Professional Documents
Culture Documents
Genul Candida
Peste 200 sp.
Cuprinde specii potential patogene: ex. C. albicans, C. glabrata, C. parapsilosis, C. tropicalis, C. krusei, and C. inconspicua, C. dubliniensis
Cea mai cunoscuta si studiata C. albicans
Caractere generale
Microorganisme: eucariote, unicelulare, facultativ anaerobe, conditii de cultivare: 28-37 C, pH neutru Principalii polimeri ai peretelui celular:Glucan si Manan Adaptabilitate ridicata: unele specii de Candida pot suferii unele modificarii: morfologice (str. de suprafata) si biochimice (cresterea intensit. metabolice) Coloniile apar sub mai multe forme: netede, rugoase, fibroase, zbarcite, franjurate fenotipe care apar odata la 10-104 cel. (reglajul SIR2 like).
Ex: col. alba neteda care avea capacit sa secrete aspatil proteinazele 1 si 3 a suferit modificari fenotipice devenind rugoasa de culoare gri si avand capacitatea sa secrete aspartil proteinaza 2.
Nise ecologice
Nise permante: organismul uman si animal
- tegumentului: C. parapsilopsis, guillermondii, krusei - tractului digestiv si genital: C. albicans, tropicalis, krusei, glabrata
Nise temporale:
- ape reziduale: C.albicans, guillermondii, maltosa - soluri poluate: C. albicans, tropicalis, robusta - plante: C. azyma, guillermondii, maltosa, zeylanoides
Susceptibilitate crescuta - Persoanele cu imunitate scazuta -Persoanele care urmeaza diferite tratamente cu: corticosteroizi, antinoeplazice, antibiotice cu spectru larg, imunosupresoare
Puncte tari
Bacterii
Plasticitatea genetica Rezistenta ridicata la conditii de stres Rata de diviziune ridicata Multirezistenta la antibiotice Ocupa nise variate Mobilitate, sporulare...
Drojdii
Asemanare cu cel. umane
Candidoza muco-cutanata
Zonele afectate: axilara, pliurile submamare, spatiile interdigitale, ombilicul. Caracterizata prin: eritem bazal cu margini solzoase, leziunile sunt inconjurate de eruptii gen pustule care se sparg si produc rani deschise. Predispozitie crescuta: disfunctii metabolice (diabetici, alcoolici, supraponderali)
Onicomicoza
Infectii ale unghiilor produse de specii din genul Candida in asociere cu o serie de fungi: Trichophyton rubrum determina peste 80% dintre onicomicoze
Aspectul unghiei se modifica in functie de locul de patrundere a fungului in lama cornoasa. Unghia devine galbena, alba sau maron inchis, ingrosata si sfarimicioasa in cazul invadarii portiunii terminale a acesteia. In situatia in care invazia fungica se face direct prin suprafata unghiei, pe aceasta apar la inceput pete albe (interpretate de multe ori ca lipsa de calciu), ulterior prezentindu-se moale, cu aspect prafuit, dar fara a se ingrosa sau detasa de patul unghial
Transmitere: infectiei fungica se transmite fie prin contact direct, fie indirect prin folosirea in comun a unor obiecte precum unele articole de imbracaminta si incaltaminte, obiecte folosite in igiena personala (unghiera, forfecuta pentru unghii, pila pentru unghii, prosop), baile publice (dusumeaua, gratarul de lemn din saune, bazine de inot). Persoane predispuse: unghie incarnata, varsnicii, tratament prelungit de antibiotice
Candidoza orofaringiana
Candida este prezenta in flora normala a orofaringelui aceasta devine patogena in diferite cazuri: imunitate scazuta: bolnavi varstnici, diabetici, cu neoplasme, antibioterapie de lunga durata, SIDA, alimentatia (deficiente nutritionale ale: riboflavinelor, folatilor, Fe.) insa aceasta poate fi contactata si in urma consumarii unor alimente infestate Candida albicans este cea mai frecventa specie implicata in aparitia candidozei bucale poate fi si asociata si cu infectii bacteriene cu: streptococi, stafilococi, enterococi Clinic, se prezinta sub forma unei zone triunghiulare aspre, eritematoase si/sau edematoase, localizata la nivelul ambelor si, mai rar, a uneia dintre comisurile bucale. La copii aceast afeciune este frecvent asociat cu defecte genetice i disfuncii ale glandelor endocrine
Candidoza vulvo-vaginala
determinata de Candida albicans in proportie de 90-85% sau Candida glabrata, krusei, inconspicua. Factorii care favorizeaza aparitia candidozei vulvovaginale sunt reprezentati de: administrarea pe o perioada mai lunga a antibioticelor, contraceptivelor, sarcina, diabetul, si anumite boli endocrine, poate fi transmisa sexual
Approximativ 75% din femei dezvolta infectia odata in viata si 4050% sunt recurente.
Este frecvent intalnita in cazul femeilor insarcinate in trimestrul al treilea de sarcina si poate determina complicatii ale fatului.
Candidoza neonatala
Candidoza neonatal este transmis nou- nscutului in momentul nasterii in urma tranzitarii tractului vaginal i se constat prezena acesteia la 5% din nou- nscui; apare de cele mai multe ori n cavitatea bucal sau mai rar sub forma unei infecii a pielii n jurul anusului i n jurul organelor genitale. La nou-nascui , candidoza generalizata se dezvolt doar n mod excepional n condiii de imunitate precar. Infectarea copilului n timpul naterii, poate duce la apariia candidozelor pulmonare, care i poate produce moartea mai ales dac nou- nscutul este preamatur
Candidoza de scutec
Candidoza de scutec apare la puin timp de la natere i este determinat de invadarea speciilor genului Candida datorit umiditii crescute. Acest lucru este posibil exclusiv din motive de igien, n mod special prin neschimbarea scutecului bebeluului. Leziunile care se dezvolta la nivelul tegumentelor acestuia sunt leziuni eritematoase tip satelit (pustule
Reguli generale administrarea tratamentelor antifungice evitarea toxicitatii asigurarea dozelor optime monitorizarea complicatiilor
C. albicans patogena/nepatogena
Aderenta
formare a biofilmelor. Adezinele se leaga la componente ale matricei extracelulare cum ar fi laminina,
fibrinogenul si fibronectina
Adezinele Als, Ala si Hwp1 fac parte din grupul de proteine din peretele celular
glicozilfosfatidilinozitol dependente. Expresia genelor care codifica aceste proteine este reglata de factori transcriptionali ca Bcr1, Tec 1, Nrg 1, Tup 1.
(hifa) aderenta este de 5 ori mai mare decat in faza de blastospori. Factorii care contribuie la cresterea aderentei formelor hifale include schimbari calitative ale adezinelor si exprimarea unor adezine specifice.
A. B. C. D. E. F. G. H. I. J. K. L.
Candida albicans ATCC 10231 Candida parapsilosis CBS 604 C. albicans CMGB 318 C. albicans CMGB 319 C. albicans CMGB 320 C. albicans CMGB 321 C. albicans CMGB 322 C. parapsilosis CMGB 323 C. parapsilosis CMGB 324 C. albicans CMGB 325 C. albicans CMGB 326 C. albicans CMGB 327
FORMAREA DE BIOFILME
Aspartil proteinazele
Codificate de gene SAP [SAP 1-10] Proteinele Sap functie similara si cu proprietati diferite (masa molec., pH izoelectric)
Proteina matura dimensiuni 35-48kDa si contine doua regiuni conservate care interactionaza cu resturile de acid aspartic
Sap 1-8 secretate extracelular iar 9 si 10 sunt ancorate de membrana prin GPI (glicozilfosfatidilinozitolul) Molecule scindate de aspartil proteinaze sunt: - matrixul extracelular si prot. de supafata ex.: colagenul, laminina, fibronectina mucinul sunt degradate cu o rata mai mare de Sap2. -diferite proteine ale gazdei implicate in aparare precum: lactoferina salivara, alphamacroglobulinele, precursori ai factorilor de coagulare, macrofagele, majorit imunoglabulinelor inclusiv IgA care e rezistent la majoritatea proteinazelor bateriene. -componente cheie ale sitemului imunitar precum: citokinele proinflamatorii interleukina 1beta, lactoperoxidaze, catepsina D, comp. complement
Astfel proteinele Saps au rol in mentinerea raspunsului inflamator la nivelul epiteliului in vivo. Aspartil proteinazele sunt inhibate de pepstatin A, un hexapeptid izolat din tulpini de Streptomyces
Expresia este influentata de: pH, ( Sap 1 si 3 actioneaza la pH acid, iar Sap 2,4 si 6 sunt stabile la pH neutru) temperatura, (la 250 C, creste rata transcrierii genei Sap8 ) sursa de N, (albumina serica bovina Sap 2) forma morfologica (Sap 4-6 exclusiv formele de hifa si Sap 1-3 secretate de formele blastospori) un alt factor care este implicat in reglajul expresiei genelor Sap este localizarea infectiei cu Candida si interactiunea cu celulele gazdei
Serin proteinazele
Active pH 5-7.2 Hidrolizeaza mai multe substraturi cel inclusiv matrixul extracel. si dif. prot serice
Metalo proteinazele
Fam Rbt5 sunt implicate in acumulare de Fe de la niv hemoglobinei Fe necesar in metab cel. drojd In timpul infectiei cel de drojdii sunt supuse riscului actiunii sp. reactive de O2 care apartin sistemului de aparare al gazdei (catalaza, SOD, p. soc termic)
Fosfolipazele
Fosfolipaza A (hidrolizeaza leg. acil dintre esterii AG)
FOSFOLIPAZELE
Expresie ridicata in timpul invaziei datorita scind legaturilor esterice dintre glierofosfolipidele mb. cel. Prezente si la alte microorganisme: Aspergillus fumigatus, Cryptococcus, neoformans, Listeria monocytogenes, Pseudomonas aeruginosa, Staphylococcus aureus, Mycobacterium tuberculosis, Toxoplasma gondii;
Prima gene identificata a fost PLB1 care se afla pe cromozomul 6 si care prezinta o omologie de secventa de 45% cu gena PLB1 de la S. cerevisiae
Expresia fosfolipazelor
Genele PLC sunt exprimate in ambele forme morfologice
Expresia genei PLB1 este reglata de factori nutritinali, de temperatura de pH, cat si de faza de crestere
Secretia fosfolipazei B a fost evidentiata in timpul invaziei tractului gastrointestinal la soareci dar nu si in cazul infectiei vaginale
(incubare de 48 de ore)
Lipazele
Codificate de genele LIP 1-10 (1965) prot. Prezinta o similaritate in aa de pana la 80%
Tote genele LIP contin secvente conservate 4 resturi de Cys, un situs N-glicozilat si
acelasi grad de hidrofobicitate. Gena LP7 mai contine la capatul N-terminal o secv semnal. Genele LIP3LIP6 au fost evidentiate in diferite medii si in toate fazele de crestere. Genele LIP1, LIP3, LIP4, LIP5, LIP6 si LIP8 sunt exprimate atat in mediu cu Tween 40 ca unica sursa de C dar si in mediu fara lipide. Expresia genelor LIP a fost studiata si pe model animal si s-a constatat ca genele LIP4LIP8 sunt exprimate la toate animalele. LIP1, LIP2, LIP3 si LIP9 au fost detectate in infectiile gastrice insa nu sunt exprimate in infectiile mucoasei orale.
Hemolizinele
Tulpinile de Candida prezinta hemoliza de tip a si b
Insuficiente date obtinute pana la ora actuala, hemoliza a fost asociata cu mai
multi factori: prezenta unei mananproteine, producerea de fosfolipaze, lipaze, proteinaze extracelulare Expresia factorilor implicati in hemoliza este dependenta de forma unicelulara sau hifala, de conditiile de mediu (sursa de carbon, temperatura
DN-azele
Rol in degradarea Neutrophil extracellular traps (NETs)
Diseminarea in organism
Candida albicans invadeaza tesutul cu ajutorul pseudohifelor Poate patrunde in sange pe la nivelul epiteliilor lezate dar si pe la nivelul mucoasei intestinale. Dispozitivele medicale (catetere, endoproteze, implanturi dentare, articulatii artificiale)
Testarea cantitativ A B
Fluconazolul
Timp de injumatatire: 30h
Metabolizat de ficat 12% Excretat- renal 61-88%
Toxicitate: scazuta
Mecanismul de actiune
Fluconazolul actioneaza asupra enzimei lanosterol-14-demetilaza impiedicand formarea ergosterolului si astfel sunt acumulati compusi toxici in organism Ergosterolul este un sterol care se gaseste la nivelul membranei celulare a drojdiilor si care are rol in mentinrea functionalitatii membranei
Echinocandinele
Tratarea sp. Candida (rezist. la trazoli), actiune fungistatica asupra speciilor Aspergillus Caspofungina tratarea candidemiei, candidozei esofagiene, neutropeniei febrile Micafunginul- transplant de cel stem hematopoetice, candidoze esofagiene Anidulafunginul- Food and Drug Administration n februarie 2006 Puncte tari Toxicitate relativ scazuta Grad de interactiune cu alte medicamente redus Puncte slabe Costul de productie ridicat
Alilaminele
Clorhidratul de butenafinai terbinafina au fost introduse in 1993, n Japonia. Terbinafina actioneaza asupra: unei game largi de dermatofiti, fungi si drojdii din genul Candida Terbinafina (administrata pe cale orala) este utilizata in tratarea onicomicozelor, este bine tolerata de organismul uman si prezinta relativ un
Amfotericina B
Sintetizat in 1957 Timp de injumatatire: prima faza-24h, a doua faza-15 zile Excretat: renal si biliar Amphotericin B este produsa de Streptomyces nodosus. Spectru larg de actiune: Candida, Aspergillus, Trichosporon beigelii, Fusarium. Nefrotoxicitate ridicata Pt scaderea toxicitatii s-a adaugat o coada lipidica pt a impiedica legarea de colesterol (scadere cu 45-75%)
Mecanismul de rezistenta
Scaderea concentratiei de ergosterol de la nivelul membranei plasmatice (in urma aparitei unei mutatii la nivelul unor enzime implicate in biosinteza ergosterolului ) Cele mai frecvente mutatii apar la nivelul genelor care codifica pentru enzimele implicate in ultimele etape ale sintezei ergosterolului. Mutatiile conduc la o scadere a sensibilitatii la poliene fara o destabilizare a membranei celuare.
Directii de cercetare
Descoperirea unor metode rapide de identificare si detectare a tulpinilor de Candida patogene Gasirea unor noi compusi cu actiune antifungica Intelegerea mecanismelor moleculare implicate in patogenitate Metode de control a tulpinilor patogene de la nivel clinic