You are on page 1of 54

Mecanisme moleculare ale virulentei si patogenitatii la drojdii

Genul Candida
Peste 200 sp.

Cuprinde specii potential patogene: ex. C. albicans, C. glabrata, C. parapsilosis, C. tropicalis, C. krusei, and C. inconspicua, C. dubliniensis
Cea mai cunoscuta si studiata C. albicans

Caractere generale
Microorganisme: eucariote, unicelulare, facultativ anaerobe, conditii de cultivare: 28-37 C, pH neutru Principalii polimeri ai peretelui celular:Glucan si Manan Adaptabilitate ridicata: unele specii de Candida pot suferii unele modificarii: morfologice (str. de suprafata) si biochimice (cresterea intensit. metabolice) Coloniile apar sub mai multe forme: netede, rugoase, fibroase, zbarcite, franjurate fenotipe care apar odata la 10-104 cel. (reglajul SIR2 like).

Ex: col. alba neteda care avea capacit sa secrete aspatil proteinazele 1 si 3 a suferit modificari fenotipice devenind rugoasa de culoare gri si avand capacitatea sa secrete aspartil proteinaza 2.

Nise ecologice
Nise permante: organismul uman si animal
- tegumentului: C. parapsilopsis, guillermondii, krusei - tractului digestiv si genital: C. albicans, tropicalis, krusei, glabrata

Nise temporale:
- ape reziduale: C.albicans, guillermondii, maltosa - soluri poluate: C. albicans, tropicalis, robusta - plante: C. azyma, guillermondii, maltosa, zeylanoides

-Tegument -Tract digestiv -Tract uro-genital

Infectiile cauzate de Candida


Frecveta - ocupa locul 4 in infectiile nosocomiale cu o mortalitate de 40%. -se constata o morbiditate si mortalitate ridicata in cazul nou nascutilor -75% din femei dezvolta o infectie vaginala iar 45% din cazuri sunt recurente -mortalitate ridicata datorita: diagnosticare tarzie si rezistenta crescuta la

compusi cu activitate antifungica

Susceptibilitate crescuta - Persoanele cu imunitate scazuta -Persoanele care urmeaza diferite tratamente cu: corticosteroizi, antinoeplazice, antibiotice cu spectru larg, imunosupresoare

Puncte tari

Bacterii
Plasticitatea genetica Rezistenta ridicata la conditii de stres Rata de diviziune ridicata Multirezistenta la antibiotice Ocupa nise variate Mobilitate, sporulare...

Drojdii
Asemanare cu cel. umane

Aderenta ridicata la dispozitive medical


Rata de diviziune ridicata

Afectiunile produse de specii din genul Candida


Candidoza muco-cutanata Onicomicoza Candidoza orofaringiana Candidoza vulvo-vaginala Candidoza de scutec Candidoza neonatala

Candidoza muco-cutanata
Zonele afectate: axilara, pliurile submamare, spatiile interdigitale, ombilicul. Caracterizata prin: eritem bazal cu margini solzoase, leziunile sunt inconjurate de eruptii gen pustule care se sparg si produc rani deschise. Predispozitie crescuta: disfunctii metabolice (diabetici, alcoolici, supraponderali)

persoane care lucreaza in medii cu risc crescut: spalatorii, pescarii, curatatorii

Onicomicoza
Infectii ale unghiilor produse de specii din genul Candida in asociere cu o serie de fungi: Trichophyton rubrum determina peste 80% dintre onicomicoze

Aspectul unghiei se modifica in functie de locul de patrundere a fungului in lama cornoasa. Unghia devine galbena, alba sau maron inchis, ingrosata si sfarimicioasa in cazul invadarii portiunii terminale a acesteia. In situatia in care invazia fungica se face direct prin suprafata unghiei, pe aceasta apar la inceput pete albe (interpretate de multe ori ca lipsa de calciu), ulterior prezentindu-se moale, cu aspect prafuit, dar fara a se ingrosa sau detasa de patul unghial
Transmitere: infectiei fungica se transmite fie prin contact direct, fie indirect prin folosirea in comun a unor obiecte precum unele articole de imbracaminta si incaltaminte, obiecte folosite in igiena personala (unghiera, forfecuta pentru unghii, pila pentru unghii, prosop), baile publice (dusumeaua, gratarul de lemn din saune, bazine de inot). Persoane predispuse: unghie incarnata, varsnicii, tratament prelungit de antibiotice

Candidoza orofaringiana
Candida este prezenta in flora normala a orofaringelui aceasta devine patogena in diferite cazuri: imunitate scazuta: bolnavi varstnici, diabetici, cu neoplasme, antibioterapie de lunga durata, SIDA, alimentatia (deficiente nutritionale ale: riboflavinelor, folatilor, Fe.) insa aceasta poate fi contactata si in urma consumarii unor alimente infestate Candida albicans este cea mai frecventa specie implicata in aparitia candidozei bucale poate fi si asociata si cu infectii bacteriene cu: streptococi, stafilococi, enterococi Clinic, se prezinta sub forma unei zone triunghiulare aspre, eritematoase si/sau edematoase, localizata la nivelul ambelor si, mai rar, a uneia dintre comisurile bucale. La copii aceast afeciune este frecvent asociat cu defecte genetice i disfuncii ale glandelor endocrine

Candidoza vulvo-vaginala
determinata de Candida albicans in proportie de 90-85% sau Candida glabrata, krusei, inconspicua. Factorii care favorizeaza aparitia candidozei vulvovaginale sunt reprezentati de: administrarea pe o perioada mai lunga a antibioticelor, contraceptivelor, sarcina, diabetul, si anumite boli endocrine, poate fi transmisa sexual

Approximativ 75% din femei dezvolta infectia odata in viata si 4050% sunt recurente.
Este frecvent intalnita in cazul femeilor insarcinate in trimestrul al treilea de sarcina si poate determina complicatii ale fatului.

Scurgeri albicoase, discomfort

Candidoza neonatala
Candidoza neonatal este transmis nou- nscutului in momentul nasterii in urma tranzitarii tractului vaginal i se constat prezena acesteia la 5% din nou- nscui; apare de cele mai multe ori n cavitatea bucal sau mai rar sub forma unei infecii a pielii n jurul anusului i n jurul organelor genitale. La nou-nascui , candidoza generalizata se dezvolt doar n mod excepional n condiii de imunitate precar. Infectarea copilului n timpul naterii, poate duce la apariia candidozelor pulmonare, care i poate produce moartea mai ales dac nou- nscutul este preamatur

Candidoza de scutec
Candidoza de scutec apare la puin timp de la natere i este determinat de invadarea speciilor genului Candida datorit umiditii crescute. Acest lucru este posibil exclusiv din motive de igien, n mod special prin neschimbarea scutecului bebeluului. Leziunile care se dezvolta la nivelul tegumentelor acestuia sunt leziuni eritematoase tip satelit (pustule

satelit), cu eroziuni ale tegumentelor.

Reguli generale administrarea tratamentelor antifungice evitarea toxicitatii asigurarea dozelor optime monitorizarea complicatiilor

Mecanismele de virulenta la speciile din genul Candida


Aderena Adezinele Dimorfismul celular (blastospori, pseudohife, tubi de germinaie, hife) Modificarea fenotipica

Producerea unor enzime extracelulare- proteinaze, fosfolipaze, lipaze, esteraze, DN-aze,


Formarea biofilmului

Rezistenta la substante antifungice

C. albicans patogena/nepatogena

Figure 1. Tesut inainte de infectie

Figure 2. Infectiia cu tulpini de C. albicans nepetogena

Figure 3. infectia cu C. albicans dupa 48h drojdiile destabilizeaza tesutul

Etapele procesului infectios

Aderenta

Aderenta celulara este esentiala in procesul de colonizare a celulele epiteliale si de

formare a biofilmelor. Adezinele se leaga la componente ale matricei extracelulare cum ar fi laminina,

fibrinogenul si fibronectina

Adezinele Als, Ala si Hwp1 fac parte din grupul de proteine din peretele celular
glicozilfosfatidilinozitol dependente. Expresia genelor care codifica aceste proteine este reglata de factori transcriptionali ca Bcr1, Tec 1, Nrg 1, Tup 1.

Capacitatea de aderenta este dependenta de starea celulelor, astfel in stare germinativa

(hifa) aderenta este de 5 ori mai mare decat in faza de blastospori. Factorii care contribuie la cresterea aderentei formelor hifale include schimbari calitative ale adezinelor si exprimarea unor adezine specifice.

Testarea capacitatii de aderenta la substrat inert si la linii celulare

A. B. C. D. E. F. G. H. I. J. K. L.

Candida albicans ATCC 10231 Candida parapsilosis CBS 604 C. albicans CMGB 318 C. albicans CMGB 319 C. albicans CMGB 320 C. albicans CMGB 321 C. albicans CMGB 322 C. parapsilosis CMGB 323 C. parapsilosis CMGB 324 C. albicans CMGB 325 C. albicans CMGB 326 C. albicans CMGB 327

FORMAREA DE BIOFILME

Enzimele hidrolitice produse de speciile din genul Candida

Proteinaze Fosfolipaze Lipaze Esteraze Fosfataze DN-aze

Rolul enzimelelor hidrolitice


Achizitia de nutrienti

Distrugerea membranei celulare


Diseminare Inactivarea moleculelor implicate in apararea organismului gazda

Proteinazele produse de specii din genul Candida

Aspartil proteinaze Serin proteinaze Cistein proteinaze Metalo proteinaze

Aspartil proteinazele
Codificate de gene SAP [SAP 1-10] Proteinele Sap functie similara si cu proprietati diferite (masa molec., pH izoelectric)

Proteina matura dimensiuni 35-48kDa si contine doua regiuni conservate care interactionaza cu resturile de acid aspartic
Sap 1-8 secretate extracelular iar 9 si 10 sunt ancorate de membrana prin GPI (glicozilfosfatidilinozitolul) Molecule scindate de aspartil proteinaze sunt: - matrixul extracelular si prot. de supafata ex.: colagenul, laminina, fibronectina mucinul sunt degradate cu o rata mai mare de Sap2. -diferite proteine ale gazdei implicate in aparare precum: lactoferina salivara, alphamacroglobulinele, precursori ai factorilor de coagulare, macrofagele, majorit imunoglabulinelor inclusiv IgA care e rezistent la majoritatea proteinazelor bateriene. -componente cheie ale sitemului imunitar precum: citokinele proinflamatorii interleukina 1beta, lactoperoxidaze, catepsina D, comp. complement

Astfel proteinele Saps au rol in mentinerea raspunsului inflamator la nivelul epiteliului in vivo. Aspartil proteinazele sunt inhibate de pepstatin A, un hexapeptid izolat din tulpini de Streptomyces

Expresia genelor SAP


reglajul SAP are loc la nivel transcriptional se sintetizeaza o prepropeptida care e cu aprox 60 de aa mai mare decat enzima matura si este alcatuita din molecula semnal si propeptida Scindarea are loc la nivelul RE si este realizata de o proteinaza, dupa care este transportata de o proteinaza Kex2-like iar capatul carboxi e procesat la nivelul AG pentru a obtine enzima activa. Exprimate constititiv: SAP9 si SAP10 sau in functie de conditiile de mediu (restul proteinelor)

Expresia este influentata de: pH, ( Sap 1 si 3 actioneaza la pH acid, iar Sap 2,4 si 6 sunt stabile la pH neutru) temperatura, (la 250 C, creste rata transcrierii genei Sap8 ) sursa de N, (albumina serica bovina Sap 2) forma morfologica (Sap 4-6 exclusiv formele de hifa si Sap 1-3 secretate de formele blastospori) un alt factor care este implicat in reglajul expresiei genelor Sap este localizarea infectiei cu Candida si interactiunea cu celulele gazdei

Evidenierea activitii proteinazelor

Serin proteinazele
Active pH 5-7.2 Hidrolizeaza mai multe substraturi cel inclusiv matrixul extracel. si dif. prot serice

Metalo proteinazele
Fam Rbt5 sunt implicate in acumulare de Fe de la niv hemoglobinei Fe necesar in metab cel. drojd In timpul infectiei cel de drojdii sunt supuse riscului actiunii sp. reactive de O2 care apartin sistemului de aparare al gazdei (catalaza, SOD, p. soc termic)

Fosfolipazele
Fosfolipaza A (hidrolizeaza leg. acil dintre esterii AG)

Fosfolipaza B (hidrolizeaza leg. acil din pozitia 1 si 2 de la nivelul glicerolului)


Fosfolipaza C (hidrolizeaza leg. fosfodiesterice de la niv. scheletului fosfolipidic producand 1,2- aacil-lizofosfolipid sau 1-acil-lizofosfolipid) Fosfolipaza D (scindeaza leg. fosfodiesterica obtinandu-se acid fosfatidic si colina sau etanol amina.

FOSFOLIPAZELE
Expresie ridicata in timpul invaziei datorita scind legaturilor esterice dintre glierofosfolipidele mb. cel. Prezente si la alte microorganisme: Aspergillus fumigatus, Cryptococcus, neoformans, Listeria monocytogenes, Pseudomonas aeruginosa, Staphylococcus aureus, Mycobacterium tuberculosis, Toxoplasma gondii;

Difera modul de actiune si legaturile pe care la scindeaza;


in ultimii ani au fost puse in evidenta si la late specii de Candida precum: glabrata, parapsilosis, tropicalis, krusei;

Prima gene identificata a fost PLB1 care se afla pe cromozomul 6 si care prezinta o omologie de secventa de 45% cu gena PLB1 de la S. cerevisiae

Expresia fosfolipazelor
Genele PLC sunt exprimate in ambele forme morfologice

Expresia genei PLB1 este reglata de factori nutritinali, de temperatura de pH, cat si de faza de crestere
Secretia fosfolipazei B a fost evidentiata in timpul invaziei tractului gastrointestinal la soareci dar nu si in cazul infectiei vaginale

Evidenierea activitii fosfolipazice

(incubare de 48 de ore)

Lipazele
Codificate de genele LIP 1-10 (1965) prot. Prezinta o similaritate in aa de pana la 80%

Hidrolizarea TAG in glicerol si AG


Sunt reglate si exprimate diferit Evidentiate prin cultivarea cu tween ca unica sursa de C Stabilitate termica ridicata, rezistenta la solventi organici si la actiunea unor proteinaze Rol: digestia lipidelor pt acumulare de nutrienti, aderarea la cel gazdei, initierea proc inflamatorii si competenta cu alte microorganisme, Actineaza asupa gr. esterice de la niv mona di si triacizi glicerolilor si de la niv fosfolipidelor

Expresia genelor LIP


Au fost evidentiate si la speciile: C. tropicalis, parapsilosis, krusei si glabrata

Tote genele LIP contin secvente conservate 4 resturi de Cys, un situs N-glicozilat si
acelasi grad de hidrofobicitate. Gena LP7 mai contine la capatul N-terminal o secv semnal. Genele LIP3LIP6 au fost evidentiate in diferite medii si in toate fazele de crestere. Genele LIP1, LIP3, LIP4, LIP5, LIP6 si LIP8 sunt exprimate atat in mediu cu Tween 40 ca unica sursa de C dar si in mediu fara lipide. Expresia genelor LIP a fost studiata si pe model animal si s-a constatat ca genele LIP4LIP8 sunt exprimate la toate animalele. LIP1, LIP2, LIP3 si LIP9 au fost detectate in infectiile gastrice insa nu sunt exprimate in infectiile mucoasei orale.

Hemolizinele
Tulpinile de Candida prezinta hemoliza de tip a si b

Insuficiente date obtinute pana la ora actuala, hemoliza a fost asociata cu mai
multi factori: prezenta unei mananproteine, producerea de fosfolipaze, lipaze, proteinaze extracelulare Expresia factorilor implicati in hemoliza este dependenta de forma unicelulara sau hifala, de conditiile de mediu (sursa de carbon, temperatura

Evidenierea activitii hemolitice

Evidenierea activitii hemolitice (incubare de 24/48 de ore)

DN-azele
Rol in degradarea Neutrophil extracellular traps (NETs)

Inhibarea unor mecanisme de generare a speciilor reactive de oxigen in cazul neutrofilelor

Diseminarea in organism
Candida albicans invadeaza tesutul cu ajutorul pseudohifelor Poate patrunde in sange pe la nivelul epiteliilor lezate dar si pe la nivelul mucoasei intestinale. Dispozitivele medicale (catetere, endoproteze, implanturi dentare, articulatii artificiale)

Principalele clase de antifungice


Polienele (amfotericina B, nistatinul, natamicinul, candicin etc.) Azolii: imidazoli (ketoconazolul, clotrimazolul, miconazolul ) triazoli (fluconazol, voriconazol, posaconazol, itraconazol) tiazoli (abafuginul) Alilaminele (terbinafina, amorolfina, butenafina) Morfolinele (amorolfine) Echinocandinele (caspofungin, micafungin, anidulafungin) Altele: 5-fluorocitozina, acidul benzoic

Determinarea sensibilitatii la diferite substante antifungice


Testarea calitativ
A B C D

Testarea cantitativ A B

Fluconazolul
Timp de injumatatire: 30h
Metabolizat de ficat 12% Excretat- renal 61-88%

Utilizat in: infectii interne Cryptococcus (meningitei criprococica)


Infectii ale cavitatii bucale si esofagului, pielii, sange, cailor urinare si vaginale produse de Candida

Toxicitate: scazuta

Mecanismul de actiune
Fluconazolul actioneaza asupra enzimei lanosterol-14-demetilaza impiedicand formarea ergosterolului si astfel sunt acumulati compusi toxici in organism Ergosterolul este un sterol care se gaseste la nivelul membranei celulare a drojdiilor si care are rol in mentinrea functionalitatii membranei

Mecanismul de actiune/ rezistenta al fluconazolului

Echinocandinele
Tratarea sp. Candida (rezist. la trazoli), actiune fungistatica asupra speciilor Aspergillus Caspofungina tratarea candidemiei, candidozei esofagiene, neutropeniei febrile Micafunginul- transplant de cel stem hematopoetice, candidoze esofagiene Anidulafunginul- Food and Drug Administration n februarie 2006 Puncte tari Toxicitate relativ scazuta Grad de interactiune cu alte medicamente redus Puncte slabe Costul de productie ridicat

Alilaminele
Clorhidratul de butenafinai terbinafina au fost introduse in 1993, n Japonia. Terbinafina actioneaza asupra: unei game largi de dermatofiti, fungi si drojdii din genul Candida Terbinafina (administrata pe cale orala) este utilizata in tratarea onicomicozelor, este bine tolerata de organismul uman si prezinta relativ un

grad scazut de interactiune cu celelalte medicamente. Este considerat ca


facand parte din prima linie de tratament alaturi de itraconazol in cazul micozelor cutanate negeneralizate (restranse)

Amfotericina B
Sintetizat in 1957 Timp de injumatatire: prima faza-24h, a doua faza-15 zile Excretat: renal si biliar Amphotericin B este produsa de Streptomyces nodosus. Spectru larg de actiune: Candida, Aspergillus, Trichosporon beigelii, Fusarium. Nefrotoxicitate ridicata Pt scaderea toxicitatii s-a adaugat o coada lipidica pt a impiedica legarea de colesterol (scadere cu 45-75%)

Mecanismul de actiune al amfotericinei B

Mecanismul de rezistenta
Scaderea concentratiei de ergosterol de la nivelul membranei plasmatice (in urma aparitei unei mutatii la nivelul unor enzime implicate in biosinteza ergosterolului ) Cele mai frecvente mutatii apar la nivelul genelor care codifica pentru enzimele implicate in ultimele etape ale sintezei ergosterolului. Mutatiile conduc la o scadere a sensibilitatii la poliene fara o destabilizare a membranei celuare.

Directii de cercetare
Descoperirea unor metode rapide de identificare si detectare a tulpinilor de Candida patogene Gasirea unor noi compusi cu actiune antifungica Intelegerea mecanismelor moleculare implicate in patogenitate Metode de control a tulpinilor patogene de la nivel clinic

You might also like