CONCURENłA COMERCIALĂ NELOIALĂ

d al Legii nr. insuflându-le iluzia că astfel ar dobândi mărfuri sau alte servicii în condiŃii avantajoase.bulgăre de zăpadă" atunci când se oferă nouă perechi de ciorapi la un preŃ interesant oricărei cliente care furnizează trei comenzi similare ale altor consumatoare . Atunci când aceştia din urmă se prezintă şi. la rândul lor..CONCURENłA COMERCIALĂ NELOIALĂ Este o formă a concurenŃei care are loc cu mijloace şi acŃiuni contrare. Metoda „bulgăre de zăpadă”. cumpărătorul trebuie să plaseze cinci din cele şase bonuri. la rândul său. în schimbul obligaŃiei asumate de clientul consumator de a procura pentru comerciant alŃi clienŃi. Conform dispoziŃiilor art. . Procedeul este neonest şi prejudiciază deopotrivă pe ceilalŃi comercianŃi ca şi pe consumatori. altor consumatori şi să predea comerciantului lista acceptanŃilor. Aceasta distorsionează şi deturnează concurenŃa de la scopul său în favoarea unuia sau mai multor comercianŃi prin defavorizarea altora sau a celorlalŃi. primul consumator îşi primeşte stiloul la a şasea parte din preŃul curent.bulgăre de zăpadă" constă în promisiunea comerciantului de a preda marfa sau de a executa prestaŃia la un preŃ ori tarif inferior celui practicat în mod curent. 4 lit. Fiecare dintre cei cinci acceptanŃi trebuie să se prezinte la vânzător şi să accepte. fiecare reprezentând 1/6 din preŃul curent al unui stilou. cumpărătorul iniŃial îşi primeşte avantajul scontat. în aceleaşi condiŃii. Metoda. Înainte de a-şi primi stiloul. unul redus dacă procură şi alŃi clienŃi şi celălalt normal. Nu are nici o relevanŃă împrejurarea că consumatorul are alegerea între două preŃuri. 11/1991 constituie contravenŃie încheierea de contracte prin care un comerciant asigură predarea unei mărfi sau executarea unei prestaŃii în mod avantajos. se obligă. cu condiŃia aducerii de către client a altor cumpărători. să preia alte cinci bonuri pe care să le plaseze după acelaşi sistem. Exercitarea activităŃii comerciale contrar uzanŃelor cinstite. denumită uzual . Metode nepermise de stimulare a vânzării sau a prestărilor de servicii care împiedic libera concurenŃă. opuse uzanŃelor comerciale legale.. jurisprudenŃa franceză a decis că reprezintă o vânzare tip . să aducă noi clienŃi. predă unui cumpărător şase bonuri. În momentul în care fiecare dintre noii 25 de acceptanŃi a prezentat lista persoanelor la care a plasat bonurile. Astfel. cu care comerciantul ar urma să încheie contracte asemănătoare. Un comerciant care vinde stilouri.

În cea de a doua etapă. 11/19 constituie contravenŃie încheierea de contracte prin care cumpărătorul ar urma să primească un premiu. Uneori. Premiul este. orice comerciant este liber să ofere clientelei sale daruri. întotdeauna accesoriul produsului ori al serviciului plătit. Se observă atât imposibilitatea consumatorului dintr-o etapă ulterioară celei iniŃiale de a plasa bonurile cât şi imposibilitatea comerciantului de a onora toate comenzile la preŃul diminuat. Avantajul scontat de consumatori se vădeşte iluzoriu. În accepŃiunea concurenŃei comerciale. În principiu. însă atragerea clientelei prin acest procedeu profită prea puŃin consumatorilor. Pentru ca fiecare din cei 25 de clienŃi etapa a III-a să-şi primească avantajul scontat. pentru ca primii cinci acceptanŃi dobândească la preŃ redus obiectul.. InformaŃia conŃinută în text este evident eliptică. care plătesc un serviciu veterinar. Premii şi cadouri Conform dispoziŃiilor art. gratuit. plasând cele cinci bonuri. cadoul este independent de cumpărarea unui produs sau de contractarea unui serviciu. cabinetul veterinar din str. Astfel. numărul total al noilor clienŃi (fără socoti şi pe cei 25). a fost atins în paguba altor comercianŃi JurisprudenŃa a calificat acest procedeu. împreună cu ei. X”. la preŃul redus. fie la imposibilitatea pentru comerciant de a satisface. două milioane. 4 lit. în prima etapă. foarte rapid se ajunge fie la imposibilitatea de a mai găsi clienŃi. oferindu-i perspectiva de a obŃine deodată cu produsul cumpărat sau cu serviciul prestat contra cost şi un alt serviciu dobândit ori gratuit ori în condiŃii avantajoase.Şampon antiparazitar pentru câini vă oferă. Dimpotrivă. e al Legii nr.La prima vedere acest procedeu poate crea iluzia că ar fi avantajos pentru un consumator care. TradiŃional. Spre exemplu: . cadoul poate consta într-un produs informatic. însă. În cea de IX-a etapă numărul consumatorilor acceptanŃi se ridică la cca. toate cererile. de a capta clientela concurentului său. Astfel. ustensile de scris etc. purtând marca celui care le oferă. fără obligaŃia de a contracta. dar scopul comerciantului. ceea ce face ca procedeul să fie neonest. consumatorul primeşte obiectul râvnit dacă alte 30 de persoane (cele cinci recrutate de el plus cele 25 recrutate de primele cinci) au acceptat să cumpere produsul şi să recruteze fiecare încă cinci noi aderenŃi. primeşte stiloul în schimbul unei sume reprezentând o şesime din preŃul lui. vânzarea cu premiu reprezintă o tehnică de incitare a consumatorului. este de 155 de persoane. numărul clienŃilor ce trebuie să fie atins în total. El este acordat oricărei persoane. care depinde exclusiv de o tragere la sorŃi sau de hazard. Iată un exemplu: . cadourile constau în agende telefonice. pentru că premiul depinde numai de hazard. trebuie să fi atins cifra de 750 persoane. pentru că nu desluşeşte suficient şamponul este oferit oricărui solicitant sau numai clienŃilor cabinetului. bazat pe sistemul piramidal ca o escrocherie prin care comerciantul îşi însuşeşte un profit ilicit uzând de mijloace frauduloase . aşadar.

Cumpărătorului i se eliberează un carnet cu paginile divizate în spaŃii rectangulare într-un număr determinat. cumpărătorului i se rambursează un anumit procent din această valoare predându-i-se mărfuri sau oferindu-i-se servicii neplătite. a unui litru de ulei. Iată câteva exemple: 1) Sistemul COOP Strasbourg.premiile tip „gadget” introduse în cutiile cu detergent. b) . La fiecare cumpărare. utilizabil timp de un an de la data primirii. imaginile colorate sau hologramele introduse în ambalajul unor dulciuri. se scrie de către personalul restaurantului data şi suma plătită..cheque-ristourne” care constă în oferirea pentru cumpărătorul unui produs a unei reduceri de preŃ pentru o altă cumpărare ulterioară a aceluiaşi produs.. 12/1990). Premii permise. Pe verso sunt 10 spaŃii rectangulare în care. la fiecare consumaŃie. . se predau la casierie consumatorului un număr de timbre valorice corespunzând unui anumit procent din preŃul plătit.premiile constând în obiecte a căror utilitate este legată de aceea a bunului vândut (transport gratuit. adeziv gratuit etc. la un preŃ avantajos. Nu cad sub incidenŃa sancŃiunii prevăzută de art.. premiile acordate consumatorilor sunt permise dacă dobândirea acestor premii nu depinde de o tragere la sorŃi sau de hazard. care se utilizează în două variante: a) „cross-couponing" constând în oferirea cumpărării avantajoase a unui produs pentru cumpărătorul altui produs. Inconvenientul acestui sistem constă în cheltuiala pentru timbre. vă oferim gratuit sistemul de contabilitate generală care este în doatare curentă în peste 40 de unităŃi economice". 2) Sistemul utilizat de restaurantul. După ce toate spaŃiile au fost acoperite cu timbre. Consumatorului i se eliberează un „carnet de fidelitate”. Exemple de premii permise: . micile jucării din ouăle de ciocolată etc. De exemplu. având forma şi dimensiunile unei cărŃi de vizită.Dar indiferent de faptul că veŃi alege sau nu un sistem informatic din cele prezentate mai sus. Sunt. După ce s-au completat toate spaŃiile. de asemenea permise premiile „plătite". 4 lit. Aşadar în cadrul legislativ actual. c din Legea nr. celui care cumpără o cutie cu detergent i se oferă totodată cumpărarea. e nici avantajele oferite consumatorilor prin intermediul sistemelor cumulative care se bazează pe fidelizarea clientelei: după un anumit număr de cumpărături sau după atingerea cumulată a unei valori a cumpărăturilor efectuate. Desigur că în niciuna dintre aceste situaŃii vânzarea unuia dintre produse nu trebuie să fie condiŃionată de cumpărarea altui produs (interdicŃie prevăzută de art. se acordă consumatorului o reducere de preŃ egală cu 5% din totalul .. 1 lit. magazinul reŃine carnetul şi consumatorul beneficiază de produse neplătite corespunzător valorii globale a timbrelor.).. Cercle Suisse de Besancon".

Casierul capsează originalul bonului pe prima (şi ulterior pe proxima liberă) între cele 10 poziŃii din carnet. după ce a introdus cea de a 100-a fisă de un dolar în maşina de joc. după ce a efectuat prima cumpărare în acel magazin. Asemenea practici contravin liberei concurenŃe în măsura m care speranŃa câştigului aleatoriu devine factorul determinant pentru consumator de a alege un produs sau un serviciu şi nu calitatea sau preŃul acestora. pe propria răspundere. în orice moment. 4) Sistemul „Clientul nostru fidel”. InterdicŃia nu se referă şi la premiile acordate câştigătorilor unui concurs. scriind cifra pe copertă. după care semnează şi aplică parafa. cu titlu de recompensă pentru promovarea cu succes a unui test care le-a pus în valoare cunoştinŃele. 4 lit.American Superstars Show". Cad sub incidenŃa interdicŃiei prevăzute de acest text orice premii oferite cumpărătorilor sau beneficiarilor de servicii plătite dacă obŃinerea acestor premii de către consumator depinde exclusiv de o tragere la sorŃi sau de hazard. Clientul primeşte marfă neplătită până la concurenŃa unui procent (3-5%) din valoarea totală a cumpărăturilor făcute în acel magazin şi atestate prin bonurile capsate pe acel carnet. ca alternativă. fiecare bon şi calculează premiul.sumelor plătite. conform acestui text legal. Premii interzise conform dispoziŃiilor art. Consumatorul primeşte un cupon tipărit. care poate favoriza anumiŃi consumatori. nu se bazează pe onestitatea personalului. Se impune însă o distincŃie între premiile atribuite ca urmare a participării la un concurs şi premiile a căror atribuire depinde numai de hazard sau de o tragere la sorŃi. numai încheierea de contracte comerciale prin care cumpărătorul ar urma să primească un premiu care depinde exclusiv de o tragere la sorŃi sau de hazard. . inteligenŃa sau alte aptitudini ori calităŃile fizice. Nevada". 3) Sistemul . după ce a introdus în maşina de joc cea de a 100-a piesă de 25 de cenŃi. în spaŃiul rezervat. Reno. Casierul reŃine carnetul pentru decontare.Consumatorului i se eliberează un carnet. Avantaje: nu se cheltuieşte pentru timbre. Acelaşi cupon îi oferă. Inconvenientul acestui sistem constă în aceea că se bazează pe onestitatea personalului restaurantului. carnetul se prezintă casierului care controlează. e. După ce toate poziŃiile au fost completate. pentru a intra fără plată la spectacolul .. Inconvenientul sistemului: ofertantul îşi rezervă facultatea de a anula această acŃiune promoŃională fără preaviz. Este omenească tentaŃia câştigului şi pe această slăbiciune se bazează uneori comerciantul pentru a stimula vânzarea prin oferirea participării la o loterie sau la un concurs dotat cu premii. pe care îl poate utiliza.Flamingo Hilton Hotel Casino.. alegerea între intrarea liberă pentru două persoane la spectacolul menŃionat mai sus sau consumaŃia gratuită şi nelimitată pentru două persoane la bufetul casinoului. Este interzisă.

DoriŃi o excursie agreabilă în Polonia? TRANS-EUROPA vă oferă acest prilej săptămânal. care constă în aceea că unul sau mai mulŃi consumatori.Ghid atestat Pe traseu se organizează TRAGERE LA SORłI. 3) Sistemul tombolă. Caracterul aleatoriu al premiului Se exprimă în două modalităŃi: a) însăşi dobândirea lui depinde numai de o tragere la sorŃi sau de hazard. pentru aplicarea acestei norme legale este necesar să fie întrunite cumulativ patru elemente: a) oferta de vânzare a unui produs sau a unui serviciu. Turistul câştigător beneficiază le o EXCURSIE GRATUITĂ din partea firmei. Exemple de premiu acordat ca urmare a hazardului: 1. adresată publicului. unui cumpărător desemnat prin tragere la sorŃi. Se asigură: . b) valoarea premiului depinde de o tragere la sorŃi.Aşadar. chiar dacă toate biletele de participare la tombolă sunt câştigătoare. b) însoŃirea ofertei de promisiunea unui câştig.. desigur că pentru a dobândi vocaŃia la premiu. de o anumită valoare.) „AtenŃie la franzelele AGIO! . În prima situaŃie desemnarea câştigătorilor se face: a) în urma unei trageri la sorŃi sau b) ca urmare a hazardului. beneficiază de rambursarea preŃului pentru cumpărăturile efectuate în acea zi într-un anumit magazin. câştigurile fiind de valori diferite. chiar dacă toate biletele sunt câştigătoare. la fiecare oră se oferă marfă gratuită. 2) Sistemul zilelor gratuite.Transport cu autocare „NEOPLAN" . c) dobândirea acestui câştig de către consumator depinde exclusiv de o tragere la sorŃi sau de hazard. în fiecare joi organizăm excursii de 3 zile la VARŞOVIA şi CRACOVIA. Exemple de premii acordate ca urmare a tragerii la sorŃi: 1) Sistemul „caddy-cadeau".) . conform căruia fiecărui cumpărător i se oferă un bilet de loterie." 2. premiul depinde exclusiv de o tragere la sorŃi. Numai ultimele două elemente necesită explicaŃii suplimentare.Cazare la hotel (apartament cu 2 camere + baie) . d) consumatorul trebuie să suporte un sacrificiu pecuniar. desemnaŃi prin tragere la sorŃi. valoarea premiilor este inegală desigur că participanŃii sunt seduşi de perspectiva obŃinerii celui mai valoros premiu) ceea ce face ca premiul obŃinut să depindă exclusiv de tragerea la sorŃi. În cea de a doua situaŃie. este necesar să fi efectuat cumpărături (să fi cumpărat o anumită marfă sau orice marfă din acel magazin). Într-un magazin alimentar cu autoservire.

f Legea nr. f al Legii nr.L. chiar fără ruşine. comerciantul îşi atribuie în mod fals un avantaj care face parte din averea comercială a concurentului său”. la preŃuri obişnuite. cu scopul de a induce în eroare partenerii comerciali sau consumatorii şi de a-şi crea o situaŃie de favoare în dauna altor concurenŃi „AfirmaŃia unui ziar că are cel mai mare tiraj dintre ziarele belgiene. fiecare al patru sutelea pachet conŃinând o monedă de aur. e al Legii nr. AGIO S. Toate ofertele de premiu la care se referă dispoziŃiile art.Cea mai bună pâine din Arad devine mai preŃioasă! Cum? începând de marŃi 27 octombrie 1992. . 4 lit. Falsa publicitate (art. 4 lit. va conŃine un INEL DE AUR! Rugăm persoana care îl va găsi să anunŃe societatea la telefon 12544 sau 73938. Mărimea acestui sacrificiu pecuniar nu are nici o relevanŃă pentru aplicarea normei legale menŃionate. de către un comerciant. în vederea nominalizării în presă.000 lei comunicarea sau răspândirea. menite să ducă în eroare şi să-i creeze o situaŃie de favoare în dauna altor concurenŃi. nu e tot astfel când afirmaŃiile inexacte poartă asupra unui fapt precis. în fiecare zi. de afirmaŃii asupra intreprinderii sale sau activităŃii acesteia. calităŃile produselor sale sau rezultatele exploatării sale nu poate să dea naştere la obligaŃiune civilă în folosul terŃilor.000 lei la 60. constituie un act de concurenŃă ilicită. dacă este inexactă în fapt. 11/1991 şi se sancŃionează cu amendă de la 20.R. a unor pachete cu cafea. 11/1991 implică un sacrificiu pecuniar din partea consumatorului: cumpărarea unui anumit produs sau a oricăruia dintre produsele puse în vânzare e un anumit comerciant. În acest caz. AGIO-GOLD" Sacrificiul pecuniar.C. fără ca aceasta să corespundă realităŃilor. Dacă prin el însuşi faptul unui comerciant. Din textul citat rezultă că fapta constă în prezentarea propriei activităŃi într-o mină favorabilă. Constituie contravenŃie potrivit art. Astfel s-a considerat ca un fapt de concurenŃă ilicită punerea în vânzare de către n comerciant. exagerând intenŃionat realizările sau ascunzând cu bună ştiinŃă eşecurile. o franzelă produsă de S. de a exagera. De asemenea. 11/1991) Aspecte generale. de care un concurent determinat are dreptul exclusiv să se prevaleze şi pe care publicul nu-l poate controla. 4 lit. este irelevant faptul că la vânzarea mărfurilor sau la prestarea serviciilor sunt practicate preŃuri normale.

