P. 1
Cursul 04

Cursul 04

|Views: 1|Likes:
Published by Sahamizu Daniel

More info:

Published by: Sahamizu Daniel on Sep 10, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/01/2015

pdf

text

original

Cursul 4

Serii de numere reale
O alt¼ a modalitate de construc¸tie a mul¸timii R, care pleac¼ a de la corpul comutativ ¸si ordonat
al numerelor ra¸tionale, este ¸si aceea bazat¼ a pe no¸tiunea de serie (de elemente din Q), dup¼ a cum
dezv¼ aluie Arnold ¸si John Knopfmacher în lucrarea lor cu titlul ”Two constructions of real numbers via
alternating series” (Internat. J. Math. & Math. Sci., vol 12, No 3, 1989, pp 603-613). Prin folosirea
unui algoritm datorat lui Oppenheim, în virtutea c¼ aruia orice num¼ ar real r poate … redat sub forma
a
0
+
1
a
1
÷
/
1
c
1
1
a
2
+
/
1
/
2
c
1
c
2
1
a
3
÷. . . + (÷1)
k1
/
1
. . . /
k1
c
1
. . . c
k1
r
k
,
unde a
0
= [r] (partea întreag¼ a a lui r), r
1
= r ÷a
0
, a
1
=
_
1
r
1
_
(dac¼ a r
1
,= 0) ¸si, recursiv, a
m
=
_
1
r
m
_
(când r
m
0), r
m+1
=
_
1
a
m
÷r
m
_
c
m
/
m
, cu /
m
¸si c
m
numere pozitive (în general, întregi) dependente
de a
1
, a
2
, . . . , a
m
, \: ¸ ¦1, 2, . . . , |¦ (| _ /÷1) - când r
1
, r
2
, . . . , r
l
difer¼ a de 0 - sau \: ¸ N

(/ ¸ N

),
când \r
m
,= 0, cei doi iau în considera¸tie cazurile particulare în care …e /
m
= c
m
= 1, \: ¸ N

,
…e /
m
= a
m
¸si c
m
= 1, \: ¸ N

, referindu-se, în mod special, la mul¸timea de reprezent¼ ari de tip
Sylvester
a
0
+
1
a
1
÷
1
a
2
+
1
a
3
÷. . . + (÷1)
n+1
1
a
n
+. . . ,
cu a
i
¸ N

, a¸sa încât a
i+1
_ a
i
(a
i
+1), \i ¸ N

¸si respectiv la mul¸timea tuturor reprezent¼ arilor de tip
Engel
a
0
+
1
a
1
÷
1
a
1
a
2
÷. . . +
(÷1)
n+1
a
1
a
2
. . . a
n
+. . . ,
cu a
i
¸ N

, a¸sa încât a
i+1
_ a
i
+ 1, \i ¸ N

. Înzestrând …ecare din cele dou¼ a mul¸timi cu adecvate
opera¸tii algebrice de adunare ¸si înmul¸tire ¸si de…nind câte o rela¸tie de total¼ a ordine pe ambele, autorii
men¸tiona¸ti dovedesc în lucrarea lor c¼ a, atât prima mul¸time, cât ¸si a cealalt¼ a, satisface axiomele ¹11 ~
¹115 (v. cursul 2 ), având pe Q ca submul¸time proprie (a tuturor reprezent¼ arilor Sylvester, respectiv
Engel, cu num¼ ar …nit de termeni). Evident, în prealabil, se acord¼ a aten¸tie cuvenit¼ a acelor situa¸tii
în care reprezent¼ arile Sylvester ¸si Engel au un num¼ ar in…nit de termeni, supunându-se teoriei seriilor
numerice reale. Întru familiarizarea cu aspectele de baz¼ a ale unei astfel de teorii, prezent¼ am aici, în
cele ce urmeaz¼ a, no¸tiuni ¸si rezultate din sfera seriilor de numere reale. Importan¸ta cunoa¸sterii unor
asemenea lucruri reiese ¸si din dezv¼ aluirile ¸si preocup¼ arile unor lucr¼ ari de specialitate de dat¼ a recent¼ a,
între care este de men¸tionat cea semnat¼ a de G. Bagni, relativ la impactul seriei lui Guido Grandi
(1703)
1 ÷1 + 1 ÷1 +. . .
atât în trecut, cât ¸si în prezent (“In…nite Series from History to Mathematics Education”, 2005).
Serii în R. Fundamente
Cum, cu excep¸tia situa¸tiilor care se refer¼ a la Q, atât reprezent¼ arile Engel, cât ¸si reprezent¼ arile
Sylvester constituie, de fapt, sume (in…nite) ale elementelor unui ¸sir (de numere ra¸tionale), este normal
s¼ a ne întreb¼ am asupra semni…ca¸tiei unor astfel de entit¼ a¸ti matematice în contextul “trecerii” de la un
proces …nit (cum este acela al calculului sumei unui num¼ ar …nit de numere) la “extensia” sa in…nit¼ a.
În acest sens, iat¼ a câteva de…ni¸tii, exemple ¸si rezultate de ordin general.
De…ni¸tia 4.1 Fie (r
n
)
n2N
un ¸ sir de numere reale, c¼aruia îi asociem ¸ sirul (o
n
)
n2N
¸ R, cu termenul
general
o
n
= r
1
+r
2
+. . . +r
n
, \: ¸ N

.
Perechea
_
(r
n
)
n2N
, (o
n
)
n2N

_
se nume¸ ste serie de numere reale (sau serie în R) ¸ si se noteaz¼a,
conven¸ tional, prin

n2N

r
n
sau

n1
r
n
sau
1

n=1
r
n
sau : r
1
+r
2
+. . . +r
n
+. . . .
(o
n
)
n2N
se nume¸ ste ¸ sirul sumelor par¸tiale ata¸ sat seriei
1

n=1
r
n
. Termenul general al ¸ sirului
(r
n
)
n2N
, adic¼a r
n
, port¼a denumirea de termen general al seriei
1

n=1
r
n
.
Observa¸tie: Uneori, când mul¸timea indicilor ¸sirului de referin¸t¼ a (r
n
) este N, seria
_
(r
n
)
n2N
, (o
n
)
n2N
_
se noteaz¼ a, în mod corespunz¼ ator, prin

n2N
r
n
(sau

n0
r
n
sau
1

n=0
r
n
sau r
0
+r
1
+
. . . +r
n
+. . .). Dac¼ a mul¸timea respectiv¼ a este ¦: ¸ N [ : _ :
0
¦ (unde :
0
¸ N este un anumit num¼ ar
natural), atunci seria în cauz¼ a va … notat¼ a cu

nn
0
r
n
(sau
1

n=n
0
r
n
sau r
n
0
+r
n
0
+1
+. . . +r
n
+. . .).
De…ni¸tia 4.2 Seria

n2N

r
n
se nume¸ ste convergent¼a, ¸ si acest fapt se noteaz¼a prin

n2N

r
n
(C), dac¼a
¸ si numai dac¼a exist¼a o ¸ R astfel încât o = lim
n!1
o
n
(adic¼a ¸ sirul (o
n
)
n2N
este convergent în R, cu
limita o). Num¼arul real o se nume¸ ste suma seriei

n2N

r
n
¸ si putem scrie: o =
1

n=1
r
n
.
Dac¼a ¸ sirul sumelor par¸ tiale (o
n
)
n2N
nu are limit¼a în R (adic¼a lim
n!1
o
n
nu exist¼a sau, dac¼a ex-
ist¼a, este ÷· sau +·), atunci seria

n2N

r
n
se nume¸ ste divergent¼a ¸ si acest fapt se noteaz¼a prin

n2N

r
n
(1).
Exemple:
a) Fie r ¸ R, arbitrar …xat. Seria

n2N
r
n
, în care r
n
= r
n
, \: ¸ N, se nume¸ste seria geometric¼a
cu ra¸tia r. ¸ Sirul sumelor par¸tiale ata¸sat ei are termenul general o
n
dat prin
o
n
= 1 +r +r
2
+. . . +r
n
=
_
_
_
1 ÷r
n+1
1 ÷r
, r ,= 1
: + 1, r = 1
\: ¸ N.
Deoarece lim
n!1
r
n
exist¼ a ¸si este …nit¼ a doar dac¼ a [r[ < 1, putem spune c¼ a avem

n2N
r
n
(C), când
[r[ < 1 ¸si

n2N
r
n
(1), când [r[ _ 1.
A¸sadar, seria lui Grandi 1 ÷1 + 1 ÷1 +. . ., adic¼ a

n2N
(÷1)
n
, care este seria geometric¼ a cu ra¸tia
r = ÷1, are statutul de serie divergent¼ a. Ca atare, suma ei nu este nici 0, nici 1 ¸si nici 1,2, dup¼ a
cum a existat (¸si mai exist¼ a înc¼ a, pe alocuri, ¸si în prezent), în mod eronat, impresia c¼ a a¸sa ar …,
ci nu exist¼ a, pur ¸si simplu (în sensul De…ni¸tiei 4.2).
b) Seria

n2N

ln
_
1 +
1
:
_
este divergent¼ a, deoarece avem: \: ¸ N

, o
n
=
n

k=1
ln
_
1 +
1
/
_
=
n

k=1
(ln(/ + 1)÷
ln/) = ln(: + 1) ¸si lim
n!1
ln(: + 1) = +·.
c) Seria

n2
: ÷
_
:
2
÷1
_
:
2
÷:
este convergent¼ a ¸si are suma o =
_
2 ÷1, întrucât:
o
n
=
n

k=2
/ ÷
_
/
2
÷1
_
/
2
÷/
=
n

k=2
_
_
/
/ ÷1
÷
_
/ + 1
/
_
=
_
2 ÷
_
: + 1
:
, \: ¸ N

, : _ 2 ¸si exist¼ a
lim
n!1
o
n
= lim
n!1
_
_
2 ÷
_
: + 1
:
_
=
_
2 ÷1 ¸ R.
d) Seria cu termenul general
1
:
2
, : ¸ N

, este convergent¼ a, deoarece ¸sirul sumelor par¸tiale core-
spunz¼ ator ei, adic¼ a ¸sirul (o
n
)
n2N
cu termenul general o
n
= 1 +
1
2
+ . . . +
1
:
2
, \: ¸ N

, este
monoton (strict) cresc¼ ator, în virtutea faptului c¼ a o
n+1
÷o
n
=
1
(n+1)
2
0, \: ¸ N

¸si, totodat¼ a,
este majorat (m¼ arginit superior) c¼ aci avem:
\: ¸ N

, o
n
=
n

k=1
1
/
2
= 1 +
n

k=2
1
/
2
< 1 +
n

k=1
1
/(/ ÷1)
= 1 +
n

k=1
_
1
/ ÷1
÷
1
/
_
= 2 ÷
1
:
< 2.
Astfel, potrivit Teoremei 3.2 ( v. cursul 3 ), ¸sirul (o
n
)
n2N
este convergent.
De…ni¸tia 4.3 Prin natura seriei

n2N

r
n
în¸ telegem calitatea ei de a … convergent¼a sau divergent¼a.
De…ni¸tia 4.4 Se nume¸ ste criteriu de convergen¸t¼a (sau criteriu de divergen¸t¼a sau criteriu de
stabilire a naturii), pentru o serie

n2N

r
n
, o anumit¼a condi¸ tie (sau un anumit set de condi¸ tii) care,
prin satisfacerea ei (a lui) de c¼atre

n2N

r
n
, ne permite s¼a stabilim convergen¸ ta ( respectiv divergen¸ ta
sau natura ) seriei cu termenul general r
n
.
De…ni¸tia 4.5 Fie

n2N

r
n
o serie de numere reale. Dac¼a r
n
_ 0, \: ¸ N

, atunci seria

n2N

r
n
se nume¸ ste cu termeni nenegativi; dac¼a r
n
0, \: ¸ N

, atunci

n2N

r
n
se nume¸ ste serie cu
termeni pozitivi, iar dac¼a r
n
< 0, \: ¸ N

, atunci

n2N

r
n
se nume¸ ste serie cu termeni negativi.
Atunci când r
n
nu are acela¸ si semn pentru orice valoare a indicelui : ¸ N

, seria

n2N

r
n
se nume¸ ste
serie cu termeni oarecari. În cazul în care r
n
r
n+1
< 0, \: ¸ N

, seria

n2N

r
n
se nume¸ ste
alternat¼a.
Observa¸tie: Reprezent¼ arile Sylvester ¸si Engel ale unui num¼ ar real sunt serii alternate, cu elemente
din Q.
De…ni¸tia 4.6 Fie seria de numere reale

n2N

r
n
¸ si j ¸ N

. Se nume¸ ste rest de ordinul j al seriei
considerate (¸ si se noteaz¼a cu 1
p
) seria
1

n=p+1
r
n
.
De…ni¸tia 4.7 O serie

n2N

r
n
, cu r
n
¸ R, \: ¸ N

¸ si în care r
n
se poate pune sub forma j
n
÷j
n1
,
\: ¸ N

, unde (j
n
)
n2N
este un ¸ sir cu comportare cunoscut¼a, se nume¸ ste serie telescopic¼a.
Observa¸tie: Seriile de la punctele b) ¸si c) ale exemplului de mai sus sunt, desigur, telescopice.
De…ni¸tia 4.8 a) Dou¼a serii de numere reale

n2N

n
n
¸ si

n2N

·
n
se numesc egale dac¼a ¸ si numai
dac¼a n
n
= ·
n
, \: ¸ N

. În acest caz, scriem:

n2N

n
n
=

n2N

·
n
.
b) Seriile

n2N

n
n
¸ si

n2N

·
n
se numesc de aceea¸ si natur¼a dac¼a ¸ si numai dac¼a sunt, simultan,
convergente sau divergente.
De pild¼ a, seriile de la punctele c) ¸si d) ale exemplului de mai înainte sunt de aceea¸si natur¼ a (
…ind, ambele, convergente ), pe când seriile de la b) ¸si d) sunt serii de naturi diferite ( prima …ind
divergent¼ a, iar cealalt¼ a convergent¼ a ).
Teorema 4.1 (Criteriul general - al lui Cauchy - de convergen¸t¼a a unei serii de numere
reale) Fie, în R, o serie

n2N

r
n
. Aceasta este convergent¼a dac¼a ¸ si numai dac¼a, pentru orice - ¸ R

+
,
exist¼a :
"
¸ N

, astfel încât, oricare ar … : din N

, cu : _ :
"
, avem:
[r
n+1
+r
n+2
+. . . +r
n+p
[ < -.
Demonstra¸tie: În conformitate cu De…ni¸tia 4.2, seria

n2N

r
n
este convergent¼ a ( în R), dac¼ a ¸si
numai dac¼ a ¸sirul sumelor par¸tiale corespunz¼ ator ei, adic¼ a (o
n
)
n2N
, unde o
n
= r
1
+ r
2
+ . . . + r
n
,
\: ¸ N

, este un ¸sir convergent. Dar, în R, orice ¸sir este convergent, dac¼ a ¸si numai dac¼ a este ¸sir
Cauchy. A¸sadar, seria

n2N

r
n
este convergent¼ a dac¼ a ¸si numai dac¼ a ¸sirul (o
n
)
n2N
este un ¸sir Cauchy,
adic¼ a, potrivit De…ni¸tiei 3.11 (v. cursul 3), dac¼ a \- 0, ¬:
"
¸ N

, astfel încât \: ¸ N

, : _ :
"
¸si
\j ¸ N

avem: [o
n+p
÷o
n
[ < -. Altfel spus, cum o
n+p
÷o
n
= r
n+1
+r
n+2
+. . . +r
n+p
, seria

n2N

r
n
este convergent¼ a dac¼ a ¸si numai dac¼ a \- 0, ¬:
"
¸ N

, astfel încât \: ¸ N

, : _ :
"
¸si \j ¸ N

,
avem: [r
n+1
+r
n+2
+. . . +r
n+p
[ < -. J
Exemplu: Seria armonic¼ a alternat¼ a

n2N

(÷1)
n+1
1
:
este convergent¼ a deoarece ¸sirul (o
n
)
n2N
, unde
o
n
= 1 ÷
1
2
+
1
3
÷
1
4
+. . . +
(÷1)
n+1
:
, \: ¸ N

, este convergent, …ind ¸sir Cauchy. Într-adev¼ ar, \- 0,
¬:
"
=
__
1"
"
¸
+ 1, când c ¸ (0, 1]
1, când c 1
¸ N

, cu
_
1 ÷-
-
_
partea întreag¼ a a lui
1 ÷-
-
, astfel încât, pentru
orice : ¸ N

, cu : _ :
"
¸si pentru orice j ¸ N

, avem:
[o
n+p
÷o
n
[ =
¸
¸
¸
¸
1
: + 1
÷
1
: + 2
+. . . + (÷1)
p1
1
: +j
¸
¸
¸
¸
<
1
: + 1
_
1
:
"
+ 1
< -.
Prin negare, enun¸tul Teoremei 4.1 devine:
Propozi¸tia 4.1 (Criteriul general de divergen¸t¼a pentru o serie în R) Seria

n2N

r
n
este diver-
gent¼a dac¼a ¸ si numai dac¼a exist¼a -
0
0 cu proprietatea c¼a, pentru orice : ¸ N

, ¬/
n
_ : ¸ si ¬j
n
¸ N

astfel încât [r
kn+1
+r
kn+2
+. . . +r
kn+pn
[ _ -
0
.
Exemplu: Seria

n2N

1
:
, numit¼ a armonic¼a simpl¼a ( întrucât …ecare termen al ei, cu excep¸tia
primului, este media armonic¼ a a celor care îl încadreaz¼ a, adic¼ a r
n
=
2
r
1
n1
+r
1
n+1
, \: ¸ N

, : _ 2),
este divergent¼ a. Astfel, pentru /, j ¸ N

¸si j _ /, avem:
r
k+1
+r
k+2
+. . . +r
k+p
=
1
/ + 1
+
1
/ + 2
+. . . +
1
/ +j

j
/ +j
_
1
2
,
ceea ce înseamn¼ a c¼ a exist¼ a -
0
=
1
2
0 a¸sa încât are loc condi¸tia din enun¸tul Propozi¸tiei 4.1.
Propozi¸tia 4.2 (Criteriu de divergen¸t¼a) Fie seria de numere reale

n2N

r
n
. Dac¼a ¸ sirul (r
n
)
n2N

nu este convergent la 0, atunci seria

n2N

r
n
este divergent¼a.
Demonstra¸tie: Presupunând, prin absurd, c¼ a seria

n2N

r
n
ar … convergent¼ a, ar rezulta atunci c¼ a,
potrivit Teoremei 4.1, pentru : trecut în rolul lui :+1 ¸si cu j = 1, avem lim
n!1
r
n
= 0, contrar ipotezei
din enun¸t. Deci

n2N

r
n
(1). J
Observa¸tie: În mod necesar, pentru orice serie convergent¼ a

n2N

r
n
, trebuie s¼ a avem convergen¸ta
la zero a ¸sirului (r
n
)
n2N
. Pe de alt¼ a parte, dac¼ a, pentru o serie

n2N

r
n
de numere reale, ¸sirul
(r
n
)
n2N
este convergent la zero, nu înseamn¼ a c¼ a seria respectiv¼ a este convergent¼ a neap¼ arat. Condi¸ tia
¬ lim
n!1
r
n
= 0 este numai necesar¼a pentru convergen¸ ta seriei cu termenul general r
n
(din R), nu ¸ si
su…cient¼a.
Astfel, de exemplu, în cazul seriei armonice simple, chiar dac¼ a ¬ lim
n!1
r
n
= lim
n!1
1
:
= 0, seria

n2N

1
:
este, dup¼ a cum deja am v¼ azut, divergent¼ a.
În ceea ce prive¸ste seria lui Grandi, adic¼ a seria

n2N

(÷1)
n
, se vede, odat¼ a în plus, c¼ a, întrucât
lim
n!1
r
n
= lim
n!1
(÷1)
n
nu exist¼ a, seria respectiv¼ a este divergent¼ a.
De…ni¸tia 4.9 a) O serie de numere reale

n2N

r
n
se nume¸ ste absolut convergent¼a dac¼a ¸ si numai
dac¼a seria valorilor absolute ale termenilor s¼ai, adic¼a seria

n2N

[r
n
[ este convergent¼a. În acest
caz, not¼am

n2N

r
n
(¹C) .
b) Seria

n2N

r
n
se nume¸ ste semiconvergent¼a ¸ si not¼am acest fapt prin

n2N

r
n
(oC), dac¼a ¸ si numai
dac¼a seria

n2N

r
n
este convergent¼a, dar nu ¸ si absolut convergent¼a.
Exemplu: Seria armonic¼ a alternat¼ a

n2N

(÷1)
n+1
:
este semiconvergent¼ a întrucât, dup¼ a cum am
v¼ azut deja, ea este convergent¼ a, dar nu ¸si absolut convergent¼ a, c¼ aci seria

n2N

¸
¸
¸
¸
(÷1)
n+1
:
¸
¸
¸
¸
, adic¼ a seria
armonic¼ a simpl¼ a

n2N

1
:
, este divergent¼ a.
Teorema 4.2 Orice serie absolut convergent¼a de numere reale este convergent¼a.
Demonstra¸tie: Fie seria

n2N

r
n
, cu r
n
¸ R, \: ¸ N

, a¸sa încât

n2N

[r
n
[(C). Prin urmare, potrivit
Teoremei 4.1, putem a…rma c¼ a, \- 0, exist¼ a :
"
¸ N

, astfel încât:
[[r
n+1
[ +[r
n+1
[ +. . . +[r
n+p
[[ < -, \: ¸ N

, : _ :
"
¸si \j ¸ N

Altfel spus, avem [r
n+1
[ + [r
n+1
[ + . . . + [r
n+p
[ < -, \: _ :
"
¸si j ¸ N

. De aici, folosind faptul c¼ a
[r
n+1
+r
n+2
+. . . +r
n+p
[ _ [r
n+1
[ +[r
n+1
[ +. . . +[r
n+p
[, deducem c¼ a seria

n2N

r
n
este convergent¼ a.
J
Exemplu: Seria alternat¼ a

n2N

(÷1)
n+1
:
2
este convergent¼ a pentru c¼ a seria

n2N

¸
¸
¸
¸
(÷1)
n+1
:
2
¸
¸
¸
¸
, adic¼ a
seria

n2N

1
:
2
este, dup¼ a cum am ar¼ atat la punctul d) al primului exemplu de aici, convergent¼ a.
Teorema 4.3 (Criteriul restului) O serie

n2N

r
n
este convergent¼a dac¼a ¸ si numai dac¼a lim
p!1
1
p
= 0
( unde 1
p
este restul de ordin j al seriei

n2N

r
n
).
Demonstra¸tie: Cum 1
p
=

n2N

r
n
÷o
p
, \j ¸ N

, dac¼ a seria

n2N

r
n
este convergent¼ a ¸si are suma o,
atunci 1
p
= o ÷o
p
¸si lim
p!1
1
p
= o ÷ lim
p!1
o
p
= 0, deoarece lim
p!1
o
p
= o. Reciproc, dac¼ a ¬ lim
p!1
1
p
= 0,
atunci seria
1

n=p+1
r
n
este convergent¼ a, ceea ce înseamn¼ a c¼ a ¸si seria
1

n=1
r
n
este convergent¼ a. J
Observa¸tie: Din demonstra¸tia Teoremei 4.3 desprindem faptul c¼ a, dac¼ a unei serii numerice din R
i se adaug¼ a sau i se înl¼ atur¼ a un num¼ ar …nit de termeni, atunci natura respectivei serii nu se schimb¼ a.
Teorema 4.4 (Adunarea a dou¼a serii convergente din 1 ¸ si înmul¸tirea unei serii din 1 cu
un scalar (num¼ar) real nenul)
i) Dac¼a seria

n2N

r
n
converge ¸ si are suma o
0
(în R), iar seria

n2N

j
n
converge ¸ si are suma o
00
(în
R), atunci seria

n2N

(r
n
+j
n
) este convergent¼a, având suma o
0
+o
00
.
ii) Dac¼a ` ¸ R

¸ si seria de numere reale

n2N

r
n
este convergent¼a (sau divergent¼a), atunci seria
seriile

n2N

r
n
¸ si

n2N

(`r
n
) au aceea¸ si natur¼a.
Demonstra¸tie: i) Cum exist¼ a lim
n!1
(r
1
+r
2
+. . . +r
n
) = o
0
¸si lim
n!1
(j
1
+j
2
+. . . +j
n
) = o
00
, este
evident c¼ a exist¼ a lim
n!1
n

k=1
(r
k
+j
k
) = o
0
+ o
00
. Deci seria
1

n=1
(r
n
+j
n
) este convergent¼ a ¸si are suma
o
0
+o
00
.
ii) Dac¼ a seria
1

n=1
r
n
este convergent¼ a, atunci ¸sirul sumelor ei par¸tiale este convergent (în R). În
consecin¸t¼ a, \` ¸ R

, ¸si ¸sirul cu termenul general `(r
1
+r
2
+. . . +r
n
), adic¼ a `r
1
+`r
2
+. . .+`r
n
este
convergent, ceea ce înseamn¼ a c¼ a seria
1

n=1
(`r
n
) este convergent¼ a. Când seria
1

n=1
r
n
este divergent¼ a,
atunci ¸sirul ((r
1
+r
2
+. . . +r
n
))
n2N
este divergent, ¸si deci ¸si ¸sirul (`(r
1
+r
2
+. . . +r
n
))
n2N
este
divergent, \` ¸ R

, ceea ce revine la faptul c¼ a seria

n2N

(`r
n
) este divergent¼ a. Reciproc, dac¼ a
seria

n2N

(`r
n
), unde ` ¸ R

, este convergent¼ a, atunci, potrivit primei p¼ ar¸ti a acestei demonstra¸tii a
punctului ii), ¸si seria
1
`

n2N

(`r
n
), adic¼ a seria

n2N

r
n
este convergent¼ a. Analog, dac¼ a seria

n2N

(`r
n
)
este divergent¼ a, atunci ¸si seria
1
`

n2N

(`r
n
), adic¼ a seria

n2N

r
n
este divergent¼ a. A¸sadar, \` ¸ R

,
seriile

n2N

r
n
¸si

n2N

(`r
n
) au aceea¸si natur¼ a. J
Observa¸tie: A…rma¸tia de la i) nu are loc ¸si atunci când seriile implicate sunt simultan divergente,
întrucât, este posibil ca, uneori, seria sum¼ a s¼ a …e convergent¼ a. Astfel, de exemplu, seriile

n2N

(÷1)
n
¸si

n2N

(÷1)
n+1
sunt divergente, pe când seria

n2N

_
(÷1)
n
+ (÷1)
n+1
¸
, având ¸sirul sumelor par¸tiale
constant, este convergent¼ a.
Teorema 4.5 Dac¼a, într-o serie convergent¼a de numere reale, se asociaz¼a termenii seriei în grupe
…nite, cu p¼astrarea ordinii termenilor, atunci se ob¸ tine tot o serie convergent¼a, cu aceea¸ si sum¼a.
Demonstra¸tie: Fie

n2N

r
n
(C), cu r
n
¸ R, \: ¸ N

¸si o
n
=
n

k=1
r
k
, \: ¸ N

. Exist¼ a deci
o ¸ R, a¸sa încât o = lim
n!1
o
n
. Fie acum seria (r
1
+r
2
+. . . +r
n
1
) + (r
n
1
+1
+. . . +r
n
2
) + . . . +
_
r
n
k1
+1
+. . . +r
n
k
_
+ . . ., ob¸tinut¼ a din seria ini¸tial¼ a prin asocierea termenilor ei în grupe …nite de
¼ astrarea ordinii. Fie j
k
= r
n
k1
+1
+ . . . + r
n
k
, \/ ¸ N

. Atunci j
1
+ j
2
+ . . . + j
k
= o
n
k
¸si deci
lim
k!1
(j
1
+. . . +j
k
) = lim
k!1
o
n
k
= o, ceea ce înseamn¼ a c¼ a seria nou-ob¸tinut¼ a este convergent¼ a, având
aceea¸si sum¼ a ca ¸si seria ini¸tial¼ a. J
Observa¸tii: 1) Prin asocierea în grupe …nite a termenilor unei serii divergente din R, cu p¼ astrarea
ordinii, se pot ob¸tine serii convergente. Astfel, în cazul seriei lui G. Grandi,

n2N

(÷1)
n
, care este
divergent¼ a, putem s¼ a ne gândim la asocierea (÷1 +1) +(÷1 +1) +. . . +(÷1 +1) +. . ., ob¸tinând astfel
o serie convergent¼ a, cu suma 0.
2) Dac¼ a seria convergent¼ a

n2N

r
n
are termenul general r
n
de forma unei sume …nite, atunci, prin
disociere se poate ob¸tine o serie divergent¼ a. De exemplu, din seria convergent¼ a

n2N

_
(÷1)
n
+ (÷1)
n+1
¸
,
prin disociere, ajungem la seria divergent¼ a

n2N

(÷1)
n
.
Serii cu termeni din R
+
. Criterii de
stabilire a naturii unei serii de numere reale pozitive.
Cum investigarea absolutei convergen¸te a unei serii de numere reale revine la analiza convergen¸tei
unei serii cu termeni din R
+
, este …resc s¼ a ne referim, în mod aparte, la serii de tipul

n2N

r
n
, cu
r
n
_ 0, \: ¸ N

.
Propozi¸tia 4.3 O serie de numere reale nenegative

n2N

r
n
(cu r
n
_ 0, \: ¸ N

) este convergent¼a
dac¼a ¸ si numai dac¼a ¸ sirul (o
n
)
n2N
, al sumelor sale par¸ tiale, este majorat.
Demonstra¸tie: Dac¼ a seria

n2N

r
n
, cu r
n
_ 0, \: ¸ N

este convergent¼ a, atunci (o
n
)
n2N
este
convergent ¸si deci m¼ arginit (în R), adic¼ a ¸si majorat.
Reciproc, cum o
n+1
÷ o
n
= r
n+1
_ 0, \: ¸ N

, ¸sirul (o
n
)
n2N
este monoton cresc¼ ator. Fiind ¸si
majorat, prin aplicarea Teoremei 3.2 , ¸sirul (o
n
)
n2N
este convergent. Deci :

n2N

r
n
(C). J
Teorema 4.6 (Criteriile de compara¸tie I, II ¸ si III)
( CC I ) Fie seriile cu termeni reali pozitivi

n2N

r
n
¸ si

n2N

j
n
, a¸ sa încât r
n
_ j
n
, \: ¸ N

.
a) Dac¼a

n2N

j
n
(C), atunci

n2N

r
n
(C);
b) Dac¼a

n2N

r
n
(1), atunci

n2N

j
n
(1).
( CC II ) Fie seriile

n2N

r
n
¸ si

n2N

j
n
, cu r
n
0, j
n
0, \: ¸ N

, astfel încât
r
n+1
r
n
_
j
n+1
j
n
, \: ¸ N

.
a) Dac¼a

n2N

j
n
(C), atunci

n2N

r
n
(C);
b) Dac¼a

n2N

r
n
(1), atunci

n2N

j
n
(1).
( CC III ) Fie seriile

n2N

r
n
¸ si

n2N

j
n
, cu r
n
0, j
n
0, \: ¸ N

, a¸ sa încât exist¼a | = lim
n!1
r
n
j
n
(¸ [0, +·]).
a) Dac¼a | ¸ (0, +·), atunci seriile

n2N

r
n
¸ si

n2N

j
n
au aceea¸ si natur¼a;
b) Dac¼a | = 0, atunci

n2N

j
n
(C) =

n2N

r
n
(C) ¸ si

n2N

r
n
(1) =

n2N

j
n
(1).
c) Dac¼a | = +·, atunci

n2N

r
n
(C) =

n2N

j
n
(C) ¸ si

n2N

j
n
(1) =

n2N

r
n
(1).
Demonstra¸tie: ( CC I ) r
n
_ j
n
, \: ¸ N

= o
0
n
= r
1
+ . . . + r
n
_ j
1
+ . . . + j
n
= o
00
n
, \: ¸ N

.
Când

n2N

j
n
(C), ¸sirul (o
00
n
)
n2N
este majorat, coform Propozi¸tiei 4.3. Atunci ¸si ¸sirul (o
0
n
)
n2N
este
majorat. Dar ¸si monoton cresc¼ ator, întrucât o
0
n
÷ o
0
n1
= r
n
_ 0, \: ¸ N

, : _ 2. Prin urmare,
potrivit aceleia¸si propozi¸tii 4.3, (o
0
n
)
n2N
este convergent ¸si deci seria

n2N

r
n
este convergent¼ a. Astfel,
are loc a).
Pentru b), dac¼ a avem

n2N

r
n
(1), atunci (o
0
n
)
n2N
, unde o
0
n
= r
1
+r
2
+. . . +r
n
, \: ¸ N

, este un
¸sir nem¼ arginit ¸si deci lim
n!1
o
0
n
= +·. În consecin¸t¼ a, deoarece o
0
n
_ o
00
n
= j
1
+j
2
+. . . +j
n
, \: ¸ N

,
avem lim
n!1
o
00
n
= +·, ceea ce înseamn¼ a c¼ a

n2N

j
n
(1).
Pentru ( CC II ), înmul¸tind rela¸tiile
r
2
r
1
_
j
2
j
1
,
r
3
r
2
_
j
3
j
2
, . . .,
r
n
r
n1
_
j
n
j
n1
, g¼ asim :
r
n
r
1
_
j
n
j
1
,
\: ¸ N

. Altfel spus, avem: r
n
_
r
1
j
1
j
n
, \: ¸ N

. Atunci, ¸tinând seama de ( CC I ) ¸si de Teorema
4.4, rezult¼ a ambele concluzii de la ( CC II ).
Pentru ( CC III ), dac¼ a | = lim
n!1
r
n
j
n
exist¼ a ¸si este …nit¼ a (| ¸ [0, ·)), atunci, \- 0, ¬:
"
¸ N

, a¸sa
încât
(+) | ÷- <
r
n
j
n
< | +-, \: ¸ N

, : _ :
"
.
Pentru a), când | 0, lu¼ am - =
|
2
¸si vom avea
|
2
<
r
n
j
n
<
3|
2
, \: ¸ N

, : _ :
"
. Astfel, prin
aplicarea criteriului ( CC I ) ¸si a Teoremei 4.4, rezult¼ a concluzia cerut¼ a, seriile

n2N

r
n
¸si

n2N

r
n
…ind
de aceea¸si natur¼ a.
Pentru b), când | = 0, din (*) putem conta numai pe partea dreapt¼ a, adic¼ a pe rela¸tia r
n
< -j
n
,
\: _ :
"
. Atunci, iar¼ a¸si prin folosirea Teoremei 4.4 ¸si a criteriului ( CC I ), se ajunge la concluzia din
enun¸t.
Pentru c), când | = ·, avem: \- 0, ¬ ~ :
"
¸ N

, a¸sa încât, \: ¸ N

, : _ ~ :
"
, are loc rela¸tia
r
n
j
n
-. Altfel spus,
j
n
r
n
<
1
-
, \: _ ~ :
"
. Se aplic¼ a acum ( CC III, b ), cu r
n
¸si j
n
în roluri inversate. J
Exemplu: Seria

n2N

sin
1
:
2
+ 1
are termeni pozitivi. Luând în considera¸tie seria

n2N

1
:
2
(C) ¸si
observând c¼ a exist¼ a lim
n!1
r
n
j
n
= lim
n!1
sin
1
:
2
+ 1
1
:
2
= 1 ¸ (0, +·), putem spune, prin aplicarea criteriului
( CC III, a ), c¼ a seria dat¼ a este de aceea¸si natur¼ a cu seria (de compara¸tie)

n2N

1
:
2
.
Deci

n2N

sin
1
:
2
+ 1
(C).
Teorema 4.7 (Criteriul general de condensare al lui Cauchy) Fie

n2N

r
n
o serie cu termeni
reali pozitivi, a¸ sa încât ¸ sirul (r
n
)
n2N
este descresc¼ator. Dac¼a exist¼a un ¸ sir (/
n
)
n2N
de numere
naturale, strict cresc¼ator ¸ si divergent, astfel încât ¸ sirul
_
/
n+1
÷/
n
/
n
÷/
n1
_
n2N

nf1g
este m¼arginit, atunci
seriile

n2N

r
n
¸ si

n2N

(/
n+1
÷/
n
) r
kn
sunt de aceea¸ si natur¼a.
Demonstra¸tie: Fie j
n
= r
kn+1
+r
kn+2
+. . . +r
k
n+1
, \: ¸ N

. Cum (r
n
)
n2N
este un ¸sir descresc¼ a-
tor, avem:
(/
n+1
÷/
n
) r
k
n+1
_ j
n
_ (/
n+1
÷/
n
) r
kn
, \: ¸ N

.
De aici, întrucât ¸sirul
_
/
n+1
÷/
n
/
n
÷/
n1
_
n2N

nf1g
este m¼ arginit ¸si cu elemente pozitive, adic¼ a exist¼ a ' 0,
a¸sa încât
0 <
/
n+1
÷/
n
/
n
÷/
n1
< ', \: ¸ N

¸¦1¦,
avem, \: ¸ N

¸¦1¦, rela¸tia
1
'
(/
n+2
÷/
n+1
) r
k
n+1
<
/
n+1
÷/
n
/
n+2
÷/
n+1
(/
n+2
÷/
n+1
) r
k
n+1
=
= (/
n+1
÷/
n
) r
k
n+1
_ j
n
_ (/
n+1
÷/
n
) r
n
Pe baza acesteia, conform criteriului ( CC I ) ¸si a Teoremei 4.4, rezult¼ a c¼ a seriile

n2N

(/
n+1
÷/
n
) r
kn
¸si

n2N

j
n
sunt de aceea¸si natur¼ a. Dar cum, potrivit Teoremei 4.5, seriile

n2N

r
n
¸si

n2N

j
n
sunt de
aceea¸si natur¼ a, putem conchide c¼ a are loc concluzia prezentei teoreme. J
Observa¸tie: De regul¼ a, în aplica¸tii, se ia /
n
= 2
n
, \: ¸ N. Evident c¼ a, în acest caz, ¸sirul
(2
n
)
n2N
este strict cres¼ ator ¸si divergent în N, iar
/
n+1
÷/
n
/
n
÷/
n1
=
2
n+1
÷2
n
2
n
÷2
n1
= 2, \: ¸ N

. A¸sadar ¸sirul
_
/
n+1
÷/
n
/
n
÷/
n1
_
n2N

f1g
este m¼ arginit. Atunci, particularizând aplicarea Teoremei 4.7, putem a…rma c¼ a
seriile

n2N

r
n
( unde r
n
¸ R

+
, \: ¸ N

, iar (r
n
)
n2N
este un ¸sir descresc¼ ator) ¸si

n2N

2
n
r
2
n ( unde
2
n
= /
n+1
÷/
n
= 2
n+1
÷2
n
, \: ¸ N

) sunt de aceea¸si natur¼ a. Acesta este, de fapt, criteriul simplu
de condensare al lui Cauchy.
Exemplu: Pentru a¸sa-numita serie armonic¼a generalizat¼a, adic¼ a pentru seria

n2N

1
:

, unde
c este un parametru real , aplicarea criteriului simplu de condensare al lui Cauchy ne conduce la
concluzia c¼ a natura seriei

n2N

1
:

este aceea¸si cu a seriei

n2N

2
n
_
1
2
n
_

, adic¼ a

n2N

1
2
(1)n
, care nu
este altceva decât o serie geometric¼ a cu ra¸tia
1
2
1
. Cum aceasta din urm¼ a este convergent¼ a când
1
2
1
< 1, adic¼ a pentru c 1 ¸si divergent¼ a în rest, adic¼ a pentru 0 _ c _ 1, concluzion¼ am c¼ a seria
armonic¼ a generalizat¼ a este convergent¼ a pentru c 1 ¸si divergent¼ a când c _ 1 ( pentru c < 0 seria
este evident divergent¼ a, termenul ei general ne…ind convergent la 0).
Odat¼ a în plus, vedem astfel c¼ a seria

n2N

1
:
2
este convergent¼ a, …ind una armonic¼ a generalizat¼ a, cu
c = 2 1.
Teorema 4.8 (Criteriul r¼ad¼acinii - al lui Cauchy, cu limit¼a) Fie seria

n2N

r
n
, cu r
n
_ 0,
\: ¸ N

, a¸ sa încât exist¼a | = lim
n!1
n
_
r
n
. Atunci:
i) dac¼a | < 1, seria

n2N

r
n
este convergent¼a;
ii) dac¼a | 1, seria

n2N

r
n
este divergent¼a;
iii) dac¼a | = 1, nu putem decide natura seriei

n2N

r
n
.
Demonstra¸tie: Întrucât exist¼ a | = lim
n!1
n
_
r
n
¸ [0, +·), avem: \- 0, ¬:
"
¸ N, astfel încât,
\: ¸ N, : _ :
"
, are loc rela¸tia
(«) | ÷- <
n
_
r
n
< | +-.
În cazul i), deoarece | < 1, putem lua - ¸ (0, 1 ÷ |) ¸si atunci rezult¼ a c¼ a r
n
< (| +-)
n
, \: ¸ N,
: _ :
"
, cu 0 < | +- < 1. Prin aplicarea criteriului ( CC I), pe baza faptului c¼ a seria

n2N

(| +-)
n
este
convergent¼ a, ca serie geometric¼ a cu ra¸tia subunitar¼ a, rezult¼ a c¼ a

n2N

r
n
este convergent¼ a.
În cazul ii), cum | 1, putem lua - ¸ (0, | ÷ 1) ¸si atunci, din («) rezult¼ a c¼ a 1 < (| ÷-)
n
< r
n
,
\: ¸ N cu : _ :
"
. Pe baza aceluia¸si criteriu, ( CC I), întrucât seria

n2N

(| ÷-)
n
, în care | ÷ - 1,
este divergent¼ a, rezult¼ a c¼ a avem:

n2N

r
n
(1).
În …ne, când | = 1, adic¼ a în cazul iii), nu ne putem pronun¸ta asupra naturii seriei

n2N

r
n
, dup¼ a
cum reiese din exemplele în care r
n
=
1
:
sau r
n
=
1
:
2
, \: ¸ N. În ambele situa¸tii, avem lim
n!1
n
_
1
:
=
1 = lim
n!1
n
_
1
:
2
, dar

n2N

1
:
(1) ¸si

n2N

1
:
2
(C). J
Observa¸tie: Atunci când nu exist¼ a lim
n!1
n
_
r
n
, o variant¼ a mai “slab¼ a” a criteriului r¼ ad¼ acinii are
loc cu lim
n!1
n
_
r
n
în rolul lui |, la i) ¸si cu lim
n!1
n
_
r
n
, în loc de lim
n!1
n
_
r
n
, la ii).
Teorema 4.9 (Criteriul lui Kummer) Fie seria

n2N

r
n
, cu r
n
0, \: ¸ N

. Dac¼a exist¼a ¸ sirul
(a
n
)
n2N
¸ R

+
, astfel încât ¸ sirul
_
a
n
r
n
r
n+1
÷a
n+1
_
n2N

are limit¼a, …e ea notat¼a cu |, atunci:
i) când | 0, seria

n2N

r
n
este convergent¼a;
ii) când | < 0, iar seria

n2N

1
a
n
este divergent¼a, rezult¼a c¼a seria

n2N

r
n
este divergent¼a;
iii) când | = 0, nu putem stabili natura seriei date.
Demonstra¸tie: În cazul i), cum | 0, ob¸tinem: \- ¸ (0, |), ¬:
"
¸ N

, a¸sa încât, \: ¸ N

, cu
: _ :
"
,
0 < | ÷- < a
n
r
n
r
n+1
÷a
n+1
< | +-.
De aici, reiese c¼ a:
(««) 0 < r
n+1
<
a
n
r
n
÷a
n+1
r
n+1
| ÷-
, \: ¸ N

, : _ :
"
.
În consecin¸t¼ a, ¸sirul (a
n
r
n
)
nn"
este descresc¼ ator. Cum, în plus, 0 < a
n
r
n
, \: ¸ N

, se poate spune
c¼ a ¸sirul (a
n
r
n
)
nn"
este convergent. Deci exist¼ a lim
n!1
a
n
r
n
= `. Atunci:

nn"
1
| ÷-
(a
n
r
n
÷a
n+1
r
n+1
) =
1
| ÷-
lim
k!1
k

n=n"
(a
n
r
n
÷a
n+1
r
n+1
) =
=
1
| ÷-
lim
k!1
(a
n"
r
n"
÷a
k+1
r
k+1
) =
1
| ÷-
(a
n"
r
n"
÷`) .
Prin urmare, seria
1

n=n"
1
| ÷-
(a
n
r
n
÷a
n+1
r
n+1
) este convergent¼ a. În virtutea acestui fapt, ¸tinând
seama de rela¸tia (««), rezult¼ a c¼ a seria

n2N

r
n
este convergent¼ a, conform criteriului ( CC I ).
În cazul ii), cum | < 0, g¼ asim c¼ a, pentru orice - ¸ (0, ÷|), exist¼ a :
"
¸ N

, a¸sa încât:
a
n
r
n
r
n+1
÷a
n+1
< | +- < 0, \: ¸ N

, : _ :
"
.
Altfel spus, avem
r
n+1
r
n

a
n+1
a
n
=
1
a
n+1
1
an
, \: _ :
"
. Seria

n2N

1
a
n
…ind divergent¼ a prin ipotez¼ a, reiese
atunci, prin aplicarea criteriului ( CC II ), c¼ a seria

n2N

r
n
este divergent¼ a.
În cazul în care | = 0, nu ne putem pronun¸ta asupra naturii seriei

n2N

r
n
. Astfel, pentru r
n
=
1
:
¸si a
n
= :, avem a
n
r
n
r
n+1
÷ a
n+1
= 0, iar

n2N

r
n
(1). Pe când, pentru r
n
=
1
:
2
¸si a
n
= :
2
, avem
a
n
r
n
r
n+1
÷a
n+1
= 0, cu

n2N

r
n
(C). J
Observa¸tii:
j) Luând a
n
= 1, \: ¸ N

, pe baza Teoremei 4.9, ob¸tinem urm¼ atorul criteriu (al raportului sau
al lui D’Alembert) de stabilire a naturii seriei cu termeni pozitivi

n2N

r
n
:
“Fie seria

n2N

r
n
, cu r
n
0, \: ¸ ·

, pentru care exist¼a limita 1 = lim
n!1
r
n+1
r
n
. Dac¼a 1 < 1,
atunci

n2N

r
n
(C), în timp ce, dac¼a 1 1, atunci

n2N

r
n
(1), iar dac¼a 1 = 1, nu ne putem
pronun¸ ta asupra naturii seriei

n2N

r
n
.”
jj) În cazul în care a
n
= :, \: ¸ N

, Teorema 4.9 furnizeaz¼ a a¸sa-numitul criteriu al lui Raabe-
Duhamel , cu urm¼ atorul enun¸t:
“Fie seria

n2N

r
n
, cu r
n
0, \: ¸ ·

, a¸ sa încât exist¼a limita lim
n!1
_
:
_
r
n+1
r
n
÷1
__
= j.
Dac¼a j 1, atunci seria

n2N

r
n
este convergent¼a, iar dac¼a j < 1, seria

n2N

r
n
este divergent¼a.
Dac¼a j = 1, nu putem stabili, cu certitudine, natura seriei

n2N

r
n
.”
jjj) Dac¼ a, în Teorema 4.9, lu¼ am a
n
= :ln:, \: ¸ N

, atunci ob¸tinem a¸sa-numitul criteriu al lui
Bertrand, cu enun¸tul urm¼ ator:
“Fie seria

n2N

r
n
, unde r
n
0, \: ¸ ·

. Presupunem c¼a exist¼a urm¼atoarea limit¼a: j =
lim
n!1
_
r
n
r
n+1
:ln: ÷(: + 1) ln (: + 1)
_
. Atunci, dac¼a j 0, seria

n2N

r
n
este convergent¼a, iar
dac¼a j < 0, seria

n2N

r
n
este divergent¼a. Când j = 0, nu ne putem pronun¸ ta asupra naturii
seriei

n2N

r
n
.“
Teorema 4.10 (Criteriul lui Gauss) Fie seria

n2N

r
n
, cu r
n
0, \: ¸ N

. Dac¼a raportul
r
n
r
n+1
se poate exprima sub forma
r
n
r
n+1
= c +
,
r
n
+
j
n
:
1+
, \: ¸ N

,
unde c, , ¸ R, ¸ ¸ R

+
, iar ¸ sirul (j
n
)
n2N
este m¼arginit, atunci:
a) când c 1, seria

n2N

r
n
este convergent¼a;
b) când c < 1, seria

n2N

r
n
este divergent¼a;
c) când c = 1 ¸ si , 1, seria

n2N

r
n
este convergent¼a;
d) când c 1 ¸ si , _ 1, seria

n2N

r
n
este divergent¼a.
Demonstra¸tie: a) În ipotezele din enun¸t, vedem c¼ a exist¼ a lim
n!1
r
n
r
n+1
¸si aceast¼ a limit¼ a este egal¼ a cu
c. Altfel spus, exist¼ a lim
n!1
r
n+1
r
n
=
1
c
. Atunci, prin aplicarea criteriului raportului, putem spune c¼ a,
pentru
1
c
< 1, adic¼ a pentru c 1, seria

n2N

r
n
este convergent¼ a. Tot astfel, când c < 1, seria care
ne intereseaz¼ a este, întru concluzia de la b), divergent¼ a. Când c = 1, nu ne putem pronun¸ta, prin
criteriul lui D’Alembert, asupra naturii seriei

n2N

r
n
. În acest caz îns¼ a, vedem c¼ a avem:
:
_
r
n
r
n+1
÷1
_
= , +
j
n
:

, \: ¸ N

.
Astfel, prin aplicarea criteriului lui Raabe-Duhamel, g¼ asim c¼ a, atunci când , 1, seria

n2N

r
n
este convergent¼ a, iar când , < 1, ea este divergent¼ a. Avem a¸sadar atinse concluzia de la c) ¸si, cu
excep¸tia cazului c = 1 ¸si , = 1, concluzia de la d).
În …ne, când c = 1 ¸si , = 1, întru aplicarea criteriului lui Bertrand, constat¼ am c¼ a:
:ln:
r
n
r
n+1
÷(: + 1) ln (: + 1) = :ln:
_
1 +
1
:
+
j
n
:
1+
_
÷
÷(: + 1) ln (: + 1) = (: + 1) ln
:
: + 1
+j
n
ln:
:

÷÷
n!1
÷1 < 0.
Aceasta deoarece
ln:
:

÷÷
n!1
0 ¸si
_
(: + 1) ln
:
: + 1
_
÷÷
n!1
÷lnc = ÷1. Prin urmare, în conformitate cu
respectivul criteriu, seria

n2N

r
n
este divergent¼ a. J
Criterii de convergen¸t¼ a pentru serii de numere reale cu termeni oarecari.
Teorema 4.11 (Criteriul lui Dirichlet) Fie seria de numere reale

n2N

r
n
, unde r
n
¸ R, \: ¸ N

¸ si are forma r
n
= j
n
.
n
, \: ¸ N

. Dac¼a ¸ sirul sumelor par¸ tiale ce corespunde seriei

n2N

j
n
este
m¼arginit ¸ si dac¼a ¸ sirul (.
n
)
n2N
¸ R

+
este descresc¼ator ¸ si convergent la 0, atunci seria

n2N

j
n
.
n
,
adic¼a seria

n2N

r
n
este convergent¼a.
Demonstra¸tie: Deoarece, prin ipotez¼ a, ¸sirul (o
n
)
n2N
, unde o
n
= j
1
+j
2
+. . . +j
n
, \: ¸ N

, este
m¼ arginit, exist¼ a ' 0, astfel încât [o
n
[ _ ', \: ¸ N

. În acela¸si timp, întrucât ¸sirul de numere
reale pozitive (.
n
)
n2N
este descresc¼ ator ¸si convergent la 0, avem:
\- 0, ¬:
"
¸ N

, a¸sa încât, \: ¸ N

, : _ :
"
, : .
n+1
<
-
2'
.
Atunci, în inten¸tia aplic¼ arii criteriului general al lui Cauchy de convergen¸t¼ a pentru seria cu termenul
general r
n
= j
n
.
n
, ob¸tinem faptul c¼ a, oricare ar … - 0, exist¼ a :
"
de mai sus, :
"
¸ N, a¸sa încât,
\: ¸ N

, cu : _ :
"
¸si \j ¸ N

, avem:
[r
n+1
+. . . +r
n+p
[ = [j
n+1
.
n+1
+. . . +j
n+p
.
n+p
[ =
= [(o
n+1
÷o
n
) .
n+1
+ (o
n+2
÷o
n+1
) .
n+2
+. . . + (o
n+p
÷o
n+p1
) .
n+p
[ =
= [÷o
n
.
n+1
+o
n+1
(.
n+1
÷.
n+2
) +. . . +o
n+p1
(.
n+p1
÷.
n+p
) +o
n+p
.
n+p
[ _
_ '.
n+1
+'(.
n+1
÷.
n+2
) +. . . +'(.
n+p1
÷.
n+p
) +'.
n+p
= 2'.
n+1
< -.
A¸sadar, în conformitate cu respectivul criteriu, seria

n2N

j
n
.
n
, adic¼ a

n2N

r
n
, este convergent¼ a. J
Exemplu: Seria

n2N

cos :
_
:
este convergent¼ a, deoarece se aplic¼ a Teorema 4.11, cu j
n
= cos : ¸si
.
n
=
1
_
:
, \: ¸ N

. Avem: o
n
= j
1
+ j
2
+ . . . + j
n
= cos 1 + cos 2 + . . . + cos : =
cos
:
2
cos
: + 1
2
sin
1
2
,
\: ¸ N

. Deci [o
n
[ _
1
¸
¸
¸
¸
sin
1
2
¸
¸
¸
¸
=
1
sin
1
2
, \: ¸ N

. În acela¸si timp, ¸sirul (.
n
)
n2N
¸ R

+
este descresc¼ ator
¸si convergent la 0. În consecin¸t¼ a, seria din acest exemplu este convergent¼ a.
Teorema 4.12 (Criteriul lui Abel) Fie seria

n2N

r
n
, unde r
n
¸ R, \: ¸ N

¸ si r
n
= n
n
·
n
,
\: ¸ N

. Dac¼a seria

n2N

n
n
din R este convergent¼a, iar ¸ sirul (·
n
)
n2N
este unul monoton ¸ si m¼arginit,
atunci seria

n2N

n
n
·
n
(adic¼a

n2N

r
n
) este convergent¼a.
Demonstra¸tie: S¼ a zicem c¼ a (·
n
)
n2N
este monoton cresc¼ ator ¸si m¼ arginit. Atunci, el este convergent
(în R). Fie | = lim
n!1
·
n
. Evident, ·
n
÷| _ 0, \: ¸ N

. Scriind n
n
·
n
sub forma n
n
·
n
= n
n

n
÷|)+|n
n
=
÷n
n
(| ÷·
n
) +|n
n
, vedem c¼ a, în virtutea Teoremei 4.2, pe baza ipotezei de convergen¸t¼ a a seriei

n2N

n
n
,
reiese c¼ a seria

n2N

|n
n
este convergent¼ a, iar, în acela¸si timp, prin aplicarea criteriului lui Dirichlet
(Teorema 4.11) asupra seriei cu termenul general n
n
(| ÷ ·
n
), vedem c¼ a ¸sirul (| ÷ ·
n
)
n2N
are toate
elementele pozitive, este descresc¼ ator ¸si convergent la 0, pe când ¸sirul sumelor par¸tiale ce corespund
seriei

n2N

n
n
este m¼ arginit, întrucât seria

n2N

n
n
este, prin ipotez¼ a, convergent¼ a. Ca atare, seria

n2N

n
n
(| ÷ ·
n
) este convergent¼ a ¸si ea. Rezult¼ a atunci c¼ a seria

n2N

n
n
·
n
, ca diferen¸t¼ a a dou¼ a serii
convergente, este …nalmente convergent¼ a. J
Teorema 4.13 (Criteriul lui Leibniz, pentru serii alternate) Dac¼a ¸ sirul (n
n
)
n2N
de numere
reale pozitive este descresc¼ator ¸ si convergent la 0, atunci seria alternat¼a

n2N

(÷1)
n
n
n
este convergent¼a.
Demonstra¸tie: Aplic¼ am criteriul lui Dirichlet, luând j
n
= (÷1)
n
¸si .
n
= n
n
, \: ¸ N

. Întrucât
o
n
= j
1
+ j
2
+ . . . + j
n
=
_
1, când : este par
0, când : este impar
, se vede c¼ a [o
n
[ _ 1, \: ¸ N

. Prin urmare,
cum ¸si (.
n
)
n2N
¸ R

+
este descresc¼ ator ¸si convergent la 0, ipotezele criteriului lui Dirichlet sunt
îndeplinite. Astfel, prin utilizarea acestui criteriu, rezult¼ a c¼ a seria

n2N

j
n
.
n
, adic¼ a seria

n2N

(÷1)
n
n
n
,
este convergent¼ a. J
Alte rezultate relative la serii de numere reale (f¼ ar¼ a demonstra¸tii)
Teorema 4.14 (Riemann) Fie

n2N

r
n
o serie semiconvergent¼a de numere reale. Atunci:
i) exist¼a o bijec¸ tie t : N

÷N

pentru care seria

n2N

r
(n)
este divergen¼a;
ii) pentru orice r ¸ R, exist¼a o bijec¸ tie ,
r
: N

÷N

, astfel încât seria

n2N

r
'
r
(n)
este convergent¼a
¸ si are suma egal¼a cu r.
De…ni¸tia 4.10 O serie de numere reale

n2N

r
n
se nume¸ ste necondi¸tionat convergent¼a dac¼a ¸ si
numai dac¼a, oricare ar … bijec¸ tia c : N

÷N

, seria

n2N

r
(n)
este convergent¼a.
Teorema 4.15 Dac¼a seria

n2N

r
n
este absolut convergent¼a, atunci ea este necondi¸ tionat convergent¼a
¸ si

n2N

r
n
=

n2N

r
(n)
,
oricare ar … bijec¸ tia c : N

÷N

.
De…ni¸tia 4.11 Se nume¸ ste produs Cauchy al seriilor de numere reale

n2N

r
n
¸ si

n2N

j
n
seria

n2N

.
n
, unde .
n
=
n

k=1
r
k
j
nk+1
, \: ¸ N

.
Teorema 4.16 (Mertens) Dac¼a dou¼a serii de numere reale sunt convergente ¸ si cel pu¸ tin una dintre
ele este absolut convergent¼a, atunci seria produs Cauchy al celor dou¼a serii este convergent¼a, iar suma
ei este egal¼a cu produsul sumelor celor dou¼a serii.
Propozi¸tia 4.4 Produsul Cauchy a dou¼a serii absolut convergente este o serie absolut convergent¼a,
cu suma egal¼a cu produsul sumelor celor dou¼a serii.
Teorema 4.17 (asupra dezvolt¼arii j-adice a unui num¼ar a, real, pozitiv ¸ si subunitar) Fie
j ¸ N

, cu j 1. Dac¼a (a
k
)
k2N
este un ¸ sir de numere naturale, a¸ sa încât 0 _ a
k
< j, \/ ¸ N

,
atunci seria

n2N

a
k
j
k
este convergent¼a, iar suma sa este un num¼ar real a ¸ [0, 1].
Teorema 4.18 (de dezvoltare j-adic¼a a unui num¼ar real a ¸ (0, 1]) Fie j ¸ N

, cu j 1 ¸ si
a ¸ (0, 1]. Atunci exist¼a un ¸ sir de numere naturale (a
k
)
k2N
, neconstant nul de la un rang înainte,
a¸ sa încât 0 _ a
k
_ j ÷1, \: ¸ N

¸ si a =

k2N

a
k
j
k
Teorema 4.19 (de aproximare a sumei unei serii alternate) Fie seria

n2N

(÷1)
n
r
n
, cu
(r
n
)
n2N
¸ R

+
descresc¼ator ¸ si convergent la 0. De asemenea, …e o suma acestei serii ¸ si (o
n
)
n2N

¸ sirul corespunz¼ator al sumelor par¸ tiale .
Atunci:
[o ÷o
n
[ < r
n+1
, \: ¸ N

.
Teorema 4.20 (de aproximare a sumei unei serii absolut convergente) Fie

n2N

r
n
o serie
absolut convergent¼a de numere reale, o suma sa ¸ si (o
n
)
n2N
¸ sirul corespunz¼ator al sumelor par¸ tiale .
Atunci, dac¼a exist¼a ` ¸ (0, 1) ¸ si :
0
¸ N

astfel încât
i)
n
_
[r
n
[ _ `, \: _ :
0
, avem: [o ÷o
n
[ _
`
n+1
1 ÷`
, \: _ :
0
sau
ii)
¸
¸
¸
¸
r
n+1
r
n
¸
¸
¸
¸
_ `, \: _ :
0
, avem: [o ÷o
n
[ <
[r
n+1
[
1 ÷`
, \: _ :
0
.
Bibliogra…e
1. A. Knopfmacher, J. Knopfmacher - Two Constructions of the Real Numbers via Alternating
Series, Iternat. J. Math & Math. Sci., Vol. 12, no. 3 (1989), pp 603-613.
2. J. Galambos - The Representation of Real Numbers by In…nite Series, Lecture Notes in Math.,
502, Springer, 1976.
3. C. Badea - A theorem of irrationality of in…nte series and applications, Acta Arithmetica,
LXIII, 4 (1993).
4. G. Bagni - In…nite Series from History to Mathematics Education, 2005.
5. Anca Precupanu - Bazele analizei matematice (Cap. 3), Editura Polirom, Ia¸si, 1998.
6. Rodica Luca-Tudorache - Analiz¼a matematic¼a. Calcul Diferen¸ tial. (Cap. 2), Editura Tehno-
press, Ia¸si, 2005.
7. Elena Macovei, F. Iacob - Matematic¼a (pentru anul I, info, ID), Editura Universit¼ a¸tii “Al. I.
Cuza”, Ia¸si, 2006.
8. E. Popescu - Analiz¼a matematic¼a. Calcul diferen¸ tial (Cap. 2), Editura Matrix Rom, Bucure¸sti,
2006.
9. Marina Gorunescu - Lec¸ tii de analiz¼a matematic¼a pentru informaticieni, Reprogra…a Univ.
Craiova, 2000.

când n2N A¸adar. dac¼ a limita S). Num¼ rul real S se nume¸te suma seriei a s n2N Dac¼ sirul sumelor par¸iale (Sn )n2N nu are limit¼ în R (adic¼ lim Sn nu exist¼ sau. 8 n 2 N. c¼ ruia îi asociem sirul (Sn )n2N t general Sn = x1 + x2 + : : : + xn . dac¼ exa ¸ t a a a a n!1 X ist¼ . n n0 n=n0 Observa¸ie: Uneori. cu termenul se nume¸te serie de numere reale (sau serie în R) si se noteaz¼ . s ¸ a X 1 X xn sau xn sau : x1 + x2 + : : : + xn + : : : : 1 X n2N n 1 n=1 (Sn )n2N se nume¸te sirul sumelor par¸iale ata¸at seriei s ¸ t s xn . 8 n 2 N : Perechea (xn )n2N . X n2N xn (D). Sirul sumelor par¸iale ata¸at ei are termenul general Sn dat prin t ¸ t s 8 < 1 rn+1 . Exemple: a) Fie r 2 R. Seria X xn . adic¼ xn . adic¼ a X X rn (C). prin t X xn sau R. Termenul general al sirului ¸ xn . (Sn )n2N se noteaz¼.1 Fie (xn )n2N un sir de numere reale. arbitrar …xat. port¼ denumirea de termen general al seriei n=1 1 X : : : + xn + : : :). care este seria geometric¼ cu ra¸ia a t n2N 1. nici 1 ¸i nici 1=2. si acest fapt se noteaz¼ prin s a ¸ a n2N X xn (C). atunci seria a xn se nume¸te divergent¼ si acest fapt se noteaz¼ prin s a ¸ a n2N X xn si putem scrie: S = ¸ n=1 1 X xn . când mul¸imea indicilor ¸irului de referin¸a (xn ) este N. seria t t s t¼ 1 X X X (xn )n2N .¸ a ¸ De…ni¸ia 4. este 1 sau +1). atunci seria în cauz¼ va … notat¼ cu a a xn (sau xn sau xn0 + xn0 +1 + : : : + xn + : : :). are statutul de serie divergent¼. 1+1 1 + : : :. în mod corespunz¼tor. Ca atare. putem spune c¼ avem as a a a n!1 cu ra¸ia r. n=1 a a (xn )n2N . dup¼ a s a .r r=1 X r (D). seria lui Grandi 1 s r= ( 1)n . prin a a xn (sau xn sau xn sau x0 + x1 + n2N n 0 n=0 De…ni¸ia 4. r 6= 1 2 n Sn = 1 + r + r + : : : + r = 8 n 2 N: 1 : n + 1. se nume¸te seria geometric¼ s a n2N Deoarece lim rn exist¼ ¸i este …nit¼ doar dac¼ jrj < 1. când jrj n n2N jrj < 1 ¸i s 1. Dac¼ mul¸imea respectiv¼ este fn 2 N j n n0 g (unde n0 2 N este un anumit num¼r a t a a 1 X X natural). (Sn )n2N conven¸ional.2 Seria t n2N si numai dac¼ exist¼ S 2 R astfel încât S = lim Sn (adic¼ sirul (Sn )n2N este convergent în R. în care xn = rn . suma ei nu este nici 0. cu ¸ a a a ¸ n!1 X xn se nume¸te convergent¼ .

pe alocuri. . 8n 2 N . seria alternat¼ . ¸irul (Sn )n2N este convergent. pentru o serie xn . Sn = n n n n X 1 X X X 1 1 =1+ <1+ =1+ k2 k2 k(k 1) k=1 k=2 k=1 k=1 1 k 1 1 k =2 1 < 2: n Astfel. cu elemente t a s a din Q. s X xn se nume¸te s xn se nume¸te s X n2N xn se nume¸te serie cu s X xn n2N n2N X Observa¸ie: Reprezent¼rile Sylvester ¸i Engel ale unui num¼r real sunt serii alternate.5 Fie t X xn o serie de numere reale. a t t n2N X prin satisfacerea ei (a lui) de c¼ tre a xn . 8 n 2 N . s De…ni¸ia 4. a s t b) Seria X ln 1 + 1 n este divergent¼.4 Se nume¸te criteriu de convergen¸a (sau criteriu de divergen¸a sau criteriu de t s t¼ t¼ X stabilire a naturii). a a s a este majorat (m¼rginit superior) c¼ci avem: a a 8 n 2 N .3 Prin natura seriei t X xn în¸elegem calitatea ei de a … convergent¼ sau divergent¼ . deoarece avem: 8 n 2 N . s c) Seria Xn p p n2 1 este convergent¼ ¸i are suma S = as r k+1 k ! = p 2 2 n X k=1 (ln (k + 1) n2 n r p n X k2 1 k k p Sn = = 2 k 1 k k k=2 r k=2 ! p p n+1 = 2 lim Sn = lim 2 n!1 n!1 n n 2 n X 1. iar dac¼ xn < 0. ne permite s¼ stabilim convergen¸a ( respectiv divergen¸a a t t n2N sau natura ) seriei cu termenul general xn . 8 n 2 N ¸i.2). De…ni¸ia 4. n 2 N . potrivit Teoremei 3. atunci a n2N Atunci când xn nu are acela¸i semn pentru orice valoare a indicelui n 2 N . o anumit¼ condi¸ie (sau un anumit set de condi¸ii) care. este a as 2 n 1 monoton (strict) cresc¼tor. 8 n 2 N . pur ¸i simplu (în sensul De…ni¸iei 4.2 ( v. adic¼ ¸irul (Sn )n2N cu termenul general Sn = 1 + + : : : + 2 . impresia c¼ a¸a ar …. atunci s a termeni pozitivi. Sn = a n!1 n X k=1 ln 1 + n2N 1 k = ln k) = ln (n + 1) ¸i lim ln (n + 1) = +1. d) Seria cu termenul general 1 .cum a existat (¸i mai exist¼ înc¼. în mod eronat. 8 n 2 N . întrucât: r n+1 . ¸i în prezent). deoarece ¸irul sumelor par¸iale corea s t n2 1 1 spunz¼tor ei. 8 n 2 N . n n 2 ¸i exist¼ s a p 1 2 R. în virtutea faptului c¼ Sn+1 Sn = (n+1)2 > 0. t a a n2N De…ni¸ia 4. totodat¼. Dac¼ xn a n2N 0. dac¼ xn > 0. atunci seria n2N se nume¸te cu termeni nenegativi. cursul 3 ). seria s serie cu termeni oarecari. În cazul în care xn xn+1 < 0. s a a s a s ci nu exist¼. este convergent¼. 8 n 2 N . a X xn se nume¸te serie cu termeni negativi.

convergente ). b) Seriile vn se numesc de aceea¸i natur¼ dac¼ si numai dac¼ sunt. avem: jxn+1 + xn+2 + : : : + xn+p j < ": Demonstra¸ie: În conformitate cu De…ni¸ia 4. potrivit De…ni¸iei 3. seria t t X xn este convergent¼ ( în R). cu n a n" . este convergent. se nume¸te serie telescopic¼ . 1] 1 " 1 " " 9 n" = 2 N .7 O serie t X n=p+1 1 X n2N X xn si p 2 N .11 (v. pentru 1. pe când seriile de la b) ¸i d) sunt serii de naturi diferite ( prima …ind s divergent¼. dac¼ 8 " > 0. astfel încât. cu partea întreag¼ a lui a .de convergen¸a a unei serii de numere t¼ reale) Fie. pentru orice " 2 R+ . 8 n 2 N . a a a Teorema 4.De…ni¸ia 4.1 devine: t . De pild¼. unde n n2N 1 1 < n+p n+1 1 < ": n" + 1 Prin negare. o serie xn . a a¸ a n2N exist¼ n" 2 N . n a as a n" ¸i 8 p 2 N . a as as s n2N adic¼. s a a ¸ a n2N n2N convergente sau divergente. în R. astfel încât. s avem: jxn+1 + xn+2 + : : : + xn+p j < ". seria s xn este convergent¼ dac¼ ¸i numai dac¼ ¸irul (Sn )n2N este un ¸ir Cauchy. Aceasta este convergent¼ dac¼ si numai dac¼ .al lui Cauchy . unde (yn )n2N este un sir cu comportare cunoscut¼ .8 t a) Dou¼ serii de numere reale a un si ¸ vn se numesc egale dac¼ si numai a ¸ dac¼ un = vn . ¸ a s a Observa¸ie: Seriile de la punctele b) ¸i c) ale exemplului de mai sus sunt. A¸adar. adic¼ (Sn )n2N . ambele. J X 1 a s Exemplu: Seria armonic¼ alternat¼ a a ( 1)n+1 este convergent¼ deoarece ¸irul (Sn )n2N . dac¼ ¸i a a s n2N numai dac¼ ¸irul sumelor par¸iale corespunz¼tor ei. unde Sn = x1 + x2 + : : : + xn . scriem: a X un si ¸ X n2N X n2N un = n2N X n2N vn . astfel încât 8 n 2 N . când 2 (0. a s t a a 8 n 2 N . s a 2 3 4 n 1 " + 1.6 Fie seria de numere reale t considerate (¸i se noteaz¼ cu Rp ) seria s a De…ni¸ia 4. iar cealalt¼ convergent¼ ). yn 1. …ind ¸ir Cauchy. cu xn 2 R. cu n n" ¸i pentru orice p 2 N . 9 n" 2 N . Într-adev¼r. în R.1 (CriteriulX general . oricare ar … n din N . seriile de la punctele c) ¸i d) ale exemplului de mai înainte sunt de aceea¸i natur¼ ( a s s a …ind. 8 n 2 N si în care xn se poate pune sub forma yn ¸ 8 n 2 N . În acest caz. seria xn n2N 1 1 1 ( 1)n+1 Sn = 1 + +:::+ . 9 n" 2 N . Dar. avem: s jSn+p Sn j = 1 n+1 1 + : : : + ( 1)p n+2 1 este convergent¼ dac¼ ¸i numai dac¼ 8 " > 0. telescopice. simultan. orice ¸ir este convergent. n X" ¸i a t a n s 8 p 2 N avem: jSn+p Sn j < ". cursul 3). 8 n 2 N . când > 1 " " orice n 2 N . enun¸ul Teoremei 4. t s X X De…ni¸ia 4. este un ¸ir convergent. astfel încât 8 n 2 N . 8 " > 0. dac¼ ¸i numai dac¼ este ¸ir s X s a s a s Cauchy. n2N xn . desigur.2. Se nume¸te rest de ordinul p al seriei ¸ s xn . cum Sn+p Sn = xn+1 + xn+2 + : : : + xn+p . Altfel spus.

adic¼ seria s a ( 1)n . prin absurd. În acest a n2N n2N xn se nume¸te semiconvergent¼ si not¼ m acest fapt prin s a¸ a X xn este convergent¼ . c¼ seria t a xn ar … convergent¼. pentru orice serie convergent¼ t a n2N la zero a ¸irului (xn )n2N . s t t t 2 X Propozi¸ia 4. contrar ipotezei s n!1 X din enun¸. seria a n!1 n!1 n n n2N este. adic¼ seria a a a caz. avem: a s xk+1 + xk+2 + : : : + xk+p = ceea ce înseamn¼ c¼ exist¼ "0 = a a a 1 1 1 p + + ::: + > k+1 k+2 k+p k+p 1 . ar rezulta atunci c¼. Condi¸ia a a a a a t 9 lim xn = 0 este numai necesar¼ pentru convergen¸a seriei cu termenul general xn (din R). dac¼ si numai a¸ n2N . atunci seria 1 > 0 a¸a încât are loc condi¸ia din enun¸ul Propozi¸iei 4. dac¼.1 (Criteriul general de divergen¸a pentru o serie în R) Seria t t¼ n2N gent¼ dac¼ si numai dac¼ exist¼ "0 > 0 cu proprietatea c¼ . chiar dac¼ 9 lim xn = lim = 0.2 (Criteriu de divergen¸a) Fie seria de numere reale t t¼ xn . 9 kn a a¸ a a a astfel încât jxkn +1 + xkn +2 + : : : + xkn +pn j "0 . pentru k. seria respectiv¼ este divergent¼. întrucât a a n!1 lim xn = lim ( 1)n nu exist¼.9 t a) O serie de numere reale n2N dac¼ seria valorilor absolute ale termenilor s¼ i. nu si a t ¸ n!1 su…cient¼ . numit¼ armonic¼ simpl¼ ( întrucât …ecare termen al ei.Propozi¸ia 4. nu înseamn¼ c¼ seria respectiv¼ este convergent¼ neap¼rat. Exemplu: Seria X xn este divern si 9 pn 2 N ¸ X1 . Astfel. divergent¼.1. Deci t xn (D). se vede. pentru n trecut în rolul lui n + 1 ¸i cu p = 1. adic¼ xn = a a a 1 1 . a X1 1 Astfel. p 2 N ¸i p k. n xn 1 + xn+1 este divergent¼. în cazul seriei armonice simple. a a a X În ceea ce prive¸te seria lui Grandi.1. este media armonic¼ a celor care îl încadreaz¼. dar nu si absolut convergent¼ . odat¼ în plus. a a n2N potrivit Teoremei 4. Dac¼ sirul (xn )n2N a¸ n2N X n2N xn este divergent¼ . Pe de alt¼ parte. pentru o serie s a a X xn . not¼ m a b) Seria X X xn (AC) . 2 nu este convergent la 0. a X Demonstra¸ie: Presupunând. dup¼ cum deja am v¼zut. J n2N Observa¸ie: În mod necesar. de exemplu. primului. X xn se nume¸te absolut convergent¼ dac¼ si numai s a a¸ X jxn j este convergent¼ . avem lim xn = 0. c¼. trebuie s¼ avem convergen¸a a t X xn de numere reale. pentru orice n 2 N . cu excep¸ia a a a t n n2N 2 2). 8n 2 N . ¸irul s n2N (xn )n2N este convergent la zero. a ¸ a n2N n2N dac¼ seria a X xn (SC). a a a n!1 n2N De…ni¸ia 4.

dac¼ seria a p!1 xn este convergent¼ ¸i are suma S.3 desprindem faptul c¼. folosind faptul c¼ s a X jxn+1 + xn+2 + : : : + xn+p j jxn+1 j + jxn+1 j + : : : + jxn+p j. deoarece n2N lim Sp = p!1 xn este convergent¼. atunci seria n2N X (xn + yn ) este convergent¼ .4 (Adunarea a dou¼ serii convergente din R si înmul¸irea unei serii din R cu a ¸ t un scalar (num¼ r) real nenul) a X X i) Dac¼ seria a xn converge si are suma S 0 (în R). atunci seria a a X n2N ( xn ) au aceea¸i natur¼ . deducem c¼ seria a xn este convergent¼. cu xn 2 R. a a Demonstra¸ie: Fie seria t X xn . a a a a a Teorema 4. as S. c¼ci seria a a s a a . ceea ce înseamn¼ c¼ ¸i seria a a as n=p+1 n=1 1 X xn este convergent¼. având a X n2N suma S 0 + S 00 . dac¼ unei serii numerice din R t t a a i se adaug¼ sau i se înl¼tur¼ un num¼r …nit de termeni.2 Orice serie absolut convergent¼ de numere reale este convergent¼ . dac¼ 9 lim Rp = 0.3 (Criteriul restului) O serie ( unde Rp este restul de ordin p al seriei X n2N Xn2N xn ). a J n2N Exemplu: Seria alternat¼ a X 1 seria este. s a . ii) Dac¼ a seriile n2N X 2 R si seria de numere reale ¸ xn si ¸ n2N xn este convergent¼ (sau divergent¼ ). X X xn este convergent¼ dac¼ si numai dac¼ lim Rp = 0 a a¸ a p!1 Demonstra¸ie: Cum Rp = t atunci Rp = S atunci seria 1 X p!1 xn n2N Sp . Reciproc. ea este convergent¼. este divergent¼. a a a n2 n2N n2N X ( 1)n+1 X ( 1)n+1 este convergent¼ pentru c¼ seria a a . 8 " > 0. a p!1 Sp ¸i lim Rp = S s lim Sp = 0. 8 n 2 N . dup¼ cum am ar¼tat la punctul d) al primului exemplu de aici. Prin urmare. adic¼ a n2 n2 n2N Teorema 4. 8 n 2 N . potrivit n2N n2N Teoremei 4. iar seria ¸ yn converge si are suma S 00 (în ¸ n2N R). exist¼ n" 2 N . De aici. 8 p 2 N . putem a…rma c¼.X ( 1)n+1 este semiconvergent¼ întrucât.1. astfel încât: a a jjxn+1 j + jxn+1 j + : : : + jxn+p jj < ". 8 n n" ¸i p 2 N . atunci natura respectivei serii nu se schimb¼. convergent¼. a n Exemplu: Seria armonic¼ alternat¼ a a n2N Teorema 4. adic¼ seria a n n2N X1 armonic¼ simpl¼ a a . n n" ¸i 8 p 2 N s Altfel spus. dup¼ cum am a a n n2N X ( 1)n+1 v¼zut deja. avem jxn+1 j + jxn+1 j + : : : + jxn+p j < ". a J Observa¸ie: Din demonstra¸ia Teoremei 4. a¸a încât s X jxn j(C). dar nu ¸i absolut convergent¼.

cu p¼ strarea ordinii termenilor. uneori. unde 2 R . de exemplu. a X 2) Dac¼ seria convergent¼ a a xn are termenul general xn de forma unei sume …nite. pe când seria n2N X n2N ( 1) + ( 1) n n+1 . ii) Dac¼ seria a consecin¸a. J este divergent¼.Demonstra¸ie: i) Cum exist¼ lim (x1 + x2 + : : : + xn ) = S 0 ¸i lim (y1 + y2 + : : : + yn ) = S 00 . ceea ce înseamn¼ c¼ seria nou-ob¸inut¼ este convergent¼. seriile a a a ( 1)n n2N constant. În a s t n=1 2 R . având ¸irul sumelor par¸iale s t Teorema 4. dac¼ seria a a X n2N X ( xn ) 2 R . cu suma 0. ¸i seria s 1X n2N n2N X xn este convergent¼. într-o serie convergent¼ de numere reale. Fie yk = xnk 1 +1 + : : : + xnk . De exemplu. s a n2N n2N ¸i s Observa¸ie: A…rma¸ia de la i) nu are loc ¸i atunci când seriile implicate sunt simultan divergente. a X ( 1) n+1 sunt divergente. ob¸inut¼ din seria ini¸ial¼ prin asocierea termenilor ei în grupe …nite de t a t a astrarea ordinii. prin n2N Observa¸ii: 1) Prin asocierea în grupe …nite a termenilor unei serii divergente din R. cu aceea¸i sum¼ . se asociaz¼ termenii seriei în grupe a a a …nite. Deci seria n=1 1 X n!1 (xn + yn ) este convergent¼ ¸i are suma as xn este convergent¼. care este n2N disociere se poate ob¸ine o serie divergent¼. ceea ce înseamn¼ c¼ seria a a ( xn ) este convergent¼. 8 a s ( xn ) au aceea¸i natur¼. cu xn 2 R. este convergent¼. seria sum¼ s¼ …e convergent¼. potrivit primei p¼r¸i a acestei demonstra¸ii a a at t ( xn ). a t a s a Demonstra¸ie: Fie t X xn (C). atunci ¸irul sumelor ei par¸iale este convergent (în R). în cazul seriei lui G. Grandi. atunci. atunci ¸i seria a s seriile X xn ¸i s X ( xn ). 8 k 2 N . Astfel. a¸a încât S = lim Sn . adic¼ seria a 1X n2N punctului ii). ¸i deci ¸i ¸irul ( (x1 + x2 + : : : + xn ))n2N este s s s s X divergent. 8 n 2 N . t t s X întrucât. t ( 1) . 8 n 2 N ¸i Sn = s n X k=1 n2N xk . este convergent¼. Astfel. cu p¼strarea t a X n ordinii. s a s t a J divergent¼. este t a s evident c¼ exist¼ lim a a S 0 + S 00 . Când seria a xn este divergent¼. este posibil ca. a n=1 n=1 atunci ¸irul ((x1 + x2 + : : : + xn ))n2N este divergent. se pot ob¸ine serii convergente. 8 t¼ 1 X n!1 n X k=1 n!1 (xk + yk ) = S 0 + S 00 . ceea ce revine la faptul c¼ seria a ( xn ) este divergent¼. adic¼ seria a n2N xn este divergent¼. dac¼ a a seria n2N X n2N ( xn ). din seria convergent¼ t a a n2N X ( 1)n + ( 1)n+1 . având a a t a a k!1 k!1 aceea¸i sum¼ ca ¸i seria ini¸ial¼. ¸i ¸irul cu termenul general (x1 + x2 + : : : + xn ). atunci. Fie acum seria (x1 + x2 + : : : + xn1 ) + (xn1 +1 + : : : + xn2 ) + : : : + s n!1 xnk 1 +1 + : : : + xnk + : : :. A¸adar. adic¼ x1 + x2 +: : :+ xn este s s a 1 1 X X convergent. Analog. putem s¼ ne gândim la asocierea ( 1 + 1) + ( 1 + 1) + : : : + ( 1 + 1) + : : :. Exist¼ deci a S 2 R.5 Dac¼ . 8 2 R . ob¸inând astfel a a t o serie convergent¼. Atunci y1 + y2 + : : : + yk = Snk ¸i deci s ¼ lim (y1 + : : : + yk ) = lim Snk = S. atunci se ob¸ine tot o serie convergent¼ . . Reciproc.

atunci a n2N X n2N X n2N xn (C) si ¸ xn (C) ) n2N X n2N yn (C) si ¸ n2N X n2N yn (D) ) n2N X . 8 n 2 N . s a as Reciproc. 8 n 2 N .2 . în mod aparte. +1). Criterii de stabilire a naturii unei serii de numere reale pozitive. yn > 0. yn > 0. prin aplicarea Teoremei 3. atunci xn (D). 8 n 2 N . adic¼ ¸i majorat. la serii de tipul a xn . Propozi¸ia 4. Serii cu termeni din R+ . yn (D). atunci seriile a b) Dac¼ l = 0. atunci X n2N ( CC II ) Fie seriile n2N X X n2N X xn (C). Cum investigarea absolutei convergen¸e a unei serii de numere reale revine la analiza convergen¸ei t t X unei serii cu termeni din R+ . xn+1 xn yn+1 . Deci : s xn (C).prin disociere. Fiind ¸i s a s X majorat. n2N n2N c) Dac¼ l = +1. a¸a încât exist¼ l = lim s a X X xn n!1 yn a) Dac¼ l 2 (0. ¸irul (Sn )n2N este monoton cresc¼tor. 8 n 2 N este convergent¼. cu xn > 0. cu n2N xn 0. a¸a încât xn s n2N n2N yn . ¸irul (Sn )n2N este convergent. 8 n 2 N . cum Sn+1 Sn = xn+1 0. n2N X X xn si ¸ n2N yn . atunci xn (D). este majorat. ajungem la seria divergent¼ a n2N X ( 1)n . a) Dac¼ a b) Dac¼ a n2N X yn (C). atunci a X yn (C) ) xn si ¸ yn au aceea¸i natur¼ . cu xn 0. 8 n 2 N ) este convergent¼ a n2N convergent ¸i deci m¼rginit (în R). atunci (Sn )n2N este a X xn (cu xn 0. atunci X n2N X n2N n2N ( CC III ) Fie seriile (2 [0. a) Dac¼ a b) Dac¼ a n2N X yn (C). s a X xn (D) ) X yn (D). astfel încât X xn (C). 8n 2 N .6 (Criteriile de compara¸ie I. 8 n 2 N . yn n2N X xn si ¸ n2N yn . al sumelor sale par¸iale. +1]). xn (D). a¸ a¸ t Demonstra¸ie: Dac¼ seria t a X xn . J n2N Teorema 4. este …resc s¼ ne referim. cu xn > 0.3 O serie de numere reale nenegative t n2N dac¼ si numai dac¼ sirul (Sn )n2N . yn (D). II si III) t ¸ X X ( CC I ) Fie seriile cu termeni reali pozitivi xn si ¸ yn .

8 n 2 N . are loc rela¸ia ~ t xn yn 1 ~ a s > ".7 (Criteriul general de condensare al lui Cauchy) Fie n2N reali pozitivi. strict cresc¼ tor si divergent. X t 00 0 Când yn (C). 8 " > 0. x2 y2 x3 y3 xn yn xn yn Pentru ( CC II ). unde Sn = x1 + x2 + : : : + xn . rezult¼ concluzia cerut¼. seriile s a a xn ¸i s xn …ind Pentru a). 8 n 2 N ) Sn = x1 + : : : + xn y1 + : : : + yn = Sn . astfel încât sirul a ¸ ¸ este m¼ rginit.3.3. 8 n 2 N . prin aplicarea criteriului observând c¼ exist¼ lim a a = lim 1 n!1 yn n!1 n2 X 1 ( CC III. Prin urmare. când l > 0. ceea ce înseamn¼ c¼ a a yn (D). Luând în considera¸ie seria t (C) ¸i s n +1 n2 n2N n2N 1 sin 2 xn n + 1 = 1 2 (0. n 2. ¸inând seama de ( CC I ) ¸i de Teorema t s y1 4. înmul¸ind rela¸iile t t . s a Pentru b). Se aplic¼ acum ( CC III. se ajunge la concluzia din as s enun¸. În consecin¸a. b ). 8 n 2 N . J yn xn " X X 1 1 Exemplu: Seria sin 2 are termeni pozitivi. este un n2N 00 Sn = y 1 + y 2 + : : : + y n . 8 n 2 N . n n" : ( ) l "< yn l l xn 3l ¸i vom avea s < < . a ). ¸irul (Sn )n2N este majorat. avem: xn yn . n +1 n2N Teorema 4. 8n 2 N . X 0) potrivit aceleia¸i propozi¸ii 4. atunci a kn kn 1 n2N nf1g X X seriile xn si ¸ (kn+1 kn ) xkn sunt de aceea¸i natur¼ . Astfel. putem spune. dac¼ l = lim a exist¼ ¸i este …nit¼ (l 2 [0. x1 y1 x2 y2 xn 1 yn 1 x1 y1 x1 8 n 2 N . +1). Altfel spus. Dar ¸i monoton cresc¼tor. dac¼ avem a xn (D). Altfel spus. atunci (Sn )n2N .n n" . cu xn ¸i yn în roluri inversate. avem: 8 " > 0. Astfel. 8 n n" .0 0 majorat. a¸a încât sirul (xn )n2N este descresc¼ tor. a¸a as a s n!1 yn încât xn < l + ". când l = 0. lu¼m " = a n2N n2N de aceea¸i natur¼. 8 n 2 N . din (*) putem conta numai pe partea dreapt¼. întrucât Sn Sn 1 = xn s a 0. a n2N 0 00 Demonstra¸ie: ( CC I ) xn yn . 9 n" 2 N . Atunci. 8 n 2 N . adic¼ pe rela¸ia xn < "yn . prin 2 2 yn 2 X X aplicarea criteriului ( CC I ) ¸i a Teoremei 4. coform Propozi¸iei 4. c¼ seria dat¼ este de aceea¸i natur¼ cu seria (de compara¸ie) a a s a t . Atunci ¸i ¸irul (Sn )n2N este s t s s n2N 0 0 ¸ir nem¼rginit ¸i deci lim Sn = +1. când l = 1. n2 n2N X 1 Deci sin 2 (C).4 ¸i a criteriului ( CC I ). 8 n 2 N . g¼sim : a . . a a t 8 n n" . . 1)). deoarece Sn s a s t¼ n!1 X 00 avem lim Sn = +1. Atunci. iar¼¸i prin folosirea Teoremei 4.4. Dac¼ exist¼ un sir (kn )n2N de numere s ¸ a a a ¸ kn+1 kn naturale. n ~ s n" . (Sn n2N este convergent ¸i deci seria s t s xn este convergent¼. atunci. X 0 0 Pentru b). < . s a n2N n2N X xn o serie cu termeni . a xn Pentru ( CC III ). n!1 n2N are loc a).4. t Pentru c). rezult¼ ambele concluzii de la ( CC II ). : : :. a¸a încât. 9 n" 2 N .

aplicarea criteriului simplu de condensare al lui Cauchy ne conduce la X 1 X X 1 1 este aceea¸i cu a seriei s 2n . unde Exemplu: Pentru a¸a-numita serie armonic¼ generalizat¼ . 8 n 2 N . s a a 2n = kn+1 kn = 2n+1 2n . vedem astfel c¼ seria a a este convergent¼. Evident c¼. 8 n 2 N . Acesta este. 8 n 2 N : De aici.7. iar a s kn kn 1 2 2n 1 kn+1 kn este m¼rginit.4. Cum (xn )n2N este un ¸ir descresc¼t tor.5. a n2N .al lui Cauchy. adic¼ pentru > 1 ¸i divergent¼ în rest. 8 n 2 N nf1g. putem a…rma c¼ a a kn kn 1 n2N f1g X X seriile xn ( unde xn 2 R+ . adic¼ exist¼ M > 0. adic¼ pentru 0 a s a a 1. Cum aceasta din urm¼ este convergent¼ când a a 2 1 1 < 1. Atunci. adic¼ pentru seria s a a a n n2N este un parametru real . X Teorema 4. de fapt. X 1 . în acest caz. seria a X n!1 Observa¸ie: De regul¼. se ia kn = 2n . 8 n 2 N nf1g. cu xn 0. rela¸ia t 1 (kn+2 M kn+1 kn < M. A¸adar ¸irul s s (2n )n2N este strict cres¼tor ¸i divergent în N. iar (xn )n2N este un ¸ir descresc¼tor) ¸i s a s 2n x2n ( unde n2N n2N p n n2N xn . care nu n ( n 2 2 1)n n2N n2N n2N 1 este altceva decât o serie geometric¼ cu ra¸ia a t . seriile s a X xn ¸i s X (kn+1 X kn ) xkn yn sunt de J n2N n2N n2N aceea¸i natur¼. …ind una armonic¼ generalizat¼. Atunci: xn este convergent¼ . avem: (kn+1 kn ) xkn+1 yn (kn+1 kn ) xkn . putem conchide c¼ are loc concluzia prezentei teoreme. termenul ei general ne…ind convergent la 0).8 (Criteriul r¼ d¼ cinii .s a Demonstra¸ie: Fie yn = xkn +1 + xkn +2 + : : : + xkn+1 . 8 n 2 N. kn kn 1 kn+1 ) xkn+1 < = (kn+1 kn+1 kn (kn+2 kn+2 kn+1 yn (kn+1 kn+1 ) xkn+1 = kn ) xn n2N kn ) xkn+1 Pe baza acesteia. a X 1 Odat¼ în plus. criteriul simplu s a de condensare al lui Cauchy . concluzion¼m c¼ seria a a 2 1 armonic¼ generalizat¼ este convergent¼ pentru > 1 ¸i divergent¼ când a a a s a 1 ( pentru < 0 seria este evident divergent¼. cu a a a n2 n2N = 2 > 1. 8 n 2 N . ¸irul t a t a s 2n+1 2n kn+1 kn = n = 2. 8 n 2 N . rezult¼ c¼ seriile s a a ¸i s X yn sunt de aceea¸i natur¼. a s a a n2N nf1g 0< avem. întrucât ¸irul s a¸a încât s kn+1 kn kn kn 1 este m¼rginit ¸i cu elemente pozitive. 8 n 2 N ) sunt de aceea¸i natur¼. a¸a încât exist¼ l = lim s a i) dac¼ l < 1. conform criteriului ( CC I ) ¸i a Teoremei 4. Dar cum. potrivit Teoremei 4. cu limit¼ ) Fie seria a a a xn . în aplica¸ii. adic¼ a concluzia c¼ natura seriei a . particularizând aplicarea Teoremei 4.

n n" . nu putem stabili natura seriei date. o variant¼ mai “slab¼” a criteriului r¼d¼cinii are t a a a a a n!1 p p p n x n x . s a a + ") n n" .n " n" : . deoarece l < 1. loc cu lim s n în rolul lui l. nu putem decide natura seriei a n2N p Demonstra¸ie: Întrucât exist¼ l = lim n xn 2 [0. a În …ne. cu t t s n n" . 9 n" 2 N. astfel încât. seria xn este convergent¼ . în care l " > 1. în loc de lim n x . avem: 8 " > 0. cum l > 0. putem lua " 2 (0. r 1 1 n 1 t = cum reiese din exemplele în care xn = sau xn = 2 . avem lim n!1 n n n r X1 X 1 n 1 1 = lim . are loc rela¸ia t p ( ) l " < n xn < l + ": În cazul i). 8 n 2 N . Demonstra¸ie: În cazul i). la i) ¸i cu lim n n n!1 n!1 n!1 n2N X xn . reiese c¼: a ( ) 0 < xn+1 < an xn l an+1 xn+1 . seria a n2N X xn este divergent¼ . l 1) ¸i atunci. cu 0 < l + " < 1. Dac¼ exist¼ sirul a a ¸ are limit¼ . a X xn . xn 0 < l " < an an+1 < l + ": xn+1 De aici. …e ea notat¼ cu l.8n 2 N . 8 n 2 N. întrucât seria s (l ")n . 9 n" 2 N . atunci: a a n2N i) când l > 0. s rezult¼ a 8 n 2 N cu n n" . rezult¼ c¼ avem: a a a n2N X n2N xn este convergent¼. nu ne putem pronun¸a asupra naturii seriei a t X n2N xn (D). rezult¼ c¼ a a t a a a În cazul ii). iar seria n2N iii) când l = 0. 1 l) ¸i atunci rezult¼ c¼ xn < (l X n . ob¸inem: 8 " 2 (0. la ii).9 (Criteriul lui Kummer) Fie seria (an )n2N R+ . ca serie geometric¼ cu ra¸ia subunitar¼. astfel încât sirul ¸ X an xn xn+1 an+1 n2N X xn . adic¼ în cazul iii). ( CC I). În ambele situa¸ii. Prin aplicarea criteriului ( CC I). din ( )X a c¼ 1 < (l ")n < xn . când l = 1. dar (D) ¸i s (C). t a n!1 8 n 2 N. putem lua " 2 (0. 8 n 2 N.ii) dac¼ l > 1. 8 n 2 N . Pe baza aceluia¸i criteriu. a¸a încât. a X 1 X este divergent¼ . cu xn > 0. rezult¼ c¼ seria a a a xn este divergent¼ . l). este divergent¼. cum l > 1. a an n2N n2N ii) când l < 0. pe baza faptului c¼ seria a (l + ")n este n2N convergent¼. J n!1 n2 n n2 n2N n2N p Observa¸ie: Atunci când nu exist¼ lim n xn . dup¼ a Teorema 4. +1). iii) dac¼ l = 1.

seria a a xn este divergent¼ . cu xn > 0. Teorema 4. ob¸inem urm¼torul criteriu (al raportului sau t a X al lui D’ Alembert) de stabilire a naturii seriei cu termeni pozitivi xn : “Fie seria atunci X n2N n2N pronun¸a asupra naturii seriei t Xn2N X xn (C). Dac¼ L < 1. Astfel. a X X 1 …ind divergent¼ prin ipotez¼. ¸irul (an xn )n n" este descresc¼tor. conform criteriului ( CC I ). pentru care exist¼ limita L = lim a X n2N xn+1 . nu ne putem pronun¸a asupra naturii seriei t xn . Pe când. iar dac¼ L = 1.9. nu putem stabili. a n2N Dac¼ a = 1. Cum. prin aplicarea criteriului ( CC II ). atunci a xn (D).” . iar dac¼ < 1.a În consecin¸a. iar xn (D). 0 < an xn . cum l < 0. dac¼ L > 1. Deci exist¼ lim an xn = . 8 n 2 N .8n n" . atunci seria a xn este convergent¼ . în plus. a¸a încât exist¼ limita lim n s a 1 = . n 1 an+1 1 an n" : xn+1 an+1 Altfel spus. cu certitudine. g¼sim c¼. nu ne putem a n2N xn . cu xn (C). avem > = xn an . se poate spune t¼ s a c¼ ¸irul (an xn )n n" este convergent. avem s xn+1 n n2N X xn an an+1 = 0. Atunci: as n!1 n n" X 1 l = " (an xn 1 an+1 xn+1 ) = 1 l (an xn lim " k!1 n=n " k X an+1 xn+1 ) = l 1 " " k!1 lim (an" xn" ak+1 xk+1 ) = 1 l " (an" xn" ): Prin urmare. 8 n 2 N . în timp ce. ¸inând a t X xn este convergent¼. n!1 xn n2N X X Dac¼ > 1. rezult¼ c¼ seria t a a 1 X l (an xn an+1 xn+1 ) este convergent¼. a¸a încât: a a a s an xn xn+1 an+1 < l + " < 0. reiese a a an 1 n n2N În cazul în care l = 0. Seria X n2N atunci. cu xn > 0. a n!1 xn xn . J xn+1 n2N n2N Observa¸ii: t j) Luând an = 1. pentru xn = X xn 1 ¸i an = n. cu urm¼torul enun¸: a t X xn+1 “Fie seria xn . seria n=n" seama de rela¸ia ( ). pentru xn = 2 ¸i an = n2 . l). pentru orice " 2 (0. c¼ seria a xn este divergent¼. În virtutea acestui fapt. a n2N În cazul ii). exist¼ n" 2 N .9 furnizeaz¼ a¸a-numitul criteriu al lui Raabea s Duhamel . 8 n 2 N . avem an s an+1 = 0. pe baza Teoremei 4. natura seriei n2N X n2N xn . 8 n 2 N . 8 n 2 N .” jj) În cazul în care an = n. 8 n 2 N .

a n!1 xn X 1 pentru < 1. întru concluzia de la b). atunci când a a n2N este convergent¼. iar când < 1.“ = 0. X + xn n2N X xn . nu ne putem pronun¸a. Avem a¸adar atinse concluzia de la c) ¸i. seria = 1 si ¸ > 1 si ¸ n2N X > 1. în Teorema 4. prin aplicarea criteriului lui Raabe-Duhamel. iar sirul (yn )n2N este m¼ rginit. lu¼m an = n ln n.8n 2 N . Dac¼ raportul a xn xn+1 + yn . g¼sim c¼. cu xn > 0.9.10 (Criteriul lui Gauss) Fie seria se poate exprima sub forma xn = xn+1 unde . asupra naturii seriei xn . Altfel spus. seria < 1. dac¼ a X xn este divergent¼ . când < 1. seria xn . seria a xn este convergent¼. constat¼m c¼: s a a n ln n xn xn+1 (n + 1) ln (n + 1) = n ln n 1 + 1 yn + n n1+ . cu a a s s excep¸ia cazului = 1 ¸i = 1. prin aplicarea criteriului raportului. divergent¼. Atunci. a xn este divergent¼ . În acest caz îns¼. iar a n2N n2N Teorema 4.jjj) Dac¼. seria n2N n2N X Demonstra¸ie: a) În ipotezele din enun¸. Când = 1. atunci ob¸inem a¸a-numitul criteriu al lui a a t s Bertrand . 8 n 2 N . cu enun¸ul urm¼tor: t a X “Fie seria xn . vedem c¼ avem: a a n2N n xn xn+1 1 = + yn . vedem c¼ exist¼ lim t t a a . 8 n 2 N . unde xn > 0. exist¼ lim a xn+1 1 = . 8 n 2 N . Atunci. putem spune c¼. n1+ ¸ a 2 R+ . concluzia de la d). seria 1.8n 2 N : n > 1. a xn este divergent¼ . a X xn este convergent¼ . ea este divergent¼. t s În …ne. când = 1 ¸i = 1. 2 R. nu ne putem pronun¸a asupra naturii t X xn este convergent¼ . Tot astfel. întru aplicarea criteriului lui Bertrand. a xn n2N a) când b) când c) când d) când > 1. adic¼ pentru > 1. seria care a n2N n!1 xn+1 ¸i aceast¼ limit¼ este egal¼ cu s a a a ne intereseaz¼ este. seria n2N dac¼ a seriei < 0. Presupunem c¼ exist¼ urm¼ toarea limit¼ : a a a a = n2N n!1 lim xn n ln n xn+1 X (n + 1) ln (n + 1) . atunci: xn este convergent¼ . seria X xn Astfel. prin a a t X criteriul lui D’ Alembert. Când a > 0.

t¼ Teorema 4. 8 n 2 N . prin ipotez¼. t a a s 8 n 2 N . Dac¼ sirul sumelor par¸iale ce corespunde seriei ¸ a ¸ t m¼ rginit si dac¼ sirul (zn )n2N a ¸ a ¸ adic¼ seria a X X xn . xn este convergent¼ . În acela¸i timp. Deci jSn j = . În consecin¸a. atunci seria a ¸ X este y n zn . În acela¸i timp. 8 n 2 N yn n2N X n2N R+ este descresc¼ tor si convergent la 0. zn = p . cu n n" ¸i 8 p 2 N . seria din acest exemplu este convergent¼. în conformitate cu J n!1 Criterii de convergen¸a pentru serii de numere reale cu termeni oarecari. a¸a încât. astfel încât jSn j a a M . întrucât ¸irul de numere s s reale pozitive (zn )n2N este descresc¼tor ¸i convergent la 0. a¸a încât. 8 n 2 N . s t¼ a Exemplu: Seria zn+2 ) + : : : + M (zn+p 1 zn+p ) + M zn+p = 2M zn+1 < ": X X A¸adar. a n2N n ln n + yn ! 1 < 0: n+1 n n!1 ! ln e = 1: Prin urmare. este t a s m¼rginit. avem: a s 8 " > 0. Avem: Sn = y1 + y2 + : : : + yn = cos 1 + cos 2 + : : : + cos n = 1 n sin 2 1 1 8 n 2 N . ¸irul (Sn )n2N . a n2N n2N . unde xn 2 R. a n2N Demonstra¸ie: Deoarece. avem: s jxn+1 + : : : + xn+p j = jyn+1 zn+1 + : : : + yn+p zn+p j = = j(Sn+1 Sn ) zn+1 + (Sn+2 Sn+1 ) zn+2 + : : : + (Sn+p 1 (zn+p 1 Sn+p 1 ) zn+p j = = j Sn zn+1 + Sn+1 (zn+1 M zn+1 + M (zn+1 zn+2 ) + : : : + Sn+p zn+p ) + Sn+p zn+p j J X cos n p este convergent¼. ¸irul (zn )n2N s s R+ este descresc¼tor a 1 sin 1 2 sin 2 ¸i convergent la 0. unde Sn = y1 + y2 + : : : + yn . este convergent¼. 8 n 2 N . 8 n 2 N . ob¸inem faptul c¼. exist¼ M > 0.11 (Criteriul lui Dirichlet) Fie seria de numere reale n2N si are forma xn = yn zn . : zn+1 < " : 2M Atunci. 8 n 2 N . 9 n" 2 N . deoarece se aplic¼ Teorema 4. cu yn = cos n ¸i a a s n n2N n n+1 cos cos 1 2 2 . n" 2 N. în inten¸ia aplic¼rii criteriului general al lui Cauchy de convergen¸a pentru seria cu termenul t a t¼ general xn = yn zn . n s n" . seria s yn zn . exist¼ n" de mai sus. 8 n 2 N . seria xn este divergent¼.11. în conformitate cu respectivul criteriu.(n + 1) ln (n + 1) = (n + 1) ln Aceasta deoarece n ln n ! 0 ¸i (n + 1) ln s n!1 n n+1 X respectivul criteriu. oricare ar … " > 0. adic¼ a xn .

Teorema 4. 8 n 2 N . când n este par . Sn = y 1 + y 2 + : : : + y n = 0. vedem c¼. prin ipotez¼. el este convergent t a a a s a (în R).11) asupra seriei cu termenul general un (l vn ). rezult¼ c¼ seria a a yn zn . Fie l = lim vn . a ¸ X xn ) este convergent¼ . pentru serii alternate) Dac¼ sirul (wn )n2N de numere a X¸ reale pozitive este descresc¼ tor si convergent la 0. Prin urmare. atunci seria alternat¼ a ¸ a ( 1)n wn este convergent¼ . a X x'r (n) este convergent¼ a n2N ii) pentru orice r 2 R. ¸ n2N Demonstra¸ie: S¼ zicem c¼ (vn )n2N este monoton cresc¼tor ¸i m¼rginit. unde xn 2 R. se vede c¼ jSn j a 1. vedem c¼ ¸irul (l vn )n2N are toate a s elementele pozitive. în virtutea Teoremei 4. a X xn . Întrucât t a s 1. luând yn = ( 1)n ¸i zn = wn . când n este impar cum ¸i (zn )n2N s R+ este descresc¼tor ¸i convergent la 0. Dac¼ seria a atunci seria n2N X n2N un vn (adic¼ a X n2N ¸ a un din R este convergent¼ . adic¼ seria a ( 1)n wn . este descresc¼tor ¸i convergent la 0. iar sirul (vn )n2N este unul monoton si m¼ rginit.13 (Criteriul lui Leibniz. ca diferen¸a a dou¼ serii t¼ a J Teorema 4.14 (Riemann) Fie n2N X xn o serie semiconvergent¼ de numere reale. Ca atare. Astfel. în acela¸i timp. seria a a n2N X n2N lun este convergent¼. a Demonstra¸ie: Aplic¼m criteriul lui Dirichlet. vn l 0. ¸ a n2N .2. Rezult¼ atunci c¼ seria a s a a n2N X un vn . este …nalmente convergent¼. pe baza ipotezei de convergen¸a a seriei a t¼ un . 8 n 2 N . Scriind un vn sub forma un vn = un (vn l)+lun = n!1 X un (l vn ) + lun . convergent¼. exist¼ o bijec¸ie 'r : N ! N . Evident. astfel încât seria a t si are suma egal¼ cu r. n2N n2N J Alte rezultate relative la serii de numere reale (f¼r¼ demonstra¸ii) a a t Teorema 4. pe când ¸irul sumelor par¸iale ce corespund a s s t X X seriei un este m¼rginit. ipotezele criteriului lui Dirichlet sunt a s X X îndeplinite. iar. reiese c¼ seria a n2N (Teorema 4. a X n2N n2N un (l vn ) este convergent¼ ¸i ea. 8 n 2 N . Atunci. a n2N este convergent¼.12 (Criteriul lui Abel) Fie seria 8 n 2 N . Atunci: a X i) exist¼ o bijec¸ie a t : N ! N pentru care seria x (n) este divergen¼ . prin utilizarea acestui criteriu. 8 n 2 N si xn = un vn . întrucât seria a un este. prin aplicarea criteriului lui Dirichlet a s convergente.

unde zn = n X k=1 n2N X xn si ¸ n2N X yn seria xk yn k+1 .11 Se nume¸te produs Cauchy al seriilor de numere reale t s X zn . . 1]) Fie p 2 N .19 (de aproximare a sumei unei serii alternate) Fie seria n2N (xn )n2N R+ descresc¼ tor si convergent la 0. Dac¼ (ak )k2N este un sir de numere naturale. atunci ea este necondi¸ionat convergent¼ a t a X xn = X x (n) . 1]. n2N n2N n2N oricare ar … bijec¸ia t :N !N . pozitiv si subunitar) Fie a a ¸ p 2 N . seria X xn se nume¸te necondi¸ionat convergent¼ dac¼ si s t a a ¸ X x (n) este convergent¼ . 8 k 2 N . avem: jS n0 .16 (Mertens) Dac¼ dou¼ serii de numere reale sunt convergente si cel pu¸in una dintre a a ¸ t ele este absolut convergent¼ . a n2N Teorema 4. S suma sa si (Sn )n2N sirul corespunz¼ tor al sumelor par¸iale . cu p X 1.10 O serie de numere reale t numai dac¼ . t a a cu suma egal¼ cu produsul sumelor celor dou¼ serii.4 Produsul Cauchy a dou¼ serii absolut convergente este o serie absolut convergent¼ . neconstant nul de la un rang înainte. a a Teorema 4. ak atunci seria este convergent¼ . avem: jS Sn j Sn j < 1 . cu Teorema 4. atunci seria produs Cauchy al celor dou¼ serii este convergent¼ . a¸a încât 0 > a ¸ s ak < p. 8n 1 n0 . a ¸ ¸ a t Atunci. cu p > 1 si a a ¸ a 2 (0. iar suma a a a ei este egal¼ cu produsul sumelor celor dou¼ serii. 1) si n0 2 N astfel încât a a ¸ i) p n n+1 X xn o serie sau ii) jxn j . dac¼ exist¼ 2 (0. a ¸ X ak a¸a încât 0 ak p 1. 8 n 2 N : X ( 1)n xn . 1]. De…ni¸ia 4. a a Propozi¸ia 4. oricare ar … bijec¸ia a t X n2N : N ! N .17 (asupra dezvolt¼ rii p-adice a unui num¼ r a. iar suma sa este un num¼ r real a 2 [0. 8n n0 .15 Dac¼ seria a si ¸ xn este absolut convergent¼ . Teorema 4. 8n n0 xn+1 xn jxn+1 j . real. Atunci exist¼ un sir de numere naturale (ak )k2N .20 (de aproximare a sumei unei serii absolut convergente) Fie n2N absolut convergent¼ de numere reale. 8n .De…ni¸ia 4. …e S suma acestei serii si (Sn )n2N a ¸ ¸ sirul corespunz¼ tor al sumelor par¸iale .18 (de dezvoltare p-adic¼ a unui num¼ r real a 2 (0. De asemenea. n2N 8n 2 N . 8 n 2 N si a = s ¸ pk k2N Teorema 4. a a pk n2N Teorema 4. ¸ a t Atunci: jS Sn j < xn+1 .

G.. no.. Calcul Diferen¸ial. 3. A. Marina Gorunescu . Popescu .Lec¸ii de analiz¼ matematic¼ pentru informaticieni.Matematic¼ (pentru anul I. 3 (1989). 1976.A theorem of irrationality of in…nte series and applications. Reprogra…a Univ.The Representation of Real Numbers by In…nite Series. s 7. Anca Precupanu . 9. 2). Editura Matrix Rom. a a t s 2006. I. Ia¸i. J. Springer. s 6.Analiz¼ matematic¼ . (Cap. 1998. 4 (1993). F. Acta Arithmetica. Lecture Notes in Math. t a a Craiova. Editura Tehnoa a t press. Calcul diferen¸ial (Cap. Math & Math. 5. 4. 2000. Badea . Galambos .Bazele analizei matematice (Cap. info.Analiz¼ matematic¼ . 3). J. 2). 12. . 2005. .Two Constructions of the Real Numbers via Alternating Series. Rodica Luca-Tudorache . Editura Universit¼¸ii “Al. Iacob . Bagni . Knopfmacher. Ia¸i. s 8. Editura Polirom. Knopfmacher . Elena Macovei. Vol. ID).In…nite Series from History to Mathematics Education. Bucure¸ti. 2. Iternat. 2006. 502. a at Cuza” Ia¸i. 2005. J.Bibliogra…e 1. C. LXIII. pp 603-613. Sci. E.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->