃării unui birou de presă online. – arhive ale materialelor de presă (comunicate. Acesta constă fie într-un website dedicat special relaŃiilor organizaŃiei cu presa. istoric..

eventual. crearea. transmiterea unor materiale prin poştă electronică. – unul sau mai multe telefoane mobile. – în cazul în care biroul de presă este implicat şi în operaŃiuni frecvente în afara sediului organizaŃiei (acŃiuni în filiale sau sucursale. – unul sau câteva computere şi cel puŃin o imprimantă. cu posibilitatea de transmitere şi a faxurilor. – un televizor şi un videorecorder (tuner TV). există în general două opŃiuni. În schimb. este posibil ca ei să nu aibă aptitudinile necesare în lucrul cu mass-media. transmiterea acestora prin modem. crearea şi menŃinerea unui website al organizaŃiei. alte date) care au valoare de ştire. prin care să se poată comunica rapid cu membrii organizaŃiei. – o cameră video. prin care să se poată comunica în exterior. utilizând liste de adrese. Din dotarea unui birou de presă n-ar trebui să lipsească următoarele echipamente şi materiale: – cel puŃin un telefon cu număr direct. un laptop cu conexiune Internet wireless va fi necesar pentru transmiterea oportună la birou a unor materiale (fotografii. – un copiator pentru multiplicarea materialelor necesare jurnaliştilor sau conducerii organizaŃiei. cu care să poată fi rezolvate în principal următoarele sarcini: redactarea materialelor care urmează să fie difuzate în scris către mass-media. Acest 175 . – un aparat fotografic digital sau cu film (eventual şi facilităŃi de prelucrare a filmelor fotografice). ci şi înregistrarea diferitelor emisiuni radiofonice. fiecare cu avantajele şi dezavantajele sale: – desemnarea membrilor din rândul personalului propriei organizaŃii. care să permită nu numai ascultarea. – cel puŃin un telefon de interior. tururi de presă. menŃinerea şi actualizarea unei părŃi a bazelor de date a biroului de presă.). în special cu mass-media. cu care să poată fi urmărite şi înregistrate emisiuni TV.– posibilitatea ca jurnaliştii abonaŃi să fie anunŃaŃi de fiecare dată când biroul de presă online pune la dispoziŃie informaŃii noi. clipuri audio-video. Membrii astfel aleşi au avantajul că posedă deja o cunoaştere profundă a specificităŃilor organizaŃiei. activităŃi în puncte de lucru etc. – un radiocasetofon. În selectarea membrilor biroului de presă. – un reportofon.

inclusiv în weekend. vizite.dezavantaj este. este posibil să ajungeŃi la concluzia falsă că munca biroului de presă este una de tip reactiv: membrii biroului trebuie să fie gata oricând să răspundă cât mai repede şi mai complet solicitărilor mass-media. jurnalism). în cazul organizaŃiilor cu o vizibilitate mediatică mare. precum şi a capacităŃilor de buni comunicatori. CunoştinŃele lor despre organizaŃie vor fi însă – cel puŃin pentru o perioadă – superficiale. care se înfiinŃează cu ocazia unor evenimente importante. eliminat acolo unde membrii biroului de presă sunt profesionişti în relaŃii publice. planificarea activităŃilor cu presa (tururi. comunicare. practic. – cooptarea unor (foşti) jurnalişti din exteriorul organizaŃiei. o criză majoră în viaŃa organizaŃiei sau participarea acesteia la soluŃionarea unei crize etc. lansarea unui nou produs deosebit de important pentru funcŃionarea organizaŃiei şi pentru opinia publică. În realitate. un birou de presă cu adevărat profesionist practică mai ales o abordare proactivă: promovarea obiectivelor de imagine ale organizaŃiei în baza unei viziuni şi a unei planificări strategice.). În acest fel. implicarea organizaŃiei într-un eveniment cu implicaŃii naŃionale sau internaŃionale care prezintă (poate prezenta) interes pentru mass-media şi implicit pentru opinia publică. planificarea mesajelor şi a temelor. absolvenŃi ai unor studii de specialitate (relaŃii publice. un centru de presă este o structură temporară. Din cele spuse până acum. membrii biroului de presă vor fi pe deplin familiarizaŃi cu specificul lucrului cu mass-media. membrii biroului de presă trebuie selectaŃi pe baza calităŃilor lor profesionale. conferinŃe etc. Centrul de presă În general. Nu în ultimul rând. se recurge adeseori la organizarea programului biroului de presă pe două sau chiar trei schimburi. care trebuie să fie oricând în măsură să rezolve o solicitare din partea mass-media. ieşite din sfera acŃiunilor obişnuite ale organizaŃiei şi care necesită o perioadă de desfăşurare a informării publice mai mare decât cea a unei conferinŃe de presă: iniŃierea unei noi strategii de activitate. la fel se întâmplă şi în cazul specialiştilor în relaŃii publice din biroul de presă. 176 . Indiferent de opŃiune. De altfel. membrii biroului de presă trebuie să fie conştienŃi că îndatoririle lor profesionale continuă şi după încheierea programului de lucru la birou: aşa cum un jurnalist este jurnalist 24 de ore pe zi. să reacŃioneze la situaŃii cu potenŃial de criză mediatică etc. muncă de cercetare şi de evaluare. putând determina prezentări mai puŃin convingătoare ale organizaŃiei. precum şi cu redactarea diferitelor materiale destinate informării publice. Aceste două aspecte sunt decisive pentru reuşita lor în activităŃile care îi aşteaptă în cadrul acestei structuri.

aşa cum sunt.europa.eu/press_room/index_en. În mod uzual. Rol şi structură Un centru de presă poate îndeplini următoarele roluri: – informarea opiniei publice cu privire la acŃiunile realizate de organizaŃie în cadrul unui eveniment anume. organizarea unor briefing-uri sau conferinŃe de presă pe măsură ce apar noi informaŃii de interes. îndeplinind aceleaşi funcŃiuni. centrul de presă va fi constituit prin efortul comun al organizaŃiilor respective şi va presta servicii în folosul tuturor acestora.osce. UE (un centru de presă complex.un. În acest caz. pe lângă varianta „clasică”. acest sprijin constă în: răspunsuri prompte la solicitările de informaŃii ale jurnaliştilor.org/news/). cele care funcŃionează pe lângă marile instituŃii internaŃionale. Organizarea şi sarcinile acestor structuri permanente nu sunt întru totul similare cu cele ale structurilor temporare. Astfel de centre/birouri de presă există şi în cazul marilor companii private.org/press/). Sunt destul de frecvente situaŃiile în care într-un asemenea eveniment care reclamă înfiinŃarea unui centru de presă să fie implicate mai multe organizaŃii. pentru înŃelegerea acestei problematici. prin rezultatele finale. cunoscut sub titulatura de „EU Press Room”.com/PressCenter/).html) sau Samsung (http://www. la sediile lor centrale sau chiar şi la sedii regionale: ONU (http://www. aşa cum vom vedea mai departe. de exemplu.Sintetic vorbind. trebuie specificat faptul că există centre de presă online sau care. centrul de presă se înfiinŃează ori de câte ori în viaŃa organizaŃiei se produce un eveniment care ar putea prezenta un interes mult peste medie pentru opinia publică (mai ales atunci când este vorba de opinia publică internaŃională) şi care. presupunând o prezenŃă fizică. sprijinirea concretă a jurnaliştilor în ac177 . http://www. – sprijinirea jurnaliştilor în munca de documentare referitoare la evenimentul pentru care a fost înfiinŃat centrul de presă. Aceste centre de presă online se aseamănă (uneori până la identificare) cu birourile de presă online (vezi pagina 174). au şi o variantă virtuală.com/press/index. De asemenea. ca exemplu. aşa cum este cazul celor specificate mai sus cu titlu de exemplu. merită studiată şi reŃeaua de Centre pentru Presa Străină a Departamentului de Stat al Statelor Unite. OSCE (http://www. ar putea justifica eforturile umane şi materiale făcute pentru punerea la punct a unei asemenea structuri de informare publică.samsung. în condiŃiile dezvoltării explozive a noilor medii de comunicare.google. Pe de altă parte. Există însă şi centre de presă care funcŃionează ca structuri permanente. le puteŃi accesa pe cele ale companiilor Google (http://www. de importanŃă majoră.htm) etc.

cum este de exemplu cazul informaŃiilor confidenŃiale despre eveniment/organizaŃie.Ńiunile proprii de documentare: facilitarea de interviuri. trebuie să existe o celulă de conducere a centrului de presă. Celula de conducere coordonează întreaga muncă a centrului de presă. acest departament funcŃionează asemănător cu un birou de presă. să le semnaleze acestora în timp util diferitele oportunităŃi mediatice (declaraŃii. În multe privinŃe. alteori poate exista şi un număr mai mic sau mai mare de asistenŃi specializaŃi pe anumite chestiuni... să asigure sprijin administrativ jurnaliştilor. care pot afecta într-o măsură deosebită preocupările. În ceea ce priveşte structura unui centru de presă temporar. distribuirea de dosare de presă etc. De altfel. prestigiul. Această celulă poate fi formată de multe ori dintr-o singură persoană (şeful centrului de presă). această structură trebuie să asigure câteva tipuri de activităŃi: – în primul rând. oportunităŃi de fotografiere sau filmare. – contracararea. În general însă. să colecteze cererile de interviuri şi să le negocieze cu cei vizaŃi. – trebuie să existe un departament de relaŃii cu mass-media. în general. simpatiei. centrul de presă va fi interesat nu doar în promovarea agresivă a informaŃiilor publice pe măsură ce ele apar. raŃiunea înfiinŃării şi funcŃionării unui centru de presă este de a promova într-o manieră proactivă propriile obiective de comunicare. prin informare corectă. centrul de presă poate contribui. Uneori. uneori pot apărea situaŃii în care trebuie adoptată o atitudine reactivă. precum şi pentru resursele materiale şi financiare angajate în funcŃionarea centrului de presă. stabileşte strategia de informare publică. Atunci când în această componentă a centrului de presă nu este cuprins şi un purtător de cuvânt. într-o măsură mai mare sau mai mică. a înŃelegerii. aceasta variază în funcŃie de situaŃia concretă ce urmează să fie mediatizată. a informaŃiilor distorsionate negativ. propria strategie adoptată cu privire la un eveniment. El trebuie să răspundă la solicitările jurnaliştilor. Ńine legătura cu conducerea organizaŃiei şi cu principalii factori implicaŃi în evenimentele pe care centrul de presă trebuie să le gestioneze din punctul de vedere al informării publice. specializat în lucrul direct cu jurnaliştii. Totuşi. – câştigarea. ci chiar în crearea unor evenimente şi a unor oportunităŃi de presă menite să stimuleze interesul public. Trebuie subliniat de la bun început că. şi la realizarea unor acŃiuni de comunicare internă. prin informare publică onestă. bunăvoinŃei şi sprijinului opiniei publice pentru organizaŃie sau pentru acŃiunile acesteia. în general. briefing-uri şi confe178 . reputaŃia organizaŃiei. Acest lucru este valabil şi pentru numărul de oameni. şeful centrului îndeplineşte adesea şi acest rol. acest lucru înseamnă că. o organizaŃie etc. un centru de presă promovează o politică proactivă de informare publică.

Astfel. securitatea facilităŃilor şi a acŃiunilor din centrul de presă. a materialelor şi consumabilelor necesare pentru a difuza informaŃiile către massmedia.). precum şi pentru a putea rezolva operativ orice probleme în sprijinul jurnaliştilor pe care îi însoŃesc. pagere etc. Atunci când oportunităŃile de presă necesită deplasări pe distanŃe mai mari. Acest departament asigură şi însoŃirea jurnaliştilor în diferite puncte de desfăşurare a evenimentului sau în diferite spaŃii unde aceştia solicită acces pentru documentare. realizarea şi actualizarea website-urilor de pe Internet (atunci când este cazul). această îndatorire revine departamentului de producŃie. Uneori. planifică traseele şi orarele autovehiculelor care vor transporta jurnalişti. de regulă. Tot aici se face de cele mai multe ori o evaluare primară şi „la cald” a rezultatelor funcŃionării centrului de presă. De asemenea. – un alt departament este cel de producŃie. hrănire şi transport. – departamentul administrativ este cel care se ocupă de rezolvarea tuturor aspectelor logistice privind atât funcŃionarea centrului de presă în sine. asigu179 . pentru a putea Ńine legătura oportună cu centrul de presă şi a comunica orice noi solicitări primite din partea jurnaliştilor. întreŃinerea facilităŃilor centrului de presă. broşuri şi pliante de informare.). fotografii şi producŃii video care pot fi oferite jurnaliştilor la cerere (gratuit sau contra cost).rinŃe de presă. închirierea de spaŃii pentru centrul de presă atunci când este necesar etc. newsletter. operarea posturilor speciale de radio sau televiziune (atunci când se înfiinŃează asemenea posturi). ştiri şi comunicate de presă. mobilier.). materiale de informare internă etc. precum şi gestionarea din punct de vedere logistic a relaŃiilor cu mass-media (procurarea şi asigurarea mijloacelor tehnice. Dacă monitorizarea şi analiza apariŃiilor din presă nu poate fi efectuată în cadrul departamentului de relaŃii cu mass-media. manifestări planificate pentru mass-media. materiale necesare pentru funcŃionarea centrului de presă. la anumite manifestări de interes mediatic etc. prin monitorizarea mass-media şi analiza apariŃiilor din presă în legătură cu subiectul de care se ocupă centrul de presă. acelaşi departament.). cât şi rezolvarea oportună a solicitărilor venite din partea mass-media. staŃii portabile de emisie-recepŃie. posibilităŃi de acces în diferite zone de desfăşurare a evenimentului. mijloace tehnice. acest departament asigură condiŃiile de trai şi de lucru pentru personalul centrului (cazare. însoŃitorii sunt echipaŃi cu telefoane mobile (radiotelefoane. oportunităŃi foto şi video. asigurarea mijloacelor financiare necesare activităŃii de informare publică. împreună cu cel administrativ. acest departament cuprinde şi personalul care asigură translaŃia. departamentul de producŃie este cel care editează publicaŃii proprii (ziar. a cărui sarcină este într-adevăr de a produce materiale în folosul jurnaliştilor: dosare de presă (incluzând şi realizarea materialelor conŃinute în acestea).

chiar şi asigurarea gratuită a unor facilităŃi cum ar fi convorbirile telefonice sau transmisiile prin fax este privită cu o oarecare rezervă. precum şi planurile pentru acŃiunile secvenŃiale. 180 . va putea în schimb să le acorde asistenŃă în rezervarea de camere sau să le ofere informaŃii suficiente care să-i ajute să-şi găsească un hotel potrivit. Astfel. planifică briefing-urile şi conferinŃele de presă. asigurarea altor asemenea facilităŃi excesive nu sunt indicate. – în unele cazuri. atunci când a fost luată decizia asigurării unor servicii în sprijinul jurnaliştilor. De multe ori. fără nici o discriminare. centrul de presă poate avea şi un departament specializat în munca de planificare. departamentul administrativ este cel care asigură primirea şi acreditarea jurnaliştilor la centrul de presă. oferirea de mese gratuite. sarcinile acestui departament pot fi îndeplinite de către celelalte structuri ale centrului de presă. sau atunci când posibilităŃile materiale şi financiare sunt limitate. ci îi ajută din punct de vedere profesional. circumspecŃia în ceea ce priveşte generozitatea nu implică şi lipsa de solicitudine faŃă de jurnalişti: dacă centrul de presă nu va asigura cazarea gratuită la hotel a jurnaliştilor. o bibliotecă apropiată care le poate asigura surse de documentare suplimentare etc. asigură fluidizarea fluxului de informaŃii între departamentele centrului de presă (comunicarea internă). Totuşi. planifică modul cum vor fi soluŃionate solicitările jurnaliştilor. un restaurant convenabil unde să poată lua masa. există câteva reguli care trebuie luate în considerare: – centrul de presă nu procură favoruri jurnaliştilor. această decizie trebuie să fie făcută publică şi trebuie să se aplice în egală măsură tuturor jurnaliştilor. Prin urmare. deoarece induc de la bun început o anumită suspiciune: o organizaŃie care îşi permite atâta generozitate faŃă de mass-media trebuie să aibă ceva de ascuns dacă este dispusă la asemenea eforturi financiare pentru câştigarea asentimentului public. De multe ori. Dacă evenimentul gestionat nu necesită organizarea unui centru de presă complex. În ceea ce priveşte funcŃionarea centrului de presă. cazarea la hotel pe cheltuiala centrului de presă..). atunci când această misiune nu este repartizată altei structuri.rarea mijloacelor de transport necesare pentru deplasarea jurnaliştilor în diferite zone de interes mediatic etc. schiŃează şi apoi detaliază strategiile de informare publică. identifică oportunităŃile mediatice şi le semnalează conducerii centrului de presă. cum ar fi departamentul de operaŃii cu mass-media sau cel de planificare. Acesta asigură coordonarea permanentă cu conducerea organizaŃiei şi cu cei implicaŃi în desfăşurarea evenimentului. generozitatea excesivă nu este recomandată. În orice caz.

după care primeşte un card de identificare.– jurnaliştii care doresc să participe la evenimentele organizate de centrul de presă trebuie mai întâi să obŃină o acreditare. astfel concepute încât să asigure principiile echilibrului puterilor şi conducerii democratice. în acelaşi timp. Ńinută după încheierea întâlnirii. RelaŃia cu mass-media a Consiliului este asigurată de un Oficiu de Presă. – centrul de presă trebuie să devină funcŃional înainte de debutul evenimentului pe care urmează să-l gestioneze. Centrul de Presă al Consiliului UE (despre care voi detalia mai jos). Acestea însă nu trebuie să ducă la încălcarea regulilor de bază privind relaŃiile centrului de presă cu jurnaliştii. fiind destinate să sprijine activitatea profesională a jurnaliştilor în legătură cu un anumit eveniment sau. cel puŃin până la ora 18. în momentul în care s-a decis ca jurnaliştii să fie acreditaŃi. în care jurnalistul răspunde unui scurt chestionar şi prezintă câteva documente. FuncŃionarea sa încetează numai după ce evenimentul gestionat şi eventualele ecouri ale acestuia s-au consumat în întregime. operaŃiunea de acreditare nu trebuie să dureze mai mult de câteva minute. – politeŃea şi solicitudinea sunt atribute esenŃiale ale comportamentului celor care fac parte din centrul de presă. Consiliul UE reprezintă principalul organism decizional. care oferă jurnaliştilor informaŃii şi documentaŃie despre lucrările acestui for legislativ. organizează conferinŃe şi briefing-uri de presă. centrul de presă poate funcŃiona chiar în permanenŃă. care în zilele obişnuite este deschis până la ora 18. împreună cu Parlamentul European. există mai multe organisme care asigură conducerea Uniunii Europene. fără excese de autoritate. de cele mai multe ori. În fapt. această decizie trebuie aplicată fără excepŃii şi. în timpul întrunirilor Consiliului îşi continuă programul încă două ore după conferinŃa finală a PreşedinŃiei Consiliului. – programul de funcŃionare al centrului de presă trebuie să fie zilnic. Spre exemplu. însă. asigură transmisia în direct a dezbaterilor publice şi a deliberărilor pe timpul 181 . când ediŃiile de a doua zi ale cotidienelor sunt pe cale să se închidă. Am ales ca exemplu o scurtă prezentare a Centrului de Presă al Consiliului Uniunii Europene. În ceea ce priveşte centrele de presă permanente. Dacă se consideră necesar. iar principalele emisiuni de ştiri ale serii sunt în curs de finalizare. care. exercită puterea legislativă. cu o anumită organizaŃie. în condiŃiile actuale în care fluxul de ştiri este aproape constant 24 de ore pe zi. Această activitate nu trebuie să se transforme într-o birocraŃie excesivă. exemplu care ilustrează suficient de exact specificul muncii unei astfel de structuri permanente. După cum se ştie. ele răspund în esenŃă aceloraşi exigenŃe.

fotografii. care cad în sarcina Comitetului InterinstituŃional de Acreditare de pe lângă Comisia Europeană şi a Oficiului de Securitate al Consiliului UE. accesul acestor persoane este condiŃionat de acŃiunile din Centrul de Presă. toate acestea fie în format „clasic”. precum şi. Iată câteva dintre atribuŃiile Centrului de Presă: – asigură suport informaŃional şi tehnic în principal jurnaliştilor. Centrul de Presă nu este responsabil de eliberarea acestor acreditări. Există şi un studio radio care oferă facilităŃi asemănătoare. fie în format digital. există şi două telefoane cu fise. în direct sau înregistrate. de îndată ce acestea sunt adoptate. aşadar jurnaliştii trebuie să-şi aducă propriile lor instrumente de lucru. conduce activitatea Centrului de Presă al Consiliului UE. interviurile astfel realizate pot fi transmise apoi. În Centrul de Presă au acces în principal jurnaliştii şi personalul tehnic din mass-media acreditaŃi. – asigură transmisiile TV în direct ale dezbaterilor publice şi deliberărilor Consiliului. Acreditările 182 . – operează un studio TV în care jurnaliştii pot intervieva diferiŃi oficiali UE în baza unei rezervări prealabile. Pentru utilizare ocazională.sesiunilor Consiliului şi. grupurile menŃionate mai sus nu au acces în Centrul de Presă). – sprijină jurnaliştii în obŃinerea acreditărilor. StaŃiile de lucru nu asigură computere. care pot avea acces ocazional în facilităŃile acestui centru. precum şi o conexiune telefonică analogică sau/şi digitală care poate fi utilizată pentru transmitere de date. conectarea la Internet.. – pune la dispoziŃia solicitanŃilor concluziile rezultate din întrunirile Consiliului. vizitatori. în timpul întrunirilor Consiliului şi al altor asemenea activităŃi cu impact mediatic. aşa cum voi detalia mai jos. în subsidiar. totuşi. reprezentanŃi ai grupurilor de lobby. nu în ultimul rând. Aceste staŃii asigură alimentarea cu energie electrică a aparaturii jurnaliştilor. această conexiune poate fi folosită în baza unui cod de identificare obŃinut de la secretariatul Centrului de Presă. altor solicitanŃi (diplomaŃi. – asigură 800 de staŃii de lucru pentru jurnaliştii acreditaŃi. astfel încât să nu disturbe sprijinirea reprezentanŃilor mass-media: de regulă. la postul TV pentru care lucrează jurnalistul. – pune la dispoziŃia celor interesaŃi documente. mai există alte categorii de persoane. înregistrări video şi audio. Pe lângă aceştia. publicul care vrea să urmărească transmisiile în direct ale dezbaterilor publice şi deliberărilor etc.

difuzează alerte media. oferă posibilitatea realizării şi a prelucrării tehnice (în studio) a materialelor audio sau video. Centrul de Presă are următoarele dotări la dispoziŃia jurnaliştilor: – un birou de recepŃie şi de informare (orientare).). la Congres. Consiliul UE mai are un centru de presă cu dotări şi funcŃiuni asemănătoare la Luxembourg. cu posibilitatea reînnoirii. Comisia Europeană. inclusiv a transmiterii lor către posturile pentru care au fost realizate. munca fiecăruia dintre aceste servicii nu se desfăşoară izolat. Pe lângă cel din Bruxelles. ci facilitează şi obŃinerea de acreditări pe lângă diferite organizaŃii (de exemplu. – un bar (deschis pe durata briefing-urilor de presă şi a întrunirilor Consiliului). şi sunt eliberate numai corespondenŃilor de presă care locuiesc în Bruxelles sau în apropiere. uneori asigură acces la serviciile de informare ale agenŃiilor de presă sau posibilitatea de a viziona principalele canale TV specializate în transmiterea ştirilor. pot edita newslettere special destinate informării jurnaliştilor asupra evenimentelor ce urmează să se desfăşoare. conform unei programări. Curtea de JustiŃie.d. la nivelul Uniunii Europene. pun la dispoziŃie copii audio/video ale unor declaraŃii.) are un serviciu de presă cu mai mulŃi sau mai puŃini angajaŃi.m. astfel. la Departamentul de Stat sau cel al Apărării etc. sprijină jurnaliştii în planificarea şi organizarea unor evenimente de presă majore (atunci când acest sprijin este în interesul organizaŃiei). Comitetul Economic şi Social.permanente au valabilitatea de un an. – un birou de documentare. precum şi transcrieri ale acestora. – copiatoare. asigură materiale pentru documentarea de fond şi de context. – monitoare TV legate la reŃeaua de cablu. De asemenea. – fişete individuale. Curtea Auditorilor. oferă spaŃii (încăperi) unde. ele organizează conferinŃe şi briefinguri de presă. jurnaliştii pot intervieva oficialităŃi ale 183 . Centrele pentru Presa Străină din structura Departamentului de Stat american mijlocesc obŃinerea de acreditări la Casa Albă. Aşadar. – conexiuni Internet şi telefonice (în staŃiile de lucru descrise mai sus). organizează tururi (vizite) de presă. Banca Centrală Europeană.a. Între toate aceste servicii există o reŃea bine pusă la punct de relaŃii de cooperare. astfel încât să fie respectat cât se poate de bine principiul „vocii unice”. Comitetul Regiunilor ş. există o reŃea mult mai elaborată de structuri care asigură relaŃia cu presa şi implicit cu opinia publică. fiecare dintre organismele cu atribuŃii în conducerea vreunui domeniu de activitate din cadrul Uniunii (Parlamentul Europei. Trebuie menŃionat faptul că. – faxuri. ci într-un mediu de cooperare foarte complex. Unele centre de presă permanente oferă nu numai acreditare proprie.

Care sunt calităŃile necesare unui bun purtător de cuvânt? Căror cerinŃe trebuie să răspundă el? 4. oferă acces la computere conectate la Internet. Ce departamente ar trebui să cuprindă un centru de presă? 12. Când este recomandabil ca un purtător de cuvânt să furnizeze informaŃii „off-the-record”? 5. Ce materiale şi echipamente sunt necesare pentru buna funcŃionare a unui birou de presă? 9. Ce opŃiuni există în selectarea membrilor biroului de presă? Care sunt avantajele şi dezavantajele lor? 8. Care este relaŃia dintre un purtător de cuvânt şi organizaŃia pe care o reprezintă? Cine are rolul determinant în această relaŃie? 2. SolicitaŃi unei organizaŃii să vi se permită o vizită de documentare la biroul său de presă. AnalizaŃi prestaŃia purtătorului de cuvânt. FormulaŃi sugestii de îmbunătăŃire a funcŃiunilor biroului. pentru redactarea şi trimiterea rapidă a materialelor de presă ş. aplicaŃii practice 1. Ce activităŃi poate desfăşura biroul de presă al unei organizaŃii? 6. 13. Care sunt situaŃiile în care se poate afla purtătorul de cuvânt în organigrama organizaŃiei pe care o reprezintă? Care dintre aceste situaŃii este cea mai avantajoasă şi de ce? 3.d.a. 184 . Care sunt solicitările ce trebuie luate în considerare atunci când se ia o decizie cu privire la amplasarea biroului de presă? 7.organizaŃiei. Întrebări. În ce situaŃii se înfiinŃează un centru de presă? 10. AnalizaŃi funcŃiunile pe care le îndeplineşte acest birou. Ce tip de politică de informare publică se adoptă în funcŃionarea unui centru de presă? De ce? 11. ParticipaŃi la o conferinŃă sau un briefing de presă al unei organizaŃii pe care o cunoaşteŃi.m. probleme.

100 mp. Fantomei nr. Ştire de presă GHOSTHOLDING Str. cu birouri de clasă A.ro http://www.ghostholding. Este o clădire de tip P + 6 (parter şi şase etaje).ANEXE 1. Continuare în pagina 2 Pagina 1 din 3 185 . 13 iulie 2007 – Grupul de afaceri Ghostholding a inaugurat ieri una dintre cele mai performante clădiri de birouri din Bucureşti şi implicit din România ca nivel al condiŃiilor şi facilităŃilor oferite celor care lucrează aici. sectorul 7. însumând peste 15 milioane de euro. 021-333-1146 Mobil 0757-555-444 georgiana. Bucureşti Cod poştal 071313 Tel.ro Yahoo IM: ghostpr-mk GHOSTHOLDING INAUGUREAZĂ O CLĂDIRE DE BIROURI ULTRAMODERNĂ Bucureşti. InvestiŃiile au fost şi ele pe măsură. 021-333-1144 Fax 021-333-1145 ghost@ghostholding. Clădirea de birouri Ghost Offices reprezintă primul proiect major finalizat în acest an în sectorul investiŃiilor imobiliare ale holdingului. 13.ro Autor: Georgiana Vedenie Tel. suprafaŃa construită fiind de 15.vedenie@ghostholding.

acces la internet. prin eliminarea unor disfuncŃii create de dispersarea structurilor decizionale şi administrative ale societăŃilor Ghost. spaŃii pentru servirea mesei şi pentru diferite servicii ş.a. lifturi etc.m. cei care lucrează în birourile Ghost se pot bucura de priveliştea unei grădini splendide. Continuare în pagina 3 Pagina 2 din 3 186 . Dotările pe care le oferă sunt la nivelul clasei A: spaŃii de lucru de cea mai bună calitate. Parterul clădirii conŃine spaŃii administrative pentru deservirea întregii construcŃii: recepŃie. spaŃii de parcare. Celelalte trei niveluri sunt închiriate firmei Berry. Primele trei etaje sunt ocupate de birourile societăŃilor membre Ghostholding care îşi desfăşoară activitatea în Bucureşti. vom pune mult mai bine în valoare sinergiile rezultate din conlucrarea acestor companii”. Preşedinte Director General al Ghostholding. a spus domnul Ioan Stafie. „În felul acesta. Nu în ultimul rând. spaŃii adecvate pentru întâlniri de afaceri. cu care Ghostholding are foarte bune relaŃii de colaborare în diverse proiecte. spaŃii de aşteptare.d. acces.Urmare din pagina 1 Imobilul Ghost Offices are o arhitectură ultramodernă şi funcŃională. minimarket-uri.

a primei fabrici de produse alimentare Ghost Hungry în anul 2006. precum şi a bazei de antrenament a clubului sportiv Ghost Lost din ConstanŃa în 2005.Urmare din pagina 2 Clădirea este situată în nordul Capitalei. în imediata vecinătate a hotelului de cinci stele Ghost Host. într-o zonă cu bune perspective în ceea ce priveşte dezvoltarea afacerilor: pe Bulevardul ZeŃarilor. În apropierea clădirii Ghost Offices se mai află pavilionul expoziŃional Romexpo şi Casa Presei Libere. care este de asemenea proprietate a holdingului Ghost. –sfârşit – Pagina 3 din 3 187 . în Bucureşti. InvestiŃiile imobiliare reprezintă una dintre orientările strategice ale holdingului Ghost. Proiectele holdingului includ de asemenea investiŃii imobiliare de amploare în următorii trei ani. Ea urmăreşte fructificarea oportunităŃilor de dezvoltare oferite de sectorul imobiliar. Printre obiectivele de investiŃii importante finalizate de Ghostholding în anii anteriori se află darea în folosinŃă. care însumează peste 240 milioane de euro.

însoŃite de fotografii.100 mp. 13. Bucureşti Cod poştal 071313 Tel. însumând peste 15 milioane de euro. Imobilul Ghost Offices are o arhitectură ultramodernă şi funcŃională. Clădirea de birouri Ghost Offices reprezintă primul proiect major finalizat în acest an în sectorul investiŃiilor imobiliare ale holdingului.ro Yahoo IM: ghostpr-mk Aceste informaŃii. cu birouri de clasă A. InvestiŃiile au fost şi ele pe măsură. sectorul 7. Nu în ultimul rând. spaŃii pentru servirea mesei şi pentru diferite servicii ş. 021-333-1144 Fax 021-333-1145 ghost@ghostholding.ro/presa Bun pentru difuzare imediată GHOSTHOLDING DĂ ÎN FOLOSINłĂ O CLĂDIRE DE BIROURI ULTRAMODERNĂ Bucureşti.vedenie@ghostholding. spaŃii adecvate pentru întâlniri de afaceri. Este o clădire de tip P + 6 (parter şi şase etaje).ro Persoană de contact: Georgiana Vedenie Tel.m. spaŃii de parcare. Comunicat de trimis prin fax GHOSTHOLDING Str. Fantomei nr.d. Dotările pe care le oferă sunt la nivelul clasei A: spaŃii de lucru de cea mai bună calitate. 021-333-1146 Mobil 0757-555-444 georgiana.2. suprafaŃa construită fiind de 15. sunt disponibile şi pe Internet la adresa http://www. 13 iulie 2007 – Grupul de afaceri Ghostholding a inaugurat de curând una dintre cele mai performante clădiri de birouri din Bucureşti şi implicit din România ca nivel al condiŃiilor şi facilităŃilor oferite celor care lucrează aici. Comunicate de presă 1.ghostholding.a.ro http://www. acces la internet.ghostholding. cei care lucrează în birourile Ghost se pot bucura de priveliştea unei grădini splendide. Continuare în pagina 2 Pagina 1 din 2 188 .

Proiectele holdingului includ de asemenea investiŃii imobiliare de amploare în următorii trei ani. Ea urmăreşte fructificarea oportunităŃilor de dezvoltare oferite de sectorul imobiliar. minimarket-uri. Clădirea este situată în nordul Capitalei. precum şi a bazei de antrenament a clubului sportiv Ghost Lost din ConstanŃa în 2005. În acest fel. lifturi etc. care este de asemenea proprietate a holdingului Ghost. GHOSTHOLDING Departamentul de marketing şi relaŃii publice Pagina 2 din 2 189 . a primei fabrici de produse alimentare Ghost Hungry în anul 2006. Celelalte trei niveluri sunt închiriate firmei Berry. în Bucureşti. Primele trei etaje sunt ocupate de birourile societăŃilor membre Ghostholding care îşi desfăşoară activitatea în Bucureşti. care însumează peste 240 milioane de euro. acces. prin eliminarea unor disfuncŃii create de dispersarea structurilor decizionale şi administrative ale societăŃilor Ghost. în imediata vecinătate a hotelului de cinci stele Ghost Host. într-o zonă cu bune perspective în ceea ce priveşte dezvoltarea afacerilor: pe Bulevardul ZeŃarilor. cu care Ghostholding are foarte bune relaŃii de colaborare în diverse proiecte. În apropierea clădirii Ghost Offices se mai află pavilionul expoziŃional Romexpo şi Casa Presei Libere. InvestiŃiile imobiliare reprezintă una dintre orientările strategice ale holdingului Ghost.Urmare din pagina 1 Parterul clădirii conŃine spaŃii administrative pentru deservirea întregii construcŃii: recepŃie. spaŃii de aşteptare. Printre obiectivele de investiŃii importante finalizate de Ghostholding în anii anteriori se află darea în folosinŃă. vor fi puse mult mai bine în valoare sinergiile rezultate din conlucrarea acestor companii.

Imobilul Ghost Offices are o arhitectura ultramoderna si functionala. spatii pentru servirea mesei si pentru diferite servicii s. In acest fel. 021-333-1146. spatii adecvate pentru intalniri de afaceri. sectorul 7.jpg. group@jurnalisti_imobiliare. suprafata construita fiind de 15. Investitiile au fost si ele pe masura. 021-333-1144. lifturi etc. Dotarile pe care le ofera sunt la nivelul clasei A: spatii de lucru de cea mai buna calitate. foto1. foto2. Comunicat de trimis prin e-mail Nelu Economu From: Georgiana Vedenie [georgiana.ro.m. cei care lucreaza in birourile Ghost se pot bucura de privelistea unei gradini splendide.vedenie@ghostholding. insumand peste 15 milioane de euro.ro Subject: Ghostholding: cladire de birouri ultramoderna Attachments: comunicat Ghostholding.jpg GHOSTHOLDING Str. Mobil 0757-555-444 georgiana.vedenie@ghostholding. Cladirea de birouri Ghost Offices reprezinta primul proiect major finalizat in acest an in sectorul investitiilor imobiliare ale holdingului.ro. spatii de parcare.ghostholding. acces. Primele trei etaje sunt ocupate de birourile societatilor membre Ghostholding care isi desfasoara activitatea in Bucuresti. Este o cladire de tip P + 6 (parter si sase etaje).ro Persoana de contact: Georgiana Vedenie Tel. spatii de asteptare.ro] Sent: 20 iulie 2007 16:54 To: group@jurnalisti_economici. Fax 021-333-1145 ghost@ghostholding.doc. Fantomei nr. Bucuresti Cod postal 071313. http://www.100 mp. cu birouri de clasa A.d. Nu in ultimul rand. cu care 190 . Tel. Celelalte trei niveluri sunt inchiriate firmei Cherry. acces la internet.a. 13 iulie 2007 – Grupul de afaceri Ghostholding a inaugurat de curand una dintre cele mai performante cladiri de birouri din Bucuresti si implicit din Romania ca nivel al conditiilor si facilitatilor oferite celor care lucreaza aici. prin eliminarea unor disfunctii create de dispersarea structurilor decizionale si administrative ale societatilor Ghost.ro Yahoo IM: ghostpr-mk Bun pentru difuzare imediata GHOSTHOLDING DA IN FOLOSINTA O CLADIRE DE BIROURI ULTRAMODERNA Bucuresti.2. vor fi puse mult mai bine in valoare sinergiile rezultate din conlucrarea acestor companii. 13. Parterul cladirii contine spatii administrative pentru deservirea intregii constructii: receptie. group@jurnalisti_investitii. minimarketuri.ro.

ro Persoana de contact: Georgiana Vedenie Tel.ghostholding. care este de asemenea proprietate a holdingului Ghost. in imediata vecinatate a hotelului de cinci stele Ghost Host. Aceste informatii. Proiectele holdingului includ de asemenea investitii imobiliare de amploare in urmatorii trei ani. insotite de fotografii. Ea urmareste fructificarea oportunitatilor de dezvoltare oferite de sectorul imobiliar. 13.ghostholding.ro Yahoo IM: ghostpr-mk 191 . a primei fabrici de produse alimentare Ghost Hungry in anul 2006. in Bucuresti.ro/presa GHOSTHOLDING Departamentul de marketing si relatii publice Str. precum si a bazei de antrenament a clubului sportiv Ghost Lost din Constanta in 2005.vedenie@ghostholding. 021-333-1146 Mobil 0757-555-444 georgiana. In apropierea cladirii Ghost Offices se mai afla pavilionul expozitional Romexpo si Casa Presei Libere. 021-333-1144 Fax 021-333-1145 ghost@ghostholding. intr-o zona cu bune perspective in ceea ce priveste dezvoltarea afacerilor: pe Bulevardul Zetarilor. sunt disponibile si pe Internet la adresa http://www. Bucuresti Cod postal 071313 Tel. Printre obiectivele de investitii importante finalizate de Ghostholding in anii anteriori se afla darea in folosinta. Fantomei nr. Investitiile imobiliare reprezinta una dintre orientarile strategice ale holdingului Ghost. care insumeaza peste 240 milioane de euro.ro http://www.Ghostholding are foarte bune relatii de colaborare in diverse proiecte. sectorul 7. Cladirea este situata in nordul Capitalei.

sectorul 7. ToŃi angajaŃii societăŃilor membre Ghostholding sunt consternaŃi de ceea ce s-a întâmplat şi regretă moartea celor doi colegi. 13. echipajul a confirmat decesul celor doi colegi ai noştri. pentru a stabili cauzele producerii acestuia. ai PoliŃiei rutiere şi din specialişti ai companiei noastre. într-un accident rutier produs pe DN-7C (Transfăgărăşan) în apropiere de Lacul Bâlea.ghostholding. Doi angajaŃi ai societăŃii comerciale Ghost Auto (membră Ghostholding) efectuau testări ale unui prototip de autoturism SUV care urmează să intre în producŃie de serie. Fantomei nr.40. Vom reveni cu detalii. Itinerariul de testare includea şi Transfăgărăşanul. Un echipaj SMURD s-a deplasat de urgenŃă la locul accidentului. 27 iulie. a anunŃat la sediul companiei că s-a produs un accident în urma căruia cele două persoane care efectuau testările au decedat.ghostholding.ro http://www. La ora 14. O echipă formată din reprezentanŃi ai Parchetului. GHOSTHOLDING Departamentul de marketing şi relaŃii publice 192 . Din nefericire.3. Până la această oră nu se cunosc cauzele şi împrejurările tragicului accident. sunt disponibile şi pe Internet la adresa http://www. Bucureşti Cod poştal 071313 Tel. aflat într-un autovehicul ce înregistra performanŃele prototipului. 021-333-1146 Mobil 0757-555-444 georgiana.vedenie@ghostholding.00 – Două persoane şi-au pierdut viaŃa astăzi. în jurul orei 14. însoŃite de fotografii.30.ro/presa Bun pentru difuzare imediată ACCIDENT TRAGIC PE TRANSFĂGĂRĂŞAN Comarnic. Comunicat iniŃial (difuzat în cazul unui accident) GHOSTHOLDING Str. ora 16.ro Yahoo IM: ghostpr-mk Aceste informaŃii. 021-333-1144 Fax 021-333-1145 ghost@ghostholding. s-a deplasat la locul accidentului. un alt angajat al nostru.ro Persoană de contact: Georgiana Vedenie Tel. Conducerea Ghostholding prezintă condoleanŃe familiilor îndoliate şi a dat asigurări că va face toate demersurile cuvenite pentru a uşura greaua pierdere pe care acestea au suferit-o.

articolul semnat de domnul Diaconu aduce importante prejudicii reputaŃiei firmei noastre. conform căreia „Primele trei etaje sunt ocupate de birourile societăŃilor membre Ghostholding care îşi desfăşoară activitatea în Bucureşti. 20 iulie 2007. Bazându-se pe aceste speculaŃii. 679 de vineri. el sugerează că membrii Consiliului de AdministraŃie al holdingului sunt „vechi activişti ai partidului comunist. Scrisoare către editor GHOSTHOLDING Str.3. vor fi puse mult mai bine în valoare sinergiile rezultate din conlucrarea acestor companii”. 13. revopsiŃi în oameni de afaceri de mare calibru. dar care nu pot să scape de metehnele ceauşiste”. prin eliminarea unor disfuncŃii create de dispersarea structurilor decizionale şi administrative ale societăŃilor Ghost.ro http://www. prin speculaŃiile sale nefondate şi neadevărate. domnul Diaconu speculează că holdingul nostru s-ar fi întors la principiile „centralismului democratic” din perioada comunistă.ghostholding. a elaborat articolul „Fantomele vechii centralizări bântuie noua clădire Ghostholding”. publicat în ziarul dumneavoastră nr. Pornind de la ideea menŃionată în comunicatul nostru de presă din 13 iulie a. Din păcate. 193 . În acest fel. Bucureşti Cod poştal 071313 Tel. sectorul 7. Fantomei nr.ro 21 iulie 2007 Domnului Ion Popescu Şeful Departamentului Economic Cotidianul „Seara” Domnule Popescu. Vă scriu pentru a-mi exprima dezamăgirea faŃă de modul în care domnul Vasile Diaconu. 021-333-1144 Fax 021-333-1145 ghost@ghostholding. redactor specializat pe domeniul economic la cotidianul „Seara”.c.

Mai mult decât atât. cu o viziune revoluŃionară asupra managementului afacerilor”. în multe privinŃe. Cu aleasă stimă. Dacă ne-ar fi întrebat şi pe noi despre acest aspect.. Sunt convinsă că un cotidian respectat. – dintre cei 13 membri ai Consiliului de AdministraŃie. sunt ( sau pot fi) şi clienŃii noştri. iar nici unul dintre ei nu a ocupat vreo poziŃie în aparatul politic al partidului comunist. citează în mod explicit grupul de firme Ghostholding ca „unul dintre agenŃii economici importanŃi. ar fi aflat că: – preşedintele Consiliului de AdministraŃie are 35 de ani. un jurnalist profesionist ar fi căutat confirmarea lor din terŃe surse. oportune şi echilibrate a cititorilor dumneavoastră care. Este regretabil că domnul Diaconu nu realizează faptul că printr-o astfel de înŃelegere a deontologiei profesiei de jurnalist. dar. fapt care m-a determinat să vă adresez această scrisoare. sunt sigură că veŃi găsi o modalitate profesională de a repara prejudiciul de imagine pe care pe nedrept l-a suferit Ghostholding.c. – de la mutarea firmelor Ghost în noul sediu. autorul articolului nu a dat curs invitaŃiei noastre. creştere care le influenŃează în mod cert productivitatea. aşa cum este cel pe care cu onoare şi profesionalism îl reprezentaŃi. Georgiana Vedenie Şeful Departamentului de Marketing şi RelaŃii Publice 194 .În afară de informaŃiile pe care le-a solicitat şi le-a primit de la departamentul nostru de marketing şi relaŃii publice. viteza de circulaŃie a informaŃiilor între acestea a crescut cu 30%. poate aduce daune irecuperabile chiar şi publicaŃiei la care lucrează. – nu în ultimul rând. indiferent de provenienŃa acestora. nu cunosc celelalte surse pe care le-a utilizat autorul. Cu părere de rău trebuie să vă aduc la cunoştinŃă faptul că domnul Diaconu nu a căutat să-şi verifice în nici un fel supoziŃiile. publicaŃie cu care noi am colaborat dintotdeauna în limitele celui mai desăvârşit profesionalism. doar doi au fost simpli membri de partid înainte de 1989. prestigiosul cotidian „Financial Times”. în analiza „Romania – A FastGrowing Economy” publicată în numărul din 13 iunie a. bine documentat. De asemenea. Din motive care ne scapă. după apariŃia articolului l-am contactat telefonic şi ne-am oferit să îi punem la dispoziŃie toate datele necesare pentru a scrie un articol corect. nu poate permite proliferarea unor astfel de practici în detrimentul informării corecte. ceea ce înseamnă că în 1989 nici măcar nu era major.

ghostholding. cele două cluburi.. Echipa care ghiceşte prima cele mai multe cuvinte va fi declarată câştigătoare. Ei vor scanda în cor cuvintele pe care le propun ca soluŃie a „ghicitorilor” fanfarei. 021-333-1144 Fax 021-333-1145 ghost@ghostholding. sectorul 7.sponsorul oficial al clubului Ghost Lost – asigură organizarea şi finanŃarea concursului. în încercarea de a intra în Cartea Recordurilor. 13. Spectatorii de la cele două peluze ale stadionului vor concura în încercarea de a ghici cuvintele mimate prin gesturi şi muzică de către o fanfară aflată pe gazon.c. spectatorii vor participa la un gigantic joc de „mimă”.00. 40.000 de oameni vor încerca să facă istorie la ConstanŃa. Ligile de suporteri ai fotbalului din ConstanŃa şi din Timişoara. Cultură.ro 23 iulie 2007 Domnului Mihai Decuseară Reporter.000 de spectatori care au jucat „mima” pe stadionul din Lille (FranŃa). Recordul actual este de 35. Firma Ghost Hungry . Sâmbătă 28 iulie a. înaintea meciului dintre echipele Ghost Lost ConstanŃa şi Poligrafica Timişoara. precum şi autorităŃile constănŃene au dat asigurări că vor promova încerca- 195 . Departamentul Social. Sport Săptămânalul „Asalt” Domnule Decuseară.ro http://www. La ora 19. Scrisoare-propunere GHOSTHOLDING Str. Bucureşti Cod poştal 071313 Tel.4. în deschiderea primei etape a sezonului fotbalistic 2007-2008 al Ligii I Bürger. societăŃile membre Ghostholding. Fantomei nr.

rea de doborâre a recordului mondial şi vor umple stadionul la capacitatea maximă admisă: 40.000 de locuri. Tentativa de record va fi arbitrată de însuşi creatorul acestei probe, actorul pakistanez Rawal Pindy, care a devenit o celebritate mondială prin iniŃierea acestui gen insolit de competiŃie. Deoarece consider că acest subiect se potriveşte foarte bine cu formatul săptămânalului dumneavoastră, vă propun să daŃi curs invitaŃiei mele de a participa la acest eveniment. Dacă sunteŃi interesat, vă pot facilita un interviu în exclusivitate cu domnul Pindy, care este oaspetele grupului nostru de firme. Din raŃiuni privind stabilirea agendei zilei de duminică, v-aş fi recunoscătoare dacă aş primi răspunsul dumneavoastră până joi, 26 iulie a.c.

Cu stimă,

Georgiana Vedenie Şeful Departamentului de Marketing şi RelaŃii Publice

196

5. Biografii 1. Biografie în stil direct
Ion Stafie a devenit preşedinte director general al grupului de firme Ghostholding la data de 1 aprilie 2004. Anterior, el îndeplinea funcŃia de director general economic în cadrul aceluiaşi holding. Absolvent al Colegiului de Înalte Studii Economice din Bucureşti în 1991, s-a implicat în activităŃile studenŃeşti orientate către mediul de afaceri şi a participat la acŃiunile Ligii StudenŃilor FinanŃişti şi ale FundaŃiei Române pentru Sănătate Financiară, fiind membru fondator al celor două organizaŃii. Între 1990 şi 1991 a fost preşedinte al Ligii StudenŃilor FinanŃişti şi vicepreşedinte al FundaŃiei Române pentru Sănătate Financiară. După absolvirea facultăŃii, a acceptat oferta de a lucra ca expert contabil în cadrul companiei Ghost Hungry, care luase fiinŃă de curând în localitatea prahoveană Posada. A avut o contribuŃie importantă la transformarea acestei companii în grupul de firme care avea să devină cunoscut în curând sub numele de Ghostholding. EvoluŃia sa în cadrul holdingului a parcurs toate treptele profesionale, de la expert contabil până la director general economic şi, în prezent, preşedinte director general. În perioada 1994 – 1997 a fost secretar executiv al Comisiei de IniŃiativă Economică România – Marea Britanie, organism de coordonare a proiectelor economice comune iniŃiate de guvernele român şi britanic. Ion Stafie a participat la stagii de pregătire organizate de Open Business School din Marea Britanie (1992) şi de Institutul Robert Schumann de la Bruxelles – studii europene (1998). În 1999 a absolvit Colegiul NaŃional de Management al Afacerilor, iar în 2001 a efectuat o călătorie de studii în SUA la invitaŃia companiei Lockheed Martin – unul dintre cei mai importanŃi actori mondiali în industria aeronautică – unde a efectuat un stagiu de un an în domeniul managementului economic al unei mari corporaŃii. În semn de recunoaştere a activităŃii sale în sprijinul însănătoşirii finanŃelor publice şi private din România, a fost distins în 1999 cu premiul Financial Smart al Partidului TradiŃionalist din Marea Britanie. Ion Stafie predă Managementul Afacerilor la Colegiul de Înalte Studii Economice din Bucureşti. El este în acelaşi timp şi guest speaker la Open Business School din Marea Britanie. Activitatea sa ştiinŃifică include publicarea în reviste şi lucrări de specialitate a unor studii pe teme financiare şi economice. Vorbeşte fluent limbile engleză, spaniolă şi germană. S-a născut la 13 iulie 1966, la Sinaia.
197

2. Biografie narativă
Construindu-şi încetul cu încetul reputaŃia în rândul diverselor audienŃe ale operei sale inteligente şi contrariante, compozitorul Andi Săvulescu s-a evidenŃiat în domeniile muzicii corale şi de cameră, dansului şi teatrului, astfel că recent a fost catalogat de prestigioasa revistă „Secolul XXI Magazin muzical” ca „o autoritate a muzicii contemporane şi a teatrului muzical”. Născut în 1959 în Braşov, Andi a studiat de mic pianul şi compoziŃia, a cântat în diverse coruri şcolare şi de amatori. Debutul său s-a produs însă în 1979, când a compus şi a pus în scenă muzicalul „Zboară, goeletă, zboară” cu corul „Pescăruşii” al Marinei Militare, unde îşi satisfăcea stagiul militar. Reputatul om de scenă Sava Stoian, care a vizionat premiera acestui muzical, a afirmat că este o lucrare „a dracului de promiŃătoare”. După absolvirea Conservatorului în 1986, Andi a scris muzică pentru diferite spectacole şi filme. În 1991 a primit oferta de a scrie şi a pune în scenă un muzical cu durata de două ore pentru Teatrul Non-Conformist din Ploieşti – o companie privată recent înfiinŃată în lumea de atunci a showbiz-ului românesc. Aşa s-a născut spectacolul „RevoluŃia din Ploieşti”, care a cunoscut un succes fulminant în România şi, ulterior, în străinătate (Germania, FranŃa, Olanda, Belgia, Suedia), unde Teatrul Non-Conformist a fost invitat în turnee. O variantă audio a „RevoluŃiei...” a fost difuzată şi pe postul naŃional de radio. Mergând pe aceeaşi linie a refuzului convenŃiilor, în 1995 Andi a prezentat la Teatrul de Operetă şi Balet premiera operetei sale „Domnişoara Maricica”, despre care cotidianul „Chestiunea zilei” afirma, într-o cronică elogioasă, că este „o satiră suculentă a sărăciei spirituale care bântuie astăzi prin cartierele noastre, fie că ele se cheamă Primăverii sau Katanga”. În anul 2004, Andi s-a implicat în înfiinŃarea FundaŃiei pentru Noua Muzică, devenind preşedinte fondator, poziŃie pe care o ocupă şi astăzi. FundaŃia pentru Noua Muzică pledează pentru depăşirea convenŃiilor şi barierelor administrative care încătuşează spiritul creator în lumea muzicală, pentru recunoaşterea valorii lucrărilor care promovează un melanj de stiluri şi de valori muzicale, pentru o „artă nouă”, care îmbină într-o manieră insolită muzica, dansul, declamaŃia, mimica, efectele vizuale şi poezia. Ca urmare a atitudinii sale neconvenŃionale faŃă de arta spectacolului, Andi este supranumit „licuriciul showbiz-ului” din România.

198

6. Listă cu mesaje-cheie
(Lista este alcătuită pentru conferinŃa de presă ce urmează difuzării comunicatului de presă de la Anexa nr. 2 – pagina 188. Cu mici modificări, în funcŃie de specificul publicaŃiei solicitante, aceeaşi listă poate fi utilizată şi în onorarea diferitelor cereri de interviuri).

1. Ghostholding planifică şi pune în practică proiecte performante. 2. În cadrul grupului Ghostholding, optimizarea activităŃilor reprezintă o preocupare majoră. 3. InvestiŃiile imobiliare reprezintă una dintre orientările strategice ale holdingului Ghost.

199

şi din punct 200 . după conferinŃa de presă. Acum putem spune că opŃiunea noastră a fost una corectă. precum fabrica de produse alimentare Ghost Hungry şi baza de antrenament a clubului sportiv Ghost Lost. 2 – pagina 188. Cum comentaŃi? R: Aşa cum am mai specificat. 3. pe care Ghostholding le-a obŃinut destul de uşor ca urmare a credibilităŃii pe care grupul nostru o are în mediile bancare. Ceea ce pot eu face este să vă asigur că. nu există nici o dovadă în sprijinul acestei opinii. Î: De ce aŃi optat pentru acest debut neaşteptat în domeniul investiŃiilor imobiliare? R: InvestiŃiile imobiliare reprezintă una dintre orientările strategice ale holdingului Ghost. 4. Î: Înainte de a trece la realizarea efectivă a proiectului Ghost Offices. 2. având în vedere faptul că în ultimii ani au mai fost finalizate obiective mari de investiŃii. Listă cu întrebări şi răspunsuri posibile (Lista este alcătuită pentru conferinŃa de presă ce urmează difuzării comunicatului de presă de la Anexa nr.7. dar. Celelalte două treimi au fost asigurate prin credite bancare. două treimi din fondurile care au fost necesare pentru construirea clădirii Ghost Offices au fost asigurate prin credite bancare. Planificarea acestui obiectiv strategic a început acum cinci ani. pe care Ghostholding le-a obŃinut destul de uşor ca urmare a credibilităŃii pe care grupul nostru o are în mediile bancare. Debutul nostru nu este nici pe departe neaşteptat. Cu mici modificări. aceeaşi listă poate fi utilizată şi în onorarea diferitelor cereri de interviuri). Credibilitatea noastră se întemeiază pe reputaŃia de actor onest al mediului de afaceri. Prin urmare. 1. ca urmare a faptului că am sesizat oportunităŃile de afaceri pe care le oferă domeniul investiŃiilor imobiliare. Î: De unde provin fondurile care au fost necesare pentru construirea clădirii de birouri? R: O treime din fonduri provine din activitatea societăŃilor membre ale grupului Ghostholding. instituŃiile abilitate să controleze activitatea noastră nu au formulat până acum nici un fel de obiecŃie cu privire la rezultatele noastre financiare. constructorul a efectuat studiul ductilităŃii zonelor cu potenŃial de cedare casantă la străpungere? R: Nu am răspunsul la această întrebare tehnică. Î: Există opinii conform cărora o bună parte a fondurilor pe care le utilizaŃi în investiŃii au o origine frauduloasă. vă pot facilita o întâlnire cu directorul nostru tehnic care a condus acest proiect şi care vă poate furniza detalii de specialitate. Pe de altă parte. în funcŃie de specificul publicaŃiei solicitante.

conduşi de un director tehnic. Ghostholding a angajat o echipă de trei specialişti. altele date în folosinŃă recent. deoarece. după caz. unele dintre ele construite cu zeci de ani în urmă. Î: Prin ce metode aŃi obŃinut autorizaŃia de construcŃie a unei clădiri cu şase etaje într-o zonă în care nu sunt autorizate decât imobile cu maximum trei etaje. a subcontractat anumite lucrări. proiectul nostru a fost unul dintre cele mai performante din ceea ce s-a realizat până în prezent în domeniul construcŃiilor de acest gen.de vedere tehnic. în cadrul grupului Ghostholding. pentru controlul permanent al modului în care sunt realizate lucrările şi pentru asigurarea legăturii rapide şi eficiente dintre constructor şi beneficiar. Î: CâŃi oameni au lucrat la finalizarea acestei construcŃii? R: ConstrucŃia a fost realizată de o societate specializată. 201 . Pe de altă parte. care a utilizat mână de lucru proprie sau. Aceasta din cauză că prevederea la care vă referiŃi nu se aplică în zona despre care vorbim. pentru a nu stânjeni culoarele de zbor utilizate de aeroporturile Otopeni şi Băneasa? R: Autorizarea construirii unui imobil de asemenea dimensiuni presupune obŃinerea unui mare număr de avize preliminare din partea a diferite instituŃii. se poate observa că în aceeaşi zonă există clădiri care au chiar mai mult de şase etaje. avize care se condiŃionează reciproc. 5. optimizarea activităŃilor reprezintă o preocupare majoră. 6.

Amenajarea unei săli de conferinŃe de presă OrganizaŃiile care utilizează frecvent conferinŃele de presă ca tehnică de relaŃii publice au. cu logo-ul Guvernului şi cu microfoane. proiectoare de tavan care să asigure iluminarea corectă a celor care susŃin conferinŃa. cu drapele şi cu logo-ul Guvernului. cu o culoare adecvată. fundal special amenajat pentru camerele de televiziune şi cele foto. de cele mai multe ori. mai sus de nivelul sălii 202 . Fotografiile de mai jos redau detaliile amenajării sălii de conferinŃe de presă a Guvernului României. pupitrele sunt aşezate pe un podium.8. o sală special amenajată pentru acest tip de evenimente. Figura 20: Amenajarea părŃii frontale a sălii: două pupitre în picioare (pentru cel care susŃine conferinŃa şi pentru moderator).

Figura 21: Scaune în număr suficient pentru jurnalişti. care asigură iluminarea corectă a zonelor importante pentru camerele foto şi de televiziune 203 . cu posibilităŃi pentru a lua notiŃe Figura 22: Proiectoare de tavan.

Figura 23: Echipament pentru controlul volumului şi calităŃii sunetului 204 .

şi prize de tensiune. care pot fi utilizate pentru alimentarea aparaturii 205 . unde jurnaliştii îşi pot conecta aparatura de înregistrare a sunetului.Figura 24: Distribuitoare de sunet.

Figura 25: Boxă de sunet din sistemul de sonorizare a sălii 206 .

Figura 26: Cameră de luat vederi. pentru înregistrarea în folos propriu a conferinŃelor de presă 207 .

Figura 27: Cordon pentru delimitarea zonelor în care accesul jurnaliştilor. cameramanilor şi fotoreporterilor este restricŃionat 208 .

Figura 28: Podium în două trepte în spatele sălii. pentru cameramani şi fotoreporteri 209 .

Figura 29: InstalaŃie pentru climatizarea sălii 210 .

Figura 30: CompoziŃie grafică sugestivă şi ceas pentru orientarea celor care susŃin conferinŃa de presă 211 .

Studii recente arată că angajaŃii îşi petrec majoritatea timpului comuni- Cuvinte (expresii) care trebuie accentuate când. apoi voi vorbi despre indiciile unei ascultări eficiente/ ineficiente. V-aş ruga să vă gândiŃi pentru câteva secunde la această afirmaŃie pentru a înŃelege importanŃa ei. despre beneficiile personale şi profesionale ale ascultării eficiente. Prin urmare. doresc sa vă vorbesc astăzi despre Aptitudinea de a asculta pe celălalt. dezvoltarea unor aptitudini de comunicare va duce în timp la o carieră de succes. în organizaŃie şi în final voi încerca să aduc câteva lămuriri asupra unor strategii de comunicare eficientă. Educarea ascultării eficiente.9. dar şi în viaŃa de zi cu zi. a reacŃiona la el în consecinŃă. vă va fi de folos să aflaŃi câteva lucruri despre o ascultare eficientă. pentru a putea „diagnostica” modul cum se desfăşoară comunicarea/ascultarea. Mai concret. ce reprezintă fundamentul oricărei afaceri. de scriere. ci a-l înŃelege. Discurs APTITUDINEA DE A ASCULTA PE CELĂLALTEDUCAREA ASCULTĂRII EFICIENTE Aş dori să încep discuŃia de astăzi pornind de la următoarea afirmaŃie: Moment de captare a atenŃiei „Comunicarea este liantul care Ńine o organizaŃie unită”. Având în vedere importanŃa pe care o are astăzi comunicarea. În acelaşi timp. De ce tocmai despre o ascultare eficientă? Pentru că trebuie să avem în vedere în permanenŃă că un feedback corect Comunicarea temei Motivarea temei nu poate veni decât ca urmare a unei ascultări eficiente. Comunicarea eficientă îşi concentrează atenŃia asupra aptitudinilor de vorbire. în sensul de transmitere şi recepŃionare de mesaje. ca membri ai unei organizaŃii. o să vă vorbesc pentru început despre importanŃa comuni- EnunŃarea ideilor principale cării în organizaŃie. de ascultare şi de lucru în echipă. 212 . iar în cadrul unei organizaŃii a-l asculta pe celălalt nu înseamnă numai a auzi mesajul său. o comunicare eficientă asigură eficacitatea organizaŃiei în sine. Astfel.

pe de o parte. pe de altă parte. iar. – unii oameni află despre întâmplări sau schimbări. să vorbim despre Dezvoltarea primei idei importanŃa comunicării în cadrul organizaŃiei şi despre beneficiile personale. iar alŃii nu. În contrast. lucrurile se schimbă datorită. În relaŃiile personale. 213 . oamenii sunt din ce în ce mai deschişi faŃă de ceilalŃi pe măsură ce capătă mai multă încredere unii în alŃii. deşi tuturor le-a fost transmis mesajul. până când comunicarea din cadrul organizaŃiei devine eficientă şi de impact. angajaŃii au cunoştinŃele necesare din punct de vedere tehnic. oamenii simt că nu înŃeleg pe deplin ce să facă. faptului că informaŃiile sunt distorsionate. profesionale şi organizaŃionale ale ascultării eficiente. profesional. Pentru poziŃia pe care o ocupă în firmă. – receptorul nu este disponibil să petreacă timp ascultându-i pe ceilalŃi. se simt „în ceaŃă”. ca şi metode de obŃinere a feedback-ului necesar. Există metode de dezvoltare a unei strategii comunicaŃionale eficiente care le facilitează managerilor asigurarea receptării corecte a mesajelor lor. – atunci când sunt repartizate sarcini.ÎnŃelegând importanŃa acestor aspecte ale comunicării. Aşadar. – oamenii simt că managerul îi ascultă şi înŃelege ce vor ei să spună. – oamenii simt că mesajele şi informaŃiile pe care le primesc sunt clare şi precise. În context organizaŃional. se poate vorbi despre o ascultare neadecvată: – oamenii sunt confuzi. În organizaŃie. Între timp. sunt informaŃii pe care nu le înŃeleg. faptului că managerul deŃine puterea. Ce se întâmplă însă cu relaŃiile interpersonale? Uneori sunt necesari ani de zile până când colectivele se rodează. de regulă. preŃul plătit poate fi destul de mare. HaideŃi să vedem în continuare ce presupune ascultarea eficientă şi care Dezvoltarea celei de-a doua idei sunt indiciile acesteia. o ascultare eficientă s-ar traduce prin următoarele indicii: – oamenii simt că au primit suficiente informaŃii şi înŃeleg ce se întâmplă în organizaŃie. am vorbit despre cât de importantă este ascultarea eficientă pentru bunul mers al organizaŃiei.

altfel se rupe şirul ideilor vorbitorului. Răbdarea în ascultare şi ajutorul dat vorbitorului în exprimarea ideilor sunt esenŃiale. remotivarea ei Concluzie sintetică înnăscută a fiecăruia. – verificarea perceperii înŃelesului mesajului. pe cel care transmite mesajul şi propriile gânduri referitoare la mesaj. După ce s-a gândit. Printre metodele prin care poate fi depăşită ascultarea pasivă se numără: – urmărirea întregului sens al mesajului. urmărind mesajul primit. (Adaptare după un discurs prezentat de studenta Cristina Bondoc) 214 . Prin urmare. acoperind astfel golurile existente în comunicare. ci şi de educarea acestei abilităŃi. iepurele a în- Moment de recaptare a atenŃiei trebat-o: „Cum să îmi crească aripi?” La care bufniŃa i-a răspuns: „łi-am oferit principiul general. nu uitaŃi că ascultarea eficientă Ńine nu numai de o abilitate Reamintirea temei. nu ştia cum să îl traverseze. A auzi ceea ce spune cineva nu este acelaşi lucru cu a înŃelege ce vrea să spună acea persoană. Am vorbit deci despre educarea ascultării eficiente şi despre aptitudinea de a-l asculta pe celălalt. pentru a asigura bunul mers al activităŃii dumneavoastră şi al relaŃiilor cu ceilalŃi. Perplex. odată ajuns pe malul unui lac întins. Evaluarea trebuie făcută după exprimarea unei idei complete. – colaborarea cu vorbitorul. e treaba ta să te ocupi de detalii”. ascultaŃi. aş vrea să vă vorbesc despre strategiile pe care le-am putea Dezvoltarea celei de-a treia idei adopta pentru a nu cădea în eşecul unei ascultări ineficiente. la rândul nostru. – reŃinerea de la evaluări. Ascultătorul trebuie să fie activ. A mers la bătrâna bufniŃă înŃeleaptă şi a întrebat-o cum poate să traverseze lacul. Aceste aspecte vă sunt importante atât ca membri ai comunităŃii umane în general.Analizând aceste indicii. indicii ascultării eficiente/ ineficiente şi strategiile ascultării eficiente. Un vorbitor poate reformula unele cuvinte/fraze. urmărind importanŃa ascultării în special. O să vă spun o snoavă despre iepurele care. bufniŃa i-a răspuns: „Trebuie să îŃi crească aripi şi să traversezi lacul în zbor”. dar şi cât de eficient suntem. Cu puŃin efort. mai ales. ca membri ai unei organizaŃii. În final. putem să ne concentrăm asupra mesajului pe care îl primim chiar în momentul când se întâmplă acest lucru. prin simpla ascultare eficientă. Iată deci că acum ştim că pentru o ascultare eficientă e necesar să ne educăm abilitatea de a asculta. ne putem da seama cât de eficient suntem capabili să ascultăm. cât şi.

Exemple de fotografii Printre exemplele de fotografii redate în continuare se află şi unele preluate din diferite slide-show-uri care circulă pe e-mail. N-am putut identifica autorii pentru a le cere permisiunea de publicare. dar am considerat că aceste fotografii sunt interesante din punct de vedere didactic. Figura 31: Liniile directoare conduc către centrul de interes al fotografiei: un autobuz surprins în mişcare 215 .10.

Figura 32: Silueta unui animal. creează un efect dramatic în fotografie 216 . surprinsă într-un instantaneu contre-jour.

geam.) constituie un alt procedeu de îmbunătăŃire a compoziŃiei unei fotografii 217 .Figura 33: Surprinderea reflexiei centrului de interes pe o suprafaŃă reflectoare (apă. oglindă etc.

linişte. odihnă 218 .Figura 34: Liniile orizontale dintr-o fotografie sugerează pace.

Figura 35: Liniile verticale sugerează demnitate. inspiraŃie. forŃă 219 .

acŃiune. mişcare 220 .Figure 36: Liniile diagonale (oblice) dintr-o fotografie inspiră viteză.

Figura 37: Liniile curbe dintr-o fotografie implică profunzime. graŃie. frumuseŃe 221 .

) • Materiale foto. masă. telefoane etc. CDROM etc. telefoane etc. multimedia. masă. multimedia. Structuri de principiu ale unor centre de presă temporare Celula de conducere a centrului de presă Departamentul de relaŃii cu massmedia • RelaŃii nemijlocite cu presa • Briefing-uri de presă • ÎnsoŃirea jurnaliştilor • Personal de legătură Departamentul de planificare • Primirea şi acreditarea jurnaliştilor • Planificare • ÎnsoŃirea jurnaliştilor (dacă nu este asigurată de departamentul de relaŃii cu massmedia) Departamentul de producŃie • Evaluarea activităŃii de informare publică • Editarea presei departamentale (ziar intern.) • Chestiuni financiare Celula de conducere a centrului de presă Departamentul de operaŃii mass-media • RelaŃii nemijlocite cu presa • Briefing-uri de presă • Personal de legătură • ÎnsoŃirea jurnaliştilor • Planificare • Analiza apariŃiilor în mass-media Departamentul de producŃie • Evaluarea activităŃii de informare publică • Editarea presei departamentale (ziar intern. radio Departamentul administrativ • Asigurarea logistică a centrului de presă • Primirea şi acreditarea jurnaliştilor • Transport pentru jurnalişti • Alte facilităŃi (cazare. newsletter. CD-ROM etc.) • Chestiuni financiare 222 . video • Internet. video • Internet Departamentul administrativ • Asigurarea logistică a centrului de presă • Transport pentru jurnalişti • Alte facilităŃi (cazare.) • Materiale foto. newsletter.11.

3: Denumire Încăpere pentru celula de conducere a centrului de presă Încăpere pentru departamentul administrativ Încăpere pentru departamentul de operaŃii mass-media Cantitate 1 ObservaŃii 1 1–2 Încăpere pentru departamentul de producŃie 1–2 Echipată cu telefoane (cu/fără plată) pentru jurnalişti. scheme. conexiuni Internet. alerte media. cu table şi panouri de afişaj. Listă orientativă cu facilităŃi. contra cost. Mobilată pentru a permite accesul a cel puŃin 40 de jurnalişti. se prevede spaŃiu adecvat pentru cameramani şi fotoreporteri. gustări. se asigură surse de energie electrică de rezervă pentru jurnalişti. răcoritoare. diagrame. dacă este cazul. trebuie luată în calcul şi necesitatea unei instalaŃii de climatizare Încăpere (spaŃiu) de depozitare 1–2 223 . echipamente şi materiale necesare unui centru de presă Tabelul nr. materiale video. Ńigări etc. programe şi anunŃuri pentru presă.12. cu fax. de Încăpere pentru briefing-uri de presă 1 prezentare multimedia. cafea. fotografii. echipată cu instalaŃii de sonorizare (eventual şi de traducere simultană). aici se afişează şi Încăpere mare (spaŃiu) de lucru cu jurnaliştii 1 se distribuie produsele centrului de presă (comunicate. dosare de presă) Cu posibilitatea de a oferi jurnaliştilor şi persona- Încăpere pentru bufet 1 lului din centrul de presă. plus reprezentanŃii organizaŃiei care susŃin briefing-ul.

dacă este necesar. în caz că se lucrează cu casete video) Tablă de scris (flipchart) Tablă/panou de afişaj . 5 pentru jurnalişti. iar cel puŃin 2 telefoane (cu/fără plată) pentru jurnalişti. cel puŃin Telefon mobil cu încărcător 7 1 pentru departamentul administrativ. cel puŃin 1 (cu/fără plată) pentru jurnalişti 1 pentru centrul de presă (cu cel puŃin 10 posturi Conexiune Internet 2 de lucru). cel puŃin 1 pentru departamentul de producŃie. care să permită convorbiri între departamentele centrului de presă Cel puŃin 1 pentru celula de conducere. 3 pentru departamentul de operaŃii mass-media.Denumire Cantitate ObservaŃii Cel puŃin câte un telefon direct pentru fiecare de- partament. Cel puŃin unul dintre computere ar trebui să fie portabil Imprimantă 2 1 pentru departamentul de producŃie. 3 pentru departamentul administrativ. 1 pentru departamentul administrativ Scanner de rezoluŃie mare Televizor 1 1 2 4 2–3 Departamentul de producŃie Departamentul de producŃie Departamentul de producŃie Câte una pentru fiecare departament În zona de lucru cu jurnaliştii 224 Videorecorder (pentru montaj video. 1 pentru departamentul administrativ 1 pentru departamentul de producŃie (preferabil Copiator 2 de capacitate mare). 3 pentru deparComputer 15 tamentul de producŃie. se determină Telefoane 6 câte dintre aceste telefoane să aibă acces la reŃeaua internaŃională. 1 pentru jurnalişti (cu cel puŃin 5 posturi de lucru) 1 pentru celula de conducere. Este foarte indicat să existe şi o reŃea telefonică internă. 4 pentru departamentul de operaŃii mass-media Fax internaŃional 2 Cel puŃin 1 pentru centrul de presă.

Denumire Proiector multimedia cu ecran portabil Mobilier Birotică şi consumabile Memory stick Film fotografic Casetă video Casetă audio Reportofon Aparat foto digital Aparat foto cu film Cameră video Automobil de oraş Microbuz/autobuz Cantitate 1 ObservaŃii În sala pentru briefing-uri Birouri. zahăr. pahare de unică folosin- Ustensile pentru confortul lucrătorilor din centrul de presă necesar Ńă. cafea. apă minerală. mese de lucru. dulapuri. răcoritoare. frigider. pupitre etc. scaune. ventilatoare 225 . necesar necesar 5 20 – 30 20 10 1–2 1 1 1 1–2 1–3 Performant Performant Performantă Pentru centrul de presă În funcŃie de numărul de jurnalişti prognozat şi de traseele care ar trebui asigurate concomitent Filtre de cafea. fotolii.

Gilles. George. Metode şi tehnici de exprimare scrisă şi orală. Cristina. Council Guide. Broadcast Journalism Style Guide. Gramercy Books. Fort Benjamin Harrison. ediŃia a doua revăzută şi adăugită. 226 . Alison. – ***. Journalism Handbook. David. (2003). (1996). Michael. (2000). RelaŃii publice – garanŃia succesului. Linda F. VII. Noël. ediŃia a II-a revăzută şi adăugită. Indiana: Defense Information School. Fort Benjamin Harrison. – ***. (2007). Wragg. RelaŃiile publice şi mass-media. Practical Information. Broşură editată de Consiliul Uniunii Europene. – David. Theaker. Communicate with Power: Encountering the Media. (2007). The Institute of Public Relations. David. Iaşi: Editura Polirom. Effective Media Relations: How to Get Results. The Institute of Public Relations. Indiana: Defense Information School. (2005). – Ferréol. first published in 1996. Bucureşti: Editura Univers Enciclopedic. Theaker. (2001). – Bland. London: Kogan Page. Published by The Associated Press. Tehnici fundamentale de redactare. Indiana: Defense Information School. (2002). Wragg. – Coman. Webster’s Encyclopedic Unabridged Dictionary of the English Language. (1992). – Barry McLoughlin Associates Inc. Iaşi: Editura Polirom. – Coman. New York. Fort Benjamin Harrison. Effective Media Relations: How to Get Results. PR in Practice series. (1992). Media Guide. (1998). (1992). – Bland. Manual de jurnalism. – ***. DEX – DicŃionarul explicativ al limbii române. Associated Press Stylebook and Briefing on Media Law with Internet Guide and Glossary (37th edition). Norm (editor). ediŃia a II-a. – Goldstein. Alison. Michael. – ***. Iaşi: Editura Polirom. third edition. Bucureşti: Editura Oscar Print. PR in Practice series. ediŃia a II-a revăzută. Mihai (coordonator).BIBLIOGRAFIE – ***. Flageul. London: Kogan Page. (1998). Pocket Tips Booklet. (1993). – Fozo. Newswriting Programmed Instruction (prepared by Journalism Department).

Inc. Libertate supravegheată. – Popescu. (2004). Ştefan (1998). – Newsom. – Milo. – Schneider. Inc. New York: HarperCollins Publishers Inc. Redactarea materialelor de relaŃii publice. Tehnici de redactare. Introducere în relaŃii publice. Tampa. (2004). (2002). Agee. Peter. Bâlbâie. Ştefan. (1998). Cristian Florin. (1993). 227 . Yoder. Winning with the News Media (1996 edition).. Cybermarketing. Bucureşti: Editura NIM. third edition. NY: Barron’s Educational Series. Comunicare şi negociere în afaceri.. Paris: Belfond. Niculescu-Maier. (2001). – Jones.– Gregory. Phillip H. Geoff. Sharon. (2000). – Wilcox. A step-bystep guide. Public Relations: Strategies and Tactics. Orzan. – Popescu. Mic dicŃionar de jurnalism. – Ribbens. – Orzan. Cristian Florin. Ault. Doug. (1998). relaŃii publice şi publicitate. Understanding Body Language. Craiova: Editura FundaŃiei Meridian. Communication. Dennis L. Thompson. Iaşi: Editura Polirom. – Prutianu. (1992). Bucureşti: Editura Tritonic. Kogan Page. Hauppauge. Published and distributed by Video Consultants. (1996). Christian. USA. Warren K. Richard. Planning and Managing a Public Relations Campaign. Mihai. Bucureşti: Editura Uranus. Katie. London: The Institute of Public Relations. Constantin. Radu. Gross. Florida.. Clarence. (1998). – Stan. Carrell. nouvelle fonction stratégique de l’entreprise. Bucureşti: FundaŃia Rompres. Bob. DicŃionar explicativ de jurnalism. Encyclopédie Delmas pour la vie des affaires (2e édition). Anne. Iaşi: Editura Polirom. Gheorghe.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->