făcută pe străzi. ambalaje. pneuri automobil fără să indice că sunt de ocazie şi au fost reşapate . de asemenea.Constituie infracŃiune prevăzută de art. în pieŃe sau bâlciuri poate. rapoartele şi comunicările adresate publicului. a unui desen prin muzică sau prin zgomot. Impresia falsă poate fi creată prin utilizarea unei mari diversităŃi de mijloace: a) inserarea într-un mesaj publicitar a unor menŃiuni restrictive sau contradictorii caractere tipografice minuscule disimulate abil de menŃiunile atractive prezentate cu caractere tipografice mult mai mari sau utilizarea incorectă. în prospectele. 4 lit. l al Legii nr. b) reproducerea unor imagini sugestive înşelătoare pe suportul publicitar (imaginea unui fruct pe ambalajul unei băuturi sintetice creează impresia falsă că băutura ar fi preparată din sucul natural extras din acel fruct). d) revendicarea unor calificative neatribuite legal ( numărul de de stele în cazul hotelului sau al restaurantului). . 265 pct. a asteriscului de trimitere la clauzele restrictive. arată cu rea-credinŃă fapte neadevărate asupra condiŃiilor economice sau le ascund cu rea-credinŃă în tot sau în parte. să atragă aplicarea dispoziŃiilor art. Aşadar toate mijloacele de exprimare a reclamei sunt vizate de această normă legală. la preŃuri atrăgătoare. . c) utilizarea improprie a unor termeni sugestivi cum sunt: „la prima mână deşi obiectul la care se referă publicitatea a cunoscut mai mulŃi posesori succesivi) sau „natural" (deşi produsul a suferit un proces de prelucrare industrială) ori „croitorie" şi obiectele vestimentare la care se referă au fost confecŃionate m serie). Publicitatea pur orală. 11/1991. liste de bucate (meniuri). f al Legii nr. ModalităŃi de prezentare a falsei publicităŃi. atât textele scrise cât şi mesajele orale sau cele transmise publicului prin intermediul unei fotografii. De asemenea publicitatea poate fi realizată chiar prin modul de alcătuire a etichetei obligatorii ataşată produsului sau prin formularul de contract tip difuzat clienŃilor potenŃiali. în acelaşi scop de disimulare. Cea mai uzuală modalitate de prezentare a falsei publicităŃi este mesajul scris sau oral. inscripŃii pe articole vestimentare. sacoşe. ghiduri turistice sau automobilistice etc.31/1990 şi se pedepseşte cu închisoare de la unu la cinci ani fapta fondatorilor. administratorilor sau a directorilor unei societăŃi comerciale care. publicat în presă ori afişat pe ziduri şi panouri ori difuzat pe calea undelor la radio sau la televiziune.în cazul altei societăŃi care a expus spre vânzare. Practica judiciară a considerat că s-a comis o falsă publicitate chiar şi prin reticenŃă: .în cazul unei societăŃi care a expus spre vânzare aparate telefonice omiŃând să indice că acestea nu sunt agreate de serviciul de poştă şi telecomunicaŃii şi în consecinŃă or putea fi utilizate în această reŃea . Ea poate fi realizată însă şi cu alŃi suporŃi: cataloage.

De . prin decizia pronunŃată la 21 mai 1984. Este fără îndoială falsă o publicitate care atribuie unui produs o altă compoziŃie decât cea reală sau o însuşire pe care nu o posedă. b) după destinatarul mesajului. aprecierea se va efectua in concreto. respingând recursul. a) łinând cont de conŃinutul mesajului falsa publicitate trebuie să fie delimitată în raport cu publicitatea care poate induce în eroare cât şi faŃă de publicitatea optimistă umoristică. a interpretat norma legală aplicabilă m sensul că acesta nu interzice o publicitate hiperbolică. Este de natură a induce în eroare o publicitate care poate genera o înŃelegere greşită sau echivocă a mesajului (de exemplu anunŃul potrivit căruia un anumit comerciant „vinde fără beneficiu" un anumit număr de articole fără a specifica însă î sunt articolele vândute cu preŃ redus). de inducere în eroare se face in abstracto în raport de psihologia consumatorului mijlociu. Uneori enormitatea falsei publicităŃi este atât de vădită încât nu-l poate deruta pe consumatorul mijlociu (o anumită baterie nu se uzează decât prin utilizare. publicitatea optimistă sau umoristică.demonstraŃia” nu putea păcăli pe nimeni. fără pretenŃii de experienŃă ştiinŃifică. considerând că turnarea filmului a necesitat utilizarea mai multor valize. considerând că . Dacă mesajul publicitar se adresează publicului în general. Falsitatea mesajului publicitar le fi analizată sub două aspecte: a) după conŃinutul mesajului. Într-un spot televizat. Ńinându-se seama de capacitatea acelei categorii sociale căreia îi este adresat. care nu poate înşela pe nimeni . realizată prin parodie sau emfază. Dacă mesajul se adresează unui public determinat. aceasta era utilizată ca minge de fotbal iar rolul jucătorilor era interpretat de câteva buldozere. dotat cu inteligenŃă şi atenŃie normale şi cu un minimum de spirit critic. Pentru aceleaşi considerente. dacă păstrează o anumită măsură. filmul oferind un spectacol imaginar. Curtea de CasaŃie. aprecierea caracterului înşelător se poate face sau m raport de consumatorul mijlociu considerat in abstracto sau m raport de destinatarul concret. care făcea reclamă unei valize. întregul spectacol urmărind să sugereze soliditatea valizei. înlocuite pe măsură ce erau distruse. în plină ficŃiune şi în afara hotarelor realităŃii.Aprecierea caracterului fals al publicităŃii. deşi însuşi fabricantul menŃionează pe produs o dată limită pentru punerea lui în funcŃiune) şi într-o asemenea situaŃie se apreciază că nu există răspundere juridică pentru falsă publicitate. nu este considerată ca falsă publicitate. aprecierea riscului de înşelăciune.. Curtea de Apel Paris a infirmat această hotărâre. Tribunalul corecŃional din Paris l-a condamnat pentru publicitate înşelătoare pe autorul anunŃului. b) Luând în considerare destinatarul mesajului publicitar.

Tot astfel.colorant natural deşi colorantul este sintetic etc. . cu material de altă provenienŃă). ConŃinutul fals la care se raportează publicitatea înşelătoare. pretinde că marfa expusă este supusă nor controale bacteriologice regulate deşi în realitate ea nu a fost supusă nici controlului obligatoriu prevăzut de normele legale).. posibilitatea de inducere în eroare va fi mai redusă pentru că acest public este mai prevenit şi mai puŃin vulnerabil. 5) Controale pretinse a fi fost efectuate asupra produsului (de exemplu în cazul unei măcelării care. maşină de spălat prezentată ca având 20 e programe deşi numărul de programe real este inferior). 8) Originea produsului (de exemplu . „piele” deşi materialul este sintetic. prin panoul publicitar afişat.exemplu. la: a) însuşi bunul sau serviciul propus. Falsa publicitate se poate referi.vase de Corund" deşi obiectele sunt confecŃionate în altă zonă. 9) CondiŃiile de utilizare (de exemplu. prin conŃinutul ei. . c) avantajul sau rezultatele promise ori scontate. 4) CalităŃile substanŃiale ale produsului (de exemplu menŃiunea . 3) CompoziŃia produsului (de exemplu: „lână" deşi produsul este fabricat din lână 30% şi fibre sintetice 70%. d) fabricanŃi. b) preŃul şi condiŃiile de vânzare. dacă publicitatea se adresează numai unor profesionişti.ceramică de Horezu" sau .. distribuitori sau prestatori. a) Publicitatea falsă cu privire la însuşi bunul sau serviciul propus poate privi: 1) Însăşi existenŃa bunului sau a serviciului ( de exemplu: se oferă spre vânzare bunuri de larg consum la preŃuri avantajoase dar în realitate aceste bunuri nu sunt disponibile în cantitate suficientă sau nu sunt disponibile imediat. deşi ea este preparată din lapte de capră şi de vacă în proporŃii egale. se promite o asistenŃă tehnică după vânzare deşi comerciantul nu este în măsură sâ o asigure). ele nu vor putea fi percepute deodată cu restul mesajului şi există riscul inducerii în eroare. Dacă informaŃii esenŃiale sau contradictorii sunt scrise cu caractere prea mici.).. 6) Cantitatea produsului oferit (cantitatea reală este mai redusă decât cea prezentată prin publicitate).motor nou" m izul unui autoturism de ocazie având motorul original).brânză de capră".. în cazul unui mesaj publicitar prezentat pe panouri amplasate pe autostradă s-a apreciat că el este destinat automobiliştilor şi de aceea trebuie să poată fi citit de la distanŃă şi rapid.. . 7) Modul şi data fabricaŃiei (de exemplu prezentarea unui produs industrial ca fiind artizanal sau afirmaŃia falsă că un mobilier este „antic”). 2) Natura bunului sau a serviciului (de exemplu se oferă un aliment dietetic deşi i realitate el este medicament).

„expert”. deşi în realitate garanŃia este acordată condiŃionat de plata unui supliment de preŃ. lichidarea magazinului etc. distribuitori sau prestatori se poate manifesta prin: 1. Promisiuni neonorate (de exemplu neasigurarea de către o agenŃie de voiaj a tuturor serviciilor promise turiştilor în prospectele publicitare). 3. Studiu de caz . Prezentarea de false mărturii despre satisfacŃia oferită de un produs (de exemplu leacuri tămăduitoare). „cel mai dinamic grup comercial. Rezultate promise cu exagerare (de exemplu reclama făcută unor spori de ciuperci în sensul că dau producŃie abundentă în tot cursul anului şi pe orice teren. Vânzarea unui produs de o marcă diferită decât cea anunŃată 2. iar în anumite cazuri formează obiectul unor acŃiuni penale în justiŃie la plângerea părŃii vătămate sau la sesizarea altor organe în drept 2. deşi performanŃele reale sunt mult mai modeste). Autoatribuirea unor calităŃi inexistente ca: distribuitor agreat de un anumit producător. 4. posesor al unei diplome inexistente. 3. „ziarul cu cele mai multe exemplare vândute” sau „unicul aperitiv natural etc. 3. Vânzarea produselor la preŃuri superioare celor care sunt prezentate în prospectele publicitare. 2.). Atribuirea unor virtuŃi inexistente unui produs (de exemplu loŃiune care vă reface părul căzut). a treia pereche vă este oferită gratuit" deşi preŃul celor două perechi corespunde cantităŃii de trei perechi de ciorapi). 2. Actele de concurenŃă neloială constituie contravenŃii şi infracŃiuni. 4. Erijarea unui distribuitor în postură de producător.b) Publicitatea falsă cu privire la preŃ şi la condiŃiile de vânzare se poate exprima în: 1. c) Publicitatea falsă cu privire la avantajele sau rezultatele promise sau scontate poate consta în: 1. Publicarea de informaŃii false cu privire la condiŃiile de plată sau de credit. 5. d) Falsa publicitate cu privire la fabricanŃi. Inserarea în anunŃurile publicitare a unor motive de punere în vânzare care ar sugera în mod fals că vânzătorul este dispus să accepte un preŃ redus (de exemplu: mutarea din localitate. Publicarea unei garanŃii de „x” ani pentru cumpărarea unui obiect de folosinŃă îndelungată. Prezentarea de sloganuri publicitare false cu privire la pretinse avantaje oferite cumpărătorilor (de exemplu: „dacă veŃi cumpăra două perechi de ciorapi.

Berea bulgareasca adusa in Romania are cam 10 grade Plato. spun specialistii (gradele Plato exprima concentratia de zahar din mustul de fermentare). ne-au declarat surse din cadrul Ministerului Economiei si Finantelor. Prejudiciu de sute de mii de euro Accizele la bere in Romania sunt de 0. sudul Romaniei a fost inundat de milioane de litri de bere bulgareasca la pret de dumping pentru concurenta autohtona. Metoda evaziunii "de import" se extinde. In acest mod berea bulgareasca a fost scoasa la comercializare la preturi mult mai mici decat cea a producatorilor romani. vinovati sunt comerciantii romani care nu au respectat legislatia financiar-fiscala. estimativ. au intrat in Romania cateva zeci de mii de hectolitri de bere Boliarka produsa la Veliko Trnovo. deoarece este caz de sustragere de la plata obligatiilor fiscale. Adrian Cucu.000 de euro (acciza si TVA aferenta).000 de hectolitri in perioada aprilie-mai. este clar. In momentul in care berea a fost introdusa in consum in Romania. La 100. In cateva zile. nu doar din cauza concurentei neloiale. nu exista nici un indiciu care sa incrimineze producatorul. "Nu mai putem face fata. Este infractiune de evaziune. o evaziune de 900.000 de hectolitri rezulta. Pana in prezent. Directia Impozite Indirecte din Ministerul Economiei si Finantelor confirma ca neplata accizelor pentru berea Boliarka inseamna evaziune fiscala. La randul lui. In Ardeal au aparut cantitati mari de bere ungureasca vanduta tot fara plata accizelor. Cazul a ajuns si la ANAF. voi face cazul public. sustine ca afacerea are si o latura penala. ca este vorba de un caz de neplata a obligatiilor fiscale. In opinia mea. ne-a confirmat. . Nu stiu si nici nu ma intereseaza daca s-a platit sau nu acciza in Bulgaria. are si o latura penala. Comerciantii care au trecut zilnic peste Dunare chiar si cate patru tiruri de bere Boliarka nu au platit la Fisc accizele si TVA aferenta. Am constatat ca este evaziune fiscala. "In functie de volumul de bere vanduta fara taxe in Romania.000. "Odata intrata berea pe teritoriul Romaniei. spune Hura. comisarul-sef al Garzii Financiare. Am instrumentat pana acum cazul unui astfel de comerciant care a importat cel putin 7. dar si din cauza evaziunii fiscale promovate de distribuitorii acestei marci de bere prin neplata accizelor". deoarece nu este platita acciza. a declarat Vifor Versescu. secretarul general al Patronatului Societatilor Independente Producatoare de Bere din Romania. este concurenta neloiala". "Din estimarile noastre.748 euro/grad Plato/hectolitru. avem cu siguranta o evaziune de sute de mii de euro". la randul lui. ne-a declarat unul dintre berarii autohtoni. prin sustragerea de la plata obligatiilor fiscale. trebuie platite accizele in Romania. Este un fenomen care trebuie stopat. poate chiar 100. este obligatorie plata accizelor. director general adjunct al Directiei Legislatie Impozite Indirecte din cadrul Ministerului Finantelor.HALBA BULGAREASCA DA IN CLOCOT De mai bine de trei luni. e evaziune fiscala!". Comisarul general al Garzii Financiare confirma infractiunea "Este categoric evaziune fiscala. Pagubele inregistrate de producatorii romani sunt substantiale." Mihai Hura. Daca nu sunt platite.

ne-a spus reprezentantul firmei din Bucuresti. Dolj. am informatii ca au mai incercat si altii afacerea". a fost deja instiintat despre aparitia in cantitati masive in judetele Arad.5 litri. la un litru sau la jumatate. "Sunt convins ca sunt mai multe cazuri. sustine secretarul general al Patronatului Berarilor. Va astept la depozit". singura dovedita pana in prezent ca a importat bere din Bulgaria. .Boliarka a intrat si in Bucuresti Berea bulgareasca a fost vanduta practic in toate judetele din sudul tarii. presedintele ANAF. Mehedinti. Comisarul general Adrian Cucu ne-a confirmat ca are in vedere sa extinda controlul si in Ardeal: "Exista informatii despre astfel de practici si pe granita de vest…" Surse din cadrul Agentiei Nationale pentru Administrare Fiscala ne-au confirmat ca Daniel Chitoiu. Timis si Caras-Severin a unui sortiment de bere ungureasca. Teleorman. a fost cercetata pana in prezent doar societatea Commod Stil Impex din Rosiori. ambalat in sticle PET si comercializat in aceleasi conditii: fara plata accizelor. la 2. Gorj. Fenomenul este in continua extindere. Ne daduseram drept proprietarii unui chiosc din Balta Alba. Giurgiu. Dintre distribuitori. cu precadere in sectoarele 5 si 6. » In Ardeal se vinde bere ungureasca fara accize Fenomenul nu este singular. Olt. Deja berea se poate gasi si in Bucuresti. "Avem cata bere Boliarka doriti.

ro . www.BIBLIOGRAFIE 1. Bucureşti. Adriana Corhan – „Dreptul ConcurenŃei Comerciale” – note de curs. Ed. Gardianul . Iolanda Eminescu – „ConcurenŃa neleală”. 1993 3. Europa Nova Lugoj. Lumina Lex. Ed. 1998 2.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful