Anca Sandu Tomaşevschi

Programe de arhitectură

Clădiri de birouri

Studiu - Note de curs 2006

Cuprins

Arhitectura clădirilor de birouri, 4

Amplasamentul şi relaţia cu situl, 6 Tipul de clădiri de birouri, 10 Proiectarea clădirilor de birouri, 17 Amenajarea interioară a clădirii de birouri, 25 Amenajarea spaţiului pentru birouri, 31 Biroul peisager, 34 Istoricul programului office building, 39 Cazul României, 46
Bibliografie, sursa ilustraţiilor

Biroul deschis, tip de spaţiu introdus în America începutului de secol.

Biroul peisager, spaţiu de birouri introdus ca tipologie arhitecturală în urma unei schimbări de mentalitate, în Europa anilor ''70.

Programe de arhitectură

ARHITECTURA CLĂDIRILOR DE BIROURI
Viaţa majorităţii oamenilor se împarte în două aspecte: timpul liber, pe care omul şi-l petrece la propria alegere, asupra căruia deţine controlul şi timpul la serviciu, în care cei mai mulţi oameni sunt dependenţi de un sistem şi de alţi oameni. În ultimii patruzeci de ani, a existat o intensă preocupare pe linia psihologiei contemporane a muncii, de a diminua disconfortul pe care această dependenţă asociată cu obligativitatea supunerii la o ordine controlată de alţii o creează individului. Rezultatul cercetărilor a arătat că o soluţie o constituie o oarecare fuziune dintre cele două aspecte ale vieţii omului şi eliminarea stării apriorice de opresiune şi constrângere, legate de munca în colectiv. Preocuparea a venit nu doar din spiritul umanist al vremurilor, dar şi din motive pragmatice. Dacă în mod tradiţional, ceea ce-i aduce pe oameni la serviciu sunt salariul şi, eventual, nevoia de socializare, astăzi se doreşte o motivare superioară a angajaţilor, implicând dimensiunea psihologică. Ea va conduce la o sporire a calităţii muncii lor "Văcuţele fericite dau mai mult lapte!" Prin urmare, această schimbare radicală de mentalitate nu este doar în folosul angajatului, ci şi al angajatorului. Problema nu se pune, evident, pentru cei puţini, intelectuali creativi şi pasionaţi, care au satisfacţii personale din munca lor care le aduce recunoaştere şi prestigiu, ci a celor mulţi, care execută munci de rutină (de obicei în faţa unui monitor). Ei nu trebuie să se simtă ca nişte umile şi nerespectate unităţi productive, obiecte anonime într-un lanţ al producţiei. Printre altele, managementul contemporan implică în acest scop umanizarea locului de muncă, inclusiv prin mijloace arhitecturale. Ea vizează atât interiorul clădirii de birouri şi locul individual de muncă, cât şi integrarea vieţii funcţionăreşti într-un mediu exterior de calitate. Acesta poate fi mediul natural sau mediul urban, caz în care se urmăreşte integrarea clădirii de birouri în viaţa socială a oraşului. Ştim că, în general, clădirea de birouri a fost din totdeauna mai puţin simpatizată de public şi de arhitecţi, fiind percepută ca un bastion birocratic, arid şi plicticos. În consecinţă, şi teritoriul dedicat birourilor constituia o frustrare pentru comunitate, o izolare şi o confiscare a unei suprafeţe de oraş. Astăzi, noua mentalitate - importată cu greu şi la noi - îşi prezintă deja consecinţele pozitive: tocmai clădirile de birouri alcătuiesc plutonul fruntaş al arhitecturii oraşului (şi nu clădirile de cultură, cum ar fi normal). Astfel, folosul nu este numai al angajatului şi angajatorului ci, nu în ultimul rând, al oraşului.

în planul arhitecturii. cunosc personal cazuri în care investitorul străin a fost cel care a susţinut cauza interesului nostru public. în care din aceste două lumi alegeţi să intraţi! . a scăzut.Cercetări cu privire la soluţii alternative de organizare a spaţiilor de birouri au început. pe fondul sărăciei şi dezinformării generale. printr-un atent control al unor oficialităţi inteligente. De atunci s-au făcut însă paşi înainte în ceea ce priveşte relaţia birourilor cu lumea exterioară. Primul gest eroic a fost făcut în anii '70 de Hermann Hetzberger. în contrast cu corupţia. Adică nu o simplă setare a unor prescripţii de proiectare executată de către nişte tehnicieni. Paradoxal însă. Marele merit a revenit în special managementul iluminat al firmelor multinaţionale. viitori ingineri şi factori de decizie sau influenţă. pe linia integrării acestui program în viaţa urbană şi în estetica arhitecturii. acolo el constituie adesea tocmai mintea luminată. Singura limită a concepţiei de la Central Beheer a fost aceea că tot efortul sa concentrat la interior. În lume. ci crearea unui climat care să-i vizeze pe oamenii care-şi petrec acolo o parte mare din viaţă.un spaţiu tridimensional continuu. progresul calitativ nu s-a înregistrat la clădirile de birouri pentru închiriat. care să vizeze doar activitatea de producţie. la începutul anilor '60. opace şi obsedate de interesul lor personal. but an environment. Interesul investiţional este armonizat cu interesul public. numite clădiri speculative. De altfel. pe când volumetria exterioară se prezenta. prin crearea biroului peisager . cu interesele lui particulare. Ei au revoluţionat gândirea arhitecturală a acestui program afirmând că un climat particularizat al fiecărui birou individual sau loc de lucru al unei echipe mici contribuie la succesul firmei. prin activitatea grupului Quickborner din Germania. rolul determinant al investitorului. dispuse să-şi angajeze arhitecţi mari pentru a-şi construi sedii proprii inovative şi avangardiste sub deviza: Not a setting. dragi studenţi. în faţa unor comisii româneşti ignorante. a căror investitori sunt interesaţi în special de beneficiul economic al speculei imobiliare şi mai puţin în promovarea ideilor. Rolul dominant al investitorul imobiliar se mai menţine în ţările lumii a treia şi foste socialiste. autocraţia şi autosuficienţa intelectuală din rândul autorităţilor locale. de către proiectanţi imginativi şi cultivaţi. În acest sens. de natură să creeze o atmosferă de lucru alternativă. care a materializat aceste idei la clădirea Central Beeher. azi. Aveţi grijă. A fost un triumf al gândirii liberale. la fel ca şi la majoritatea clădirilor şi turnurilor de birouri din ultimele două secole. ca o fortăreaţă.

amplasamentul clădirilor de birouri.Akkerbrigge în Oslo de Telje. se simţeau prizonieri. spre beneficiul oraşului. aşa cum arată istoria Europei. Angajaţii. Arup Associates au construit la Londra Broadgate. prin ermetismul lor. Ele dau viaţă plicticoaselor spaţii închiriate de firme şi nu le permit să confişte acele zone de la oraş. din care scăpau uşuraţi la ora 5 după masa. piscine şi altele. Mai ales parterul e redat circulaţiei libere a pietonilor şi nu e ocupat de mari spaţii goale de recepţie. izolaţi într-un mediu închis şi artificial. cartierul Defence la Paris. în sensul în care ne-am referit. pe de altă parte activităţile comerciale să fie accesibile angajaţilor birourilor de deasupra sau vecine. de asemenea. Într-adevăr. Locurile în care timp de două secole se aflau doar dosare şi funcţionari palizi cu mânecuţe. Torp şi Aasen sunt exemple care continuă în condiţii contemporane tradiţia lansată de Place de la Bourse din Bruges. birocraţie. apoi centrul comercial din Bremen. galerii de artă. De acest potenţial profită noua tendinţă. integrate oraşului şi cuprinzând structuri şi funcţiuni mixte. Din fericire însă. în cadrul programului numit dezvoltare urbană mixtă. ci să păstreze continuitatea pietonală prin pasaje comerciale. apoi cu servicii publice. acest program de arhitectură conţine potenţialul de a se completa cu alte funcţii administrative. clădirea de birouri aflată în centru trebuie să fie deschisă cel puţin la parter contactelor cu oraşul. Picadilly sau Burlington Arcades din Londra. comerţ. zona de birouri din Frankfurt – o agresivă moştenire a modernismului târziu. mai târziu tineri aroganţi cu leptopuri. azi recuperată şi legată într-un agreabil areal de comerţ şi afaceri . dotări culturale etc. în care există viaţă socială. al personalului firmei şi implicit al patronilor. Pe de o parte nu trebuie să fure pietonului suprafeţe din oraş.Amplasamentul şi relaţia cu situl Una din preocupările esenţiale ale gândirii contemporane o constituie impactul unei construcţii asupra sitului în care este amplasat. prin stereotipie. Sunt complexe la scară mare. de mixare a funcţiunilor. în cadrul cărora birouri introvertite se împletesc spaţii publice urbane. acoperite cu luminatoare la înălţimi mari şi mici. .. Roche&Dinkeloo centre de afaceri în Canada. boutique-uri. cafe-uri şi alte lucruri care fac plăcere cetăţeanului. Cu atât mai mult interesează. comerţ şi chiar sport şi artă. MacCormac şi Jamieson Prichard Spitalfields. rigiditate. Richard Rogers Lloyd's. ocupate doar de body guarzi. de a ucide oraşul. Şi patronul este astfel scutit de a mai construi pentru angajaţi baruri. Toate sunt situate pe străzi şi pieţe interioare. şi-au câştigat acum reputaţia de locuri în care se întâmplă ceva. În centrul oraşului Clădirile cu funcţiune exclusivă de birouri au prezentat întotdeauna pericolul de a steriliza. Procuraţiile din Venezia. astfel încât să se poată deschide vieţii sociale. prin caracterul lor introvertit şi prin conotaţiile pe care sugerau: ariditate. Există nenumărate exemple de centre de afaceri combinate cu pieţe urbane acoperite. Ufizzi din Florenţa. convenţionalism.

◄mezanin► ▼parter▼ Două exemple din anii '70. secţiune. b c . ca şi nodul vertical de circulaţie care era independent de restul clădirii. 5. Zonele rasterizate ale parterului reprezintă circulaţii ale oraşului. a d Proiectul pentru Co-operative Insurance Society Manchester a permis ulterioare modificări. ulterior repetat modificată în variante peisagere. acces turn birouri.8 m. 6. a fost gândit să permită supraînălţarea. către locurile de lucru. bancă. (Bürolandschaft). relaţii cu publicul. spaţii comerciale. 8. când apărea noua mentalitate. circulaţie obturează traseele pietonale ale oraşului. de 7. c. d. Soclul care avea iniţial două nivele. spaţii de birouri pentru închiriat. La Aldgate Bulding se remarcă parterul 2. dar conţinând funcţiuni care ocupă minimum de suprafaţă şi nu orăşeneşti multiple şi conjugate. Planul mezaninului prezintă şi schema de 3. 4. păstrându-şi traseul printre spaţiile construite ale clădirii. Mobilare iniţială de tip open space. permitea şi el schimbarea amenajării interioare. birouri distribuţie a circulaţiei orizontale de la noduri pe două nivele 7. 1. 1. a. Interaxul mare dintre stâlpi. Clădire de birouri izolată. b. turn cu nod de circulaţie independent. pietonală orăşenească. seifuri. plan platformă cu posibilitate de supraetajare. 2.

arhitecţi Roche & Dinkeloo. cu valoare ambientală. De altfel. Clădirea de birouri din centrul oraşului are dezavantajul că are mai greu posibilitatea unor extinderi ulterioare. se poate obţine o clădire veche din vecinătate cu care se pot crea conexiuni. Europa contemporană este plină de exemple extrem de spectaculoase. deşi cazuri există. Canada. . refuncţionalizările unor clădiri vechi. De exemplu. mai bine. sunt agreate atât de public cât şi de arhitecţi. În acest sens.Urban mixed development: Commerzbank Frankfurt. se poate supraetaja parţial o platformă cu puţine nivele sau. arhitect Foster Associates şi Centru de afaceri în Ontario.

ca parc natural. . dar îşi cere şi sacrificiile. Cartierul de afaceri la Defense. cu varietatea sa de infrastructură publică – zone de convivialitate. În rest.Excentric faţă de centru sau la marginea oraşului Complexe asemănătoare celor descrise până aici sunt cu succes situate în zone delabrate – suburbii. în schimb şi-l pot permite sedii de firme. El e preferat mai ales de acele tipuri de activităţi terţiare care sunt legate de unităţi de producţie şi de cercetare. Akkerbrigge. Germania. invers . institute etc. de exemplu. Pe malul Senei. dotări sportive şi de fitness. amenajată până atunci. orice program. de exemplu nici acela de conducere politică. ci de a crea acolo un mic şi elegant fragment de oraş. A doua soluţie este avantajoasă azi. în condiţiile unui efort susţinut de îmbunătăţire a calităţii periferiilor. fostul port industrial al oraşului Oslo. este suficientă schimbarea dalelor termoplastice în mochetă. În afara oraşului Dacă amplasarea birourilor în perimetrul urban permite accesul imediat la dotările oraşului. elegant loc de promenadă şi turistic. În cazul unui business park office. Ele sunt frecvente astăzi. arhitecţii ştiu ce au de făcut. studiourile de televiziune Canal+. Toate acestea depind în primul rând de inteligenţa şi buna credinţă a municipalităţilor. capabile să colaboreze cu investitorii în interesul cetăţeanului. alta este situaţia birourilor care aleg o relaţie mai strânsă cu mediul natural din afara oraşului. a fost conceput să lege clădirile de birouri într-un ansamblu social de mare atracţie. de exemplu. situat la marginea de nord-vest a Parisului. a fost integrat oraşului prin revitalizarea lui. Pe pagina alăturată: Birouri în afara oraşului Schlierbach. când datorită informaticii frontierele între activităţile de birou şi cele de producţie se estompează vizibil. arhitect Richard Meier &Partners. pentru ca ele să devină birouri şi. De asemenea. puţină artă şi un landscape exterior controlat. magazine. Asta înseamnă că atunci când e cazul. foste zone industriale – acum recuperate. când asistăm la o "terţiarizare" a spaţiilor de producţie. Acest tip de amplasament nu şi-l poate permite. desigur. fiind de douăzeci de ani un atractiv. Paris. evident. periferii. cuprinzând multiple refuncţionalizări în spaţii de birouri. de exemplu.la clădirile de tip box office. Fiecare opţiune are avantaje. mult mai uşor se poate păstra o rezervă de teren într-o locaţie de la marginea oraşului. e de dorit ca acesta să nu fie o structură care pluteşte izolată într-un ocean de parcări la marginea oraşului. nici de administraţie publică.

juridice etc. 2. Clădirea va fi atunci cu atât mai greu de adaptat la schimbările viitoare (ale mijloacelor de lucru. izolată.. multe sedii proprii de firme oferă la rândul lor spaţii de subînchiriat. şi în această privinţă soluţiile pure se diluează. activitate etc. sediile proprii sunt pozitive. 1. deschise şi publicului etc. într-o zonă excentrică 3. cuprinde oricum o infinitate de alcătuiri. Pe de altă parte. Dintre ele. dacă se mai poate vorbi astăzi despre tipologii. în oraş. Ele corespund realităţii că aproximativ la 5-7 ani. pentru proprie folosinţă (custom-designed office building) este cazul cel mai frecvent în Europa. reci şi impersonale. clădirea de birouri mixtă. Ele sunt totuşi uneori dezavantajoase.a. introvertită. care ne ajută să clasificăm şi gama de probleme pe care le naşte fiecare dintre situaţiile mai des întâlnite. CEC. 3. clădirea de birouri pură. izolată. cameră de comerţ. Astfel.d.Tipuri de clădiri de birouri Tipologia.. Pe criteriul statutului clădirii 2. Sediu propriu al firmei. a cărei activitate specifică presupune şi contact cu publicul – de exemplu bursă. clădirea de birouri cu sau fără unităţi proprii de producţie sau cercetare. restaurant. ceea ce nu este tocmai un dezavantaj.b. dotări sportive. Pe criteriul funcţional 3. bancă etc. statisticile actuale spun că o firmă este nevoită. firma fie se mută. să-şi schimbe sediul în medie la şapte ani.a. Cele mai multe firme aspiră să aibă sediu propriu.a. atunci când au fost gândite mult prea în acord cu necesităţile de moment ale firmei. Pe de altă parte însă. ale pieţei de afaceri etc).a. în general ele se fac vinovate de promovarea unei arhitecturi neutrale şi quasi uniforme. amintim câteva criterii importante. 3. fie are nevoie de reamenajare.b.c. . Clădiri construite pentru închiriat – birouri "în alb" (speculative buildings) constituie cazul cel mai frecvent în America. mijloacelor de operare. care nu are activitate cu publicul. 3. clădirea de birouri pură. Pe criteriul amplasamentului Cum am văzut. din cauza dinamicii pe piaţa afacerilor. În realitate. în centrul aglomerat al oraşului 2. galerii de artă. administrative. clădirile de birouri pot fi 1. ca urmare a modificărilor de management. care pe lângă activităţile proprii financiare. Ea este simplu sediu social ori sediu administrativ al unei firme.a. construit pe speze proprii. în afara oraşului. În concluzie. din motive general arhitecturale şi de progres al gândirii. 3. construit în acord cu nevoile proprii şi mai ales cu imaginea pe care vor s-o promoveze. tehnologiei. 2. conţine funcţiuni adiacente precum magazine.

plan etaj 5 clădire nouă. 4.a. Fiind parţial îngropată. pentru a respecta tipologia volumetrică a clădiri vechi. institute.b. primărie. sedii de firme. clădirea de birouri mixtă. palat rezidenţial. în clădire nouă. (Mies spunea: Function follows form!) 6. activităţi economice: centre de afaceri. spaţii comerciale. 6.a. . i-a fost adosată pe terenul din spate o clădire nouă. minister. care fuzionează funcţional cu hoteluri adiacente. 5. Clădirea clasică de birouri. 5. Volumetria nouă e alcătuită din trei corpuri şi două atriae. consulat. chiar teatru (New London Centre – Theatre). secţiune prin clădirea veche şi cea nouă din spate. poliţie. faţă de toate tipurile existente până acum. a.3. Cu sâmburele vertical interior sau exterior 7.b. Unei vechi clădiri cu front la stradă. Despre ultimele două va fi vorba mai târziu. în prezentul text. ea nu se ridică agresiv. Ea va fi ulterior comentată. b. administraţie publică: guvern. împreună cu managementul şi organizarea spaţială aferente. tribunal. ambasadă. Clădirea inteligentă este soluţia tehnică cea mai performantă. în clădire nouă gândită ca spaţiu reversibil. Pe criteriul programului de arhitectură deservit 4.a. Pe criteriul relaţiei cu trecutul şi viitorul 5.b. în clădire istorică adaptată sau ambele la un loc.a. vamă.c. conducere politică: parlament. 7. în cadrul programului numit urban mixed development. 4. 4. a b Clădire de guvern local în Ţara Galilor.e. Cu birouri închise sau deschise etc. Pe criteriul relaţiei dintre clădire şi organizarea interioară 7. bănci. Pe criteriul utilizării la maximum a tehnicii 6.b. bursa etc.

Federico Correa.2. cu sau fără atrium etc. Clădirea imobil este clădirea care se supune . Volumetria ei poate fi de tip compact. arh. Correa reia de la casa istorică tema colţului circular. Barcelona 1987. oferindu-i un ecran pe care să se proiecteze.integrat sau nu – ţesutului urban existent şi se caracterizează prin respectul faţă de contextul istoric. legată de natură atât prin peisaj. Clădirea de tip vilă. Log ID. cât şi prin sistemul eficient de utilizare a încălzirii solare. stabilind astfel un dialog savant cu contextul printr-o reinterpretare istorică. aflată în afara centrului aglomerat. pavilionar sau cu aripile întinse în natură. 8. Extinderea pe verticală a unei mici clădiri de birouri. în cartiere de locuit elegante sau la periferie. arh. Diputacion provincial.8. foarte legată de peisaj. Tipul compact. într-un mediu natural de calitate cu care stabileşte un dialog subtil. . Germania 1994. O clădire nouă de şapte etaje se aşează în spatele unei case istorice. Pe criteriul morfologic 8.1.

Patru blocuri masive. cuplat cu holul şi cafetaria elegante. Ontario. Harry Pellow. Birourile închise. Trama pătrată este de 7. Construcţia autonomă. Don Mills. 8. indiferentă la context. 1985-90. Birouri "în alb". de obicei deoarece acest context nu este valoros. nu ţin cont de iluminatul natural. arh. .3. Park Center. 1994.Tipul vila cu atrium. Un nod tehnic tradiţional distribuie platourile în suprafaţă de 853-1380 mp. exprimă din nou viziunea sa umanistă şi democratică. situate în adâncimea platoului. Un dublu atrium de onoare vitrat. Canada. E amplasată în zone delabrate.60 m. arhitect acelaşi Hermann Hetzberger. în care clădirea e cea care înnobilează situl şi creează reperul calitativ. cu jocuri de terase şi grădini interioare reduc impresia de densitate. Sediu administrativ şi social al unei firme olandeze.

fragmenta. Clădirea de tip bară. Adâncimea barei este cea optimă tipului de birouri dorit. dacă e nevoie de extinderi. Firma EDF-GDF. organizate serial. 1990.5. articulate printr-un volum de primire. Fiecare entitate poate primi 32 de persoane pe 420 mp. bara se poate prelungi. între ele. îşi poate schimba direcţia etc. Clădirea de tip fagure – o formulă hibrid. Modulelor aşezate în reţea li se pot adăuga noi trame. Două clădiri faţă în faţă.4. parc de staţionare la Kingersheim. birouri. În funcţie de amplasament şi în acord cu organizările alternative. Franţa. cu infinite posibilităţi de compartimentare. Plan. în la Haye. secţiune şi schema circulaţiilor şi curţilor interioare. 1989. înaltă sau nu. Hermann Hertzberger. Dispoziţia de ansamblu. este inspirată de Central Beheer. Sistemul modular e alcătuit din 16 unităţi octogonale juxtapuse şi legate de galerii acoperite. birouri administrative pe 56000 mp. Există şi un aport de lumină zenitală. primire. Birouri dispuse clasic de-a lungul unei străzi interioare. Arh.8. de înălţimi diferite. Spitz şi Martini. într-o aglutinare de unităţi constructive. depozitare. într-un spaţiu amenajat liber. 8. Olanda. organicistă prin celulele aglutinate. . care poate combina variantele anterioare. Ministerul Afacerilor Sociale. Două criterii au determinat alegerea acestui tip: dorinţa de a organiza unităţile de lucru într-un anumit fel şi dorinţa de a exprima eficacitatea serviciului public prin dinamica formală.

Frankfurt – plan. până la turnurile inteligente ale lui Sir Norman Foster. ▪ Millenium Tower Tokio. ▪ Bank of China Hong Kong. ► World Trade Center pe 28 iulie 2001. ▪ World Trade Center New York. Bank of China. ▪ Chrysler Building New York. nimic nou şi cu adevărat revoluţionar nu a mai fost inventat. d. b. Bank für Gemeindewirtschaft. ▪ John Hancook Building Chicago. c. Clădire cantonală. la răsăritul soarelui. c d . ▪ Empire State Building New York. formula lor fiind oarecum tip. Turnuri foarte înalte ale lumii: ▪ Tour Eiffel. Turnurile de birouri sunt binecunoscute. Hong Kong.6.8. a b a. ▪ Central Plazza Hong Kong. De la turnurile lui Mies van der Rohe. ▪ Sears Towers Chicago. Berna – plan. 1840m. ▪ John Mao Building Shanghai.

.

3. Proiectul de amenajare poate fi comandat aceluiaşi arhitect care a făcut clădirea sau unei firme specializate de design interior pentru birouri. dincolo de mirajul sclipitor al pereţilor cortină şi falsul lux al mochetelor adânci. calitatea amplasamentului şi calitatea arhitecturii. Amenajarea interioară. Vechiul sediu e pus în vânzare sau închiriat – iar … "urâţenia se vinde prost". Ţinând cont indeterminarea obiectivă a acestei arhitecturi. caracterul literelor etc. La aceasta au contribuit şi cele trei tipuri de reglementări care limitează libertăţile: a) legislaţia urbanistică (înălţime. Aceste trei direcţii de studiu sunt încă valabile. Stabilirea volumetriei clădirii. dacă se poate. în detaliu. suprafaţă utilă etc. b) b) normative privind clădiri publice în general. după o conlucrare atentă cu investitorul. în strâns acord cu tipul de management. 2. şi ale chiriaşilor. cultură sau sport cultivate.Proiectarea clădirilor de birouri Multă vreme. gama de materiale folosite. În problema concepţiei arhitecturale. tema e bine să cuprindă şi estimarea intenţiilor de viitor ale developerului şi. Contează atunci concepţia care a stat la baza proiectării – căci "good design is good business". care se încheie cu un brief – o temă de proiectare. Caietul cuprinde elemente care alcătuiesc imaginea de marcă: sigla. integrate şi locale. Oricum. în relaţie cu sâmburele vertical şi cu amenajarea interioară Clădirea de birouri se supune şi ea logicii economiei de piaţă. programul de birouri a fost cel care a inspirat tentaţia gândirii standardizate. Stabilirea structurii de rezistenţă. Mai trebuie adăugată atenţionarea asupra instalaţiilor. Volumetria clădirii. care trebuie prevăzute în proiect. Fenomenul mutării firmei dintr-un sediu în altul este frecvent şi pozitiv – el dinamizează piaţa şi ataşează personalul de firmă. Este obiect de speculaţii imobiliare şi e supus tuturor dezechilibrelor care apar în relaţia cerereofertă. spaţii. tipul de artă (vezi Tuborg). din punct de vedere funcţional problematica se rezumă a întrebarea: Cât de mult spaţiu şi ce fel de spaţiu e necesar? La ea trebuie să răspundă proiectarea. suprafaţă construită la sol. c) normative pentru clădiri de birouri. culorile caracteristice. în acest caz. Dată fiind . Eforturile deceniilor trecute de a raţionaliza proiectarea acestui program de arhitectură erau orientate pe trei direcţii: 1. în acord cu volumetria şi tipul de amenajare interioară. ei se vor înscrie în cultura firmei respective.). care e reglementată în scris şi pe care firma o pune arhitectului la dispoziţie. Contează. în acord cu situl şi reglementările locale. precum şi cu perspectivele de reamenajare.

poziţia stâlpilor .poziţia sâmburelui vertical ■ Factorii externi care determină forma clădirii. partenerii trebuie să fie flexibili. care în mod normal este de circa 50 de ani. pe termen scurt. sunt: ▪ forma terenului. în funcţie de temă şi program. cum ar fi centrele de sănătate. mixte şi alternative. centrele culturale şi tot felul de programe noi. în condiţiile în care.structura de rezistenţă . ▪ accesele pompierilor în caz de incendiu. În ultimii ani.nodul de servicii ▪ Optimul în utilizarea spaţiului general este determinat de: .dinamica din lumea afacerilor. ■ Criterii de proiectare interioară a clădirii: ▪ Dimensiunea spaţiului e variabilă. Conceperea amenajării este atunci obiect de decizie comună între arhitect şi utilizatori.forma anvelopantei . ▪ gradul admis de ocupare a terenului (CUT şi POT). favorite au fost sediile refuncţionalizate ale unor fabrici. ▪ Designul interior se schimbă şi el. silozuri. impuse prin PUD. cam la 25 de ani. ▪ înălţimea impusă a clădirii. ▪ regimul de lumină naturală determinat de umbrirea clădirilor învecinate etc. în cazul multor clădiri publice. . până când sediul nu mai corespunde dezvoltării firmei şi atunci se schimbă sediul. structuri portuare etc. Aceasta obligă la conceperea clădirii ca o decizie comună între arhitect şi developer. depozite. conform statisticilor. Este o condiţie care a migrat deja din teritoriul construcţiei de birouri.anvelopanta . cam la 5-7 ani. ▪ Componentele care ţin de durata de viaţă a clădirii sunt: . ▪ Transformările în organizarea spaţială interioară au loc ritmic. pe termen lung. se investeşte în reparaţii capitale. ■ Datele generale de care trebuie ţinut cont în cadrul acestor estimări se referă la: ▪ Durata normată de viaţă a clădirii.

c. b.adâncime medie: 6-10 m . ▪ Trama. . excentrică. .numărul etajelor.adâncime mică: 4-5 m a. în funcţie de distanţa până la coajă avem: . case de troliu.spaţii suplimentare ca oficii. . adâncime mică a a b ▪ Proiectarea nodului. . 2 m lăţime) din jurul nodului vertical. în care caz poate avea poziţie centrală. La rândul ei.adâncime mare: 11–19 m .suprafaţa etajului şi numărul funcţionarilor. sâmbure exterior ▪ Adâncimea spaţiului e dată de distanţa de la anvelopantă la circulaţia (de cca. . parţial exterioară etc. scări şi grupuri sanitare.trama structurală (stâlpi). parţial interioară. repartizată pe mai multe noduri. adâncime medie b.spaţii de curăţenie diverse. Conţinutul nodului depinde de: . a b c a.. eventual coffee stations etc. care determină numărul de lifturi. sâmbure interior central. ea depinde de poziţia în plan a nodului. Există cel puţin patru tipuri de trame suprapuse: .adâncime foarte mare – peste 20 m de la geam până la circulaţia din jurul nodului. care determină numărul de lifturi. sâmbure interior lateral.▪ Poziţia nodului poate fi exterioară sau interioară. În cazul nodului interior.

în interiorul casei. în funcţie de oferta pieţii) trama de instalaţii (prize) trama de amenajare interioară (birouri) În imagine: a. un minimum 2. trama de amenajare interioară ▪ Trama structurală. .stâlpii în afara peretelui cortină – soluţie elegantă. cu cât e mai mare. ci doar cele din linia stâlpilor interiori. trama structurală variază de la 5 la 9 m. plafon etc.75 m pentru un birou. până la 4-5 m.00m. Trama potrivită pentru a permite şi amenajarea cu camere.la faţadă. În mod normal.stâlpii integraţi în grosimea peretelui exterior – trebuie să ţină cont de cable şi conducte.75 m de consolă permite amplasarea unui birou.. complicate. dar atunci distanţa de la stâlpi la anvelopă nu trebuie să fie spaţiu pierdut. c.. o tramă e cu atât mai convenabilă. dar scumpă. nu toate şprosurile trebuie să fie structurale. trebuie să ţină cont de un minimum de 2. ci să permită mobilarea.1 m interax. ▪ Trei poziţii ale stâlpilor în relaţie cu anvelopanta: . amplasarea corpurilor de iluminat din plafon într-un mod controlat. dar mai convenabile sunt dimensiunile de peste 3. . Trama constructivă este de obicei o subdiviziune a tramei structurale. astfel încât să permită.- trama constructivă (module ale finisajelor – planşeu. trama constructivă. a dalelor pardoselii etc. trama de instalaţii. Pentru birourile deschise. b. ▪ Trama constructivă vizează subîmpărţirea plafonului fals. locul stâlpilor îl pot lua şprosurile structurale. De reţinut este oricum faptul că interaxul stâlpilor determină alveolările interioare. . deşi distanţa de 5m interax riscă să ofere imaginea unei păduri de stâlpi. trama potrivită ar trebui să fie de cel puţin 5. În cazul planurilor şi amenajărilor libere. care de multe ori urmăresc perimetrul. de exemplu. trama structurală. . d. evident.

. ▪ Alături de opţiunea iniţială cu privire la adâncimea spaţiului orizontal de la anvelopantă la sâmbure. casa scării principale este prevăzută cu un spaţiu tampon etc.la clădiri mai înalte 18 m. în limbaj ingineresc.Spaţii mici – într-o cameră sunt necesari minimum 8 mp/ loc de lucru.în cazul unei singure ieşiri de incendiu. pe criterii calitative. dinamica amenajării interioare şi 2. . pentru a împiedica propagarea focului de la un etaj la altul. imagine demarcă. locurile aride de muncă fiind împletite cu spaţiile deschise convivialităţii. care presupune interpenetrarea spaţiilor.Spaţii medii – pentru de grup de. mai dificil de definit în reţete. dinamica logisticii . inovaţii tehnice. imaginative.automatizări. variantele actuale sunt în general mixte. ▪ informatica tinde să elimine cantitatea imensă de hârtie ce se manipula şi trebuia stocată. ▪ În caz de incendiu se recomandă: . . distanţa maximă de la locul de lucru la ieşire să fie de max. ci criteriilor de lux şi imagine. ■ Notă importantă: Toate recomandările de mai sus sunt în general depăşite. un sediu de birouri trebuie setat pentru două variabile majore: 1. Dinamica vieţii însă. trebuie decisă şi înălţimea liberă între planşee. . succes şi transparenţă. flexibilitate.6 m. şi mai ales cea din domeniul terţiar. lor li s-au adăugat azi şi alte sensuri. Există şi o continuă căutare de alte soluţii liberale.▪ Dimensiuni ale spaţiilor construite: . 30. informatice etc. ▪ s-a produs o redefinire a locului de muncă. .scara să poată fi izolată. dar numai ca repere. Astfel. a schimbat centrul de greutate de pe criteriile cantitative raţionale. . ▪ În concluzie. hotarelor şi activităţilor. pentru că sunt corecte şi la vremea când au fost elaborate se bazau pe studii serioase. flexibile. Dacă în deceniile trecute conotaţiile formei clădirii de birouri erau cutezanţă. ţinând cont că o dimensiune minimă pe cele două direcţii ale unui loc de birou este de 2. comunicare. Consider că este bine să fie cunoscute. de exemplu. democratice. să zicem 5 persoane – 40-150 mp. cablaje. Contrar acelei gândiri normative.Spaţiile mari nu se supun reglementărilor. s-au produs mari schimbări care determină gândirea arhitecturală: ▪ a apărut imobilul inteligent. ţinând cont de poziţionarea şi dimensiunile tuturor traseelor de instalaţii.să existe ferestre mobile. Le menţionez aici doar cu caracter informativ. cum ar fi supleţe.5 m.

aproape la vreo zece ani diferenţă. Naşterea lor s-a datorat unor joncţiuni fericite între factorii macro-economici şi tehnologici şi s-a mai datorat asocierii între investitori-proiectanţi-antreprenori pe de o parte. Imobilul inteligent Intelligent buildings – le-au denumit americanii atunci când le-au inventat. servere. cum ar fi biblioteca. ▪ suprafaţa în mp/angajat se calculează distribuit între spaţiul de lucru şi cele sociale şi de convivialitate. prin anii '77. În Europa au apărut mai târziu. cam de 2/3 din totalul funcţionarilor cu muncă diversificată. apoi în anii '90'95 la 20 şi pot ajunge azi până la 28 mp / angajat. el federalizează şi identifică sistemul de spaţii comune. cafenele. galerii de artă şi. apoi boutiques-uri şi altele. Este deci o construcţie care. la 14. în care noul chiriaş. până la restaurante. de la automate. trecând prin tea stations. plotere. care efectuează deplasări pentru audit. prezenţa artei şi vegetaţiei în întreaga clădire. sistemul hostelling. imprimante etc. participă la meetinguri în diverse alte locuri etc. Recepţionera care gestionează ocuparea birourilor îi rezervă astfel un birou disponibil pentru timpul anunţat. ▪ În concluzie. piscina. ▪ se prevăd spaţii pentru copiatoare. cu societăţile de telecomunicaţii şi informatică de cealaltă parte. construcţia inteligentă se defineşte ca imobil precablat. ▪ se observă insistenţa pe spaţiile cu vocaţie culturală. dispune imediat de conectare la comunicaţii performante.. sauna. fast food-uri. se consideră azi că valoarea arhitecturii pentru birouri nu constituie pentru patroni doar un activ important. ▪ se prevăd spaţii de lucru concentrat (quiet rooms). ▪ au fost redefinite "anexele sociale": tradiţionala cantină a fost înlocuită cu diverse alte dotări. gândit în relaţie cu un patio. Angajatul anunţă dimineaţa recepţia. ca spaţii de convivialitate. acesta presupune un număr de birouri neindividualizate. lor li se pot adăuga sala de fitness. sala de expoziţii. dacă şi între ce ore va avea nevoie de un loc la un birou. printre care şi o aulă echipată multimedia. indiferent de tipul activităţii. Astfel nu se risipeşte bugetul de spaţiu cu birouri care o mare parte din timp stau neocupate şi se profită de sistemele rapide de conectare la legături de comunicare cu exteriorul. ci şi un stimulator al productivităţii muncii. un atrium sau o stradă interioară. după ce a fost încheiată de . în multe locuri. Pe scurt. ▪ holul central nu mai e un simplu spaţiu de primire şi distribuţie. ci. în mod controlat. ▪ a fost introdus. oricum.▪ introducerea informaticii şi a spaţiilor de convivialitate au avut ca efect creşterea spaţiului alocat unui loc de muncă de la acei 8 mp de demult. ▪ nu lipsesc sălile de conferinţe diversificate (meeting rooms).

▪ telefonie simultan digitalizată şi clasică. lumină de zi filtrată. ▪ în afara sistemelor generale de iluminat artificial. ▪ gestiune administrativă centralizată. pentru a permite trecerea reţelei de cable.către constructor. sisteme antiefracţie. electricitate protejată. informatice şi telefonice legate la sistemele lor performante. care controlează parametrii de mediu – încălzire. evident. nu aşteaptă luni de zile goală. restaurantul. ▪ de la locul de muncă se poate comanda accesul unui vizitator sau o sală de conferinţă cu mijloacele audio şi video dorite. ▪ reţea digitală voce-text-imagine. Instalarea firmei mutate poate dura 45 de minute. plăţile. ▪ se pot accesa pe monitorul de pe birou emisiuni de televizor. astfel. ci poate fi imediat ocupată de o firmă care a hotărât să-şi schimbe sediul. . capabilă să acomodeze moduri variate de exploatare. şi din punct de vedere spaţial. orarele etc. alarme la risc. ▪ postul precablat e de trei până la cinci ori mai ieftin decât postcablajul. parcarea maşinilor.. iar factura urmează şi ea un circuit scurt. ▪ accesul în timp real la baze de date. teleconferinţe şi videotelefonie. Ea este. se execută. În continuare. care asigură: securitate. ▪ imobilul e împărţit în unităţi conectate permanent. capabilă să permită şi sistemul de hostelling. prin calculatorul central. climatizarea locală etc. ▪ Biroul inteligent dispune de prize electrice.. clădirea inteligentă optimizează funcţionarea firmei. Pe scurt. ▪ înălţimea liberă între planşee nu poate să coboare sub 3. ▪ orice problemă tehnică (de exemplu schimbarea unui bec ars). astfel.. printr-o reţea generală de cablaj instalată în planşeu sau în plafon. prin caracteristicile sale. funcţionarul are pe masă o comandă prin care poate regla instantaneu storurile (care altminteri funcţionează automat prin senzori calorici). aceste facilităţi sunt cu atât mai utile atunci când mai multe firme sunt chiriaşe în acelaşi imobil şi beneficiază de utilităţi comune. caracteristici ale clădirii inteligente sunt: ▪ gestiune tehnică centralizată.6 m latură a ghenei de instalaţii. ▪ cablajul şi fibrele optice permit transmisia rapidă a unei cantităţi mari de informaţie şi orice tip de document. încât să poate fi. odată semnalată devine comandă. sălile nu trebuie climatizate permanent. 12% din suprafaţă este ocupat de spaţiul pentru cablaje. evident. ▪ trebuie ţinut cont de dimensiunea de 0. identificări. climatizare. încălzire etc. Condiţia este ca arhitectul să o fi conceput suficient de flexibilă. ci doar la comandă. contorizarea şi facturarea se efectuează.00 metri. controlul accesului. lumina artificială. ▪ clădirea inteligentă are disponibilitatea de a integra repede noutăţile tehnologice.

conceptele cheie ale clădirilor inteligente sunt: FLEXIBILITATE RENTABILITATE MENTENANŢĂ PRODUCTIVITATE SECURITATE CONVIVIALITATE Lloyd's of London Arhitect: Richard Rogers & Partners Construcţie 1986 . ▪ în cazul birourilor peisagere. ▪ locul de muncă în birouri deschise se apreciază în medie la 16-18 mp. pentru distribuţia cablelor – suficientă la 800 mp sau 50-100 de birouri.▪ la fiecare etaj trebuie să existe o cameră de 5-10 mp. distanţa de la cablu la birou poate fi până la 50 de metri. ghenele şi traseele lor vor fi diferite de cele ale conductelor şi ţevilor cu apă. ▪ protecţia cablelor la apă necesită atenţie deosebită. 1 branşare informatică. la 100 de mp sunt necesare 14-17 puncte de acces. la 100 de mp – 12-25 de puncte de acces. cu minimum 4 prize de alimentare. ▪ în final. 1 priză de telefon. ▪ în cazul organizării cu birouri închise.

el are din start de întâmpinat prestabilirile dictate de cultura firmei. favorizarea sociabilităţii şi cooperării. deci. aceeaşi dublă natură: ▪ pe de o parte chestiunile explicite ale compartimentărilor. Între cele două condiţionări – a arhitecturii generale şi a strategiei de management . termo-climatic. Problemele majore ale amenajării interioare în clădirea de birouri au şi ele. cuprinse sub controlul ergonomic. Într-adevăr. locuinţă şi loc de recreere. chestiunile mai subtile ce ţin de confortul estetic şi psihologic al angajatului. Conform noii mentalităţi "nu există diferenţă între birou. şi anume divizibilitatea maximă a clădirii. ▪ de cealaltă parte. Această condiţie odată corect rezolvată prin proiectul de arhitectură. Din păcate. deci. 4. arhitectul de interior porneşte de la gândirea locului de muncă şi ajunge să se întâlnească cu determinările arhitecturii. siguranţă şi protecţie la stress – în compensaţie pentru munca abstractă. decât acasă. acustic şi de iluminat. Ei trebuie să asigure: 1. instalaţiile vor fi şi ele grupate pe acelaşi criteriu. Şi atunci "spaţiul de muncă nu trebuie gândit altfel decât cel al locuinţei".. strategia managerială. Peste tot trebuie să te simţi bine. încât să slujească în egală măsură conceptul arhitectural. managementul. prin caietul ei de sarcini. tehnica şi designul interior să colaboreze spre a deservi conceptul. o organizare unificată pe baza unor valori general acceptate. rămâne ca în interiorul volumului. incluzând mijloace neconvenţionale. Sub aspectul psiho-managerial.Amenajarea interioară a clădirilor de birouri Modificările de mentalitate au antrenat o serie de modificări în arhitectură. imaginea de marcă.el trebuie totuşi să facă în aşa fel. 3. De altfel. cercetătorii psihologiei dedicate muncii de birou discern cinci condiţii esenţiale de care managementul trebuie să ţină cont în relaţiile sale cu angajaţii şi. un funcţionar obişnuit îşi petrece mai mult timp activ la birou. adică repartiţia grupată a spaţiilor comune fixe şi degajarea acelor spaţii care vor putea beneficia oricând de recompartimentări uşoare. Evident. motivarea şi mobilizarea reală a personalului. exprimarea imaginii de marcă. cablărilor etc. cum ar spune le Corbusier). grija pentru managementul spaţiului şi confortul psihologic al angajatului sunt cel mai mare câştig al cercetărilor şi experienţelor din ultimii 20-30 de ani. Reamintesc că pentru a realiza un climat de lucru favorabil. comunicarea etc. mobilierului. designerul de interior şi managementul firmei trebuie să colaboreze intim. finisajelor. dar nu în ultimul rând pe utilizatori. Aspectul concret al amenajării interioare presupune o condiţie prealabilă. dar şi în amenajarea interioară a spaţiului de birouri. . 2. 5. de care trebuie să ţină cont şi proiectanţii (Les cinque points du domaine tertiaire. Pentru a susţine aceste bune intenţii.

arhive.Spaţiile comune în cădirea de birouri Marele arhitect Louis Kahn împărţea funcţiunile clădirii în două categorii: spaţii deservite şi spaţii care servesc. 1992. a firmei anume aflată la acel etaj. arhitecţi Arup Associates. ▪ recepţia de marfă. . depozitare etc. În cazul de faţă.circulaţii. Royal Incurance Building. spaţiile pentru birouri şi cele de conferinţe sunt cele deservite de restul spaţiilor din clădire . Există trei tipuri: ▪ recepţia mare de la parterul clădirii. aşteptare etc. eventual camere de garderobă. ■ Nodul principal conţine lifturile şi scările. camerele de curăţenie. ■ Recepţia. apoi grupurile sanitare. Hol central cu recepţie la parter. spaţii tehnice. ▪ recepţia de etaj. UK. Cambridgeshire. pentru etajul curent.

.două scaune în faţa biroului. 8 locuri. ▪ loc de odihnă – o suprafaţă mai mare cu canapele. Pot fi mobilate cu masă şi scaune sau pot fi canapele şi măsuţe. măsuţe. canapele etc. întâlniri etc. în cazul organizării tradiţionale.. este eventual utilizată prin închiriere şi de către hotelul vecin. sau de alte grupuri în situaţia unor simpozioane. pentru manifestări mari. ▪ Săli mai mari. ▪ Sala mare de conferinţe. de obicei. . cu aceeaşi organizare – auditoriu şi vorbitor. ▪ locuri de întâlniri şi discuţii adiacente locului de lucru: . în camere sau în spaţii comune. pentru şedinţe. o masă de cca. Ca şi nodul de circulaţie şi anexele sanitare. cu cinci locuri la ea etc. ■ Spaţii pentru întâlniri informale Astfel de zone sunt cuprinse în interiorul spaţiului deschis pentru birouri sau. . mobilate. pentru conversaţii. ■ Săli de adunare pentru întâlniri ritualizate Astfel de zone sunt: 1) fie independente. echipată cu mijloace audio video. ▪ locuri de aşteptare pentru vizitatori. cu masă mare şi scaune împrejur. ▪ Săli de şedinţe. cu mese lungi perimetrale şi spaţiu liber în mijloc. utilizate pentru prezentări şi proiecţii. 2) fie deservesc în mod special zona staffului. ▪ locuri de întâlniri şi discuţii aferente unui grup de birouri: de exemplu. tot cu fotolii. ea va avea structura ei separată. la dispoziţia tuturor angajaţilor. fotolii etc. ▪ Săli mai mici.o masă perpendiculară pe birou. consilii de administraţie etc. de reuniuni formale.Recepţia ■ Spaţiile pentru birouri vor fi analizate mai departe.

ceai. ■ Coffee areas – oficii pentru sucuri. . Jos: Meeting room de dimensiuni mici ■ Quiet rooms – camere complet antifonate. ■ Camere de curăţenie. pentru o persoană nevoită să se concentreze la o lucrare cu termen scurt. apă. cafea. 1993.Sus: Sală de conferinţe la Parlamentul din Bonn.

▪ încăperi de depozitare materiale consumabile. d. e la îndemână şi. care sunt de foarte multe feluri: ▪ mobilier integrat în spaţiul de birouri. Asistent sau şef de departament. ▪ restaurant. care separă. Secretară. c. Birou manager cu mic loc de discuţii.în sistem de catering sau cu bucătării proprii. când. ▪ cafetaria. Grupuri de lucru. centrale tehnice. A. ▪ autoservire. prin poziţie şi amplasament contribuie la dinamica spaţiului.interioare (în principal pentru angajaţi) sau publice. ▪ automate etc. după terminarea programului. . gustări şi masă: . ▪ încăperi de mentenanţă – server. dispecerate etc. ■ Dotări pentru cafea. . ■ Spaţii pentru mic comerţ – mai ales în locaţiile din afara oraşului.Posibilitate de amenajare. ▪ bar. b. dosare arhivate etc. ajuns în oraş. cu greu se mai găseşte timp şi răbdare pentru a umbla să cumperi pâine sau un caiet pentru copil. ■ Spaţii de depozitare. Funcţionari superiori în relaţie cu publicul. e. ▪ fast food.

înăuntru sau afară. Turn american GIS. anii '60. b. Birouri închise şi birouri deschise. biroul luxos al directorului american. anii '60. la locul de muncă. anii '60. c. după anotimp. anii '70. c a b a. . Locuri agreabile de petrecut pauza de masă. birou peisager. ■ Zone de destindere fizică: ▪ sală fitness ▪ saună ▪ masă ping pong ▪ piscină etc. birou în alveolă à la suèdoise.■ Zone culturale: ▪ bibliotecă ▪ stand presă etc.

care pretind condiţii de confidenţialitate. birou peisager ■ Organizarea celulară închisă e alcătuită din încăperi single şi încăperi de 2-4 persoane.Amenajarea spaţiului de birouri Designul de interior face eforturi să ţină pasul cu dezvoltarea biroticii şi a micro informaticii. managementul şi atitudinea angajatului se determină reciproc. şi se potrivesc la clădiri cu adâncimi de 15-20 m. Designerii trebuie să găsească soluţii pentru cele câteva tipuri de organizare a spaţiilor de birouri: a . Această formă de organizare se mai găseşte frecvent mai mult în Franţa. b. primire şi recepţie. c. Birourile individuale rămân în continuare propice pentru activităţi de conducere şi management. Spaţiile sunt de mărime medie. cum e şi firesc. Această schemă poate constitui însuşi iconul unei cariere. E o formă de organizare încă favorită în Germania. De altfel. că pragul psihologic se opreşte la numărul de 12 persoane. Organizarea spaţială se potriveşte managementului tradiţional european. fiindcă izolarea le multiplică deplasările şi convorbirile telefonice. O cameră este în totalitate dependentă de servicii de alimentare proprii. dar de obicei nu primesc mai mult de cinci persoane. ■ Organizarea celulară închisă de grup e alcătuită din încăperi închise. Se spune. spaţiu deschis de birouri. Dar până şi persoanele din conducere mai renunţă la aceste locaţii. pentru că scapă de supravegherea permanentă a şefului. de tip ierarhic. este şi soluţia mai iubită de funcţionari. înşiruite pe un coridor care în final conduce la direcţiune. Camerele pot fi mai mici sau mai mari. maximă concentrare. de fapt. . pentru grupuri de 5-15 persoane care lucrează împreună. Acestei organizări i se potrivesc clădirile cu adâncimi mici. conform mentalităţii derivate din acest tip de management. ţinând cont că arhitectura. în detrimentul comunicării informale şi a lucrului dinamic. Structura arhitecturală este la fel de rigidă ca şi cea organizaţională. organizare celulară. de până la 12 m şi coridor la mijloc.

În America. Ea presupune unnumăr de alveole deschise. trama la aceste clădiri este rectilinie. de depozitare sau panouri amovibile. de circulaţie şi comunicare. În concluzie. ■ Biroul peisager. Frank Lloyd Wright este şi inventatorul unui scăunel cu trei picioare destinat dactilografelor. cu condiţia să fie adaptate mentalităţilor şi psihologiei generale a comunităţii. potrivită pentru spaţii mari şi adânci. despărţite între ele de mobilier înalt. În final. de obicei pentru o persoană. Aveolele sunt deschise pe o latură către spaţiul comun. Necesită un tratament acustic elaborat. . realitatea este că toate aceste modalităţi de organizare acreditate de o lungă experienţă sunt valabile. dar şi din motive psihologice şi de tradiţie. avantajoasă.■ Organizarea celulară deschisă este soluţia specifică spaţiului scandinav. unui birou îi este rezervată o suprafaţă cam de 15-25 mp/om. altminteri zgomotul de fond devine stânjenitor. a lui Wright. tipului de activitate şi formei de management. cu interiorul clădirii Larkin. acestă organizare nu a fost prea îndrăgită. poate şi pentru că nu îşi putea permite mai mult de 10-12 mp/om. Ea va fi discutată mai pe larg câteva pagini mai departe. formula probabil cea mai elegantă. acolo unde open space office a făcut carieră. În Europa. vorbeşte despre condiţii de muncă psihologice de necrezut. raportate doar la cultura firmei. De altfel. ca o hală de fabrică. înfăţişând spaţiul central de la parter cu dactilografele la dispoziţia şefilor din dreapta şi stânga. răspândită. De obicei mobilierul e aşezat după o geometrie rigidă. globalizarea face ca birourile din toată lumea să adopte toate tipurile de birouri şi chiar combinaţii între ele. O celebră fotografie din 1906. În general. ■ Spaţiul deschis de birouri este tipul american consacrat de organizare a muncii de birou. fără subdiviziuni. Ea e resimţită în general ca rece şi inconfortabilă. în care intenţiile lui ergonomice urmăreau ca omul de pe scaun să se dezechilibreze de îndată ce abandonează poziţia corectă recomandată la dactilografiere. de asemenea pentru circulaţia hârtiilor şi pentru un eficient control. Este adecvat unei munci relativ repetitive şi unei diviziuni destul de stricte a muncii.

era vremea raţionalizărilor extreme şi a unei severe diviziuni a muncii. avea loc munca repetitivă a femeilor.L. Wright imaginase un scăunel cu trei picioare pentru ele.) Sus. la galerii. Planul unui etaj curent. arhitect Frank Lloyd Wright. care s-ar fi răsturnat uşor de îndată ce femeile ar fi abandonat poziţia corectă. imagine a uneia din galeriile superioare şi imagine a spaţiului central. construcţie 1904. (F.Birourile Larkin. Cu cele mai bune intenţii. . cu birourile deschise la parter. cu dactilografele asediate la mijloc. Jos se desfăşura munca de răspundere a bărbaţilor.

decât relaţiile ierarhice. bazat pe autoritate impusă prin control. . . de ergonomia mobilierului şi în nici un caz de confortul psihic. de satisfacere a aspiraţiilor profesionale. în cadrul căruia angajatul implicat se identifică cu interesul firmei. Apoi. De altfel. resimţite sub raportul satisfacţiei personale şi al randamentului: . . mai puţin ierarhic. a apărut în America reacţia împotriva tratării omului ca simplă verigă în mecanismul productiv.nevoia de siguranţă existenţială – un venit decent. cât şi implicit pe aceea a organizării spaţiului de muncă a angajaţilor. dar şi de relaţiile interumane. Managementul participativ e opusul celui ierarhic.Biroul peisager Întâlnit sub numele de Bürolandschaft.moral – când principalul stimul devine satisfacţia muncii în sine şi rezultatul ei. într-un spirit democratic şi destins. Teoriile organizaţionale sunt o rezultantă a conlucrării dintre psihologi şi specialişti în teoria managementului şi resurselor umane.nevoia de socializare – aceea de a nu fi izolat şi de a fi acceptat de ceilalţi. în anii '30 şi '40. cu atât mai puţin la locul de muncă.instrumental – când aceleiaşi motivări i se adaugă nevoia contactului social. . atât de preţioase pentru europeni. încă în manuale americane de amenajare a birourilor de la începutul secolului.nevoi psihologice – ambient agreabil. Psihologia organizaţională găseşte metode de eliminare a conflictelor între colegi. bureau peisagère. După anii '60 însă. Argumentele concrete de proiectare şi stilul managerial de modă veche. De fapt. i se recomanda proiectantului studierea mai întâi a fluxului muncii.ultima este nevoia de autoîmplinire. optimizarea execuţiei. performanţele tehnice ale pereţilor cortină. de modularea elementelor. pe principiul că performanţa e legată şi de ambientul fizic. prin promovarea la angajat a sentimentului că aparţine unor interese comune. la succesul cărora participi şi meritele i se recunosc. adică cele care promovau ideea motivării angajatului altfel decât prin salariu şi control autoritar. . landscape office. psihologia organizaţională a definit şi o ierarhie generală a necesităţilor unui angajat: . teoriile organizaţionale de management participativ. Ele susţin un tip de management interactiv. au schimbat atât concepţia de management.. În cea mai mare parte a secolului 20. stimulat doar de plata salariului (şpaga nu este menţionată în studiile occidentale). arhitecţii au fost în general preocupaţi de raţionalizarea proiectării. dictau proiectarea. recunoaşterea meritelor etc. ceea ce ne face să credem că relaţiile de flux tehnologic al muncii ocupau un loc mai important în concepţia pragmatică a americanilor. lipsa tensiunilor. Specialiştii au descris trei grade de motivare a muncii. .alienat – este modul de viaţă al funcţionarului indiferent la fenomenologia lucrului.

▪ startul comunicaţiilor performante şi perspectivele sale promiţătoare. arhitecţii şi i-au asociat pe analiştii de sistem şi au pornit un proces de creaţie şi experiment în arhitectura birourilor. manifestat. plante şi obiecte de artă. Un alt reproş se referă la faptul că. ▪ emanciparea tuturor funcţionarilor. unde exista tradiţia sediilor proprii). Un contraargument se referea la teama de egalitarism. prin dotări de recreere. Umanişti de felul lor. cultură şi comerţ.dinamizarea imaginii. printre care: . Totuşi. nerectilinii. printre care destui s-au dovedit dispuşi să investească în experimente pe seama sediilor proprii (mai ales în Europa. a materialelor moderne de termoizolare. landscape office). în mod paradoxal. cât şi designul de interior al clădirilor de birouri. Central Beheer a fost o inovaţie arhitecturală interesantă. construit în Olanda în 1974 de arhitectul Hermann Hertzberger. aducând în plus noutăţi de mare importanţă: ▪ reiterarea şi valorificarea vechiului concept de Raumplan. evident. în diversele tipuri de plafoane suspendate cu posibilitatea de integrare a corpurilor de iluminat. în informatică şi telefonie. managementul îşi extinde de fapt controlul şi asupra vieţii private a omului. oferindu-li-se angajaţilor la serviciu condiţii din ce în ce mai plăcute. sport. în acord cu noile teorii organizaţionale. care avea să revoluţioneze atât arhitectura.Tendinţele de schimbare a managementului din autocratic în democratic au determinat. în contrast cu tratarea neindividualizată a masei de angajaţi. . articulat prin structură şi supante. . şcoli bune. dispuse decalat pe verticală. călătorii. Aşa a apărut la începutul anilor '60 conceptul de birou peisager (Bürolandschaft. apoi a pereţilor uşori de compartimentare. Chiar şi la noi. informare prin mass media diversificată etc. inaugurat de Quickborner Team în Germania. pe orizontală şi verticală. care ar destructura organizarea tradiţională şi ar conduce la haos. prin creşterea nivelului de trai. ▪ creşterea economică. manifestată printre altele şi printr-un număr suficient de patroni. care se caracterizează prin spaţii libere. ▪ practicarea etajelor decalate. bureau peisagère. care ilustrează reacţia faţă de condiţiile neindividualizate de lucru şi favorizarea funcţionarilor ierarhici superiori. adică un spaţiu tridimensional continuu. care permiteau acum o adâncime mult mai mare de la faţadă.facilitarea orientării. Hertzberger a îmbinat meritele celor două mari tipuri de organizare de până atunci – cea celulară şi cea americană a spaţiului deschis. . inclusiv al celor de grad mic. Cu toate aceste mici rezistenţe. de exemplu. mobilate şi agrementate cu finisaje superioare. Au avut norocul de a beneficia şi de câteva avantaje: ▪ progresul tehnic. care are multe avantaje. a ferestrelor de tip termopan şi altor finisaje superioare. Spaţiul peisager este un concept de design legat de o idee organizaţională democratică şi umanistă. critici.facilitarea controlului managerial. simbolurile canonice ale statutului au căzut din ce în ce mai mult în ridicol şi desuetudine. cale de întoarcere nu mai există. Exemplificarea epocală a fost sediul Centraal Beheer. echipate sofisticat.

sistemele integrate conduc la rigidităţi. chiar în condiţiile în care sâmburele vertical este proprietatea firmei care posedă clădirea. la diferite nivele. prezentări. ▪ tramă structurală mai liberă. de altfel. în condiţiile în care unităţile de lucru beneficiază toate de lumină naturală apropiată. altele cu auditul financiar etc. ▪ unităţile. conferinţe etc. cu cât mai puţini stâlpi posibil. Birourile peisagere au şi ele în completare şi quite rooms. creîndu-se o identitate proprie fiecărui loc de muncă. Dar pentru că singure. ▪ ambientul fizic total controlat este asemănător sau acelaşi cu al clădirilor inteligente. de la sursă sunetele mergând direct la ţintă. Organizarea de tip landscape se potriveşte multor tipuri de firme şi activităţi: celor care se bazează pe grupuri mici de lucru. ▪ adâncimea spaţiului de birouri este astfel fragmentată. în designul de interior. ▪ amenajarea de tip landscape favorizează o acustică bună fără mari intervenţii. unele cer comunicare multă. în general. datorită designului integrat al mobilierului. altora care se bazează pe lucrul individual. ▪ permite circulaţiile locale între două sau mai multe etaje parţiale – ceea ce constituie un avantaj la subînchirieri. amenajarea interioară poate fi uşor modificată fără intervenţii la structură. această organizare a stimulat inovaţiile în mobilierul de birouri şi. de exemplu. Firmele de audit financiar. pentru a favoriza mobilarea alternativă. fie deasupra planşeului (sub pardoseală). structurii şi instalaţiilor – integrated environmental design. spre deosebire de planşeele continui suprapuse (slab block development). . există posibilităţi individuale de reglare a ambientului local. ▪ diviziunea spaţiului se face astfel doar prin diferenţe de nivel (supante) şi mobilier. altele cer concentrare creativă individuală.. altele cu cercetarea. creează senzaţia de scară. altele pe grupuri mai mari. ▪ păstrează avantajul intimităţii oferit de organizarea celulară. interacţiune şi apartenenţă şi oferă imagini interesante. alteori în alveolele plăcii cutate. dincolo de sistemele automatizate de iluminat şi climatizare. uneori în placa celulară. încât permite o adâncime generală mare. trebuie menţionat că datorită experimentelor prilejuite de biroul peisager. mocheta şi plantele estompează zgomotele şi astfel bruiajul de fond devine neglijabil. unele se combină cu activitatea de producţie. s-au aflat mult mai multe despre sistemele de climatizare. din cauză că suprafaţa de pereţi reverberantă e foarte mică. în plus.înlesnirea posibilităţii de a subdiviza spaţiile şi astfel şi astfel de a subînchiria etaje parţiale altor firme sau ca spaţii publice. tot felul de săli de şedinţe. – spaţii de diferite dimensiuni şi calităţi. ▪ planşeele sandwich au conductele fie sub placă (cu plafon fals). despre protecţia la zgomot etc. poate practica hotelingul. ▪ păstrează avantajul interactivităţii şi comunicării spaţiale caracteristic spaţiului deschis.

. (Amenajarea celulară evoluează în bandă. cel mai bine se potriveşte amenajarea de tip group space scenery. probabil.unei activităţi de top management însă. umanizat totuşi de o amenajare peisageră. structura organizatorică şi tipul de management. în care a apărut la Centraal Beheer. care e favorabilă anumitor tipuri de amenajări mai mult decât altora. pe când cea peisageră în adâncime etc. În concluzie. De altfel. . şi în cazul unei redacţii. cel mai bine se potriveşte amenajarea de tip landscape sau alveolar. b. . se pare că: .pentru o activitate de proiectare. Evident. Potrivită este.Critica a analizat şi această variantă de a rezolva spaţiile de birouri. c. o perspectivă descendentă. În timp. Succesul birourilor peisagere a fost însă răsunător şi dăinuie până în ziua de azi.pentru o activitate de agenţie publicitară. schema de ansamblu a planului. Primul considerent în acest sens este adâncimea clădirii. este potrivit spaţiul liber de birouri. Astfel s-a stins şi vechea polemică a anilor '60 pe tema spaţiului de birouri deschis versus cel tradiţional. reproşându-i-se întinderea nelimitată a spaţiului. în forma ei pură. un detaliu de mobilare.pe acelaşi etaj sau pe etaje diferite. De exemplu. Neadaptarea la situaţie conduce la disfuncţii în muncă şi irosire de spaţiu şi bani.) Central Beheer. Important este ca amenajarea de principiu să fie avută în vedere încă din timpul proiectării clădirii. toate aceste tipuri pot exista şi în combinaţii . iniţială.la o activitate funcţionărească mecanică. . astfel încât la decizia asupra modului de amenajare esenţiale sunt cunoştinţele despre activitatea firmei. insist asupra ideii că cea mai bună amenajare este cea care i se potriveşte clientului. de exemplu. care surprinde sâmburele central şi circulaţiile. sunt numai sugestii. a. cea mai bună continuă să fie amenajarea celulară. închis. au fost adăugate câteva spaţii închise şi atât. unde încă este importantă supravegherea.

.Biroul peisager – un moment epocal. Olanda. de cotitură în arhitectura birourilor. Epocalul Central Beheer. Appeldoorn. 1974. arhitect Hermann Hetzberger.

în fond. o corporaţie multinaţională care oferea servicii publice. programul a cuprins nordul Europei. care îi lega pe funcţionarii publici ai bisericii de clienţii săi . biroul funcţionăresc s-a născut in vitro. având un caracter profesional. care avea piaţa la parter şi birourile (îngrădirile) la etaj. de altfel. apărută la începutul secolului 15 (în renaşterea timpurie deci). în 1776. spunând că cea mai potrivită formă ar fi cea cu 3-4 aripi în jurul unui atrium. ■ Originea termenului bursă se află în Place de la Bourse în Bruges. ■ După circa un secol. nu şi cu publicul. şi în epoca modernă. lăsând la parter o strânsă relaţie cu viaţa publică a oraşului. din 1648. arhitect Giorgio Vasari. prin activitatea de comerţ şi tranzacţii publice. cu o singură intrare şi scări la capetele aripilor – un model foarte potrivit. abstractă.Istoricul programului office building Momente importante ■ Originea birourilor se află în Italia evului mediu. . se aflau numai la etajele superioare. în relaţie directă cu publicul. Deci. etaje multe. în care funcţionarii comunică doar între ei. faţadă impunătoare. Erau însă tranzacţii deschise – o activitate de comunicare (uneori negociere!). adică între clădirea administrativă cu spaţii publice şi clădirea de birouri ermetică şi introvertită. azi cunoscut drept office building. Astfel. hol central. Este tipul de clădire de birouri construită pentru un destinatar cunoscut (purpose designed building). în imobilul de birouri original. când familia Medici a creat în palatul din Milano unele încăperi pentru contabilii care ţineau socoteala comerţului lor – Galeria din Milano. Modelul s-a numit Casa degli officiali. ■ 1560 este anul în care se construiesc Cortile degli Uffizi la Florenţa. cu funcţionari statici şi activitate extracomunitară. ■ Prima clădire administrativă menţionată în istorie este Broletto. Porticul clădirii. Atunci s-a produs şi diferenţa între open market building şi closed offices. ■ Secolul 15 a teoretizat cădirea administrativă prin arhitectul Francesco di Giorgio. cea mai mare clădire de administraţie publică din Anglia. 1641. Amplasamentul şi dimensiunea mare se asociază şi creează semnificaţia de importanţă a clădirii. scară centrală. este un exemplu frumos: două curţi. Era administraţia Florenţei. birourile închise. la Londra. cu birouri de reprezentanţă în toată Europa: bisericile şi catedralele. A fost prima dată când o activitate financiară s-a desfăşurat separat de locul unde se desfăşura acţiunea de comerţ.enoriaşii. ■ Instituţia bisericii catolice a fost şi ea. numit "factories" era locul unde "les facteurs" (agenţii de bursă) se întorceau mereu să culeagă ultimele informaţii. ■ Urmează Somerset House. în Como (brolium înseamnă a îngrădi). mai ales în oraşele porturi (hanseatice). colonadă. pe când comerţul şi administraţia publică s-au născut din viaţa socială. a definit dezvoltarea ulterioară a ceea ce avea să devină "clădirea de birouri". Această activitate izolată. Primăria din Amsterdam.

se citeşte aripa care prelungeşte palatul Signoriei şi. la etajele superioare. Piaţa bursei din Bruges. peste drum. o serie de sedii mici. c. arhitect Giorgio Vasari. pentru avocaţi sau contabili ai marilor magazine au dat viaţă oraşului prin amestecul de activităţi de afaceri. cealaltă aripă de birouri. Comercianţii bogaţi locuiau deasupra magazinului şi depozitului. finanţe şi comerţ. Caféurile din portice la clădirile Procuraţiilor din Piaţa di San Marco. a. Jos. şi-a găsit cea mai frumoasă expresie în Veneţia. când locuinţa cu comerţul şi atelierele. Această tradiţie din vremea medievală.c a. iar mai târziu birourile. Imaginea de sus prezintă un spaţiu interior de legătură cu loggia către Arno. dincolo de statuia lui David a lui Michelangelo. unde se aflau şi birourile. de . b. se amestecau. b ■ În afara acestor clădiri importante cu beneficiar cunoscut. Ufizzi din Florenţa.

care e laitmotivul zilelor noastre. era caracterizat drept "the most estounding public building ever erected in England". Noile office building-uri au preluat modelul italian al porticelor cu colonade la parter – vezi de pildă Carlton House. La Paris avem Rive Droite. în general zenital (pentru că nu exista încă faţada cortină!). ■ Primele clădiri de birouri în sensul modern au apărut la Londra. ■ În Anglia secolului 19 dăinuiau imobilele de apartamente transformate în mici clădiri de birouri. cum ar fi cele ale lui Peter Behrens – care propunea modelul cu hol central şi zone circulare deschise. elegant şi preţios. cu colonada lui John Nash din 1827. Dincolo de faţadă. dar au devenit din ce mai lipsite de intenţii estetice şi valoare ambientală. a bătut ceasul producţiei de serie şi în metropolele europene numărul clădirilor de birouri a explodat. 1776. arhitect William Chambers. America a preluat conducerea şi a produs cele mai performante exemple. Clădirile administrative dezvoltau un limbaj clasicist. în foste proprietăţi regale transformate. totuşi au apărut câteva construcţii memorabile. asemănător marilor magazine. amenajate ca atare odată cu construcţia întregii clădiri. capabil să asigure iluminatul. în secolul 16. . Soane's Bank of England (1823). structura era alcătuită dintr-un schelet metalic. Iată istoria lor pe scurt: Somerset House. Nu exista preocupare pentru amplasament. dezvoltate din palazzo civico şi c) soluţia cea mai nouă şi radicală – birourile de închiriat – încărcate de o conotaţie negativă. derivate din piaţa comercială. în 1830. După această perioadă eroică. ■ De fapt. sugestiv descrise de Dickens. din cauză că de multe ori sunt excesiv de utilitare şi disociate de valoare arhitecturală. cu camere înşirate pe coridor. cele două secole de după Revoluţia Industrială au dezvoltat trei tipuri noi de clădiri: a) spaţiul pentru schimburi specializate. de pildă. Londra. cum ar fi turnul Pirelli la Milano. ■ La începutul secolului 20 au loc în Europa câteva cercetări remarcabile. posibil de alveolat după necesităţi. târgul de produse. În schimb. nu şi-au schimbat de atunci niciodată destinaţia. b) sediul unei societăţi corporatiste. Sediul social Mannesmann deschide tema flexibilităţii. pornind chiar de la Bazilica romană.exemplu. anonime şi universale.

care a fost încorporată în actualul sediu Lloyd's. Viena. Leeds. Otto Wagner . 1861. era înconjurat de galerii cu birouri.clădirea CEC de pe Calea Victoriei. unde un spaţiu public mare. (1788-1823) Corn Exchange. trecând prin Soane's Bank of England. arh. Soane's Bank of England. Exemple avem de la Stoa din Atena. activitatea de schimb comercial este una foarte socială.Corn Exchange. Epoca lor de glorie a fost secolul 19. Clădirile de schimb comercial şi servicii Spre deosebire de sediile corporatiste.Coal Exchange. 1904. 1861 etc.a. Alte exemple sunt: . . liber pe mai multe nivele. Leeds. London. când beneficiau în general de un plan central. până la Cafe Lloyd's în Londra. .Banca Poştelor. 1846 .

În America se numeau "unit building". cu care Mies van der Rohe promovează paralelipipedul din sticlă şi sloganul less is more. semnalul a fost dat de Chicago. Appeldoorn. Este un model perfecţionat. mici verigi neindividualizate în lanţul producţiei. La Larkin. ▪ Semnificativ a fost momentul în care şi în Europa companiile s-au implicat. birourile amenajate individualizat. unic şi extrem de expresiv. cu galeriile superioare din jurul unui patio central – inspirate din arhitectura marilor magazine sau poate. lipsite de simţul locului. Wright a construit Johnson-Wax factory. azi. Peter şi Alison Smithson ş. un labirint de circulaţii orientează omul printr-o structură de tip fagure. cele mai de marcă simboluri sunt creaţiile high tech . Se referă la un imobil cu multe camere ori alte spaţii mari şi mici. a bazilicilor cu tribunae. pe formula open-space office. femeile ocupau spaţiile de la galerie. F. Buffalo. Wright a marcat un moment de referinţă în arhitectura birourilor: prototipul birourilor deschise. Olanda. clădirea the Economist. când în urma incendiului a început reconstrucţia.b. o clădire extrem de inovativă. ▪ La jumătatea secolului apar clădiri emblemă cum ar fi Lever House (SOM architects. El spusese odată: n-aţi observat că într-o cameră mică nu vorbeşti niciodată la fel cum o faci în sălile mari? c. în marile oraşe corporaţiile (mari companii comerciale şi de asigurări) angajează pe cei mai renumiţi arhitecţi modernişti şi asigură acestor investiţii amplasamentele cele mai favorabile. din cauza unităţilor modulate repetitive. te trimit cu gândul la influenţa lui Louis Kahn. Sediile corporatiste ▪ În America. Structura metalică şi pe cadre de beton armat s-a potrivit perfect cu momentul economic al Americii sfârşitului de secol 19. la Londra şi Faber&Dumas la Ipswich de sir Norman Foster. care poate să fi prefigurat amenajarea de tip landscape. Clădirile de birouri pentru închiriat Şi acest program a fost inaugurat tot în secolul 19. iar bărbaţii la parterul deschis. solicitând arhitecţilor o anume arhitectură reprezentativă pentru marca firmei. Pentru noi. după anii 70.Lloyd's de Richard Rogers. explodează într-un capitel ciupercă. de închiriat pentru afaceri mari şi mici. din care ies balcoane. amosfera apare ca înfricoşătoare sub aspectul confortului psihologic. repetitive. de arh. arhitect Hermann Hertzberger – o revoluţie în conceperea office buildingului: biroul peisager. . 1904. aşa cum se vede în celebra fotografie. L. În contrast cu birourile americane deschise. dar în America. ▪ 1974. Astfel. Apoi.a. 1952) sau Seagram Building. La Central Beheer. Coloanele evazate către partea superioară. celălalt moment de referinţă al secolului 20 l-a constituit Centraal Beheer. L. ▪ Cu Larkin Building. ▪ În 1936-39. F. Era vremea angajării multor funcţionari cu instruire modestă.

b c .Reliance Building. a a. Buffalo. Louis Sullivan. arh. Daniel Burnham. Chicago. 1904. b. numai că nu e faţadă cortină. 1846. c. Oriel Chambers. faţadă din sticlă şi oţel – ca azi.În privinţa organizării interioare. 1890. Casa de Economii a Poştelor. conform căreia locul de muncă şi locul de recreere sunt spaţii distincte şi autonome. Coal Exchange. 1894. . Londra. Otto Wagner. Viena. . Exemple: .Empire State Building etc. Liverpool.Guarantee Building. 1864. ele ilustrează perfect concepţia de origine funcţionalistă. arh.

Buffalo. d. e . New York. b. arhitect Hendrik Petrus Berlage.b a d c a. 1890.Guarantee Building. arhitect F. arhitect Louis Sullivan. Johnson &Wax Company. 1954... 1936. 1864.Wright. Bursa din Amsterdam.L. 1896-1903. c. Wisconsin. arhitect Daniel Burnham. Chicago. e. Seagram Building. arhitect Mies van der Rohe. Reliance Building.

alcătuiesc o insulă. pe două nivele diferite.b c a. fondul problemei scapă şi megastructurile impersonale. ele constituie într-adevăr un salt calitativ. în Anglia: tribunal şi hotel. Cazul României Sărăcia. să nu ştie să aspire şi la altceva decât faţada cortină şi falsul lux al mochetelor. Dată fiind posibilitatea acum de a importa finisaje de calitate şi de a beneficia de o execuţie îngrijită. mai ales cel european. Norvegia. Clădire cu funcţiune mixtă. c. devenită institut de cercetări. combinate la parter cu comerţ şi alimentaţie publică. reci. construite "for rent" – altminteri privite cu rezervă în occident. iau ochii. dar o analiză critică ar trebui să cumpănească mai bine proliferarea lor nediferenţiată înainte de a deveni abuzivă. Fostă fabrică de bere la Moos. La noi.b. în acord cu nivelul societăţii româneşti. Ele sunt apreciate prin contrast cu situaţia jalnică a birourilor de modă veche încă existente şi înregistrăm astfel un mare entuziasm faţă de spaţiile de birouri "în alb". uzurpatoare de spaţiu public la nivelul oraşului. căruia i s-a alăturat un corp nou de universitate. incapacitatea şi lipsa obişnuinţei de a gândi în termenii calităţii. Cele două funcţiuni majore. ignoranţa.a. care cuprinde în interior două grădini interioare. . Situaţia este similară cu cea a lanţului de fast food Mac Donald's. determină o situaţie diferită faţă de problematica internaţională. Economia de piaţă incipientă şi lipsa de informare face ca mulţi manageri.

Banca Comercială Lipscani–Calea Victoriei. birocratică. suferindă de provincialism şi dornică de a fi în rândul lumii. Rentabilitatea lor este probabil foarte mare. Noua clădire nu trebuie să-i epateze pe ignoranţi. timp de două secole dezumanizantă. Bună este de multe ori calitatea materialelor şi a execuţiei. sugerând conotaţii de metropolă în care pulsează dinamica vieţii terţiare. Imaginea lor puternică şi agresivă. dar trebuie acordată o mare atenţie calităţii lor urbane. Calitatea lor arhitecturală. ce ştiu eu şi ţin să comunic în legătură cu arhitectura birourilor. pentru ca în scurt timp să se constate că amplasamentul a fost de fapt ucis de prezenţa clădirii. Alt fapt ignorat deocamdată este activitatea lor interioară. fără voie. devitalizată. Este ştiut faptul că oficiul de birouri autosuficient nimiceşte până la urmă environmentul din punct de vedere urban şi arhitectural. de calitatea acestuia şi de responsabilitatea asumată prin modificarea sitului. furate pietonilor. calitatea amenajărilor interioare este însă. din raţiuni speculative. complet ruptă de oraş.La ce ar trebui să aspire de fapt managerul? În primul rând la două criterii fundamentale: primul ţine de amplasamentul. în loc să fie prietenoasă faţă de comunitate. Până aici e bine. judecată izolat de context. monotonă şi monocromă. Cam asta ar fi. Desigur. după părerea mea. pentru cei mia mulţi români înşelătoare. Faţadele cortină upgradează deocamdată scenografia delabrată a Bucureştilor. Stereotipia şi răceala faţadelor cortină în serie va deveni stressantă. BRD Vasile Conta. Parterul lor masiv şi păzit confiscă suprafeţe importante la nivelul străzii. în general acceptabilă. Această atitudine este. ci clădirea să-i sporească valoarea amplasamentului. Este un obiect de arhitectură care sugerează o viaţă aridă. negative. în general. Exemple. este nevoie să se construiască în continuare clădiri de birouri. sunt clădirile de birouri din Piaţa Aviatorilor. mai ales în noua fază a "acumulărilor cantitative" în care ne aflăm. ceea ce este bine. deocamdată pe scurt. este diversă. . compensează ceva din complexele şi frustrările comunităţii noastre. Este în mod special cazul "birourilor în alb" şi mai puţin cazul sediilor proprii de firmă. respingătoare. acum în curs de umanizare. Necazul va începe odată cu înmulţirea lor. În compensarea unor neajunsuri. ineditul ei. La limită – Europe House. Al doilea ţine de arhitectura clădirii care trebuie să corespundă activităţii firmei şi prezumptivelor ei schimbări. Exemple pozitive – pasajul Da Vinci. foarte bună. în dauna ambientului social şi arhitectural. adică prin impactul noii clădiri asupra environmentului. Opera Center.

arh. 1910. Clădirea Autonomă a Monopolurilor. Albert Ballu. f. d. arh. Dorobanţi Business Center. arh. arh. Paul Gottereau. 2006. 2004. b. Bursa. arh. toate în Bucureşti. Ştefan Burcuş. 1896-1900. Clădire de birouri în Piaţa Revoluţiei. . Duiliu Marcu. Dan Marin şi Zeno Bogdănescu.a b c d f e a. 1938. Clădirea CEC. 1890-95. Westforth Architecture. c. Palatul de justiţie. e. arh.

Publications du Moniteur. John Worthington. Planning Office Space. AR nr. 1991 .Hermann Hertzberger. 1143. 1153. reprinted 1977 by the Architectural Press ltd. Electa Moniteur. 1991.AR nr. 2/1974 .. AR nr. John Worthington. 1174. . History of Building Types. UK. 1174 Sursa ilustraţiilor AR nr. Publications du Moniteur. . Princetown University Press. UK . Paris. 1985. reprinted 1977 by the Architectural Press ltd. 1976 .Nikolaus Pevsner. Paris. Colin Cava..Bibliografie . Colin Cava. Francis Duffy.Francis Duffy.AD nr. Planning Office Space. Immeubles de bureaux.Immeubles de bureaux. First printed in 1976. Paris.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful