Rãspunderea juridicã contravenţionalã în domeniul protecţiei mediului

pag 8 § concluzii…………………………………………………………………….pag 2 b) rãspunderea juridicã pentru faptele nepoluante.pag 7 § executarea sancţiunilor contravenţionale……………….CUPRINS : • Rãspunderea juridicã în dreptul mediului…………………pag 2 § Situaţiile în care intervine rãspunderea juridicã în dreptul mediului…………………………………………………………………….pag 2 a) rãspunderea juridicã pentru faptele poluante……...pag 4 § Sancţiuni contravenţionale în dreptul mediului……….pag 6 § cauze care înlaturã rãspunderea contravenţionalã….pag 3 § Formele rãspunderii juridice în dreptul mediului……..pag 7 § procedura contravenţionalã…………………………………….pag 4 • Rãspunderea contravenenţionalã…………………………….pag 8 Bibliografie…………………………………………………………………pag 9 • 2 .

pot fi traşi la rãspundere juridicã pentru nerespectarea legislaţiei mediului. Poluarea constituie un element esenţial al rãspunderii speciale de dreptul mediului. pe lângã scopul firesc respectiv. Situaţiile în care intervine rãspunderea juridicã în dreptul mediului: Atat funcţionarul public cât şi agentul economic. prin poluant se înţelege „orice substanţã solidã. acţiunea de intoxicare produsã de poluanţi.137/1995 privind protecţia mediului. furtuni) care sunt independente de voinţa şi activitãţile omului. de regulã. Astfel. În legea nr. Prin sancţionarea juridicã a faptelor anti-mediu.erupţia unui vulcan. spre deosebire de vechea lege nr. ionizantã.Rãspunderea juridicã în dreptul mediului Din punctul de vedere al importanţei dreptului mediului. termicã. depoluãrii şi îmbunãtãţirii condiţiilor de mediu. fãrã de care nu se pot realiza sarcinile complexe ale prevenirii poluãrii. nu se gãseşte o definiţie legalã a poluãrii mediului.în general orice persoanã fizicã sau juridicã. de drept material (substanţial) şi de drept procesual. care în articolul 5 stabilea :poluarea mediului „constã în acele acţiuni care pot produce ruperea echilibrului ecologic sau sã dãuneze sãnãtãţii. Astfel sunt: a)rãspunderea juridicã pentru faptele poluante: Elementul esenţial avut în vedere în legãturã cu rãspunderea juridicã pentru faptele poluante este poluarea. mai ales în privinţa înnãspririi sancţiunilor juridice aplicabile în acest domeniu. liniştii şi stãrii de confort a oamenilor ori sã provoace pagube economice naturale. orice încãlcare a normelor juridice poate da naştere unui raport juridic de constrângere care se stabileşte între stat şi autorul faptei ilicite. în literatura juridicã internaţionalã de specialitate rãspunderea juridicã se considerã ca o altã cale de realizare a unie cointeresãri în protecţia şi dezvoltarea mediului. în esenţã.anexa І. Poluarea poate fi rezultatul activitãtilor umane. Raportul juridic de constrângere. ploi torenţiale. Fãrã poluarea mediului nu se poate vorbi despre o rãspundere distinctã de celelalte forme ale rãspunderii juridice. se urmãreşte educarea celui sancţionat şi a celorlalţi cetãţeni pentru formarea acelei conştiinţe ecologice. În legea nr 137/1995. dar şi rezultatul oricãror fiinţe vii şi chiar rezultatul unor fenomene naturale(ex. apare ca rezultat al sãvârşirii unor fapte ilicite şi duce la aplicarea sancţiunilor juridice. prin modificarea calitãţii factorilor naturali sau creaţi prin activitãţile umane”. de mediu în general. fonicã 3 . Poluarea este deci. care are în conţinutul sãu o pluralitate de drepturi şi obligaţii. sub formã gazoasã sau de vapori ori forma de energie (radiaţie electromagneticã. lichidã.9/1973.

în primul rând.” Asta ar fi deci o situaţie în care intervine rãspunderea juridicã potrivit normelor dreptului mediului.34 lit.c).47 lit.000 lei la 1. sã manipuleze. în condiţii în care sã nu provoace contaminarea mijloacelor de transport şi a mediului ”.137/1995 în care se stipuleazã urmãtoarele :„persoanele fizice şi juridice care produc.18/1991 privind fondul funciar în care se prevede : „constituie contravenţii la normele privind evidenţa.a). pentru încãlcarea prevederilor din lege privind reglementãrile pentru îngrãşãminte chimice. menţionate la art. totuşi legea le sancţioneazã.b) nedeclararea la organele judeţene de cadastru funciar de cãtre posesori. d) şi f). precum şi a datelor cu privire la mãrimea suprafeţelor şi categoria de folosinţã a acestora” Cu toate cã faptele nepoluante nu aduc în mod direct prejudicii mediului. sã transporte şi sã comercializeze îngrãşãmintele chimice şi pesticidele ambalate cu inscripţii de identificare. exploatarea raţionalã a resurselor naturale şi respectarea regimului special de protecţie.000. art. comercializeazã şi/sau utilizeazã îngrãşãminte chimice şi pesticide au urmãtoarele obligaţii : sã livreze. art. fãrã. a unor deşeuri sau substanţe periculoase). utilizarea de resurse de radiaţii ionizante.000. art. desigur.60 alin.29 lit. coroborat cu art.b). coroborat cu art. civilã sau de dreptul mediului (specialã). în termen de 30 de zile de la aprobare.c).000 lei la 15. dacã nu sunt sãvârşite în astfel de condiţii incât. art. cu ştiinţã.61 lit. potrivit legii penale. Iar în al doilea rând. folosirea şi ameliorarea terenurilor agricole sau silvice urmãtoarele fapte. art 29 lit. în apã.40 lit. a schimburilor de terenuri şi a schimbãrii categoriei de folosinţã a acestora.85 pct. care poate fi contravenţionalã.80 lit.59. Cu titlu de exemplu avem art.88 din legea nr. poluarea în sensul arãtat al factorilor de mediu.000 lei la 75.000 lei pentru persoane juridice. protecţia. modificã echilibrul constituenţilor acestuia şi al organismelor vii şi aduce daune bunurilor materiale. dacã acestea au fost de naturã sã punã în pericol viaţa ori sãnãtatea umanã.500. în care scop nu degradeazã mediul natural sau amenajat prin depozitãri necontrolate de deşeuri de orice fel”.j). art. precum şî folosirea definitivã sau temporarã a terenurilor agricole şi silvice în alte scopuri decât pentru producţia agricolã şi silvicã . animalã sau vegetalã (provocarea de poluare prin evacuarea. 4 .e) din aceeaşi lege.000. f) şi h). art. b)rãspunderea juridicã pentru faptele nepoluante : Existã numeroase fapte care nu polueazã mediul dar.000 lei pentru persoane fizice şi de la 15. introdusã în mediu. cu toate acestea. Cu titlu de exemplu avem. nu numai posibil ci şî necesar ca rãspunderea juridicã în dreptul mediului sã fie diferenţiatã şi dupã acest criteriu. în atmosferã sau pe sol.53 lit.b). ca aceastã distincţie sã afecteze forma rãspunderii a autorului faptei. care prevede sancţiuni cu amendã de la 3.83 lit. art. prescripţii de siguranţã şi folosire. Este deci. protecţia atmosferei şi apelor.d din aceeaşi lege care prevede faptele ce constituie infracţiuni şi sancţionarea lor astfel :cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendã de la 250.sau vibraţii) care.000. constituie infracţiuni:a)efectuarea de schimburi de terenuri şi a schimbãrii categoriei de folosinţã a terenurilor de la superioarã la inferioarã. avertizare.1 lit. pesticide şi orice alte substanţe chimice. şi anume.b) din legea nr. ele sunt reglementate şi sancţionabile în condiţiile legii.1 şi art.i din aceeaşi lege:„protecţia mediului constituie o obligaţie a tuturor persoanelor fizice şi juridice.000 lei. penalã.

în cazuri bine justificate şi pentru a preveni producerea unei pagube iminente. Rãspunderea contravenţionalã Rãspunderea contravenţionalã reprezintã acea formã a rãspunderii juridice care constã în aplicarea de sancţiuni contravenţionale persoanelor vinovate de încãlcarea dispoziţiilor legale care prevãd şi sancţioneazã contravenţiile. Aceastã formã de rãspundere prezintã avantaje în sensul cã procedura de constatare şi aplicare a sancţiunilor contravenţionale este mult mai rapidã în raport cu celelalte proceduri judiciare iar mãsurile impuse sunt executorii.137/1995 sunt stabilite trei forme ale rãspunderii juridice în urmãtoarea formulã:„încãlcarea prevederilor prezentei legi atrage rãspunderea civilã. civilã şi desigur.”. spre a i se aplica. adicã pentru încãlcarea prevederilor legale. revizuirea sau suspendarea acordului/ autorizaţiei de mediu se soluţioneazã potrivit legii contenciosului administrativ. Rãspunderea pentru încãlcarea normelor dreptuluui mediului.conform art.44 din legea nr.32/1968.9 din legea nr29/1990. comandantului unitãţii din care face parte contravenientul. Elementul esenţial al acestei rãspunderi îl reprezintã contravenţia.Formele rãspunderii juridice în dreptul mediului Rãspunderea socialã: Aceastã rãspundere implicã sancţionarea socialã a atitudinii persoanei neconcordante cu normele sociale instituite. O situaţie de excepţie o constituie art.disciplinarã. Eliminarea din textul noii legi a rãspunderii disciplinare şi materiale este pe deplin întemeiatã. permiţând o intervenţie urgentã. în privinţa cãrora rãspunderea contravenţionalã se înlocuieşte cu rãspunderea administrativã. Datoritã faptului cã aceastã atitudine a persoanei poate avea loc în cele mai variate relaţii sociale şi rãspunderea socialã îmbracã forme diferite. reclamantul poate cere instanţei sã dispunã suspendarea executãrii actului administrativ pânã la soluţionarea cererii. dupã caz. Rãspunderea juridica: Aceasta poate interveni în cazul nerespectãrii normelor de conduitã cuprinse în normele de drept. mãsuri disciplinare. acestei ramuri de drept. tocmai fiindcã prezintã numeroase trãsãturi specifice – specificul obiectului reglementãrii juridice. pentru cã material şi disciplinar pot fi traşi la rãspundere angajaţii de cãtre cei care i-au angajat în cadrul raportului juridic de muncã.82 dein legea nr. dacã procesul verbal e întemeiat. putându-se vorbi de o rãspundere politicã. moralã. aparţine totuşi. când contravenţia poate fi sancţionatã cu mãsuri disciplinare în cazul militarilor în termen. Procesul verbal de constatare a abaterii se trimite. în astfel de cazuri. eticã. În art. juridicã. contravenţionalã sau penalã. Întrucât litigiile generate de eliberarea. Se recurge adesea la rãspunderea contravenţionalã pentru prevenirea sau combaterea nerespectãrii prescripţiilor legale în materie. 5 .

9/1973. în cadrul unor norme imperative.127/1994 privind stabilirea şi sancţionarea unor contravenţii la normele pentru protecţia mediului înconjurãtor.care prevede cã în materi de mediu. dar nu îl acceptã. din legea nr. culegerea. aruncarea. care prevede cã subiect al rãspunderii contravenţionale poate fi şi persoana juridicã.sociale.fãrã culpã. ori când nu prevede rezultatul faptei sale. orice persoanã fizicã indiferent de cetãţenie sau rezidenţã (art.31 din legea nr. sau prevede rezultatul faptei sale şi deşi nu urmãreşte sã se producã.Din punct de vedere legal (art. Fapta (acţiunea/ inacţiunea subiectului activ) constituie nerespectarea unei interdicţii sau obligaţii prevãzute de legislaţia mediului.5 alin. ca elemente constitutive. sancţiunile contravenţionale pot fi aplicate şi persoanelor juridice şi legea nr. bunurile sau interesele legitime apãrate prin norme de drept. Subiecţii raportului juridic de rãspundere contravenţionalã în dreptul mediului: Regula dispune cã subiect al rãspunderii contravenţionale este persoana fizicã responsabilã de sãvârşirea sancţiunii contravenţionale. Vinovãţia desemneazã acea atitudine psihicã a contravenţiei faţã de faptã şi urmãrile sale.32/1968). ori pentru flota şi fauna mãrii.din culpã.2 din legea nr.5 alin.32/1968).2 lit. în condiţiile legii. deţinerea şi/sau comercializarea plantelor declarate monumentelor ale naturii şi alte multe încãlcãri ale legii (art.1. socotind fãrã temei cã el nu se va produce (uşurinţã. Monitorul Oficial nr. subiectul şi fapta.c) din Hotãrârea Guvernului nr.legea nr. alin. culpa cu previziune). care prezintã un pericol social mai redus decât infracţiunea şi care este prevãzutã şi sancţionatã ca atare prin acte normative. prin deversarea. Un alt element constitutiv al contravenţiei îl reprezintã vinovãţia (latura subiectivã). dacã fãptuitorul prevede rezultatul faptei sale.17/1990). obiectul. precum şi a atmosferei de deasupra acestora. Existã şi excepţii de la aceastã regulã.74. fapta fiind rezultatul riscului pe care şi l-a asumat persoana în cadrul activitãţii economico. acceptã posibilitatea producerii lui (intenţie indirectã) . dacã fãptuitorul prevede urmãrile faptelor sale şi urmãreşte producerea lor (intenţie directã). b)contravenţia este reglementatã şi sancţionatã de normele dreptului mediului O persoanã fizicã sau juridicã poate fi sancţionatã contravenţional pentru o anumitã faptã ecologicã numai dacã aceasta este expres prevãzutã şi sancţionatã de normele dreptului mediului.94 din 12 aprilie 1994). fiind exclusã rãspunderea fãrã culpã. cãrora li se aduce atingere ori sunt puse în pericol de fapta sãvârşitã. deşi trebuia şi putea sã-l prevadã (neglijenţã. culpa fãrã prevedere) .1 pct. Obiectul contravenţiei este reprezentat de valorile sociale. Contravenţia ecologicã are în conţinutul sãu. Trãsãturile ce caracterizeazã contravenţia sãvârşitã în cadrul raporturilor de dreptul mediului sunt: a)contravenţia este o faptã ilicitã Contravenţia poate fi sãvârşitã: - cu intenţie. când nu se poate vorbi nici de intenţie şi nici de culpã. contravenţia desemneazã acea faptã sãvârşitã cu vinovãţie. scufundarea sau degajarea de pe nave sau alte instalaţii plutitoare sau fixe dãunãtoare sau periculoase pentru sãnãtatea oamenilor (art. 6 . Acţiunea ilicitã poate fi poluarea apelor maritime interioare şi a mãrii teritoriale. şi anume art. art. Este vorba despre incãlcarea reglementãrilor juridice vizând protecţia mediului cu vinovãţie.ultim.137/1995 care stabileşte amenzi aplicabile şi persoanelor juridice (în cuantum majorat).3.

9/1973 privind protecţia mediului stabilea categorii de contravenţii la reglementãrile vizând protecţia diferiţilor factori de mediu: aer. Legea stabileşte o limitã minimã şi o limitã maximã a amenzilor. statul român. sancţionate cu amendã. punctele 1. Nu este reglementatã în legea nr.refuzul de a mai acorda aprobãri sau elibera licenţe de import ori retragerea avizului de a efectua operaţiuni de comerţ exterior Pot fi alte sancţiuni pentru neîndeplinirea unor obligaţii legale prevãzute în normele de dreptul mediului. În legea nr 137/1995. articolul 83. Sancţiuni contravenţionale in dreptul mediului: Legea nr. Amenda este însã. ocrotirea şi conservarea peisajului şi menţinerea echilibrului social. aşezãri omeneşti. Legea cadru consacrã o serie de categorii de contravenţii. sunt prevãzute faptele care constituie contravenţii şi sancţiunile care se aplicã. Este prevãzutã de lege pentru toate situaţiile de încãlcare a acestor norme. Plângerile se soluţioneazã de cãtre judecãtorie. agentul poluant (poluatorul). .32/ 1968 ci într-un decret mai vechi. cuantumul amenzii. 26 şi 27). iar subiectul pasiv este contravenientul. de obicei. al cãrei cuantum se actualizeazã anual prin hotãrâre a Guvernului (art. aplicându-se prevederile legii nr. Amenda contravenţionalã constã într-o sumã de bani pe care contravenientul trebuie sã o plãteascã.Persoana care sãvârşeşte contravenţia este subiectul activ (orice persoanã fizicã sau juridicã) iar subiectul pasiv este autoritatea statalã. uneori. ape. fãrã platã. .32/ 1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor (cu excepţia articolelor 25. 2 şi 3. Împotriva procesului verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii. În cadrul raportului de rãspundere contravenţionalã situaţia se prezintã astfel: subiectul activ este autoritatea statalã care trage la rãspundere persoanle care au sãvârşit contravenţiile. cu excepţia situaţiei în care fapta ilicitã constituie infracţiune. se poate face plângere în termen de 30 de zile de la data comunicãrii actului. şi constã în trecerea în proprietatea statului. .4 din legea cadru) .anularea sau suspendarea autorizaţiei O altã sancţiune care se poate aplica în condiţiile legii. o sancţiune ineficace. care se aplicã contravenienţilor în cadrul raporturilor juridice de mediu. Legea prevede în mod expres dispoziţiile legale încãlcate şi corelativ. aplicându-le sancţiuni contravenţionale. sunt prevãzute şi sancţiuni contravenţionale complementare care se aplicã pe lângã amenda principalã: . Legea nr 137/1995 privind protecţia mediului prevede ca sancţiune contravenţionalã principalã amenda. fanunã. vegetaţie forestierã. Amenda contravenţionalã este cea mai frecvent utilizatã sancţiune pentru încãlcarea normelor dreptului administrativ. Într-o serie de legi speciale care reglementeazã protecţia diferitelor elemente ale mediului natural şi artficial. a numitor bunuri care au legãturã cu contravenţia. 7 .în cadrul raporturilor de dreptul mediului. sol.confiscarea Însoţeşte sancţiunea principalã (amenda).sechestrarea O altã sancţiune complementarã.83 pct.

se depune la organul din care face parte agentul constatator. al Ministerelor cu atribuţii apropiate (Ministerul Sãnãtãţii). Plângerea.fapta sãvârşitã de o persoanã care din cauza stãrii mentale sau vreunei infirmitãţi nu poate rãspunde de fapta imputatã ori de starea de minoritate . ele nu sunt şi irevocabile. precum şi de cãtre personalul Poliţiei sanitarveterinare. Pãdurilor şi Protecţiei Mediului). se poate face plângere în termen de 15 zile de la data comunicãrii acestuia. În domeniul contravenţiilor existã adesea calea de atac a recursului (hotãrârea judecãtoreascã în aceastã materie sunt date fãrã drept de apel). care o înainteazã. de persoanele împuternicite de primari şi prefecţi. Termenul de recurs este de 15 zile de la data comunicãrii hotãrârii. din cauza unei întâmplãri ce nu putea fi prevãzutã sau înlãturatã.Cauze care înlãturã rãspunderea contravenţionalã: În dreptul mediului nu existã o reglementare privitoare la exonerarea de rãspundere contravenţionalã. Conform modificãrilor legii nr.fapta sãvârşitã în stare de legitimã apãrare. întrucât sunt date fãrã drept de apel (art. Nu constituie contravenţie: .137/1995).prescripţia aplicãrii sancţiunii contravenţionale . Executarea sancţiunilor contravenţionale: Diferã în funcţie de natura acestora. însoţitã de copia procesului verbal de constatare şi soluţionare a contravenţiei. Ultim. 83 alin. Ministerul Apelor. legea nr. spre soluţionare. deşi sunt definitive şi executorii. reglementãrile generale în materie (art.prescripţia executãrii sancţiunii contravenţionale. Procedura contravenţionalã: Indiferent de natura conferitã. codul de procedurã civilã).32/ 1968 prin ordonanţa Guvernului nr. de regulã. de unde şi posibilitatea atacãrii cu recurs. aceea sãvârşitã din constrângere. Hotãrârea judecãtoreascã prin care s-a soluţionat plângerea este definitivã şi executorie.377. Plângerea suspendã executarea. ci se aplicã în principiu. procedura contravenţionalã presupune ca etape: a) constatarea contravenţiei b) aplicarea sancţiunii (amenzii) c) cãile de atac împotriva actelor de sancţionare a contravenţiilor Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se face. eroare de fapt sau în stare de necesitate . Argumentul de drept invocat: hotãrârile judecãtoreşti pronunţate în materie contravenţionalã.12/1994 împotriva procesului verbal de constatare şi soluţionare a contravenţiei. de cãtre personalul împuternicit al Ministerului de Resort (Ministerul Mediului sau. judecãtoriei în a cãrei razã teritorialã s-a sãvârşit contravenţia. Amenda contravenţionalã se poate executa: 8 . în prezent.

Acestã instituţie care este foarte strâns împletitã cu celelalte instituţii ale acestei ramuri de drept. ci ca o rãspundere specificã. cu numeroase trãsãturi proprii. 9 . Cel sancţionat achitã suma de bani stabilitã cu titlu de amendã contravenţionalã dupã primirea înştiinţãrii de platã şi a procesului verbal. termenul va începe sã curgã de la data respingerii cãii de atac.de organul care a soluţionat definitiv şi irevocabil plângerea în celelalte situaţii.dreptul mediului este o ramurã autonomã de drept.) a amenzii contravenţionale este de 15 zile de la data comunicãrii copiei procesului verbal respectiv şi a înştiinţãrii de platã. prin achitare (agentului constatator.32/1968 şi în consecinţã. iar pentru persoanele juridice prin unitãţile bancare unde acestea îşi au contul. În cazul introducerii plângerii împotriva sancţiunii.25.voluntar . jumãtate din minimul amenzii prevãzut de lege pentru contravenţia sãvârşitã. Termenul de executare. Pentru persoanele fizice.ecologicã. în cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului verbal de constatare.E. contravenientul nu se poate plãti din proprie iniţiativã şi nu se poate angaja în scris sã achite. nu poate fi privitã doar ca o varietate a rãspunderii contravenţionale. ce constituie temeiul fundamentãrii autonomiei acestei rãspunderi. Aceastã punere în executare a amenzii se face dupã caz: . Concluzii: .. executarea silitã se face prin intermediul organului financiar al Cosiliului local unde domiciliazã ori îşi are reşedinţa contravenientul. Neachitarea amenzii în termenul legal declanşeazã executarea silitã.de contravenient .C. .de organul care a aplicat amenda (dacã procesul verbal de constatare a contravenţiei şi aplicare a amenzii a rãmas definitiv prin neexercitarea cãii de atac în condiţiile legii .pe calea executãrii silite. Nu se aplicã art. pe loc sau la o unitate C.27 din legea nr.

Dreptul mediului înconjurãtor.BIBLIOGRAFIE: • • • • • • • M. Dreptul mediului – Tratat . 137/1995 privind protecţia mediului Legea nr. 9/ 1973 privind protecţia mediului (abrogatã) Legea nr.18/1991 privind fondul funciar 10 . vol.Marinescu. Nuţu. D. 32/ 1968 Legea nr. Dreptul mediului. II. editura Şansa SRL Legea nr. Lupan. editura Economicã. partea specialã – tratat elementar.1 E.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful